Facultatea de Geografie si Geologie Specializarea: Geografia turismului

BOGĂȚIILE PĂMÂNTULUI

Iosub Mihaela-Andreea

GRUPA: GT12

ANUL 2013

Cuprins:

INTRODUCERE...................................................................................................................................3

CINABRU.............................................................................................................................................5

VANADINIT........................................................................................................................................6

CITRIN.................................................................................................................................................7

AMETIST..............................................................................................................................................8

AZURIT................................................................................................................................................9

EPIDOT...............................................................................................................................................10

SMARALD.........................................................................................................................................11

RUBINUL ..........................................................................................................................................12

SAFIRUL ...........................................................................................................................................13

TANZANIT.........................................................................................................................................14

FLUORIT............................................................................................................................................16

TAJ MAHAL.....................................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE:................................................................................................................................22

2

INTRODUCERE

Mineralele sunt porțiuni de materie solidă,cu cateva excepții(apa,mercur,opal), omogenă, prezentând aceleași proprietăți în toate părțile lor.Ele au structura atomică bine definită și compoziții chimice bine stabilite. Mineralele sunt entități materiale distincte care intră în alcătuirea rocilor din litosferă. Acestea au unele proprietăți fizice (optice), pentru a facilita recunoașterea acestora, cum ar fi:

1.Culoarea:caracter datorat prezenţei sau nu a unor impurităţi în masa cristalelor. Din punctde vedere a culorii se disting: • Minerale idiocromatice (idios-propriu,croma -culoare): mineralele prezintă o culoare proprie, constituind un caracter de recunoaştere. Ex: magnetitul care întotdeauna apare deculoare neagră, pirita: galben-aurie, azuritul: albastru, malachitul: verde.

• Minerale allocromatice (allos -străin): acelaşi mineral este colorat în diferite culori sau nuanţe, culorile sunt datorate unor impurificări cu substanţe, străine de compoziţia chimică amineralului (cum sunt oxizii şi hidroxizii de fier, mangan, substanţe organice etc.). Ex.:cuarţul, întâlnit de obicei sub formă de cristale incolore şi transparente, uneori apare colorat înviolet (ametist), galben auriu (citrin), roz, cenuşiu, negru (morion) sau alb lăptos.• Pseudocromatismul (jocul de culori):caracteristic unor minerale transparente, fenomendeterminat de interferenţa luminii în legătură cu reflecţia pe suprafeţele interioare ale planelor de clivaj. Specific peliculelor irizante de ţiţei, păcură sau ulei, limonitului reniform, cristalelor de hematii.

2.Urma:se defineşte ca fiind culoarea urmei de praf lăsată de un mineral pe o placă poroasă d e p o r ţ e l a n . L a u n e l e m i n e r a l e c u l o a r e a u r m e i p o a t e c o i n c i d e c u c u l o a r e a m i n e r a l u l u i (magnetitul are culoarea şi culoarea urmei neagră), la alte minerale diferă de cea a mineralului(pirita are culoarea galben aurie iar culoarea urmei este neagră, blenda are culoarea galben brună sau neagră, iar culoarea urmei este albă-gălbuie). Mineralele cu aceeaşi structurăcristalină lasă întotdeauna urma de aceeaşi culoare.

3.Transparenţa:cantitatea de lumină care trece prin cristalul de mineral. Astfel mineralele pot fi clasificate:- m i n e r a l e t r a n s p a r e n t e - d a c ă l u m i n a p ă t r u n d e ş i t r e c e p r i n m i n e r a l , î n g e n e r a l , d a c ă distingem un obiect privind prin mineral îl considerăm transparent (cuarţ, topaz, gips lamelar,muscovit în foiţe etc.).- minerale translucide - lumina pătrunde în interiorul cristalului, dar suferă fenomene dedifuzie în interior (sulf, blendă, agat)- minerale opace - care nu lasă să pătrundă lumina, caracteristic pentru mineralele de culoareînchisă sau cele cu aspect pământos, granular (limonit, pirită, cuprul, magnetitul).

4. Luciul:refracţia luminii la suprafaţa cristalului de mineral, caracter care nu depinde deculoare.

3

Poate fi:• sticlos: caracteristic pentru mineralele care reflectă lumina ca şi suprafaţa sticlei: cuarţ,fluorina, sare gemă, calcit, gips, baritina;• adamantin: caracteristic mineralelor transparente şi semitransparente: diamant, blendă etc.;• semimetalic: hematit, magneţii;• metalic: mineralele care au un indice de refracţie mai mic de 3, se observă mai ales pe feţelede clivaj. Este caracteristic pentru majoritatea sulfurilor: galena, pirită, calcopirita, stibină şielementelor native pure (Au, Ag, Cu);• gras: propriu mineralelor cu spărtură neregulată sau concoidală, în care caz lumina îşi pierdeuniformitatea suferind o dispersare (opal, sulf, nefelin);• mătăsos: caracteristic mineralelor cu structură fibroasă (malachit, gips fíbros etc.);• sidefos: când lumina este reflectată ca pe suprafaţa unei perle (muscovit, gips lamelar, talc);• de ceară: caracteristic mineralelor uşor colorate, cu asperităţi (calcedonie, opal, ozocherita).• m a t : mineralele nu prezintă luciu şi au un aspect pământos, cu porozitate fină (limonit,caolinit etc.)

4

CINABRU

Cinabrul este o formă cristalină de culoare roșie de sulfură de mercur( HgS). În starea sa naturală, este un cristal solid de culoare roșie.Acesta apare sub forma de roșu strălucitor sau in mase amorfe roșii sau maro.

CINABRU (internet)Cinabrul se formează în mod deosebit prin procese hidrotermale, care constau într-un

amestec de minerale topite,gaze vulcanice și apa care rămâne în stare lichidă datorită prezenței presiunilor ridicate, prin răcire formându-se minerale ca agatul,malachitul, diferite varietăți de cuarț și cinabru. Aceste minerale formându-se în apropierea vulcanilor activi, apelor termale, asociat cu pirita și realgar.     Duritatea cinabrului este de 2 - 2.5 pe scara Mohs și este utilizat de obicei pentru confecționarea unor bijuterii foarte frumoase.    Cele mai importante zăcăminte sunt în Spania în apropierea orașului Almaden, regiunile Hunan și Guizhou din China, Germania, Italia (Toscana), Iugoslavia, Kirghizstan și Ucraina, Serbia,California și Arkansas în SUA.    Cinabrul poate fi produs și pe cale sintetică din soluții ale sărurilor de mercur prin adăugarea hidrogenului sulfurat (H 2S) precipitatul format fiind varianta neagra a cinabrului, (Metacinnabarit) care prin contact ulterior de cateva zile cu soluție de amoniumpolisulfit se va transforma în varianta roșie de cinabru.     Alchimiștii chinezi și arabi utilizează aceasta piatră semiprețioasă pentru a extrage CINABRU (internet) mercur din ea . Astăzi, ea este singura sursă de mercur și se găsește în locuri rare. Datorită culorii sale roșii, a fost, de asemenea, utilizat ca un colorant. Cuvântul "cinabru" a fost luat din Persia unde însemna "sânge de balaur."

Utilizare

     Ca materie primă minereul de cinabru are un conținut în metal de 87% , fiind una dintre sursele principale de obținere a mercurului.    Ca pigment, pigmentul roșu obținut din cinambru este greu solubil în apă, fiind astfel folosit pe scară largă în fabricarea vopselelor, acoperind bine substratul vopsit și fară pericol de intoxicație cu mercur. Mineralul mai este folosit în producerea unor medicamente, baterii și în industria chimică.

5

VANADINIT

Formulă chimică a vanadinitului este: Pb5Cl (V O4)3

Este un mineral care poate avea diferite culori, precum: portocaliu, roșu, roșu- maroniu și galben.

Vanadinitul este un mineral cu duritatea între 3 și 4 pe scara Mohs. Locurile de extracție sunt în Mexic, Statele Unite ale Americii, Africa de Sud-Vest și Maroc.

VANADINIT (internet)

Vanadinitul face perte din clasa minerală fosfați-arsenați-vanadați. Conține elementele chimice plumb, vanadiu, oxigen și clor. Cristalele de vanadinit aparțin sistemului hexagonal de simetrie. Vanadinitul este un mineral rar și se formează ca rezultat al transformărilor chimice ale unor minerale preexistente.

Efecte asupra psihicului

Persoanele aflate în preajma vanadinitului devin mai sensibile îi mai deschise. Persoanele suspecte și dogmatice devin mai relaxate și înțelegatoare cu ajutorul acestui mineral. Vanadinitul alungă anxietatea și depresia.

VANADINIT (internet)

6

CITRIN

Citrinul face parte din clasa silicați și este o varietate de cuarț a carei culoare,variază de la galben deschis la brun (galben-brun, galben-lămâie CITRIN(internet) galben – portocaliu). Citrinul are impurități sferice și este rar găsit în mod natural. Cel mai comercializat citrin este de fapt ametistul sau cuarțul fumuriu încălzit artificial. Brazilia este cel mai important producător de citrin, cea mai mare parte a producției provenind din statul Rio Grande do Sul. Formula chimică a citrinului este SiO2+Fe (bioxid de siliciu).

Mulți oameni au ajuns să cunoască și să iubescă această piatră sub numele de aur-topaz sau Madeira care în spaniolă înseamnă topaz, deși în realitate ea are foarte puțin în comun cu piatra prețioasă topaz - cu excepția catorva nuanțe de culoare. Istoria citrinului este strâns legată de cea a topazului și coincide cu ea complet, CITRIN( internet) atunci când este vorba de interpretarea presupuselor puteri miraculoase.

     Cu toate acestea citrinul este un membru al familiei cuarțului, o familie cu o multitudine de culori și structuri diferite, care oferă iubitorilor de pietre prețioase aproape orice în ceea ce privește împodobirea și decorarea, de la pietre absolut clare de cristal la onix negru.

Culoarea și alte proprietăți ale citrinului    Numele a derivat de la culoare (galben de lămâie) cu toate că cele mai căutate pietre de citrin au o culoare care variază de la gălbui la roșu-maroniu. Ca toate cristalele de cuarț,citrinul are o duritate de 7 pe scara Mohs și este, deci într-o mare măsură insensibil la zgârieturi și fără proprietăți de clivare.    Chiar și în cazul în care indicele de refracție este relativ mic, pietrele galbene au un ton cald, care pare că a captat ultimele străluciri ale toamnei.      Nu sunt multe pietre prețioase de culoare galbenă în lumea bijuteriilor. Diamantul și safirul pot fi galbene, sau tourmalinul și crisoberilul, deși acestea tind să fie oarecum verzi. Cu toate acestea citrinul îndeplineste dorințele tuturor în ceea ce privește culoarea, variind de la galben-lămaie la maro-roșcat.

7

AMETIST

AMETIST (internet)

Ametistul este o varietate de cuarț purpuriu care face parte din clasa silicați și una dintre cele mai importante din familia cuarțului. Ametistul are de obicei culoarea mov, dar poate avea nuanțe și de mov închis, lila, lavada. Datorită culorii sale este considerat o piatră regală. Ametistul se găseste sub formă de cristale, cu șase fețe pe ambele parți. De asemenea, formează și cruste cristaline care acoperă piatra. Se poate găsi în interiorul geodelor și în depozitele aluvionare, atât sub formă de cristale, cât și sub formă brută. Când este present manganatul, în cuarțul pur se formează ametistul, iar nuanța mov intens este dată de cantitatea de fier prezentă. Este un mineral de culoare violet, ce are duritatea 7 pe scara Mohs, iar formula chimică este SiO2(dioxid de silice).

Marea majoritate a pietrelor de ametist de pe piață din ziua de astăzi sunt tratatea termic pentru a obține acea culoare intensă. Tratarea termică este permanent, pietrele păstrându-și neschimbată culoarea.

AMETIST( internet)

Istorie

Ametistul este venerat de aproape toate națiunile. Numele provine de la cuvântul grecesc “Amethystos”, care semnifică “nu beat”. Grecii credeau că ametistul conferă purtătorului mai multă stabilitate, protejează impotriva vrăjitoriei, gândurilor rele și impotriva beției. Transformă gândurile negre în optimism și desconspiră falșii prieteni, care rămân la distanță. Ametistul trebuie purtat întotdeauna la vedere.

Efecte asupra psihicului

Ametistul întărește încrederea și ajută purtătorul să ia decizi corecte. Acesta stimulează imaginația și întărește adevaratele prietenii, în timp ce îi îndepartează pe cei falși. Ametistul disipează dificultatea de a invăța și frica de examen.

8

AZURIT Azuritul este un mineral ce face parte din clasa carbonaților, de culoare albastră, chimic compus din hidroxid carbonat de cupruCu3 ¿. Se găsește asociat cu minereu de malachit verde, ca urmare a intemperiilor și oxidării a mineralelor cu sulfura AZURIT (internet) de cupru. Numele pietrei este derivat din cuvântul arab pentru albastru. Culoarea sa magnifică este considerată a fi unică in lumea mineralelor.

    Azuritul este, de asemenea, numit "Blue Bice" si "Blue Verditer." Odinioara a fost cunoscut sub numele de Azurro Della Magna, luat din limba italiană. Piatra devine ușor verde când este amestecată cu ulei și verde-gri când este amestecat cu gălbenuș de ou.    Azurit sub formă de cristale frumoase se găsește în Statele Unite în Arizona, New Mexico, dar și în Australia, Chile, Franța, Maroc, Nambia, sud-vestul SUA, și Zair. În Franța se găsește în Chessy și uneori este numita chessylite. Este utilizat în scopuri ornamentale, colorant pentru vopsele și țesături pentru eoni.      Azuritul are o culoare albastru închis intens, cu o duritate pe scara Mohs între 3 și 4. Surse diferite susțin că numele provine de la cuvântul persan “lazhward” sau de la cuvântul arab “Azul”, ambele însemnând albastru.Azuritul apare adesea ca malachit, chrysocolla sau turcoaz în zonele cu depozite de cupru. Există o formă rară numită "Bluebird", este un amestec de Cuprit roșu închis cu Azurit. De mii de ani, această piatră a fost folosită la confecționarea bijuteriilor și obiectelor ornamentale.În timpul Evului Mediu și Renașterii a fost folosit ca pigment pentru colorarea vopsea pentru ochi (make-up).

Efectele curative asupra psihicului

Azuritul este o piatră a frunții, deoarece ajută purtătorul să-și consolideze concentrarea și să își ordoneze prioritățile. Fiind o piatră a cunoașterii de sine, acesta poate încătușa sentimentele pentru a putea avea o viziune clară asupra viitorului. În combinație cu Cristalul de Munte și Cuarț Roziu, este o cortină împotriva radiațiilor calculatorului.

Acesta contribuie la o creștere normal și asigură ca întreg corpul să primească mineralele necesare.

AZURIT (internet)

9

EPIDOT

Epidotul este un mineral răspândit din clasa silicaților și germanaților, cristalizează frecvent în sistemul monoclinic. Poate conține cantități mici de fier, magneziu sau aluminiu, care de fapt apar prin substituția altor elemente, raportul acestor metale influențează nuanțele EPIDOT (internet) de culoare a mineralului, de la verde, la maroniu-verzui.

Epidotul este o legatură minerală între Calciu și Aluminiu, având formula chimică Ca2¿¿. Are o duritate cuprinsă între 6 și 7. Datorită culorii sale asemănătoare cu cea a

fisticului, mai este cunoscut și sub denumirea de Pistazit. Punctele de extractive sunt în Austria, Madagascar și în Statele Unite ale Americii.

Efectele curative asupra corpului

Epidotul combate și vindecă problemele de respirație, care sunt provocate de impuritățile și praful din aerul respirat. El ajută în respirație și protejează împotriva intoxicării organismului prin respirație.

Efectele asupra psihicului

Epidotul te face mai sociabil și previne singurătatea. Ajută persoanele mai în vârstă să renunțe la gândirea conservativă și îi ajută să se înteleagă cu persoanele mai tinere. Epidotul sugerează că, toate generațiile trebuie să invețe singure prin propria experiență.

EPIDOT

(internet)

10

SMARALD

Smaraldul este un mineral care cristalizează în sistemul hexagonal; culoarea verde este dată de ionii de crom și vanadiu. Face parte din clasa silicaților si se poate confunda cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Formula chimică este Al2Be3Si6O18, cu ioni de Cr3+ și V.

SMARALD (internet)

Smaraldul este piatra verde din familia beriliului.Pe scara Mohs, duritatea smardului este de 7.5-8, chiar mai puțin atunci când conține multe incluziuni.

Smaraldele egiptene au fost prima dată menționate, cu circa 4.000 de ani în urmă, în timpul Cleopatrei, fiind extrase de lângă Asuan, dar aceste smaralde sunt de un verde pal și

nu sunt considerate de calitate după standardele de azi. Unele mumii erau adesea îngropate cu smaralde. Smaraldele erau cunoscute și pe vremea Romei Antice.

În prezent smaraldele columbiene, ce se extrag din aproape 100 de mine, sunt considerate cele mai frumoase din lume, datorită culorii verzi intense, ca și culoarea ierbii, uneori cu tușeuri de albastru. Smaralde de calitate se găsesc însă și în India, Africa de Sud, Afganistan, Pakistan, Rusia și Zimbabwe. Recent au fost descoperite zăcăminte de smarald și în S.U.A., în statul Carolina de Nord.

SMARALD (internet)

Smaraldele brute clare sunt în general tăiate fațetat, cel mai adesea în forma caracteristică de smarald, în timp ce smaraldele cu mai multe incluziuni, sau cu unele crăpături, fiind mai fragile, se taie în forme de caboson, sau chiar de sfere. Smaraldele fără incluziuni sunt destul de rare și mult mai scumpe, majoritatea având incluziuni vizibile. Datorită durității sale mai scăzute nu este indicat să fie modificată o bijuterie cu smarald.

Unii astrologi îl consideră ca fiind piatra lunii mai, fiind purtate de-a lungul timpului și datorită credinței că îmbunătățește clarviziunea celor ce-l poartă, că este piatră vindecatoare, sau că poate aduce dragoste și liniște.

11

RUBINUL

Numele rubin provine din latinescul "rubrum", care înseamnă roșu.

Culorile sale variază de la roșu intens la roșu-roz. Rubine foarte mari au fost vândute în cadrul unor licitații cu un preț pe carat mult mai mare decât cele mai bune și pure diamante. RUBIN (internet) Acest lucru a fost posibil ca urmare a rarității extrem de mari a rubinelor brute de calitate foarte bună.

Rubinul, considerat de unii astrologi ca piatra lunii iulie este numit

și Regele Pietrelor Prețioase, fiind menționat atât în Biblie, cât și în sanscrita veche ca cea mai prețioasă piatră. Pentru hinduși, rubinul a apărut dintr-un foc intern de nestins. Rubinul, ca și safirul, este cunoscut din punct de vedere chimic ca și mineral din familia corindonului, având o structura cristalizată hexagonal, compusă din oxid de aluminiu. Doar corindonul roșu este considerat rubin, celelate culori ale corindonului fiind RUBIN (internet) considerate safir. Totuși, rubinul este considerat cea mai valoroasă varietate de corindon. Ca și duritate, rubinul are duritatea 9 pe scara Mohs, fiind cel mai dur mineral dupa diamant, alături de safir. Este considerat ca fiind foarte durabil, fiind o piatră ideală pentru bijuterii.

Sursa cea mai cunoscută de rubine este Myanmar (Burma),însă rubine bune provin și din Thailanda, Sri Lanka, iar mai recent din Vietnam. Oricum, Myanmar rămâne sursa cea mai bogată și mai bună pentru rubine de calitate foarte bună, fară incluziuni și de culoare roșu-roz-închis, care poate reține stralucirea rubinului în orice condiții de lumină, însa sunt și

12

cele mai scumpe. Alte rubine de buna calitate se găsesc și în Africa, Afganistan și Asia Centrala, însă aceste mine nu au încă surse de rubine brute suficiente. Rubine naturale perfecte ca și culoare sau aspect sunt foarte rare și foarte scumpe totodată, mai scumpe chiar decat safirele, fiind logic întrucât și cromul este mai rar decât fierul în natură.

SAFIRUL

Safirul, ca și rubinul, este cunoscut din punct de vedere chimic ca și mineral din familia corindonului, având o structură cristalizată hexagonal, compusă din oxid de aluminiu. Ca și duritate, safirul are duritatea 9 pe scara Mohs, fiind cel mai dur mineral după diamant, alături de rubin. Este considerat ca fiind foarte durabil, fiind o piatră ideală pentru bijuterii. SAFIR(internet)

Dacă albastrul, culoarea safirului cea mai cunoscuta dată de conținutul de fier și titan, devenise culoarea tradițională, ulterior au fost descoperite însă aproape toate culorile de safir exceptând roșul, care este de fapt rubin, de la incolor, datorită lipsei altor elemente chimice în compoziție (a nu fi confundat cu diamantul) și alb, pană la culori fanteziste, cum sunt galben (datorat conținutului foarte redus de fier), galben-

portocaliu, portocaliu, coniac, roz, violet, mov și verde, precum și diverse variante ale acestor culori. De fapt, safirul alb a devenit pentru mulți un înlocuitor natural al diamantului. Variantele de safire fanteziste sunt uneori alese de clienți ca înlocuitori pentru alte pietre colorate, mai puțin rezistente.Este considerat cea mai importantă și mai versatilă piatră din familia pietrelor prețioase. Deși safirul nu are strălucirea SAFIR( internet) diamantului, are totuși o strălucire aparte. Safirul este tăiat în aproape toate formele în care se taie și diamantul. În plus, ca și rubinul, safirul poate avea efecte optice de stea în șase colțuri (efect de asterism), sau ochi de pisica (chatoianta) atunci când este taiat în formă de caboson (denumită și forma de dom). O altă calitate unică a unor safire, ca și a unor rubine, este aceea de a-și schimba culoarea în funcție de unghiul în care cade lumina și este privit fată de linia mediană a pietrei (acest efect se numeste pleocroism).Safirele naturale se extrag din multe zone al globului, dar cele mai rare provin din Kașmir și Myanmar (Burma), fiind cele mai prețioase datorită faptului că albastrul lor este cel mai apropiat de culoarea albastră spectrală. Safire deosebite se găsesc și în Sri Lanka, însă în cantități limitate, în ambele forme, albastre și culori fanteziste. Alte safire se găsesc și în Thailanda, Cambogia, Tanzania, Madagascar, Australia și, chiar și în U.S.A, în statul Montana.Safire naturale perfecte ca și culoare sau

13

aspect, sunt foarte rare și foarte scumpe.Prin încazlirea controlată a safirelor se poate intensifica sau diminua culoarea lor, sau chiar îmbunătăți claritatea lor. Acest procedeu produce pietre de calitate mult mai bună, procedeul fiind stabil și de durată, însa în astfel de cazuri bijutierii trebuie să menționeze în certificatele piețelor acest aspect al îmbunătațirii calităților.

TANZANIT

Tanzanitul este o varietate albastră a pietrei semiprețioase Zoisit. Tanzanitul este de fapt un silicat de calciu și aluminiu, nu deosebit de greu, având o duritate de 6.5 - 7 pe scara Mohs, strălucire vitroasă fiind relativ moale și sfărâmicios. Tanzanitul este o varietate albastră a pietrei semiprețioase zoisit. Tanzanitul este de fapt un silicat de calciu și aluminiu, nu deosebit de greu, având o duritate de 6.5 - 7 pe scara Mohs, strălucire vitroasa fiind relativ moale și sfărâmicios.

Tanzanitele apar in sisturi, gresii precum si in roci metasomatice cu granate, vesuvianite si actinolite. Ocazional se gasesc si in "vene" hidrotermale.

  Tanzanitul se găsește în TANZANIT (internet) cantități foarte limitate, aproape exclusiv în partea de nord a Tanzaniei, în apropiere de dealurile Merelani. Cu toate acestea mici cantități de tanzanite au fost găsite în Suedia, New Hampshire, Pakistan, Africa de Sud, Kenya, Norvegia, Austria și Italia.

Tanzanitul a fost descoperit in anul 1967 în Tanzania, Africa de Est și este una dintre cele mai noi și mai colorate pietre prețioase exotice. Face parte din specia mineral Zoisit și este găsită doar în Africa de Est.

Tanzanitele apar în șisturi, gresii precum și în roci metasomatice cu granate, vesuvianite și actinolite. Ocazional se găsesc și în "vene" hidrotermale.

14

    Tanzanitul are o culoare albastră atunci când este pentru prima oară extras, poate fi de asemenea și maroniu, și din când în când este tratat termic pentru a scoate permanent la sprafață culoarea exotică purpuriu-albastră.

TANZANIT(internet)

Tanzanitul este o piatră fragilă și, deși poate fi purtată zi de zi, trebuie luate anumite măsuri de precauție atunci când o utilizăm.

Are puterea de a transforma energiile negative in energii pozitive. Schimbarea culorii tanzanitului atunci când este privit din unghiuri diferite facilitează creșterea gradului de conștientizare. Aceasta ajuta la realizarea propriilor idei și transform ceea ce este distructiv în constructiv. Tanzanitele ajută persoanele care le poartă la o mai buna întelegere a propriului sine. Acestă piatră îndepărtează stările de letargie și scoate la suprafată sentimente represate, astfel încat să poată fi exprimate. Tanzanitul are puterea de a dizolva modelele vechi și creează spatiu pentru modelele noi, ce urmează a fi integrate. Tanzanitul este adesea taiat rotund sau oval. Această piatră are în mod normal unele incluziuni. Tanzanitele mari, clare și aproape perfecte sunt rare. Fiind puțin cunoscută și având o istorie foarte recentă, această piatră nu a fost imitată de niciun produs sintetic.

Efecte asupra sănătății:    Din punct de vedere fizic tanzanitul este un instrument minunat pentru încurajarea recuperării de dupa o boala gravă sau dupa o perioadă de stres.    

Tanzanitul întareste sistemul imunitar, regenerează celulele și tratează inima, splina, pancreasul, plamanii, capul, gatul, și pieptul. Această piatră este un mare detoxificator. Ea are capacitatea de a neutraliza acidifierile și de a reduce inflamațiile.     Se recomanda purtare tanzanitelor pentru perioade lungi de timp, întrucat aceasta este un mineral care acționează lent.

15

FLUORIT

Fluoritul sau fluorina este un mineral cu halogenuri compus din fluorura de calciu, CaF2. Acesta este un mineral izometric cu formă cubică, deși octaedrele și alte forme izometrice mai complexe nu sunt mai puțin frecvente.

       Cristalele de Fluorita se formează prin răcirea rocilor magmatice și însoțesc frecvent exemplare de Galena gri argintiu, pirita alamiu galben, chalcopirite sau marcasit, FLUORIT (internet) baritina de aur, sfalerit negru spumant, calcit, chiar și ametist, Baryt(Baritina), Quarz (Cuart de stanca - clar) ,Topaz si Blenda.

Cea mai mare mină de fluorit se află în rocile vulcanice din Las Cuevas(Mexic), urmat de China, India, Africa de Sud si SUA. „Blue John“ este o mină de fluorit din Marea Britanie, locuri mai puțin însemnate se găsesc în Franța, Germania.

    Fluoritul este cunoscut și apreciat pentru luciul sticlos și bogata sa varietate de culori. Gama de culori a fluoritului începe de la culoarea violet, apoi albastru, verde, galben, incolor, maro, roz, portocaliu și roșu. Culori intermediare celor menționate anterior sunt, de asemenea, posibile. Fluoritul și-a câștigat reputația ca fiind "cel mai colorat mineral din lume".

16

   FLUORIT (internet)

Fluorina cu mai multe culori este cea mai frumoasă, iar violetul lui concurează cu frumosul violet al ametistului. Deseori, specimenele de fluorină și ametist, cu nuanțe de violet similare sunt folosite în clase de identificare a mineralelor pentru a arată greșeala de a folosi culoarea ca singurul mijloc de identificare a acestora.

    Fluoritul albastru, verde si galben, profund colorate sunt de asemenea populare și atractive. Varietatea incolor nu este la fel bine apreciată, dar raritatea lor le face căutate de colecționari. Culorile mai rar întalnite sunt portocaliu, roz, roșu (trandafir) și negru.  

Cele mai multe exemplare de fluorină au o singură culoare, dar un procent semnificativ din fluorite au mai multe culori și culorile sunt aranjate în benzi sau în zonele care corespund cristalelor de fluorină. Un cristal de fluorită ar putea avea o zonă clară la exterior care să permită fluorinei violet să fie vazută din interior. Cateodată forme mai puțin comune, cum ar fi un octaedru colorat, sunt văzute în interiorul unui cub incolor de fluorit. Un cristal de fluorină ar putea avea patru sau cinci zone de culori sau benzi diferite.

Culoarea este extrem de variabilă și de multe ori poate fi portocaliu intens purpuriu, albastru, verde sau galben, de asemenea, incolor, roșu, roz, alb și maro.

17

Cristalele de fluorină sunt transparente pana la translucide cu o strălucire sticloasă. Acestea cristalizează izometric, iar formele cristalului include modelul obișnuit de cub și într-o mai mică măsură, octaedru, precum și combinațiile dintre acestea doua și mai rar alte forme izometrice. Are o duritate de 4 pe scara Mohs și deseori are o fluorescență verde spre albastru sau mai rar alb, roșu sau violet. Poate fi asociat cu mai multe minerale: calcit, cuart, willemite, bariu, witherit, apatit,chalcopyrite, Galena, sfalerit, pirita și alte sulfuri.

FLUORIT (internet)

Fluoritul este găsit ca un mineral steril, comun în vene hidrotermale, în special cele care conțtin plumb și minerale de zinc. De asemenea, este găsit în unele granite și ca o componentă a unor blocuri de marmura și alte roci metamorfice.

TAJ MAHAL

18

Taj Mahal este un mausoleu grandios din marmură albă, situat în Agra, statul Uttar Pradesh, India. Monumentul pare la prima vedere o broderie de marmură albă, detaliile putând fi observate doar după o cercetare detaliată.

Mausoleul a fost construit în perioada 1631-1648, din ordinul Împăratului Imperiului Mogul, Shah Jahan. Acesta a vrut să cinstească memoria soției sale preferate, Mumtaz Mahal, care s-a stins din viață în anul 1631, în urma nașterii celui de-al 14-lea copil. În jurul acestui monument s-au adunat numeroase legende și povești. Numitorul comun al legendelor este faptul că mausoleul este opera a peste 20 de mii de oameni- masoni, lucrători în marmură și mosaic, și decorator, toți lucrând sub supravegherea arhitectului imperial, Ahmad Lahori.

Arhitectura mausoleului prezintă elemente ale arhitecturii persane și ale stilului arhitectural caracteristic perioadei Mogul.

La puțin timp după finalizarea construcției,Shah Jahan a fost detronat de fiul său, Aurangzeb, și pus sub arest la domiciliu în apropierea Fortului Agra. Din turnul său, împăratul putea privi la mormântul mult iubitei sale soții. Aurangzeb și-a inmormântat tatăl alături de Mumtaz Mahal, în Taj Mahal.

Atracția centrală a mausoleului este mormântul, rauza. Acesta este realizat din marmură albă și este dominat de un dom grandios. Structura sa este pătrată, însă prezintă colțuri tesite.

Fiecare dintre cele patru părți ale mausoleului are o lungime de aproximativ 55m. Colțurile sunt prevăzute cu domuri mici. Mormântul este încadrat de patru minarete, fiecare având o înalțime de peste 40 m. Camera centrală a mormântului este octogonală și prezintă domul principal. Această încapere este locul unde se află replici ale mormintelor lui Mumtaz Mahal și Shah Jahan. Adevăratele morminte sunt situate la un nivel inferior și sunt decorate cu pietre prețioase.

19

Domul are o înălțime de aproximativ 35 m și datorită formei sale este denumit și domul ceapă sau amrud( domul guava). Vârful este decorat cu o sculptură în formă de lotus.

În estul și vestul mormântului se află doua clădiri identice construite din gresie roșie. Pe partea vestică se află masjid (moscheea), cea care sanctifică locul și adună laolaltă credincioși musulmani. Clădirea din est este jawab însă aceasta nu poate fi folosită pentru rugăciune pentru că este orientată spre Mecca. De fapt, această cladire a fost construită din motive de simetrie.

La începuturi, ușile din Taj Mahal erau construite din argint și aur, iar pe lespedea funerară se afla chiar o textură de perle. Din păcate, și cum era de așteptat, toate acestea au fost furate.

Taj Mahalul este situat pe malul drept al raului Yamuna în central unei gradini Mogul ce acoperă o suprafață de aproape 17 ha. Grădinile ornamentale ale monumentului, Bageecha, sunt realizate în stil clasic Mogul. Cele două canale din marmură în care se reflect monumentul sunt încadrate de chiparoși.

Poarta principală a monumentului, Darwaza, este de fapt o clădire cu trei etaje construită din gresie roșie. Aceasta a fost finalizată în anul 1648 și este formată dintr-o cameră octogonală cu un acoperiș boltit și mai multe camere mici pe fiecare parte. Pereții sunt înscriptionați cu versete arabe din Coran.

În funcție de momentele zilei, Culorile ansamblului se schimbă de la oră la oră și de la anotimp la anotimp așa încât Taj Mahalul și mormantul pe care îl găzduiește nu sunt niciodată la fel.. În lumina lunii, monumentul este învăluit în nuanțe argintii, iar în zorii zilei, acesta capată tonuri de roz pal, iar la crepuscul mausoleul îmbracă nuanțe de foc.

20

Monument al dragostei trainice, Taj Mahalul are multe locuri ce se ascund ochilor vizitatorilor grăbiti. Baza rectangulată a clădirii este ea însăși un simbol. Poarta principală se aseamănă unui val, pe care femeile Indiei îl poartă în noaptea nunții. Binecunoscutele imagini ale Taj-ului nu corespund întru totul legendei, poeziei și romantismului despre care Rabindranath Tagore obișnuia să spună că este "o lacrima pe obrazul timpului".

Ca o bijuterie stralucește Taj Mahalul în lumina lunii, captată de nenumăratele pietre prețtioase încrustate în marmură. La rasarit intreg ansamblu pare roz, iar seara alb-gălbui. Schimbarea culorilor se spune că este simbolul stării de spirit a femeilor.

BIBLIOGRAFIE:

21

1. Delia Anne-Marie Androne: Geologie Generală, vol.I Mineralogie.

Editura Tehnopress, Iași

2. Nicolae Buzgar,: Mineralogie. Petrografie. Editura Universității

Al.I.Cuza,Iași, 1996.

3. Gregorian Bivolaru: Enciclopedia naturistă a elementelor

minerale. Editura Shambala. 2003

4. . http://www.semiprețios.ro/minerale-r-z/vanadinit/

5. http://www.adorri.ro/despre-pietre-prețioase-rubine.php

22