Reglementari Nationale si Comunitare privind Calitatea Aerului

Romnia

ministerul educaiei, cercetrii I TINERETULUI

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR CLUJ-NAPOCAStr. Mntur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, Romnia

tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

FACULTATEA DE AGRICULTUR

SPECIALIZAREA:

MASTER DEZVOLTARE RURALReglementri naionale i comunitare privind calitatea aerului Masterand:

Cuprins

Capitolul I NOIUNI TEORETICE I GENERALE-POLUAREA.....Pag 2 Capitolul II MONITORIZAREA CALITII AERULUI1. Proiectarea i obiectivele sistemului de monitorizare a calitii aerului..Pag 72. Puncte de msurare, instrumentaie i variabile monitorizate. Sistemul de monitorizare a calitii aerului n Romnia Descrierea afacerii...............Pag 93. Exemplu de sistem de monitorizare a calitii aerului n zonele cu trafic intens. ....................................................................Pag 11Capitolul III CORELAREA LEGISLAIEI NAIONALE CU LEGISLAIA EUROPEAN1. Directiva cadru privind calitatea aerului si cele 4 directive derivate.....Pag 132. Armonizarea legislativ..........................................................................Pag 143. Alte reglementari europene relevante pentru calitatea aerului...............Pag 154. Strategia naional privind protecia atmosferei ....................................Pag 15 5. Legislaia naional privind protecia aerului.........................................Pag 16Capitolul IV ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII AERULUI ...Pag 18

BIBLIOGRAFIAPag 20Capitolul I NOIUNI TEORETICE I GENERALE PRIVIND POLUAREA Emisia reprezinta eliminarea unei substante dintr-o sursa punctiforma sau difuza in atmosfer.Poluant - se intelege orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Poluarea - denumeste orice concentratie de poluant in mediu ce depaseste valoarea naturala.

Poluarea atmosferica (definita Directiva CEE 84/360 din 28/06/1984, valabila si in prezent) - introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie avand actiune nociva, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa strice resursele biologice, ecosistemele, sa deterioreze bunurile materiale, valorile de agrement si alte utilitati legitime ale mediului inconjurator.

Poluarea transfrontaliera (definita juridic conform Conventiei de la Geneva din 13/11/1979) - poluarea atmosferica ale carei surse sunt cuprinse total sau partial intr-o zona supusa jurisdictiei nationale a unui stat si care exercita impact de mediu intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat, la o distanta astfel incat, nu este in general posibil sa se distinga aportul surselor individuale sau in grupe de surse de emisie.

Exista locuri de percepere a emisiilor in atmosfera a gazelor, a particulelor solide sau lichide, corozive, toxice sau odorante, de natura sa compromita sanatatea publica sau calitatea mediului, sa dauneze zonelor agricole, forestiere sau constructiilor publice, cunoscute ca imisii ale poluantilor. O astfel de definitie este necesara pentru a caracteriza o situatie de poluare atmosferica, pentru a lua in considerare un numar important de constituenti ce se prezinta sub forma de gaze, de aerosoli sau particule.

In cazul in care concentratiile de poluanti (sau numai a unuia) in mediu depasesc pragurile de alerta, prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, atunci exista o poluare potential semnificativa. Pragurile de alerta avertizeaza autoritatile competente asupra existentei, intr-o anumita situatie, a unei poluari potentiale in aer, apa sau sol.

Poluarea semnificativa apare atunci cand concentratiile de poluanti sau numai a unui poluant in mediu, depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Pragurile de interventie sunt pragurile de poluare la care autoritatile competente apreciaza oportunitatea si solicita, daca este necesara executarea studiilor de evaluare a riscului.

Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp specificata. Exista o gama larga de metodologii pentru evaluarea riscului, atat calitative, cat si cantitative. Prin risc ecologic potential se intelege probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.

Prin impact de mediu se intelege:

- modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural;

- diminuarea diversitatii biologice;

- modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate;

- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurii antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului;

- supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora, ce poate apare in prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare in viitor.

Depoluarea aerului consta in a impiedica emisia in atmosfera a substantelor care se dovedesc nocive pentru mediul inconjurator, in special pentru oameni, animale domestice, fauna, culturi, flora, constructii civile, cadrul natural si climatic. In scopul eliminarii poluarii cea mai buna solutie o constituie elaborarea unei tehnologii eficiente de depoluare.

Poluanii aerului

Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata):

azot 78,09%,

oxigen 20,95%,

argon 0,92%,

bioxid de carbon 0,03%.

Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99% din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa (in medie 0,2 3%).

Sursele de poluare a aerului pot clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana).

Poluantii aerului pot fi clasificati in doua mari categorii:

naturali

artificiali.

Sursele naturale ale poluantilor naturali includ: praful purtat de vant, gazele si cenusa vulcanica, ozonul provenit din trasnete si din stratul de ozon, compusi organici din vegetatie, fumul, gazele si cenusa zburatoare din incendierea padurilor, polenul si alte aeroalergice, gazele si mirosurile din activitatea biologice, radioactivitatea naturala. Aceste surse au produs poluarea de pana acum si constituie acea portiune a problemei poluarii, asupra careia activitatile de control pot avea efect redus sau chiar nici un efect.

Sursele artificiale realizate de catre om acopera un spectru larg de activitati, fizice si chimice, care sunt principalii contribuabili la poluarea aerului. Poluantii aerului rezulta ca urmare a generarii energiei electrice, a milioanelor de vehicule, a materialelor aruncate de populatie si realizarii din procesele de fabricatie a numeroase produse necesare traiul zilnic.

Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile:

Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.

Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obtinerea de energie sunt folosite in scopuri industriale (centrale electrice etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor.

Produsii de petrol reprezinta de asemenea combustibili frecvent folositi in procesele de combustie din sursele stationare. Principalii poluanti emisi in atmosfera sunt oxizii de azot, oxidul de carbon, bioxidul de sulf (dependent de concentratia sulfului in petrol), hidrocarburi printre care si hidrocarburi policiclice (benzopiren), precum si suspensii continand carbon si cenusa bogata in sulfati, precum si alte substante..

Transporturile auto sunt surse deosebit de importante, constituind pentru anumite tari sau localitati - principale surse de poluare. Astfel in S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung pana la 90%.

Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand, emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante poluante, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul loc se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.

O alta sursa de poluare a aerului atmosferic sunt activitatile industriale.

Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de substante ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.

Dispersarea in aer a prafului de ciment constituie pana la 10 % din productia de ciment. Acest praf acopera totul din jurul intreprinderii ca un strat cenusiu.

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca pentru a fi considerati poluanti substantele prezente in atmosfera trebuie sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata.

Primele cinci mari clase de poluanti sunt:

particulele,

dioxidul de sulf,

oxizii de azot,

compusii organici volatili

monoxidul de carbon.

Anual, sunt generate sute de milioane de tone de aer poluant. In general, fiecare categorie de sursa de poluare are o contributie diferita la cresterea nivelului uneia dintre cele cinci clase principale de poluanti.

Poluantii aerului pot fi clasificati in functie de origine si starea materiei:

( Origine:

- primara - emisi in atmosfera dintr-un proces;

- secundara - formati in atmosfera, ca rezultat al unei reactii chimice.

( Starea materiei:

- gazoasa - gaze precum: dioxidul de sulf, oxidul de nitrogen, ozonul, monoxidul de carbon etc; vapori, cum ar fi: gazolina, solvent de vopsea, agenti de curatare uscata etc. ;

- particule, in final divizate in solide (de exemplu, praful si fumurile) si lichide (picaturi, ceata si aerosoli).

Poluanti gazosi pot fi clasificati in organici si anorganici.

Poluantii anorganici constau in:

( gaze sulfuroase - dioxid de sulf, trioxid de sulf, hidrogen sulfurat;

( oxizi de carbon - monoxid de carbon si dioxid de carbon;

( gaze azotoase - monoxid de azot, dioxid de azot si alti oxizi de azot;

( halogenuri, hidruri - acid fluorhidric, acid clorhidric, cloruri, fluoruri, tetrafluorura de siliciu;

( produsi fotochimici - ozon, oxidanti;

( cianuri - acid cianhidric;

( compusi cu azot - amoniac;

( clorofluorocarburi diclor, diclorodifluormetan, triclor, trifluoretan,

triclorofluor-metan, tetrafluoretan, clorodifluormetan, clorpentofluoretan;

Poluantii organici sunt considerate substantele poluante:

( hidrocarburile precum: parafine - metan, etan, octan, acetilena, alefine -etilena, butadiena, aromatice (benzen, toluen, xilen, stiren);

( compusi alifatici oxigenati: aldehide formaldehide, cetona - acetona,

metiletilcetona, acizi organici, alcooli - metanol, etanol, izopropanol, hidruri organice, sulfuri organice - dimetil sulfat, hidroxizi, peroxizi - nitriti sau nitrati (denumiti generic PAN).

Particule poluante. Particulele pot fi definite ca materie solida sau lichida, al caror diametru efectiv este mai mare decat al unei molecule, dar mai mic de 100(m. Particulele dispersate in mediul gazos sunt definite in mod colectiv drept aerosoli. Termenul de fum, ceata, abur sau praf este in mod comun folosit pentru a descrie diferite tipuri de comportament caracteristic al particulelor dispersate.

Gazele sunt fluide care ocupa intregul spatiu al incintei in care se afla si pot fi lichefiate numai prin efectul combinat al presiunii marite si temperaturii scazute. Heliul, hidrogenul, monoxidul de carbon, oxidul de etilena, formaldehida, sulfura de hidrogen si radonul sunt exemple de gaze. Vaporii sunt produsul evaporarii substantelor care, la temperatura camerei sunt totodata si lichide, cum ar fi benzenul, toluenul si stirenul. Vaporii pot fi si produsul sublimarii (evaporarea direct dintr-un solid) la temperatura camerei, ca de exemplu iodul. Desi gazele si vaporii se comporta similar din punct de vedere termodinamic, ratiunea pentru care se face o distinctie intre ele este aceea ca, in multe cazuri, sunt recoltate cu dispozitive diferite.

Aerosolii sunt dificil de clasificat pe o baza stiintifica, in functie de proprietatile lor fundamentale, precum: rata de stabilitate sub influenta fortelor externe, proprietatea optica, abilitatea de a absorbi sarcina electrica, marimea si structura particulei, raporturile suprafata volum, activitatea de reactie, actiunea fiziologica si altele. In general, marimea particulei si rata de depunere au fost considerate proprietati caracteristice pentru majoritatea scopurilor. Particulele de ordinul unui (m sau mai putin, se depun atat de incet incat, din motive practice, sunt privite ca suspensii permanente. In ciuda posibilelor avantaje ale clasificarii stiintifice, folosirea termenilor descriptivi populari precum: fum, praf, ceata, care se bazeaza, esential, pe modul de formare, pare sa fie o metoda satisfacatoare si convenabila de clasificare. In plus, aceasta abordare este atat de bine stabilita si inteleasa incat, fara indoiala, va fi greu de inlocuit.

Praful este format in mod obisnuit prin pulverizarea sau dezintegrarea mecanica a materiei solide in particule de marime mica, prin procese cum ar fi, macinarea, frecarea, lovirea si perforarea. Marimea particulelor de praf se incadreaza intr-o limita mica de 1 (m pana la 100 sau 200 de (m sau mai mult. Particulele de praf sunt, in mod normal, neregulate ca forma, iar marimea particulei se refera la dimensiuni medii pentru orice particula data. Exemple practice sunt cenusa zburatoare, praful provenit din roci si faina obisnuita.

Fumul implica un anumit grad de densitate si deriva din arderea materialelor organice cum ar fi: lemnul, carbunele si tutunul. Particulele de fum sunt foarte fine, fiind cuprinse ca marime intre 0,01(m pana la 1(m. Sunt, in mod obisnuit, de forma sferica, daca au compozitie lichida si de forma neregulata, daca au compozitie solida. Datorita marimii particulelor foarte fine, fumul poate ramane in suspensie pe perioade mici de timp si dezvolta miscari browniene foarte puternice. Fumul incolor este in mod tipic format, la temperaturi relativ mari, prin procese cum sunt: sublimarea, condensarea, combustia.

Ceaa este formata, in mod tipic, fie prin condensarea apei sau a altor vapori pe nuclee potrivite, fie prin suspensia picaturilor mici de lichid, fie prin odorizarea lichidelor. Marimea particulelor de ceata naturala se situeaza intre 2 si 200(m. Picaturile mai mari de 200(m sunt, in mod corect, clasificate ca burnita sau ploaie. Cand substanta solida sau lichida este emisa in aer sub forma de particule, proprietatile si efectele sale se pot modifica. Atunci cand o substanta este rupta in particule din ce in ce mai mici, o suprafata mai mare din aria sa este expusa aerului. In aceste circumstante, substanta, indiferent de compozitia sa chimica, tinde sa se combine fizic si chimic cu alte particule si gaze din atmosfera. Combinatiile rezultate sunt, in mod frecvent, greu de anticipat.

Particulele de aerosoli foarte mici, de la 0,001 la 0,01(m, se pot comporta ca nuclee de condensare, pentru a facilita condensarea vaporilor de apa, astfel avand loc formarea cetei subtiri si a cetei groase de la suprafata solului. Particule mai mici de 2 sau 3(m (aproximativ jumatate din greutatea particulelor suspendate in aerul urban), pot penetra membrana mucoasa si atrag, pentru a preschimba substantele chimice care, in mod normal, nu fac rau, cum ar fi dioxidul de sulf. Pentru a tine seama de efectele particulelor inhalabile foarte fine, s-a inlocuit standardul aerului ambiant, care lua in consideratie particulele totale suspendate (TSP), cu standarde pentru particulele mai mici de 10 (m (PM10).

In virtutea suprafetei crescande a particulei mici de aerosol, si ca rezultat al absorbtiei moleculelor de gaz sau a altor catorva proprietati capabile sa faciliteze reactii chimice, aerosolii tind sa aiba o marime foarte mare a suprafetei de activitate. Multe substante, care oxideaza incet in starea lor masiva, vor oxida extrem de repede sau posibil chiar exploziv, cand sunt dispersate ca particule fine in atmosfera. Exploziile de praf, de exemplu, sunt deseori cauzate de arderi instabile sau oxidari de particule de combustibil. Absorbtia si fenomenul catalitic pot, de asemenea, sa fie extrem de importante in analizarea si intelegerea problemelor particulelor poluante. Conversia dioxidului de sulf in acid sulfuric coroziv, sub actiunea catalitica a particulelor de oxid de fier, de exemplu, demonstreaza natura catalitica a anumitor tipuri de particule in atmosfera. Aerosolii pot absorbi energie radianta si conduc rapid caldura in gazele inconjuratoare din atmosfera. Ca rezultat, aerul care intra in contact cu aerosolii poate deveni mult mai cald. Exista gaze care, in mod obisnuit, sunt incapabile sa absoarba energia radianta.

Fibrele sunt particule care au lungimea mai mare decat grosimea. Ele pot fi generate din minerale si din surse artificiale, printre care fibra de sticla, daca compozitia materialului se preteaza dezintegrarii care produce astfel de particule.

In scopul clasificarii, unor fibre li se atribuie un criteriu de dimensiune minima, cunoscut si ca raportul de aspect: de exemplu, pentru azbest particulele trebuie sa aiba lungimea de cel putin trei ori mai mare decat grosimea, pentru a fi considerate fibre, in scopul esantionarii la locul de munca.

Se considera ca, in plamani, fibrele se comporta diferit de particulele de formaa sferica. Exista si surse organice, ca fibrele de canepa si fibrele animale.

Capitolul II

MONITORIZAREA CALITII AERULUI

1. Proiectarea i obiectivele sistemului de monitorizare a calitii aerului

Sistemul de monitorizare a calitii aerului este un subsistem al sistemului general de monitorizare a mediului. Monitorizarea calitii aerului presupune o serie de aciuni de observare i msurare cantitativ i calitativ a unor indicatori ai strii aerului (cum ar fi concentraii ale unor componente din aer). Sistemul de monitorizare permite obinerea de date utile pentru identificarea rapid a zonelor poluate i pentru luarea de decizii strategice i tactice de combatere a polurii i de prevenire a acesteia.

n procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare a calitii aerului se parcurg mai multe etape, unul din primii pai fiind stabilirea obiectivelor. Printre obiectivele principale ale unui sistem de monitorizare pot fi enumerate:

supravegherea calitii aerului n raport cu norme i standarde prestabilite i declanarea alarmei n cazul depirii accidentale/ sistematice a normelor

identificarea surselor de poluare

stabilirea polurii de fond i a tendinelor de poluare

predicii pe termen scurt pentru prevenirea polurilor cu efecte catastrofale

evaluarea impactului de mediu a diferiilor poluani

evaluarea schimbrii microclimatului sub influena polurii

validarea modelelor analitice i empirice ale dispersiei poluanilor n aer

Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care nu se manifest direct influena surselor de poluare antropice. Monitorizarea polurii de fond este o problem global, important pentru a putea aprecia efectele ptrunderii poluanilor n aerul curat al ecosferei (prin aer curat se poate nelege actualmente doar aerul de la foarte mare altitudine sau cel de la nivelul solului dar situat la o foarte mare distan de centrele urbane sau industriale). Monitorizarea polurii regionale corespunde supravegherii aerului situat relativ departe de centrele urbane sau industriale, adic ntre poluarea de fond i aerul poluat antropic. Poluarea de impact reprezint poluarea produs n zonele directe de impact al surselor de poluare antropice. Monitorizarea continu a polurii de impact (locale) este necesar deoarece poluarea de impact afecteaz direct i imediat lanurile trofice i sntatea uman.

Monitorizarea polurii de fond, intermediare sau de impact se realizeaz prin reele de supraveghere la nivel internaional, naional, regional sau local, care sunt interconectate sau se vor interconecta pentru schimbul de date i pentru luarea de decizii la nivel global.

Dup stabilirea obiectivelor de monitorizare, n funcie de nivelul reelei de supraveghere, proiectarea presupune parcurgerea mai multor etape:

- stabilirea zonei de monitorizare

- selectarea variabilelor (componentelor) care vor fi msurate

- stabilirea numrului de puncte de msurare, a tipului acestor puncte (fix sau mobil) precum i localizarea punctelor de msurare

- alegerea i instalarea instrumentaiei (senzori, aparate) necesare - determinarea frecvenei de msurare

- stabilirea metodelor de analiz on-line sau off-line a probelor de aer

- dezvoltarea subsistemelor de achiziie, memorare, transmitere i de

introducere/ stocare a datelor

- stabilirea unui sistem de analiz, prelucrare i raportare a datelor

Pentru implementarea corect a tuturor acestor etape, sunt necesare o serie de informaii referitoare la zona de monitorizare i condiiile de funcionare a sistemului:

- localizarea geografic a zonei i relieful

- precizarea condiiilor meteorologice ale zonei (vnt, umiditate, regim de

precipitaii etc.)

- numrul i tipul surselor de poluare cunoscute din zon (surse fixe, mobile, punctiforme, de suprafa, permanente, accidentale posibile)

- resurse umane i financiare pentru implementarea sistemului

n funcie de obiectivele monitorizrii, de resurse i de integrarea ntr-un sistem global, sistemele de monitorizare pot fi dezvoltate folosind mai multe metode:

- metoda mpririi pe zone: aria supus monitorizrii este mprit pe zone relativ omogene (din punct de vedere al emisiilor poluante, topografiei, densitii populaiei); n aceste zone se msoar variabilele specifice i pe baza unui model de dispersie se evalueaz impactul global. Pentru implementarea metodei sunt necesare staii de msurare n apropierea surselor industriale, lng rutele cu trafic intens i n zonele urbane din zonele respective

- metoda statistic: se analizeaz corelaiile n timp i spaiu ale datelor msurate de ctre un numr minim de staii de msurare existente, care furnizeaz ns date precise

- metoda grilei: se implementeaz un numr mare de puncte de msurare, repartizate relativ uniform n aria supus monitorizrii

- metoda analitic: staiile de msurare se amplaseaz n funcie de localizarea punctelor de intensitate maxim a polurii, localizare furnizat de un model matematic al dispersiei poluanilor n zona supus monitorizrii; aceast metod se aplic n vecintatea surselor de poluare, unde modelul are un grad mai mare de veridicitate

- metoda empiric: se realizeaz msurtori pe un anumit traseu, stabilit de exemplu n funcie de rutele de trafic auto intens dintr-o anumit zon

2. Puncte de msurare, instrumentaie i variabile monitorizate. Sistemul de monitorizare a calitii aerului n Romnia

Pentru buna funcionare a unui sistem de monitorizare a calitii aerului este esenial stabilirea corect a numrului i localizrii staiilor sau punctelor de msurare, precum i alegerea corespunztoare a variabilelor monitorizate.

Numrul punctelor de msurare se determin n funcie de tipul variabilei monitorizate i de tipul sursei de poluare. De exemplu:

Pentru dioxidul de azot, particule suspendate, benzen i monoxid de carbon (caracteristice polurii liniare trafic auto), sistemul trebuie s fie dotat cu fiecare cu mai multe puncte de msurare n funcie de populaia din zona supus monitorizrii.

Pentru monitorizarea polurii din vecintatea unei surse punctiforme, staionare, numrul de puncte de msurare (sau de prelevare a probelor) se calculeaz n funcie de poluani (exemplu dioxid de sulf, dioxid de azot, particule, plumb), de densitile de emisie, de modelul de dispersie i de riscul expunerii populaiei.

Pentru ozon se recomand o amplasare a staiilor n zonele suburbane i rurale, n funcie de densitatea populaiilor i de topografie.

Reelele de monitorizare sunt alctuite din punct de vedere tehnic din staii de msurare, sisteme de transport al probelor, laboratoare de analiz, sisteme de transmisie, de achiziie i de prelucrare a datelor. n cadrul fiecrei staii de msurare se gsete instrumentaia necesar prelevrii probelor sau msurrii concentraiilor i altor parametri specifici.

n funcie de tipul msurtorilor efectuate (la surs, n vecintatea surselor de poluare sau n zonele rezideniale urbane sau rurale) se utilizeaz metode i instrumentaie specific. n cazul msurrii la surs se utilizeaz de regul metode chimice semiautomate sau metode fizice automate (on-line). Printre cele mai utilizate aparate sunt analizoarele automate ale amestecului de gaze cu celule electrochimice i senzori cu semiconductoare. Pentru msurarea n vecintatea sursei de poluare se folosesc senzori catalitici de gaze combustibile, senzori electrochimici de gaze toxice i senzori de gaze cu raze infraroii. Msurarea n zonele rezideniale se realizeaz de regul cu staii mobile de msurare, prevzute cu aparate electronice sensibile care pot determina concentraii mici ale poluanilor n aer.

n Fig. 1 este prezentat schema unui sistem de monitorizare local a calitii aerului din zona unei termocentrale. Staiile i punctele de msurare sunt amplasate n funcie de influena sursei punctiforme de poluare i de dispersia poluanilor.

n sistemul de monitorizare din Fig. 1se realizeaz o msurare la surs prin intermediul unor analizoare automate de gaze de ardere, precum i msurarea gazelor combustibile i toxice n zona de influen (puncte plasate conform modelului de dispersie) cu ajutorul unor senzori de tip electrochimic. Pentru a evalua impactul polurii produse de termocentral n zonele rezideniale ale centrului urban din apropiere se folosesc staii mobile de msurare. Rezultatele tuturor msurtorilor sunt transmise la reeaua local de monitorizare i apoi la centrul de monitorizare unde sunt realizate prelucrri de date, generarea de rapoarte etc. Prin conectivitatea asigurat cu diverse mijloace de comunicaie sistemul de monitorizare este cuplat la alte sisteme locale i la sistemul naional de monitorizare.

n Romnia, sistemul de monitorizare a calitii aerului ofer informaii despre nivelul mai multor poluani: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule suspendate, amoniac, hidrogen sulfurat etc. Msurtorile stabilesc concentraiile maxime i minime ale acestor poluani n 24 de ore, frecvena depirii CMA (concentraia maxim admis) ntr-un interval de 24 de ore, concentraia medie anual.

Fig. 1. Sistem de monitorizare a calitii aerului n zona unei

termocentrale i conexiunile cu alte sisteme de monitorizare

Msurtorile sunt efectuate de regul prin utilizarea unor probe manuale sau semiautomate, probe care sunt analizate prin metode chimice sau gravimetrice.

Probele manuale se recolteaz la fiecare 24 de ore, iar cele semiautomate la fiecare 3 ore. Exist i aa-numitele probe de depunere care se efectueaz lunar.

Ca sisteme de monitorizare se implementeaz subsistemele GEMS-Ro (Global Environment System Romania) i IGMB-Ro (Integrated Global Background Monitoring Romania) pentru calitatea aerului. n prezent, n cadrul GEMS-Ro funcioneaz peste 50 de staii unde se determin concentraiile de dioxid de carbon, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat, particule sedimentabile, radionuclizi etc. Reeaua este n subordinea Institutului Naional de Meteorologie i Hidrologie, iar datele sunt stocate i prelucrate la Institutul de Cercetare i Inginerie a Mediului.

Din punct de vedere al tipului de monitorizare, n Romnia se realizeaz supravegherea polurii de fond (staii localizate la Bran, Raru, Parng, Semenic etc.), supravegherea polurii regionale, precum i supravegherea polurii de impact n zonele industriale i urbane.

3. Exemplu de sistem de monitorizare a calitii aerului n zonele cu trafic intens. Descriere general:

NIVELUL LOCAL:

- 2 subsisteme locale de msur i afiare (SLA) a temperaturii si a concentraiilor de gaze poluante CO, NO2, SO2, cu posibiliti locale de configurare;

- suport de comunicaii prin GSM/SMS/GPRS.

NIVELUL CENTRAL:

- dispecer de comunicaii de date pentru configurarea la distanta a subsistemelor locale, dispecerizarea centralizat a parametrilor de mediu, gestionarea mesajelor text;

- dispecer de prelucrri de date pentru calculul concentraiilor medii pe perioade standard de timp, vizualizri de date;

- site-uri web cu acces liber pentru informare on-line privind nivelul de poluare urban n punctele monitorizate, cu o zona restricionat pentru accesul autoritilor locale;

- baze de date de configurri de sistem, valori msurate, valori calculate, valori de referin, mesaje text;

rapoarte.

Fig. 2. Schema sistemului

Nivelul local cuprinde:

3 afioare SIGN pentru informarea publicului;

unitate central de achiziie i comunicaii de date, cu tastatur i afior LCD pentru setri i testri locale;

traductori de mediu pentru temperatur, CO, NO2, SO2;

modemuri GSM pentru comunicaii de date;

aplicaie de achiziie local de date, comunicaii de date, comenzi afior:

_ achiziie date de la senzorii de mediu;

_ afiare local parametrii de mediu monitorizai;

_ transmitere la Dispecerat a concentraiilor medii, n urma unei interogri a acestuia;

_ afiare local a mesajelor primite de la postul central;

_ afiare local a mesajelor primite de la alte puncte de msur;

_ meniu de setri i teste.

Fig. 3. Afior local SIGNCapitolul IIICORELAREA LEGISLAIEI NAIONALE CU LEGISLAIA EUROPEAN

Identificarea obiectivelor i planurilor legate de implementarea legislaiei uniunii Europene privind calitatea aerului:

1. Directiva cadru privind calitatea aerului si cele 4 directive derivateStabilesc principalele obiective privind calitatea aerului si definesc cadrul comun pentru evaluarea si managementul calitatii aerului in Europa

Obiective:1. evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator, in ansamblu

2. evaluarea calitatii aerului inconjurator pe baza de metode si criterii comune la nivel european;

3. obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea accesului publicului la informatie

4. mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde corespunde standardelor si imbunatatirea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta nu este corespunzatoare.Cerinte relevante

Stabilirea zonelor si aglomerarilor

Incadrarea in raport cu: pragurile de alerta, valorile limita si valorile

tinta, marjele de toleranta si pragurile superioare si inferioare de evalure

Stabilirea statiilor de monitorizare: numar si amplasare

Utilizarea metodelor de referinta pentru prelevare si analiza

Introducerea obiectivelor de calitate a datelor si a criteriilor de evaluare a calitatii aerului

Initierea de actiuni pe termen scurt (planuri) cand se depasesc valorile limita, precum si de actiuni pe termen lung (programe) pentru incadrarea in valorile limita in termenul specificat

Asigurarea accesului publicului la informatie2. Armonizarea legislativ

Directiva Consiliului 96/62/CEE privind evaluarea si managementul calitatii aerului inconjuratorDirectiva Consiliului 1999/30/CEprivind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot; pulberile in suspensie si plumbului din aerul inconjurator (modificata de Decizia 2001/744/CE)

Directiva Parlamentului European si

Consiliului 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul inconjurator

Directiva Parlamentului European si

Consiliului 2002/3/CE privind ozonul

din aerul inconjurator

Directiva Parlamentului European si a

Consiliului 2004/107/CE privindarsenul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice in

aerul inconjuratorLegea 655/2001 pentru aprobarea OUG243/2000 privind protectia atmosfereiOrd. MAPM 745/2002 privind stabilireaaglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si

zonelor pentru evaluarea calitatii aerului inRomania

Ord. MAPPM 592/2002 privind aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de

evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si

PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator HG 543/2004 privind elaborarea si punerea in

aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului

Ord. MMGA 448/2007 pentru aprobarea normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice

policiclice in aerul inconjurator

HG 731/2004 pentru aprobarea strategiei nationale privind protectia atmosferei

HG 738/2004 pentru aprobarea Planului national

de actiune in domeniul protectiei atmosferei

3. Alte reglementari europene relevantepentru calitatea aeruluia) Emisii din surse stationare

Directiva 96/61/CE IPPC , preluata prin OUG 152/2005, Legea 84/2006

Directiva 2001/80/CE LCP , preluata prin HG 541/2003 , modificata si completata prin HG 322/2005

Directiva 2000/76/EC incinerarea deseurilor, preluata prin HG 128/2002 si NT 2070303/2003b) Transport: standarde Euro privind emisiile provenite de la vehicule, calitatea combustibililor

c) Directiva 2001/81/EC privind plafoanele nationale de emisii, preluata prin HG 1856/20054. Strategia naional privind protecia atmosferei

a) Meninerea calitii aerului nconjurtor acolo unde ser ncadreaz n limitele

prevazute de normele n vigoare

b) mbuntirea calitaii aerului nconjurtor acolo unde NU se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare

c) Adoptarea msurilor necesare pentru reducerea i n final eliminarea impactul asupra mediului inclusiv n context transfrontier

d) ndeplinirea obligaiilor asumate prin conveniile internaionale la care Romania este parte

Obiectivul 1

Meninerea calitii aerului nconjurtor acolo unde ser ncadreaz n limitele prevazute de normele n vigoare

Realizarea retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului

Implementarea sistemului national de evaluare si gestionare integrata a

calitatii aerului

Planificarea dezvoltarii durabile in vederea mentinerii calitatii aerului

Informarea publicului asupra calitatii atmosferei si constientizarea acestuia in legatura cu principalele cauze ale deteriorarii calitatii aerului si cu impactul acestei deteriorari asupra sanatatii si mediuluiObiectivul 2

mbuntirea calitaii aerului nconjurtor acolo unde NU se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare

Elaborarea i implementarea planurilor si programelor locale de mbunatatire a calitatii aerului

Reducerea emisiilor in aer de SO2, NO2, pulberi in suspensie, Pb, CO, \

benzen si COV de la instalatiile IPPC, LCP si alte surse semnificative de emisie de COV.

Implementarea sistemului de supraveghere a carburantilor introdusi pe piata

Implementarea programului de reducere progresiva a sulfului din pacura si

din motorina

Stabilirea unui registru de referinta pentru cele mai bune practici de reducere

a poluarii aerului si promovarea introducerii BAT in Romania

Promovarea de mecanisme economico-financiare suplimentare pentru

stimularea reducerii emisiilor in atmosfera

Crearea unui sistem statistic de evaluare a efectelor poluarii aerului asupra

sanatatii umane

Obiectivul 3

Adoptarea msurilor necesare pentru reducerea i n final eliminarea impactul asupra mediului inclusiv n context transfrontier. Promovarea unui sistem de prevenire a accidentelor majore de poluare

atmosferica

Implementarea prin proiecte specifice a programului de reducere progresiva

sau de eliminare a emisiilor de POP

Implementarea prin proiecte specifice a programului de reducere progresiva

sau de eliminare a emisiilor de metale grele

Implementarea programului de reducere progresiva a productiei i

consumului de ODS

Elaborarea inventarelor emisiilor de poluanti atmosferici

Elaborarea programului de stabilizare a emisiilor de gaze cu efect de sera

Promovarea programelor de CD in vederea fundamentarii masurilor de

reducere sau eliminare a emisiilor de poluanti in aer

Promovarea de progr ame de educare si instruire a personalului implicat in activitatea de protectie a atmosfereiObiectivul 4

ndeplinirea obligaiilor asumate prin conveniile internaionale la care Romania este parte Continuarea dezvoltarii relatiilor de cooperare cu tarile vecine si continuarea

participarii la cooperarea internationala in domeniul protectiei atmosferei

Elaborarea si promovarea de proiecte comune privind evaluarea impactului poluantilor atmosferici in context transfrontiera

5. Legislaia naional privind protecia aerului Legislaia naional privind protecia atmosferei cuprinde:

a) Legea proteciei mediului nr. 137/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;

b) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 243/2000 privind protecia atmosferei, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 655/2001;

c) Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM" i PM',"), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor;

d) Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia;

e) Hotrrea Guvernului nr. 732/2001 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a benzinei i motorinei, modificat i completat prin Hotrrea Guvernului nr. 897/2003;

f) Hotrrea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin;

g) Hotrrea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite activiti i instalaii;

h) Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementrilor privind condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc vehiculele rutiere n vederea admiterii n circulaie pe drumurile publice din Romnia - RNTR 2, modificat prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului nr. 1.043/2003;

i) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii, aprobat cu modificri prin Legea nr. 645/2002;

j) Hotrrea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri pentru limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de ardere;

k) Hotrrea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor;

l) Hotrrea Guvernului nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere intern, destinate mainilor mobile nerutiere i stabilirea msurilor de limitare a emisiilor de gaze i particule poluante provenite de la acestea, n scopul proteciei atmosferei;

m) Hotrrea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea coninutului de sulf din combustibilii lichizi;

n) Ordonana Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial i introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, aprobat cu modificri prin Legea nr. 159/2000;

o) Hotrrea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari;

p) Hotrrea Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificrile i completrile ulterioare;

q) Hotrrea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deeurilor;

r) Legea administraiei publice locale nr. 215/2001, cu modificrile i completrile ulterioare;

s) Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Conveniei asupra poluriiatmosferice transfrontiere pe distane lungi, ncheiat la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 i la Gothenburg la 1 decembrie 1999;

t) Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiiilor tehnice privind protecia atmosferei i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare, cu modificrile i completrile ulterioare;

u) Ordinul ministrului sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei;

v) Ordinul ministrului sntii i familiei nr. 598/2003 privind elaborarea sintezelor naionale n cadrul subprogramului nr. 1.4 "Evaluarea strii de sntate i a factorilor de risc";

w) STAS 12574/1987 "Aer din zonele protejate" condiii de calitate (norm tehnic).

Capitolul IV

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII AERULUI Zone poluate n special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf i pulberi n suspensie proveniti din industria metalurgica neferoasa:

Copa Mic

Zlatna

Baia Mare

Zone poluate n special cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi sedimentabile provenite din siderurgie:

Hunedoara

Clan

Galai

Zone poluate n special cu acid clorhidric, clor si compusi organici volatili proveniti din industria chimica si petrochimica:

Ramnicu Valcea

Oneti

Savinesti

Stolnicei

Ploiesti

Zona poluata n special cu amoniac i oxizi de azot proveniti din industria de ingrasaminte chimice:

Targu Mures

Zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptan, provenite din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice:

Braila

Suceava

Dej

Savinesti

Borzesti

Obiective industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei:

Bucuresti - Automatica, Acumulatorul, Platforma chimica Dudesti, Faur, Griro, Aeroport

Ploiesti - Petrotel, Astra, Derolever, Vega

Brasov - Sofert

Bacau - CCH Letea

Turda - Cimentul, UCT Turda

Baia Mare - Phoenix, Romplumb

Craiova - SC Doljchim, CET Isalnita

Neamt - Pergodur

Constanta - Oil Terminal

Cluj - Terapia

Zlatna - Ampellum

Hunedoara - Siderurgica

Oradea - Sinteza

Pitesti - Arpechim

Tirgu Jiu - Romcin

Braila - Celhart Chiscani

Calarasi - Siderca

Galati - Sidex

Giurgiu - Verachim

Ramnicu Valcea - Oltchim

Resita - Combinatul Siderurgic

Copsa Mica - Sometra

Slatina - Platforma Industriala Slatina

Slobozia - Amonil

Suceava - Ambro

Targoviste - COS

Targu Mures - Azomures

Timisoara - Solventul

Vaslui - Moldosin

Popesti Leordeni - Danubiana

Brazi - Petrobrazi

Borzesti - Chimcomplex

Codlea - Colorom

Fagaras - Nitramonia

Bizac - Moldocim

Savinesti - Platforma Chimica Savinesti

Tasca - Fabrica de Ciment

Navodari - Petromidia

Medgidia - Romcim

Ocna Mures - UPS

Paroseni - Renel FE Paroseni

Ales Chistag - Romcim

Campulung Muscel - Aro

Rovinari - CET Rovinari" Bibliografia: http://www.mmediu.ro http://www.calitateaer.ro/valori.php http://www.euroavocatura.ro/ http://air-climate.eionet.europa.eu/ http://www.ecomagazin.ro/comisia-europeana-solicita-romaniei-sa indeplineasca-cerintele-legislatiei-privind-mediul

Intarirea Capacitatii Autoritatilor Locale si Regionale de

Implementare a Acquis-ului de Mediu Directiva Cadru privind Aerul si Directivele Fiice

PAGE 1

_1287861875.doc