MICROCERCETARE 2010-201

8/3/2019 MICROCERCETARE 2010-201

1/21

MICROCERCETARE

COLEGIUL NAIONALDOAMNA STANCA

SATU MARE

PROF CONSILIER

ANIOARA IRIME

2010-2011


2/21

Fenomenul fumatului n

rndul elevilor de la ColegiulNaional Doamna Stanca

2


3/21

I.MOTIVAIA CERCETRII

Conform unui raport al OMS, cca 30% din tinerii cu vrste ntre 15 i 18 ani sunt fumtori.n plus, ncepnd cu 1995, numrul tinerilor care fumeaz a crescut. n Romnia, seconstat aceeai accentuare a deprinderii de a fuma n rndul tinerilor i chiar a minorilor.

Spre deosebire de populaia adult, n care prevalena tabagismului este mai mare la barbaidect la femei, n rndul tinerilor prevalena este egal ntre sexe.

Marea majoritate a fumtorilor ncep s consume tutun nainte de a ajunge la vrsta adult.Printre tinerii care fumeaz, aproape un sfert au fumat prima igar nainte de 10 ani. Maimuli factori cresc riscurile de iniiere a fumatului la tineri. Printre acetia se numrcampaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun i preurile sczute. Un rol

important l joac presiunea exercitat de fraii sau colegii mai mari care fumeaz. Alifactori de risc asociai cu consumul de tutun la tineri sunt imaginea de sine slab iimpresia c fumatul este normal sau "cool". Numeroase studii arat c fumatul priniloreste un factor de risc pentru iniierea fumatului la tineri.

Dei efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simite dup cteva decenii,exist i efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilorfumtori devin dependeni de nicotin nc din adolescen. Cu ct iniierea tabagic are locmai devreme, cu att riscurile de apariie a unei boli corelate cu fumatul sunt mai mari.

Copiii i tinerii ncep s fumeze dintr-o varietate de motive, printre care:

- senzaia de apartenan la un grup de prieteni- asemnarea cu adulii- dorina de a experimenta- revolta mpotriva autoritii prinilor- pentru a atrage atenia asupra lor- pentru a face fa stresului sau depresiei- pentru a slbi

Anturajul joac un rol determinant n comportamentele tinerilor cu privire la consumul detutun. Persoanele importante n aceast privin sunt prietenii, fraii sau surorile mai mari i

prinii.Tabagismul prietenilor apropiai joac un rol important. n general, o treime dinminori au cel puin un prieten care fumeaz. Cu ct numrul prietenilor care fumeaz estemai mare, cu att cresc riscurile ca tnrul s le urmeze exemplul.

Tabagismul prinilor are de asemenea o influen determinant. Dac unul dintre parinifumeaz, tnrul va fi mai nclinat s fumeze la rndul su. Atunci cnd ambii prini suntfumtori, riscul este cu att mai mare.

3


4/21

Atitudinea prinilor privind iniierea fumatului la tnr nu este lipsit de consecine. ngeneral, o atitudine permisiv va ncuraja fumatul. Cu toate acestea, majoritatea tinerilorafirm c prinii lor nu stiu ca ei fumeaz.

Cu ct numrul persoanelor care fumeaz acas este mai mare, cu att cresc riscurile catnrul s fumeze la rndul su. n medie, 30% din tineri triesc ntr-un mediu n care celpuin o persoan fumeaz.

Datorit faptului c bolile cauzate de consumul de tutun sunt prima cauz evitabil de decesn ntreaga lume, fcnd 5 milioane de victime n fiecare an dar i pentru faptul c n urmacampaniilor de prevenire realizate la nivel de coal , nu s-a diminuat numrul elevilorfumtori, am considerat oportun a intervieva fumtorii , a-i monitoriza, a implementa unprogram mai eficient de prevenire i intervenie, pornind de la datele obinute n prezentacercetare.

II.OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETRII

1 . OBIECTIVELE CERCETRII Identificarea elevilor fumtori din coal i a cauzelor pentru care acetia fumeaz Monitorizarea fumtorilor din coal ; Stabilirea unei legturi ntre fumat i lipsa unor alternative n ce privete petrecerea

timpului liber; Identificarea unor msuri eficiente de diminuare a fenomenului fumatului;

2. IPOTEZA CERCETRII

Ipotezele acestei microcercetri sunt formulate astfel:1. Elevii din Stanca fumeaza din aproximativ aceleasi motive ca si alti tineri care au

fost supusi unor studii pe aceasta problematica2. Intensificarea aciunilor de monitorizare a fumtorilor din coal i oferirea de

alternative pentru petrecerea pauzelor n coal, pentru diminuarea stresului, arputea reduce numrul elevilor fumtori.

3. DESIGNUL CERCETARIIa) EANTIONAREA

La acest studiu au participat 47 de elevi din coal, fumtori.

b) DESCRIEREA PROCEDURII DE INVESTIGARE

4


5/21

Am utilizat un chestionar cu un numr de 13 itemi , n care am folosit preponderentntrebri nchise.

Chestionarul (vezi anexa 1) urmrete evidenierea urmtoarele aspecte: Identificarea persoanelor cu care elevii au discutat despre efectele nocive alefumatului

Reliefarea motivelor principale pentru care elevii fumtori s-ar lsa de fumat Evidenierea principalelor efecte negative ale fumatului n rndul tinerilor dar iasupra altor elevi din coal, nefumtori Existenta sau nonexistenta legturii existente ntre elevul fumtor i familiafumtoare Recomandri ale fumtorilor pentru nefumtori Identificarea unor msuri care ar putea mpiedica extinderea numrului de fumtorila nivel de coal

4. REZULTATELE STUDIULUI

INTERPRETAREA CANTITATIV

Se constat faptul c elevii consider c fumatul i ajut s aib mai muli prieteni (28 elevi).Doar 6 elevi dintre cei intervievai se simt confortabil iar un singur elev a menionat c lajut s se ngrae.

5


6/21

33 dintre elevi precizeaz faptul c au discutat n familie despre efectele fumatului, lucru

mbucurtor, ns se pare c fr mare influen, din moment ce elevii au ales s continues fumeze.

O mare majoritate a elevilor chestionai consider c fumatul duneaz grav sntii (37

elevi) comparativ cu 8 elevi care consider c nu e un pericol pentru sntate s fumezi.

6


7/21

Cei mai muli elevi aleg s fumeze n locuri publice (24 elevi), iar 19 fumeaz n coal, ntimpul pauzelor. Acest din urm aspect este ngrijortor, cu att mai mult cu ct elevii alegs fumeze ntr-un spaiu, context care ar putea atrage sanciuni, pedepse. Nevoia de a fumai de a fi mpreun cu ali fumtori depete teama de o sanciune.

20 dintre elevii chestionai rspund c majoritatea elevilor din clasa din care provin,fumeaz. Ali 11 elevi au menionat c aproximativ jumtate dintre ei.Acesta este unuldin motivele pentru care am iniiat aceast cercetare. Dei nu toi elevii fumeaz lacoal,muli elevi fumeaz n afara colii.

7


8/21

Rspunsurile date de fumtori, despre ce cred fumtorii despre ei sunt urmtoarele: 16elevi cred c se afirm faptul c sunt lipsii de ncredere, 10 elevi c sunt proti. Cutoate c percep astfel prerea celorlali despre ei, continu s fumeze. Doar 8 elevi credc nefumtorii i consider inteligeni.

23 elevi dintre cei intervievai afirm c acas se fumeaz aproximativ n fiecare zi, 6 elevispun c se fumeaz uneori. Aadar 29 de elevi, adic jumtate din cei intervievai, au acasun model n ceea ce privete fumatul. Restul elevilor au deprins fumatul din afara casei.

8


9/21

Apreciabile sunt rspunsurile elevilor la ntrebarea 8. Mai mult de jumtate dintre elevi au

rspuns c s-au gndit s se lase de fumat n viitorul apropiat (33) aspect pe care l voifructifica n programele de intervenie urmtoare.

Pentru jumtate din elevii intervievai ar fi greu sau destul de greu s se lase de fumat iarpentru ali jumtate ar fi uor sau destul de uor. Interesant este rspunsul unuia dintre elevicare a ales s scrie a muri dac ar fi pus n situaia s se lase de fumat.

9


10/21

Cel mai invocat motiv pentru care elevii s-ar lsa de fumat ar fi economisirea banilor (21),

apoi pentru a-i mbunti sntatea (12) pe ultimul loc plasndu-se motivul: nu le placeprietenilor mei. Se remarc faptul c nu sntatea este pe primul loc pentru elevi.

Referitor la sfaturile, ajutorul primit de ctre elevi pentru a se lsa de fumat, suntmenionai , n aceast ordine - specialitii, familia, prietenii.

10


11/21

Pentru ca ali elevi s nu fumeze, n coal ar trebui ca profesorii s fie mai nelegtori (18elevi au ales acest rspuns), pauzele s fie mai distractive (11) i s nu se exercite presiunidin partea elevilor mari asupra celor mici n ceea ce privete fumatul (8).Pe acelai loc sesitueaz mbuntirea comunicrii, realizarea unui numr mai mare de activitiextracolare, interzicerea fumatului n coal. (cte 6 elevi).

Cele mai frecvente recomandri ale fumtorilor pentru nefumtori sunt urmtoarele, aacum reiese din graficul de mai sus: s nu cedeze presiunii grupului (38 %), s aleagsntatea nainte de orice obicei nesntos (19%), s aleag comportamente mai sntoasepentru relaxare (15%). Pe ultimul loc se afl informarea cu privire la riscurile fumatului.

11


12/21

III. CONCLUZII I RECOMANDRI

1. Persoanele cu care elevii au discutat despre fumat sunt: specialitii,familia, prietenii.

2. Motivele principale pentru care elevii s-ar lsa de fumat ar fi:economisirea banilor i mbuntirea sntii.

3. 37 dintre elevii chestionai sunt absolut siguri i contieni de faptul ctutunul duneaz grav sntii.

4. Pentru majoritatea elevilor chestionai (29 elevi) n mediul din familie,acas, se fumeaz.

5. Elevii din Stanca fumeaz din aproximativ aceleai motiv aceleaimotive ca i ali tineri care au fost supui studiilor: din dorina de a fimpreun cu ali prieteni, etc. fapt prin care se confirm prima ipotez acercetrii.

6. Recomandrile fumtorilor pentru nefumtori sunt: s nu cedeze presiunii grupului i s aleag comportamente sntoase pentrurelaxare.

7. Msurile care ar trebui luate n Stanca pentru ca ali elevi s nu fumezesunt: schimbarea atitudinii profesorilor acetia s fie mai nelegtori,

pauzele s fie mai distractive, elevii mari s nu-i influeneze pe cei micin ce privete fumatul.

Recomandri : Interzicerea prin Regulamentul de Ordine Interioar a fumatului

n coal Planificarea unor aciuni pe durata pauzei mari (atractive,

interesante) Monitorizarea mai strict a relaionrii elevilor mari cu cei mici Consiliere preventiv privind fumatul an de an, la clasa a V-a i a

IX-a

12


13/21

Anexa 1

1. Crezi c fumatul te ajut...a) s te ngrai

b) s slbetic) s fii mai atractiv

d) s te simi mai confortabil

e) s ai mai muli prieteni f) nici o diferen

g) altele..............................................

2. A discutat cineva din familia ta cu tine despre efectele nocive alefumatului_?

a) da

13


14/21

b) nu

3. Crezi c fumatul duneaz sntii tale?a) cu siguran nu

b) probabil c nu

c) probabil c dad) cu siguran da

4. Unde obinuieti s fumezi?a) la tine acas

b) la ocazii specialec) acas la prieteni

d) la coal, n timpul orelor

e) la coal, n timpul pauzelor f) n afara colii, n timpul orelor

g ) n locuri publice, ex: pe strad. n cafenele, parcuri, magazine

h) altele

5. Aproximativ ci elevi din clasa ta fumeaz?a) majoritatea

b) aproximativ jumtate dintre ei

c) unii dintre eid) nici unul dintre ei

6. Ce crezi c gndesc nefumtorii despre fumtori?

a) sunt lipsii de ncredereb) sunt plini de succes

c) sunt ratai

d) sunt protie) sunt cool

f) sunt inteligeni

7 . Ct de des i vezi pe prinii/fraii ti fumnd acas?a) nu se fumeaz acas

b) aproxinativ n fiecare zi

c) uneorid) niciodat

14


15/21

8 . Dac fumezi n prezent, te-ai gndit s te lai de fumat n viitorulapropiat?

a) nub) da

9 . Ct de uor sau greu i-ar fi s nu fumezi timp de o sptmn?a) foarte greu

b) destul de greu

c) destul de uord) foarte uor

10 . Care ar fi motivul principal pentru care te-ai hotr s te lai defumat? (NCERCUIETE DOAR UN SINCUR RSPUNS)

a) nu-mi mai place s fumez

b) s-mi mbuntesc sntatea

c) s economisesc banid) pentru c nu i place familiei mele

e) pentru c nu le place prietenilor mei f) pentru ca am suportat consecinte grave ( ex. amenda, pedepse la

scoala si acasa)

g) altele

11 . Ai primit vreodat ajutor sau sfaturi pentru a te lsa de fumat?(NCERCUIESTE DOAR UN SINGUR RSPUNS)

a) da, de la specialiti

b) da, de la un prietenc) da, de la un membru de familie

d) nu

1 2.Ce ar trebui s se ntmple n coala ta pentru ca ali elevi s nu se

apuce de fumat ?a) s se comunice mai mult, cu calm i rbdare

b) s existe mai multe activiti extracolare

c) profesorii s fie mai nelegtorid) s nu se exercite presiuni asupra celor mici, asupra altor elevi

privind fumatul

e) s se discute mai mult despre efectele fumatuluif) pauzele s fie mai distractive

15


16/21

g) s se interzic cu desvrire fumatulh) s se dea amenzi mari pentru fumat

i) altele

13. Ce recomandai unui nefumtor privind fumatul ?a) s nu cedeze presiunilor grupului sau a unui fumtor, pentru a ncepe

s fumezeb) s gseasc alte ci de a deveni parte a unui grup ( ex. atitudine,

caracter, performane, comunicare)

c) s aleag comportamente mai sntoase pentru a se relaxa ( de ex.sport, alimentaie echilibrat, comunicare asertiv, excursiietc)

d) s aleag sntatea nainte de orice obicei nesntos

e) s se informeze temeinic cu privire la riscurile fumatuluif) s-l ajute pe un fumtor s se lase de fumat

g) altele

16


17/21

INTERPRETARE CALITATIVA

Valorile individuale foarte importante pentru elevi sunt competenta ( 496 p ) respectul (443p) si modestia ( 423p) iar cele mai putin importante succesul ( 369p ) , independenta (342p)si banii (315p) .Se poate observa faptul ca nu sunt diferente semnificative intre punctele acordate celor 10valori fapt ce inseamna ca elevii constientizeaza importanta lor, ramane ca mediul sa leofere prilejul sa le respecte .

Legat de valorile grupului cele mai multe puncte au fost acordate de catre elevi respectului

(735 p), distractiei (577), cooperarii (542) si mai putine prieteniei , tolerantei , competitieiIn ce priveste formarea sistemului de valori elevii au amintit in primul rand contributiafamiliei , a grupului de prieteni si doar pe locul 3 contributia scolii.

Majoritatea elevilor ( 70 %) sustin faptul ca a existat conflict al valorilor intre ei si parintiiar acesta a fost in ce priveste mai ales valorile spirituale ( 58 %).

Referitor la motivele pentru care unii elevi considera drept valori pozitive unele valorinegative si invers se enumera:- dorinta de a iesi in evidenta- faptul ca nu se face suficienta educatie morala

-ca se ignora importanta lor si mai putin mentionat faptul ca nu cunosc continutul lor, ceeace intareste ideea ca in principal pentru a iesi in evidenta procedeaza astfel.Cel mai des sunt considerate pozitive : extravaganta,aroganta,teribilismul,indiferenta.

De remarcat faptul ca in ce priveste valorile materiale elevii :- prefera masina straina ultimul tip, contul in valuta, castiguri mari dintr-o afacere ( desiau mentionat , majoritatea ca doresc un stil de viata modest)- nu prefera sa fie miliardari ci sa aiba bani suficienti pentru o viata obisnuita , nu prefera ovila cu piscina ci un apartament confortabil.

17


18/21

V. CONCLUZII

In urma efectuarii microcercetarii pe tema Importantei valorilor morale, spiritualesi materiale in randul adolescentilor, se poate remarca faptul ca ipoteza cercetarii seconfirma, astfel incat, tinerii din ziua de azi cunoasc adevaratele valori morale, stiu

sa le respecte, sa se raporteze la ele si mai ales sa repudieze nonvalorile. Este deremarcat faptul ca cea mai importanta valoarea pentru tineri o reprezinta respectul,intr-un moment in care am crezut ca s-a diminuat importanta lui pentru adolescenti.

Accentul care cade pe anumite valori materiale(in special dorinta de avea o masinafoarte buna) cred ca se datoreaza influentei societatii capitaliste in care traim, lucrude altfel normal pentru acest tip de societate.

Oarecum ingrijorator pare aspectul referitor la factorii care contribuie la formareasistemului de valori al individului, in sensul ca, in viziunea adolescentilor, rolulscolii se pare ca este diminuat, iar grupul de prieteni considerat cu influenta multmai puternica, ceea ce inseamna ca scoala ar trebui sa puna mai mult accentul peeducatia morala a tinerilor, atat in vederea formarii constiintei, cat si a conduitei

morale a acestora.

VI. RECOMANDARI

Cum adolescena este o vrst de permanente i istovitoare urcuuri i aparent inexplicabilecoboruri, de dorine i alegeri continuie, de renunari la un sistem axiologic (etic, estetic,epistemologic, religios, ideatic etc) n favoarea altuia, instrucia i educatia axiologicapare ca o necesitate de prim rang pentru dezvoltarea ulterioar corespunztoare apersonalitii tnrului adolescent. In acest sens, propun o intensificare a activitatilor, laorele de consiliere, pe tema valorilor, precum si prezentarea rezultatelor

microcercetarii, atat in Consiliul Profesoral cat si la sedinta Consiliului Elevilor pescoala, pentru constientizarea necesitatii unei educatii axiologice in randul tinerilor.

18


19/21

Anexa 1

Colegiul National DOAMNA STANCASATU MARE

CHESTIONARUL ELEVULUI

(2009)

Acest chestionar face parte dintr-un studiu care se realizeaza la nivelul liceului din care faciparte, asupra importantei valorilor in viata adolescentilor. Chestionarul este anonim, deci nu vainclude numele tau sau o alta informatie care te-ar putea identifica. Pentru ca studiul sa aibasucces,este important sa raspunzi la fiecare intrebare cat se poate de sincer.Retine!Raspunsurile tale sunt confidentiale.

Sexul* Masculin * Feminin

Varsta ________ani.

1.Cat de importante sunt aceste valori pentru tine?(acorda un punctaj intre 1-mai putinimportant si 5 puncte-foarte important, marcand cu un X in casuta corespunzatoare,pentrufiecare valoare)VALORI 1p 2p 3p 4p 5pIndependentaBani

RespectAdevarSuccesCarieraPrietenieCompetentaReligieModestie

2.Cat de importante sunt urmatoarele valori pentru grupul tau de prieteni?(acorda un punctajintre 1-mai putin important si 5 puncte- foarte important,marcand cu X in casutacorespunzatoare,pentru fiecare valoare)

VALORI 1p 2p 3p 4p 5pCooperarePrietenieDistractieRespectTolerantaAdevarCompetitie

3.Cine si-a adus cel mai mult contributia la formarea sistemului tau de valori?

19


20/21

a) familiab) scoalac) grupul de prietenid) mass-media

4.A existat vreodata un conflict al valorilor intre tine si prietenii tai?a) da

b) nu5.Daca da,intre ce tip de valori?a) materiale(bani,casa,masina)b) spirituale(respect,modestie,generozitate)

6.De ce crezi ca unii adolescenti iau drept positive unele nonvalori si negative unele valori?a) pentru ca nu cunosc continutul lorb) pentru ca unii elevi minimalizeaza importanta lorc) pentru ca doresc sa iasa in evidentad) pentru ca nu se face educatie morala si este putin mediatizata

7.Ce nonvalori sunt cel mai des luate drept pozitive de catre adolescenti?(acorda un punctaj intre1-foarte rar si 5 puncte foarte des,marcand cu un X in casuta corespunzatoare,pentru fiecarenonvaloare)

NONVALORI 1p 2p 3p 4p 5pZgarcenieArogantaTeribilismIngamfareDuplicitateIndiferentaExtravaganta

8.Ai prefera un stil de viata:a) modestb) extravagant

9.Ti-ai dori sa ai:a) o vila cu piscinab) un apartament modern si confortabil

10.Ti-ar placea:a) sa fii miliardarb) sa ai bani suficienti pentru o viata obisnuita

11.Ai prefera in viitor:a) sa fii om de afaceri cu castiguri marib) sa ai afaceri mici,dar sigure si profitabilec) sa ai un job care sa-ti asigure traiul decent

12.Ce ti-ai dori mai mult?a) sa ai un cont considerabil de valuta in bancab) sa ai un cont de lei in banca

13.Ai prefera:a) o masina straina,ultimul tip

20


21/21

b) o masina,indiferent de marca si anul fabricatiei

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	anonymous-b2nkod
View:	227 times
Download:	0 times

MICROCERCETARE 2010-201

Documents