Lt.-Colonel BĂLDESCU RADUȘef de Stat Major Div. 18

Profesorul cursului de Istorie Militară.

RASBOIULNAȚIONALOPERAȚIUNILE DIN ANII Ï917,

1918 și 1919

CURSPENTRU OFIȚERII-ELEVI

Al ȘCOALEl DE APLICAȚIE A INFANTERIEI

SIBIU, 1934TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE „DACIA TRAIANA"

Lt.-Colonel BĂLDESCU RADUȘef de Stat Major Div. 18

Profesorul cursului de Istorie Militară.

RASBOIULNAȚIONALOPERAȚIUNILE DIN ANII 1917,

1918 Șl 1919

CURS PENTRU OFIȚERII-ELEVI

Al ȘCOALEI DE APLICAȚIE A INFANTERIEI

BiBL.UNIV.CLUJ03Cl*i3, II. 1034

EXEMPLAR LEGAL*

-O- -O--**' -O- -O- -O>—++■ -O—-O- «O -0^-0-SIBIU, 1934

TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE „DACIA TRAIANĂ“

Operațiunile din 1917

pe frontul românesc.

Evenimentele politico-militare pe celelalte fronturi ale Âliaților în prima jumătate a anului 1917.

•Deoarece operațiunile pe frontul român erau în strânsă

legătură cu operațiunile Aliaților pe celelalte fronturi, este necesar să ne aruncăm o scurtă privire asupra situației politico-militare generale, pentru a vedea în ce împrejurări grele ne găsim, când reîncepem operațiunile pe frontul nostru în 1917.

încă din luna Noemvrie 1916, Aliații noștri au o conferință la Chantilly, și se hotărăște ca în primăvara anului 1917 să se înceapă o ofensivă contra Puterilor Centrale pe toate fronturile, concomitent, pentruca adversarul să nu-și mai poată continua manevra sa pe linii interioare.

La această hotărâre, Aliații sunt împinși de două lucruri și anume :

— A profita de faptul că Rusia încă se mai menține, deși ea mergea cu pași repezi spre descompunere.

— Puterile Centrale și în special Austria, era slăbită, pen- trucă pierduse peste 200.000 de oameni, în urma ofensivei lui Brusilow în 1916.

Orice întârziere îi punea în inferioritate prin pierderea Rusiei, a cărei situație devenea din zi în zi mai dubioasă.

In consecință, Aliații hotărăsc o ofensivă de mare amploare pe frontul de Vest, unde avea să opereze cu peste 70 de Divizii anglo-franceze.

1*

4

Germanii însă evacuează, în Februarie, o mare parte din eșindul cuprins între Aras și Noyon, scurtează frontul și se retrag pe pozițiunea Hindenburg, organizată puternic încă din toamna anului 1916.

Din această cauză, marea ofensivă a Aliaților este amânată pentru începutul lunei Aprilie.

Această ofensivă avea să fie conjugată cu ofensiva ruso- română pe frontul de Est și cu a Italienilor pe frontul de Sud.

In Rusia însă se petreceau lucruri mari.La 23 Noemvrie 1916, Țarul Nicolae înlocuește pe ministrul

Sturmer cu Trepov, un om foarte- energic și partizan al Antantei.Călugărul Rasputin însă, a cărui influență la Curtea Impe

rială rusă era hotărâtoare, face să se mențină la Interne ministrul Protopopov, omul Germanilor, care cultivă în popor spiritul pacifist.

Grație afecțiunei pe care o are Țarul pentru acest călugăr, care izolase complet pe Țar de națiunea rusă, îi ascultă toate sfaturile nefaste și înlătură delà guvern pe toți oamenii politici cari erau alături de Antanta și ar fi evitat revoluția.

Oamenii de seamă și poporul însăși, vedeau cu uimire că în conducerea Rusiei își făcuse loc incuria, dezordinea și se întronase mizeria peste tot.

Văd că factorul conducător își asumă drepturi mai multe decât i se cuvine, că influența și ascendentul moral pe care Rasputin îl are asupra Curții Imperiale o izolează complet de sufletul și suferințele poporului .rus.

Nemai putând suporta pe acest călugăr sinistru, îl asasinează la 29 Decemvrie 1916.

Dar nici asasinarea lui Rasputin nu ameliorează situația și la 9 Ianuarie 1917 demisionează și Trepov, văzând că nu mai poate apăra țarismul contra convingerilor sale.

In această stare de nesiguranță și în această atmosferă încărcată are loc conferința interaliată la Petrograd (29 Ian.—21 Febr.) la care iau parte, din partea Franței, Generalul Castelneau și Doumergue, conferință în care avea să stabilească acțiunea Rusiei pentru marea ofensivă a Aliaților, din primăvara anului 1917.

Aliații insistă pe lângă Rusia ca să treacă la ofensivă, cel mai târziu la 15 Aprilie, adică simultan cu cea de pe frontul de Vest, însă li se răspunde că intrarea în acțiune a Rusiei este

- 5 -

subordonată organizărei a 60 de Divizii noui, pentru cari va trebui timp.

Deocamdată, armata rusă nu va putea executa decât acțiuni locale.

Conferința se termină astfel fără nici un rezultat apreciabil.Se constată cu această ocaziune nevoia de a ajuta România

și de a bloca Germania,La începutul lunei Martie, un ger cumplit desorganizează

transporturile pe căile ferate și o criză de alimente domnește la Petrograd, O fierbere vie pătrunde în popor și la 9 Martie izbucnesc mișcări revoluționare, pe care Protopopov încearcă a le înăbuși prin sânge,

Trupele aflate la Petrograd trec de partea revoluționarilor și guvernul rămâne în neputință să potolească revoluția.

Hoarde revoluționare (lucrători, soldați) atacă pe ofițeri și pe agenții de poliție, dau drumul închisorilor, devastează magazinele și dau foc depozitelor statului.

Duma, çare trăia în contact cu poporul și-i cunoștea suferințele, aprobă revoluția, convinsă că în actuala stare de lucruri singurul mijloc de a scăpa țara din anarhie este un guvernământ unic în stat. Ea decide să aresteze pe actualii miniștri și constitue un Guvern provizoriu (13 Martie),

Demițând guvernul Țarist, se constituesc 3 direcțiuni :1, Comitetul executiv al Dumei, însărcinat cu reforma po

litică pentru a calma spiritele și a apăra Dinastia,2, Comitetul mixt de deputați și soldați' (Soviet) cu scopul

de a proclama Republica socială și de a sfârși răsboiul,3, Cartierul general al trupelor (câțiva ofițeri inferiori, sub

ofițeri și soldați) care-și asumau comandamentul suprem și înlocuirea trupelor trecute la revoluție.

La 14 Martie, Comitetul executiv adoptă următorul program :— Abdicarea Țarului în favoarea Țareviciului.— Regența Marelui Duce Mihail fratele Țarului.— Formarea unui minister responsabil.— Alegerea unei Adunări Constituante prin vot universal.— Proclamarea egalităței oamenilor înaintea legilor.Se formează guvernul provizoriu, sub prințul Lvov cu

Gontchekov, Miliukov, Terestchenko și Kerenski.

6

Dar cum se formă acest guvern, el avu îndată de luptat cu partidul extremist „Comitetul mixt al lucrătorilor și soldaților“ denumit „Soviet“ ale cărei revendicări aveau un caracter de o violență extremă, cerând arestarea Țarului și a familiei imperiale, precum și terminarea răsboiului în vederea tendințelor pacifiste infiltrate de socialiștii germani.

In acest scop, cum se formează guvernul provizoriu, Sovietul publică un ordin de zi, cuprinzând 14 puncte, prin care sdrun- cină toată disciplina militară și anume :

— Invită soldații să aleagă delegați în Comitet.— Impune alegerea în fiecare regiment a unui comitet în

locul ofițerilor, un comitet de soldați însărcinat cu controlul și întrebuințarea materialului de răsboiu.

— Dă dreptul soldaților de a lipsi delà unitate fără autorizație.— De a executa comerț.— De a purta haine civile în afară de serviciu.— Desființează semnele gradelor erarhice și salutul față

de superiori.— Orice conflict între ofițeri și soldați să fie rezolvit de

un comitet ales de ei.

Ministrul de Răsboiu (Kerenski) caută să împiedece imediat aplicarea acestui ordin de zi, dar nu ajunge decât la amânarea lui provizorie.

Țarul Nicolae, care se afla la Mohilew, află că tot poporul aderă la revoluție și se refugiază la Prkow unde era Cartierul Armatelor de Nord.

La 15 Martie, delegații Dumei vin să-l depună.El se predă, însă spune că nu vrea să se separe de fiul său.Abdică de bună voie, lăsând puterea supremă fratelui său,

Ducele Mihail.Surescitarea opiniei publice crește pe zi ce trece și prinde

consistență ideia de a termina odată cu Dinastia, Se propune Marelui Duce Mihail să primească funcțiunea de Protectorul Imperiului până la adunarea Constituantei, care va hotărî, și-și va asuma totul.

Găsind în Kerenski însă un mare rival, nu poate conduce și abdică și el.

7

De acum despotismul demagogic se afirmă.întreaga familie a Țarului este arestată la 26 Martie.In mod oficial, la 23 Martie se adoptă fraternizarea cu

inamicul pe front, renunțându-se la cuceriri și la scopul prim al răsboiului.

La 9 Aprilie, când pe frontul de Vest se începea marea ofensivă, Rușii propun Aliaților săi să se discute din nou asupra scopului răsboiului, ei fiind pentru închiderea lui.

Toate acestea sunt aduse telegrafic la cunoștința trupelor pe front, grăbind prin aceasta, descompunerea armatei.

La mijlocul lunei Aprilie, Lenin merge la Stocholm pentru a trată cu Bethman Holveg în vederea terminărei răsboiului.

Către finele lunei Aprilie, peste un milion de soldați părăsesc frontul și se întorc acasă. Ei dezertează în masă pentru a participa la împărțirea pământului.

Agenții germani varsă din abundență bani, alimentând anarhia, ajungând ca soldații însăși să-și asasineze pe ofițerii lor ce căutau să mai mențină ceva din spiritul de disciplină al vechei armate.

Peste tot domnește anarhia și desorientarea tuturora. Lucrul la câmp și în uzine încetează, căile ferate nu mai merg, alimente nu mai sosesc pentru populația delà orașe, foametea cuprinde pe cei săraci și revoluția este pe deplin alimentată.

La începutul lunei Maiu ei fac cunoscut Aliaților vederile Rusiei.

După insistențele Aliaților, guvernul provizoriu investește pe Kerenski, Ministrul de Răsboiu și Marină, cu drepturi dictatoriale, care își afirmă voința pentru continuarea răsboiului și deci, să desfășoare o ofensivă generală pe întreg frontul oriental. El proclamă „Patria în pericol“ numește pe Brusilow generalisim, stabilește planul unei ofensive generale, cu efortul principal în sectorul Tarnopol—Stanislau, în legătură cu ofensiva română pe frontul românesc.

Această ofensivă începe la 1 Iulie (pe frontul român va începe la 24 Iulie) însă planul Rușilor este complect cunoscut de inamic. El concentrase o armată de 9 Divizii cu care montează o ripostă și la 19 Iulie transformă succesul rus în dezastru, urmărește trupele fugare ruse și până la finele lunei August ocupă în întregime Bucovina și Galiția.

*

8

Marea ofensivă franco-engleză începută la 9 Aprilie și care culminează prin atacurile delà 16—20 Aprilie se oprește fără nici un succes strategic, se câștigă prea puțin teren și Comandamentul suprem aliat se vede nevoit a opri ofensiva la 20 Aprilie, rămânând să se execute în restul timpului numai acțiuni locale, pentru îmbunătățirea pozițiilor și pentru ocuparea punctelor, importante.

Prin urmare, la 24 Iulie, când Românii atacau la Mărăști, nici unul din Aliații noștri nu mai era angajat în operațiuni mari, cari să se conjuge cu ofensiva noastră.

Inamicul avea libertatea să opereze contra noastră și să-și făurească mărețul plan de a termina cu armata românească printr’o ofensivă concentrică din Bucovina spre Sud și de pe Șiret spre Nord, acțiune întârziată și modificată de ofensiva noastră delà Mărăști, dar care se va manifesta ulterior prin ofensiva sa delà Mărășești și Oituz,

Iată dar în ce împrejurări grele ne aflam noi cu aliatul nostru rus la 24 Iulie, când se va deslănțui ofensiva delà Mărăști și în ce împrejurări se naște ideia acestei ofensive.

Trebue să medităm mult asupra acestei situații și a acțiunei noastre, și să deducem că ofensiva noastră nu putea să vizeze mari rezultate pentru noi, atâta timp cât aliatul rus era în descompunere și părăsea frontul și că toate sacrificiile ce le aveam de făcut, erau mai mult pentru ajutorul frontului de Vest, pentru a pironi cât mai multe forțe inamice în fața noastră, într'un cuvânt, era sacrificiul pe rug ce ni se cerea pentru cauza generală, sacrificiu înaintea căruia toți Aliații trebue să-și închine recunoștința lor, căci nici unul din ei n’a fost pus vreodată într'o situație similară cu a noastră.

Operațiunile premergătoare bătăliei delà Nămoloasa—Mărăști pe frontul român.

In urma înfrângerei de pe Argeș, trupele române se retrag către Moldova și cu ajutorul trupelor ruse, reușesc să se oprească pe Șiret și valea Putnei, până în munți, iar de aci pe creasta munților Moldovei, până în Bucovina, unde să leagă cu frontul rus (Est).

Armata I-a, care fusese extrem de încercată în luptele anterioare, este retrasă în interiorul Moldovei pentru refacere.

9

Armata II-a, süb comanda General Averescu, rămâne pe front și reușește, în urma unei serii de lupte, să oprească definitiv înaintarea inamicului.

Trupele noastre, deși demoralizate și extrem de extenuate; în urma luptelor duse până acum și în urma dureroasei retrageri, încep a se reface, gândul răzbunării ridică moralul ofițerilor și trupei, desvoltă în toți dorul de luptă și spiritul ofensiv.

Frontul român, în general, este jalonat pe linia :— începând delà Vatra Dornei, trece pe teritorul Jude

țului Suceava, lăsând colțul S, V. în mâna inamicului, urmează spre Sud aproape linia frontierei, intră in Transilvania cu 1—2 km. în regiunea Bicazului, apoi pe teritorul nostru, cam cu aceiași distanță la Sud de Ghimeș ; iar din regiunea Oituzului, ia direcția Sud-Est străbate ținutul Vrancei pe la Nord, trece din valea Sușiței în valea Putnei și delà Movileni urmează Șiretul, până la vărsarea lui în Dunăre, cu un cap de pod la Nămoloasa.

Acest front este ocupat de armata II-a Yomână și armatele IX, IV și VI ruse.

— Armata Xl-a rusă ocupă aripa dreaptă, delà Vatra Dornei la Cașin, Armata II-a română continuă frontul pe o întindere de 35 km, spre Sud până la dealul Voloșcani (Irești), iar de aci, Armatele IV și VI ruse întreg frontul până la Mare.

Totalul acestor forțe era de 32 Divizii Infanterie și 14 Div. de Cavalerie,

Oprite pe acest front, trupele încep să organizeze poziția și se îngroapă în șanțuri,

începem răsboiul de poziție.Acțiuni locale se produc pe diferite părți ale frontului în

scopul rectificărei lui, ocuparea observatoarelor importante etc.La 13 Ianuarie, inamicul atacă și ocupă înălțimea — la

Incărcătoarea — cota 711 și apoi cota 772 — Poiana Coada Babei.

Acest atac ne precedează cu o zi, pentrucă și noi proiectasem un atac în această direcțiune, în scopul de a ne îndrepta frontul care făcea un intrând și ne amenința interceptarea rocadei de pe valea Trotușului.

0 pătrundere a inamicului, pe direcțiunea Pralea—Căiuțr ar fi adus căderea întregului front din munți, ne intercepta rocada de pe valea Trotușului și apoi Șiretul.

10

Probabil că această intențiune o urmărește inamicul prin atacul dat, însă nu reușește decât să ocupe observatoarele 731, 772.

A doua acțiune se petrece la înălțimea Momâia cotele 625, 632). Aceste observatoare erau stăpânite de inamic și ele ofereau

un observator excelent, de unde descoperea terenul pe toată valea Șușiței.

La 28 Februarie Divizia I-a organizează un atac local pentru ocuparea acestor observatoare, însă el nu reușește și rămânem pe cota 625, la 50 de pași unii în fața celorlalți.

Până către începutul verei, frontul se liniștește și el devine calm pe toată întinderea lui.

Puterile Centrale mai rețrag forțe din fața noastră și se pregătesc să pareze desfășurarea ofensivei Aliaților care se prevăzuse pentru primăvara anului 1917.

** *

In legătură cu planul general de operații al Aliaților, fixat în conferința delà Chantilly pentru 1917, era vizat ofensiva și pe frontul românesc, coordonată cu acțiunea de pe celalte fronturi.

Cum însă Armata I română nu este complet organizată, decât în luna Iunie și pentrucă în Rusia revoluția își făcea efectul, ofensiva pe frontul nostru sufere o întârziere și nu se mai poate produce în luna Martie sau Aprilie, concomitent cu celelalte fronturi.

— Armata I română, refăcută, intră pe front în primele zile ale lunei Iulie, așa că în această lună frontul nostru se întindea delà Dorna Vatra și până la Marea Neagră, apărat de 3 armate ruse și 2 române, efectiv total: 47 Divizii infanterie și 10 de cavalerie, dintre cari 10 Div. inf, și 3 Div. cav. erau românești.

Situația generală a forțelor la începutul lunei Iulie 1917.Crochiul 1 A.

A. Trupele Ruso-Române.1. Armata IX rusă la dreapta. Ocupă frontul delà Dorna-

Vatra până în Vrancea la Arșița Mocanului (cota 580 excl.).2. Armata II română — General Averescu — constituită

din Divizia 1, 3, 6, 8 și o brig, cav,, continuă frontul pe o întindere de 35 km. delà cota 580 inel, până la Râcoasa inel.

11

3. Armata IV rusă, constituită din :Corpul 8 Arm. (Div. 14, 15, 3 Tk.).Corpul 7 Arm, (Div. 13, 34, Div. Zamurskaia).Ambele corpuri în linia I.Corpul 30 Arm. (Div. 71, 103) în linia II.Ocupă frontul delà Râcoasa ex'cl. până la Movileni, pe

Șiret, inel.4. Armata I română — General Christescu — constituită din :Corpul 6 arm. (Div. 80 rusă, Div. 9 rom.).Corpul 3 arm. (Div. 5, 13, 14).Ocupă frontul pe malul stâng al Șiretului delà Movileni-

de-jos, până Ia Fundeni, de unde trece la Sud de Șiret prin Gârlești—Crângeni, se unește cu frontul Arm. VI ruse.

Frontul total al Armatei I este de circa 40 km.5. Armata VI rusă, constituită din :Corp. 4 arm. (Div. 30, 40)Corp. 47 arm. (Div. 5 Tr., 8 Tr,,

>61 inf.).linia I până la Prut.

Corp. 4 Sib. (Div. 9 Sib., Div. 115 pe Dunăre întreCorp. 6 cav. (Div. 3 și 8Div. 124, 36 Don.6. Rezerva generală rusă,

Div. 3 cav.) în regiunea Băleni—Pechea.

10 Sib.). Galați și Tulcea. cav.). 1 .j rezerva armatei

Corpul 29 arm. (Div. 1 și 7 Tr.,

B. Trupele inamice.Pe întregul front, delà Bucovina inclusiv și până la mare,

inamicul dispunea de 4 armate, constituite în 2 grupuri :

1. Grupul Arhiducele Iosif cu :a) Armata VII Köves pe frontul Bucovinei.b) Armata Rohr, delà Glodu (regiunea Dorna-Vatra) până

la muntele Șandor (lângă Slănic) pe un front de circa 150 km,c) Mai departe, între muntele Șandor și Ivești, pe un front

de circa 50 km. continua grupul Gherok (Div. 70 Hv., 71 A. U. brig. 8 m.-te, Div. I cav. A. U. Div, 218 G.).

2. Grupul General Feldmareșal von Mackensen, cu :a) Armata IX von Eben pe frontul: Ivești și până la Dunăre

(Nord Brăila).

12

Ea era constituită din :Div. 217 G., 62 A. U., 89 G., 12 Bav., 216 G., 301 G.,

7 cav, A. U., 109 G., 115 G., Div. mixtă Bg. (13), brg. 145 A. U., Div, 15 și 25 turcă, detașamentul Golz — toate în linia I.

Div. 76 G., 212 G., în linia II.b) Armata bulgară — Nerezoff—constituită din Div. 4, 12

și cav. bulgară în Dobrogea.

Situația specială pe frontul armatei I române.Crochiul 2 A.

A. Trupele române. Armata I.a) Corpul 6 arm. — General Eremia Grigorescu — cu

Div. 80 rusă, 9 rom. și brig. 1 cav. ocupă frontul delà Movileni și până la Fundeni inclusiv.

b) Corpul 3 arm. — General Iancovescu — cu: Div. 13 și 14 în linia I pe frontul Fundeni excl. — Crângeni inel. (Div. 14 la dreapta).

Div. 5 în linia II la Hanul Conache,c) Rezerva Armatei:Div. 12 la Ivești—Liești.Brig, grăniceri la Cudalbi.Div. 1 cav. la Barcea-Umbrărești.Div. 2 cav. la Marginea și Sud.d) Rezerva generală a M. C. G.Div. 7 în regiunea Matca—Drăgănești.In general, armata dispunea de :86 batalioane, 62 escadroane, 104 baterii calibru diferit,

5 baterii de 53 mm., 9 baterii mortiere de tranșee, 8 batalioane de pioneri, 52 avioane, adică un total de :

170.000 oameni.584 guri de foc dintre care 32 baterii grele culibru până

la 210.

B, Inamicul.In fața frontului Armatei I române, inamicul dispune de 4

Div. inf., 1 Div. cav. și anume :

Div. 216 germ, delà Biliești la Vadul Roșea, front 13 km.Div. 301 germ, (o brigadă) și Div. 7 cav. A. U. descălicată,

delà Vadul Roșea la pârâul Leica, front 7 km.Div. 109 germ, pe frontul pârâul Leica — Gârlești 7 km.Div, 115 germ, continuă frontul până la Chinoveni 11 km. întreg frontul inamic era organizat defensiv, mai puternic

însă în fața capului de pod delà Nămoloasa. Aci el avea a doua poziție la 6 —8 km. înapoia primei poziții, o alta intermediară între aceste două și în fine, o a treia poziție în lucru, în regiunea Râmnicul Sărat și Est.

La prima poziție, satele Nănești, Măicănești, Gârlești, Chi- noveni, Măxineni, erau organizate în puternice centre de rezistență.

Ofensiva delà Nămoloasa.

Proiectul de operațiuni ruso-român.La 30 Mai, Comandamentul român și rus hotărăsc, de comun

acord, planul ofensivei cu efortul principal Armata I română în sectorul Nămoloasa ; direcțiunea Râmnicul Sărat.

Scop :a) De a imobiliza toate forțele inamice de pe frontul român ;b) De a distruge, forțele inamice care operau pe frontul

Focșani—Nămoloasa, căzându-le pe linia de retragere.

Dispozitiv și repartiția misiunilor:a) Armata IX rusă cu acțiuni ofensive locale, în, scopul de

a imobiliza forțele inamice din fața sa și a nu-i da libertatea să ia trupe de aci spre a le transporta în alte sectoare. Aripavstângă să mențină legătura cu Armata II română ;

b) Armata II română să contribue în mod indirect la străpungerea din sectorul Nămoloasa, atacând puternic inamicul din fața sa și înaintând hotărît până în v. Putnei. Aripa sa stângă trebuia să înainteze repede spre Sud, Sud-Vest, pentru a acoperi și înlesni operațiunile aripei drepte a Armatei IV rusă, care urma să rupă frontul inamic din sectorul Răcoasa—satul Burca ;

c) Armata IV rusă, ajutată de acțiunea Armatei II română și în concordanță cu ea, trebuia să pătrundă frontul inamic și să

14

înainteze până în valea Milcovului, cucerind prin învăluire Măgura Odobeștilor, să distrugă forțele inamice din regiunea Focșani ajutând, prin aceasta, acțiunea efortului principal dat de Armata I română ;

d) Armata I română, execută efortul principal, rupând frontul inamic în sectorul Podul Huroaia—Olăneasca, de unde apoi, să înainteze în direcțiunea Râmnicul Sărat, spre a cădea în spatele trupelor inamice din regiunea Focșani ;

e) Armata Vl-a rusă, acopere și asigură manevra Armatei, române, atacând sectorul Olăneasca—Latinul, după care, se rabate spre Est, pentru a cădea în spatele trupelor inamice din regiunea Brăila.

Data începerei ofensivei sufere amânări și în cele din urmă este hotărîtă pentru 22 Iulie.

Pregătirea de artilerie va dura 3 zile așa că debușarea infanteriei la atac va fi la 25, ulterior amânată pentru 26 Iulie.

Proiectul de operațiuni al Armatei I.1. Corpul VI de armată, General Eremia Grigorescu, cu

misiune defensivă activă. Să execute acțiuni demonstrative locale cu scopul de a imobiliza forțele inamice din fața sa și să nu le dea posibilitatea să se deplaseze spre S.-E. pentru a interveni în sectorul Corp. III, unde se producea ruptura. Dupăce Corp. III va rupe frontul, Corpul VI va trece și el Șiretul pentru a participa la acțiunea ofensivă.

2. Corpul III — General Iancovescu — execută efortul principal. Atacă viguros și rupe frontul inamic în sectorul cuprins între :

La N.-V. Moara Huroaia, pârâul R.-Sărat.La Sud, linia cotelor 20 (1500 m. S.-E. Crângeni) satul Olă

neasca (inel.) P. T. Gulianca.Atacă cu Divizia 13 și 14 în linia I. (Div. 14 la dreapta):

D.iv, 5 în linia II-a la Hanul Conache.

3. Obiective succesive de atins :a) Prim obiectiv este însăși prima poziție inamică ;b) Al doilea obiectiv : linia Măicănești—Olăneasca ;c) Al treilea obiectiv — este poziția 3-a inamică: Râmnicul,.

P. T. Tătaru, Balta la Butuci, P, T. Gulianca.

15

Odată cele 3 obiective atinse, înaintar Corpului de Arm_ va lua ca punct de direcție satul Vâjâitoarea (12 km. Sud Măr- tinești).

După ruperea frontului inamic, rezerva armatei trece la exploatarea succesului și întreaga Armată se dirijează către Râmnicul Sărat, pentru a cădea pe linia de retragere a forțelor inamice din regiunea Focșani.

Atacul se va deslănțui în urma unei pregătiri de artilerie care va dura 5 zile (2 pentru regulare și 3 pentru prepararea propriu zisă). Ziua atacului este fixată pentru 25 Iulie. Ulterior însă se amână pentru 26 Iulie, negăsind pregătirea de artilerie completă.

Din dispozitivul ordonat, fiecare Divizie din efortul principal (13 și 14) atacă pe un front de circa 2Va—3 km., cu brigadele acolate, regimentele în brigadă eșalonate (Div. 13).

Se iau toate măsurile necesare în vederea atacului.Toată artileria este în poziție, în dimineața de 20 Iulie când

se încep tragerile de regulare.Infanteria este introdusă în sectoarele de atac și se apropie

cu lucrările de sapă până la 300 m. de inamic.Din ziua de 23 Iulie se încep tragerile de distrugeri, exe

cutând breșele în rețelele de sârmă inamice, mai dese în sectorul efortului principal.

Aviația stăpânește aerul și regulează în foarte bune condi- țiuni tragerile de efect ale artileriei.

Diviziile din linia I dau toate ordinele de operațiuni prevăd execuția atacului în cele mai detailate amănunțimi, rămânând a se anunța numai ora atacului.

Proiectul de operațiuni inamic.Comandamentul german urmărea scoaterea din cauză a ar

matei românești, pentru a elimina frontul românesc, rămânându-i libere trupele sale, de pe acest front, ca să le ducă pe frontul de Vest. Această ofensivă avea să se deslănțuie paralel cu ofensiva generală luată pe frontul rus.

După respingerea Rușilor din Bucovina, Arhiducele Iosif trebuia să împingă ofensiva sa pe la Nord prin Bucovina, în timp ce Mackensen va trece Șiretul și ambele apoi vor înainta concentric.

16

și vor întoarce complect pe la Est de Șiret și Prut, toată rezistența noastră, tăindu-ne retragerea în Rusia.

Prin reușita acestei ofensive, ei cădeau în spatele trupelor ce luptau în munții Moldovei, întorceau rezistența Șiretului și duceau la capitularea sau distrugerea Armatelor române.

In vederea acestui proiect ei însărcinează pe Generalul von Morgen cu acest atac, punându-i la dispoziție 5 Divizii: 109, 115, 216, 76 și 13 bulgară.

Această ofensivă trebuia să se pronunțe în a doua jumătate a lunei Iulie.

Către începutul lunei Iulie, se începe concentrarea forțelor.Cu alte cuvinte și inamicul și noi ne pregăteam în acelaș

timp pentru ofensiva principală în acelaș sector.Planul său nu se realizează, pentrucă sunt surprinși de

ofensiva delà Mărăști.Din cauza acestei ofensive și din cauza desagregărei Armatei

IV ruse, ei vor schimba ulterior sectorului de atac la Vest de Șiret și va da naștere bătăliei delà Mărășești și Oituz.

Operațiuni.După ce se amână de două ori data începerei ofensivei, ea

rămâne fixată pentru ziua de 22 Iulie. In această zi, trebuia să înceapă pregătirea de artilerie, iar în ziua de 25, infanteria să treacă la atac.

Tragerile de efect se execută în zilele de 23, 24 și 25, cu aproape 600 guri de foc, consumând peste 170.000 proiectile (220vagoane).

Asaltul infanteriei fusese fixat de Armata IV, VI rusă și Armata I română, în dimineața de 25 ora 5.

Armata II română are pregătirea de artilerie complectă și în noaptea de 23/24, ora 4 dimineața, atacul se deslănțue victorios, inamicul este surprins și se retrage cu repeziciune.

Crezând că pregătirea de artilerie n'ar fi suficientă pe frontul Armatei I române și VI rusă, se amână atacul pentru dimineața de 26 Iulie.

Pe timpul zilei de 25 urma să se continue cu pregătirea •de artilerie.

17

Contramandarea ofensivei.In după amiaza zilei de 25 Iulie, armatele rusești primesc

ordin telegrafic delà Scerbacew, prin care ordonă armatelor ruse, de pe frontul român, să oprească ofensiva până la noi ordine.

In urma acestui ordin, armatele ruse încetează pregătirea de artilerie, reținându-se delà orice ajutor Armatei I.

Armata I română, rămânând astfel izolată, își oprește și ea atacul, tocmai în faza ultimă a pregătirei lui.

In consecință, dă ordin trupelor sale să rămână în defensivă păstrând terenul pe care se găsesc.

Câteva zile mai târziu, avea să se facă o nouă grupare de forțe, Armata I trecând cu grosul forțelor Ia Vest de Șiret, pentru a înlocui trupele Arm. IV ruse.

Armatele austro-germane luaseră ofensiva pe frontul rusesc din Bucovina și Nord, respingând peste tot frontul trupele ruse cari se retrăgeau în debandadă.

In această împrejurate ia naștere bătălia delà Mărăști.

Bătălia delà Mărăști.22 Iulie—1 August.

Crochiul 3 A.

’ Situația generală a forțelor.A. Inamicul.întreg frontul din fața Armatei a II era împărțit în trei-

sectoare :a) Sectorul Cașin, delà Arșița Mocanului până la Haloșul

mic (7 km.) ocupat de brigada 8-a, (div. 71 Honvezi), total 5 btl. și 11 baterii.

b) Sectorul Fundul Lărguței, continuă frontul spre Sud-Est, până la dealul Drăganul (cota 603) ; lungime totală 7 km. ocupat cu Divizia 1 cavalerie austro-ungară, descălicată.

Era sectorul cel mai slab apărat (6 regimente cavalerie și 4 baterii).

c) Sectorul Șușiței, delà cota 603 până la valea Șușiței, 16 km.

2

18

El era apărat de Divizia 218 germană (General v. Nost ritz) întărită cu 2 regimente și un batalion luate delà Diviziile 117 și 225.

Efectiv total 16 batalioane și 15 baterii.Efectiv total pentru apărarea acestui front lung de 30 km.

era de :21 batal, inf., 6 reg.-te caval, și 30 baterii artilerie.

B) Trupele române.Armata II-a dispune de 4 Divizii inf., 1 brig, cav., dintre

care 3 Divizii în linia I-a și una în linia II-a, dispuse astfel :a) Divizia 8, General Petrașcu, (14 btl.) pe un front de

15 km. între Arșița Mocanului și confluența păraelor Petricelele ;b) Divizia 6, General Arghirescu, (14 btl.) pe un front de

10 km. având: •— Brigada 11, Colonel Macri, delà confluența Petricelelor

la Poiana Incărcătoarea.— Brigada 12, Colonel Stoenescu Alex. delà Incărcătoarea

la Dealul Drăgoteștilor ;c) Divizia 3, General Mărgineanu, căreia i se mai dă reg.

18 inf. delà Div. I — are un total de 17 btl. pe frontul delà dealul Drăgoteștilor până la Răcoasa inclusiv (10 km.) ;

d) Divizia 1, General Stratilescu, rezerva armatei împreună cu brigada 2 călărași ;

Efectivul total al armatei era : 62.000 oameni, cu 1300 ofițeri și 230, guri de foc.

Pentrucă efectivul forțelor nu permitea o acțiune de aceiaș intensitate pe tot frontul și pentrucă proiectul de operație viza desvoltarea operațiunilor spre Sud, pentru a înlesni căderea Mă- gurei Odobești, întreg frontul armatei s'a împărțit în 2 sectoare :

— Sectorul defensiv, la dreapta, între Arșița Mocanului și poiana Incărcătoarea, ocupat de Div. 8 și brig. 11 (Div. 6).

Comandantul sectorului General Văleanu Gh., Comandantul C. IV A.

— Sectorul ofensiv — restul frontului până la Răcoasa, ocupat de Divizia 3 și brig., 12 (Div. 6).

Comandantul sectorului General Văitoianu Artur, Comandantul C. II A.

19

Div. 1, mai puțin reg. 18 inf., pus sub ordinele Div. 3, formează rezerva Armatei.

Artileria.Pentru sectorul defensiv s’a lăsat artileria organică.Sectorul ofensiv, unde se produce efortul principal, i se

mai adaugă : •— Toate bateriile de artilerie grea ale Armatei și anume :1 baterie obuziere 150.2 baterii ruse 152.4 „ „ 120.2 „ „ 105.2 Div. art. m.-te.Totalizând forțele ce ocupau aceste 2 sectoare avem : Sectorul defensiv: 20 batal, și 11 baterii — front 22 km. Sectorul ofensiv : 36 batal, și 45 baterii, front 13 km.Postul de comandă al armatei în gara Bâlca (în vagon), iar

postul său de observație la Poiana Carpenul (cota 707).

Situația specială a forțelor Armatei II.Sectorul defensiv : Divizia 8-a cu reg.-tele 13, 25, 29, 37 inf.,

ocupă sectorul între trupele ruse și confluența pâfâelor Petricelele.Divizia 6-a, brig. 11, cu reg.-tul 10 inf. și 7 vân., între

Div. 8-a și cota 711,

Sectorul ofensiv :1. Divizia 6-a, (brig. 12), sector între cota 711 inel, și P.-na

Nicora unde se leagă cu dreapta Div, 3-a (R. 18).

Dispozitiv delà dreapta spre stânga :— Reg. 24 inf., cu un batal. în linia I. (în fața cotei 711),

unul în linia II,, rezerva Diviziei, în valea Gospoi și altul rezerva C. A. (valea Ursoaiei).

— Reg.-tul 11 inf. între cota 660 și 670 cu 2 bat. în linia I și unul linia II,

— Reg. 12 inf. în sectorul, cotele 631, 675 cu 2 batal,, în linia I. și unul în linia II.

2. Divizia 3-a — sector : între cota 575 (vf. Turcanu) și cota 500 (D. Mărăști).

2*

20

Dispozitiv, delà dreapta la stânga :Reg.-tul 18 inf,, pe colina de Est d, Drăgotești cu stânga

la cota 536 P. T., d, Mărăști cu 3 batal, în linia I. In linia 2-a1 se dau 2 companii din reg, 28 inf,

— Reg.-tul 4 inf., — colina de Est a dealului Bourului cu2 batal. în linia I. și unul în linia II.

In linia Il-a 1 se dă și 1 comp., reg. 28 inf.Limita stângă la cota 500 d. Mărăști.Reg. 2, V., în valea pârâul Vârlanului cu 1 bat. în linia I.

și unul în linia II.Reg. 22 inf., cu 2 batal., în fața Mărăștilor. O companie inf.,

cu o companie mitral., este destinată garnizoanei de siguranță a tranșeelor din linia I-a, în fața Mărăștilor.

Reg. 30 Inf. cu un batal., în linia I-a Mărăști și Răcoasa, celelalte 2 batal., în linia 2-a.

3. Divizia I. (Infanterie) mai puțin reg. 18 Inf., Rezerva Armatei la Piscul Sofronei în Poiana Țigăncei.

Organizarea poziției.Inamicul.întreg frontul era organizat defensiv, cu : 13 centre de rezi

stență înconjurate cu rețele de sârmă, adăposturi blindate și cu foarte bune observatoare.

In special, sectorul cel mai tare și mai bine organizat era sefctorul Șușiței, în fața Armatei II. române.

Ei aveau 3 poziții, însă bine organizată era numai prima și anume :

a) Traseul general al acestei prime poziții urma în mod sensibil creasta militară a dealului Mărăștilor — cotele 630, 575, 533, 536, 500, satul Mărăști cota 421, dealul Mânăstioara, trece Șușița prin cota 322, apoi se îndreaptă prin cota 491 către Momâia cotele 612 și 632.

Linia I-a a acestei poziții era apărată prin rețele de sârmă solide și abatize. — Ea lega 4 mari centre de rezistență între cari dealul Mânăstioara și satul Mărăști erau cele mai puternice.

Această primă poziție nu avea peste tot lucrată linia de susținere, deși contra panta dealului Mărăști ar fi permis organizarea unei foarte bune linii de susținere.

21

Pare că inamicul pusese în lucru această linie, pentrucă ea s’a găsit trasată prin rețele de sârmă.

Observatoare. — Această poziție însă, îngloba o serie de observatoare foarte bune.

Punctele dominante : Momâia (632), Incărcătoarea (711), înălțimile delà Sud de Șușița și dealul Scaune cota 733 constituiau un ansamblu perfect de observatoare, aveau o vedere foarte întinsă și ofereau un real sprijin pentru tragerile artileriei ;

b) Poziția 2-a consta numai din câteva elemente de tranșee și de rețele pe contra panta d. Teișului ;

c) Poziția 3-a. Linia delà Șușița, neorganizată.Comunicațiuni. — Destul de numeroase și ușoare. Cea mai

mare parte ferite de vederi.Prima și a doua poziție ofereau avantajul de a fi servite,

fiecare de culuar adânc, paralel cu frontul și puțin vulnerabil artileriei (cele două văi : Dracia mare și v. Rădoaia),

Mai înapoi, drumul Șușiței și drumul de fier cu cale îngustă, drumul Găurile—Vizantea Mănăstirească, asigurau comunicațiuni cu bun randament.

In sens perpendicular, din valea Șușiței spre front duc :— Drumul delà Câmpurile spre cota 670 și Incărcătoarea (711).— Drumul delà satul Gogoi la Mărăști.Ca observațiuni generale, putem spune că organizarea de

fensivă a inamicului se reducea la o linie de centre de rezistență legate între ele cu prima linie, însă lipsite de adâncime.

Străpunsă prima poziție, nu se mai întâlnește o altă poziție organizată, așa că inamicul cu greu ar fi putut localiza succesul atacului, mai ales că nici frontul nu era puternic apărat.

Pentru inamic, acest sector era considerat ca un sector calm și de aceea densitatea trupelor era mică.

B. Frontul Armatei a Il-a române.Revedem în treacăt numai prima poziție, având în vedere

caracterul ofensiv al acțiunei noastre.Prima linie era o tranșee continuă, afară de trecerile peste

râpi, cari erau barate de rețele.Linia urma : creasta militară a dealului Drăgotești și Bouru,

tăetura P. Vârlanului, creasta militară a dealului Albei, cu tranșee

22

de susținere în contra pantă, creasta militară a dealului Buduiului până la circa 400 m. Sud de cota 439, barează valea Limpejoara, apoi cota 404—395 pe dealul Mărăștilor, lizierele satelor Alba și Răcoasa, apărată printr'o rețea înaintată la Sud de Șușița și protejată printr’un cap de pod la Răcoasa. .

Soliditatea părței de Sud a d. Mărăștilor era garantată prin două uvraje închise, stabilite la cotele 404 și 395.

La Sud de Răcoasa, după un baraj de rețele pe valea râului, linia suia pantele dealul Glesneșului, cota 474 și dealul Genței și Momâia cota 625, care era în posesiunea noastră.

Pozițiunile pentru artilerie erau foarte desavantajoase fața de inamic.

Pentru art. de câmp pozițiunile erau greu de găsit.Partea de Sud a sectorului era și mai desavantajată, pen-

trucă vârful Momâia oferă vederi de anfiladă asupra tuturor râpelor Nord-Sud.

Observatoare :Stăpânirea cotei 404 pe dealul Mărăștilor, ne asigura vederi

laterale asupra satului Mărăști.Cotele 395 d. Genței și cota .625 Momâia, ofereau vederi

de flanc excelente asupra văei Șușiței până la Ciurucu și asupra d. Teiușului.

înapoi, înălțimile Bălan, Curmătura, fiecare oferea bune observatoare pentru comandament. *

Comunicațiuni. Rare și grele.In general. Poziția noastră era desavantajoasă față de a

inamicului.Stăpânirea cotelor 404 și 395 de pe d. Mărăștilor constituiau

singurul nostru avantaj.

Proiectele de operațiuni.A. Inamicul.Defensiva pe întreg frontul Armatei II române.EI era în curs cu pregătirea ofensivei la Nămoloasa, legată

apoi cu cea din Bucovina.

23

B. Armata II Română.Ideia de manevră.— Ofensiva cu efortul principal în sectorul Poiana Incăr-

•cătoarea—Răcoasa, cu P/2 Div. 6-a, Div, 3 și Div. 1 pentru a ajunge în valea. Putnei, să taie linia de comunicațiuni a inamicului și să acopere dreapta Armatei IV ruse, care ataca spre valea Milcovului,

Forțele dintre d. Arșița Mocanului și P.-na Incărcătoarea, •constitue sectorul defensiv și au misiunea să fixeze forțele inamice în această parte, precum și să preîntâmpine orice încercare de -contra atac inamic.

Dispozitiv și repartiția misiunilor.

Ofensiva trebuia să se desfășoare în 3 faze:a) Prima fază. împingerea aripei stângi a armatei pe linia :

■Găurile—Vizantea Mănăstirească—Câmpurile de Jos—d. Mare— d. Fântâna Puturoasă—La Incărcătoarea.

Pentru atingerea acestei linii, stânga Diviziei 6-a (brig. 12 inf. întărită cu reg. 24 inf.) trebuia adusă pe înălțimile : d. Fântâna Puturoasă—La Incărcătoarea, iar Divizia 3-a menținându-și stânga pe loc la Răcoasa, să împingă succesiv, centrul său și dreapta, pe dealurile : Mărăști, Teișul și d. Mare (N. Câmpurile).

După cucerirea acestor înălțimi, mișcarea de înaintare trebuia reluată până la atingerea obiectivului final al acestei faze : Câmpurile—Vizantea Mănăstirească—Găurile ; '

b) A doua fază. împingerea centrului și stângei armatei pe linia: P.-na Coada Văei—d. Babei—Rotilești—Răchitașul—Răchitașul Mare—d. La China—d. Teișul—valea Sărei (în legătură cu dreapta Corpului 8 rus).

Prin această înaintare, se înlesnea și întinderea dreptei armatei pe linia : Arșița Mocanului—vf. Răsboiului—d. Răsboiului— •d. Slatina—Piscul Cocoșilă—Răchitașul ;

c) A treia fază. Continuarea acjiunei, până ce dreapta și centrul vor veni pe linia: vf. Clăbuc, seria dealurilor de pe stâga Lepșei, până la confluența cu Putna, iar de aci, seria înălțimilor de pe stânga Putnei, până la valea Sărei.

24

Acțiunea ofensivei Armatei II r&mâne trebuia să meargă, mână în mână cu acțiunea ofensivă dusă de Armata IV rusă, care opera în prelungirea stângei noastre, cu misiunea să cucerească. Momâia, să ajungă în valea Putnei, de unde apoi, viza înaintarea până la Milcov, pentru a face să cadă Măgura Odobești și să concure la distrugerea forțelor inamice .din regiunea Focșani.

începerea atacului infanteriei este precedată de o puternică pregătire de artilerie în zilele de 22 și 23 Iulie până la ora 20.

Pe timpul pregătirei, artileria trebuia să-și întrerupă tragerea pentru o jumătate de oră, în ziua de 22 la orele 19 și în ziua de 23 la orele 10 și 19.

Scopul acestor întreruperi era analog celui delà Plevna și anume, de a induce în eroare inamicul asupra momentului asaltului, făcându-1 să apară la creastă după fiecare întrerupere, pentru a se expune bombardamentului, precum și pentru a da putința patrulelor noastre să se apropie de lucrările inamice spre a constata dacă breșele au fost suficient făcute.

Operațiuni.Dispunerea trupelor pe baza de plecare la atac.

In vederea începerei atacului trupele de infanterie sunt așezate în cursul nopții de 21/22 Iulie în situația inițială și anume :

a) Divizia 6-a își regrupează forțele ducând brig. 12 cu reg.-tele 11 și 12 inf., reg.-tul 24 inf. și 3 divizioane art. câmp în sectorul ofensiv delà cota 711 până la poiana Nicoara ; iar pentru sectorul defensiv (excl. cota 711—la confluența Petricelelor) lasă reg.-tul 10 inf. și 7 vânători cu 3 baterii art. ;

b) Divizia 3-a, își dispune forțele astfel :La N. între cota 575 și 500.— Reg.-tul 18 inf.r pe clina Est a d. Drăgoteștilor în adă

posturile pregătite din vreme.— Reg.-tul 4 inf., pe clina Est a d. Bourului (N.-E.) cota 475.— Reg.-tul 2 v.-tori în valea P. Vârlanului.La Sud, între cota 500 (d. Mărăști) și Răcoasa inel.— Reg.-tul 22 inf. cu 8 comp. inf. și 2 de mitr. în vâlceaua

Est pârâul lui Todiriță, restul constitue garnizoana de siguranță în lucrările din linia I., până la valea Limpejoara.

25

Reg.-tul 30 inf. ocupă cu batal. I. lucrările din linia I. dintre valea Limpejoara și Răcoasa inel.

•Batalionul 11/30 este adunat în vâlceaua Est de dealul Gles- neșului, iar batal. III/30 la Nord Răcoasa în râpa Bălicioasa.

— Reg.-tul 28 inf. are batalioanele 1 și 2, adunate în valea Dondișului, constituind rezerva Diviziei; iar batal. 3 constitue garnizoana de siguranță a lucrărilor din linia I în sectorul Nord poiana Nicoara, până la P.-na lui Todiriță.

Toată artileria pe pozițiunile de tragere.Pregătirea de artilerie începe în ziua de 22 Iulie ora 12

conform ordinului de operație al Armatei Nr. 1867, acțiunea con- tinuându-se și noaptea, pentru a nu da putința inamicului să-și refacă organizațiile defensive distruse de bombardament.

Patrulele noastre de recunoaștere constată, în după amiaza zilei de 23, că pe frontul Diviziei 6 sunt făcute 7 breșe și celelalte 5 începute.

Inamicul răspunse slab cu artileria sa tot timpul, până în după amiaza de 23 Iulie.

In noaptea de 23 inamicul face o incursiune și încearcă ocuparea cotei 404 de pe D. Mărăști, însă el este respins cu mari pierderi.

Atacul.Ora atacului este fixată de Armată la 4,45 în dimineața de

24 Iulie.

Ziua de 24 Iulie.Faza I.

Divizia 6-a.

Atacul poziției delà P.-na Incărcătoarea și cota 711.

Atacă cu 1/24 I. cota 711 ora 3,50 dar nu reușește.Batalionul este întărit cu câteva plotoane delà Regt. 7 v.-tori

și cu încă un batal, din rezerva Diviziei (11/24). Repetă atacul de 3 ori, orele 7,30, 15,30, 17,15 pătrund în primele linii inamice, însă sunt contra atacate și respinse.

Atacul este amânat pentru ziua de 25.

26

Atacul poziției între cota 660—630 (D. F. Puturoasa) ora 4,15.Reg. 11 Inf. atacă sectorul dintre cotele 660 și 670 (ambele

inclusiv).Rgt. 12 inft. între cota 630 și 575 (excl.)Atacul este pornit la ora 4,15 după un violent bombarda

ment de artilerie început ora 4.Până la ora 11,30 ambele reg.-te nu și-au atins obiectivul.Lupte puternice se dau pentru cucerirea cotelor 660, 670, 630.In urma ajutorului dat de rezerva Diviziei cu bat. 11/17,

regt. 11 infant, ocupă, ora 18,30, cota 670 și o parte din cota 660.Regt. 12, cucerește cota 630, respingând contra atacurile

inamice date pentru recucerirea ei.

Divizia 3-a.Obiectiv de atins: d. Mărăști, d. Teișului și linia Șușiței

delà d. Mare (N. Câmpurile) până la Răcoasa, inclusiv.Pentru străpungerea acestui front s a ales sectorul cuprins

între 536 (P. T. Mărăști) și marginea de N. a satului Mărăști (cota 500 inel.)

Frontul Diviziei a fost împărțit în 2 sectoare. Sectorul de Nord : Reg. 18 inft., 4 inft., 2 v.-tori (între Div. 6-a și N. Mărăști), — Comandant Colonel Constantinescu Stan.

Sectorul Sud : Reg. 22, 30, 28 inft. restul sectorului Diviziei. Comandant Colonel Alexiu Alexandru.

*

Sectorul Nord.Regimentele 18, 4 și 2 v.-tori trec la atac Ia ora 4 și anume :a) Regt. 18 între cota 575 inclusiv și 536 exclusiv ;b) Regt. 4 inf, între cota 536 și 400 m. Nord cota 500 ;c) Regt. 2 v.-tori delà cota 500 inclusiv până la liziera

N. Mărăști.Acest sector constitue efortul principal.— Inamicul este surprins peste tot frontul.

Până la ora 9,30.— Regt. 18 inf., protejat de un puternic bombardament de

artilerie, cucerește poziția inamică în sectorul atacat, ajunge la poziția artileriei unde capturează 4 obuziere de 105 și la ora

27

"9,30 se oprește pe dealul Teișului, cu dreapta la cota 575 (vf. "Turcanu) unde se leagă cu regt. 17 și cu stânga la cota 536 unde se leagă cu regt. 4 inf.

Aici se oprește până la ora 14,20 pentru a se reface în vederea reluărei înaintărei mai departe.

— Regimentul 4 inf. cu 2 batal. în linia I, atacă la ora 4,15 pe întregul sector, întoarce și cucerește uvrajul inamic delà cota -536 la ora 4,50, ușurând înaintarea regimentului 18 inf.

^Pătrunde în tranșeele inamice peste tot frqnJiiL.§i_o^ luptă . -j .sângeroăsăjse duCe7corpȚ^^_cmp, în șanțurile inamice^

\ La ora 6,30 trupele noastre termină cu curățirea tranșeelor ipamice și jæta-Tpaintarea spre Ve§L„..

Lă^ora 9,30, concomitent cu regt. 18 inf,, — după o aprigă luptă — cucerește dealul Teișului, delà cota 536 unde se leagă cu regt. 18 inf. până la inclusiv cota 529 și aci se oprește. •

— Regimentul 2 v.-tori pornește primul la atac la ora 4.JLa 4,15 pătrundeam tranșeele inamice^ șHuptă corp-fe-corp __—

pentru iz^jyr^^^obîre^Triafnîcului.' ““Tupta pentru curățirea tranșeelor durează 2 ore în care vânătorii au dat probe de eroism și de curaj în cel mai înalt grad.

Tragerile de protecție ale artileriei, foarte precis executate, împiedică retragerea inamicului și sosirea de rezervă în ajutor,

La ora 6,30 poziția inamică este cucerită și regimentul reia înaintarea spre colina de Sud a d. Teișului.

La ora 9,30 el pune stăpânire pe d. Teișului.In rezumat, toate 3 regimentele cuceresc în prima fază

orele 4—6,30 peste tot prima poziție inamică.La 6,30 reiau înaintarea și la 9,30 toate sunt stăpâne pe

•dealul Teișului.Pe. această înălțime rămâne până la ora 14,15 când toate

reg.-tele reiau înaintarea spre Vest.

Faza II. 14,15—19.Regt. 17, (2 batal.) căutând întoarcerea inamicului delà cota

670, reîncepe înaintarea spre dealul Cotu Roșea pe care-1 cucerește până la ora 16,

Inamicul contra atacă trupele noastre, pentru reocuparea poziției pierdute, însă este respins.

28

La ora 15 brigada I ocupă cu :Regt. 17 inf. înălțimile dintre cota 670 și 590 (aci se leagă

cu regt. 18 delà dreapta).Regt, 18 inf. între 590 și 522 unde se leagă cu regt. 4 inf.Regt. 4 inf. reîncepe înaintarea la 14,15 către dealul Cotu

Roșea și d. Mare. Lupte grele se dau pentru ocuparea lor, însă la ora 19, regt. 4 inf. le stăpânește și se oprește cu dreapta la cota 483 (Est Câmpurile) și stânga la cota 423 (Est Roșculești). Cu alte cuvinte, atinsese valea Sușiței.

I Regt. 2 v.-tori. Reia înaintarea la 14,15 către dealul Văei,I după lupte sângeroase îl cucerește și la ora 19 el se oprește cu /. dreapta la 423 unde se leagă cu regt. 4 inf. și cu stânga la cota j 420, deasupra localităței Ciurucul, ținând sub focul armei valea I Șușiței. *

Sectorul de Sud (brig. 6 inf. Colonel Alexiu).Brigada Colonel Alexiu avea de atacat satul Mărăști, după

cucerire căruia să înainteze până în v. Șușiței la înălțimea și în legătură cu trupele sectorului Nord.

Ideia de manevră, pentru atacul Mărăștilor ;a) Atac secundar (de front) cu 2 companii inf. ;b) Atacul principal (învăluitor) cu 2 batalioane (II, III/22

pe la Nord și cu un batalion (III/30) pe la Sud de satBatal. 11/30 păstrează legătura cu corp. 8 rus.La ora 4 pornesc la asalt.Inamicul rezistă cu îndârjire, mai ales în uvrajul Nord Mă

răști. Cele 2 batalioane (efortul principal) îl învăluesc pe la Nord (între cota 500 și uvraj) și la ora 6 uvrajul este cucerit.

Apoi, cele 2 batalioane, cu o parte continuă înaintarea spre Vest, pentru a cădea în spatele Mărăștilor, iară cu o parte atacă marginea de Nord a satului.

In acest timp atacă și cele 2 companii din fața satului Mărăști, Manevra a reușit pe deplin.

Lupta dusă în interiorul satului a fost extrem de sângeroasă.

La ora 10 Mărăștii sunt ocupați și mișcarea se reia spre Vest.La sud, regt. 30 inf. pătrunsese poziția inamică, însă întâm

pină rezistență serioasă pe d. Mănăstioarei.

29

Pentru cucerirea Iui se recurge tot la manevră.a) Un batal, din trupele ce ocupase Mărăștii (R. 22) atacă

— 30 — •

Continuând înaintarea, Divizia 6-a, stăpânește în seara zilei înălțimea dealului Babei (705) cu dreapta la 756 (Sud 773) pe culmea dealului Babei. La stânga se leagă cu rgt. 17, care ocupase înălțimile dintre valea Babei și valea Ungureanului.

Divizia I-a. Intră în întregime pe front, înlocuind cu brig. 2 reg.-tele 4 inf. și 2 v.-tori din Divizia 3-a, cari ocupaseră Roșcu- lești și Câmpurile până la ora 10.

Brigada I-a începe atacul la ora 6 pentru ocuparea înălțimei d. Mare între cotele 590—483 (2400 m. front).

La ora 7 poziția este cucerită.Inamicul se retrage spre Câmpurile și înălțimile Vest Șușița,

dând foc depozitelor din Câmpuri.Prin această mișcare, ajunsese la înălțimea rgt. 4 inf. și

2 v.-tori, care din ziua precedentă atinsese Șușița.La ora 15 brigada 2-a a înlocuit complect rgt. 4 inf. și

2 v.-tori.întreaga linie a Diviziei I-a reia mișcarea la ora 18,30 spre

Vest, precedată de patrule inf. și recunoașteri de cavalerie, trimise spre Soveja, Răchitașul.

Obiectivul zilei: D. Neagu—Câmpurile D. Munteanul este ocupat.

Atacul progresase în această zi 21/ä—3 km.Inamicul este complect desorganizat și se retrage fără nici

o rezistență.

Divizia 3-a.Brigada 5 (din dreapta, cu rgt. 4 inf. și 2 v.-tori) ocupă,

până la ora 10, satele Câmpurile și Roșculești pe care inamicul le evacuase.

Aici însă reg.-tele se opresc; sunt înlocuite de brig. 2 a Div. I, orele 12,15, de unde trec în rezerva armatei pe dealul Teiș.

Brigada 6-a stă pe poziția cucerită din ajun și se organizează până la orele 18 în care timp Divizia I-a atinsese Șușița.

La ora 18,30 mișcarea reluându-se pe întreg frontul Div, I și Brig. 6 și inamicul dispărând cu totul din fața Brig. 6-a, aceasta primește ordinul Corpului 2 Arm. să înainteze pe valea Putnei cu obiectiv final înălțimile de pe stânga Putnei, între d. Baba Maria și satul valea Sărei.

— 31

Pe baza acestui ordin, brigada se pune în marș la ora 18,30 cu :— Rgt. 22 inf. pe direcția: d. Giurgi—Vizantea Răzășească—

dealul Baba Maria.— Rgt. 30 inf. pe direcția : d. Mare—Fundul Scăturei (483)—

satul Găurile—Valea Fur cei Scături și Părosul.

La Nord. Sectorul defensiv.Divizia 8-a a cucerit cotele 480 (Puturoasa), 573 și 582.Brigada 18 inf. a Diviziei 6-a (brigada din dreapta, sectorul

defensiv) a ocupat până la ora 20, linia: cotele 659 (P. T. Te- herale) d. Mirăoarei. *

In cursul zilei însă, Armata primește ordinul Nr. 34 al Marelui Cartier General, prin care făcea cunoscut să oprească operațiunile, din cauza situațittnfei generale pe frontul oriental.

Armata Il-a trebuia să rămână pe pozițiunile pe care a ajuns în seara de 25/VII. *

Ziua de 26 Iulie 1917.Conform ordinului M. C. G. Nr. 34, Armata Il-a dă ordinul

de operație Nr. 1949, prin care prescrie ca acfiunea ofensivă să înceteze pe dată ce grosul unităților vor ajunge linia atinsă de detașamentele înaintate, adecă: vf. Arșița, Teheralele—vf. Roti- lești - Rechitașul Mare, d. Lozei, d. Teiș.

Ambele corpuri de armată trebuiau să lasă în rezerva armatei :C. IV. la Câmpurile de sus, patru batalioane.C. II. A. la Roșculești, tot patru batalioane.

Mersul acțiunei.Corpul IV Armată.a) Divizia 8-a împinge aripa stângă până la Teherale unde

se leagă cu Divizia 6-a.Divizia 6-a: Brigada 11 ocupă cu dreapta înălțimea Tehe

rale unde rămâne și se leagă cu Divizia 8-a, iar cu stânga înaintează mai departe și ocupă, până în seara zilei, d. Boului (cota 564) unde se leagă cu brigada 12.

Brigada 12 reia mișcarea la orele 10, respinge slabele rezistențe inamice și în seara zilei se oprește pe poziția ordonată cu dreapta la d. Boului și stânga la Răchitașul Mic, unde se leagă, cu Divizia I.

32

Corpul II Armată.a) Divizia I-a, primind ordinul de reluarea înaintărei la

2,30 noaptea, reia mișcarea spre noul obiectiv, la ora 3,30 cu ambele brigade acolate.

La ora 8, brigada I-a ocupă Răchitașul Mic, capturează un bogat material de răsboiu și respinge în dezordine inamicul spre Soveja.

Brigada 2-a, ajunse în fața înălțimilor dintre Răchitașul Mare și d. Lozei, întâmpină serioasă rezistență din partea inamicului.

La ora 8 însă inamicul este respins în dezordipe, către Soveja și Negrilești.

La ora 12, Divizia I-a ocupă obiectivul dat : dreapta la Răchitașul Mic, apoi Răchitașul Mare, d. Lozei.

La stânga este trimis regt. 1 v.-tori care ocupă, până seara, restul poziției până la d, Pricopie, unde se leagă cu Divizia 3-a.

Divizia ocupă și Soveja cu un batal. 31 inf,, capturând trupele inamice ce se găseau aici.

b) Divizia 3-a.— Brigada 5-a la dispoziția armatei la Roșculești.— Brigada 6-a la ora 1,30 noaptea se află în repaos la

cota 481 (Sud de satul Purcei).Inamicul se retrăsese pe înălțimile S. V. Părosul. El va opune

o mai serioasă rezistență în acest' sector.Avangardele regimentului 22 inf., care înaintau cu direcțiunea

d. Teișul, sunt primite cu focuri de inamic la ora 5,30 de pe d. Ceardac (cota 760).

Regt. 30 inf., care înainta cu direcțiunea d. Piatra, de asemenea este primit cu focuri de inamic, la eșirea din Scătura Părosul.

Inamicul de aci este respins și i se captureasă un convoi de 10 căruțe.

Mai departe, regt. 30 este oprit de inamicul care ocupase d, Bătăroaga, pe care nu-1 poate respinge decât după lupte serioase abia în dimineața de 27 Iulie.

Pentru a înlesni respingerea inamicului de pe d. Ceardac și Bătăroaga, Divizia trimite reg. 2 v.-tori prin valea Tichirișului să învălue cele două centre de rezistență inamice.

33

Inamicul delà Ceardac se retrage la ora 12, cel delà Bătă- roaga rezistă până în dimineața zilei de 27, când ambele reg,-te au ocupat obiectivele destinate : delà d, Pricopie—d. Teiș la Corbu—piscul Coarnele Cerbului —d. Piatra.

A

Armata primește ordinul Nr. 35 delà M. C. G. prin care-i lasă latitudinea de a împinge dreapta pe Măgura Cașinului (cota 1125) la înălțimea stângei Armatei 9 ruse, iar linia generală de rezistență a restului să fie astfel aleasă încât să interzică inamicului orice mișcare pe valea Putnei, între Negrilești și valea Sărei, precum și concentrări de trupe în Soveja, Rucăreni și Drago- slavele.

Ziua de 27 Iulie.Pe baza ord. M. C. G. Nr. 35, Armata dă ordinul de ope

rație Nr. 1962—ora 2,10, prin care hotărăște: Armata să înainteze pe linia cota 1125 (P. T. Măgtira Cașinului) în legătură cu Armata IX rusă, cota 1167 Vf. Măgurei, Sboina Neagră Tiua Neagră, cota 1040, cotele 1116, 727, 568 (Sud Negrilești), iar de aci înălțimile de pe malul stâng al Putnei, până la valea Sărei, unde se va face legătura cu Armata IV-a rusă.

Brigada 2 Călărași să înainteze până la Câmpurile și să împingă pe șoseaua Soveja automobilele blindate până în apropiere de D. Tiua Neagră.

Divizia 6-a reintră sub ordinele Corpului IV armată.Inamicul era în retragere spre coama munților, cu inten-

țiunea probabilă să reziste în defileul Putnei.

Mersul acțiunei.Divizia 8-a, la dreapta Corpului IV, ocupă până la finele

zilei, linia : cota 857 (Arșița Mocanului), Plaiul Măgura, muntele Răsboiul (versantul de Est), d. Slatinei (cota 855) până la cota 719, unde se leagă cu Divizia 6-a. Acțiunea sa nu este de mare însemnătate, inamicul nu opune rezistență serioasă, având dreapta expusă înaintărei repezi a Diviziei 6-a.

Divizia 6-a avea misiunea să înainteze 8—9 km. spre Vest (către munți) și să ocupe frontul : vf. Secuiului (cota 1234), muntele Sboina Neagră, P, T. Sboina Neagră (cota 1374, 5), muntele Tiua Neagră (cotele 1165, 1040).

3

- 34

Ea se pune în marș la ora 11 cu ambele brigade (11 și IZ acolate) spre Vest, urmând itinerariile :

Brig. 11 (dreapta): drumul valea P. lui Dumicușu apoi pe plaiul Ungurașului—drumul v. Chinei—plaiul Frăsinișului.

Brig. 12 inf. pe șoseaua Soveja—Dragoslavele.Ambele brigade înaintează circa 6 km., nu întâmpină rezi

stență din partea inamicului, până ce ajung în masivul păduros,, care începe să acopere munții în întregime.

La 1—2 km. în interiorul pădurei, inamicul întâmpină cu foc violent delà p.-na Prăfăria (1042), p.-na Strigoaia (1076), iar în sectorul brig, 12 inf, chiar de pe frontul ce dorea să-l ocupe. Nu se poate ocupa frontul ordonat și în seara zilei, Divizia rămâne cu ambele brigade la marginea Est a masivului păduros, (brig. 11 la Est păd. de pe plaiul Frăsinișului și brig. 12 la P.-na Punga).

Divizia 1 avea misiunea să înainteze spre Vest și să ocupe frontul: dreapta la 1040 pe muntele Tiua Neagră, apoi spre Sud prin cota 1070 (muntele Tiua Golașă), cota 1122 (muntele Roș- chila), cota 1116 (Fântâna Bucur), cota 727 (D. Dumei) de unde se rabate spre Est la cota 568 (Negrilești), unde face legătură cu Divizia 3.

Divizia se pune în marș cu trei regimente în linia I-a (18, 31 și 1. inf.) delà dreapta spre stânga și unul în linia II-a (17 inf.) având direcțiunea spre noul front (Vest).

Trupele înaintează, fără să întâmpine rezistență serioasă din partea inamicului, până aproape de frontul ordonat.

La ora 18, se lovește de rezistența inamicului, pe crestele munților Tiua Golașe, Roșchila și D. Dumei.

La dreapta, reg. 18 inf. întărit cu 2 batal, din 17 inf, reușește să respingă definitiv pe inamic, abia către ora 23, ocupând frontul ordonat ; celelalte delà stânga, întâmpină rezistența unei singure companii pe dealul Dumei, o atacă însă și o capturează, așa că la ora 23, Divizia I-a a atins în întregime frontul ordonat,

i Intrarea trupelor române în satele Soveja și Negrilești a dat naștere la cele mai călduroase manifestâțiuni din partea populației desrobite.

Sătenii în haine de sărbătoare au eșit înaintea trupelor mulțumindu-le că i-a scăpat de jugul străin.

35 —

Divizia 3-a avea misiunea să ocupe frontul prescris din ziua precedentă adecă seria înălțimilor de pe stânga Putnei din colțul cuprins între Negrilești și valea Sărei,

La ora 6 dimineața Divizia înaintează numai cu brig. 6-a inf. (regt. 22 inf., 2 v.-tori și 30 inf.) în linia I-a acoperită pe dreapta cu un batal, din regt. 28 inf. cu misiunea să ocupe dealul Baba Maria, făcând legătura cu Divizia I-a.

Inamicul respins din ajun, ocupă seria înălțimilor : D. Baba Maria, D. Frăsinet, D. Fundul Vărzăria, Vf. Pleșului, Vf. Pleșioarei

’ (toate pe țărmul stâng al Putnei).Până la ora 11 inamicul este respins în desordine pe partea

de Nord a frontului și Divizia ocupă frontul ordonat.La stânga însă, inamicul ocupă solid D. Gâlmei. In urma

’ atacurilor repetate de reg. 30 inf. întărit cu 1/28 inf. inamicul pierde dealul Gâlmei, însă rămâne stăpân pe dealurile delà Fundul Vărzăria la Vf. Șipotei; rgt. 30 inf. se oprește în fața lui.

Zilele 28—30 Iulie./ Prin ordinul Nr. 36, M. C. G. face cunoscut, Armatei Il-a,

că misiunea trupelor ce operează pe front este pur defensivă, cu scopul de a menține cu orice preț pozițiile ce le ocupă la aceasta dată, pentru a acoperi valea Trotușului până ce se va restabili situația generală pe frontul oriental și in special pe cel galițian.

Armata II-a, căreia i se va da și Diviziile 7, 12 și batal, v.-tori m.-te, eventual și brig, grăniceri, va păstra frontul dintre valea Doftanei și Răcoasa, înlocuind trupele Armatei 9-a rusă până la valea Doftanei.

înlocuirea trebue făcută neapărat până în dimineața zilei de 4 August.

Această operațiune era impusă de situația generală.Rușii se retrăgeau în desordine prin Bucovina, descoperind

dreapta frontului român.Și inamicul, în scopul de a termina cu frontul românesc

pregătea în amănunt o ofensivă puternică contra noastră.Ideia atacului peste Șiret la Nămoloasa este părăsită de

inamic, din cauza diversiunei făcute de ofensiva noastră delà Mărăști. Inamicul organizează acum ofensiva delà Mărășești—Oituz.

3*

36

Trupele Armatei I-a, destinate ofensivei delà Nămoloasa, vor fi aduse pentru înlocuirea Armatei IV-a rusă, operațiuni în timpul cărora, inamicul ne va surprinde cu ofensiva delà Mărășești.

Operațiuni.Corpul II. Armată.Față de prescrierile ord. M. C. G. Nr. 36, Armata Il-a caută

să-și rectifice frontul ocupat, să se organizeze pe el și să schimbe trupele ruse la dreapta, până la valea Doftanei.

Divizia I-a, execută o serie de recunoașteri spre v. Lepșei pentru a lua contactul cu inamicul și a ocupa, cu posturi înaintate, înălțimile de pe stânga Lepșei.

In ziua de 29 Iulie, este trimis un batalion din regt. 17 inf., care atacă și ocupă d. Fața Schitului și d. Fițiane, încercând serioase pierderi.

Inamicul se retrage pe dreapta Lepșei și ocupă muntele Macredeu.

Iși mai rectifică frontul, la 30 Iulie, spre aripa dreaptă și rămâne definitiv pe linia : cotele 1088—920, (muntele Ciobotarul) 1046, (vf. Streiului) 1143, (vf. Locoțeilor) 755, (Cheia Mocanului) 970, (vf. Șoimului) 692, 688, 445, (Nord satul Cozia) 585, (Est Cozia) până inclusiv cota 606, (d. Spinești) pe dreapta Putnei, unde se leagă cu Div. 3-a prin rg.-tul 22 inf.

Posturi înaintate către v. Lepșei.Divizia 3-a, trimite pentru atacul Măgurei Cașin la dispoziția

Diviziei 2-a, 2 bat. din reg.-tul 4 inf.Cu restul trupelor caută să-și rectifice frontul pentru de

fensivă.In acest scop, în ziua de 28 Iulie, atacă din nou cu rg.-tul

30 inf., inamicul ce stăpânea înălțimile de pe stânga Putnei între vf. Pleșul și Valea Sărei.

Atacuri sângeroase se dau pentru ocuparea crestelor acestor înălțimi la care ia parte și reg.-tul 28 inf.

După o puternică pregătire de artilerie, abia seara, ora 21, sunt cucerite toate vârfurile, afară de vf. Pleșului (642) și vf, Cărăilă (647).

1 In această zi se pierd 4 ofițeri și 184 oameni morți și răniți.

37 —

A doua zi, 29 Iulie, ora 4, reîncepe lupta pentru cucerirea celor 2 vârfuri.

Ambele cote sunt ocupate și trupele rămân aci; întărindu-se pe pozițiile cucerite, cu frontul jalonat pe: d. Pricopie (cota 689) d. Baba Maria, d. Frăsinet, vf. Momâia, cotele 621, 642, 647, 535, 445.

Trimițând detașamente înainte, dincolo de Putna, pentru a ocupa înălțimile din intrândul ce-1 face râul Putna la localitatea Bârsești, se pare că inamicul ocupă slab aceste înălțimi și pornește spre seara zilei să treacă Putna, să atace inamicul și să ocupe aceste înălțimi. Noaptea însă împiedică operațiunea.

A doua zi, 30 Iulie, continuă acțiunea și atacă inamicul de pe înălțimile cotul Putnei. Atacul nu reușește decât în parte.

Ocupă cota 606 și 502 unde face legătură cu Divizia I-a, iar de aici pe la originea văiei Bisericei, se îndreaptă spre Putna, trece la Sud de satul Topești și continuă mai departe pe frontul din ziua precedentă — V. Pleșului—Vf. Cărăilă—valea Sărei.

Pe acest front rămâne și se organizează defensiv.

Corpul IV armată.Divizia 6-a, rămasă la liziera Est a masivului păduros, reia

mișcarea în ziua de 28, reușește să respingă slabele rezistențe inamice și să ocupe linia cotekr 1234 (dreapta) 1257, 1374, 1148, 1029, 1040, unde se leagă cu Div. l-a.

Pe această poziție rămâne definitiv și începe să se organizeze.

Zilele următoare trece la organizarea poziției cucerite, ecle- rate de elemente ușoare trimise înainte.

Divizia 8-a, întărită cu 2 batalioane delà Div. 3-a, are însărcinarea să atace și să ocupe Măgura Cașinului (1164), aliniind și restul frotului delà stânga cu frontul ocupat de Divizia 6-a.

In ziua de 28 Iulie, Divizia 8-a, în legătură cu trupele ruse delà dreapta, după un bombardament de 4 ore, atacă Măgura Cașinului cu următoarea ideie de manevră:

Rușii atacă delà Nord, dinspre cota 1125.Trupele române de front și în flanc (delà Sud).

*Tupele ruse însă se retrag, nu continuă atacul, lăsând în

treaga acțiune numai trupelor române.

38

Reușim să ocupăm Plaiul Măgurei însă nu și P. T. Măgura Cașinului (1167).

Atacul este reluat și în următoarele 2 zile, însă fără succes.In scopul de a stabili legătura cu Divizia 6, spre muntele

Limba, Divizia 8-a întreprinde atacul muntelui Răsboiului și Dealul Slatina.

In dimineața de 30 Iulie, atacul este reluat și ambele înălțimi sunt ocupate, luând inamicului numeroși prizonieri.

In ziua de 31 Iulie, întreg masivul Seciului este ocupat și inamicul respins în valea Cașinului, rămânând definitiv cucerită înălțimea culmea Răsboiului și d. Seciului delà cota 1171 până la cota 1234, unde se leagă cu Divizia 6-a.

Pe ziua de 1 August, bătălia se termină pe frontul Armatei a Il-a, Ea rămâne de acum în defensivă având frontul jalonat pe : Măgura Cașinului, muntele Seciul (1171), Sboina Neagră, Tiua Neagră, Tiua Golașă, Tulnici, Bârsești, valea Sărei, descriind un mare intrând în frontul inamic. Delà valea Sărei înainte, se întindea frontul rus cu corpul VIII, complectând acest intrând pe la Nord de Colacul, Rugelul, Vidra, Vest Voloșcani până la Irești unde se lega cu vechiul front.

*In seara zilei de 30 Iulie, Armata dă ord. de oper. Nr. 2050

prin care hotărăște că linia pe care au ajuns trupele constitue linia principală de rezistență și ea va rămânea neschimbată. Tru pele trec în defensivă și se organizează la teren.

Prelungește flancul drept al Corp. IV arm. până în valea Doftanei (cota 557), înlocuind în această parte trupele Corpului 40 rus în noaptea de 1/2 August.

Linia de demarcație între corpurile de armată : Muntele Clăbuc, cota 1234, satul Gura Văei, P.-na Nicoara, toate inclusiv pentru Corp. II,

Regimentele de v.-tori ale Diviziilor trec în rezerva armatei la Câmpurile (1 și 2) și Onești (4, 7, 8),

In acest scop Corpul IV ia măsuri și prelungește cu Divizia 8-a frontul până în valea Doftanei.

Armata IV rusă.Atacând concomitent cu Armata Il-a română, ajunge și ea

până în valea Putnei, ocupând localitățile, Colacul, Tichirișul, Voloșcani, Ivești, unde se leagă cu vechiul front pe valea Putnei.

39 -

Finele bătăliei delà Mărăști.La 1 August, toate acțiunile ofensive pe frontul Armatei II

încetează.Bătălia delà Mărăști este consumată și ea să încheie cu ur

mătorul bilanț :a) Ruperea frontului inamic pe o întindere de 30 km. și o

adâncime de circa 20 km.b) Renunțarea inamicului la ofensiva delà Nămoloasa.c) Capturarea a : 2769 prizonieri trupă și 23 ofițeri. Deo

sebit, Rușii mai capturează și ei 430 prizonieri, ceeace dă un total de 3200.

3 mortiere de 250 — (unul de 240).24 obuziere (100, 104, 105).6 tunuri munte.7 mortiere de tranșee.90 chesoane.Un foarte bogat material de răsboiu.d) Trupele române sufăr următoarele pierderi :

. ( 36 morțiOfițeri ; j 72 răniți

1424 morțiTrupa: 2979 răniți

363 dispăruție) Succesul bătăliei nu poate fi exploatat din punct de vedere

strategic nici în legătură cu ofensiva delà Nămoloasa — oprită în momentul începerei ei — pentrucă situația generală pe frontul rus ne periclitează situația noastră, desagregarea forțelor ruse ia proporții, noi trebuia să acoperim cu forțele noastre întreg frontul și deaci nevoia să ne economisim oamenii cu cea mai mare grijă.

Câteva zile mai târziu însă, inamicul va începe lovitura sa decisivă la Mărășești, dar el va fi înfrânt pentru a doua oară și decisiv.

Considerațiuni.Am văzut că bătălia delà Mărăști se termină cu un strălucit

succes pentru noi, inamicul este surprins, frontul rupt pe 30 km., și forțele române pătrund 20 km., în interior, oprindu-se de bună voie la această adâncime, forțată numai de împrejurări neprevăzute.

40

Această bătălie, este câștigată datorită faptului că Comandamentul român pregătește {moral și material) bine această bătălie ; iar execuția este mai presus de orice laudă.

Pentruca o bătălie să fie pregătită (moral) se cere :— Informațiuni precise asupra adversarului,— Pe baza acestor informațiuni se alcătuește ideia de ma

nevră și gruparea forțelor în funcțiune de manevra hotărâtă ;— Imobilizarea adversarului în situația cunoscută la data

alcătuirei planului de manevră, până când manevra noastră se face simțită.

— Secretul operațiunei, pentruca inamicul să nu ne contrarieze manevra.

Referindu-ne la bătălia studiată mai sus toate acestea con- dițiuni au fost studiate și respectate.

a) Comandamentul român cunoștea exact ce forțe inamice avea în fața sa. Din darea de seamă făcută de Armata Il-a, în urma bătăliei reese că informațiunile ce avea asupra forțelor inamicului din fața ei erau cele reale.

Știa că inamicul ocupase frontul în fața Diviziei 6-a și 3-a numai cu Div. 218 germană al cărei efectiv era numai de 16 batalioane și 15 baterii.

Fotografiile aeriene și observațiunile tereste precizează că inamicul are numai prima poziție organizată și că înapoia ei celelalte poziții prezentau numai începuturi.

Așa că inamicul respins de pe prima poziție, nu mai avea o a doua pe care să se oprească, să opună o nouă rezistență.

Poziția principală a inamicului nu era precedată de o poziție de avanposturi, ci ea era numai la câteva sute de metri în fața noastră.

Din aceste date și din comparația cu trupele atăcătoare, rezultă o vădită superioritate de partea noastră.

Pe sectorul ofensiv (frontul Div. 3-a și Va front Div. 6-a) total 13 km., dispuneam de 36 batalioane și 45 baterii sau 1 batalion, pe 300 m., și 1 tun pe 60 m., front.

Iar inamicul: 16 batalioane și 15 baterii, sau 1 batalion, pe 1000 m., și 1 tun de 265 m., front.

Prin urmare de trei ori mai multă infanterie și de 4 ori mai multă artilerie, realizând astfel o vădită superioritate față de adversar;

41

bj Stabilirea ideei de manevră. Cunoscând în amănunt; situația inamicului, trece la alcătuirea planului de manevră și hotărăște efort secundar la dreapta și efort principal la stânga, dozând efortul secundar cu Div. 8 și Va Divizia 6-a; iar pe cel principal cu: V2 Div. 6, Div. 3, Div. 1.

Stabilirea sectoarelor acestor eforturi nu este luată la întâmplare sau după un capriciu al comandamentului, ci el este în concordanță cu planul general al ofensivei pe frontul român.

Acel plan viza ofensiva principală cu Armata l-a la Nămoloasa pe direcția R.-Sărat, pentru a cădea în spatele trupelor inamice din regiunea Focșani.

In acest timp, Armata II. română trebuia să ia ofensiva, să ajungă în valea Putnei, ajutând acțiunei Armatei a IV-a ruse, care înainta spre valea Milcovului, pentru a întoarce Măgura Odobești, pe la Sud și apoi cu direcțiunea Focșani, concurând cu Armata I-a la sdrobirea inamicului din această regiune.

Prin urmare, era indicat să destine efortul principal la stânga pentrucă astfel ajuta Armata IV-a rusă să înainteze către valea Milcovului.

Se viza prin ideia de manevră, să împingă cât mai mult cu aripa stângă spre valea Putnei, pentru a tăia inamicului linia de comunicație pe vale și spre a ușura acțiunea Armatei ruse către valea Milcovului.

Iar pentru punerea la punct a trupelor în diferitele etape ale bătăliei, în scopul de a nu rupe legătura între unități, stabilește mersul operațiunilor pe faze, jalonează finele fazei printr'o linie bine determinată pe teren, putând astfel eșalona trupele în concordanță și în perfectă legătură pentru operațiunile faze următoare.

Pentru reușita atacului, dozează efortul principal cu 2 Div., eșalonate în adâncime pe un front numai de 7 km.,. prezentând inamicului o masă de 3 ori superioară în acest sector ;

c) Pentru imobilizarea adversarului, Divizia 8-a și Armata 9-a rusă au misiunea să acționeze spre a da impresia inamicului că este atacat pe întregul front :

d) Și în fine, secretul operațiunei este așa de bine păstrat, încât inamicul este complect surprins, trupele noastre de asalt au găsit vase cu ceai cald în tranșeele inamicului, iar comandantuL sectorului abia scapă cu fuga din Câmpuri.

42

Din prima zi, frontul inamic este străpuns, ziua următoare trupele noastre trec la exploatarea succesului și apoi la urmărire.

Inamicul nu ne cunoscuse planul anterior și nu avea trupe la îndemână cu care să facă față.

*

Pregătirea materială.Oamenii toți sunt dotați cu unelte portative pentru organi

zarea terenului, au munițiuni suficiente asupra lor și la trenurile de luptă, așa că nici un moment acțiunea nu s'a întrerupt din lipsa munițiunilor.

Sectorul este dotat cu o foarte mare cantitate de artilerie ajungând la un tun pentru 60 m. front.

Din cauza acestui material bogat și din cauza bunei conduceri a acțiunei focului de artilerie, s'a reușit, ca după o preparare de 39 ore să se execute complect breșele ordonate și să reducă la tăcere mare parte din artileria inamică.

Căpitanul francez Challamel, atașat la Divizia 3-a, descrie astfel acțiunea artileriei noastre :

Execufia tehnică a focului.„Execuția fu excelentă. Rezultatul și constatările făcute după

acțiune probează corecțiunea execuției. Este locul mai ales a face să reiasă bunul randament obținut cu mijloace relativ mici. Consumațiile munițiilor au fost inferioare prevederilor. Regulele tirului de distrugere au fost observate.

In măsura posibilului, loturi de munițiuni simțitor comparabile fuseseră constituite, în particular, în bateriile însărcinate să facă breșele. Observarea tragerilor fu continuă și afară de tragerile de interdicție, nu se făcu de loc uz de procedeul condamnabil al tragerilor pe zone cu mare tapaj și puțin efect“.

„A fost posibil de verificat eficacitatea tirurilor de interdicție asupra comunicațiilor. Aceste trageri a fost una din cauzele cari au obligat pe inamic să ne părăsească un material de răsboiu important“.

Execuția.Pe cât de bună a fost pregătirea bătăliei, tot pe atât de bine

a fost și execuția ei.

- 43

Atacul este precedat de o foarte bună și eficace pregătire

44

In această privință este cazul să menționăm felul cum s'a atacat satul Mărăști, cotele 630, 670 și apoi dealul Mănăstioara (24 Iulie) dealul Bătăroaga (26 Iulie) etc.

Cu toate că operațiunile au avut loc în teren muntos, lipsit de drumuri principale și în mare parte acoperit, totuși, s’a făcut mare uz de lupte de noaptea.

Aceasta ne evidențiază două lucruri :1. Buna instrucție a trupelor române cari au atacat.2. Cât de mult trebue să ne gândim la desăvârșirea instruc-

țiunei pentru operațiunile de noapte, care vor fi cu atât mai frecvente pe viitor, cu cât aviația inamicului ne va limita de sigur operațiunile de zi.

Concretizând dar asupra bătăliei, putem spune că ea reușește datorită :

1. Bunei pregătiri morale;2. „ „ materiale ;3. Surprizei și superiorităței realizate față de adversar sub

toate raporturile.

In sfârșit, dacă ne aruncăm o scurtă privire asupra împrejurărilor în care ia naștere această bătălie și ne reamintim că ea era încadrată în ofensiva generală, că atacul Armatei Il-a era numai pentru a ușura acțiunea ofensivei principale a Armatei I-a la Nămoloasa, se poate pune întrebarea dacă mai era necesară această bătălie, din momentul ce ofensiva principală de pe Șiret este oprită din cauzele cunoscute.

In adevăr, bătălia delà Mărăști nu era o acțiune izolată, ci ea făcea parte dintr’un cadru întreg.

După câte am văzut însă, ofensiva pe Șiret este amânată până în ziua de 26 Iulie.

Armata Il-a însă, care preceda cu ofensiva pentru a atrage atențiunea inamicului în fața sa, este liberă să înceapă ofensiva cu 1—2 zile mai de vreme, pe dată ce pregătirea de artilerie fusese suficientă.

Or, ordinul de oprirea ofensivei este primit numai în ziua de 25 Iulie seara, adică la 2 zile după declanșarea ei. Până la această dată, planul ofensivei era în curs de execuție.

Prin urmare, declanșarea ofensivei este făcută la timp, logică și în spiritul planului general, pentrucă prin acțiunea sa din

45

această parte, preceda ofensiva Armatei I-a, silea pe inamic să trimită forțe în această parte și ușura frontul în fața Armatei I-a.

Din seara zilei de 25 Iulie însă, când Armata Il-a primește ordinul Nr. 34 al M. C. G. prin care-i prescrie să oprească operațiunile și să rămână pe pozițiile pe care a ajuns în seara de 25 Iulie, din cauza situației generale pe frontul oriental, este de discutat dacă trebuia să continue ofensiva în zilele următoare,

In seara zilei de 25 ajunge pe frontul : vf. Arșița, d. Babei— Câmpurile, d. Munteanului, Vizantea Mănăstirească, Vizantea Răvășească—d. Pricopie—vf. Cărăilă—valea Sărei.

Din examinarea terenului, a traseului noului front și prin faptul că inamicul era în completă retragere, deducem că nu era cazul fericit dacă Arm. Il-a rămânea pe acest front.

Ea trebuia să împingă mai departe, pentru a pune stăpânire pe masivul păduros din față, pe linia vârfurilor : Răchitașul, Scarei, Teiș, până în valea Sărei, pentrucă de aci interzicea inamicului comunicația pe v. Putnei, ocupa crestele cari dominau terenul pe mare adâncime, avea în spate terenul acoperit de păduri și lăsa inamicului, în fața acestei poziții, un teren descoperit pe o adâncime de 4—5 km.

De altfel, era linia pe care a prescris-o Armata, Corpurilor sale de armată, în urma ordinului M. C. G, Nr. 34, pentru ziua de 26, și corespundea ceri.ițelor din ordinul M. C. G. Nr. 35 adică interzicea inamicului să-și concentreze forțe la Soveja și accesul pe v. Putnei, delà Negrilești spre v. Sărei.

A părăsi aceasta linie pentru a înainta mai departe însemna :a) Să între în masivul păduros ce acopere munții până în

Transilvania și știm ce greu este a păstra frontul în mijlocul pă- durei unde acțiunea artileriei este cu totul limitată;

b) A lungi prea mult frontul pentru trupele ce aveau să-l păstreze ;

c) A creia un eșind prea vulnerabil expus unui atac concentric al inamicului din cele 2 aripe, cum de fapt a și proiectat Ludendorf prin ofensiva delà Mărășești și Oituz ;

d) Pierde oameni (pe timpul 27—31 Iulie) tocmai acum când avem nevoie de ei pentru înlocuirea Rușilor pe front și rămânem la propriile noastre mijloace ;

e) Nu se mai putea urmări nici un rezultat decisiv, din : momentul ce acțiunea delà Mărăști era izolată, ofensiva delà

46

Nămoloasa era oprită, inamicul ne amenința cu pătrunderea prin Bucovina și la Sud; iar noi nu mai vizam exploatarea acestui succes în câmpul strategic.

Ținând seama de aceste considerente, care de altfel sunt în tonul ordinului Armatei dat pe baza ordinului M. St. M. Nr, 34, conchidem că nu mai era cazul să se continue ofensiva dincolo de această linie, evitând astfel pierderea de 14 ofițeri și 756 trupă.

Cu alte cuvinte, în ziua de 26 Iulie seara ofensiva trebuia să se termine definitiv.

A fost poate necesară continuarea ei ca efect moral, ținând seama de starea de deprimare a poporului în acele vremuri pentru a îmbărbăta ostașul român, care desfășura acum prima victorie, în urma dureroasei retrageri din 1916 și în fine, pentru a arăta celor în drept, că atunci când am fost puși în situații egale, noi am învins.

Câteva zile mai târziu Mărășeștii îi vor convinge și mai mult de adevăr.

Bătălia delà Mărășești,

Situația generală.Sub impulsiunea lui Kerenski, în prima jumătate a lunei

Iulie, Armata rusă desfășoară ultima ofensivă în Galiția.Deși la început par a avea succese, însă inamicul era la

curent cu proiectul rus, prin fraternizările ce erau în floare, pregătesc pararea acestei ofensive și riposta necesară.

La 19 Iulie Austro-Germanii trec la contra ofensivă, între Șiret și Sborov, resping în mare desordine Armata I-a rusă, care nu mai era capabilă de nici un efort, ocupă Bucovina și ajung

' până la frontiera Moldovei.Asupra felului cum s'a comportat Armata I-a rusă în această

acțiune iată ce spune Generalul Scerbatcev în ord. Nr. 163 din 25 Iulie 1917.:

„Cred de datoria mea către patrie și către toate trupele de pe front, de a declara pe față, că situația generală, în aceste ultime zile, s'a schimbat mult și că în urma retragerei executate în mod trădător, câte odată chiar fără presiune din partea inamicului, de câteva unități de pe frontul de S. V., în urma refuzurilor frecvente a rezervelor de a susține unitățile care suferiseră, sau de a executa ordinele de operațiuni, trupele de pe frontul S. V. nu numai că nu au putut să ia ofensiva, în acelaș timp cu noi, dar acuma ele se retrag pe o întindere considerabilă de pe acest front, fără a opune cea mai mică rezistență inamicului".

Acest succes evidențiază inamicului starea de descompunere a Armatei ruse și face să se nască ideia cuceririi Moldovei.

Pe frontul nostru starea morală a Armatei ruse, era în totală descompunere. Propaganda inamicului continuă cu mare intensitate și în special la trupele Armatei IV ruse. După o evaluare a însăși Comandamentului Armatei IV-a, aproape 40.000

48

soldați făceau parte din comitetul sovietic, în timp ce alți 40.000 se retrăseseră delà orice serviciu și se ocupau numai cu discuțiuni inutile, scoțând astfel efectivul unui corp de armată din trupele luptătoare.

Ei află că la catastrofa din Tarnopol soldații ruși rămâneau în urma ofițerilor ce se avântau la atac și-i împușcau din spate. Această ideie nenorocită pătrunde și în mintea soldaților Armatei IV-a ajungând, parte din ei, la aceiaș hotărâre.

Propaganda inamică se desfășoară mai activ la Diviziile 13 și 34 ruse, cU care fraternizările în massă erau zilnice. Spre a împiedica trecerea de unit�