Renaşterea de apogeu fig. 1. Brama nt e. Sa nt a Maria pr esso Sa n Sa ti ro. Milano fig. 2. Brama nte . Sa nt a Maria pr esso Sa n Satiro. Milano. Exteriorul capelei fig. 3. Bramante. Santa Maria Presso San Satiro. Milano fig. 4. Bramante. Santa Maria presso San Satiro. Milano. Vedere altarfig . 5. Bra man te. San ta Maria del le fig . 6. Bra man te. San ta Maria fig .7. Bramante. San ta Maria del le Grazie. Milano delle Grazie. Milano Grazie. Milano 7
fig. 7. Bramante. Claustrul bisericii Santa Maria della Pace. Roma fig. 8. Bramante. ClaustrulStudiul proporţiilor edificiului şi al rapoartelor între elemente bisericii Santa Mariadella Pace. Roma
fig. 9. Bramante. Tempietto. RomaProiectul iniţial cu amenajareaclaustrului
fig. 12. Bramante. Proiectul pentru Vatican, cu amenajarea curţii Belvedere şi reconstrucţia catedralei San Pietro
fig. 13. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican. În partea stângă a imaginii se află, vila lui Inocenţiu al VIII lea iar în dreapta este reşedinţa papală. Cele două clădiri sunt unite de două galerii dezvoltate în lungime, pe odistanţă de 300 m. Corpurile de legătură sunt acoperite la acelaşi nivel dar înălţimea lor este variabilă,din cauza denivelării terenului.
fig. 14. Bramante. Curtea Belvedere. Vatican fig. 15. Bramante. Curtea Belvedere. VaticanSecţiune prin curtea de jos Arhitecura galeriilor care închid curtea
reproduce motivul arcului de triumf care, prin maiestate şi plasticitate,crează un cadru monumental
fig. 16. Leonardo da Vinci. Studiu pentru fig. 17. Bramante. Planul catedralei San Pietro. Romao clădire de tip central Soluţia lui Bramante pentru această clădire a fost
influenţată, fără discuţie, de studiile lui da Vinci.
Compoziţia are la bază principiul adiţionării şi alsubordonării. Spaţiul principal, o cruce cu braţeegale, este înconjurat de spaţii secundare, care preiau planul în cruce greacă.
