ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL” IAŞI

7 (3)2008

CONCURS AL. O. PĂSTOREL: - ∠ OMUL ∠ +

SONETE de Eugen Deutsch

1 Ce multe-ncap în viaţa unui OM Necazuri, bucurii, o sărbătoare, Iubiri fugare dar ameţitoare Felii de măr

din mult cântatul pom,

Un cort sau un palat cu majordom Dispute, urgane zdrobitoare, Copii voioşi, parfum suav de floare, Momente ce se leagă

ca-ntr-un tom. Iar scotocind toţi anii ce s-au scurs Poţi să găseşti, zâmbind,

buclucuri varii Ce ţi-ar servi rapid atu-ul care

L-ai etala pe masă, cu onoare. Deci, făr-a fi râvnit la onorarii, Poţi câştiga tematicul concurs.

2 Amicii pot să tragă un perdaf Acelor oameni care-s învăţaţi, Jonglând cu legi,

plătind pe avocaţi, S-ajungă VIP(s)

bazându-se pe jaf. Umoru-i astăzi un seismograf Ce-nregistrează marii potentaţi, Ajunşi să fie putred de bogaţi, De-adună EURO-ii într-un vraf. O poantă, însă, suplă şi cochetă, Precum o scăpărare

de brichetă, Aduce vechi năravuri la lumină, Mai mult decât

un prea savant discurs, Iar autorul cel cu pana fină Va prinde-un premiu

la acest concurs. 1) Reveren ţă pentru concursul de la Cluj-Napoca

( tema „onoare vs. Onorariu”) . 2) Reveren ţă pentru concursul de la Timişoara

(teme: jaful..., învăţământul..., bricheta)

BookLook pag. 3

CLASICII „ACADEMIEI LIBERE”

PĂSTOREL

DEBUT (1912) (tatălui său, Osvald, avocat devenit candidat la senat)

Osvald a obosit În sălile palatului Şi-şi caută odihna

În dormitorul statului.

Amicului TOPÂRCEANU (care excela în rimele

antepenultime)

Topârceanu scrie-ncet Dar este (fără ezitare) Antepenultimul poet Din România Mare.

Şefului său

VICTOR IAMANDI (care îl ataca cam des)

Degeaba te fandezi mata Cu versuri slabe

la picioare;Nu pot cu spada riposta Când mă ataci

c-o scobitoare.

TOPÂRCEANU

CATREN SCRIS ÎN SĂPTĂMÂNA POEZIEI

Da, omul are

partea cea nedreaptă:El cântă, râde,

suferă, iubeşte,Adoarme-apoi

şi nu se mai deşteaptăPe când poetul

supravieţuieşte.

Autograf oferit UNEI FEMINISTE

Volumu-i vesel. Autorul lui E-n clipa asta colosal de trist

Fiindcă nu-iDecât pe întuneric feminist!

UNUI AMIC(ce-l întrebase cum se scrie o

epigramă)

Omu-nţeapă cu condeiul Nu cu coarnele ca vita; Epigrama, măi băiete, Nu se scrie cu copita.

BookLook pag. 4

DUELURI... ACADEMICE

M. CODREANU (după ce auzise zvonul că Păstorel ar fi murit la cutremurul din 1940)

Când a pornit lugubrul zvon, Cum că murit-ai la Carlton, Mi-am zis atunci: „Cu-adevărat, O fi el mort, însă mort beat!”

PĂSTOREL răspunde

La Carlton eu, ca dintr-un vis, Lugubrei morţi

scăpat-am trenul, Însă aflai că m-a ucis, La Iaşi, Codreanu cu catrenul.

VALENTIN BUDE

către Păstorel

Toţi, bărbaţi, femei şi fete, Toată lumea e la fel: Toţi încep să se îmbete Când miroase-a... Păstorel!

PĂSTOREL răspunde

Admiri hârtia sugătoare Misterul ei din minte-ţi fuge: De ce hârtia nu se-mbată, Chiar dacă suge?!

Răspunsul este simplu,Ar zice Valentin:

Ea suge doar cernealăŞi eu sug vin!

ATACURI ÎMPOTRIVA LUI PĂSTOREL

(burlacul) Tu fugi de căsnicie Şi pricina se ştie: Nu ţi-a ieşit în cale Aleasa pungii tale!

V. Bude

(băutorul) N-are rost să o mai scald,Nici să mint nu-i manieră;

Muza o prefer la cald, Păstorel la... frapieră!

G. Topârceanu

BookLook pag. 5

SCRISOARE PARAFRAZATĂ se dedică poetului G. Topârceanu

I Te salut eu, insul care, La a ta comemorare, Cată să-şi învingă frica Şi misiva-i efemeră Speră Să te mişte atâtica ! IIStanţele ce, laolaltă, Seamănă cu piatra-n baltă Ce-o arunci şi face "pleosc!", Comparate cu-ale tale Sunt o jale ! Trebuie să recunosc… IIITotuşi, când devine cazul, Iau hârtia şi plaivazul Şi de prind un muşteriu, Mi ţi-l ciurui cu alice ; Ştii ce ? Lasă-mă să mă descriu : IVNu-s profesor (explicabil !) Nici vr’un autor (notabil) ; Unii zic (în prealabil) Că n-am har (e regretabil dar scuzabil) Şi nici stil (inconfundabil).

VCând mă iei puţin mai tare Mă roşesc ca fata mare Dar să vezi ce sar de-un cot Când mă-mpunge, ca tăunul, Câte unul Care-i cârn şi idiot! VIMie, ăsta mi-e preceptul: Ce-am de spus, o spun de-a dreptul, Nu în dodii, ca mofluzii, Care-ţi toarnă, cum dedus-ai, Musai Câte treizeci de aluzii. VIIÎţi mărturisesc anume Că râvnesc să-mi fac un nume Dar, cum nu sunt prea dotat, Zidul unui ţel de marcă Parcă Este greu de perforat. VIII Tu în schimb, cu-aşa platformă, Dacă ţii -măcar de formă- Să mă salţi spre apogeu, Fără multe amănunte Pun’te Un moment şi-n locul meu!

George Petrone

BookLook pag. 6

PORTRET DE ACADEMICIAN PAULA GEORGETA DIMITRIU

Doamna Paula Georgeta Dimitriu, de profesie medic, este o poetă care iubeşte epigrama. Dar şi reciproca este la fel de verosimilă. Poeta, ale cărei incantaţii lirice erau remarcate, încă de pe băncile liceului, de către maestrul Nicolae Ţaţomir, s-a aflat de faţă la adunarea de constituire a cenaclului epigramiştilor ieşeni de acum 33 ani. Şi cine credeţi că prezida acel memorabil conclav ? Acelaşi virtuoz al rostirii elegiace, Nicolae Ţaţomir. Vă vine să credeţi că au existat timpuri când adoraţii noştri barzi (măcar unii!) nu strâmbau din nasul lor gingaş când auzeau de epigramă? Dar să revenim la această încântătoare doamnă, Paula Georgeta Dimitriu. Sfioasă şi discretă, cumpănind îndelung înainte de a încredinţa tiparului scrierile sale, autoarea a publicat, după ştiinţa noastră, trei cărţi: două de versuri [“Candela” şi “Mărgăritare”] şi una de epigrame, chiar aşa intitulată: “Epigrame” (Ed. Panfilius-2006). Catrenele domniei sale, adunate în cartea de care am pomenit sau risipite prin diferite alte publicaţii, îi probează înzestrarea pentru această îndrăgită specie a literaturii, evidenţiind valenţele ce-i sunt proprii, precum simţul observaţiei, spiritul analitic şi flexibilitatea limbajului, toate dublate de o remarcabilă subtilitate feminină. G. P.

EPIGRAME DE PAULA DIMITRIU

Văduva

“Viaţa (unii s-au mirat Lumea n-are cum pricepe) Pentru soţ s-a terminat, Pentru mine-abia începe!”

Viaţa la bloc

Spaţiul e, în sine, Ca o amplă scenă; Dar sunt şi vecine Ce îl fac arenă.

BookLook pag. 7

Scrisoarea după nuntă a fetei de la ţară

Deşi-i fac toată treaba, Spăl rufele la râu, Coc pâinea, tot degeaba... Mai vrea şi poale-n brâu!

Sfat

Să moi pâinea e-o plăcere, Să moi glasu-i mângâiere, Să moi inima când cere, Se fac toate prin... muiere!

Impresie greşită

Când soţul îţi sărută gura Tu te gândeşti că-i din plăcere; La el e însă chiar măsura De-a te reduce la tăcere!

Unei soliste de Operă

Când cântă fals în Cio-Cio-San Şi cu orchestra nu-i în ton, Pricep şi eu că nu în van A părăsit-o Pinkerton!

Unui medic veterinar (din partea mea – medic uman)

Cu bolnavii mă-mpac bine Dar o parte (doar câţiva) Au un fel de-a fi că-mi vine Să-i trimit la dumneata!

Unui vânzător de vinuri

Spunea că două sorturi are Şi nu-l pot face să priceapă Că au perfect-asemănare Ca două picături de apă.

Unui infatuat

De-l saluţi, nu-ţi va răspunde De-i vorbeşti, pierzi vremea-n van; Astfel dânsul nu-şi ascunde Şapte ani... de pe maidan. Unui epigramist de vârstă

respectabilă

Oricât ai fi de insistent, Nu cred că intri în Olimp Până acum n-aveai talent De-acuma nu mai ai nici timp!

BookLook pag. 8

POST (PRE!)... ELECTORALĂ

BALADA POLITICIANULUI GRĂBIT (după G. Topârceanu)

Trec lunile-n goană, rapid, Şi-n zbor săptămânile trec... Rămâi... blestemat vechi Partid Că-mi iau conştiinţa şi plec... Eu nu ştiu spre ce “abataje” Mă poartă destinul acum, Dar unde se-ofer-avantaje Acolo m-opresc iar din drum! Am fost militant de elită La şapte partide (sau opt?!); Din unul m-au scos pentru mită, La altul un lider mai copt M-a pus să plasez mici panouri Pe străzi ce aveau noi borduri; Dar eu, către alte ecouri Ţinteam, şi spre alte “figuri”... N-a mers

şi-am pornit pe alt curs Vizând un partid remarcabil La care-am ţinut

şi-un discurs...

La altul am fost responsabil La mesele goale din sediu Dar sala, umplându-se rar, S-a cam prăfuit; drept remediu A fost transformată-ntr-un bar... Deci azi, cu o mică speranţă, Mă-ntreb:

“Oare unde n-am fost?!” Căci,

dup-o prea lungă vacanţă, Îmi trebuie totuşi un rost! Dar sper că voi şti să decid Căci trec săptămânile lin; Atenţie deci nou Partid Că-mi iau conştiinţa şi vin!!!

Eugen Deutsch

BookLook pag. 9

STIRPEA LUI PĂSTOREL (selecţiuni din noul volum academic )

ŞT. BOBOC-PUNGEŞTEANU

Oamenii politici

Am vrea un trai mai acătării, Dar trântorii mai de „valoare“ Se înmulţiră-n stupul ţării Şi-o tot roiesc peste hotare.

MIHAI COSMA

La nunta unor vechi îndrăgostiţi De-atîţia ani voi v-aţi iubit Că pot s-afirm şi nu vă mint, Un pic de-aţi mai fi zăbovit, Făceaţi şi... nunta de argint.

NICOLAE DARIE

Zbucium sufletesc la 92 de ani Stau uneori şi meditez Că-s morţi mai toţi amicii mei Şi-ndurerat, mă consolez Că nu mă număr printre ei.

VASILE DARIE

Expresie

În om nemulţumirea strigă Şi-i o expresie firească Că niciodată nu câştigă Cât ar putea să cheltuiască.

M. BATOG-BUJENIŢĂ

La bătrâneţe Ai senzaţia acută Când lui Cronos dai tribut Că memoria-i făcută Să regreţi ce n-ai făcut. A. COSTINESCU-CRUSOS

Comentând Geneza

Crease-o lume şi pe-Adam Dar, înainte de odihnă, Făcu pe Eva, tam-nesam, Şi lumea nu mai are tihnă.

C. IURAŞCU- TATAIA

Eternitate (definiţie) Eternitate – un cuvânt banal Şi care, de-i supus unei extensii, Se poate defini ca interval Ce se prelinge

între două pensii.

IOAN FRENŢESCU Unui fotbalist care promite

E foarte bun, pe fază, E tânăr şi în nerv e, Pe scurt, un om de bază Pe banca de rezerve.

BookLook pag. 10

IOAN TÂRZIMAN Dragostea Mergând pe-a dragostei potecă, Azi se remarc-o discrepanţă: Iubesc vreo câţiva ca-n romanţă Iar alţii ca în discotecă.

IOAN TODERAŞCU

Bătrânii noştri

Cu bani puţini, cu suferinţi Prea multe, astăzi, ei îndură Şi totuşi nu scrâşnesc din dinţi Cum facem noi, cei cu dantură.

VASILE VAJOGA

Parlament unicameral Pe trei cărări, ieşind din berărie Conchide Cetăţeanul Turmentat: – O cameră să aibă, dar să fie Cu grupul sanitar decomandat.

GEORGETA VATAVU Un itinerar turistic ieşean Biserici (cam o sută zece) Şi case vechi memoriale, Prânz copios la „Trei Sarmale“ Şi răcorit la „Bolta Rece“.

Epigrame… onorate la Cluj

Vrea să asalteze Olimpul

(premiul I) Să te avânţi pe culme e un risc, De-aceea, tinere, ia notă: Olimp e numai sus, pe pisc, Dar pân-acolo e Golgotă.

GEORGE PETRONE

ONOARE vs. ONORARIU

Eu mi-aş permite-un comentariu Pe care logica-l pretinde : Pentru râvnitul ONORARIU, ONOAREA deseori se vinde.

C. I.-TATAIA

AH, JURIILE !

Uneori mai premiază Într-un stil bisericesc : Mai întâi se tămâiază Şi apoi se-aghezmuiesc.

MIHAI COSMA

VOTUL UNINOMINAL

Schimbarea cred că este-n bine, Căci, înainte-n mod stupid, Minţea Partidul pentru tine; Acum minţi tu pentru Partid.

M. BATOG-BUJENIŢĂ

BookLook pag. 11

DUPĂ (N)EURO 2008

(DREAM-TEAM) de E. Deutsch

Sunt bravi şi toţi înaintaşii, Deci la oricare meci, chiar greu Înving când se adună aşii

...Într-un careu!

Chiar campioni de nu-s (se ştie!) Cei adunaţi în astă trupă Pot să ridice, cu tărie,

O altă... CUPĂ!

ECHIPA NOASTRĂ Portarul fuge ca un sprinter Şi-ar apăra fenomenal Că-i transferat chiar de la INTER

...CONTINENTAL!

În apărarea temerară Fundaşii-s foarte remarcaţi Fiind perfecţi când stau la bară

Că-s... avocaţi!

Măturătorul în finale,-a Promis, va fi în culmea gloriei, Căci a lucrat mereu pe CALEA

...VICTORIEI!

Pe stadion de Nicolae Nicolae-Caransebeş

Vuia tribuna: hai cu şutu’ S-aducem cupa-n România!... Şi-un mucalit din Jegălia: “Bă, asta să i-o spui lui MUTU!”

Ricoşeu EURO-fotbalistic de Vasile Larco

Cum fotbalul deschis-a scorul, Bărbaţii toţi, precum se ştie, Se-nsoară cu... televizorul Marcând un gol în căsnicie.

Tactica lui Piţurcă de Cornel Văleanu

Jocul, marca lui Piţurcă, Cel atât de lăudat, În final ne-a demonstrat Că a fost mai mult o ţurcă.

BookLook pag. 12

SUPORTERII de Vasile Larco

(după Nunta Zamfirei de G. Coşbuc)

E lung terenul, ba e lat Şi-i ca imensul colorat În verde crud şi-n jurul lui E-atâta lume... deci de spui Că mai e loc s-arunci un cui Ar fi păcat. Iar spectatorii cântă-n cor, Se-aruncă-n sus strigând de zor, Şi nu e greu de presupus Că nimenea nu e dispus Să nu câştige (nu v-am spus?) Echipa lor. La un semnal ştiut de ei Ies fotbaliştii; “pui de lei” Cu gambe tari, în pas vioi, În straie scurte-aproape goi- La număr... douăzeci şi doi Şi-arbitrii... trei. Primesc o minge şi apoi Se năpustesc spre ea, puhoi, Şi dau în ea... de-o întâlnesc; S-o vadă-n plasă toţi doresc Dar deseori nu reuşesc Nici cei de soi.

Atunci necazurile-ncep, Căci mulţi suporteri nu concep Echipa-nvinsă de efort Şi-njură... parc-ar fi la cort; Cei din tribună-n orice sport Mult se pricep. Astfel auzi, de vrei... nu vrei, De ţi-e ruşine de femei, Cuvinte-urâte, greu de spus Şi nici în scris de reprodus; Mă ierte Domnul cel de sus... Da-ntâi pe ei! Arbitrul, “omul de temut” A fluierat cât a putut La tot ce-a fost de fluierat, De nu cumva i-a fost fixat Chiar scorul meciului jucat, De la-nceput. Dar, după meciul încheiat, Acasă nu e de plecat (Se-ntâmplă asta foarte rar!) Ci merg în grup la câte-un bar Să-şi verse-amarul în pahar... Cum Domnu-a dat!

BookLook pag. 13

INVENŢII EXTREME

Facultatea de Inventică Pură, integrată Universităţii „BOREALA NOASTRĂ” din CARACAL, cu prilejul Marelui Târg de Sezon a lansat colecţia de invenţii „toamnă-iarnă”, realizări marcate definitiv de geniul specific ce bântuie nestingherit în acest areal. Enumerăm la întâmplare: 1 Internetul cu viteza luminii. O perfecţionare de mult aşteptată a sistemului, care permite utilizatorului, atunci când iniţiază o căutare, aceasta să se termine înainte de a începe. Se economiseşte astfel mult curent, iar bucla de timp se restrânge la un punct ce poate fi oferit ca bonus fericitului posesor al unei asemenea aplicaţii top I.T. 1 a. Pampersul din oţel inoxidabil cu două balamale de schimb. Genial! Poate fi întrebuinţat, graţie balamalelor, la orice vârstă, este refolosibil prin spălare cu jet, iar după ce este şters cu cârpa de vase, poate fi folosit şi ca oglindă convex-concavă pentru scoaterea punctelor negre de pe nas, aranjarea frezei, filajul nevestei la cumpărături sau, pentru cei mai mici, ca oglindă de pus razele solare în ochii şoferilor. Există şi varianta, pentru şcolari, de a plasa pampersul sub fusta colegelor sau a profesoarelor, însă rezultatele nu sunt pe măsura eforturilor. 1 ax2. Furculiţa fără dinţi şi lingura fără cupă. De nelipsit în curele de slăbire sau din trusele bulimicilor. Recomandate la mesele cu ştaif unde nu este voie să mănânci cu mâna. Gazdele,

deosebit de interesate de acest produs! 1 ax3. Steriletul oral. Invenţia unei eminente studente din anul întâi, în timpul liber prezentatoare a prognozei meteo la televizunea locală, a stârnit vii dispute, mai ales printre membrele comisiei de validare a invenţiilor. După o zi de dezbateri acestea au fost convinse de ceilalţi membri că produsul, mic şi delicat,

merită atenţie şi nu numai! În context, s-a decis o promovare specială a acestuia, mai ales în mediul rural.

BookLook pag. 14

1 ax4. Cana formată numai din toarte. Excelentă ca farsă, când gospodarii coboară la beci să aducă murături şi vin de acolo muci. Mult succes în crâşme unde poate fi folosită de chelneri, după orbirea temporară a consumatorilor, cu trecerea la plată a numărului de căni vehiculate nu şi a conţinutului. Profitabilitate ridicată! Mult peste cea anunţată de companiile de telefonie mobilă spre exemplu. 1 ax5. Dopul de baie cu găuri invers. Invenţie a unui student din an terminal, în vârstă de cincizeci şi doi de ani. Iniţial, invenţia a fost considerată o tâmpenie şi catalogată ca atare. Studentul însă a solicitat comisiei validarea invenţiei în garsoniera proprie. Odată cu golirea unei căzi de la unul din etajele superioare şi cu refluxul de apă prin ţevile înfundate, dopul şi-a intrat în funcţie umplând cada beneficiarului cu reziduurile încă folosibile ale apei, să spunem calde, deja sortită pierderii. Comisia a fost sancţionată de conducerea universităţii. S-a decis ca membrii ei să se bălăcească în cada astfel umplută cu apă reciclată, trei zile pe săptămână, pe toată durata anului universitar. Nu se mai ştie nimic de ei. Se presupune că se ascund, de ruşine, în secţiile de dermatologie ale spitalelor judeţene. 1 ax6. Strachina cu fund concav. Este de fapt o strachină pusă cu gura în jos. Pentru ca invenţia să poată fi aplicată s-a inventat: 1 ax7. Ciorba de bolovan. Se prepară foarte simplu dintr-un bolovan, de preferinţă cules proaspăt, din uliţă, şi care se aşază pe strachină. Cine o poate consuma, treaba lui! Cine nu, se poate uita la ea şi să se mire câţi bolovani sunt în ţara asta. Desigur, după preferinţe, cu respectiva ciorbă se poate arunca în câini sau în geamuri. Efectul este de tot râsul. A se folosi cu moderaţie deoarece, după cum prea bine ştim, râsul îngraşă!

BookLook pag. 15

1 ax8. Rujul care nu se ia niciodată. Este de fapt un plastic adeziv şi frumos colorat care odată lipit pe buze nu mai poate fi dat jos. Următorul strat se aplică fără reţinere peste primul. Cu timpul straturile vor avea efectele siliconului, dar fără nici o intervenţie chirurgicală. Se poate folosi cu succes şi la sâni sau pentru fese. Se estimează că datorită acestui ultim mod de folosire, maimuţa cu fundul roşu din ASIA de sud-est va fi scoasă de pe lista animalelor protejate. Astfel chinezii vor avea material pentru a inventa un nou preparat culinar, or, la cât de mulţi sunt ei, efectele economice se întrevăd a fi uriaşe. Datorită impactului asupra economiei mondiale, invenţia a fost înaintată comitetului de acordare a premiilor NOBEL, împreună cu o cutie mare de rujuri. Aşteptăm cu interes apariţia comitetului pe marele şi pe micul ecran... 1ax9. Telefonul mobil invizibil. Această realizare se bazează pe o idee absolut genială (normal) şi este de fapt un telefon mobil furat, al cărui număr, proprietarul efemer încă îl mai ţine minte. Astfel, economisind sumele cheltuite pe convorbiri aiurea, el va face diferite combinaţii ale numărului şi cu ele intră în joc la una din loterii. Şansele de câştig devin mult superioare situaţiei precedente când omul nu juca defel, aşa că ideea câştigului devine şi ea pertinentă. S-a constatat deja în zonă fenomenul distracţiei constând în aruncarea telefoanelor mobile, semn că invenţia a început să dea roade. Nu putem decât să ne bucurăm pentru inventator. În concluzie, ne dorim din toată inima ca exemplul tinerilor studenţi din această facultate să devină molipsitor şi la saloanele de inventică să participe cât mai mulţi oameni din toată ţara. Hai că se poate! Succes! Mihai Batog-Bujeniţă

BookLook pag. 16

Printre BOOKLOOK...aşii ţării

Un epigramist POPular (IOAN)

Cluj-Napoca

CONSACRATUL Exemplar de interes: scrie rar, apare des.

BARD Poetică i-e firea, iar ţel suprem Olimpul; visează nemurirea şi îşi omoară timpul.

Un epigramist ce se impLICĂ (VALERIAN!)

Bucureşti

EPIGRAMELE Balete-n ritmuri captivante, Urcând treptat, fază cu fază, Spre un final ce explodează Prin cele mai sublime poante.

CONSECVENŢĂ Prostia lui e-o boală Ce nu cunoaşte frâne; Cu noaptea-n cap se scoală, Cu ea în cap rămâne!

IDEATICĂ Pe-ale vieţii lungi trasee Unii mor pentru-o idee, Însă alţii,-n alt decor, N-au idee de ce mor.

fAUR EL se vrea (BUZGĂU)

Cluj-Napoca

INGENIOZITATE Este mai senin de când Vise de-mplinit nu are; Şi le-a rezolvat pe rând Renunţând la fiecare.

ALBU (ca omătu’!), brav ca EUGEN

Cluj-Napoca

IAR S-AU SCUMPIT... Maşina mea nu-i pe benzină, Că o scumpiră mult prea tare;dar nu e nici pe motorină ci-i pe butuci într-o parcare.

PARADOX O demonstrează cu plăcere Pasionatul de pahar, Că zeci şi zeci de cai putere Pot fi conduşi de un măgar.

BookLook pag. 17

Moldoveni buclucaşi

Suceava - Iaşi

Deznodare şi deznodământ de Emil Ianuş

Doamne, care-ai dat atât Hoţilor cu papion, Fă ca nodul de la gât Să-l dezlege... Macedon!

Românul, om gospodăros de Vasile Vorobeţ

Dscurcăreţ, cum vrea să pară,Îşi face sania din vară Şi-n plină iarnă, sărăntoc, O taie şi o dă pe foc...

Măsură antidrog de Vasile Vajoga

Cârpindu-şi sacul, bietul om a fost Suit în dubă şi-anchetat la post, Spre-a declara că sfoara lui provine Din cânepa din loturi clandestine! Când te-ai fript cu ciorba

de Mihai Cosma

N-aş da atenţie pricinii Şi nici prilejul să te miri: M-am fript atâta cu vecinii Că suflu azi şi-n musafiri!

Chişinău

Profesiune de credinţă de Acad. Mihai Cimpoi

Şi pe la noi, dar şi în alte părţi Ale acestei lumi, de mult se ştie: Cel ce-a gândit să scrie multe cărţi E bine să gândească şi când scrie.

Observaţie de Gheorghe Bâlici

Am observat, ca orice om, fireşte, Că-n situaţii deseori groteşti, Gândirea-i ceea ce îţi foloseşte Până începi să scrii sau să vorbeşti.

Iubire imposibilă de Ion Diviza

Îi spun că n-am avere multă Şi-i demonstrez cu strălucire Că banii n-aduc fericirea... Dar parcă fiscul te ascultă! Studentul către examinator

de Teodor Popovici

Socoteala mea, să ştii, Nu-i nici veche, dar nici nouă: Eu îţi dau vreo 9 mii Tu îmi dai un singur 9!

BookLook pag. 18

ITINERAR EPIGRAMISTIC Baia Mare – Cluj – Sibiu – Piteşti – Iaşi

Şcoala şi morala

de Ioan Şiman [Baia Mare]

Omul e clădit pe şcoală; Temelia-i bună, dar Dacă nu-i şi pe morală Fundamentu-i în zadar.

Speranţă deşartă de Mircea Micle [Baia Mare]

V-ar spune-acuma orişicine Că sigur ne va fi mai bine Când domnitorii vor gândi Şi gânditorii vor domni.

Sfat pentru tinere de Nistor I. Bud [Baia Mare]

Prudenţă, domnişoară! În lumea asta rea, O fire prea uşoară La nouă luni e... grea!

Iubita meade Romulus Filip [Baia Mare]

Am ajuns un norocos Am găsit acuma cheia: Ca să nu mai fiu gelos O proclam de vârsta treia!

Polivalenţă de Eugen Coţa [Cluj]

Eu sunt boem în bună parte, Scriu poezii şi epigrame, Pictez, fac grafică de carte S-ajung nemuritor... de foame!

Recul de Nicolae Mihu [Sibiu]

Umoristu-ntreaga viaţă Ştie să tot facă haz, Când ia palme peste faţă De la cei de n-au obraz.

La postde C-tin Mândruţă [Piteşti]

Cel ce ţine la ciolan -Cum ţin eu la pâine!- Este clar că, an de an, E pe post de... câine.

Soacrade Aurel Baican [Iaşi]

E mama unuia din soţi C-un protocol aparte: Să aibă grijă de nepoţi Dar şi... să stea deoparte.

BookLook pag. 19

PARTENERIAT EPIGRAMATIC IEŞEAN

C. Iuraşcu-Tataia

Parcare pe trotuare

E un abuz flagrant, nu oarecare, Ce va dispare (aş dori să sper!): Maşinile urcând pe trotuare, Azi pietonii pot urca la cer.

Mămăliga (definiţie)

Fel de mâncare nutritiv, Apreciat în România, Şi-adesea calificativ Ce ţi-l aplică, prompt, soţia.

Soartă de absolvenţi

În viaţa noastră ce prosperă E paradox revoltător La început de carieră Să le urăm: „Şomaj uşor!” Secret de serviciu =

Secret de stat ? Puterii să-i aducem laude Că, datorit-acestui artificiu, Evaziuni, sustrageri, fraude, Vor deveni secrete de serviciu.

Mihai Cosma

Proşti şi deştepţi

Azi prostimea noastră speră (Fapt la care te şi-aştepţi!) Că include-n a sa sferă Şi-o mulţime de deştepţi!

Sfatul unui păţit

Să nu divinizezi femeia, Să n-o faci înger –cu tot zorul- Că-i vine-aşa prin cap ideea

Să îşi ia zborul!

Javra (definiţie)

Un dulău, ori un căţel, Ce-nspăimântă pe oricine, Care muşcă rău, cu zel, Ca şi oamenii de bine!

Candidată la admitere

La concursul dur, cu grilă, S-a înscris şi-acea copilă. Pregătindu-se mereu:

Fustă micro, decolteu...!

BookLook pag. 20

DEBUTURI (epigramişti grupaţi în “site”-ul AGONIA.ro)

ANDA ANDRIEŞ Divorţul unor poeţi

S-au separat de câţiva ani Şi fiecare-şi trage spuza, Ca-ntr-un spectacol de doi bani: Nu pot, acum, să-mpartă... muza!

LAURENŢIU GHIŢĂ Metrică anglo-saxonă

Citindu-mi strofa, un confrate Mi-a spus părerea sa umilă: Versificaţia ta, frate, În loc de metri cere milă.

PETRU MILOŞ Testamentul unui agronom Muncind o viaţă pe ogoare, Eu vreau, şi mort, să fiu rentabil; Deci, îngropaţimă-n picioare Să nu ocup teren arabil.

DAN NOREASocoteala din târg

O contabilă normală Niciodată nu se lasă: Are-n târg o socoteală Şi mai are una-acasă.

SORIN OLARIU Gripa aviară

Chestiunea este clară: Orice-ai face, cum o-ntorci, Gripa noastră aviară

Ne-au adus-o nişte porci.

FLORIN ROTARU Taxa pe viciul de a trăi

Vorbeau doi guvernanţi isteţi: Românii au vreo şapte vieţi; Dar au şi un defect... pe ei Nu au la fel de multe piei!

ION PEIA Ce e un epigramist...

Spirit fin şi rafinat, Plin oricând de poante fine, Cult, isteţ, manierat Şi modest... aşa ca mine!

VIOREL VRÂNCEANU De 1 martie

Sărac dar bun şi tandru, el I-a dat cadou un ghiocel; Ea, suflet cald şi generos, La tâmple mult mai mulţi i-a scos.

BookLook pag. 21

BIBLIOTECA „BOOKLOOK”-ului

Un volum “academic”... nebuclucaş

Ştefan Boboc-Pungescu

Rădăcinile Continuităţii

[Monografia romanţată

a Văii Racovei şi satului Pungeşti]

editura pim

...am remarcat descrierile realiste şi

la obiect ale întâmplărilor ce formează eşafodajul vieţii zilnice ale

unei familii de ţărani după primul război mondial...

...reiese pregnant, din unele capitole ale acestei “saga” de familie rurală,

prestigiul şi cinstea ce se acordă cadrelor didactice de la şcolile

săteşti... C. Iuraşcu-Tataia

...şi unul foarte “buclucaş” ACADEMIA LIBERĂ

“PĂSTOREL”

STIRPEA LUI

PĂSTOREL(epigrame apărute în “Ziarul de Iaşi”)

editura pim

Apărut sub prin strădania lui Constantin Iuraşcu-Tataia,

volumul înmănunchează catrenele apărute în ziar, preluând titlul rubricii.

Autorii epigramelor sunt: St. Boboc; M. Batog-Bujeniţă; L. Călcâi,

M. Cosma; A. Costinescu-Crusos; N. Darie; V. Darie; E. Deutsch;

Paula G. Dimitriu; I. Frenţescu; C. Iuraşcu-Tataia; V. Larco; L. Manolache;

G. Petrone; V. Poiană; I. Târziman; I. Toderaşcu; C. Văleanu; V. Vajoga;

G. Vătavu.

BookLook pag. 22

BOOK... look-uri publicate de prieteni

Marian Popescu

ZÂMBETUL CIULINILOR

CASA CĂRŢII DE ŞTIINŢĂ

Comentariu de D. Eugen

Zâmbesc ciulinii inspiraţi, Râd cititorii amuzaţi, Dar, ne-ntrebăm

ca buni confraţi: Cum vor zâmbi...

cei ce-s vizaţi?!

Câţiva ciulini zâmbăreţi

DEVENIRE Cum a coborât din pom, De la frunză la costum, Haina l-a făcut pe om, Dar l-a omorât postum. CONSOARTA Cuibărită-n inimioară, Mă conduce de la bord; Nu mai pot s-o dau afară Fără un transplant de cord.

CUPLU Cupidon, poştaş iubirii, Le deschide noul drum – Ard pe-altarul fericirii Până se vor face scrum. UNUI CONFRATE Mi-ai citit o epigramă Şi ţi-am zis s-o pui în ramă – Poate-aşa, prin încadrare, O să capete valoare.

BookLook pag. 23

Grig. M. Dobreanu & Co.

Glume la... Masa Tăcerii

Vol. III; vol. IV

Ed. „Măiastra” Col. „Hohote”

2008

Comentariu de E. Deutsch

La Masa Tăcerii doar glume

Au fost; în vreo 4 volume; Azi mulţi s-ar putea să exclame: Pe când şi niscai epigrame ?!!

Din volume... Tăcere

de C. Iuraşcu-Tataia O lecţie Brâncuşi, odată, Ne-a oferit: să ştim se cere, Tot ce-i temeinic, de durată, Se zămisleşte în tăcere.

De ne-nţeles de Şt. Boboc Pungeşteanu

Ziua te prefaci în sfântă Şi declari că mă iubeşti; Noaptea gândul te frământă Şi-n tăcere... mă urăşti!

Gânduri la Masa Tăcerii de Georgeta Vătavu

Tu glasul tăcerii-l asculţi Târziu, chiar în miezul de noapte, Când îngerii umblă desculţi Şi te dojenesc, puri, în şoapte.

Piatra comunismului de Vasile Larco

V. Lenin, din adânca-i groapă, Îşi manifest-un gând postum: „Am aruncat o piatră-n apă Şi nu e scoasă nici acum!”

Pasărea de Eugen Deutsch

O transmisie-n eter Spre un strop de fericire Şi o punte de unire Dintre pământeni şi cer.

Recalcularea pensiei de G. Paula Dimitriu

Recalcularea ce-am primit Desigur a avut puterea Să ne aducă mângâierea Că nu trăim la infinit.

BookLook pag. 24

Gheorghe Bâlici

Cu limba de un hexametru

Editura Karta-Grafic

ÎNTREBARE CHEIE

de TATAIA

Să nu afirmi că-s într-o dungă De-ţi spun subtila întrebare: Când ai o limb-atât de lungă

Cum vei scăpa de-admiratoare?

PUNERE LA PUNCT

de CYRANO

Limba-i e de-un hexametru; Poanta doar de-un milimetru.

Epigrame din volum

.LOZINCA LUPTEI CU CORUPŢIA

Acum când viaţa nu-i uşoară, Pentru-a scăpa de mari nevoi, Să prindem hoţii toţi din ţară Ca să putem fura doar noi...

SCARA IERARHICĂ

Constat că mulţi au tot urcat

Pe-a ierarhiei scară, Doar după ce-au acumulat Incompetenţa necesară.

PE CORIDOARELE PUTERII

Vă spun un adevăr pe şleau: Pe unde mare e splendoarea, Salută mulţi cu: „Am onoarea!”, Chiar ei ştiind că n-o mai au...

NIVEL DE TRAI

În ţara mea, de tot umilă, Unde corupţia-nfloreşte, Trăieşte omul şi din milă, Dar milă mi-e

de cum trăieşte

BookLook pag. 25

Iulian Bostan-Gohor

DULCE-AMAR

Versuri Parodii

Fabule contemporane Epigrame

Comentarii de D. Eugen

Ne-oferă astăzi Iulian Idei subtile, dulci-amare, Ce nu-s doar poante oarecare Ci chiar „seminţe” de BOSTAN. Dar chiar de-ajunse „om cu carte” Eu să-l întreb acum cutez: Găsim, de-am vrea să facem „tarte”, Nu doar „seminţe” ci şi... miez?!

SONETUL LUNII de I. Bostan-Gohor

Scrutam în noapte cerul de cleştar Şi nici un termen nu-mi venea

în minte Să-mi sugereze luna s-o compar Cum au făcut-o alţii înainte... Mi se părea un joc imaginar; Dorinţa asta o simţeam fierbinte Şi în pelerinaju-mi literar Eram căutătorul de cuvinte...

Dar într-o seară, când nu mai speram, Mi-am aruncat privirile pe geam Şi fericit am stat o clipă-n loc, Văzând cum luna, în a nopţii scenă, Se profila deasupra unui bloc Precum o parabolică antenă!!

* * * Corneliu – Ioan Iovuţă

PROSTIA

ÎMPACHETATĂ

Notaţii şi alegaţii filozoficeşti

Aprilia Print

(din volum) TEAMA ALEŞILOR

De-i vor înlătura pe toţi Cei ce-s corupţi, sau proşti, ori hoţi, Cert s-ar obţine, dragă frate,

Alegerile-anticipate...

BookLook pag. 26

GHEORGHE ŞCHIOP

ÎNTRE SABIE ŞI FLORETĂ

epigrame

EDITURA PERENNA SIBIU 2008

COMENTARIU (de Cyrano) Ezitând s-aleagă arma, Poantele i s-au ascuns Şi, deşi-a sunat alarma, Singur el a fost străpuns!

ATENŢIONARE (de TATAIA)Ţi-aş spune, fără etichetă, Când scrii catrene ce educă, În loc de spadă sau floretă, Mai bine-alege o măciucă.

Din volum Eu, epigramistul Nu sunt şi n-am fost un destoinic Al graiului meşteşugit, Cu pana însă, ca războinic, Chiar de-am răpus, eu n-am rănit.

Inutil În viaţă n-am avut noroc Şi nu mi-au fost de ajutor: Nici vreun deştept răutăcios, Nici prostul binevoitor.

* * * Traian

Conciatu Hapuri...

pe stomacul gol

AEGIS

COMENTARIU (de Cyrano)

Citindu-l brav, la trap, Deci după protocol, Chiar pe stomacul gol Am înghiţit un hap!

Din volum ALEGĂTORUL Ne mint băieţii ca la carte, Se străduiesc şi ei cum pot; Dar eu m-am săturat de moarte Şi-ALEG... să nu mă duc la vot.

...şi CANDIDAŢII Urarea lor mereu revine, C-aşa-s băieţii, hoţomani, “Aveţi răbdare, va fi bine... La anul şi ... LA MULŢI ANI!

BookLook pag. 27

DIALOG cu prieteni buclucaşi

Revista Dor de Basarabia publică în ultimul său număr Trei sonete de Neculai Lunca „dedicate” revistei BOOKLOOK

Redăm mai jos cel ce este... primus inter pares dintre ele, precum şi... „Trei sonete cu... bucluc”

Sonetul unei revistuţe

de N. Lunca

Precum în mod concret se dovedeşte,

Un grup de „publicişti distinşi” din Iaşi,

Dorind enorm s-ajungă... buclucaşi Au denumit revista-n englezeşte. Scriind „Book-look” ei au mizat,

fireşte, Că cititorii 1) fi-vor mai atraşi, Dar au omis c-au devenit părtaşi Cu cei ce strică limba neghiobeşte! Şi-apoi nici titlul nu-i ales cu har, Că de-om deschide DEX-ul, 2)

bunăoară, Sau orice alt complex dicţionar, Vedem că textul scrie foarte clar: „Bucluc” în limba turcă sau bulgară, Dar şi-n Banat înseamnă...

bălegar!!! 1) A fi sau nu... cacofonie?! 2) Nimic de felul acesta nu apare în DEX , Ed. II-a, 1996!

Sonetul unui criticastru de Cyrano

Scriind acest sonet se dovedeşte Că „Domnul Critic” n-a avut nici har, Nici haz atunci când n-a avut habar De DEX-ul nostru;

românesc, fireşte! Ar trebui s-o ştergă „englezeşte” Sau către turci sau

către-un ţărm bulgar Spre a-şi găsi buclucu-n bălegar; În DEX-ul lor cum

pare că râvneşte. Noi îi dorim să-ncerce, bunăoară, Să vină în cenaclul cel din Iaşi Să-mpartă cu ai noştri buclucaşi Un spirit fin, o poantă temerară.

Şi poate va afla (măcar în parte!): Booklook

e o privire către carte!

BookLook pag. 28

Sonetul „cultivatorului” de Cyrano

Cel care-a cultivat mici flori de stil În luncă, recurgând la bălegar Ca s-o îngraşe,-a recoltat un... par Ce nu s-a dovedit deloc util! Fiind probabil vechi bulgarofil S-a încurcat într-un dicţionar, Visând probabil că un telegar L-ar... îndruma spre

un teren fertil.

Iar omul, poate turc, ori chiar berber,

„Ghiaur cosmopolit!” -cu sete-ar zice-

Precum un comunist vechi, auster, Trăgând din răsputeri

cu mici alice...

Da-nţepăturile deloc nu-i dor Pe cei vizaţi... purtaţi de un alt dor!

Sonetul sonetistului ne-buclucaş

de CyranoUn sonetist, din cei ne-buclucaşi, Ce cultiva mici flori de stil

prin luncă,Fu condamnat (nevinovat!)

la muncă, (Niţel cam silnică e drept!) la Iaşi. A tras din greu în lupta cu cei naşi, Ce n-au fost prea convinşi

şi-acuma spun că Amicul, cam nechibzuit, se-aruncă S-atace-asemeni iscusiţi ţintaşi. Da-n loc să îl împungă (sunt miloşi!) Îi cer doar să dedice-un minim look Spre subţirelul, dar isteţul, book, Ce-i îngrijit de oameni firoscoşi. Şi chiar de n-a-nvăţat (cert!)

englezeşte S-ar prinde că nu-i scris în...

bulgăreşte!

Un poet obscur, Neculai Lunca, ironizează într-un sonet titlul revistei noastre, pe motiv că în limba turcă „bucluc” înseamnă bălegar.

Chiar excrement de cal? Oroare! Puteam să mor ca un netot! Noroc cu exegeţii care Îşi bagă nasul peste tot.

Aceluiaşi erudit cercetător al izvoarelor semantice care a descoperit

că buclucul îşi are originea dinapoia unor patrupede.

Poetul, tandru şi frenetic, În lirica-i elegiacă, Îmbracă-ntr-un limbaj poetic Ce leapădă din mers o vacă!

George Petrone

BookLook pag. 29

ULTIMA ORĂ! Am primit ultimul număr din DOR DE BASARABIA, revistă dragă sufletului nostru, al cărei director este cunoscutul profesor universitar doctor în filologie dl. Ion Berghia. Revista publică un comentariu critic la adresa sonetelor şi epigramelor booklook-aşe prezentate în cele două pagini anterioare. Cu acest prilej, domnul profesor face şi un comentariu acid cu privire la modul de desfăşurare a şedinţei Academiei Libere Păstorel în care au fost citite respectivele creaţii. Regretăm faptul că apreciatul nostru ex-coleg nu mai poate participa la activităţile noastre, dar ne onorează faptul că este la curent cu desfăşurarea acestora, folosind probabil serviciile unor informatori de înaltă ţinută spirituală. Ne facem datoria să-l reinvităm pe distinsul nostru fost coleg la viitoarele noastre şedinţe, eventual însoţit de remarcabilul sonetist Neculai Lunca, evident dacă acesta există cu adevărat! CONCURS C O N C U R S

CONCURS

FRAŢI CĂUZAŞI ! Reamitim că până la data de 15.09.2008 aşteptăm participarea dumneavoastră la concursul cu tema: Omul între plus şi minus (epigrame, poezii, proză şi caricaturi).

CONCURS

CONCURS

BookLook pag. 30

POŞTA CU BOOKLOOK LUCIAN PERŢA: COLAC (-ul pus) PESTE PUPĂZĂ, demonstrează nu numai talent şi umor ci şi multă, multă inteligenţă. Frumoasă şi destul de naivă explicarea provenienţei expresiei: „colac peste pupăză”. Poporul are mai mult umor şi fantezie decât universitarii. Oricum, vă invidiem, cu toată admiraţia! NICOLAE MIHU: Cu ziceri şi versuri de tot râsul ACUS (-ul) rămâne la fel de fermecător ca totdeauna. O lectură de neocolit! EMIL PROŞCAN: Ca de obicei, vrednicul primar al Mizilului, demn urmaş al pe nedrept încondeiatului CONDEESCU, el însuşi talentat condeier, ne răsfaţă, în numărul 39 al revistei FEREASTRA, cu un interesant excurs prin literatură de bună calitate. Plus umor! Plus un foarte reuşit portret al colegului nostru ION TODERAŞCU. Dacă nu i-am iubi, ar trebui să-i urâm! Prea sunt buni! MARIAN DOBREANU: Dur, PANN DURU’ Nr.42/2008. Articolul de fond loveşte tare şi cu multă ironie în cocoşii şi cocoaşele care cucurigesc, putem spune, ca proastele, pe gardurile unei prozodii paranoide, ei/ele fiind cei/cele dintâi ce nu o pot traduce în vers. Mare cinste colegilor din Târgu Jiu! MIHAI DANIELESCU: Fiţi liniştit! Epigrama nu v-a fost furată. Pur şi simplu, nu a fost introdusă în revistă. Vă lăsăm să ghiciţi cauza. Festivalul cel frumos de la BUŞTENI pare a fi ceva foarte secret. O fi din cauza calităţii? Vă felicităm sincer pentru premiile obţinute. Nu există motive de ranchiună. Cel puţin, nu la IAŞI. NECULAI LUNCA: În revista DOR DE BASARABIA necunoscutul N.L. face nişte sonete reuşite, dar foarte critice, la adresa cenaclului A.L.P.I. Sărmanul, a intrat în bucluc! Nici nu-şi închipuie ce-l aşteaptă! Dar, ceva-ceva, poate vedea în acest număr. AGONIA.RO: Necunoscutele căi ale Domnului scot o Antologie a Epigramei, de fapt o culegere, foarte bună, deşi conţine creatori mai puţin cunoscuţi. Nu este vina lor! EMIL PROŞCAN: Hopaaa şi numărul 40 al revistei FEREASTRA. Deschisă, ca totdeauna, minţii şi inimii! Un vitriolant articol al lui MIRCEA C. DINESCU dă un pumn de apă clocotită pe faţa unor colegi de breaslă. Intenţia, interesantă în sine, este lăudabilă. Va urma...? ALEXANDRU MISIUGA: PAMFLETE(le) DIN ŢARA LU’ PAPURĂ VODĂ cer multă răbdare. Nu recomandăm tutunul! Ar fi un exces extrem de dăunător. CORNELIU-IOAN IOVUŢA: Despachetaţi PROSTIA ÎMPACHETATĂ! Merită! PETRE GIGEA-GORUN: PRINTRE EPIGRAMIŞTII OLTENI, merită să vă plimbaţi. O antologie care nu trebuie să ne lipsească din colecţie. GHEORGHE ŞCHIOP: ÎNTRE SABIE ŞI FLORETĂ se află bisturiul domnului doctor. Feriţi-vă, orice neatenţie vă poate fi fatală! Versurile (bune!) nu ţin loc de bandaje! TRAIAN CONCIATU: HAPURI(le) PE STOMACUL GOL pe care autorul ni le oferă generos sunt foarte înşelătoare. Pişcă rău! Mig-uel

E ANUL MEU ŞI CUM O ŞTITI E-UN AN CHIAR BUN, ELECTORAL,

ÎN CARE UNII SUNT PROSTITI, IAR ALTII FURA CAŞCAVAL .

BOOKLOOK – PUBLICAŢIE TRIMESTRIALĂ A GRUPULUI DE UMOR

ACADEMIA LIBERĂ “PĂSTOREL” IAŞI ASOCIAT CU UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA FILIALA IAŞI

DIRECTOR: Mihail Batog-Bujeniţă COLEGIUL REDACŢIONAL: George Petrone, Vasile Larco, Mihai Cosma,

Constantin Iuraşcu-Tataia, Ioan Frenţescu REDACTOR-ŞEF: Eugen Deutsch

ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469

COPERTA UNU, DESEN DE : ELENA MERTICARIU

Editor: Ars Longa www.arslonga.ro

Un Grăsan plus unul slab, Sărăntocul plus un ştab Prin statistici cam tehui, Îi găsim pe toţi sătui.

p.s. Totuşi unii-ar spune, poate, că s-au săturat de toate!

ISSN: 1843-0554