ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL” IAŞI

20072

Rondel de Eugen Deutsch

Revista noastră ar dori să crească Doar într-un an cât celelalte-n zece

Deci – şi concluzia e, cert, firească - Pe toate va râvni a le întrece.

Sperând că mult umor o să se nască

În timpul care, totuşi, iute trece Revista noastră ar dori să crească

Doar într-un an cât celelalte-n zece.

Vă invităm (şi nu purtăm vreo mască) La un duel, doar pentru a petrece;

Luaţi-vă deci spada, câte-o... cască Şi... atacaţi, cu spor şi sânge rece,

Revista noastră ce-ar dori să crească.

BookLook pag. 3

INVITATIE

AMINTIRI... AMINTIRI (epigrame publicate la lansarea cenaclului 1975)

culese de CONSTANTIN OSTAP

UNUI ZGÂRCIT Prin testament el a cerut Mormântul anonim să-i fie Ca nimenea să nu mai ştie Să-i ceară bani cu împrumut!

Al. Radvanschi – 30.03

LA CENACLUL EPIGRAMIŞTILOR

Cu toţii-n cor au hotărât Că vor ca să discute-n pace; Dar fiecare s-a-narmat Cu ace!

Eugen Leu – 30.03

UNUI FOTBALIST Se face sport, e cald afară, Eu însă simt un gust amar, Căci ziua tu vei trage-n bară Şi noaptea

iar vei trage-n... bar!I. Zaharia 25.05

ÎN TRAMVAI... Stă pe scaun şi nu-i pasă De bătrânii în picioare Şi-i mai tânăr decât pare Cu... cei şapte ani de-acasă!

P. Toma 31.08

UNUI BĂUTOR E răcit, de-abia îngână, Să mă mir că nu-i mai trece? Că îl văd de-o săptămână „Internat” la Bolta Rece!

V. Botez 12.10

LA COFETĂRIE... Am constatat şi fac dovada Că îi prieşte atmosfera: Din pai îşi soarbe citronada, Din ochi îşi soarbe

partenera! Petronela Georgescu 19.11

BookLook pag. 4

COPERTA PRIMEI PLACHETE DE UMOR EDITATĂ DE CENACLUL IEŞEAN (1980)

Distilând senzaţiile surprinse în poanta pe care o izbuteşte, umoristul aduce o frumoasă ofrandă

destoiniciei minţii în înfruntarea ei cu prostia, inestetismul şi obtuzitatea, probând observaţia fraţilor Goncourt... potrivit căreia “râsul este

unitatea de măsură a inteligenţei”.

(din Cuvânt înainte)

BookLook pag. 5

DICŢIONARUL EPIGRAMIŞTILOR IEŞENI de Eugen Deutsch

AUaza sa, în meserie,

Îl înd

REL BAICAN

Şi preceptele savante Beamnă ca să scrie

Economisind la poante. I N BERGHIA OA

ogate ţinte ar atinge Cu poante ce-ar străpunge “coca”

De le-asortează spre-a convinge B

Cu vinul dulce de Soroca.

ŞTEaza lui ar fi chiar pana Şi-ar avea, la scris, n

FAN BOBOC-PUNGESCU

oroc Când va depăşi şicana B De a fi un pic boboc.

ION BOLOCAN

iruitor a fost în epigramă Dar astăzi –chiar motivele de-mi scapă- A preferat să ia în loc de lamă B(Spre-a fi agricultor) o sapă.

BookLook pag. 6

MIHrav se-nalţă către slavă C

AI BATOG BUJENIŢĂ 1)

ăci, servind-o-n mică doză, Epigrama sa-i grozavă B Mai ales de-i scrisă-n proză. LIVI

hiar de vrea doar locu-ntâi, C

U CĂLCÂI

ăci o scrie cu avânt, Când ajunge la călcâi C Epigrama-i la pământ.

MIHAI COSMA 2)

âştigă ore-ntregi râzând Citindu-i pe colegi; fârtaţii

Când îl citesc spun suspinând C

Că le provoacă palpitaţii.

AMALIA COSTINESCU-CRUSOS 3)

ert formula epigramei O cunoaşte: mult umC or;

, N-are-un catalizator.

; autorul volumului “Râzând câştigăm ore”

3) Inginer chimist

Dar, la ascuţişul lamei

1) Fost pilot de vânătoare

2) Medic cardiolog

BookLook pag. 7

NIC

Distinsul domn nonagenar

OLAE DARIE

ţ

Mereu continuă să-mpungă Căci epigrama sa-i un star La fel c-un vin de viaţă lungă.

VASin Spania se confesează ILE DARIE

Că epigrama-i, în umor, Ar fi-ntr-o altă ipostază D Muleta unui matador.

EUG

efinind pe căi savante

Dese

EN DEUTSCH 1)

“Exponate” exegete nează, doar din poante,

DEpigrame tip... portrete.

PAULA DUMITRIU 2)

oreşte adversarii să-i învingă DChiar dacă fapta cere multă muncă;

Dar epigrama-i pare o seringă Ce, după folosire, se aruncă. 1) Autorul “dic ionarului”

2) Medic

BookLook pag. 8

IOAabricant de vinuri fine N

Vrând

N FRENŢESCU

F e îmbie (rar!) la cramă să ne-ameţească bine

Spre-a-i gusta şi-o epigramă.

C. IURAŞCU-TATAIA 1)

nterpretând ce-au scris confraţve

ii Concepe clone dulci sau gra

ţii, Dar, spun copiii, moşii, tariginalele-s mai brave.

IO

ui e

2) Autorul volumului “În aşteptarea luminării”

3) Jurist

VAS

L tă

ILE LARCO 2)

uptă pentr-o poantă dreapscă!) Deci (concluzia-i... lumea

Luminarea şi-o aşteaptă Spre-a putea să o găsească.

NOLACHE 3)LIVIU SERGIU MAeseria sa, cu teze, (Nu e greu să-l înţelegi!)

Îl îndeamnă să jongleze i la scris cu nişte... legi.

MŞ

1) Autorul un volui de “clone epigramatic ”

BookLook pag. 9

CONferta sa-i uluitoare STANTIN OSTAP

Ştiind pe toţi să îi provoace Ba uneori chiar să-i atace ODeşi el nu prea are sare.

GE

E TRON, E epigrama-i tare

Dar

ORGE PETRONE 1)

PCe-apare în volumu-i (solo!), celelalte - ni se pare -

Mai scârţâie pe ici pe colo!

AURrin creaţia-i, chiar tare, Şi

Demo

EL POIANĂ 2)

P prin ipostaze triple, nstrează-n scris că are

Personalităţi multiple.

ELIADA SCORŢARU crie vorbe potrivite Dar, când pusă e pe harţă,

Din catrene împleteşte SChiar şi-o colorată scoarţă.

1) Autorul volumului “Scârţ”

2) A semnat şi cu alte pseudonime

BookLook pag. 10

IOAN TÂRZIMAN 1)

alentul său e o avere Ce-l poartă printre cei mai buni;

Dar orice poantă lui îi cere T

Gestaţie de 9 luni.

IOANrudeşte cum un altul nu-i Spr

Vrând s

TODERAŞCU 2)

T e-a fi în Europa, deci, ă pornescă noul meci

Spre Iaşi plecat-a din Vaslui.

SAiparul o pasionează

Atun

NDA TOMA

Şi chiar şi-n scrisu-i o arată: Tci când un catren creează

Mereu se cere şi-o erată.

VASILE VAJOGA 3)

ai de-acei pe care îi atacă De-ar avea în contra lor un dinte;

Îns-ar fi mai... incisiv doar dacă V Ar muşca şi c-o măsea de minte.

1) Medic ginecolog

2) Activează “simultan” şi la Iaşi şi la Vaslui

3) Tehnician stomatolog

BookLook pag. 11

COestit profesor, eminent, NELIU VĂLEANU

El pe elevi îi pregăteşte Şi-n epigramă, competent, VIar ei... îl depăşesc, fireşte.

GEORizând un tratament expres Ea

Prin m

GETA VĂTAVU 1)

V recomand-un trai lejer ici pastile antistress

Având efect de somnifer.

IOAN ZAHARIAâmbind când scrie un catren , Desigur fără vreo eroare,

Spre a avea mai mult antren, ZEl zahăr pune-n loc de sare.

1) Medic, autoarea volumului “Pastile antistress”

BookLook pag. 12

STIRPEA LUI PĂSTOREL

Omului de lângă mine Printre-amici pot să-l enumăr Cât e umăr lângă umăr; Dar sunt gata să dau totul Să nu-i simt, în coastă, cotul.

“Când te-ai fript cu ciorbă...”

N-aş da atenţie pricinii Şi nici prilejuri să te miri: M-am fript atâta cu vecinii Că suflu azi şi-n musafiri.

MIHAI COSMA

Eternitatea (definiţie) Eternitate –un cuvânt banal- Şi care, de-i supus

unei extensii Se poate defini ca interval Ce se prelinge

între două pensii.

La vârsta a treia Ai prestigiu prin etate Dar o implicare slabă; Ce folos că ştii de toate Dacă nimeni nu te-ntrabă?!

C. IURAŞCU-TATAIA

Dările În viaţă constatăm ades: La multe am rămas în urmă, Doar a impozitelor turmă E în continuu progres.

Pensionarii Obţin, la pensia lor mică, Un minim spor

prin pertractări; Norocul e că nu se-aplică Şi vârstei lor noi... indexări.

ŞTEFAN BOBOC

Îmbrăcămintea actuală a femeilor

Asta-i moda, ce să-i faci? Ea-i cam goală şi-i păcat; Cum să te mai simţi bărbat Când n-ai cum

s-o mai dezbraci?!

Analogie Ai surprize dacă omul Vrei să îl compari cu pomul Câteodată bagi de seamă Că nu-i om ci este poamă!

IOAN TÂRZIMAN

BookLook pag. 13

EI SUNT MEREU CU NOI...

UNUI ŞEDINŢOMAN Stă-n şedinţe veşnic ca un

Zeu al timpului pierdut; Cum la cap să aibă scaun Când îl ţine sub şezut!

N. Amaru (N. Ţaţomir) – 16.02 1975

PE MASA UNUI „POET” Cum cu fiecare rimă

El comite câte-o crimă Volumaşul lui stingher Nu-i volum ci... cazier!

N. Amaru (N. Ţaţomir) – 27.04 1975

UNUI „PICTOR” Privesc tabloul care poartă

Un titlu clar: „NATURĂ MOARTĂ” Şi-ţi dau dreptate; s-ar părea

Că a murit... de mâna ta! C. Plăcintă - 14.09 1975

UNUI „INSPIRAT” COMPOZITOR - EPIGRAMIST Încercându-le pe toate

Ca s-ajungi băgat în seamă Ai compus o epigramă Şi o polcă... pe furate!

C. Plăcintă - 19.10 1975

BookLook pag. 14

Şocant !!! Incredibil !!!

ÎN LUME, CANIBALISMUL ÎNCĂ MAI CURMĂ VIEŢI!

Într-un oraş îndepărtat, cu nume exotic, pierdut în desişul vegetaţiei fertile şi dăinuitoare a zonei ecuatoriale de, pe întinsul continent african, a fost semnalată dispariţia misterioasă a unuia dintre onorabilii săi cetăţeni. Ca în toate împrejurările de acest fel, cazul a fost preluat de Poliţie şi, odată cu demararea primelor cercetări, s-a stabilit că cel dis-părut fără urmă era un cunoscut epigramist, altminteri om la locul lui, care -publica săptămânal catrene în gazeta locală. S-au făcut fotografii şi măsurători la locul faptei, au fost prelevate amprente şi alte probe edificatoare, s-au luat declaraţii de la vecinii victimei şi, în final, suspiciunile au condus către doi canibali, temuţi pentru ferocitatea lor, care se pripăşiseră într-unul din cartierele rău famate ale pitoreştii localităţi. A urmat arestarea celor doi şi, după zile şi nopţi de interminabile inte-rogatorii şi confruntări, unul dintre ei a mărturisit că, împins de o foame chinuitoare, l-a ademenit pe epigramist într-o cursă şi 1-a devorat cu sânge rece. Fireşte, odată cu recu-noaşterea obţinută, cel de al doilea a fost scos de sub urmă-rire penală şi i s-a dat drumul să plece, nemaiexistând asu-pra lui probe încriminatoare.

A urmat procesul şi, lovitură de teatru!, chiar de la primul termen, instanţa a hotărât suspendarea măsurii ares-

BookLook pag. 15

tării şi continuarea judecării învinuitului în stare de liber-tate, motivat de faptul că acesta, suferind de acnee juvenilă şi guturai cronic, nu putea suporta regimul de detenţie. Eliberat în aceeaşi zi, deţinutul a fost întâmpinat la poarta grea, din fier masiv a puşcăriei (bulău, cum i se spune pe acolo) de însuşi prietenul său. După ce s-au îmbrăţişat şi şi-au frecat îndelung nasurile între ele, după un obicei de prin partea locului, cel "de afară" l-a şi luat la rost pe proaspătul eliberat:

- Unde ţi-a fost, mă, mintea aia neghioabă când te-ai hotărât să înfuleci epigramistul? Vezi în ce belea ai intrat? Eu de vreo doi ani mănânc numai poeţi şi nimeni nu a observat până acum lipsa lor!

- Tu poţi, veni răspunsul, că stai bine cu tranzitul intestinal, dar pe mine poeţii aştia de acum mă cam cons-tipă, aşa că...

Asta a fost. Păcat că nu mai ştiu cum se numeşte oraşul acela îndepărtat, cu nume exotic, ca sa nu mai spună cineva

că şi pe asta am născocit-o tot eu. George Petrone

METEOROLOGICE

Prognoza zilei (de E. Deutsch):

Vor fi furtuni intempestive

Cu câte-un trăznet violent

Şi un potop de... invective În Parlament.

Reumatismul ca... prognoză meteo (de G. Petrone):

În câmpul baric – pe cât ştim –

Când intervine vreo schimbare,

Din câte-avertizări primim E singura ce...

stă-n picioare.

BookLook pag. 16

Meteorologică (de M. B.-Bujeniţă) Trăsnit de frumuseţea ei Ca o tornadă-a atacat Dar, fulgerat de... palme –trei– Rămase mut şi... cam plouat.

“Meteorologică” (de V. Darie)

Da, mintea-ţi doar atunci scânteie

Şi eşti bărbat în tot cuvântul,

Când te-ai uitat la o femeieŞi ştii de unde bate vântul.

Lege naturală (de V. Vajoga)

Natura cu atâtea ploi Acţionează compensat Turnând acuma peste noi Că, între noi,

ne-am tot turnat.

TRADUCERI DIN PĂSTOREL de E. Deutsch

(adieu champagne…)

Adieu champagne, liqueur, café,

Les médecins m’ont mis à l’eau!

La foi ne m’a jamais manqué; Hélas! Le foie me fait défaut!

(buvant…)

Buvant cette boisson infâme Je me rappelle

mon seul refrain: Mon foie,

je l’ai donné aux vins,Mon cœur,

je l’ai donné aux dames!

(adio vin…) Adio vin,

şampanie, cafea,Azi, doctore,

doar apă-mi dai!Încredere aş mai avea; Dar, din păcate, nu şi mai !

(bând…)

Bând băuturile infame Îmi amintesc

al meu destin:Ficatul

mi l-am dat pe vin, Iar inima,

doar unor dame!

BookLook pag. 17

« PĂSTORELE »

LA HELIADE (fragment din "prefaţa la catalogul poeţilor tipăriţi între1929-1939")

…îmi zic, cuprins de frică sub valuri de hârtie : De ce-ai făcut tu asta, bătrâne Heliade ; Tu, cărturar de seamă şi-atât de cumsecade În loc să-i pui la carte, de ce îi chemi să scrie ? Şi mă întreb o dată cu «Cartea Românească», Revizuind poeţii pe care i-am iubit, De-ar fi cumva întocmai aşa cum ai voit Şi-o scrie tot românul, au cine să-l citescă ? De-aceea zic, cu gândul la vremile ce vin, Ca-n poezie ţara de tot să nu se-nece, De sărbătoarea cărţii măcar pe zile zece Băieţi, mai staţi cu scrisul şi mai citiţi puţin !

Epigrama nu este un « plat de résistance »1) ci un simplu « entremets »2).

Epigrama a fost pentru mine un simplu exerciţiu cerebral. Între un concert şi altul, pianiştii fac, în camera lor de studiu, game pentru sprinteneală. Eu mi-am permis să fac game în public.

1) fel principal la un ospăţ 2) un dulce servit între brânzeturi şi fructe

AL. O. Teodoreanu

BookLook pag. 18

TERRA - COLAPSUL CIVILIZAŢIEI Totul a început, banal, la ştirile de maximă audienţă ale unor televiziuni specializate în catastrofe, unde ni se anunţa, de altfel pe un ton criminal de calm, că suntem invadaţi de acarieni. Populaţia a primit şi ea detaşată această veste, obişnuită fiind cu nenorocirile televizate. Abia după ce, trecător, pe micile ecrane au apărut fotografii cu numiţii acarieni, un fior de groază a fluierat prin livinguri sau dormitoare, dar fără să-l depăşească în intensitate pe cel al scenelor mediocre din filmele de groază. Acolo cel puţin vezi bestiile smulgând creieri din capul oamenilor de ştiinţă, îi auzi cum molfăie şi rag de fericire sau cum se înmulţesc ei prin corpul unei blonde delicate şi, obligatoriu, savantă procupată de pacea mondială. Pe când aici, nu era vorba decât de nişte aiureli cu fălci în formă de potcoavă, coarne, colţi, gheare sau trompe. Mult prea puţin pentru un public foarte an-trenat! Nici consumarea în direct a reporterului de la ştiri de groază, un clăpăug ce trans-mitea din dormitorul propriu, nu a produs cine ştie ce impresie. Numai că, pe alte canale, cele de ştiinţă popu-larizată, a început, aparent întâmplător, să se vorbească despre nenorociţii de acarieni, prezentaţi acum ca fiind infiltraţi de milenii în sânul primitor al civilizaţiei noas-tre. Prima a fost o doamnă de dimensiuni apreciabile, oxigenată, cu binecunoscutul aspect al coafezei din oraşele mijlocii. A început să spună că: „gândăşeii iştia

BookLook pag. 19

nu prea-i cunoaşti ştiinţa, da dacî vă vini sî vă scărchinaţ’ pi işi pi colo, spalaţî-vă ghini pi mâni cî sî ie sub unghii şî vă chicî păru’”..

Poporul află că distinsa doamnă este profesor universitar şi, astfel, gradul de alertă sporeşte consi-derabil. Apar apoi nişte pompieri care declară deschis şi sincer că, în caz de atac, ei n-au nici o posibilitate de ri-postă, deoarece nu au cu ce să cumpere spumă carbo-nică, aşa că nu e cazul să sunaţi la... Un grup de generali reprezentând cele trei categorii de arme declară în cor că armata nu este pregătită pentru o asemenea acţiune, că tancurile nu au benzină, nici avioanele, muniţia e pe sfârşite, iar serviciile de informaţii sunt ocupate cu treburi mult mai importante şi nu au date suficiente pentru a se putea elabora o strategie. În sfârşit, apare şi futurologul de serviciu care, bine susţinut imagologic, face scenariul viitorului apropiat. Mai întâi, se topesc calotele glaciare, valurile tzunami rad nişte ţări cu populaţie de culoare galbenă, erup toţi vulcanii, SAHARA se extinde cu viteza lavei acide, oceanele dau în clocot, tornadele fac ravagii, iar la sfârşit se prăbuşesc şi turnurile gemene, de data asta devorate de acarieni. Un ultim luptător din beretele verzi, RAMBO al CXXXIV-lea, cu mitraliera fumegând la piept, se prăbuşeşte sub grămada de aca-rieni care-l înfulecă mârâind deşi el le spune plin de sictir: fuck you, însă nemernicii ăia nici măcar limba engleză primitivă, aia din filme, n-o ştiu de înapoiaţi ce sunt.

BookLook pag. 20

Finalul apoteotic plimbă o cameră cu rezoluţie mare peste fosta planetă albastră, acum un pustiu înfiorător, foarte asemănător cu suprafaţa lunii, peste care foşgăie biruitori acarieni de mărimea unor bivoli. Un vânt de nebunie mai rece decât crivăţul bate prin casele poporului. Profund stressată, partea res-ponsabilă a acestuia, din disperare, se îmbată, că de-o fi să moară, măcar să moară cu sufletul împăcat. Partea iresponsabilă, aia care trăia de mii de ani în modul cel mai inconştient în perfectă simbioză cu infernalele crea-turi, se îmbată şi ea, însă numai din obişnuinţă. A doua zi însă, programele televiziunilor încep cu prezentarea unui tânăr cu figură distinsă care anunţă fericit că ştiinţa americană, singura de altfel, a descoperit nişte prafuri salvatoare. Cu vârful degetelor presară zâmbind acele prafuri peste nişte acarieni, capturaţi de reporterii de teren ai studiourilor, iar aceştia (acarienii) pocnesc precum popcornul. Bucuria cuprinde întreaga civilizaţie şi toţi cumpără miraculosul praf distribuit la preţuri modice în mici cutii, frumos colorate, cu figuri triste de acarieni morţi. Drept urmare, de frică, acarienii nu mai apar şi lucrurile intră în firescul lor. Într-un bloc din mahala, la etajul opt, în biroul firmei ANTI ACARIAN WORLD ENTERPRISES, COSTEL, directorul de marketing se scobeşte în nas şi

BookLook pag. 21

se uită la poza trimisă de şeful său din concediu. Pe fundalul unei mări de smarald, aflat între două creole cu flori la gât, având un trabuc în gură şi o bască pusă şmechereşte pe o sprânceană, domnul TITI face cu mâna la obiectiv. Pe verso, scria cam tremurat: „Saltări dăn conced dăn Havai. E mişto acilea la chinej”. Fostul zootehnist, asociat cu un italian ce sărise cu banul şi ideea, dăduse lovitura, vânzând prafuri expirate pentru combaterea gândacilor de Colorado, spre a fi folosite într-un ipotetic război împotriva acarienilor, nişte gângănii de care nu ştia decât italianul, dar care, într-adevăr, aveau nişte moace de spaimă. Bim-bam-bim-bim-ba-ba-bam... Telefonul mobil, desigur cu cameră încorporată, masacrează electronic o cunoscută piesă clasică. COSTEL apăsă tasta şi auzi vocea şefului: -Băi, tâmpitule, scoate dreacu’ deştu’ dăn nas şi cumpără toate fe-lurile dă prafuri dă la boii ăia dă ţărani! Am pus de-o afacere cu un rus bazat, chişcă dă parai. La toam-nă o să băgăm una cu o cheste pă ca-re-o ştie el, una cu gripa aviară! Hai, că iese iar banu’ la gros! Te-am pupat!!

M. Batog-Bujeniţă

BookLook pag. 22

SLALOM PRINTRE ACADEMICIENI

După fiece cucui Incorigibil şi candriu, Epigramist dospit în grabă, Jur să mă fac un om de treabă Şi iar constat că-i prea târziu.

Ion Berghia

Critică eficientă Pe cel ce are-n schemă rang L-a criticat în mod direct; Dar critica avu efect...

De bumerang.Corneliu Văleanu

Familială Că-n drumul nostru

s-a ivit Prilej de ceartă,

câteodată, E drept şi recunosc

cinstit; Dar cine crezi că-i

vinovată?!Liviu Călcâi

În zi de vineriMotanul nostru

pişicherA prins un şoricel

cam prost,Dar, brav,

l-a pus în frigiderCăci astăzi este

zi de post.A. Costinescu-Crusos

Celor care mă critică

La o analiz-adâncă, Am o critică injustă: Câţiva duşmani mă mănâncă Însă publicul mă gustă.

La o unitate de pompieriÎnsoţit de o maşină Tot plutonul e afară Pregătit să intervină: Comandantu-i... foc şi pară.

Ioan Frenţescu

BookLook pag. 23

ACADEMICIENI... PRIN CORESPONDENŢĂ

EXPERIENŢĂ

Fetiţele, la vârsta lor E clar că nu prea ştiu ce vor; Dar şi mai clar e mai târziu:

Femei fiind, prea vor ce ştiu.Ioan Pop

INFATUATUL Plin de el ajuns, în fine,

De o vreme ar fi vrut Ca să se retragă-n sine, Însă... n-a mai încăput.

Eugen PopEPITAF

În acest cavou sinistru Doarme-n pace-un

ex-ministru,Iar în fostul lui birou Doarme un ministru nou.

Eugen Albu

ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ

De când soarele şi luna,

De când valul spart de stâncă,

Adevărul e minciuna Nedescoperită încă.

Mircea Ionescu-Quintus

PROCES-VERBAL

Lipsind amprenta digitală A consemnat anchetatorul: “Aseară-o mână criminală A spart chiuveta...

cu piciorul”.Ioan Marinescu

AI CARTE, AI PARTE...

Deşi proverbul just

grăieşteCunosc un barman

fără carteCe niciodată nu greşeşte Atunci când vrea

să-şi facă parte.

Nichi Ursei

BookLook pag. 24

BookLook pag. 25

CLENCIUL Românul are-un clenci vădit Şi iată sensul lui ascuns:

El e mereu nemulţumit Că nu e mulţumit de-ajuns.

Ion Diviza CONFRAŢILOR EPIGRAMIŞTINu mai vreau să stau pe tuşă

Pentru iarna care vine; Aruncaţi-mi o mănuşă

Că, oricum, îmi prinde bine. Florina Dinescu

PREFAŢATORULUI MEU

De-atâtea laude-avui parte Încât, maestre, eu te rog

Să nu mai pui prefaţa-n carte;Prea seamănă a… necrolog.

Ion Moraru

REVELAŢIE Azi, ceva mai lămurit,

Pot să-mi dau cu presupusul: Dacă eşti mai răsărit Te acceptă şi Apusul.

Gh. Constantinescu

UNOR PARVENIŢI În preajma lor mă înfior: Au caviar şi trufandale

Şi beau vin alb, superior… Capacităţii lor mintale.

Viorica Voicescu

REFORMA SANITARĂ Bolnav cum sunt

de câţiva ani,Întreb şi eu ca omul fleţ:

De ce mai dau la doctori bani Când sănătatea n-are preţ?!

Constan a Apostolţ

AUTOEPITAF De-am trăit ani fericiţi

Şi-am ajuns la vârsta iernii E fiindcă subalternii

Mă-njurau cu… “Să trăiţi!” Gh. Culicovschi

ACADEMICIENI... PRIN CORESPONDENŢĂ

EPIGRAME CU VIN(o)’NCOA

LEGEA CONTRASTELOR ÎN STAREA DE EBRIETATE

de G. PetroneCând sunt cu chef,

instantaneuMă-ncearcă năzăreli

ciudate:E dublu totu-n jurul meu Sau eu sunt doar pe

jumătate?!

CONFUNDĂRI de V. Larco

Când se-nţelege bine slova Te duce-un gând

de zile mari:La Ştefan când pronunţi

Moldova,La Păstorel de zici

Cotnari.

BEŢIA CREEAZĂ ECOLOGIA de E. Deutsch

Beţi Adam şi Eva, criţă, Şi-au îndeplinit chemarea Inventând, bravi, reciclarea… Frunzuliţelor de viţă.

BEŢIV de G. Petrone

Atât acasă cât şi-n stradă E ferm şi consecvent cu el: Când e băut e pus pe sfadă, Când n-are ce să bea,-i la fel!

UIMIREA UNUI CIROTIC

de P.DimitriuCe-mi spune

medicul mă sapăŞi-mi umple viaţa de venin: Păi cum să am în burtă apă Când beau întotdeuna vin?!

UNUIA ÎN COMPETIŢIE CU PAHARELEde G. Petrone

Că-i ager şi-o fire mintoasă E cert şi discuţii nu-ncap; Priviţi:

şi când doarme sub masăE, musai, cu scaun la cap!

CU GÂNDUL LA PĂSTORELde V. Larco

Tristeţea lirică m-a prins Şi-o spun

cu nostalgie-n glas:Pe strada Viilor s-a stins, Dar printre vii,

viu a rămas!

BookLook pag. 26

VINOTECA DE (F)AUR

RONDELUL UMORISTULUI

(de Vasile Larco)

De vrei s-atingi în viaţ-un ţel Şi să devii un soţ model

Se pare că nu-i greu defel Când fetele îţi plac niţel.

Cu Mimi, Gabi, Cătinel,

Să te comporţi precum un miel De vrei s-atingi în viaţ-un ţel Şi să devii un soţ model.

Iar pe la cramă, c-un purcel, C-o ţuică fiartă-un tulburel,

Să-l egalezi pe Păstorel; Măcar aşa să fii: ca el

De vrei s-atingi în viaţ-un ţel!

Vânzătorul de vinuri Spunea că două sorturi are Şi nu-l pot face să priceapă Că au perfect-asemănare Cu două picături de apă!

Paula Dimitriu

„VINUM & CIRCENSIS” (de Eugen Deutsch)

Bravii noştri fotbalişti

Au un sponsor exemplar: Firma marilor artişti

...din Cotnar.

Deci ca lumea să o ştie, Să se vadă chiar din nouri,

Iată ce-ar dori să scrie ...pe tricouri:

„Beţi cu toţii doar Cotnar,

C-are soiuri pe alese; Noi, ne-om îmbăta azi doar

...cu succese!”

Fotbalistul deci, concret, Va primi, de-ajunge star,

Nu doar flori, ci şi-un buchet ...de Cotnar!

Bachus-iană Vinul vechi enorm îmi place,

Calităţii lui mă-nchin; Însă nu ştiu cum se face Că mereu e prea puţin.

V. Larco

BookLook pag. 27

SĂGEŢI NEOTRĂVITE lansate de arcul COSM(A)IC CU APROPO-URI NIMERITE ŞI-ADRESANŢII CUNOSCUŢI

„DINCOLO DE ORIZONT” de Vasile Larco

La librar el n-a ajuns Şi nici n-a intrat în cont Căci V. Larco s-a ascuns „DINCOLO DE ORIZONT”!

* * * ABECE(N) DAR EPIGRAMATIC

de Eugen Deutsch Cu acest ABECE(N)DAR, Presupus dicţionar, Pot să-nveţe mulţumiţi, Chiar epigramişti şcoliţi!

* * * „ O PICĂTURĂ DE UMOR”

de Nicolae Mihu

Nu-i avar deşi-i „bogat” Deci, cu pana-i dură, El UMORUL nu l-a dat Doar c-o PICĂTURĂ!

„FERIŢI LINIA: TREC PROŞTI FĂRĂ OPRIRE”

de M. Batog-Bujeniţă

Strigă tare-un şef de gară, Chiar din zori şi

până-n seară:LINIA feriţi, vă rog, Trece

TRENUL lui BATOG!* * *

„RĂTĂCITE PRIN SERTARE” de I. Iacob-Bencei

De ai fi fost un pic discret Le mai ţineai tot

„la secret”;Căci azi, ascunsele-n

SERTARE,Sunt RĂTĂCITE-n

PIAŢA MARE!

BookLook pag. 28

METEOROLOGIE PORCINĂ pseudo-fabulă de Constantin Iuraşcu-Tataia

În curtea unui gospodar, vecin Cu-n ultraproductiv complex porcin, Trăia, în libertate, un godac Ducând un trai, pot spune, mai buiac. Printre ostreţe, stând pe un dâmboc Îşi admira confraţii din padoc: Curaţi, hrăniţi corect şi ţesălaţi Dar stând doar în coteţe, claustraţi. Trecu un timp şi s-a-mprietenit Cu-n „complexat” grăsuţ şi spilcuit; Prin gard cu simpatie se priveau Ba chiar şi confidenţe-şi guiţau. Dar într-o seară rece şi cam sură Godacul apăru cu paie-n gură;

Amicu-i spuse: „Ce, ai căpiat Şi pe fibroase te-ai reprofilat?” „Stai, nu te repezi ca un bezmetic, Nu ştii că în porcescul cod genetic Aşa se prognozează, pe decade, Furtună, viscol, ploaie sau tornade?”

Veni în noaptea-aceea uraganul, Iar la complex s-a dărâmat saivanul Şi-o grindă grea, căzând din bagdadie, Îi prefăcu amicul în piftie.

Godacul nostru, meteorolog, Nu-şi prevăzu sfârşitul analog, Căci la Ignat, stăpânul său iubit I-a sfârtecat gâtlejul c-un cuţit.

BookLook pag. 29

NOUTĂŢI ÎN BIBLIOTECA ACADEMIEI

Mihai Batog Bujeniţă

( )

ALBA- -NEAGRA

Proză Satirică

Editura Ars Longa 2007

COMENTARII

Oferă cărţi în salbă Dar, de-l citeşti: durere:

Pe foaia foarte alba Sunt negre caractere !

E. Deutsch

Prin cartea sa viu colorată, Neîntrecând măsura glumii Romancierul cred c-arată Ce neagră este faţă lumii!

V. Larco

EUGEN DEUTSCH

ABECE(n)DAR EPIGRAMATIC

epigrame de colecţie

CERMI 2007

COMENTARII Abecedarul dumnealui O carte rară sigur nu-i Şi-afirmă lumea literară

Că e de clasa-ntâi primară! V. Larco

Iată că în plin Prier Am primit ABECE(N)DAR:

ABC strict necesar Pentr-un dar plin de piper.

M. B.-BujeniţăCând l-am văzut ca duelist, C-o sabie lucindu-i cromul, Am zis că-i mare umorist (de frică... ce nu zice omul!)

Nicolae Nicolae-Caransebeş

BookLook pag. 30

ECOURI… ECOURI …Sunteţi cu adevărat “academicieni” ai epigramei, cu o revistă extrem de plăcută şi variată. Felicitări! Şi cum buclucurile din ţară par fără sfârşit, avem convingerea că şi "BOOKLOOK"-ul dv. va fi la fel, mai ales că ieşenii au un bun look (!), recunoscut de toţi…

Silvia şi Marian Popescu Cluj-Napoca 24 iunie 2007

* * * ...a trage „gondola” epigramatico-umoristică prin pustiul desenat de... cei ce ignoră umorul chiar şi atunci când este foarte bine făcut... devine un act eroic. Ca unul care nu s-a dat îndărât de la astfel de activităţi nebuneşti nu pot decât să vă doresc succes şi... la cât mai multe numere!

STARE DE FAPT (LA APARIŢIA REVISTEI „BOOKLOOK”)

Cu demnitarii cârcotaşi- Aprinşi mai rău ca para-

BOOKLOOK-ul nu e doar în Iaşi Ci e în toată ţara!

Valentin Groza Tg. Jiu 4 iunie 2007

BRAŢ LA BRAŢ CU PĂSTOREL

Nonagenarul

Dac-a trăit o viaţă ca-n poveşti,

E că-şi cruţa blagosloviţii ani:

Când se-ncălzea cu Roş de Nicoreşti,

Se răcorea cu Alb de Drăgăşani !

BOOKLOOK – PUBLICAŢIE TRIMESTRIALĂ A GRUPULUI DE UMOR ACADEMIA LIBERĂ “PĂSTOREL” IAŞI

ISSN 1843-0554 Preşedinte: Mihai Batog Bujeniţă Colegiul redacţional: George Petrone, Vasile Larco, Mihai Cosma, Constantin Iuraşcu-Tataia, Ioan Frenţescu Redactor Şef: Eugen Deutsch Adresa redacţiei: Str. G. Coşbuc nr. 19 Iaşi – cod 700469

Editor: Ars Longa

Coperta I – grafică de ELENA MERTICARU

www.arslonga.ro

CÂŢIVA UMORIŞTI DE CENTRU, ADMIRAŢI DE NIŞTE FANI,

CE-I APLAUDĂ DOAR PENTRU CĂ SCRIU GRATIS... NU PE BANI !

ISSN 1843-0554