Raportul special nr. 8/2013

ISSN

183

1-09

66

CURTEA DE CONTURIEUROPEANĂ

2013

RO

Rap

ortu

l sp

ecia

l nr.

8

SPRIjINUl ACORDAT DIN FONDUl EUROPEAN

AgRICOl PENTRU DEzvOlTARE RURAlĂ PENTRU

CREșTEREA vAlORII ECONOmICE A PĂDURIlOR

SPRIjINUl ACORDAT DIN FONDUl EUROPEAN AgRICOl PENTRU DEzvOlTARE RURAlĂ PENTRU CREșTEREA vAlORII ECONOmICE A PĂDURIlOR

Raportul special nr. 8 2013

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ12, rue Alcide De Gasperi1615 LuxembourgLUXEMBURG

Tel. +352 4398-1Fax +352 4398-46410E-mail: [email protected]: http://eca.europa.eu

Raportul special nr. 8 2013

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet

pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicații.

luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2013

ISBN 978-92-9241-261-6

doi:10.2865/87060

© Uniunea Europeană, 2013

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Luxembourg

mailto:[email protected]

Raportul special nr. 8/2013 – Sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru creșterea valorii economice a pădurilor

3

CUPRINS

Puncte

Glosar

I-XIII sInteză

1-12 Introducere

1-2 sectorul forestIer în ue

3-4 reGImul proprIetățII forestIere

5-7 polItIca forestIeră a ue șI sprIjInul acordat acesteIa: conteXt IstorIc

8 polItIca de dezvoltare rurală în perIoada 2007-2013

9-12 măsura 122: creșterea valorII economIce a pădurIlor

13-17 sfera șI abordarea audItuluI

18-49 observațII

18-32 defIcIențe Importante în modul de concepere a măsurII

18-22 Justificarea generală care stă la baza măsurii Prezintă deficiențe

23-27 unele elemente-cheie nu au fost definite suficient

28-32 În ceea ce Privește Programele auditate, analiza inițială efectuată Înainte de adoPtare nu era adecvată

33-41 procesul de Implementare prezenta defIcIențe Importante dIn perspectIva obIectIvelor stabIlIte

33-34 cazuri În care sPriJinul din Partea sectorului Public era disProPorționat de mare În comParație cu nevoile reale

35-36 unele investiții nu erau conforme cu disPozițiile măsurii

37-39 ar fi fost mai adecvat ca anumite acțiuni finanțate În cadrul măsurii 122 să fie finanțate În cadrul altor măsuri feadr

40-41 nu toate investițiile per se contribuie la creșterea valorii economice a Pădurilor

4


4

42-49 efIcacItatea sprIjInuluI nu a fost evaluată în mod satIsfăcător

42-44 indicatorii nu măsoară În mod adecvat gradul de realizare a obiectivelor oPeraționale

45-46 Întrebările formulate În vederea evaluării creșterii valorii economice a Pădurilor ar fi trebuit să fie mai bine orientate

47 valoarea suPrafețelor de Pădure nu era stabilită nici Înainte, nici duPă realizarea investițiilor

48-49 eficacitatea multora dintre Proiectele auditate este limitată

50-53 perIoada de proGramare 2014-2020

54-66 concluzII șI recomandărI

aneXa I — alocarea resurselor fInancIare pentru măsura 122 în raport cu suprafața pădurIlor aflate în proprIetate prIvată în fIecare stat membru

aneXa II — lIsta proIectelor de InvestIțII eXamInate

răspunsurIle comIsIeI


5

acțiune: proiect de investiții selectat pe baza unor criterii și implementat de beneficiar.

analiză sWot: analiză a punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a riscurilor (SWOT – strengths, weaknesses, opportunities and threats). Această analiză servește la elaborarea, evaluarea și actualizarea strategi-ilor și a planificării, ținând seama de nevoile părților interesate și de resursele disponibile.

axă tematică : un grup coerent de măsuri, cu obiective specifice care rezultă direct din punerea în aplicare a acestora și care contribuie la realizarea unuia sau a mai multor obiective ale sprijinului acordat pentru dez-voltarea rurală.

exploatație forestieră: una sau mai multe parcele formate din pădure și alte suprafețe împădurite care con-stituie o singură unitate din punctul de vedere al gestionării sau al utilizării.

feadr: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. FEADR este principalul instrument financiar al poli-ticii de dezvoltare rurală. Alături de FEGA (Fondul european de garantare agricolă), FEADR este unul dintre cele două instrumente financiare din cadrul politicii agricole comune.

lemn rotund industrial: materialul lemnos recoltat din pădure care nu este utilizat drept combustibil. Acesta include două tipuri botanice principale, și anume speciile de conifere și speciile de foioase.

măsura 122: măsură de dezvoltare rurală care vizează creșterea valorii economice a pădurilor.

măsură: unitatea de bază de gestionare a programelor, constituită dintr-un ansamblu de operațiuni de natură similară și cu un buget definit cu precizie.

nevoie : o oportunitate sau o dificultate relevantă pentru grupurile sau regiunile vizate, pe care intervenția publică intenționează să o abordeze. Prin evaluarea ex ante se verifică dacă nevoile prezentate pentru a justifica intervenția sunt reale.

pac: politica agricolă comună.

program de dezvoltare rurală: document elaborat de un stat membru sau de o regiune și aprobat de Comi-sie, prin care se urmărește implementarea politicii de dezvoltare rurală.

ue: Uniunea Europeană.

glOSAR

6


SINTEzĂ

i.În Uniunea Europeană, suprafața totală reprezen-tată de păduri și de alte terenuri împădurite este de 177,8 milioane de hectare, iar silvicultura și activitățile de producție din aval asigură locuri de muncă pentru milioane de persoane. În perioada 2007-2013, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală finanțează o serie de măsuri cu scopul de a sprijini dezvoltarea și exploatarea pădurilor.

ii.Prin măsura intitulată „Creșterea valorii economice a pădurilor” (măsura 122), se acordă sprijin financiar pentru pădurile care aparțin unor proprietari privați sau asociațiilor acestora ori unor municipalități sau asociațiilor acestora cu scopul de a sprijini acțiuni care vizează creșterea valorii economice a pădurilor prin finanțarea investițiilor la nivel de exploatație forestieră.

iii.În perioada 2007-2013, sprijinul total din partea FEADR programat pentru măsura 122 se ridică la 534,72 mili-oane de euro. S-a propus menținerea unui sprij in similar și pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020.

iv.Principalul obiectiv al auditului a fost acela de a eva-lua dacă sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat în vederea creșterii valorii economice a pădurilor este gestionat în mod eficient și eficace. În cadrul auditului său, Curtea a evaluat: a) dacă măsura a fost concepută în mod adecvat; b) dacă procesul de implementare este adecvat și c) dacă eficacitatea măsurii este eva-luată în mod satisfăcător.

v.Auditul a acoperit atât Comisia, cât și o serie de state membre selectate [Spania (Galicia), I talia ( Toscana), Ungaria, Austria și Slovenia] care reprezintă peste 50 % din cheltuielile totale declarate.

vi.Curtea a ajuns la concluzia că statele membre și Comi-sia nu au gestionat în mod eficient și eficace aspectele auditate ale sprijinului acordat pentru creșterea valorii economice a pădurilor.

vii.Auditul Curții a pus în evidență deficiențe la nivelul concepției măsurii, care îngreunează în mod consi-derabil implementarea cu succes a acesteia: la nivelul Comisiei, situația sectorului forestier din UE nu a fost analizată în mod specific pentru a se justifica propu-nerea unui sprijin financiar special pentru creșterea valorii economice a pădurilor aparținând unor pro-prietari privați sau municipalităților. Mai mult, unele elemente-cheie ale măsuri i nu au fost definite în legislație, în special conceptele de „valoare economică a pădurilor” și de „exploatație forestieră”. În plus, limi-tele de suprafață a exploatațiilor forestiere în funcție de care se decide dacă este necesar sau nu un plan de gestionare a pădurilor difereau foarte mult între statele membre.

viii.La nivelul statelor membre, nevoile nu au fost descrise în mod adecvat în programele de dezvoltare rurală și mai multe state membre au dezactivat măsura sau au redirecționat majoritatea fondurilor alocate către alte măsuri.

7


7

SINTEzĂ

iX.De asemenea, Curtea a constatat că, din anumite puncte de vedere, procesul de implementare era ina-decvat: în funcție de abordarea aplicată de statele membre, numeroase proiecte pentru care s-a decis acordarea de finanțare nu erau conforme cu dispozițiile măsurii. Mai mult, statele membre au sprijinit în cadrul măsurii 122 acțiuni care nu corespundeau obiectivelor acesteia și care ar fi trebuit mai degrabă finanțate prin alte măsuri, caracterizate de alte condiții de eligibi-litate și de rate diferite ale ajutorului, de obicei mai mici. Întrucât nu toate investițiile per se contribuie la creșterea valorii economice a pădurilor, legătura inerentă dintre sprijinul acordat și o posibilă creștere a valorii economice a unei păduri variază în funcție de tipul investiției.

X.Curtea consideră că eficacitatea sprijinului nu a fost evaluată în mod satisfăcător: statele membre nu au stabilit valoarea suprafețelor de pădure înainte și după realizarea investiției și nici nu au cerut beneficiarilor să facă acest lucru.

Xi.În ceea ce privește monitorizarea, cadrul comun de monitorizare și evaluare nu este un instrument adec-vat pentru evaluarea impactului spri j inului f inan-ciar acordat prin măsura 122 deoarece indicatori i de performanță și întrebările de evaluare incluse în acest cadru nu permit să se stabilească dacă investițiile finanțate au condus la creșterea valorii economice a pădurilor respective.

Xii.Curtea a constatat că numai câteva proiecte auditate au contribuit în mod semnificativ la creșterea valorii economice a pădurilor, fie prin creșterea valorii tere-nului (amenajarea de poteci și construcția de dru-muri forestiere), fie prin creșterea valorii arboreturilor (lucrări silvice cum ar fi elagajul sau rărirea).

Xiii.Având în vedere concluziile expuse mai sus și faptul că s-a propus menținerea sprijinului auditat și pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, Curtea formulează următoarele recomandări:

— Comisia ar trebui:

(i) să definească și să evalueze nevoile de la nivelul UE legate de creșterea valorii economice a pădurilor;

(ii) să definească în mod clar elementele-cheie care vor garanta faptul că sprijinul acordat de UE este direcționat către satisfacerea acestor nevoi și că este creată astfel o valoare adăugată a UE.

— Statele membre ar trebui:

(i) să descrie în mod corespunzător în programele lor de dezvoltare rurală nevoile și oportunitățile eco-nomice specifice prezentate de diferitele tipuri de suprafețe de pădure și de diferitele categorii de beneficiari;

(ii) să consolideze modul de gestionare a pădurilor și să prevadă, în acest sens, elaborarea de planuri de gestionare a pădurilor pentru cea mai mare parte a exploatațiilor forestiere și promovarea certificării suprafețelor de pădure.

— Statele membre ar trebui:

(i) să stabilească cerințe adecvate pentru a se asigu-ra că sprijinul acordat sectorului forestier în cadrul politicii de dezvoltare rurală este coerent, respectă dispozițiile privind ajutoarele de stat și are o efica-citate maximă;

(ii) să instituie proceduri adecvate pentru a se asigura că sprijinul este eficace în sensul creșterii efective a valorii economice a suprafețelor de pădure vizate de investiții.

— Comisia ar trebui să își îmbunătățească modul de monitorizare a măsurii pentru a se asigura că implementarea acesteia de către statele membre se face în conformitate cu obiectivele specifice stabilite. Mai concret, statele membre ar trebui să solicite beneficiarilor să prezinte detalii cu privire la valoarea suprafețelor lor de pădure atât înain-te, cât și după realizarea investițiilor finanțate, iar autorităților de management ar trebui să li se so-licite să valideze aceste valori.

8


INTRODUCERE

sectorul forestIer în ue

1. În Uniunea Europeană, pădurile și alte suprafețe împădurite acoperă în total 177,8 milioane de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 40 % din suprafața totală a UE și o suprafață similară cu cea folosită în scopuri agricole1 (183,9 milioane de hectare). Germania, Spania, Franța, Finlanda și Suedia reprezintă împreună peste trei cincimi din suprafața acoperită cu pădure din UE. Graficul 1 prezintă distribuția suprafețelor împădurite din UE și importanța acestora în comparație cu suprafața agricolă din fiecare stat membru.

GrafIcul 1

suprafața reprezentată de pădurI șI de alte terenurI împădurIte în comparațIe cu suprafața aGrIcolă în ue-27

Sued

iaSp

ania

Finlan

daFr

anţa

Germ

ania

Italia

Polo

nia

Rom

ânia

Grec

iaAu

stria

Bulg

aria

Portu

galia

Leto

nia

Rega

tul U

nit

Repu

blica

Cehă

Esto

nia

Litua

nia

Unga

riaSlo

vacia

Slove

nia

Irlan

daBe

lgia

Dane

mar

caCip

ruŢă

rile d

e Jos

Luxe

mbu

rgM

alta

60 000

50 000

40 000

30 000

20 000

10 000

0

Suprafaţa agricolă utilizată (1 000 ha) Păduri și alte suprafeţe împădurite (1 000 ha)

Sursa: Eurostat.

1 Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Agriculture in the EU – Statistical and Economic information 2011 (Agricultura în UE – informații de natură statistică și economică 2011), martie 2012.

9


2 Volumul de lemn recoltat este un indicator comun al amplorii activităților de extragere a masei lemnoase din păduri.

3 „Lemnul rotund industrial” desemnează materialul lemnos recoltat din pădure care nu este utilizat drept combustibil.

4 Pădurile sunt o sursă de produse forestiere, precum rășina, taninul, furajele, plantele medicinale, fructele de pădure, fructele cu coaja lemnoasă, rădăcinoasele, ciupercile, semințele și mierea.

5 Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, H4, Report on the implementation of forestry measures under the rural development Regulation 1698/2005 for the period 2007-2013 (Raportul referitor la punerea în aplicare a măsurilor pentru silvicultură în temeiul Regulamentului 1698/2005 privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2007-2013), martie 2009. O altă sursă indică faptul că, în nouă state membre care au făcut obiectul analizei, 61 % din totalul exploatațiilor forestiere private au o suprafață mai mică de un hectar și că 86 % din totalul exploatațiilor intră în categoria exploatațiilor de până la cinci hectare [Prospects for market supply of wood and other forest products from areas with fragmented forest-ownership structures – Final study report (Perspective cu privire la aprovizionarea pieței cu masă lemnoasă și cu alte produse forestiere provenind din zone în care există o proprietate fragmentată asupra pădurilor – Raport final de studiu), Universitatea BOKU, Viena, 2010].

2. În 2009, UE reprezenta aproximativ 12 % din producția mondială de lemn2, volumul de lemn recoltat din pădurile și de pe suprafețele sale împădurite ridicându-se la 392,9 milioane m3. Silvicultura, exploatarea lemnului și serviciile conexe acoperă producția de cherestea, precum și extragerea și recoltarea produselor forestiere care cresc în stare sălbatică. Pe lângă lemnul rotund industrial3, silvicultura produce și lemn de foc. În anumite regiuni, produsele forestiere nelemnoase4 pot fi, de asemenea, o sursă importantă de venituri la nivel local.

reGImul proprIetățII forestIere

3. Cu aproximativ 16 milioane de proprietari privați de pădure, această categorie reprezintă în jur de 60 % din proprietarii de pădure din UE. Exploatațiile forestiere private au o suprafață medie de 13 hectare, dar majoritatea pădurilor aflate în proprietate privată au o suprafață mai mică de cinci hectare5. Se estimează că aproximativ 80 % din suprafețele de pădure aflate în proprietate privată sunt deținute de persoane fizice și de familii, restul aflându-se în proprietatea unor instituții private și a unor societăți comerciale6. Suprafața de pădure aflată în proprietate privată a crescut în ultimii ani și continuă să crească, în special datorită împăduririi terenurilor agricole și, în Europa de Est, datorită retrocedării pădurilor care fuseseră naționalizate7.

4. Pe de altă parte, aproximativ 40 % din suprafața de pădure din UE se află în proprietate publică. Categoria proprietarilor publici de pădure include organisme de la nivel național, regional sau provincial, întreprinderi de stat și municipalități. Se estimează că pădurile deținute de municipalități acoperă mai puțin de 15 % din suprafața totală a pădurilor aflate în proprietate publică8. Suprafața totală a pădurilor aflate în proprietate publică a scăzut cu aproximativ 3 % între 2000 și 2010. Aproximativ 75 % din pădurile din Bulgaria, Republica Cehă, Grecia și Polonia se află în pro-prietate publică. Graficul 2 prezintă distribuția între categoriile de pro-prietate publică și privată asupra pădurilor pentru fiecare stat membru9.

6 Unitatea de legătură din Varșovia a Conferinței ministeriale privind protecția pădurilor din Europa, UNECE, FAO, State of Europe’s forests 2007. The MCPFE report on sustainable forest management in Europe (Situația pădurilor din Europa în 2007. Raportul Conferinței ministeriale privind protecția pădurilor din Europa cu privire la gestionarea durabilă a pădurilor în Europa), Varșovia, 2007, p. 81.

7 UNECE, FAO, Geneva timber and forest study paper 20. European forest sector outlook study (Studiul nr. 20 de la Geneva privind lemnul și pădurile. Studiu asupra perspectivelor sectorului forestier în Europa), Geneva, 2005, p. 115.

8 Unitatea de legătură din Varșovia a Conferinței ministeriale privind protecția pădurilor din Europa, UNECE, FAO, State of Europe’s forests 2007. The MCPFE report on sustainable forest management in Europe (Situația pădurilor din Europa în 2007. Raportul Conferinței ministeriale privind protecția pădurilor din Europa cu privire la gestionarea durabilă a pădurilor în Europa), Varșovia, 2007, p. 81: „Cea mai mare parte a pădurilor aflate în proprietate publică sunt deținute de stat (85 %), restul aparținând orașelor, comunelor, municipalităților și administrațiilor de provincie”.

9 În Malta nu există suprafețe împădurite.

10


GrafIcul 2

reGImul proprIetățII forestIere în ue

Păduri în proprietate publică Păduri în proprietate privată (sau de alt tip)

0 % 25 % 50 % 75 % 100 %

BelgiaBulgaria

Republica CehăDanemarca

GermaniaEstoniaIrlandaGrecia

SpaniaFranţa

ItaliaCipru

LetoniaLituania

LuxemburgUngaria

Ţările de JosAustriaPolonia

PortugaliaRomâniaSloveniaSlovacia

FinlandaSuedia

Regatul Unit

Sursa: Eurostat.

11


Sursa: Eurostat.

polItIca forestIeră a ue șI sprIjInul acordat acesteIa: conteXt IstorIc

5. Până în 1992, acțiunile UE în domeniul forestier erau legate de politica agricolă. La momentul respectiv, o prioritate-cheie era dezvoltarea și exploatarea activităților forestiere în exploatațiile agricole, cu scopul de a propune un alt tip de activitate posibilă și o sursă alternativă de venituri pentru populația care lucra în agricultură10. Începând din 1992, sprijinul acordat pentru sectorul forestier a devenit disponibil nu numai pentru fermieri, ci și pentru alte persoane private și pentru autoritățile locale11.

6. În 1998, Rezoluția Consiliului intitulată „O strategie forestieră pentru Uni-unea Europeană”12 a instituit un cadru strategic pentru acțiunile legate de sectorul forestier prin care se acordă sprijin pentru gestionarea du-rabilă a pădurilor și pentru rolul multifuncțional al acestora. Acest cadru strategic se bazează pe coordonarea politicilor forestiere ale statelor membre și ale Uniunii.

7. În 2006, Comisia, în cooperare cu statele membre, a elaborat „Planul de acțiune al UE privind pădurile”13, prin care se urmărea instituirea unui cadru pentru punerea în aplicare a acțiunilor legate de sectorul fores-tier, la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre. În plan se prevede că statele membre pot încuraja investițiile care vizează creșterea valorii economice a pădurilor, cu scopul de a consolida competitivitatea și via- bilitatea economică a sectorului forestier14.

polItIca de dezvoltare rurală în perIoada 2007-2013

8. Politica de dezvoltare rurală este pusă în aplicare prin intermediul unor perioade multianuale de programare15 și se axează pe trei obiective prin-cipale16, cunoscute sub denumirea de „axe tematice”. Realizarea acestor obiective este urmărită printr-o serie de măsuri de sprijin financiar:

ο ameliorarea competitivității sectoarelor agricol și forestier („axa 1”);

ο ameliorarea mediului și a spațiului rural („axa 2”);

ο ameliorarea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării eco-nomiei rurale („axa 3”).

Măsurile de dezvoltare rurală care se aplică în sectorul forestier se înca-drează, în principal, în axa 1 și în axa 217.

10 Regulamentul (CEE) nr. 4256/88 al Consiliului din 19 decembrie 1988 de stabilire a dispozițiilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2052/88 în ceea ce privește Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), secțiunea Orientare (JO L 374, 31.12.1988, p. 25), Regulamentul (CEE) nr. 1610/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a dispozițiilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 4256/88 în ceea ce privește programul de dezvoltare și valorificare optimă a pădurilor în zonele rurale din Comunitate (JO L 165, 15.6.1989, p. 3), Regulamentul (CEE) nr. 2328/91 al Consiliului din 15 iulie 1991 privind sporirea eficienței structurilor agricole (JO L 218, 6.8.1991, p. 1).

11 Regulamentul (CEE) nr. 2080/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 de instituire a unui regim de ajutoare comunitare pentru măsuri silvicole în agricultură (JO L 215, 30.7.1992).

12 Rezoluția Consiliului din 15 decembrie 1998 privind o strategie forestieră pentru Uniunea Europeană (JO C 56, 26.2.1999, p. 1).

13 COM(2006) 302 final din 15 iunie 2006.

14 COM(2006) 302 final, p. 6.

15 Statele membre sunt responsabile de elaborarea programelor lor de dezvoltare rurală, pe care le prezintă apoi Comisiei spre aprobare. De asemenea, statele membre sunt responsabile de gestionarea eficientă și eficace a fiecărui program de dezvoltare rurală și, în special, de selectarea acțiunilor pentru finanțare. Comisia aprobă programele de dezvoltare rurală și verifică dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune și de control și dacă acestea funcționează în mod corespunzător [articolul 75 din Regulamentul (CE)

12


măsura 122: creșterea valorII economIce a pădurIlor

9. Măsura 122, intitulată „creșterea valorii economice a pădurilor”18, este singura măsură specifică pentru sectorul forestier definită în ca-drul axei 1 (ameliorarea competitivității sectoarelor agricol și forestier). Măsura 122 este inclusă în 49 de programe de dezvoltare rurală elabo-rate de 17 state membre19. Sprijinul total programat prin FEADR pentru acțiunile din cadrul acestei măsuri se ridică la 534,72 milioane de euro în perioada 2007-2013, în timp ce plățile FEADR au reprezentat 137,13 mili-oane de euro (anexa I conține informații detaliate cu privire la alocarea resurselor financiare pentru măsura 122 și la suprafața pădurilor aflate în proprietate privată în fiecare stat membru).

10. Comisia și statele membre sunt responsabile împreună de buna gestiu-ne financiară a cheltuielilor bugetare aferente măsurii privind creșterea valorii economice a pădurilor.

11. În cadrul acestei măsuri, sprijinul financiar FEADR pentru investiții poa-te fi acordat pentru pădurile care aparțin unor proprietari privați sau asociațiilor acestora ori unor municipalități sau asociațiilor acestora20. Din sfera de aplicare a sprijinului sunt excluse pădurile și alte suprafețe împădurite care aparțin statului, unei regiuni sau unei întreprinderi pu-blice, pădurile și alte suprafețe împădurite aflate în proprietatea Coroanei și cele care aparțin persoanelor juridice al căror capital este deținut, în proporție de cel puțin 50 %, de una dintre aceste entități21. Se estimează că aproximativ 88 000 de proprietari privați și municipalități proprietare de pădure vor beneficia22 de această măsură. La 31 decembrie 2011, un total de 20 662 de proiecte de investiții fuseseră aprobate de 15 state membre.

12. Conform prevederilor legale, acțiunile care beneficiază de sprijin în ve-derea creșterii „valorii economice a pădurilor” vizează investițiile realizate la nivelul „exploatației forestiere” și pot include investiții pentru „echipa-mentele de tăiere”, în timp ce acțiunile referitoare la regenerare după tăierea finală nu beneficiază de ajutor23. Pentru exploatațiile forestiere „care depășesc o anumită suprafață” stabilită de statele membre în cadrul programelor lor, investițiile trebuie să fie bazate pe „planuri de gestionare a pădurilor”. Sprijinul financiar este limitat la 50 % din valoarea investiției eligibile, respectiv la 60 % în zonele defavorizate24.

nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1)].

16 Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

17 Măsurile 122, 123, 124, 125, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, așa cum sunt codificate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 368, 23.12.2006, p. 15).


19 BG, CZ, DE (1), EE, ES (7), FR (5), IT (20), LV, LT, LU, HU, AT, PT (3), RO, SI, SK, UK (2).


21 Articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

22 Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, H4, Report on the implementation of forestry measures under the rural development Regulation 1698/2005 for the period 2007-2013 (Raportul referitor la punerea în aplicare a măsurilor pentru silvicultură în temeiul Regulamentului 1698/2005 privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2007-2013), martie 2009.


24 Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, „cuantumurile și ratele de sprijin”.

13


13. Auditul s-a axat pe modul în care a fost conceput și implementat sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat prin măsura 122, intitulată „Creșterea valorii economice a pădurilor”. Principalul obiectiv al auditului a fost ace-la de a evalua dacă sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat în vederea creșterii valorii economice a pădurilor este gestionat în mod eficient și eficace.

14. Mai exact, auditul s-a concentrat pe următoarele aspecte:

(a) A fost concepută măsura în mod adecvat?

(b) Este adecvat procesul de implementare?

(c) Eficacitatea măsurii este evaluată în mod satisfăcător?

15. Auditul a acoperit atât Comisia, cât și statele membre selectate. La nivelul Comisiei, activitățile de audit au acoperit modul de concepere al măsurii și activitățile de gestionare a acesteia, inclusiv aprobarea programelor de dezvoltare rurală prezentate de statele membre și monitorizarea spri-jinului financiar acordat în cadrul măsurii. La nivelul statelor membre, auditul Curții a inclus vizite în Spania (Galicia), Italia ( Toscana), Ungaria, Austria și Slovenia. Aceste state membre reprezentau peste 50 % din totalul cheltuielilor declarate pentru măsura 122 în actuala perioadă de programare 2007-2013.

16. Activități le de audit au inclus interviuri cu autorități le de manage-ment responsabile și examinarea programelor de dezvoltare rurală și a legislației și a procedurilor naționale sau regionale relevante, în special a celor utilizate la selectarea proiectelor de investiții. Au fost efectuate controale la fața locului pentru un eșantion de 50 de proiecte care au beneficiat de finanțare, cu scopul de a se verifica efectele investițiilor (a se vedea anexa II pentru mai multe detalii).

17. Pe lângă acestea, Curtea a trimis chestionare către autoritățile din două state membre care au ales să nu implementeze măsura, deși dispun de un sector forestier foarte important (Finlanda și Suedia), și către autoritățile din trei state membre care declaraseră cheltuieli foarte limitate sau nu declaraseră deloc cheltuieli până la sfârșitul lui 2010, deși, inițial, plani-ficaseră valori ridicate ale cheltuielilor în cadrul măsurii (Bulgaria, Grecia și România).

SFERA șI ABORDAREA AUDITUlUI

14


defIcIențe Importante în modul de concepere a măsurII

justIfIcarea Generală care stă la baza măsurII prezIntă defIcIențe

18. În cadrul auditului s-a analizat dacă justificarea de la baza conceperii măsurii și a propunerii aferente era adecvată.

19. În preambulul la regulament25, se menționează că pădurile private joacă un rol semnificativ în activitățile economice din zonele rurale și că, prin urmare, ajutorul UE este important pentru ameliorarea și diversificarea valorii economice a acestora, pentru sporirea diversificării producției ș i pentru ameliorarea debușeuri lor comerciale în sectoare precum cel al energiei regenerabile, menținând gestionarea durabilă și rolul multifuncțional al pădurilor. În acest preambul nu se face nicio referire explicită la pădurile deținute de municipalități.

20. În cadrul auditului, nu s-a identificat nicio analiză SWOT26 specială rea-lizată de Comisie cu privire la situația sectorului forestier la nivelul UE, prin care să se justifice propunerea unui sprijin financiar specific pentru creșterea valorii economice a pădurilor deținute de proprietari privați și de municipalități sau prin care să se definească interesul public la care ar trebui să răspundă acest sprijin.

21. Pentru a justifica măsura 122, serviciile Comisiei au făcut trimitere ulterior la avizele și rapoartele Comitetului permanent forestier27, care, în opinia lor, justifică propunerea de la baza măsurii. Totuși, Comisia nu a avut la dispoziție niciunul dintre aceste avize înainte de publicarea propunerii28 adresate Consiliului cu privire la sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR, ceea ce sugerează lipsa unei pregătiri corespunzătoare.

22. În unele cazuri, municipalitățile pot fi responsabile de gestionarea pădu-rilor deținute de alte autorități locale. De exemplu, în Toscana, regiunea a delegat municipalităților sarcina de gestionare a pădurilor regionale. Deși, în practică, pentru o municipalitate nu exista nicio diferență între gestionarea pădurilor proprii și gestionarea pădurilor regionale care îi fuseseră încredințate, măsura 122 nu putea fi aplicată în pădurile regio-nale, ceea ce sugerează o anumită lipsă de coerență în cadrul măsurii.

25 Considerentul 22 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

26 Analiza SWOT este o analiză a punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a riscurilor (SWOT – strengths, weaknesses, opportunities and threats). Ea servește la elaborarea, evaluarea și actualizarea strategiilor și a planificării, ținând seama de nevoile părților interesate și de resursele disponibile.

27 Avizele Comitetului forestier permanent prin care se justifică nevoile specifice de sprijin pentru investiții în cadrul măsurii 122: a) avizul Comitetului forestier permanent cu privire la schimbările climatice și sectorul forestier; b) avizul Comitetului forestier permanent cu privire la mobilizarea resurselor lemnoase; c) avizul Comitetului forestier permanent cu privire la metodele de evaluare și de finanțare a produselor forestiere nelemnoase și a serviciilor aferente și d) avizul Comitetului forestier permanent cu privire la măsurile forestiere în domeniul dezvoltării rurale.

28 COM(2004) 490 final din 14 iulie 2004.

OBSERvAȚII

15


unele elemente-cheIe nu au fost defInIte sufIcIent

valoarea economIcă a pădurIlor

23. Regulamentele nu oferă o definiție a „valorii economice a pădurilor” pe care măsura 122 își propune să o mărească, deși o definiție clară a acestui concept este esențială pentru a se putea evalua dacă proiectele finanțate au contribuit cu adevărat sau nu la creșterea valorii economice a păduri-lor care au beneficiat de finanțare în cadrul acestui sistem29 (a se vedea punctul 49). Potrivit Eurostat30, valoarea economică a unei păduri include, în esență, valoarea terenului și valoarea masei lemnoase de pe terenul respectiv. Cu toate acestea, dat fiind că cel mai obiectiv instrument de măsurare a acestor două valori este prețul pieței, valoarea de piață a unei parcele de pădure poate varia considerabil, în funcție de factori precum fertilitatea solului, speciile de arbori din care este formată pădurea, vârsta arboretului, amplasarea, accesul și nu numai. Mai mult, aceste valori sunt dificil de obținut.

dImensIunea eXploatațIIlor forestIere în raport cu sprIjInul prImIt

24. Conform prevederilor legale, acțiunile de creștere a valorii economice a pădurilor vizează investițiile realizate la nivelul „exploatației foresti-ere”, dar aceasta nu este definită într-un mod mai aprofundat. Potrivit definiției Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE), „o exploatație” cuprinde una sau mai multe parcele formate din pădure și alte suprafețe împădurite care constituie o singură unitate din punctul de vedere al gestionării sau al utilizării31. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că sprijinul ar trebui să fie adaptat la nevoile specifice ale beneficiarilor, ținându-se seama de dimensiunea exploatațiilor lor forestiere. În cadrul auditului, au fost identificate mai multe cazuri (în Ungaria și în Slovenia) în care se acordase finanțare pentru achiziționarea de utilaje și echipamente noi ale căror capacități erau cu mult peste ceea ce beneficiarul ar fi putut utiliza în cadrul exploatației sale (a se vedea, de exemplu, punctul 33)32.

29 În plus, la complexitatea inerentă a sistemului contribuie și faptul că realizările concrete ale majorității investițiilor din domeniul forestier pot fi evaluate numai pe termen lung, iar, la momentul respectiv, este posibil ca valoarea pădurilor să depindă mai degrabă de alte circumstanțe sau factori de piață decât de investițiile realizate.

30 Eurostat, The European Framework for integrated Environmental and Economic Accounting for Forests – IEEAF (Cadrul european pentru contabilitatea economică și de mediu integrată a pădurilor), Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, Luxemburg, 2002.

31 Sursa: Baza de date pentru evaluarea resurselor din pădurile temperate și boreale – 2000 (TBFRA-2000) a UNECE/FAO.

32 Potrivit definiției date de UNECE, mai multe proprietăți separate gestionate în temeiul aceleiași strategii antreprenoriale ar putea constitui o exploatație forestieră și ar putea beneficia astfel de sprijin din partea sectorului public, dar situația era diferită în cazurile auditate din Ungaria și Slovenia.

OBSERvAȚII

16


33 Considerentul 32 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005: „Aceste acțiuni de sprijin [pentru sectorul forestier] ar trebui să nu denatureze concurența și să nu aibă efecte asupra pieței.”

34 Măsura intitulată „Creșterea valorii adăugate pentru produsele agricole și forestiere” (măsura 123), articolul 28 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: „În cazul silviculturii, ajutorul se acordă numai microîntreprinderilor.”

35 Și anume întreprinderile cu mai puțin de zece angajați, a căror cifră de afaceri anuală și/sau al căror bilanț anual total nu depășește două milioane de euro.

36 În răspunsul lor la întrebarea adresată de Curte cu privire la motivul neactivării măsurii, autoritățile suedeze au explicat că nu ar trebui acordat un sprijin în vederea creșterii producției sau a valorii imobiliare, deoarece acesta ar putea denatura concurența dintre proprietarii de pădure. În schimb, se acordă sprijin numai pentru acțiuni de mediu.

37 Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Planurile de gestionare a pădurilor, adaptate la suprafața și la utilizarea zonelor împădurite, se bazează pe legislația națională relevantă, precum și pe planurile de utilizare a terenurilor existente; acestea reglementează în mod adecvat resursele forestiere [articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006].

dImensIunea benefIcIaruluI

25. Conform prevederilor legale, sprijinul acordat în sectorul forestier ar trebui să evite orice efecte negative asupra concurenței33. În ceea ce privește celelalte măsuri pentru sectorul forestier (cum ar fi componenta legată de sectorul forestier din cadrul măsurii 12334), sprijinul se poate acorda numai microîntreprinderilor35. Întrucât pentru măsura 122 nu este prevăzută o astfel de condiție, lipsa oricăror restricții preventive cu pri-vire la dimensiunea beneficiarului, la activitatea economică principală sau la statutul juridic al acestuia ar putea duce la consolidarea poziției de piață a întreprinderilor mari36.

planurIle de GestIonare a pădurIlor

26. Conform prevederilor legale, pentru exploatațiile forestiere care depășesc o anumită suprafață stabilită de statele membre în cadrul programelor lor, investițiile trebuie să fie bazate pe planuri de gestionare a pădurilor37. În cadrul auditului, s-a constatat că limitele de suprafață a exploatațiilor forestiere în funcție de care se decide dacă este necesar sau nu un plan de gestionare a pădurilor difereau foarte mult între statele membre și că, într-un stat membru (Austria), 99 % din proprietarii privați de pădure erau scutiți de obligația de a prezenta un plan de gestionare38.

tăIerIle șI reGenerarea după tăIerea fInală

27. Conform prevederilor legale39, acțiunile care beneficiază de sprijin în ve-derea creșterii valorii economice a pădurilor vizează investițiile la nivelul exploatației forestiere și pot include investiții pentru echipamentele de tăiere, în timp ce acțiunile referitoare la regenerare după tăierea finală nu beneficiază de ajutor. În opinia Curții, decizia de a sprijini investițiile în echipamente de tăiere, dar de a nu acorda sprijin pentru regenerare după tăierea finală nu pare a fi coerentă.

38 În timp ce un stat membru (Spania) a stabilit o limită minimă de 15 hectare cu scopul de a mări suprafața de pădure care face obiectul planurilor de gestionare, un alt stat membru (Austria) a stabilit în programul său de dezvoltare rurală un prag atât de ridicat pentru suprafețele pentru care era necesar un plan de gestionare, și anume 1 000 ha, încât, în practică, 99 % din proprietarii privați de pădure erau scutiți de obligația de a prezenta un plan de gestionare atunci când solicitau sprijin în cadrul măsurii 122.


17


în ceea ce prIvește proGramele audItate, analIza InIțIală efectuată înaInte de adoptare nu era adecvată

28. FEADR este implementat în statele membre prin intermediul programe-lor de dezvoltare rurală, care ar trebui să includă o evaluare ex ante și o analiză a situației din perspectiva punctelor forte, a punctelor slabe și a nevoilor identificate, precum și strategia aleasă pentru a răspunde acestor nevoi și pentru a optimiza alocarea resurselor.

29. În programele de dezvoltare rurală ale celor cinci state membre sau regiuni vizitate40, identificarea nevoilor, în măsura în care acest exercițiu a avut loc, acoperea sectorul forestier în ansamblul său, lucru care face dificilă stabilirea de legături între anumite nevoi și măsuri specifice.

30. În cadrul auditului, s-a constatat că, în general, aceste nevoi nu erau descrise în mod adecvat în programele de dezvoltare rurală (a se vedea caseta 1). În special, prioritățile legate de diferitele tipuri de suprafețe de pădure și de diferitele categorii de beneficiari nu au fost analiza-te și fundamentate în mod suficient. Mai mult, descrierea solicitată a oportunităților economice conținea numai termeni generali sau nu fusese prezentată deloc.

40 Galicia (Spania), Toscana (Italia), Ungaria, Austria și Slovenia.

caseta 1

eXemple de IdentIfIcare neclară a nevoIlor în proGramele de dezvoltare rurală ale statelor membre

În slovenia , capacitatea scăzută de investiții a fost identificată ca un punct slab în sectorul forestier, dar nu a existat o analiză separată a nevoilor în raport cu tipul de beneficiari, și anume întreprinderi, entități juridice sau persoane fizice. În consecință, Curtea a constatat că și întreprinderile forestiere cu o capacitate ridicată de investiții puteau beneficia de o finanțare considerabilă din partea sectorului public.

În austria, programul de dezvoltare rurală nu precizează care sunt punctele slabe ale sectorului forestier pe care măsura vizează să le remedieze. Deși programul include o estimare cantitativă a suprafețelor vizate de sprijin, nu se explică de ce acestea au nevoie de finanțare din partea sectorului public.

18


41 500 000 de euro (SI); 735 000 de euro (HU – în 2008).

31. Comisia a aprobat programele de dezvoltare rurală, deși acestea nu de-fineau nicio nevoie specifică de sprijin financiar a vreunei categorii de proprietari privați de pădure în vederea creșterii valorii economice a pă-durilor lor.

32. Deși planificaseră un sprijin financiar considerabil, Bulgaria, România și Grecia nu declaraseră nicio cheltuială până la sfârșitul anului 2011 (Grecia și România) sau declaraseră sume foarte mici (Bulgaria). Aceste state membre au informat Curtea că autoritățile lor de management au decis să transfere cuantumul resurselor financiare planificate pentru măsura 122 către alte măsuri (Bulgaria și România au realocat aproxima-tiv 80 % și, respectiv, 33 % din sumele planificate inițial) sau în vederea implementării măsurii la o dată ulterioară în cursul perioadei de progra-mare; a existat și un caz de dezactivare a măsurii (Grecia).

procesul de Implementare prezenta defIcIențe Importante dIn perspectIva obIectIvelor stabIlIte

cazurI în care sprIjInul dIn partea sectoruluI publIc era dIsproporțIonat de mare în comparațIe cu nevoIle reale

33. În ceea ce privește raportul dintre mărimea suprafețelor de pădure decla-rate de solicitanți și nivelul sprijinului acordat de sectorul public, Curtea a constatat că anumite state membre (Ungaria și Slovenia), deși au fixat plafoane relativ ridicate pentru sprijinul acordat41, nu au impus niciun fel de proporționalitate între suprafața de pădure declarată de solicitanți și nivelul finanțării publice de care aceștia puteau beneficia. Într-un stat membru (Slovenia), pentru un beneficiar care declarase trei hectare de pădure, a fost aprobată o investiție de 1,1 milioane de euro în echipa-mente de tăiere și utilaje auxiliare, din care suma finanțată din FEADR era de 375 000 de euro. Un alt stat membru (Austria) a acordat finanțare până în 2009 beneficiarilor care nu erau proprietari de pădure pentru investiții în prelucrarea biomasei, fără să le solicite să declare o suprafață de pădure anume. De exemplu, în cazul unui beneficiar care nu declarase nicio suprafață de pădure, a fost aprobat un proiect de 132 000 de euro, din care suma finanțată din FEADR era de 17 000 de euro.

34. În schimb, în Ungaria, autoritățile de management au modificat, în 2010, cerințele de eligibilitate pentru a stabili o proporționalitate între valoarea sprijinului și mărimea suprafețelor de pădure înregistrate și au limitat cuantumul ajutorului la o valoare maximă de 115 500 de euro.

19


unele InvestIțII nu erau conforme cu dIspozIțIIle măsurII

35. Deși sprijinul prin măsura 122 poate fi acordat numai pentru investiții, în cadrul auditului au fost identificate cazuri de sprijin acordat pentru produse de scurtă folosință, cum ar fi consumabilele cu ciclu scurt de viață (Toscana)42, și pentru costurile de producție (Austria)43. Curtea con-sideră că, în general, achiziționarea acestor tipuri de bunuri de scurtă folosință nu reprezintă o investiție. După același principiu, nici costurile de producție nu pot fi considerate o investiție.

36. În anumite state membre (Ungaria și Slovenia, a se vedea anexa II), nu a fost impusă cerința ca beneficiarii să aibă în proprietate sau în arendă pădurile în care intenționau să utilizeze utilajele achiziționate cu ajutorul sprijinului. Investițiile realizate de contractanți/furnizori de servicii nu pot fi considerate ca fiind destinate exclusiv unei anumite exploatații forestiere și, prin urmare, nu pot fi considerate eligibile în temeiul regu-lamentului aplicabil (a se vedea punctul 24).

ar fI fost maI adecvat ca anumIte acțIunI fInanțate în cadrul măsurII 122 să fIe fInanțate în cadrul altor măsurI feadr

37. Sprijinul FEADR este implementat printr-o serie de măsuri, între care tre-buie asigurată coerența44. Întrucât există diferențe între ratele maxime ale ajutorului care poate fi acordat prin diferite măsuri, reiese că finanțarea unei acțiuni în cadrul unei măsuri sau al alteia nu este neutră din punct de vedere bugetar45. Trebuie remarcat faptul că auditul nu a identificat cazuri de dublă finanțare a aceleiași acțiuni.

38. În schimb, au fost identificate cazuri de investiții care au beneficiat de sprijin prin măsura 122 și care corespundeau mai bine obiectivului mă-surii 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, prin care sunt sprijinite investițiile în exploatațiile agricole în vederea ameliorării nivelului global de performanță al acestora. De exemplu, în Ungaria, achiziționarea de utilaje agricole a fost finanțată în cadrul măsurii 122. În Toscana, s-a recurs la măsura 122 pentru a se finanța achiziționarea unor uscătoare pentru castane cultivate, pentru renovarea unor clădiri ale exploatației care nu se aflau într-o zonă de pădure și care urmau să fie folosite pe perioada recoltei pentru sortarea și depozitarea temporară a castanelor, precum și pentru renovarea spațiului în care erau depozitate uneltele și utilajele.

42 Echipamente de protecție, cum ar fi salopete, căști, încălțăminte, mănuși, truse de prim ajutor etc.

43 Sprijinul a fost acordat pentru rambursarea parțială a costurilor de producție aferente activităților legate de pregătirea biomasei, cum ar fi transportul, uscarea și depozitarea acesteia.

44 Articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

45 De exemplu, rata maximă a ajutorului în cadrul măsurii 122 este cu 10 % mai mare decât rata maximă stabilită în cazul măsurii 121 (Modernizarea exploatațiilor agricole) sau al măsurii 123 (Creșterea valorii adăugate a produselor forestiere), a se vedea anexa la Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Rata generală a ajutorului acordat pentru investiții în cadrul măsurii 122 este de 50 %, în timp ce rata stabilită pentru măsurile 121 și 123 este de numai 40 %.

20


39. În Italia, Ungaria și Slovenia, o serie de întreprinderi forestiere au benefi-ciat de finanțare pentru achiziționarea unor utilaje în vederea executării de lucrări utilizând lemnul ca materie primă, înainte de debitarea sa pe scară industrială în fabricile de cherestea (tăiere, cojire, secționare, transport), sau a unor utilaje de prelucrare (tocarea lemnului, despicarea lemnului, producția de scânduri și de paleți). În Austria, a fost acordată finanțare pentru construcția de depozite și de instalații de uscare, pre-cum și pentru achiziționarea de containere de transport. Curtea consi-deră că aceste investiții corespund mai degrabă obiectivelor măsurii care vizează „creșterea valorii adăugate a produselor forestiere” (măsura 123) și mai puțin obiectivelor măsurii 122, întrucât investițiile vizează masa lemnoasă recoltată din pădure și nu pădurea ca atare, care este formată din arbori nedoborâți.

nu toate investițiile per se contribuie la creșterea valorii economice a Pădurilor

40. În cadrul auditului, s-a constatat că majoritatea investițiilor finanțate în cadrul măsurii pot fi grupate în două categorii, și anume lucrări silvice și utilaje. În ceea ce privește primul caz (lucrări de rărire, elagaj etc.), Curtea consideră că, în general, aceste lucrări îmbunătățesc valoarea de piață a arboreturilor: producția de lemn de calitate este strâns legată de densitatea arborilor, care poate fi îmbunătățită prin lucrările de rărire, în timp ce elagajul vizează reducerea numărului de cioturi de pe trunchiul arborilor, în scopul creșterii valorii de piață a cherestelei (a se vedea caseta 2).

caseta 2

eXemplu de efecte ale lucrărIlor sIlvIce fInanțate prIn măsura 122 (ImaGInea dIn stânGa) în comparațIe cu suprafețe de pădure pe care nu au fost eXecutate lucrărI de înGrIjIre (ImaGInea dIn dreapta)

21


41. În ceea ce privește investiți i le în utilaje, Curtea consideră că simpla achiziționare a unui utilaj, care poate fi folosit pe suprafețe forestiere, dar și pe alte suprafețe, cum ar fi cele agricole, nu atrage după sine creșterea valorii unei suprafețe anume de pădure care aparține proprie- tarului utilajului. În cursul misiunilor sale de audit, Curtea a constatat că numeroși proprietari de pădure desfășoară și activități agricole și că, în multe cazuri, măsura 122 a servit la finanțarea achiziționării de utilaje care pot fi folosite și în scopuri agricole, cum ar fi camioane, tractoare agricole, pluguri, grape, mașini de împrăștiat îngrășăminte, excavatoare etc. (a se vedea caseta 3).

caseta 3

eXemple de utIlaje aGrIcole a căror achIzIțIonare a fost fInanțată prIn măsura 122

22


efIcacItatea sprIjInuluI nu a fost evaluată în mod satIsfăcător

IndIcatorII nu măsoară în mod adecvat Gradul de realIzare a obIectIvelor operațIonale

42. În conformitate cu legislația46, Comisia și statele membre au elaborat împreună un cadru comun de monitorizare și evaluare. Regulamentul prevede că progresul, eficiența și eficacitatea programelor de dezvoltare rurală în raport cu obiectivele acestora se măsoară prin intermediul unor indicatori privind situația inițială, precum și execuția financiară, realiză-rile, rezultatele și impactul programelor47.

43. În ceea ce privește măsura 122, Comisia a publicat o serie de orientări în care stabilește ca indicatori de realizare „numărul de exploatații fo-restiere care au beneficiat de sprijin pentru investiții” și „volumul total al investițiilor”, iar ca indicatori de rezultat „numărul de exploatații care introduc noi produse și/sau noi tehnici” și „creșterea valorii adăugate brute a exploatațiilor care au beneficiat de sprijin”.

44. Curtea observă că acești indicatori de realizare nu măsoară gradul de rea-lizare a niciunuia dintre obiectivele operaționale, aceasta fiind consecința inevitabilă a faptului că, pentru această măsură, nu au fost definite obiec-tive clare.

întrebărIle formulate în vederea evaluărII creșterII valorII economIce a pădurIlor ar fI trebuIt să fIe maI bIne orIentate

45. Cadrul comun de monitorizare și evaluare prevede, de asemenea, realiza-rea unei evaluări intermediare în 2010 de către evaluatori independenți. În ceea ce privește măsura 122, întrebările de evaluare sunt legate de diversificarea producției48, de îmbunătățirea accesului pe piață și a co-telor de piață, de gestionarea durabilă a pădurilor și de competitivitatea exploatațiilor forestiere.



48 Unul dintre obiectivele măsurii 122 este acela de a contribui la diversificare [a se vedea considerentul 22 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005]. Diversificarea în sectorul forestier înseamnă crearea de noi surse de venit din activitățile forestiere, incluzând, în special, obținerea produselor forestiere nelemnoase, cum ar fi fructele, ciupercile, semințele, mierea etc., și comercializarea de servicii, cum ar fi acordarea licențelor de vânătoare. Producția de lemn de foc poate fi de asemenea considerată o diversificare a activităților în pădurile care sunt în mod tradițional exploatate pentru producerea de lemn rotund industrial și invers.

23


46. Curtea consideră că niciuna dintre aceste întrebări nu permite să se evalueze în mod exhaustiv dacă măsura a contribuit la creșterea va-lorii economice a pădurilor. Întrebările legate de cota de piață și de competitivitatea exploatațiilor forestiere nu sunt relevante pentru eva-luarea performanței măsurii în cazul exploatațiilor beneficiare care nu desfășoară activități comerciale. Mai mult, rapoartele de evaluare fac trimitere, în general, la răspunsurile beneficiarilor la chestionarele de evaluare sau reproduc date statistice generale privind sectorul forestier și nu oferă informații concrete privind efectele măsurii 122 asupra valorii economice a pădurilor.

valoarea suprafețelor de pădure nu era stabIlItă nIcI înaInte, nIcI după realIzarea InvestIțIIlor

47. În cadrul auditului, s-a constatat că niciunul dintre statele membre sau regiunile vizitate în cursul auditului nu instituise proceduri adecvate prin care să se determine efectul acțiunilor cofinanțate de FEADR asu-pra valorii economice a suprafețelor de pădure (terenuri forestiere și arboreturi) vizate și că beneficiarilor nu li s-a cerut să indice acest efect. Valoarea suprafețelor de pădure înaintea investiției nu a fost determi-nată și nu a fost comparată cu situația rezultată în urma investiții lor finanțate prin măsură. În lipsa acestor evaluări, care nu sunt disponibile cu ușurință, este dificil să se stabilească dacă obiectivele măsurii au fost atinse sau nu.

efIcacItatea multora dIntre proIectele audItate este lImItată

48. În cursul vizitelor de audit, Curtea a evaluat, pentru 50 de proiecte au-ditate, dacă acestea au atins obiectivele stabilite de măsură (și anume, creșterea valorii economice a pădurilor).

24


49. Curtea a constatat că numai câteva proiecte au contribuit la creșterea va-lorii economice a pădurilor, fie prin creșterea valorii terenului (amenaja-rea de poteci și construcția de drumuri forestiere), fie prin îmbunătățirea valorii arboreturilor (lucrări silvice cum ar fi elagajul sau rărirea). În cazul altor proiecte, Curtea nu a găsit probe suficiente cu privire la relevanța lor sau la contribuția lor semnificativă la creșterea valorii pădurilor, în-trucât ele vizau:

(a) activități agricole (castane comestibile49, pășuni, culturi de specii forestiere cu ciclu scurt de producție, utilaje agricole, clădiri ale exploatației),

(b) prelucrarea și comercializarea lemnului (instalații pentru tocarea lemnului în vederea folosirii drept combustibil și uscarea sau tăierea ulterioară a acestuia, depozite, containere de transport) și

(c) costuri aferente producției de lemn (recoltare, tocare și uscare, produse consumabile cum ar fi salopete, încălțăminte și mănuși).

perIoada de proGramare 2014-2020

50. Comisia a prezentat în octombrie 2011 o propunere de regulament pri-vind sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-202050. Proiectul de regulament propune un sprijin pentru investiții „legate de creșterea valorii economice a pădurilor” care „se acordă pro-prietarilor privați de păduri, municipalităților și asociațiilor acestora”51. Investițiile se realizează la nivelul exploatației forestiere și pot include investiții în echipamente și practici de recoltare favorabile solului și cu consum redus de resurse.

51. Nici de această dată, propunerea nu precizează de ce prevederea se adresează proprietarilor privați în general și nu anumitor categorii de proprietari sau situațiilor specifice ale anumitor proprietari privați.

52. În Avizul său nr. 1/2012, Curtea observa că, deși în proiectul de regula-ment se prevede că trebuie să existe o singură măsură care să acopere toate tipurile de sprijin pentru investiții în silvicultură și că, deși toate submăsurile relevante sunt menționate în cadrul unuia și aceluiași arti-col52, fiecare submăsură continuă să facă obiectul unor cerințe și al unor prevederi separate.

53. În opinia Curții, în cazul în care propunerea Comisiei este adoptată fără modificări, este probabil ca problemele semnalate în acest raport să persiste și în următoarea perioadă de programare.

49 A se vedea punctul 38.

50 COM(2011) 627 final/2 din 19 octombrie 2011.

51 Articolul 27 din COM(2011) 627 final din 12 octombrie 2011, p. 50.

52 Articolul 22.

25


54. Măsura specifică 122 vizând „creșterea valorii economice a pădurilor ” a fost introdusă în perioada de programare 2007-2013. Auditul Curții a pus în evidență deficiențe în ceea ce privește modul în care măsu-ra a fost concepută, implementată și monitorizată. Prin urmare, Curtea a ajuns la concluzia că statele membre și Comisia nu au gestionat în mod eficient și eficace aspectele auditate ale sprijinului acordat pentru creșterea valorii economice a pădurilor. Ținând seama în special de faptul că s-a propus menținerea acestui sprijin și pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, Curtea adresează următoarele recomandări.

defIcIențe Importante în modul de concepere a măsurII

55. Auditul a identificat deficiențe la nivelul concepției măsurii, care îngre-unează în mod considerabil implementarea cu succes a acesteia, după cum se explică în continuare.

56. Comisia nu a analizat în mod specific situația din sectorul forestier la nivelul UE pentru a justifica propunerea unui sprijin financiar special pentru creșterea valorii economice a pădurilor deținute de proprietari privați și de municipalități și nu a definit interesul public la care ar trebui să răspundă acest sprijin (punctele 18-22).

57. Unele elemente-cheie ale măsurii nu au fost definite în legislație, în special conceptele de „valoare economică a pădurilor” și de „exploatație forestieră”. Mai mult, nu au fost stabilite condiții speciale cu privire la dimensiunea, activitatea economică principală sau statutul juridic al beneficiarilor potențiali pentru a se evita riscul unei posibile denaturări a concurenței (punctele 23-25).

58. S t a te l e m e m b re a u s t a b i l i t l i m i te fo a r te d i fe r i te d e s u p r a f a ț ă a exploatațiilor forestiere în funcție de care se decide dacă este necesar sau nu un plan de gestionare a pădurilor ; acestea variau de la o limi-tă minimă stabilită cu scopul de a mări suprafața de pădure care face obiectul planurilor de gestionare până la o limită atât de ridicată, încât, în practică, într-un stat membru (Austria), 99 % din proprietarii privați de pădure erau scutiți de obligația de a prezenta un plan de gestionare (punctul 26).

CONClUzII șI RECOmANDĂRI

26


59. De asemenea, nevoile nu au fost descrise în mod adecvat de către sta-tele membre în programele lor de dezvoltare rurală. În cadrul auditului, au fost identificate mai multe cazuri în care analiza inițială a nevoilor specifice legate de această măsură era necorespunzătoare sau cazuri în care măsura nu răspundea niciunor nevoi speciale sau urgente din statul membru respectiv (punctele 28-31). Mai multe state membre au dezactivat măsura sau au redirecționat majoritatea fondurilor alocate către alte măsuri (punctul 32).

Comisia ar trebui:

— să def inească și să evalueze nevoile de la nivelul UE legate de creșterea valorii economice a pădurilor;

— să definească în mod clar elementele-cheie care vor garanta fap-tul că sprijinul acordat de UE este direcționat către satisfacerea acestor nevoi și că este creată astfel o valoare adăugată a UE.

recomandarea 1

Statele membre ar trebui:

— să descrie în mod corespunzător în programele lor de dezvoltare rurală nevoile și oportunitățile economice specifice prezentate de diferitele tipuri de suprafețe de pădure și de diferitele categorii de beneficiari;

— să consolideze modul de gestionare a pădurilor și să prevadă, în acest sens, elaborarea de planuri de gestionare a pădurilor pen-tru cea mai mare parte a exploatațiilor forestiere și promovarea certif icării suprafețelor de pădure.

recomandarea 2

27


procesul de Implementare prezenta defIcIențe Importante dIn perspectIva obIectIvelor stabIlIte

60. Auditul a identificat numeroase deficiențe în implementarea măsurii (punctele 33-41). Prin urmare, Curtea conchide că, din anumite puncte de vedere, procesul de implementare era inadecvat.

61. În special, Curtea a identificat cazuri în care sprijinul din partea secto-rului public era disproporționat de mare în comparație cu nevoile reale (punctele 33-34). În funcție de abordarea aplicată de statele membre, numeroase proiecte pentru care s-a decis acordarea de finanțare nu erau conforme cu dispozițiile măsurii. De exemplu, au fost identificate cazuri în care sprijinul a fost acordat pentru produse de scurtă folosință și pentru costuri de producție sau cazuri în care ajutorul a sprijinit de facto activități de tăiere (punctele 35-36). Mai mult, statele membre au sprijinit în cadrul măsurii 122 acțiuni care nu corespundeau obiectivelor măsurii și care ar fi trebuit mai degrabă finanțate prin alte măsuri, care prevăd alte condiții de eligibilitate și rate diferite ale ajutorului, de obicei mai mici (punctele 37-39).

62. Nu toate investițiile per se contribuie la creșterea valorii economice a pă-durilor. Legătura inerentă dintre sprijinul acordat și o posibilă creștere a valorii economice a unei păduri a variat în funcție de tipul investiției (punctele 40-41).

Statele membre ar trebui:

— să stabilească cerințe adecvate pentru a se asigura că sprijinul acordat sectorului forestier în cadrul politicii de dezvoltare rurală este coerent, respectă dispozițiile privind ajutoarele de stat și are o eficacitate maximă;

— să instituie proceduri adecvate pentru a se asigura că sprij i -nul este ef icace în sensul creșterii efective a valorii economice a suprafețelor de pădure vizate de investiții.

recomandarea 3

28


efIcacItatea sprIjInuluI nu a fost evaluată în mod satIsfăcător

63. În urma auditului, Curtea consideră că o serie de deficiențe importante au îngreunat evaluarea eficacității sprijinului.

64. Cadrul comun de monitorizare și evaluare nu este un instrument adec-vat pentru evaluarea impactului sprijinului financiar acordat prin mă-sura 122 deoarece indicatorii de performanță și întrebările de evalu-are incluse în acest cadru nu permit să se stabilească dacă investițiile finanțate au condus la creșterea valorii economice a pădurilor respective (punctele 42-46).

65. Statele membre nu au evaluat valoarea suprafețelor de pădure înainte și după realizarea investiției și nici nu au cerut beneficiarilor să facă acest lucru. Faptul că la nivelul statelor membre sau al regiunilor nu există evaluări cu privirea la creșterea efectivă a valorii pădurilor pentru care au fost finanțate acțiuni face dificilă evaluarea cu privire la atingerea obiectivului principal al măsurii și, prin urmare, evaluarea eficacității sprijinului (punctul 47).

66. Curtea a constatat că numai câteva proiecte auditate au contribuit la creșterea valorii economice a pădurilor, fie prin creșterea valorii terenu-lui (amenajarea de poteci și construcția de drumuri forestiere), fie prin creșterea valorii arboreturilor (lucrări silvice cum ar fi elagajul sau rărirea).

Comisia ar trebui să își îmbunătățească modul de monitorizare a măsurii pentru a se asigura că implementarea acesteia de către statele membre se face în conformitate cu obiectivele specifice stabilite. mai concret, statele membre ar trebui să solicite beneficiarilor să prezinte detalii cu privire la valoarea suprafețelor lor de pădure atât înainte, cât și după realizarea investițiilor f inanțate, iar autorităților de management ar trebui să li se solicite să valideze aceste valori.

recomandarea 4

29


Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Ioannis SARMAS, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 12 iunie 2013.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRAPreședinte

30


aneXa I

alocarea resurselor fInancIare pentru măsura 122 în raport cu suprafața pădurIlor aflate în proprIetate prIvată în fIecare stat membru

0

25

75

100

125

50

RomâniaIta

lia

Portugalia

SpaniaFranţa

Slovacia

LetoniaAustri

a

SloveniaUngaria

Bulgaria

Republica Cehă

Regatul Unit

Estonia

Lituania

Germania

Luxemburg

Contribuţia FEADR pentru pentru masura 122(in milioane de euro)

Păduri în proprietate privată (în milioane de hectare)

Contribuţia programată a FEADR în cadrul măsurii 122 în raport cu suprafaţa pădurilor aflate în proprietate privată în fiecare stat membru

31


Statul membru

Contribuția FEADR

pentru M122 planificată în

prima versiune a programului de dezvoltare

rurală 2007-2013(în mii de

euro)

Contribuția FEADR

pentru M122 planificată

în programul de dezvoltare

rurală la 31.12.2011(în mii de

euro)

Totalul cheltuielilor

publice planificate

pentru M122 la 31.12.2011(în mii de

euro)

Contribuția FEADR la

31.12.2011 pentru cereri

noi în perioada de programare

2007-2013(în mii de

euro)

Totalul cheltuielilor

publice la 31.12.2011

pentru cereri noi în perioada de programare

2007-2013(în mii de

euro)

Păduri și alte suprafețe

împădurite(în mii de hectare)

Păduri în proprietate

privată(în mii de hectare)

(1 000 euro) (1 000 ha)

Bulgaria 19 278 9 278 11 597 4 800 6 000 3 927 519

Republica Cehă 19 158 20 658 27 543 11 438 15 250 2 697 616

Germania 1 400 635 847 236 315 11 076 5 368

Estonia 15 565 15 506 20 674 4 016 5 355 2 350 1 345

Grecia 10 630 0 0 0 0 6 539 845

Spania 42 850 51 185 85 533 13 520 25 373 27 747 12 838

Franța 36 220 34 965 67 553 14 904 29 147 17 572 11 841

Italia 103 454 96 201 205 976 22 343 48 996 10 916 6 076

Letonia 34 066 14 395 19 431 2 169 2 762 3 467 1 696

Lituania 15 375 11 031 14 708 4 276 5 702 2 240 784

Luxemburg 795 795 3 977 50 250 88 46

Ungaria 8 831 19 289 27 125 9 472 12 806 2 029 861

Austria 26 222 19 817 38 726 14 955 31 693 4 006 2 482

Portugalia 99 244 64 026 76 915 12 451 16 304 3 611 3 382

România 158 692 108 692 133 699 0 0 6 733 2 097

Slovenia 18 704 19 454 25 939 12 370 16 495 1 274 962

Slovacia 30 720 30 720 41 445 7 987 10 655 1 933 958

Regatul Unit 11 683 18 081 25 136 2 149 4 118 2 901 1 922

TOTAL 652 887 534 729 826 824 137 137 231 221 111 106 54 638

Sursa: Date compilate de Curtea de Conturi Europeană pe baza cifrelor raportate de DG Agricultură și Dezvoltare Rurală și a statisticilor privind sectorul forestier

raportate de Eurostat în 2011.

aneXa I

32


an

eXa

II

lIs

ta p

ro

Iec

te

lor

de

In

ve

st

IțII

eX

am

Ina

te

Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

ES

1Lu

crări

silvic

e la f

oioa

se și

alte

spec

ii50

,00

104 5

24,4

456

726,

1832

651,

59da

2Lu

crări

silvic

e în

arbo

retu

ri de

euca

lipt

33,8

451

517,

7625

758,

9014

826,

82da

3Ră

rirea

și el

agaju

l arb

oret

urilo

r de c

onife

re50

,00

92 38

4,00

55 43

0,40

31 90

5,74

da

4Ră

rirea

și el

agaju

l arb

oret

urilo

r de c

onife

re50

,00

99 52

4,00

59 71

4,42

34 37

1,62

da

5Ră

rirea

arbo

retu

rilor

de co

nife

re50

,00

87 58

4,00

52 55

0,40

30 24

8,01

da

6Pr

ogra

m de

creș

tere

exha

ustiv

ă a va

lorii

și de

pr

omov

are a

mul

tifun

cțio

nalit

ății

969,

1053

632,

5926

816,

3015

435,

46nu

7Ac

tivită

ți de

valo

rifica

re și

de pr

omov

are

a rol

ului

mul

tifun

cțio

nal a

l păd

urilo

r94

7,00

152 9

13,0

274

615,

9842

948,

96nu

8Ela

bora

rea u

nor p

lanur

i teh

nice

de ge

stion

are

a sup

rafe

țelo

r îm

pădu

rite

3 555

,06

90 00

0,00

60 00

0,00

34 53

6,00

nu

9Ela

bora

rea u

nor p

lanur

i teh

nice

de ge

stion

are

a sup

rafe

țelo

r îm

pădu

rite

6 002

,00

150 0

00,0

090

000,

0051

804,

00nu

10Pr

ogra

m de

creș

tere

exha

ustiv

ă a va

lorii

și de

pr

omov

are a

mul

tifun

cțio

nalit

ății

1 410

,00

112 9

16,7

670

150,

0640

378,

37nu

33


Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

IT

1Ela

gaju

l și a

ltoire

a cas

tani

lor p

entru

prod

ucția

de

casta

ne20

,57

159 7

85,9

995

871,

5942

183,

5da

2În

depă

rtare

a veg

etaț

iei n

edor

ite, e

lagaju

l și

altoi

rea c

asta

nilo

r pen

tru pr

oduc

ția de

fruc

te1,

365 0

66,6

43 0

39,9

81 3

37,5

9da

3

Înde

părta

rea v

eget

ației

ned

orite

, elag

ajul ș

i alt

oire

a cas

tani

lor p

entru

prod

ucția

de fr

ucte

; ac

hiziț

iona

rea u

nei m

otoc

osito

ri și

a unu

i m

otof

erăs

trău

1,42

15 98

0,14

9 580

,14

4 218

,76

da

4

Elaga

jul ș

i alto

irea c

asta

nilo

r pen

tru pr

oduc

ția

de fr

ucte

; ach

izițio

nare

a de u

tilaje

pent

ru

lucră

ri sil

vice ș

i pen

tru pr

elucra

rea p

rimar

ă a b

uște

nilo

r

5,81

ha c

u cas

tani

co

mes

tibili,

59

,63 h

a cu a

lte sp

ecii

de ar

bori

74 47

6,24

44 68

5,74

19 66

1,73

da

5Ela

gaju

l și a

ltoire

a cas

tani

lor p

entru

prod

ucția

de

fruc

te; a

chizi

ționa

rea d

e util

aje pe

ntru

lu

crăril

e silv

ice

7,05

ha c

u cas

tani

co

mes

tibili,

59

,63 h

a cu a

lte sp

ecii

de ar

bori

132 1

17,0

579

270,

2334

878,

9da

6

Ream

enaja

rea u

nui s

pațiu

din

cadr

ul

expl

oata

ției c

are s

ă fie u

tiliza

t pen

tru so

rtare

a și

depo

zitar

ea te

mpo

rară

a ca

stane

lor;

achi

zițio

nare

a de e

chip

amen

te și

utila

je pe

ntru

cond

ițion

area

casta

nelo

r com

estib

ile

3,54

58 18

4,32

34 91

0,59

15 36

0,66

da

7

Achi

zițio

nare

a de u

tilaje

pent

ru lu

crări

silvic

e și

pent

ru pr

elucra

rea p

rimar

ă a le

mnu

lui

(rem

orcă

, mac

ara,

tract

or, e

xcav

ator

, toc

ător

), pr

ecum

și ac

hiziț

iona

rea d

e ech

ipam

ente

de

prot

ecție

(salo

pete

, căș

ti, în

călță

min

te,

măn

uși, t

ruse

de pr

im aj

utor

)

243,

0622

4 108

,29

134 4

65,0

459

164,

62da

8Ac

hiziț

iona

rea u

nui t

ract

or fo

resti

er, el

agaju

l pi

nulu

i coc

onar

(pin

us pi

nea)

32,8

828

6 439

,11

171 8

62,7

575

619,

361

da

9Re

face

rea a

rbor

etur

ilor d

e ste

jar de

plut

ă (în

depă

rtare

a veg

etaț

iei și

a ar

boril

or ne

doriț

i, ela

gaj)

94,0

038

9 568

,91

230 1

03,5

710

1 246

,27

da

10

Refa

cere

a arb

oret

urilo

r de s

tejar

de pl

ută

(înde

părta

rea v

eget

ației

și a

arbo

rilor

nedo

riți,

elaga

j); ac

hiziț

iona

rea d

e util

aje pe

ntru

lucră

ri sil

vice (

exca

vato

r, tra

ctor

, mot

ocos

itoar

e, m

acar

a, m

otof

erăs

traie)

5,00

ha c

u arb

oret

refă

-cu

t de s

tejar

de pl

ută,

931,

00 h

a rep

reze

ntân

d alt

e ter

enur

i împă

durit

e

331 3

48,1

719

8 808

,90

43 73

7,96

da

an

eXa

II

34


Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

IT

11

Rărir

ea un

or pl

anta

ții bă

trâne

de pi

ni n

egri

cu

scop

ul de

a fa

voriz

a bra

dul a

rgin

tiu lo

cal ș

i de

a pro

mov

a reg

ener

area

nat

urală

a pă

durii

în

com

poziț

ia sa

iniți

ală fo

rmat

ă din

coni

fere

și

arbo

ri de

esen

ță ta

re

15,3

237

646,

4622

587,

889 9

38,6

7da

12

Refa

cere

a une

i plan

tații

de ca

stani

com

estib

ili (cu

răța

re, e

lagaj,

alto

ire),

reno

vare

a par

țială

a une

i clăd

iri di

n ca

drul

expl

oata

ției;

achi

zițio

nare

a unu

i usc

ător

pent

ru ca

stane

și

insta

larea

aces

tuia

în cl

ădire

a res

pect

ivă;

înto

cmire

a unu

i plan

de ge

stion

are a

pădu

rii

5,00

ha c

u cas

tani

co

mes

tibili,

64,0

0 ha c

u alte

spec

ii de

arbo

ri

19 60

3,65

10 83

5,57

4 767

,65

da

13

Rărir

ea un

or pl

anta

ții de

pini

neg

ri, cu

o vâ

rstă

de ap

roxim

ativ

50 de

ani, c

u sco

pul d

e a

favo

riza r

egen

erar

ea n

atur

ală cu

spec

ii de

foio

ase;

achi

zițio

nare

a de u

tilaje

(exc

avat

or,

tocă

tor, d

espi

căto

r de l

emn)

6,47

99 50

9,57

57 12

1,65

25 13

3,53

da

14

Rărir

ea un

or pl

anta

ții de

pini

neg

ri, cu

o vâ

rstă

de ap

roxim

ativ

50 de

ani, c

u sco

pul d

e a

favo

riza r

egen

erar

ea n

atur

ală cu

spec

ii de

foio

ase;

achi

zițio

nare

a une

i rem

orci

și a u

nui

troliu

5,52

47 69

8,00

28 61

8,80

12 59

2,27

da

15Co

nstru

cția

și ec

hipa

rea u

nei f

abric

i de c

here

s-te

a pen

tru pr

oduc

ția de

cher

este

a și d

e pale

ți20

,00

182 8

54,2

610

9 712

,57

48 27

3,53

da

16Ac

hiziț

iona

rea u

nui e

xcav

ator

105,

3310

4 950

,00

62 97

0,00

27 70

6,80

da

17Ac

hiziț

iona

rea u

nei m

acar

ale fo

resti

ere ș

i a u

nei r

emor

ci fo

resti

ere

105,

3345

208,

3327

125,

0011

935,

00da

18Ac

hiziț

iona

rea u

nui t

ract

or fo

resti

er10

5,33

35 50

0,00

21 30

0,00

9 372

,00

da

19

Achi

zițio

nare

a de u

tilaje

(des

pică

tor d

e lem

n,

mot

ocos

itoar

e, m

otof

erăs

traie,

trol

iu) ș

i de

echi

pam

ente

de pr

otec

ție (s

alope

te, c

ăști,

în

călță

min

te, m

ănuș

i)

45,0

013

360,

008 0

16,0

03 5

27,0

4da

an

eXa

II

35


an

eXa

II

Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

HU

1Ut

ilaje

– tra

ctor

, cam

ion,

rem

orcă

, plu

g,

maș

ină d

e îm

prăș

tiat î

ngră

șăm

inte

68,4

166

7 904

,00

333 9

52,0

024

8 093

,00

da

2Ut

ilaje

– tra

ctor

, mac

ara,

utila

j de t

rans

port

buște

ni, r

emor

că58

6,91

747 4

35,0

037

3 718

,00

277 6

35,0

0da

3Ut

ilaje

– to

căto

r de l

emn,

trac

tor, m

acar

a, ut

ilaj d

e tra

nspo

rt bu

șteni

, rem

orcă

868,

031 4

24 30

9,00

712 1

54,0

052

9 059

,00

da

4Ut

ilaje

– tra

ctor

, rem

orcă

, plu

g, gr

apă

124,

5244

3 795

,00

221 8

97,0

016

4 847

,00

da

5Ut

ilaje

– tra

ctor

, plu

g94

,30

183 0

07,0

091

504,

0045

423,

00da

6Ut

ilaje

– tra

ctor

, gra

pă, r

emor

că30

1,73

168 3

73,0

084

186,

0062

542,

00da

7Ut

ilaje

– tra

ctor

, plu

g, gr

apă

116,

9783

7 792

,00

418 8

96,0

031

1 198

,00

nu

8Ut

ilaje

– tra

ctor

, gra

pă, p

lug,

rem

orcă

51,6

042

9 535

,00

214 7

68,0

015

9 551

,00

nu

9Ut

ilaje

– tra

ctor

, mac

ara,

utila

j de t

rans

port

buște

ni2 6

32,4

865

6 168

,00

328 0

84,0

024

3 734

,00

nu

10Ut

ilaje

– tra

ctor

, plu

g, gr

apă

66,1

482

7 713

,00

413 8

53,0

030

7 451

,00

nu

11Ut

ilaje

– tra

ctor

, plu

g, gr

apă,

rem

orcă

107,

7522

0 776

,00

110 3

88,0

082

007,

00nu

12Ut

ilaje

– tra

ctor

, gra

pă, m

așin

ă de î

mpr

ăștia

t în

grăș

ămin

te62

5,30

268 5

19,0

013

4 259

,00

99 74

1,00

nu

13Ut

ilaje

– tra

ctor

, toc

ător

de le

mn

89,6

843

0 259

,00

215 1

29,0

015

9 819

,00

nu

14Ut

ilaje

– tra

ctor

, plu

g, gr

apă,

rem

orcă

162,

8615

9 228

,00

79 61

4,00

59 14

5,00

nu

36


an

eXa

II

Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

AT

1

Plan

tare

a de s

ălcii ș

i plo

pi pe

un te

ren

agric

ol

pent

ru în

ființ

area

de cu

lturi

de sp

ecii

fore

stier

e cu c

iclu s

curt

de pr

oduc

ție (c

iclu d

e ro

tație

de tr

ei-pa

tru an

i)

0,39

1 170

,00

585,

0028

4,84

da

2Pl

anta

rea d

e spe

cii de

foio

ase î

n pă

duri

de

coni

fere

afec

tate

de fu

rtună

10,4

062

400,

0031

200,

0015

150,

72da

3Ră

rirea

arbo

retu

rilor

de co

nife

re de

până

la

15 m

etri

înălț

ime

7,90

7 260

,00

3 630

,00

1 767

,45

da

4Pl

anta

rea d

e spe

cii de

foio

ase î

n pă

duri

de

coni

fere

afec

tate

de fu

rtună

17,4

753

077,

5926

536,

0012

889,

84da

5Ac

hiziț

iona

rea u

nei m

acar

ale re

mor

cate

6 400

,00

44 16

6,67

15 45

8,00

7 506

,40

da

6În

tocm

irea u

nui p

lan de

gesti

onar

e a pă

durii

1 000

,00

36 66

7,67

18 33

3,00

8 902

,50

da

7Ră

rirea

arbo

retu

rilor

de co

nife

re de

până

la

15 m

etri

înălț

ime

20,0

030

000,

0015

000,

007 3

03,5

0da

8In

stalaț

ie de

usca

re a

talaș

ului

Nu se

aplic

ă1 13

2 443

,07

36 00

0,00

17 48

1,60

da

9M

ărun

țirea

și us

care

a lem

nulu

i de p

lop p

rove

-ni

t din

cultu

ri de

spec

ii for

estie

re cu

ciclu

scur

t de

prod

ucție

(cicl

u de r

otaț

ie de

trei-

patru

ani)

2,20

1 900

,20

950,

0046

2,55

da

1 A

ustr

ia a

fina

nțat

inve

stiți

i în

prel

ucra

rea

biom

asei

fără

să

solic

ite b

enefi

ciar

ilor s

ă de

clar

e o

anum

ită s

upra

față

de

pădu

re.

37


an

eXa

II

Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

AT

10

Plan

tare

a de p

lopi

pe un

tere

n ag

ricol

pent

ru

înfii

nțar

ea de

cultu

ri de

spec

ii for

estie

re cu

cic

lu sc

urt d

e pro

ducț

ie (ci

clu de

rota

ție de

tre

i-pat

ru an

i)

0,62

1 560

,00

780,

0037

9,78

da

11Ac

hiziț

iona

rea u

nui c

onta

iner

de tr

ansp

ort

pent

ru ta

lașNu

se ap

lică1

19 60

0,00

3 920

,00

1 908

,65

da

12Ră

rirea

arbo

retu

rilor

de fo

ioas

e de p

ână l

a 18

met

ri în

ălțim

e20

,00

30 00

0,00

15 00

0,00

7 303

,50

da

13Co

nstru

irea u

nui d

epoz

it pe

ntru

talaș

Nu se

aplic

ă112

4 650

,67

24 93

0,00

12 13

8,42

da

14

Plan

tări

în ve

dere

a com

plet

ării r

egen

erăr

ii na

tura

le, ră

rirea

arbo

retu

rilor

de fo

ioas

e de

până

la 18

met

ri în

ălțim

e și r

ărire

a arb

oret

uri-

lor d

e con

ifere

de pâ

nă la

15 m

etri

înălț

ime

26,5

022

419,

4011

209,

005 4

43,0

9da

15

Reco

ltare

a și m

ărun

țirea

lem

nulu

i de p

lop ș

i de

salci

e pro

veni

t din

cultu

ri de

spec

ii for

es-

tiere

cu ci

clu sc

urt d

e pro

ducț

ie în

ființ

ate p

e te

ren

agric

ol (c

iclu d

e rot

ație

de tr

ei-pa

tru an

i)

21,8

020

736,

6610

368,

005 0

48,1

8da

1 A

ustr

ia a

fina

nțat

inve

stiți

i în

prel

ucra

rea

biom

asei

fără

să

solic

ite b

enefi

ciar

ilor s

ă de

clar

e o

anum

ită s

upra

față

de

pădu

re.

38


an

eXa

II

Stat

ul

mem

bru

Num

ărul

pr

oiec

tulu

iNa

tura

pro

iect

ului

Supr

afaț

a de

pă

dure

dec

lara

tă/

gest

iona

tă(în

hec

tare

)

Inve

stiț

ia to

tală

(în e

uro)

Tota

lul

chel

tuie

lilor

pu

blic

e(în

eur

o)

Cont

ribu

ția

tota

lă a

FEA

DR(în

eur

o)Co

ntro

l la

fața

lo

culu

i

SI

1Po

tecă

fore

stier

ă38

,15

15 64

1,00

7 965

,00

5 973

,00

da

2Ut

ilaje

– tra

ctor

23,7

069

510,

0034

550,

0025

913,

00da

3Dr

um fo

resti

er19

,82

66 17

0,00

31 52

1,00

23 64

1,00

da

4Dr

um fo

resti

er26

1,15

40 56

4,00

20 28

2,00

15 21

1,00

nu

5Ut

ilaje

– tra

ctor

, har

veste

r3,

4923

0 890

,00

138 5

34,0

010

3 901

,00

da

6Ut

ilaje

– re

mor

că45

,63

45 44

9,00

5 500

,00

4 125

,00

nu

7Dr

um fo

resti

er24

,00

50 65

4,00

21 10

6,00

15 82

9,00

nu

8Ut

ilaje

– ha

rves

ter, t

ract

or, u

tilaj

de tr

ansp

ort

buște

ni, c

amio

n cu

mac

ara/

cabl

u spe

cial

3,30

1 157

730,

0050

0 000

,00

375 0

00,0

0da

9Po

tecă

fore

stier

ă15

350,

0021

752,

0010

876,

008 1

57,0

0nu

10Ut

ilaje

– tra

ctor

1,70

79 09

9,00

39 55

0,00

−29

662,

00nu

39


RĂSPUNSURIlE COmISIEI

sinteză

vi.Deși s-ar fi putut oferi explicații mai clare cu privire la anu-mite aspecte ale măsurii, punerea în aplicare ar fi putut fi ameliorată, iar dificultățile de monitorizare și de evaluare ar fi trebuit depășite, punerea în aplicare și rezultatele au fost totuși mai reușite în anumite cazuri.

Totodată, s-au desprins învățăminte care vor fi aplicate în perioada următoare – în special prin orientare și în cadrul procesului de aplicare a programului.

vii.Comisia a analizat situația sectorului forestier în documen-tul de lucru al serviciilor Comisiei din 2005, care constituie anexa la Comunicarea privind punerea în aplicare a Stra-tegiei UE în domeniul forestier [documentul de referință SEC(2005) 333].

Într-adevăr, conceptul de „valoare economică” nu a fost definit în dispozițiile juridice. Cu toate acestea, el a fost considerat ca fiind suficient de clar, fiind reprezentat de indicatorul de rezultat „creșterea valorii adăugate brute” în vederea monitorizării/evaluării.

Într-adevăr, conceptul de „exploatație forestieră” nu a fost definit. În viitor s-ar putea dovedi necesare orientări supli-mentare privind acest aspect. Comisia va investiga, de ase-menea, în colaborare cu Consiliul și cu Parlamentul Euro-pean, în ce măsură se pot soluționa anumite aspecte prin definirea termenului „pădure” în actele juridice pertinente.

Condițiile specifice legate de dimensiunea, activitatea prin-cipală și statutul juridic ale beneficiarilor sunt considerate aspecte care trebuie abordate în cadrul programelor indi-viduale de dezvoltare rurală pe baza unei analize SWOT1.

În negocierea programelor vi itoare, Comisia va acorda atenția cuvenită elaborăr i i unor planuri de gestionare a pădurilor și va oferi orientări, după caz.

1 Analiză SWOT: analiză a punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a riscurilor (SWOT – strengths, weaknesses, opportunities and threats). Fiecare program de dezvoltare rurală trebuie să conțină o analiză SWOT, aceasta făcând parte din baza de planificare a cheltuielilor pe toată durata programului.

RăspunsuRile Comisiei

40


iX.Comisia consideră că măsura 122 a fost utilizată incorect în câteva dintre cazurile citate de Curte, însă nu în toate. Cu toate acestea, Comisia va depune eforturile necesare (inclusiv prin orientarea inițială) pentru a se asigura că sta-tele membre/regiunile utilizează măsura corectă de spriji-nire a operațiunilor specifice în perioada următoare.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 35, 36 și 37 pentru exemple concrete de aplicare generală corectă, precum și răspunsurile la punctele 40 și 42 pentru exemple de utilizare a măsurii corecte.

Comisia consideră că, în cazurile în care a fost corectă uti-lizarea măsurii 122, valoarea economică a pădurilor a cres-cut în mod real, chiar dacă natura exactă a relației dintre ajutor și creșterea valorii pădurii a variat în funcție de tipul investiției.

Comisia va investiga, în colaborare cu Consiliul și cu Parla-mentul European, în ce măsură se poate clarifica, în actele juridice pertinente, relația urmărită dintre investiții le în echipamente și creșterea valorii economice a pădurilor.

răspuns comun la punctele X și XiIndicatorii și întrebările de evaluare din actualul cadru comun de monitorizare și evaluare se referă la justificarea și obiectivele măsurii, precum și la axa în care este inclusă aceasta, și reprezintă o contribuție utilă la evaluarea gene-rală a măsurii.

Comisia consideră că, prin efectuarea unei analize adec-vate a datelor relevante din cadrul furnizat, s-ar putea pune în evidență creșterea valorii economice generate de investițiile sprijinite prin această măsură. Cu toate aces-tea, se recunoaște faptul că statele membre au întâmpi-nat anumite dificultăți în efectuarea analizei economice menționate, drept pentru care Comisia: 1) a oferit orientări suplimentare pentru perioada curentă; și 2) a reexaminat situația, pentru a mări eficacitatea monitorizării și evaluării în perioada următoare.

Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia ela-borează, în colaborare cu statele membre, un cadru comun de monitorizare și evaluare care să permită, pentru fie-care program de dezvoltare rurală, evaluarea progresului punerii în aplicare în funcție de indicatori-țintă, definiți în comun, pentru prioritățile și suprafețele de interes selec-tate pentru program. La baza procesului se află un plan al indicatorilor care stabilește, pentru fiecare suprafață de interes: ținta urmărită, realizările planificate și cheltuielile aferente măsurilor care se vor utiliza în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor programului. Planul indicatorilor reflectă logica măsurabilă a intervenției pentru fiecare pro-gram individual, cu mai multă fidelitate decât o poate face actuala structură rigidă a axei.

Evaluarea calitativă a măsurii 122 joacă un rol important, alături de evaluarea cantitativă, întrucât obținerea unor efecte bine cuantificabile în urma intervenției la nivel de politică durează uneori mai mult în cazul silviculturii decât în cazul agriculturii.

41



Xii.Comisia consideră că, în cazurile în care a fost corectă uti-lizarea măsurii 122, valoarea economică a pădurilor a cres-cut în mod real.

Atunci când se evaluează contribuția la creșterea valo-r i i economice a pădur i lor, t rebuie să se ț ină seama de factor i diverși , pr intre care multifuncționalitatea și sustenabilitatea.

Xiii.În ceea ce pr ivește recomandarea adresată Comis ie i de a defini și evalua nevoile de la nivelul UE legate de creșterea valor i i economice a păduri lor, precum și de a defini cu claritate elementele-cheie, Comisia recunoaște că trebuie să definească și să evalueze în continuare nevoia de creștere a valorii economice a pădurilor în UE, astfel încât să ofere justificări generale pentru acordarea de spri-jin pertinent în cadrul politicii de dezvoltare rurală.

Comis ia cons ideră că s tudi i le de ja ex is tente pun în evidență nevoile generale de la nivelul UE.2

2 Printre aceste studii se numără și următoarele: „Prospects for the market supply of wood and other forest products from areas with fragmented forest-ownership structures” [Perspective privind oferta comercială de lemn și alte produse forestiere provenite din zone cu structuri de proprietate forestieră fragmentate]http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/supply-wood/index_en.htm; „Good practice guidance on the sustainable mobilisation of wood in Europe” [Ghid de bune practici în domeniul exploatării durabile a lemnului în Europa]http://ec.europa.eu/agriculture/fore/publi/forest_brochure_en.pdf și „Study of the Effects of Globalization on the Economic Viability of EU Forestry” [Studiu privind efectele globalizării asupra viabilității economice a silviculturii în UE]http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/viability_forestry/index_en.htm

Comisia consideră că autoritățile naționale și regionale competente ar trebui să evalueze și să definească în conti-nuare nevoile mai specifice existente la nivel de țară și de program.

Comisia apreciază că ar trebui să se ocupe în continuare de definirea condițiilor fundamentale de eligibilitate la nivelul UE, dar condițiile de eligibilitate și criteriile de selecție mai precise ar trebui stabilite în cadrul programelor de dezvol-tare rurală individuale. În opinia Comisiei, propunerile sale în domeniul politicii de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2013 urmează această abordare. Totuși, Comisia ar trebui să ofere orientări suplimentare în legătură cu acest aspect.

Comisia va investiga de asemenea, în colaborare cu Con-siliul și cu Parlamentul European, în ce măsură se poate clarifica în actele juridice pertinente relația urmărită dintre investițiile în echipamente și creșterea valorii economice a pădurilor.

În ceea ce privește recomandarea adresată statelor mem-bre de a descrie în programele lor de dezvoltare rurală nevoile și oportunitățile economice specifice prezentate de diferitele tipuri de suprafețe de pădure și de diferitele categorii de beneficiari, precum și de a consolida modul de gestionare a pădurilor, Comisia remarcă faptul că prin-cipiul subsidiarității acordă statelor membre și regiunilor o putere de apreciere considerabilă în ceea ce privește aspectele semnalate, în conformitate, de exemplu, cu „Rapor tul Par lamentului European pr ivind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006).

Comisia recunoaște că sunt necesare descrieri adecvate. Nivelul solicitat de detaliere a tipurilor de suprafețe și a categoriilor de beneficiari poate varia între diversele teri-torii ale programelor de dezvoltare rurală.

Comisia consideră că ar trebui să existe planuri de gestio-nare a pădurilor pentru un procent rezonabil din pădurile care beneficiază de sprijin prin intermediul măsurii. Acest „procent rezonabil” ar trebui stabilit în cadrul procesului de planificare a programului.


42


În ceea ce privește recomandarea adresată statelor mem-bre de a stabili cerințe prin care să se garanteze coerența sprijinului acordat sectorului forestier, precum și de a insti-tui proceduri adecvate pentru a se asigura faptul că spri-j inul este eficace în sensul creșter i i valor i i economice a suprafețelor forestiere, Comisia remarcă faptul că prin-cipiul subsidiarității acordă statelor membre și regiunilor o putere de apreciere considerabilă în ceea ce privește aspectele semnalate, în conformitate, de exemplu, cu „Rapor tul Par lamentului European pr ivind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006).

Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia ela-borează, în colaborare cu statele membre, un cadru comun de monitorizare și evaluare care să permită, pentru fie-care program de dezvoltare rurală, evaluarea progresului punerii în aplicare în funcție de indicatori-țintă, definiți în comun, pentru prioritățile și suprafețele de interes selec-tate pentru program. La baza procesului se află un plan al indicatorilor care stabilește, pentru fiecare suprafață de interes: ținta urmărită, realizările planificate și cheltuielile aferente măsurilor care se vor utiliza în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor programului. Planul indicatorilor reflectă logica măsurabilă a intervenției pentru fiecare pro-gram individual, cu mai multă fidelitate decât o poate face actuala structură rigidă a axei.

Evaluarea calitativă a măsurii 122 poate juca un rol impor-tant alături de evaluarea cantitativă, întrucât obținerea unor efecte bine cuantificabile în urma intervenției politice durează uneori mai mult în cazul silviculturii decât în cazul agriculturii.

În ceea ce privește recomandarea adresată Comisiei de a-și îmbunătăți modul de monitorizare a măsurii, Comisia recunoaște că beneficiar i i ar trebui să aibă obligația de a furniza date. Totuși, datele respective pot avea un caracter foarte general și pot necesita o prelucrare laborioasă pentru a se putea desprinde concluzii referitoare la creșterea valorii.

Pent ru compi la rea ind icator i lo r de rezu l tat precum „creșterea valorii adăugate brute ( VAB)”, statele membre au fost invitate3 să culeagă informații pertinente privind VAB de la exploatațiile care au beneficiat de sprijin, cu ocazia aprobării solicitării acestora și , ulterior, după doi ani de la finalizarea investiției, astfel încât indicatorii să reflecte într-o măsură cât mai mare efectul pe termen lung al investițiilor.

3 Documentul de lucru care oferă statelor membre orientări privind indicatorul de rezultat „creșterea VAB”: http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=84053593-C697-FF89-ED5C-51797D9754FD

La nivel practic, autorităților de management (AM) le-a fost dificil să asigure, în cadrul activităților lor obișnuite de monitorizare, colectarea datelor necesare și efectuarea analizei solicitate în vederea stabilirii valorilor corespun-zătoare tipurilor respective de indicatori de rezultat. Prin urmare, în următoarea perioadă de programare, sarcina de stabilire a valorilor corespunzătoare acestui indicator va fi preluată de evaluatorii programului.

Comisia consideră această abordare ca fi ind fezabilă și adecvată.

observații

20.Pentru formularea măsurilor aplicabile în sectorul fores-tier, Comisia a uti l izat analiza disponibilă la momentul respectiv.

Una dintre principalele surse a fost documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat la Comunicarea din 10 mar-tie 2005 privind punerea în aplicare a Strategiei UE în domeniul forestier [SEC(2005) 333], care identifică nevoile și obiectivele strategice.

A se vedea punctul 30 și notele de subsol aferente.

21.Într-adevăr, avizele menționate de Curte nu erau disponi-bile în 2004. Cu toate acestea, conținutul principal al avi-zelor în cauză se regăsea deja în Strategia UE în domeniul forestier [COM(1998) 649] și ulterior în Rezoluția Consiliului 99/C 56/01 privind această strategie, documente care erau disponibile în 2004.

Pr intre altele, strategia stabilește procentul de păduri aflate în proprietate privată în UE (reprezentând 65 % din suprafața forestieră totală), numărul de proprietari privați și nivelul de fragmentare rezultat.

În redactarea propunerii sale de regulament privind spri-jinul pentru dezvoltare rurală după 2013, Comisia a ținut seama de avizul din 2009 al Comitetului permanent fores-tier și de „Raportul Parlamentului European privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006) din 2006.

43



22.Programul de dezvoltare rurală al Toscanei precizează în mod clar că sprijinul se poate acorda exclusiv pentru pădu-rile care aparțin unor proprietari privați sau asociații lor acestora sau unor municipalități și asociațiilor acestora.

Eligibilitatea pentru acordarea de sprijin în cazul pădurilor aflate în proprietatea guvernului național sau a autorităților regionale, dar administrate de alte entități, este dezbătută în cadrul discuțiilor oficiale în curs privind viitoarea PAC.

23.Conceptul de „valoare economică a pădurilor ” este bine cunoscut în teoria și practica silviculturii , aceasta recu-noscând de asemenea un ansamblu de operațiuni care au potențialul de a conduce la creșterea valorii pe ter-men lung. Statele membre pot adapta acest ansamblu de operațiuni la circumstanțele lor specifice.

Cadrul general al articolului 20 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, care se referă la „[măsurile menite să] restructureze și să dezvolte capitalul fizic, pre-cum și să promoveze inovația”, sugerează într-o anumită măsură tipurile de proiecte care pot beneficia de finanțare în vederea creșterii valorii economice a pădurilor.

Valoarea economică „potențială” a unui arboret poate să depindă de utilizarea posibilă a pădurii și de mediul socio-economic și tehnologic al acesteia. Acest argument des-curajează definirea „valorii economice” într-un mod prea restrictiv. În fine, cadrul comun de monitorizare și evaluare stabilește drept indicator de rezultat „creșterea valorii adă-ugate brute a exploatațiilor care au beneficiat de sprijin”. Acest fapt contribuie la înțelegerea a ceea ce ar trebui să se obțină prin aplicarea măsurii.

24.În viitor s-ar putea dovedi necesare orientări suplimentare privind conceptul de „exploatație forestieră”.

În măsura în care echipamentele se folosesc în principal în scopul administrării exploatației investitorului, iar capa-citatea excedentară nu este de natură a indica o achiziție disproporționată față de scopul respectiv, ar trebui să se considere că investiția s-a realizat la nivelul exploatației.

Comisia va investiga, de asemenea, în colaborare cu Consi-liul și cu Parlamentul European, în ce măsură se poate cla-rifica, în actele juridice pertinente, relația urmărită dintre investițiile în echipamente și creșterea valorii economice a pădurilor.

A se vedea răspunsul la punctul 35 privind HU.

25.Comisia consideră că măsura 123 necesită o abordare dife-rită, deoarece, în mod normal, întreprinderile mai mari și bine administrate care activează în domeniul prelucării și al comercializării nu ar trebui să întâmpine dificultăți deose-bite în mobilizarea capitalului necesar realizării de investiții utile în domeniile respective.

În schimb, Comisia apreciază că nu este necesară nicio limitare directă a dimensiunii beneficiarilor care ar putea primi finanțare prin măsura 122.

În ceea ce privește creșterea valorii economice a pădurilor, adesea este necesar să se acorde sprijin atât beneficiarilor de dimensiuni mari, cât și celor mici, deoarece operațiunile pertinente sprijinite în cadrul măsurii 122 sunt frecvent neprofitabile pe termen scurt, chiar și în cazul beneficiari-lor de dimensiuni mari.

Valoarea economică și performanța unei exploatații depind de mulți factori, nu doar de dimensiune. Prin urmare, este cel mai indicat ca selectarea categoriilor de pădure pentru care să se acorde sau să nu se acorde sprijin – inclusiv din perspectiva dimensiunii – să se realizeze la nivelul progra-melor de dezvoltare rurală.

Într-adevăr, este de așteptat ca statele membre și regi-unile să definească, în cadrul programelor lor, după caz, condiții suplimentare de eligibilitate pentru acordarea de sprijin în cadrul acestei măsuri, care să ia în considerare circumstanțele specifice zonei de aplicare a programului.

În ceea ce privește cazul particular al SE, Comisia invită Cur tea să consul te răspunsul la punc tu l 24 pr iv ind condițiile neobișnuit de favorabile de care se bucură sec-torul forestier din SE.


44


27.În timpul procesului de negociere a programului de dez-voltare rurală, Comisia a clar if icat sensul preconizat al dispoziției respective de la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

Sensul preconizat este acela că nu se poate acorda sprijin pentru replantarea cu aceeași specie de arbori și în aceeași structură. În silvicultura comercială, această activitate con-stituie un aspect al practicii obișnuite și nu conduce la o creștere suficient de mare a valorii pădurii comparativ cu situația de dinainte de tăierea arborilor.

Pe de altă parte, se intenționează ca restructurarea semni-ficativă a unei păduri sau modificarea compoziției speciilor acesteia – care conduc la o creștere a valorii – să fie eligi-bile pentru acordarea sprijinului.

28.Cerința de optimizare a alocării resurselor nu este precizată explicit în legislație, dar este totuși subînțeleasă.

Pe lângă analiza furnizată în cadrul programelor de dezvol-tare rurală, statele membre au furnizat analize ale situației de pe teritoriul lor în cadrul planurilor strategice naționale. În câteva cazuri, statele membre au menționat în acestea programele/planurile lor naționale în domeniul forestier sau instrumente echivalente drept bază principală a poli-ticilor lor în materie de silvicultură.

29.Comisia remarcă faptul că principiul subsidiarității acordă statelor membre și regiunilor o putere de apreciere consi-derabilă în ceea ce privește aspectele semnalate, în confor-mitate, de exemplu, cu „Raportul Parlamentului European privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006).

Autoritățile din Ungaria4, Toscana5, Slovenia6, Austria7 și Galicia8 au depus eforturi rezonabile pentru a identifica în mod corespunzător nevoile specifice, permițând astfel sta-bilirea unei conexiuni cu măsura 122.

4 În cazul Ungariei, Noul program de dezvoltare rurală pentru Ungaria (NHRDP) precizează: „Dată fiind recenta privatizare a pădurilor (40 % din fondul forestier a fost privatizat), nevoia cu cel mai pronunțat caracter de urgență este modernizarea utilajelor și a echipamentelor destinate pădurilor private.” Prin urmare, programul identifică nevoile specifice în ceea ce privește pădurile private și orientează sprijinul către pădurile private de minimum 50 ha, a căror gestionare este asigurată pe baza unui plan de gestionare a pădurilor.

5 În cazul Italiei (Toscana), o mare parte a analizei pertinente este de fapt inclusă în planul strategic național corespunzător (NSP). Planul strategic național al Italiei conține o analiză SWOT clară privind pădurile și stabilește o serie de obiective aferente (de exemplu, promovarea economiilor de energie, modernizarea utilajelor și a echipamentelor destinate pădurilor private), care sunt în mod evident corelate cu măsura 122.

6 În cazul Sloveniei, programul de dezvoltare rurală oferă o „analiză detaliată a situației în lumina punctelor forte și a punctelor slabe” în cadrul sectorului forestier (capitolul 3.1.2). Programul analizează caracteristicile specifice ale sectorului forestier din Slovenia și sugerează măsuri de îmbunătățire. Sectorul forestier este caracterizat de o performanță scăzută a forței de muncă, iar situația pădurilor poate fi îmbunătățită prin creșterea nivelului de accesibilitate (de exemplu, construirea de drumuri forestiere și poteci). De asemenea, se menționează drept cauze ale costurilor de gestionare ridicate infrastructura deficitară și inadecvată, precum și insuficiența utilajelor destinate lucrărilor silvice.

7 În cazul Austriei, programul de dezvoltare rurală identifică următoarele nevoi: (a) creșterea valorii economice și ecologice a pădurilor prin refacerea unei compoziții mixte a arboretului (capitolul 3.1.3, pag. 34); și (b) creșterea competitivității sectorului forestier (capitolul 3.2.2.1, pag. 63). Obiectivele menționate vor fi îndeplinite prin creșterea disponibilității lemnului ca materie primă și, drept consecință, prin creșterea energiei produse. S-a constatat că în tabelul de la pagina 64 (SWOT) s-a omis M122 din cauza unei erori editoriale. Eroarea va fi corectată prin introducerea conținutului omis în cadrul următoarei modificări a programului.

8 În cazul Galiciei, nevoile specifice în domeniul sectorului forestier identificate de analiza SWOT – de exemplu, dimensiunea economică redusă a exploatațiilor forestiere (pag. 45 din program) – sunt direct legate și vizate de măsura 122. Necesitatea de a spori dimensiunea economică a pădurilor este recunoscută cu claritate în justificarea intervenției de aplicare a măsurii 122.

45



30.Comisia apreciază că nevoile ș i opor tunităț i le au fost descrise cu suficientă claritate încât programarea măsurii 122 să fie posibilă și adecvată în fiecare situație, chiar dacă, în unele cazuri, analizele în cauză puteau fi îmbunătățite.

caseta 1 În cazul Sloveniei : programul său de dez voltare rurală identifică în mod clar o serie de puncte slabe ale sectorului forestier. De exemplu, echipamentele cu standard tehnic scăzut și tehnicile de lucru deficitare sunt enumerate prin-tre cauzele valorificării reduse a potențialului economic al pădurilor. Creșterea nivelului de accesibilitate/deschidere a pădurilor este descrisă drept o oportunitate de reducere a costului producerii lemnului și, prin urmare, de creștere a veniturilor obținute din păduri.

Cu toate acestea, dat fiind că analiza separată a nevoilor în funcție de tipurile de beneficiari nu reprezenta o cerință legală, Slovenia nu a furnizat o astfel de analiză.

Cu toate că nu au fost prezentate explicit în programul său de dezvoltare rurală, în cazul Austriei au fost identi-ficate următoarele puncte slabe: profitabilitatea limitată a păduri lor mici ș i disponibil itatea redusă a biomasei . Drept consecință, competitivitatea potențială este redusă. Experiența dobândită în perioada de programare ante-r ioară a determinat autor itatea de management să se aștepte la o acoperire de aproximativ 50 000 ha.

Omisiunea va fi corectată prin includerea acestora în urmă-toarea modificare a programului.

31.Comisia consideră că informați i le obținute cu ocazia pregătir i i rapor tului de punere în aplicare a strategiei UE în domeniul forest ier, a discuți i lor permanente cu reprezentanții părților interesate (de exemplu, prin Grupul consultativ pentru păduri și lemnul de plută) și a seriei de negocieri bilaterale cu statele membre și cu regiunile au furnizat un temei adecvat pentru aprobarea programelor de dezvoltare rurală.

A se vedea și răspunsul la punctul 30.

32.Comisia precizează că principiul subsidiarității acordă sta-telor membre și regiunilor o putere de apreciere conside-rabilă în ceea ce privește aspectele semnalate, în confor-mitate, de exemplu, cu „Raportul Parlamentului European privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006).

În cazurile specifice ale Bulgariei9 (care declarase de fapt anumite cheltuieli), României10 și Greciei11, trebuie să se țină seama de câteva aspecte.

9 În cazul bulgariei, s-a înregistrat o cheltuială FEADR de 4,8 milioane EUR în al patrulea trimestru al anului 2011; serviciile Comisiei au primit declarația aferentă la 10 ianuarie 2012, termenul-limită de depunere fiind sfârșitul lunii ianuarie. Autoritățile din BG intenționează să transfere peste 80 % din bugetul M122 către alte măsuri din cadul programului de dezvoltare rurală (într-adevăr, odată cu cea de a șaptea modificare a programului, în jur de 50 % din bugetul inițial al M122 a fost transferat către alte măsuri, dar, odată cu cea de a opta modificare, 6 MEUR din cheltuielile publice sunt rezervate pentru Fondul de garantare – care acoperă și M122 –, rămânând, așadar, la M122 și neputând fi transferate către alte măsuri). În ciuda nevoii presante de creștere a valorii economice a pădurilor private și municipale din BG, punerea în aplicare a măsurii 122 a fost dificilă din următoarele motive. În primul rând, aproximativ 80 % din pădurile din bg se află în proprietatea statului, nefiind astfel eligibile pentru acordarea de sprijin prin m122. În ceea ce privește restul de 20 %, autoritățile bulgare au menționat următoarele motive ale interesului redus pentru această măsură: (a) 90 % din pădurile retrocedate proprietarilor privați au suprafețe sub 1 ha, fiind astfel eligibile doar pentru un nivel foarte redus de sprijin; (b) de obicei, proprietarii locuiesc departe de păduri și, prin urmare, manifestă un interes redus față de acestea; (c) asociațiile de proprietari de păduri și-au acoperit nevoile majore prin sprijinul primit în cadrul măsurii 1.4 a programului SAPARD din BG; (d) municipalitățile proprietare de păduri preferă să realizeze proiecte eligibile în cadrul M321 și M322, drept pentru care oportunitățile oferite de M122 prezintă mai puțin interes pentru ele; (e) durata mare de timp necesară prelucrării celor câteva solicitări primite au descurajat alți potențiali beneficiari să mai solicite sprijin.

10 Într-adevăr, românia nu declarase nicio cheltuială până la sfârșitul anului 2011. Dat fiind că această țară este pe cale de a a pune în aplicare primul său program de dezvoltare rurală post-aderare, trebuie introduse o serie de măsuri noi. România a lansat primul apel de depunere a solicitărilor pentru măsura 122 în anul 2012.

11 La 10 ianuarie 2011 s-a adoptat o nouă modificare a programului din grecia, această țară optând să nu utilizeze sprijinul UE pentru măsura 122.


46


33.Comisia va analiza în continuare aspectele semnalate de Curte.

Anumite tipuri de utilaje sunt foarte costisitoare și asigură rentabilitatea investiției doar pe termen lung, fapt acceptat în sectorul forestier.

Din acest motiv, este dificil să se stabilească reguli rigide privind proporționalitatea la nivelul UE. În cadrul procesu-lui de negociere a programului ar trebui să se decidă dacă, având în vedere caracteristicile zonei de aplicare a progra-mului, stabilirea unei limite pentru finanțare în funcție de dimensiunea exploatației este adecvată sau nu12.

În cazul Ungariei și al Austriei s-au luat măsuri de rectifi-care a problemelor.

A se vedea și comentariul privind subsidiaritatea, inclus în răspunsul la punctul 32.

34.Într-adevăr, aceasta era situația din Ungaria înainte de 2010. Autoritatea de management a modificat în 2010 cerințele de eligibilitate, astfel încât sprij inul să devină propor ț ional cu dimensiunea suprafețelor de pădure înregistrate, și a redus cuantumul maxim al sprijinului pe solicitare.

12 În ceea ce privește cazul particular al Ungariei, a se vedea răspunsul la punctul 37. În ceea ce privește cazul particular al Sloveniei: programul sloven de dezvoltare rurală include cerința ca sprijinul acordat investițiilor în construirea sau reconstruirea de drumuri forestiere să fie conform cu planul de gestionare a pădurilor aplicabil, iar sprijinul acordat investițiilor în tăierea de copaci și extragerea masei lemnoase, precum și pentru crearea de poteci, să fie conform cu planul silvic. În Austria, programul definește ca beneficiari ai măsurii 122 proprietarii de păduri, asociațiile acestora și comunele. În cazul sprijinului acordat asociațiilor de proprietari de păduri, este posibil ca asociația ca atare să nu aibă în proprietate nicio suprafață de pădure. Cu toate acestea, fiecare membru al asociației trebuie să fie proprietar de pădure, conform dispozițiilor articolului 27 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. S-au făcut clarificări suplimentare privind tipul beneficiarilor, formularea „alți beneficiari” fiind eliminată cu ocazia celei de a doua modificări a programului. Notificarea Comisiei privind aprobarea respectivului amendament la program a fost trimisă Austriei la 27 aprilie 2009 [ARES(2009) 79362].

35.IT ( Toscana): Observația a fost luată în considerare, iar pro-gramul de dezvoltare rurală 2007-2013 pentru Toscana a fost modificat în consecință la 11 decembrie 2012.

36.Comisia consideră că nu este obligatoriu ca investițiile să susțină în mod exclusiv scopurile unei anumite exploatații forestiere pentru a fi eligibile pentru acordarea sprijinului, ele trebuind totuși să susțină exploatația respectivă cel puțin parțial.

A se vedea și răspunsul la punctul 24.

În cazul Ungariei , M122 sprij ină doar achiziționarea de uti laje de către proprietar i i de păduri care desfășoară activități de silvicultură pe baza unui plan de gestionare a pădurilor, pe o suprafață de pădure de cel puțin 50 ha. Comisia înțelege că beneficiarii au folosit utilajele în sco-pul exploatării pădurilor lor, chiar dacă, probabil, nu în mod exclusiv, dar trebuie să fi existat totuși o legătură cu o suprafață de pădure.

47



38.Comisia precizează că multe uti laje pot f i folosite atât în silvicultură, cât și în agricultură. Comisia consideră că investițiile în acest tip de utilaje nu trebuie considerate neeligibile pentru acordarea spri j inului pentru simplul motiv că utilajul are și aplicabilitate agricolă pe lângă cea silvicolă.

(Pe de altă par te, investiț i i le în uti laje care se pot uti-liza doar în agricultură nu ar trebui să fie finanțate prin măsura 122.)

În ceea ce privește cazul particular al Ungariei: în 2010, autoritățile ungare au decis să modifice lista utilajelor eligi-bile, restricționându-le la cele „specifice pentru silvicultură”.

În ceea ce privește cazul particular al Toscanei, a se vedea răspunsul la punctul 50. Investițiile se pot realiza la nive-lul exploatațiilor forestiere și pot prezenta o legătură cu suprafețele de pădure, deoarece castanele provin de pe un teren împădurit. De asemenea, investițiile contribuie la creșterea valorii pădurii. Comisia consideră că investițiile respective pot fi eligibile în temeiul măsurii 122. Comisia a luat la cunoștință observația Curții și va oferi clarificări suplimentare privind situația semnalată.

39.În termeni generali , Comisia remarcă faptul că au apă-rut dificultăți de interpretare juridică în ceea ce privește demarcația dintre măsurile 122 și 123.

Comisia a propus ca cele două măsuri să fie reunite în peri-oada de după 2013.

41.Anumite utilaje pot fi folosite atât pentru silvicultură, cât și pentru agricultură. Dacă un utilaj poate fi folosit pentru sil-vicultură, faptul că poate fi folosit și pentru agricultură nu ar trebui să facă achiziționarea sa neeligibilă pentru acor-darea de sprijin în temeiul măsurii 122. O astfel de abor-dare ar putea obliga unii operatori să achiziționeze două utilaje în loc de unul, ceea ce ar fi ineficient.

În ceea ce privește cazul particular al Ungariei: în 2010, autoritățile ungare au decis să modifice lista utilajelor eligi-bile, restricționându-le la cele „specifice pentru silvicultură”.

43.Indicatori i nu sunt stabil iț i doar pr in or ientăr i , ci sunt incluși în regulamentul de punere în aplicare (anexa VIII la Regulamentul nr. 1974/2006).

Indicatorii de rezultat nu sunt stabiliți la nivel de măsură, ci la nivel de axă, arătând astfel că rezultatul este determinat de acțiunea combinată a unei serii de măsuri.

44.Obiectivele sunt definite la nivel de axă13; cea care, in fine, va permite îndeplinirea obiectivelor fixate, este combinația de măsuri (inclusiv măsura 122).

Rolul indicatorilor de rezultat nu este cuantificarea îndepli-nirii obiectivelor. Aceștia se folosesc pentru cuantificarea activităților realizate direct la nivel de măsură.

La nivel de axă, indicatorii de rezultat cuantifică efectele directe și imediate ale intervențiilor și sunt determinați de mai multe măsuri.

La nivelul programelor de dezvoltare rurală, îndeplinirea obiectivelor este cuantificată de către evaluatori; aceștia utilizează în special indicatorii comuni de impact, precum și o gamă largă de analize și metode (indicatori suplimen-tari, metodologii contrafactuale, eșantioane ș.a.m.d.).

46.Întrebările de evaluare sunt direct legate de justificarea și obiectivele specifice ale măsurii, stabilite în consideren-tul 22 din Regulamentul nr. 1698/2005 și în nota orienta-tivă E din Manualul privind cadrul comun de monitorizare și de evaluare. Luate împreună, aceste elemente acoperă domeniul de aplicare și activitățile din cadrul măsurii.

Se cuvine remarcat faptul că întrebările legate de ges-tionarea durabilă a pădurilor sunt relevante pentru toți beneficiarii.

13 Obiectivul axei 1 este „[ameliorarea] competitivității agriculturii și silviculturii prin sprijinirea restructurării, dezvoltării și inovației”.


48


47.Statele membre sau regiunile au obligația să monitorizeze creșterea valorii adăugate brute ( VAB) și s-au înregistrat, într-adevăr, dificultăți în acest sens (de exemplu, la colec-tarea datelor).

Comisia a luat măsuri pentru soluționarea problemei și, într-un document de lucru din martie 2010, a oferit orien-tări privind definiția și metodologia care trebuie utilizată pentru cuantificarea acestui indicator. În plus, având în vedere lipsa de date cantitative disponibile pentru efec-tuarea evaluărilor la jumătatea perioadei, Comisia a trimis în 2011 o scrisoare prin care invita autoritatea de mana-gement din Galicia (și alte programe) să pună în aplicare toate sistemele necesare pentru colectarea informațiilor de monitorizare, astfel încât rezultatele și efectele programu-lui să poată fi cuantificate.

Sistemele respective pot implica și alte abordări decât aceea de a-i întreba pur și simplu pe beneficiari ce valoare a avut pădurea lor înainte și după investiț ie, deoarece acestora le este adesea dificil să ofere informații pertinente într-o formă atât de directă.

C o m i s i a s u b l i n i a z ă d e a s e m e n e a c ă , i n d i fe re n t d e dificultățile întâmpinate la evaluarea creșterilor VAB, se pot folosi raționamente ex ante privind tipurile de practici care cresc valoarea unei păduri, pe temeiul bine stabilit al experienței în domeniul științei silviculturii.

În contextul evaluării la jumătatea perioadei, Slovenia și Austria au instituit proceduri menite să stabilească efectul măsurii 122 asupra valorii economice a pădurilor.

49.În ceea ce privește investițiile catalogate drept „agricole”, Comisia susține că o investiție legată de castane nu tre-buie neapărat să fie considerată „agricolă”, ea putând duce la creșterea valorii unei păduri, deoarece castanele cresc în copaci, iar copacii respectivi pot face parte dintr-o pădure. Cu toate acestea, dacă respectivele castane provin dintr-o livadă și nu dintr-o pădure, atunci investiția are într-adevăr caracter „agricol”.

Comisia va analiza ce orientări suplimentare sunt necesare pe viitor cu privire la acest aspect și la alte aspecte simi-lare. Comisia va investiga, de asemenea, în colaborare cu Consiliul și cu Parlamentul European, în ce măsură se pot soluționa aspectele în cauză prin definirea termenului de „pădure” în actele juridice pertinente.

În ceea ce privește prelucrarea și comercializarea, Comi-sia remarcă faptul că, în anumite cazuri, este dificil să se delimiteze în mod clar care activități sunt legate de rărire/tăiere și care sunt legate de prelucrare/comercializare.

De exemplu, achiz i ț ionarea ș i fo los i rea ut i la je lor de așch ie re a lemnulu i pot cont r ibu i l a as igura rea de îngrășământ organic pentru sol și la reducerea riscului de incendii și de dăunători, ceea ce crește valoarea pădurii. Dacă utilajul corespunde acestor scopuri, el este conside-rat eligibil. Cu toate acestea, achiziționarea echipamente-lor de producere a talașului în vederea utilizării acestuia drept combustibil nu ar trebui să beneficieze de sprijin prin măsura 122.

Comisia a propus combinarea actualelor măsuri 122 și 123 după 2013.

În ceea ce privește cheltuieli le de exploatare și consu-mabilele, Comisia invită Curtea să consulte răspunsul la punctul 35.

Atunci când se evaluează contribuția la creșterea valo-r i i economice a pădur i lor, t rebuie să se ț ină seama de factor i diverși , pr intre care multifuncționalitatea și sustenabilitatea.

52.Decizia privind categoriile specifice de proprietari privați care urmează să beneficieze de sprijin face parte din pro-cesul de elaborare/negociere a unui anumit program de dezvoltare rurală, pe baza unei analize SWOT referitoare la zona de aplicare a programului în cauză.

răspuns comun la punctele 52 și 53Combinarea unei serii de măsuri din perioada actuală într-o singură măsură – după cum propune Comisia – ar oferi o imagine de ansamblu mai clară.

În special măsurile 122 și 123 din perioada actuală vor fi combinate într-o singură „submăsură”, cu un singur set de intensități maxime ale ajutorului în loc de două.

49



Cu toate acestea, nu este oportun să se prevadă condiții identice pentru toate submăsurile din domeniul silvicultu-rii, acestea fiind prea diferite în ceea ce privește conținutul și categoriile pertinente de beneficiari.

Ca remarcă generală, Comisia consideră că eventualele probleme pot fi soluționate în special prin intermediul ori-entărilor, prin combinarea actualelor măsuri 122 și 123 și prin acordarea unei atenții sporite față de anumite aspecte pe durata procesului de planificare a programului.

concluzii și recomandări

54.Cu toate că autorităților de management li se puteau oferi explicații mai clare referitor la anumite aspecte ale măsurii, punerea în aplicare ar fi putut fi ameliorată, iar dificultățile de monitorizare și de evaluare ar fi trebuit depășite, pune-rea în aplicare și rezultatele au fost totuși mai reușite în anumite cazuri.

Totodată, s-au desprins învățăminte care vor fi aplicate în perioada următoare – în special prin orientare și în cadrul procesului de aplicare a programului.

55.Co m i s i a c o n s i d e r ă c ă e ve n t u a l e l e p ro b l e m e p o t f i soluționate în special prin intermediul orientărilor, prin combinarea actualelor măsuri 122 și 123 și prin acordarea unei atenții sporite față de anumite aspecte pe durata pro-cesului de planificare a programului.

Totuși, Comisia va investiga, în colaborare cu Consiliul și cu Parlamentul European, în ce măsură se pot soluționa anumite aspecte în actele juridice pertinente prin defini-rea termenului de „pădure” și prin oferirea unei explicații mai clare privind relația dintre investițiile în echipamente și creșterea valorii economice a pădurilor.

56.Comisia a analizat situația sectorului forestier în documen-tul de lucru al serviciilor Comisiei din 2005, anexă la Comu-nicarea privind punerea în aplicare a Strategiei UE în dome-niul forestier [documentul de referință SEC(2005) 333], care identifică nevoile și obiectivele strategice.

Strategia UE din 1998 în domeniul forestier este în curs de revizuire de către Comisie. Pentru 2013 se preconizează adoptarea documentului „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consil iu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Alături de pădu-rile noastre: o nouă strategie a UE în domeniul forestier ”; aceasta, împreună cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat, vor furniza o analiză la nivel de UE a sec-torului forestier european.


50


57.Conceptul de „valoare economică a pădurilor ” este bine cunoscut în teoria și practica silviculturii , aceasta recu-noscând de asemenea un ansamblu de operațiuni care au potențialul de a conduce la creșterea valorii pe ter-men lung. Statele membre pot adapta acest ansamblu de operațiuni la circumstanțele lor specifice.

Cadrul general al articolului 20 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, care se referă la „[măsurile menite să] restructureze și să dezvolte capitalul fizic, pre-cum și să promoveze inovația”, sugerează într-o anumită măsură tipurile de proiecte care pot beneficia de finanțare în vederea creșterii valorii economice a pădurilor.

Valoarea economică „potențială” a unui arboret poate să depindă de utilizarea posibilă a pădurii și de mediul socio-economic și tehnologic al acesteia. Acest argument des-curajează definirea „valorii economice” într-un mod prea restrictiv.

În fine, cadrul comun de monitorizare și evaluare stabilește drept indicator de rezultat și „creșterea valorii adăugate brute a exploatațiilor care au beneficiat de sprijin”. Aceasta contribuie la înțelegerea a ceea ce ar trebui să se obțină prin aplicarea măsurii.

În viitor s-ar putea dovedi necesare orientări suplimen-tare privind termenul de „exploatație forestieră”. Comisia va investiga, de asemenea, în colaborare cu Consiliul și cu Parlamentul European, în ce măsură se pot soluționa anu-mite aspecte prin definirea termenului „pădure” în actele juridice pertinente.

Condițiile specifice legate de dimensiunea, activitatea prin-cipală și statutul juridic ale beneficiarilor sunt considerate aspecte care trebuie abordate în cadrul programelor de dezvoltare rurală individuale, pe baza unei analize SWOT.

58.În negocierea programelor de dezvoltare rurală viitoare, Comisia va acorda atenția cuvenită acestui aspect și va oferi orientări, după caz.


Calitatea analizei a variat între diferitele state membre/regiuni. Acest aspect va fi abordat în următoarea perioadă de programare.

recomandarea 1Comisia recunoaște faptul că trebuie să definească și să evalueze în continuare nevoia de creștere a valorii econo-mice a pădurilor în UE, astfel încât să ofere justificări gene-rale pentru includerea sprijinului pertinent în cadrul politi-cii de dezvoltare rurală.

Comis ia cons ideră că s tudi i le de ja ex is tente pun în evidență nevoile generale de la nivelul UE. Printre aceste studii se numără și următoarele:

— „Prospects for the market supply of wood and other forest pro-ducts from areas with fragmented forest-ownership structures” (Perspective privind oferta comercială de lemn și alte produse forestiere provenite din zone cu structuri de proprietate fores-tieră fragmentate);http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/supply- wood/index_en.htm

— „Good practice guidance on the sustainable mobilisation of wood in Europe” (Ghid de bune practici în domeniul exploatării du-rabile a lemnului în Europa); http://ec.europa.eu/agriculture/fore/publi/forest_ brochure_en.pdf

— „Study of the Effects of Globalization on the Economic Viabi-lity of EU Forestry” (Studiu privind efectele globalizării asupra viabilității economice a silviculturii în UE).http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/viability_forestry/index_en.htm

Comisia consideră că autoritățile naționale și regionale competente ar trebui să evalueze și să definească în conti-nuare nevoile mai specifice existente la nivel de țară și de program.

Comisia apreciază că ar trebui să se ocupe în continuare de definirea condițiilor fundamentale de eligibilitate la nivelul UE, dar condițiile de eligibilitate și criteriile de selecție mai precise ar trebui stabilite în cadrul programelor de dezvol-tare rurală individuale. În opinia Comisiei, propunerile sale în domeniul politicii de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2013 urmează această abordare.

Totuși , ar trebui oferite orientări suplimentare în legă-tură cu acest aspect. Comisia va investiga, de asemenea, în colaborare cu Consil iul și cu Parlamentul European, în ce măsură se poate clar if ica în actele juridice perti-nente relația urmărită dintre investițiile în echipamente și creșterea valorii economice a pădurilor.

51



recomandarea 2Comisia precizează că principiul subsidiarității acordă sta-telor membre și regiunilor o putere de apreciere conside-rabilă în ceea ce privește aspectele semnalate, în confor-mitate, de exemplu, cu „Raportul Parlamentului European privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006).

Totuși, Comisia recunoaște că sunt necesare descrieri adec-vate. Nivelul solicitat de detaliere a tipurilor de suprafețe și a categoriilor de beneficiari poate varia între diversele teritorii ale programelor de dezvoltare rurală.

În perioada 2014-2020, programele de dezvoltare rurală vor fi influențate de acorduri de parteneriat la nivel de stat membru; acestea vor conține analize ale nevoilor de dez-voltare ale statului membru respectiv, în raport cu obiec-tivele tematice ale fondurilor structurale și ale fondurilor europene de investiți i (ESI) . Pentru a facilita elaborarea acordurilor de parteneriat, Comisia a furnizat deja fiecărui stat membru un document analitic de poziție și va oferi contribuții suplimentare prin intermediul dialogului, după crearea cadrului legislativ.

Comisia consideră că ar trebui să existe planuri de gestio-nare a pădurilor pentru un procent rezonabil din pădurile care beneficiază de sprijin prin intermediul măsurii 122. Acest „procent rezonabil” ar trebui stabilit în cadrul proce-sului de planificare a programului.

Comisia consideră, de asemenea, că certificarea foresti-eră reprezintă un instrument de piață și că nu se justifică intervenția UE în acest domeniu. Regulamentele privind dezvoltarea rurală, atât cele actuale, cât și cele propuse, oferă sprijin pentru pregătirea planurilor de gestionare și pentru gestionarea durabilă a pădurilor, acestea fiind prin-cipalele condiții prealabile pentru obținerea certificării.


În or ice caz, Comisia nu consideră că s-au înregistrat deficiențe de aplicare a măsurii 122 în toate cazurile citate de Curte.

Cu toate acestea, Comisia va depune eforturile necesare (inclusiv prin orientarea inițială) pentru a se asigura că sta-tele membre/regiunile utilizează măsura corectă de spriji-nire a operațiunilor specifice în perioada următoare.

Comisia va investiga, de asemenea, în colaborare cu Con-si l iul ș i cu Par lamentul European, în ce măsură se pot soluționa unele dintre aspectele în cauză prin definirea termenului „pădure” în actele juridice pertinente.

61.În ceea ce privește ajutorul „disproporționat de mare”, tre-buie reținut faptul că anumite tipuri de utilaje sunt foarte costisitoare și asigură rentabilitatea investiției doar pe ter-men lung, fapt acceptat în sectorul forestier.

Din acest motiv, este dificil să se stabilească reguli rigide privind proporționalitatea la nivelul UE. În cadrul procesu-lui de negociere a programului ar trebui să se decidă dacă, având în vedere caracteristicile zonei de aplicare a progra-mului, stabilirea unei limite pentru finanțare în funcție de dimensiunea exploatației este adecvată sau nu.

În ceea ce privește tăierea copacilor, dată f i ind natura esențialmente economică a operațiunilor menționate de Curte, autorizarea ca ajutor de stat în cadrul măsurii 122 se solicită nu în temeiul orientărilor privind ajutorul de stat menționate de Curte, ci mai degrabă în temeiul Linii-lor directoare privind ajutoarele de stat regionale (2006/C 54/08), al Regulamentului (CE) nr. 800/2008 al Comisiei (așa-numitul „regulament general de exceptare pe catego-rii de ajutoare”) sau al Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei (așa-numitul „regulament de minimis”).

Măsura 122 permite investiț i i le în uti laje de recoltare. Aceste utilaje se folosesc și la înlăturarea anumitor arbori, pentru o bună gestionare a pădurilor.


52


62.Comisia consideră că, în cazurile în care a fost corectă uti-lizarea măsurii 122, valoarea economică a pădurilor a cres-cut în mod real, chiar dacă natura exactă a relației dintre ajutor și creșterea valorii pădurii a variat în funcție de tipul investiției.

Comisia apreciază că valoarea economică a pădurii este legată de multifuncționalitatea acesteia, depinzând de diversele utilizări posibile ale pădurii și nu de o singură componentă (chiar dacă deș i impor tantă) , ș i anume lemnul.

În cazul unei păduri exploatate comercial în scopuri de recreere pe baza unor taxe de intrare, rărirea și elagajul pot crește valoarea economică potențială a copacilor ca sursă de lemn, dar valoarea principală a arboretului poate avea ca sursă accesibilitatea terenului și structura forestieră.

recomandarea 3Comisia precizează că principiul subsidiarității acordă sta-telor membre și regiunilor o putere de apreciere conside-rabilă în ceea ce privește aspectele semnalate, în confor-mitate, de exemplu, cu „Raportul Parlamentului European privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană” (A6-0015/2006).

Comisia remarcă faptul că măsurarea precisă a creșterii valorii economice a unei anumite păduri poate ridica în continuare dificultăți în anumite cazuri.

Cu toate acestea, posibilitatea de a asigura un anumit nivel de cuantificare, combinată cu cunoștințele generale de expertiză privind beneficiile anumitor tipuri de investiții asupra valorii unei păduri, constituie o bază valabilă pentru aplicarea măsurii 122.

Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia ela-borează, în colaborare cu statele membre, un cadru comun de monitorizare și evaluare care să permită, pentru fie-care program de dezvoltare rurală, evaluarea progresului punerii în aplicare în funcție de indicatori-țintă definiți în comun pentru prioritățile și suprafețele de interes selec-tate pentru program. La baza procesului se află un plan al indicatorilor care stabilește, pentru fiecare suprafață de interes: ținta urmărită, realizările planificate și cheltuielile aferente măsurilor care se vor utiliza în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor programului. Planul indicatorilor reflectă logica măsurabilă a intervenției pentru fiecare pro-gram individual, cu mai multă fidelitate decât o poate face actuala structură rigidă a axei.

răspuns comun la punctele 63 și 64 Indicatorii și întrebările de evaluare din actualul cadru comun de monitorizare și evaluare se referă la justificarea și obiectivele măsurii 122, precum și la axa în care este inclusă aceasta.

Comisia consideră că prin efectuarea unei analize adec-vate a datelor relevante din cadrul furnizat s-ar putea pune în evidență creșterea valorii economice generate de investițiile sprijinite prin această măsură. Cu toate aces-tea, se recunoaște faptul că statele membre au întâmpi-nat anumite dificultăți în efectuarea analizei economice menționate, drept pentru care Comisia: 1) a oferit orientări suplimentare pentru perioada curentă; și 2) a reexaminat situația pentru a mări eficacitatea monitorizării și evaluării în perioada următoare.

Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia ela-borează, în colaborare cu statele membre, un cadru comun de monitorizare și evaluare care să permită, pentru fie-care program de dezvoltare rurală, evaluarea progresului punerii în aplicare în funcție de indicatori-țintă definiți în comun pentru prioritățile și suprafețele de interes selec-tate pentru program. La baza procesului se află un plan al indicatorilor care stabilește, pentru fiecare suprafață de interes: ținta urmărită, realizările planificate și cheltuielile aferente măsurilor care se vor utiliza în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor programului. Planul indicatorilor reflectă logica măsurabilă a intervenției pentru fiecare pro-gram individual, cu mai multă fidelitate decât o poate face actuala structură rigidă a axei.

Trebuie înțeles faptul că evaluarea calitativă a măsurii 122 poate juca un rol important alături de evaluarea cantita-tivă, întrucât obținerea de efecte bine cuantificabile în urma intervenției politice durează uneori mai mult în cazul silviculturii decât în cazul agriculturii.

Slovenia și Austria au instituit proceduri menite să sta-bi lească efectul măsuri i 122 asupra valor i i economice a pădurilor.

66.Comisia consideră că, în cazurile în care a fost corectă uti-lizarea măsurii 122, valoarea economică a pădurilor a cres-cut în mod real.

53



recomandarea 4Comis ia recunoaște că benef ic iar i i a r t rebui să a ibă obligația de a furniza date. Totuși, datele respective pot avea un caracter foarte general și pot necesita o prelucrare laborioasă pentru a se putea desprinde concluzii referi-toare la creșterea valorii.

Pent ru compi la rea ind icator i lo r de rezu l tat precum „creșterea VAB”, statele membre au fost invitate14 să culeagă informații pertinente privind VAB de la exploatațiile care au beneficiat de sprijin, cu ocazia aprobării solicitării acestora și, ulterior, după doi ani de la finalizarea investiției, astfel încât indicatorii să reflecte într-o măsură cât mai mare efectul pe termen lung al investițiilor.

La nivel practic, autorităților de management le-a fost difi-cil să asigure, în cadrul activităților lor obișnuite de moni-torizare, colectarea datelor necesare și efectuarea analizei solicitate în vederea stabilir i i valorilor corespunzătoare tipurilor respective de indicatori de rezultat. Prin urmare, în următoarea perioadă de programare, sarcina de stabilire a valorilor corespunzătoare acestui indicator va fi preluată de evaluatorii programului.

Comisia consideră această abordare ca fi ind fezabilă și adecvată.

14 Documentul de lucru care oferă statelor membre orientări privind indicatorul de rezultat „creșterea VAB”: http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=84053593-C697-FF89-ED5C-51797D9754FD

Curtea de Conturi Europeană

raportul special nr. 8/2013sprijinul acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru creșterea valorii economice a pădurilor

luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

2013 — 53 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9241-261-6

doi:10.2865/87060

cum vă putețI procura publIcațIIle unIunII europene?

publicații gratuite:

• unsingurexemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• maimulteexemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

publicații contra cost:

• pesite-ulEUBookshop(http://bookshop.europa.eu).

abonamente:

• delaagențiidevânzăriaiOficiuluipentruPublicațiialUniuniiEuropene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

Qj-A

B-13

-005-R

O-C

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ÎN PERIOADA 2007-2013, BUgETUl UE (mĂSURA 122, FINANȚATĂ ÎN CADRUl FONDUlUI

EUROPEAN AgRICOl PENTRU DEzvOlTARE RURAlĂ) A SPRIjINIT INvESTIȚII CARE vIzAU

CREșTEREA vAlORII ECONOmICE A PĂDURIlOR APARȚINâND PROPRIETARIlOR PRIvAȚI

SAU mUNICIPAlITĂȚIlOR. ÎN URmA AUDITUlUI CURȚII, S-A CONSTATAT CĂ NUmAI CâTE-

vA PROIECTE AUDITATE AU CONTRIBUIT ÎN mOD SEmNIFICATIv lA CREșTEREA vAlORII

ECONOmICE A PĂDURIlOR, FIE PRIN CREșTEREA vAlORII TERENUlUI, FIE PRIN CREșTEREA

vAlORII ARBORETURIlOR. O SERIE DE DEFICIENȚE ExISTENTE lA NIvElUl CONCEPȚIEI

mĂSURII șI Al mECANISmElOR SAlE DE mONITORIzARE AFECTEAzĂ ImPlEmENTAREA CU

SUCCES A ACESTEIA. NUmEROASE PROIECTE AUDITATE vIzAU ACTIvITĂȚI CARE AR FI FOST

FINANȚATE ÎNTR-UN mOD mAI ADECvAT PRIN AlTE mĂSURI SPECIFICE AFERENTE FEADR.

Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vutu
View:	230 times
Download:	1 times

Raportul special nr. 8/2013

Documents