Relatia dintre Disfuncia Temporomandibular i Suferina Sistemic

1

Obiective: Cauze, consecinte, PREVENIRE, TRATAMENT-Disfuncia temporomandibular ar putea rezultatul unor afectiuni precum: -scolioza, -migrenele, -asimetria pelvin, -disfuncii hipozare i endocrine? -Este oare posibil ca medicii stomatologi i ortodonii sa contribuie inconstient la debutul sau perpetuarea acestor simptome i altele, cum ar : -probleme digestive, -tulburri de vedere, -pierderea echilibrului i -tinitus? -Daca intelegem cauza simptomelor disfunciilor temporomandibulare i modalitatea de tratament am putea elimina necesitatea unui substituent precum terapiile medicamentoase anti-depresive si dependenta creata de acestea pacientilor nostri, s-ar putea ntrzia progresia bolii, i ar ajuta chiar cazuri extreme, precum pacienii cu tendinte sinucigase?2

Obiective: Cauze, consecinte, PREVENIRE, TRATAMENT-disfuncia temporomandibular n sine este nc considerata de muli a o condiie psihologic a pacientului, mai degrab dect o problem reala zica, structurala i mecanica, care poate afecta ngrijortor sistemul muscular, endocrin, osos i nervos.

-Cele mai luminate minti in domeniu constientizeaza c aceste articulatii complexe, nervii si musculatura din jurul lor pot determina dureri si suferinte faciale, dureri de cap si dureri de gat, dar oare noi nu ar trebui s privim mai departe, la modul n care aceast condiie poate inuena sistemele i mecanica ntregului corp?

3

SURSA-nainte de a determina cauzele de dezvoltare ale disfunciei temporomandibulare trebuie evidentiat faptul c, n termeni evoluioniti sistemele noastre nervoase sunt programate pentru a aduce dintii mpreun, avand ca si scop nal nevoia de a ne hrni i de a supravieui. -n cazul unei "muscaturi problem", indiferent de cauza, vom vedea cum sistemul nervos dezvolta o ocluzie de obinuint prin intermediul compensaiilor neuromusculare si posturale folosind astfel cel mai bun din ceea ce avem i ncercand s permit realizarea masticatiei. -Cel mai important lucru de reinut este faptul c dinii sunt dominanti, muchii i articulaiile doar acomodandu-se.-Cu aceste jumatati de adevr creierul va raporta ca totul este bine atunci cnd, de fapt, totul este foarte greit.

4

SURSA

-Peneld i Rasmussen, cu peste o jumtate de secol n urm, au demonstrat c aproape jumtate din ambele aspecte senzoriale i motorii ale creierului sunt dedicate "zonei dentare." -Astfel, aproximativ jumtate din functionalitatea creierului ca si computer care ruleaza organismul, vine de la sistemul dentar (Fonder 1980, 1988). -Atunci cnd stimulii confuzi sunt acceptati ca un fapt de ctre creier, rezultatul va transmiterea de informaii eronate / feedback eronat, care va afecta toate sistemele de a lungul ntregului organism

5

SURSA-Cu aceste jumatati de adevr creierul va raporta ca totul este bine atunci cnd, de fapt, totul este foarte greit.

-Treptat, bolile apar la nivelul a tot mai multor sisteme ale organismului i atunci cnd malocluzia este eliminata, putem vedea consecintele acestor probleme cronice de sntate.

-In concluzie, ocluzia normal poate denita ca "relaia mandibulomaxilara, care permite tuturor structurilor organismului, care depind direct sau indirect de aceast relaie s funcioneze ntr-o stare de echilibru" (Storberg).

6

Dezvoltarea-Medicii ar trebui s inceapa monitorizarea inuenei posturale, cilor respiratorii i limbii, dezvoltarii dentare si cranio-faciale a pacientiilor de la o varsta foarte frageda, chiar incepand cu varsta de cinci ani. -Copiii care in timp ajung sa respire pe gur, datorita blocarii pariale sau complete a cilor respiratorii nazale prin polipi hipertro dezvolta modicari ziologice ale tractului respirator superior, ceea ce duce la adaptri ale scheletului, precum i modicri n dezvoltarea craniofaciala (Linder-Aronson 1975, Dunn et al 1973 ). -Ca rspuns la obstructia nazala, limba se retrage i presiunile medializate si active ale musculaturii bucale raman fr opoziie .-Dezvoltarea mandibulara nu este complet decat pn la aproximativ 18 de ani (Meredith 1953).7

Dezvoltarea-Acest efect este accentuat de o diferen de presiune pe cerul gurii, n lipsa uxului de aer de nazal, ceea ce duce la o ngustare a boltii palatine (Schreiner 1996). -Este foarte important pentru clinicieni s e contieni de faptul ca dezvoltarea feei, cu excepia mandibulei, este completa de la o varsta relativ timpurie - 60% a dezvoltarii craniofaciale are loc n primii patru ani de via i pana la 90% pana la vrsta de 12 ani. -Dezvoltarea mandibulara nu este complet decat pn la aproximativ 18 de ani (Meredith 1953). -Cnd se observa un pacient care respira pe gura ca urmare a amigdalelor si polipilor hipertro, este necesara cat mai curand o evaluare a unui specialist ORL, pentru a eradica orice obstacol nazo-faringian ce intrerupe eciena uxului de aer.8

Dezvoltarea-Un studiu de Linder, Aronson, a artat c n urma schimbrii de la respiraia pe gur la respiratia pe nas, dup extirparea polipilor nazali, rezulta o normalizare de nclinare a incisivilor superiori, lrgirea arcadelor i redimensionarea nazofaringelui (Linder-Aronson, 1979). -Efectele pe termen lung ale disfunctiei cailor respiratorii la nivelul ocluziei i la nivelul complexului musculo-scheletic sunt numeroase i complexe, dar includ si dezvoltarea lateral a limbii, iar prin impingere, poate crea o situaie de eruptie deprimata in cadranele postero-inferioare, ceea ce duce la o ocluzie adanca si la distalizarea condililor ca rezultat al compresiei articulatiei temporo-mandibulare. -Pe masura ce inaintam in vrst, diferiti factori pot afecta echilibrul (ocluzie, complexul nervi/muschi i ATM), cum ar cauzele iatrogene precum restaurarile dentare incorect efectuate, extracii ce duc la extruzia dintilor antagonisti, tratamente ortodontice gresit realizate, traume precum zgomote puternice, lovituri puternice, stres - dei nu este un factor cauzal, poate reduce capacitatea unui pacient de a face fata problemei de baza.9

Relaia cu mecanica corpului-Importana structurilor dentare, n ceea ce privete mecanica intregului corp este usor de demonstrat printr-o analiz de anatomie de baz. -Maxilarul i coloana vertebrala sunt aduse impreuna ntr-un sistem de baz de ctre fasciile din jurul lor, astfel ca stresul sau spasmele musculare, se reect n oricare din aceste componente prin tensiuni transmise de-a lungul regiunilor corespunztoare, prin intermediul sistemelor fasciale interconectate. -Acest lucru este valabil mai ales intre sistemul masticator, maxilar i vertebrele atlas i axis de la nivelul regiunii cervicale (adic C1/C2 vertebre). Mandibula i C1/C2 au o relaie unic una fata de alta.

10

Relaia cu mecanica corpului-Articulatia atlanto-occipitala este locul n care craniul intalneste gatul prin intermediul vertebrei C1 -Suprafaa articulara a condililor occipitali (care stau in contact cu C1) s-au dovedit a o replic exact a condilului mandibular dup cum s-a demonstrat la 50 de cranii umane (Thomas 2009) sugernd astfel un rol esenial al mecanicii maxilarului n dezvoltarea posturii capului. -Un student de inginerie Casey Guzay a propus Teorema Quadrant (Guzay 1980). El a facut legtura intre rolurile mandibulei cu vertebrele cervicale, Guzay a artat c miscarea pe care muchiul de la nivelul axei centrale a mandibulei o face, are loc la acelasi nivel cu jonctiunea dintre vertebrele atlas i axis (Maehara et al 1982, Guzay 1985). Ca urmare, nealinierea mandibular / maxilara i disfunciile pe care le observm la pacientii nostri creeaz o postur ngrijortoare a C1/C2 (Fonder 1988) si aceste vertebre sunt strns legate de postura coloanei vertebrale i a capului i de funcionarea corecta din punct de vedere neurologic.

11

Figura 1: Miscarile musculare ale mandibulei se realizeaza la acelasi nivel cu jonctiunea atlas i axis.

Figure 1: The apex of the combined muscular control of the mandible in all functioning move-ments is located at the dens between the atlas and axis cervical vertebrae.

12

Figure 2: When the mouth opens the 136 muscles above and below the mandible pivot the jaw at the xy-axis. The condyle translates forward and downward as the mouth opens.

13

Relaia dintre C1/C2 / axa mandibulara i duramater.-Dura mater este o membrana groasa inelastic i densa, care inveleste creierul i mduva spinrii. -Dura cerebrala adera la suprafaa interioara a oaselor craniului. -Duramater de la nivelul coloanei vertebrale este o teaca libera n jurul maduvai spinarii. -Acesta este ataata la circumferina foramen magnum i la suprafata frontala i dorsala a vertebrelor Atlas i axis (C1/ C2); este, de asemenea, conectata la ligamentul longitudinal posterior, coboar posterior de coccis unde se mbin cu periostul (Henry 1943, Smith 1983).

14

Relaia dintre C1/C2 / axa mandibulara i duramater.-Disfunctiile posturale ale C1 i C2, rezultatul anomaliilor dentare i funcionarii necorespunztoare mandibulare, sunt legate de duramater, datorita ataamentelor la suprafata frontala i dorsala a vertebrelor Atlas i axis (C1/ C2) i C3. -Legatura cu Dura poate provoca scolioza, plus alte afectiuni grave la nivelul coloanei vertebrale, rotaie de bazin ce poate cauza diferente de lungime intre un picior si altul, si nlimi inegale intre umeri, etc, -De asemenea, oasele craniene pot suferi disfunctii posturale, datorita ataarii duramater la circumferina foramen magnum -Importante, sunt si conexiunile neuronale dintre maxilare si mecanica coloanei vertebrale15

Relaia dintre C1/C2 / axa mandibulara i duramater.-Cnd dintii oclud, parodontiul aferent (receptorii de presiune din parodontiu), transmit informatia senzorial la nivelul coloanei vertebrale i la nivelul nucleului mezencefalic al nervului trigemen (cel mai mare din cele 12 perechi de nervi cranieni). -In esen, cand arcadele oclud inueneaz direct coloana vertebrala i, prin urmare, poziia i alinierea musculara. -Pentru a demonstra aceast relaie un studiu de Attilio D'et al (2005) a aratat c, prin introducerea o unui obiect strain n ocluzia dentara a unui obolan s-a produs o perturbare tulburtoare a posturii ntregului organism, fapt conrmat cu ajutorul controlului radiologic, i mai trziu, dupa ndeprtarea obiectului a dus la normalizarea coloanei vertebrale (D'Attilio et al 2005)-Cand cei 136 muschi (responsabili pentru positionarea mandibulei) ce pun mandibula in functiune ajung la o stare de echilibru16

Relaia dintre C1/C2 / axa mandibulara i duramater.-Relaiile posturale ale structurilor de la nivelul capului, gtului, umerilor, coloanei vertebrale si pelvisului (Whatmore 1974) sunt afectate, crend o stare puternica i dominanta, care produce n mod constant stres ziologic pn ce este atins un echilibru maxillomandibular. -Cand cei 136 muschi (responsabili pentru positionarea mandibulei) ce pun mandibula in functiune ajung la o stare de echilibru ziologic, capul i asum o poziie vertical, nivelul umerilor se egalizeaza, rotaia pelvina nceteaz, i n general postura corporal se normalizeaz dramatic (Fonder 1986). -Acest lucru a fost susinut n nenumarate randuri multi clinicieni si cercetatori in domeniu. -Modicarile articiale apar n mod regulat la multi dintre noi, de la o vrst fraged, din cauze cum ar extracia dentar, obturatii dentare/ coroane, aparatul ortodontic, traume, si pot recunoscute prin simptome cum ar dureri de cap, articulare, cracmente, sensibilitate muscular, dureri de gt / dureri de umr, complicaii posturale, etc17

Sistemul CranioMandibularSacral (CMS)

-Stomatologia, sistemul craniosacral, i sistemele funcionale ale organismului sunt profund interconectate. -Orice schimbare n anatomia dentar i mecanica va avea o inuen semnicativ asupra sistemului craniosacral i asupra altor sisteme funcionale n organism. -Acest interconectare, exist la nivelul intregului corp, afecteaz anatomia i ziologia. -Inuena sa este att de mare nct este dicil s-i imaginezi vreo parte a corpului care nu este afectata.

18

Figure 3: Spinal posture before placement of filling.

Figure 4: One week after placement displaying spinal deformation.

Figure 5: Normalisation of spinal posture one week following removal of filling.

of the frontal and dorsal attachments to C1, C2 and C3. Torquing of the dura can cause scoliosis, cervical hypolordosis, thoracic hyperkyphosis, excessive lumbar lordosis , rotation of the pelvis causing uneven leg length,

of the powerful masticatory complex of muscles, with a reciprocal imbalance of the infra-mandibular complex of neck and /shoulder musculature.(In the human 136 muscles 19 are responsible for mandibular positioning)

Sistemul CranioMandibularSacral (CMS)S ne uitm la unele din aceste relaii: Osul sfenoid este considerat osul central al sistemului craniosacral. Din cauza anatomiei sale unice i complexe, se articuleaza cu aproape orice alt os din craniu. Ne putem imagina osul sfenoid ca o roti ntr-un ceas de mn. n cazul n care roti central este n dezechilibru, aceasta poate afecta echilibrul pentru toti dini din ceas, sau n acest caz, toate oasele craniene. Situata direct pe sfenoid este glanda pituitara. Este situata pe sfenoid ntr-o formaiune numita "saua turceasca." "Sellae tursica." Pituitara exercita o inuenta profunda asupra sistemului endocrin i, ca atare, inueneaz direct ziologia si sanatatea organismului.

20

Sistemul CranioMandibularSacral (CMS)

Dac sfenoidul este pozitionat gresit, ca urmare a alinierii necorespunztoare a palatului dur, funcia de hipoza va avea de suferit, i prin urmare sistemele ziologice ale corpului vor afectate. Hipoza depinde de alinierea normal a oaselor craniene pentru a funciona corespunztor. Un sfenoid lezat, datorita anatomiei dentare aliniate incorect poate duce la o multitudine de simptome ziologice, i neurologice. Scopul nostru, prin urmare, este: -normalizarea i re-alinierea anatomiei dentare, mbuntirea funciei musculare, posturii, alinierii i sntatii.

21