75
SOCUL ANAFILACTIC
| Date post: | 01-Dec-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | adriano-marcelo |
| View: | 138 times |
| Download: | 7 times |
SOCUL ANAFILACTIC
Anafilaxia ndash reacţia acută de hipersensibilitate
imediata antigen ndash anticorp manifestata clinic sub diferite forme de la forma usoara la severa si cu potential letal
Şocul anafilactic ndash reacţie de hipersensibilitate
imediată brutala dramatica cu prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism a oricarei substante mai ales proteice care provoaca eliberarea de mediatori chimici Socul anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire cardio-circulatorie si respiratorie
Reacţia anafilactoidă (pseudoalergica) ndash reacţie clinică greu de deosebit de anafilaxie icircn care mecanismul este non-imunologic (mediatorii chimici sunt eliberati prin actiunea directa a substantelor alergene pe mastocite fara sensibilizarea prealabila de catre IgE) Este o reactie dependenta de doza care mimeaza o reactie alergica si apare la primul contact cu substanta (drogul) fara sensibilizare in prealabil Susceptibilitatea la aceasta reactie ar fi determinata de factori genetici si de mediu
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt- urticaria- obstrucţia respiratorie- colapsul vascular
Icircn general debutul instalării reacţiilor alergice variază ca timp de la debut acut dramatic pacircnă la zile sau mai mult Timpul de 30 minute este cel afectat reacţiilor la substanţele administrate parenteral
Clinica şocului anafilactic
Reacţiile pot fi fatale medii sau uşoareReacţiile alergice se manifestă pe diferite
sectoare ale organismului- cutanat- cardio-vasular- respirator- gastrointestinal separat sau icircn combinaţii
Clinica şocului anafilactic
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Anafilaxia ndash reacţia acută de hipersensibilitate
imediata antigen ndash anticorp manifestata clinic sub diferite forme de la forma usoara la severa si cu potential letal
Şocul anafilactic ndash reacţie de hipersensibilitate
imediată brutala dramatica cu prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism a oricarei substante mai ales proteice care provoaca eliberarea de mediatori chimici Socul anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire cardio-circulatorie si respiratorie
Reacţia anafilactoidă (pseudoalergica) ndash reacţie clinică greu de deosebit de anafilaxie icircn care mecanismul este non-imunologic (mediatorii chimici sunt eliberati prin actiunea directa a substantelor alergene pe mastocite fara sensibilizarea prealabila de catre IgE) Este o reactie dependenta de doza care mimeaza o reactie alergica si apare la primul contact cu substanta (drogul) fara sensibilizare in prealabil Susceptibilitatea la aceasta reactie ar fi determinata de factori genetici si de mediu
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt- urticaria- obstrucţia respiratorie- colapsul vascular
Icircn general debutul instalării reacţiilor alergice variază ca timp de la debut acut dramatic pacircnă la zile sau mai mult Timpul de 30 minute este cel afectat reacţiilor la substanţele administrate parenteral
Clinica şocului anafilactic
Reacţiile pot fi fatale medii sau uşoareReacţiile alergice se manifestă pe diferite
sectoare ale organismului- cutanat- cardio-vasular- respirator- gastrointestinal separat sau icircn combinaţii
Clinica şocului anafilactic
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Şocul anafilactic ndash reacţie de hipersensibilitate
imediată brutala dramatica cu prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism a oricarei substante mai ales proteice care provoaca eliberarea de mediatori chimici Socul anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire cardio-circulatorie si respiratorie
Reacţia anafilactoidă (pseudoalergica) ndash reacţie clinică greu de deosebit de anafilaxie icircn care mecanismul este non-imunologic (mediatorii chimici sunt eliberati prin actiunea directa a substantelor alergene pe mastocite fara sensibilizarea prealabila de catre IgE) Este o reactie dependenta de doza care mimeaza o reactie alergica si apare la primul contact cu substanta (drogul) fara sensibilizare in prealabil Susceptibilitatea la aceasta reactie ar fi determinata de factori genetici si de mediu
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt- urticaria- obstrucţia respiratorie- colapsul vascular
Icircn general debutul instalării reacţiilor alergice variază ca timp de la debut acut dramatic pacircnă la zile sau mai mult Timpul de 30 minute este cel afectat reacţiilor la substanţele administrate parenteral
Clinica şocului anafilactic
Reacţiile pot fi fatale medii sau uşoareReacţiile alergice se manifestă pe diferite
sectoare ale organismului- cutanat- cardio-vasular- respirator- gastrointestinal separat sau icircn combinaţii
Clinica şocului anafilactic
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Reacţia anafilactoidă (pseudoalergica) ndash reacţie clinică greu de deosebit de anafilaxie icircn care mecanismul este non-imunologic (mediatorii chimici sunt eliberati prin actiunea directa a substantelor alergene pe mastocite fara sensibilizarea prealabila de catre IgE) Este o reactie dependenta de doza care mimeaza o reactie alergica si apare la primul contact cu substanta (drogul) fara sensibilizare in prealabil Susceptibilitatea la aceasta reactie ar fi determinata de factori genetici si de mediu
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt- urticaria- obstrucţia respiratorie- colapsul vascular
Icircn general debutul instalării reacţiilor alergice variază ca timp de la debut acut dramatic pacircnă la zile sau mai mult Timpul de 30 minute este cel afectat reacţiilor la substanţele administrate parenteral
Clinica şocului anafilactic
Reacţiile pot fi fatale medii sau uşoareReacţiile alergice se manifestă pe diferite
sectoare ale organismului- cutanat- cardio-vasular- respirator- gastrointestinal separat sau icircn combinaţii
Clinica şocului anafilactic
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt- urticaria- obstrucţia respiratorie- colapsul vascular
Icircn general debutul instalării reacţiilor alergice variază ca timp de la debut acut dramatic pacircnă la zile sau mai mult Timpul de 30 minute este cel afectat reacţiilor la substanţele administrate parenteral
Clinica şocului anafilactic
Reacţiile pot fi fatale medii sau uşoareReacţiile alergice se manifestă pe diferite
sectoare ale organismului- cutanat- cardio-vasular- respirator- gastrointestinal separat sau icircn combinaţii
Clinica şocului anafilactic
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Reacţiile pot fi fatale medii sau uşoareReacţiile alergice se manifestă pe diferite
sectoare ale organismului- cutanat- cardio-vasular- respirator- gastrointestinal separat sau icircn combinaţii
Clinica şocului anafilactic
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
bull Cutanat- icircnroşire tegumentară- urticarie generalizată- angio-edem- conjunctive injectate- paloare şi cianoză
Clinica şocului anafilactic
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
bull Cardio-vascular tahicardie hipotensiune şoc - sunt cele mai comune şi uneori singurele manifestări
bull Respirator rinită bronhospasm edem-spasm laringian
bull Gastro-intestinal greţuri vărsături crampe
abdominale diaree
Clinica şocului anafilactic
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
bull Alte simptome teamă gust metalic senzaţiede icircnăbuşire tuse parestezii artralgii convulsii tulburări de hemostază pierdere de cunoştinţă
Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Clinica şocului anafilactic
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
httpwwwyoutubecomwatchv=TTcL7u05aUU
httpwwwyoutubecomwatchv=y3bOgdvV-_M
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I -stranut -cascat -tuse -eritem -Cresterea temperaturii -greata voma - transpiratii reci
intrerupera injectarii - pastrare acces IV - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I - rush cutanat - prurit - urticarie - edeme palpebrale
- blocante H1si H2 Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole) Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole) Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent IV - glucocorticoizi la nevoie IV Predisolon 250 mg
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I hipotensiune - pozitie intinsa pe pat - aer proaspot - O2 terapie (masca ochelari) - PEV rapida NaCl 09 Ringer HES
bradicardie - ATROPINA 05 - 3 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I dispnee tuse spastica
- bronhodilatator aerosoli 1-2 puffuri - AMINOFILINA 240 mg iv lent - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute) Predisolon 250 mg sau similar - O2 pe masca pozitie semiszind - sedare MIDAZOLAM 2-3 mg DIAZEPAM 5 mg IV
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad I I I ŞOCTahicardie Prabusirea TA
- monitorizare - APEL echipa ATI- O2 pe masca - perfuzie rapida15- 2 litri NaCl 09 Ringer HES - ADRENALINA in spray -2 puffuri -ADRENALINA bulliV 01-03 mg bull sonda IOT doza dubla bull se mai citeaza IM SC si in plexul venos subglotic- Blocante H1 si H2( vezi mai sus ) - Glucocorticoizi (efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg IV sau Hemisuccinat de hidrocortizon 7mgkgc - DOPAMINA perfuzabil 50mg (2 fiole) 500ml - 15-30 picmin dozaj dupa efect - NORADRENALINA perfuziedaca cele de mai sus nu au efect
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
GRAD severitate
Simptome Masuri
Grad V I STOP cardio- respirator
Resuscitare Cardiorespiratorie imediată
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
RESUSCITAREACARDIORESPIRATORIE
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Reprezintă paşii vitali care trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor calificat (telefonează la 112)
2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapid resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea după un episod de fibrilaţie ventriculară
3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şi defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scăderea supravieţuirii cu 10-15
4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracice sunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5 minute după stop
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
A - Airway B - Breathing C - Circulate masaj cardiac (152 51) D - Drugs E - EKG F - Fibrillation G - Gauging (Evaluare) H - Human Mentation I - Intensive Care
Formula lui Safar
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Faţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multe modificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos
1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)
ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutarea pulsului
2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu 100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii 302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţia artificială
3 Defibrilareabull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct mai precocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FV refractare la 3
şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitare
Noile ghiduri de RCR
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo
Suportul vital de bază la adult
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodic
b) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se
eliberează căile aeriene (o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridică madibula)
Suportul vital de bază la adult
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn
dreptul gurii pacientului)1048707 simte
Icircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foarte superficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientul trebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nu respiră
Suportul vital de bază la adult
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui
victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min
Suportul vital de bază la adult
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială
1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căile respiratorii şi se pensează nasul
1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii
3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă
pacientul respiră normal
Suportul vital de bază la adult
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
6 b) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură la gură sau gură la nas)
1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile arată că MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei de resuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul de supravieţuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizacircnd şi ventilaţia artificială
1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min1048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul
icircncepe să respire normal
Suportul vital de bază la adult
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizat
Suportul vital de bază la adult
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
httpwwwyoutubecomwatchv=hdIK-qCKuJ8
httpwwwyoutubecomwatchv=G87knTZnhksampfeature=fvwrel
httpwwwyoutubecomwatchv=obVQSQf3nrYampfeature=related
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Pacientul nu răspunde la stimuli
Chemaţi ajutor
Deschideţi căile aeriene
Pacientul nu respiră normal
Sunaţi la 112
30 de compresii toracice
RCR 302
ALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULT
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Verificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă de confirmare a circulaţiei Totodată nu există dovezi că mişcarea respiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţiei
Aşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacă pacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normal
Recunoaşterea stopului cardiorespirator
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Se recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si
cu volum suficient pentru a determina mişcarea toracelui dar să se evite respiraţiile prea puternice
2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircn care cea gură la gură nu este posibilă
Ventilaţia
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poate produce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiunea arterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg MCE generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircnd probabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacă primul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps
Masajul cardiac extern(MCE)
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile
salvatorului trebuie sa fie aşezate icircn centrul toracelui2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa
revină icircn poziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu
cea a decompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficient
Masajul cardiac extern(MCE)
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Suportul vital avansat la adultTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator
(SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia
ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără
puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două
grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupe
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Ritmurile şocabile La adult cea mai comună tulburare de ritm
la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară
1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonară (RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 302
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
2 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelelebull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi
defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)
bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat iar icircntacircrzierea datorată
palpării pulsului ar putea compromite cordul
Ritmurile şocabile
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevaluează
bull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc
(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă
Ritmurile şocabile
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV
se administrează o fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP
Ritmurile şocabile
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
5 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircn continuare FV
bull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)
bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCP
Ritmurile şocabile
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Reevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare
Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică
Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşită
Ritmurile şocabile
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Se va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficient
Ritmurile şocabileLovitura precordială
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Intubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s
După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat
După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţia
Ventilaţia mecanică şi securizarea căilor aeriene
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Ritmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistolia
Pacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardice dar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls etectabilă
AEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire a pacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu este identificată sau nu poate fi tratată
Dacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele de resuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanice de 302
Ritmurile nonşocabile
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şi teoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagolitic de aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrarea de rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea se administrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximă a vagului)
Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permite ventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţi ritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici o modificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizat icircncercaţi să palpaţi pulsul
Ritmurile nonşocabile
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Icircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul trece icircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FV
Ritmurile nonşocabile
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Calea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn
sistemul venos periferic cacirct şi pe cateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircn cazul administrării pe cateter central pentru a monta cateterul ar trebui icircntreruptă RCP ceea ce nu este corect
Drogurile administrate icircn sistemul venos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şi de ridicarea extremităţilor
Căi de administrare a medicamentelor
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Sunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilă
Calea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şi la adulţi Drogurile administrate intraosos ating o concentraţie plasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe cateter venos central
Căi de administrare alternativă
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nu este disponibilă
Icircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratraheal este de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv Dacă se administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin 10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură o absorbţie mai bună)
Căi de administrare alternativă
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in
10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3
şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5
pacircnă la 20 ml) rarr plusmn repetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24h
bull reacţii adverse bradicardie hipotensiune
Drogurile
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40
mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a
după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg
prima oră)
Drogurile
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn
repetare la 10-15min
Drogurile
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev
Drogurile
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
7 Calciu (sol 10)bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetat
Drogurile
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Noile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul de resuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţi din cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul că aceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea este considerabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicatv (adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă o echipă specializată
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Se recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să se practice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi sau mai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Raportul compresiiventilaţii
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
La sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvator iar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici La copilul mai mare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macircini
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil - Masajul cardiac extern
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Particularităţile ghidurilor de RCR la copil
Defibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele
electrice automate sunt capabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar putea să recomande incorect administrarea unui şoc
Conform noilor ghiduri de resuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an (4Jkgc)
Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosirea padelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelele pentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)
Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţi
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
RCP la copii-droguri
Produs Diluţia Doza ivpev
Adrenalina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
10μgkg(1ml10kg)
Atropina(f 1mgml)
1mg10ml(100μgml)
20-40μgkg2-4ml10kg
Bicarbonat de Na 84(1mEqml)
1mEqkg
Xilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash
amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificări
Concluzii
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
POZITIA DE SIGURANTA
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Poziţia de siguranţă este folosită icircn managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale
Poziţia de siguranţă
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii permiterea monitorizării respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele vasculonervoase
Această poziţie trebuie să fie una stabilă icircn timp
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Poziţia de siguranţă
Poziţia de siguranţă prezintă ca dezavantaj compresia unui braţ recomandacircndu-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi icircnlăturarea compresiei cacirct mai rapid dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp după 30 minute victima va fi icircntoarsă pe partea opusă
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Daca victima este inconstienta si respira normal intoarceti-o in pozitia de siguranta
Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate iar gura orientata spre sol Astfel caile respiratorii vor ramane libere iar daca vomita voma nu va patrunde spre plamani
Daca este cazul scoateti ochelarii victimei Ingenuncheati langa victima Asigurati-va ca are ambele picioare intinse Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care
v-ati asezat) perpendicular pe trunchiul sau Indoiti bratul din cot in sus cu palma tot in sus
Poziţia de siguranţă
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Asezati-i cealalta mana peste piept Puneti mana victimei pe obrazul aflat pe partea pe care v-ati asezat cu palma spre exterior Mentineti-i mana in aceasta pozitie
Cu mana care v-a ramas libera apucati-i genunchiul de pe partea opusa Ridicati-i piciorul dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol
Trageti piciorul ridicat catre dvs Intre timp nu dati drumul la mana de pe obraz Rotiti victim catre dvs asezand-o pe o parte
Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept
Impingeti capul spre spate pentru a mentine caile respiratorii deschise
Poziţia de siguranţă
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol Astfel se evita pericolul sufocarii cu sange sau voma
Daca este nevoie potriviti-i si mai bine mana de sub obraz pentru a mentine capul pe spate
Verifi cati continuu respiratia
Poziţia de siguranţă
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta Daca este necesar puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului Aceasta ii va mentine corpul mai stabil
In cazul unei femei gravide atunci cand o asezati in pozitia de siguranta este de preferat s-o intoarceti pe partea stanga
Poziţia de siguranţă
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
httpwwwyoutubecomwatchv=E1381kwT2V4
Poziţia de siguranţă
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
NOILE GHIDURI DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Dorel Săndesc Silviu Opriş Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara Clinica ATI
Bibliografie
