Referat Ana Spinu.doc

INTRODUCERE

CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE LA SURA DE STEP

STUDENT: Ana Maria SPINUANUL:I, Master

IAI2015CONINUTINTRODUCERE

I. ORIGINILE RASEI SURA DE STEP

II. EVOLUIA STRUCTURII DE RAS LA SURA DE STEP

III. INSUIRI MORFOLOGICE I DE PRODUCIE ALE TAURINELOR DE RAS SURA DE STEP

IV. CARACTERIZARE FENOTIPIC I GENETIC A RASEI SURA DE STEP

V. PROGRAMUL DE CONSERVARE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIEINTRODUCEREAgeniei Naionale pentru Ameliorare si Reproducie n Zootehnie Prof.Dr.G.K.Constantinescu n baza Hotararii de Guvern nr.1223/1996, subordonata Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este mandatata ca autoritate nationala a statului n domeniul ameliorarii si reproductiei animalelor.Legislaia n care permite demararea cu succes a gestionrii resurselor genetice animale este urmtoarea:*Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2005, privind finantarea de la bugetul de stat a unor masuri pentru conservarea si utilizarea resurselor genetice animale in stare critica, in pericol de disparitie si a celor vulnerabile; * Legea nr.137/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 194/2005 privind finantarea de la bugetul de stat a unor masuri pentru conservarea si utilizarea resurselor genetice animale in stare critica, in pericol de disparitie si a celor vulnerabile; * Ordinul nr. 555/2006 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate si a modalitatilor de plata a programelor de conservare si utilizare a resurselor genetice in stare critica , in pericol de disparitie si a celor vulnerabile ; * Ordinului Ministrului nr.563/2002, Hotararii de Guvern nr.1223/1996 si Legii Zootehniei nr.72/2002 n vederea acordrii codurilor de identificare pentru ferme de selectie, ferme de reproductie si statii de incubatie Problema prezervarii resurselor genetice, reprezentate de rasele de taurine indigene, unicat, cu importanta cultural-istorica, populatii in pericol de dispariie, face obiectul unui numar de 266 capete de exemplare valoroase - rasa Sura de Stepa in numar de 45 capete i Bivolul Romanesc n numar de 221 capete.Conservarea rasei Sura de Step este politic de stat i reprezint o prioritate n ceast domeniu. I. ORIGINILE RASEI SURA DE STEP

Rasa Sur de step reprezint una din cele mai vechi rase autohtone, care provine din Bos taurus primigenius i s-a format n condiiile pedoclimatice din Romnia. n trecut, Bourul era rspndit pe ntreg teritoriul rii noastre, n cele trei principate romneti - Transilvania, Moldova i Muntenia. Pn n anul 1850, efectivul de taurine din ara noastr era format din cele dou rase indigene Sur de step i Mocania, prima fiind rspndit mai mult n zonele de step i deal iar cealalt n zonele montane, condiiile de mediu avnd o influen decisiv n formarea acestor rase. Intervenia omului este nensemnat, de-a lungul secolelor suferind puine modificri n ceea ce privete aspectul morfologic i aptitudinile de producie. De abia n anul 1892 apare prima lege referitoare la mbuntirea raselor de animale domestice, care a avut ca efect introducerea unor rase perfecionate.

n acest context, specialiti de seam ca N. Filip, G.K. Constantinescu, A. Cardas, A.T. Bogdan, D. Simionescu .a., au fost preocupai de rasa Sur de step i de salvarea creterii animalelor, susinnd cu insisten necesitatea dezvoltrii sectorului zootehnic, promovndul ca pe o ramur de baz care contribuie la dezvoltarea i a altor ramuri ale agriculturii (t. Creang, V. Maciuc, 2010).

N.Filip, n studiul Despre animalele domestice din Romnia, analiznd produciile obinute spunea: dac vaca Moldoveneasc (de step Moldoveneasc) nu d lapte mult, pricina, dup prerea noastr, nu este rasa, ci condiiile de existen n care se gsete acest animal. Cel care continu activitatea nceput de N. Filip respectiv G. K. Constantinescu, scrie despre rasa Sur de step n Tratatul de Zootehnie General i are lucrri publicate despre Vita romneasc de munte.

A. Cardas public lucrri de o deosebit valoare care trebuie menionate Asupra originii taurinelor romneti (1914), Asupra lui Bizon priscus din Romnia (1916), Contribuii la studiul taurinelor n Basarabia (1925), Pentru meninerea raselor de origine indigen (1929), , Cunoaterea i creterea taurinelor, n 1933, Vita Sur de step n 1937, Rasa Sur de step i rspndirea celorlalte rase de taurine n Romnia n 1938, Cunoaterea i creterea bovinelor fascicula 1 i 2 n 1955 etc. De asemenea, printre reprezentanii de seam ai domeniul sunt A.T. Bogdan, D. Simionescu .a. care au o activitate bogat, reprezentat de contribuii originale n tiina i practica zootehnic.

n prezent, rasa Sur de step este exploatat la S.C.D.C.B. Dancu Iai. Aa cum s-a menionat, pe teritoriul rii noastre a reprezentat rasa de baz pn dup primul rzboi mondial cnd structura de ras a nceput s se modifice prin introducerea raselor strine ameliorare .Conform datelor furnizate de A.N.A.R.Z., dup 1990 numrul vacilor de ras Sur de step cuprinse n COP (tab. 2 i fig. 1) a fost de 27 capete n anul 1993 i 44 capete n anul 2008 respectiv 0,016 % i 0,030 % din efectivul total de vaci cuprinse n control. Cea mai mare pondere a vacilor de ras Sur de step aflate n C.O.P. s-a nregistrat n anul 2006 cu 0,049% (t. Creang, V. Maciuc, V. Ujic, 2010).

Sub influena condiiilor de mediu variabile din diferite regiuni ale rii, n cadrul rasei Sur de step s-au difereniat i au evoluat varietile: moldoveneasc, transilvnean, dobrogean, ialomiean.

Chiar dac aceste varieti au existat i au disprut, pentru o documentare corect vor fi prezentate n continuare, folosind informaiile tiinifice din literatura de specialitate.

Originea rasei - rasa Sura de stepa s-a format sub influenta exclusiva a conditiilor naturale, provenind direct din stramosul salbatic Bos Taurus primigenius, avand origine comuna cu alte rase europene ( Andaluza, Romagnola, Zamorana, Salers, Podolica, Sura ucraineana de stepa, etc.).

Aceasta rasa, crescuta pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea intr-o arie geografica foarte intinsa a stat la baza formarii raselor locale ameliorate: Baltata romaneasca, Bruna, Baltata cu negru romaneasca. A fost raspandita in toata tara cu exceptia zonei muntoase, intalnindu-se sub diferite forme de varietati ecologice.

In prezent se intalneste in efective foarte reduse, izolate si metisate, in judetele: Iasi, Vaslui, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Braila, Galati, Arges, Valcea, Olt. Datorita faptului ca aceasta rasa a crescut in mediu natural, atat vara cat si iarna, prezinta insusiri exceptionale de rusticitate, capacitate de adaptare si valorificare a furajelor grosiere, sanatate si rezistentasa deosebita la boli si intemperii.

Din punct de vedere productiv aceasta rasa nu mai satisface cerintele actuale, dar prin rolul istoric, economic si genetic pe care ar putea sa-l aiba in viitorul apropiat ca rezerva de gene valoroase, se impune conservarea acestui izvor biologic ca o prioritate majora datorita situatiei in care se afla, de rasa pe cale de disparitie.

Formarea si evolutia acestei rase este asemanatoare cu cea a altor rase, fiind in stransa legatura cu mediul natural.

In ceea ce priveste originea raselor de taurine, in general si a rasei Sura de stepa, in mod special se cunosc trei teorii: monofiletica, difiletica si polifiletica.

Teoria monofiletica sustine ca, taurinele de astazi provin dintr-o singura forma- Bos taurus primigenius (Bourul). Aceasta teorie este sustinuta de Bojanus, Herre si Cuver.

Herre (1968) arata ca cel mai vechi reprezentant al taurinelor este Bos planifrons, care a trait in India, fiind raspandit in Asia; Bos primigenius trochoceros, in Europa si Bos primigenius in Africa de Nord. Bourul traia si in Europa Centrala si de Est, inclusiv la noi ( a fost mentionat de Dragos Voda si descris de Dimitrie Cantemir in,,Descriptio Moldaviae fiind luat ca simbol al stemei Moldovei). Bourul a fost un animal masiv (125-185 cm), vioi, puternic, cu trenul anterior puternic dezvoltat, membre solide, par scurt, uniform si de culoare vanata-cenusie.

Formarea si raspandirea rasei de taurine Sura de stepa, a avut loc in cadrul general, de formare prin domesticirea formelor salbatice a animalelor pe glob. Dupa G.K Constantinescu, ca rezultat al unor cercetari, s-a ajuns la concluzia ca, domesticirea si raspandirea animalelor s-a produs in mai multe puncte si nu intr-un singur loc, putandu-se considera un centru de domesticire asiatico-european, un nucleu indochinez, un alt centru african si unul american.

Consecintele domesticirii se regasesc in modificarile suferite de animale, care au fost diverse si foarte variate si care deosebesc animalele domestice de cele salbatice din care au provenit.

Modificarile intereseaza atat caracterele morfologice, cat si pe cele fiziologice (conformatia corporala, talia, scheletul, parul, culoarea, sau anumite parti ale corpului cum sunt: capul, grebanul, coada, etc.).

Culoarea la animalele domestice este una dintre caracteristici care a capatat o foarte mare variabilitate prin schimbarea felului de viata, prin domesticire fiind mai sensibile si manifestandu-se prin aparitia de pigmentari la nivelul pielii. Unele teorii spun ca boul salbatic si calul salbatic au avut initial o singura culoare. Modificarile s-au produs in doua directii opuse: fie disparitia culorii, fie intensificarea ei. Au aparut frecvent pete albinotice, care au alternat cu zone mai intens colorate, rezultand culorile baltate. S-a observat de asemenea ca nu toate speciile au suferit modificari in aceeasi masura prin domesticire, cele mai evidente fiind la cal, bou, iepure, etc.

Modificarile fiziologice produse de domesticire constau in micsorarea rezistentei animalelor, comparativ cu cele salbatice, micsorarea fecunditatii, precum si pierderea agilitatii caracteristice speciei. Au suferit modificari instinctul de conservare, care a slabit si instinctul genezic, care a devenit permanent. De altfel, mutatiile sunt procese continuue la animalele domestice, dar si la cele salbatice, existand si fenomenul invers de salbaticire a animalelor deja domesticite si care, parasite de om revin la viata salbatica.

Efectivul de taurine reprezinta 56,3% din totalul bovinelor, detinand ponderea cea mai mare pe mapamond. Este specia care contribuie la formarea in mare masura la asigurarea hranei oamenilor cu alimente de origine animala.

Lund ca repere cteva momente reprezentative din evoluia efectivului de taurine din ara noastr se poate constata c la recensmntul din 1955 aproape jumtate (47 %) din efectivul de taurine aparinea rasei Sur de step, 32 % rasei Blat romneasc, cte 6 % reprezentau rasele Brun i Roie dobrogean iar rasa Pinzgau reprezenta 9 %. Astzi, dup 50 de ani, au rmas patru rase de baz: Blat romneasc 37 %, Brun 26 %, Blat cu negru romneasc 35 % i Pinzgau cu metisi 2 %. Primele trei rase sunt populaii cu status normal, n timp ce efectivele de Pinzgau si Sura de stepa, au intrat n categoria populaiilor vulnerabile, datorit reducerii numerice anuale continue.

In Transilvania taurinele de rasa Sura de stepa se gaseau raspandite in centrul si vestul provinciei, dar in aproape toate provinciile crescatorii practicau incrucisari cu alte rase de taurine.

In Banat si Bucovina taurinele de rasa Sura de stepa au fost inlocuite complet cu alte rase.

Diversificarea taurinelor s-a produs atat de mult in decursul vremurilor, incat s-a simtit nevoia unei sistematizari a raselor existente, trecandu-se la clasificarea lor dupa diverse criterii. II. EVOLUIA STRUCTURII DE RAS LA SURA DE STEPDatorit cercetrilor efectuate de V. Maciuc i t. Creang ne putem face o imagine cu privire la evoluia n timp a aefectivelor de sur de step din Romnia. Numrul de vaci din rasa Sur de step n controlul oficial al produciei n perioada

1993-2008 (dup V. Maciuc i t. Creang 2010)

AnulVaci n control

(n)Nr.total

vaci% din total

1993271650450,016

1994251613130,015

1995211840030,010

1996252027380,012

1997192227530,008

1998152236480,006

1999172240940,007

2000151911300,007

200113945190,013

200210965630,010

200318993710,018

200423970360,023

2005251018700,024

2006561137920,049

2007351438390,024

2008441420070,030

Fig. 1 Numrul vacilor de ras Sur de step cuprinse n COP

Varietatea moldoveneasc a fost tipul cel mai reprezentativ i caracteristic al Surei de step, cu cea mai mare importan, fiind rspndit pe ntreg arealul Moldovei. Este varietatea cu dezvoltarea corporal mijlocie

Exteriorul animalelor din aceast varietate este caracteristic raselor primitive, cu multe defecte n special la membre i uger. Vacile au capul relative lung, ngust, cu profil drept, expresiv, ncadrndu-se n timpul craniologic primigenius. Capul este prevzut cu coarne care au forma i dezvoltarea caracteristic, de culoare alb-glbuie la baz i negre la vrf. La tauri capul exprim bine caracterele sexuale secundare avnd profilul uor convex, cu lrgime mai mare ntre orbite, coarnele mai scurte i mai groase. Gtul este mai lung, subire i cu musculatur slab dezvoltat la vaci, iar la tauri este puternic, cu cerbicea foarte dezvoltat imprimnd foarte bine caracterul de masculinitate. Linia superioar a trunchiului este sinuoas, avnd grebnul nalt, lung i ngust, slab musculos, cu spinarea i alele nguste, iar musculatura slab dezvoltat. La nivelul crupei sacrumul este proeminent, direcia crupei fiind oblic antero-posterior. Crupa este slab musculoas, strmt la ischii care constituie un defect evident cu implicaii n actul parturiiei. Coada este lung i groas, terminat cu un smoc de pr abundent i grosier. Vacile au pieptul strmt, cu musculatura slab dezvoltat, coastele slab arcuite, cu direcie oblic pe coloana vertebral, delimitnd un torace ngust, ns suficient de adnc. Abdomenul este voluminos i de multe ori cu defectul abdomen de paie. La vaci, dar n special la tauri, trenul anterior este mai dezvoltat dect cel posterior, animalele avnd o nfiare mai impuntoare. Ugerul este slab dezvoltat, cu mameloanele uniforme, esurul glandular redus, pielea ugerului acopeirt de nveli pilos abundent, cu vascularizaia tears. Membrele sunt puternice, cu articulaii tari, ongloanele foarte rezistente, de culoare neagr, animalele deplasndu-se cu uurin pe drumuri tari, pietruite i terenuri accidentate. Aplomburile anterioare ct i cele posterioare prezint unele defecte evidente, cum ar fi: genunchi de bou, jarete sbiate, coate de vac, panard, strmt din fa i din spate etc. Culoarea este caracteristic sur cu nuane mai nchise pe cap, gt, membre i flancuri, iar pe linia superioar i abdomen culoarea este alb-argintiu. Vieii au la natere culoarea glbuie-rocat uniform pe tot corpul, care se schimb dup nprlire, n jurul vrstei de trei luni cnd devine sur-cenuie caracteristic rasei. Pielea este groas, dens, rezistent, cu puin esut conjunctiv subcutanat i slab detaabil, acoperit de pr abundent pe timp de iarn care nprlete primvara. Animalele din varietatea moldoveneasc au tipul de constituie robust-compact, uneori cu tendina spre grosolan, temperatamentul vioi. Sunt animale cu o mare rezisten la boli i intemperii, cazurile de tuberculoz, bruceloz, leucoz fiind rare (V. Maciuc, t. Creang, V. Ujic, 2010)

Longevitatea productiv este remarcabil, vacile fiind exploatate pn la 11-12 ani, dar sunt i animale care se exploateaz pn la 16-20 de ani sau chiar depesc aceast vrst. Un exemplu concludent este vaca Maria nscut n 1923 la tamazlcul Popui Botoani, care n lactaia a 11-a a produs ntr-o lactaie de 296 zile cantitatea de 2849 kg lapte i 4,94 % grsime. Sunt ns animale cu o precocitate redus chiar i n condiii optime de hrnire i ntreinere.n cadrul acestei varieti se cunoate i tipul bucan care cuprinde animale la fel de rustice, tardive i rezistente ca i vacile moldoveneti, dar mai bine proporionate, de tip brevimorf cu talia mai redus cuprins ntre 122 i 133 cm.Varietatea transilvnean denumit Sur sau Alb de Transilvania a fost rspndit pe ntreg teritoriul transilvnean pn n preajma anilor 1860-1870 cnd aria ei s-a restrns prin introducerea raselor amelioratoare Simmental, Schwyz i Pinzgau. Rasa a supravieuit pn la al doilea rzboi mondial, cnd a disprut fiind ns absorbit n totalitate prin ncrucirile de absorbie cu rasele amelioratoare.

Este varietatea cu cea mai mare dezvoltare corporal i o conformaie corporal mai corect dect la varietatea moldoveneasc.

Culoarea corpului la vaci este sur-cenuie mai deschis la vaci i mai nchis la tauri. O particularitate a acestei varieti este dezvoltarea mare a coarnelor i forma de caracteristic ct i aptitudinile de munc mai bune, dar inferioare cele de lapte i carne.

Varietatea dobrogean este cea mai mic la talie i a evoluat sub infleuna vitelor de munte Isker din Bulgaria de la care prezint multe asemnri. A fost suspus ncrucirii de absorbie cu rasele roii rezultnd populaia de taurine Roie dobrogean, n prezent absorbit de rasa Friz.

Varietatea ialomiean a rezultat din ncruciarea vitelor moldoveneti cu cele transilvnene n esul Dunrii, populaia rezultat fiind foarte heterogen i prezentnd caractere intermediare ntre formele brahicere i primigene. Sunt animale de talie mic, de culoare sur uniform, cu prul de corp abundent, cu producii de lapte i carne slabe.

Aa cum am menionat, taurinele din rasa Sur de step au o dezvoltare corporal variabil, n funcie de varietate respectiv 118-133 cm talia la vaci i 250-550 kg greutatea corporal.

Cercetrile efectuate la staiunea Popui, Botoani, n perioada cnd gzduia aceast ras, au evideniat o greutate la natere de 29 kg la viele i 27 kg la masculi. Jumtate din greutatea de adult, vielele ating la mai puin de 12 luni (244 kg); iar turaii la vrsta de 16 - 18 luni respectiv 387 kg. n primii 5 ani de via femelele i mresc greutatea de la natere de 17 ori iar masculii de 25 de ori.

Aadar, prin mbuntirea mediului i n special hrana, rasa Sur de step i poate mri gradul de precocitate dovad i faptul c dup 4 ani unele dimensiuni nceteaz de a crete (t. Creang, V. Maciuc, 2010)

Rasa are aptitudini universale - traciune, lapte, carne. Producia de lapte este variabil 1000-1500 Kg iar n condiii bune de exploatare realizeaz i 2500 kg lapte, cu 4,1-4,6 % grsime respectiv 65-90 kg grsime total. Cercetrile efectuate de colectivul V. Maciuc, V. Ujic, M. Pntea pe efectivul existent la S.C.D.C.B. Dancu, Iai (2004, 2009) au evideniat valori medii ntre 1284,82 kg lapte n lactaia I-a i 2479,71 kg n lactaia a III-a cu 4,25 % grsime.

Indicii produciei de lapte i de reproducie la vacile de ras Sur de step cuprinse n Controlul Oficial al Produciei (C.O.P.) sunt prezentai n tab. 3. Producia medie de lapte pe toate lactaiile a fost de 1881 Kg cu 4,41 % grsime i 3,56 % proteine iar la E.M. (Echivalent Maturitate) 2224 Kg lapte, cu 4,36 % grsime i 3,52 % proteine. III. INSUIRI MORFOLOGICE I DE PRODUCIE ALE TAURINELOR DE RAS SURA DE STEPConformatia este cea a tipului de animal de lapte, glanda mamara fiind insa mica si acoperita cu par dur, destul de lung.

Talia animalele din aceasta este de obicei inalta, fiind mai mare decat inaltimea la ischii. Capul este alungit, fin, cu profil adesea rectiliniu, cateodata usor convex, mai ales la boi, acestia avand coarnele mult mai dezvoltate de cat femelele.

Coarnele de obicei lungi au forme variabile, mai frecvent sunt sub forma de lira. In rare cazuri coarnele sunt indreptate orizontal sau sunt trase spre spate. Urechile sunt proportionale ca marime si frumos purtate.

Trenul posterior este lung, pieptul putin profund (ascutit), avand o crupa proportionala, oblica in general, trenul anterior fiind mai dezvoltat decat cel posterior, fesele sunt concave, iar musculatura din aceasta regiune este putin dezvoltata. La tauri, pe partile superioare laterale se depune grasime in cantitate mai mare. La animalele bine ingrijite corpul este bine imbracat in muschi.

Culoarea variaza, cateodata este neagra, alba sau intermediara intre cele doua culori, argintie, gri inchis sau gri deschis, dar aproape in toate cazurile prezinta pe anumite zone de pe corp, dar mai ales la nivelul urechilor, spatelui, capului, in jurul ochilor, zona dintre urechi o nuanta mai inchisa pana la negru. Uneori aceste nuante se intind si pe alte regiuni si anume pe: coaste, partile laterale ale corpului si pe membre. Aceasta situatie este mai frecvent intalnita la tauri. Coarnele sunt bicolore, la baza sunt albe si cu un punct negru. Narile sunt negre.

Membrele sunt inalte, osatura si tendoanele sunt bine dezvoltate.

Pielea este destul de groasa, parul este abundent, iar in diverse locuri ( frunte, intre coarne) creste in smocuri destul de lungi.

Aptitudinile rasei - rasa Sura de stepa prezinta aptitudinile raselor pentru munca, datorita membrelor lungi, rezistente, cu pasul mare, rapid si cu o vivacitate deosebita, foarte puternice, rezistente la eforturi prelungite. Pentru aceste motive in Vechiul Regat, munca campului se facea exclusiv cu boii din aceasta rasa.

Greutatea la nastere este mica, fiind cuprinsa intre 20-25 kg., iar greutatea ca adult atinge 400- 500 kg., in conditiile unei bune ingrijiri. Astfel, s-au constatat exemplare, care la nastere au inregistrat o greutate de 28 kg., variatiile fiind intre 22- 41 kg., iar greutatea maxima a animalelor adulte a fost de 515 kg. ( Statiunea Popauti ), randamentul la sacrificare fiind de 51,55 % la boi, iar la vaci de 47,23 %, cu media intre 59,8 62,22 %. Viteii bine ingrijiti se pot dezvolta destul de bine, aproape la nivelul celor din rasele precoce.

Rasa Sura de stepa, prin toate varietatile ei ecologice impuse de factorii de mediu din diferite zone ale tarii a participat la formarea actualelor rase de taurine din Romania, constituind un material biologic foarte valoros datorita bunei adaptabilitati si rezistenta deosebite, precum si capacitatii combinative in incrucisarile cu alte rase.

In functie de zonele de raspandire, taurinele de rasa Sura de stepa prezinta unele particularitati morfologice si de productie.Indicii produciei de lapte i de reproducie la rasa Sur de step,

LactaiaNr.

lactaiiLapte

(kg)GrsimeProteineVPCI

zile

kg%kg%lunizile

131315614,67483,66280

2324761124,53923,74426

342103854,12693,36526

41902404,42323,56428

Toate 111881824,41663,56483

Toate (EM)112224964,36783,52

Numrul lactaiilor i media produciei de lapte pe lactaii standard, n EM

Anul de controlNumr lactaiiLapte

(kg)GrsimeProteine G+P

(kg)

kg%kg%

200152592973,81923,32198

2002131921253,911113,47236

200341660714,27563,35127

2004142282974,26733,21140

2005162155994,62753,50174

20061724341194,93883,61207

2007171949864,52703,63156

2008112224964,36783,52174

Numrul lactaiilor i media produciei de lapte pe lactaii standar, n EM (Echivalent Maturitate), din perioada 2001-2008 sunt prezentate n tab. 4. Se constat un minim de producie n anul 2003 de 1660 Kg lapte i un maxim de producie n anul 2002 de 3192 Kg lapte cu 3,91 % grsime i 3,47 % protein iar grsime plus protein 236 Kg.

Producia de carne la rasa Sur de step este sczut consecina sporului de cretere, greutii i carcaselor reduse, randamentului la sacrificare de 45-50 %. n condiii bune de ngrare se poate obine un spor mediu zilnic de 600 800 g i un randament la sacrificare de 53 -55 %. n tab. 5 i 6 sunt prezentate rezultatele obinute la staiunea Popui. Este cunoscut faptul c n rile europene, unde rasa Sur a fost selecionat pentru producia de carne i exploatat corespunztor, rezultatele au fost satisfctoare i chiar bune (V. Maciuc, t. Creang 2010).Randamentul i indicii de recuperare

Greutatea vieTauri

600 kgVaci

400 kgBoi

500 kg

Randament60%47%52%

Carne 360188260

Snge231220

Piele492743

Picioare859

Stomac plin579278

Intestin333535

Cap151015

Pulmon434

Inima212

Ficat545

Splin111

Rinichi30918

Coad esofag111

Rect+vezic222

Organe genitale10107

IV. CARACTERIZARE FENOTIPIC I GENETIC A RASEI SURA DE STEPCele mai recente studii asupra nucleului de ras Sur de step din ferma Dancu au fost efectuate de colectivul coordonat de t. Creang (2008-2009) ntr-un proiect de cercetare (Cod proiect IDEI: 353/2007) care urmrete monitorizarea i conservarea nucleului de ras Sur de step din Moldova. Din acest colectiv face parte i Conf. dr. V. Maciuc recunoscut pentru profesionalismul su n prelucrarea statistic a datelor i estimarea parametrilor genetici. El a elaborat dou programe de statistic dup modelul R.E.M.L. i are experien de peste 15 ani n diferite colective de cercetare.

Importana proteciei i conservrii resurselor genetice animale n toate statele lumii, rezid din preocuparea permanent a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Agricultur i Alimentaie, FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) prin ntlniri anuale cu specialitii nominalizai din fiecare ar i numeroase publicaii elaborate periodic prin IDAD (Informative for Domestic Animal Diversity) cum ar fi: Lista roie pentru animale i plante ameninate la scar mondial; Strategia global i managementul resurselor genetice a animalelor de ferm; Principalele linii directoare pentru dezvoltarea planurilor de gestiune a resurselor genetice la nivel naional. Avnd n vedere c Romnia este semnatar n 1992 a Conveniei ONU pentru biodiversitate biologic, i alinierea legislaiei naionale cu cea internaional, suntem nevoii s revedem strategia conservrii resurselor genetice la nivel naional.

Agrobiodiversitatea este un element esenial al biodiversitii mondiale. Mai mult de 75 % din producia agricol alimentar mondial, provine de la 25 specii vegetale i animale domestice. Gestiunea i modificrile Resurselor Genetice n cadrul acestor specii sunt indispensabile i vin n ntmpinarea asigurrii securitii alimentare. Presiunea pentru creterea produciei alimentare, productivitii i durabilitii la nivel mondial este puternic. Identificarea, obinerea i dezvoltarea ulterioar a materialului genetic vegetal i animal, care duc la o nalt productivitate i o bun adaptare la condiiile locale, sunt prioriti mondiale i au condus la o micare fr precedent a materialului genetic de folosin agricol.

Prin urmare, se impune a se face un recensmnt al resurselor genetice animale n aceast etap. Numrul speciilor de animale domestice exploatabile n prezent este de aproximativ 40, din care 14 specii asigur 90 % din producia animal total. Nou din aceste 14 specii (bovine, cabaline, porcine, ovine, caprine, bubaline, psri i curci), reprezentnd aproximativ 4000 de rase din lumea ntreag, alctuesc cea mai mare parte din numrul total de mamifere cunoscute pe terra. n urma unei anchete mondiale asupra a 28 de specii de animale domestice, indic 3882 de rase din care aproximativ 880 nu au un efectiv cunoscut, sunt n pericol i poate dispare tipul lor genetic. Datorit resurselor financiare reduse i umane disponibile, nu se poate defini i identifica toate subansamblele acestor rase, care acoper toat gama diversitii resurselor genetice a animalelor domestice, pentru a furniza resurse eseniale i suficiente pentru meninerea activitii de cretere.

Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO) are o lung istorie de participare la gestiunea mondial a resurselor genetice animale i a acceptat responsabilitatea de dirijor, coordonator al aciunilor concertate ale resurselor genetice a animalelor domestice i de a reprezenta parteneriat. FAO a lansat n 1995 un Program lrgit pentru gestiunea resurselor genetice a animalelor de ferm pentru orcine furnizeaz un mecanism pentru comunicare i cooperare internaional, privind gestiunea resurselor genetice animale. Elementele tehnice ale Programului mondial al FAO pune accent pe identificarea, descrierea, dezvoltarea, utilizarea i supravegherea resurselor genetice animale, conservarea resurselor unice i ameninate, formarea i participarea populaiei la gestiunea resurselor genetice animale i ameliorarea comunicrii prin dialog i legturi internaionale pentru gestiunea resurselor genetice animale.

Sura de step (fig. 2), este o ras neameliorat care provine din forma de origine Bos taurus primigenius. Formarea rasei este n strns legtur cu mediul natural, la care cresctorul a contribuit foarte puin (Maciuc, 2010).

La noi n ar, pn spre jumtatea secolului trecut, rasa a fost preponderent pentru ca ulterior ponderea ei s nregistreze un declin pronunat. Se cunosc mai multe varieti, care au primit denumirea dup numele zonei de formare: moldoveneasc, transilvnean, ialomiean i dobrogean. Varietatea transilvnean se caracterizeaz din punct de vedere morfologic prin dezvoltare corporal mare, urmat de varietatea moldoveneasc care se situeaz ntre taurinele de mrime mijlocie, avnd n trecut i cea mai mare rspndire n zona Moldovei.

Rasa Sur de step S.C.D.C.B. Dancu Iai Cercetrile s-au efectuat pe 30 vaci Sur de step, la care s-au urmrit: indicii produciei de lapte pe lactaii succesive (primele opt lactaii); indicii dezvoltrii corporale la taurinele adulte; structura genetic intrapopulaional; heritabilitatea, repetabilitatea, corelaiile fenotipice i genetice ntre principalele caractere morfoproductive i valoarea de ameliorare a reproductorilor.

Pentru procentul de grsime din lapte, modulul populaiei are frecvena relativ de 27,59 % i aparine clasei 4,37 4,68 % grsime. Prin urmare, plus variantele luate n considerare la ameliorarea populaiei sunt modulul ( 27,59 %) i clasele mai mari dect modulul (4,69 5,00% respectiv 5,01 5,32% grsime). Cantitatea de grsime are mai multe clase cu frecvene mari iar plus variantele vor fi stabilite n funcie de mrimea lotului de prsil necesar pentru ameliorarea populaiei.

n cazul procentului de protein din lapte, modulul populaiei are fecvena relativ de 26,92 % i aparine clasei 3.54 3.66% protein. Plus variantele sunt cuprinse n clasa modul i clasele mai mari dect modulul (3.67 3.78% respectiv 3.79 3.91% protein).

n structura genetic a efectivului studiat au fost identificate trei grupe de semisurori paterne cu mai muli indivizi (tab. 8), cu producii de 1548,22 kg (cod 79009), 1558,11 Kg (cod 87027) i 1752,33 kg (cod 79005), valori destul de reduse n ce privete cantitatea de lapte (Maciuc, 2009).V. PROGRAMUL DE CONSERVARERasa de taurine Sura de stepa este considerata o rasa vulnerabila si in pericol de disparitie, care datorita faptului ca nu rezista in competitia productiva cu rasele active inregistreaza continuu scaderi numerice fapt ce le pericliteaza existenta. Din acesta cauza rasele in curs de disparitie trebuie sa faca obiectul unei conservari pentru fond genetic, actiune care este suportata in general de stat, organizatii neguvernamentale sau amatori. In mod normal, acest proces trebuie supervizat de organisme guvernamentale, iar pe plan international este supervizat de FEZ si FAO.

Programul romanesc de conservare trebuie sa vizeze concret un plan cu masuri care sa se refere la:

1) Statusul de risc (situatie normala, vulnerabila, in pericol, disparuta, cu sanse de recuperare sau nu) al tuturor raselor existente in tara.

2) Rase ce trebuie incluse in programul de conservare subventionata si argumentul invocat. Ca regula se conserva rasele autohtone unicat ce nu mai sunt active sau conservate in alta tara, cu importanta biologica, cultural-istorica, etc.

3) Subventia ce trebuie acordata fiecarei rase. Aceasta trebuie sa recupereze diferenta dintre profitul sau pierderea dat de un individ mediu din rasa respectiva si profitul mediu pe individ, dat de rasele active. 4) Metoda de conservare si numarul de indivizi pentru care se acorda subventia. In

Romania se practica o conservare in situ- animale vii in conditiile normale de viata, sau in vivo- prin conservare de embrioni. Literatura indica un numar minim recomandat de animale pentru diferite specii (Draganescu, 1975-1979). La mamifere se propune o subventie pentru un numar dublu sau triplu de animale care exista in teren. Aceasta subventie trebuie acordata numai crescatorilor care respecta un anumit program de selectie si imperecheri, fiind recomandata selectia intrafamiliala, stabilizatoare si incrucisarea interfamiliala.

Rasele autohtone din fiecare tara sunt in general inrudite cu resursele genetice din tarile vecine. Rasele importate continuu sau recent sunt conectate la resursele genetice din tarile exportatoare. Asadar folosirea animalelor este mai mult sau mai putin o problema interna a fiecarei tari, insa ameliorarea si conservarea eficienta a resurselor genetice cere o cooperare internationala.

Pe baza cunoasterii inrudirii dintre rasele sale si rasele din alte tari, pentru Romania este important sa se stabileasca relatii de cooperare in probleme de testare a raselor, de ameliorare si conservare a lor.

Cooperarea se realizeaza pe mai multe planuri:

cooperarea pentru conservarea raselor in pericol poate mari eficienta conservarii si scaderea cheltuielilor

cooperarea pentru ameliorarea raselor autohtone

cooperare in problema caracterizarii sistematizarii si nomenclaturii raselor

cooperare cu companii exportatoare de rase, hibrizi si material seminal

Romania este interesata si a actionat pentru cooperarea cu tarile vecine in ameliorarea raselor in curs de disparitie si sunt discutii pentru o cooperare mai larga pentru a realiza un management corect al resurselor genetice pe plan national si cu deschidere pentru o cooperare internationala. Pentru aceasta este necesar ca:

agentia pentru managementul resurselor genetice si utilizarea acestora sa fie bine organizata

conservarea resurselor genetice sa primeasca support material, legislativ si moral din partea coordonatorului national cu deschidere pentru a se alinia la normele internationale

stabilirea unui sistem de cooperare intre toate institutiile nationale implicate in conservarea biodiversitatii

afilierea organizatiilor nationale neguvernamentale privind conservarea resurselor genetice, la organizatii internationale similare, pentru a beneficia de sprijinul material si stiintific al acestora.

SCDB Dancu Iasi are un sistem de identificare a animalelor si inregistrare a ascendentei prin sistemul ICAR ( crotaliere ) si tinerea evidentei datelor privind ascendenta in registre speciale pentru acest scop.

Obiectivele urmarite in cadrul programului de conservare a rasei Sura de stepa se refera la:

- cresterea numerica pana la un nivel considerat optim de 50 cap. matca si totodata aplicarea unei scheme de imperechere care sa permita evitarea aparitiei derivei genetice. De asemenea se va urmari ca populatia rezerva de gene Sura de Stepa sa aiba o marime minima si sa fie genetic stabila. .

- studierea caracterelor cantitative si calitative specifice acestei rase ( polimorfismul proteinelor , grupe sanguine , caractere de reproductie si productie ) .

- elaborarea de modele de gestionare si de conservare a resurselor genetice la taurinele amenintate cu disparitia ;

- constituirea unei rezerve de gene din rasa Sura de stepa care vor putea fi utilizate in programele viitoare de ameliorare a raselor actuale

Ameliorarea rasei Sura de stepa vizeaza activitati de:

selectie a efectivului existent in vederea mentinerii caracteristicilor morfologice caracteristice rasei. Din punct de vedere fenotipic nucleul este format din exemplare care se pot incadra in doua tipuri :

un tip reprezentat de animale zvelte , bine dezvoltate cu conformatie tipica animalelor de munca , culoarea robei inchisa , greutatea medie la varsta de adult 500kg. , talia 128- 130 cm ;

al doilea tip reprezentat de animale in roba vanat deschis , talie mica , uscativ , cu conformatie tipic de lapte , greutatea medie la varsta de adult de 410kg si talia de 120 cm .

Productia de lapte pe lactatie normala se situeaza intre 1400 2200 kg lapte cu 4,2 5 % grasime si 3,7 4,1 % proteina . Reforma selectiva aplicata (10%) vizeaza eliminarea din efectiv a exemplarelor care nu corespund fenotipic rasei Sura de Stepa .

Durata lactatiei este cuprinsa intre 240 305 zile, durata mai mare fata de Sura traditionala (150 180 zile). Aceasta durata mai mare a lactatiei este influentata de modificarea sistemului de exploatare, trecand de la cel extensiv (stabulatie libera la pasune) la stabulatie permanenta . Varsta primei fatari caracterizeaza nucleul printr-o slaba precocitate de reproductie data de varsta inaintata a primei fatari, care este in medie de 1360 zile . Intervalul mediu intre fatari la efectivul analizat este de 414 zile .

reproductie

Pentru insamantarea vacilor si tineretului femel de peste 18 luni se foloseste material seminal congelat provenit de la 8 tauri.Tehnicile de calcul variaz n funcie de algoritmul de optimizare ales, dar toate solicit la fiecare ciclu de iteraii soluii BLUP, pentru diferite efecte ale modelului. Este necesar un numr mare de iteraii pn se ajunge la convergen, dar acest lucru nu poate fi evitat dac se dorete o evaluare eficace. De regul, se accept drept criteriu de convergen o diferen ntre soluiile rezultate din ultima i penultima iteraie, mai mic de un procent din media valorilor nregistrate la indicatorul respectiv (Maciuc, 1999). n cazul nostru, convergena final a fost de 99,99 % iar numrul de iteraii 1687.Modelul biometric folosit are urmtoarea form:

Jijkl=+Fi+LJ+Ak+eijkl

n care:

Jijkl=performana l a individului k realizat la lactaia j, n ferma i,

=media general,

FI=efectul fermei i (factor fix); i=1.

Lj=efectul rangului de lactatie j (factor fix); j=1.

Aik=efectul genetic aditiv al individului k; (factor aleator).

eijkl=eroarea asociat fiecrei performane msurate.

Este un model mixt deoarece include un factor aleator (animalul) i doi factori fici (ferma, i rangul lactaiei).n tabelul de mai jos sunt prezentate valorile coeficienilor de heritabilitate, repetabilitate i corelaiilor ntre principalele caractere morfoproductive. Heritabilitatea (h2) i repetabilitatea (R) principalelor caractere morfoproductive, la rasa Sur de Step

SpecificareHeritabilitateaRepetabilitatea

Durata gestaiei0,150,17

Durata lactaiei normale0,270,29

Cantitatea de lapte 0,300,33

Procentul de grsime0,710,73

Cantitatea de grsime0,310,34

nlimea la grebn0,37-

Perimetrul toracelui0,33-

Greutatea corporal0,41-

Din analiza heritabilitii principalelor caractere morfoproductive se pot reine valorile mijlocii pentru cantitatea de lapte i grsime (h2=0,30, 0,31), ceea ce dovedete o bun consolidare genetic a nucleului studiat. Acelai aspect rezult i din analiza heritabilitii taliei i greutii corporale, selecia fenotipic pentru aceste caractere fiind eficient. De menionat procentul de grsime din lapte care are o influen ereditar mare h2 = 0,71.

Determinarea repetat a performanelor unui individ prelungete timpul de cunoatere mai exact i, n consecin, timpul pentru luarea deciziei cu privire la reinerea sau respingerea lui n procesul de selecie. De aceea, pentru a beneficia de aceast certitudine sporit, fr a mai apela la msurtori repetate n timp n vederea stabilirii difinitive a valorii animalului, se poate folosi un parametru genetic care d indicaii asupra gradului de asemnare a valorii caracterelor ntre o msurtoare i alta, parametru genetic denumit repetabilitate. n neles larg, repetabilitatea se refer la manifestarea fenotipic a aceluiai caracter n diferite perioade ale vieii individuale.

CONCLUZII:n Romnia, rasaSura de step, uitat mult vreme i considerat lipsit de importan, datorit potenialului genetic productiv inferior raselor ameliorate, a revenit n actualitate, acum cnd specialitii abordeaz problema biodiversitii genetice n lumea animal i urmresc conservarea fondului de gene al raselor rustice, aciune ce este coordonata de FAO. Drept consecin, n ultimul timp, se organizeaz tot mai multe dezbateri tiinifice pe plan intern i internaional, cercetri n vederea salvrii acestei specii. Cercetrile efectuate au fost un real succes, iar Romnia ar trebui s fac eforturi sporite n vederea mbuntirii situaiei speciilor pe cale de dispariie.

BIBLIOGRAFIEhttp://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20-%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdfwww.univagro-iasi.ro/.../Sura_de_Stepa/.../Raport_de_cercetare_pe_anul...http://www.recolta.eu/arhiva/vacile-din-rasa-sura-de-stepa-si-porcii-bazna-in-pericol-4812.html http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/SITE%20DIRECTIA%20PATRIMONIU.pdf http://www.recolta.eu/arhiva/vacile-din-rasa-sura-de-stepa-si-porcii-bazna-in-pericol-4812.html

HYPERLINK "http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/SITE%20DIRECTIA%20PATRIMONIU.pdf" http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/SITE%20DIRECTIA%20PATRIMONIU.pdf

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&rlz=1C1GGGE___RO607RO607&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=Rasa+Sur%C4%83+de+step%C4%83+reprezint%C4%83+una+din+cele+mai+vechi+rase+autohtone

http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20-%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&rlz=1C1GGGE___RO607RO607&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=Rasa+Sur%C4%83+de+step%C4%83+reprezint%C4%83+una+din+cele+mai+vechi+rase+autohtone





http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf














http://www.u http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20-%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdfnivagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf








Date post:	15-Sep-2015
Category:	Documents
Upload:	sanducu-spinu
View:	251 times
Download:	12 times

Referat Ana Spinu.doc

Documents