145

Reconversia arhitecturii industriale

Obturarea comunicării funcționale și vizuale cu zonele adiacente urbane sau cu elemente naturale de interes (ape, peisaje interesante).

Incompatibilități estetice

Plastica arhitecturală caracterizată de monotonie. Ritmurile egale și ample pot induce, după un prim contact favorabil determinat de ineditul imaginii, senzația de monotonie.

Rigiditatea volumelor mari și compacte, inadecvate cu tipologia formală a contextului construit.

În consecință, operațiile specifice utilizate în reconversie urmăresc atât valorificarea calităților cât și soluționarea incompatibilităților menționate.

4.2 Instrumente formal-ambientale în reconversia arhitecturii industriale

Proiectul de reconversie al unei clădiri are ca primă etapă importantă analiza situației existente, în scopul identificării elementelor compatibile și incompatibile cu noua funcțiune. În raport cu aceste elemente urmează a se realiza operațiile de conformare a clădirii pentru noua utilizare. Aceste operații se grupează în două categorii. Prima categorie se referă la intervențiile de valorificare a calităților clădirii existente, și anume cele rezultate din analiza prezentată în capitolele precedente. Din a doua categorie fac parte intervențiile de adaptare la noua funcțiune, prin care se operează modificări în scopul satisfacerii cerințelor noilor utilizatori. După cum rezultă din analiza modalităților de intervenție în scopul refuncționalizării unei clădiri în general, pornind de la cerințele practic-funcționale până la cele ce privesc expresivitatea (calitatea estetică) și semnificațiile reconversiei, există o varietate de operațiuni formale care pot fi utilizate. Specificul arhitecturii industriale permite o mai mare libertate și gamă de opțiuni în aplicarea acestor operații. Modalitățile de intervenție formală au la bază principii compoziționale comune, diferențiindu-se ca efect în funcție de componentele arhitecturale asupra cărora operează. De asemenea, ele au și aspecte specifice în funcție de situația concretă în care se intervine prin reconversie:

clădire izolată, construcție tehnologică, ansamblu industrial.

Fig. 383

Fig. 384

Fig. 385

146

Reconversia arhitecturii industriale

4.2.1 Operații formale în reconversia clădirilor izolate

Operații formal-geometrice

La clădirile izolate, reconversia implică:

operații volumetrice operații la nivelul planurilor

Operații volumetrice

Substracții volumetrice

Din punct de vedere practic, substracțiile volumetrice asigură în reconversie rezolvarea unor cerințe cu privire la ventilarea și iluminarea naturală a spațiilor și la crearea de legături funcționale cu exteriorul. Din punct de vedere formal, substracțiile determină creșterea efectului sculptural al volumetriei. Substracțiile realizate la partea inferioară, au ca rezultat articularea volumelor față de planul orizontal. În cazul în care sunt operate substracții pe tot conturul clădirii, este modificată proporția generală a acesteia, accentuându-se orizontalitatea volumului.

Adiționări volumetrice

Adiționările volumetrice au ca motivație funcțională creșterea suprafeței utile sau crearea unor spații care, din rațiuni structurale sau spațiale, nu pot fi amenajate în clădirea existentă. Formal, aceste adiționări sunt realizate prin extensii ale volumelor pe verticală și pe orizontală. Extensiile pe orizontală sunt realizate mai ales pentru obținerea unor spații funcționale ale căror cerințe sunt incompatibile cu clădirea existentă. Mai eficiente din punct de vedere al ocupării terenului sunt cele pe verticală, posibile la majoritatea clădirilor industriale datorită rezervelor capacității portante a structurii. Prin adiționarea totală nearticulată pot rezulta două tipuri de efecte formale, în funcție de opțiunea pentru o imagine unitară sau transformată a clădirii. Astfel, volumul poate fi extins pe verticală sau pe orizontală, respectând același registru formal, fiind afectată doar proporția (Fig. 393), sau poate fi „interpretat”, prin modificarea configurației volumetrice (Fig. 394). Conformația exterioară rezultată exprimă vizibil operația de adiționare fie prin modificarea imaginii inițiale a obiectului de arhitectură (transformare volumetrică) (Fig. 394), fie prin evidențierea acesteia utilizând contrastul de limbaj arhitectural (Fig. 395).

Fig. 386

Fig. 387

Fig. 388

Fig. 389

Fig. 390

Fig. 391

147

Reconversia arhitecturii industriale

Adiționările parțiale au ca efect poziționarea clădirii existente ca volum dominant în compoziție, aceasta dobândind astfel valoarea de element de „referință” (datum) care asigură unitatea compoziției, în care volumele noi devin accente compoziționale. În cazul adiționărilor parțiale multiple cu conformații identice, rezultă creșterea complexității compoziției fațadei prin suprapunerea unui ritm major peste cel existent (Fig. 396).

Fig. 392 Tacktoren, Kortrijk, Belgia456, 2000, arh. Stéphane Beel Fig. 393 Locuințe (inițial fabrică de zahăr),

zona industrială Poblenou, Barcelona457, 2009, Garcés – DeSeta – Bonet Arquitectes

Fig. 394 Biblioteca publică (inițial atelier metalurgic), Licanten458, 2009, arh. Emilio Marin, Rodrigo Valenzuela, Benjamin Murna

Fig. 395 Filarmonica Elba (inițial depozit), Hamburg459, arh. Herzog & De Meuron

456 Revista El Croquis nr. 125, Stéphane Beel, 1992-2005 457 http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 458 http://www.archdaily.com/70570/licanten-public-library-emilio-marin/mar-biblioteca-05/ 459 http://spluch.blogspot.ro/2007/04/airy-glass-structure-being-mounted-atop.html

148

Reconversia arhitecturii industriale

Fig. 396 Design Innovation Centre (inițial depozit de cereale), Leeds460,arh. Allen Tod

Intersecții volumetrice

Intersecțiile volumetrice, realizate prin combinații de adiționări și substracții volumetrice, au ca scop obținerea unor spații individualizate din punct de vedere al calităților formale, al rezolvării circulațiilor (scări, lifturi) și al asigurării microclimatului, spații care să beneficieze în același timp de legături funcționale directe cu cele ale clădirii existente. Pentru a evita incompatibilitățile dintre noile cerințe funcționale și structura clădirii existente, volumele noi ale intersecțiilor se realizează cu structuri independente. Intersecțiile volumetrice pot fi de două tipuri:

incluziuni de volume, caz în care volumul propus este inclus în volumul inițial (Fig. 399, Fig. 400);

interpenetrări de volume, caz în care volumul propus este vizibil atât la interior cât și la exterior (Fig. 397a,b, a,b).

În cazul incluziunii (spațiu în spațiu), anvelopanta inițială rămâne intactă, iar volumul nou, complet detașat de aceasta, este în mod evident conținut în spațiul clădirii existente. La ambele tipuri de intersecție, contrastul între nou și vechi rezultă din percepția simultană a celor două etape de construcție, fie la nivel de limbaj formal, fie la nivelul scării arhitecturale. Percepția simultană a anvelopantelor celor două volume crește complexitatea formală a compoziției rezultate, și, prin utilizarea contrastului de formă, material sau culoare, revitalizează clădirea veche. Prin intermediul intersecțiilor volumetrice este posibilă realizarea unui dialog formal între configurațiile celor două etape, atât la interior, cât și la exterior.

460 http://curved-light.photoshelter.com/image/I00000lwjavgo6.k

149

Reconversia arhitecturii industriale

Fig. 397 a The White Lady (inițial fabrică de becuri

Philips), Eindhoven461, 1997, Dirrix Van Wylick Architekten

Fig. 398 a Muzeul evreiesc (inițial

centrală electrică), San Francisco462, 2005, arh. Daniel Libeskind

b

b463

Fig. 399 CarriageWorks Contemporary Performing Arts

Centre (inițial ateliere feroviare), Eveleigh, 2007, Tonkin Zulaikha Greer Architects

Fig. 400 MTV Networks Benelux (inițial atelier de dulgherie navală), Amsterdam464,

2007, Max Van Aerschot Arhitect

Efecte spațiale ale operațiilor volumetrice

Utilizarea operațiilor volumetrice are ca efect modificări ale formei, dimensiunilor și caracteristicilor spațiului dat al clădirii industriale, și anume:

restrângere și fragmentare, prin substracții și intersecții volumetrice;

461 Revista Architectural Record, feb. 1999 462 http://www.dezeen.com/2008/01/21/contemporary-jewish-museum-extension-by-daniel-libeskind/ 463 http://www.youropi.com/nl/eindhoven/article/stadswandeling-eindhoven-1394 464 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 342.

150

Reconversia arhitecturii industriale

extindere, prin adiționări și intersecții volumetrice; transformare a spațiului interior in spațiu exterior (curți interioare, terase și spații

deschise acoperite), prin substacții volumetrice. realizarea unor spații intermediare, aparținând deopotrivă interiorului și exteriorului.

Fig. 401 Crearea de

curți interioare

Fig. 402 Locuințe (inițial fabrică de zahăr), zona industrială Poblenou, Barcelona465, 2009, Garcés – DeSeta – Bonet Arquitectes

Fig. 403 Substracție volum

Fig. 404 Caixa Forum (inițial centrală electrică), Madrid466, 2007, arh.

Herzog & De Meuron

Fig. 405 Locuințe colective (inițial fabrică de

textile), Sevilla

Fig. 406 Adiționare volum

Fig. 407 MTV Networks Benelux (inițial atelier de dulgherie navală), Amsterdam467, 2007, Max Van Aerschot Arhitect

Fig. 408 Residencial Vaquería (inițial fermă

industria agricolă), Carme de Abaixo468, 2007, arh Victor Lòpez Cotelo

465 http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 466 Revista Domus nr.913 467 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 342.

151

Reconversia arhitecturii industriale

Fig. 409 Extindere la nivelul subsolului

Fig. 410 Intrare CaixaForum (inițial fabrică textilă), Barcelona469, 2002,

arh. Arata Isozaki Fig. 411 CaixaForum, Barcelona, machetă470

Fig. 412 Extindere pavilionară

Fig. 413 Bread Museum (inițial moară de făină), Ilopolis471, 2007, arh. Brasil Arquitectura Studio

Fig. 414 Stone Museum (inițial depozite), Nasu-Gun472, 2000, arh. Kengo Kuma

Operații cu planuri Operațiile cu planuri au drept scop realizarea de modificări ale comunicării cu exteriorul (iluminarea și ventilarea naturală, contact vizual), precum și realizarea compartimentării și comunicării funcționale, necesare noii destinații. Operațiile cu planuri se încadrează în două categorii principale:

operații cu planuri de închidere a spațiului clădirii (planurile anvelopantei); operații cu planuri în interiorul spațiului clădirii (de remodelare spațială).

468 Revista El Croquis, Experimentos collectivos, p.30 469 http://www.geolocation.ws/v/P/45775034/caixaforum-stairs/en 470 http://www.lurvely.com/photo/2584494786/Maqueta_Caixa_Forum/ 471 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), pp. 75-76. 472 Bognar, Botond , Kengo Kuma: Selected Works, ed. Bednare, Nicola (New York: Princeton Architectural Press, 2005), pp. 80-83.

152

Reconversia arhitecturii industriale

Operații cu planurile anvelopantei

Prin modificarea geometriei planului anvelopantei se urmărește satisfacerea cerințelor de microclimat interior specific noii funcțiuni, prin controlul radiației solare și ventilației naturale.

Planuri verticale ale anvelopantei

Operațiile formale aplicate planurilor verticale ale anvelopantei constau în:

suprimări de planuri opace; reconfigurarea golurilor:

practicarea de goluri noi; modificări în geometria golurilor existente; închiderea golurilor inițiale;

operații de spațializare a planurilor

modificări ale planeității; dublări ale suprafețelor.

Fig. 415 Suprimare planuri

Fig. 416 Deschiderea de noi goluri

Fig. 417 Modificări ale geometriei golurilor

Fig. 418 Închiderea golurilor

Fig. 419 Modificări ale planeității fațadei

Fig. 420 Dublarea fațadelor

Operațiile formale asupra planurilor verticale ale anvelopantei conferă vitalitate compoziției, cu ajutorul:

accentelor compoziționale; modificărilor ritmului existent, rezultat din repetiția uniformă a golurilor sau a

elementelor structurale, utilizând:

gruparea elementelor identice prin dublarea planului pe anumite zone (Fig. 421); închiderea unor goluri (prin care suprafața poate deveni o textură) (Fig. 422); modificări formale ale elementelor care compun seriile inițiale (Fig. 424);

153

Reconversia arhitecturii industriale

efectului de sculpturalitate, rezultat în cazul dublării planurilor la interior sau la exterior, cele noi fiind paralele cu planurile existente sau în contrast formal cu acestea. (Fig. 425, Fig. 427, Fig. 428)

Compozițiile obținute prin reformularea geometriei planurilor verticale sporesc complexitatea formală a suprafețelor, contribuie la creșterea calității estetice generale a clădirii și au o pondere importantă în dezvoltarea expresivității.

Fig. 421 Centru vizitatori și restaurant (inițial stație de pompare), Bochum473, 2012, Arh

Heinrich Böll

Fig. 422 Caixa Forum (inițial centrală electrică), Madrid, 2007, arh. Herzog & De Meuron; desfășurare a fațadei

principale – transformarea ritmului golurilor în textură; accente în planul fațadei prin forma și dimensiunile

golurilor noi

Fig. 423 Lamot (inițial fabrică de bere), Mechelen474, 2005, arh. 51N4E (Johan Anrys,

Freek Persyn, Peter Swinnen)

Fig. 424 Locuințe în zona industrială Poblenou (inițial fabrică de zahăr), Barcelona475, 2009, Garcés – DeSeta – Bonet Arquitectes

Fig. 425 Le Losserand (inițial centrală electrică), Paris 476, 2007, arh. Emmanuel Saadi

Fig. 426 L.A. Design Center (inițial depozit industrial), Los Angeles, 2004, arh. John Friedman, Alice Kimm

473 http://www.architekt-boell.de/projects/industrialmonument/pumpenhaus 474 http://mimoa.eu/projects/Belgium/Mechelen/Lamot 475 http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info

154

Reconversia arhitecturii industriale

Fig. 427 Docks en Seine (inițial docuri), Paris477,2008, Jakob

+ Macfarlane

Fig. 428 Zap’ados (inițial hală de producție), Calais478, 2011, Bang Architectes (Nicolas

Gaupard, Nicolas Hugoo)

Planurile de acoperire

Operațiile la nivelul planurilor de acoperire constau în:

suprimări de planuri opace; decupări (luminatoare), particularizate în funcție de:

poziție: amplasate în câmpul suprafeței sau la marginea acesteia (tangențiale); proporție: liniare (amplasate transversal sau longitudinal) sau cu formă compactă;

reconfigurări ale geometriei planului.

Operațiile formale asupra planului de acoperire îmbogățesc expresia plastică a arhitecturii industriale, prin:

efectul de sculpturalitate, rezultat la exterior prin modificarea configurației geometrice a acoperișului (Fig. 432);

efectul de spațializare, rezultat la interior în cazul dublării plafonului cu tavane false care permit percepția planului inițial (Fig. 433, Fig. 434);

modificarea ritmului existent al grinzilor; dublarea suprafeței planului de acoperire la interior prin gruparea mai multor elemente structurale poate avea efect asupra percepției ritmului structural;

efectul de articulare a suprafețelor planului de acoperire față de planurile verticale, prin amplasarea tangențială a golurilor (Fig. 430);

Intervențiile formale asupra planurilor de acoperire sporesc de asemenea expresivitatea acestora și cresc valoarea ambientală a spațiului interior ca efect al luminii zenitale.

476 http://www.pss-archi.eu/photo-9077.html 477 http://www.e-architect.co.uk/competitions/reskinning_competition.htm, http://www.architectureweek.com/newsletters/notes/507.html 478 http://www.archdaily.com/208688/zapados-bang-architectes/

155

Reconversia arhitecturii industriale

Fig. 429 Loft (inițial atelier), Madrid479, arh. Manuel Serrano Fig. 430 Snape Maltings Concert Hall (inițial fabrică de bere)480, 2009, arh. Haworth Tompkins

Fig. 431 Locuință (inițial hambar) Ross-on-wye481 Fig. 432 Hakodate Bay Regeneration (inițial docuri)482, 1998, arh. Okada & Associates

Fig. 433 Zap’ados, Calais, hală industrială înainte de reconversie483

Fig. 434 Zap’ados, Calais, , 2011, Bang Architectes (Nicolas Gaupard & Nicolas Hugoo), hală industrială după reconversie

479 Converted Spaces, ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006), p. 10. 480 http://www.mason-uk.co.uk/project.asp?pid=4 481 Grand Designs, seria 6, ep.2, Barn conversion, Ross-on-Wye 482 http://www.panoramio.com/photo/73606991 483 http://www.archdaily.com/208688/zapados-bang-architectes/

156

Reconversia arhitecturii industriale

Planul orizontal al pardoselii

Asupra planului orizontal al pardoselii clădirilor industriale, în majoritatea cazurilor lipsit de denivelări, se pot realiza operații planimetrice constând din modificări ale cotei planului de călcare. Modificările de cotă pe anumite suprafețe ale pardoselii au ca scop individualizarea funcțională a unor zone din spațiul total al clădirii industriale. Aceste operații se pot realiza în două moduri:

dublarea planului pardoselii prin realizarea unor platforme la o cotă superioară (Fig. 435).

decuparea în planul orizontal al pardoselii a unor zone cu o cotă mai joasă (Fig. 436);

Aceste operații pot avea efecte importante asupra expresiei plastice a imaginii interioare prin diversificarea formală și dinamica spațială.

Fig. 435 L.A. Design Center (inițial depozit industrial), Los Angeles484, 2004,

arh. John Friedman, Alice Kimm

Fig. 436 Ludwig forum for international art (inițial fabrică de umbrele),

Aachen485, 1988 - 1991, Eller + Eller Arcitekten

Operații cu planuri în spațiul interior

În procesul reconversiei, intervențiile formale la nivelul spațiului urmăresc adaptarea la noua funcțiune, ceea ce necesită realizarea unor ierarhii și relații spațiale în funcție de specificul fiecărui program în parte, valorificând în același timp calitățile practice și estetice existente. Operațiile cu planuri interioare, prin compartimentarea pe verticală sau orizontală a spațiului industrial total, au drept scop din punct de vedere funcțional realizarea unor unități de spațiu noi, pentru delimitarea funcțională sau/și suplimentarea suprafețelor utile necesare noilor destinații.

Planuri verticale

În funcție de tipul necesar de comunicare funcțională între subspațiile rezultate din amplasarea planurilor verticale, acestea pot fi:

484 Converted Spaces, ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006). 485 Powell, Kenneth , Architecture Reborn (London: Laurence King Publishing, 1999).

157

Reconversia arhitecturii industriale

totale – pereți care delimitează unități spațiale închise în spațiul total existent; parțiale – panouri libere cu rol de a crea unități spațiale deschise înspre spațiul total

existent (alveole spațiale care păstrează comunicarea cu spațiul total).

Planurile cu care se operează pot fi opace (Fig. 436) sau transparente (Fig. 437, Fig. 438). Acestea din urmă pot fi din sticlă sau din elemente discontinui, orizontale (Fig. 439) sau verticale (Fig. 440). Planurile transparente realizează ritmuri noi care se compun cu cele existente.

Fig. 437 Loft486, arh. Hanrahan Meyers

Fig. 438 Loft487

Fig. 439 Burombau (inițial atelier industrial), Vienna488, arh. Rataplan, 1994

Fig. 440 L.A. Design Center (inițial depozit industrial), Los Angeles489, 2004, arh. John Friedman, Alice Kimm

Planuri orizontale

Operațiile cu planuri orizontale prin care se realizează în reconversie compartimentarea funcțională pe verticală a spațiului industrial sunt de două tipuri:

dispunerea unor planuri orizontale în vederea realizării unor etaje intermediare pentru extinderea suprafețelor utile (Fig. 441);

decupaje în planurile orizontale existente pentru obținerea unei unități spațiale cu înălțime mare necesară noii funcțiuni (Fig. 442).

486 Niesewand, Nonie , Converted Spaces (London: Conran Octopus, 2002), p. 144. 487 idem, p. 24 488 Broto, Carles , Rehabilitated Buildings, ed. Broto, Carles (Barcelona: LINKS International, 1997). 489 Converted Spaces, ed. Schleifer, Simone (Köln: Evergreen, 2006).