FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII ORADEA

EVOLUTIA FORMEI URBANE

RENASTEREA - MODELUL ITALIAN S.L DR. ARH. ANDREI LUNCAN

URBANISMUL RENASTERII sau RENASTEREA URBANISMULUI

• IN ISTORIA URBANISMULUI PERIOADA RENASTERII ESTE (GENERAL ACCEPTATA) PORNIND DE LA INCEPUTURILE SALE IN ITALIA ,BAZATE PE NOILE PRINCIPII ALE ILUMINISMULUI CARE APAR IN SECOLUL XV ,INTINZANDU-SE PANA LA SFARSITUL SECOLULUI XVIII.

• “IN REALITATE PERIOADA RENASTERII IN URBANISM POATE FI EXTINSA CATE PUTIN IN AMBELE EXTREME ; BACON DEFINESTE INTR-O FRAZA ACEST ADEVAR : OMUL INCEPE SA CONSTRUIASCA (CASE,EDIFICII) MAGNIFIC INAINTE DE A CULTIVA CU ELEGANTA PROPRIA SA GRADINA . ACESTA EXPRIMARE ESTE APLICABILA SI PLANIFICARII URBANISTICE CARE NU BINE ISI FACE APARITIA IN RENASTERE SI SE VA SARSI ABIA IN SECOLUL XIX “

Sir PATRICK ABERCOMBIE

• URBANISMUL RENASCENTIST APARE CA O NECESITATE A NOILOR CONDITII DE VIATA ,CE URMEAZA PERIOADEI MEDIEVALE (IN CARE DOMINATIA TOTALA A “STAPANULUI” DEPASISE PUTEREA DE SUPORTABILITATE) CREAND SUPRAAGLOMERARI SI INSALUBRITATE LIPSA DE IGIENA SI CONDITII DE APARITIE A MOLIMELOR.

• U.R. APARE IN ITALIA DE UNDE SE VA DIFUZA INCET IN RESTUL EUROPEI AVAND NEVOIE DE MAI BINE DE 5 ANI CA SA POATA PENETRA IN FRANTA SI DE INCA 5 PENTRU A APARE IN ANGLIA

• ARHITECTURA RENASCENTISTA PRECEDE URBANISMUL .

• EA ,VA CONDUCE INTR-UN FEL LA APARITIA U.R.,DIN NEVOIA UNOR NOI TIPURI DE SPATII PENTRU A PUNE IN VALOARE MAGNIFICIENTA SI SOMPTUOZITATEA ARHITECTURII RENASCENTISTE

URBANISMUL RENASTERII sau RENASTEREA URBANISMULUI

• ARHITECTURA RENASCENTISTA –PRECURSOARE A URBANISMULUI RENASCENTIST ,APARE CA O REACTIE LA DECLINUL GOTICULUI ATUNCI CAND ACESTA ,CA EXPRESIE PLASTICA NU MAI POATE SA ADUCA NIMIC NOU DATORITA LIMITELOR MAXIME TEHNICE PE CARE LE ATINGE

• ITALIA NU ARE IN FAPT EXPRESII GOTICE REMARCABILE ACESTEA FIIND SPECIFICE ALTOR TERITORII ALE EUROPEI

• IN TIMP CE IN ANGLIA SEC.XV .SE AJUNGE LA EXPRIMARILE GOTICE DE VARF , IN ITALIA NEVOIA RENASTERII ESTE INSOTITA DE PRIMELE EXEMPLE DE CLADIRI

• ACESTEA APAR SI DATORITA MARILOR ,DEJA FAMILII CU POTENTA FINANCIARA IMENSA PENTRU PERIOADA ,CARE DEVIN SI NOII MECENA PENTRU O LUNGA PERIOADA DE TIMP

• ESTE REDESCOPERIT VITRUVIU (ARHITECT ROMAN DIN PERIOADA LUI AUGUSTUS)IN 1412 SI I SE PUBLICA OPERELE IN 1521

• FAMILII PRECUM MEDICI , GONZAGA, FARNESE , SFORZA , VISCONTI , BORGHESE , LUDOVICO IL MORO , LORENZO IL MAGNIFICO ,etc… INCEP SA SUSTINA ALATURI DE MARCANTI OAMENI AI BISERICII PRECUM PAPA SIXTUS al V. lea ATAT ARTELE CAT SI ARHITECTURA CARE ARE TOT MAI MULT NEVOIE DE UN ALT GEN SI AMPLITUDINE A SPATIULUI PENTRU A SE MANIFESTA

• APAR INTAI MARILE NUME DE UTOPISTI AI URBANISMULUI SI PRIMELE LOR MARI LUCRARI TEORETICE IN DOMENIU ( GIORGIO VASARI,VICENZO SCAMOZZI, PIETRO CATTANEO ,MAURO CODUSSI , SANSAVINO , PALLADIO ) CARE INCEARCA SA CREEZE CETATILE FORTIFICATE IDEALE.

• APAR GENIILE ARTISTICE COMPLEXE SI COMPLECTE : BRUNELLESCHI , MICHELANGELO ,BRAMANTE , RAFAELLO , LEONARDO DA VINCI ,etc. CARE VOR INFLUENTA DECISIV SPATIUL URBAN SI DEZVOLTAREA URBANISMULUI

URBANISMUL RENASTERII sau RENASTEREA URBANISMULUI

• PRECURSORI CU APROAPE UN SECOL AI RENASTERII AU FOST OAMENII DE LITERE CARE AU PREGATIT UN CONTEXT INTELECTUAL PENTRU VICTORIA IMPOTRIVA MISTICISMULUI REACTIONAR MEDIEVAL :

• DANTE (1265- 1321)• PETRARCA (1304-1374)• BOCACCIO (1313-1375)• DUPA EI SI URMAND DIRECTIA CREEATA

DE ACESTIA SI DE ALTII ASEMENEA LOR ISI FAC APARITIA TOT MAI MULTI OAMENI DE ARTA ,ARHITECTI ,URBANISTI,SI OAMENI DE STIINTA CARE VOR AMPLIFICA CUNOASTEREA LUMII FIZICE

• RENASTEREA SE CONSIDERA PANA NU DEMULT CA AVAND ORIGINILE IN FLORENTA

• INCLUDEREA FERRAREI PE LISTA UNESCO-WORLD HERITAGE – CU PRIMUL SIT RENASCENTIST DIN ISTORIE ,MODIFICA SEMNIFICATIV DATELE , DAR MAI ARE INCA NEVOIE DE ARGUMENTE SUPLIMENTARE SI DE CERCETARE

• PUTEM SA LUAM IN CONSIDERARE FAPTUL CA , ISTORIC FLORENTA ESTE SPATIUL IN CARE AU APARUT SI S-AU MANIFESTAT CEL MAI PREGNANT DIN PUNCT DE VEDERE URBANISTIC SEMNELE RENASTERII SI CA TOT AICI ACESTEA AU FOST COMPLECTATE CU PRODUSE DE ARTA SI EDIFICII REALIZATE DE MARI MAESTRI

URBANISMUL RENASTERII sau RENASTEREA URBANISMULUI

• ITALIA LA SFARSITUL PERIOADEI MEDIEVALE ESTE UNA DINTRE REGIUNILE URBANIZATE CELE MAI INTERESANTE ALE EUROPEI

• VENETIA 133.000 loc. i.m.si 600 ha. • FLORENTA 100.000 loc. i.m.si 480 ha.• MILANO 100.000 loc.i.m. si 580 ha.• NAPOLI 100.000 loc. i.m. si 200 ha.• ORASELE EXISTA SI ELE VOR TREBUI

MODIFICATE , ASA CUM VOR APAREA SI CELE NOI

• VENETIA IN COMPETITIE COMERCIALA SI MILITARA CU MILANO INCEPE IN 1404 COLONIZARI PENTRU A CONTROLA DRUMURILE COMERCIALE (RAURILE ADIGE SI ADDA DELA BERGAMO LA EST LA VERONA ,PADOVA ,VICENZA ,TREVISO IN NORD SI PANA LA COASTELE DALMATIEI LA EST

• LA VENETIA SI PENTRU ACEASTA VOR LUCRA PE RAND ARHITECTII MAURO CODUSSI ,SANSOVINO , SCAMOZZI ,PALLADIO

• PRIMA INTERVENTIE MAJORA IN ITALIA LA NIVEL URBANISTIC ESTE CONSIDERATA CEA DIN FERRARA UNDE UN “GENIU MEDIEVAL NECUNOSCUT” BIAGIO ROSSETTI , REANIMA LIMBAJUL POPULAR UMANISTIC ,IN CONTEXTUL MEDIEVAL EXISTENT SI IN ARIILE LIMITROFE ACESTUIA. APOI IN AVENTURA CARE ESTE ADAUGATA ORASULUI PRIN PROIECTUL HERCULE ,SE CREEAZA (DUPA BURCKHARDT ) PRIMUL ORAS MODERN EUROPEAN. IN FINE CU O SERIE DE EDIFICII PORNIND DE LA PALAZZO DEI DIAMANTI LA CEL AL LUILUDOVICO IL MORO SE CREEAZA PRIMUL DIALOG INTRE ORASUL ANTIC SI CEL NOU

BRUNO ZEVI – STORIA E CONTROSTORIA DELL’ARHITETTURA IN ITALIA

URBANISMUL RENASTERII sau RENASTEREA URBANISMULUI

• “RENASTEREA ISI ARE ORIGINILE LA FLORENTA UNDE ,CONDITIILE SOCIALE DETERMINANTE COINCID INTR-UN MOD FOARTE SPECIAL CU NATURALETEA PEISAJULUI SI A LOCUITORILOR SAI. SITUATIA AICI ERA A UNUI ORAS-STAT IMENS DE BOGAT ,PUTERNIC SI INFLUENT IN CARE FAMILIILE DOMINANTE PRACTICAU PE FATA MECENATUL ACTIV AL ARTELOR.

• PENTRU ACESTIA CONVENTIILE RELIGIOASE ALE EVULUI MEDIU ERAU NEATRACTIVE .DEVIN IDEALURI TENDINTELE LAICE ,NU CELE TRANSCEDENTALE, ACTIVITATILE PRACTICE NU MEDITATIA , CLARITATEA NU OBSCURANTISMUL “

NICOLAUS PEVSNER

• ITALIA IN GENERAL PASTRA CEL MAI MARE RESPECT PENTRU REALIZARILE ROMEI IMPERIALE SI TOT AICI SE REGASESC CEL MAI MARE NUMAR DE RUINE RELATIV BINE PASTRATE

• LA FLORENTA INSA SE REDESCOPERA CU ADEVARAT SPIRITUL CLAR ,MANDRU SI LUMESC CARE CARACTERIZA IMPERIUL SI CARE PROSLAVEA FRUMUSETEA FIZICA IN ARTE SI CEA A PROPORTIILOR IN ARHITECTURA

• ACESTA PLEACA DIN FLORENTA IAR LA SFARSITUL SECOLULUI XV ESTE DEJA VIZIBIL PREZENT IN TOATA ITALIA

PRINCIPII ALE URBANISMULUI RENASCENTIST

• IMAGINILE DESENATE CAPATA COMPONENTELE SPATIALE DE REPREZENTARE ATAT IN PLANIFICAREA URBANA CAT SI IN ARHITECTURA

• REGULILE GENERALE ALE PROPORTIILOR SE APLICA DE ACUM LA TOATE COMPONENTELE :PLANURI ,FATADE TRIDIMENSIONALE (PERSPECTIVA) DETALIILE DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII SI SE VOR APLICA SI LA DESENELE SI ORGANIZAREA SPATIILOR URBANE

• “INCEPAND CU SEC. XV. DESENUL DE ARHITECTURA ,TEORIILE ESTETICE ,SI PRINCIPIILE DE PLANIFICARE URBANA VOR FI GUVERNATE DE PRINCIPII IDENTICE ,DISCIPLINA SI ORDINEA INLOCUIND RELATIVA IREGULARITATE SI DISPERSIE A SPATIULUI GOTIC.” - ZUCKER

PRINCIPII ALE URBANISMULUI RENASCENTIST1. UTILIZAREA RETICULEI CA:

a. BAZA A NOILOR CARTIERE DE LOCUIT CARE SE ADOSEAZA ARIILOR URBANE EXISTENTE

b. CA SI TRASEE REGULATOARE IN CAZUL NOILOR ORASE CARE APAR

c. IN COMBINATIE CU PACHETE DE TRASEE (DRUMURI) MAJORE IN CREEAREA UNOR NOI TIPURI DE SPATII URBANE IN ASEZARI EXISTENTE INDIFERENT DE ORIGINEA FORMEI LOR

2. INCINTELE SPATIALE DENUMITE PLAZA , SQUARE , PIAZZA SAU PLACE SUNT DESTINATE :

a. CIRCULATIEI SI TRAFICULUI ,CA SI COMPONENTE ALE RETELELOR IMPREUNA CU DRUMURILE PRINCIPALE SAU SECUNDARE

Exemple : PIAZZA DEL POPOLO DIN ROMA POTSDAMER ,LEIPZIGER ,PARISER PLATZ DIN

BERLIN PLACE DE LA CONCORDE ,PLACE DE l’ETOILE IN

ZONA ARCULUI DE TRIUMF .PLACE DES VICTOIRES DIN PARIS (toate facand loc unor statui de regi in zonele centrale)

PICCADILLY CIRCUS DIN LONDRA MENITA IN PRINCIPAL SA REDIRECTIONEZE REGENT STREET

b. SPATII REZIDENTIALE DESTINATE ATAT ACCESULUI SECUNDAR AL LOCATARILOR CAT SI ACTIVITATILOR RECREATIVE SI DE INTALNIRE

Exemple : PLACE DE VOSGES DIN PARIS COVENT GARDEN DIN LONDRA PLAZZA DE ESPANA DIN ROMA

c. SPATII PIETONALE DIN CARE DE REGULA TRAFICUL VA FI EXCLUS

Exemple : PIAZZA SAN PEDRO SI PIAZZA DEL CAMPITOLIO DIN ROMA

PIAZZA SAN MARCO DIN VENETIA

• ACEST GEN DE SPATII SE VA INTALNI DE REGULA CU TREI TIPOLOGII DE FUNCTIUNI URBANE :

a. EDIFICII RELIGIOASE SI CIVILE

b. EDIFICII DE LOCUIT

c. PIATA COMERCIALA SAU EDIFICII COMERCIALE

YSTAD SUEDIA EXEMPLU DE CARTIER NOU AL ORASULUI BAZAT PE RETICULA RENASCENTISTA COMBINATA CU PACHETUL DE CRESTERE ORGANICA

PRECEDENTA

TORIN0TREI FAZE ALE DEZVOLTARII URBANISTICE

• FAZELE DEMONSTREAZA CRESTERILE SI COMPLEXITATEA ACESTORA PORNIND DE LA PERIOADA ROMANA SI PANA IN SEC. XVII.

• FORTIFICATIILE RENASCENTISTE SUNT IN CONTRAST CU BIDIMENSIONALA PERIOADA ROMANA SAU CU CEA MEDIEVALA

• SUS : AUGUSTA TAURINORUM ASEZAREA ROMANA CU MICI MODIFICARI ALE TESUTULUI LA INCEPUTUL EVULUI MEDIU

• MIJLOC : TURIN LA INCEPUTUL SEC. XVII. (A.) NUCLEUL ROMAN INCONJURAT DE FORTIFICATII DE SEC. XVI.(B.) ,NOUL CARTIER DE LOCUIT RENASCENTIST (C.) SI FORTAREATA (D.)

• JOS : TURIN LA SFARSITUL SEC. XVII. EXPANSIUNE CONTROLATA CARE URMARESTE STILUL RENASTERII CATRE S-E SI N-V PRECUM SI FORTIFICATII EXTINSE

GOTEBORG – SUEDIA

GOTEBORGPLAN AL ORASULUI FUNDAT IN 1630

• ORASUL A FOST CONCEPUT CA REPLICA A VENETIEI ASPIRAND LA TITLUL DE “VENETIA NORDULUI”

• EXISTENTA CANALULUI PRINCIPAL SI A CANALELOR INTERIOARE ESTE INSOTITA DE PODURI ,SPATII PUBLICE

KOLN

KOLN - GERMANIA

• PLANUL SCHEMATIC DEMONSTREAZA CRESTEREA DE LA NUCLEUL ROMAN PANA IN SEC. XIX.

• CRESTEREA ESTE DETERMINATA SI IN ACELASI TIMP CONTROLATA DE FORTIFICATIILE DEFENSIVE SUCCESIVE

• RAUL EXCESIV DE LAT ERA BARIERA NATURALA DE PROTECTIE A ORASULUI

• PANA IN SEC.XIX . TEHNIC NU AU PUTUT REALIZA NICI O TRECERE PESTE RIN

• PRIMA CRESTERE IN 980 DE LA NUCLEUL ROMAN SPRE APA

• IN 1106 CRESTERI ATAT LA N CAT SI LA S CU TREI ARII SUBURBANE (FAUBOURG) CARE GENEREAZA FORTIFICATIA MEDIEVALA

KOLN PLAN DE LA 1646 IN INTERIORUL PERIMETRULUI DEFENSIV DIN 1180

SE REMARCA FORTIFICATIILE RENASCENTISTE

NAARDEN OLANDA

NAARDEN

• FORTIFICATII IN SISTEM TRIPLU DEFENSIV

• CONSTRUITE INTRE 1673 SI 1685 DE CATRE INGINERUL MILITAR PAEN SI ARHITECTUL DORTSMAN AMBII OLANDEZI CA ORIGINI

SISTEME TIPICE DE FORTIFICATII RENASCENTISTE

• PLAN (SUS) SI SECTIUNE CARACTERISTIACA (JOS) ALE UNEI FORTIFICATII TIPIC RENASCENTISTE

• SUNT RELIEFATE GEOMETRIA DE BAZA SI SE ILUSTREAZA TERMINOLOGIA FOLOSITA :

A. CORTINAB. BASTIONULC. SANTUL (CU APA )D. PATIOUL ARMELOR E. CORIDOR FORTIFICATF. PATIOUL ARMELOR GRELE (TUNURILE MARI)G. DOSUL FORTIFICATIILORH. PARAPETIIJ. CLESTIIK. RAVELINL. GATUL RAVELINULUIN. METEREZEO. PARAPETP. PERETII EXTERIORI ALUNECATORI(GLACIS)

PLANURI UTOPICE (IDEALE) ALE UNOR ORASESTANGA – VITRUVIU SEC.I. D.C.CENTRU – DANIELI BARBARO

DREAPTA – ANTONIO FILARETE

PLANURI UTOPICE (IDEALE) ALE UNOR ORASESTANGA – PIETRO CATANEO 1554 SE REMARCA IDEEA PIETEI CENTRALE

SI A CELOR SASE PIETE MINORE DREAPTA – BUONAIUTO LORINI 1592 IDEEA RADIALA FORTIFICATA CU CELE TREI RANDURI DE FORTIFICATII CARE DEVIN MAI TARZIU CLASICE

PENTRU RENASTERE

LEONARDO DA VINCICROCHIURI IN CARE APARE PREMONITIA ORASULUI ETAJAT

VINCENZO SCAMOZZISTANGA PLAN AL ORASULUI IDEAL IN CARE SE REMARCA FOLOSIREA RETICULEI IN SPATIUL INTERIOR AL

FORTARETEI ,IERARHIA CARE SE STABILESTE INTRE PIETE SI UTILIZAREA CANALULUI NAVIGABIL

DREAPTA PALMA NOVA -1593 PLAN ATRIBUIT LUI SCAMOZZI IN CARE SE OBSERVA REGULARITATEA SI ORDINEA DIN ZONA PLANULUI URBANISTIC CARE NU ESTE INSA INSOTIT DE O STANDARDIZARE MANIERISTA A EDIFICIILOR DIN PUNCT DE

VEDERE ARHITECTONIC

PALMA NOVAPERSPECTIVA AERIANA CARE DEMONSTREAZA GRADUL MARE DE CONSERVARE AL TRAIECTORIILOR INITIALE PRECUM SI ARIA

VASTA OCUPATA CARE E SUFICIENTA SI ASTAZI

NEUF BRISACH FRANTA

ALBA IULIA FORTIFICATIA VAUBAN

FERRARA LOCUL DE NASTERE AL URBANISMULUI RENASCENTIST ?

CASTELLO ESTENSE

PALAZZO DEI DIAMANTI

PALAZZO DEI DIAMANTI SI PALAZZO PROSPRERI- SACRATI

PLAZZO DEI DIAMANTI

PALAZZO PROSPERI SACRATI

FLORENTA

FLORENTAPIATA SIGNORIEI CONECTATA CU PALATUL UFFIZI ,RAUL

ARNO ,PONTE VECCHIOA. PIATA SIGNORIEI B. LOGGIA DE’LANZI C.PALAZZO VECCHIO

D.PALAZZO DELLE TRIBUNALI DI MERCANZIA B. 1. STATUIA ECVESTRA A LUI COSME I. 2. STATUIA LUI NEPTUN

PIAZZA DELLA SIGNORIA FATA LOGGIA DE’LANZI

STANGA PALAZZO VECCHIO

LOGGIA DE’LANZI

PALLAZO VECCHIO

GALERIILE UFFIZI SI PALAZZO VECCHIO

PONTE VECCHIO VAZUT DE PE TERASA GALERIILOR UFFIZI

PONTE VECCHIO

STATUIE ECVESTRA COSIMO DEI MEDICI

DAVID DE MICHELANANGELO

FLORENTAPIAZZA ANNUNZIATA

1. SPITALUL INOCENTILOR 1429-1424 2. SANTISSIMA ANNUNZIATA 3.COLEGIO MAYOR DE LA COFRADIA DE SIERVOS DE SANTA MARIA

4. FANTANI 5. STATUIA ECVESTRA A DUCELUI FERDINAND 1608

SPITALUL INOCENTILOR PRIMUL EDIFICIU RENASCENTIST

PIAZZA ANNUNZIATA

BRUNELLESCHI - ARCADA SPITALULUI INOCENTILOR

SPITALUL INOCENTILOR CURTEA INTERIOARA

STATUIA MARELUI DUCE FERDINAND I

ROMAEXTINDERE APROXIMATIVA A ORASULUI MEDIEVAL

DIN CAUZA DISTRUGERII SI A DETERIORARII FUNCTIONALE A APEDUCTELOR CARE ALIMENTAU CU APA ZONELE CELE MAI INALTE SI DECI SI SALUBRE ALE ORASULUI ,

POPULATIA SE VA REFUGIA DE AICI CATRE ZONELE JOASE ,FOSTE MLASTINOASE ,IN RUINELE ARHITECTONICE NUMEROASE RAMASE DIN PERIOADA IMPERIULUI ,IN MEANDRA RAULUI ,IN

ZONA SITUATA IN FATA SFANTULUI PETRU. APARE INSA O NOUA PROBLEMA MAJORA ,NU DOAR PRINTR-O MARE CONCENTRARE A POPULATIEI IN ACESTE ZONE ,CI SI PRIN NESIGURANTA CONTINUA DATORATA INUNDATIILOR PROVOCATE DE TIBRU . ESTE

MOMENTUL IN CARE PAPA ESTE ALES SIXTUS al V. lea

ROMA

PAPA SIXTUS al V lea(FELICE PERETTI di MONTALTO)

24 aprilie 1585 – 27 august 1590

ROMA “MODERNA”PLAN DE SECOL XVIII CARE LOCALIZEAZA PUNCTELE PRINCIPALE DE INTERES SI OBELISCURILE

PAPEI SIXTUS al V. lea PRECUM SI DIRECTIILE AXELOR CREEATE DE ACESTA

A. SAN PEDRO SI VATICANULB. CASTELUL SAN’ANGELO – MONUMENTUL

LUI ADRIANUSC. PIAZZA DEL POPOLOD. PIAZZA DI SPAGNAE. TERMELE LUI DIOCLETIANF. PANTEONULG. PIAZZA NAVONAH. PIAZZA DEL CAMPIDOGLIOI. COLISEULJ. SANTA MARIA MAGGIOREK. TERMELE LUI CARACALLA OBELSCURILE PAPEI SIXTUS al V. lea SUNT

PUNCTE AXELE DE COMPOZITIE LINII PUNCTATE

BASILICA SAN PEDRO

CASTELUL SAN’ANGELO

PIATA DEL POPOLO

PIATA SPANIEI

TERMELE LUI DIOCLETIAN

PANTEONUL

PIATA NAVONA

PIATA CAPITOLIULUI

SANTA MARIA MAGGIORE

TERMELE LUI CARACALLA

ROMASISTEMUL AMPLU SI VARIAT AL CAILOR PRINCIPALE DE ACCES ALE ORASULUI CARE CONECTAU INTRE ELE BISERICILE

MAJORE ,MONUMENTELE ANTICE IMPORTANTE SI UN FRAGMENT DIN ZONA MEDIEVALA

1. COLISEUL2. TEATRUL LUI MARCELO3. PIAZZA NAVONA4. RUINELE TERMELOR LUI DIOCLETIANa. PIAZZA DEL POPOLOb. PIAZZA DEL CAMPIDOGLIOc. SANTA MARIA MAGGIORE• IN CONTEXTUL NECESITATII MAJORE DE

RESTRUCTURARE A ORASULUI PAPA SIXTUS al V. lea DECIDE SA REALIZEZE O SERIE DE OBELISCURI “TINTA” ASEZATE IN ASA FEL INCAT SA POATA GENERA O ANUMITA TRAMA STADALA SI O IMPRESIONANTA SUCCESIUNE DE PIETE PUBLICE.

• LINIILE CONTINUI REPREZINTA STRAZILE REALIZATE IN TIMPUL SAU

• LINIILE PUNCTATE SUNT STRAZILE REALIZATE ULTERIOR

• AVEM IN FATA PRIMUL MARE PROIECT DE REGENERARE URBANA DIN ISTORIA OMENIRII

ROMA DISPUNEREA PIETELOR IN ZONA ISTORICA

PLAZA DI SAN PEDRO

PIATA SAN PIETROPLAN REALIZAT DE G. NOLLI

• ORASUL VATICANULUI CONTINE ,IN AXA MAJORA A COMPOZITIEI ,IN CONTINUAREA PIETEI MARI CATEDRALA SFANTUL PETRU ,CA EXTENSIE A ACESTEIA SI LEGATA DE EA PRIN PIATA OBLICA ,TRAPEZOIDALA

• TIBRUL ESTE SITUAT LA 600 m. LA EST• PIATA OBLICA , TRAPEZOIDALA ARE

DIMENSIUNILE LATURII MICI DE 91m. SI ALE LATURII MARI DE 98m. CU O INALTIME DE 125 m.

• PIATA MARE NU ESTE ELIPSOIDALA CI DREPTUNGHIULARA CU CELE DOUA CAPETE ,SEGMENTE DE CERC AVAND O RAZA APROXIMATIVA DE 79 m. lungimea totala ajungand la 198 m.

1585 OBELISCUL DIN PIATA SAN’PEDRO

SF.PETRU DE PE PONTE SAN’ANGELO

VATICAN PIATA SAN’PEDRO

BASILICA SAN PEDRO

SCULPTURI DE BERNINI

CASTELUL SAN’ANGELO INITIAL MORMANT AL IMPARATULUI HADRIAN

ULTERIOR TRANSFORMAT DE PAPI IN CASTEL

PIAZZA NAVONA

ROMA FRAGMENT DIN PLANUL LUI GIANBATISTA NOLLI - 1748

ZONA STUDIATA CUPRINSA INTRE TIBRU SI PIAZZA NAVONA PE VECHIUL AMPLASAMENT AL CAMPULUI LUI MARTE DESPRE CARE SE CREDE CA, IN ULTIMA PERIOADA A IMPERIULUI A FOST IMPARTIT IN MAI MULTE SECTOARE CARE CHIAR DACA NU COMUNICAU INTRE ELE AU FOST PROIECTATE MACAR FORMAL IN ACEST FEL SI INGLOBAU MAJORITATEA MONUMENTELOR ARHITECTONICE SI DE FOR PUBLIC DIN ULTIMA PERIOADA A IMPERIULUI

TRANSFORMARILE SI RECONSTRUCTIILE FORTUITE AU AVUT CA REZULTAT CREEAREA UNEI FORME MEDIEVALE TIPICE

MARI CANTITATI DIN RESTURILE ANTICE AU FOST INGLOBATE IN EDIFICIILE POSTERIOARE

PIAZZA NAVONA• CASELE ,PALATELE SI BISERICILE DIN PIATA SE ADAPTEAZA EXACT VECHIULUI

TRASEU AL STADIONULUI CONSTRUIT PENTRU IMPARATUL DOMITIAN 81-96 D.C.• RUINELE ,BINE CONSERVATE CORESPUNZAND GRADENELOR SI CORIDOARELOR

ANTICE AU FOST INGLOBATE IN TEMELIILE PIETEI• ORGANIZAREA SPATIALA DEFINITIVA A PIETEI A FOST REALIZATA DE BERNINI

INTRE 1647 SI 1651• FORMA LUNGA SI INGUSTA A SPATIULUI URBAN A OBLIGAT CA ,TOATE

PERSPECTIVELE SA FIE REALIZATE OBLIC IN IDEEA MARIRII SI LARGIRII SPATIULUI• PIATA CONTINE TREI FANTANI DEOSEBITE A CAROR APA CADE IN CASCADE ,CU

DECORATIUNI MAGNIFICE • PERDELELE DE APA ERAU MENITE SA IMBUNATATEASCA CLIMATUL PENTRU

PALATELE DE PE CONTURUL PIETEI SI PENTRU VIZITATORII PIETEI SI AI CELOR DOUA BISERICI : SAN GIACOMO DEGLI SPAGNUOLI (1450) SI SANT’AGNESE (1652-1677)

FONTANA DEL NETTUNO

PIAZZA NAVONA FONTANA DEL NETTUNO

FONTANA DEI QUATRO FIUMMI

FONTANA DEI QUATRRO FIUMI BERNINI

FONTANA DEL MORO

PIAZZA DI SPAGNA

FONTANA DELLA BARCACCIA

PLAZZA MIGNANELLI INTERSECTAND PLAZZA DE ESPANA

PIAZZA DEL CAMPIDOGLIO

PLAZZA VENETIA – VITTORIO EMANUEL

VECINATATI CAPITOLIU – COLOSEUMUL SI RUINELE ROMANE

PIAZZA DEL CAMPIDOGLIO RELATIA CU ANTICUL FORUM ROMAN

SE OBSERVA DESCHIDEREA PIETEI CATRE ORASUL MEDIEVAL IN TIMP CE ESPLANADA SE DESCHIDE CATRE CENTRUL ROMEI ANTICE IMPERIALE

1. MONUMENTUL MODERN AL LUI VITTORIO EMANUELE II 2. FORUMUL LUI TRAIAN 3. VIA SACRA CARE TRAVERSEAZA FORUMUL ROMAN 4. ARCUL LUI TITUS 5. COLISEUMUL

PIAZZA DEL CAMPIDOGLIOINAINTE DE INTERVENTIE (STANGA)DUPA INTERVENTIE (DREAPTA) A. PALAZZO SENATORIO DE ORIGINE MEDIEVALA CONSTRUITE IN PARTE PE RUINELE TABULARIUMULUI DIN ANTICUL FOR.ROMAN

B. AMPLIFICAREA RENASCENTISTA SI NOUA FATADA DE NORD EST A PIETEI

C. PALAZZO DEI CONSERVATORI RESTAURAT CONFORM PROIECTULUI LUI MICHELANGELO

D. NOUL MUZEU AL CAPITOLIULUI

E. ANTICA BISERICA SANTA MARIA IN ARACOELI

F. STATUIA LUI MARC AURELIU

1585 OBELISCUL CAPITOLIULUI

STATUIA LUI MARC AURELIUS IN FATA CAPITOLIULUI

CASTOR SI POLUX

COLINA CAPITOLINA

SANTA MARIA IN ARACOELI

FORUMURILE ROMANE IMPERIALE VAZUTE DE PE COLINA CAPITOLIULUI

PIATA SANTA MARIA MAGGIORE

1585 OBELISCULSANTA MARIA MAGGIORE ALTAR

VIA MERULANA SPRE SANTA MARIA MAGGIORE

1605 OBELISCUL

PIAZZA DEL POPOLO

PIAZZA DEL POPOLO CELE TREI CAI PRINCIPALE (TRDENTUL) PLANUL LUI NOLLI 1748

• PLANUL DEMONSTREAZA O ETAPA INTERMEDIARA A DEZVOLTARII (REMODELARII ) URBANISTICE INAINTE DE CEA A PAPEI PIO al VIII LEA

• IN ZONA SUDICA SE REMARCA CONTRASTUL EST –VEST RESPECTIV ZONA RENASCENTISTA DEZVOLTATA RETICULAR INTRE COLINA PINCIO SI TIBRU SI SECTORUL INCA VIZIBIL AL ROMEI MEDIEVALE

• PIATA SPANIEI SI SCARILE ACESTEIA SE REGASESC IN ZONA DE SUD EST A TRIDENTULUI

PIAZZA DEL POPOLOFINALIZATA IN SEC. XIX.DUPA PROIECTUL LUI GIUSEPPE VALADIER

A. BISERICA NOUA DUPA MODELUL SANTA MARIA DEL POPOLO B. NOI EDIFICII LA EST DE POARTA DEL POPOLO C. PE FIECARE LATURA ,LANGA BISERICILE GEMENE SE CONSTRUIESC SCARI IN SERPENTINA SI RAMPE DE LEGATURA CU

GRADINILE PINCIO CARE SE INTEGREAZA IN COMPOZITIA GENERALA D. OPUS GRADINILOR PINCIO SE REALIZEAZA O LEGATURA CU TIBRUL CARE TRAVERSEAZA PIATA

FONTANA DELLA DEA ROMA

VILLA BORGHESE

PIAZZA DEL POPOLO FONTANA

PIAZZA DEL POPOLO OBELISCUL EGIPTEAN

VEDERE SPRE PLAZZA DEL POPOLO DE PE COLINA PINCIO DEASUPRA VILEI BORGHESE

VENETIA

VENETIAPLAN GENERAL CU ACCESUL DINSPRE MESTRE

1. STATIA DE ACCES CALE FERATA2. PODUL DE ACCES DINSPRE GARA

PESTE GRAN CANAL3. PUENTR RIALTO4. PUENTE DE LA ACCADEMIA5. SANTA MARIA DELLA SALUTE6. SAN GIORGIO MAGGIORE7. EL ARSENAL GRAN CANAL ,PRINCIPALA ARTERA

DE TRAFIC DIN VENETIA ,CARE FACE LEGATURA INTRE STATIA DE CALE FERATA SI ARSENAL ARE FORMA UNUI S INTORS

VENETIA PIATA SAN MARCO DOUA ETAPE INTERMEDIARE DE DEZVOLTARE URBANISTICA A PIETEI SAN MARCO INCEPUTA DE

VICENZZO SCAMOZZI IN 1586

STANGA : PLANUL LA FINALUL SEC. XII. IN FATA ANTICEI BASILICI SE REGASESTE UN SPATIU UNIC PUBLIC AVAND ATAT FUNCTIUNEA DE PIATA COMERCIALA CAT SI PE CEA DE ADUNARI ;

CAMPANILUL CARE DATEAZA DI 888 ESTE ADOSAT CLADIRII SITUATE IN S-V ; PALATUL DUCAL ERA UN CASTEL CU CARACTERISTICI IN ESENTA MEDIEVALE

DREAPTA : PIATA CONFORM PRINCIPIILOR SEC. XVI. INAINTE DE REMODELAREA DE PE LATURA MERIDIONALA PRIN CONSTRUIREA PROCURATIE NUOVE ; CAMPANILUL ISI PASTREAZA POZITIA

DOMINANTA IN COMPOZITIE ; NU ESTE INCA (ABIA IN 1810) FINALIZATA INCHIDEREA PE LATURA DE VEST CU FABRICA NUOVA

VENETIA - PIATA SAN MARCO

A. BASILICA SAN MARCOB. PALATUL DUCAL (PALATUL DOGILOR)C. PROCURATIS VECCHIE (BIROURI SI APARTAMENTE)D. BIBLIOTECAE. PROCURATIE NUOVEF. FABRICA NUOVA (PALAT REGAL FOLOSIT ASTAZI DE PRESEDENTIA

ITALIEI ; PRESEDINTELE ATUNCI CAND ESTE IN VENETIA)

EXISTA UN CONTRAST MAXIM INTRE ORGANIZAREA

REGULATA SI ORDONATA A PIETII SI CRESTEREA ORGANICA CARE CARACTERIZEAZA IN INTREGIME VECINATATILE

PALATUL DOGILOR IMPREUNA CU LATURA SUDICA A BISERICII SI BIBLIOTECA FORMEAZA PIATETA CARE SE COMPUNE CU CELELALTE EDIFICII SI CREEAZA PIATA(PERCEPTIILE ATAT IN PLAN CAT SI CELE SPATIALE SUNT INSA CLARE SI EVIDENTE)

PALATUL DOGILOR SI PIATA SAN MARCO

1810 ROCCOCO

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Venice_piazza_san_marco.jpg

GRAN CANAL

PONTE RIALTO

PUENTE DE LA ACADEMIA

SAN GIORGIO MAGGIORE

ARSENALUL