Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat “A. Russo”

Facultatea de Drept

Catedra de drept public

Referat la tema:

FONDUL FORESTIER AL

REPUBLICII MOLDOVA

A efectuat: Stoian Snejana

Studentă la secţia cu frecvenţa redusă,

specialitatea „Administraţie publică”,

grupa AP41R

Conducător ştiinţific:

Lector univ., Grigoraș Ruslan

Bălţi, 2013

CUPRINS

Introducere...........................................................................................................................3

Fondul forestier al Republicii Moldova. Prezentare generală.............................................5

II. Regenerarea pădurilor.....................................................................................................6

III. Extinderea Pădurilor......................................................................................................8

IV. Arii naturale protejate de stat din cadrul fondului forestier.........................................11

V. Produsele Pădurii..........................................................................................................13

5.1. Produsele lemnoase ale pădurii...............................................................................13

5.2. Produse nelemnoase ale pădurii și prelucrarea lemnului........................................15

5.3. Gospodăria cinegetică.............................................................................................16

VI. Legislaţia Silvică.........................................................................................................16

6.1. Convenţiile internaţionale şi hotărîrile conferinţelor ministeriale..........................16

6.2. Cadrul legislativ național........................................................................................18

Bibliografie........................................................................................................................21

Anexa 1. Lista actelor legislative şi normative care ţin de conservarea şi dezvoltarea

fondului forestier naţional.............................................................................................................22

INTRODUCERE

Starea resurselor forestiere din Republica Moldova în ultimul deceniu al secolului XX și

începutul mileniului trei este influenţată de situaţia economică generală şi nivelul de trai al

populaţiei. Perioada respectivă este caracterizată prin micşorarea PIB-ului. În acest context,

relaţia societate - resurse forestiere trebuie analizată sub aspectul influenţei societății asupra stării

pădurilor şi terenurilor cu altă vegetaţie forestieră şi vice-versa – influenţa degradării resurselor

forestiere asupra societății, precum și a ponderii veniturilor căpătate în sectorul forestier în

structura generală a veniturilor.

Pe parcursul întregii istorii a Republicii Moldova (sec.XIX-XX) pe piaţa ei a fost un

deficit permanent al resurselor forestiere lemnoase. În perioada sovietică acesta a fost atenuat

prin importul în volume mari a lemnului din alte zone al fostei Uniuni Sovietice (Rusia, Ucraina

ş.a.). Se importau şi cantităţi mari de diverse surse energetice: energie electrică, produse

petroliere, combustibil solid, toate la preţuri mici. Acestea au determinat şi structura consumului

resurselor forestiere:

Lemnul de foc (majoritatea din propriile păduri) – circa 35-45% din volumul general

recoltat în Republica Moldova;

Lemnul de lucru şi pentru construcţii (importat) – circa 70-80% din necesităţile pieţei

interne.

Odată cu prăbuşirea fostei pieţe comune, ruperea relaţiilor economice, scumpirea tarifelor

la transportări feroviare şi auto -, introducerea vamelor, restricţiilor şi licenţelor, taxelor vamale

ş. a. a avut loc o restructurare a consumului intern a resurselor forestiere. O influenţă

determinantă a avut-o scumpirea surselor energetice. Astfel, în prezent masa lemnoasă recoltată

asigură majoritar necesităţile în lemn de foc – nevoi primare şi vitale. Pentru populaţia rurală,

aceasta a devenit, în mare parte unica sursă de căldură. Dar, posibilităţile fondului forestier nu

permit asigurarea tuturor necesităţilor locale în lemn de foc1.

În prezent s-a constituit următoarea structură a consumului resurselor forestiere

lemnoase:

Lemn de foc local – circa 45-50% din necesităţi;

Lemn de lucru şi pentru construcţii, local – circa 15-20%;

Lemn de lucru importat, cherestea – circa 30-35%.

1 Fondul forestier se află în continuă degradare. http :// www . asm . md /? go = noutati _ detalii & n =4106& new _ language =0

Creşterea şomajului, scăderea veniturilor şi sărăcirea majorităţii populaţiei derînd cu

scumpirea resurselor energetice, deficitul de lemn accesibil pentru populaţie a determinat

creşterea considerabilă a tăierilor nelegitime şi a braconajului.

FONDUL FORESTIER AL REPUBLICII MOLDOVA. PREZENTARE

GENERALĂ.

Pădurile constituie o sursă de cele mai diverse produse şi servicii. Produsele forestiere

asigură o contribuţie valoroasă la dezvoltarea economiei naţionale, iar pădurile constituie un

factor de importanţă majoră în menţinerea echilibrului ecologic, protejarea resurselor funciare,

acvatice, ameliorarea peisajului naţional şi aspectului şi microclimatului localităţilor.

Conform datelor istorice, teritoriul pe care este amplasată ţara noastră, doar cu două

secole în urmă, era ocupat de păduri în proporţie de peste 30% (fig. 1).

Fig. 1. Evoluţia suprafeţelor acoperite cu păduri în Republica Moldova, mii ha

Resursele forestiere din Republica Moldova sunt constituite din resursele fondului

forestier şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Majoritatea terenurilor

fondului forestier (84,1%) se află în proprietatea statului (tabelul 1), restul fiind deţinute de

primării (15,7%) şi doar 0,2% de proprietari privaţi.

Tabelul 1. Structura fondului forestier naţional conform Cadastrului funciar general (la

01.01.2005)2

Nr. d/o

Categoriile de deţinători Suprafaţa totală/ponderea, mii

ha %

Suprafaţa acoperită cu păduri/ ponderea,  mii ha/%

1 Fondul forestier proprietatea statului

357,9/ 84,1 328,8/ 90,7

2 Fondul Forestier. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. http://www.icas.com.md/index.files/fond_forest.htm

2 Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-

teritoriale (primării)

41,8/ 15,7 33,4/ 9,2

3 Fondul forestier proprietate privată

0,9/ 0,2 0,5/ 0,1

TOTAL: 400,6/100 362,7/100

Actualmente, Republica Moldova dispune de 49,3 mii ha vegetaţie forestieră din afara

fondului forestier, exprimată prin 30,8 mii ha perdele forestiere de protecţie (a cîmpurilor

agricole, drumurilor, rîurilor şi bazinelor acvatice etc.) şi 18,5 mii ha – alte tipuri de vegetaţie

forestieră, care, de asemenea, contribuie substanţial la menţinerea echilibrului ecologic.

Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a

acestora – 27% provin din sămînţă şi 73% din lăstari. Ponderea mare a cvercineelor provenite

din lăstari este una din consecinţele gospodăririi lor în crîng pe parcursul mai multor secole.

Această repartiţie influenţează şi productivitatea cvercineelor, din care 43% sunt de

productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară.

Volumul total al masei lemnoase pe picior din pădurile Moldovei constituie circa 45

milioane metri cubi, la un hectar revenind în mediu 124 metri cubi. Creşterea medie a pădurilor

constituie 3,3 metri cubi/an/hectar, iar creşterea medie totală constituie circa 1085 mii metri

cubi/an. Clasa medie de producţie constituie 2,3. Structura pe vîrste la toate speciile forstiere este

dezechilibrată, îndeosebi la cele de productivitate inferioară.

Fig. 2. Repartiţia pădurilor pe principalele formaţiuni forestiere

II. REGENERAREA PĂDURILOR

În perioada 1997-2005 regenerarea pădurilor în fondul forestier gestionat de Agenţia

„Moldsilva” s-a asigurat pe suprafaţa de 31020 ha (Tabelul 1). Din această suprafaţă 9137 ha

(29%) au fost plantate cu culturi silvice, iar 21883 ha (71%) au fost parcurse cu lucrări de

ajutorare a regenerării naturale. Ponderea substanţială a lucrărilor de ajutorare a regenerării

naturale se datorează faptului că în perioada de referinţă, au fost parcurse cu tăieri de produse

principale prioritar arborete de salcîm (circa 80%), la care asigurarea continuităţii s-a realizat în

majoritate prin provocarea drajonării.

În anii 70-80 ai secolului trecut s-au creat  plantaţii semincere de clone de stejar

pedunculat, stejar pufos, nuc cu o suprafaţă de 53 ha. Lucrări mai ample s-au efectuat la sfîrşitul

anilor 80. În anul 1988 au fost evidenţiate 7 rezervaţii de stejar cu o suprafaţă de 713,2 ha în ÎS

Tighina şi Străşeni.

Către anul 1996 baza seminceră includea 1401,9 ha arborete surse de seminţe, inclusiv

467,2 ha de stejar pedunculat, 355,2 ha de gorun, 179,3 ha de stejar pufos, 162,5 ha salcîm, 54,1

ha fag; 57,8 ha plantaje de seminţe de prima generaţie; 17,2 ha culturi geografice de stejar

pedunculat; 3,5 ha culturi ecologice de stejar pedunculat; 5,0 ha arhive de clone.

Pentru a asigura efectuarea lucrărilor de regenerare a pădurilor şi extindere a suprafeţelor

acoperite cu vegetaţie forestieră în perioada 1997-2005 de către unităţile silvice au fost recoltate

1866,5 tone seminţe forestiere, iar în cele 17 pepiniere silvice cu suprafaţa totală de circa 900 ha

au fost crescuţi circa 350 milioane puieţi (Figura 3). Cei mai înalţi indici de creştere a puieţilor în

perioada de referinţă au fost atinşi în anii 2003–2005.

Tabelul 2. Suprafeţele parcurse cu lucrări de regenerare a pădurilor în perioada 1997-

2005

Nr.d/o

Anii Regenerarea pădurii în fondul forestier gestionat de Agenţia „Moldsilva”, ha

Total inclusiv:Plantarea culturilor silvice Ajutorarea

regenerării naturale1 1997 5040 1011 40292 1998 3989 1152 28373 1999 3065 1030 20354 2000 3309 816 24935 2001 2809 953 18566 2002 3643 1219 24247 2003 3050 998 20528 2004 3171 977 21949 2005 2944 981 1963

TOTAL: 31020 9137 21883Media pe perioadă 3446 1015 2431

Fig. 3. Creşterea în pepinierele  silvice a materialului forestier de reproducere

III. EXTINDEREA PĂDURILOR

Necesităţile actuale ale societăţii noastre în diverse produse forestiere depăşesc cu mult

potenţialul natural al fondului forestier naţional, deoarece ponderea pădurilor din teritoriul ţării

abia depăşeşte 10%. În ultimul timp la nivel mondial şi regional sunt prognozate schimbări

climaterice, care îngrijorează mult, ţara noastră deja confruntîndu-se cu fenomene de aridizare şi

deşertificare. Republica Moldova dispune de un relief înclinat, predispus la eroziune şi alunecări,

care necesită măsuri permanente de protecţie, deoarece, conservarea şi ameliorarea solurilor este

o condiţie primordială a dezvoltării durabile a agriculturii şi în mod indispensabil – a întregii ţări.

Vegetaţia forestieră poate micşora decisiv influenţa negativă a factorilor industriali şi

climatici dăunători. Acest fapt este confirmat prin împădurirea efectuată în perioada 1950-1990

terenurilor neproductive, degradate şi inapte pentru agricultură. Printr-un efort comun al

silvicultorilor şi întregii societăţi, suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră au fost extinse cu

circa 200 mii ha.

Spre regret, la începutul ultimului deceniu al veacului XX, ritmurile extinderii

suprafeţelor cu vegetaţie forestieră (păduri, perdele forestiere de protecţie etc.) au contenit, ca la

sfîrşitul acestuia practic să stopeze definitiv. Prevăzînd consecinţele nefaste, care pot urma după

aceasta, actuala conducere a Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”, a trasat drept una din

principalele direcţii de activitate a sectorului forestier naţional – extinderea suprafeţelor cu

vegetaţie forestieră. În acest context, au fost organizate întîlniri de lucru cu factori de decizie la

nivel naţional şi în toate raioanele ţării. Drept rezultat, procesul de alocare a terenurilor

degradate, precum şi de împădurire a acestora a fost relansat. Indicele mediu anual de împădurire

a terenurilor degradate pentru perioada 2002-2005 a constituit 7,5 mii ha. Potrivit unui şir întreg

de acte legislative şi normative naţionale3 pînă în anul 2020 este stabilită sarcina de a planta 130

mii ha (Fig. 4):

Fig. 4. Suprafaţa preconizată împădurii în perioada 2003-2020 pe zone geografice şi

categorii de vegetaţie forestieră (ha)

3 Codul silvic. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311740

Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 515-XII din 16.06.93. http :// lex . justice . md / index . php ? action = view & view = doc & lang =1& id =311604

Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr. 440-XIII din 27.04.95. http :// lex . justice . md / index . php ? action = view & view = doc & lang =1& id =311668

Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din 15.06.2000. http :// lex . justice . md / index . php ? action = view & view = doc & lang =1& id =312730

Hotărîrea Parlamentului nr. 350-XV din 12.07.2001 privind adoptarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier. http :// lex . justice . md / index . php ? action = view & view = doc & lang =1& id =308876

Hotărîrea Guvernului nr. 107 din 07.02.2001 “Despre executarea Hotărîrii Guvernului nr. 595 din 29.10.1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere”. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=297417

Hotărîrea Guvernului nr. 737 din 17 iunie 2003 “Cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020”.

www.agravista.md/cgi/jump.cgi?DB...ID...

În perioada 2002-2006 Agenţia „Moldsilva” a majorat suprafeţele acoperite cu vegetaţie

forestieră cu 32179 ha (Tabelul 3).

Tabelul 3. Plantarea culturilor silvice în fondul forestier şi extinderea suprafeţelor

acoperite cu vegetaţie forestieră în perioada anilor 2002-2005

Nr.d/o

Anii

Plantarea culturilor silvice

inclusiv:Total

în fondul forestier pe terenuri degradate

  2002 1219 7500 8719

  2003 998 7587 8585

  2004 977 7500 8477

  2005 981 7532 8513

TOTAL: 4 175 30 119 34 294

Media pe perioadă 1 044 7 530 8 574

Este necesar de menţionat că la apelul silvicultorilor administraţiile raioanelor

administrative au reacţionat în mod diferit. Aceasta a influenţat şi gradul de îndeplinire a

lucrărilor de plantare. Astfel, cele mai active au fost raioanele de sud ale ţării, unde de fapt este şi

cel mai simţit deficitul de vegetaţie forestieră (raioanele Taraclia, Cahul, Ştefan Vodă etc.).

Raioanele din centrul ţării, cu suprafeţe imense afectate de alunecări şi eroziune de diferite tipuri

şi grade, s-au implicat mai puţin în procesul respectiv (raioanele Călăraşi, Criuleni, Căuşeni,

Străşeni etc.). Gradul general pe ţară de îndeplinire a sarcinilor de plantare constituie 23,5%

(Tabelul 4).

Tabelul 4. Mersul îndeplinirii Hotărîrii Guvernului nr. 636 din 26 mai 2003 cu privire la

aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (2002-

2005)

Nr. d/o

Denumirea raioanelor

administrative

Total planificat, ha

Total plantat, ha

Gradul îndeplinirii,

%Stocul, ha

1 Anenii Noi 2689 601 22,4 2088

2 Basarabeasca 1923 205 10,7 1718

3 Briceni 1855 426 23,0 1429

4 Cahul 3719 1424 38,3 2295

5 Cantemir 3207 556 17,3 2651

6 Călăraşi 8734 926 10,6 7808

7 Căuşeni 5208 793 15,2 4415

8 Cimişlia 4097 750 18,3 3347

9 Criuleni 3618 447 12,4 3171

10 Donduşeni 3927 567 14,4 3360

11 Drochia 2238 277 12,4 1961

12 Edinet 1955 313 16,0 1642

13 Făleşti 3999 1157 28,9 2842

14 Floreşti 3600 945 26,3 2655

15 Glodeni 1965 870 44,3 1095

16 Hînceşti 7636 1835 24,0 5801

17 Ialoveni 3319 1033 31,1 2286

18 Leova 3134 1002 32,0 2132

19 mun. Chişinău 525 224 42,7 301

20 Nisporeni 5877 1108 18,9 4769

21 Ocniţa 1727 486 28,1 1241

22 Orhei 8351 1500 18,0 6851

23 Rezina 2921 858 29,4 2063

24 Rîşcani 4053 469 11,6 3584

25 Sîngerei 4178 982 23,5 3196

26 Soroca 3710 818 22,0 2892

27 Străşeni 5309 774 14,6 4535

28 Şoldăneşti 2273 838 36,9 1435

29 Ştefan Vodă 2993 981 32,8 2012

30 Taraclia 1001 503 50,2 498

31 Teleneşti 4614 1270 27,5 3344

32 Ungheni 6332 1620 25,6 4712

33 UTA Gagauzia 7380 1571 21,3 5809

Total 128 067 30 119 23,5 97 948

IV. ARII NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN CADRUL FONDULUI

FORESTIER

Primele realizări în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere încep în anii

douăzeci ai secolului trecut, cînd toate pădurile private de pe teritoriul actual al Republicii

Moldova au fost naţionalizate. Astfel, din totalul de 230 mii ha, circa 200 mii ha erau gestionate

de stat, iar circa 30 mii ha au rămas ca păduri comunale. Au continuat acţiunile din anul 1937,

cînd s-au luat sub protecţia statului 13 trupuri de pădure valoroase, fiind declarate monumente

ale naturii. În anul 1958 au fost supuse regimului de arii protejate 12,6 mii ha (inclusiv sectoarele

de pădure „Lozova”, „Căpriana”, „Rădeni”, „Cărbuna”, „Hîrbovăţ”). Emiterea Hotărîrii

Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 5 din 8 ianuarie 1975, prin care sub protecţia statului s-au

luat 37 mii ha de obiecte şi complexe naturale a constituit o altă etapă  în  crearea unei reţele

naţionale de arii naturale protejate.

Prin Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (nr. 1538-XIII din 25 februarie

1998), suprafaţa ariilor protejate, amplasate în limitele fondului forestier a fost extinsă destul de

considerabil, constituind 61,2 mii ha sau circa 17,1% din fondul forestier. Suprafaţa totală pe ţară

a acestora constituie 66,5 mii ha.

Printre cele mai reprezentative obiecte din cadrul fondului ariilor naturale protejate sunt:

A. Rezervaţii naturale de stat:

„Codrii” (5172 ha) – păstrarea în stare naturală a complexului landşaftului silvic tipic

Podişului Central Moldovenesc;

„Plaiul Fagului” (5642 ha) – conservarea, regenerarea, redresarea ecologică şi studierea

unuia dintre cele mai pitoreşti şi mai reprezentativ ecosistem silvic din zona Codrilor;

„Pădurea Domnească” (6032 ha) – păstrarea celui mai reprezentativ complex natural

silvic de luncă şi mlaştini, situat în sectorul  de mijloc al r. Prut, redresarea ecologică şi

restabilirea biodiversităţii ecosistemelor de luncă, ameliorarea mecanismelor de protecţie a r.

Prut;

„Prutul de Jos” (1609 ha) – restabilirea, păstrarea şi studierea ecosistemului

reprezentativ natural de lacuri şi bălţi şi crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea

speciilor rare, pe cale de dispariţie şi altor specii de plante şi animale.

Tabelul 5. Repartiţia pe categorii şi suprafeţe a ariilor naturale protejate de stat amplasate

în limitele fondului forestier gestionat de autorităţile silvice de stat

Nr. d/o

Denumirea categoriilor de arii protejateNumărul obiectelor

Suprafaţa ocupată,  ha

1. Rezervaţii naturale de stat 5 19378

2.

Monumente ale naturii 32 785,2

a) geologice şi paleontologice 20 660,3

b) botanice 12 124,9

3.

Rezervaţii naturale 60 7791

a) silvice 51 5001

b) plante medicinale 8 2740

c) mixte 1 50

4. Rezervaţii peisagistice 40 32804,4

5. Rezervaţii de resurse 4 478

TOTAL: 141 61236,6

B. Rezervaţii peisagistice:

„Pădurea Hîrbovăţ” (2218 ha) – conservarea landşaftului pitoresc de silvostepă, a

arboretelor cu stejar pufos, a genofondului natural caracteristic zonei ecologice de sud;

„Grădina Turcească” (224 ha) – este constituită din Grădina Turcească propriu zisă şi

trupul de pădure „Adajia”. Se întinde pe albia veche a r. Nistru pe o distanţă de 12 km. Este

creată în scopul păstrării celor mai pitoreşti ecosisteme palustre şi acvatice;

„Căpriana-Scoreni” (1762 ha) – păstrarea celor mai pitoreşti peisaje silvice cu fondul

genetic caracteristic pădurilor Podişului Central Moldovenesc;

„Trebujeni” (500 ha) - ocrotirea unuia din cele mai pitoreşti peisaje cu formaţiuni silvice

caracteristice zonei ecologice centrale, cu elemente petrofite, cu oraşul Orheiul Vechi,

mănăstirea în Stîncă etc.;

„Codrii Tigheciului” (2519 ha) – păstrarea în condiţiile zonei de sud a Moldovei a

pădurilor naturale de tipul codrilor, păstrarea fondului genetic silvic natural.

V. PRODUSELE PĂDURII

5.1. Produsele lemnoase ale pădurii

Recoltarea masei lemnoase din pădurile Republicii Moldova (întru respectarea art. 33-36

ale Codului silvic) se realizează în procesul tăierilor de produse secundare (degajări, curăţiri,

rărituri, tăieri de igienă) şi tăierilor de produse principale (tăieri de regenerare, conservare, de

igienă rase) şi de reconstrucţie ecologică. Volumele realizate în perioada 1997-2005 sunt expuse

în tabelul 6.

Tabelul 6. Volumul masei lemnoase recoltat în fondul forestier gestionat de Agenţia

“Moldsilva”4

Nr. d/o

Anii de referinţă

Volumul de masă lemnoasă recoltat, mii m3

Total Inclusiv volumul realizabil

din care:

Lemn de lucru

Lemn pentru foc (inclusiv nuiele, crăci,

ramuri)

1 1997 470,3 445,4 51,4 394,02 1998 387,9 369,9 37,5 332,43 1999 382,4 364,9 38,8 326,14 2000 375,8 365,2 39,7 325,5

4 Studiul analitic privind consumul de masă lemnoasă în Republica Moldova / Agenţia “Moldsilva” ; elab.: Arcadie Capcelea, Aurel Lozan, Ion Lupu [et al.]. - Ch. : Agenţia “Moldsilva”, 2011. – 48 p. ISBN 978-9975-4298-3-2. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet: www.moldsilva.gov.md/.../Studiu_consumul_d...

5 2001 359,7 343,5 37,3 306,2

6 2002 403,2 386,8 50,4 336,4

7 2003 438,9 418,9 47,0 371,9

8 2004 422,0 402,3 43,5 358,8

9 2005 397,0 376,0 39,0 337,0

Total: 3637,2 3472,9 384,6 3088,3Media pe perioadă/ Average for the period:

404,1 385,9 42,7 343,1

Este necesar de menţionat că recoltarea volumelor respective n-a afectat în nici un caz

starea fondului forestier naţional, deoarece suprafeţele parcurse cu tăieri de produse principale au

fost cuprinse în întregime cu lucrări de regenerare a pădurilor (Figura 5).

Pentru fondul forestier şi vegetaţia forestieră din afara acestuia gestionată de primării şi

alţi deţinători nu există o statistică veridică privind volumul masei lemnoase recoltate în procesul

aplicării tăierilor silvice. În acest domeniu, de careva informaţie generalizatoare dispune doar

Inspectoratul Ecologic de Stat (IES), în calitate de instituţie care autorizează (în baza art. 40 al

Legii privind protecţia mediului, art. 22 al Codului silvic privind controlul de stat şi datele

acestuia) efectuarea tăierilor în orice tipuri de vegetaţie forestieră. Astfel, în perioada 2000-2004

IES a autorizat recoltarea în fondul forestier şi vegetaţia forestieră respectivă a 22,1 mii m3.

Gradul actual de folosire a creşterii medii curente a pădurilor constituie circa 40%, fiind

un indice cu mult sub limita recoltelor practicate în alte ţări.

Fig. 5. Corelaţia dintre suprafaţa tăierilor de produse principale şi regenerări

5.2. Produse nelemnoase ale pădurii și prelucrarea lemnului

Volumele de colectare, prelucrare şi realizare a produselor nelemnoase şi agricole

(pomuşoarelor, plantelor medicinale, cerealelor, legumelor, precum şi creşterea animalelor,

dezvoltarea albinăritului) variază de la an la an în dependenţă de factorii de mediu şi cerinţele

pieţii de desfacere. În perioada anilor 1998-2004 s-au recoltat circa 10300 tone produse

nelemnoase ale pădurilor, inclusiv 2907,2 tone fructe de pădure şi pomuşoare, 407,4 tone plante

medicinale, 6987,6 tone produse agricole şi animaliere şi circa 304 mii pomi de Crăciun, puieţi

de specii decorative şi de pomi fructiferi. Lemnul recoltat de către întreprinderile pentru

silvicultură este realizat populaţiei, agenţilor economici şi se prelucrează nemijlocit la secţiile

specializate din cadrul întreprinderile silvice. În aceste scopuri, în ramura silvică există peste 30

secţii şi puncte de debitare şi prelucrare a lemnului de diferită capacitate şi instalaţii de uscare. În

mediu întreprinderile pentru silvicultură anual prelucrează circa 25 mii m3 de lemn.

Randamentul de folosire a capacităţii de producere este influenţat de cererea limitată la masa

lemnoasă prelucrată, de calitatea joasă a materiei prime, capacitatea redusă de cumpărare a

populaţiei din Republica Moldova. Tipurile principale de produse sunt: piese de parchet,

cherestea tivită şi netivită, semifabricate tăiate, şipca pentru gard, mangal. În total se produc

peste 20 tipuri de articole din lemn şi mărfuri de larg consum (Tabelul 7). Deşeurile obţinute în

rezultatul prelucrării lemnului se realizează pentru necesităţile de gospodărire şi în calitate de

combustibil pentru populaţie şi alţi consumatori. O parte considerabilă în volumul producerii o

au articolele împletite din răchită. La 11 întreprinderi din ramură silvică se confecţionează

mobilier împletit, suvenire, coşuri (în total aproximativ 50 tipuri de articole).

Tabelul 7. Volumul mărfurilor principale produse de către întreprinderile Agenţiei pentru

silvicultură „Moldsilva” în 2000-20055

Denumirea articolelor

Unitatea

de măsură2000 2001 2002 2003 2004 2005

Lemn brut rotund mii m3 25,3 18,8 23,7 27,1 26,7 25,6

Piese de parchet Mii m2 40,6 28,8 16,3 20,2 21,3 18,0

Semifabricate tăiate m3 900 829 988 868 935 1234

Cherestea Mii m3 4,4 3,4 4,1 4,3 4,1 4,4

Şipcă pentru gard Mii m3 2,0 1,9 2,5 2,3 2,1 1,7

Lăzi mii buc. 37,0 26,5 20,6 34,7 25,7 14,8

Mangal Tone 81,0 46,0 53,1 72,4 89,8 85,7

Ţăruşi de vie mii buc. 36,0 5,4 104,4 179,1 350,6 696,2

Palete mii buc. 13,0 7,1 17,4 17,9 16,3 14,1

Obiecte împletite din lozie

Mii lei 340 548 428 520 639 395

5 Studiul analitic privind consumul de masă lemnoasă în Republica Moldova / Agenţia “Moldsilva” ; elab.: Arcadie Capcelea, Aurel Lozan, Ion Lupu [et al.]. - Ch. : Agenţia “Moldsilva”, 2011. – 48 p. ISBN 978-9975-4298-3-2. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet: www.moldsilva.gov.md/.../Studiu_consumul_d...

5.3. Gospodăria cinegetică

Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva” gestionează circa 330 mii ha terenuri de

vînătoare, amplasate în fondul forestier de stat. Din acestea 3,6 mii ha păduri sunt atribuite în

arendă persoanelor juridice în folosinţă cinegetică. Dinamica efectivului principalelor specii de

vînat din ultimii ani demonstrează o creştere stabilă a numărului de animale (tabelul 8).

De menţionat, că anual cheltuielile efectuate în scopul protecţiei şi reproducerii vînatului

se măresc.

Tabelul 8. Dinamica principalelor specii de vînat din fondul forestier gestionat de

Agenţia  „Moldsilva”6

Denumirea speciilor

Anii de referinţă

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Cerb Nobil 1076 1033 782 406 370 385 426 416 403 436 450

Căprior 3818 3787 3535 3293 2411 2801 3007 3664 3407 3384 3800

Mistreţ 2775 2164 2392 1689 1254 1282 2215 2691 1897 2110 2430

VI. LEGISLAŢIA SILVICĂ

6.1. Convenţiile internaţionale şi Hotărîrile Conferinţelor Ministeriale

După Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992) pentru

pădurile europene au fost elaboraţi criterii şi indicatori ai gestionării durabile confirmaţi pentru

implementare prin hotărîrile Conferinţelor Ministeriale de la Helsinki (1993) şi Lisboa (1998):

1. Conservarea şi ameliorarea resurselor forestiere, a contribuţiei lor în circuitul global al

carbonului;

2. Menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor forestiere;

3. Menţinerea şi încurajarea funcţiilor de producţie a pădurilor (produsele lemnoase şi

nelemnoase);

4. Menţinerea, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice în ecosistemele forestiere;

5. Menţinerea şi ameliorarea funcţiilor de protecţie (îndeosebi a solului şi apei);

6. Menţinerea altor beneficii şi condiţii socio-economice.

6 Conservarea diversităţii forestiere . [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet: bsapm.moldnet.md/Romana/Noutati/Starea.pdf

Pentru diversitatea biologică forestieră au fost propuse următoarele:

1. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii rămîne un element operaţional esenţial a

gestionării durabile şi este abordat de o manieră adecvată în acelaş timp cu alte obiective fixate

pentru păduri prin politică şi reglementări forestiere.

2. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestiere trebuie să fondeze sisteme de

evaluare a acesteia, specifice, practice şi într-un bun raport calitativ şi eficace cu metodelor de

evaluare a impactului exercitat asupra ei prin tehnicile de amenajament şi dezvoltare adoptate

pentru păduri.

3. În măsură posibilă, tăierea şi volumul exploatărilor în parcelele forestiere şi alte unităţi

elementare de gestiune vor conţine şi întreagă gamă de variaţii in situ, conservînd şi protejînd

diversitatea habilitatelor. Gestiunea vizează şi diversitatea habitatelor forestiere.

4. În măsură posibilă se va conveni pentru încurajarea instalării a asociaţiilor de taxoni

naturali a speciilor principale din pădurilor gestionate, favorizînd structura eterogenă a

populaţiilor.

Indicatorii cantitativi a biodiversităţii forestiere au fost propuşi următorii:

1. Schimbările survenite în suprafaţa:

a) Tipurilor de păduri naturale şi seminaturale;

b) Rezervelor forestiere strict protejate;

c) Pădurilor protejate prin regim de management

2. Schimbările în numărul şi procentajul speciilor în raport cu numărul total de specii

forestiere (folosind referinţa la listele IUCN, Consiliului Europei şu Directivelor privind

habilitatele europene);

3. Schimbările în proporţia utilizării resurselor genetice forestiere (rezervele de gene

forestiere, colecţii etc) diferenţele între specii indigene şi introducente.

4. Schimbările în proporţia amestecului din 2-3 specii.

5. Raportul suprafeţei regenerate natural la suprafaţa generală a regenerărilor.

6.2. Cadrul legislativ național

Pe parcursul ultimului deceniu, reieşind din schimbările social-economice,

acordurile/tratatele/convenţiile internaţionale la care a aderat Republica Moldova, cadrul

legislativ naţional a suferit modificări esenţiale. În această perioadă au fost elaborate şi aprobate

un şir de acte legislative şi normative care au referinţe directe la conservarea şi dezvoltarea

fondului forestier naţional. Printre cele mai principale acte elaborate şi aprobate în perioada

respectivă sunt: Codul silvic (1996), Hotărîrea Guvernului nr. 595 „Cu privire la perfecţionarea

gestionării gospodăriei silvice şi protejarea vegetaţiei forestiere” (1996), Legea pentru

ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (2000), Strategia dezvoltării durabile a

sectorului forestier (2001), Hotărîrea Guvernului nr. 636 „Despre aprobarea Programului de

valorificare a terenurilor şi de sporire a fertilităţii solurilor” (2003), Hotărîrea Guvernului nr.

740 „Pentru aprobarea actelor normative vizînd gestionarea gospodăriei silvice” (2003). Lista

completă a actelor legislative şi normative care ţin de conservarea şi dezvoltarea fondului

forestier naţional este expusă în tabelul din Anexa 1.

A. Codul silvic (nr. 887 din 21.06.1996)

Art. 3 Noţiune de pădure

Art.10. Obiectele administrării şi gospodăririi fondului forestier

a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în ele a biodiversităţii.

Art.12. Sarcinile autorităţii silvice centrale 31

(6) În domeniul rezervaţiilor şi altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier,

autoritatea silvică centrală:

(a) elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind regenerarea, conservarea şi

redresarea ecologică a pădurilor;

Art.51. Regenerarea naturală a pădurilor

(2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate arboreturilor din speciile autohtone,

regenerate din seminţe, urmărindu-se conservarea genofondului şi asigurarea continuităţii

funcţiilor lor;

Art.52. Regenerarea artificială a pădurilor

(3) Lucrările de regenerare trebuie să fie executate cu materialul forestier de reproducere

provenit din sectoare de seminceri, plantaţii-mamă de butaşi şi din din seminceri autohtoni.

Art. 53 Îngrijirea pădurilor

B. Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova7

Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova a fost

aprobată pron Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 350-XV din 12 iulie 2001.

7 Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=308876

Programul de conservare a biodiversităţii forestiere va include o serie de activităţi de

importanţă primordială, inclusiv:

a) extinderea regenerării naturale a arboretelor prin aplicarea tratamentelor care permit

conservarea şi realizarea de arborete cu structuri orizontale şi verticale optim diversificate;

b) ajustarea sistemului de arii protejate la cerinţele reprezentativităţii întregului spectru

variativ al ecosistemelor forestiere, constituirea unei reţele ecologice de păduri cu o protecţie mai

sigură şi păduri de interes deosebit pentru a conserva şi restabili ecosistemele forestiere

reprezentative sau de a le ocroti pe cele ameninţate;

c) conservarea şi consolidarea formelor de relief prin împădurirea pe baze staţional-

tipologice a unor teritorii supuse alunecărilor şi erodate pluvial;

d) integrarea problematicii conservării biodiversităţii pădurilor în concepţia şi practica

amenajărilor silvice;

e) completarea criteriilor de zonare funcţională a pădurilor cu elemente suplimentare

referitoare la conservarea biodiversităţii, inclusiv a resurselor genetice forestiere;

f) interzicerea substituirii pădurilor autohtone prin introducenţi şi specii exotice fără o

testare prealabilă profundă de durată;

g) renunţarea treptată de la combaterea chimică a dăunătorilor forestieri şi aplicarea

prudentă a metodelor de combatere biologică a dăunătorilor, care pot diminua biodiversitatea şi

distruge echilibrul natural al pădurilor;

h) interzicerea defrişării nejustificate a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara

fondului forestier;

i) stoparea fragmentării sau distrugerii habitatelor naturale silvice, care se soldează cu

reducerea indivizilor supravieţuitori şi consecinţele negative ale inbreeding-ului, driftului genetic

şi pierderea diversităţii genetice;

j) menţinerea diversităţii speciilor prin desfăşurarea unor programe speciale pentru

conservarea taxonelor rari şi vulnerabili şi stabilirea cadrului normativ pentru protecţia lor

eficientă;

k) asigurarea conservării speciilor cu importanţă mondială;

l) elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe de sensibilizare a publicului şi

factorilor de decizie privind importanţa conservării biodiversităţii pădurilor, precum şi de

antrenare a organizaţiilor nonguvernamentale la aceste activităţi;

m) pregătirea personalului ingineresc capabil să implementeze obiectivele menţionate.

BIBLIOGRAFIE

1.Codul silvic. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311740

2.Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 515-XII din 16.06.93. [accesat

10.11.2013]. Disponibil pe Internet: http://lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&lang=1&id=311604

3.Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr.

440-XIII din 27.04.95. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311668

4.Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din

15.06.2000. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet: http://lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&lang=1&id=312730

5.Hotărîrea Parlamentului nr. 350-XV din 12.07.2001 privind adoptarea Strategiei

dezvoltării durabile a sectorului forestier. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=308876

6.Hotărîrea Guvernului nr. 107 din 07.02.2001 “Despre executarea Hotărîrii Guvernului

nr. 595 din 29.10.1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei

silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere”. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=297417

7.Hotărîrea Guvernului nr. 737 din 17 iunie 2003 “Cu privire la aprobarea Programului

de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020”. [accesat

10.11.2013]. Disponibil pe Internet: www.agravista.md/cgi/jump.cgi?DB...ID...

8.Conservarea diversităţii forestiere . [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe Internet:

bsapm.moldnet.md/Romana/Noutati/Starea.pdf

9.Studiul analitic privind consumul de masă lemnoasă în Republica Moldova / Agenţia

“Moldsilva” ; elab.: Arcadie Capcelea, Aurel Lozan, Ion Lupu [et al.]. - Ch. : Agenţia

“Moldsilva”, 2011. – 48 p. ISBN 978-9975-4298-3-2. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe

Internet: www.moldsilva.gov.md/.../Studiu_consumul_d...

10. Fondul forestier se află în continuă degradare. [accesat 10.11.2013]. Disponibil pe

Internet: http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=4106&new_language=0

11. Starea mediului in Republica Moldova. Raport popular, 2004. [accesat 10.11.2013].

Disponibil pe Internet: http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/firstprobl/bd/bd_ro4.htm

ANEXA 1.

Lista actelor legislative şi normative care ţin de conservarea şi dezvoltarea fondului

forestier naţional

Denumirea Data publicării în Monitorul Oficial

Codurile Republicii Moldova

Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991 Monitorul Parlamentului RM nr.3

Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993 Monitorul Parlamentului RM nr.10. 1993

Codul silvic, nr.887-XIII din 21 iunie 1996 Monitorul Oficial al RM nr.4-5 din 16.01.97. art.36

Legile Republicii Moldova

Lege cu privire la modificarea si completarea Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995, nr.461-XV din 20.11.2003

Monitorul Oficial al RM din 1 ianuarie 2004 nr.1-5

Lege pentru modificarea si completarea Codului silvic nr.327-XV din 18.07.2003

Monitorul Oficial al RM din 19 septembrie 2003 nr.200-203

Lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, nr.29-XV din 13 februarie 2003

Monitorul Oficial al RM din 18 martie 2003 nr.48

Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea regnului animal, cu privire la activitatea hidrometeorologica s. a.), nr. 1257-XV din 19.07. 2002

Monitorul Oficial al RM din 14 noiembrie 2002 nr.151-153

Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la reteaua hidrometeorologica interstatala a Comunitatii Statelor Independente, nr.1363-XV din 4 octombrie 2002

Monitorul Oficial al RM din 31 octombrie 2002 nr.146-148

Legea pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, nr.1041-XIV din 15 iunie 2000

Monitorul Oficial al RM din 09 noiembrie 2000 nr.141-143, art.1015

Legea nucului, nr.658-XIV din 29 octombrie 1999 Monitorul Oficial al RM din 29 decembrie 1999 nr.133-135

Legea cu privire la protectia plantelor, nr.612-XIV din 01 octombrie 1999

Monitorul Oficial al RM din 02 decembrie 1999 nr.133-134

Legea privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999

Monitorul Oficial al RM din 2 martie 2000 nr. 24 - 26

Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Monitorul Oficial al RM din 16

nr.1538-XIII din 25 februarie 1998 iulie 1998 nr.66-68, art.442

Legea cu privire la zonele si fasiile de protectie a apelor, raurilor si bazinelor de apa, nr.440-XIII din 27 aprilie 1995

Monitorul Oficial al RM nr.43 din 03 august 1995, art.482

Legea regnului animal, nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 Monitorul Oficial al RM nr. 62-63 din 09 noiembrie 1995

Hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova

Pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de instituire a regimului de arie naturală protejată nr. 803 din 19 iunie 2002

Monitorul Oficial al RM din 1 iulie 2002 nr.95

Cu privire la crearea Comitetului Naţional „Ramsar” nr. 581 din 8 mai 2002

Monitorul Oficial al RM din 23 mai 2002 nr.66-68

Pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova nr. 350 din 12 iulie 2001

Monitorul Oficial al RM din 8 noiembrie 2001 nr.133-135

Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice nr. 122 din 27 aprilie 2001

Monitorul Oficial al RM din 2 august 2001 nr.90-91

Privind interzicerea vînatului sportiv de animale copitate în sezonul 1996-1997 nr. 979 din 24 iulie 1996

Monitorul Oficial al RM din 5 septembrie 1996 nr. 58

Hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova

Hotărîrea Guvernului RM cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului RM. (Compania “REDECO-MOLDOVA” LTD) nr.362 din 28.03.2002

Monitorul Oficial al RM din 4.04.2002 nr.46-48

Hotărîrea Guvernului RM cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 666 din 27.05.2002 cu privire la transmiterea unor terenuri, nr.1254 din 25.09.2002

Monitorul Oficial al RM din 27.09.2002 nr.134

Cu privire la aprobarea volumului de recoltare a masei lemnoase pentru perioada 2001-2005 nr. 850 din 15 august 2001

Monitorul Oficial al RM din 18 august 2001 nr.100-101

Cu privire la măsurile pentru susţinerea dezvoltării culturii nucului, nr.189 din 5.03.2001

Monitorul Oficial al RM din 6 martie 2001 nr.27-28

Despre executarea Hotărîrii Guvernului nr. 595 din 29 octombrie 1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţiei vegetaţiei forestiere, nr. 107 din 7 februarie 2001

Monitorul Oficial al RM din 22 februarie 2001 nr.19-20

Cu privire la reglarea numerică a efectivului de gîşte sălbatice migratoare pe teritoriul Republicii Moldova, nr.

Monitorul Oficial al RM din 1 februarie 2001 nr.11-13

60 din 26 ianuarie 2001

Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr. 32 din 16 ianuarie 2001

Monitorul Oficial al RM din 31 mai 2001 nr.57-58

Despre aprobarea Regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite,nr.1009 din 5 octombrie 2000

Monitorul Oficial al RM din 12 octombrie 2000 nr.127-129

Pentru aprobarea Regulamentelor-cadru ale parcurilor naţionale, monumentelor naturii, rezervaţiilor de resurse şi rezervaţiilor biosferei, nr. 782 din 3 august 2000

Monitorul Oficial al RM din 17 august 2000 nr.102-105

Pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la ariile cu management multifuncţional, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile naturale, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile peisagistice şi Regulamentului-cadru cu privire la monumentele de arhitectură peisajeră nr. 784 din 3 august 2000

Monitorul Oficial al RM din 17 august 2000 nr.102-105

Pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la grădinile botanice, Regulamentului-cadru cu privire la grădinile dendrologice, Regulamentului-cadru cu privire la grădinile zoologice, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice nr. 785 din 3 august 2000

Monitorul Oficial al RM din 17 august 2000 nr.102-105

Privind aprobarea Regulamentului Cadastrului obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 414 din 2 mai 2000

Monitorul Oficial al RM din 12 mai 2000 nr.54-56

Privind aprobarea Programului Naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificăriinr. 367 din 13 aprilie 2000

Monitorul Oficial al RM din 27 aprilie 2000 nr.46-49

Cu privire la reglementarea colectării, achiziţionării şi comercializării resurselor secundare nr. 276 din 20 martie 2000

Monitorul Oficial al RM din 23 martie 2000 nr.31-33

Cu privire la evidenţa de stat a fondului forestier nr. 1007 din 30 octombrie 1997

Monitorul Oficial al RM din 11 decembrie 1997 nr.82-83

Cu privire la clasificarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale nr. 1008 din 30 octombrie 1997

Monitorul Oficial al RM din 11 decembrie 1997 nr.82-83

Despre aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la arenda terenurilor de vînătoare pentru necesităţile gospodăriei cinegetice în Republica Moldova şi Listei terenurilor de vînătoare atribuite întreprinderilor silvice de stat ale Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" nr. 769 din 13 august 1997

Monitorul Oficial al RM din 30 octombrie 1997 nr.71

Despre aprobarea Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor nr. 246 din 3 mai 1996

Monitorul Oficial al RM din 11 iunie 1996 nr.35-37

Cu privire la măsurile de asigurare a ocrotirii pădurilor, Monitorul Oficial al RM din

perdelelor forestiere de protecţie şi a altor plantaţii silvice nr. 106 din 27 februarie 1996

30mai 1996 nr.32-33

Despre aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la recoltarea ierbii şi păşunatul animalelor pe terenurile Fondului forestier al Republicii Moldova nr. 294 din 25 mai 1993

Monitorul Oficial al RM din mai 1993 nr.5

Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de recuperare a prejudiciului cauzat prin contravenţii silvice nr. 854 din 28 decembrie 1992

Monitorul Oficial al RM din decembrie 1992 nr.12