Date post: | 03-Jan-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | lesley-matthews |
View: | 38 times |
Download: | 0 times |
Guvernul RomGuvernul Românnieiiei
Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea PaulDocument realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul2244 ianuari ianuarie 2012e 2012
Reforme 2009 - 2012
1
AP/R/4/2012
2
CUPRINS
I. Relansarea economică…………………….3
II. Reforme asumate în 2009 – 2012………..68
III. Impactul economic al deciziilor luate........91
IV. Priorităţi pe termen scurt şi mediu……..108
3
I. RELANSAREA ECONOMICĂ
1. De unde am pornit?
2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară
2.1 Evitarea derapajelor economice majore
2.2 Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
2.3 Măsuri pentru stimularea relansării economice
CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severă din ultimii 60 ani
DEFICIT BUGETAR de 5,7% (cf. metodologiei europene) în an cu vârf de creştere economică (7,3%), care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană.
UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu, care a angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire:
• 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008
• creşterea punctului de pensie în 2008 de la 581,3 lei la 697,5 lei.
1. La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori
4
2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară
2.1. Evitarea derapajelor economice majore
2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care:
Două treimi s-au centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice;
O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.
2.3. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice.
5
2.1. Evitarea derapajelor economice majore
Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10% din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern:
6
În trezoreria Statului au intrat 8,15 mld. euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială
7
9,791 mld euro
2,151 mld euro
5 mld euro
1 mld euro
Banca Naţională aRomâniei
Ministerul FinanţelorPublice
Banca Mondială
Uniunea Europeană
Fondul MonetarInternaţional
* Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public )
Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17,94 mld. euro, din care 11,94 mld. euro de la FMI.
8,15 mld euro
Diminuarea decalajelor între câştigul salarial mediu brut din sectorul bugetar şi cel privat
8
*) Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN REV2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca.3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).
- RON -
Sursa: Comisia Națională de Prognoză
Sectorul bugetar
Total economie
Sectorul privat
9
Salariul mediu net pe economie a crescut cu 13% în perioada 2008-2011 de la 1.309 lei la 1.478 lei
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză
10
Salariul real și-a reluat creșterea foarte ușoară în anul 2011
Sursa: Institutul Național de Statistică*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză, ianuarie 2012
Dacă în anul 2008 nu s-ar fi luat decizia iresponsabilă de creștere a salariilor fără acoperire financiară, actualul guvern nu ar fi fost nevoit să adopte măsuri
drastice de austeritate pentru a readuce economia la mal.
Ajustarea cheltuielilor bugetare: 2008 vs. 2012
11
- miliarde lei -
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice
12
România a ieşit din recesiunea economică
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012
-6.1
-7.1
-2.2 -2.2
1.7 2.0
-0.6
-8.7
-6.5
-0.4
4.4
1.4
-10.0
-8.0
-6.0
-4.0
-2.0
0.0
2.0
4.0
6.0
Tr. I2009
Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I2010
Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I2011
Tr. II Tr. III Tr. IV
PIB trimestrial PIB anual
prognoza2,5
-6,6
-1,6
Evoluţia PIB 2009-2011
modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, serie brută
Evoluţia PIB şi a deficitului bugetar 2009-2012
13
14
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză
PIB/locuitor a crescut cu 10% în perioada 2008-2011
Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de
carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu
bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al
anului 2010.
Desfiinţarea, comasarea şi reorganizarea a 141 de
agenţii guvernamentale.
Interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar,
pentru pensionarii care au o pensie mai mare decât câştigul
salarial mediu brut. Recalcularea pensiilor
speciale – a pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora
în sistemul public de pensii.
Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011
Blocarea posturilor vacante
şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior
în sistemul bugetar.
Restructurarea a 67 de spitale.
Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar,reducerea cu 15% a
indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea
copilului.
Eficientizarea Eficientizarea şşi i reducerea reducerea
cheltuielilor cheltuielilor publicepublice
2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
A. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice
15
Creşterea cotei standard
a taxei pe valoare adăugată
de la 19% la 24%.
Majorarea niveluluiaccizelor la unele băuturi alcooliceţigarete, benzină
şi motorină.
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai
multe clădiri şi impozitului pentru mijloacele de transport
cu capacitate cilindrică de peste 2000 cm³.
Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a
impozitelor prin diminuarea evaziunii
fiscale.
Lărgirea bazei de impozitare prin impozitarea veniturilor din dobânzi, a
tichetelor de masa, a tichetelor cadou şi a altor venituri realizate
de persoanele fizice
Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei
de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari
de 740 lei/lunar.
Revenirea la procentele de
contribuţii sociale din ian 2008
MMăăsuri pentru suri pentru crecreşşterea terea
veniturilor veniturilor bugetarebugetare
B. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare
2.2. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar
16
2.3. Măsuri pentru stimularea relansării economice
A. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor...............................................................................................18
B. Stimularea investiţiilor publice...........................................................21C. Stimularea investiţiilor private...........................................................22
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat..................................22b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat...................................37
D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile.....40E. Programul Prima Casă........................................................................43 F. Programul de promovare a exporturilor...........................................44G. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene............47H. Diminuarea poverii administrativ – fiscale.......................................50
a) Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale...................................51 b) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate....................53c) Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice.........55d) Modificarea legii
contabilităţii....................................................................56I. Măsuri pentru combaterea evaziunii
fiscale......................................57J. Sprijinirea
agriculturii.........................................................................61
17
A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează tineri, şomeri sau persoane vulnerabile
Măsuri temporare
Reglementarea şomajului tehnic prin scutirea de la plată a contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru angajator, s-a acordat pe o perioadă de maximum trei luni, timp în care salariatul a beneficiat de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
Beneficiari: 548.999 persoane angajate şi 13.459 firme până la 31 decembrie 2010
Scutirea de la plata CAS pentru firmele care au angajat şomeri
Beneficiari: 6.072 persoane angajate şi 3.625 firme până la 31 decembrie 2010
18
1. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale. Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale
pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.
Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/persoană angajată, maxim 12 luni. Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. 20.312 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011
2. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare. Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. 266 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011
3. Firmele care angajează pe perioadă nedeterminată persoane cu handicap beneficiază lunar de 500 lei, timp de 12 luni. Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. 233 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011
19
A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)
A. Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile (cont.)
4. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj
aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată. Subvenţia se acordă timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu
handicap), perioadă în care beneficiază lunar şi de o sumă diferenţiată în funcţie de nivelul studiilor:
• 500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial;• 600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal;• 750 lei pentru nivelul universitar.
Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul 2 ani după finalizarea subvenţiei. 6.574 persoane beneficiare până la 31 dec. 2011
Pentru aceste 4 măsuri, bugetul alocat în anul 2011 a fost de 93,4 mil. lei.
Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a
ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar. 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrătoare
într-un an calendaristic. 947 tineri au fost angajaţi pe perioada vacanţei până la 31 dec. 2011
20
B. Stimularea investiţiilor publice
Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice: în anul 2008: 32,6 mld. lei
în anul 2011: 36,1 mld. lei
în anul 2012: 38,1 mld. lei
România este prima ţară din UE, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investițiilor publice în PIB în anul 2010 (5,8%, respectiv 5,6% din PIB conform revizuirilor Eurostat, noiembrie 2011).
Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat Avantaje ale PPP
• Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice.• Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor.• Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale. 21
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, [email protected], Ministerul Finanţelor Publice
C. Stimularea investiţiilor privatea) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat
Buget alocat pentru ajutoare de stat în anul 2012: 850 mil. lei.
I. Primul pilon: proiecte mari de investiţii
1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile
2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor
Implicaţii ajutoare de stat pentru investiții mari acordate în perioada 2009-2011:• 19 proiecte de investiţii • 4.433 noi locuri de muncă• ajutorul de stat aprobat: 229,13 mil. euro 22
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Stan, 021.312.41.62, [email protected], Direcţia de ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, MFP
23
Perioada de implementare: 2009 – 2013 Buget total: 1 mld. euro
Condiţii◦ Investiţie de 5 - 10 mil. euro minimum 50 noi locuri de muncă create◦ Investiţie de 10 - 20 mil. euro minimum 100 noi locuri de muncă create◦ Investiţie de 20 - 30 mil. euro minimum 200 noi locuri de muncă create◦ Investiţie mai mare de 30 mil. euro minimum 300 noi locuri de muncă create
Nivelul ajutorului de stat◦ Investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov max. 40% din costurile eligibile (nu mai
mult de 22.5 mil. euro)◦ Investiţii în alte regiuni max. 50% din costurile eligibile (nu mai mult de 28.125
mil. euro)
18 beneficiari în perioada 2009-2011: Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro, Rombat, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech, Aplast Glass.
1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile
Perioada de implementare: 2008 – 2012 Buget total : 575 mil. euro
CondiţiiInvestiţie de 100 mil. euro cu costuri eligibile de 50 mil. euro minimum 500 noi locuri de muncă create;
Aportul beneficiarului trebuie să fie de cel puţin 25% din costurile eligibile, sub o formă care să nu facă obiectul altui ajutor public.
Ajutoarele de stat care depăşesc echivalentul în lei a 30 de milioane euro pentru investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov, şi respectiv 37,5 milioane euro în celelalte regiuni se notifică Comisiei Europene, individual.
1 beneficiar: Complex Energetic Turceni (valoare investiţiei: 296,5 mil. euro, din care ajutor de stat 36 mil. euro)
2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
II. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor
Beneficiari: din 3.689 aplicanţi până la data de 16 ianuarie 2012, 3.560 dosare au fost evaluate, 2.777 dosare au fost admise de AIPPIMM şi 548 contracte au fost semnate cu băncile.
Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an
Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei
Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei Buget total maxim al subvenţiei (2011-2013): 165 mil. lei
• 2011: 24 mil. lei – 4.000 beneficiari potenţiali• 2012: 70 mil. lei – 13.000 beneficiari potenţiali• 2013: 71 mil. lei – 13.000 beneficiari potenţiali
Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei. Linia de credit deschisă nu poate depăşi:
• 125.000 lei/an/beneficiar• 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de
credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit 25
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, [email protected], AIPPIMM
26
Schema procedurii pentru programul Kogălniceanu
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
Ajutoare de minimis Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru
finanţare în perioada 2009 - 2011: s-au efectuat plăţi în valoare de 330,8 mil. lei.
Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin prin programul naţional multianual (2005-2012) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor Buget 2011: 405.000 lei
8 cursuri de pregătire antreprenorială: 295 femei participante 8 seminarii informative: 310 femei participante
Buget 2012: 500.000 lei
Credit pentru femei antreprenor – EximBank Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca
acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar.
Dobândă: 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei (ajutor de minimis) Valoare credit: maximum 100.000 euro 27
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
III. Al treilea pilon: microîntreprinderi Programul „Start” pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în
rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani. Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea
cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar
Bugetul alocat în anul 2011: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010).
Etapa I: 800.000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii)
Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat.
Buget alocat în anul 2012: 10 mil. lei Beneficiari: 100 firme (din 416 firme aplicante)
28
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, [email protected], AIPPIMM
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10.000 euro, dar nu
mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obţine credit, cât şi tânărul care cofinanţează planul de afaceri din surse proprii.
Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro.
Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane.
În cadrul programului au fost depuse 1.256 dosare; dintre acestea, 807 dosare au fost avizate (s-a atins plafonul maxim alocat).
Bugetul alocat în anul 2012: 21 mil. lei.29
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, [email protected], AIPPIMM
Schema programului pentru tinerii întreprinzători
30
a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat (cont.)
Programul Naţional multianual 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2,9 mil. lei (grad implementare
100%) Buget alocat în 2011: 6,15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în
2010
3 incubatoare înfiinţate în 2006• Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create) • Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create)• Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create)
2 incubatoare înfiinţate în 2010• Tg-Mureş – 20 firme incubate• Mangalia – 8 firme incubate
1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău
4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare, Câmpia Turzii, Dorohoi.
31
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Doina Marin, 021.335.26.20, [email protected], AIPPIMM
32
Alte scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor private
1. Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie
2. Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor
3. Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare”
4. Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice”
Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 200 mil. euro
•Intensitatea ajutorului de stat 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-
Ilfov 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de
dezvoltare
•Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public)•Schema nu se aplică proiectelor ale căror costuri totale depăşesc 50 milioane euro.•Număr beneficiari: 14, din care 6 proiecte finalizate.
1. Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie
34
Perioada de implementare: 2008 – 2013
Buget total : 318.8 mil. euro
•Valoarea ajutorului de stat 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea
Bucureşti-Ilfov 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni
de dezvoltare
•Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public).
•Schema nu se aplică proiectelor ale căror costuri totale depăşesc 50 milioane euro.
•Număr beneficiari: 3 (2 proiecte de eficiență energetică și 1 proiect de sulfurare).
2. Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor
35
Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 180 mil. euro
Intensitatea ajutorului de stat ◦ 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov◦ 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare
Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public). Schema este aferentă domeniului major de intervenţie 2.3. ”Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI)” din cadrul axei prioritare 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”, din Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, operaţiunile:o2.3.2 “Dezvoltarea infrastructurii C-D în întreprinderi şi crearea de noi locuri de muncă în cercetare” – 44 beneficiario2.3.3 “Promovarea inovării în cadrul firmelor” – 43 beneficiari
3. Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare
şi inovare”
36
Perioada de implementare: 2008 – 2013 Buget total: 300 mil. euro
Intensitatea ajutorului de stat:◦ 50% pentru cercetarea industriala◦ 25% pentru dezvoltarea experimentala◦ Activităţile din cadrul proiectelor realizate de întreprinderile nou create inovatoare
se finanţează cu 100% din costurile eligibile pe perioada în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile de întreprindere nou-creată inovatoare, cu condiţia ca ajutorul să nu depăşească 1 milion de euro
Schema este aferentă Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, axa prioritară 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”, operaţiunile:o2.1.1 “Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi” – 29 beneficiario2.1.2.”Proiecte C-D de înalt nivel ştiintific la care vor participa specialişti din străinătate” – 42 beneficiari
4. Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul
Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice”
b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat
1. Buget alocat în 2012: 10 mld. lei (Ministerul Finanţelor Publice)
2. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
• 2009-2011: o Au fost salvate 240.000 locuri de muncă o 1,35 mld. euro garanţii care au susţinut credite de peste 2 mld. euro
• 2012 (majorarea capitalului Fondului cu 250 mil. lei):o 580 mil. euro, care vor susţine credite de 1,1 mld. euroo 100.000 locuri de muncă menţinute şi create
37
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Cristina Mitru, 021.314.23.03, [email protected], Ministerul Finanţelor Publice
b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat (cont.)
3. Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agricultură: • 2009-2011: 3,6 mld. lei• Buget 2012: 1,6 mld. lei
4. Garanţii prin EximBank: • 2009-2011: 3,1 mld. lei • Buget 2012: peste 550 mil. lei
5. Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani Beneficiari: s-au acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei
pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 mil. lei
Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 38
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021.302.53.40, [email protected], Direcţia Monitorizare, ACIS
D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile
Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale Criteriu de eligibilitate: să nu fi beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în
curs, de ajutor de minimis, care, cumulat cu suma solicitată în proiect, să depăşească echivalentul în lei a 200.000 euro
Fonduri alocate pentru anul 2011: 11,7 mil. lei Fonduri alocate pentru anul 2012: 19 mil. lei Proiecte depuse în 2011: 56, din care 23 proiecte acceptate
Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă
Criterii de eligibilitate: cifră de afaceri anuală netă de max. 50 mil. euro/ active totale care nu depăşesc 43 mil. euro şi maxim 250 salariaţi.
Buget alocat în anul 2011: 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţă de anul 2010. Beneficiari în anul 2011: 78 proiecte (din 684 proiecte depuse). Buget alocat în anul 2012: 7 mil. lei.
39
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Istrățoiu, 021.202.54.31, MECMA
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Cristian Haiduc, 021.335.26.32, [email protected], AIPPIMM
D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Programul Rabla 2010
Beneficiari:• 189.323 maşini uzate predate spre casare• 62.550 maşini noi cumpărate din care 25.263 sunt maşini româneşti
Total fonduri alocate: 722 mil. lei
2011 Beneficiari până la 31 decembrie 2011:
• 116.641 maşini vechi colectate• 39.216 maşini noi cumpărate, din care 15.006 sunt maşini
româneşti Total fonduri alocate: aprox. 544,5 mil. lei, din care 88,5 mil.
lei plăţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011.
2012: Programul nu a demarat încă40
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Papuc, 021.317.02.87 (int. 126), [email protected], Direcţia Implementare Proiecte, AFM
Programul Casa Verde – persoane fizice Potenţiali beneficiari: proprietar/coproprietar al imobilului care face obiectul
proiectului şi nu are obligaţii restante la bugetul de stat. 2010:
18.361 dosare depuse, din care 16.146 dosare acceptate Buget alocat: 110,7 mil. lei
2011 (sesiunea s-a desfășurat în perioada 01.06.2011-15.07.2011) Nr. dosare depuse: 23.938 , în valoare de 144,4 mil. lei Buget alocat: 100 mil. lei
Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe
Potenţiali beneficari: asociaţii de proprietari din blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990
Bugetul alocat în 2011: 137,5 mil. lei Bugetul alocat în 2012: 70 mil. lei Beneficiari în 2010-2011: 29.000 de apartamente. 41
D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl.Kato Zoltan, 021.317.86.16, [email protected], AFM
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Gina Petrescu, 0372.114.562, [email protected], Direcţia Generală Lucrări Publice (MDRT)
Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile Criterii de eligibilitate:
• Persoane juridice care au activitate economică de cel puţin 6 luni la data depunerii dosarului de finanţare şi cel puţin un exerciţiu financiar anual încheiat
• Nu beneficiază şi nu va beneficia de finanţare din alte fonduri publice şi/sau europene pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, dacă intensitatea ajutorului de stat depăşeşte 50%
Beneficiari (9 ianuarie 2012): 76 proiecte în curs de derulare, în valoare de 1,3 mld. lei.
Programul “Cumpără româneşte” Vizează creşterea capacităţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa,
coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti.
Finanţarea este de 4,15 mil. lei (fără TVA) şi provine din fonduri europene. Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare.
42
D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltării durabile (cont.)
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Lucian Pricină, 021.316.02.15, [email protected], Ministerul Mediului
E. Programul “Prima Casă” continuă într-o formă îmbunătăţită
Total program Prima Casă (1-4), până la 31 decembrie 2011:
• 55.106 garanţii, în valoare totală de aprox. 2,2 mld. euro.
Prima Casă 4 (de la 1 iunie 2011):
• Beneficiari: orice persoană care nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul/soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.
• Finanţatorii (băncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator.
43
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Angela Carabas, 021.319.96.89, [email protected], Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, MFP
F. Programul de promovare a exporturilor
Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamă
◦ Branduri sectoriale actuale: Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilă
Portalul de informaţii de comerţ exterior, www.portaldecomert.ro ◦ Oferă informaţii privind oportunităţile de afaceri, fiind conectat la baza de
date a UE. ◦ Peste 50.000 de vizitatori în prezent, după un an de la lansare.
Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor:
◦ Buget: 36,4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţială sau totală) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului.
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021.401.05.43 [email protected], Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale
F. Programul de promovare a exporturilor (cont.)
Participarea anuală la aprox. 55 de târguri şi expoziţii
internaţionale ◦ Hannover Messe – pentru sectorul industrial◦ Cebit – pentru sectorul IT◦ Vinexpo – pentru exportatorii de vin ◦ Koln – pentru exportatorii de mobilă◦ Pret a Porter – pentru sectorul confecţii
Organizarea de misiuni economice în ţări de interes pentru exportatorii români
Realizarea de studii de piaţă, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri.◦ Se acordă ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale
prestatorului de servicii.
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Costin Lianu, 021.401.05.43 [email protected], Direcţia Generală Comerţ şi Relaţii Internaţionale
Exporturile sunt mai mari decât în 2008, atingând un nivel record în istoria României
Sursa: Institutul Național de Statistică*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză
Întărirea sistemului de verificare a achiziţiilor publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumentele structurale: stabilirea rolului şi funcţiilor structurilor implicate în verificarea achiziţiilor publice,
responsabilizarea acestor structuri şi creşterea eficienţei verificărilor privind achiziţiile publice
Accelerarea procedurilor de verificare a cheltuielilor efectuate de beneficiari şi de rambursare a acestora de către autorităţile de management: Introducerea obligativităţii respectării de către toate autorităţile de management a
unui termen de 45 de zile lucrătoare pentru procesarea unei cereri de rambursare. Creşterea gradului de corectitudine în gestionarea fondurilor structurale şi
de coeziune: aprobarea de către Guvern a Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de
incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile postaderare
Asigurarea unui nivel ridicat de transparenţă în sistemul de gestionare a fondurilor elaborarea Listei de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de
coeziune, care include proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea socio-economică naţională. 47
G. Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Antoaneta Popescu, 021.302.53.40, [email protected], Direcţia Monitorizare, ACIS
POS Mediu Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea – 498
mil. lei Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul
Călăraşi – 440 mil. lei Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul
Giurgiu – 317 mil. lei Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava – 269 mil. lei Reabilitarea sistemului de termoficare urbană în Botoşani (2009-2028) – 192
mil. lei
POS Transport Construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa – 1,8 mld. lei Construcţia autostrăzii Arad - Timişoara (inclusiv varianta de ocolire Arad) –
1,7 mld. lei Construcţia variantei de ocolire a municipiului Constanţa – 946 mil. lei Modernizare DN5, sectorul București – Adunații Copăceni 214 mil lei Modernizarea stațiilor de cale ferată Bistrița, Zalău - 125 mil lei
48
Proiecte majore de investiţii în derulare
Programul Operaţional Regional Modernizarea Bulevardului Dorobantilor, Municipiul Braila – 125 mil. lei Reabilitarea drumului judeţean DJ 108 A : DN 1F - Românaşi-Creaca-Jibou-
Benesat, judetul Salaj – 102,7 mil. lei Reabilitarea drumului judetean 252, Huruiesti - Gaiceana - Parancea - Bibiresti
- Buhoci, Km 75+300 - 130+100, Judetul Bacau – 98 mil. lei Reabilitarea Spital Judetean de Urgenta Vâlcea – 73,8 mil. lei Modernizarea liniei de tramvai pe ruta Manastur - Piata Garii in Municipiul
Cluj Napoca – 76,8 mil. lei
POS Creşterea Competitivităţii Economice Sistem informatic integrat pentru dosarul electronic de sănătate – 164,3 mil. lei Eficientizarea consumului de energie a SC Prefabricate Vest Patru SA – 105
mil. lei Competitivitate, extindere, dezvoltare – 96,8 mil. lei Acces Naţional Electronic la Literatura Ştiinţifică de Cercetare – 93,3 mil. lei Institut de Cercetare Dezvoltare Inovare Produse High Tech pentru
Dezvoltarea Durabilă – 86,2 mil. lei49
Proiecte majore de investiţii în derulare
H. Diminuarea poverii financiare şi administrative
În ciuda dificultăţilor bugetare, Guvernul a păstrat cota unică de 16%. Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491
existente la începutul anului 2009. Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010. Declaraţia unică 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a
persoanelor asigurate a fost implementată de la 1 ianuarie 2011. În prezent, Declaraţia unică se depune trimestrial de către micii contribuabili,
faţă de obligaţia anterioară de depunere lunară a acesteia. Beneficiari: cca. 237.000 angajatori, persoane fizice şi juridice, cu maximum 3
angajaţi exclusiv şi o cifră de afaceri de maximum 100.000 euro în anul anterior – 54,7% din totalul celor care depun Declaraţia unică.
Cotă unică de 1% pentru taxa hotelieră indiferent de categoria de cazare, faţă de 1-5% în funcţie de decizia Consiliilor Locale.
Arieratele statului s-au înjumătăţit în perioada iunie 2010 – noiembrie 2011, de la 1.847 mil. lei la 937,2 mil. lei.
A fost creat portalului virtual unic One Stop Shop: www.immoss.ro 50
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), [email protected], Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
51
a) Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale
• Declararea şi plata contribuţiilor sociale în cazul contribuabililor persoane fizice la o singură instituţie, ANAF, faţă de 4 instituţii.o Baza de calcul a CAS este venitul declarat, care nu poate fi mai mic
de 35% din câştigul salarial mediu brut şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.
o În cazul în care nivelul venitului realizat este sub nivelul minim menţionat, contribuabilul nu datorează contribuţie de asigurări sociale.
o Impact bugetar: influenţe pozitive asupra veniturilor bugetare estimate, de aproximativ 10 mil. lei în anul 2012, ca an tranzitoriu, cu posibilităţi reale de creştere în anii următori.
51
52
a) Simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale (cont.)
• Declararea şi stabilirea impozitului pe baza normelor de venit pentru activităţile de închiriere în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală (cu capacitate de cazare între 1 şi 5 camere inclusiv), fără a mai fi obligatorie autorizarea şi înregistrarea acestora ca PFA.
• Mecanism de colectare a impozitelor mai simplu, mai sigur şi mai eficient prin:o Eliminarea obligaţiei de declarare a veniturilor obţinute de proprietari
din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal. o Reglementarea mecanismului de percepere a impozitului prin reţinere la
sursă şi plata acestuia de către arendaş.
• Devansarea termenului de plată a accizelor pentru destinatarul înregistrat, pentru evitarea fenomenului de evaziune fiscală, având în vedere că destinatarul înregistrat nu beneficiază de regim suspensiv de accize pe perioada deţinerii produselor accizabile.
52
53
b) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate
• Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani.o La data de 30 noiembrie 2011 s-au înregistrat 3.211 cereri de eşalonare la
plată în valoare de 2,3 mld. lei, din care au fost aprobate 2.162 cereri în valoare de 996,5 mil. lei. Alte 408 cereri sunt în curs de soluţionare, iar 641 cereri au fost respinse.
• Încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante prin:– anularea penalităţilor de întârziere aferente acestora cu condiţia plăţii
voluntare sau a compensării principalului şi dobânzilor până la 31.12.2011– reducerea cu 50% a penalităţilor în cazul plăţii voluntare sau a compensării
principalului şi dobânzii aferente până la 30.06.2012
• Reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţă de celălalt.
53
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), [email protected], Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
54
b) Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate (cont.)
• Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale: stingerea cu prioritate a obligaţiilor fiscale principale şi apoi a celor accesorii, în ordinea vechimii.
• În certificatul de atestare fiscală se vor trece atât datoriile contribuabilului către stat, cât şi datoriile statului către contribuabil, pentru a acorda posibilitatea participării acestuia la licitaţiile de achiziţii publice.
• Colectarea TVA-ului la întocmirea şi acceptarea situaţiilor de lucrări, pentru serviciile care determină decontări sau plăţi succesive şi eliminarea obligaţiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an de la data începerii lucrărilor sau de la ultima decontare.
• Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adică 18,25% pe an).
54
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), [email protected], Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
55
c) Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice
• Introducerea de reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)o Impozitarea rezultatului provenit din aplicarea IFRS la momentul folosirii.o Deducerea provizioanelor IFRS şi a provizioanelor suplimentare datorate filtrelor
prudenţiale aplicate de BNR.
• Acordarea deductibilităţii în proporţie de 50% a cheltuielilor privind combustibilul la calculul impozitului pe profit şi impozitului pe venit, şi a TVA-ului la achiziţia de vehicule rutiere destinate exclusiv transportului rutier de persoane şi a combustibilului necesar funcţionării lor.
• Introducerea posibilităţii de opţiune între sistemul de plată trimestrială şi sistemul de plată anuală a impozitului pe profit, cu efectuarea de plăţi anticipate, în valoare de 25% din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, de la 1 ianuarie 2013.
• Susţinerea activităţilor civice: scăderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit și a 3‰ din cifra de afaceri. 55
56
d) Modificarea legii contabilităţii
2 obiective precise: reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare reducerea birocraţiei în administraţia financiară
Am introdus un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai mică de 35.000 euro: aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5; aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual; bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu
un număr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi;
semnarea documentelor contabile se va putea face şi de către persoanele cu studii economice superioare, nu doar de către experţii contabili, pe bază de convenţie civilă.
349.000 firme sunt beneficiarii acestor măsuri (57% din firmele active pe piaţă)
56
57
I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de control în vederea impozitării veniturilor nedeclarate sau a căror sursă nu poate fi identificată.
Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală.
Implementarea controlului comerţului electronic.
Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor.
Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free.
Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.
Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care să susţină funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronică”.
57
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), [email protected], Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
58
I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont.)
Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţări din Uniunea Europeană care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse.
Anularea calităţii de plătitor de TVA a persoanelor impozabile care nu desfăşoară activităţi economice, nu depun deconturi de TVA o anumită perioadă sau sunt implicate în fapte de evaziune fiscală.
Trecerea la determinarea venitului net anual în sistem real, în cazul contribuabililor care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro.
Extinderea aplicării taxării inverse prevăzute la art. 160 din Codul fiscal pentru toate categoriile de deşeuri prevăzute în Directiva europeană 2006/112/CE.
58
59
I. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (cont.)
Rezultate obţinute în anul 2011 de structurile de inspecţie fiscală, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, ca urmare a 265.720 acţiuni de inspecţie şi control:
Sume suplimentare stabilite: 9,188 mld. lei Valoarea prejudiciilor stabilite: 7,38 mld. lei Măsuri asiguratorii: 4,252 mld. lei.
Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, a scăzut de la 3,382 mld. lei în decembrie 2008 la 1,886 mld. lei în noiembrie 2011.
A fost redus numărul de zile de depăşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scăderea numărului de solicitări de rambursare cu termenul depăşit cu peste 90 de zile de la 1.814 solicitări în decembrie 2008, la 985 solicitări în noiembrie 2011.
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Bogdan Preda, 021.319.96.74 (int. 2089), [email protected], Serviciu Inspecţia Fiscală, MFP
60
Veniturile bugetare ale ANAF au crescut cu 5,7% în luna octombrie 2011
A.N.A.F. a realizat venituri bugetare de 15,1 miliarde lei în octombrie 2011.
La bugetul de stat s-au încasat 10,9 miliarde lei, în creştere cu 2,6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut: ◦ Încasările din impozitul pe profit au fost de 2,1 mld. lei; ◦ Încasările din impozitul pe venit au fost de 1,6 mld. lei; ◦ Încasările din TVA au fost cu 4,6% mai mici, ca urmare a creșterii accentuate a
sumelor restituite din TVA;◦ Încasările din accize au fost de 1,8 mld. lei.
Pentru bugetele de asigurări sociale, în octombrie 2011 față de octombrie
2010: ◦ la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate veniturile încasate au
înregistrat o creştere cu 27,7%;◦ la bugetul asigurărilor sociale de stat s-a înregistrat o creştere cu 9,3%; ◦ la bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a înregistrat o creștere cu 14,2%.
60
Programul “Primul Siloz” Beneficiari: 663 certificate de depozit emise din 2009 până la 13 ianuarie
2012. În prezent sunt în circulaţie 370 certificate cu o valoare totală de 509,8 mil.
lei garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către MADR.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (pilon II PAC) Proiecte finalizate la 20 ianuarie 2012: 2.432. Proiecte depuse: 96.821, în valoare de aprox. 15,38 mld. euro. Proiecte selectate: 48.394, cu o valoare de peste 4,8 mld. euro. Proiecte contractate (finanţate): 46.255, cu o valoare de aprox. 4,2 mld.
euro. Plăţile efectuate: 3,4 mld. euro (33% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte,
alocarea financiară totală fiind de 1,5 mld. euro.
J. Sprijinirea agriculturii
61
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021.307.85.84, [email protected], Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
62
J. Sprijinirea agriculturii (cont.)
62
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021.307.85.84, [email protected], Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Sprijin pentru producătorii agricoli în anul 2012: 14 mld. lei, din care fonduri UE în valoare de 5,9 mld. lei.
Realizări în cadrul pilonului I aferent Politicii Agricole Comune, în 2011 depunerea electronică a cererilor pentru plăţi directe pentru 99,7 % din fermieri; absorbţie în proporţie de 99,76% a fondului european (FEGA) pentru plăţi
directe, respectiv 100% a fondului european (FEGA) pentru măsuri de piaţă; plăţi realizate în proporţie de peste 80% în primele 3 luni ale anului 2011,
asigurându-se fermierilor sume considerabile la începutul campaniei de primăvară;
plăţi în procent de peste 99%, pentru 1.071 milioane fermieri, a avansului din F.E.G.A. – SAPS 2011, în perioada 16.10-31.11.2011, asigurându-se fonduri la dispoziţia fermierilor pentru campania de toamnă;
plata în perioada 21-23.12.2011, cu un avans de 9 luni de zile, a sumelor aferente Axei II PNDR (zonă montană defavorizată, măsuri de agromediu), pentru un număr de 340 mii fermieri reprezintă o premieră în România;
Plăţi totale efectuate: 2.34 miliarde EURO - din care 1,43 miliarde EURO din fonduri de la UE (FEGA + FEADR);
63
J. Sprijinirea agriculturii (cont.)
63
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Livia Chivu, 021.307.85.84, [email protected], Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Realizări în cadrul pilonului I aferent Politicii Agricole Comune, în 2011 închiderea Planului de acţiuni în relaţia cu Comisia Europeană, obiectiv care a
asigurat continuitate în desfăşurarea activităţii APIA, implicit a plăţilor din fonduri europene către fermieri;
internalizarea integrală a procesului de actualizare LPIS – sistemul de identificare a parcelelor agricole (aerofotografiere + digitizare), prin contractare cu MAPN;
finalizarea la termen cu un avans de 5 luni a controlalelor pe teren, aferente campaniei de depunere a cererilor pentru plăţi directe 2011;
atingerea unei rate de eroare sub 5% pentru SAPS 2010, care a asigurat o reducere a efortului de control teren, respectiv orientarea APIA spre zona de normalitate din punct de vedere regulamentar si procedural;
atingerea unei rate de eroare de 2,7% pentru SAPS 2011, care plasează A.P.I.A. printre cele mai performante agenţii din U.E., din punct de vedere a indicatorilor de calitate;
Principalele scheme de sprijin financiar 2011
64
SCHEMĂ SURSA PLĂŢI UNITARE BUGET BENEFICIARI
Subvenţia pe suprafaţă (pe hectar)
FEGA (UE)
100,65 €/ha 877,3 mil. €(3,7 mld. lei)
1,1 mil. fermieri8.716.370 ha
Buget Naţional
73,57 €/ha 454,3 mil. €(1,9 mld. lei)
6.175.000 ha
Subvenţia pentru bunăstare la
porc
Buget Naţional
415-1376 lei/UVM(dacă se accesează toate cele 7 măsuri)
304,1 mil. lei 225 ferme
Subvenţia pentru bunăstare la
pasăre
Buget Naţional
722-2062 lei/UVM(dacă se accesează toate cele 6 măsuri)
388,7 mil. lei180 ferme de pui
150 ferme de găini
Prima pe exploatația de
bovină
Buget Naţional
410 lei/cap identic 2010)
593,2 mil. lei 229.545 fermieri 1,447 mil. capete
Prima pe cap de ovină/caprină
Buget Naţional
40 lei/cap (identic 2010)
299,1 mil. lei 47.121 fermieri 7,5 mil. capete
Principalele scheme de sprijin financiar 2011 (cont.)
65
SCHEMĂ SURSA PLĂŢI UNITARE
BUGET BENEFICIARI
Subvenţia pentru acciza la
motorină
Buget Naţional 1,2 lei/litru
1 iul.2010 - 30 sept.2011
398,00 mil. lei
11.000 beneficiari pentru anul 2011
Sprijin pentru asigurarea producţiei agricole
Buget Naţional
50% sau 70% din prima de
asigurare, în funcţie de riscurile
asigurate
19 aug.2010 -31 dec.201116,87 mil. lei
5.481 beneficiari pentru anul 2011
Ajutor specific pentru
producătorii de lapte de vacă
FEGA (UE)
Până la 250 €/cap de vacă (2-15
vaci) din zonele defavorizate
22,45 mil. €(94,3 mil. lei)
221.134 vaci de lapte din zone defavorizate (39,2% din
beneficiarii de cotă)
66
Principalele scheme de sprijin financiar 2011 (cont.)
66
SCHEMĂ SURSA PLĂŢI UNITARE
BUGET BENEFICIARI
Ajutor specific pentru
agricultura ecologică/ conversie
FEGA (UE) 500-5800
Exploatatie
3.10 mil. € (13,02 mil. lei)
1.067 beneficiari pentru anul 2011
Sprijin pentru ameliorarea
raselor și conducerea registrelor
genealogice
Buget Naţional
8-80 lei/cap 12,25 mil lei 1.739 beneficiari pentru anul 2011
Renta viageră agricolă
Buget Naţional
50-100 €/ha 74,8 mil. lei 83,000 beneficiari pentru anul 2011
67
II. REFORME 2009 - 20121. Reforma cadrului fiscal.....................................................................68
2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale.........69
3. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice...........71
4. Reforma Administraţiei Interne........................................................73
5. Reforma sistemului public de pensii.................................................74
6. Reforma legislaţiei muncii..................................................................81
7. Reforma dialogului social...................................................................83
8. Reforma educaţiei...............................................................................84
9. Reforma sănătăţii................................................................................85
10. Reforma asistenţei sociale...................................................................86
11. Reforma sistemului de justiţie............................................................88
1. Reforma cadrului fiscal
Obiective
reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012
diminuarea poverii administrativ-fiscale
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare stabileşte principiile, obiectivele, priorităţile multianuale ale politicii fiscal-bugetare:
introduce plafoane de cheltuieli
reduce numărul de rectificări bugetare
elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale
înfiinţează Consiliul Fiscal
68
2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale
Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.202.234 persoane la 1 decembrie 2011. S-a restricţionat politica de noi angajări în sectorul public: doar un
post ocupat la 7 posturi care se vacantează. Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii
guvernamentale.
E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului
Electronic Naţional Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune
online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare
a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP 69
Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a scăzut din 2008 până în decembrie 2011 cu 196.523
3. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice
Legea salarizării unitare oferă un cadru unitar de salarizare personalului plătit din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative.
Rezultatele vizate sunt următoarele: Eliminarea salariilor de lux din sistemul bugetar. Reducerea raportului dintre salariul de bază minim şi cel maxim al
personalului bugetar la nivelul de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene.
Armonizarea sistemului de salarizare, ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare;
Creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi cei sociali.
71
Evoluţia cheltuielilor cu personalul
*
*Include şi contribuţia de asigurări sociale pentru militari şi poliţişti în valoare de 1,6 mld. lei
4. Reforma Administraţiei Interne
2009-2011: numărul total de posturi prevăzute a scăzut cu 43.110 (inclusiv posturi vacante).
2011: numărul de posturi prevăzute s-a redus cu 37.762, din care 10.322 au reprezentat pierderi de personal.
73
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Gheorghe Andrei , 021.315.12.42, [email protected], Ministerul Administraţiei şi Internelor
- 4.859
- 37.773
5. Reforma sistemului public de pensii
Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor:• se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii
pe termen mediu şi lung;
• s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii;
• au fost eliminate legile speciale de pensionare („pensiile de lux”);
• au fost recalculate toate pensiile speciale în baza principiului contributivităţii;
• vârsta de pensionare se majorează gradual la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, în anul 2030;
• a fost instituită pensia socială minimă de 350 lei pentru pensionari;
74
5. Reforma sistemului public de pensii (cont.)
• se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie;
• se reduce numărul pensionărilor anticipate;
• sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate;
• începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro.
75
76
Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei în anul 2011, cu 30% mai mare decât în anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare și vârstă legală de pesionare a crescut la
1.065 în același an, cu 21% mai mare decât în anul 2008
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză
- Ron -
77
Deciziile populiste din anul 2008 au dus la un deficit structural al fondului de pensii nesustenabil și au aruncat România total
nepregătită în criză
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012*) Pentru anii 2011 și 2012 datele sunt prognoze ale Comisiei Naționale de Prognoză
78
Evoluția raportului dintre pensia medie și salariul mediu brut în perioada 2000-2012
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză
%
Evoluţia cheltuielilor publice cu pensiile între 2008 și 2012
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice*) Pentru anul 2012 datele sunt estimări ale Ministerului Finanțelor Publice
80
Evitarea majorării nesustenabile a deficitului structural al fondului de pensii din sistemul public
Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 mld. lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptată de Guvern.
6. Reforma legislaţiei muncii A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmăreşte:
adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii; flexibilitatea raporturilor de muncă; prevalarea criteriului de performanţă în raport cu criteriul social în
contractele şi relaţiile de muncă; diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente
• sancţiune cu închisoarea pentru mai mult de 5 angajaţi fără forme legale de muncă• primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de
muncă se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată
• prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei
armonizarea prevederilor cu directivele europene.
La 15 ianuarie 2012: 5.277.369 contracte de muncă active Numărul de contracte de muncă active înregistrate a crescut cu 110.012
în prezent față de luna august din anul 2011; 92,5% din acestea sunt contracte de muncă pe durată nedeterminată. 81
82
Numărul contractelor de muncă active în prezent este cu 110.012 mai mare decât în august 2011
* Datele sunt în conformitate cu noul sistem de înregistrare a contractelor de muncă active utilizat de Ministerul Muncii începând cu luna decembrie din anul 2011.
7. Reforma dialogului social
Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art.114 din Constituţia României.
Legea Dialogului Social, complementară Noului Cod al Muncii: a reformat modul de organizare a sindicatelor, a
patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; a desfiinţat contractele de muncă la nivel naţional,
menţinându-le doar pe cele la nivel de ramură şi unitate; a adaptat reglementările care vizează contractele colective
de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă la nevoile actuale ale României .
83
8. Reforma educaţiei Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de
substanţă a sistemului de învăţămant românesc. Principalele modificări vizează:
consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii;
definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu;
introducerea finanţării per elev pe principiul finanţarea urmează elevul; asigurarea unui grad sporit de descentralizare în învăţământul preuniversitar; redefinirea doctoratului prin instituirea doctoratului știinţific şi profesional; modernizarea managementului universităţilor; reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor şi instituirea Portofoliului
Educaţional; finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar; stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii; asigurarea accesului egal la studii pentru grupurile dezavantajate; introducerea Programului „Şcoală după Şcoală”. 84
9. Reforma sănătăţii Măsuri structurale de reformare a sistemului:
descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc
• din 435 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, 370 au fost transferate către autoritățile publice locale
• 67 de spitale au fost închise în vederea redirecţionării resurselor financiare spre spitalele performante
impunerea obligaţiei tuturor pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei/lună la plata contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5%: numărul plătitorilor a crescut de la 8,5 milioane la aprox. 10 milioane.
introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici
controlul cheltuielilor cu medicamentele prin impunerea taxei clawback
Măsuri în pregătire: introducerea cardului naţional de sănătate introducerea prescripţiei şi a fişei electronice pentru pacient stabilirea pachetului minimal de servicii medicale (în limita contribuţiei de
5,5%) 85
Contact pentru informaţii suplimentare: Dl. Calin Alexandru, 021.307.25.66, [email protected], Direcţia Asistenţă Medicală – Ministerul Sănătăţii
10. Reforma asistenţei sociale
Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective: restructurarea generoaselor programe de asistenţă socială şi
orientarea spre categoriile sociale cu adevărat vulnerabile
reanalizarea schemei de venit minim garantat şi impunerea unei grile corecte de evaluare a acelora care intră sub incidenţa acesteia
reanalizarea ajutoarelor de căldură prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintită a ajutoarelor la plata facturii de energie termică
finalizarea descentralizării serviciilor sociale
regândirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului
redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora
86
Modificarea sistemului de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu energie termică
87
Sezon rece 2010-2011
Sezon rece 2011-2012
Observaţii
Beneficiari subvenţii alocate de la nivel
central
200.000 330.000 Numărul de beneficiari va creşte cu aprox. 130.000 persoane
Subvenţie diferenţiată în funcţie
de venit
120 mil. lei 345 mil. lei Buget Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS)
Total sume alocate de la nivel central
474 mil. lei 345 mil. lei Economie de 129 mil. lei la bugetul de stat
Ajutoare acordate de autorităţile locale
700 mil. lei 700 mil. lei Bugete locale
Prag maxim de venit pentru care se acordă
subvenţia
615 lei 786 lei/familie1082 lei/ persoană singură
O nouă categorie (2011-2012): persoanele singure cu venituri cuprinse între 786 – 1082 lei
11. Reforma sistemului de justiţie
Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate.
Rezultatele aşteptate: scurtarea duratei proceselor judiciare; simplificarea procedurii de judecată; diminuarea costurilor actului de justiţie; îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de
responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor; împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea
practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie.
88
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372.041.197, [email protected], Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei
Strategia Naţională Anticorupţie 2011-2014
89
Contact pentru informaţii suplimentare: Dna. Honoria Dumitrescu, 0372.041.197, [email protected], Direcţia Elaborare Acte Normative– Ministerul Justiţiei
Planul naţional de acţiune se bazează pe 3 tipuri de intervenţii:
Prevenire: inventarul măsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice consolidarea integrităţii în sistemul judiciar şi Parlament transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale achiziţii publice mediul de afaceri administraţia publică locală
Educaţie: formare profesională pentru proprii angajaţi campanii de informare publică
Combatere: DNA şi ANI piloni principali ai luptei anticorupţie – stabilitate legislativă şi
instituţională protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene consolidarea mecanismelor administrative de control şi audit intern confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie
90
III. IMPACTUL ECONOMIC AL DECIZIILOR LUATE
1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor...................91
2. Evoluţii economice favorabile..........................................96
3. Investiţii publice şi private...............................................101
4. Lucrări de investiţii finalizate în infrastructură............104
5. Absorbţia fondurilor europene........................................107
1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor
Veniturile bugetare colectate au atins în anul 2010 cel mai ridicat nivel din ultimii 6 de ani: 33% din PIB. În anul 2011: 33,3% din PIB În anul 2012: 33,7% din PIB
Deficitul bugetar este sub control Faţă de 7,3% în anul 2009, în anul 2011 deficitul bugetar a fost de 4,2%; Bugetul a fost croit în anul 2012 pentru a reduce deficitul la sub 3% din
PIB.
Deficitul de cont curent este mai mic cu 6,6% Deficitul de cont curent a fost de 4,23 mld. euro în primele 11 luni din anul
2011, mai mic cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.
Datoria publică a României este una dintre cele mai scăzute din UE În anul 2011, datoria publică a fost de 34% din PIB.
91
1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilităţilor (cont.)
Vulnerabilitatea dată de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectată În anul 2010, datoria externă pe termen scurt a fost de 19,55 mld. euro,
faţă de cea angajată iresponsabil în anul 2008, de 20,6 mld. euro. Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportată la totalul datoriei
externe a scăzut de la 28,5% în 2008 la 21,1% în 2010. Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportată la totalul datoriei
publice a scăzut de la 45,1% în 2008 la 32,9% în 2010.
Inflaţia scade De la o medie anuală de 7,85% în 2008 la 5,9% în 2011. Pentru anul 2012
am stabilit ţinta de 3%.
Relansarea creditării are loc prin reducerea substanţială a costurilor Rata dobânzii de politică monetară a scăzut de la 10,25% în 2008 la
5,75% în prezent.92
93
România câștigă bătălia cu inflația
Sursa: Institutul Național de Statistică*) ținta Banca Națională a României
Structura veniturilor bugetare în PIB: 2009 – 2012 (%)
94
Structura cheltuielilor bugetare în PIB: 2009 – 2012 (%)
95
2. Evoluţii economice favorabile Al patrulea trimestru consecutiv de creştere economică
În al treilea trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut ca serie ajustată cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010, respectiv 1,8% faţă de al doilea trimestru din acest an.
Creșterea PIB în primele 9 luni a fost de 2,7%. Industria rămâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei:
Producţia industrială a cunoscut o creştere de 5,5% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi cu 6,3% în primele 11 luni din anul 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior;
Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţă de 2009, cu 30% faţă de 2008 şi cu 8% în primul semestru din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2010;
În primele 11 luni din anul 2011, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 16,6%, iar comenzile industriale noi cu 14,9%, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României. Valoarea exporturilor în anul 2010 (37,3 mld. euro) a depăşit cu 3,6 mld. euro anul 2008; Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţă de anul 2008; În primele 11 luni din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu peste 23% mai mari
decât în perioada corespunzătoare a anului precedent, totalizând 176,6 mld. lei. 96
97
Cursul de schimb s-a menținut stabil în perioada 2009-2011
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012*) Prognoze Comisia Națională de Prognoză
Evoluţia fluxului de ISD atrase de România în perioada 2000-2011
Sursa: Banca Națională a României
2. Evoluţii economice favorabile (cont.) Investiţiile străine directe s-au ridicat 1,639 mld. euro în primele 11
luni din anul 2011, acoperind în proporţie de 38,7% deficitul de cont curent.
Sectorul construcţiilor a revenit pe plus
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele 11 luni din anul 2011 cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.
Şomajul se stabilizează în acest an la nivelul înregistrat în 2008
După ce a crescut de la 4,4% în 2008, la 8,36% în martie 2010, rata şomajului înregistrat şi-a reluat descreşterea, până la 5,06% în noiembrie 2011;
Numărul şomerilor indemnizaţi a fost cu 147,1 mii persoane mai mic în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010;
În anul 2011 s-au încadrat în muncă 366.113 persoane, depășindu-se astfel cu peste 40.000 numărul persoanelor estimate a fi încadrate (324 mii persoane). 99
Rata şomajului se apropie de nivelurile înregistrate în anul 2008
100
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, ianuarie 2012
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
Ian.
200
8
Feb
.
Mar
.
Apr
.
Mai
Iun. Iul.
Aug
.
Sep
t.
Oct
.
Nov
.
Dec
.
Ian.
200
9
Feb
.
Mar
.
Apr
.
Mai
Iun. Iul.
Aug
.
Sep
t.
Oct
.
Nov
.
Dec
.
Ian.
201
0
Feb
.
Mar
.
Apr
.
Mai
Iun. Iul.
Aug
.
Sep
t.
Oct
.
Nov
.
Dec
.
Ian.
201
1
Feb
.
Mar
.
Apr
.
Mai
Iun. Iul.
Aug
.
Sep
t.
Oct
.
Nov
.
- % -
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
350,0
400,0
450,0
500,0
550,0
600,0
650,0
700,0
750,0
- mii persoane -
Numar someri inregistrati (axa dr) Rata somajului inregistrat (axa st)
8,4
765,3
455,0
444,9
4,9
5,06
3. Investiţii publice şi private
În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii.
Alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut la 36,1 mld. lei în anul 2011, iar în anul 2012 la 38,1 mld. lei faţă de 32,6 mld. lei în anul 2008 (an cu vârf de creştere economică).
În primele 11 luni din anul 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 30 mld. lei, cu 3,2 mld. lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
Ponderea investiţiilor totale în PIB în anul 2011 a fost de 24% (conform Eurostat, ianuarie 2012).
În anul 2011, România s-a situat pe locul al doilea în UE-27, ca pondere a investiţiilor totale realizate în PIB, fiind devansată de Cehia (24,7%).
Previziunile pentru anul curent indică o pondere a investiţiilor totale în PIB în România de 24,2%, cel mai ridicat nivel din UE.
101
Fitch: Rating în creștere pentru România
PortugaliaRomânia
Grecia
AAA AA+ AA AA- A+ A A- BBB+ BBB BBB- BB+ BB BB- B+ B B- CCC CC C RD
Sursa datelor: Fitch, 16 ianuarie 2012
Sursa datelor: S&P, 16 ianuarie 2012
S&P: Rating stabil pentru România
4. Lucrări de investiţii în infrastructură încheiate în perioada 2009-2011
Infrastructura rutieră: Autostrăzi: 106,68 km
o 54,18 km secţiunea Drajna – Feteşti şi secţiunea Feteşti – Cernavodă o 52,5 km secţiunea Câmpia Turzii - Gilău
Centuri ocolitoare în regim de autostradă: 51,56 km (Sibiu, Pitesti) Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 737 km Variante ocolitoare la profil de drum naţional: 72,305 km Drumuri - reparaţii capitale: 78,68 km Poduri: 3,4 km (9 poduri)
Infrastructura feroviară şi metrou: Infrastructura feroviară:
o Reabilitare linii CF: 258,84 km; o Tuneluri reabilitate: 1,37 km;o Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 43 poduri şi podeţe o Reparaţii capitale: 4 pasaje, 1 tunel pietonal, 18 platforme subansamble CFo Modernizare staţii CF: 21 staţii o Lucrări implementare cerinţe Schengen: 4 puncte de trecere frontierăo Informatizare gări: 7 staţii 104
4. Lucrări de investiţii în infrastructură încheiate în perioada 2009-2011 (cont.)
Metrouo Magistrala 4 - racorduri de metrou - tronson Nicolae Grigorescu - linia de
centură şi tronson 1Mai – Parc Bazilescu 6 STAŢII - 7,3 km;o Modernizarea instalaţiilor electrice: 9 substaţii electrice de tracţiuneo Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap: 81 escalatoare
Infrastructura navală Ranfluare epavă Transilvania Zonă de decontaminare echipamente de depoluare Ponton complex pentru control trecere frontieră în Portul Galaţi
Infrastructura aeroportuară Dezvoltare şi modernizare Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti Terminal sosiri interne Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara Amenajare cale de rulare şi extindere platformă Aeroportul Internaţional Traian
Vuia Timişoara Pistă pentru aeronave uşoare la Aerodromul Strejnic – Şcoala Superioară de
Aviaţie Civilă 105
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
BucurestiLEGENDA
Autostrazi executateLungime: 418 kmValoare: 1.862,96 M EUR
AUTOSTRĂZI EXECUTATE
CAMPIA TURZII - GILAULungime 51,8 KMFinantare: Bugetul de StatIn exploatare
BUCURESTI - PITESTILungime 109,66 KMFinantare: Bugetul de StatIn exploatare
BUCURESTI - CERNAVODALungime 151,7 KMFinantare: Bugetul de stat, BEI, ISPAIn exploatare
VARIANTA DE OCOLIRE SIBIULungime 17,56 KMFinantare: ISPA, Bugetul de StatIn exploatare
VARIANTA DE OCOLIRE ARADLungime 12,25 KMFinantare: Bugetul de Stat, BEI, FCIn exploatare
ARAD - TIMISOARALungime 32,25KMFinantare: Bugetul de Stat, BEI, FCIn exploatare
VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTALungime 10,88 KMFinantare: Bugetul de Stat, BERD, FCIn exploatare
MEDGIDIA - CONSTANTALungime 14,57KMFinantare: Bugetul de Stat, BEI, FCIn exploatare
MOARA VLASIEI – PLOIESTI (sector 1b)Lungime 14,29 KMFinantare: Bugetul de StatIn exploatare
5. Absorbţia fondurilor europene la 23 ianuarie 2012
În primele 11 luni din anul 2011, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 54,9% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2010.
Plăţi efectuate către beneficiari: aprox. 3,22 mld. euro (15,47% din alocarea 2007-2013), din care: Prefinanţări în valoare de aprox. 1,58 mld. euro Rambursări în valoare de 1,6 mld. euro
Plăţile intermediare rambursate de Comisie: 5,55% din alocarea UE 2007-2013.
Proiecte depuse: 31.574 în valoare de 56,5 mld. euro
Proiecte aprobate: 10.022 în valoare de 23,7 mld. euro Contribuţia UE = 14,7 mld. euro (76% din alocarea UE 2007–2013)
Proiecte contractate: 7.868 în valoare de 16,1 mld. euro Contribuţia UE = aprox. 12,8 mld. euro (66% din alocarea UE 2007–2013) 107
108
IV. Priorităţi pe termen scurt şi mediu
1. Absorbția fondurilor europene......................................109
2. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale........110
3. Implementarea Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii..................................................................111
4. Infrastructura rutieră.....................................................112
5. Rezolvarea problemei arieratelor...................................120
6. Restructurarea companiilor de stat...............................121
7. Priorităţi în privatizarea companiilor de stat...............123
8. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat....125
9. Continuarea reformei sistemului de sănătate...............127
1. Absorbția fondurilor europene
Obiective principale în anul 2012:
Atragerea a 6 mld. euro din fonduri europene
• 2,5 mld. euro în agricultură
1,2 mld. euro plăţi directe
1,3 mld. euro dezvoltare rurală
• 3,5 mld. euro din fonduri de coeziune
Grad de absorbție de peste 20%
109
2. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale
Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru;
Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri;
Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii;
Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4,0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 2012 . 110
3. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii
3 subprograme:
Subprogramul 10.000 km de drumuri În toate judeţele ţării s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrări. Prima
deschidere de ofertă: la sfârşitul lunii iunie, urmată în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor.
9.016 km de drumuri vor intra în reparaţii.
Subprogramul modernizarea localităţilor Se vor realiza circa 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în
cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii.
Procedurile de achiziţie publică sunt în derulare pentru 635 creşe/grădiniţe, cu o valoare totală estimată la peste 760 mil. lei.
Subprogramul alimentare cu apă şi canalizare Se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de
alimentare cu apă a localităţilor. Suma alocată este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localități, în funcție
de volumul şi tipul lucrării. 111
4. Lucrări de investiţii în infrastructură începute în perioada 2009-2012
Infrastructura rutieră Autostrăzi: 241,29 km, pentru porţiuni din secţiunile: Orăştie – Sibiu,
Timişoara – Lugoj, Lugoj – Deva, Nădlac – Arad, Arad – Timisoara, Cernavodă – Medgidia, Medgidia - Constanţa
Centuri ocolitoare în regim de autostradă: 88,36 km (Sibiu, Deva-Orastie, Arad, Constanţa)
Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 1.400,207 km Drumuri naţionale – reparaţii capitale: 5,94 km Poduri: 0,116 km (1 pod)
Infrastructura feroviară şi metrou: Infrastructura feroviară:
o Reabilitare linii CF: 25,41 km o Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 5 poduri şi podeţeo Consolidări terasamente, versanţi: 4 lucrărio Lucrări implementare cerinţe Schengen: 3 puncte de trecere frontierăo Reabilitare infrastructură feroviară afectată de inundaţiile din anul
2005: 64 de obiective 112
4. Lucrări de investiţii în infrastructură începute în perioada 2009-2012 (cont.)
Metrou:o Magistrala 5: Drumul Taberei – Pantelimon, tronson Drumul Taberei -
Universitateo Modernizarea instalaţiilor electrice pe magistralele 1, 2 şi tronson de
legatură de metrouo Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap în reţeaua de metrou
Infrastructura navală Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră şi lucrări aferente
infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa Cheu dana 23 şi 25 parşial din Portul Brăila şi cheu vertical dana 31 din Portul
Bazin Docuri Galaţi Sistem de management al traficului de nave pe Dunăre şi pe Canalele Dunăre –
Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari Modernizarea sistemului de semnalizări de navigaţie pe Canalul Dunăre –
Marea Neagră Sistem de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunăre 113
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
Autostrazi in pregatire
Bucuresti
Autostrazi in executie
Autostrazi cu lansare in 2012
LEGENDA
Autostrazi executate
PROGRAMUL DE CONSTRUCȚIE AUTOSTRĂZI
Nadlac
Timisoara
Bors
Sibiu
BucurestiCernavoda
Constanta
Ploiesti
Brasov
Albita
Ungheni
Pitesti
Arad
Lugoj
Deva
Orastie
Tg. Mures
EXECUTATE 417,89 KM 1.862,96 MEURIN EXECUTIE 346,07 KM 2757,46 MEURIN PROCEDURA LICITATIE 25,62 KM 131,57 MEURIN CURS DE LICITARE 72,10 KM 923,07MEUR
TOTAL 861,68 KM 5675,08 MEUR
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
Bucuresti
AUTOSTRAZI ÎN EXECUȚIE
TIMISOARA - LUGOJLot 1 – km 44+500 – km 54+000Lungime: 9,5 kmValoare (cu TVA): 260,86 mil. LeiConstructor: Asocierea Spedition UMB SRL – Technostrade SRL – Carena SpA Impresa de ConstruzioniStadiul actual: executie
NADLAC – ARAD si drum de legaturaLot 2 – km 22+180– km 38+882Lungime: 16,664 kmValoare: 510,25 mil. LeiConstructor: Alpine Bau GmbHStadiul actual: executie
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 2 –km 24+100 – km 43+855Lungime: 19,74 kmValoare (cu TVA): 468,45 mil. LeiConstructor: Asocierea Straco Grup SRL Studio Corona SRL Civil EngineeringStadiul actual: executie
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 3 – km 43+855 – km 65+965 Lungime: 22,11 kmValoare (cu TVA): 749,94 mil. LeiConstructor: Impregilo SpA
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 4 – km 65+965 – km 82+070Lungime: 16,1 kmValoare (cu TVA): 601,2 mil. LeiConstructor: Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct ‘98 SRL – Astalrom SAStadiul actual: executie
NADLAC – ARAD si drum de legaturaLot 1 – km 0+000 – km 22+180Lungime: 22,218 kmValoare: 474,87 mil. LeiConstructor: Asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep ConstructStadiul actual: executie
LUGOJ - DEVALot 1 Lugoj – Dumbrava, km 0+000 – km 27+400Lungime: 27,4 kmValoare (cu TVA): 844,49 mil. LeiConstructor: Asocierea Tirena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi ConstructioniStadiul actual: executie
ORASTIE – SIBIU si Bypass SEBESLot 1 – km 0+000 – km 24+100Lungime: 24,1 kmValoare (cu TVA): 683,29 mil. LeiConstructor: SC STRABAG SRLStadiul actual: executie
AUTOSTRADA BUCURESTI – PLOIESTITronsonul Bucuresti – Moara VlasieiLungime: 19,5 kmValoare: 1031,72 mil. leiConstructor: Pizzarotti & Tirrena ScaviStadiu fizic: executie
AUTOSTRADA BUCURESTI – PLOIESTITronsonul Moara Vlasiei – PloiestiLungime: 42,5 kmdin care: 14,29 km deschisi traficului in decembrie 2011Valoare: 1073,8 mil. leiConstructor: UMB, PA&CO, Com-Axa,EuroconstructStadiu fizic: executie
AUTOSTRADA BRASOV – BORSTronsonul Suplacu de Barcau – BorsLungime: 64 kmValoare: 1.928,14 mil. leiConstructor: Bechtel Stadiu fizic: executie
VARIANTA DE OCOLIRE CONSTANTAConstructor: FCC Construction / AstaldiLungime: 22,1 kmDin care 10,88 km deschisi traficului in septembrie 2011Valoare: 521,03 mil. leiStadiu fizic: executie
CERNAVODA – CONSTANTA Tronson Medgidia - ConstantaConstructor: Astaldi – Max BoglLungime: 31,5 kmDin care 17,56 km deschisi traficului in septembrie 2011Valoare: 709,3 mil. leiStadiu fizic: executie
CERNAVODA – CONSTANTA Tronson Cernavoda - MedgidiaLungime: 20,49 kmValoare: 618,51 mil. leiConstructor: Asocierea Astaldi-Max Boegl Stadiul actual: executie
DEVA – ORASTIELungime: 32,80 kmValoare: 945,13 mil. leiConstructor: Strabag AG / Strabag SRL / Straco GrupStadiul actual: executie
LEGENDA Autostrazi in executieLungime: 346,07 KM Valoare: 2.757,46 MEUR
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
SERBIA
REABILITARE DRUMURI NAȚIONALE CU CONTRACTE EXECUȚIE LUCRĂRI SEMNATE ÎN PERIOADA SEPT. 2010 – IAN. 2012
15ADN 15A, Reghin – Saratelkm 0+000 – km 46+597DN 15, Reghin – Tg. Mureskm 78+800 – km 103+700Constructor: Strabag AGValoare: 38,80 M EURLungime: 71,5 KM Stadiul actual: executie
15
14
DN 14, Sibiu – Medias – Sighisoarakm 3+500 – km 51+100km 57+500 – km 89+400Constructor: Strabag SAValoare: 38,78 M EUR Lungime: 79,5 KMStadiul actual: executie
DN 73,Largire la 4 benzi intre km 7+000 si km 11+100 si drum de legatura cu DN 73DConstructor: Genesis & StracoValoare: 62,56 M EUR Lungime: 7,28 KMStadiu actual: executie
DN 5, Bucuresti – Adunatii Copacenikm 7+573 – km 19+220Constructor: SC ROMSTRADE SAValoare: 19,11 M EURLungime: 11,647 KMStadiul actual: executie
DN 6, Alexandria – CraiovaLot 1 – km 90+190 – km 132+435Constructor: Shapir Structures 1991Valoare: 41,53 M EURLungime: 42,245 KMStadiul actual: executie
DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 1 – DN 24, km 51+000 – km 90+000Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 22,03 M EURLungime: 39 KMStadiul actual: executie
24
24B
DN 6, Alexandria – CraiovaLot 2 – km 132+435 – km 185+230Constructor: Asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 SRLValoare: 40,32 M EURLungime: 52,8 KMStadiul actual: executie
DN 6, Alexandria – CraiovaLot 3 – km 185+230 – km 222+182Constructor: Secol SPA – Secol Romania SRLValoare: 35,24 M EURLungime: 36,952 KMStadiul actual: executie
1H
DN 1H, Zalau - AlesdLot 2 – km 26+510 – km 69+334Constructor: Asocierea SC SPEDITION UMB SRL- TehnostradeValoare (cu TVA): 25,66 M EURLungime: 42,824 KMStadiul actual: executie
DN 1H, Zalau - AlesdLot 1 – km 0+000 – km 26+510Constructor: Asocierea OHL ZS – PEYBER HISPANICA SL – SC Societatea de intretinere si reparatii Drumuri TimisoaraValoare: 21,41 M EURLungime: 26,51 KMStadiul actual: executie
DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 2 – DN 24, km 90+000 – km 105+070 DN 24B, km 0+000 – km 22+000Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 23,38 M EURLungime: 37 KMStadiul actual: executie
DN 24 / DN 24B, Limita jud. Galati/Vaslui - Crasna – AlbitaLOT 3–DN 24B, km 22+000 – km 47+881Constructor: Asocierea SC Spedition UMB SRL - TehnostradeValoare: 21,02 M EURLungime: 25,8 KMStadiul actual: executie
Reabilitare DN, cu contracte semnate:(sept. 2010 – ian. 2012):•Lungime: 1076,23 KM•Valoare (cu TVA): 938,02 MEURO
Din care:Cu finantare FEDRLungime: 314,78 KMValoare (cu TVA): 249,69 MEURO
Cu finantare Bugetul de StatLungime: 269,54 KMValoare(cu TVA): 284,08 MEURO
Cu finantare BEILungime: 491,91 KMValoare (cu TVA): 405,03 MEURO
DN 18, Moisei – Iacobeni, km 131+627 – km 220+088Constructor: Saphir Structures Valoare: 100,40 M EURLungime: 88,46 kmStadiu actual: executie
DN 18, Sighetu Marmatiei – Moisei,Km 62+234 – km 131+627Constructor: Spedition UMBValoare: 40,28 M EURLungime: 69,3 kmStadiu actual: executie
DN 18, Baia Mare – Sighetu Marmatiei, Km 3+522 – km 62+234 Constructor: Aktor SAValoare: 53,85 M EURLungime: 58,7 kmStadiu actual: executie
18
DN 73, Pitesti – Campulung – BrasovKM 13+800 – KM 42+850; KM 54+050 – KM 128+250Constructor: As. AZVI SA – STRACO – PIOMAR DEVELOPMENT – TRACTABEL ENGINEERING, lider Asociatie AZVI SAValoare: 131,24 M EURLungime: 103,25 KMStadiu actual: executie
DN 29, SUCEAVA – BOTOSANIKM 0+000 – KM 39+071Constructor: As. SC SPEDITION UMB, Technostrade, ARCADA Company SA, SC Consitrans Valoare: 38,25 M EURLungime: 39,07 KMStadiu actual: executie
DN 56, Craiova – Galicia MareKm 0+000 – 47+000Lungime: 47 kmValoare: 75,3 M EURConstructor: DELTA ACM 93Stadiul actual: executie
DN 71, Baldana – Targoviste – SinaiaLungime: 102,99 kmValoare: 72,83 M EURConstructor:Spedition UMB/ Consitrans/ IPTANAStadiul actual: executie
DN 21,km 70+900 – km 87+850Lungime: 16,95 kmValoare: 11,11 M EUR
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
SERBIA
REABILITARE DRUMURI NAȚIONALE CU LICITAȚII ÎN CURS DE DERULARE
Reabilitare DN, in curs de licitare:•Lungime: 183,38 KM•Valoare (cu TVA): 222,38 MEURO
Din care:Cu finantare Bugetul de StatLungime: 64,63 KMValoare(cu TVA): 71,58 M EURO
Cu finantare BEILungime: 118,75 KMValoare (cu TVA): 150,80 M EURO
DN 56, Galicia Mare - CalafatKm 47+000 – 84+020Lungime: 37,02 kmValoare: 44,09 M EUR
DN 24, Crasna –Iasi,Km 105+700 – km 197+040Lungime: 77,45 km Valoare:
DN 25, Tecuci – Sendreni, Km 0+000 – km 68+130Lungime: 64,63 kmValoare: 71,58 M EUR
DN 76, Beius - Oradeakm 133+660 – km 184+390Lungime: 50,73 kmValoare: 66,75 M EUR
DN 76, Stei - BeiusKm 102+660 – km 133+660Lungime: 31 kmValoare: 39,96 M EUR
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECU CONTRACTE EXECUȚIE LUCRĂRI SEMNATE ÎN PERIOADA SEPT. 2010 – IAN. 2012
Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste CF Brad - CF Curtici - DJ 709BConstructor: SC CCCF Drumuri si Poduri TImisoara SRL Lungime: 1,37 KMValoare (cu TVA): 7,18 M EURStadiul actual: executie
Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad (DN7, KM 540 +248) peste CF Arad - BucurestiConstructor: SC Confort SA Timisoara&SC Vel Service SA Buc. Lungime: 0,72 KMValoare (cu TVA): 8,1 M EURStadiul actual: executie
Pod pe DN 54, KM 67+774 peste Sai si varianta noua de traseu DN 54, Turnu Magurele, KM 65+950 –KM 70+600Constructor: SC TELDRUM SA Lungime: 4,7 KMValoare (cu TVA): 6,72 M EURStadiul actual: executie
Varianta de ocolire CARACALConstructor: ROMSTRADE Lungime: 10,35 KMValoare (cu TVA): 13,13 M EURStadiul actual: executie
Varianta de ocolire ALEXANDRIAConstructor: SHAPIR STRUCTURES 1991 Lungime: 13,276 KMValoare (cu TVA): 15,60 M EURStadiul actual: executie
VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECONTRACTE EXECUTIE LUCRARI SEMNATE(sept. 2010 – ian. 2012):•Lungime: 92,33 KM•Valoare (cu TVA): 191,16 MEURO
Din care:Cu finantare FEDRLungime: 47,99 KMValoare (cu TVA): 63,50 MEURO
Cu finantare Bugetul de StatLungime: 42,05 KMValoare(cu TVA): 99,50 MEURO
Cu finantare BERDLungime: 2,30 KMValoare(cu TVA): 28,16 MEURO
Varianta de ocolire RADAUTIConstructor: SC SPEDITION UMB+Technostrade Lungime: 16,579 KMValoare (cu TVA): 24,21 M EURStadiul actual: executie
Varianta de ocolire CRAIOVA SUDConstructor: As. SECOL SpA/ SECOL RomaniaLungime: 6,28 KMValoare (cu TVA): 13,95 M EURStadiul actual: Contract executie lucrari semnat in data de 12.09.2011
Pod si viaducte pe DN 22C km 1+978 la CernavodaConstructor: Arcada Company SALungime: 0,566 kmValoare: 12,05 M EURStadiul actual: executie
Pod peste Dunare la Giurgeni pe DN 2A km 114+134Constructor: Bilfinger Berger Baugesellsch AFT MBHLungime: 1,463 kmValoare: 11,28 M EURStadiul actual: executie
Pod pe DN 39 km 8+988 la AgigeaConstructor: Bilfinger Berger Baugesellsch AFT MBHLungime: 0,266 kmValoare: 4,83 M EURStadiul actual: executie
Pasaj denivelat pe DN19 la Moftin Constructor: Betonut ZRT&AlfaromLungime: 0,123 kmValoare: 4,54 M EURStadiu actual: executie
Craiova Sud-Vest,DN 56 – DN 55 – DN 6Lungime: 9,87 KMValoare (cu TVA): 17,28 M EURConstructor: Asoc. SCT Bucuresti SA&DoprastrarStadiul actual: executie, ctr. semnat in decembrie 2011
Varianta de ocolire CAREILungime: 10,46 KMValoare (cu TVA): 11,36 M EURStadiul actual: In curs de semnare contract executie lucrari
Varianta de SACUIENILungime: 7,62KMValoare (cu TVA): 9,45 M EURStadiul actual: In curs de semnare contract executie lucrari
Modernizarea centurii rutiere a mun. BucurestiSectiunea A1 – DN 7Constructor: Asoc. Delta ACM 93&AZVIRT LLC&MAXIDESIGNLungime: 8,7 kmValoare: 31,48 M EURStadiul actual: executie
Urzic e ni
ILIA
E7 9
TUSNAD
C AREI
Nusfa la u
M ARG HITA
Virfurile
NUC ET
HUNEDO ARA
Sa rm isege tuza
BAILE HERC ULANE
BAIA DE ARAM A
C a ra so va
58
O RAVITA
M O LDO VA NO UA
Bozo vic i
Po je ja na57ASo c o l
E7 0
Na id a s57
G ra d ina ri57
57B
To p leta
O RSO VA
57
Berze a sc a
56B
E7 7 1
Ia b la nita
57B
ANINA
67D
76 Dra gestiLe s
NADLAC
Biled
C a rp inis
SINNIC O LAU
59B
59C
M ARE
J IM BO LIA
Lo vrin6
C e na d
E6 87
E68C a prutaLIPO VA69
58B
M O RAVITA
DETA
E70
Voite g
59
Berzo via
BO C SA
TIM ISO ARA
E671
59A
O rtiso a ra
Vinga
LUG O J
C ARANSEBES
OTELU RO SU
58Sa c eni
RESITA
58A
68
E673
Sa virsin
Fa ge t
68A C o sa va
7
Ina na
SALO NTA
C HISINEU-C RIS79A
ARAD
E671
Na da b
Turnu
Pa ulis
79A
VARSAND
79
E671
79A
INEU
G ura hontE79
VASC AU
76
E79
C o pa c e niPo c o la
BEIUS
E6 0BO RS
Sa c ue ni
Ba ile Fe lix
Biha ria
O RADEA1
19
ALESD E60
1H
de Ba c a uSup ia c u
19B
Va le a lui M iha i
191F
C a ta lo iIa nc aBUZAUVerne stiVALENIISc hituDom ne stilui Ne a g
22D73C67A
PLO IESTI
DE M UNTE
OTO PENI
Ad una tii-C o pa c e ni
C a luga reni
41
64
O C NELE
Dob ro te a sa
Ba be niM ARI
DRAG ASANI
C ARAC AL
Brinc o ve niBALSE79
56
C ALAFAT Ra st
M a g la vit
C e ta te
56A
E79
55ADa bule ni
Bec he t 54A
55
Ro do va n
C RAIO VA
6Le u
Bumb esti-
Sc oa rta
Pe ste a na -J iuM OTRU
Broste ni
TURNU SEVERIN
VINJ U M ARE
67A
Sim ia n 6
Flore sti
DRO BETA
67
STREHAIA
FILIASI
Runc u
Pie p ta ni
67D67
67
TIRG U J IURO VINARI
J iu
66
Ba lc e stiTinta re ni
E7065C
Hure za ni67B
G a ne a sa
G iule sti
HO REZU
M a lda resti
G ra d iste a
TIRG U C ARBUNESTI
C im pu M a re
67B
Benge sti
Po lo vra c iNO VAC I
G O VO RA
65C 64
BAILE67
64
C le ja ni
DE VEDE
TURNU M AG URELE
RO SIO RII
52
54
C O RABIA
E70Sto e ne sti
54
Da nea sa
65A
6
65A
G IURG IUSm ird ioa sa
ZIM NIC EA
51
51AE8 5
E7 05C
G him pa ti
ALEXANDRIA
Dra ga nesti Vla sc a
6
E705B
Da iaE85
5
661
Dra gom iresti
72A
C e rbuVede a67B
Unghe ni
SLATINA
65
E574
C O STESTI
Re de a65A
E70
C URTEA DE ARG ES
E817C
RIMNIC UVILC EA
Buda u
73C
PITESTI
73
7
E574
G o le sti
E60
Bilda na
C ringa si
C re ve d ia M a re
TITU
G AESTI
7
A1
BUFTEA1
TIRG O VISTE
I.L.C a ra g ia le
72 71
FIENI
1A
72
C IM PINA
1
A2
213Vla d Te pe s C uza
Budesti
O LTENITAG re a c a
4
M ina stire a 3B
C ALARASI
O strov
Voda
31
Ba nea sa
C o rvin3
C ilib ia
Po goa ne le
2A
Fund ulea
E85
Bra ne stiPa sa re a
E602
3
G a raLe hliu
Le hliu
URZIC ENIE60
M a lu
C o ste sti
M IZIL
1D
Albe sti
1B
E85
2C
2B
3A
SLO BO ZIA
Dra jna
TANDAREI
21Dra ga lina
Ste fa n Vo da
3A
Am a ra
2C
FETESTI
Fa c a eni3B
Insura te i
G rivita
FAUREI
G IURG ENI21A
E577
2B 21
22C
C O NSTANTA
EFO RIE NO RD
NEPTUNJ UPITER
M ANG ALIA
C O STINESTIEFO RIE SUD
Va m a Ve c he
E8 7
E675
O vid iu
C o ba d in
Am za c e a
Neg ru voda38
Pie treni
Ba sa ra b i
E87VENUSSATURN
Ag ige a
39
BABADAG
C a pul M id iaNAVO DARI
M iha i Sc ra iu
C ERNAVO DAKoga lnic ea nu
M iha il
2A
E60
22
22B
E87
Vite a zu
22D
HoriaNa lb a nt
C iuc uro va
Ro hm a n22A
To po lo g
C e rna
E87
C a uga g ia
22D
2222A
C im puluiVa rful
C ra c a o a ni
Pra xia
Ta rc a u
G him e s-Fa get
M IERC UREA C IUC
C O M ANESTI
INTO RSATURABUZAULUI
Ungure niM a nec iu-
E85
29A
15E576 BO RSECDed aZim ba r
VESTEM
BUC URESTI
TIRNAVENI
M EDIAS
Bla je l
Axe nte Se ve rC O PSA M IC AC risc io r 14B74
SEBES
7APETRO SANI
Pui
HATEG
URIC ANI
C im pu
C irnesti E79
66
66A
SIM ERIA
C ALAN
68BDEVA
76
So im us
O RASTIE
ZLATNA
7
Ta lm a c iu
O b irsia Lo truluiVoinea sa
BREZO I7A
M a la ia
7
E81
E81
Suga g
57CE68
1/7
SIBIU
14
ALBA IULIA
Buru
Alba c
BRAD74
Buc e s
Ariese ni
C IM PENI
Buc ium
ABRUD
Lupsa 75
HUEDIN
1 1G
1F
C IM PIA TURZIITURDA
BLAJ
Te ius1
14B
AIUDM ira sla u
E81
14A
Ie rnut
C LUJ NAPO C A
Ap a hida
E60
Ra sc ruc i
Dim bu
C a m a ra su16
Hoghiz
RUPEA
Se rc a ia
73A
Bilea La c
Po ie na ri
7C
C IM PULUNG
Ruc a rE574
Voila
C irtiso a ra1
Avrig
FAG ARAS
Sinc aVec he
1
10BRA SO V
PREDEAL
SINAIA
C O M ARNICM o ro e ni
71
E60
RISNO V
Bra n73A73
1A
C he ia
SAC ELE
G HEO RG HESFINTU
E68 C O DLEA
E574
Re c iC hic his
Pre jm e r
11
SEC UIESC12
TIRG U
13A
TO PLITA
O DO RHEIUSEC UIESC
C o rund13AM URES Pra id
SIG HISO ARA
Singe o rg iu
DUM BRAVENI
13
14
Ba la useriLupe ni
TIRG U
REG HIN16
15
15
SO VATA
BAILE TUSNAD
VLAHITA
Sinm a rtinC o zm eni
11B
Sindo m inic
G HEO RG HIENIJ oseni13B 12
12
Ditra u
12A
BIC AZ
La c u Rosu
12C
VISEU DE SUS
Ro m uli
M ARM ATIEIPe teaLiva da SIG HETU
1C
O AS
So m c ul M a re
Surd uc
Sinm iha iu Alm a sului
Sa rm a sa g
Ro m a na si
ZALAU
SIM LEUSILVANIEI
Tiha u
J IBO U1H
1H
Supuru de jo s
SATU M ARE
Ardud
E81
19A
Doro lf
E671
Sa tulungE671
1CSe ini
1C
Va m a
17C
G HERLA
1C
DEJ
G ilga u
Ra sto c i
E576
C o sbuc
17D
Fe re sti
BAIA SPRIEBAIA M ARE
18M a ra
Sa c el
18
E8 1 /E5 8HALM EU
M a reTa rna
19Sa p inta
de SusVic o vu
RADAUTI
DO RNEIVATRA
Ia c obe niRo dna
Prundu Birga ului
SING EO RZ-BAI
17C
BISTRITA
NASAUD
BorsaM o isei
17D 18
C irliba ba
C hiril
Broste ni
17B
Borc a15B
Po ia na La rgului
15
M O LDO VENESCC IM PULUNG
G URA HUM O RULUI
M o ldo viteiVa tra
Va m a
Suc e vita
17AIlise sti
M a rg ine a
SIRET
E8 5
Ra lo s29C
E5 8 1RO M AN15D
26
HUSI
Fa lc iu
O a nc ea
Fo lte sti
Sm irda n
Tuluc e sti
E581Bretc u
FO C SANI
M ARASESTI
2D
Neho iu
C isla uC iuta
Siriu
RIMNIC U SARAT
10
2D Le psaVid ra
25
Indep ende nta
Ba lta Alba22
2
Se ndre ni
Sa ra t
BRAILA
Tra ia n
La c u M o vila M ire sii
2B
G ALATI
G a ra Be rhec i
TEC UC I
E85
24
Ha nu C o na c hi
BAC AU
Se c uie ni
15D
2G Sc orte ni
Sa ndule ni
TIRG UO C NA
O ituz11
SLANICM O LDO VA
12B
Da rm a nesti
M O INESTI
11A
O NESTI
E574 E85
PIATRA NEAM T
BUHUSI
15
Sirb i
BIRLAD
ADJ UD
Po du Turc u11A24A
26M urge ni
Zorleni
E581
VASLUI
Vulture sti15D
Dra gom iresti2F
NEG RESTI
24B
C ra sna
ALBITA24B
ISAC C EA
G a rva n
M AC IN22
2B
E87
24A
E5 8 3 /E5 8
Sta nc a29B
E583
Ste fa ne sti
TIRG U FRUM O S
Nic o la e Ba lc e sc u
M ic la use ni
PA SC ANI
Sa ba o a ni
TIRG UNEAM T
Dob re ni15C
15C M o toc
Strung a
28
Rug inoa sa28A
BOTO SANI
SUC EAVA
FALTIC ENI
29C
29 Ruta niE58
HIRLAU
28B
29D
SC ULENI
Vina to ri
BUC IUMIASI
28Po du Ilo a ie iE58
24 28
PrutRa d a uti
DARABANI
G e orge Enesc u
DO RO HO I
29AM a nole a sa
SAVENIUngure ni
29
TULC EA
HIRSO VA
VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJECU LICITAȚII FINALIZATE SAU ÎN CURS DE DERULARE
VARIANTE OCOLITOARE/ PODURI/ PASAJELICITATII FINALIZATE SAU IN CURS DE
DERULARE – ian 2012:•Lungime: 50,47 KM
•Valoare (cu TVA): 231,61 MEURO
Din care:Cu finantare FEDR
Lungime: 35,36 KMValoare (cu TVA): 123,91MEURO
Cu finantare Bugetul de Stat Lungime: 11,45 KM
Valoare (cu TVA): 69,23 MEURO
Cu finantare BERD Lungime: 3,655 KM
Valoare (cu TVA): 38,47 MEURO
MihailestiLungime: 3,18 KMValoare (cu TVA): 13,07 M EURStadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare
BrasovLungime: 13,63 KMValoare (cu TVA): 61,03 M EURStadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare
TecuciLungime: 6,95 KMValoare (cu TVA): 20,64 M EURStadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare
Targu MuresLungime: 11,6 KMValoare (cu TVA): 29,18 M EURStadiul actual: licitatie lucrari in curs de derulare
Modernizarea centurii rutiere a mun. BucurestiSectiunea DN 2 – A2Lungime: 11,45 kmValoare: 69,23 M EURStadiul actual: procedura contestata
Pod pe DN 22C km 38+002 la Poarta Alba
Pod pe DN 3 km 242+286 la Basarabi
Pod pe DN 2A km 196+739 la Ovidiu
Pod pe DN 39 km 49+157 la Mangalia
Pod pe A2 km 157+600 la Cernavoda
Pod pe A2 km 149+680 la Borcea
5. Rezolvarea problemei arieratelor Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunătăţit
de control al angajamentelor şi măsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, până la finele lui aprilie 2011;
Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintă indicativă;
Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei (septembrie 2011).
Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012.
120
6. Restructurarea companiilor de stat Reformarea guvernanţei întreprinderilor de stat prin elaborarea (în
consultare cu Banca Mondială) şi aprobarea legislaţiei necesare, introducerea obligativităţii auditurilor externe independente periodice şi transferul controlul financiar de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011.
Îmbunătăţirea sistemului de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat.
Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012.
Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima Scrisoare de Intenţie către FMI. Pentru restul întreprinderilor de stat se vor elabora planuri până la finalul lunii decembrie.
121
122
Management privat în companiile din subordinea M.E.C.M.A.
1. Separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte a Consiliului de Administraţie – realizat
2. Selectarea consultantului pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziţia firmelor de selecţie manageri – selecţia s-a finalizat la 1 septembrie 2011
3. Achiziţionarea firmelor de selecţie manageri pentru fiecare companie (primul set de 7-10 companii) – până la 1 octombrie 2011
4. Listă scurtă cu propunerile de directori generali şi criteriile de selecţie pentru membrii Consiliului de Administraţie – până la 1 decembrie 2011
5. Modificări în legislaţia specifică – până la 31 decembrie 2011
6. Numirea managerilor selectaţi şi a membrilor Consiliului de Administraţie – până la sfârşitul lunii februarie 2012
123
1. Privatizarea minoritară/majoritară a companiilor de stat
•Petromo vânzarea unui pachet de acţiuni de 9,84% din capitalul social
•Transelectrica, Transgaz Mediaş, Romgaz Mediaşo vânzarea de pachete de acţiuni de 15% din capitalul social
•Hidroelectrica şi Nuclearelectricao ofertare pachete minoritare prin majorare de capital social cu 10%
•Complexul Energetic Oltenia (format prin fuziunea S.N. Lignitul Oltenia
și cele 3 complexe energetice din Craiova, Rovinari și Turceni)
7. Priorităţi în privatizarea companiilor de stat
124
• Electrocentrale București
• Filiala de Întreținere și Servicii Energetice “Electrica Serv”
• S.C. Electrica S.A.
2. Privatizarea integrală a următoarelor companiilor de stat:
S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud
S.C. ISCIR S.A. – CERT
S.C. OLTCHIM S.A.
7. Priorităţi în privatizarea companiilor de stat (cont.)
8. Proiecte prioritare în regim PPP
125
Transport şi infrastructură Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune
Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km
Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani – 133 km
Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă
Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km
Energie Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti
Finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă
Termocentrala de la Doiceşti
Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România)
8. Proiecte prioritare în regim PPP (cont.)
126
Mediu şi agricultură
Amenajarea Canalului Siret-Bărăgan
Dezvoltare regională
Proiectul Eco din cartierul Ghencea
Proiectul Esplanada
Finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti
Podul rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea
Sănătate
Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti
Punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan"
Justiţie
Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat.
9. Continuarea reformei în sistemul de sănătate pe baza dialogului public
Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv prin cea privată.
Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurări de Sănătate prin introducerea unui
sistem în care „banii urmează pacientul”; Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 720/2008, în vederea modificării acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil;
Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte.
127
128
Pentru informații suplimentare:
Andreea PAUL Consilier de Stat al Prim-Ministrului Lector universitar, Dr. Facultatea de Relatii Economice Internationale Academia de Studii Economice Tel: 004021.318.11.86 Fax:004021.318.03.51 E-mail: [email protected]