Creștere economică susținută, dar cu deficite excesive și spațiu fiscal tot mai mic
Daniel DĂIANU
Întâlnire cu presa economică organizată de Piața Financiară și Finmedia
Predeal, 19.09.2019
Consiliul Fiscal al României
3,43,9
4,8
7,0 4,1
-3,0
-1,0
1,0
3,0
5,0
7,0
9,0
2014 2015 2016 2017 2018
Contribuția componentelor PIB la creșterea economică
Consumul final al gospodăriilor (inclusiv IFSLSG) Consumul guvernamental
Formarea brută de capital fix Variația stocurilor
Exportul net Rata de creștere reală a PIB
Economia României a avansat susținut în ultimii 5 ani...
...însă preponderent pe seama majorării consumului gospodăriilor (creștere venituri și propensiune spre consum…)
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
6,4%
10,1%
11,8%12,8%
9,7%
-4,14%
3,9%
1,8%2,3%
4,5%
4,7%
6,0%
7,9%
10,0%
5,2%
-6,0%
-4,0%
-2,0%
0,0%
2,0%
4,0%
6,0%
8,0%
10,0%
12,0%
14,0%
2014 2015 2016 2017 2018
Dinamica salariilor nete, a creditului neguvernamental și a consumului final al populației (în termeni reali)
Salarii Credit neguvernamental Consumul final al populației
Consumul a fost susținut în principal de ritmul ridicat de creștere a veniturilor...
...și mai puțin de activitatea de creditare
Sursa: BNR, INS, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
...soldul structural deteriorându-se abrupt începând cu anul 2016
Avansul economic a fost sprijinit de o politică fiscal-bugetară expansionistă și pro-ciclică...
-1,3
-0,7
-2,7
-2,7
-3,0
-3,5
-0,3
-0,1
-1,7
-2,9
-3,0
-3,6
-3,0-2,7
-1,9
0,8
0,9
0,6
-0,64
-0,22
1,66
1,20
0,04
0,66
-4
-3
-2
-1
0
1
2
-4
-3
-2
-1
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019f
Soldul bugetar structural în România
Sold bugetar (% din PIB) Sold bugetar structural (% din PIB)
Exces/Deficit de cerere (scala din dreapta) Impuls fiscal* (scala din dreapta)
*Definit ca variație a soldului structural (% din PIB) (+stimulativ, - contracționist)
Sursa: calcule Consiliul Fiscal
Creșterea economică cumulată între 2014-2018 a
fost cea mai ridicată din regiune...
117,2%
119,1%120,6%121,9%
125,4%
100%
105%
110%
115%
120%
125%
130%
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Creșterea PIB real în România comparativ cu țările din regiune (2013=100)
Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România
...dar și celelalte economii au crescut consistent
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
Avansul veniturilor în România a fost cel mai ridicat din regiune –parțial motivat de nevoia de a atenua emigrarea
si asimetria distributionala (cea mai ridicata in UE)
90%
110%
130%
150%
170%
2014 2015 2016 2017 2018
Venitul median în termeni nominali în România comparativ cu statele din regiune (2014=100)
Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
...nivelul ridicat al deficitului de cont curent este singular în regiune
Creșterea absorbției interne în România a stimulat deficitele externe...
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
-0,7
1,20,2
1,5
-2,1-1,2
0,0 0,2
2,7
-0,6
-2,1
2,61,6
6,1
-0,5
-3,2
3,1
1,7
2,8
0,2
-4,5
4,6
0,3 0,3
-0,6
-6,0
-4,0
-2,0
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
Evoluția soldului contului curent în perioada 2014-2018 în România comparativ cu țările din regiune (% din PIB)
2014 2015 2016 2017 2018
...iar componentele non-ISD cresc ca pondere
Structura finanțării deficitului de cont curent este în deteriorare...
211%201%
127%
79%
55%
0,0%
50,0%
100,0%
150,0%
200,0%
250,0%
2014 2015 2016 2017 2018
Gradul de acoperire a deficitului extern cu investiții străine directe în perioada 2014-2018 în România
Sursa: BNR, calcule Consiliul Fiscal
88,5
76,3
42,3
79,7
62,8
0
50
100
150
200
250
300
Q 1 2 0 1 4
Q 2 2 0 1 4
Q 3 2 0 1 4
Q 4 2 0 1 4
Q 1 2 0 1 5
Q 2 2 0 1 5
Q 3 2 0 1 5
Q 4 2 0 1 5
Q 1 2 0 1 6
Q 2 2 0 1 6
Q 3 2 0 1 6
Q 4 2 0 1 6
Q 1 2 0 1 7
Q 2 2 0 1 7
Q 3 2 0 1 7
Q 4 2 0 1 7
Q 1 2 0 1 8
Q 2 2 0 1 8
Q 3 2 0 1 8
Q 4 2 0 1 8
Q 1 2 0 1 9
Q 2 2 0 1 9
Q 3 2 0 1 9
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
Cotații CDS USD 5Y pentru România și țările din regiune
Prima de risc este cea mai ridicată din regiune...
...dar se situează la un nivel redus în termeni absoluți pe fondul politicilor
monetare relaxate la nivel global și al ratelor neutrale mult diminuate
...România fiind singura țară din regiune care se confruntă cu problema deficitelor gemene
Deteriorarea soldului bugetar din ultimii ani a fost cea mai accentuată în regiune...
Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
-1,3
-5,5
-2,1-2,6
-3,7
-0,7
-1,7
-0,6
-1,9
-2,7-2,7
0,10,7
-1,6-2,2
-2,7
1,21,6
-2,2-1,5
-3,0
2,0
0,9
-2,2
-0,4
-6,0
-5,0
-4,0
-3,0
-2,0
-1,0
0,0
1,0
2,0
3,0
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
Evoluția soldului bugetar în perioada 2014-2018 în România comparativ cu țările din regiune (% din PIB)
2014 2015 2016 2017 2018
Coordonatele actualizate ale construcției bugetare din anul 2019
➢ Din construcția inițială riscul depășirii pragului de 3% din PIB pentru DB;
➢ Nivelul propus prin rectificarea din august pentru veniturile bugetare este
probabil supraestimat cu circa 5,8-6,8 mld. lei (mai ales în cazul TVA și CAS);
➢ O probabilă sub-bugetare cu aproximativ 3,5-4,5 mld. lei a cheltuielilor de
asistență socială și a celor cu achizițiile de bunuri și servicii;
➢ O absorbție mai redusă a fondurilor europene – nedezirabilă – ar putea
diminua deficitul bugetar cu 2,5-3,5 mld. lei;
➢ Fără măsuri compensatorii suplimentare credibile, deficitul bugetar la finalul
anului 2019 ar ajunge la 3,4%-3,7% din PIB;
➢ Ca în anii recenți, 3% se poate respecta prin reducere de investiții…
32,0
45,046,3
26,7
39,941,2
20
25
30
35
40
45
50
55
60
Fran
ța
Fin
lan
da
Dan
emar
ca
Bel
gia
Sued
ia
Au
stri
a
Gre
cia
Cro
ația
Ital
ia
Ger
man
ia
Luxe
mb
urg
Un
gari
a
Ola
nd
a
Po
rtu
galia
Slo
ven
ia
Ceh
ia
Po
lon
ia
Cip
ru
Slo
vaci
a
Mar
ea B
rita
nie
Esto
nia
Span
ia
Mal
ta
Leto
nia
Bu
lgar
ia
Litu
ania
Ro
mân
ia
Irla
nd
a
UE2
8
Zon
a eu
ro
Veniturile bugetare şi venituri fiscale în anul 2018 în UE28 (% din PIB, ESA 2010)
Venituri bugetare Venituri fiscale
Încordare puternică a BGC generată de ponderea redusă a veniturilor fiscale ...
Sursa: Eurostat, veniturile fiscale includ și CAS
6,074,91
8,5 8,98,1
6,8 6,9 7,3 7,5 7,3 7,4 8,1
9,9 9,98,91
7,20
10,1
12,213,0
12,111,3 10,8 10,6 10,7 10,7 10,8 10,6 10,7
46,1
38,0
52,4
58,5 57,855,3 55,9 57,1 57,8 58,5 60,1
63,3 63,2 63,353,7
45,1
69,4
82,1 80,3
68,665,1 66,1 66,6 65,3
70,3
76,5 77,9 76,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0
2
4
6
8
10
12
14
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 R1
Evoluția ponderii cheltuielilor de personal și de asistență socială în perioada 2006-2018 în România (standarde cash)
Cheltuieli de personal, % PIB (scala din stânga)
Asistență socială, % PIB (scala din stânga)
Ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială în total cheltuieli, nete de fonduri UE (%)
Ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială în total venituri fiscale + CAS (%)
...și de rigidizarea accentuată a structurii cheltuielilor bugetare
Sursa: MFP, calcule Consiliul Fiscal
O nouă reducere a investițiilor publice pentru a nu depăși deficitul de 3% din PIB este tot mai problematică
4,1
2,92,6
0
1
2
3
4
5
6
Un
gari
a
Esto
nia
Cip
ru
Leto
nia
Sued
ia
Po
lon
ia
Fin
lan
da
R. C
ehă
Luxe
mb
urg
NSM
Slo
ven
ia
Slo
vaci
a
Cro
ația
Dan
emar
ca
Fran
ța
Ola
nd
a
Litu
ania
Gre
cia
Mal
ta
Au
stri
a
UE2
8
Bu
lgar
ia
Mar
ea…
Ro
man
ia
Bel
gia
Ger
man
ia
Span
ia
Ital
ia
Irla
nd
a
Po
rtu
galia
Cheltuielile de investiții publice în țările din UE28 în anul 2018 (% din PIB)
Sursa: Eurostat
10,7%11,4%
13,4%14,3%
00%
02%
04%
06%
08%
10%
12%
14%
16%
2019 2020 2021 2022
Cheltuieli cu asistența socială în România (% PIB*, standarde cash)
Sursa: MFP, CNSP, calcule Consiliul Fiscal
*Nivelul PIB nominal conform proiecțiilor CNSP din Prognoza de primăvară 2019
Noua lege a pensiilor complică mult construcția bugetară în anii ce vin...
...cheltuielile de asistență socială majorându-se față de anul 2019 cu 0,7 pp din PIB în anul 2020, cu 2,7 pp din PIB în anul
2021 și cu 3,6 pp din PIB în anul 2022
Eficiența colectării veniturilor este la un
nivel scăzut
Sursa: Taxud, 2019
38
16
1921
27
15
40
22
1719
24
14
35
2018
16
24
13
36
12
15 15
20
12
36
12 1214 14
11
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia UE28
GAP-ul de TVA în România comparativ cu media UE28 și țările din regiune (%)
2013 2014 2015 2016 2017
Reforma administrației fiscale – experiența Bulgariei –
➢ Două etape:
➢ 2003-2008 reforma legislativă și administrativă, în parteneriat cu Banca Mondială;
➢ 2015-2017 program de reducere a economie gri și a costurilor de conformare
fiscală.
➢ Rezultate: creșterea conformării voluntare și a eficienței colectării; crearea
unei baze informatice la nivel național accesibilă online și a unui sistem integrat
de management al veniturilor cu o infrastructură IT modernă; unificarea
serviciilor oferite de agențiile fiscale; simplificarea formularelor.
➢ Pe fondul măsurilor adoptate, ponderea veniturilor fiscale în PIB a crescut
concomitent cu reducerea poverii fiscale, iar gap-ul de TVA al Bulgariei s-a redus
(ca procent în venituri teoretice) de la 20% în 2015 la 12% în 2016 și 2017.
Reforma administrației fiscale– experiența Poloniei –
➢ Reforma administrației fiscale a fost inițiată în anul 2015 și s-a axat pe 3
piloni: modernizarea legislației, eficientizarea administrației fiscale și
intensificarea cooperării cu mediul de afaceri.
➢ Măsuri: digitalizarea raportărilor și introducerea unor instrumente
informatice de analiză automată a datelor de tip big data; îmbunătățirea
cooperării între entitățile cu atribuții în combaterea fraudei de TVA; extinderea
măsurilor de confiscare a bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată;
înăsprirea amenzilor pentru neregularități în raportarea TVA și creșterea
drastică a pedepselor pentru emiterea de facturi false.
➢ Rezultate: gap-ul de TVA al Poloniei s-a redus (ca procent în venituri
teoretice) de la 24% în 2015 la 14% în 2017.
Concluzii➢ Spațiu fiscal periculos de mic, deficite excesive și venituri fiscale mici;
spatiu de manevra limitat; cresterea de salarii era necesara pentru a atenua
emigratia si o asimetrie distributionala flagranta (coeficientul GINI)
➢ BGC: o încordare severă dată de venituri fiscale foarte mici și gradul înalt
de rigiditate a cheltuielilor, care limitează considerabil marja de manevră;
➢ Deficite bugetare și deficite externe (deficite gemene);
➢ Consolidare bugetară necesară, dar în vremuri nefavorabile; semne de
încetinire economică (producția industrială…), mediul international;
➢ Noua lege a pensiilor complică mult consolidarea bugetară; fara ajustari
si aplicare in raport de spatiul fiscal disponibil impactul ar duce deficitul la
peste 7% din PIB, ceea ce este un non-starter;
➢ Datoria publică (cca 35% din PIB) nu este consolare; ea crește rapid dacă
nu controlăm deficitele (lecția 2007-2008); piețele financiare pot deveni
nevrotice fie politici ale BCE și Fed relaxate și QE reluate
Concluzii➢ Politica monetară a BNR nu poate compensa prociclicitatea execuției
bugetului; o întărire acum ar stimula fluxuri hotmoney și creștere deficite
externe, o relaxare contra recesiune ar invita atacuri speculative pe leu…;
➢ Mediul extern este în deteriorare și suntem prinși pe picior greșit, cu
spațiu fiscal tot mai redus (una este să diminuezi cheltuieli când ai venituri
fiscale de 34-35% din PIB și altceva când ai 26%);
➢ Ne ajută noua relaxare a politicilor BCE și Fed, dar nu in mod decisiv…
➢ Creșterea de spațiu fiscal necesară: creștere venituri fiscale o urgență!
➢ Problema conformării la plată, a disciplinei financiare; pedepse severe;
➢ Reforma ANAF trebuie redemarată urgent;
➢ Eliminare excepții, combatere fermă a evaziunii fiscale și a “tax
avoidance” (profit shifting), control strict al cheltuielilor (să fie amânate
creșteri salariale un timp), restructurare aparat de stat;
Concluzii➢ Proiectul bugetului pe 2020 să semnalizeze o nouă abordare;
➢ De evitat experimente păguboase (gen OUG nr. 114);
➢ De stopat promisiuni ce creează oamenilor așteptări nerealiste;
➢ Recalibrarea policy-mix-ului prin consolidare bugetară
➢ Consolidarea ar aduce un bonus de credibilitate, investiții;
➢ Absorbția de fonduri europene intensă ar ajuta consolidarea bugetară;
➢ Sa folosim „regula de aur” ce ne poate scuti de co-finanțare;
➢ Consolidarea nu poate fi instantanee; cere timp, dar trebuie începută;
➢ O economie emergentă are spațiu de manevră mai mic decât unde bănci
centrale emit moneda de rezervă;
➢ Interese naționale nu intră în mod necesar în conflict cu interese ale UE.
Post-scriptumO analiză recentă a FMI privind economia românească vorbește despre o
„supraevaluare” a leului de cca 10%. Este surprinzătoare această apreciere din
cel puțin două rațiuni. Într-o economie internațională în care mișcările de capital
adesea copleșesc fluxurile comerciale ca influență, o judecare a nivelului de
echilibru a unui curs de schimb este cu imprecizii mari. Și să înțelegem că BNR ar
trebui să încerce să deprecieze cursul către un prezumat nivel de echilibru? Dar
cum ar putea face așa ceva fără relaxarea politicii monetare? Și nu ar declanșa o
asemenea relaxare o criză a leului dacă avem în vedere inclusiv stance-ul actual
al politicii bugetare? Nu ar crește așteptările inflaționiste totodată? Cui prodest
deci această judecată? Dacă raportul nu făcea referire la „supraevaluarea leului”
era bine; cum spune o vorbă veche, „filosof rămânea”. Protejarea leului are
nevoie în principal de o corecție pe latura bugetară și dacă vor exista presiuni
serioase pe piața valutară întărirea politicii monetare intră și ea în rol.
