Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti CUPRINS CUPRINS...................................................................1 INTRODUCERE...............................................................5 CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE...........................6 1.1 Date generale.................................................................6 1.2. Resursele naturale.............................................................7 1.3. Date demografice..............................................................8 TABEL 1.3.3...............................................................9 CAPITOLUL 2. AERUL.......................................................10 2.1. Introducere..................................................................10 2.2 Cadru legislativ...............................................................12 2.4. Acidifierea..............................................................13 2.4.1 Emisii anuale de SO 2 . Poluarea aerului ambiental cu SO2..............13 2.4.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NO x ).......................14 2.4.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)........................................15 2.5.Emisiile de COV Nemetanici.....................................................15 2.5.a Pulberi în suspensie........................................................16 2.6 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP)......17 2.6.1 Emisii de metale grele................................................17 2.6.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP).......................18 2.7. Calitatea aerului ambiental.....................................................18 2.7.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf...................................18 2.7.2 Concentraţii ale dioxidului de azot...................................19 2.7.3 Concentraţii ale amoniacului..........................................20 2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)...............20 2.7.5 Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10).........................22 2.7.6 Calitatea aerului ambiental - metale grele............................23 2.7.8 Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)..............................23 2.8 Deprecierea stratului de ozon stratosferic..........................................24 2.9 Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosferică..................................26 2.10 Obiective şi măsuri privind poluarea aerului.......................................26 CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE.........................................27 3.1 Cadru general. Cadru legislativ...................................................27 3.2. Emisii anuale de gaze cu efect de seră.............................................27 3.3 Emisii anuale de CO 2 ...........................................................27 3.4 Emisii anuale de metan.........................................................27 3.5 Emisii anuale de protoxid de azot.................................................28 3.6 Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.............................28 3.6.1 Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto......29 3.6.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră..........29 CAPITOLUL 4. APĂ.........................................................32 4.1 Introducere..................................................................32 1
Transcript
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
CUPRINS
CUPRINS.......................................................................................................1INTRODUCERE...............................................................................................5CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE.................................6
1.1 Date generale............................................................................................................................................. 61.2. Resursele naturale................................................................................................................................... 71.3. Date demografice..................................................................................................................................... 8
2.4.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2.........................................................132.4.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx).........................................................................142.4.3 Emisii anuale de amoniac (NH3).....................................................................................................15
2.5.Emisiile de COV Nemetanici..................................................................................................................152.5.a Pulberi în suspensie........................................................................................................................16
2.6 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP)..............172.6.1 Emisii de metale grele......................................................................................................................172.6.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP).............................................................................18
2.7. Calitatea aerului ambiental....................................................................................................................182.7.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf..................................................................................................182.7.2 Concentraţii ale dioxidului de azot.................................................................................................192.7.3 Concentraţii ale amoniacului..........................................................................................................202.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)............................................................202.7.5 Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10)..............................................................................222.7.6 Calitatea aerului ambiental - metale grele......................................................................................232.7.8 Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)...................................................................................23
2.8 Deprecierea stratului de ozon stratosferic............................................................................................242.9 Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosferică..........................................................................262.10 Obiective şi măsuri privind poluarea aerului.....................................................................................26
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE............................................................273.1 Cadru general. Cadru legislativ..............................................................................................................273.2. Emisii anuale de gaze cu efect de seră................................................................................................273.3 Emisii anuale de CO2............................................................................................................................... 273.4 Emisii anuale de metan........................................................................................................................... 273.5 Emisii anuale de protoxid de azot..........................................................................................................283.6 Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.............................................................28
3.6.1 Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto...............................................293.6.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră...........................................................................................................29
4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile............................................................................334.3.2. Prelevări de apă............................................................................................................................... 334.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor...................................................................................35
4.4. Ape de suprafaţă.................................................................................................................................... 374.4.1. Starea râurilor interioare................................................................................................................374.4.2. Starea lacurilor din Bucureşti în raport cu gradul de troficitate şi chimismul apei..................38
4.5. Ape subterane........................................................................................................................................ 41
1
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
4.6. Apă potabilă............................................................................................................................................ 424.7. Apele uzate............................................................................................................................................. 45
4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare................................................................................454.7.2. Reţele de canalizare........................................................................................................................ 47
4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane....................................494.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei..............................................................................49
5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe...............................................................505.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor..............................................................51
5.3.1. Îngrăşăminte.................................................................................................................................... 515.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare).........................................................................515.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice.........................................................................................515.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole...............................................................525.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial.......................................................525.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune...................................................52
5.4. Calitatea solurilor................................................................................................................................... 525.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate.....................................................................................525.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor....................................................................................53
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor..............................................................................................................535.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local..............................................................................................53
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor.....................................................................................54
6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică.................................................................................556.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice...........616.1.2 Starea ariilor naturale protejate......................................................................................................626.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii....................................................................62
6.3.1. Fondul forestier............................................................................................................................... 646.3.2. Funcţia economică a pădurilor......................................................................................................676.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic..................................................................................676.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief................................................................676.3.5. Starea de sănătate a pădurilor.......................................................................................................676.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri........................................................686.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire.....................................686.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări...........................................686.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007................................................................................686.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului..............................686.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului.........................................................................69
CAPITOLUL 8. DEŞEURI................................................................................708.1. Date generale. Cadru legislativ.............................................................................................................708.2. Deşeuri municipale................................................................................................................................. 73
8.2.1. Cantităţi şi compoziţie....................................................................................................................738.2.2. Deşeuri biodegradabile................................................................................................................... 748.2.3. Deşeuri de ambalaje........................................................................................................................ 768.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale.............................................................................808.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale..................................................................................................80
8.3. Deşeuri de producţie.............................................................................................................................. 828.3.1. Deşeuri periculoase........................................................................................................................828.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie.............................................................................................828.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari...........................82
8.4. Deşeuri generate de activităţi medicale...............................................................................................898.5. Nămoluri.................................................................................................................................................. 90
8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.........................................................908.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale.......................................................91
8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice................................................................................928.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate..............................................................................................................958.8. Uleiuri uzate............................................................................................................................................ 96
2
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.................................978.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor...............................................................................................98
8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.).........................................................................................................988.11.3. Îmbunătăţirea calitaţii managmentului deşeurilor......................................................................98
CAPITOLUL 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE.................1009.1 Introducere............................................................................................................................................. 1009.2 Cadru legislativ...................................................................................................................................... 1009.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase..................................................1019.4 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului...................................................................................................................................................................... 1029.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice..........................................................................1029.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantitatilor de ODS.......1029.7. Biocide (utilizare, import, export)........................................................................................................1039.8. Poluanţii organici persistenţi..............................................................................................................1039.10. Mercurul.............................................................................................................................................. 103
CAPITOLUL 10. RADIOACTIVITATEA.............................................................10510.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului.....................................................10510.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului....................................................................106
11.1.1. Amenajarea teritorială................................................................................................................. 11211.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement......................................................................112
11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement...............................12111.3. Poluarea sonoră.Hărţi de zgomot.....................................................................................................12111.4. Mediu şi sănătate................................................................................................................................ 123
11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate...................................................................12311.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate.......................................................................12911.4.3 Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate........................................................12911.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră............................................................................13011.4.6.Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei.................................130
CAPITOLUL 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI...............................................15012.1. Agricultura.......................................................................................................................................... 150
12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul...........................................................................................15012.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului.....................................................151
12.2. Industria.............................................................................................................................................. 15212.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului.................................15412.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale.................................................................................................................................................................. 158
12.3. Energia................................................................................................................................................ 15912.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului........................................................................15912.3.2. Consumul brut de energie..........................................................................................................15912.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative.....................................15912.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului....................................................159
12.4. Transporturile..................................................................................................................................... 16012.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport..............................................160
3
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi.................................................................................................................................................................. 16112.4.3. Situaţia parcului auto..................................................................................................................176
12.5. Turismul.............................................................................................................................................. 17612.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu............................................................................176
CAPITOLUL 13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA.............17913.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu....................................................................................................................................................... 17913.3. Fondul pentru mediu..........................................................................................................................17913.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare......................................................................................18013.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PLAPM........................................................180
4
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIUÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI ÎN ANUL 2007
INTRODUCERE
Aprecieri Generale
Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile, organizaţiile, asociaţiile, mişcările şi partidele. În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu. Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2007 este o lucrare elaborată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona municipiului Bucureşti. Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul său, pe teritoriul controlat şi supravegheat. În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul 2007, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de alte date statistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica de protecţie a mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.). Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.
Surse de Date Utilizate
Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului Monitorizare Sinteză şi Coordonare al APM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse : • Administraţia Naţională de Meteorologie • Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Generală de Protecţie a Mediului şi Educaţie Eco-Civică • Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti • Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti • Administraţia Naţională Apele Române
5
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE
1.1 Date generale
Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele: - 25°49’50 ’’ şi 26°27’15’’ longitudine estică; - 44°44’30’’ şi 44°14’05’’ latitudine nordică; Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 94,63 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare. Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere hidrografic. Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov. Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura apă pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa. Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani. În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă. Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide. Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele: - minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ; - maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ; Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2. Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante, imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre. Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele din exteriorul acestuia. Bucureştiul, prin clima să de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest
6
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate. Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din mai multe cauze: - diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc. ; - pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană; - diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura; Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii. Media anuală a temperaturii în Bucureşti este în jur de 10 - 11°C. Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C şi cea mai mică, în anul 1875, de 8,3°C. Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase şi ridicate. Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie cu o medie de 22,8°C. În general variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35°C iarna şi de 20 - 30°C vara. Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul 2007 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice.
Tabel 1.1.1 Clima caracterizare generalăTemp. medie Temp. maximă Temp. minimă Cant. de precipitaţii
În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile. Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în vederea integrării României în Europa.
7
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice.
1.3. Date demografice
Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Este situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală.
Fig. 1.3.1 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002
Tabel 1.3.1 Suprafaţa teritoriului după utilizarea fizică se prezintă astfel:
ha-teren agricol 5449-păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră
611
-construcţii şi curţi 13499-drumuri şi căi ferate 3231-ape, bălti, lacuri 908-alte suprafeţe 89TOTAL 23787
8
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Incluzând şi Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti, reies următoarele: Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri, iar restul suprafeţei fiind reprezentată de : - terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha - terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha - terenuri afectate împăduririi : 20 ha - terenuri neproductive : 40 ha - ocupaţii, litigii : 21 ha
Tabel 1.3.2 Concentrările urbaneJudetul/ Total Regiune
Zona urbană( ha )
Intravilan( ha )
% zona urbană din suprafaţa judeţului
Densitatea populaţiei în zona urbană(locuitori/kmp)
Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului.
SURSE DE POLUARE A AERULUI Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi. Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu. Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:
OBIECTIVE INDUSTRIALE Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire. Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării. Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţunut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
TRAFICUL AUTO Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupe de compuşi. Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori. Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii : • gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul • pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru • componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb. • compuşi organici volatili : benzen, butadienă. Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următoarele substanţe principale:
- vapori de apă = 13 %- dioxid de carbon = 13 %- azot = 74 %
10
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace. Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisie a peste 100 compuşi chimici. În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare. Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.
ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE - deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi betoniere rămin surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.
CENTRALELE ELECTROTERMICE - CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă; - instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.
SURSE DIFUZE DE COMBUSTIE - numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lângă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc; - combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale în perimetrul urban, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).
11
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regională – Baloteşti; - staţie de fond suburbană – Măgurele; - staţie de fond urbană – Crângaşi (APM Bucureşti); - 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional; - 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni. Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din: - 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor; - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.
2.2 Cadru legislativ
Legislaţia comunitară privind Protecţia atmosferei a fost printre primele domenii ale protecţiei mediului transpuse în legislaţia română. OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001 transpune Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului. Obiective principale ale protecţiei atmosferei sunt: - menţinerea calităţii aerului în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate - îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele în care unul sau mai mulţi indicatori de calitate nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare - adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontarier
Direcţiile generale de acţiune pentru îndeplinirea obiectivelor sunt: - Înfiinţarea Sistemului Naţional de Monitorizare Integrată a Calităţii Aerului - Stabilirea cadrului necesar pentru elaborarea actelor normative subsecvente care stabilesc modul în care se face evaluarea calităţii aerului, poluanţii de referinţă monitorizaţi şi procedura de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp - Stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor altor autorităti (Autoritatea publică centrală pentru sănătate, Autoritatea publică centrală pentru transport) şi ale titularilor de activitate în ceea ce priveşte emisiile poluante în atmosferă - Informarea publicului privind calitatea aerului
Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul inconjurator transpune directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurator şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) - Stabileşte criteriile de evaluare a calităţii aerului
12
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- Stabileşte formatul de raportare a datelor (ce se raportează, modul în care se raportează şi frecvenţa) - Stabileşte modul de informare a publicului
Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România stabileşte modul în care se clasifică zonele din punct de vedere al calităţii aerului în vederea realizării programelor de gestionare a calităţii aerului. Pentru zonele clasificate în listele 1, şi 2, adică acolo unde se depăşesc valorile limită pentru unul sau mai mulţi poluanţi, se întocmesc programe/programe integrate de gestionare a calităţii aerului.
H.G nr. 543 din 7 aprilie 2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului stabileşte cadrul procedural general de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea menţinerii concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător sub valoarea limită şi sub valoarea ţintă, stabilite prin reglementările în vigoare, şi atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite, precum şi stabilirea responsabilităţilor ce revin autorităţilor implicate în elaborarea acestor planuri şi programe de gestionare. În zonele şi aglomerările în care, în urma evaluării calităţii aerului, se constată că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi depăşesc valorile limită şi/sau valorile ţintă, autoritatea publică teritorială de protecţie a mediului iniţiază elaborarea programului de gestionare şi, respectiv, a programului integrat de gestionare în cazul în care poluarea atmosferei se datorează mai multor poluanţi. Prin ordin al prefectului, la propunerea autorităţii teritoriale de protecţie a mediului şi a consiliului judeţean, se înfiinţează la nivel judeţean Comisia tehnică pentru elaborarea programelor de gestionare. Pentru a putea lua cele mai eficiente măsuri, Comisia Tehnică trebuie să se bazeze pe date corecte, validate.
OM 35/2007 aprobă metodologia de întocmire a acestor planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului, structura planurilor şi programelor precum şi indicaţii asupra modului în care îşi desfăşoară activitatea Comisia Tehnică.
2.4. Acidifierea.
2.4.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2
Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:
Tabel 2.4.1.1 - Emisii anuale de SO2
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de SO2 (t/an)
28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626 11110
13
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Fig.2.4.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2
În anul 2007 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7).
2.4.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:
Tabel 2.4.2.1 - Emisii anuale de NOxMunicipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de NO2 (t/an)
21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304 12899
Fig.2.4.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)
În anul 2007 emisiile de NOx au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).
14
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
2.4.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)
Tabel 2.4.3.1 - Emisii anuale de NH3Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de NH3 (t/an)
30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7 38.55
Fig.2.4.3.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)
În anul 2007 emisiile de NH3 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).
2.5.Emisiile de COV Nemetanici
Emisiile anuale de NMVOC în anul 2007 au fost de 11478 tone Tabel 2.5.1 - Emisii anuale de COV
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de COV (t/an)
4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071 11478
15
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Fig.2.5.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)
În anul 2007 emisiile de COV au provenit în special din din trafic (grupa 7) şi grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a altor produse).
2.5.a Pulberi în suspensie
Tabel 2.5.a. 1 – Emisii anuale de Pulberi totale
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de pulberi (t/an)
2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6 764.77
Fig.2.5.a.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)
În anul 2007 emisiile de pulberi au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi arderi în industria de prelucrare (grupa 3).
Tabel 2.5.a.2 – Emisii anuale de Pulberi PM10
16
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de pulberi (t/an)
899 912 952 1591 502 570 254 297.2
2.6 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP)
2.6.1 Emisii de metale grele
Tabel 2.6.1.1 - Emisii anuale de Pb (tone)
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de Pb (t/an)
107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45 2.06
Fig.2.6.1.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (kg)
În anul 2007 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3 (şi arderi în industria de prelucrare )
Tabel 2.6.1.2 - Emisii anuale de Cd (tone)
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de Cd (t/an)
0.0698 0.088 0.081 0.305 0.035 0.048 0.0795 0.08
În anul 2007 emisiile de cadmiu au provenit în special din tratarea şi incinerarea deseurilor (grupa 9)
17
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 2.6.1.3 - Emisii anuale de Hg (tone)
Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de Hg (t/an)
0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282
2.6.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)
Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.
Tabel 2.6.2.1 - Emisii anuale de dioxina (grame)Municipiul Bucureşti
Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2007 sub valorile limită plus marja de toleranţă (350 μg/mc). Pentru dioxidul de sulf, în anul 2007 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.
Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei , Titan şi Lacul Morii (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic) Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 , 2006 şi 2007 valorile nedepăşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 şi 2007 fiind în general peste VL.
19
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
2.7.3 Concentraţii ale amoniacului
Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt. Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane. Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier. În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C). Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniti din surse antropice. Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt: - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.
20
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 2.7.4.1 Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţieiTip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Număr zile depăşire valoare ţintă
Obs.
Bucureşti
Buc Cercul Militar
Trafic O3- medie 8 h 6983 16.2 0
Bucureşti
Buc Mihai Bravu
Trafic O3- medie 8 h 8414 22.2 0
Bucureşti
Buc Titan Industrială O3- medie 8 h 8448 43 3
Bucureşti
Buc Drumul Taberei
industrială O3- medie 8 h 8367 31.1 1
Bucureşti
Buc Baloteşti Fond regional
O3- medie 8 h 8081 58.1 46
Bucureşti
Buc Măgurele Fond suburban
O3- medie 8 h 8372 27.6 0
Bucureşti
Buc Lacul Morii
Fond urban
O3- medie 8 h 8570 47.4 3
Bucureşti
Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h 8086 39.9 1
Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2007 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei şi de 6 ori la statia Baloteşti. Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Baloteşti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.
21
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii.
2.7.5 Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10)
Tabel 2.7.5Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţieiTip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic PM10332 34 17.16867
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic PM10335 56 55.8209
Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 338 47 35.79882Bucureşti Buc Drumul
Pentru acest poluant trebuie întocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier. Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare în ceea ce priveşte poluarea cu pulberi în suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi: - refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora; - exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este în mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe.
22
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi şi a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă. - o mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât şi eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.
2.7.6 Calitatea aerului ambiental - metale grele
Tabel 2.7.6Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţieiTip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic Pb- medie anuală 296 0.2919
0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic Pb- medie anuală 291 0.4358
0
Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală 308 0.3732
0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială Pb- medie anuală 155 0.1859
0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
Pb- medie anuală 252 0.1031
0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
Pb- medie anuală 274 0.5081
0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
Pb- medie anuală 261 0.1873
0
Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală 266 0.4342
0
În anul 2007 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3).
2.7.8 Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)
Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală
Numar zile cu depasire a VL
Obs.
Bucureşti
Buc Cercul Militar
Trafic CO7397 0.88
3
Bucureşti
Buc Mihai Bravu
Trafic CO4758 2.22
5
Bucureşti
Buc Titan Industrială CO8027 0.4
0
23
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Bucureşti
Buc Drumul Taberei
industrială CO8272 0.3
0
Bucureşti
Buc Baloteşti Fond regional
CO7674 0.23
0
Bucureşti
Buc Măgurele Fond suburban
CO8313 0.43
0
Bucureşti
Buc Lacul Morii
Fond urban
CO3656 0.139
0
Bucureşti
Buc Berceni Industrială CO6712 0.34
0
Întrucât s-a înregistrat depăşirea valorii limită în 5 zile la staţia Mihai Bravu şi 3 zile la staţia Cercul Militar, pentru acest poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier.
2.8 Deprecierea stratului de ozon stratosferic
Ozonul a fost descoperit şi menţionat înainte de 1785 de către olandezul Martinus Van Marum, care a observat prezenţa lui în aerul proaspăt de după ploaie şi a remarcat mirosul specific de iarbă verde. În anii 1840, germanul Schönbein, a continuat studiile predecesorului său, a denumit acest gaz folosind cuvântul grecesc "ozon", ("aer proaspăt" sau cum s-ar spune în engleză "fresh air") şi a prezentat descoperirea sa Universităţii din München. Ozonul - componenta naturală a atmosferei (O3), este prezent la o altitudine între 15 şi 50 km ce se dispune într-un înveliş protector pentru planeta Pământ. Cea mai mare cantitate de ozon (aproximativ 90 %) se regăseşte în stratul cuprins între 8 şi 18 km şi formează stratul de ozon, ce nu trebuie confundat cu ozonul din stratosferă, şi care joacă un rol important pentru menţinerea vieţii pe pământ. Ozonul cuprins în acest strat poate forma o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Formula moleculară a ozonului este O3, greutatea moleculară fiind de 48, adică de 1,5 ori mai grea decât cea a oxigenului, fiind prezent în atmosferă în cantităţi foarte mici. Ozonul se formează în urma reacţiilor fotochimice din atmosferă, în prezenţa luminii soarelui şi nu este degajat în mod direct ca şi emisie a surselor de poluare industriale sau transport. În stratosferă, strat al atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital în protejarea Pământului împotriva radiaţiilor ultra-violete, ozonul se produce datorită luminii soarelui ce acţionează asupra moleculelor de oxigen. O parte din acest ozon stratosferic ajunge în stratul inferior al atmosferei, troposfera, din cauza tulburărilor climatice. Totuşi cea mai mare parte din ozonul din troposferă rezultă în urma unor reacţii chimice complexe favorizate de lumina solară. Oxizii de azot (NOx) şi COV (compuşi organici volatili) ce rezultă în urma proceselor industriale şi a transportului, reacţionează şi formează ozonul. Cele mai importante surse sunt reprezentate de prelucrările industriale în care se folosesc COV-uri, utilizarea solvenţilor şi rafinarea şi distribuirea carburanţilor, procesele de ardere industriale şi emisiile autovehiculelor. NOx şi COV sunt cei mai importanţi precursori ai ozonului de la nivelul solului. Producerea ozonului poate fi de asemenea influenţată şi de monoxidul de carbon, metan şi alţi compuşi organici volatili care rezultă de la instalaţiile industriale, de la arbori sau alte surse naturale. Ozonul este considerat un gaz cu efect de seră şi deci putem considera ca NOx şi COV produc indirect efectul de seră. Degradarea stratului de ozon s-a intensificat odată cu descoperirea „gazului minune” (CFC) în anul 1928, care a fost folosit pe scară largă în aproape toate domeniile. Epuizarea stratului de ozon duce la: - scăderea eficacităţii sistemului imunitar, - apariţia infecţiilor,
24
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- apariţia cancerului de piele, - arsuri grave în zonele expuse la soare, - apariţia cataractelor care duc la orbire, - reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor la plante, - distrugerea vieţii marine, a planctonului, - degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje. Referitor la dezvoltarea plantelor terestre, cercetările efectuate în sere, pe diferite SPECII DE PLANTE, au arătat că razele UV-B naturale au dus la scăderea procesului de fotosinteză şi reducerea producţiei de biomasă. Stratul de ozon, aflat în apropierea suprafeţei pământului, are proprietăţi multiple cum ar fi crearea unui scut împotriva radiaţiilor UV emise de soare, reglarea temperaturii din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţei atmosferice şi a climei globului terestru, etc. Ozonul din stratosferă are rol în menţinerea vieţii pe Pământ. În anul 1977, UNEP a dispus constituirea unei comisii care să studieze stratul de ozon, întrucât s-a descoperit o legatură între CFC şi deprecierea stratului de ozon. În 1978 state precum S.U.A, Canada, Norvegia şi Suedia au interzis utilizarea CFC-urilor în aerosoli, iar în 1981 s-au început discuţiile interguvernamentale, pentru ca în 1982, din cauza lipsei de dovezi care să ateste o legatură între utilizarea CFC-urilor şi deprecierea stratului de ozon utilizarea acestora a crescut din nou. În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot acum descoperindu-se şi “gaura în ozon “ de deasupra Antarcticii, în urma unei expediţii organizate de Marea Britanie. În anul 1985 oamenii de ştiinţă au publicat un raport în care se menţiona că produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite îndelung ca refrigerenţi şi în spray-urile cu aerosoli sunt o ameninţare a stratului de ozon. Eliberate în atmosferă, acestea se ridică şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon - până la 100.000 de molecule de ozon la o singură moleculă de C.F.C. O cauză majoră a dispariţiei ozonului conform părerii multor specialişti, se consideră rachetele cosmice; de exemplu o rachetă cosmică cu utilizare multiplă (gen Shuttle) elimină până la 190 tone de clorură de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon. Un aport deosebit în nimicirea ozonului o are şi aviaţia supersonică. Gazele avioanelor conţin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compuşi chimici a fost parţial interzisă în Statele Unite şi nu numai. Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate, ca şi oxizii de azot din îngrăşăminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon. În anul 1987 a avut loc Protocolul de la Montreal, acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării substanţelor potenţiale ce distrug stratul de ozon din folosirea lor, Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUMI), care reglementează substanţele potenţiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminarii SDO din folosinţa generală. În 2004 188 de state plus Comisia Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon. Eforturile internaţionale sunt îndreptate către interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon. Odată apărut fenomenul de epuizare a stratului de ozon, este necesar un timp îndelungat pentru refacerea sa. În România se derulează din 1995 Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, reactualizat cu prevederile Protocolului de la Montreal.
25
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
2.9 Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosferică
Considerăm că din punctul de vedere al poluării atmosferice nu există zone critice. Pentru zonele în care s-a înregistrat depăşirea valorilor limită, a fost începută întocmirea programelor integrate de gestionare a calităţii aerului, conform HG 543/2004. Poluanţii la care se înregistrează depăşiri frecvente ale valorilor limită sunt NO2 şi PM 10. Frecvenţa depăşirilor valorilor limită zilnice de PM 10 se situează în general între 10% şi 30%, procentul fiind mai mare de 30% în staţiile de trafic. Mediile anuale depăşesc valoarea limită + marja de toleranţă pentru PM 10 în aproape toate staţiile, dar valorile cele mai mari ale acestor medii înregistrându-se în staţiile de trafic. Pentru NO2, depăşirile valorilor limită se înregistrează frecvent doar în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic Principala sursă de poluare atmosferică în Municipul Bucureşti o constituie traficul rutier. Trebuie menţionat că, deşi valorile emisiilor provenite din trafic sunt sub cele produse de CET-uri şi comparabile cu cele produse de restul industriei, dispersia poluanţilor din trafic se face la nivelul solului, şi, de multe ori, dispersia se realizează foarte greu datorită configuraţiei de tip canion a străzilor. Impactul asupra calităţii aerului este astfel mult mai mare. De asemenea, în perioadele orare 9-12 şi 16-21 pe majoritatea arterelor din zona centrală are loc o aglomerare a traficului, fapt care favorizează apariţia depăşirilor valorilor limită. Având în vedere cele prezentate mai sus, putem spune ca traficul rutier este responsabil de aproximativ 70 % din poluarea aerului în capitală.
2.10 Obiective şi măsuri privind poluarea aerului
APM Bucureşti a iniţiat în luna iulie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect. Măsurile propuse şi discutate până acum în cadrul Comisiei Tehnice vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii. După elaborarea draft-ului programului (estimăm că acesta va fi disponibil în luna aprilie 2008), acesta va fi supus dezbaterii publice, conform procedurii aprobate prin Ord. MMGA nr 35/2007.
26
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE
3.1 Cadru general. Cadru legislativ
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%. Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei. Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei.
3.2. Emisii anuale de gaze cu efect de seră
Tabel 3.2.1 - Emisii anuale de CO2-echivalentMunicipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de CO2 eq (mii t/an)
5755.3 7847.6 10825.4
11335.1
7212.3 4999.4 4206.3
4739.9
După cum se observă, emisile de gaze cu efect de seră au scăzut în perioada 2003-2007.
3.3 Emisii anuale de CO2
Tabel 3.3.1 - Emisii anuale de CO2Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de CO2 (mii t/an)
5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136 4660.5
3.4 Emisii anuale de metan
Tabel 3.4.1 - Emisii anuale de CH4Municipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de CH4 (mii t/an)
0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205 0.183
27
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
3.5 Emisii anuale de protoxid de azot
Tabel 3.5.1 - Emisii anuale de N2OMunicipiul Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale de N20 (mii t/an)
0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213 0.244
Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic
Fig 3.5.1- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi
Aşa cum se observă din grafic, în anul 2007 emisiile majoritare de CO2 au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri.
3.6 Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
La sfârşitul anilor 1980, problema schimbărilor climatice s-a transformat dintro chestiune pur ştiinţifică într-una politică. Statele au început să îşi evalueze interesele, obiectivele şi motivele de îngrijorare, precum şi etapele ce trebuie parcurse pentru a dezvolta o reacţie internaţională. Acţiunile de limitare a schimbărilor climatice şi cooperarea internaţională în acest sens sunt complexe. O angajare masivă în reducerea GES ar putea avea implicaţii adânci în interesele economice şi politice ale ţărilor. Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică, iar ramurile industriale ce utilizează combustibili fosili cuprind unele dintre cele mai mari şi mai puternice industrii din lume care generează GES. În 1990, anul în care a fost acceptat primul raport al IPCC şi au fost iniţiate negocierile în privinţa unei convenţii, ţările OECD, din “lumea bogată”, erau responsabile pentru mai mult de 50% din emisiile mondiale de CO2 cu originea în combustibili fosili, iar ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) - inclusiv fosta URSS - pentru încă 20%. În plus, un sfert din populaţia lumii, din ţările industrializate, era responsabil pentru: - aproximativ trei sferturi din emisiile de CO2 cu originea în combustibili fosili; - mai mult de jumătate din emisiile mondiale de GES. Statele lumii variază şi în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot reduce emisiile, date fiind eficienţa actuală, resursele financiare şi capacităţile tehnologice, precum şi rolul
28
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
resurselor interne de combustibili fosili şi accesul la alte resurse decât combustibili fosili. De asemenea, statele diferă mult ca putere economică şi capacitate de plată. În acelaşi timp, ţările diferă foarte mult din punct de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice: unele, precum statele insulare sau statele din zonele semiaride, se pot aştepta să se apropie şi mai mult de limita supravieţuirii.
3.6.1 Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto
România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Legea nr. 24/1994) şi a fost prima ţară din Anexa 1 a Convenţiei care a ratificat Protocolul de la Kyoto (Legea nr. 3/2001). Prin Protocol, România s-a angajat să-şi reducă emisiile GES cu 8 % faţă de cele din anul 1989. Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC, a fost semnată la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state. Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor motive de îngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de creşterea gradului de conştientizare la nivel politic şi public asupra problematicii de schimbări climatice. Convenţia furnizează un cadru legal internaţional şi un set de principii acceptabil pentru aproape toate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă şi asigură ţările în curs de dezvoltare că abordarea acesteia este în prezent responsabilitatea în primul rând a ţărilor industrializate. UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50 de semnatari şi a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”. Statutul său de convenţie cadru înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi adăugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. Articolul 2 al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei: “Obiectivul fundamental al acestei Convenţii … este să realizeze … stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropogenică periculoasă cu sistemul climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp adecvată pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, să asigure că producţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea economică într-un mod durabil.” Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare Parte - stat industrializat (38 de ţări industrializate, inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Anexa A a Protocolului specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor. Angajamentele se aplică ţărilor industrializate din Anexa 1 a Convenţiei, iar angajamentele numerice sunt specificate în Anexa B a Protocolului. Angajamentele însumează o reducere de 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, iar angajamentul general este următorul: “Părţile incluse în Anexa 1 vor asigura, individual sau în comun, ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de seră specificate în Anexa A să nu depăşească cantităţile alocate conform limitării cuantificate de emisii şi angajamentelor de reducere înscrise în Anexa B […], având în vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel puţin 5% faţă de nivelul anului 1990 în perioada de angajament 2008-2012.”
3.6.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Protocolul de la Kyoto introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional (implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată, comerţul cu credite de emisii. Dacă o ţară emite mai mult decât cantitatea alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achiziţiona fie unităţi de cantitate alocată ("Assigned Amount Units" - AAU) prin comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor ("Emission Reduction
29
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Units" - ERU) obţinute în urma proiectelor implementate în comun, fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curată. Protocolul face referire la o a doua perioadă de angajament şi stipulează că negocierile pentru definirea acestor angajamente nu vor începe mai târziu de 2005. Reducerile emisiilor obţinute în plus faţă de angajamentele din prima perioadă pot fi reportate în angajamentele din perioada următoare. Chestiunea rezervoarelor de absorbţie a GES a apărut ca o problemă importantă foarte controversată. Rezervoarele sunt sisteme ce sechestrează GES (de exemplu, pădurile şi oceanele sunt astfel de rezervoare pentru CO2). Totuşi, plantarea de arbori în locul reducerii emisiilor GES datorate combustibililor fosili nu va salva clima. Stimulentele pentru proiectele legate de rezervoarele de absorbţie pot încuraja tăierea pădurilor pentru a crea plantaţii. O plantaţie monocultură poate să absoarbă mai mult CO2 decât o pădure matură, dar ar putea distruge biodiversitatea. În plus, carbonul stocat în arbori este uşor eliberat înapoi în atmosferă prin incendii, boli, schimbări în managementul terenurilor şi chiar drept consecinţă a schimbărilor climatice. În consecinţă, multe ONG-uri de protecţie a mediului se opun guvernelor ce se bazează mai mult pe absorbţia GES pentru a-şi îndeplini angajamentele din cadrul Protocolului de la Kyoto, decât pe măsurile de reducere a emisiilor. Prevederea de tip “balon” (“bubble”) a Protocolului permite unui grup de state ca, atunci când ratifică Protocolul, să îşi redistribuie angajamentele de emisii într-un mod în care emisiile grupului respectiv să nu depăşească angajamentul colectiv. De exemplu, UE a alocat reducerea sa de 8% în mod diferit statelor sale membre (cunoscute sub denumirea de “balonul UE” - “EU bubble”), ceea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările respective. Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de nivelul anului 1990, Luxemburg cu 28%, în timp ce, la polul opus, Finlanda şi Franţa trebuie să îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi Portugalia îşi pot mări emisiile cu 25%, respectiv 27%. Protocolul stipulează că fiecare Parte inclusă în Anexa 1 va depune eforturi pentru implementarea angajamentelor astfel încât să minimizeze impactul negativ social, de mediu şi economic asupra Părţilor state în curs de dezvoltare. Printre problemele ce trebuie luate în considerare se află stabilirea surselor şi modalităţilor de finanţare, precum şi asigurarea transferului de tehnologie. Pe lângă politicile şi măsurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-şi îndeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileşte următoarele mecanisme flexibile internaţionale, bazate pe principiile pieţei: - Implementarea în comun (“Joint Implementation” - JI); - Mecanismul de dezvoltare curată (“Clean Development Mechanism” - CDM); - Comerţul cu credite de emisii (“Emissions Trading” - ET). Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în atingerea obiectivelor, permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre ţările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează stimulente pentru ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţările cu economie în tranziţie (“Economies în Transition” - EIT), precum şi în ţările în curs de dezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI şi CDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi, se speră, inovaţii tehnologice şi dezvoltare durabilă în ţările în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie.
Implementarea în comun
Conform Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, implementarea în comun (JI) este un mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi creşterea absorbţiei de carbon. Părţile din Anexa 1 pot transfera către sau achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1 unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce
30
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
reduc emisiile de GES sau măresc absorbţia de GES în timpul primei perioade de angajament (2008-2012). Avantajele JI sunt următoarele: - investitorii îşi pot micşora costurile reducerii emisiilor (este probabil ca aceste costuri să fie mai mici în ţările mai puţin dezvoltate decât în cele dezvoltate); - există posibilitatea de a transfera mai rapid tehnologiile noi, prin intermediul proiectelor de JI; - JI poate atrage investitori care în alte circumstanţe nu ar investi în ţara gazdă; - spre deosebire de ET, JI presupune investiţii în proiecte concrete; - JI are potenţialul de a limita utilizarea reducerilor de emisii în surplus rezultate din declinul economic, în special în Ucraina şi Rusia după 1990; - în comparaţie cu CDM, statele au stimulente mai puternice pentru a controla calitatea proiectelor şi cantitatea de emisii ce va fi tranzacţionată cu investitorii. Dezavantajele JI includ: - JI derogă ţările dezvoltate - responsabile pentru majoritatea emisiilor GES - de răspunderea privind eliminarea GES; - un număr de state-gazdă potenţiale au întâmpinat dificultăţi în dezvoltarea mecanismelor de control corespunzătoare; dacă aceste mecanisme nu sunt operaţionale, va exista un risc mare de corupţie; - JI poate diminua stimulentele pentru găsirea modalităţilor tehnice şi a altor modalităţi de reducere a emisiilor în ţările gazdă, făcând reducerea viitoare a emisiilor mai dificilă şi mai costisitoare; - proiectele pe termen lung pot pune ţările-gazdă în situaţia în care nu îşi mai pot respecta angajamentele (obiectivele viitoare putând fi mai mari), trebuind să continue să transfere credite altor ţări în cadrul proiectelor pe termen lung.
Comerţul cu credite de emisii
Comerţul cu credite de emisii reprezintă abilitatea a două entităţi, care trebuie să-şi reducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din creditele de emisii. El permite oricăror două Părţi cu angajamente stipulate în Anexa B a Protocolului, să tranzacţioneze o parte din angajamentele de emisii, redistribuind, în consecinţă, repartiţia de credite de emisii între ele, în orice moment. Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci nu contează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă, nu contează nici unde se reduc. Astfel, efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atât timp cât emisiile globale de GES sunt limitate la nivel global de angajamentele Părţilor sub Protocolul de la Kyoto. Ca ţară din Anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în Anexa B a Protocolului de la Kyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cu credite de emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România produce în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei economiei. Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea îndeplini angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012. Probleme de conformare ar putea apărea în cazul existenţei unei perioade ulterioare de angajament, datorită dezvoltării economiei. Până atunci însă, România poate comercializa unităţi de cantitate alocată (AAU) din totalul cantităţii de emisii GES permise sub angajamentul ţării noastre în cadrul Protocolului de la Kyoto.
31
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 4. APĂ
4.1 Introducere
Datele prezentate în acest capitol au fost obţinute de la A.N. APELE ROMÂNE-D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI şi de la Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de informaţii şi date, prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de gospodărire a apelor la nivelul anului 2007. Se evidenţiază astfel: evoluţia meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apă; lucrările de gospodarire a apelor constând în principal din satisfacerea folosinţelor consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor; reglementarea folosinţelor de apă. Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei lucrări sunt: - Realizarea Balanţei apei pe anul 2007 în b.h. Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii) - Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în b.h. Arges, Ialomiţa în anul 2007. - Atlasul cadastrului apelor din România -1992. - Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare - 2007. - Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2007. - Registrul de măsurători hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidro-Meteo, anul 2007.
4.2 Cadru legislativ
A.N. „Apele Române” reprezentând administratorul şi gestionarul unic al resurselor de apă din România, are ca principale obiective ale activităţii: utilizarea, valorificarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă, şi totodată îmbunatăţirea progresivă a relaţiilor cu beneficiarii şi utilizatorii resurselor de apă şi ai potenţialelor acestora. Obiectivele strategice ale ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE ,,APELE ROMÂNE” sunt : • Protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice, pentru atingerea stării bune a apelor. • Asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din infrastructura Sistemului de gospodărire a apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de gospodărire a apelor şi a unor calamităţi cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice. • Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor corespunzător cerinţelor utilizatorilor şi beneficiarilor de servicii specifice de gospodărire a apelor. • Implementarea directivelor şi reglementărilor Uniunii Europene în domeniul apelor, conform Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000. • Creşterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor. Administraţia Naţională ,,Apele Române” - înfiinţată în anul 2002 prin Hotărârea Guvernului nr. 107 este Autoritatea Naţională, care are drept scop aplicarea strategiei naţionale în domeniul gospodăririi şi valorificării apelor, precum şi gestionarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice, hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public. Administraţia Naţională ,,Apele Române” - cu statut de regie autonomă de interes public naţional, este persoană juridică română, se află sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza reglementărilor în vigoare. Administraţia Naţională ,,Apele Române”- aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea
32
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. Administraţia Naţională "Apele Române" administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a gestionării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
4.3. Resursele de apă
4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.
Tabel 4.3.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Judeţ Resursa de suprafaţă Resursa din subteranTeoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Mun.Bucureşti 134.000 106.000 138.000 116.000* Datorită alimentării Capitalei, cea mai mare parte din resursa de apă a Damboviţei, este preluată în afara mun. Bucureşti, pt Staţia de tratare Arcuda.
4.3.2. Prelevări de apă
4.3.2.1 POPULAŢIA
Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-sţiintific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudiine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. În ceea ce priveşte distribuţia apei prin sistem centralizat de alimentare cu apă, în tabelul alăturat se pot regăsi câteva date privind lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă, volume distribuite şi numărul de persoane branşate la reţea:
Tabel 4.3.2.1
JudeţReţele apă potabilă (menajeră+industrie)
Lungime totală reţele
(km)
Volume distribuite(mii mc)
Număr delocalităţi
Populaţie bransată
la reţea alim.Mun.Bucureşt
i1763 328.560 1 1.684.600
33
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
4.3.2.2. INDUSTRIA
Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 Meuro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinte consumatoare de apă este cel mai ridicat). În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant. La nivelul anului 2007, cei mai mari consumatori industriali sunt:SC Apa Nova SA, DOOSAN-IMGB, SA, CET Sud, CHIMOPAR, FAUR, ICME-ECAB, CET Grivita, ISOVOLTA, RATB, Complexul Naţional Sportiv. Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial, de ex. Platforma Pipera, specializată în industria electronică, DOOSAN-IMGB în construcţia de maşini, Rocar în mijloace de transport. În prezent, starea fostelor platforme industriale este deplorabilă prin clădirile industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de mărfuri, se găsesc fabrici abandonate. Unele dintre locuri sunt foarte poluate datorită îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri industriale periculoase.
4.3.2.3. ZOOTEHNIA
În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul mun. Bucureşti, au fost dezafectate cele 2 unităţi zootehnice existente. 4.3.2.4. Irigaţii în bh Argeş
În anul 2007 au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei. 4.3.2.5. Amenajări Piscicole
În anul 2007 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate întabelul următor:
Tabel 4.3.2.5.1
CATEGORIIB.H.
ARGES B.H.MOSTIS-
TEA
B.H.IALOMIŢA
TOT
ALS.G.A.
TOTAL BUC. ILFOV
Număr
amenajări piscicole
47 3 44 - 21 68
Suprafata amenajata (ha)
1344 186 1158 - 565 1909
V AO NL U U A M LE E
(mii mc)
CAPTATE
Râuri Interioare 2254 84 2170 - 7600 9854
Subteran - - - - - -
TOTAL 2254 84 2170 - 7600 9854
RESTITUITE 2025 75 1950 - 6840 8865
34
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
* Volumele anuale de apă captate pentru piscicultură sunt fie ale acumulărilor în salba, fie volume derivate din alte cursuri de apă (folosinţele piscicole din jud. Dambovita, aferente SGA, sunt incluse la jud. Ilfov)** La mun. Bucureşti nu au mai fost incluse amenajarile care aveau folosinta pescuitul de agrement.
4.3.2.6. Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă în anul 2007
În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii 2005-2006, a volumelor de apă captate (suprafaţa şi subteran ) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine), fiind evidentă scăderea continuă a cerinţei de apă, începută din 1990 :
4.3.2.6.1.Caracterizarea conditiilor de satisfacere a cerinţelor de apă
Deşi fenomenele de secetă din vara anului 2007 s-au resimtit şi în zona Bucureşti-Ilfov, nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş, aferent teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti. 4.3.2.7. Elemente privind balanţa apei – 2007
Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se ştie gradul de incertitudine al planificarii volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia):
Tabel 4.3.2.7Surse de acoperire a necesarului de apă
Volume de apă efectiv
utilizate( mii mc )
Indice % realizare
cote de apă alocate
BH ARGES, Mun. BUCUREŞTIPrelevări din surse directe:
A. N. „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
35
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC: - Apă este un patrimoniu natural ce trebuie aparăt, protejat şi tratat ca atare; - Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; - Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate; - Poluatorul plateşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de apă; - Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei. Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică. În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române". Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor platită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plaţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate. Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002): - contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori; - contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran). Pentru apă tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localitati). Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă. Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodarie comunală. Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale. De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu aceasta destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru: - conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului;
36
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- întretinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de aparare împotriva inundaţiilor; - refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite; - activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.
4.4. Ape de suprafaţă
În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMANE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APĂ. Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/ 2006 pt aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”. Urmărirea calităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea SGA Ilfov- Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico-chimice şi biologice, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, pe anul 2007, în secţiunile reţelei de monitoring”.
4.4.1. Starea râurilor interioare
Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Săbar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, afluenţi ai râului Argeş. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele: Râul Dâmboviţa: - Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti) Râul Colentina : - Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti) Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt: - Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani; - Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina). Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia de Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani – Dârza. Canal Arges- amonte evacuare în Lacul Morii: stare ecologica slaba (clasa IV de calitate). Secţiunea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere. Din punct de vedere chimic aparţine clasei a II-a de calitate datorită încărcării organice, poluanţilor specifici de origine naturală (Fe, Mn, Zn) şi fenolilor. Restul indicatorilor se încadrează în clasa I-a de calitate. Starea chimică este necorespunzătoare pentru valoarea înregistrată în cazul Cu dizolvat. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului o diversitate scăzută şi un număr redus de specii. În campania lunii iunie densitatea maximă a fost dezvoltată de specia Cyclotella menenghiniana. Indexul saprob cu o valoare de 2.3 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate, cu predominarea speciilor de zona beta mezosaprobă. Calitatea apei scade în august prin apariţia euglenofitelor şi algelor albastre verzi. Indexul saprob (2.44) încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate.
37
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Microfitobentosul este reprezentat prin 5 specii, dominând cyanophytele: Oscillatoria tenuis şi Lyngbya martensiana. Indexul saprob cu o valoare de 2.83 încadrează secţiunea din punct de vedere biologic în clasa IV de calitate şi stabileşte şi starea ecologică a secţiunii.
Dâmboviţa- Nod Hidrotehnic Popeşti (aval Lacul Morii): stare ecologică moderată (clasa III-a de calitate). Încarcarea organică şi fenoli este moderată (aparţine domeniului clasei III de calitate) cu valori mai ridicate în cursul verii. Ceilalţi indicatori de calitate s-au încadrat în clasa I-a. Starea chimică este proastă datorită valorilor necorespunzătoare ale Cu dizolvat. Analiza biologică a fost efectuată la nivelul fitoplanctonului în cadrul a 2 campanii. În cursul lunii iunie predomină speciile de zona beta mezosaproba, indexul saprob (2) încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate. În luna august creşte numărul de specii – 24- cu dominarea algelor verzi, ducând la o scădere a calităţii apei. Indexul saprob cu o valoare de 2.43 încadrează secţiunea în clasa III de calitate. Au fost identificate macrofite din genurile Chladophora şi Myriophyllum. În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare.
4.4.2. Starea lacurilor din Bucureşti în raport cu gradul de troficitate şi chimismul apei
Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.
LACUL MORII În cursul anului 2007 acumularea Lacul Morii a fost monitorizată în 3 secţiuni de supraveghere, respectiv coada lac, mijloc lac şi baraj, pe profile de adâncime (suprafaţă şi zona fotică). Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate urmăriţi au încadrat acumularea în clasa II-a de calitate, cu încarcare organică şi în fenoli mai ridicată în timpul verii. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasa I-a. Starea chimică a acumulării s-a stabilit, aşa cum prevede Ordinul 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotică.Frecvenţa de determinare este de de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005, cu excepţia celor prioritare). În anul 2007 s-au monitorizat metale grele:crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici. Rezultatele înregistrate au dus la concluzia stabilirii unei stări chimice bune a acumulării, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor impuse. Din punct de vedere biologic acumularea se încadrează în categoria hipertrof. Analizele biologice au fost efectuate în decursul a 4 campanii (martie, iunie, august şi septembrie) la nivelul fitoplanctonului şi 2 determinări în luna iunie şi august, la nivelul microfitobentosului. Fitoplanctonul a fost dominat în cursul primăverii de diatomee, dezvoltarea cea mai mare având-o specia Cyclotella menenghiniana în toate secţiunile de supraveghere, densitatea maximă fiind atinsă în zona de mijloc a lacului la nivelul zonei fotice.
38
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
În campania lunii iunie, diatomeele regresează, locul lor este luat de cyanophytul Aphanizomenon flos-aqua, care este dominant în zona de coadă şi mijloc a lacului şi chlorophyte în zona barajului. Diversitatea specifică este redusă. Biomasa dezvoltată de fitoplancton variază între 16.36 mg/l, înregistrată în zona de coadă a lacului şi 6.42 mg/l, în zona de baraj, cu scădere progresivă către baraj. În cursul lunii august se produce o dezvoltare masivă a speciei Ceratium hirundinella, cu o dezvoltare maximă în zona barajului, biomasa maximă fiind de 341.4 mg/l. Se observă că o dată cu dezvoltarea sa numerică scade numarul de specii şi diversitatea în zona respectivă. În luna septembrie are loc înflorire produsă de Microcystis aeruginosa, specie ce se dezvoltă exploziv inhibând dezvoltarea altor specii astfel încât în zona barajului nu întâlnim decât 2 specii. Biomasa dezvoltată este maximă în zona barajului la nivelul zonei fotice (4222.9 mg/l). Microfitobentosul : este dominant, atât ca număr de specii cât şi ca densitate, în iunie de Diatomee intr-o proportie de 54.3 %, alaturi de care apar şi alge verzi şi cyanophyte, în timp ce în august, scade diversitatea, întâlnim 5 specii, cel mai bine dezvoltat fiind genul Gleotrichia.
Variatia numerica a principalelor specii fitoplanctonice in sectiunile lacului
VALEA COLENTINA - ACUMULAREA FUNDENI: stare ecologică moderată
Acumularea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere pentru nutrienţi şi substanţe organice, ihtiofaună şi zone vulnerabile, în 2 secţiuni de supraveghere, respectiv mijloc şi baraj, punct : suprafaţă. Acumularea se încadrează în clasa a III-a de calitate; stadiu trofic: hipertrof. Analizele fizico-chimice efectuate în cursul anului 2007 au evidenţiat următoarele: - Încărcare organică moderată, corespunzătoare clasei III de calitate în tot cursul anului, cu valori maxime înregistrate în campania lunii august la nivelul mijlocului acumulării, coincide cu maximă dezvoltării biomasei fitoplanctonice. - Încărcarea în nutrienţi aparţine domeniului clasei II de calitate, cu valori mai ridicate la începutul anului în cazul compuşilor azotici, şi o scădere treptată odată cu dezvoltarea populaţiei algale. În cazul ortofosfaţilor se observă o variaţie mult mai mare, cu creşterea concentraţiei la înregistrarea valorilor maxime ale biomasei fitoplanctonice. - Indicatorii din categoria salinitate şi poluanţi specifici de origine naturala s-au încadrat în clasa II-a de calitate, cu valori mai ridicate înregstrate pentru mangan, cadmiu şi cloruri. Dintre micropoluanţii organici, fenolii înregistrează valori mai ridicate cu valoare maximă în campania lunii august. Starea chimică a acumulării: corespunzătoare atât pentru metalele dizolvate cât şi în cazul substanţelor periculoase/ prioritar periculoase. Program IH: chimismul acumulării tinde să nu corespunda limitelor de conformare pentru materii totale în suspensie, incarcare organica şi nitriti. Analizele biologice au fost efectuate la nivelul celor 2 sectiuni pentru fitoplancton şi microfitobentos. S-au înregistrat valori crescute ale biomasei fitoplanctonice în toate campaniile de recoltare, variind numai dominanţa specifică. S-a observat o diversitate destul de ridicată la nivelul acumulării, numarul de specii variind între 17 specii intalnite în primavara şi 38 specii în campania lunii august. În martie se produce o dezvoltare puternica a diatomeelor, înregstrându-se o biomasa de 100.24 mg/l în zona de mijloc şi 124 mg/l în zona barajului, cu dominarea speciei Cyclotella menenghiniana (146 375 000ex/l).
40
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
În iunie creşte numărul de specii şi devin dominanţi reprezentanţii clorophytelor, maximul dezvoltării este atins de specia Pyramichlamys cordiformis în zona barajului, biomasa înregstrată fiind de 230 mg/l, în timp ce în luna august devin dominante cryptophytele prin 2 reprezentanţi: Cryptomonas marsonii şi Chroomonas acuta. Alături de cryptophyte apar bine dezvoltate şi cyanophytele şi diatomeele. Microfitobentosul a fost determinat în zona barajului în 2 campanii (iunie şi august). În iunie este dominat de diatomee în proportie de 75%, cea mai bine reprezentată fiind specia Nitzschia palea, alături de care se dezvolată şi alge verzi. În august creşte diversitatea specifică, apar alge albastre verzi, euglenofite şi cryptofite intr-o proporţie asemanătoare.
Variatia biomasei fitoplanctonice in lacul Fundeni in cursul anului 2007
0
50
100
150
200
250
martie iunie august
mg/l
mijloc lac
baraj lac
4.5. Ape subterane
Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă). În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m. Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -100 m. Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 - 15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă.
41
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj. În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele: - În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depăsiri ale indicatorilor de calitate la încarcare organică , amoniu şi Mn. - Au mai fost prelevate probe din următoarele foraje: - RAAPPS – Sala Palatului (F3); - Spicul SA (F); - Excelent SA – (F1); - Depoul CFR Calatori (F1); - Panificaţie Băneasa (F); - Spitalul de Urgenta Floreasca (F). S-a constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în Legea apei potabile 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea 311/2004) la : - amoniu : RAAPPS Sala Palatului, Spicul SA, Excelent SA, Depoul CFR Calatori. - încărcare organică : Spicul SA , Excelent SA.
4.6. Apă potabilă
Autoritatea de Sănătate Publică monitorizează continuu calitatea apei de băut. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR 974/2004. Un procent de 88% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie. De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 393 probe de apă care au corespuns normelor în vigoare.
Tabel 4.6.1 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratareAnul Nr. probe recoltate Necorespunzătoare
chimic (%)Necorespunzătoare bacteriologic (%)
2004 167 0 02005 407 0 02006 417 0 02007 393 0 0
Clorul rezidual liber (CRL) a depăşit valoarea admisă de 0,5 mg/l, stabilită de legislaţia în vigoare, pentru 170 de probe (43,26%), ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie.
Tabel 4.6.2 Procentajul privind CRL în apă recoltată de la nivelul staţiilor de tratareAnul CRL absent
Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA
42
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
BUCUREŞTI SA, fiind prelevate 2950 probe de apă. La un număr de 5 probe (0,17%) s-au identificat depăşiri la indicatorii chimici: 3 probe cu valori necorespunzătoare ale cuprului (0,34 – 1,071 mg/l) şi 2 probe cu valori necorespunzătoare ale plumbului (0,116 – 0,124 mg/l).
Referitor la CRL, trebuie evidenţiat faptul că în 30 de probe (1,02%) acesta a fost absent. La nicio probă nu s-au înregistrat valori de peste limita admisă de 0,50 mg/l.
Tabel 4.6.4 Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixeAnul CRL absent
În cursul anului 2007 Compartimentul de igiena radiaţiilor a efectuat lunar de la staţiile de tratare şi din reţeaua de distribuţie recoltări de probe de apă, fiind prelevate 42 de probe, pentru care s-au efectuat 84 determinări de radiaţii alfa şi beta global pentru toate probele, şi 48 separări radiochimice. Toate valorile măsurate s-au încadrat în limitele conţinutului radioactiv natural, conform legislaţiei în vigoare. Referitor la recoltările efectuate în urma sesizărilor primite de la consumatori trebuie evidenţiat că din cele 79 probe prelevate, 9 probe (11,11%) au prezentat caracteristici organoleptice, fizico-chimice şi/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor admise, aspectele semnalate fiind aduse la cunoştinţa SC APA NOVA BUCUREŞTI SA pentru verificări şi stabilirea de măsuri de remediere. În anul 2007 din reţeaua centrală a oraşului au mai fost recoltate probe de apă în cursul unor acţiuni specifice, cum au fost: blocuri vechi/noi, case vechi/noi, acţiunea canicula. În cadrul acţiunii blocuri vechi/noi, case vechi/noi, inclusă în PN1-SP4 de verificare a calităţii apei potabile distribuită consumatorilor casnici s-au efectuat prelevări de probe de apă imediat după deschiderea robinetului şi după 5 minute de funcţionare fiind cuprinse locaţii din toate sectoarele Capitalei. S-au recoltat 240 probe de apă de la 120 de adrese, fiind constatate următoarele aspecte: - majoritatea prelevărilor (respectiv 228 probe reprezentând 95% din totalul celor 240) au corespuns normelor în vigoare şi numai 12 probe (5%) au prezentat depăşiri ale parametrilor organoleptici, fizico-chimici sau bacteriologici peste normele admise (aspect slab opalescent, prezenţa de impurităţi, culoare slab galbuie, azotiţi şi/sau încărcatură bacteriană peste limitele admise);
43
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- din totalul probelor necorespunzătoare, 8 (66,67 %) au fost recoltări efectuate imediat după deschiderea robinetului, iar 4 (33,33%) probe au fost prelevate după 5 minute de curgere a apei; - pentru 5 cazuri (62,5%) din cele 8 probe recoltate imediat după deschiderea robinetului, indicatorii necorespunzători s-au remediat total după 5 minute, iar în 3 cazuri aspectele necorespunzătoare s-au menţinut şi după 5 minute; - trebuie semnalat că din totalul celor 12 probe necorespunzătoare, 9 au fost recoltări efectuate de la case (vechi şi noi) şi 3 probe de la blocuri ( vechi şi noi). Din datele prezentate se pot desprinde următoarele concluzii: - este necesară deschiderea robinetului care va fi lăsat să curgă cca 3-5 minute înainte de utilizarea apei în scop potabil pentru reducerea riscului de a consuma o apă necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic; - se va asigura o înlocuire periodică a conductelor de apă (în special din case vechi, case noi şi blocuri vechi) în funcţie de perioada de timp de utilizare şi/sau gradul de uzură al acestora, asigurându-se implicit prevenirea îmbolnăvirilor în rândul populaţiei determinată de folosirea apei necorespunzătoare. În cadrul acţiunii Canicula din reţeaua SC.Apa Nova Bucureşti SA, s-au recoltat suplimentar punctelor fixe de recoltă, 25 probe apă din care 4 probe (16%) au avut modificari ale caracteristicilor organoleptice şi 1 probă necorespunzătoare dpdv bacteriologic. În cadrul aceleiaşi acţiuni (canicula) s-au recoltat probe de apă din fântâni individuale, din zone neracordate la reţeaua centralizată de apă a oraşului, din toate sectoarele capitalei. În acest sens în lunile iunie – august s-au prelevat 124 probe de apă din care 113 (91,3%) au prezentat modificarea parametrilor microbiologici faţă de limitele impuse de Legea apei potabile 458/2002 şi 311/2004. La 91 de probe, din cele 124 recoltate, s-a determinat prezenţa parametrului “nitraţi”, toate probele (100%) având nitraţi cu mult peste limita admisă de 50 mg/l. Cu această ocazie rezultatele obţinute au fost comunicate către Primăriile sectoarelor 1 – 6 spre luare la cunoştiinţă, instituirea de măsuri de dezinfecţie şi de înlocuire a apei respective cu apă plata, apă imbuteliată sau alte modalităţi.
Microcentrale
În anul 2007, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 341 de probe, fie în urma unor sesizari venite din partea populaţiei, fie pentru acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Din totalul acestora, un număr de 209 probe (61,28%) au fost necorespunzătoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au facut recomandările de “normalizare” a indicatorilor necorespunzători prin măsuri de spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare a apei.
Fântâni (surse individuale)
De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele Capitalei neracordate la reţeaua centrală a oraşului s-au recoltat 84 probe de apă, fie în urma unor sesizări ale populaţiei (24 probe de apă), fie în cadrul PN1-SP4. Referitor la probele recoltate în urma sesizărilor trebuie arătat ca un procent important al acestora (54,1%) nu au corespuns d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic normelor în vigoare, în timp ce în cazul recoltărilor efectuate în cadrul PN1-SP4 pentru determinarea nitraţilor din apa de fântână - 60 probe de apă, 54 probe (90%) au fost necorespunzătoare bacteriologic, iar 49 probe (71%) din ele având un conţinut de nitraţi cu mult peste norma admisă de 50 mg/l. Pentru puţurile şi fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.
44
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Referitor la probele de apă recoltate de la nivelul unor izvoare publice aflate în diverse parcuri ale Capitalei, trebuie arătat că şi în anul 2007 apă a fost necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic, recomandându-se Administraţiei Domeniului Public afisarea de panouri cu inscripţia “Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “ pentru avertizarea populaţiei asupra riscului determinat de consumul apei respective.
4.7. Apele uzate
4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare
În b.h. Arges - sunt monitorizate 65 surse de poluare, prezentate în tabelul 4.7.1.1.
Nr. Crt
Sursa de ape uzate
Profil activitate Curs apă Debit ape uzate evacutae (l/s)
16 CET SUD R 1 prod. energie Caseta Db 9.65 24 1617 CET SUD R 2 prod. energie Caseta Db 8.49 24 1618 CET SUD R 3 prod. energie Caseta Db 6.56 24 1819 CET SUD R 4 prod. energie Caseta Db 5.79 24 1620 CET Progresul-
Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale. O poluare accidentală pe teritoriul Mun. Bucureşti în anul 2007 s-a produs la CET Grozăveşti, prin fisurarea conductei de alimentare cu păcură a centralei, în zona Cotroceni. Păcura s-a scurs în reţeaua de canalizare oraşenească şi prin intervenţie urgentă s-a oprit pomparea şi s-a remediat fisura produsă. Păcura a fost îndepărtată din zona stardală, iar la Glina s-au organizat baraje de protecţie şi de colectare a păcurii înainte de a ajunge în râul Damboviţa.
4.7.2. Reţele de canalizare
Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar ce asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Damboviţa. Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun.Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMÂNE. În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a r. Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în r.Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.
47
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni. Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung. În tabelul alăturat se pot regăsi date generale despre lungimea totală a reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţele canalizare, număr de persoane racordate la reţeaua de canalizare:
Tabel 4.7.2
JudeţReţele de canalizare
Lungime totală reţele
(km)
Volume evacuate(mii mc)
Număr delocalităţi
(include şi com.Ilfov)
Populaţie racordată
la reţea can.Mun.Bucureşt
i1810 361.428 7 1.920.400
4.7.2.1. Apă menajeră
Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA. Măsuri privind reducerea poluării. În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare. Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitala, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primaria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate. Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.
Tabel 4.7.2.12004
A 1Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârsitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0
4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
48
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Datorită faptului că Bucureştiul nu dispune de o staţie de epurare funcţională din punct de vedere chimic şi biologic, apele uzate orăşeneşti sunt deversate neepurate, determinând poluarea emisarilor naturali ( Râul Dâmboviţa) atât din punct de vedere chimic cât şi biologic. În consecinţă secţiunea Aval Glina este încadrată în clasa a III–a de calitate.
4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei
Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional); - contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţionala de protecţie a calităţi apelor; - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora) A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmareşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. În acest scop, A.N. Apele Romane prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfaşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.
49
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 5. SOLUL
5.1. Introducere
Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici sunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor. Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condiţiilor ecologice, stabilindu-se relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugă considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.
5.2. Fondul funciar 5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe
Tabel 5.2.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Municipuiul Bucureşti, în perioada 1999-2004 Nr.
crt.
Folosinţa Suprafaţa (ha)
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1 Arabil 4442 4607 4545 4419 4274 3957
2 Păşuni 513 506 506 506 506 506
3 Fâneţe şi pajişti naturale
4 Vii 74 66 66 66 66 66
5 Livezi 408 270 270 270 270 270
Total agricol 5437 5449 5387 5261 5116 4799
sursa datelor- Institutul Naţional de Statistică
Tabel 5.2.1.2 - Dinamica şeptelului în perioada 1999-2007 în Municipiul Bucureşti,
6. Porcine 3723 2608 5655 45407. Păsări total 34496
0 13041 15519 146348. Găini ouătoare 24713
2 10628 13991 115399. Cabaline10. Animale blanã
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor
5.3.1. Îngrăşăminte
Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către ICPA, reies următoarele : - reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide; - rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari; - conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice; - conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %; - conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %.
Tabel 5.3.1.1 - Consumul de îngraşăminte chimice la nivel naţional- sursa- Broşura Institutului Naţional de Statistică „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă”
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele
Tabel 5.3.2.1 - Consumul de pesticide la nivel naţional- sursa- Broşura Institutului Naţional de Statistică „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă”
-kg/ha1998 1999 2000 20010.85 0.74 0.56 0.5
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti, însă dispunem de date, de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenti poluanţi datorită capacităţii de tamponare bune. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%
51
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
Nu există date, întrucât structura terenului arabil este majoritar privată.
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial
Sursele principale de poluare a solului sunt: • depunerile uscate şi umede din atmosferă • depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător • deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură • chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole • degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.) • poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele(Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Militari, Sector 6- B-dul Preciziei; Incinta industrială cu profil de tratare şi acoperire metale.
Parametrulstatistic
Pb Cu Zn Cd0-10cm
10-20 cm
0-10cm
10-20 cm
0-10cm
10-20 cm
0-10cm
10-20cm
Conţinut(mg/kg s.u.)
- - - - 0,91,30,6
- - -
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
Conform datelor furnizate de S.C.ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti nu există termocentrale pe cărbune.
5.4. Calitatea solurilor În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice. Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt: 1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere; 2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme; 3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze); 4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.); 5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol
5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Categoria de folosinţă Suprafaţă (ha)Suprafaţă totală 23787
52
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Suprafaţă agricolă 5449 -proprietate majoritar privată 4153Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă -arabil -paşuni -fâneţe -vii şi pepiniere viticole -livezi, pepiniere pomicole
4607506-66270
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 611Ape şi bălţi 908Alte suprafeţe 16819
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Municipiul Bucureşti
Nr. crt Specif.
U.M.(ha)
Clase de bonitare ale solurilorI II III IV V Total
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică). Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol. A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier. Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor
5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local
Deşi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetări în Pedologie şi Agrochimie câteva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt în continuare de actualitate. Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legatură cu aceasta, cercetările I.C.P.A. au stabilit conţinuturile de Pb în probe de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţe auto intensă conţinuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşesc de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol
53
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
(100 ppm). Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinuturi ridicate s-au înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-au determinat conţinuturi inferioare valorii limită maximă admisă, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm). Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile. În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinuturile de Pb total din orizontul A se situează între 5 până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat conţinutul mediu general al plumbului total din soluri. Rezultă deci, că solurile de pe raza municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au un conţinut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier.
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Sub aspectul degradării de terenuri, împărţirea pe sectoare se prezintă în modul următor:
Tabel 5.6.1 - Terenuri degradateSectorul Suprafaţă de teren degradat (ha)
Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populaţiei umane. Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea resurselor regenerabile, dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează sistemele socio-economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor, etc. Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică, economică, culturală şi recreativă.
6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
6.1.1.1. Habitatele naturale La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost puternic antropizate.
6.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică
În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile oamenilor. Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică.
Specii floră sălbatică
Familia Specia Den. Populară LocalizareAraliaceae Hedera helix iedera Gradina BotanicăBetulaceae Betula verrucosa mesteacan Parcuri
Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor fără stăpân, pisici etc, dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban. În clădirile părăsite, în acoperişurile clădirilor din Bucureşti se pot întalni 3 specii de lilieci din Familia Vespertilionidae incluse în Lista Roşie a vertebratelor din România, dar şi pe listele convenţiilor europene:
SpeciaDenumirea populară
Statut legal
Conv. Berna
Conv. Bonn
Directiva Habitate
Plecotus auritusliliacul brun urechiat
strict protejată X x
Vespertilio murinus liliacul de ziduri
strict protejată X x x
Eptesicus serotinus
liliacul cu aripi late
strict protejată X x
Specii de păsări întâlnite în Bucureşti
Familia SpeciaDenumirea populară Statut legal Localizare
6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului.
6.1.2 Starea ariilor naturale protejate
61
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversitatii prin mijloace legale. În Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA. Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii :
În ceea ce priveşte diversitatea culturală în Bucureşti există 230 de biserici din care 74 sunt declarate monumente istorice, 26 de instituţii de cultură, 41 de case memoriale şi muzee şi 41 de monumente de arhitectură. 6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane. - Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de creşterea economică - Utilizarea unor tehnologii inadecvate - Distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor - Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor
62
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- Poluarea genetică cu organisme modificate genetic - Poluarea prin modificarea factorilor de mediu - Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi - Nivelul inconstant al lacurilor din capitală - Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit; - Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc.
6.2. Biosecuritatea
Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultivă plante modificate genetic.
6.3. Starea pădurilor
Rolul pădurii: 1. Prin procesul de fotosinteză, pădurea are o contribuţie deosebit de importantă în regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cât şi global. Un hectar de pădure produce anual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consumă cca 13t în procesul de respiraţie a arborilor săi. Vegetaţia arborescentă a pădurii pe suprafaţa de un hectar consumă în procesul de fotosinteză circa 16 t bioxid de carbon, având un rol relevant antipoluant. Arborii şi arbuştii din pădure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensităţi diferite, au o influenţă pozitivă pe care o exercită asupra regimului eolian, a umiditaţii şi temperaturii aerului, precum şi a vibraţiilor aerului. 2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului. 3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt. 4. Filtrează apă provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată. 5. Reduce viiturile în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în coronament şi liziera şi cedarea acesteia treptat. 6. Adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici. 7. Este o sursa încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale. 8. Estetic pentru peisaje 9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute. 10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifică. Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru recreere şi agrement. Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos. Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboretele din pădurea Băneasa). Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de depresiune (ravene). Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din precipitaţii,
63
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitate variază în funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga unitate. Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel: - pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile; - pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure; - în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător; - cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate. Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este majoritară din lăstari. Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această pădure trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn. În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor.
6.3.1. Fondul forestier
Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 617 ha fond forestier, întreaga suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din această suprafaţă, 185 ha sunt reprezentate de păduri proprietatea statului şi 432 ha păduri particulare aparţinând persoanelor fizice şi 24 ha terenuri destinate administraţiei silvice: Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret şleau normal de câmpie". Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de 70 ani. În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti, amplasat pe teritoriul administrativ în raza municipiului Bucureşti, nu există specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglementări speciale. În arboreţele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de regenerare. În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administrativă a municipiului Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare.
64
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 6.3.1.1Tipul natural fundamental de pădure
Suprafaţa(ha)
% dinsuprafaţă
Compoziţie
Stejăret de câmpie înaltă 339 1.61 5 Stejar 3 Frasin 2 TeiStejăret de câmpie de divagaţie 185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1
CarpenStejăret de rovină 93.4 0.44 8 Stejar 2 FrasinStejăret de stejar pedunculatde depresiune din silvostepă
9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin
Stejăreto-şleau normal de câmpie
4452.6 21.19 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei
Şleau normal de câmpie 4241.8 20.19 5 Stejar 2 Frasin 2Tei 1 Carpen
Stejăreto-şleau de câmpie 2741.5 13.05 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiStejăreto-şleau de depresiune 13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiStejăreto-şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiŞleau plopiş normal de luncă 178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2
FrasinCeret normal de câmpie 1874.8 8.92 8 Cer 2 CarpenCeret de silvostepă pe cernoziom degradat
227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse ţări
Ceret de depresiune 5.3 0.03 8 Cer 2 CarpenGârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1
JugastruAmestec de stejar cu cer şi gârniţă
84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1 Frasin
Amestec de stejar pedunculat cu cer
516.9 2.46 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru
Cero-şleau normal de câmpie 1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru
Pădurile de pe raza municipiului Bucureşti sunt păduri încadrate la grupa I funcţională şi au de indeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Prezintă următoarea compoziţie:- Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu)- Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.) Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 – 140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti, există doar 371,2 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov, fapt care reliefează caracterul specific al Bucureştiului, respectiv e o imensă aglomerare de locuinţe, curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.
Tabel 6.3.2.1 Componenţa pe specii a pădurilor se prezintă astfelStejar 50,8%Cer 10,6%Tei 12,6%Frasin 4,4%salcâm 0,6%diverse tării 12,6%alte specii 8,4%
6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Valorificarea lemnului este o componentă foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor. În acest an: 48000mc au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior, 25700mc către populaţie masă lemnoasă expoatată în regie şi 2300 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare. Din cele 432 ha păduri proprietatea statului de pe raza municipiului Bucureşti s-au recoltat 1100 mc masă lemnoasă din care: 600mc stejar, 100mc diverse tării şi 400 diverse specii moi.
6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Pădurile de pe raza Municipiului Bucureşti, sunt situate în zona de câmpie plană şi în mică măsură în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa) la o altitudine medie de 80 m.
6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor
Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de combatere a dăunătorilor pe o suprafaţă de 2060ha din care 172 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1766 pentru combaterea insectelor defoliatoare.- probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei (Căldărusani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza noxelor emanate de către întreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evacuărilor de ape reziduale din zona Snagov ;- pentru pădurile din raza municipiului Bucureşti şi o parte din cele aflate în judeţul Ilfov, care în marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea populaţiei ;
67
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tînganu, Mogoşoaia, Săbăreni ;- din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5 % de pădure degradată, dar care cea mai mare parte este în fază incipientă
6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
În raza municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arborete pe o suprafaţă de 32ha şi 73ha au fost parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii exemplarelor uscate. Datele prezentate au fost obţinute de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările efectuate de către Direcţia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector
6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
În municipiul Bucureşti există un mare deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud. Având în vedere preţurile practicate pe piaţa liberă a terenurilor în momentul de faţă încă există probleme pentru realizarea centurii verzi a capitalei.
6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
De pe raza municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară în vederea lărgirii DN1.
6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007
În anul 2007 pe terenurile forestiere aflate în administrarea Direcţiei Sivice Bucureşti s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 94ha din care 72ha prin regenerări naturale şi 22 ha prin împăduriri. În primavara anului 2007 s-au efectuat lucrări de completari în plantaţii pe o suprafaţă de 3ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţă de 2 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijirea culturilor în suprafaţă totală de 219ha, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 382ha pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduriri s-a realizat pe o suprafaţă de 9ha.
Tabel 6.3.9.1 Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004-2007
Anul Reg. Naturale (ha) Impaduriri (ha) Total (ha)2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 682007 72 22 94
6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
În această perioadă pădurile sunt supuse unei presiuni crescute din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în continuă schimbare au determinat pagube mari la nivelul fondului forestier. În vederea sensibilizării publicului în perioada 15 martie - 15 aprilie declarată ,,Luna Pădurii” se realizează acţiuni de informare şi conştientizare la nivelul populaţiei mai ales în rândul tinerilor, astfel au loc acţiuni de plantări de arbori în zonele deficitare precum şi acţiuni instructiv-educative pentru protejarea pădurii.
68
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier este principalul atribut al administraţiei sivice actuale. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive.
69
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 8. DEŞEURI
8.1. Date generale. Cadru legislativ
Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia românească: - Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi cerinţele privind planurile de management.
Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile (amendată de Directiva 91/156/CEE). Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia nr. 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva. Transpunere - Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor; - Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.Implementare - Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor; - Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (MO nr. 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate; - Hotărârea de Guvern nr. 2.293/2004 (MO nr. 1.261/28.12.2004) privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.
Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE.)Transpunere - Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor.Implementare - Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor.
Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a depozitelor şi totodată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile depozitate Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor – pentru care se solicită perioada de tranziţie de 10 ani (pînă în anul 2017). Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE.Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 349/ 2005 (MO nr. 394/2005) privind depozitarea deşeurilor; - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit. Implementare
70
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea materialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE– pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.Implementare - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 880/2004 (MO nr. 55/17.01.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; - Ordinul comun nr. 338/625/2004 (MO nr. 820/06.09.2004) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului, pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje; - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 117/2004, republicat (MO nr. 121/08.02.2005), privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum în vederea reciclării”.
Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice specifică ţintele reciclării şi valorificării pentru aceste tipuri speciale de deşeuri.Decizia Comisiei 2005/293/EC care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vehiculele scoase din uz.Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz; - Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al Ministrului Administraţiilor şi Internelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz; - Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz; - Ordin comun a Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz. Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.Implementare
71
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice; - Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de EEE; - Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare.
Directiva Consiliului nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului nr. 87/101/CEE).Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 441/2002 (MO nr. 325/16.05.2002); - Hotărârea de Guvern nr. 1159/ 2003 (MO nr. 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate.
Directiva Consiliului 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor.Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 (MO nr. 700 05.11.2001) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.
Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor – pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO nr. 160/ 06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr. 332/20.04.2005). Implementare - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.
Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT).Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005).
Implementare - Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 279/2002 (MO nr. 459/27.06.2002) privind înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase.
Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului şi Evaluare Strategică de Mediu definesc noi instalaţii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În completare Directiva IPPC (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) defineşte măsuri de precauţie pentru amplasamente şi depozitele periculoase şi oferă informaţii despre acestea.
72
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxim admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.
Toate aceste Directive au fost transpuse în legislaţia româneasca de mediu (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006). dezvoltarea sectorului de gestionarea deşeurilor municipale. Cuprinde toate tipurile de deşeuri menajere, deşeuri comerciale asimilabile celor menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din gradini, parcuri şi pieţe şi deşeuri din curăţenia stradală. Sunt adăugate fluxuri specifice de deşeuri cum ar fi deşeuri periculoase ca parte din deşeurile menajere, deşeuri din serviciile municipale cum ar fi nămolul de la staţii de epurare a apei uzate şi deşeuri din construcţii si demolari şi în final deşeuri electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz. Serviciul de colectare este mai mult sau mai puţin privatizat. Colectarea deşeurilor menajere din gospodării necesită o autorizatie de la municipalitate. Acesta include, pe lângă obligaţiile specifice şi preţul care trebuie cerut gospodăriilor. Pentru a controla competiţia, la fiecare 5 ani serviciul va fi oferit spre licitaţie de către municipalitate. O importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. În fiecare an, APM Bucureşti realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât şi unităţile prestatoare de servicii de salubrizare şi cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere->depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară->transport->depozitare finală este atent urmărit. Acest circuit trebuie administrat având în vedere 3 obiective importante: - ocrotirea sănătăţii publice; - protecţia mediului înconjurător; - păstrarea curăţeniei, astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile din punct de vedere estetic. În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi: - S.C. REBU S.A., S.C. Compania Romprest Service - Bucuresşti în sectorul 1; - S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2; - S.C. ROSAL SERVIS S.R.L. în sectorul 3; - S.C. GRUP SALUBRITATE URBANĂ în sectorul 4; - SC REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5; - S.C. URBAN S.A. în sectorul 6. Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele amplasamente: - Chiajna Rudeni - depozit IRIDEX; - Depozitul VIDRA; - Partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA.
8.2. Deşeuri municipale
8.2.1. Cantităţi şi compoziţie
Situaţia deşeurilor municipale solide în anul 2006:- colectate 662,890 tone;- recuperate 16.992 tone;- reciclate 72 tone;
- depozitate 850 996 tone.
Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în 1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007:
Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti
8.2.3. Deşeuri de ambalaje
În conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva nr.2004/12/CE şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 639/20.06.2005) ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2007, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti. S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare. În Municipiul Bucureşti se derulează 8 proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate), astfel : 1. Proiectul ”Să colectăm selectiv în gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. REBU S.A., beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 1 Bucureşti. 2. Proiectul ”ECO ASIST” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. REBU S.A., beneficiar fiind A.S.E. (Academia de Studii Economice). 3. Proiectul ”Să colectăm selectiv in gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. REBU S.A., beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 4 Bucuresti. 4. Proiectul cu valoarea de 10.000 EURO lunar se află în desfăşurare din data de 01.06.2007 având ca firmă finanţatoare (100%) URBAN Ecorom, beneficiar fiind Cartierul ANL Zona Av. Caranda (50.000 locuitori). 5. Proiectul cu valoarea de 10.000 EURO lunar se află în desfăşurare din data de 01.12.2006 având ca firmă finanţatoare (100%) URBAN Ecorom, beneficiare fiind Asociaţiile de Proprietari sector 6, Zona Haiducului (50.000 locuitori). 6. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile municipale publice” cu valoarea de 13500 EURO aflat în desfăşurare din martie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L. 7. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la asociaţiile de proprietari şi agenţii economici” cu valoarea de 10500 EURO aflat în desfăşurare din iulie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiare fiind Asociaţiile de proprietari şi agenţii economici/ S.C. Rosal Group S.R.L. 8. Proiectul ”Staţie de sortare deşeuri urbane Glina” cu valoarea de 1.900.000 EURO aflat în desfăşurare din martie 2007 este finanţat conform Contractului de asociere în participaţiune încheiat intre S.C. Rosal Group S.R.L. şi S.C. ECOREC S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L.
76
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.
77
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 8.2.3.1 – Proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate, în derulare în Municipiul Bucureşti, în anul 2007Nr. Crt.
Solicitant/beneficiar
Modalitate de finanţare
Valoarea proiectului
Stadiul proiectului (data la care a
început proiectul şi data estimată
pentru finalizare)
Tip deşeu de ambalaj colectat
selectiv
Operatori economici care preiau spre
reciclare/valorificare deşeurile de ambalaje
Observaţii
1
Asociaţii de Locatari Sector 1
Finanţare REBU
În derulare hârtie/carton MARVIMPEX denumirea programului
868 060 17 064Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti
8.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale
DEPOZITE ECOLOGICE
Construcţia, locaţia si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice. În esenţă, un depozit ecologic este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu: - O zonă intermediară; - Un drum bun şi accesibil pentru camioane; - Un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului; - Un cântar; - Un mic laborator pentru controlul deşeurilor; - Straturi intermediare de membrană geo textilă pentru a păstra apa uzată adunată şi pentru a sprijini încărcăturile mecanice; - Un sistem de monitorizare; - Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri); - Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi); - Ventilator pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de electricitate). Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: - înregistrarea cantităţilor de deşeuri; - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise; - acoperirea zilnică a deşeurilor; - compactarea suprafeţelor de acoperire; - asigurarea acoperirii şi închiderii; - controlul apei freatice; - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere. Valorificarea energetică: - A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi pentru producerea de electricitate. Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri. Pe raza Municipiului Bucureşti se află Depozitul Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.
Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L
Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeană privind depozitele de deşeuri. Aceasta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este
80
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
folosit în combinaţie cu o membrană geotextilă şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane. Taxele percepute sunt între 5-7 euro/tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2,5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi a gazului precum şi costurile de operare. Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t. Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de persoane. Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarnă. Vehiculele sunt descărcate lângă rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul verii, sau pote lua foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări. Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. Un turn de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un bazin, care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinată cu levigat ca rezultăt al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi. În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei. Pe lângă depozit este organizată activitatea de compactare şi separare a PET-urilor. Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle. În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existentă este de 6000 t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intenţionează ca în viitor această capacitate sa fie crescută până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundară, dispoziţiv de curăţare a gazelor de ardere printr-un proces umed şi cu un dispoziţiv de analiză a compoziţiei gazelor de ardere, care este important atât pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi controlul indicatorilor de mediu.
Tabel 8.2.5.1 - S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.
Numele depozitului şi proprietarul/operatorul
Adresă Tipul depozitului
Începutul exploatării/ data estimată de închidere
Suprafaţa Capacitatea
an Ha m³
Depozitul Chiajna Rudeni
S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.
Bucureşti, sector 1,
strada Drumul Rudeni –
Chitila nr. 10
b 1999/2019 27~ 6- 8 ha
umplute sau aflate sub operare şi pregatire
~5.400.000
81
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 8.2.5.2 – Deşeuri colectate şi eliminate în Municipiul Bucureşti, în anul 2006
Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti
Deşeurile municipale colectate în Municipiul Bucureşti sunt eliminate în trei depozite ecologice (unul în Bucureşti –Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.) şi două în judeţul Ifov (depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajere S.C. SYSTEMA ECOLOGIC S.R.L., Glina Ochiul Boului/S.C. ECOREC S.A.)
8.3. Deşeuri de producţie
8.3.1. Deşeuri periculoase
Tabel 8.3.1.1 – Deşeuri industriale periculoase din Municipiul Bucureşti în 2006
Total deşeuri din producţie generate (tone)
Cantitate deşeuri periculoase colectate (tone)
326 912,80 4 571,16
Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti
8.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie
Tabel 8.3.2.1 – Deşeuri industriale nepericuloase din Municipiul Bucureşti în 2006
Total deşeuri din producţie generate (tone)
Cantitate deşeuri nepericuloase colectate (tone)
326 912,80 322 341,64
Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti
8.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
APM Bucureşti pentru implementarea Planului Naţional de eliminare a echipamentelor şi materialelor cu conţinut PCB/PCT în conformitate cu prevederile HG 291/ 2005 privind modificarea HG 173/ 2000, monitorizează stadiul eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti. Termenul final de eliminare a acestor echipamente este sfârşitul anului 2010. Agenţii economici au depus planurile de eliminare a echipamentelor cu PCB deţinute şi se constată dorinţa lor de a le elimina cât mai repede.
Deşeuri colectate (tone) Deşeuri eliminate (tone)
868 060 850 996
82
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 8.3.3.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiiune în Municipiul Bucureşti, în perioada iulie – decembrie 2007
GENERALITĂŢI ŞI CLASIFICARE Abordarea metodologică generală la care trebuie să facă referire tehnologiile de decontaminare trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: Reducerea riscului pentru muncitori, sănătate publică şi mediu, derivând din defecte ale aparatelor care pot genera incendiu sau pierderi de produse periculoase şi persistente; Aplicarea celor mai bune tehnici şi metodologii de siguranţă disponibile, privilegiind criteriile de proximitate, autosuficienţă şi recuperare funcţională; Fezabilitatea tehnică şi economică a activităţilor sugerate sau impuse de legislaţia în vigoare, în timpul prevăzut. Prima clasificare a tehnologiilor şi proceselor de decontaminare utilizate pentru echipamentele conţinând lichide izolante contaminate de PCB se referă la capacitatea de recuperare funcţională a lichidului izolator şi permite distincţia între: a) substituirea lichidului izolator contaminat (refilling sau retrofilling) cu altele necontaminate, având caracteristici funcţionale şi ambientale echivalente sau superioare, urmatǎ de transportul şi eliminarea PCB; b) decontaminarea prin intermediul dehalogenării chimice vizând detoxificarea compuşilor periculoşi şi persistenţi şi recuperarea funcţională a lichidului izolator şi a aparaturii; O clasificare ulterioară a tehnologiilor de decontaminare poate fi bazată pe modalităţile operative de circulaţie şi/sau producţie din cadrul procesului: a) procese cu ciclu deschis, care prevăd golirea aparatelor, manipularea şi transferul lichidului conţinând PCB în alte containere pentru tratare sau eliminare; b) procese cu ciclu închis, operând fără golirea aparatului, prin intermediul legăturii directe între aparatura utilizată pentru decontaminare şi aparatul conţinând PCB; c) procese discontinui (în loturi), în care volume constante din lichidul conţinând PCB sunt golite din aparat şi supuse unei serii de procese chimice sau fizice în faze succesive, bine delimitate între ele şi nu în mod concomitent; d) procese continui pentru circulare: în care lichidul conţinând PCB este supus unei serii de procese chimice şi fizice concomitente prin intermediul circulaţiei prin aparatul de decontaminare. Această condiţie nu prevede golirea nici măcar parţială a aparatului şi/sau utilizarea de rezervoare externe cu funcţie de compensaţie şi capacităţi suplimentare de lichide izolatoare externe. Este posibilă utilizarea unora dintre tehnologiile menţionate anterior atât pe amplasament cât şi în centre specializate. În acest sens, este posibilă clasificarea tehnologiilor de decontaminare în trei categorii: a. intervenţii în centre specializate (off site) care prevăd demontarea şi transportul aparatului şi a lichidului izolator pe care îl conţine; b. intervenţii pe loc (on site) cu scoaterea temporarǎ din funcţiune a aparatului; c. intervenţii pe loc (on site) cu menţinerea în funcţiune a aparatului. Alegerea celor mai bune tehnologii şi/sau modalităţi operative trebuie să se realizeze în funcţie de caracteristicile aparaturii şi de exigenţele de continuitate a serviciului. În general, sunt de preferat tehnicile în măsură să opereze “on site” cu aparatul în funcţiune (pentru aparatele electrice: sub tensiune şi sarcină). Această tehnică evită, printre altele, riscurile şi costurile referitoare la operaţiile de dezinstalare şi transport a aparatelor şi lichidelor periculoase, în special ridicate şi inacceptabile pentru transformatoarele de putere şi dimensiuni mari. Asemenea tehnici, printre altele, comportă avantaje economice semnificative. Independent de tehnologia utilizată şi de modalităţile operative folosite, realizarea unei intervenţii de decontaminare trebuie să prevadă: - definirea capacităţilor de continuare a funcţionǎrii, a condiţiilor operaţionale, a riscurilor, a condiţiilor de siguranţă şi a competenţelor; - verificări analitice preliminare şi evaluarea degradării funcţionale a lichidului izolator şi aparaturii;
87
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- transportul, instalarea şi pregǎtirea instalaţiilor şi a materialelor necesare pentru realizarea intervenţiilor; - operaţiuni de decontaminare după tehnicile şi modalităţile alese, realizate de firme specializate şi personal calificat care dispune de formare specifică şi instruire; - verificări analitice finale şi controale ale rezultatelor intervenţiei, repetate la o distanţă de timp adecvată faţă de data decontaminării; - reclasificarea “NO PCB” a aparatelor în conformitate cu normele şi specificaţiile solicitate; - eliminarea deşeurilor produse pe parcursul ciclului operaţiunilor.
Identificarea unor posibile tehnici alternative inovative Atunci când aparatul electric contaminat de PCB rezultă a fi “la sfârşitul ciclului de viaţǎ” şi este necesară eliminarea, în marea parte a cazurilor se apelează la termodistrugere. În acest caz, trebuie adoptate cele mai mari precauţii pentru ca Deţinătorul iniţial să aibă garanţiile necesare privind eliminarea efectivă a deşeului şi, în acest sens, este recomandată solicitarea la operatorii autorizaţi de a elibera fişe individuale privind eliminarea fiecărei unităţi funcţionale. Tot pentru aparatele “la sfârşitul ciclului de viaţǎ”, sunt notate şi/sau disponibile tehnici alternative termodistrugerii care permit decontaminarea fluidului izolator şi o recuperare mai eficientă a materialelor.
8.4. Deşeuri generate de activităţi medicale
Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de asistenţă medicală, de cercetare medicală şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intră în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igienă pentru colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenţa medicală, de cercetare medicală şi de învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Din datele colectate în anul 2007 de către reprezentantii Autotităţii de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti de la 35 de unităţi spitaliceşti din Municipiul Bucureşti, reiese următoarea situatie: Total deşeuri spitaliceşti colectate: 7815,030 t din care: - menajere – 5614,038 t; - taietoare-întepatoare –757,018 t; - infecţioase – 2749,982 t. În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru domeniul deşeurilor periculoase se impune implementarea unui sistem modern de management al deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi medicale, astfel încât eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase să se realizeze în condiţii corespunzătoare, utilizând metode de eliminare finală cu impact minim asupra mediului. Deşeurile medicale periculoase pot fi neutralizate/eliminate numai în instalalaţii autorizate din punct de vedere al proteciei mediului. Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE/ privind incinerarea deşeurilor prevede în cazul deşeurilor medicale periculoase următoarele alternative de eliminare: - neutralizare prin sterilizare termică conform prevederilor Ord. comun nr. 698/940 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea Procedurii de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, publicat în Monitorul Oficial nr. 858/23.09.2005; - incinerare în unităţi existente pe teritoriul României, care deţin autorizaţie de mediu; - incinerare în instalaţiile noi de incinerare care se vor pune în funcţiune până la data de 31.12.2008.
88
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Spitalele din municipiul Bucureşti ale căror crematorii trebuie să înceteze activitatea în anul 2008 sunt: 1. SPITALUL CLINIC DE COPII GRIGORE ALEXANDRESCU 2. INSTITUTUL DE HEMATOLOGIE DR. C.T. NICOLAU 3. INSTITUTUL DE ONCOLOGIE PROF. DR. ALEXANDRU TRESTIOREANU 4. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ 5. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ SF. PANTELIMON 6. SPITALUL CLINIC CARITAS 7. SPITALUL DE COPII MARIE CURIE 8. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ BAGDASAR-ARSENI 9. SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ 10. SPITALUL CLINIC DE OBSTRETICĂ GINECOLOGIE PROF. DR. PANAIT SÂRBU
8.5. Nămoluri
Legislaţie şi ţinte
Tabel 8.5.1 - Legislaţie
Legislaţia UE Legislaţia românească
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură
Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit di epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (Monitorul Oficial nr. 959 din data de 19.10.2004).
Tabel 8.5.2 - Ţinte
Ţinte
1. Prevenirea depozitării ilegale. Începând cu 2007
2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă. Începând cu 2007
3. Promovarea, pe cât posibil, a utilizării, în agricultură, a nămolului necontaminat ca îngrăşământ.
Începând cu 2007
4. Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în cuptoare de ciment sau incineratoare.
Începând cu 2007
8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Situaţia actuală În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate.
89
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
8.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia. Acest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului. Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare. Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire. Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator. O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă. Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru. Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului. Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului. Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat. Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000 kj/kg. Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt: - Deshidratarea mecanică a nămolului; - Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare; - Arzător pe pat fluidizat; - Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi; - Decantor electrostatic I; - Scruber uscat; - Decantor electrostaţic; - Scruber pentru gazele de emisie. Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună. Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.
SITUAŢIA VIITOARE Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol.70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate. 140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.
90
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Fig. 8.5.2.1 - Opţiuni pentru utilizarea nămolului
Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume: - Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare; - Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole; - Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol; - Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului; - Obţinerea permisului de aplicare a nămolului. - Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifică agenţii economici generatori de nămoluri provenite din apele uzate industriale. - În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.
8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Tabel 8.6.1- Legislaţie
Legislaţia UE Legislaţia românească
Directiva nr. 2002/96/EC privind
deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)
H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)
91
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 8.6.2 - Durata de funcţionare a echipamentelor
Tabel 8.6.3 - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România
Categorii Autohtone sau importate
Cantitate(tone)
Greutate medie
Nr. T kg/articol, kg/loc.
Radio şi casetofoane 879.879 10.558,6 1,2 kg/itemTelevizoare 674.982 23.624,0 35 kg/itemFrigidere 516.516 32.024,0 62 kgMaşini de spălat 365.442 18.272,0 50 kgAspiratoare 241.857 2419,0 10 kgMaşini de cusut 184.107 9205,0 50 kgTelefon mobil 474.012 47,0 0,1 kgMaşini de spălat vase 1.365 49,14 36 kgCuptoare 32.397 1749,0 54 kgCuptoare cu microunde 33.745 455,0 13,5 kgConvectoare 283.148 1699,0 6 kgAparate de aer condiţionat 47.325 1514,0 32 kgFax 17.257 86,0 5 kgCameră video 42.063 35,7 0,850 kgLămpi fluorescente 2.666.692 182,0 0,08 kgCombine frigorifice pentru spaţii comerciale 2.201 286,0 130 kgFrigidere mici 1.100 77,0 70 kgBoiler 19315 1545,0 80 kgCalculator, monitor, tastatură 18.996 266,0 14 kg
Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual. Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsă între 240 l, 1, 1 m³ şi 4 m³. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat. În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea. Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până când publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari, care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor.
92
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
PLANUL DE IMPLEMENTARE
În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an după 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an după 31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an după 31.12.2008.
Tabel 8.6.4 - Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată
Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare. Există puncte de colectare în sectoarele Municipiului Bucureşti. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat. În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea.
ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE
Conform H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite punctele de colectare ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel: ● SECTOR 2: Str. Heliade Rădulescu nr. 33; ● SECTOR 3: între Str. Fumăriţei şi Str. Borceag (sub str. Grădinari); ● SECTOR 4: Str. Niculiţel nr. 6 (S.C. ADPP sector 4 S.A.), S.C. AS METAL COM S.R.L. (incintă IMGB) - Şos. Berceni nr. 104, S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. - Şos. Berceni-Fort nr. 5; ● SECTOR 5: intersecţia străzilor Aleea Sălaj, Sold. Pricopan şi Dunavăţ; ● SECTOR 6: SC REMAT VEST SA - Str. Bîrsăneşti, nr. 23, B-dul Iuliu Maniu nr. 15 (punct de precolectare) - Staţia de sortare a deşeurilor Militari, aparţinînd S.C. URBAN S.A. (fost ILF Militari); ● SECTOR 1: Str. Afînată nr. 1,3,5,7 - nu este funcţional. În luna noiembrie 2007 s-a desfăşurat campania naţională de colectare a DEEE-urilor - campanie propusă şi aprobată de ministrul mediului. În urma campaniei Primăria Municipiului Bucureşti a raportat că s-a colectat, de la populaţie, o cantitate de 62 tone de DEEE-uri.Cantitatea de DEEE-uri colectate de pe raza Municipiului Bucureşti (pe parcursul anului 2007) de către societăţile autorizate şi cantitatea de DEEE-uri valorificată este prezentată în tabelul următor:
Tabel 8.6.5 – DEEE-uri colectate şi valorificate în anul 2007
Cantitatea totală colectată (tone)
Cantitatea colectată de la populaţie (tone)
Cantitatea colectată în campanie (tone)
Cantitatea totală valorificată (tone)
180,480 67,796 62,0 125,036
Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel,
Date limită pentru ţinte
31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg/locuitor
pe an3 kg/locuitor
pe an4 kg/locuitor pe
an
An de referinţă 2007 2008 2009
93
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor. În Bucureşti sunt autorizate următorele companii private răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice: 1. S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. (colectare şi tratare) Şoseaua Berceni Fort nr. 5, sector 4; 2. S.C. AS METAL COM S.R.L. (colectare, valorificare şi tratatre) Bucureşti, sect. 3, str. Postăvarul nr. 11, bl. E5, ap. 35. Punct de lucru în Bucureşti, sect. 4, şos. Berceni nr. 104 G; 3. S.C. URBAN S.A. Râmnicu Vâlcea (colectare) Bucureşti, punct de lucru Militari, Sector 6, Bd. Iuliu Maniu nr. 15; 4. S.C. REMAT VEST S.A. (colectare) Bucureşti, str. Bârsaneşti nr. 23; 5. S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU S.A., B-dul Timisoara nr. 10, sector 6; 6. CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A. (colectare) Splaiul Independenţei nr. 319, sector 6.
8.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.
Tabel 8.7.1 - Legislaţie
Legislaţie UE Legislaţie românescă
Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din
uz (VSU)
Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul
Oficial nr. 32 din data 11.01.2005)
Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz :
Tabel 8.7.2 – vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti
Tabel 8.7.3 - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz
Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti)
Începând cu 2006
Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.
Începând cu 2007
Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980 Începând cu 2007.
94
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Valorificarea a cel puţîn 85% din maşinile produse după 1979 Începând cu 2007.
Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980
Începând cu 2007.
Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980
Începând cu 2007
Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz
Începând cu 2015
Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz
Începând cu 2015
În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an. În Municipiul Bucureşti sunt autorizate trei companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt: • S.C. Remat Bucureşti Sud S.A., • S.C. As Metal Com S.R.L.; • S.C. Remat Vest S.A.
8.8. Uleiuri uzate
Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Se presupune că o maşină generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate (greutate specifică: 0,9). În perioada 01.01. –30.06.2007 pentru Municipiul Bucureşti avem: 1. Operatori economici producători interni: - S.C. PETROM S.A. – Depozitul de lubrifianţi - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 01.07.2007 811,5 tone; - S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L. - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 30.06.2007 119,78 tone; 2. Operatori economici importatori de ulei: - S.C. Agip Romania S.R.L. - cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 180,7 t; - S.C. PANREUSS IMP-EX S.R.L. - cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 21,03 t; 3. Agenţi economici generatori de ulei uzat: - S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI, S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - cantitatea de ulei uzat generată 0,766 t; - S.N. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ; - S.C. AS METAL COM S.R.L. - cantitatea de ulei uzat generată 1,21 t; - S.C. International Motors Group S.R.L. - cantitatea de ulei uzat generată 1,25 t; - S.C. PETROM S.A. - Depozitul de Lubrifianţi – cantitatea de ulei uzat generată 0,004 t ; - S.C. ALSTOM GENERAL TURBO S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ; - S.C. ROMPRIM S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ; - S.C. HESPER S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ; - S.C. INSCUT - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*). (*) – agenţi economici posibili generatori, care în perioada menţionată (01.01. –0.06.2007) nu au generat ulei uzat. - S.C. EURIAL INVEST S.A.- cantitatea de ulei uzat generată - 8,1 t;
95
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- S.C. ADRAS COM IMPEX S.R.L. - 7 t; - S.C. AUTO MITCONY COM S.R.L. - 1,97 t; - S.C. AUTOMOTIVE TRADING SERVICES S.R.L. - 3,98 t ; - S.C. DACOSERV S.A. - 15,35 t; - S.C. DAVI SERVICE - 0,05 t; - S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI - 0 t; - S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - 0 t, - R.A.T.B. – 48477 t ; - S.C. ROMPRIM S.A. – 0,01 t; - S.C. D'ARTEX COMSERV S.R.L. – 0 t; - S.C. SERVICE FAUR S.R.L. – 1,35 t; - S.C. DINAMICA Impex S.R.L. – 0,188 t; - S.C. JEEP COMSERVICE – 0,60 t; - S.C. SERVIMPEX CAPRIŢA S.R.L. – 0,148 t; - S.C. AUTO SERVICE DEM S.R.L. – 0 t; - S.C. SPEED SERVICE COMPANY – 0 t; - S.C. MERIDIAN SUD S.R.L. – 2 t; - S.C. LEONARD IMPEX PROD COM S.R.L. - 0,11 t. 4. Staţiile de distribuţiea produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate în perioada şi cantitatea de uleiului uzat colectat în perioada 10.01-01.07.2007: - AGIP Romania – 1,132 t; - OMV Romania Mineraloel – 0t ; - S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. – 0 t. 5. Alţi operatori economoici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie, care au colectat uleiuri uzate, în perioada 10.01-01.07.2007: - S.C. PETROM S.A. (Depozitul de lubrifianţi) – 0 t. 6. Agenţi economici valorificatori de uleiuri uzate prin regenerare, în perioada 10.01-01.07.2007: - S.C. 2M INC S.R.L.: - cantitatea de ulei uzat primită în vederea regenerării - 5,5 t; - cantitatea de ulei uzat regenerat - 10,5 t.(Prin regenerarea uleiurilor uzate se înţelege orice procedeu care permite producerea de uleiuri de bază printr-o rafinare a uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impurităţi, produşi de oxidare şi aditivi).
8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
La nivelul Municipiului Bucureşti sunt iniţiate programe pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor, demarate de primăriile de sector. Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi ţară . S-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor: - sector 1 şi 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie pubele galbene; - sector 2: pentru PET pubele albastre; - sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au achiziţionat cupe de 1,1, mc; - sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.); - sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii. - pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot; - la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI
96
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se colectează şi deşeuri de sticlă; - societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. care desfăşoară activitatea în mai multe sectoare are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri. • S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr. Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. A.P.M. Bucureşti a sugerat S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare, precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performanţei unde există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere). • S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer deşeuri menajere “Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii suprafeţe.
8.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor
8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.)
Prognoza privind generarea şi colectarea separată a deşeurilor
Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România. Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost prezentat mai sus. Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a deşeurilor.
PROGNOZA PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE Factorii care influenţează creşterea cantităţii de deşeuri generate
Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt: • Evoluţia populaţiei;
97
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
• Evoluţia venitului regional; • Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat; • Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie); • Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri. În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere. Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este deja îndeplinită. Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei. Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România. Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de materiale de ambalaje colectate separat.
98
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
9.1 Introducere
Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi măsurile prioritare stabilite conform cerinţelor europene şi anume: - întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi); - îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de echipamente second hand; - încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea ODS-urilor; - proiecte în domeniul ODS-urilor
9.2 Cadru legislativ
Directiva Consiliului 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbestHotărârea de Guvern nr. 124/2003 (MO nr. 109/20.02.2003) privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Hotărârea de Guvern nr. 734/2006 (MO nr. 519/15.06.2006) pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/ 15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu. Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţe existente completat de Regulamentului CE nr. 1488/2006 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existenteHotarârea de Guvern nr. 803/2007 (MO nr. 548/10.08.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea egulamentului CEE nr. 793/93 şi a Regulamentului CE nr. 1488/2006 Ordin comun nr. 1406/191/2003 (MO nr. 213/01.04.2003) al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra substanţelor care epuizează stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE Legea 84/1993 (MO nr. 292/15.12.1993) privind aderarea României la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon şi la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.08.1999) privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon Hotărârea de Guvern nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea Programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat Regulamentul 304/2003/CEE privind importul şi exportul anumitor chimicale periculoase (cu amendamentele) – PIC
99
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi Legea nr. 91/2003 (MO nr. 199/27.03. 003) pentru aderarea Romaniei la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1988 Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României Hotărâre nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României Hotărâre nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă Ordin nr. 134/2006 (MO nr 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană Ordinului 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocideHotărârea de Guvern nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe piaţă a produselor biocide Hotărârea de Guvern nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenţei Comisiei Produselor Naţionale pentru Produse Biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţioanre a acesteia Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005 Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide Regulamentul nr. 648/2004 al Palamentului European şi al Consiliului privind detergentii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergenţii, privind adaptarea Anexelor III şi VII Hotărârea nr. 658/2007 (MO nr. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii.
9.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
- se realizează conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunosţintă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – procedura PIC. În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import/export produse chimice periculose:
100
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- S.C. SIERA S.R.L. a importat : 1,2-DICLORETAN ; ACETAT DE MERCUR(II) CLORURA DE MERCUR(II) P.A; IODURA DE MERCUR(II) ROSU, E.P AZOTAT DE MERCUR(II) MONOHIDRAT SULFAT DE MERCUR(II) P.A ; BENZEN;- S.C. BAICHIM S.R.L. a importat : OXID DE ETILENA- S.C. IZOLATORUL S.A. a exportat : AZBEST CRISOTILIC- S.C. PETROM S.A. a exportat: BENZEN
9.4 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care importă/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intră sub incidenţa următoarelor prevederi: - Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la substanţele existente aflate în inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente ; - Strategia UE privind mercurul; - H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC; - H.G.nr.347/2003 şi H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.
9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice
La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificaţi agentii economici care desfăşoară activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intră sub incidenţa :- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/2003
9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantitatilor de ODS
APM Bucureşti actualizează inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţe reglementate prin Regulamentul Parlametului European şi Consiliul (CE) nr. 2037/2000 şi prin OUG 89/1999. - sunt acele substanţele reglementate prin OUG 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon (ODS) aprobată cu modificări şi completări de Legea 159/2000 (agenţi frigorifici, bromură de metil, solvenţi cloruraţi, spume, HFC). - în urma actualizării bazei de date s-a constatat ca agenţii economici cunosc şi respectă legislaţia privind substanţele care epuizează stratul de ozon. Firme care deţin cantităţi de ODS-uri:S.C Chimopar S.A , cu sediul Bd. Theodor Pallady,nr. 50 ,sect 3, are aparate de climatizare deţine 3 kg de freon R 12 şi 20 kg de freon R22 , are aparate de refrigerare industrială şi deţinefreon R12+R22 12 Kg şi freon R22 19 Kg.SC Romania Hypermarche SA (Cora Pantelimon), cu sediul Str Lipscani Nr102, sect 3, etj 4 deţine echipamente de refrigerare industrială cu agent frigorific R404 în cantitate de 3600 Kg.Deţine agent de spumare Linpol stoc la 01.01.2008 80 Kg Deţine agent de spumare Sapun lichid KC stoc la 01.01.2008 10 KgSC Zentiva SA, Bd Th Pallady nr 50, aparat aer condiţionat cantitatea de 24 Kg R407c , cantitatea de 24 Kg R22 şi refrigerator R600a 4,2 Kg.Tetraclorură de carbon, se utilizează în laborator, stoc la 01.01.2008 1,4 litri.Solvent 1,1,1-Tricloretan stoc la 01.01.2008 în cantitate de 0,92 kg.S.C Billa Romania S.R.L. deţine agent racire-congelare R404 A în cantitate de 2340 Kg.
101
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
S.C. ASTON COM S.A. ,Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, Sector 2,are aparate de aer condiţionat şi deţine 11667.31 Kg de R22, 39 Kg de R407CB130, 61.32 de R600AB10, 510 Kg de R507B100, 126.21 Kg de R410AB100, 24 kg R407CB125, 1873.42 Kg R407CB113, 10.9 R404AB109.SC MIDAL GROUP ,Sos. Pantelimon 111A, sector 2, comercializează R22, cantitatea de agent frigorific 30420 kg.SC ISOVOLTA S.A. ,str. Drumul intre Tarlale 130, are în stoc la data de 01.01.2008 urmatoarele cantităţi şi tipuri de solvenţi 186 Kg ACETAT BUTIL TIP 88SI 98; 23,517.10 Kg ACETONA, 1,769.40 kg ALCOOL IZOPROPILIC, 7,327.50 Kg ALCOOL TEHNIC DENATURAT, 17,593.00 Kg METANOL.SC ROMENERGO MECANIC SA , Str Dumitru Brumărescu nr. 9 nu are în stoc la data de 01.01.2008 solvenţi.
9.7. Biocide (utilizare, import, export)
Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în România prin HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. Conform legislaţiei în vigoare produsele biocide sunt substanţe active şi preparate conţinând una sau mai multe sunstanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scop să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricăriu organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate în patru grupe pricipale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide - alte produse biocide având variate domenii de utilizare: industria alimentară, industria de preparare a furajelor, industria cosmetică, industria textilă şi a pielăriei, industria lemnului, a cauciucului, industria vopselurilor,aceste produse fiind folosite şi pentru igienizarea spaţiilor, purificarea apei, a aerului etc.
9.8. Poluanţii organici persistenţi
- Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (22.05.2001) - Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi - Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm. Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Convenţiei de la Stockholm sunt : - clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în ţară. - aclorciclohexanul - lindan. - pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat - substanţe rezultate în urma unor procese chimice.
9.10. Mercurul
Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate găsi în: - dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura şi control(termometre, manometre) - amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care îl folosesc, surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi de neon, etc) - industria cloro-sodică, industria cuprului, plumbului, zincului - produse medicinale, veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitică,etc
102
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- deşeurile contaminate rezultate din demolări - reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili - filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur .
103
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 10. RADIOACTIVITATEA 10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Înfiinţată în 1962, RNSRM este parte integrantă a sistemului de supraveghere a poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Încă de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonată ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine Institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti. Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. În acest sens, există în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toti factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă şi de adâncime, vegetaţie spontană, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM. Tipul probelor de mediu colectate, frecvenţa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de probă în parte, precum şi transmiterea centralizată a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului", elaborat şi periodic revizuit de specialistii LRM. Indicatiile "Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi activitatea profesională a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în cadrul RNSRM. Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la staţiile RNSRM comportă: - monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii; - determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurată după 5 zile de la colectare); - determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestră în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corectă a rezultatelor măsurărilor imediate, cât şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă. Începând cu 1995, detectarea rapidă a unei urgenţe radiologice se face, în cadrul RNSRM, şi prin măsurări de debit de doză gama. Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componentă a RNSRM. Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasată în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofă. Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civilă. Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactivă pot fi menţionate Reactorul Atomic de la Institutul de fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericol unor poluări accidentale. De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţională de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN). Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.
104
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabilă sau alimente. CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactivă din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavodă sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti. Curenţii de aer predominanţi, vânturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natură să diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecvenţa acesteia este foarte mică.
10.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului
În cursul anului 2007 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de mediu .
În cele ce urmează este prezentată în mod grafic evoluţia indicatorilor de radioactivitate pe parcursul anului 2007.
Vegetatie spontanaactivitati specifice (Bq kg-1), anul 2007
0
100
200
300
400
500
600
ianua
rie
februa
riemar
tieap
rilie
maiiun
ieiul
ie
augu
st
septe
mbrie
octom
brie
noiem
brie
dece
mbrie
Act
ivita
te s
peci
fica
(Bq
kg-1
)
media lunaramaxima lunara
110
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 11. MEDIUL URBAN
11.1. Aşezările urbane
Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice
11.1.1. Amenajarea teritorială
Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea:
11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
În categoria „spaţiu verde” intră: • Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate • Amenajările sportive publice • Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului • Bazele de agrement, parcurile de distracţie • Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă • Culoarele de protecţie faţă de infrastructura • Pădurile de agrement • Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului • Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară
Rolul spaţiilor verzi • Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane • Oferă adăpost speciilor de animale • Reprezintă suport pentru plante • Oferă stabilitate ecosistemului urban • Este o sursă pentru educaţie • Reprezintă un spaţiu pentru recreere
111
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m 2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2
În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m 2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).
Suprafaţa verde aferentă unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăriile de sector pentru anul 2006 este de: • Sector 2 = 10,51 mp • Sector 4 = 9,6 mp • Sector 5 = 6,6 mp • Sector 6 = 9,16 mp
Tabel 11.1.2.1 Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)
Tabel 11.1.2.4 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 2Denumire Suprafaţă (mp)Parcuri şi grădini 889 395Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 443 580
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 2 208 515
TOTAL 3 541 490
Tabel 11.1.2.5 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2:Nr. Crt
Denumire parc Localizare Suprafaţă verde (mp)
1 Parc OborSos. Mihai Bravu- Christigii-
Campuri 392362 Parc Pasarari Magazin Bucur Obor -platou Obor 116003 Parc Tolbuhin Bd Pache Protopopescu 85164 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica 851185 Parc Verdi Barbu Vacarescu x Rahmaninov 79327
6Parc Cinema
Floreasca Glinka - Garibaldi 68307 Parc Gara de est Iuliu Tetrat x Marasoiu 103238 Parc Naţional Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu 67740 9 Parc Cosmos Sos. Pantelimon 15658
10 Parc MorarilorSos Pantelimon - Morarilor-
Bodesti 112792
11Parc Maica Teofana
= Hatisului Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti 37700
12Parc Ciresoaia=
Bozioru Str.Ciresoaia 1092
13Parc Nichita
Stanescu = Closani Str. Izbiceni 202714 Parc Dr. Ottoi Calin Str. Dr. Ottoi Calin 282015 Parc Ciurea Str. Ciurea- Vatra Luminoasa 7108
16 Parc PlumbuitaD-na Ghica- Manastirea
Pulumbuita 316471
113
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
17 Parc Motodrom Fundeni 37997
18 Parc Izvorul ReceBd Ferdinand x Pache
Protopopescu 173519 Parc Gardina Icoanei Pictor Verona- Teatru Bulandra 920420 Parc Ion Voicu Str. Polona 1006221 Parc Sticlariei Sos. Vergului 3309022 Parc Lunca Florilor Vasile Stolnicu 33090 Total 896952
(conform Poliţiei Comunitare Sector 2)
Tabel 11.1.2.6 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 3Denumire Suprafaţă (mp)Parcuri şi grădini 1 298 800Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 580 300
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 3 877 700
TOTAL 5 756 800
Tabel 11.1.2.7 Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:Nr. Crt Localizare
Suprafaţă verde (mp)
1 Bd. Unirii 269602 Bd Decebal 164703 Sos.Mihai Bravu 137244 Str. Mircea Voda 67005 Str Matei Baasarab 37006 Calea Calaraşilor 38007 Hala Traian 08 Str. Traian 09 Bd. Ocatvian Goga 78010 Calea Vitan 198011 Calea Dudesti 140012 Bd. Camil Ressu 1351013 Str. Baba Novac 307014 Str. Liviu Rebreanu 310015 Str. Capia Libertatii 135016 Str. Fizicienilor 60017 Bd. Energeticienilor 505018 Splaiul Unirii 542019 Halelor 48020 C. Coposu 76021 Sf. Vineri 12022 Piata Alba Iulia 320023 Rm. Valcea 130024 Rm Sarat 95025 Dristor 135026 Burebista 310027 Sf. Gheorghe 790028 Sf. O. Iosif x Pânăit Cerna 525529 Emil Garleanu 6056
Total 140485
114
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.
Tabel 11.1.2.8 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 4Denumire Suprafaţă (mp)Parcuri şi grădini 280 000Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 410 913
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 1 180 000
TOTAL 1 870 913
Tabel 11.1.2.9 Situaţia statistică a spaţiilor verzi din sectorului 4:Nr. Crt Denumire Localizare
Suprafaţă verde (mp)
1 Nitu Vasile 1300 2 Oltenitei Brancoveanu- Big Berceni 2367
3 Bd. C-tin Brancoveanu nr impare 12745
4 Bd. C-tin Brancoveanu nr pare 38717 5 Bd. Alex. Obregia 10400 6 Bd. Emil Racovita 2200 7 Scuarul Emil Racovita x Niculitel 2000 8 Turnu Măgurele 5600 9 Scuarul Piata Sudului 3000 10 Scuarul Nitu Vaşile x Alex. Obregia 4000 11 Secuilor 485 12 Scuarul Staruintei bl O4 2000 13 Scuarul Emil Racovita x Terasei 2000 14 Scuarul Pajistea 2644 15 Scuarul Emil Racovita x Ornamentului 600
87 Sediul Primariei Sector 4 1500 88 Parc AGIP Calea Vacaresti 1200 89 Str Nitu Vasile 4600 90 Str Covasna nr 3 şi nr 27 3500 91 Parc Izvorul rece Bl M 1/1 1860 92 Turnu Măgurele Bl C2 1125 93 Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 150 94 Parc Al. Obregia Al. Obregia nr 4, Bl. OD1 2100 95 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32 1960 96 Parc Str. Targul frumos 1400 TOTAL 690913
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)
În prezent există în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradină de 2600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6330 mp.
Tabel 11.1.2.10 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 5Denumire Suprafaţă (mp)Parcuri şi grădini 163 764Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 124 863
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 1 495 000
TOTAL 1 783 627
Tabel 11.1.2.11 Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:Nr. Crt Parcuri Localizare
Suprafaţă verde(mp)
1 Parc Eroii SaniţăriBd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor 24305
2 Parc Municipal Spitalul Municipal 240003 Parc Romniceanu Str. Rainer x Dr. Vitzu 18940
4 Parc M. SebastianStr. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua 24869
5 Parc Humulesti Str. Salaj xstr. Oltului 167916 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny 2045
117
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
7 Parc Ferenţări MareCalea Ferenţări x Str. Popa Stefan 10522
8Parc Cinema Ferenţări mic Calea Ferenţări 3121
9Parc Manescu +
anexe Str. C. Manescu 652510 Odoarei sos. Viilor x Teodoru 1612
11Parc Opera Româna opera Româna 12047
12 Parc 13 SeptSos. Antiaeriana x Str.
Valcele 321713 Parc Sf. Elefterie 900
14 Parc PieptanariStr. Pieptanari x erou
Tataru Petre 294815 Academia Militara Piata M. Kogalinceanu 4307
16 Parc Dr. BagdazarStr. Dr. Bagdazar x Str. A.
N. Demostene 8591
17 ParcSos. Antiaeriana x Sos.
Alexandrei - OMV 200
18 Parc Ana DavilaStr. Ana Davila x Str. A. N.
Demostene 138419 Pecineaga Str. Pecineaga x al. Salaj 200
20 ClunetEroii Saniţări x str. Dr. Klunet 840
21 ParcSpatarul Preda x Cl. Ferenţări 60
(Conform A.D.P Sector 5)
În Sectorul 5 există 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regăsesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P.).
În Str. Drumul Cooperativei nr 75B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.
Tabel 11.1.2.12 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 6Denumire Suprafaţă (mp)Parcuri şi grădini 426 000Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 1 708 300
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 1 199 200
TOTAL 3 333 500
Tabel 11.1.2.13 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6
6 Caramidari 362007 Giulesti-Cinema 150008 Sf. Andrei 90729 Istru 270010 1 Decembrie 1918 12200
11Podul Grand-
Nicolae Filimon 1643312 Geniului-Razoare 15800
Precizăm că, în afară de aceste spaţii verzi administrate de sectoare mai sunt încă 2 887 966 mp (288,79 ha) de parcuri şi grădini administrate de PMB- Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, deci un total de 22 459 784 mp (2246,97 ha) spaţii verzi publice la nivelul Capitalei.
Tabel 11.1.2.14 Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi AgrementDenumire Amplasare Suprafaţa (mp)Grădina Cişmigiu Sector 1 157 287Parcul Bordei şi Parcul Floreasca
Sector 1 10 667
Parcul Axa Nord Sud Sector 1 + 3 6 843Parcul Sala Palatului+P-ţa Tricolorului+Ateneul Român
Sector 1 31 841
Parcul Carol I (Libertăţii) Sector 4 293 706Parcul Tineretului Parcul Orăşelul Copiilor
Sector 4 803 366189 299
Parcul Herăstău Vechi Sector 1 379 570Parcul Herăstrău Nou Sector 1 363 270 Parcul Mioriţa Sector 1 124 489Parcul Circul de Stat Sector 2 143 808Parcul Unirea+Scuar Universitate
Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără: - dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini publice, - creşterea traficului rutier, - acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide, - poluarea industrială, - extinderea suprafeţelor construite - lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi - neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.
119
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Obiectivele legate de zonele verzi au în vedere dezvoltarea spaţială şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii prin realizarea legăturilor dintre acestea. Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor deja existente, precum şi crearea de noi spaţii verzi se preved o serie de obiective: - stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi; - analiza suprafeţei existente, reglementarea şi monitorizarea acestora; - conservarea spaţiilor verzi; - reabilitarea zonelor verzi degradate.
11.3. Poluarea sonoră.Hărţi de zgomot
Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţie şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăşeşte frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens. Studii recente au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate. Zgomot generat de centre industriale. Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor ferate care traversează oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităţi. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giuleşti, Bucureştii Noi, Griviţei, Militari, Ferentari, Titan - Şulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviaţiei, Pajura). Zgomot generat de surse punctuale Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe. Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de
120
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti, Dinamo, Progresul). O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituită de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei. În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră. Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM Bucureşti participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultat, specializarea experţilor români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)
Tabel 11.3.1 Măsurători de zgomot în anul 2007
Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători
Maxima măsurată (dB)
Depăşiri(%)Faţă de nivelul zgomotde fond
Faţă de limita din legislaţie
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante - în aer liber- în zone cu locuinţe
438 64,1 9,52 73,81
Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 4 53,5 0 50Parcuri, zone de recreere şi odihnă 2 63,9 0 0Incintă industrială 16 65,3 0 6,25Zone feroviare - - - -Aeroporturi - - - -Parcaje auto - - - -Stadioane, cinematografe în aer liber - - - -Trafic - - - -Altele – ateliere în zone cu locuinţe 32 64,1 18,75 81,25- spălătorii auto în zone cu locuinţe 5 63,3 20 60- şantiere de construcţii în zone cu locuinţe 50
75,5 (pt. perioada de zi)64,9 (pt. perioada de noapte)
13
12
49
26
- instalaţii de climatizare pentru birouri/instituţii în zone cu locuinţe 25 64,5 20 60
Hărţile de zgomot se utilizează: - pentru a obţine date care să fie trimise autorităţilor publice regionale pentru protecţia mediului; - ca o sursă de informaţii pentru cetăţeni; - ca bază pentru elaborarea planurilor de acţiune;
121
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- ca bază de date în cazul eliberării autorizaţiei de construcţie şi/sau funcţionare pentru diferite clădiri cu funcţiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament; - ca bază de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament.
11.4. Mediu şi sănătate
Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei. Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei. Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.). Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este identificarea factorilor de risc care ţin de: - alimentarea cu apă potabilă; - calitatea aerului citadin; - colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; - zgomotul urban; - habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.); - calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional. În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora. Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.
11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate în capitolele dedicate factorilor de mediu, şi reflectă indici de sănătate ce descriu influenţa poluării respectivilor factori asupra sănătăţii populaţiei. Completăm datele primite de la ASP Bucureşti cu următoarele tabele :
122
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 11.4.1.1- Indici de morbiditateMorbiditate incidentă medici de familie Cod Rata calculată/100.000SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 aniRESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 196.983 137.047 54.298 5.638 10.234,98 58.577,36 3.822,96 2.085,57
Morbiditate spitale Cod Rata calculată/100.000SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 aniRESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 10.253 6.392 3.734 127 532,73 2.732,10 262,90 46,98
Indici de mortalitate MUNICIPIUL BUCUREŞTIMortalitate Cifre absolute Rata
calculată/1000
Rata calculată/1000 locuitori la grupa de vârstă respectivă
TOTAL 0-14 ANI 15-64 ANI >65 ANI TOTAL 0-14 ANI 15-64 ANI >65 ANIMortalitate generală 21.523 11,2Mortalitate neonatală 108 0,0561Mortalitate postneonatală
44 0,0229
Mortalitate infantilă 152 0,0790Mortalitate specifică TOTAL 0-14 ANI 15-64 ANI >65 ANI TOTAL 0-14 ANI 15-64 ANI >65 ANIRespiratorie 868 19 231 618 0,4510 0,0812 0,1626 2,2861Cardiovasculară 11.212 2 1.774 9.436 5,8256 0,0085 1,2490 34,9050Tumori 4.718 10 1.862 2.846 2,4514 0,0427 1,3110 10,5277Anomalii congenitale 70 63 6 1 0,0364 0,2693 0,0042 0,0037Boli endocrine 194 1 43 150 0,1008 0,0043 0,0303 0,5549Total populaţie 0-14 ani 15-64 ani >65 ani1.924.605 233.959 1.420.312 270.334
126
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
11.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă conform tabelului 11.4.2.1. Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.
Tabelul 11.4.2.1 Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)
11.4.3 Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate
Un aspect care trebuie menţionat este faptul că în zonele periferice mai există gospodării care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capat de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situaţia să existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei. Consecintele pot fi: - impurificarea solului cu consecinţe sanitare, sociale şi economice, influenţa negativă asupra psihicului şi confortului populaţiei; - impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu şi explozie; - impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni); - favorizarea înmulţirii muştelor, tânţarilor, gândacilor, rozătoarelor -vectori pentru germeni patogeni şi producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate. - antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor; - persistenţa în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice. Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important şi dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerţ stradal autorizat şi neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţie. Aceasta situaţie este generată în principal de existenţa permanentă a pământului sub formă de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de circulaţie este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulaţie, care este antrenat în acest mod în
127
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
canalizarea oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.
11.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei
Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lânga cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens. Studiile au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adaugându-se circulaţei auto obisnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. Zgomotul se propagă în axul căii ferate.
11.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră
Măsurile propuse vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii. În ceea ce priveşte zgomotul produs de trafic, precizăm că Primăria Municipiului Bucureşti a întocmit hărţile de zgomot pentru Municipiul Bucureşti.
11.4.6.Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei
Principala problemă în Municipiul Bucureşti o constituie câinii fără stăpân, care îşi asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situatie proastă din punct de vedere al sănătătii, şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în contact cu aceştia (în special copiii). Aproape saptamanal mass-media relatează cazuri grave în care copii, bătrâni sunt muşcaţi grav de câinii fără stăpân. Activitatea unităţilor speciale care se ocupă de strângerea câinilor fără stăpân şi castrarea acestora este de multe ori îngreunată chiar de populaţie, care ia apărarea cainilor fără stăpân, fără să tina cont de pericolul pe care il prezinta acestia.
128
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
11.5 Obiective şi măsuri
11.5.1. Poluarea aerului
Se impun măsuri care să acţioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie. • Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la urmărirea conformării marilor poluatori privind obligaţiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE. • Se impune introducerea automonitoringului de către agenţii economici şi cunoaşterea cantităţilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaraţii de emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură; • Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi îmbunătăţirea Monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de monitorizare a calităţii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire • În viitor trebuie să se acorde importanţă şi perfecţionării metodicii de prelucrare a datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică, cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren. Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de prioritate : a) reducerea traficului b) schimbarea traficului: de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu transport pe şină, biciclete, etc.) c) îmbunătăţirea traficului: reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau printr-un management al traficului. Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel : - planificare : în special planificarea utilizării terenului - îmbunătăţirea infrastructurii - legislaţie : reglementări, restricţionări legale - instrumente economice - informaţie Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importanţei lor, considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din ţară, fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor, politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central. • Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie; • Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" mai ales în aceste cazuri; • Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric); • Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t, atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi
129
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul greu; • Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele; • În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit); • Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora; • Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile: - la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent excesiv de CO, la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj); - la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare (analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR; - la nivelul agenţilor de circulaţie ai poliţiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin "filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea. Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb;
11.5.2. Poluarea apei
Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este cea legată de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 4.7.2. Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional); - contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în Sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza Naţională de protecţie a calităţii apelor; - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora) A.N. Apele Române aplică strategia şi politica Naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”.
130
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.
11.5.3. Deşeuri
Principii Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos: • Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare. • Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică. • Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. • Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri. • Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase. • Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate. • Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional. • Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează.
Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale. În Bucureşti şi Ilfov există o situaţie specifică: 1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele. 2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi eliminată prin depozitare.
131
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 11.5.3.1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
1.Dezvoltarea unei politici regionale
1.1. Elaborarea de reglementări
specifice regionale/locale
în concordanţă cu politica naţională
de gestionare a deşeurilor şi cu
legislaţia, pentru a implementa un
sistem integrat eficient d.p.d.v
economic şi ecologic.
1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii
Proces continuu MMGAANPMARPMALPMConsiliul judeţean, Consiliul local
1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi din judeţul Ilfov în elaborarea unei strategii în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă în cooperare în ceea ce priveşte colectarea, eliminarea şi separarea deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)1.1.3. Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei şi apei freatice)
1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor
1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.
Proces continuu Garda de Mediu,ARPM/ALPMConsiliul Judeţean, Consiliul Local1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea
aplicării legislaţiei – ARPM, Garda Naţională de Mediu şi Consiliul Local1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor
Proces continuu ARPM/ALPM,Consiliul judeţean/local
1.3. Creşterea eficienţei implementării
1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului
Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM, Garda de Mediu,
133
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor
Ministere, Consilii judeţene
1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de Mediu în concordanţă cu responsabilităţile acestora.
2. Aspecte instituţionale şi organizatorice
2.1 Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale
2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura institutionala mai eficienta în ceea ce piveste aspectele de management al deşeurilor.
Proces continuu MMGA, ANPM
2.1.2. Întărirea capacităţii administraţive a instituţiilor guvernamentale la nivel de instituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei şi controlului în domeniul gestionării deşeurilor
Proces continuu MMGA, ANPM
3. Resurse umane
3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională
3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de logistica necesară la toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul pulic. Proiectarea unui program de instruire pentru instituţii regionale şi locale în:– Domeniul administraţiv– Domeniul juridic– Controlul tehnic al instalaţiilor– Înregistrarea de date
Proces continuu MMGA, ANPM, ARPM, ALPM, Consilii judeţene/locale
4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor
4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor
4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi până la eliminare finală.
Proces continuu Consilii Judeţene/Locale, sectorul privat, asociatii profesionale
4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată nevoilor oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov
Proces continuu ANPM, ARPM/Consiliul Local, MMGA
134
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
“poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii.
4.1.3. Imbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unei gestionări integrate bazată pe taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă
Permanent Consilii Judeţene/ocale, sectorul privat, asociatii profesionale
4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.
Termen limiă: 2007 cu atenţie permanentă
MMGA, Consiliul judeţean, asociaţii profesionale specifice, entităţi juridice care preiau responsabilitatea de la producători/ importatori
4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate din ARPM şi Consiliile Locale din oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov - în vederea implementării unor sisteme de colectare în amestec sau de colectare selectivă adaptate tipurilor de locuinţe.
5.Conştientizarea factorilor implicaţi
5.1. Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.
5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi
Proces continuu MMGA, ANPM, Garda de Mediu, Consilii judeţene/locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi
5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelurile.Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru informarea elevilor.
Proces continuu
5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijinirea campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri private.
Proces continuu ADR/ARPM/ALPM Garda de Mediu, Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi
135
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor
6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europană.
6.1.1. Introducerea, la nivel regional şi judeţean, sistemului de înregistrare şi raportare de date privind gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM
Proces continuu ARPM, ALPM, Garda de Mediu, agenti economici şi institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM
7. Prevenirea generării deşeurilor
7.1. Minimizarea generării deşeurilor
7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiilor de prevenire
Proces continuu Ministerul Industriilor
7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării deşeurilor.
Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM Consilii judeţene/ locale, , asociaţii profesionale, şcoli, universităţi, ONG-uri
8.Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor
8.1. Utilizarea eficientă a tuturor instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.
8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare şi promovarea fabricării şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile
Proces continuu Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, companii private
8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate printr-o bună alegere a instalaţiilor de colectare şi tratare.
Termen limită 2013
Operatorii de salubritate, administraţia depozitelor de deşeuri
8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.
8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deşeurile menajerePromovarea valorificării energetice a 10% din deşeurile municipale
Termen limită 2010
Termen limită 2020
Companii private în cooperare cu consiliile locale
136
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
9.Colectarea şi transportul deşeurilor
9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane din Ilfov
Colectare: 100% Termen limită: 2007
Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM
9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural
Colectare 100% Termen limită: 2009
Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM
9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.
Proces continuu Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală
9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase
Termen:Până în 2017
Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.2.2. Implementarea şi extinderea colectării selective în toate zonele
Proces continuu Agenti economici, asociatii profesionale, Consilii judeţene/locale
11. Deşeuri bio-degradabile
11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini, parcuri şi pieţe prin colectarea selectivă
11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin compostare faţă de anul de referinţă 1995
Reducerea la 75% până în 2010
Reducerea la 50% până în 2013
Reducerea at 35% până în 2020
Consilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri
137
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de compostare şi tratare pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate dacă acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.
Începând cu 2011 Consilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri
12.Deşeuri de ambalaje+56644 3
12.1. Reducerea cantităţii generate de deşeuri de ambalaje
12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deşeurilor de ambalaje.
Proces continuu ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM
12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.
12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de amalaje introduse pe piaţă
12.2.1 Valorificare totală 34% Reciclare totală 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hârtie şi carton - 15% metal
Termen:2007
ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM
12.2.2 Valorificare totală 40% Reciclare totală 33% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal
Termen:2008
12.2.3 Valorificare totală 45% Reciclare totală 38% din care pe tip de material: -15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal
Termen:2009
138
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
12.2.4 Valorificare totală 48% Reciclare totală 42% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal
Termen:2010
12.2.5 Valorificare totală 53% Reciclare totală 46% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn
Termen:2011
12.2.6. Valorificare totală 57% Reciclare totală 50% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn
Termen:2012
139
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
12.2.7 Valorificare totală 60% Reciclare totală 55% din care pe tip de material: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn
Termen:2013
12.3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate
12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deşeurile de ambalaje
12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială a deşeurilor
12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de valorificare materială pentru aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje
Termen:2013
Agenţi economici Ecorom-Ambalaje, ARAM
13. Deşeuri din construcţii şi demolări
13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări
13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală
Începând cu 2008 Industria responsabilă, Consiliul Local, Operatori13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din
construcţia de drumuri, clădiri şi din excavaţii în vederea valorificării sau/şi eliminării finale13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate
Începând cu 2008 Industria responsabila, ARPM, ALPM, Consilii locale
13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, dacă nu este contaminat
Începând cu 2008
140
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi valorificarea materială a 50% din deşeurilor rezultate în urma construcţiei de drumuri
Începând cu 2008
13.1.6. dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate
Proces continuu Operatori depozite de deşeuri, instituţii coordonate de ANPM, ARPM
Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale
15. Nămol de la staţiile de epurarea apelor uzate
15.1. Gestionarea ecologică raţională a nămolului provenit din epurarea apelor uzate
15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultură
Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Consiliile Locale
15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment şi incineratoare.15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele ecologice.
Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Companii de salubritate
141
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
16. Vehicule scoase din uz (VSU)
16.1. Crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz în concordanţă cu legislaţia în vigoare
16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile prevazute de HG 2406/2005
Proces continuu Administraţia Fondului pentru Mediu, Asociaţia producătorilor şi importatorilor de maşini sau enităţile juridice care preiau responsabilităţile importatorilor/producătorilor şi/sau entităţi juridice (unităţi economice definite în HG2406/2004)
16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov.
Octombrie 2006
16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.
Începând cu 2007
16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980
Începând cu 2007 Producatorii/ importatorii de maşini, Consiliile Judeţene/ Locale 16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe
vehicul şi an pentru vehiculele produse după 1980Începând cu 2007
16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980
Începând cu 2007
16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse după 01.01. 1980
Începând cu 2007
16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;
Începând cu 2015
16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU
Începând cu 2015
142
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
17. Echipamente electrice şi electronice
17.2. Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE)
17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:- 1 punct de colectare în judeţul Ilfov- 1 punct de colectare în fiecare sector din
oraşul Bucureşti1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie > 20.000 locuitori
Termen limită:
31.12. 2005
31.12. 2005
31.12. 2006
Consilii locale, agenti economici
17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:
2 kg/locuitor şi an 3 kg/ locuitor şi an 4 kg/ locuitor şi an
Termen limită:31.12.200631.12.200731.12.2008
Importatori/ producatri, Consilii locale, operatori de salubritate
18. Deşeurile periculoase din deşeurile municipale
18.1.Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase
18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere
Până în 2017 Consilii Judeţene/ consilii locale, operatori de salubritate
18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere în cooperare cu sectorul comercial
Până în 2017 Conşilii Judeţene/ consilii locale, operatori de salubritate
18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.
18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru eliminarea deşeurilor periculoase
Până în 2017 Companii, operatori de salubritate,
18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi respectă standardele europene.
Începând cu 2007 Companii, asociatii profesionale şi patronale
18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi externe, în condiţii de siguranţă.
Proces continuu ANPM, ARPM, ALPM
19. Eliminarea deşeurilor
19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei.
19.1.1. Sprijinirea micşorării depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu sunt conforme şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra şi Chiajna Rudeni.Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea deşeurilor în conformitate cu standardele UE
Începând cu 2007 ANPM, ARPM, ALPM, operatori de salubritate, Consilii Judeţene/Locale
143
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor Până în 2009
144
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
11.5.4. Poluarea sonoră
Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze. Referitor la sursele fixe: • sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protecţie acustică corespunzătoare (la distanţe mari faţă de unităţile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului); • remedierea unor situaţii existente prin realizarea unor acţiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacităţii de izolare acustică a faţadelor clădirilor); • în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distanţele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic); • pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administrativ (de ex. restricţionarea utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri independente, multietajate, special amenajate; • pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protecţie acustică prin închideri parţiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pieţelor) precum şi măsuri administrative privind programul operaţiilor de aprovizionare; • în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetaţie cu înălţime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit); Referitor la sursele mobile: • refacerea patului rutier şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe arterele cu trafic intens; • redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restricţii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unităţilor de pe aceste artere; • dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolaţii fonice ale faţadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic, etc).
11.5.6. Poluarea aerului
Probleme identificate privind poluarea aerului : - Emisiile generate de activităţile industriale specifice platformelor industriale, precum şi instalaţiilor mari de ardere; - Poluarea atmosferei generată de traficul rutier, feroviar şi aeronautic intens din mediu urban; - Emisiile şi mirosurile dezagreabile datorate depozitelor de deşeuri municipale necorespunzător amenajate; - Poluarea aerului şi mirosul dezagreabil datorate depozitelor de gunoi menajer - Emisii de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei la terminale şi la staţiile de distribuţie. Realizarea obiectivelor şi ţintelor stabilite în PLAM presupune iniţierea dar şi continuarea unor activităţi : - respectarea Programului Naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere; - reactualizarea anuală a inventarelor instalaţiilor/activităţilor la nivel naţional şi regional şi coordonarea acestui proces la nivel regional şi local;
145
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- conformarea instalaţiilor care nu au obţinut perioade de tranziţie; - realizarea controlului conformării activităţilor pentru care au fost emise autorizaţii integrate de mediu verificări în teren ale respectării măsurilor stabilite precum şi a emisiilor la coş.
11.5.7. Transportul
În Bucureşti, creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua de străzi a Bucureştiului, în general şi în zonele centrale, în mod special, să existe fluxuri importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerări de trafic, mai ales de-a lungul inelului principal şi a străzilor centrale. Circulaţia auto se desfăşoară greu şi datorită insuficienţei spaţiilor de parcare amenajate. Sistemele de transport sunt foarte dăunătoare mediului, atât la nivel local cât şi global. Probleme precum zgomotul, vibraţiile, poluarea aerului dăunează sănătăţii şi bunăstării comunităţilor peste tot în ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importantă la susţinerea modificărilor climatice globale. Relaţia de bază dintre transporturi şi sistemul climatic nu este complexă. Transporturile sunt aproape în întregime dependente de petrolul pentru combustibili. Petrolul, alături de alţi combustibili fosili (cărbune şi gaze naturale) sunt principalele surse de dioxid de carbon, care împreună cu alte gaze cu efect de seră determină modificări fără precedent în sistemul climatic global.
11.5.8 Spaţiile verzi
Obiective: - Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen - Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului, supuse în prezent unor defrişări continue - Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi - Antrenarea publicului în acţiuni de ecologizare Măsuri pentru contracararea diminuării drastice a suprafeţei de spaţiu verde - Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi - Efectuarea de controale împreună cu Garda de mediu în vederea aplicării legislaţiei de mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi - Organizarea de acţiuni educative - Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie din - actualele suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci - Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate
11.5.9. Agenda Locală 21
Agenda Locală 21 reflectă principiul „durabilităţii“. Termenul provine din sivicultură, care a adoptat principiul „durabilităţii“ încă din sec. XVI: nu este permisă tăierea copacilor decât în cantitatea care poate fi replantată. „Agenda 21“ a fost concepută ca un program de acţiune mondial al secolului 21. Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locală de dezvoltare durabilă, obiectivele şi portofoliul proiectelor prioritare. Documentul are la bază acţiunile cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu. Factorii de răspundere implicaţi sunt : administraţiile locale, autorităţile locale, agenţii economici, ONG – uri şi populaţia. La nivelul Sectorului 2 Planul Local de Dezvoltare Durabilã este în etapa de finalizare. Pentru fiecare dintre cele patru domenii de interes-economic, mediu, social, cultural, s-a elaborat o analizã a situaţiei actuale, urmatã de o analizã SWOT pe domenii. În urma discuţiilor iniţiate de membrii grupurilor de lucru s-au propus obiectivele de dezvoltare pe
146
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
termen mediu şi lung, în concordanţã cu nevoile şi problemele identificate la nivelul Sectorului 2. Partea a doua a Planului conţinând Planul de Acţiune elaborat pe baza modelului de lucru propus de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit structurarea pe obiective, a propus măsuri de intervenţie şi a identificat proiecte pentru măsurile identificate. Din lista de proiecte propuse pe termen mediu şi lung s-au identificat proiectele prioritare pentru Sectorul 2, astfel încât să răspundă celor mai stringente nevoi. În prezent sunt în stadiu de definitivare, materialele pentru a fi înaintate spre tipărire şi publicare.
La nivelul Primăriei sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a sectorului 3 care se află în curs de aprobare către Consiliul Local al sect.3
147
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
12.1. Agricultura
12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură
Tabel 12.1.2.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi- ha -
2004*)
Total
din care:sector privat
din care:gospodăriile populaţiei
Cereale – total 61 874 60 125 44 640 din care: Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225 Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952 Ovăz 1 640 1 410 953 Porumb 32 897 32 556 27 401Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053 din care: Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879Cartofi 1 051 1 051 894Legume - total 5 908 5 875 5 822Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488 din care: Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289 Porumb pentru insilozare 863 508 -Vii pe rod 1 408 1 408 1 389Livezi de pomi şi pepiniere pomicole 1153 822 403
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
Tabel 12.1.2.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi- tone -
Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839 din care: Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419Cartofi 17 609 17 609 14 469Legume - total 167 679 153 077 151 793Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330 din care: Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171 Porumb pentru insilozare 16 714 10 627 -Struguri 10 924 10 924 10 786Fructe din pomi şi pepîniere pomicole 8 740 7 735 6 776
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.
Tabel 12.1.2.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi
2004*)
- kg/ha -
Grâu şi secară 4 190Orz şi orzoaică 4 238Ovăz 2 607Porumb 7 183Leguminoase pentru boabe – total 1 969Floarea soarelui 2 109Cartofi 16 755Legume de câmp şi în solarii 25 979Plante de nutreţ – total 19 244Struguri 7 759Fructe din pomi şi pepiniere pomicole **) 12
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută. **) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .
12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor terenuri şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic.
12.2. Industria
149
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire. Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării. Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc; - principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt următoarele :
Tabel 12.2.1
Nr.crt. ZONA
SuprafaţăExpusă- Km2 -
Populaţiaexpusă- loc -
PrincipaleleProcesePoluante
1 Faur S.A. 6,0 50,000 Turnătorii, combustie în pulberi textile şi construcţii
2 Dudesti 12,5 135,000
Produse chimice de Sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie
3 Vitan 1,0 30,000 Turnătorie, procese combustie transporturi
4
Popesti Leordeni(pe raza jud. Ilfov)
2,5 10,000 Industria vâscozei, combustie, transporturi
5 IMGB 1,0 35,000Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură, etc.
6 Progresul 6,0 18,000 Construcţii, betoniere, asfalţiere, combustii, etc.
7 Militari 8,5 20,000Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi, pielărie
9 Pipera 2,0 15,000 Combustie industrială, industria lemnului,
10 Obor 3,5 13,000
Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie
TOTAL 44,0 348,000 Observaţie: în prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă, sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.
150
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de la Institutul Naţional de Statistică a fost:Tabel 12.2.2
Denumire UM ValoareTITEI EXTRAS TONE 0GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE) MII MC 0CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE TONE 516CARNE DE BOVINE TONE 0CARNE DE PORCINE TONE 160PREPARATE DIN CARNE TONE 18626CONSERVE DE CARNE TONE 689LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(INCL.PASTA ROŞII) TONE 0ULEIURI COMESTIBILE TONE 10617LAPTE DE CONSUM HL 302UNT TONE 3BRÎNZETURI TONE 412PRODUSE ZAHAROASE (INCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE ŞI PATIS. TONE 35184BERE MII HL 1756FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC TONE 260TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE TRIC) MII MP 19949TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE MII MP 676TESATURI DIN ÎN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP ÎN, CÎNEPA MII MP 532TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC MII BUC. 591TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA MII BUC. 1408TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE MII BUC. 2656CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON MII PER. 21811CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI MIILEI/RON 835667226ÎNCALTAMINTE - TOTAL MII PER. 10983ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (INCL. RECUP) MII PER. 9474CHERESTEA-TOTAL MC 95321CHERESTEA DE RAŞINOASE MC 75003CHERESTEA DE FAG MC 16342CHERESTEA DE STEJAR MC 1242PLACAJE DIN LEMN MC EF. 1162PLACI FIBROLEMNOASE TONE 869HIRTIE TONE 1686ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANŢA ACTIVA) TONE 283068ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N) TONE 283068PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA TONE 5905ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANŢA ACTIVA) TONE 795LACURI ŞI VOPSELE TONE 38318MEDICAMENTE MIILEI/RON 483879982
151
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
DETERGENŢI (100% SA) TONE 4035ANVELOPE MII BUC. 0STICLARIE TONE 101754CIMENT TONE 0PREFABRICATE DIN BETON ARMAT MC 5848FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE TONE 40OTEL BRUT TONE 19033LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD TONE 1400TEVI DE OTEL TONE 7999OXID DE ALUMINIU (ALUMINA ) MII T 1PLUMB (INCL. DIN RECUPERARI) TONE 0MAŞINI-UNELTE DE PRELUCRAT METALE PRIN ASCHIERE MIILEI/RON 6854960STRUNGURI BUC. 3MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE MW 272TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE KVA 13412TELEVIZOARE BUC. 29125AUTOUTILITARE BUC. 4AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE ŞI AUTOSASIURI BUC. 2MOBILIER MIILEI/RON 225822818ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR ELECTRICE) MII KWH 3828082ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE MII KWH 3827921
12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Activităţile industriale şi economice, indiferent de tipul lor, au impact asupra tuturor factorilor de mediu. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer şi deversaţi în ape, precum şi din depozitările pe sol, ajungând ulterior să se infiltreze în pânza de apă freatică. Astfel, impactul industrial şi economic asupra mediului reprezintă una din problemele cu care se confruntă omenirea în zilele noastre. În scopul îndeplinirii în termen a obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană, aferente capitolului 22 Mediu, se iau în calcul toate măsurile necesare în vederea implementării Directivelor privitoare la sectorul industrial. Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: Efecte asupra apei, prin: - consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de creştere a eficienţei consumului de apă; - evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare; - scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatări; - poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran; - poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere; - poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor. Efecte asupra aerului prin: - emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice şi de producţie; - pulberi şi gaze provenite din procese de ardere; - activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri;
152
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- poluarea cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO. Efecte asupra solului prin: - ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale; - poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură; - producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale; - ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere; Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau de infiltrarea a diferiţi compuşi în pânza de apă freatică. Efecte asupra vegetaţiei prin poluarea atmosferică şi a solului în principal.
12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale
Tabel 12.2.1.1
Nr.crt.
Numele agentului economic Adresa Categoria de activitate conform
anexei 1 a OUG 152/2005
1 CET SUD Str.Releului, nr.2, sect.3
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
2 CET TITAN Str. Ion Sahigian, nr. 4, sect.3
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
3 CET GROZAVESTI Splaiul Independentei nr. 227, sector 6
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
4 CET VEST B-dul Timisoara, nr. 106, sect.6
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
5 CET PROGRESU Str.Pogoanelor nr.1, sector 4
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
6 S.C CET GRIVITA S.R.L.
Calea Grivitei nr.357, sector 1
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
7 Centrala Termica Piata Presei Libere
Str. Baiculesti nr. 2, sector 1, Bucureşti
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
8 S.C.NUSCO IMOBILIAR S.R.L.
Sos.Pipera nr.48,sector 2
1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW
9 S.C. RAMI DACIA S.A.
B-dul Timisoara, nr. 5, sect.6
2.1. Instalatii de prajire sau sinterizare a minereului metalic
10 S.C KVAERNER IMGB S.A. *)
Sos. Berceni nr.104, sector 4, Bucureşti
2.2.-Producerea otelului cu capacitate >2,5t/h
11 S.C.PRODMETCOM S.R.L.
Str.Pogoanelor nr.153, sect.4, Bucureşti
2.3.c.- Aplicarea de straturi protectoare din metal topit (zincare termica)
12 S.C. AVERSA S.A. *) Str. Ziduri Mosi nr. 25, sect.2
2.4. Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de productie >20t/zi
13S.C.PIEREPI PRESSOFUSIONI S.R.L.
Sos Berceni nr.104 ,sector 4,Bucureşti
2.5.b - Instalatii pentru topirea metalelor neferoase,cu o capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu)
14 S.C. LG METAL INDUSTRY S.R.L.
Bd. Th. Pallady nr. 57, sector 3, Bucureşti
2.5.b - Instalatii pentru topirea metalelor neferoase,cu o capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu)
15 S.C. B- dul Iuliu Maniu 2.6.-Instalatii pt. tratarea
153
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Nr.crt.
Numele agentului economic Adresa Categoria de activitate conform
2.6.-Instalatii pt. tratarea suprafetelor metalelor
17 S.C.ELECTOMONTAJ S.A. *)
Str. Ilioara nr.160, sector 3, Bucureşti
2.6.-Instalatii pt. tratarea suprafetelor metalelor
18 S.C.RADOX S.R.L. B-dul Timisoara, nr. 80, sect.6
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor
19 S.C. CELPI S.A. Str. Actiunii, nr. 2-4, sect.4
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor .
20 S.C.ASSA ABLOY S.R.L.
B-dul Preciziei nr.5, sect.6
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor .
21 S.C.DUAL MAN S.R.L.
B- dul Preciziei nr.3 , sector 6
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor .
22 S.C. ALUMIL INDUSTRY S.R.L.
Calea Rahovei, nr. 286 A, sector 5
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor .
23 S.C.ROMAERO S.A. Str. Ficusului, nr. 44, sector 1
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor .
24 SC TUBINOX SA Str. Industriilor nr. 14, sector 3.
2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor .
25 SC FIROS SA *) B-dul Timisoara, nr. 100, sect.6
3.3 Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi.
26S.C.LASSELSBERGEGES (CESAROM) S.A.
B-dul Preciziei nr.1-3,sector 6, Bucureşti
3.5-Instalatii pt. fabricarea produselor din ceramica
27 S.C. STIROM S.A. B-dul T. Pallady nr.15 sect. 3
3.3. Instalatii pentru fabricarea sticlei , inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20t/zi
28 S.C. CHIMESTER BV S.A.
B- DUL Timisoara, nr.98,sector 6, Bucureşti
4.1.- Instalatii chimice pt. producerea de substanţe chimice organice de baza
29 S.C.RASIN S.R.L.Srt. Drumul între Tarlale,nr.45D, sect.3
4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza.
31 S.C. CHIMOPAR S.A. *)
Bd. Th. Pallady nr. 50, sector 3, Bucureşti
4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza.
32 GLOB-R- ENCHIM SRL
Str. Niculae Teclu nr.46-48 sector 2
4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza.
33 SC SIN SA Bd. Th. Pallady, nr. 63,sector 3,
4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza.
34 S.C.RODMIR S.R.L Sos. Berceni nr.104, sect 4
4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de baza
35 S.C.AIS&A Sos. Alexandriei, 4.2.- Instalatii chimice pentru
154
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Nr.crt.
Numele agentului economic Adresa Categoria de activitate conform
anexei 1 a OUG 152/2005PRODIMPEX S.R.L. nr. 144, sector 5 producerea de substanţe chimice anorganice de baza
36 I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO
Splaiul Independentei nr.103, sect. 6
4.5.Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza.
37 S.N. INSTITUTUL PASTEUR S.A.
Calea Giulesti nr.333, sector 6
4.5.Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza.
38 S.C.MICROSIN S.R.L.
Str. Pericle Papahagi, nr. 28-32, sector 3
4.5.Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice
39
S. C.IRIDEX GROUP S.R.L. Sos. Chitila, sect. 1
5.2.Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase având o capacitate > 10t/zi
40
5.4 - Depozite de deseuri ce primesc mai mult de 10t/zi sau având o capacitate totala ce depaseste 25.000 tone de deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.
41S.C. MORARIT PANIFICATIE BANEASA S.A.
Str. Nicolae Caranfil nr. 52-54,sector 1
6.4.b.Fabricare produse alimentare din materii prime de origine vegetala cu cap. De prod >300t/zi
42 S.C.DANONE PDPA S.R.L.
Str. Nicola Canea nr.92,sector 3, Bucureşti
6.4.c. Tratarea şi procesarea laptelui cu capacitate >200tone/zi
43 S.C.ISOVOLTA S.A. *)
Str. Drumul între Tarlale, nr. 130, sect.3
6.7. Instalatii pentru tratarea produselor utilizând solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an
44 S.C. PINUM PRODUCTIE S.A.
Sos. Pipera nr.48, sector 2
6.7. Instalatii pentru tratarea produselor utilizând solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an
* - Perioada de tranzitie
12.2.1.2 Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului
Ca urmare a inventarelor EPER efectuate în anul 2007, s-au evidenţiat următoarele unităţi IPPC(depăşiri ale valorilor de prag):- SC FIROS SA- CET GRIVITA- CET PROGRESU- CET BUCUREŞTI SUD- CET TITAN- CET BUCUREŞTI VEST- CET GROZĂVEŞTI- SC ASSA ABLOY ROMÂNIA SRL
155
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
12.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale
În decursul anului 2007, la nivelul Comisariatului Municipiului Bucureşti s-au efectuat controale la obiectivele a căror activitate se încadreaza în cele 5 sectoare prioritare cu impact asupra mediului: industrie, energie, transport, agricultură şi turism, din care: - 133 de controale la unităţi cu impact major asupra mediului ( categoria A) - 449 de controale la unităţi cu impact semnificativ asupra mediului ( categoria B) - 1292 de controale neplanificate efectuate în urma sesizărilor şi tematicilor impuse de Comisariatul General sau autorităţile publice centrală şi teritorială pentru protecţia mediului. Între controalele tematice realizate amintim: - verificările efectuate anual la unităţile medicale cu privire la respectarea Protocolului nr. 4132/ 45861/ 10973 din 2004 prin care au fost controlate un numar de 31 de unităţi medicale din care 10 unităţi mai aveau crematorii în funcţiune. - au fost verificaţi un numar de 17 fabricanţi de vehicule, importatori profesionali de vehicule şi agenţi economici care desfaşoară activităţi de dezmembrare a vehiculelor. - s-au efectuat controale în vederea verificării operatorilor din domeniul instalaţiilor mari de ardere care au întocmit programe de reducere prograsivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, - s-au efectuat verificări asupra activităţii agenţilor economici, aflată sub incidenţa HG nr. 448/ 2005 cu privire la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice ( DEEE) - în decursul anului 2007 s-au efectuat controale în vederea verificării stadiului realizării măsurilor din Programul de Conformare la unităţi ce deţin autorizaţii integrate de mediu fără perioadă de tranziţie.
12.2.3.1 Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC
Din totalul de 43 de instalaţii IPPC de pe raza Municipului Bucureşti, 36 sunt conforme cu prevederile Directivei IPPC şi 7 beneficiază de perioade detranziţie conform OUG 152/2005aprobată de Legea nr. 84/2006.
În cursul anului 2007, un număr de 15 instalaţii au indeplinit măsurile cuprinse în planul de acţiuni cu termen final 31.10.2007. Pentru aceste instalaţii au fosr emise autorizatii integrate de mediu actualizate. În acest fel, la nivelul Municipiului Bucureşti, toate instalaţiile IPPC sunt conforme cu prevederile Directivei, cu exceptţia celor 7 instalaţii care beneficiază de perioada de tranziţie negociată cu UE şi prevăzută în OUG 152/2005 aprobată de L 84/2006.
Autorizaţiile integrate de mediu emise, cuprind condiţii referitoare la: valorile limită de emisie pentru factorii de mediu, funcţionarea instalaţiei, monitorizare, eliminare/valorificare deşeuri, stabilite conform Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT).
Autorizaţiile integrate de mediu emise pentru instalaţiile cu perioadă de tranziţie cuprind planuri de acţiune în care sunt stabilite măsurile necesare pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC.
12.2.3.2 Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT
La nivelul APM/ARPM s-au organizat diverse întâlniri cu titularii instalaţiilor IPPC care au acordat sprijin în vederea aplicării celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor şi condiţiile locale de mediu. De asemenea, la aceste întâlniri au fost distribuite BAT-urile/BREF-urile pe domenii, fiecarui titular.
156
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
12.3. Energia
12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, în special a aerului.
Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.
Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.
Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apă (apele uzate) şi solul.
12.3.2. Consumul brut de energie
Din Datele furnizate de Direcţia Generală de Statistică, evoluţia consumului de energie termică se prezintă astfel :
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000Energie termica distribuita (mii Gcal) 9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777
12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia să poată calcula emisiile şi să facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre instrumentele de atât de constrângere cât şi de stimulare a agenţilor economici de a foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.
Tabel 12.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Judeţ/ Total Regiune
Localităţi în care se distribuie energie termică ( nr )
Localităţi în care se distribuie gaze naturale ( nr )
Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)Total Din care pentru
uz casnicMunicipiul Bucureşti
1 1 2312126 380972
12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
Energia, ca simbol al dezvoltării şi civilizaţiei umane, este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice (prin creşterea emisiilor la gaze cu efect de seră), deteriorarea ecosistemelor
157
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
naturale (ex. poluarea mediului marin cu hidrocarburi), producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane, stocarea pe termen lung a deşeurilor nucleare sau despăduririle în ritm alert. Deşi nu reprezintă surse de poluare, liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi un oarecare impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu asupra terenului pe care sunt amplasate: - posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili; - ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de transformare; - defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice aeriene; - obstacole în calea zborului păsărilor.generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile şi la tensiuni > 110 kV).asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi: - interdicţii pentru amplasarea în vecinătate altor obiective; - perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune.influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la încrucişările şi apropierile de acestea.asupra urbanismului:- impact vizual.altele:- pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată;- potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări;- pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc. Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfăşurată.
12.4. Transporturile
În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Aceste date sunt prezentate
12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport
Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferica în Municipiul Bucureşti a fost prezentata pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este prezentata în tabelul următor:
Tabel 12.4.1Nume grupa
CO2 (mii t)
SO2 (tone)
NOX (tone)
NMVOC (tone)
CO (tone)
PM10 (tone)
Pb (kg)
Transport rutier 423 2076 1270 8626 12608 173 -
158
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi
Matrice-plan pentru problema „Transportul rutier”Problema Obiectiv general Obiectiv
specificŢintă Indicator Acţiune Responsabil
Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimnesionatăPM 15 – 1 PM 15 – 1
Reducerea traficului rutier şi menţinerea acestuia în funcţie de capacitatea de suport areţelei de străzi
Reducerea circulaţiei vehiculelor pe străzile înguste
Reducerea nivelului de noxe
Numărul de vehicule, pe categorii şi dotări conforme cerinţelor EURO, care circulă pe arterele înguste
- Evitarea parcărilor în afara zonelor special destinate- Introducerea unor sisteme de transport nepoluante, de mare capacitate- Mediatizarea efectelor produse asupra sănătăţii umane de emisiile de noxe generate de traficul rutier- Încurajarea prin pârghii economice a sistemelor de transport “LOW EMISSION”
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti
Primaria Municipiului Bucureşti
Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
Institutul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii generat de circulaţia vehiculelor
Numărul de reclamaţii privind discomfortul generat de zgomot şi vibraţii
159
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- Adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele U.E.- Încurajarea utilizării sistemelor de transport public cu nivel redus de emisii
Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane PM 15 - 2PM 15 - 2
Efectuarea unor studii de fluidizare a traficului
Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii
Soluţii pentru descongestionarea arterelor de trafic – reorganizarea intersecţiilor
Scăderea nivelului de emisii în zona marilor intersecţii
Diminuarea nivelului de emisii în lungul arterelor de circulaţie
Buna gestionare a volumelor de trafic în intersecţii – eliminarea staţionărilor în intersecţii
Îmbunătăţirea parametrilor de calitate a aerului
- Reglarea timpilor de semaforizare în funcţie de volumele de trafic- Acordarea de prioritate la semafor pentru mijloacele de transport public - Realizarea de benzi proprii pentru transportul public- Montarea de sisteme de informare în
Primaria Municipiului Bucureşti
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Instituţii locale autorizate
160
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Crearea de benzi dedicate transportului public
Creşterea vitezei de exploatare a mijloacelor de transport public
timp real asupra zonelor cu ambuteiaje- Sancţionarea abaterilor de la prevederile legale de circulaţie şi dirijarea fondurilor rezultate pentru marcaje, sisteme de informare, de dirijare pentru arterele urbane- Aplicarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice- Aplicarea la nivel de Bucureşti, a sistemelor de management de trafic
Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşuluiPM 15 – 3 PM 15 – 3
Înfiinţarea unor artere pietonale şi a unor zone de circulaţie pentru transportul public
Protejarea zonelor istorice a oraşului prin restricţionarea traficului auto în perimetrul definit
Protejarea clădirilor şi obiectivelor istorice de efectele poluării
- Creşterea atractivităţii zonelor- Intensificarea activităţilor economico-sociale în
-Restricţionarea traficului auto în zona istorică- Menţinerea, în măsura posibilităţilor, numai a transportului
Primaria Municipiului Bucureşti
Instituţiii locale autorizate
161
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
zonă public- Informarea riveranilor cu privire la efectele pe care le pot avea măsurile de restricţionare a traficului- Introducerea de taxe pentru accesul în zonă, în scopul reabilitării acestora- Respectarea hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia în zonele istorice ale oraşului- Implementarea unor sisteme de transport public ecologice
Lipsa spaţiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrală PM 15 - 4PM 15 - 4
Amenajarea de spaţii Park & Ride în principalele puncte de acces în Bucureşti
Limitarea accesului vehiculelor în zona centrală a oraşului
- Reducerea fluxurilor de trafic în Bucureşti- Reducerea emisiilor atmosferice generate de
- Numărul de vehicule pe arterele principale- Nivelul poluării atmosferice
- Organizarea spaţiilor special destinate parcărilor- Extinderea liniilor de transport public
Primariile de Sector prin Administraţiile Domeniului Public
162
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Amenajarea spaţiilor de parcare în zona inelului exterior de circulaţie
Încurajarea utilizării transportului public
traficul rutier
- Crearea de spaţii sigure de parcare pentru vehiculele din afara Bucureşti-ului- Asigurarea facilităţilor de trans-bordare către mijloacele de transport public
- Reorganizarea reţelei de transport public, astfel încât, să fie asigurat accesulcătre toate punctele de interes din Bucureşti (spitale, instituţii publice etc.)- Îmbunătăţirea serviciilor de transport public prin creşterea parametrilorcalităţivi (frecvenţa mijloacelor de transport, scurtarea timpilor de aşteptare,creşterea securităţii
pe marile artere principale- Nivelului de zgomot şi vibraţii generate de traficul rutier
către aceste puncte şi crearea de facilităţi Park & Ride - Introducerea sistemelor ecologice de transport public- Informarea asupra beneficiilor aduse calităţii vieţii urbane de renunţare la vehiculele individuale- Realizarea de facilităţi de plată pentru acest tip de serviciu (ex. Tichet unic de plată aparcării şi acces în mijloacele de transport public)- Adoptarea prevederilor UE cu privire la promovarea sistemului de transport durabil- Adoptarea unor hotărâri de guvern cu privire la parcările
Instituţii locale autorizate
163
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
călătorilor în vehicule etc.)
publice- Modificarea prevederilor PUG cu privire la organizarea transportului şi la măsurile de protecţie a mediului, din punct de vedere al traficului rutier.
Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitarePM 15 - 5PM 15 - 5
Eliminarea parcărilor parazitare şi redarea capacităţilor de suport pentru trama stradală
Redarea capacităţii de suport a tramei stradale
- Normalizarea traficului, în special pe străzile cu 2 benzi de circulaţie- Reducerea blocajelor de trafic- Preluarea volumelor de trafic conform dimensionărilor iniţiale prevăzutepentru fiecare arteră de circulaţie
- Reducerea staţionărilor datorate blocajelor de trafic- Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic - Reducerea timpilor de deplasare
- Alocarea de spaţii de parcare pentru zonele afectate - Introducerea sistemelor de circulaţie cu sens unic- Activităţi de informare prin mijloace mass-media, cu privire la existenţa spaţiilor amenajate pentru parcări- Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier- Atragerea de fonduri pentru amenajarea spaţiilor
Primariile de sector prin Administraţiile Domeniului Public
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Instituţii locale autorizate
164
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
destinate parcărilor- Hotărâri ale Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti cu privirela circulaţia pe anumite artere- Alocarea de spaţii de parcare special amenajate în vecinătatea zonelor afectate de parcările parazitare- Soluţii alternative oferite pentru a realiza cererea de mobilitate în oraş
Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transportPM 15 – 6 PM 15 – 6
Realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltării viitoarei zonemetropolitane
Realizarea de facilităţi pentru dezvoltarea transportului regional învederea descongestionării oraşului
Descurajarea traficului individual prin crearea de facilităţi pentru transportul de mare capacitate
- Scăderea numărului vehiculelor individuale în zonele centrale ale Bucureşti-ului - Îmbunătaţirea calităţii aerului
- Alocarea de spaţii realizării acestui scop- Dispersarea polilor de atracţie din capitală- Mediatizarea informaţiilor cu privire la zona metropolitană
Primaria Municipiului Bucureşti
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Consiliile Locale
165
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
- Colectarea de fonduri de la unităţile administraţive incluse în zona metropolitană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi realizarea sistemelor de transport regionale- Promulgarea legii metropolitane- Extinderea reţelelor de transport public spre inelul 2 de circulaţie- Corelarea sistemelor de transport urbane cu sistemele de transport inter-urbane
Instituţii locale autorizate
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament
Aerul să corespundă din punct de vedere calităţiv, astfel încât să fie asigurată sănătatea umană şi a
Limitarea utilizării vehiculelor cu grad avansat de uzură fizică şi morală
- Reducerea cu minimum 40% a emisiilor în lungul arterelor de circulaţie în Bucureşti (diminuarea concentraţiilor de
- Îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti - Îmbunătăţirea stării de
- Extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice- Implementarea
Primaria Municipiului Bucureşti
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
166
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
datorită unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut în circulaţiePM 15 – 7 PM 15 – 7
mediului înconjurător în perimetrul municipiului Bucureşti
NOx, CO, metale grele, pulberi în suspensie şi sedimentabile, generate de traficul rutier- Reducerea incidenţei bolilor respiratorii la grupele de vârstă vulnerabile
sănatate a locuitorilor
unor programe de conştientizare a populaţiei în legătură cu poluarea aerului generată de traficul auto- Obţinerea suportului public pentru promovarea proiectelor de utilizare a sistemelor de transport mai puţin poluante- Utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION”- Transpunerea directivelor UE în domeniul transportului rutier- Dezvoltarea transportului
Consiliile Locale
Registrul Auto Român
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere
O.N.G.-uri
Înstituţii locale autorizate
167
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
public- Infiinţarea benzilor destinate bicicliştilor şi roller-ilor
Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul publicPM 15 – 8 PM 15 – 8
Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe,în special în zona marilor intersecţii şi înlungul arterelor de trafic
Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii
- Acordarea de undă verde mijloacelor de transport public- Corelarea timpilor de undă verde în funcţie de volumele de trafic ce intră în marile intersecţii
- Reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto - Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor provenite din activitatea de transport
- Extinderea sistemelor de management de trafic şi pentru traficul general- Montarea de bucle inductive în lungul arterelor de circulaţie pentru a se cunoaşte volumul fluxurilor de trafic pe anumite direcţii- Elaborarea unor materiale informaţive cu privire la avantajele sociale şi economice (timp, bani, sănătate) aduse de o bună alegere a modului de transport ales(bicicletă, transport public,
Primaria Municipiului Bucureşti
Instituţii locale autorizate
O.N.G.-uri
Administraţia Străzilor Bucureşti
168
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
pietonal, etc.)- Utilizarea taxelor de poluare percepute la vehiculele non-euro, la dezvoltarea sistemelor de transport „LOW EMISSION”- Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti- Realizarea unui dispecerat central la nivel de municipiu, în vederea urmăririi modului de funcţionare a sistemului
Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului apaţinând A.R.P.M.B. –
Încadrarea în limitele maxime admisibile a concentraţiilor de poluanţi din traficul rutier, înzonele centrale
Organizarea traficului auto
- Limitarea accesului vehiculelor individuale în zonele centrale - Menţinerea transportului public electric (fără emisii) în zonele afectate
- Încadrarea în limitele maxime admisibile a poluanţilor şi scăderea numărului de vehicule individuale pe arterele afectate - Fluidizarea
- Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport)- Extinderea modurilor de transport electric de mare capacitate- Afişarea în
Instituţii locale autorizate
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti
169
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Cercul Militar şi Mihai BravuPM 15 – 9 PM 15 – 9
traficului timp real a informaţiilor cu privire la valorile de poluanţi măsurate- Aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă normele de poluare - Încadrarea în prevederile H.G. nr. 582/2002- Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx,PM10, PM 2,5, plumb, benzen, CO2,ozon- Monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bucureşti
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor
Imbunătăţirea circulaţiei auto şi diminuarea emisiilor atmosferice
Amenajarea şi menţinerea la parametrii funcţionali a arterelor de
- Reabilitarea drumurilor- Asigurarea unei alternative de transport la marile
Kilometrii de drum asfaltat
- Asfaltare, reabilitare- Proiectarea şi implementarea de sisteme de
Primaria Municipiului Bucureşti
170
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
străzilor din Municipiul BucureştiPM 15 – 10 PM 15 – 10
trafic artere de circulaţie, astfel încât, să se poată desfăşura şi pe străzile mai mici
instruire şi informare pentru comunitate şi administraţii publice locale- Atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor- Număr de sisteme informaţionale realizate- Elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizarea acestor proiecte
Instituţii locale autorizate
Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţiiPM 15 – 11 PM 15 – 11
Asigurarea calităţii aerului şi încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot şivibraţii generate de transportul auto
Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în limitele prevăzute de lege
- Respectarea prevederilor STAS 10009/1988 (65 dBA) la limita tuturorincintelor şi a STAS1009-88 şi STAS 6161/1-89 , pe categorii de artere decirculaţie- Încadrarea standardului SR 12025-2-1994, privind nivelul de vibraţii înclădirile situate în
- Valorile concentraţiilor NOx, CO, particule în suspensie , Pb în zonele limitrofe - Măsurători de zgomot şi vibraţii - Numărul de reclamaţii privind disconfortul generat de zgomot şi vibraţii
- Utilizarea de mijloace de transport nepoluante- Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai- Utilizarea soluţiilor tehnice, insonorizante şi antivibratorii- Mediatizarea implicaţiilor efectelor poluării atmosferei
Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti
171
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
imediata apropiere a arterelor de circulaţie
datorită traficului auto- Aplicarea unui program ferm de penalităţi pentru persoanele fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile provenite de la autovehiculele rutiere- Adoptarea unor masuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de latoate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE. - Implementarea Directivelor U.E., armonizate în legislatia Româneasca- Respectarea programului de lucru autorizat pentru circulaţia vehiculelor de
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Registrul Auto Român
172
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
mare tonaj şi utilizarea de vehicule care să corespundă din punct de vedere tehnic.
173
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
12.4.3. Situaţia parcului auto
Acest subcapitol va fi completat ulterior cu datele de la Registrul Auto Român.
12.5. Turismul
În ceea ce priveşte turismul, situaţia se prezintă astfel :Tabel 12.5.1
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000Unităţi de cazare-total -din care
12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În situaţiile de poluări accidentale am fost solicitaţi, conform Protocolului cu GNM, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu. Specialiştii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti s-au deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinarea concentraţiei momentane de poluant. În funcţie de caz, s-au efectuat monitorizări în zona afectată de poluare, pe o perioadă mai lungă de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare.
Tabel 12.6.1 Poluări accidentale în Municipiul Bucureşti
Nr. Crt.
Data/ora Localizarea fenomenului
Agent poluator; cauza poluarii
Factorii de mediu afectati
Modul de manifestare al fenomenului
Masuri luate
Sanctiuni
1 23.03.2007ora 5
Bdul Vasile Milea/zona Apaca
La interventia ISU MB , prin spalarea carosabilului s-a fisurat conducta de pacura ce apartine CET Grozavesti
apă Solul prezinta produs petrolier
Oprirea pomparii şi spalarea carosabilului cu apă curata
-
2 06.05.2007 Depozit de Datorita aer incendiu Au fost 5000
174
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Ora 10.30 deseuri nepericuloase aflat în adm. SC Iridex
nesupravegherii coresp. a zonei de descarcare a deseurilor fapt ce a dus la aprinderea lor
luate masuri în vederea stingerii incendiului
RON
3 08.06.2007Ora 12,00
Hotel 2S+ P+ P + Tehnic, str. Vitan Barzesti nr. 7D, Sector 4
SC Pro Hotels SRLs-a produs un incendiu la izolatia interioara a constructiei
aer Incendiu, degajare de fum
Masuri în vederea stingerii incendiului
10 000 RON
4 11.08.2007Ora 14
Santier SC IMSAT SA, str. B Vacarescux Sos. Stefan cel Mare, Sector 2
Datorita sapaturilor efectuate de angajatii SC IMSAT SA s-a produs prin fisurarea cablului de inalta tensiune, o poluare a solului cu ulei de racire
sol Scurgere de ulei de racire în sol
s-a luat legatura cu reprezentantii Electrica SA care au oprit scurgerile de ulei
10 000 RON
Poluări accidentale în Regiunea 8
Nr.crt.
Data / ora
Localizareafenomenului
Agentul poluator;Cauza poluarii
Factorii demediu afectati
Modul demanif. alfenomenului
Masuri luate Sanctiuni
JUDETUL ILFOV
1. 16 02 2007
Soseaua de centuraCom. Dragomiresti Vale
Camion care transporta recipienti cu acid sulfuric concentrat
sol Deversare în sol a acidului sulfuric concentrat
Neutralizarea solului cu lapte de var
Nu s-au înregstrt sanctiuni deoarece nu s-a identificat camionul.
175
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Poluări din perioada 1999- 2006
Nr. crt.
Data/ora localizarea fenomenului
Agentul poluator; Cauza poluarii
Factorii de mediu afectati
Modul de manifestare al fenomenului
Masuri luate
Sanctiuni
1. 23 11 2006
UPB Corp A Str. Polizu
Depozit de reactivi
aer Miros puternic de vapori de HCl
Evacuarea şi izolarea zonei neutralizare cu carbonat de sodiu
Evidenta GNM
2. 17 10 2006
Sos Buc.- Ploiesti- podul Baneasa
SC Petrom, service
apă irizatii Prelevare probe, curatire
Evidenta GNM
3. 11 04 2006
Bragadiru, raul Ciorogarla
necunoscut apă Pelicula de produs petrolier în curtea cetatenilor
Prelevare probe investigarea tuturor posibilelor surse de poluare pe cursul raului
Evidenta GNM
4. 17 08 2005
Soseaua Buc. Ploiesti nr. 8
Pesti morti în descompunere
apă Miros neplacut şi inflorirea apei
Prelevare probe, curatire
Evidenta GNM
5. 18 07 2005
Aeroport Otopeni
Cutii cu fenol aer Miros neplacut
Identificare şi masurareEvacuare de pe pista a avionului şi neutralizare cu alcool.
Evidenta GNM
6. 26 04 2003
Lacul Herastrau Debarcader
Poluare lac cu produse petroliere
apă Pesti morti Prelevare probe, curatire
Evidenta GNM
7. 30 04 2001
Valea SauleiIaz Pipera – aval sere
Deversare materii fecale
apă Pesti morti Prelevare probe
Evidenta GNM
176
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Capitolul 13. Instrumente ale politicii de mediu în România
13.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu
- valoarea investiţiilor de mediu realizate în afara Programelor de Conformare este de 49.514,00 (planificat) din care s-a realizat 49.239,87 RON - valoarea investiţiilor de mediu realizate în cadrul Programelor de Conformare este de 64.988,34 RON (planificat) din care s-a realizat 47.508,07 RON
13.3. Fondul pentru mediu
Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anul de lucru şi vizează îmbunatăţirea performanţei de mediu privind domeniile prevăzute în art.13 al OUG nr. 196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobată prin Legea nr.105/25.04.2006. Dintre acestea menţionăm: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, conservarea biodiversităţii, educaţia şi constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc. În anul 2007 au fost trei sesiuni de finanţare. APM Bucureşti a emis Referatele necesare întocmirii documentaţiei tehnice pentru solicitarea finanţării proiectelor, astfel : Sesiunea de finanţare februarie 2007 Fondul de MediuAgenţi economici SC Anticorosiv SA, S.C. ROSAL CLIMA SRL, S.C. FAUN EKO TEHNIC SRL – 2.371.200,2 RONAutorităţi publice PRIMARIA SECTORULUI 6 – 96.300 RONONG-uri şi instituţii de învăţământ Asociaţia Culturala Goodartofnoon, Asociaţia „Şanse Egale pentru Integrare”, Automobil Clubul Roman, Comitetul Municipal al Femeilor Bucureşti, Asociaţia de Ecologie şi Cultura pentru Viata „ECOPOLIFE, Grupul Scolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti „Spiru Haret”, Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”, SC FORTZA URSULETULUI DE PLUS, Şcoala nr. 150 „Sfântul Elefterie”, Viitor plus- Asociaţia pentru Dezvoltare Durabila – 2.093.020,9 RON Sesiunea de finanţare mai 2007 Fondul de MediuAgenţi economici S.C. ITM Amiro S.A, S.C. REMATHOLDING Co. SRL – 3.590.465,9 RONAutorităţi publice PRIMARIA SECTORULUI 2 – 200.000 RONONG-uri şi instituţii de învăţământ Asociaţia Culturala Goodartofnoon, Asociaţia „Tineri pentru Viitor”, Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare Bucureşti, COLEGIUL NAŢIONAL OCTAV ONICESCU, Fundaţia GHEORGHE CERNEA, Asociaţia pentru Ecotehnologie Bucureşti, Societatea Romana Geoexchange (SRG), Şcoala nr. 150 „SFÂNTUL ELEFTERIE” – 1.692.077,1 RON Sesiunea de finanţare august 2007 Fondul de MediuAgenţi economici SC Anticorosiv SA, SN Institutul Pasteur SA- 18.903.388 RONONG-uri şi instituţii de învăţământ Fundaţia „Centrul Pentru Politici Economice Durabile de Mediu – CPEDM, Asociaţia de Ecologie şi Cultură pentru Viaţă – ECOPOLIFE, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” – 633.244 RON
177
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare
APM Bucureşti a primit solicitări pentru obţinerea acordului de mediu pentru Proiecte finanţate din fonduri de preaderare SAPARD. Din anul 2004 au fost instrumentate 4 solicitări de acord de mediu: • Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru Proiectul “Modernizare, reamenejare şi extinderea laboratoarelor de analiză” • SC EMPROD srl pentru proiectul “Fabrica de procesare carne” • SC MEDA PROD 98 SA pentru proiectul “Modernizarea fluxului tehnologic, creşterea capacităţii de producţie – extindere construcţie existentă, cabină poarta şi post trafo” • SC NEGRO 2000 srl pentru proiectul “Extindere cu sediu de birouri şi vestiare P+1E”
13.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PLAPM
În luna iulie 2004, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti a iniţiat Planul Local de Acţiune pentru Mediu care se corelează cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Naţional de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu şi cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti. Scop şi obiective Scop: dezvoltarea unui plan de acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în Municipiul Bucureşti. Obiective : • Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti. • Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru soluţionarea problemelor de mediu ale capitalei. Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului. Beneficii: • utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane; • îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în municipiul Bucureşti; • soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu; • implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului; • conformarea cu cerinţele Uniunii Europene. Implicarea publicului: Toate metodele şi tehnicile adoptate în elaborarea PLAM au contribuit la dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor la realizarea unei planificări de mediu a oraşului în care trăiesc. Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contribuţie importantă şi a ajutat autorităţile să identifice mai bine punctele slabe şi cerinţele locale pentru a putea să dezvolte acţiuni în folosul şi împreună cu comunitatea. A fost pentru prima dată când autoritatea publică de protecţie a mediului a iniţiat un proiect în care a implicat atâţia actori, iar mijloacele de diseminare a informaţiilor şi de implicare a publicului au fost atât de diverse. Solicitări de propuneri de proiecte pentru actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului august 2007 SC CET Griviţa SRL, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Sud, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Vest, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Progresu, SN Institutul Pasteur SA, SC Pinum Producţie SA, SC STIROM SA, Universitatea Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinară- Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului.
178
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Tabel 13.5.1 PLAM Bucureşti (număr de acţiuni)Termen de realizare
Realizate Realizate în avans
În curs de realizare Nerealizate Amânate Anulate Total
