1

Cuprins

CAP. 1. SCURTĂ DESCRIERE A BOLII LIMBII ALBASTRE ................................................. 3

1.1 Etiologie................................................................................................................................. 3

1.2 Epidemiologie ........................................................................................................................ 3

1.3 Patogeneză ............................................................................................................................. 4

1.4 Tablou clinic .......................................................................................................................... 5

1.5 Tablou lezional ...................................................................................................................... 6

1.6 Diagnostic .............................................................................................................................. 6

1.7 Combatere .............................................................................................................................. 7

1.8 Profilaxie ............................................................................................................................... 7

1.9 Imunoprofilaxie ..................................................................................................................... 7

CAP. 2. EVOLUȚIA BOLII LIMBII ALBASTRE ÎN EUROPA ȘI ASIA ÎN PERIOADA 1996

– 2012 .............................................................................................................................................. 8

2.1 Evoluția bolii limbii albastre în Europa ................................................................................. 8

2.2 Evoluția bolii limbii albastre în ASIA ................................................................................. 11

CAP. 3. EVOLUȚIA BOLII LIMBII ALBASTRE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1996 – 2012

....................................................................................................................................................... 15

3.1.Notificarea ........................................................................................................................... 15

3.2. Suspicionare........................................................................................................................ 15

3.3. Confirmare .......................................................................................................................... 16

3.4. Evoluție ............................................................................................................................... 16

3.5. Pentru exploatațiile învecinate ............................................................................................ 17

3.6. Măsuri de dezinfecție, curățenie și dezinsecție : ................................................................ 17

3.7. Debarasarea cadavrelor ...................................................................................................... 17

3.8. Vaccinarea .......................................................................................................................... 18

CAP. 4. STUDIU DE CAZ. ANALIZĂ DE RISC ȘI MĂSURI CE SE IAU PENTRU A

IMPORTA 50 CAPRE DIN RODOS – GRECIA ÎNTR-O FERMĂ DIN TULCEA -

CONSTANȚA ............................................................................................................................... 19

4.1 Recomandări pentru importul din țări sau zone infectate cu BTV pentru rumegătoare ...... 20

4.2 Lista testelor pentru comerțul internațional ......................................................................... 21

4.3 Condiții generale pentru transportul de animale .................................................................. 21

4.4 Dispoziții aplicabile tuturor mijloacelor de transport .......................................................... 22

4.5 Documentația de transport ................................................................................................... 23

2

4.6 Traseul ................................................................................................................................. 23

Concluzii .................................................................................................................................... 25

Bibliografie ................................................................................................................................ 26

Anexa I – Tabel general privind situația BTV în Europa din 1998 - 2012 ............................... 28

Anexa II – Tabel general privind situația BTV în Asia din 1996 - 2012 .................................. 29

3

CAP. 1. SCURTĂ DESCRIERE A BOLII LIMBII ALBASTRE

BT este o boala virală necontagioasă, caracterizată prin febră și inflamația ulcero-

necrotică a mucoaselor nazale și bucale și a bureletului coronarian. Este produsă de un orbivirus

ce se transmite prin intermediul insectelor hematofage.

1.1 Etiologie

Agentul cauzal este un virus din fam. Reoviridae, genul Orbivirus, ce poate fi cultivat pe

ouă embrionate sau culturi celulare. Se caracterizează prin pluralitate antigenică având 24 de

serotipuri ce alcătuiesc grupul BT. Toate tulpinile posedă un antigen comun de grup ce poate fi

evidențiat prin reacția de fixare a complementului . Acest virus e inactivat la o temperatură ce de

C în 3 ore, iar la C în 15 min. Este distrus la pH mai mic de 6 și mai mare de 8, fiind

inactivat de dezinfectante pe baza de idofori și fenoli, este stabil în pH-ul proteinelor,rezistent la

solvenți lipidici, iar congelarea lentă de la -10 la -20 grade C deteriorează virusul.

1.2 Epidemiologie

Specia ce exprimă clinic boala este oaia, celelalte specii de rumegătoare fac infecții

inaparente. Virusul este izolat de la mai multe specii de rozătoare care împreună cu alte specii de

animale sălbatice reprezintă rezervor de infecție. La ovine,apariția bolii este influențată de rasă,

vârstă și sexul animalului. Cele mai receptive fiind rasele europene perfecționate față de cele

locale care sunt rezistente. Boala este de asemenea influențată de carențele nutriționale,

parazitism, status imunul. Ovinele sunt de obicei rezistente la tulpinile de virus din zonele

endemice, doar în cazul în care este introdus un nou serotip ele fac infecția. Animalele trecute

prin boală,dar vindecate, poartă virusul timp de 4 luni, iar artropodele rămân purtătoare toată

viața putând transmite virusul transovarian.

Virusul este prezent în cazul bovinelor timp de 60 de zile, iar la ovine 45 de zile. Calea

principală de transmitere fiind calea cutanată prin inocularea sângelui infectat la animalele

receptive prin intermediul insectelor hematofage. Se poate transmite și pe cale sexuala,însă

rar,astfel s-a interzis importul de spermă bovină din țările contaminate în cele indemne.

4

Figura 1.2.1 Ciclul de viață bluetongue

(http://www.nature.com/nrmicro/journal/v3/n2/fig_tab/nrmicro1090_F2.html)

Transmiterea orizontală este imposibilă,vectorii fiind insecte din genul Culicoides. În

regiunile cu climă caldă și umedă,această boală se găsește tot timpul anului,iar în regiunile

temperate la sfârșitul verii și începutul iernii. Morbiditatea variază între 30-40%,iar mortalitatea

2-30%,multe animale se vindecă în câteva zile până la 2 săptămâni. România este o țară

indemnă.

1.3 Patogeneză

Virusul se transmite cutanat de către insecte, care la rândul lor se contaminează de la

vertebratele cu viremie. Prezența virusului în spermă duce la anomalii structurale ale

spermatozoizilor, virusul traversează bariera placentară infectând totul. Aspectul degenerativ al

5

leziunilor nu au un răspuns imun corespunzător și incapacitatea de a efectua nervoase este

consecința celulelor nervoase imature și incapacitatea de a efectua un răspuns imun

corespunzător.

Replicarea virusului se va realiza la nivelul stratului Malpighi și stratului descumativ al

pielii, buzelor, esofagului și rumenului. Între a 5-a și a 12-a zi post infecție se observăm

multiplicarea virusului în monocite și macrofage cu producerea viremiei secundare fiind

momentul propice pentru izolarea virusului. Procesele inflamatorii sunt de tip congestiv,

hemoragic și necrotic la nivelul mucoasei digestive si respectiv și de tip degenerativa nivelul

musculaturii. Durata viremiei este de cca 4 săptămâni la bovine și bubaline ,la ovine de 54 de

zile, la caprine de 21 zile.

1.4 Tablou clinic

După o perioadă scurtă de incubație sub o săptămână se înregistrează o reacție febrilă

care se menține timp de 5-6 zile. Incubația la ovine este de 7-10 zile, viremia apărând din a 4-a zi

post infecție, la bovine viremia apărând din a 4-a zi post infecție. Poate fi acută în efectivele

indemne sau subacută în efectivele contaminate. Forma acută , febrilă se caracterizează prin

inflamații și congestii rezultând edem al feței, pleoapelor și ulcerații ale mucoaselor aparente. Pot

apărea și eroziunii la nivelul obrajilor și limbii acestea mai putând prezenta hiperemie intensă și

sa devină edematoasă sau chiar cianotică.

La ovine : simptomatologie clasică cu infecție acută sau subacută, semnele sunt variabile,

pot fi semne inaparente într-un focar sau în altele același virus poate dezvolta semne de boală

peste 30%. Primul semn de boală este observat după 7-8 zile de la infecție debutând cu

hipertermie care se poate menține 4-12 zile,se mai observă spumozități asociate hiperemiei și

inflamației mucoasei bucale și nazale. Tumefierea și edemațierea buzelor, gingiilor, mucoasei

palatine, pe marginile limbii leziuni ulcero-necrotice. În numeroase forme severe animalele au

aspect cifozat. Animalele care se remit au o perioadă mai lungă de convalescență. La oile din

zonele enzootice boala este mai puțin severă și inaparentă, iar la cele gestante pot produce

moarte fetală și resorbție, avort sau naștere cu miei morți.

La bovine : nu apar semne clinice de boală, se exprimă doar cu modificări în

subpopulația de leucocite și limfocite din sângele periferic și o ușoară dermatită eozinofilică

acută. Semnele clinice : ușoară hiperemie la nivelul cavității bucale și în jurul bandeletei

coronariene, leziuni veziculare care pot duce la ulcerații în mucoasa bucală, horipilație în

regiunea cervicală și toracică dorsală. Infecția bovinelor gestante în fazele timpurii poate genera

avort sau anomalii congenitale precum :hidrocefalie, microcefalie,curbarea mandibulei,

6

deformări ale mandibulei. Pielea se îngroașă și formează falduri proeminente în zona cervicală,

leziunile pot persista10-20 zile (mai pot fi identificate și la nivelul mameloanelor).

La capre : evoluează de obicei inaparent ca la bovine, febră și congestia mucoaselor sunt

moderate.

1.5 Tablou lezional

Examinarea histologică a țesuturilor : se observă alterări ale pereților vasculari cu

degenerescența necrotică consecutiv acțiunii trombilor intravasculari ce afectează toate

structurile peretelui vascular. Macroscopic : se observă leziuni de mare varietate dependente de

tulpina virală. La nivelul cavității bucale : se pot observa hemoragii cu focare peteșiale, ce pot fi

progresive până la acoperire cu detritus necrotic cenușiu, ulcerațiilor buzelor, limbii și gingiilor,

mucoasa bucală poate fi cianotică. Leziunile sistemului respirator : cianoza și edemul mucoasei

nazale și faringelui și congestia traheei, spumozități în trahee asociate cu congestia și edemul

pulmonar,în cavitatea toracică se poate găsi o cantitate mare de lichid,edem pulmonar sever,

leziune caracteristică : hemoragia de la bazei arterei pulmonare. Leziunile sistemului vascular :

hiperemie, edem, hemoragii, peteșii și echimoze la nivelul endocardului. La nivelul pielii :

edemul subcutanat al pleoapelor și urechilor. Mieii nou născuți cu BT congenital prezintă

encefalie și microcefalie – cavități pline cu lichid.

1.6 Diagnostic

Diagnostic diferențial : făcut față de ectima contagioasă, febră aftuoasă, pododermatite,

pneumonii, fotodermatite, abcese podale, intoxicații cu plante, pesta micilor rumegătoare,

cenuroza. BT nu este o boală veziculoasă, însă de multe ori aceasta este confundată cu febra

aftoasă, doar că BT este sezonieră,dispărând odată cu reducerea populației de vectori. Probele ce

se recoltează la animalele în viață provin de la animale febrile pe un anticoagulant (heparină sau

EDTA) celulele sangvine fiind spălate de 3 ori în tampon fosfat salin. Probele ce provin de la

cadavre pot fi: splină, ficat, limfonoduri, creier sau măduvă rosie. Izolarea se face pe ouă

embrionate de găină, pe culturi celulare, izolare pe oaie. Identificarea agentului cauzator se

stabilește cu ajutorul serogrupului viral, imunofluorescență, ELISA de captură sau imunospotul.

Stabilirea serotipului viral se realizează astfel : prin reducerea în placi, inhibiția în placi,

seroneutralizarea în microplăci, testul de inhibare a fluorescenței.

Diagnosticul serologic :

Metode : reacția de fixare a complementului, imunodifuzie în gel de agar, ELISA.

7

1.7 Combatere

Boala notificabilă în caz de suspiciune sau confirmare, exploatația este pusă sub

supraveghere oficială.

Se realizează un inventar al animalelor existente în fermă.

Se efectuează supraveghere epidemiologică.

Se fac vizite periodice în focar pentru examinare clinică sau eventual autopsia animalelor

moarte.

Este interzisă orice mișcare a animalelor, animalele fiind închise în perioadele în care

vectorii sunt activi, atât animalele cât și încăperile sunt supuse tratamentelor cu

insecticide periodic.

Carcasele animalelor moarte sunt distruse.

Măsurile de combatere nu vor fi ridicate până când prezența suspiciunii de boală pentru

BT nu a fost eliminată de autoritatea competentă.

1.8 Profilaxie

Evitarea introducerii de animale purtătoare de BT în zone sau regiuni indemne pentru

prevenirea infecției populațiilor de culicoide existente în acea zonă.

Evitarea introducerii în zonele indemne de material seminal, ovule, embrioni, ce provin

de la animale bolnave sau suspecte de boală.

Dezinfecția trebuie efectuată periodic.

Este efectuată inspecția în abatoare a animalelor, din speciile susceptibile acestei boli.

Supravegherea vectorilor culicoizi precum si supraveghere serologică pentru detectarea

posibilei contaminări transfrontaliere.

1.9 Imunoprofilaxie

Aceasta constă în aplicarea de vaccinuri utilizând serotipurile virale circulante în

teritoriul respectiv, vaccinarea fiind prima măsură de control a BT la oi, utilizându-se doar

vaccinuri de virus viu modificat. Serotipurile aflate în vaccin trebuie să fie similare cu cele ce

acționează în teren. Putem găsi doar vaccinuri atenuate în prezent.

8

CAP. 2. EVOLUȚIA BOLII LIMBII ALBASTRE ÎN EUROPA ȘI ASIA ÎN

PERIOADA 1996 – 2012

Evidențierea, cu ajutorul graficelor, a <bolii limbii albastre>, din Europa și Asia,într-o

perioadă de 16 ani.

2.1 Evoluția bolii limbii albastre în Europa

Figura 2.1.1 Evoluția focarelor de BTV din Europa în perioada 1998 - 2012

Focarele de bluetongue debutează după 1996, având variații până la 7000 de focare,

atingând un punct culminant, de 35 000 de focare în anul 2007,după care numărul acestora

reducându-se începând cu 2008 până în 2012.

Figura 2.1.2 Incidența cazurilor de BTV din Europa în perioada 1998 - 2012

Cazurile în Europa după 1996, apar ca variații până în 50 000 de cazuri, începând să

crească după anul 2006, ajungând la un apogeu în anul 2007, cu un număr de 170 000 de cazuri,

regresând după 2008 până în 2012.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Focare

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Cazuri

9

Figura 2.1.3 Evoluția focarelor de BTV în țările cu incidența cea mai mare din Europa din

perioada 1996 – 2012.

Acest grafic ne arată că în Germania s-au înregistrat cel mai mare nr. de focare, numărul

acestora ajungând la aproximativ 24 000 de focare.

Figura 2.1.4 Țările cu cel mai mare număr de cazuri de BTV din Europa din perioada 1996 –

2012.

Numărul cel mai ridicat de cazuri a fost înregistrat în Spania,ajungând la o cifră de 140

000 cazuri.

0

5000

10000

15000

20000

25000

BelgiaFranța

GermaniaGrecia

ItaliaSpania

7555 6682

24771

2130

11446 11320

Focare

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

Belgia Franța Germania Grecia Italia Spania

7737

27683 24836

44022

98823

148383

Cazuri

10

Figura 2.1.5 Incidența numărului de focare de BTV la bovine și ovine/caprine în țările cu cele

mai multe focare din Europa în perioada 1996 – 2012.

În acest grafic, putem observa că apogeul, în cazul focarelor de bluetongue pentru bovine

- ovine, este atins de Germania cu aproximativ 14 000 focare în cazul bovinelor și aproximativ

12 000 focare în cazul ovinelor semnalate în Italia.

Figura 2.1.6 Evoluția cazurilor de BTV la bovine și ovine/caprine în țările cu incidența cea mai

mare din Europa în perioada 1996 – 2012.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

BelgiaFranța

GermaniaGrecia

ItaliaSpania

3777

6213

13619

22 93

131

3778

469

11152

2108

11353 11189

Bovine Ovine/Caprine

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

BelgiaFranța

GermaniaGrecia

ItaliaSpania

3898 11624 13684

67 222

524

3839 16059 11152

43955

98601

147859

Bovine Ovine/Caprine

11

Acest grafic ne arată că în Spania s-au înregistrat în jur de 150 000 de cazuri de

bluetongue la ovine, cele mai multe din întreaga Europă, iar în cazul bovinelor, apogeul a fost

înregistrat în Germania, cu un număr de aproximativ 10 000 de cazuri.

2.2 Evoluția bolii limbii albastre în ASIA

Grafic începând cu anul 1996 - 2012

Figura 2.2.1 Evoluția focarelor de BTV din Asia în perioada 1996 – 2012.

În Asia,boala debutează în anul 1996,semnalându-se peste 600 focare, ajungând ca în

anul 2005 să se înregistreze 1200 de focare, iar în 2006 focarele scad sub 400.

Figura 2.2.2 Incidența cazurilor de BTV din Asia în perioada 1996 – 2012.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

19961997199819992000200120022003200420052006200720082009201020112012

Focare

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Cazuri

12

În Asia cazurile, se mențin majoritatea timpului, la o variație ce nu atinge 50 000 de

cazuri, însă există două momente de apogeu, în care cazurile i-au amploare și anume : în 1998

cazurile ajung la 150 000, apoi în 2005 depășesc valoarea de 250 000 de cazuri.

Figura 2.2.3 Evoluția focarelor de BTV în țările cu incidența cea mai mare din Asia din perioada

1996 – 2012.

Focarele din Asia cele mai multe sunt depistate în India cu un nr. de 5292 de focare,

urmat de Israel cu 200 de focare.

Figura 2.2.4 Țările cu cel mai mare număr de cazuri de BTV din Asia din perioada 1996 – 2012.

Numărul cel mai ridicat de cazuri din Asia a fost înregistrat în India cu 549 174

cazuri,urmat de Iran, unde numărul lor a ajuns la 3000 de cazuri.

0

50

100

150

200

250

 IranIsrael

Palestina Qatar

61

213

28

2

Focare

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

 IranIsrael

Palestina Qatar

3328

1319

295

102

Cazuri

13

Figura 2.2.5 Incidența numărului de focare de BTV la bovine și ovine/caprine în țările cu cele

mai multe focare din Asia în perioada 1996 – 2012.

Cel mai mare număr de focare se întâlnește în India, aproximativ 5166 dar acest lucru nu

l-am reprezentat în grafic deoarece se produce o discrepanța prea mare între celelalte țări și nu se

poate observa diferențele dintre specii.

Figura 2.2.6 Evoluția cazurilor de BTV la bovine și ovine/caprine în țările cu incidența cea mai

mare din Asia în perioada 1996 – 2012.

Cel mai mare număr de cazuri se întâlnește în India în număr de 539361 Făcând o

comparație între cele două specii de animale,atât bovinele cât și ovinele, au cel mai mare număr

de cazuri în India.

0

20

40

60

80

100

120

140

 India Iran

IsraelJaponia

Palestina

126

1

134

2 10

60 60

79

1 18

Bovine Ovine/Caprine

0

2000

4000

6000

8000

10000

IndiaIran

IsraelJaponia

Palestina

9813

5 530 2

194

5393

3323

789

9 101

Bovine Ovine/Caprine

14

Figura 2.2.7 Distribuția bolii în Europa si Asia în 2005 (stânga) și 2009 (dreapta); (www.oie.int)

În anul 2005, situația în Asia, putem observa că în Iran avem cazuri clinice de boală, iar

în India una sau mai multe zone raportate cu bluetongue. Pe de ală parte Europa este lipsită de

prezența acestei boli. Pentru anul 2009, putem observa că în India avem zone de infecție, pe când

în Europa, în Franța găsim diferite serotipuri prezente, iar în Italia și Suedia avem prezența bolii.

Figura 2.2.8 Distribuția bolii în Europa și Asia în anul 2012; (www.oie.int)

Situația în anul 2012 în Europa și Asia, unde putem observa ca în Rusia găsim prezența

bolii iar în partea de vest a Europei, în Italia și Spania găsim alte serotipuri, iar în Asia, în

Mongolia este suspicionată boala, apoi în India și Iran, boala este găsită doar în unele zone.

15

CAP. 3. EVOLUȚIA BOLII LIMBII ALBASTRE ÎN ROMÂNIA ÎN

PERIOADA 1996 – 2012

Ordine legislative existente pentru perioada 1996- 2012, în cazurile semnalate ale bolii

<Bluetongue> din țara noastră.

România este o țară indemnă, însă în caz de boală,sunt respectate următoarele legi :

Art. 3. Pentru controlul bluetongue, baza legală o constituie Ordinul nr. 32/ 2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi

eradicarea bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 207, din 7 martie

2006, ce transpune Directiva 2000/75/EC, în legislaţia românească.

Regulamentele, pe lângă legi, conține și alte măsuri auxiliare de protecție și supraveghere :

condiţii pentru deplasările animalelor în interiorul aceleiaşi zone de restricţie;

condiţii suplimentare pentru tranzitul de animale

derogări de la restricţiile de intrare (în şi din zona de 20 km);

Condiții pentru derogarea de la interdicția de ieșire prevăzută prin Directiva

2000/75/CE;

3.1.Notificarea

Prezenţa sau suspicionarea bluetongue este notificată, în regim de urgență, de către

autoritatea veterinară din România ce trebuie să notifice boala şi să furnizeze informaţii Comisiei

Europene şi Statelor Membre, în termen de maxim 24 ore de la declararea oficială a bolii.

3.2. Suspicionare

În caz de boală sunt luate următoarele măsuri :

- restricţii privind mişcarea rumegătoarelor,

- restricții asupra produselor de provenienţă,

- restricții asupra cadavrelor animale,

- restricții asupra persoanelor sau a materialelor din exploataţiile afectate sunt prevăzute la art. 4,

pc. d) al Ordinul 32/2006,(restricţiile dispuse în aceste cazuri sunt descrise în Manualul

operaţional şi sunt in conformitate cu Ordinul 32/2006 pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre,

16

publicat în Monitorul Oficial al României nr. 207, din 7 martie 2006, cu modificările ulterioare,

ce transpune Directiva 2000/75/EC, în legislaţia românească).

3.3. Confirmare

În cazul de bluetongue trebuie luate următoarele măsuri :

- restricţiilor asupra mişcării animalelor şi instituirea măsurilor de control a bolii în orice

exploataţie infectată este prevăzută la art. 6 al Ordinul 32/2006.

- controlul trebuie axat pe mişcările de animale (rumegătoare din orice specie),

- produse derivate de la rumegătoarele din interiorul zonelor de restricţie (material seminal,

ovule, embrioni) ;

- materiale suspecte de a fi vectori ai virusului bolii limbii albastre (mijloace de transport sau de

ambalare care pot găzdui în crevase, falduri, nişe,grupuri de vectori infectaţi).

Pentru a ţine focarul de boală sub control; măsurile, în cazul confirmării bluetongue sunt

descrise pe larg în Manualul Operaţional şi sunt în conformitate cu Ordinul 32/2006 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi

eradicarea bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 207, din 7 martie

2006, cu modificările ulterioare, ce transpune Directiva 2000/75/EC, în legislația românească.

3.4. Evoluție

În cazul bluetongue-lui se stabilesc zone de protecție și supraveghere :

- în funcție de marea difuzibilitate a bolii;

- să ţină cont de factorii geografici, ecologici şi epidemiologici ;

- zona de protecție se va întinde pe o raza de cel puțin 100 de km in jurul exploatației suspectate;

- zona de supraveghere se întinde încă pe o raza de 50 de km, de la limita zonei de protecție și în

care nu a fost efectuată vaccinarea contra bolii limbii albastre în timpul ultimelor 12 luni.

- măsurile privind eradicarea bluetongue, pe care Autoritatea Veterinară Centrală a României

trebuie să le implementeze, sunt prevăzute la art. 9 si art. 10 ale Ordinului 32/2006.

Măsurile necesare a fi aplicate în zonele de protecţie şi de supraveghere sunt:

a. În zona de protecţie:

- identificarea tuturor exploataţiilor cu animale receptive;

- aplicarea unui program de epidemio-supraveghere bazat pe monitorizarea grupelor santinelă de

bovine sau în absenţa lor, a altor specii de rumegătoare şi a populaţiilor de vectori;

17

- interdicţia animalelor de a părăsi zona;

- acordarea unor derogări de la măsurile de interzicere a circulaţiei animalelor din zona de

protecţie, în cazul în care se demonstrează absenţa circulaţiei virusului sau a vectorilor;

- în zona de protecţie pot fi aplicate vaccinări cu identificarea strictă a animalelor vaccinate de

necesitate, în condiţiile stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor, cu informarea prealabila a Comisiei Europene.

b. În zona de supraveghere:

- monitorizarea serologică şi epidemio-supraveghere bazate pe monitorizarea grupelor santinelă

de bovine sau, în absenţa lor, a altor specii de rumegătoare şi a populaţiilor de vectori.

În zona de supraveghere este interzisă vaccinarea contra bolii limbii albastre.

3.5. Pentru exploatațiile învecinate

Sunt luate următoarele măsuri :

- exploataţiile aflate pe o rază de minimum 20 Km în jurul focarului;

- se delimitează şi o zonă de protecţie în care sunt aplicate măsurile de la punctul a;

- exploataţiile din zonele de restricţie vor fi supravegheate de către Autoritatea Veterinară Locală

prin examinări clinice, necropsice şi de laborator;

3.6. Măsuri de dezinfecție, curățenie și dezinsecție :

- sunt luate aceste măsuri pentru spaţiile folosite la adăpostirea animalelor bolnave, a

împrejurimilor acestor adăposturi, a vehiculelor folosite pentru transport, a echipamentului

folosit în exploataţie şi a tuturor lucrurilor care ar putea fi contaminate.

- se realizează numai cu substanţe dezinfectante care au autorizaţie de comercializare în

România, active pentru virusul bluetongue;

3.7. Debarasarea cadavrelor

Trebuie respectate următoarele:

1. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1069/2009;

2. Ordonanţa nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animala

publicat în Monitorul Oficial nr. 778 din 26 august 2005;

18

3. Ordinul nr. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta

alimentelor privind stabilirea documentelor şi evidentelor veterinare necesare în cadrul activităţii

de neutralizare a deşeurilor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial.

3.8. Vaccinarea

Vaccinarea împotriva bluetongue poate fi efectuată în conformitate cu prevederile art. 5 al

Ordinului 32/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi

specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre.

19

CAP. 4. STUDIU DE CAZ. ANALIZĂ DE RISC ȘI MĂSURI CE SE IAU

PENTRU A IMPORTA 50 CAPRE DIN RODOS – GRECIA ÎNTR-O

FERMĂ DIN TULCEA - CONSTANȚA

Prima apariție a bolii limbii albastre în Grecia a fost în 1979 pe Insula Lesvos. Boala a

fost cauzată de serotipul 4 (BTV-4), care a fost endemic în Turcia, având ca vectori țânțarii din

genul Culicoides imicola. Măsuri stricte au fost aplicate, prevenind răspândirea bolii în restul

țării. În epidemia din 1998-2001, patru serotipuri diferite au invadat Grecia: BTV-1, 4, 9 și 16.

Vectorii au fost C. imicola și C. obsoletus. În noiembrie 2008, tipul de virus care a invadat

insula Lesvos a fost identificat ca fiind BTV-16. În câteva efective BTV-8 a fost de asemenea

identificat. La sfârșitul lunii septembrie 2009 au apărut noi focare în insula Lesvos cauzate de

BTV-16, afectând 179 efective de ovine și caprine. Epidemia a început în nord-estul insulei și s-a

răspândit spre sud. Cazuri sporadice au avut loc pe partea de est, precum și de vest. Umiditatea

(după prima ploaie) și prezența vremii calde la acel moment, în combinație cu vânturi nordice

moderate, au ajutat la răspândirea bolii. Au mai fost afectate și insulele Chios – 4 focare, Samos-

3 si Rodos – 5. În anul 2010 au fost depistate în total un număr de 36 focare din care 2 în insula

Ikaria, 1 în Kos, 19 în Lesvos, 11 în Samos și 3 în Rodos, serotipul identificat fiind BTV-16. În

anul 2011 s-au depistat 9 focare de boala cu serotipul BTV-16 iar în anul 2012, doar 2 focare cu

serotipul BTV – 4.

Conform sistemului rapid de alerta OIE, în anul 2013 s-au mai depistat 2 focare de boală

în insula Rodos dar conform ultimului raport cu numărul 18, emis la data de 5 Februarie 2013,

boala a fost declarată stinsă și nu vor mai fi emise alte rapoarte.

Figura 4.1 Evoluția focarelor de BTV din Grecia în perioada 2007 – 2013.

În anul 2007, putem observa debutul bolii în Grecia,care ajunge în 2009 la un număr de

aproximativ 200 de focare, apoi incidența bolii începe să scadă sub 50 de focare, ultima dată

semnalându-se 2 focare în 2013.

0

50

100

150

200

250

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Focare

20

Figura 4.2 Evoluția cazurilor de BTV din Grecia în perioada 2007 – 2013.

În acest grafic observăm că numărul cazurilor depășește 600, în anul 2009, iar abia după

anul 2011 scade sub 100 de cazuri.

4.1 Recomandări pentru importul din țări sau zone infectate cu BTV pentru

rumegătoare

Autoritățile sanitar-veterinare ar trebui să solicite prezentarea unui certificat sanitar-

veterinar internațional care să ateste că animalele:

Au fost protejate de atacurile țânțarilor într-un adăpost cu sisteme de protecție contra

insectelor pentru cel puțin 60 zile înaintea transferului și în timpul transportului până la

destinație

Au fost protejate de atacurile țânțarilor într-un adăpost cu sisteme de protecție contra

insectelor timp de cel puțin 28 zile înainte de transfer și în timpul transferului până la

destinație, și au fost supuse în această perioadă la un test serologic în conformitate cu

Manualul terestru pentru a detecta anticorpi BTV, cu rezultate negative, efectuat la cel

puțin 28 zile după introducerea într-un adăpost cu sisteme de protecție contra insectelor

Au fost protejate de atacurile țânțarilor într-un adăpost cu sisteme de protecție contra

insectelor timp de cel puțin 14 zile înaintea de transfer și în timpul transportului la

destinație, și au fost supuse în această perioadă la un test de identificare a agentului în

conformitate cu Manualul terestru, cu rezultate negative, efectuate la cel puțin 14 zile

după introducerea într-un adăpost cu sisteme de protecție contra insectelor

Au fost vaccinate, cu cel puțin 60 zile înainte de expediere, în conformitate cu Manualul

terestru împotriva tuturor serotipurilor a căror prezență în populația sursă a fost

demonstrată prin programele de supraveghere și au fost identificate în documentul de

însoțire ca fiind vaccinate sau, dacă este dovedit a avea anticorpi, au fost protejate de

vectori timp de cel puțin 60 zile înaintea de transfer

0

100

200

300

400

500

600

700

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Grecia

Cazuri

21

Sa demonstrat că au anticorpi cu cel puțin 60 de zile înainte de expediere împotriva

tuturor serotipurilor a căror prezență a fost demonstrată în populația sursă prin

intermediul unui program de supraveghere

4.2 Lista testelor pentru comerțul internațional

Conform Manualului terestru, testele aprobate pentru identificarea agentului etiologic sau

a anticorpilor sunt următoarele:

ELISA c

PCR

Imunodifuzie în gel de agar și

Virus neutralizare

4.3 Condiții generale pentru transportul de animale

O persoană nu poate transporta animale sau încredința animale în vederea transportului în

condiții care le pot provoca răni sau suferințe inutile.

În plus, următoarele condiții trebuie respectate:

(a) în prealabil, au fost luate toate măsurile necesare pentru a reduce durata călătoriei și a

satisface nevoile animalelor în timpul călătoriei;

(b) animalele se află într-o stare bun pentru a fi transportate;

(c) mijloacele de transport sunt proiectate, construite, întreținute și utilizate astfel încât să se

evite rănirea și suferința animalelor și să se asigure siguranța acestora;

(d) echipamentele de încărcare și descărcare sunt proiectate, construite, întreținute și utilizate

astfel încât să se evite rănirea și suferința animalelor și să se asigure siguranța acestora;

(e) personalul însărcinat cu manipularea animalelor are pregătirea sau competența necesar în

acest sens și îi îndeplinesc atribuțiile fără a face uz de violență sau orice alte metode care pot

provoca panică, răni sau suferință inutilă animalelor;

(f) transportul este efectuat fără întârziere până la locul de destinație, iar condițiile de bunăstare a

animalelor sunt verificate în mod regulat și menținute la un nivel corespunzător;

(g) animalele beneficiază de suficientă suprafață de sol și o înălțime corespunzătoare taliei lor și

călătoriei planificate;

(h) la intervale de timp corespunzătoare, animalelor li se asigură apă, hrană și repaus într-o

cantitate și de o calitate adecvată speciei și taliei acestora.

22

4.4 Dispoziții aplicabile tuturor mijloacelor de transport

Mijloacele de transport, containerele și accesoriile acestora sunt proiectate, construite,

întreținute și utilizate astfel încât:

(a) să se evite rănirea și suferințele animalelor și să se asigure siguranța acestora;

(b) să protejeze animalele în condiții atmosferice nefavorabile, de temperaturi extreme și de

modificările nefavorabile ale condițiilor meteorologice;

(c) să fie curate și dezinfectate;

(d) să nu permit evadarea sau căderea animalelor și să poată rezista la stresul provocat de

mișcările din timpul transportului;

(e) să asigure menținerea unei calități și cantități de aer adecvate speciilor transportate;

(f) să permită accesul la animale, pentru a se asigura îngrijirea și inspectarea acestora;

(g) să aibă podele cu suprafață antiderapantă;

(h) să aibă podele care să minimizeze riscul de scurgere a urinei sau a fecalelor;

(i) să dispună de mijloace de iluminare suficiente pentru inspectarea și îngrijirea animalelor în

timpul transportului.

(j) să asigure un spațiu suficient în interiorul compartimentului pentru animale, precum și la

fiecare dintre nivelurile acestuia, astfel încât să se asigure o ventilație adecvată deasupra

animalelor atunci când acestea stau în poziție normală în picioare, fără a le împiedica în vreun fel

să se miște natural.

Categorie Greutate în kg Suprafața în m2/animal

Caprine <35 0,20-0,30

35-55 0,30-0,40

>55 0,40-0,75

Caprine în gestație avansată <55 0,40-0,50

>55 >0,50

Suprafața indicat anterior poate varia în funcție de rasă, talia animalelor, condiția fizică și

lungimea blănii acestora, precum și de condițiile meteorologice și durata preconizată a călătoriei.

(k) să aibă pereți despărțitori suficient de solizi pentru a suporta greutatea animalelor; accesoriile

sunt astfel concepute încât să permită o manevrare rapidă si ușoară.

(l) să fie marcate clar și vizibil, indicând prezența unor animale vii.

(m) să fie dotate cu echipamente adecvate pentru încărcare și descărcare.

23

4.5 Documentația de transport

O persoană nu poate transporta animale fără a deține în mijlocul de transport

documentația din care să rezulte:

(a) originea și proprietarul animalelor;

(b) locul de plecare al animalelor;

(c) data și ora plecării;

(d) locul de destinație prevăzut;

(e) durata estimată a călătoriei preconizate.

Dacă sunt îndeplinite condițiile menționate anterior si în certificatul sanitar-veterinar

internațional se aprobă importul de animale.

4.6 Traseul

Caprele provin de pe insula Rodos – Grecia și au ca destinație o ferma din Tulcea –

Constanța – România.

Figura 4.6.1 Traseul parcurs de animale și pauzele de odihnă.

(https://maps.google.ro/maps?hl=ro)

24

Traseul este parcurs pe o distanță de 2045 de km iar timpul necesar călătoriei este de

aproximativ 50 ore. Prima parte a traseului presupune transportul animalelor cu feribotul de la

Rodos la Atena, ce durează aproximativ 21 ore. Legislația în vigoare specifică faptul că după un

transport de animale pe cale maritimă, acestea au nevoie de o pauză de odihnă de 12 ore. După

ce animalele vor fi descărcate de pe navă, vor face prima pauză într-o zonă special amenajată în

apropiere. A doua parte a traseului presupune transportul rutier de la Atena la Tulcea ce durează

aproximativ 16 ore. Legislația în vigoare specifică faptul că animalele vor beneficia de cel puțin

1 oră odihnă după 14 ore de mers, ceea ce face ca animalele sa mai beneficieze de o pauză de

odihnă în zona Giurgiului, după intrarea în țară. După această oprire transportul mai durează

aproximativ 4 ore și animalele ajung la destinație. Pe durata acestui transport animalele

tranzitează Bulgaria, dar fără a face vreo oprire pe teritoriul ei, țară care conform OIE este

indemnă la momentul actual de boală.

La intrarea în ferma din Tulcea a animalelor, acestea vor fi izolate de restul efectivului și

vor sta în carantină, timp în care, conform Ordinului nr.17 din 2011 privind Programul strategic

pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, vor fi supravegheate activ

serologic toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar

nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe

durata perioadei de aşteptare. De la animale se va recolta probe de ser pentru supraveghere

serologică și probe de sânge prelevate pe EDTA pentru detecția genomului viral bluetongue prin

PCR, probe ce se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din

momentul prelevării și până la recepția probelor, acestea se mențin permanent la temperatura de

refrigerare (+4 - +8˚ C).

25

Concluzii

Boala limbii albastre este un fenomen înregistrat la rumegătoarele din zonele tropicale și

temperate ale lumii. Fiind o boală vectorială, este transmisă de vectori din genul Culicoides,

adică țânțari sau musculițe, deci putem spune că înmulțirea ciclică sau scăderea a acestor vectori

într-un ecosistem favorizează trecerea într-o zonă non-endemică printr-un model caracteristic și

altor boli transmise de artropode.

Până acum câțiva ani se știa că distribuția virusului în relație cu distribuția vectorilor, a

fost între latitudinile 40˚ Nord și 35˚ Sud dar acest lucru nu mai este valabil deoarece boala a

apărut în unele țări din Europa precum Italia și Franța, țări în care boala nu a mai fost raportată

anterior iar mult mai recent, în Rusia.

Pentru regiunea Asiei, India reprezintă țara de top cu cele mai multe cazuri și focare.

Boala apare aproape ciclic din Iunie și până în Decembrie, în timpul musonului când crește

masiv numărul de vectori. Boala este foarte greu de ținut sub control deoarece a fost raportat

prezența a 21 de serotipuri, ceea ce face aproape imposibil de creat un vaccin care să acopere

toate serotipurile.

Între anii 1998 și 2002, valuri epidemice succesive de bluetongue au fost înregistrate în

zona Balcanică, în țări precum Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Bosnia și Herțegovina, Albania,

Turcia și Croația. În toate aceste zone a fost identificat serotipul 9 ca fiind responsabil de apariția

bolii. Principalul semnal de alarmă este acela că, țara noastră se află la graniță cu aceste zone

ceea ce mă duce cu gândul la 2 concluzii: ori boala evoluează și pe teritoriul țării noastre dar nu

s-au făcut investigații pentru identificarea bolii (“ Dacă nu cauți, nu găsești.”), ori nu le place

vectorilor aerul de România. Pentru a ne menține statutul de țară indemna trebuie să aplicăm cu

seriozitate măsurile de profilaxie și să fim foarte atenți la importul de animale din zonele în care

evoluează boala.

26

Bibliografie

1. ANSVSA, GHID PRIVIND PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN

TIMPUL TRANSPORTULUI.

2. ANSVSA, PROCEDURI SPECIFICE OPERAȚIONALE PRIVIND CONTROLUL

SANITAR VETERINAR LA FRONTIERĂ AL TRANSPORTURILOR CU ANIMALE

VII DIN SPECIA BOVINĂ PROVENITE DIN ȚĂRI TERȚE DESTINATE

IMPORTULUI/TRANZITULUI ÎN/PRIN UNIUNEA EUROPEANĂ COD: PS-05-

DCPIF.

3. ANSVSA, 2008, ORDIN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor

transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul

2008.

4. ANSVSA, 2008, PROCEDURĂ SPECIALĂ PRIVIND VERIFICAREA ACȚIUNILOR

DE DEPISTARE ȘI COMBATERE A BLUETONGUE-ULUI.

5. ANSVSA, 2009, MANUALUL OPERAȚIONAL PENTRU BLUETONGUE (BOALA

LIMBII ALBASTRE).

6. ANSVSA, 2009, PLAN DE CONTINGENȚĂ BLUETONGUE.

7. OIE, Manualul Terestru, 2009, Capitolul 2.1.3, Boala limbii albastre și hemoragia

epizootică.

8. OIE, Manualul Terestru, 2012, Lista testelor pentru comerțul internațional.

9. Ordinul nr. 83/2006 din 31/03/2006 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 307 din

05/04/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condițiilor de

bunăstare a animalelor pe durata transportului.

10. Perianu T. , 2003, Boli infecțioase ale animalelor VIROZE VOL II, Ed. Venus, Iasi.

11. Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția

animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a

Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97.

12. World Organisation for Animal Health (2008). - Manual of Diagnostic Tests and

Vaccines for Terrestrial Animals. OIE, Paris.

13. World Organisation for Animal Health (2009). - Terrestrial Animal Health Code. OIE,

Paris.

14. www.merckvetmanual.com/mvm/index.jsp?cfile=htm/bc/toc_50000.htm.

15. www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/Reviewreport/Review?reportid=12517.

27

16. www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/Reviewreport/Review?page_refer=MapFullEvent

Report&reportid=12974.

17. www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/Diseaseinformation/statusdetail.

18. http://www.nature.com/nrmicro/journal/v3/n2/fig_tab/nrmicro1090_F2.html.

19. www. maps.google.ro/maps?hl=ro.

28

Anexa I – Tabel general privind situația BTV în Europa din 1998 - 2012

Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri

 Austria ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 14 9 14 0 0 0 0 0 0

Belgia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 336 439 3418 3418 23 41 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 359 420 3419 3419 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bosnia și

Herțegov

ina

bov 0 0 0 0 0 0 0 0 108 130 1 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 125 351 2 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bulgaria bov 0 0 0 0 0 0 0 0 4 12 0 0 0 0 0 0 4 26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 85 672 0 0 12 27 2 11 0 0 0 0 0 0 16 135 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Croația bov 0 0 0 0 0 0 12 36 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 10 211 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cipru bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 147 3 5 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 72 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 161 6 30 0 0

Cehia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 19 4 4 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Danemar

cabov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 25 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0

Elvetia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 12 21 81 34 48 1 1 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 13 0 0 0 0 0 0 0 0

Fosta

Iugoslavi

e și

Macedon

ia

ovi 0 0 0 0 0 0 37 160 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Franța bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 6 5 5 6200 11611 2 2 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 49 2634 335 12518 0 0 16 157 34 563 6 126 0 0 0 0 27 59 1 1 1 1 0 0 0 0

Germani

abov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 445 445 10382 10382 2685 2750 107 107 0 0 0 0 0 0

ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 445 445 10382 10382 294 294 31 31 0 0 0 0 0 0

Grecia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 8 8 42 6 15 2 2

ovi 84 29900 1566 11288 0 0 172 1300 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 81 528 173 657 30 255 2 27 0 0

Ungaria bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 18 0 0 0 0 0 0 0 0

Italia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 93 35 90 15 20 7 12 6 7

o/c 0 0 0 0 6801 24903 0 35157 430 2938 3681 31370 136 2594 0 0 236 1413 32 93 4 15 6 33 20 60 6 19 1 6

 Luxemb

ourgbov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 8 3 1312 7 7 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 105 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Malta ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Olanda bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 270 612 28 28 17 17 12 12 0 0 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 180 350 27 27 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Norvegia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 19 0 0 0 0 0 0

Portugali

abov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 11 29 95 1 1 0 0 1 1

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 229 0 0 1 12 158 3257 76 750 100 333 5 124 0 0 0 0

Rusia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 271 4 6 1 58 5 66 2 9

Serbia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 2 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ovi 0 0 0 0 0 0 45 334 17 67 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Spania bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 427 0 0 0 0 66 66 0 0 0 0 8 12 2 19

o/c 0 0 0 0 505 2812 0 0 0 0 16 98 321 6943 34 1236 0 0 7074 133531 2853 2853 386 386 0 0 0 0 0 0

Suedia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 59 2 2 0 0 0 0 0 0

ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 9 0 0 88 2643 0 0 0 0

Turcia ovi 0 0 15 172 2 22 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0

Marea

Britaniebov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 110 183 9 9 0 0 0 0 0 0 0 0

2008 2009 2010 2011 20122005 2006 20071998 1999Țara Specia

2003 2004200220012000

29

Anexa II – Tabel general privind situația BTV în Asia din 1996 - 2012

Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri Focare Cazuri

 India bov 126 9813 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

o/c 510 33714 31 1023 860 149836 89 1652 426 9347 710 17983 13 154 391 20047 283 9250 1182 280794 154 4951 302 3856 132 2903 0 0 41 1501 38 2213 4 137

 Iran bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 5 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 107 2 528 0 0 28 763 3 94 7 708 11 818 6 305

Israel bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 82 6 222 73 174 35 35 17 17

ovi 14 149 2 4 1 50 0 0 0 0 7 99 0 0 1 17 0 0 0 0 3 50 0 0 7 77 35 334 3 3 5 5 1 1

Japonia bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Koreea ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0

Kuweit ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0

Malaezia ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0

 Oman ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 9 0 0 0 0 0 0

Palestina bov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 68 6 126 0 0 0 0

o/c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 28 0 0 10 53 2 20

 Qatar ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 102 0 0 0 0

Arabia

Saudităovi 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Yemen ovi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 0 0 0 0 1 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Țara Specia1996 20042001 200320021997 1999 20001998 2010 2011 20122005 2006 2007 2008 2009