Reabilitarea sistemului respirator

Reabilitarea sistemului respirator

Definitie:

Reabilitarea pulmonar este o intervenie bazat pe dovezi, multidisciplinar, i cuprinztoare pentru pacienii ce au patologii respiratorii cronice cu simptomatic respectiv i cu diminuarea capacitii zilnice de munc.Obiectivele reabilitarii pulmonare: 1. Ameliorarea simptomelor respiratorii (dispnee, fatigabilitate). 2. Cresterea tolerantei la efort ;3. Ameliorarea calitatii vietii legata de starea de sanatate; 4. Scaderea costurilor asistentei medicale; 5. Ameliorarea anxietatii si a depresiei; 6.Reducerea numarului exacerbarilor si utilizarii consecutive de resurse medicale; 7. Reluarea activitatilor profesionale.

Echipa multidisciplinara de recuperare1. Medic reabilitolog-profilat n pneumologie - specializat in managementul bolii pulmonare cronice, face recomandarile medicale, recomanda includerea in PRP, stabileste parametrii programului de antrenament in functie de rezultatul testarii la efort. 2. Kinetoterapeut care - evalueaza nevoile fizice ale pacientului, concepe si conduce programul de antrenament fizic, individualizeaza exercitiile fizice in functie de toleranta fiecarui pacient, contribuie la cresterea gradului de independenta a pacientului. 3. Asistenta de recuperare - asigura informarea si educarea pacientului si a familiei, asigura complianta la tratamentul prescris .

4. Dietetician - se ocupa de sfatul alimentar, evalueaza necesarul caloric si proteic al pacientilor, face recomandari individualizate pacientilor ce au indicatia de a scadea in greutate 5. Psiholog - evalueaza starea psihica a pacientilor, coordoneaza sedintele de relaxare, faciliteaza schimbarea stilului de viata prin terapie comportamentala, evalueaza calitatea vietii .6. Asistent social - detecteaza probleme de tip psihosocial, discuta despre impactul bolii asupra pacientului , faciliteaza accesul la serviciile comunitare. 7. Medicul de familie - rol educational, responsabil de urmarirea pe termen lung a pacientilor, evalueaza managementul factorilor de risc pulmonari.Tipuri de programe de reabilitare pulmonara1. In patient- pacienti internati datorita unor dizabilitati sau aflati in convalescenta dupa o exacerbare. Durata medie de spitalizare este redusa, in medie la 20 zile 2. Out patient(in ambulator) - pacienti vin regulat la edinte de recuperare si sunt incurajati sa continue reantrenamentul fizic la domiciliu 3. Home patient- asistenta medicala de reabilitare la domiciliu prin sistemul de ingrijire la domiciliu; durata 6 saptamini-18 luni

Scopurile reabilitarii pulmonare: reducerea dispneei si a fatigabilitatii ; toleranta crescuta la efort si forta normala a musculaturii scheletice; imbunatatirea capacitatii functionale si emotionale; cresterea calitatii vietii;auto-management optim din partea pacientului; utilizarea optima a resurselor disponibile ;productivitatea crescuta si participarea activa a pacientilor in societate ; reducerea costurilor asociate cu managementul bolii; cooperarea crescuta a familiei atunci cind un membru al familiei sufera de o boala respiratorie.

Evaluarea respiratorie include: Evaluarea clinicEvaluarea analitic (evaluarea alinierii si posturii ct, bilantul articular i muscular: a) capacitatea functonal musculara se testeaz manual, palpator, n micare, se apreciaz fora muscular, b) mobilitatea articulailor costovertebrale, costosternale a coloanei verteb. toracale, testul Ott, c) perimetria toracica , hemiperimetria Evaluarea funcional cu care se aprecieaz gradul de dispnee (testul de dispnee: cu efort si fr/apnee) Dispnea poate fi evaluat cu diverse teste: -l cititului, televizorului, apneei, lumnrii, chibritului, bulelor cu aer etc. - cicloergometrice, testul de 6 min etc. - apnoice Henci (N-25-30 sec), tanghe (N-50-60sec, Sportivi-2-3min, la cresctoarele de perle Japonia 5-6min)

Evaluarea respiraiei Evaluri de laborator: 1. sngernde (oxihemometria), 2. nesngernde: - spirografia, - spirometria, - pneumotahografia (metod uzual de determinare a CV. Spre deosebire de spirogram, care nseamn nregistrarea volumului n funcie de timp, pneumotahograma reprezint curba flux-timp).et al..

Evaluarea imagistica (Rg, CT, RMN, Scintegrafia etc)Evaluri cu diverse chestionare i teste: calitatea vieii, ADL-uri etc.

Pentru realizarea obiectivului de corectare a deficitului respirator sau antrenarea respiraiei la efort n kinetoterapie se folosesc predominant evalurile analitice i funcionale cum sunt pobele cu efort i n unele situaii cele fr efort/apneiice (predominant la persoanele tinere, aduli). Evaluarea dispnei

Aprecierea gradului de dispnee la efort efectuat prin intermediul anamnezei i se disting 5 trepte:1. dispneea de gradul I este cea care la urcatul treptelor;2. dispneea de gradul II apare i mersul pe terenul plat, n ritmul impus de o persoan sntoas;3. dispneea de gradul III apare i la mersul pe teren plat, n ritm propriu;4. dispneea de gradul IV apare i la activitile uzuale;5. dispneea de gradul V care apare i n repaus.

Testul conversaiei i al cititului.

1. n timpul conversaiei cu bolnavul se urmrete atent modul n care acesta respir, dac se instaleaz dispneea i care este intensitatea acesteia sau dac apar fenomene de cianoz. 2. n timtul citutului cu glas tare un text i n diverse ritmuri de citit se observ respiraia pacientului. Efectuat de mai multe ori, acest test permite o apreciere asupra capacitii respiratorii, a volumului pulmonar, al gradului de obstrucie al cilor aeriene.

Testul televizoruluiSpecialistul sau un membru al familiei face observaie n timp ce pacientul urmrete atent un program la televizor. - n aceast situaie i n altele, in care atenia este complet deviat de la propria respiraie se poate constat respiraie de repaus, influenat numai de condiiile patologice a bolnavului i nu de factorii psihici.

Testul de apneen poziie de ezut liber pe scaun, cu spatele pijinit i mnile pe coapse se cere bolnavului ca dup un inspir maxim s execute o apnee ct mai lung posibil (timpul se cronometreaz). - Cu ct disfuncia respiratorie este mai sever cu att durata apneei este mai scurt, iar apneea la sfritul expirului este aproape imposibil. - Cronometrat, durata apneei reprezint un test de evaluare a bolii sau de eficien a tratamentului aplicat. - Testele Henci: apnea n expir maxim (N-25-30 sec), - tanghe: apnea n inspir maxim (N-50-60sec, la sportivi-2-3min, la cresctoarele de perle Japonia 5-6min)

Testul lumnriiLa o distan iniial de 30-45 cm de gur, bolnavul ine o lumnare aprins n care sufl. 1. Cu ct distana este mai mic vsv de iniial sau scade cu att insuficiena respiratoare n cazul sindromululi obstructiv sau altul deficit resirator este mai sever. 2. Ameliorarea deficitului respirator sindromul obstructiv si alte deficite respiratorii permite distanarea lumnrii fa de pacient

Testul de efortla cicloergometru sau covor rulant permite: 1. Stabilirea gradului de limitare a performantei fizice 2. Stabilirea efectului interventiilor terapeutice 3. Diagnosticarea cauzei limitarii capacitatii de efort 4. Selectarea pacientilor pentru reabilitare pulmonara 5. Evaluarea pre si post-operatorie pentru excluderea complicatiilor si determinarea functiei respiratorii restante

Gradul de incarcare /minut (watt/min) la cicloergometru se apreciaza in functie de virsta, inaltimea, greutatea si conditia fizica a pacientului. Conditia fizica se apreciaza prin calcularea consumului de oxigen de virf (VO2peak), in timpul testului de efort maximal conform formulei Wasserman: VO2peak(ml/min)=151(ml/min)+(5,8 x greutate (kg)+(10,5 x incarcare maxima (watt)) VO2 peak/greutate (kg) estimeaza conditia fizica a pacientului.Kinetoterapie respiratorieCorectarea respiraiei se realizeaz prin urmtoarele tehnici kinetice i metode:relaxarea, posturarea,gimnastica corectoare, reeducarea respiratorie, antrenamentul la efort dozat, educarea tusei, educarea vorbitului i terapia ocupaional.

Relaxarea se efectueaza pin 2 tipuri metodologiceRelaxarea "extrinsec", n care rezolvarea strii de tensiune este mediat de un factor extern pacientului, ceea ce creeaz o stare de dependen a acestuia de factorul extern. n aceast categorie intr:1. Terapia medicamentoas (timoleptice, sedative, miorelaxante, neuroplegice etc.);2. Masajul sedativ, miorelaxant;3. Aparatura relaxatoare ( masa sau fotoliul vibrant etc.);4. Hipnoza.Relaxarea "intrinsec" este astzi considerat ca singura capabil s induc o adevrat relaxare. Subiectul i execut el nsui relaxarea, este autonom, chiar dac un instructor i dirijeaz edinele de relaxare pn la nvarea tehnicilor respective

Posturarilea) posturi relaxante i facilitatorii ale respiraiei b) posturi de drenaj bronic

Poziii facilitatorii ale respiraiei n ortostatism

poziie facilitatorie n decubit dorsal

poziie facilitatorie n eznd

Poziie de drenaj in sgmentele posterioare- lobii inferiori drept i stng

Poziie de drenaj asociat cu tapotament pentru lobii inferiori

Metode fizioterapeutice - Aeroterapia. -Bile cu ape dulci zilnic.N3-5 bi. Bile generale temperatura 37,5-38,0C durata 10-15 minute. Ele au un efect de relaxare, micoreaz dispneea, amelioreaz termoreglarea. Bile locale ale membrelor superioare , cu mrirea treptat a temperaturii apei 37-40C, timp de 10 min, are un efect benefic asupra SNC i SNV, i se indic n primele zile de boal.

-RUS al cutiei toracice cu scop antibacterial i de localizare a procesului inflamator n plmni. Durata edinei 5-8 minute N6. Razele ultrascurte la cutia toracic nu se indic mai mult de 6 edine, fiindc poate duce la sclerozarea esutului pulmonar.- Electroforeza medicamentoas la cutia toracic cu sol. 5% MgSO4(+) i sol. 5% KI. Metoda local (Vermeli). Durata unei edine 12 minute. La o cur 15 edine. Densitatea 0,02-0,05 mA/cm2.Microundele decimetrice,durata edinei 6-10 minute N8-10.Inhalaii cu efedrin i eufilin -RUV doze eritemice , cteva cmpuri pe cutia toracic (partea cervical i toracic) regiunea dintre omoplai, pe omoplai i regiunea axilar. n perioada de involuie a bolii, cnd lipsesc contraindicaiile, pentru a elibera cile respiratorii de mucoziti i pentru un efect antibacterial mai bun indicm:- Raze ultraviolete la nazofaringe de la 0,25 biodoz pn la 1,0 biodoz N6.- Inhalaii hidrosaline 5 min, de trei ori pe zi N6.- Masajul vibrotic al cutiei toracice cu scop de prentmpinaqrea apariiei complicaiilor.Multumesc pentru atentie