2. STAREA INIŢIALĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 2.1 ...arpmbuc.anpm.ro/upload/11904_Capitolul...

Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

2. STAREA INIŢIALĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 2.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Capitala României este situata în partea centrală a Câmpiei Române, pe malurile Dâmboviţei, la 70-90 m altitudine. Având 5, 4% din populaţia ţării, capitala contribuie cu 21% la PIB-ul naţional, iar 20 % din IMM-urile româneşti sunt înregistrate aici, în capitală fiind atrasă marea majoritate din totalul investiţiilor străine.

2.1.1. VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE În Municipiul Bucureşti se află o serie de imobile aflate în administrarea instituţiilor de cultură subordonate C.G.M.B. şi intrate în categoria clădirilor monumente istorice şi de arhitectură. Teatre: C. Nottara, Odeon, Teatrul de Revistă C. Tănase, Teatrul Casino Cabaret, Teatrul Ţăndărică, Universitatea Populară “Ion I. Dalles”, Evreiesc de Stat.

34


Muzee: Palatul Şuţu, Colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei, Muzeul Severeanu, Casa Cesianu, Muzeul Fr. şi Cecilia Storck, Muzeul Gh. Tătărăscu, Muzeul Th. Aman, Muzeul Pr. Dr. Victor

bliotecile publice situate pe străzile Carol, Colţea şi Popa Soare.

a Câmpiei Române, la intersecţia unor mari xe naţionale de infrastructură. Municipiul Bucureşti reprezintă cel mai important centru economic,

ea de uport a mediului, ceea ce a determinat apariţia în interiorul şi în proximitatea ei a numeroase zone

RAL

ce

ic, în fundamentul zonei cuprinse în cadrul municipiului Bucureşti se isting formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice.

uviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică. Aceste depozite ating grosimi ce depăşesc 1 000 m

i sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Frăteşti (trei rizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmează un complex marnos din

Babeş, Muzeul Cornea Medrea, Muzeul C.C. şi C.I. Nottara, Casa N. Minovici, Observatorul Astronomic – Amiral Vasile Urseanu, Palatul Voievodal Curtea Veche, Muzeul Prof. Dr. Gh. Marinescu, Ateliere Creaţie. Biblioteci metropolitane: Bi 2.1.2 DESCRIEREA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 2.1.2.1 CARACTERISTICI FIZICE ŞI GEOGRAFICE Municipiul Bucureşti este situat în partea central esticăacultural, administrativ şi politic, concentrând cea mai mare parte a activităţilor cu productivitate ridicată şi a instituţiilor administrativ-politice de interes naţional şi internaţional din România. Extinderea şi dezvoltarea capitalei României nu s-a realizat însă în legătură cu capacitatsdisfuncţionale. CADRUL NATU Caracteristici geologi Din punct de vedere geologd Peste acestea se regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fl(forajul realizat la Filaret, care până la 1 008 m adâncime nu a atins fundamentul) şi prezintă o înclinare uşoară către nord. Cele mai recente formaţiunopleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostiştea (10-50 m grosime), argile şi argile nisipoase, orizontul pietrişurilor şi nisipurilor de Colentina.

35


Caracteristica esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului, reprezentat prin depozite leossoide, care acoperă întreaga regiune, cu grosimi ce variază între 5 şi 15 m. Sub

ntru urbanism o reprezintă suportabilitatea depozitelor sedimentare entru construcţii de mare anvergură. Astfel, depozitele loessoide pot ridica mari probleme,

izonturile de uprafaţă care au fost utilizate ca materiale de construcţii.

ferent municipiului Bucureşti se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, enumit Câmpia Bucureştiului. Ea este o câmpie tabulară, cu înclinare slabă pe direcţia NV – SE.

tina (situat între Valea Colentina şi Valea Dâmboviţei) şi

ureşti (nordul cartierului Colentina, ăneasa, Pipera), fiind caracterizat prin altitudini de 85-90 m, prin frecvenţa ridicată a văiugilor

ă circa 36 % din teritoriul municipiului Bucureşti şi se caracterizează rin altitudini ce variază între 88,9 m în Piaţa Presei Libere, 87 m la Academia de Ştiinţe Agricole şi

pătura de loess se află un strat de nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structură torenţială încrucişată, care cantonează straturi de apă freatică. De asemenea, în luncile Dâmboviţei şi Colentinei apar depozite de luncă, în cadrul cărora dominante sunt nisipurile şi pietrişurile. Importanţa cea mai mare pepîntrucât de acestea se leagă apariţia tasărilor ce contribuie la creşterea costurilor de amenajare şi întreţinere a obiectivelor economice, sociale sau a locuinţelor private. La acestea se adaugă riscurile seismice, care pot genera probleme serioase la nivelul suprafeţelor construite şi a infrastructurilor, municipiul Bucureşti constituindu-se într-o zona seismică importantă prin impactul pe care îl pot avea cutremurele asupra comunităţilor umane şi activităţilor economice. Dintre elementele de favorabilitate, pot fi menţionate nisipurile şi pietrişurile din ors Relieful Teritoriul adSingurele denivelări mai importante sunt determinate de frunţile de terasă ale Dâmboviţei şi Colentinei, de crovuri şi relieful antropic. Câmpia Bucureştiului cuprinde trei sectoare cu caracteristici distincte: Câmpul Otopeni (situat la nord de Valea Colentina), Câmpul ColenCâmpul Cotroceni-Berceni (situat la sud de Valea Dâmboviţei). Câmpul Otopeni se suprapune peste nordul municipiului BucB(fragmentarea reliefului este de 0,5 km/km2) şi a crovurilor şi prin creşteri locale ale pantei (valori frecvente de 10 0). Câmpul Colentinei acoperpSilvice, 85 m pe Strada Turda şi Piaţa Dorobanţilor, 80 m în Piaţa Gemeni, 77 m în Piaţa Alba Iulia şi 55 m la Căţelu. Denivelările mai importante (8-12 m) apar în fostele zone de extracţie a materialelor de construcţie (Titan, Pantelimon, Dămăroaia), dar şi spre văile Colentina şi Dâmboviţa.

36


Câmpul Cotroceni - Berceni înregistrează o înclinare uşoară NV - SE, cu valori de 80-90 m în zona cartierelor Drumul Taberei şi Progresul şi 70-75 m în zona Văcăreşti - Berceni. Variaţiile de

lentina şi Dâmboviţa, care s-au onstituit în importanţi factori modelatori ai peisajului acestui spaţiu. Astfel, Valea Colentinei are

pie recvenţa ridicată a zonelor mlăştinoase, ostroavelor, popinelor) şi au modificat semnificativ modul

ii Colentinei şi Valea Dâmboviţei a suferit rectificări semnificative, în peisajul ctual observându-se doar formele mai impunătoare: popinele Dealul Mitropoliei, Dealul Radu

datorită densităţii mari de construcţii şi a diverselor amenajări urbanistice, valorile ipsometrice ale reliefului municipiului Bucureşti au fost puternic modificate, astfel încât se disting

ecolul al XIX-lea, Dâmboviţa avea un curs sinuos, acompaniat de albii secundare ca âmbovicioara (sub Dealul Mitropoliei), Gârliţa (aval de grădiştea Radu Vodă) şi Broşteni (sub

zurile existente au fost extinse, amenajate şi transformate în lacuri de grement, modificând substanţial regimul de scurgere natural.

lăştinoase, lunca a fost înălţată cu n strat de umplutură gros de 0,5-2 m, realizându-se veritabile platforme de acumulare antropice.

înălţime sunt determinate de văiugi, tasări şi intervenţii antropice. Semnificative în geomorfologia municipiului Bucureşti sunt văile Cocun coeficient de meandrare specific zonelor de câmpie (1.5), lăţimea văii fiind de 600-1500 m. Amenajările antropice din lungul Văii Colentina au schimbat aspectul tipic al râurilor de câm(fde evoluţie a văii. Ca şi în cazul VăaVodă etc.. În prezent, hcu greutate aspectele microreliefului actual. De altfel, nivelarea repetată prin utilizare agricolă iniţial şi apoi prin dezvoltarea platformelor industriale, a spaţiilor rezidenţiale şi a căilor de comunicaţie adiacente a modificat toate denivelările naturale (văiugile, crovurile). De asemenea, lucrările hidrotehnice realizate pe râurile Dâmboviţa şi Colentina au schimbat semnificativ dinamica reliefului. Astfel, în sDDealul Piscului). Ele alimentau sau se scurgeau din lacurile rămase în vechile meandre, ca cele din Cişmigiu, Carol, Tineretului, amenajate ulterior sau Tăbăcăriei, Ţârcă, Dudescu etc. dispărute. Inundaţiile foarte mari care aveau o frecvenţă de 9-10 pe secol au impus rectificarea, adâncirea şi canalizarea Dâmboviţei (iniţial între 1868-1900, iar ulterior între 1970-1987), relieful minor al luncii fiind puternic aplatizat. Pe Valea Colentinei, iaa La Crângaşi şi Fundeni, după asanarea terenurilor umede şi mu

37


De asemenea, frunţile teraselor au fost puternic modificate pentru atenuarea pantelor, nefavorabile

a acestea s-au adăugat lucrările de amenajare a parcurilor (Herăstrău, Tineretului, Titan etc.) şi a

odelarea antropică a reliefului s-a accentuat prin construirea unor ample spaţii construite (Palatul

controlată a

in punct de vedere al mediului, relieful municipiului Bucureşti, prin morfologia şi morfometria sa,

stfel, relieful se constituie în suport pentru toate activităţile antropice, fiind unul din factorii

ondiţii climatice

unicipiul Bucureşti este situat în sudul ţării, făcând parte integrantă din Câmpia Română şi

uprafaţa activă subiacentă a oraşului Bucureşti, total diferită de cea a câmpiei, modifică valoarea

amplasării suprafeţelor construite. Astfel, rambleurile şi debleurile (Şoseaua Cotroceni, Bd. Elisabeta, Calea Şerban-Vodă, Calea Văcăreştilor) au modificat local pantele, în special pentru obţinerea unor pante favorabile autovehiculelor. Llacurilor (lacul de meandru Tineretului, Cişmigiu, Circului etc.), care au contribuit prin lucrările de nivelare, săpături sau umplerea fostelor cariere la schimbarea aspectului reliefului iniţial. De altfel, fostele cariere de lut, nisip sau pietriş (circa 30 menţionate la începutul secolului al XX-lea în nordul şi estul municipiului Bucureşti) au modificat netezimea reliefului, unele dintre ele fiind reamenajate (Complexul sportiv Dinamo, Parcul Circului, Parcul Bazilescu, Parcul Floreasca, Parcul Titan). MParlamentului, Televiziunea etc.), care au modificat semnificativ configuraţia acestuia. Microrelieful antropic mai este reprezentat de mici movile rezultate din depozitarea nedeşeurilor menajere sau a molozului din construcţii (în special în spaţiile virane dintre unităţile industriale), cu caracter temporar. Dfavorizează dispersia noxelor în atmosferă şi nu reprezintă un factor care să contribuie la acumularea noxelor în atmosferă. Aimportanţi ce are reflectare în tipul şi dimensiunea activităţilor şi amenajărilor antropice. C Manume din subunitatea acesteia, Vlăsia. Clima acestei zone este temperat continentală cu uşoare nuanţe excesive. Stuturor parametrilor climatici. Fiind cel mai mare oraş al ţării, Bucureştiul se caracterizează prin cel mai pregnant climat urban din România. Suprafaţa activă, în cea mai mare parte creată de om, are o structură deosebit de complexă: clădiri cu înălţimi diferite, unităţi industriale, suprafeţe lacustre şi spaţii verzi, reţeaua stradală cu dimensiuni şi orientări diferite etc., care determină numeroase micro şi topoclimate urbane.

38


Temperatura aerului

in punct de vedere termic, Bucureştiul apare ca o insulă de căldură urbană. Aceasta rezultă din

emperatura medie lunară pune în evidenţă contraste termice între cele două anotimpuri

emperatura medie a lunii iulie este cea mai mare în centrul oraşului (22.8 oC la Bucureşti - Filaret)

gust, când

interiorul oraşului se înregistrează diferenţe termice mari, între suprafeţele împădurite şi cu lacuri

1.0 oC la Bucureşti - Filaret) spre

emperaturile extreme absolute reprezintă valori instantanee, unice, care se produc la un

elieful de câmpie, întins şi relativ uniform, favorizează continentalizarea maselor de aer, ceea ce

emperaturile maxime absolute au atins 42.4 oC la Bucureşti - Filaret, 42.2oC la Bucureşti-Băneasa

astfel: -32.2 oC la Bucureşti-Băneasa, -

raport cu temperaturile extreme, amplitudinea absolută a atins valori de peste 70 oC (74.4 oC la Bucureşti-Băneasa, 72.4 oC la Bucureşti - Filaret).

Dcombustibilii arşi în oraş, din încălzirea excesivă a suprafeţelor de asfalt, cărămidă etc. ca şi din marea aglomerare de populaţie. Textreme. În ianuarie temperatura medie în centrul oraşului este de -2.6oC (la staţia Bucureşti -Filaret), iar la staţia Bucureşti - Băneasa de -3.0 oC. Tşi mai redusă spre periferie (Bucureşti-Băneasa 22.4 oC si Bucureşti - Afumaţi 22.1 oC). Diferenţele termice dintre centrul oraşului şi periferie sunt cele mai evidente în luna auajung la 10 C. Înfaţă de suprafeţele cu clădiri dense, care uneori depăşesc 2 oC. Temperatura medie anuală scade şi ea din centrul oraşului (1periferia acestuia (10.5 oC la Bucureşti - Băneasa) şi în judeţul Ilfov. Tmoment dat. Aceste valori dau indicaţii asupra limitelor extreme posibile maxime şi minime, între care pot avea loc variaţiile neperiodice ale temperaturii aerului. Rduce la schimbarea caracteristicilor lor termice şi la adâncirea contrastelor termice dintre zi şi noapte, iarna şi vara etc.. În al doilea rând poziţia geografică a judeţului Ilfov la intersecţia invaziilor de aer rece, continental arctic sau polar cu cel fierbinte continental tropical, determină cele mai mari contraste dintre iarnă şi vară. În asemenea situaţii amplitudinile termice absolute cresc foarte mult. Tşi 41.1 oC la Bucureşti - Afumaţi la data de 5 iulie 2000. Temperaturile minime absolute au coborât sub -30 oC30.0oC la Bucureşti - Filaret, la data de 25 ianuarie 1942 şi -30.21 oC la Bucureşti - Afumaţi la data de 6 februarie 1954. În

39


Valorile orare ale temperaturii aerului sunt influenţate atât de condiţiile de circulaţie a aerului, cât şi de caracteristicile suprafeţei active, în raport cu care se produce încălzirea şi răcirea acestuia în

ai scăzute valori medii ale temperaturii orare atât la staţia meteorologică ucureşti-Băneasa, cât şi la staţia Bucureşti - Filaret se instalează după răsăritul soarelui, în jurul

screştere a valorilor până în jurul orei 5, după care curba devine scendentă atingând valoarea maximă la ora 15 când radiaţia solară începe să scadă din nou în

mperaturi caracteristice. Astfel, cursul unui an, se remarcă, în medie, nopţi geroase, zile de iarnă şi zile cu îngheţ mai puţine în

apori de apă conţinută într-o unitate de ăsură a volumului de aer. Umezeala aerului se datorează advecţiilor aerului maritim – tropical şi

n centrul oraşului spre periferie: ăneasa şi Filaret 75%, Afumaţi 77%.

e caracterizează lunile de vară, cu deosebire iulie, fiind sub 0%. Cele mai mari valori caracterizează lunile de iarnă, îndeosebi decembrie, fiind de 85-90%.

cursul unei zile. Astfel, se înregistrează un maxim dimineaţa când are loc un minim de

şi de fenomenul de eaţă.

cursul celor 24 de ore. În luna ianuarie cele mBorei 8, fiind de -4.4 oC şi respectiv -3.8 oC. Cele mai ridicate valori la ambele staţii se produc la orele 15, atingând 0.2, 0.4 oC. În luna iulie se constată o deaintensitate (26.9 oC Bucureşti-Băneasa, 27.4 oC Bucureşti - Filaret). Regimul termic este bine completat de frecvenţa zilelor cu diferite teînoraş, crescând spre periferia acestuia, iar zilele tropicale, zilele de vară şi nopţile tropicale mai numeroase în oraş şi mai reduse spre periferia acestuia. Umezeala relativă a aerului reprezintă cantitatea de vmmediteranean cald şi umed, care se produc îndeosebi iarna, ca şi celor oceanice, mai frecvente vara. La acestea se mai adaugă şi evaporaţia de pe suprafaţa râurilor, a lacurilor, terenurilor irigate, luncilor umede şi evapotranspiraţia plantelor şi a solului. Media multianuală a umezelii relative are valori ce creşte diB Cele mai mici valori ale umezelii relativ7Teritorial, umezeala relativă variază mult de la un loc la altul în raport cu structura suprafeţei active. Ca urmare a marilor variaţii de temperatură, umezeala relativă poate creşte sau scade foarte mult întemperatură, şi un minim la amiază când are loc un maxim de temperatură. Umezeala ridicată a aerului de pe unele suprafeţe este pusă în evidenţăc

40


Anual, se produc în medie, 50-60 zile cu ceaţă, mai numeroase fiind pe suprafeţele lacurilor şi ale

recipitaţiile atmosferice constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale climei, care

unoaşterea cantităţii de precipitaţii, a regimului anual şi multianual, a variabilităţii acestora de-a

şezarea la periferia influenţelor anticiclonului asiatic şi a ciclonilor oceanici şi mediteraneeni,

in datele pluviometrice de la staţiile şi posturile meteorologice de pe teritoriul Municipiului

cursul anului se înregistrează un maxim de precipitaţii în iunie, cu acelaşi regim de variaţie

una cu cele mai mici cantităţi de precipitaţii este februarie când se produc ceva mai mult de 1/3

alori foarte apropiate de cele din luna februarie sunt şi în luna martie, fapt ce determină uneori

portul principal de apă la volumul mediu multianual îl dau precipitaţiile din sezonul cald al anului,

râurilor. În oraşul Bucureşti se produce mai ales “ceaţa urbană”, ca urmare a poluării atmosferei cu fum, funingine, praf, gaze de eşapament etc.. Pse reflectă în cea mai mare măsură în peisajul geografic şi în economia agricolă a unei regiuni. Clungul timpului, a frecvenţei formei şi intensităţii cu care cad, prezintă un deosebit interes practic, aplicativ şi teoretic în scopul folosirii complexe ca rezervă de umezeală a solului, ca sursă de alimentare a râurilor şi pentru preîntâmpinarea şi combaterea efectelor lor negative. Ateritoriului municipiului Bucureşti îi sunt specifice precipitaţiile de tip frontal şi convectiv. DBucureşti rezultă că media multianuală a cantităţilor de precipitaţii variază între 550-593 mm anual, cele mai mari cantităţi producându-se deasupra oraşului Bucureşti, unde cantitatea de aerosoli este mai mare ca urmare a industrializării. Înteritorială, valori mai mari în oraş (Bucureşti - Filaret 86 mm), şi mai reduse spre periferie (Bucureşti-Băneasa 84 mm, Bucureşti - Afumaţi 83 mm). Ldin valoarea maximului pluviometric (Bucureşti - Filaret 33 mm, Bucureşti-Băneasa 32 mm şi Bucureşti - Afumaţi 31 mm). Cauza acestora o constituie persistenţa tipului anticilonic de circulaţie atmosferică. Vseceta de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii care aduce prejudicii culturilor agricole. Aca urmare a advecţiilor maselor de aer umed ce vin dinspre Oceanul Atlantic, şi a proceselor termo - convective, care produc ploile cu caracter torenţial însoţite uneori şi de grindină. Ploile torenţiale se produc mai ales deasupra Bucureştiului, unde convecţia termică este mai puternică. În Bucureşti, în raport cu direcţia de advecţie a maselor de aer cât şi cu convecţia termică, precipitaţiile se repartizează neuniform, producându-se diferenţiat sau numai pe unele areale.

41


În sezonul rece al anului, datorită frecvenţei mari a maselor de aer continental-uscat şi a slăbirii convecţiei termice, cantitatea de apă scade substanţial. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore reprezintă o caracteristică importantă a regimului precipitaţiilor din municipiul Bucureşti, ca de altfel din toată partea estică a Câmpiei Române. Frecvenţa mare a acestor precipitaţii în special în semestrul cald subliniază caracterul continental al acestei clime a ţării. Ele sunt generate de o umezeală absolută mare a aerului, de o activitate frontală mai intensă şi de convecţia termică, care stimulează dezvoltarea norilor şi intensificarea precipitaţiilor. Cele mai ridicate maxime în 24 de ore au depăşit 100 mm la staţiile: Bucureşti - Filaret, 136 mm la data de 17 iunie 1910, Bucureşti-Băneasa 107.7 mm la data de 15 iulie 1954 şi Bucureşti Afumaţi 107.3 mm la data de 20 august 1949. Numărul zilelor cu precipitaţii (>0.1 mm), în cursul anului nu este constant de la o lună la alta. În general, el are o variaţie care se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu mersul anual al cantităţilor lunare de precipitaţii. Lunile care au cel mai mare număr de zile cu precipitaţii sunt Mai şi Iunie, iar cele mai puţine zile se înregistrează în Septembrie şi Octombrie. În zona de câmpie unde este situat judeţul Ilfov, frecvenţa medie multianuală a precipitaţiilor este sub 100 zile. Excepţie face zona oraşului Bucureşti unde numărul anual depăşeşte 110 zile. Vântul, ca şi ceilalţi parametri climatici este influenţat de circulaţia generală a atmosferei, dar şi de diferite obstacole care se găsesc în vecinătatea suprafeţei terestre şi care au înălţimi reduse (păduri, aşezări omeneşti etc.). Direcţia predominantă din care bate vântul în judeţul Ilfov şi Bucureşti este NE (23% la Bucureşti-Băneasa), urmată de cele de SV (15%). În cursul anului, direcţia vântului se modifică foarte puţin de la un anotimp la altul, în funcţie de schimbările circulaţiei generale a atmosferei, de la iarna la vara şi invers. În general, se menţine cam aceeaşi situaţie a vânturilor dominante, fiind puţin modificată frecvenţa acestora. În Bucureşti direcţia vântului poate varia în funcţie de orientarea străzilor, lărgimea bulevardelor şi şoselelor, poziţia pieţelor etc.. Direcţiei nord-est ii revin şi cele mai mari viteze medii anuale: viteze 3.9 m/s la Bucureşti-Băneasa, urmată de direcţia est: 3.6 m/s.

42


Oraşul influenţează şi asupra vitezei vântului. Astfel, în oraş, cea mai mare frecvenţă anuală o au vânturile cu viteze mici sub 1 m/s. Un fenomen specific climei oraşului Bucureşti îl constituie circulaţia locală de tip briză, care ia naştere datorită încălzirii diferenţiate a oraşului comparativ cu câmpia limitrofă. O circulaţie locală a aerului se realizează chiar în cadrul oraşului între părţile însorite (străzi cu astfalt, pieţe) şi cele umbrite (parcuri, lacuri de agrement), cu condiţia ca timpul să fie calm şi soarele să strălucească puternic. Elemente de hidrografie şi hidrogeologie Din punct de vedere hidrologic şi hidrogeologic, municipiul Bucureşti se suprapune peste bazinul hidrografic Argeş, principalele cursuri de apă care străbat zona fiind Dâmboviţa şi Colentina. Dâmboviţa este cel mai important afluent al Argeşului, având un debit mediu la vărsare de 17 m3/s, influenţat evident şi de deversările de ape uzate menajere, industriale şi pluviale ale municipiului Bucureşti. Astfel, debitul Dâmboviţei este suplimentat la Arcuda şi Roşu prin trei apeducte care transferă o parte din apele Argeşului pentru a acoperi necesarul de apă al municipiului Bucureşti. De asemenea, principalul afluent al Dâmboviţei în acest sector, Colentina, preia o parte din debitele Ialomiţei pentru menţinerea amenajărilor lacustre de pe cursul său. În cazul Dâmboviţei, regimul scurgerii pe teritoriul municipiului Bucureşti a fost complet modificat prin realizarea Lacului Ciurel şi a canalului colector A0. Colentina, al doilea râu ca importanţă care străbate zona, afluent al Dâmboviţei, prezintă un curs amenajat în totalitate, pe teritoriul municipiului Bucureşti găsindu-se lacurile Griviţa (53 ha), Băneasa (40 ha), Herăstrău (77 ha), Floreasca (80 ha), Tei (82 ha), Plumbuita (40 ha) şi Fundeni (402 ha). În afara acestora, sunt cunoscute lacurile antropice (unele reprezintă modificări ale lacurilor naturale) din parcurile Cişmigiu, Tineretului, Circului, Titan, Bailescu etc., majoritatea cu rol peisagistic şi de agrement. În cadrul perimetrului analizat apele subterane sunt în strânsă legătură cu caracteristicile morfologice şi constituţia geologică a subsolului. Adâncimea la care se găseşte pânza de apă freatică variază în general în funcţie de caracteristicile reliefului şi a depozitelor acvifere. Spre nord, în lunca Dâmboviţei, apele freatice se găsesc între 0 şi 3 m, iar în zona de interfluviu, partea centrală şi de sud a zonei analizate, între 7 şi 30 m.

43


Pânza de apă freatică se află în baza depunerilor de loess şi loessoide (- 20 m şi – 30 m) şi din ea se alimentează cu apă potabilă platformele industriale şi locuinţele care nu sunt racordate la reţeaua de alimentare. S-a putut delimita un strat de apă freatică de adâncime medie (-20…-30 m), situat într-un orizont de nisipuri de grosimi considerabile, care furnizează o apă bună din punct de vedere calitativ şi un strat acvifer de mare adâncime, care se desfăşoară la baza complexului marnos ce dispune de cantităţi însemnate de ape, cu calitate bună. Din cercetările efectuate pe foraje adânci au rezultat următoarele acvifere:

- acviferul cantonat în pietrişurile inferioare (Frăteşti) este reprezentat prin trei orizonturi acvifere corespunzătoare celor trei orizonturi de nisipuri. Apa din aceste pânze are un puternic caracter ascensionar, iar debitul este de 60-80 mc/oră;

- acviferul cantonat în orizontul de nisip care are ca pat impermeabil complexul lacustru şi ca acoperiş complexul argilelor intermediare. Acest acvifer comunică cu orizontul freactic cantonat în Pietrişurile de Colentina;

- orizontul freatic cantonat în Pietrişurile de Colentina, fiind direct influenţat de apele de precipitaţii şi de râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Complexul acvifer freatic de mică adâncime este localizat în baza depozitelor loessoide şi a pietrişurilor de Colentina. În cazul stratului acvifer din baza depozitelor loessoide acesta are o grosime de 5-10 m, dispunând de capacităţi de debitare reduse datorită compoziţiei granulometrice. Alimentarea stratului acvifer se face direct din apele pluviale sau din râul Colentina. În cazul stratelor cantonate în Pietrişurile de Colentina, datorită adâncimilor reduse la care se află, este recomandabilă utilizarea lor doar în scop industrial. Pietrişurile de Colentina sunt formate din pietrişuri mărunte cu nisipuri şi sunt întâlnite între 12-19 m şi între 30-38 m. Complexul acvifer de medie adâncime este situat în nisipurile de Mostiştea şi este prezent între 41-77 m. Capacitatea de debitare variază între 2-8 l/s funcţie de caracteristicile locale. Resursele de apă din municipiul Bucureşti satisfac doar în parte necesarul populaţiei şi activităţilor antropice, deficitul fiind completat din râul Argeş şi din apele subterane din partea sud vestică şi vestică a oraşului. De altfel, din punct de vedere calitativ, apele de suprafaţă şi apele freatice din orizonturile superioare nu permit utilizarea pentru consumul populaţiei sau pentru activităţi economice şi sociale.

44


Condiţii pedologice Solurile iniţiale din cadrul intravilanului existent s-au format şi au evoluat în strânsă legătură cu factorii de mediu şi au fost modificate profund de cei antropici. Condiţiile naturale de relief, rocă, climă şi vegetaţie au dus la formarea în zonă a solurilor brun-roşcate din clasa solurilor argiloiluviale. Materialele parentale pe care s-au dezvoltat solurile din acest sector sunt reprezentate de depozite loessoide (alcătuite din prafuri argiloase, slab nisipoase, cenuşii-gălbui, cu grosimi de 10-20 m). Modificările antropice puternice datorate construcţiilor de diferite tipuri (locuinţe, platformele industriale, căile ferate, reţeaua de drumuri etc.), au determinat destructurarea profilului de sol iniţial şi apariţia aşa-numitelor „protosoluri antropice” sau „soluri de umplutură” (din clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate). Ceea ce caracterizează protosolurile antropice din perimetrul urban al municipiul Bucureşti este prezenţa pe profil a diferitelor materiale de construcţie (resturi de cărămizi, nisip, resturi de zidărie). Existenţa diferitelor materiale bogate în calciu face ca aceste soluri să se încadreze în clasa solurilor slab bazice, în timp ce solurile brun-roşcate sunt soluri slab acide-neutre. Protosolurile antropice, spre deosebire de solurile brun-roşcate ce au format învelişul edafic iniţial, sunt nestructurate, cu o slabă activitate microbiologică, fără un orizont biologic activ bine definit, utilizarea lor ca suport pentru spaţii verzi necesitând costuri suplimentare, toate acestea adăugându-se costurilor totale de mediu. O altă fază în degradarea solurilor din mediul urban a început o dată cu industrializarea masivă şi intensificarea traficului rutier care determină poluarea chimică a solurilor prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (metale grele, sulf etc.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind la reducerea capacităţii productive a acestora. În cadrul municipiului Bucureşti, învelişul edafic cuprinde atât soluri brun-roşcate aflate în diferite stadii de degradare, corespunzând sectoarelor de terenuri virane şi parcuri, cât şi protosoluri antropice care deţin cea mai mare parte din teritoriu. În perimetrul analizat solurile cunosc cele mai diverse folosinţe, de la terenuri virane, grădini de legume, spaţii verzi, la diferite categorii de construcţii (locuinţe, unităţi industriale, spaţii comerciale, depozite, căi de comunicaţie).

45


O caracteristică a zonei este degradarea solurilor prin acoperirea cu plăci de ciment sau depozitarea deşeurilor de diferite provenienţe. Vegetaţia şi fauna Asemenea celorlalte componente ale cadrului natural, dar evident într-o măsură mai mare, vegetaţia şi fauna din zona municipiului Bucureşti au suferit importante schimbări datorate acţiunii antropice. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este oferit de restrângerea treptată a pădurilor ce ocupau odinioară aproximativ tot perimetrul oraşului şi din care astăzi au mai rămas doar petice restrânse (Băneasa, Tunari, Andronache etc.). Teritoriul municipiului Bucureşti se află în zona pădurilor nemorale care era caracterizată prin:

- pădurea de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto), care ocupa odinioară mare parte din arealul municipiului Bucureşti;

- pădurea de tip şleau de câmpie alcătuită din stejar pedunculat (Quercus robur), cer (Quercus cerris), tei (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestris) etc., localizată în sectoare din nordul şi estul oraşului.

Zona silvostepei, situată mult mai la est, nu are decât o proiecţie prin elementele care atestă gradul de antropizare a vegetaţiei naturale iniţiale. Urme ale acestor păduri nu se regăsesc azi, extinderea în secolele XVII-XIX a suprafeţelor agricole şi apoi a celor construite, contribuind la îndepărtarea vegetaţiei iniţiale. În prezent, vegetaţia iniţială a fost înlocuită aproape în totalitate, locul acesteia fiind luat de spaţii construite, terenuri virane, căi de comunicaţie, spaţii verzi etc. Spaţiile verzi cuprind specii de plante care s-au adaptat la climatul urban. Astfel, în alcătuirea acestora intră specii caracteristice zonei silvostepei (Quercus sp., Tilia sp.), cât şi o serie de specii alohtone care s-au adaptat la climatul urban (stejarul roşu american, frasinul, tuia, pinul, molidul, magnolia etc.). Fauna iniţială, a cărei distribuţie este strâns legată de vegetaţie, a dispărut din arealul municipiului Bucureşti. S-au dezvoltat specii antropofile, cum sunt: vrabia, cioara, mierla, turturica. Depozitele necontrolate de deşeuri şi bălţile colmatate cu deşeuri de diferite tipuri reprezintă focare de înmulţire şi răspândire pentru şobolani, muşte, ţânţari etc. (C. Drugescu, 1999).

46


2.1.2.2. CARACTERISTICI ADMINISTRATIVE ŞI ECONOMICE

Harta administrativă a Municipiului Bucureşti Municipiul Bucureşti este cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării, fiind împărţit în şase sectoare administrative dispuse radial, pornind din centru şi lăţindu-se către exterior. Oraşul are o suprafaţă de 238 km2 şi o populaţie de 1.927.559 locuitori (la nivelul anului 2004), densitatea fiind de 8107,6 locuitori/km2. Densitatea brută a locuitorilor:

- în teritoriul administrativ - 9895 loc/Km2 (existent 8.881 loc/Km2); - în teren intravilan - 100 loc/Km2 (existent 103 loc/Km2).

DISTRIBUIREA POPULAŢIEI PE SECTOARE ŞI PE SEXE SSeeccttoorr MMaassccuulliinn FFeemmiinniinn TToottaall PPoonnddeerree((%%)) 1 104937 126571 231508 12,01 2 167568 193835 361403 18,75 3 182746 210577 393323 20,41 4 140442 159702 300144 15,57 5 134441 146229 280670 14.56 6 167092 193419 360511 18,70 TToottaall 889977222222 11003300333333 11992277555599 110000 Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2004.

47


Distributia populatiei pe sectoare

231508360511

1 2 3361403

393323

280670

300144

4 5 6

În municipiul Bucureşti la nivelul anului 2003, pop activă era de 991.000 persoane, din care: popula rsoane, iar şomeri - 85.000 de persoane.

ST ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

ŢŢII EECCOONNOOMMIICCEE LL PPOOPPUULLAAŢŢIIEE ((mmiiii ppeerrssooaannee))

ulaţiaţia ocupată - 906.000 pe

RUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE, PE

AACCTTIIVVIITTĂĂ TTOOTTAAAgricultură, vânătoare şi silvicultură 15 Pescuit şi piscicultură - Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă

242

2 216 24

Construcţii 69 Comerţ 151 Hoteluri şi restaurante 17 Transport, depozitare şi comunicaţii 89 Intermedieri financiare 16 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 53 Administraţie publică şi apărare 97 Învăţământ 54 Săn ală 59 ătate şi asistenţă sociCelelalte activităţi ale economiei naţi

44

rs Su a Statistică, Anuarul Statistic al României, 2004. datelor : Institutul Naţional deonale

48


În m ciuni pi a conductelor de distribuţie a gazelor naturale este de 1813 Km, gime c ea reţelei de distribuţie a

apei potabi

LE ŞI AGRICOLE

.

iittăăţţiiii ttăăţţii

ul Bucureşti, lungimelun a onductelor de canalizare publică este de 1850 km, iar

le este de 2185 Km. lungim

2.1.2.3. ACTIVITĂŢI INDUSTRIA

NNrr..ccrrtt.

DDeennuummiirreeaa aaccttiivv NNrr.. ssoocciiee

1. Industria extractivă 65 2. Industria produselor primare 968 3. Industria energetică 81 4. Industria metalurgică, a construcţiilor metalice şi a

produselor din metal 864

5. Industria de maşini şi echipamente 3576. Industria de echipamente electrice şi optice 852 7. mijloacelor de transport 104 Industria8. Industria uşoară 572 9. Industria confecţiilor 892 10. Industria pielăriei 493 11. Industria lemnului, celulozei şi hârtiei 3 4912. Producţia de mobilier 440 13. Industria alimentară 1.092 14. Industria băuturilor şi a tutunului 157 15. Agricultură şi servicii specifice 14 16. Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură şi

servicii 0

17. Construcţii 5.802 18. Comerţ cu ridicata 19.07119. Comerţ cu amănuntul 22.555 20. Exportatori 0 21. Turism hoteluri şi restaurante 1.896 22. Turism – agenţii de turism 544 23. Transporturi 2.874 24. Tehnologia informaţiei 2.535 25. Cercetare - dezvoltare 283 26. Servicii profesionale 9.283 27. Poşta, curierat şi telecomunicaţii 568 28. Servicii generale 6.579

49


29. Servicii sociale 4.312 30. Servicii de colectat şi reciclat deşeuri 202 31. Mijloace de informare şi publicitate 2.796 32. Edituri, tipografi d

suporţi 06 i, repro ucerea înregistrărilor pe 1.7

33. Alte domenii 1.519 TToottaall 8899..996699 Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 20 TERENURI DEGRADATE DATORITĂ DEPOZITE E DEŞEURI MENAJERE SOLIDE ŞI A

DEŞEURILOR INDUSTRIALE, DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI

03.

LOR D

SSeeccttoorr SSuupprraaffeeţţee aaggrriiccoollee ddeeggrraaddaattee ((hhaa))

1 8,36 2 1,30 3 10,88 4 13,22 5 9,46 6 11,08

TToottaall 5544,,3300 Sursa datelor: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale –

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bucureşti, 2004

2.2.

omânia si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru încheierea niunea Europeană. România va implementa acquis-ul comunitar în

ll

• d controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV)

anul 2010.

La nivelul municipiului Bucureşti suprafaţa cultivată este de 2.456 hectare.

STAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Rpregătirilor de aderare la Udomeniul protecţiei mediului până la data aderării, cu excepţia următoarelor acte comunitare:

CCaa iittaatteeaa aaeerruulluuii Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privinrezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile service, pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani, până în

50


MMaa aaggeemmeennttuull ddeeşnn ş• jele şi deşeurile de ambalaje, pentru care se

• pentru care se solicită o perioadă de

• pentru care se solicită o

aalliittaatteeaa aappeeii

te urbane, pentru care se solicită o

• e se solicită

• ână în anul 2015.

oonnttrroolluull ppoolluuăărriiii iinndduussttrriiaallee şşii mmaannaaggeemmeennttuull rriissccuulluuii

Dire 1/EC privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC), pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 8 ani, până în anul 2015.

ţie de 8 ani, până în anul 2015. Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanţi specifici în atmosferă

Rom ura deplina onformare cu prevederile şi implementarea acestuia. Pentru acest sector, România nu a solicitat

• 337/CEE modificată prin Directivele 97/11/CE şi 2003/35/CE privind

:

eeuurriilloorr Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalasolicită o perioadă de tranziţie de 3 ani, până în anul 2010. Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind deşeurile, tranziţie de 10 ani, până în anul 2017. Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, perioadă de tranziţie de 3 ani, până în anul 2010.

CC• Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uza

perioadă de tranziţie 15 ani, până în anul 2022. Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru caro perioadă de tranziţie de 15 ani, până în anul 2022. Directiva nr.76/464/EEC privind descărcarea substanţelor periculoase (şi a celor 7 directive fiice), pentru care se solicită o perioadă de 8 ani, p

• Directiva nr.91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 7 ani, până în anul 2014.

CC• ctiva Cosiliului nr.96/6

• Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor în anumite activităţi şi instalaţii (COV), pentru care se solicită o perioadă de tranzi

•prin instalaţii mari de ardere (LCP), pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, până în anul 2012.

11.. LLeeggiissllaaţţiiee oorriizzoonnttaallăă

ânia a acceptat în totalitate acquis-ul comunitar din acest sector şi va asigcperioadă de tranziţie.

Directiva 85/evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Transpunere

51


- H.G. nr. 918/2002 (M.Of. nr. 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse

uri, modificată prin H.G. nr. 1705/2005 (M.Of. nr. 970/22.10.2004).

• privind accesul publicului la informaţia de mediu

- iber la informaţia privind

H.G. nr. 1076/2004 (M.Of. nr. 707/5.10.2004) privind stabilirea procedurii de realizare a pentru planuri şi programe.

tării anumitor directive din domeniul mediului

• Decizia 93/389/CEE şi Decizia 280/2004 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de

2

Directiva 93/389 nu se transpune în legislaţia naţională, ea fiind implementată ca atare. 22.. lluuii

• privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi

lorile limită pentru dioxidul

nd valorile limită pentru benzen şi monoxid

CE din 12/2/2002 privind poluarea aerului cu ozon

- 43/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr.

- re şi Gestionare a Calităţii Aerului (SNEGICA)

acestei proced

Directiva 90/313/CEE şi Directiva 2003/4/CE

Transpunere: H.G. nr. 1115/2002 (M.Of. nr. 781/28.10.2002) privind accesul lmediul.

• Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra

mediului Transpunere:

-evaluării de mediu

• Directiva Consiliului 91/692/CEE privind standardizarea şi raţionalizarea rapoartelor

asupra implemenDirectiva 91/692/CEE nu necesită transpunere.

CO şi alte gaze cu efect de seră

CCaalliittaatteeaa aaeerruu

Directiva 96/62/CE din 27/9/96 directivele fiice: - Directiva Consiliului 1999/30/CE din 22/4/1999 privind va

de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic

- Directiva 2000/69/CE din 16/11/2000 privide carbon în aerul înconjurător

- Directiva 2002/3/Transpunere: O.U.G. nr. 2655/2001(M.Of. nr. 773/.12.2001) H.G. nr. 586/2004 (M.Of. nr. 398/03.05.2004) privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evalua

52


- H.G. nr. 543/2004 (M.Of. nr. 393/04.05.2004) privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp H.G. nr. 731/2004 (M.Of. nr. 496/02.06.2004) privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru - Protecţia Atmosferei

- rului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi

- 2 pentru aprobarea Normativului

• 94/63/CE din 20/12/1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili

- cărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la

ei la terminale şi la staţiile de

pul limitării emisiilor de compuşi organici volatili terminale şi la

mari de ardere (amendată prin Directiva nr. 2003/87/CE) din 13/10/2003 prin care se stabileşte o schemă pentru comercializarea permiselor pentru

- 003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor

- .G. nr. 541/2003

- H.G. nr. 738/2004 (M.Of. nr. 476/27.05.2004) privind aprobarea Planului Naţional de Protecţie a Atmosferei Ordinul Ministeclasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului in România (M.Of. nr. 739/09.10.2002) Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/200privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (M.Of. nr. 765/21.10.2002)

Directiva(COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile service Transpunere: H.G. nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, înterminale şi la staţiile de benzină (M.Of. nr. 348/29.06.2001)

- Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 781/2004 (M.Of. nr. 1243/23.12.2004) care aprobă Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1103/2002 (M.Of. nr. 77/31.01.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia benzinbenzină

- Ordinul MIR nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scorezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei lastaţiile de benzină (M.Of. nr. 10/10.01.2002)

• Directiva 80/2001/CEE din 23/10/2001 privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă de la instalaţiile

emisiile de gaze cu efect de seră, în interiorul Comunităţii Transpunere: H.G. nr. 541/2poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere H.G. nr. 322/14.04.2005 pentru modificarea si completarea H

53


• Directiva Consiliului nr. 98/70/EC privind calitatea benzinei şi motorinei

-

- ocolului la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite pentru tice, adoptat la Kyoto, la 11 decembrie 1997

• nte, provenite de la

• va Comisiei 2001/63/EC care adaptează progresului tehnic Directiva 97/68/EC

privind armonizarea legislaţiei Statelor Membre referitoare la măsurile luate împotriva

te pe echipamente nerutiere.

e de la acestea (M.Of. nr. 623/22.08.2002) Ordinul MIR nr. 636/2002 privind desemnarea serviciului tehnic în vederea eliberării aprobării

toarele cu ardere destinate maşinilor mobile nerutiere – (M.Of. nr. 947/23.12. 2002)

• 29/6/2000 privind substanţele care epuizează stratul de

tul de ozon

33..

• Transpunere:

Transpunere: H.G. nr. 732/2001 (M.Of. nr. 461/13.08.2001) privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei

• Decizia Consiliului nr. 93/389/CEE (amendată prin Directiva nr. 99/296/CEE) privind

mecanismul de monitorizare comunitar pentru CO2 şi alte gaze cu efect de seră Transpunere: Legea nr. 3/2001 de ratificare a protschimbări clima

Directiva Consiliului 97/68/EC privind armonizarea legislaţiei Statelor Membre referitoare la măsurile luate împotriva emisiilor de gaze şi particule poluamotoarele cu combustie internă instalate pe echipamente nerutiere.

Directi

emisiilor de gaze şi particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie internă instalaTranspunere:

- H.G. nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere internă, destinate maşinilor mobile nerutiere şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiei de gaze şi particule poluante provenit

-de tip pentru mo

Regulamentul 2037/2000/CE din ozon Transpunere:

- Legea nr. 159 din 3 octombrie 2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stra

CCaalliittaatteeaa aappeeii

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane

54


- H.G. nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (M.Of. nr. 187/2002)

- 2/21.04.2005 (M.Of. nr. 398/11.05.2005) pentru modificarea H.G. nr.

- spodărire a apelor

• elor de suprafaţa destinate prelevării de apă potabilă

- r. 377/2001 privind aprobarea obiectivelor de referinţă pentru calitatea apelor

ivind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din

- a apelor de suprafaţă

• privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din

-

f. nr. 296/06.06.2001)

-

- 03 (M.Of. nr. 71/28.01.2004) privind aprobarea organizării sistemului de monitorizare suport naţional integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi

H.G. nr. 35188/28.02.2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare a apelor uzate in mediul acvatic

- O.M. nr. 1141/06.12.2002 (M.Of. nr. 21/16.01.2003) privind aprobarea procedurii si competentelor de eliberare a permiselor şi licenţelor de gospodărire a apelor O.M. nr. 1241/16.01.2003 (M.Of. nr. 104/19.02.2003) privind aprobarea procedurii pentru modificarea sau retragerea permiselor şi licenţelor de go

Directiva nr. 75/440/CEE privind calitatea ceruta a ap

Transpunere: Ordinul MAPM nde suprafaţă

- H.G. 100/07.02.2002 (M.Of. nr. 130/19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului prapele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă O.M. nr. 1146/10.12.2002 (M.Of. nr. 197/27.03.2002) pentru aprobarea Normelor referitoare la obiectivele de referinţa pentru clasificare

Directiva 91/676/CEEsurse agricole Transpunere:

- Ordinul MAPM nr. 740/08.08.2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole Ordinul comun al MAPM şi MAAP nr. 452/2001 si 105951/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei şi a grupului de sprijin pentru aplicarea acestui plan (M.O

- Ordinul MAPM nr. 918 din 8 octombrie 2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor H.G. nr. 964/13.10.2000 (M.Of. nr. 526/25.10.2000) privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole O.M. nr. 1072/19.12.20

55


instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor din apele de suprafaţă şi apele subterane

- Ordinul nr. 241/2005 (M.Of. nr. 508.15.06.2005) al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde exista surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activitati agricole (zone vulnerabile

f. nr.

-

- durilor şi Protecţiei Mediului nr. 1141/2002 privind aprobarea

- 3.03.2003 şi al MSF nr. 191/07.03.2003 (M.Of. nr. 213/01.04.2003)

• luarea cauzată de anumite substanţe periculoase

• valorile limită şi obiectivele de calitate pentru

• de cadmiu

pentru orurilor

ări de mercur diferit

• te pentru din Directiva

• anexa II din Directiva 86/280/CEE

şi potenţial vulnerabil)

Directiva 76/464/CEE privind podeversate în mediul acvatic al Comunităţii (şi cele 7 directive fiice) Directiva Consiliului 82/176/CEE privind descărcările de mercur provenite din industria producătoare de electrolize cu clor-alcali Directiva Consiliului 83/513/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru descărcările

• Directiva Consiliului 84/156/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitateevacuările de mercur din sectoare, altele decât cele provenind din electroliza clalcalin, evacu

• Directiva Consiliului 84/491/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de hexaclorciclohexan (HCH) Directiva Consiliului 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitaevacuările unor substanţe periculoase precizate în lista I a anexei 76/464/CEE Directiva Consiliului 88/347/CEE care modifică

• Directiva Consiliului 90/415/CEE care modifică anexa II din Directiva 86/280/CEE Transpunere:

- H.G. nr. 18/2002 privind aprobarea Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase (M.O132/20.02.2002) Amendat prin H.G. nr. 351/21.04.2005 (M.Of. nr. 428/20.05.2005) H.G. nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă

- H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase

- Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 377/2001 privind aprobarea obiectivelor de referinţă pentru calitatea apelor de suprafaţă Ordinul Ministerului Apelor, Păprocedurii şi competentelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor O.M. al MAPM nr. 1406/0pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătate umană

56


- O.M. nr. 501/04.08.2003 (M.Of. nr. 591/20.08.2003 privind aprobarea Regulamentului pentru iul acvatic şi apelor subterane

- 04.2003 (M.Of. nr. 305/07.05.2003) privind aprobarea Metodelor de măsurare şi

cu

-

•

- 002) privind aprobarea procedurilor de

ităţilor desfăşurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerţului şi a procedurilor de reglementare sanitară a punerii pe piaţă

- 29.01.2004 (M.Of. nr. 133/13.02.2004) pentru aprobarea normelor de

- diul de viaţă al populaţiei

O.M. nr. 201/14.03.1997 (M.Of. nr. 348/09.12.1997) pentru aprobarea normelor metodologice

esită protecţie sau

Hotărârea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor e în scopul susţinerii vieţii piscicole ( M.Of. nr.

tie 2002)

• onsumului uman

-

întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru medO.M. nr. 35/02.analiză folosite la determinarea substanţelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate şi apele de suprafaţă

- O.M. nr. 370/19.06.2003 (M.Of. nr. 756/29.10.2003) privind aprobarea unei liste laboratoarele de referinţă O.M. nr. 44/09.01.2004 (M.Of. nr. 154/23.02.2004) privind aprobarea regulamentului de monitorizare a calităţii apei pentru substanţe prioritare/prioritare periculoase

Directiva 76/160/CEE privind calitatea apelor de îmbăiere Transpunere:

- H.G. nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere (M.Of. nr. 350/ 27.05.2002)

- Legea nr. 100/26.05.1998 (M.Of. nr. 204/01.07.1998) privind asistenţa de sănătate publică O.M. nr. 117/28.02.2002 (M.Of. nr. 181/18.03.2reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcţie, amenajare şi reglementare sanitară a funcţiunii obiectivelor şi activ

a substanţelor şi produselor noi sau importate pentru prima dată şi destinate utilizării ori consumului uman H.G. nr. 88/supraveghere, inspecţie sanitară şi control a zonelor naturale amenajate pentru îmbăiere O.M. nr. 536/23.06.1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997) pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind me

-pentru autorizaţiile/permisele sanitare

• Directiva nr.78/659/EEC asupra calităţii apelor dulci ce necîmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor Transpunere:

-de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorar196 din 22 mar

Directiva Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinate cTranspunere: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (M. Of. nr. 552/2002)

57


- Legea nr. 311/28.06.2004 (M.Of. nr. 582/30.06.2004) pentru amendarea Legii nr. 458/2002

şi a celorlalte directive din domeniul apei

- . nr. 584/30.06.2004) pentru amendarea Legii Apelor nr.

- 6/10.12.2002 (M.Of. nr. 197/27.03.2002) privind aprobarea normelor referitoare la obiectivele de referinţă pentru clasificarea apelor de suprafaţă

• ii cauzate de tanţe periculoase

-

- 8/2002 privind aprobarea Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase

69/CEE privind metodele de măsurare şi frecvenţele de prelevare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate prelevării apei potabile

- 002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească etodele de

privind calitatea apei potabile

• Directiva Cadru privind Apa nr. 2000/60/CEE Transpunere:

- Ordinul MAPM nr. 913 din 15 octombrie 2001 privind aprobarea conţinutului cadru al Planului de gospodărire a apelor pe bazin hidrografic

- Ordinul MAPM nr. 1125/03.12.2002 pentru aprobarea Comitetului de Coordonare şi Monitorizare a Implementării Directivei Cadru 2000/60/CEE

- Legea Apelor nr. 107/25.09.1996 (M.Of. nr. 244/08.10.1996) Legea nr. 310/28.06.2004 (M.Of107/25.09.1996

- H.G. nr. 472/09.06.2000 (M.Of. nr. 272/15.06.200) referitoare la câteva măsuri pentru calitatea mediului acvatic

- O.M. nr. 1125/03.12.2002 pentru aprobarea Comitetului pentru coordonarea şi monitorizarea aplicării directivei 200/60/EC şi a celorlalte directive în domeniul apei O.M. nr. 114

Directiva nr. 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluăranumite subs

Transpunere: Hotărârea de Guvern nr. 101/1997 pentru aprobarea Nomelor specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară Hotărârea Guvernului nr. 11

• Directiva Consiliului 79/8

Transpunere: H.G. nr. 100/2apele de suprafaţă şi utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind mmăsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă

58


44.. MMaannaaggeemmeennttuull ddeeşş • 1/EC privind depozitarea deşeurilor

9/21.04.2005 (M.Of. nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deşeurilor ) privind aprobarea Normativului tehnic

O.U.G. nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor aprobat de

Transpunere:

Ame- 0.04.2002 (M.Of. nr. 325/16.05.2002)

Tran H.G. nr. 1470/09.09.2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale si a Planului Naţional de

• 89/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului

O.U.G. nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobat prin

H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deşeurilor şi rea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

ind etichetarea bateriilor

H.G. nr. 1057 /2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe

eeuurriilloorr

Directiva 99/3Transpunere:

- H.G. nr. 34- O.M. nr. 757/26.11.2004 (M.Of. nr. 86/26.01.2005

privind depozitarea deşeurilor -

Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) • Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva 87/101/EEC şi de

Directiva 91/692/EEC

- H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările şi completările ulterioare ndată de: H.G. nr. 441/3

- H.G. nr. 1159/02.10.2002 (M.Of. nr. 715/14.10.2003)

• Directiva Cadru privind Deşeurile 75/442/EEC, amendată de Directiva 91/156/EEC spunere:

-Gestionare a Deşeurilor

Directiva 91/694/31/CE) Transpunere

-Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001)

-pentru aproba

• Directiva 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe

periculoase şi Directiva 93/86/EC privTranspunere

-periculoase (M.Of. nr. 700/05.11.2001)

• Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

59


Transpunere f. nr. 160/06.03.2002)

•

e H.G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (M.Of. nr.

Am

-

anele fizice responsabile cu stabilirea obiectivelor anuale de recuperare şi reciclare a deşeurilor de

• d eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase (M.Of. nr. 459/27.06.2002)

ltor compuşi similari modificată prin H.G. nr. 291/2005

lista

- 002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

Regulamentul nr. 259/93 privind controlul transportului deşeurilor în, dinspre şi înspre

3/10.12.2002)

- H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M.O- H.G. nr. 268/31.03.2005 (M.Of. nr. 332/20.04.2005) pentru modificarea si completarea H.G. nr.

128/2002 privind incinerarea deşeurilor - O.M. nr. 756/2004 privind aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deşeurilor

Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje Transpuner

-269/23.04.2002)

endata de: - H.G. nr. 899/10.06.2004 (M.Of. nr. 601/05.07.2004)

O.M. nr. 880/20.12.2002 (M.Of. nr. 55/17.01.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

- O.M. nr. 338/13.08.2004 al M.M.G.A. si nr. 625/31.08.2004 al M.E.C. (M.Of. nr. 820/06.09.2004) pentru stabilirea procedurii şi criteriile permise pentru perso

ambalaje.

Directiva 96/59/EC privinTranspunere

- Ordinul MAPM nr. 279/2002 privind înfiinţarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a

- H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ai a

• Decizia 2000/532/CE, amendată de Decizia 2001/119 privind lista deşeurilor, (ce înlocuieşte Decizia 94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia 94/904/CE privinddeşeurilor periculoase) Transpunere H.G. nr. 856/2deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (M.Of. nr. 659/05.09.2002)

•Comunitatea Europeană Transpunere

- H.G. nr. 1357/2002 pentru stabilirea autorităţilor publice responsabile de controlul şi supravegherea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri (M.Of. nr. 89

60


• Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor cultură

• în agricultură

Transpunere 004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în

special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

• gestionarea vehiculelor scoase din uz

de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. d instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, modificată

.. PPrrootteeccţţiiaa nnaattuurriiii

• florei şi

• nservarea pasărilor sălbatice

pa

2/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000

•

• statele membre a pieilor de pui de focă şi a produselor derivate din acestea

le comune pentru importul produselor din n alte cetacee

zării capcanelor de picior

când se utilizează nămoluri provenite din epurare în agriTranspunere

- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare

- Ordinul 344/708/2

Directiva privind Transpunere

- Ordinul nr. 130/2005 al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru aprobarea instrucţiunilor privind modalităţile 99/2004 privinşi completată prin Ordonanţa de Urgentă a Guvernului nr. 1/2005

55

Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, afaunei sălbatice Directiva Consiliului 79/409/CEE privind co

• Convenţia de la Berna 1979 – Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din EuroTranspunere

- Legea nr. 46privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Regulamentul Consiliului 338/97/CEE privind protecţia speciilor sălbatice de floră şi faună prin reglementarea comerţului cu acestea şi amendamentele ulterioare Directiva Consiliului 3/129/CEE privind importul în

• Regulamentul Consiliului 348/81 privind regulibalene sau di

• Regulamentul Consiliului 254/91 privind interzicerea utili

61


Transpunere Ordinul MAPM nr. 647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, captura

- re şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a

plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora ce clarifică alizare cu specii sălbatice CITES

(periclitate) şi nepericlitate. ( M.Of. nr. 416 /26.07.2001)

•

- or zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002 area

entarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi a

unele aspecte procedurale privind activitatea de comerci

Directiva 99/22/CE privind grădinile zoologice Transpunere Legea grădinil

- Ordinul nr. 742/2004 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobinstrucţiunilor privind autorizarea, invacvariilor publice

66.. CCoonnttrroolluull ppoolluuăărriiii iinndduussttrriiaallee şş

rea, reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC) 96/61 din

e

- 5/2002 Ordinul nr. 818/17.10.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate

- - - /1999) - erului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea

- i Protecţiei Mediului nr. 890/2002 pentru înfiinţarea Serviciului de

nţi în

umiţi poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari

Transpunere

ii mmaannaaggeemmeennttuull rriissccuulluuii • Directiva privind preveni

24/9/1996 amendată de Directiva 2003/87 din 13/10/2003 care stabileşte o schemă pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de seră, în interiorul comunităţii Transpuner

- O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării aprobată cu modificări prin Legea nr. 64

-- de mediu

Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu (modificat şi completat prin Ordinul M.A.P.P.M. nr. 709Ordinul MinistReglementării privind evaluarea poluării mediului (modificat prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002) Ordinul Ministerului Apelor şControl al Poluării Industriale

• Directiva Consiliului 88/609/CEE privind limitarea emisiilor anumitor poluaatmosferă de la instalaţii mari de ardere (LCP), revizuită prin: Directiva Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor de ande ardere în aer

62


- Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici

se staţionare

a 11 decembrie 1997 Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei

- 005 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 541/2003

• jore care implică

Transpunere vităţilor care prezintă pericole de accidente majore în

care sunt implicate substanţe periculoase

COV) Transpunere

.2.1. STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI

ndiţiilor

şi o e, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului.

itală a fost pusă în funcţiune e lităţii aerului, care funcţionează la parametrii proiectaţi,

Europene. În acest fel, datele referitoare la calitatea , inclusiv publicului.

se şi sunt compuse din :

produşi de sur- Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor

Unite asupra schimbărilor climatice adoptat l-- H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor

poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere H.G. nr. 322/2

Directiva Consiliului 96/82/EC privind controlul accidentelor masubstanţe periculoase (SEVESO)

- H.G. nr. 95/2003 privind controlul acti

• Directiva Consiliului 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili

provenind din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (

- H.G. nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorită utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

- H.G. nr. 1902/2004 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 699/2003 2 Poluarea aerului în Municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită în primul rând code emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum

repartiţie neuniformă a acestor surs La începutul anului 2004 (în cadrul programului PHARE 2000), în Capreţ aua automată de monitorizare a carespectând cerinţele Directivelor Uniunii aerului în Municipiul Bucureşti sunt furnizate în timp real Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şa• 3 panouri de afişaj – Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor; • 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului

Bucureşti şi la A.R.P.M. Bucureşti.

63


Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului cuprinde următoarele staţii: loteşti;

staţia de fond suburbană – Măgurele;

3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni. itorizaţi la aceste staţii sunt: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10,

M , Plumb. Poluanţii monitorizaţi cu aparatură automată sunt: CO, SO2, NO2, Ozon. În plus, cu M10 şi Plumbul.

amplasată ureşti).

IMPACT

ursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme

biective industriale

nsambluri de cuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

ntru acestea şi reducerii eplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale,

surs

stfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare lo rotecţie reglem care sun use poluării.

• staţia de fond regională – Ba•• staţia de fond urbană – Crângaşi (APM Bucureşti); • 2 staţii de trafic – Şos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional; •Principalii poluanţi măsuraţi şi monP 2,5

prelevatoare se analizează pulberile P 2.2.1.1. POLUAREA DE FOND În Municipiul Bucureşti există o singură staţie de supraveghere a poluării de fond urban, în zona Crângaşi (incinta Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Buc 2.2.1.2. POLUAREA DE SSUURRSSEE DDEE PPOOLLUUAARREE AA AAEERRUULLUUII Sindustriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu. Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii, astfel : O Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor alo Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create ped

ă principală de disconfort pentru locuire.

Azone r de p entare – în locuinţele t potenţial exp

64


Gama ţelor evac în mediu sele organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, ri

O2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solv anici, f

P N E POLUAR URSE ATFORME INDUSTRIALE

NNrr.. t..

ZZoonnaa SSuupprraaffaaţţaa uussăă

((KKmm22))

PPooppuullaaţţiiaa

((lloocc..))

substan uate din proce tehnologice este foarte variată: pulberi Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapo

(S enţi org uningine etc..

RINCIPALELE ZO E D E (DIN S FIXE), GRUPATE PE PL

ccrrt EExxpp eexxppuussăăPPrriinncciippaalleellee pprroocceessee ppoolluuaannttee

1 Faur S.A. 6,0 50.000 Turnătorii şi construcţii 2 Dudeşti 12,5 135.000 inteză, pesticide,

rie Produse chimice de sraticide, pulberi de sticlărie, cauciucă

3 Vitan 1,0 30.000 Turnătorie, procese combustie transporturi

4 Popeşti Leordeni (pe raza jud. Ilfov)

2,5 10.000 Combustie, transporturi

5 el rie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură etc.

IMGB 1,0 35.000 Oţ ă

6 Progresul 6,0 18.000 Construcţii, betoniere, asfaltiere, combustii etc.

7 Militari 8,5 20.000 Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi

8 Băneasa 1,0 22.000 Turnătorie, metalurgie, transporturi 9 Pipera 2,0 15.000 Combustie industrială, industria lemnului 10 Obor 3,5 13.000 Mase plastice, pulberi textile, chimice,

transporturi, combustie industrială, turnătorie

TTOOTTAALL 4444,,00 334488..000000 -- Sursa: baza de data A.R.P.M. Bucureşti, 2004 Nota: în prezent o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă, sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor platforme au apărut în ultimii ani numeroase firme mici, cu diverse profiluri de activitate, care aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.

65


Tra l

oluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. In

stor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se concentrează num a larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt con Ace ăriţ unci când se doreşte evaluarea impactului generat de

aficul auto asupra calităţii aerului) sunt grupaţi în următoarele categorii :

rin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele

realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului

tă, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de ulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente

asociere directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte

t o serie de standarde şi reglementări referitoare la alitatea aerului.

autovehiculelor generează peste 100 e compuşi chimici.

ficu auto

Purma unor studii recente au fost evidenţiaţi peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi. Măsurarea tuturor ace

ai pe acei poluanţi care u cel maisideraţi buni indicatori.şti poluanţi (urm i in mod curent at

tr- gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul; - pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm

sau decât 2,5 µm, fumul negru; - componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb; - compuşi organici volatili : benzen, butadienă.

Psubstanţe principale :

- vapori de apă 13 % - bioxid de carbon 13 % - oxizi de azot 74 %

În(coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace. Prin ardere rezultă totodasconstituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Odificil de stabilit în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile. Traficul are un impact negativ asupra sănătăţii umane, fapt pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Comisia Europeană şi majoritatea ţărilor au stabilic Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoareled

66


În urma a numeroase studii, pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare xpuşi, dar pot fi afectate şi persoanele care suferă de astm

au care au probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

unt foarte variabile în timp şi spaţiu. pactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde

cil de realizat.

a depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar

construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi betoniere rămân urse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

ze de combustie

bloc, din care multe funcţionează pe ombustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă,

rvesc.

apar efecte asupra sănătăţii oamenilor es Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sImdispersia poluanţilor este difi Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. Lsemnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto. Şantiere de construcţie si betoniere Deşi ponderea activităţilor des Centralele electrotermice CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum şi cenuşă volantă. Instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2, pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte, realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate. Surse difu Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de cpe lângă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le dese

67


Combustia neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase lastice, deşeuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a

ologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune rmică).

nvenţiei cadru a Naţiunilor Unite supra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare a emisiilor de

ăsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi in alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează ducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor

oluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei.

plicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun

arbon provin în special din traficul rutier proximativ 90%), CET-uri (5%) şi industrie (4%), pe când emisiile de dioxid de carbon sunt

preziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie (prin cumul) într-o sursă de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorte SCHIMBĂRI CLIMATICE - PROTOCOLUL DE LA KYOTO Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Coasubstanţe cu efect de seră. Anual, Agenţia Regionala pentru Protecţia Mediului Bucureşti efectuează inventarul surselor de emisii de gaze cu efect de seră. EFECTUL DE SERĂ Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%. Mdrep Aşi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei. În Municipiul Bucureşti emisiile de monoxid de c(aspecifice proceselor de combustie, atât în centralele electrotermice cât şi în instalaţiile de ardere industriale (aprox. 90% din emisiile totale).

68


DETERIORAREA STRATULUI DE OZON DIN STRATOSFERĂ Ozonul se formează in urma unor reacţii fotochimice din atmosfera in prezenta luminii soarelui. In stratosfera, deasupra atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital in protejarea Pământului

otuşi, cea mai mare parte din ozonul prezent în troposfera rezultă în urma unor reacţii chimice

portante surse sunt reprezentate de prelucrările industriale în care se folosesc COV-ri, utilizarea solvenţilor şi rafinarea şi distribuirea carburanţilor, procesele de ardere industriale şi

roducerea ozonului poate fi de asemenea influenţată şi de monoxidul de carbon, metan şi alţi latili care rezultă de la instalaţiile industriale, de la arbori sau alte surse

ect de seră şi deci putem considera că NOx si COV

are distrug stratul de ozon este unul dintre rezultatele r pe ca e depune în vederea transpunerii acquis-ului de mediu în legislaţia i

.R.P.M. Bucureşti realizează inventarierea unităţilor ce deţin substanţe tip cloroflorocarbură măreşte modul in care acestea sunt stocate şi manipulate.

• ACIDIFIEREA. • EMISII DE SUBSTAN TE.• EMISII ANUALE DE S 2 ŞI Principalele substanţe acidifiante evacuate în atmosferă Bucureşti, în anul 2004 (conform inventarului de emisii reali

. NOx 14.173 tone

împotriva radiaţiilor utraviolete, ozonul se produce datorita luminii soarelui ce acţionează asupra moleculelor de oxigen. O parte din acest ozon stratosferic ajunge uneori la nivelul inferior al atmosferei (troposfera) din cauza tulburării climatice. Tcomplexe favorizate de lumina solară. Oxizii de azot (NOx) şi compuşii organici volatili (COV) ce rezultă în urma proceselor industriale şi a transportului, reacţionează şi formează ozonul. Cele mai imuemisiile autovehiculelor. NOx şi COV sunt cei mai importanţi precursori ai ozonului la nivelul solului. Pcompuşi organici vonaturale. Ozonul este considerat un gaz cu efproduc indirect efectul de seră. Ordonanţa de Urgenţă nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate cefo turilor re România lnaţ onală. A(CFC) şi ur

ŢE ACIDIFIAN O2, NO SI NO NH3.

, înzat), au fost:

1. SOx 25.452 tone 2

69


Din care : SSOO22 NNOO22

((ttoonnee)) ((ttoonnee)) Total CET-uri 10.519 25.232 Total RADET 1.968 22 Rest industrie 197 198 Total trafic rutier 1.179 X TToottaall ggeenneerraall 1144..117733 2255..445522

Sursa datelor: A.R.P.M. Bucureşti, 2004 În urma calculelor efectuate, s-a constatat că în Bucureşti principalele surse de emisii rămân CET-

utier (8%). Emisiile de SO2 au provenit în anul 2004 într-o proporţie foarte mare de la CET-uri (peste 95

reţeaua UROAIRNET, putându-se astfel face comparaţii între situaţia existentă în Bucureşti şi cea a altor

n suspensie, în Bucureşti, alorile înregistrate depăşesc valorile medii anuale înregistrate la Londra (20 µg/m3), Paris (36 g/m3), Viena (40 µg/m3) sau Madrid (45 µg/m3), însă sunt sub valorile medii înregistrate la

2 µg/m3), Bratislava (120 µg/m3) Sofia (130 µg/m3) sau Salonic (180 µg/m3)

ce te dioxidul de azot, acesta a înregist t valori peste valorile medii anuale trate l 6 µg/m3), Paris (20 µg/m3), Viena (30 g/m3),

dar sub valorile înregistrate la Sofia (50µg/m3), Atena (55 µg/m3) sau Milano (70µg/m3).

de sulf (SO2) s-au înregistrat valori medii anuale peste cele înregistrate la Amsterdam g/m3), (1 /m3 le nregistrate a Frank rt (18

µg/m3), Paris (20 µg/m3), Madrid (22 µg/m3) sau Londra (25 µg/m3).

urile şi traficul rutier. Sintetizând pe indicatori se constată următoarele : • Pentru NO2, emisiile cele mai mari se înregistrează în dreptul CET - urilor (74.21%) şi a

traficului r•

%). Datele de calitate a aerului obţinute de A.R.P.M. Bucureşti sunt raportate în Emari oraşe europene. Comparativ cu alte oraşe europene, în ceea ce priveşte pulberile îvµFrankfurt (60 µg/m3), Praga (10

În ceea priveş raînregis a Amsterdam (14 µg/m3), Frankfurt (1 µ

La dioxidul(10 µ Milano 3 µg ), Varşovia (14 µg/m3), însă sub ce î l fu

70


•• DDIIOOXXIIDDUU DDEE SSUU FF ((SSOO22

IIL A R

rruupp:: OO22

LL LL )) MED E ANU LE PENT U SO2

GG SS Data: 01.01.20 1:00 1.1 4

4:00 04 0 - 3 2.200

2

Tipuraportare:

l de edie anM uală

CMA la 1 h 350 m3 tecţia ătăţii umane) µg/ (pro săn +120

la 24 h 125 µg/m3 (protecţia sănătăţii umane) anual 20 µg/m3 (protecţia ecosistemelor) Data Timp Ce

MilMiha

D ul T

i u Lrcul itar

i Bravu

Titan rumaberei

Baloteşt Măg rele acul Morii

Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µ µg/m 3 µg/m3 g/m3 µg/m3 3 µg/mMaxima 222 385 225 277 358 314 374 359 Media 18 15 12 9 16 11 8 14 Nr. Măsurători

7999 8578 8581 8111 7815 8518 8357 8204

Date disponibile[%] 91 98 98 92 89 97 95 93 Sursa datelor: baza de d .P.M. Bucureşti, 2004.

RUL DEPĂŞ R ÎNREGISTRATE NTRU SO2 (VALORII LIMITĂ ORARE)

i eeffeeccttuuaattee

NNrr.. ddeeppăăşşiirrii aallee vvaalloorriiii lliimmiittăă

ate A.R

NUMĂ IRILO PE SSttaaţţiiaa NNrr.. mmăăssuurrăăttoorri

((335500 µµgg//mm33))

NNrr.. ddeeppăăşşiirrii aallee vvaalloorriiii lliimmiittăă ++ mmaarrjjăă ttoolleerraannţţăă ((550000 µµgg//mm33))

Cercul Militar 7999 0 0 Mihai Bravu 8578 1 0 Titan 8581 0 0 Drumul Taberei 8111 0 0 Baloteşti 7815 1 0 Măgurele 8518 0 0 Lacul Morii 8357 1 0 Berceni 8204 1 0 Sursa: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004.

71


BBuu uurreeşşttii ee ttee 1144,,22 µµgg//mm33

SO2 u se ile înregistrat în an 2004 încadrându-se sub valorile limită.

•• DDIIOOXXIIDDUULL DDEE AA T ((NNOO22))

MEDIILE ANUALE PENT 2

GGrruupp:: NNOO22

VVaallooaarreeaa mmee

ddiiaa aannuuaallăă îînn cc ss 55

Pentru nu a fost mnalate probleme deosebite, valor e ul

ZZOOT

RU NO

Data: 1.01.2 0 14:00

0 004 01: 0 - 31. 2.2004 2

Tipul de edie a lă raportare:

M nua

CMA la 1 h +100

m3 tecţia ătăţii umane) 200 µg/ (pro săn

anual 40 + µg/m3 (protecţia20

sănătăţii umane)

anual 30 µg/m3 (protecţia vegetaţiei-NOx) Date Timp Cercul

Militar Mihai Bravu

Titan Drumul Taberei

Baloteşti Măgurele Lacul Morii

Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 1021 867 550 661 128 301 396 301 Media 88 81 44 52 10 23 40 33 Nr. Măsurători 8218 8458 8623 8441 8036 8369 8601 8107 Date isponibile[%]

92 94 96 98 96 92 95 98 d Sursa: baza d În urma primului an de monitorizare a fost consta nu numai a pragului

de e (dacă valoarea concentraţiei este dep se impune monitorizarea cu ră automată), cât şi a valorii limită. Atunci când se depăseste această valoare a

e igatoriu întocm nui plan de acţiune pentru reducerea concentraţiilor.

e date A.R.P.M. Bucureşti, 2004.

, pentru NO2 tată depăşireasuperioraparatu

valuare ăşită

concentraţiei ste obl irea u

72


N UL DE DEPĂŞ ALE VALORII LIMITĂ ORARE PENTRU NO2

mmăăssuurrăăttoorrii ddee ddeeppăăşşiirrii aallee ttăă

((220000 µµgg//mm33))

.. ddee ddeeppăăşşiirrii aallee vvaalloorriiii lliimmiittăă ++ mmaarrjjăă ttoolleerraannttăă ((330000 µµgg//mm33))

UMĂR IRI SSttaaţţiiaa NNrr.. ddee

eeffeeccttuuaattee vvaalloorriiii lliimmiiNNrr.. NNrr

Cercul 8218 339 Militar

78

Mihai Bravu 8458 316 69 Titan 8623 125 43 Drumul 8441 181 66 Taberei Baloteşti 8036 0 0 Măgurele 8369 17 1 Lacul Morii 8601 65 9 Berceni 07 22 1 81 Sursa: baza

BB ccuurreeşşttii ttee 4477..55

de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004

VVaallooaarreeaa mmee

ddiiee aannuuaallăă îînn uu eess µµgg//mm33

ace te r de acţiune pentru reducerea concentraţiil în zonele de trafic. Pentru st polua

or,nt es necesa ă alcătuirea unor planuri

•• OONNOOXX D O ))

I A T

OO

MM IIDDUULL DEE CCAARRBBONN ((CCOO

MED ILE ANU LE PEN RU CO GGrruupp:: CC Data: 01.01.2 :0 .1

24:00 004 01 0 - 31 2.2004

Tipul de Meraportare:

die anuală

CMA la 8 10+6 mg/m3 (protecţia sănătăţii umane) h

Date Timp Cercul

Militar Mihai Bravu



Berceni

mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3

73


Maxima 13 13.1 8.6 21.6 5.5 4.3 6.5 1462.1 Media 26.1 26. 18 18 15 1 26.1 24.1 23 Nr. Măsurători 63936 67928 66896 63120 65560 64784 68092 58492 Date disponibile[

9.8 3.3 2.2 3.2 %]

91 96.7 95.2 8 9 9 96.9 8

Sursa: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004

est poluant nu s-au semnalat probleme deosebite privind depăşirea valorilor limită. Se nstată însă, aşa cum era de aşteptat, valori crescute ale concentraţiilor, înregistrate în staţiile de

Pentru accotrafic.

•• MMEETTAALL GGRREELL ((PPbb)) ŞŞ OOLLUUAA ŢŢII OORRGGAA IICCII PPEERR IISSTTEENNŢŢII

DIILE ANUA T U Pb

GGrruupp:: PPbb

EE EE II PP NN NN SS

ME LE PEN R

Data: 01.01.2 0:00 2.224:00

004 0 - 31.1 004

Tipul de raportate

edie a

:

M nuală

CMA anual 5 3

cţia ăţii u0.5+0. µg/m (prote sănăt mane)

Date Timp Cercul Mihai Titan Drumul Baloteşt Măgurel Lacul Berceni

Militar Bravu Taberei i e Morii µg/m3 µg/m µg/m3 µg/m3 µ

3 g/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3

Maxima 1.3 1.297 1.4958 1.241 0.5963 1.2051 1.1787 1.5041 3

Media 0.21888

0.2183

0.27318

0.14018

0.06739 0.14747 0.13851

0.18388

Nr. Măsurători * 241 * 246 287 282 * 126 * 269 286 276 Date * 65.7 * 67.0 78.2 76.8 * 34.3 * 73.3 77.9 75.2 disponibile[%] Sursa: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004.

74


Din datele înregistrate în primul an de monitorizare, se constată că mediile anuale calculate în de m r nu dep esc va rea lim anualăstaţiile onitoriza e ăş loa ită .

•• IISSIIIILL TTEENNŢŢII ((P PP))

fo t emisă mătoarea cantitate de POP: dioxină - 13.99 g.t de mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti nu există

atoar a te eşeuri menajere Militari + cineratoar deşeuri spitalice

•• OOZZOONNUULL TTRROOPPO CC

TER RI PRIVIND OZONUL TROPOSFERIC

ntru ozon (valoare ce trebuie atinsă în anul 2010, conform Ord. 92/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a

ător) s-au înregistrat în special în perioada

OONN

EEMM EE DDEE PPOOLLUUAANNŢŢII OORRGGAANNIICCII PPEERRSSIISS POO

În Bucureşti,Emisiile atâ

în anul 2004, a s ur

inciner e de c pacita mare (RADET- Staţia de Incinerare Din e şti - la spitale).

OSSFFEERRII

DE MINĂ GGrruupp:: OOZZ Data:

2401.01.2004 01:00 - 31.12.2004

:00

Tipul de Medie anuală raportare:

CMA la 8 h 120 µg/m3 (protecţia sănătăţii umane) Date Timp Cercul

Militar Mihai Bravu



Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 107 123 178 124 596 149 167 144 Media 28 36 52 38 60 52 50 52 Nr. Măsurători 64992 69256 69664 61500 67912 68464 68988 68376

Sursa: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004. Depăşiri ale valorii ţintă pe

Date 93 99 99 88 97 97 98 disponibile[%]

97

5criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM 2,5), Pb, benzen, CO, ozon în aerul înconjurde vară, însă nu a fost depăşit pragul de informare (180 µg/m3 ) sau pragul de alertă (240 µg/m3).

75


•• PPOOLLUUAARREEAA CCUU PPUULLBBEERRII ÎÎNN SSUUSSPPEENNSSIIEE ŞŞ Niv centraţiilor acestui poluant este foarte uşor influenţabil de mai mulţi factori: emisiile

auto

În c cu pulberi în suspensie există câteva măsuri care pot reduce oncentraţiile de pulberi (în cazul în care sunt aplicate):

- refacerea patului carosabil ş rterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

genţa tarea te ică a autovehiculelor trebuie crescută inspecţiile tehnice întrucât rcul a c respunză t de vedere al emisiilor de

noxe; toare a spa lor verz şi a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul

ea de protecţie pe care acestea îl joacă; mai b a i şi eliminarea depozitelor

necontrolate de deşeuri).

MEDIILE ANUALE PENTRU PM10

GGrruupp:: PPMM1100

II PPUULLBBEERRII SSEEDDIIMMEENNTTAABBIILLEE ((PPMM1100))

elul conrezultate din industrie şi trafic, condiţiile meteo, gradul de curăţenie al străzilor, nivelul traficului

înregistrat în zonă etc..

eea ce priveşte poluareac

i a îmbrăcăminţii asfaltice pe toate a

- exi privind s hn lapa uto existent este în mare parte ne o tor din punc

- întreţinede perd

rea corespunză ţii i

- o ună salubrizare oraşulu (atât a arterelor de circulaţie, cât

Data: 1.01.20 0 14:00

0 04 00: 0 - 31. 2.2004 2

Tipul de edie araportare:

M nuală

CMA h la 24 cţia tăţii umane) 50+25 µg/m3 (prote sănă

anual 40+20 µg/m3 (protecţia sănătăţii umane) Date Timp Cercul Mihai Titan Drumul Baloteşti Măgurele Lacul

Morii Berceni

Militar Bravu Taberei µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 1821.8 219.6 226.1 267. 470.3 296.4 199.1 174 4 Media 75.56 41. 51.53 53.2 47.68 75.37 58.37 55.58 44 Nr. Măsurători * 267 0 300 23 315 301 * 263 31 * 1 294 Date disponibile[%]

* 72.8 81.7 2 85.8 82 * 71.7 84.5 * 6 .9 80.1

Sursa: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004.

76


Emisiile de Pulberi în suspensie (în anul 2004) au fost de 977 tone, din care:

PPMM1100 TTSSPP Total CET-uri RADET 357 + 678.4 Rest indu 14.41 1strie 68.01 Total traf 130.59 1ic rutier 30.59 TToottaall GGee 550022 99nneerraall 7777

Nota: PM10 rep ă o parte din pulberile totale (particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10

i); TSP - ri totale.

NUMĂRUL DE DEPĂŞIRI ALE VALORII LIMITĂ ZILNICE PENTRU PM10

ee mmăăssuurrăăttoorrii uuaattee

ddee ddeeppăăşşiirrii aallee iiii lliimmiittăă

rezintmicron pulbe

SSttaaţţiiaa NNrr.. dd

eeffeeccttNNrr.. vvaalloorr((5500 µµgg//mm33))

ddee ddeeppăăşşiirrii aallee vvaalloorriiii lliimmiittăă aarrjjăă ttoolleerraannttăă µµgg//mm33))

NNrr.. ++ mm((7755

Cercul 267 182 Militar

106

Mihai Bravu 263 203 103 Titan 310 164 70 Drumul 300 144 56 Taberei Baloteşti 231 56 22 Măgurele 294 114 49 Lacul Morii 315 138 58 Berceni 301 102 39 Sursa: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, 2004 MMeeddiiaa aannuuaallăă ppee BBuuccuurreeşşttii --5577,,55 µµ

umeroase studii au dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii

gg//mm33 EEVVAALLUUAARREEAA IIMMPPAACCTTUULLUUII AASSUUPPRRAA SSTTĂĂRRIIII DDEE SSĂĂNNĂĂTTAATTEE Noamenilor expuşi, afectaţi fiind în mod special copiii şi persoanele în vârstă care suferă de astm, afecţiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare.

77


Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de pul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.

, agravând evoluţia acestora.

are au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost:

farin i

Ref ii populaţiei din Bucureşti constituie na din preocupările majore ale Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti prin compartimentul

Inve g n două direcţii: - tului poluanţilor atmosferici asupra unor categorii de populaţie, caracterizată

n ibilitate maximă - aşa zisele “grupuri la risc” reprezentate de populaţia infantilă;

atele de morbiditate au fost centralizate la nivelul Serviciului de statistică şi informatică medicală

• spitale.

şi categorii de vârstă.

14, 16 - 65 ani, cu atât i ţiuni au necesitat spitalizare.

osticate de oliclinici care au necesitat internare la categoriile de vârstă 0 - 14, 16 - 65

ti În schimb, poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice Bolile influenţate de poluarea aerului şi claringită şi traheită acută, faringită şi amigdalită acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringită şi

gită acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronsiectazia, alte bolpulmonare determinate de agenţi externi.

lectarea acţiunii poluării aerului în dinamica evoluţiei sănătăţu„Igiena mediului”.

sti aţiile s-au orientat îurmărirea efecpri tr-o sens

- urmărirea evoluţiei multianuale a morbidităţii specifice pe grupuri nozologice, ce pot fi influenţate în mod special de poluarea aerului (afecţiuni ale aparatului respirator, afecţiuni ale ochiului, boli alergice, afecţiuni cardio-vasculare, anemii).

Ddin cadrul D.S.P. – Municipiul Bucureşti pe trei niveluri şi anume:

• medici de familie; • policlinici;

Din date, rezultă o creştere semnificativă a morbidităţii prin boli respiratorii acute (faringite, amigdalite, laringite, traheite, bronşite) la categoriile de vârstă 0 - 14 ani şi de asemenea, o creştere îngrijorătoare a spitalizărilor pentru gripă la categoriile de vârstă 0 - 14 ani, 16 - 65 ani, precum şi pentru rinite/faringite acute la acelea Morbiditatea datorată bolilor respiratorii cronice (bronşite cronice, boli obstructive respiratorii, astm) a crescut foarte mult comparativ cu anii anteriori la categoriile de vârstă 0 -ma mult cu cât aceste afec Menţionăm, de asemenea, creşterea numărului de cazuri de emfizem pulmonar, diagnmedicii de familie şi din p

78

Bucure

şti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

79

ani. S-a semnalat totuşi o scădere vizibilă a morbidităţii pentru toate afecţiunile respiratorii (acute, ronice) la categoriile de vârstă peste 65 ani.

ulaţiei indiferent de vârstă trebuie ăutată în corelarea mai multor factori printre care cei mai importanţi ar fi:

l de aglomerare în locuinţă; microclimat de habitat neadecvat (temperatură, mod de încălzire, grad de aerisire); fumatul în locuinţă; alte afecţiuni ale organismului.

ă, se produce o suprasolicitare a sistemului imunitar al organismului cu reducerea ăţii sale de răspuns la agresiunile mediului înconjurător.

morbiditatea primite de la D.S.P. – Municipiul Bucureşti sunt prezentate în tabelul ător:

c

Cauza creşterii morbidităţii prin boli respiratorii în rândul popc- poluarea atmosferică; - gradu--- Totodatcapacit Datele privindurm


MMoorrbbiiddiittaattee iinncciiddeennttăă mmeeddiiccii ddee ffaammiilliiee CCoodd RRaattaa ccaallccuullaattăă//110000..000000 SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 196.983 137.047 54.298 5.638 10.234,98 58.577,36 3.822,96 2.085,57 laringite/traheite J04;J05 19.17429.652 9.568 910 1.540,68 8.195,45 673,65 336,62 alte inf.CRS J06 156.943 102.436 48.284 6.223 8.154,56 43.783,74 3.399,53 2.301,97 gripă J10;J11 7.180 2.683 4.052 445 373,06 1.146,78 285,29 164,61 pneumonie J12;J18 36.613 17.054 16.549 3.010 1.902,36 7.289,31 1.165,17 1.113,44 bronşită cr. J20;J21 49.718 32.372 15.059 2.287 2.583,28 13.836,61 1.060,26 845,99 alte inf.CRI J22 11.552 4.2556.495 802 600,23 2.776,13 299,58 296,67 rinită/faringită ac. J30;J31 7.805 3.828 3.389 588 405,54 1.636,18 238,61 217,51 bronşită nespecificată J40 3.466 1.627 1.521 318 180,09 695,42 107,09 117,63 bronşită cr. J40;J41 4.832 1.820 2.317 695 251,06 777,91 163,13 257,09 emfizem J43 134 57 77 6,96 4,01 28,48 alte boli obstructive J44 1.250 791 459 64,95 55,69 169,79 astm J45;J46 908 253 536 119 47,18 108,14 37,74 44,02 alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 116 28 70 18 6,03 11,97 4,93 6,66 CARDIOVASCULARĂ HTA I10 15.990 9.94123 6.026 830,82 9,83 699,92 2.229,09 angină pectorală I20 1.754 1 1.145 608 91,14 0,43 80,62 224,91 IMA I21;I22 242 157 85 12,57 11,05 31,44 ASS I70 1.196 270 926 62,14 19,01 342,54 insuficienţă cardiacă I50 84 66 18 4,36 4,65 6,66 TUMORI esofag/stomac C15;C16 72 1 35 36 3,74 0,43 2,46 13,32 trahee/bronhii C33;C34 300 3 165 132 15,59 1,28 11,62 48,83 alte TU org.resp. C30;C39 40 27 13 2,08 1,90 4,81

80


TU malign tes.Mezotelial C45;C49 15 4 11 0,78 0,28 4,07 melanom malign C43;C44 88 44 44 4,57 3,10 16,28unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 635 88 491 56 32,99 37,61 34,57 20,72 TBC alte organe A18 30 3 23 4 1,56 1,28 1,62 1,48 TBC miliară A19 3 1 2 0,16 0,07 0,74

Sursa: baza de date D.S.P. – Municipiul Bucureşti, 2003

81


Morbiditate policlinică CCoodd RRaattaa ccaallccuullaattăă//110000..000000 SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 17.566 10.274 6.288 1.004 912,71 4.391,37 442,72 371,39 laringite/traheite J04;J05 1.6473.632 1.660 325 188,71 703,97 116,88 120,22 alte inf.CRS J06 3.353 1.5291.591 233 174,22 680,03 107,65 86,19 gripă J10;J11 798 395 354 49 41,46 168,83 24,92 18,13 pneumonie J12;J18 2.060 976 931 153 107,03 417,17 65,55 56,60 bronşită cr. J20;J21 3.148 2.082 932 134 163,57 889,90 65,62 49,57 alte inf.CRI J22 599 367 205 27 31,12 156,87 14,43 9,99 rinită/faringită ac. J30;J31 8.274 1.544 4.536 2.194 429,91 659,94 319,37 811,59 bronşită nespecificată J40 168 80 74 14 8,73 34,19 5,21 5,18 bronşită cr. J40;J41 957 291 456 210 49,72 124,38 32,11 77,68 emfizem J43 224 137 87 11,64 9,65 32,18 alte boli obstructive J44 372 268 104 19,33 18,87 38,47 astm J45;J46 736 208 412 116 38,24 88,90 29,01 42,91 alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 21 13 8 1,09 0,92 2,96 CARDIOVASCULARĂ HTA I10 19.338 7 13.451 5.880 1.004,78 2,99 947,05 2.175,09 angină pectorală I20 5.107 2.560 2.547 265,35 180,24 942,17 IMA I21;I22 77 62 15 4,00 4,37 5,55 ASS I70 2.472 765 1.707 128,44 53,86 631,44 insuficienţă cardiacă I50 324 1 182 141 16,83 0,43 12,81 52,16 TUMORI esofag/stomac C15;C16 2 2 0,10 0,14 trahee/bronhii C33;C34 17 12 5 0,88 0,84 1,85 alte TU org.resp. C30;C39 44 1 32 11 2,29 0,43 2,25 4,07 TU malign tes.Mezotelial C45;C49 226 190 36 11,74 13,38 13,32 melanom malign C43;C44 366 5 165 196 19,02 2,14 11,62 72,50unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 17 5 8 4 0,88 2,14 0,56 1,48 TBC alte organe A18 3 2 1 0,16 0,14 0,37 TBC miliară A19

82


MMoorrbbiiddiittaattee ssppiittaallee CCoodd RRaattaa ccaallccuullaattăă//110000..000000 SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 10.253 6.392 3.734 127 532,73 2.732,10 262,90 46,98 laringite/traheite J04;J05 1.162 1.513 311 40 78,61 496,67 21,90 14,80 alte inf.CRS J06 2.243 5501.635 58 116,54 698,84 38,72 21,45 gripă J10;J11 230 49 168 13 11,95 20,94 11,83 4,81 pneumonie J12;J18 3.7378.887 3.468 1.682 461,76 1.597,29 244,17 622,19 bronşită cr. J20;J21 4.579 2.829 1.493 257 237,92 1.209,19 105,12 95,07 alte inf.CRI J22 363 168 169 26 18,86 71,81 11,90 9,62 rinită/faringită ac. J30;J31 757 107 573 77 39,33 45,73 40,34 28,48 bronsita nespecificata J40 245 32 152 61 12,73 13,68 10,70 22,56 bronşită cr. J40;J41 1.941 58 1.422 461 100,85 24,79 100,12 170,53 emfizem J43 66 2 37 27 3,43 0,85 2,61 9,99 alte boli obstructive J44 4.525 0 2.432 2.093 235,11 0,00 171,23 774,23 astm J45;J46 1.3444.310 2.519 447 223,94 574,46 177,36 165,35 alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 665 22 379 264 34,55 9,40 26,68 97,66CARDIOVASCULARĂ HTA I10 11.959 9 7.178 4.772 621,37 3,85 505,38 1.765,22 angină pectorală I20 8.538 19 4.864 3.655 443,62 8,12 342,46 1.352,03 IMA I21;I22 02.635 1.109 1.526 136,91 0,00 78,08 564,49 ASS I70 3.371 1.3960 1.975 175,15 0,00 98,29 730,58 insuficienţă cardiacă I50 13.862 139 5.933 7.790 720,25 59,41 417,73 2.881,62 TUMORI esofag/stomac C15;C16 2.318 2 1.221 1.095 120,44 0,85 85,97 405,05 trahee/bronhii C33;C34 7.251 1 4.728 2.522 376,75 0,43 332,88 932,92 alte TU org.resp. C30;C39 1.378 10 1.006 362 71,60 4,27 70,83 133,91 TU malign tes.Mezotelia C45;C4 1.151 127 728 296 59,80 54,28 51,26 109,49

83

Bucure


84

MMUUNNIICCIIPPIIUULL BBUUCCUURREEŞŞTTII

MMoorrttaalliittaattee CCiiffrree aabbssoolluuttee RRaattaa ccaallccuullaattăă//11000000

RRaattaa ccaallccuullaattăă//11000000 llooccuuiittoorrii llaa ggrruuppaa ddee vvâârrssttăă rreessppeeccttiivvăă

TTOOTTAALL 00--1144 AANNII 1155--6644 AANNII >>6655 AANNII TTOOTTAALL 00--1144 AANNII 1155--6644 AANNII >>6655 AANNII Mortalitate generală 21.523 11,2 Mortalitate neonatală 108 0,0561Mortalitate postneonatală 44 0,0229Mortalitate infantilă 152 0,0790Mortalitate specifică TTOOTTAALL 00--1144 AANNII 1155--6644 AANNII >>6655 AANNII TTOOTTAALL 00--1144 AANNII 1155--6644 AANNII >>6655 AANNII Respiratorie 868 19 231 618 0,4510 0,0812 0,1626 2,2861Cardiovasculară 11.212 2 1.774 9.436 5,8256 0,0085 1,2490 34,9050Tumori 4.718 10 1.862 2.846 2,4514 0,0427 1,3110 10,5277Anomalii congenitale 70 63 6 1 0,0364 0,2693 0,0042 0,0037Boli endocrine 194 1 43 150 0,1008 0,0043 0,0303 0,5549TToottaall ppooppuullaaţţiiee 00--1144 aannii 1155--6644 aannii >>6655 aannii 11..992244..660055 223333..995599 11..442200..331122 227700..333344

l 9 melanom malign C43;C44 1.961 12 1.035 914 101,89 5,13 72,87 338,10unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 5.515 730 4.256 529 286,55 312,02 299,65 195,68 TBC alte organe A18 398 32 281 85 20,68 13,68 19,78 31,44 TBC miliară A19 54 16 29 9 2,81 6,84 2,04 3,33

Sursa: baza de date D.S.P. – Municipiul Bucureşti, 2003.


2.2.2. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE 2.2.2.1. STAREA RÂURILOR Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov efectuează lunar - prin intermediul Serviciului laborator - expertize fizico-chimice şi biologice privind calitatea apelor de suprafaţă în 14 puncte din municipiul Bucureşti, astfel: • 5 puncte pe Râul Damboviţa: 1. Lacul Morii 2. CET Grozăveşti 3. Pod Vitan 4. Amonte Staţie Glina 5. Aval Staţie Glina • 9 puncte pe Râul Colentina: 1. Lacul Strauleşti 2. Lacul Griviţa 3. Lacul Băneasa 4. Lacul Herăstrău 5. Lacul Floreasca 6. Lacul Tei 7. Lacul Plumbuita 8. Lacul Fundeni 9. Lacul Pantelimon I În cursul anului 2004 au fost efectuate 3164 analize privind calitatea apelor de suprafaţă recoltate din Râul Damboviţa şi Râul Colentina, din care: 2264 analize fizico-chimice (în conformitate cu Ordinul nr. 1146 din 27.03.2002 - ”Normativ privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă”) şi 896 analize biologice. Din punct de vedere fizico – chimic, în anul 2004, prelevările din apele de suprafaţă au indicat următoarele valori/categorii de calitate: În luna martie : • Nutrienţi:

- Amoniu – NH4+ - calitatea I doar punctul de prelevare Lacul Morii, în restul punctelor calitatea apei a fost de categoriile a IV a si a V a;

- Azotiţi - NO2- - calitatea apei din toate punctele se încadrează în categoriile a I a şi a II a; - Azotaţi - NO3 - - calitatea apei din toate punctele se încadrează în categoriile a I a şi a II a;

85


- Fosfaţi - PO43- - calitatea apei din aproximativ toate punctele se încadrează în categoria a I a, cu excepţia punctului Lacul Fundeni care a fost de categoria a II a.

• Regimul de oxigen :

- O2 - calitatea apei din toate punctele se încadrează în categoria a I a; - CBO5 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se încadrează în categoriile a I a şi a

II a, cu excepţia punctului din Aval Staţia de Epurare Glina care se încadrează în categoria a V a de calitate;

- CCO - Mn - calitatea apei din aproximativ toate punctele se încadrează în categoriile a I a şi a II a, cu excepţia punctului din Amonte Staţia de Epurare Glina care se încadrează în categoria a III a de calitate;

- Indicatori generali de salinitate (cloruri, calciu, magneziu, reziduu fix, MTS etc.): apa din toate zonele;

- a fost de calitatea I. În luna aprilie: Au fost înregistrate depăşiri în următoarele puncte: CET Grozăveşti, Pod Vitan şi Aval Staţia de Epurare Glina în special pentru indicatorii NH3/NH4+ - amoniu şi CBO5, fapt ce confirmă posibilitatea evacuării apelor uzate neepurate în râu. În luna mai: • Nutrienţi :

- Amoniu - NH3/NH4+ – toate probele s-au încadrat în categoria a V a de calitate; - Azotiţi şi azotaţi - NO2- si NO3- - toate probele s-au încadrat în categoria a I a de calitate.

• Regimul de oxigen : - O2 - probele de apă s-au încadrat în categoria a I a de calitate; - CBO5 - probele de apă s-au încadrat în categoriile a II şi a III a de calitate; - CCO – Mn - probele de apă s-au încadrat în categoria a I a de calitate; - Indicatorii generali de salinitate: toate probele s-au încadrat în categoriile a I a şi a II a de

calitate. În luna iunie: • Nutrienţi :

- Amoniu - NH3/NH4+– toate probele s-au încadrat în categoria a V a de calitate; - Azotiţi şi azotaţi - NO2- şi NO3- - aproximativ toate probele s-au încadrat în categoria a I a

de calitate, cu excepţia punctului Lacul Băneasa care s-a încadrat în categoria a II a de calitate.

86


• Regimul de oxigen : - O2 – în toate punctele probele de apă s-au încadrat în categoria a II a de calitate; - CBO5 - în toate punctele probele de apă s-au încadrat în categoriile a II a şi a III a de

calitate; - CCO – Mn în toate punctele probele de apă s-au încadrat în categoria a II a de calitate; - Indicatorii generali de salinitate: toate probele s-au încadrat în categoria a I a şi a II a de

calitate. În luna iulie: • Nutrienţi : - Amoniu: Lacurile Străuleşti, Griviţa, Floreasca, Băneasa şi Herăstrău corespund categoriei a I a de calitate. Lacul Tei corespunde categoriei a II a de calitate, iar Lacurile Plumbuita, Fundeni şi Pantelimon I se încadrează în categoriile a II a şi a III a de calitate. Toate probele recoltate din Râul Dâmboviţa se încadrează în categoriile a I a şi a II a de calitate. - Azotiţi: Valorile determinate se încadrează în categoriile de calitate a I a şi a II a, cu excepţia punctului Lacul Herăstrău care se încadrează în categoria a III a de calitate. Râul Dâmboviţa - calitatea apei din punctele Lacul Morii, CET Grozăveşti şi Pod Vitan se încadrează în categoriile a III a şi a IV a de calitate, iar în punctul Aval Staţia de epurare Glina, valoarea înregistrată depăşeşte limita corespunzătoare categoriei a V a de calitate. - Azotaţi: Lacurile se încadrează în categoriile a I a şi a II a de calitate. În cazul Râului Dâmboviţa, în toate punctele de recoltare valorile depăşesc limita corespunzătoare categoriei a V a de calitate. - Ortofosfaţi / Fosfor În general, valorile înregistrate se încadrează în categoria a II-a pentru Lacurile Pantelimon I, Fundeni, Plumbuita, Tei şi Floreasca, iar pentru celelalte lacuri categoriile de calitate sunt de la categoria a I a până la categoria a IV a. Valorile înregistrate pentru probele recoltate din Râul Dâmboviţa se încadrează în categoria a II a de calitate. • Regimul de oxigen :

- O2 - în toate punctele probele de apă s-au încadrat în categoria a I a de calitate; - CBO5 - majoritatea punctelor s-au încadrat în categoriile a II a şi a III a, iar punctul din Aval

Staţie Glina corespunde categorei a V a de calitate; - CCO – Mn - toate probele de apă s-au încadrat în categoria a II a de calitate;

87


- Indicatorii generali de salinitate: toate punctele s-au încadrat în categoriile a I a şi a II a de calitate.

În luna septembrie: • Nutrienţi : - Amoniu: Doar o singură probă prezintă o valoare corespunzătoare categoriei a I a de calitate - Râul Dâmboviţa – punctul Lacul Morii. Valorile înregistrate în cazul Lacurilor Floreasca şi Pantelimon I şi a Râului Dâmboviţa – punctul Pod Vitan s-au încadrat în categoria a IV a de calitate. Pentru celelalte secţiuni de control probele recoltate prezintă valori >1,5 mg N/l, corespunzând categoriei a V a de calitate. - Azotiţi: Valorile determinate se încadrează în categoriile de calitate a I a şi a II a. - Azotaţi: Valorile înregistrate în cazul probelor recoltate se încadrează în categoriile a I a şi a II a de calitate. - Ortofosfaţi / Fosfor: Valorile înregistrate se încadrează în categoria a I a de calitate pentru lacuri, cu excepţia Lacurilor Fundeni şi Pantelimon pentru care valorile determinate se încadrează în categoria a II a de calitate. • Regimul de oxigen:

- O2 - în toate punctele probele de apă s-au încadrat în categoria a I a de calitate; - CBO5 - majoritatea punctelor s-au încadrat în categoriile a I a şi a II a, iar punctul Aval

Staţia Glina corespunde categorei a V a de calitate; - CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au încadrat în categoria a II a, cu excepţia

punctului Aval - Staţia de epurare Glina care s-a încadrat în categoria a III a; - Indicatorii generali de salinitate: valorile obţinute se încadrează în categoria a I a de

calitate - valori de fond. În luna octombrie: • Nutrienţi : - Amoniu: Doar Lacul Morii corespunde categoriei a I a de calitate. Valorile înregistrate în cazul Râului Dâmboviţa - în punctul CET Grozăveşti, corespund categoriei a II a, iar restul valorilor încadrează probele în categoriile a III a şi a IV a de calitate.

88


- Azotiţi: Valorile determinate se încadrează în categoriile de calitate a I a şi a II a, cu excepţia punctului de recoltare. Aval Staţia de epurare Glina unde valoarea corespunde categoriei a IV a de calitate. - Azotaţi: Valorile înregistrate în cazul probelor recoltate se încadrează pentru Râul Dâmboviţa în patru puncte de recoltare în categoriile a II a şi a III a de calitate, iar pentru punctul Aval Staţia de epurare Glina şi toate lacurile de pe Râul Colentina, în categoriile a III a şi a IV a de calitate. - Ortofosfaţi / Fosfor: Valorile înregistrate se încadrează în categoriile a II a şi a III a de calitate pentru toate probele. • Regimul de oxigen :

- O2 - în toate punctele probele de apă s-au încadrat în categoria a I a de calitate; - CBO5 - majoritatea punctelor s-au încadrat în categoriile a I a şi a II a, iar punctul Aval

Staţia Glina corespunde categoriei a V a de calitate; - CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au încadrat în categoria a II a, cu excepţia

punctului Aval Staţia de epurare Glina care s-a încadrat în categoria a III a de calitate; - Indicatorii generali de salinitate: valorile corespund categoriei a I a de calitate.

În anul 2004 prelevările din apele de suprafaţă au evidenţiat ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree bbiioollooggiicc următoarele situaţii : În luna aprilie: Probele prelevate din Râul Dâmboviţa şi lacurile din Bucureşti au evidenţiat faptul că se caracterizează printr-o varietate fito şi zooplanctonică, cu excepţia secţiunii Râul Dâmboviţa - Aval Staţie de epurare Glina, unde biomasa fitoplanctonului depăşeşte limitele, ceea ce conduce la concluzia că în Râul Dâmboviţa au fost deversate ape uzate neepurate corespunzător din punct de vedere biologic. Din punct de vedere saprobiologic, probele de apă se încadrează (în general) în categoria de saprobitate β mezosaprobă, cu excepţia punctului Aval Staţia de epurare Glina care se încadrează în categoria α - β mezosaprobă. În luna mai: Rezultatele prelevării probelor recoltate au evidenţiat faptul că biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip β mezosaprob, apele încadrându-se în limitele unei curăţenii relativ bune. În luna iunie: Biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip β mezosaprob, apele încadrandu-se în limitele unei curăţenii relativ bune.

89


În luna iulie: Din punct de vedere saprobiologic, atât fitoplanctonul cât şi zooplanctonul sunt compuşi predominant din specii de tip β mezosaprob, probele având un grad de curăţenie cuprins între 72% în secţiunea Amonte Glina şi 88% zona CET Grozăveşti, excepţie făcând zona Aval Glina unde valoarea de 59% determină o încadrare în categoria de saprobitate α - β mezosaprobă. Pentru probele recoltate din Râul Colentina, din punct de vedere al parametrului “grad de curăţenie”, au fost înregistrate valori cuprinse între 69% (Lacul Plumbuita) şi 83% (Lacurile Străuleşti, Floreasca şi Tei ) corespunzătoare categoriei de saprobitate β mezosaprobă. În luna octombrie: Din punct de vedere saprobiologic, atât fitoplanctonul cât şi zooplanctonul sunt compuşi predominant din specii de tip β mezosaprob, probele având un grad de curăţenie cuprins între 72% în secţiunea Amonte Glina şi 88% zona CET Grozăveşti, excepţie făcând zona Aval Glina unde valoarea de 59% determină o încadrare în categoria de saprobitate α – β mezosaprobă. În funcţie de condiţiile fizico-geografice şi de troficitate, la probele recoltate din Râul Colentina, pentru parametrul “grad de curăţenie”, au fost înregistrate valori cuprinse între 70% (Lacul Tei) şi 86% (Lacul Strauleşti) corespunzătoare categoriei de saprobitate β mezosaprobă. De asemenea, s-au evidenţiat o mare varietate de specii din clasele zoo şi fitoplancton. Pentru secţiunea Aval Staţie de epurare Glina apa este de calitatea a IV a – a V a pentru o serie de indicatori, în special: grupa azotului, fosforului, CBO5 şi CCOMn. Această situaţie este generată de evacuarea apelor uzate neepurate provenite din municipiul Bucureşti. Analiza biologică a relevat în anul 2004 (ca şi anul 2003) existenţa unor biocenoze în general de tip mezosaprob echilibrate. Tendinţele de înflorire apar în cursul lunilor de vară, înregistrându-se o creştere a ponderii Diatomeelor, Cyanophiceelor, Chlorophyceelor şi Cryptophytelor. 2.2.2.2. STAREA LACURILOR LUCRĂRI DE GOSPODĂRIRE A APELOR PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CURSURI DE APĂ CU EXPLOATARE COMPLEXĂ Municipiul Bucureşti este amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeş, respectiv pe cursul inferior al râurilor Damboviţa si Colentina.

90


Pe râul Colentina, pe teritoriul administrativ al judeţului Ilfov şi al municipiului Bucureşti există o salbă de 15 lacuri de acumulare aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Romane" - SGA Bucureşti si Administraţia Lacuri şi Agrement Bucureşti. Lacurile marcate cu „ * ” sunt în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Romane”. Lacurile nemarcate sunt în administrarea Administraţiei Lacuri si Agrement Bucureşti. LLaaccuull BBuufftteeaa –– jjuudd.. IIllffoovv Lacul de acumulare * 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, industrie, atenuarea viiturilor, agrement. 2) Caracteristici ale capacităţilor:

a) Nivel maxim de retenţie iniţial 100,60 mdMN. b) Nivel normal de retenţie 105,00 mdMN; Suprafaţa 208,0 ha; Volum util 9,6 mil. mc. c) Volum de atenuare a viiturilor 4,8 mil. mc.

LLaaccuull BBuucciiuummeennii-- jjuudd.. IIllffoovv Lacul de acumulare * 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor:


LLaaccuull MMooggoossooaaiiaa –– jjuudd.. IIllffoovv Lacul de acumulare * 1) Suprafaţa bazinului hidrografic de recepţie a râului Colentina in secţiunea Mogosoaia - 462 kmp. 2) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanenta pentru folosinţe de piscicultura, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement . 3) Caracteristici ale capacitaţilor:

a) Nivel maxim de retenţie 92,75 mdMN; Volum maxim 1,71 mil.mc. b) Nivel normal de retenţie 91,85 mdMN; Suprafaţa 72 ha; Volum util 0,96 .mil.mc. c) Volum de atenuare a viiturilor 0,75 .mil. mc.

LLaaccuull CChhiittiillaa –– jjuudd.. IIllffoovv Lacul de acumulare * 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement.

91


2) Caracteristici ale capacităţilor a) Nivel maxim de retenţie iniţial 90,72 mdMN. b) Nivel normal de retenţie 89,00 mdMN; Suprafaţa 37,5 ha; Volum util 0,68 mil. mc. c) Volum de atenuare a viiturilor 0,57 mil. mc.

LLaaccuull SSttrraauulleessttii –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement. 2) Caracteristici ale capacităţilor:


LLaaccuull GGrriivviittaa –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare 1) Suprafaţa bazinului hidrografic de recepţie al râului Colentina , in secţiunea Grivita : 519 kmp 2) Tipul lacului de acumulare : acumulare permanenta pentru folosinţe piscicultura, agrement . 3) Caracteristici ale capacitaţilor:

- Nivel maxim de retenţie 84.82 mdMN; Volum maxim 2.00 mil. m3. - Nivel normal de retenţie (NNR) 84.00 mdMN; Suprafaţa la NNR 81.00 ha;Volum la NNR

1.30 mil. m3. - Volum de atenuare a viiturilor la 1% : 0.70 .mil. m3 .

LLaaccuull BBăănneeaassaa –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor


LLaaccuull HHeerrăăssttrrăăuu -- MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor:

a) Nivel maxim de retenţie iniţial 79,76 mdMN.

92


b) Nivel normal de retenţie 75,50 mdMN; Suprafaţa 78,50 ha; Volum util 2,30 mil. mc. c) Volum de atenuare a viiturilor 0,95 mil. mc.

LLaaccuull FFlloorreeaassccaa –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, atenuarea viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor:


LLaaccuull TTeeii –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, atenuarea

viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor:


LLaaccuull PPlluummbbuuiittaa –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare * 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor:


LLaaccuull FFuunnddeennii –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare * 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement . 2) Caracteristici ale capacităţilor:


93


LLaaccuull PPaanntteelliimmoonn II –– MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Lacul de acumulare * 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă nefinalizată. 2) Caracteristici ale capacităţilor proiectate:


LLaaccuull PPaanntteelliimmoonn IIII –– jjuudd.. IIllffoovv Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de piscicultură, irigaţii, atenuarea viiturilor, agrement şi alimentare cu apă industrială. 2) Caracteristici ale capacităţilor:

a) Nivel maxim de retenţie iniţial 61,16 mdMN. b) Nivel normal de retenţie 61,00 mdMN; Suprafaţa 260,00 ha; Volum util 12,3 mil. mc. c) Volum de atenuare a viiturilor 4 mil. mc.

LLaaccuull CCeerrnniiccaa –– jjuudd.. IIllffoovv Lacul de acumulare 1) Tipul lacului de acumulare: acumulare permanentă pentru folosinţe de asanare, agrement, piscicultură, irigaţii, alimentare apă brută industrială şi atenuarea viiturilor. 2) Caracteristici ale capacitatilor :

a) Nivel maxim extraordinar 54.40 mdMN; Volum maxim la nivel 54.21 mdMN: 7.38mil.m3. b) Nivel normal de retentie (NNR) 54.10 mdMN; Suprafaţa la NNR: 341.00 ha;Volum la NNR 7.00mil. m3. c) Volum de atenuare la 5% : 1.12 mil. m3.

LLAACCUURRII NNAATTUURRAALLEE SSII AARRTTIIFFIICCIIAALLEE În afara celor două râuri importante care străbat capitala (Dâmboviţa şi Colentina), reţeaua hidrografică a Bucureştiului mai cuprinde şi lacurile naturale şi artificiale amenajate în teritoriu.

LACURI ALIMENTATE CU APĂ DE IZVOARE SAU DIN REŢEA

NNrr.. ccrrtt..

LLaaccuull ((PPaarrccuull))

AAnnuull aammeennaajjăărriiii

SSuupprraaffaaţţaa LLaacc ((HHaa))

VVoolluumm LLaacc ((MMiill.. MMcc))

LLuunnggiimmee LLaacc ((KKmm))

SSuurrssaa ddee aalliimmeennttaarree

1 Cişmigiu 1849 2.95 0.03 1.30 Retea 2 Carol 1906 2.00 0.02 0.90 Izvoare 3 Naţional 1953 0.81 0.01 0.60 Izvoare

94


4 Tineretului 1960 13.50 0.27 3.50 Izvoare 5 Titan 1971 26.00 0.52 5.10 Izvoare 6 Dr. Taberei 1975 1.13 0.02 0.70 Izvoare 7 Morarilor Natural 1.12 0.04 0.60 Izvoare 8 Vergului Natural 2.20 0.05 1.00 Izvoare 9 I.O.R. Natural 0.50 0.02 0.50 Izvoare

Sursa datelor: Administraţia Naţionala Apele Romane, Direcţia Apelor – Argeş Vedea, Sistemul de Gospodărirea Apelor Ilfov În conformitate cu HGR nr. 459/2002, în perioada 15 Mai – 15 septembrie anul 2003, la intervale de 2 săptămâni, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a dispus recoltarea unui număr de 66 probe de apă din bazele de agrement de pe salba de lacuri a râului Colentina. Toate probele analizate au fost necorespunzătoare din punct de vedere bacteriologic. Deversarea directă a apelor uzate de către riverani în apa lacurilor, debitul redus de primenire a lacurilor, protecţia necorespunzătoare a malurilor împotriva eroziunii, utilizarea acestor ape de către populaţie, în scop recreaţional (îmbăiere) a avut drept consecinţă îmbolnăviri în rândul populaţiei prin afecţiuni digestive, oftalmologice, dermatologice. 2.2.2.3. STAREA APELOR SUBTERANE În afara sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi industrială ale municipiului Bucureşti, pe teritoriul administrativ al acestuia există circa 700 de foraje de alimentare cu apă aflate în incinta diverşilor agenţi economici, precum şi puţurile de mică adâncime din gospodăriile populaţiei în zonele unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă. Monitorizarea, precum şi reglementarea surselor de apă din incinta agenţilor economici, sunt făcute conform prevederilor legale de către A.N. "Apele Romane" - SGA Ilfov-Bucureşti. Astfel, debitul mediu captat din subteran de către agenţii economici este de circa 1 m3/s, cu menţiunea că unii dintre aceştia au ca sursă de apă şi reţeaua orăşenească aflată în administrarea S.C. Apa Nova Bucureşti S.A.. Poluarea apelor subterane prezintă unele particularităţi datorită faptului că aceasta nu este pusă în evidenţă printr-o observaţie directă, vizuală, ci este depistată de obicei cu întârziere în urma analizelor probelor prelevate direct din foraje sau instalaţiile de înmagazinare a apei.

95


În privinţa calităţii apei prelevate prin intermediul puţurilor de mică adâncime din gospodăriile populaţiei se menţionează faptul că aceasta este monitorizată de către Direcţia de Sănătate Publica a Municipiului Bucureşti. 2.2.2.4. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ A POPULATIEI Alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Bucureşti este un sistem complex alcătuit din: •• SSuurrssee ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappăă bbrruuttăă aa.. SSuurrssee ssuubbtteerraannee FFrroonnttuull ddee ccaappttaarree ddee mmaarree aaddâânncciimmee mmuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Capacitaţi de producţie: - puse iniţial în funcţiune conform proiectului: 354,2 l/s (1512,0 mc/zi); - în funcţiune la data solicitării reautorizarii folosinţei: 532,8 l/s (46033,90 mc/zi); - profil de producţie: alimentare cu apă potabilă. Amplasament: frontul de captare “Puţuri de mare adâncime de pe teritoriul municipiului Bucureşti”, este situat în teritoriul intravilan al municipiului Bucureşti. Surse : - din subteran, prin intermediul a 64 foraje de mare adâncime: Nr. front Adâncime ( m ) Debit mediu zilnic Nr. foraje (buc) 1 104,0 - 265,5 309,2 64 Volume de apă potabilă autorizate: - zilnic maxim 46033,90 mc/zi = 532,8 l/s - zilnic mediu 26714,90 mc/zi = 309,2 l/s - mediu anual 9750,938 mii mc Funcţionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de captare: - apa este captată prin puţuri de mare adâncime:

96


Front Nr. total Adâncime Funcţionale Dn Acvifer nr. (buc) (m) (buc) (mm) 1 64 104,0-265,5 43 100 Fratesti Instalaţii de tratare a apei : nu se face tratarea apei la frontul de captare. Instalaţii de aducţiune: racordurile la reţeaua orăşeneasca se realizează prin conducte din ţeava de oţel zincată, având diametru de 200 mm. FFrroonnttuull ddee ccaappttaarree ddee mmeeddiiee aaddâânncciimmee MMuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Capacităţi de producţie - puse iniţial în funcţiune conform proiectului: 596,2 l/s (1434,2 mc/zi); - în funcţiune la data solicitării reautorizarii folosinţei: 139,2 l/s (12026,90 mc/zi); - profil de producţie: alimentare cu apă potabilă. Amplasament: frontul de captare “Puturi de medie adancime de pe teritoriul municipiului Bucureşti”, este situat în teritoriul intravilan al municipiului Bucuresti. Surse : - din subteran, prin intermediul a 13 foraje de medie adâncime, cu urmatoarele caracteristici: Nr. front Adancime ( m ) Debit mediu zilnic Nr. foraje (buc) 1 54,0 - 66,0 40,4 13 Volume de apă potabilă autorizate: - zilnic maxim 12026,90 mc/zi = 139,2 l/s - zilnic mediu 3490,56 mc/zi = 40,4 l/s - mediu anual 1274,054 mii mc Funcţionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de captare: - apa este captată prin puţuri de medie adâncime, având următoarele caracteristici: Front Nr. total Adâncime Funcţionale Dn Acvifer Echipare cu pompe nr. (buc) (m) (buc) (mm) 1 13 54,0-66,0 10 100 Mostiştea Hebe, Lowara Instalaţii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare.

97


Instalaţii de aducţiune: racordurile la reţeaua orăşenească se realizează prin conducte din ţeava de oţel zincată, având diametrul de 100mm. FFrroonnttuull ddee ccaappttaarree ddee mmiiccăă aaddâânncciimmee mmuunniicciippiiuull BBuuccuurreeşşttii Surse : - din subteran, prin intermediul a 59 foraje de mică adâncime, cu următoarele caracteristici: Nr. Front Adâncime ( m ) Debit mediu zilnic Nr. foraje (buc) 1 22,5 - 40,0 245,0 59 Volume de apă potabilă autorizate: - zilnic maxim 25968,38 mc/zi = 300,56 l/s - zilnic mediu 21168,00 mc/zi = 245,00 l/s - mediu anual 7726,32 mii mc. Funcţionarea este: 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de captare: - apa este captată prin puţuri de mică adâncime, având următoarele caracteristici: Front Nr. total Adâncime Funcţionale Dn Acvifer Echipare cu pompe nr. (buc) (m) (buc) (mm) 1 59 22,5-40,0 42 100 Colentina Hebe, KSM Instalaţii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare. Instalaţii de aducţiune: racordurile la reţeaua orăşenească se realizează prin conducte din ţeavă de oţel zincată, având diametru de 100 mm. FFrroonnttuull ddee ccaappttaarree BBrraaggaaddiirruu Capacitati de producţie: - puse iniţial în funcţiune conform proiectului: 679,0 l/s (58700,0 mc/zi); - în funcţiune la data solicitării reautorizării folosinţei: 554,0 l/s (47862,0 mc/zi); - profil de producţie: alimentare cu apă potabilă. Amplasament: frontul de captare Bragadiru este situat la 18 Km vest de capitală, între şoseaua Bucureşti -Domneşti (la nord) şi şoseaua Bucureşti - Bragadiru (la sud). Surse :

98


- din subteran, prin intermediul a 252 foraje de mică şi mare adâncime, sistematizate în trei colectoare: Nume front Adâncime ( m ) Debit mediu zilnic(l/s) Nr. foraje (buc) Bragadiru 9,0 - 180,0 554,0 252 Volume de apă potabilă autorizate: - zilnic maxim 47862 mc/zi = 554 l/s - zilnic mediu 47862 mc/zi = 554 l/s - mediu anual 17469,63 mii mc Funcţionarea este: 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de captare: apa este captată prin 229 puţuri de mică şi 23 puţuri de mare adâncime, sistematizate în cele 3 colectoare astfel: Colector Nr. total Adâncime Funcţionale Dn Acvifer Echipare cu pompe nr. (buc) (m) (buc) (mm) I 33 din care 10 9 - 25 10 2000 Colentina grupuri de vid 9 9 - 25 9 250 Colentina grupuri de vid 7 9 - 25 7 300 Colentina grupuri de vid 7 160 – 180 3 219 Frăteşti Hebe 65 x 5 II 10 9 - 25 10 2000 Colentina grupuri de vid 9 9 - 25 9 300 Colentina grupuri de vid III 200 din care 178 9 - 18 177 150 Colentina grupuri de vid 6 9 - 18 6 600 Colentina grupuri de vid 16 160 – 180 3 219 Frăteşti Hebe 65 x 5 TTOOTTAALL 225522 223355 Fiecare colector dispune de un sediu dotat cu uzină mecanică, echipat cu pompe pentru vid şi pompe pentru apă, un rezervor pentru fiecare colector, o cameră colector principal şi o cameră colector cu pompe de vid şi dublă alimentare cu energie electrică. Uzinele mecanice ale colectoarelor sunt echipate astfel:

99


• Colectorul I - 3 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare, 3 pompe de apă (SIMENS) şi o pompă de rezervă, pentru răcirea pompelor de vid.

• Colectorul II - 4 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare (şi mira), 3 pompe de apă (SIMENS) şi o pompă de rezervă, pentru răcirea pompelor de vid. Forajele de mică adâncime sunt legate toate la grupurile de vid.

• Colectorul III - 4 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare, 3 pompe de apă (SIMENS) şi o pompă de rezervă, pentru răcirea pompelor de vid. Forajele de mică adâncime sunt legate căte 5 la un cămin de deversare în conducta de aspiraţie acţionată de grupurile de vid.

Instalaţii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare. Instalaţii de aducţiune: două apeducte executate din fontă, cu diametre cuprinse între 200 şi 600 mm, prin care se transportă apa până la nodul Bragadiru. FFrroonnttuull ddee ccaappttaarree AArrccuuddaa Capacităţi de producţie : - puse iniţial în funcţiune: 480,00 l/s (41472,0 mc/zi); - în funcţiune la data solicitării reautorizării folosinţei: 189,45 l/s (16368,5 mc/zi); - profil de producţie: alimentare cu apă potabilă. Amplasament: frontul de captare Arcuda este situat la 12 Km nord vest de capitală, între şoseaua veche Bucureşti-Piteşti (la nord) şi şoseaua Ciorogarla-Crevedia (la sud). Surse : - din subteran, prin intermediul a 114 foraje de medie adâncime, sistematizate în două ramuri (A şi B): Nume front Adâncime ( m ) Debit mediu zilnic(l/s) Nr. foraje (buc) Ramura A 30,0 - 45,0 71 Ramura B 30,0 - 45,0 43 TToottaall 118899,,4455 111144 Volume de apă autorizate: - zilnic maxim = 41472,0 mc/zi = 480,00 l/s - zilnic mediu = 16368,5 mc/zi = 189,45 l/s - mediu anual = 5974,2 mii mc Funcţionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de captare:

100


- apa este captată prin 114 puţuri de medie adâncime echipate individual şi sistematizate în 2 ramuri astfel:

Frontul Nr. total Adâncime Funcţionale Dn Acvifer Echipare cu (buc) m) (buc) (mm) pompe Ramura A 71 30 – 45 20 85/8-103/3 Mostiştea LOWARA HEBE Ramura B 43 30 – 45 8 85/8-103/3 Mostiştea LOWARA HEBE TTOOTTAALL 111144 2288 Instalaţii de tratare a apei: se face tratarea apei la frontul de captare prin staţia de clorinare a Staţiei de tratare Arcuda. Instalaţii de aducţiune: patru apeducte din fontă, cu Dn 120-600mm, prin care se transportă apa până la staţia de clorinare a staţiei de tratare Arcuda. FFrroonnttuull ddee ccaappttaarree UUllmmii Capacitati de producţie: - puse iniţial în funcţiune: • Ulmi Vechi 463,0 l/s 40000,0 mc/zi; • Ulmi Vest 232,0 l/s 20500,0 mc/zi; - în funcţiune la data solicitării reautorizării folosinţei: 554,0 l/s (47862,0 mc/zi) Amplasament: frontul de captare Ulmi este situat la nord vest de capitală, între localităţile Coşoba, Ulmi, Palanca şi Malul Spart. Surse : a) din subteran, prin intermediul a 263 foraje de mică adâncime, sistematizate în două aripi (Ulmi Vest şi Ulmi Vechi): Nume front Adâncime ( m ) Debit mediu zilnic(l/s) Nr. foraje (buc) Ulmi Vechi 9,0 - 18,0 228 Ulmi Vest 33,0 - 35,0 35 TToottaall 554477,,88 226633 Volume de apă potabilă autorizate: - zilnic maxim = 47862 mc/zi = 554,0 l/s - zilnic mediu = 47326 mc/zi = 547,8 l/s - mediu anual = 17274,2 mii mc

101


Funcţionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de captare: apa este captată prin 228 puţuri de mică adâncime echipate cu grupuri de vid şi 35 puţuri de medie adâncime echipate individual, sistematizate în 2 aripi astfel: Frontul Nr. total Adâncime Funcţionale Dn Acvifer Echipare cu buc) (m) (buc) (mm) pompe Ulmi Vechi 228 din care 187 9 - 24 187 150 Colentina grupuri de vid 41 9 - 24 41 300-600 Colentina grupuri de vid Ulmi Vest 35 din care 35 33 – 35 27 150-600 Mostiştea pompe Hebe TTOOTTAALL 226633 225555 Frontul dispune de un sediu dotat cu uzină mecanică, echipată cu pompe pentru vid şi pompe pentru apă, un rezervor, o cameră colector principal şi o cameră colector cu pompe de vid şi dublă alimentare cu energie electrică. Uzina mecanică a frontului este echipată astfel: • Frontul Ulmi Vechi - 2 grupuri de vid (MIL) cu bazin de amorsare, 3 pompe de apă

(SCHULTZER) şi o pompă de apă, pentru răcirea pompelor de vid. • Frontul Ulmi Vest - 4 pompe HEBE şi 23 pompe LOWARA. Instalaţii de tratare a apei: nu se face tratarea apei la frontul de captare. Instalaţii de aducţiune: - Ulmi Vechi - două apeducte executate din fontă, cu diametre cuprinse între 250 şi 600 mm,

prin care se transportă apa până la staţia de tratare Arcuda (NH Bacu). - Ulmi Vest – o conducta executată din fontă, cu diametre cuprinse între 508 şi 1000 mm, prin

care se transportă apa până la staţia de tratare Arcuda (NH Bacu). bb.. SSuurrssee ddee ssuupprraaffaaţţăă PPrriizzaa BBrreezzooaaiieellee ((rrââuull DDaammbboovviiţţaa)) Generalităţi Priza de apă brută este situată în punctul de bifurcare între râul Dâmbovita (care este regularizat începând de la aceasta priză până la Staţia de tratare a apei Arcuda) şi râul Ciorogârla (care se

102


varsă în râul Argeş, mult în aval). Ansamblul hidrotehnic (realizat în etape succesive, odată cu staţia de la Arcuda) şi este alcătuit din 3 lucrări hidrotehnice: - barajul deversor situat la 50 m amonte de priză pe râul Dâmboviţa (administrat de A.N. "Apele

Române" – Direcţia Apelor Argeş Vedea) are rol de atenuare a undelor de viitură cu devierea acestora prin intermediul unui canal spre râul Argeş. Nivelul apei la acest baraj este reglat prin trei stăvilare;

- barajul deversor pentru reglarea debitelor evacuate pe râul Ciorogârla regularizat, prevăzut cu două stăvilare acţionate electric ce permit evacuarea surplusului de debit şi menţinerea nivelului constant al apei la cota 124,65 mdMN;

- priza de apă propriu-zisă amplasată pe malul stâng al râului Dâmboviţa care captează apa brută pentru alimentarea Staţiei de tratare Arcuda. Aceasta este prevăzută cu două canale, fiecare canal fiind controlat printr-un ansamblu de stăvilare.

Nodul hidrotehnic Brezoaiele - amplasament: mal stâng, în dreptul localităţii Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa; - denumire curs de apă: Dâmboviţa; - codul cursului de apă: X-1.025.000.00.00.0. ; - hm: 1710; - baraj deversor: prevăzut pentru descărcarea debitelor mari în râul Ciorogârla şi spălare a

grătarelor prizelor, cu înalţime de retenţie de 0,80m, având două stavile laterale (3x1m) acţionate electric;

- tip priză: de mal. - priză veche: deschidere de 8m, prevăzută cu 2 stavile (4x3m) acţionate manual, cu deviator de

plutitori şi grătar metalic ; - priză nouă: deschidere de 3m, prevăzută cu o stavila acţionată manual, cu deviator de plutitori

şi grătar - debit maxim captat: 10 mc/s; - debit minim captat: 8 mc/s. Râul Dâmboviţa regularizat cuprins între priza Brezoaiele - S.T. Arcuda - canal deschis realizat prin rectificarea vechiului curs al râului Dâmboviţa, care transportă gravitaţional apă brută de la captarea Brezoaiele până la camera predecantorului de la S.T. Arcuda, având: • lungimea: 18 Km; • secţiune medie udată: 7,5 m2; • panta medie: 0,133%.

103


PPrriizzaa CCrriivviinnaa ((rrââuull AArrggeeşş)) Generalităţi Captarea Crivina-Ogrezeni este situată în comuna Ogrezeni, judeţul Giurgiu. Aceasta captare face parte din sistemul de alimentare cu apă al municipiului Bucureşti. Principalele activităţi desfăşurate în captarea Crivina şi pe apeductele de apă brută sunt: captarea apei brute, desnisiparea apei, pomparea apei la punctele de tratare, transportul apei, distribuţia apei brute în sistemul de alimentare cu apă industrială a Bucureştiului, asigurarea utilităţilor pentru funcţionarea captării Crivina şi asigurarea sorturilor speciale de pietrişuri, pentru filtrele staţiilor de tratare Roşu şi Arcuda. Capacitaţi de producţie: - puse iniţial în funcţiune: 12500 l/s (1080040 mc/zi); - profil de producţie: Desnisiparea apei brute şi transportul acesteia spre S.T. Arcuda şi S.T. Roşu. Fluxul tehnologic Captarea apei Barajul Barajul Crivina - Ogrezeni este amplasat pe râul Argeş la hm 2159, şi are rol de reglare a nivelului apei în priza Crivina. a) Barajul mobil: - pile din beton armat pe care sunt montate echipamentele de acţionare şi control a stavilelor; - 6 deschideri cu L= 26m fiecare, pentru creşterea nivelului, retenţiei şi evacuarea surplusului şi

gheţii în timpul sezonului rece, cu 2 stavile tip IPROM cu L = 13m şi 4 stavile tip IPCH cu L = 26 m;

- 3 deschideri cu L = 20 m fiecare, pentru spălare, cu 6 stavile plane metalice. Fiecare stavila are în partea superioara un vanet pentru evacuarea plutitorilor.

b) Barajul fix are o lungime de 50m şi este format din: - deversor fix de beton cu H = 2,0m; - disipator de energie format din: • radier cu S = 13 x 50 m, cu saltea din grinzi de lemn şi două rânduri de dinţi Rhebock, • radier cu S =13 x 50 m, cu dinţi de beton armat dispuşi în şah şi cheson cu H = 3 m, cu pinteni pentru asigurarea stabilităţii; - risberma din bolovani de râu împotriva afluierilor.

104


Camerele de priză Priza de apă este formată din două incinte care dirijează apa spre intrarea în camerele de desnisipare ale celor două corpuri ale prizei şi au ca scop liniştirea apei captate pentru a permite depunerea aluviunilor antrenate de apa râului. Camera de priză a corpului vechi (aferentă canalului deschis) este situată lângă barajul mobil şi este prevăzută cu un prag de fund pentru oprirea intrării în priză a aluviunilor. Ferestrele de intrare a apei în desnisipatoare constituite din pilele de beton, sunt echipate cu grătare metalice pentru reţinerea plutitorilor. Apa intră în camera de priză a corpului nou după ce este transportată printr-un canal de 80 m lungime şi 10 m lăţime. Aceasta cameră de priză a corpului nou este aferentă canalului dublu casetat. Corpul vechi asigură intrarea apei în 4 camere de desnisipare, iar corpul nou asigură intrarea apei in 6 camere de desnisipare. Există un canal care colectează apele de la spălarea bazinelor de desnisipare şi care asigură evacuarea lor în râul Argeş. Acest canal colectează şi surplusul din camerele de colectoare ale celor două desnisipatoare. În afara acestui canal utilizat acum, mai există unul, cu acelaşi rol, doar pentru desnisipatorul vechi, cu evacuare directă în râul Argeş, în aval de baraj. Debitele instalate la cele două corpuri ale prizei sunt: - Qcorp vechi = 10 mc/s, Qcorp nou = 15 mc/s. Desnisiparea şi distribuţia apei a) bazine de desnisipare Bazinele de desnisipare sunt instalaţii ce servesc la separarea nisipului din apa brută. Desnisipatorul vechi are 4 bazine, iar cel nou 6. Spălarea desnisipatoarelor se face după închiderea stavilei de intrare şi deschiderea vanei de golire a fiecărui bazin. Curăţarea depunerilor se face cu jet de apă, iar colectarea depunerilor se face în galeria de colectare şi transport în râul Argeş. - desnisipatorul vechi: 4 bazine cu S = (100 x 10) mp, Q = 2,5 mc/s, Viteza apa = 0,3 m/s; - desnisipatorul nou: 6 bazine cu S = (60 x 6) mp, Q = 2,5 mc/s, Viteza apa = 0,3 m/s. b) camerele de colectare Fiecare desnisipator dispune de un bazin de colectare şi dirijare a apei către canalul de transport. Pentru realizarea regularizării în aval a debitelor camerele de colectare dispun de un preaplin-descărcător, reglabil cu batardouri. Debitele suplimentare sunt evacuate prin 2 goliri în disipatorul de energie ce debuşează aval de barajul de pe râul Argeş printr-un canal pereat de circa 15 m lungime.

105


c) Nodul hidrotehnic Datorită dezafectării canalului deschis Crivina - Roşu, a fost construit un nod hidrotehnic pentru a asigura tranzitarea debitelor captate în priza veche în canalul dublu casetat. Nodul dispune de un stăvilar pe canalul deschis, un stăvilar cu prag deversor la canalul de legătură ce poate tranzita un debit de 8 mc/s, un canal de legătură şi un stăvilar la intrarea în canalul casetat cu grătare la intrarea pe fiecare fir. Din nodul hidrotehnic apa brută este transportată gravitaţional spre S.T. Roşu sau prin pompare spre S.T. Arcuda. Pomparea apei spre Arcuda Staţia de Pompare Crivina I (Q = 1,25 mc/s, p = 18 m col apa) SP Crivina I este formată din: - priza, o cameră dreptunghiulară cu două ferestre cu stavile plane acţionate manual; - camera de aspiraţie V = 5 x 3,14 x 6 mc, din beton monolit; - agregate de pompare - 7 pompe tip NDS, Qtotal = 4500mc/h, H = 40m col apa; - instalaţie de vacuum rezervor de V = 10 mc, 2 pompe MIL 502 cu Q = 475mc/h. Staţia de Pompare Crivina II (1,25 mc/s, p = 40 m col apa) S.P. Crivina II este formată din: - priza, o cameră dreptunghiulară cu două ferestre cu stavile plane acţionate manual; - camera de aspiraţie V = 5 x 3,14 x 6 mc, din beton monolit, 5 conducte pentru pompe şi o

conductă pentru by-pass; - agregate de pompare - 5 pompe tip NDS, Qtotal = 4500mc/h, H = 40m col apa - instalaţie de vacuum rezervor de V = 10 mc, 2 pompe MIL 502 cu Q = 475mc/h. Debite totale de apă captată şi transportată: Debite captate: Qmaxim = 14,5 mc/s Qmediu = 14,0 mc/s RReeţţeellee ddee ttrraannssppoorrtt aa aappeeii bbrruuttee Generalităţi Principalele activităţi desfăşurate în captarea Crivina şi pe apeductele de apă brută sunt: captarea apei brute, desnisiparea apei, sau pomparea apei la punctele de tratare, transportul apei, distribuţia apei brute în sistemul de alimentare cu apă industrială al Bucureştiului, asigurarea utilităţilor pentru funcţionarea captării Crivina şi asigurarea sorturilor speciale de pietrişuri, pentru filtrele staţiilor de tratare Roşu şi Arcuda.

106


• în staţia Roşu prin canalul dublu casetat Crivina –Roşu; • în staţia Arcuda prin aducţiunile I şi II Crivina-Arcuda; • în Lacul Morii prin canalul dublu casetat şi apoi prin canalele deschise:

- Staţia Roşu - Punctul Rosu-Lacul Morii; - Derivaţia Dragomireşti Chitila - râul Dâmboviţa-Lacul Morii.

Transportul apei Canalul dublu casetat Crivina –Roşu: - secţiune 2 x 2,5 x 2,4 m din beton armat, L = 17,6 Km, panta = 0,05%, Viteza=1,3 m/s, Q =

15 mc/s, curgere gravitaţională Q fir = 7,5 mc/s. Aducţiunile I şi II Crivina-Arcuda Aducţiunea I: conducta Dn 1500 mm din beton armat, L = 9,9 Km, subtraversează râurile Sabar şi Ciorogârla, Q = 120000mc/zi, transport apă prin pompare. Aducţiunea II: conducta din tuburi PREMO, L =9,9 Km, subtraversează râurile Sabar şi Ciorogârla, Q = 165000mc/zi transport apă prin pompare. Canal deschis S.T. Rosu - Lacul Morii Secţiune trapezoidală din beton armat, L = 2,0 Km, Qmax = 4,8 mc/s, curgere gravitaţională. NH Dragomireşti Amplasare în comuna Chiajna, judeţul Ilfov (la Km 13 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti). Funcţiunea este de a asigură distribuţia apei brute la staţia de tratare Roşu, la CET-uri şi pe canalul deschis Dragomireşti – Chitila (spre Lacul Chitila). Punctul Roşu Amplasare în comuna Chiajna, judeţul Ilfov (la circa 1 Km de staţia de tratare Roşu). Funcţiunea este de a asigura bifurcarea canalului deschis Roşu - Lacul Morii şi canalul deschis spre CET Grozăveşti. Punctul Roşu cuprinde un deviator de zai, două batardouri cu două mire. Ramificaţia canalului CET Grozăveşti are prevăzut un stăvilar cu acţionare manuală şi grătare pentru reţinerea plutitorilor. Debite totale de apă brută transportată: Debite transportate: Qmaxim = 14,5 mc/s Qmediu = 14,0 mc/s din care: pentru S.T. Roşu: Qmediu = 8,5 mc/s pentru suplimentare la S.T. Arcuda: Qmediu = 2,5 mc/s pentru CET Grozăveşti: Qmediu = 0,3 mc/s

107


pentru CET Progresu, Vest si Sud: Qmediu = 0,7 mc/s pentru nevoi tehnologice: Qmediu = 2,0 mc/s Funcţionarea : 365 zile pe an, 24 h/zi. Debite evacuate în râul Argeş: Quz tehn. = 2,0 mc/s Debite evacuate în Lacul Morii (canal Roşu –Lacul Morii): Qmax = 4,8 mc/s Qmed = 2,9 mc/s Debite evacuate în Lacul Morii (bretea): Qservitute = 3,0 mc/s Qavarie = 7,5 mc/s Debite evacuate în râul Colentina (maxim): Qmed = 4,3 mc/s SSttaaţţiiii ddee ttrraattaarree aa aappeeii îînn vveeddeerreeaa ppoottaabbiilliizzăărriiii Staţia de tratare Arcuda Generalităţi Staţia de tratare Arcuda este situată în judeţul Giurgiu, comuna Joiţa, între satele Joiţa şi Bâcu şi ocupă o suprafaţă de 150 ha. Aceasta staţie face parte din sistemul de alimentare cu apă al municipiului Bucureşti. Apa brută ce se tratează în staţia Arcuda este primită astfel:

- prin canalul amenajat Dâmboviţa (Qmax = 14 mc/s), din captarea Brezoaiele, situată pe malul stâng al râului Dâmboviţa;

- prin două aducţiuni (Qmax = 2,5 mc/s), din priza Crivina, situată pe malul stâng al râului Argeş.

Principalele activităţi în staţie sunt: primirea apei în staţie pentru tratare cu coagulant, decantarea, filtrarea, dezinfecţia apei, pomparea apei tratate în sistemul de alimentare cu apă al Bucureştiului şi asigurarea utilităţilor pentru funcţionarea staţiei de tratare Arcuda. Apa tratată este transportată la rezervoarele de înmagazinare situate în capitală. Capacităţi de producţie: - puse în funcţiune conform proiectelor: 8680 l/s (750000 mc/zi); - în funcţiune la data solicitării reautorizării folosinţei: (9000 l/s 777600 mc/zi); - profil de producţie: Tratarea apei brute şi alimentare cu apă potabilă a municipiului Bucureşti. Fluxul tehnologic Tratarea apei

108


Apa brută intra în staţie prin: - canalul amenajat Dâmboviţa, cu o capacitate de tranzitare a unui debit de Qmax = 14 mc/s ; - pompare din staţiile de pompare Crivina 1 si 2 a unui debit de Qmax = 2,5 mc/s. Apa receptionată în predecantor suferă o prima operaţiune de tratare cu sulfat de aluminiu, pentru coagularea suspensiilor şi a coloizilor din apa brută. Îndepărtarea nămolului rezultat în urma procesului de decantare se realizează hidromecanic, cu draga electrică refulantă. Dragarea se face pe fâşii longitudinale, când nivelul depunerilor a atins cota de maxim 50% din înalţimea predecantorului. Soluţia de sulfat de aluminiu pentru coagularea materiilor în suspensie şi a coloizilor se prepară în staţia de coagulant formată din: • 2 bazine de dizolvare cu V = 405 mc fiecare; • 2 bazine de stocare soluţie concentrată cu V = 590 mc fiecare; • 2 bazine de diluţie cu V = 275 mc fiecare; • 1 staţie de pompare echipată cu: - 2 electropompe pentru recircularea soluţiei de concentrat sulfat de aluminiu; - 8 electropompe pentru pomparea soluţiei de concentrat sulfat de aluminiu în decantorul I; - 2 electropompe pentru pomparea soluţiei de sulfat de aluminiu în predecantor. După predecantare apa poate intra în decantoarele de pământ şi/sau în decantoarele de beton, unde se continuă procesul de decantare a apei tratate cu coagulant. Apa decantată este introdusă în filtrele rapide vechi şi noi. Decantarea Procesul de decantare se desfasoară în cele 4 decantoare de pământ şi 4 decantoare de beton. Acestea au următoarele dimensiuni: - decantoarele de pământ:

• DI: sectiune trapezoidală h=4-5m, B=30m, b=18m, L=705m; • DII: secţiune trapezoidală h=4-5m, B=30m, b=18m, L=800m; • DIII:secţiune trapezoidală h=4-5m, B=30m, b=18m, L=940m; • DIV:secţiune trapezoidală h=4-5m, B=30m, b=18m, L=940m.

- decantoarele de beton: • D1,D2, D3, D4: secţiune dreptunghiulară h=3,5m, l=11,7m, L=93m. Îndepărtarea nămolului rezultat în urma procesului de decantare, în decantoarele de pământ, se realizează hidromecanic, cu dragă electrică refulantă. Curăţarea se face anual.

109


Îndepărtarea nămolului rezultat în urma procesului de decantare, în decantoarele de beton, se realizează cu pod raclor după scoaterea din funcţiune a bazinului. Nămolul se evacuează în iazurile de decantare. Filtrarea Se realizează prin 42 filtre rapide noi şi vechi (26 vechi si 16 noi), cu următoarele caracteristici ale unui filtru: - vechi - S = 80mp - Vfiltrare = 6,5 m/h - componenta stratului filtrant nisip D = 1 - 3mm, H = 1,3m pietriş D = 3 - 35mm, H = 0,4m - noi - S = 120mp - Vfiltrare = 6,5 m/h, - componenta stratului filtrant nisip D = 1 - 3mm, H = 1,3m pietriş D = 3 - 35mm, H = 0,4m Spălarea filtrelor se realizează cu: - 4 grupuri de pompare Siret 400 Q =1050,00 mc/h, H = 18 m - 2 turbosuflante Q = 9840,00mc/h, H = 600 mbari - 3 suflante tip SRD 40 Q = 1455,00 mc/h, H = 600 mbari - 1 compresor Q = 90,00 mc/h, H= 7 bari - 3 compresoare tip ECR 350 Q = 0,26 mc/h, H = 12 bari - 1 rezervor de apă filtrată cu V=600 mc Dezinfecţia Se realizează prin distrugerea bacteriilor şi germenilor patogeni cu ajutorul clorului. Staţia de clorinare cuprinde:

- sala recipientilor de clor; - sala dozatoarelor în care sunt instalate 10 dozatoare de clor de tip Solvay (7buc) şi

Wedeco-Advance (3buc); - sala instalaţiilor auxiliare.

Debite totale de apă tratată: Debite tratate: zilnic maxim = 9,00 mc/s zilnic mediu = 8,10 mc/s Funcţionarea: 365 zile/an = 24 h/zi Debite evacuate în râul Ciorogârla: zilnic maxim = 1,01 mc/s

110


Evacuarea apelor uzate tehnologice Apele uzate provenite de la predecantor, decantoarele de pământ şi decantoarele de beton sunt evacuate în iazurile de decantare, situate pe malul stâng al râului Dâmboviţa, aval pod Joiţa. Apele uzate provenite de la filtrele rapide sunt evacuate în canalul Ciorogârla prin două conducte de descărcare, situate în incinta staţiei la circa 50m una de alta. Valorile limită a indicatorilor de calitate, în secţiunea de control, trebuie să se încadreze în limitele maxime specificate în normativul H.G. 188/2002 (Anexa 3 - NTPA 001/2002). SSttaaţţiiaa ddee ttrraattaarree RRooşşuu Generalităţi Staţia de tratare Roşu este situată în comuna Chiajna, satul Roşu, judeţul Ilfov şi ocupă o suprafaţă de 13 ha. Această staţie face parte din sistemul de alimentare cu apă al municipiului Bucureşti. Apa brută ce se tratează în staţia Roşu este primită, prin canalul dublu casetat, din priza Crivina situată pe malul stâng al râului Argeş. Apa tratată este transportată la rezervoarele de înmagazinare situate în capitală. Principalele activităţi în staţie sunt: pomparea apei în staţie pentru tratare cu coagulant, decantarea, filtrarea, dezinfecţia apei, distribuţia apei tratate în sistemul de alimentare cu apă al Bucureştiului şi asigurarea utilităţilor pentru funcţionarea staţiei de tratare Roşu. Capacităţi de producţie: - puse iniţial în funcţiune conform proiectului: 6000 l/s (520000 mc/zi); - profil de producţie: tratarea apei brute şi alimentare cu apă potabilă a municipiului Bucureşti. Fluxul tehnologic Pomparea Apa brută este adusă în staţie printr-un canal dublu casetat Crivina - Roşu, cu secţiunea de 8,8mp şi cu o capacitate de tranzitare a unui debit de 15mc/s. La intrarea în staţie, apa receptată de la priza Crivina, este pompată în sistemul de tratare cu ajutorul unei staţii de pompare, echipata cu 6 pompe DV2-87, din care 3 sunt de rezerva (Qpompa = 2,5 mc/s, Hcoloana apa = 8m). Tratarea cu coagulant Apa este pompată în 2 camere de distribuţie unde este injectată soluţia de sulfat de aluminiu pentru coagularea materiilor în suspensie şi a coloizilor. În caz de necesitate (la viituri) pentru

111


reducerea turbidităţii se face cu lapte de var şi sulfat de aluminiu. Pentru degradarea mai rapidă a substanţelor organice a fost construită o linie de tratare cu acid sulfuric (care nu a intrat încă în funcţiune). Gospodăria de reactivi cuprinde trei linii:

• linia de tratare cu sulfat de aluminiu, compusă din 4 bazine cu V=3600mc şi pompe de omogenizare;

• linia de tratare cu lapte de var compusă dintr-un bazin de stocare a pastei şi o pompă pentru transportul soluţiei de lapte de var;

• linia de tratare cu acid sulfuric. Decantarea Procesul de decantare se desfăşoară în cele 6 decantoare radiale de tip vertical. Acestea sunt din beton armat, cu diametru D = 51m, V = 8500mc, Qtratare = 3600mc/h. Decantarea propriu-zisă se desfasoară în compartimentul periferic. Nămolul se evacuează în bună parte cu ajutorul podului raclor, de unde se elimină prin basele laterale. Basele sunt descărcate prin by-pass în conducta de evacuare a apelor uzate tehnologice. Acest nămol împreună cu apele uzate de la filtrele rapide este deversat în iazurile de decantare. Filtrarea Se realizează cu ajutorul a 30 filtre rapide având fiecare următoarele caracteristici:

- S = 120mp - Vfiltrare = 6,5 m/h - componenta stratului filtrant nisip D = 1 - 3mm, H = 1,3m - pietriş D = 3 - 35mm, H = 0,4m

Spălarea filtrelor se realizează cu aer comprimat şi cu apă: - aer comprimat: - suflante 2 buc în regim de funcţionare 1+1 (Q=7800mc/h) - Qaer = 15 l/mps - apa: - pompe Brates 3 buc în regim de funcţionare 2+ Q = 2100mc/h) - Qapa = 4 l/mps Dezinfecţia Se realizează prin distrugerea bacteriilor şi germenilor patogeni cu ajutorul clorului. Staţia de clorinare cuprinde:

- sala recipienţilor de clor; - sala dozatoarelor în care sunt instalate 10 dozatoare de clor de tip Solvay (4 buc.) şi

Wedeco-Advance (6 buc.); - sala instalaţiilor auxiliare.

112


Apa tratată este distribuită în sistemul de alimentare al municipiului Bucureşti prin 2 camere de distribuţie, spre nodul Roşu şi spre nodul Bragadiru, de unde pleacă prin apeducte, spre staţiile de pompare ale capitalei. Debite totale de apa tratată: Debite tratate: zilnic maxim = 8,5 mc/s zilnic mediu = 7,7 mc/s Funcţionarea : 365 zile/an, 24 h/zi Debite evacuate în iazurile de decantare: zilnic maxim = 1,01 mc/s Evacuarea apelor uzate tehnologice Apele uzate provenite de la decantoarele radiale de tip vertical şi de la spălarea filtrelor sunt evacuate în iazurile de decantare, ce sunt situate pe malul drept al râului Dâmboviţa. Nota: Se află în fază avansată de finalizare noua Staţie de Tratare Crivina – Ogrezeni( Q = 3 m3/s). RReeţţeellee ddee ttrraannssppoorrtt aa aappeeii ppoottaabbiillee ((aappeedduuccttee)) Generalităţi Apeductele de transport pentru apa potabilă sunt situate pe teritoriul administrativ al judeţelor Giurgiu, Ilfov şi al municipiului Bucureşti. Aceste apeducte fac parte din sistemul de alimentare cu apă al municipiului Bucureşti. Apa potabilă este transportată în cele 8 staţii de pompare mari ale municipiului. Principalele activităţi desfăşurate pe apeductele de apă potabilă sunt: transportul apei şi distribuţia apei potabile în sistemul de alimentare cu apă al Bucureştiului. Capacităţi de transport: - puse iniţial în funcţiune: 45,47 mc/s; - profil de producţie: transportul apei potabile în sistemul de alimentare cu apă al municipiului Bucureşti. Fluxul tehnologic TTrraasseeuull PPlleeccaarree SSoossiirree

NNrr.. AAppeedd..

SSeeccţţiiuunnee ((mmmm)),, FFoorrmmaa,, mmaatteerriiaall,, ppaannttaa((00//0000))

LL ((mm))

QQttrraannzziittaatt

((mmcc//ss)) PPIIFF IInnssttaallaaţţiiii

aammppllaassaattee ppee aappeedduucctt

Arcuda Cotroceni I Rectangular- 15500 2,5 1888 Sifon, C. vizitare,

113


circulară 1200 Cărămidă, 0,5-0,6

Camera de legătură, Stavile

Arcuda Cotroceni II Rectangular-circulară 1200 beton, 0,5-0,6

15500 1,2 1949 Cămine vizitare, Camera de legătură, Stavile

Arcuda Cotroceni III Circulară 1500 Beton armat, 0,5-0,6

16700 2,1 1959 Cămine vizitare, Camera de legătură, Sifon, stavile

Arcuda Bragadiru IV Tuburi beton armat, Dn (1400-1500), 1-3

13800 1,8 1969 Camera de legătură, Sifon, subtraversări

Arcuda Griviţa V Tuburi beton armat, Dn (2200-3300)

19200 5,2 1984 Cămine vizitare şi de aerisire

Roşu Griviţa Tuburi beton prefabricat, Dn 2200

5900 4,9 1972 Cămine vizitare şi subtraversare

Roşu Bragadiru I Tub b.a. monolit Dn 1500

4523 2,3 1969 Cămine vizitare

Roşu Bragadiru II Tub b.a. monolit Dn 1600


Bragadiru Drumul Taberei

I Ovoid (1100x1650) Beton, 0,25-0,3

10500 0,75 1900 Cămine vizitare, Camera de legătură, Stavile


II Tub beton armat 1200



III Tub beton armat 2200

2800 6,1 1975

Drumul Taberei

Cotroceni I Ovoid (1100x1650) Beton, 0,25-0,3

0,75 1900 Cămine vizitare, Camera de legătură, Stavile

Drumul Cotroceni II Tub beton armat 0,7 1900 Cămine vizitare

114


Taberei 1200 Bragadiru Sud I Tub b.a. monolit

Dn 1500 1500 2,2 1961 -

Bragadiru Sud II Tub b.a. monolit Dn 1650

6500 2,6 1967 -

Griviţa Nord Tuburi b.a., Dn 2x2200

6100 4,57 1972 Camera de golire şi vizitare

NH Roşu Amplasare în comuna Chiajna, judeţul Ilfov. Funcţiunea este de a distribui volumele de apă tratată către cele 8 staţii de înmagazinare şi pompare a apei potabile distribuite la consumatorii din municipiul Bucureşti. În acest nod intră apeductele ce transportă apa tratată de la staţiile Roşu şi Arcuda prin 6 apeducte şi se distribuie apa prin 8 apeducte la staţiile Cotroceni (3), Griviţa (2) şi nodul hidrotehnic Bragadiru (3). Nodul este compus din 4 camere de distribuţie, prevăzute cu ghidaje. Camera cea mai nouă (CF3) dispune de stăvilare montate pe apeducte. NH Bragadiru Amplasare în municipiul Bucureşti, strada Ghidiceni, este compus din 5 camere de recepţie şi distribuţie a apei potabile. Funcţiunea este de a asigura intrarea în nod a celor 3 apeducte de la Roşu şi Arcuda şi distribuţia apei prin 2 apeducte în staţia de pompare Sud şi prin 3 apeducte în staţia de pompare Drumul Taberei. RReeţţeellee ssttooccaarree,, ppoommppaarree şşii ddiissttrriibbuuţţiiee aa aappeeii ppoottaabbiillee Capacităţi de producţie: - puse iniţial în funcţiune conform proiectului: - Sistemul de înmagazinare şi pompare a apei potabile:

- înmagazinare 359.000 mc - pompare 2.290 mii mc/zi - repompare 2.028 mc/zi - pompare (hidrofoare) 11.975 mc/zi

- Reţeaua de distribuţie:

- conducte 1.549 Km - artere 586 Km

- profil de producţie: alimentare cu apa potabilă

115


Amplasament “Sistemul de înmagazinare şi pompare a apei potabile” şi “Reţeaua de distribuţie a Municipiului Bucureşti”, sunt situate pe teritoriul capitalei. Funcţionarea este : 365 zile/an, 24 ore/zi. Instalaţii de înmagazinare - pompare: formate din 8 staţii de pompare, 39 staţii de repompare şi 222 staţii de hidrofor. Sistemul de înmagazinare şi pompare a apei potabile - Staţii de pompare (cu injecţie in reţeaua de înalta presiune a sistemului de distribuţie a apei

potabile): Drumul Taberei, Uverturii, Cotroceni şi Preciziei (parţial). - Staţii de pompare (cu injecţie în reţeaua de joasă presiune a sistemului de distribuţie a apei

potabile): Griviţa, Nord, Grozăveşti, Sud şi Preciziei (parţial). Staţii de repompare: - Staţii de repompare "zona A": Giuleşti, Pajura, Bucureştii-Noi, Dorobanţi, 1 Mai; - Staţii de repompare "zona B": Dudeşti Vitan, Marcia, Berceni I, Berceni II, Berceni III; - Staţii de repompare "zona C": Şulea plecare, Ion Şulea, Macaralei, Zavideni, Dristor

Tomis, Titan C IV; - Staţii de repompare "zona D": Colentina, Colentina II, Teiul Doamnei, Pantelimon II,

Lacul Tei, Ziduri Moşi, Petricani; - Staţii de repompare "zona E": Rahova Ferentari, Petre Ispirescu, 13 Septembrie,

Margeanului, Sălaj; - Staţii de repompare "zona F": Socului, Pantelimon I, Titan C V, Titan C III, Titan C I,

Titan IOR; - Staţii de repompare "zona G": Livadia, Niţu Vasile, Constantin Brâncoveanu, Farado,

Luică. Staţii de hidrofor: - Staţii de hidrofor zona I: Griviţa: 11 pe calea Griviţei şi 1 pe str.Turda; - Staţii de hidrofor zona II: Piaţa Victoriei: 5 pe bd. Duca, 1 pe str. Veronica Micle, 3 pe bd.

Dinicu Golescu; - Staţii de hidrofor zona III: 1 Mai Titulescu: 1 pe str. Banu Manta, 4 pe bd.Titulescu, 4 pe bd.

1 Mai, 1 pe str. Av. Popisteanu, 1 pe calea Grivitei; - Staţii de hidrofor zona IV: Ştefan cel Mare Tei: 2 pe bd.Ilie Pintilie, 4 pe sos. Ştefan cel

Mare, 1 pe str. Av. Protopopescu, 2 pe str. Dorobanţi, 2 pe str. Barbu Văcărescu, 4 în zona bd.Tei;

- Staţii de hidrofor zona V: Centru Ştirbei Voda: 5 pe calea Ştirbei Voda, 1 la blocul Muzica, 7 pe bd. Magheru, 1 pe bd. Republicii;

116


- Staţii de hidrofor zona VI: Moşilor Colentina: 5 pe sos. Colentina, 4 pe sos. Fundeni, 7 pe calea Moşilor şi 3 pe sos. Ştefan cel Mare;

- Staţii de hidrofor zona VII: Pantelimon Socului: 9 pe sos. Pantelimon, 1 pe drumul Morarilor, 2 pe sos. Iancului, 3 pe sos. Colentina şi 1 pe bd. Lucreţiu Pătraşcanu;

- Staţii de hidrofor zona VIII: Avrig Vatra Luminoasă: 2 pe str. Avrig, 2 pe str. Vatra Luminoasă, 3 pe şos. Iancului, 6 pe şos. Mihai Bravu, 3 pe bd. Dimitrov, 1 pe str. Ion Maiorescu şi 1 la Foişor;

- Staţii de hidrofor zona IX: Dristor insula Vitan: 3 pe calea Vitan, 2 pe şos. Mihai Bravu, 4 pe bd. Mărăşeşti, 2 pe str. Baba Novac şi 1 pe str. Dristor;

- Staţii de hidrofor zona X: Tineretului Văcăreşti: 4 pe bd. Tineretului, 2 pe calea Văcăreşti, 8 în zona bd. Dimitrie Cantemir;

- Staţii de hidrofor zona XI: Berceni Olteniţa: 13 pe şos. Olteniţei; - Staţii de hidrofor zona XII: Giurgiu Şerban Vodă: 2 pe sos. Olteniţei, 2 pe str. Stoian Militaru,

3 pe sos. Giurgiului,3 pe str Şerban Vodă, 2 pe str. Viforniţa, 2 pe sos. Viilor şi 1 pe str. Reşiţa; - Staţii de hidrofor zona XIII: Rahova Ferentari: 5 pe calea Rahovei, 1 pe str. Vicina, 1 pe str.

Glicinelor, 1 pe str. Amurgului, 1 pe sos. Sălaj, 1 pe str. Lereşti, 1 pe str. Garoafei, 1 pe str. Crizantemelor, 1 pe str. Baicului şi 1 pe str. Sc. Ferentari;

- Staţii de hidrofor zona XIV: Drumul Sării 13 Septembrie: 3 pe calea 13 Septembrie, 2 pe drumul Sării, 2 pe şos. Panduri, 2 în zona Eroilor Izvor şi 1 pe str. Gioconda;

- Staţii de hidrofor zona XV: Crângaşi Uverturii: 1 pe bd. Armata Poporului, 5 pe bd. Uverturii, 8 pe calea Crângaşi şi 1 pe calea Giuleşti;

- Staţii de hidrofor zona XVI: Piaţa Muncii Unirii: 2 pe bd. Unirii, 3 pe calea Călăraşi, 1 pe calea Cauzaşi, 2 pe bd. Decebal, 1 pe sos. Mihai Bravu şi 1 pe str. Turturele.

Sistemul de stocare, pompare, repompare şi distribuţie a apei potabile în capitală este exploatat prin intermediul a 5 centre operaţionale. Fiecare centru operaţional dispune de un sediu amplasat astfel: - Sectorul 1 calea Plevnei nr. 80 - Sectorul 2 strada Herţa nr. 2 - Sectorul 3+4 calea Şerban Vodă nr. 3A - Sectorul 5 splaiul Independenţei nr. 235 - 237 - Sectorul 6 splaiul Independenţei nr. 235 - 237 Sistemul de înmagazinare, pompare şi repompare a apei potabile a fost modernizat prin montarea unor instalaţii şi echipamente noi pentru: - determinarea stării sistemului; - analizoare pentru indicatori: temperatură, turbiditate, pH, conductivitate, clor liber. Acestea

sunt montate la injectarea în reţeaua de distribuţie. Datele analizate se transmit orar la

117


dispeceratul central de la staţia de tratare Roşu. Este în curs de realizare sistemul de transmitere a datelor şi programare a staţiilor de pompare "on-line";

- echipamente electrice noi; - debitmetre electromagnetice noi. Sistemul de înmagazinare, pompare şi repompare a fost modernizat astfel: - scoaterea din funcţiune a rezervoarelor din staţiile de repompare; - montarea unor debitmetre electromagnetice noi; - înlocuirea grupurilor de pompare; - înlocuirea instalaţiilor electrice; - automatizarea sistemului acţionare şi control; - igienizare; - refacerea împrejmuirilor degradate; - securizarea staţiilor de repompare. Staţiile de hidrofoare sunt modernizate astfel: - montarea unor debitmetre electromagnetice noi; - înlocuirea hidrofoarelor; - înlocuirea instalaţiilor electrice; - automatizarea sistemului acţionare şi control; - igienizare; - refacerea împrejmuirilor degradate; - securizarea staţiilor. La reţelele de distribuţie în funcţiune au fost operate modificări ale reţelei astfel: - au fost înlocuite conducte, artere şi branşamente; - au fost extinse conducte, artere şi branşamente. RReeţţeeaa ddee ccaannaalliizzaarree Descrierea situaţiei existente Sistemul de canalizare al municipiului Bucureşti colectează unitar apele reziduale (menajere şi tehnologice) şi cele pluviale, orăşeneşti, ca şi descărcările unor reţele de canalizare şi vidanjări din capitală şi unele localităţi aflate în vecinătate. Toate aceste ape uzate sunt evacuate neepurate în râul Dâmboviţa aval de Bucureşti, în dreptul comunei Glina la circa 500 m de Şoseaua de Centura.

118


Canalizarea Municipiului Bucureşti este structurată ca o reţea de canale colectoare principale, secundare şi de serviciu ce transportă şi evacuează apele uzate şi pluviale în caseta colectoare situată sub albia amenajata a Dâmboviţei. Caseta Dâmboviţa Amplasament - sub cuveta amenajată de apa curată a râului Dâmboviţa, are 2 fire şi pe unele tronsoane 3 fire, L = 39,81Km. În caseta colectoare evacuează direct 12 canale colectoare principale (A0 – prin 3 tronsoane, A1, A2, A3, în partea dreapta si B0 – prin 2 tronsoane, B1, B2, B3, B4, B5, B6 B7, - C1, în partea stânga) şi 11 canale colectoare secundare (Boanca, G1, S1, S2, L1, M1, E1, U1, F1, D1, D2). Colectoare principale Colectoarele principale au L = 303,79Km, 3 tipuri de secţiuni (circulare Dn 350cm, ovoidale de 310/303cm şi caseta 450 x 306cm) şi sunt amplasate astfel: - Pe malul drept al Dâmboviţei A0, A1, A2, si A3' - Pe malul stâng al Dâmboviţei B1, B2, B3, B4, B5, B6 si B7 - La nord de râul Colentina C1 Colectoare secundare şi canale de serviciu Colectoarele secundare au L = 790Km, canalele de serviciu şi cu lungimea racordurilor L = 1400,56Km au 4 tipuri de secţiuni (circulare Dn 20 - 250cm, ovoidale de 50/75 – 195/285cm, speciale tip clopot 71/132 – 350/350cm si casete 264 x 270cm) si sânt amplasate astfel: - Pe malul stâng al Dâmboviţei Boanca, G1, S1, S2, M1, E1, U1, F1, D1, D2; - Pe malul drept al Dâmboviţei L1. Staţii de pompare ape uzate şi construcţii accesorii Reţeaua de canalizare cuprinde: 44046 cămine de inspecţie, 39944 guri de scurgere, 59096 racorduri de canal şi 10 staţii de pompare pentru evacuarea apelor uzate din zonele depresionare ale sistemului amplasate astfel: - Grădina Zoologică - Herăstrău - Tei - Colentina 1+2 - Pantelimon 2 - Progresu 1+2 - Bucur-Obor - Pasajul Muncii - Pasajul Griviţa

119


- Aleea Trandafirilor Dimensionarea capacităţii de transport a apelor uzate Volume de ape uzate transportate: - Debit de ape uzate Quz = 26,2 mc/s - Debit de ape pluviale Quz = 113,8 mc/s - Debit total Quz = 140,0 mc/s SSttaaţţiiee ddee eeppuurraarree aa aappeelloorr mmeennaajjeerree Descrierea situaţiei existente Sistemul de canalizare a municipiului Bucureşti colectează unitar apele reziduale (menajere şi tehnologice) şi cele pluviale, orăşeneşti, ca şi descărcările unor reţele de canalizare şi vidanjări din unele localităţi aflate în vecinătatea capitalei. Toate aceste ape uzate sunt evacuate în prezent neepurate în râul Dâmboviţa, în aval de Bucureşti, şi au un impact puternic negativ asupra calităţii apei râului, influenţând de asemenea şi calitatea râului Argeş, în aval de confluenţa cu râul Dâmboviţa. Proiectul iniţial al Staţiei de epurare ape uzate(SEAU) a fost elaborat în perioada 1983-1985 (în baza unor studii realizate în perioada 1977-1982) şi prevedea realizarea a 3 linii individuale de epurare a apei (fiecare bazată pe o staţie convenţională solidă de nămol activat cu sedimentare primară) şi capacităţi aferente de tratare a nămolului (prin fermentare în două etape, urmată de deshidratarea mecanică a unui nămol relativ stabilizat). Fiecare linie de apă a fost dimensionată pentru un debit de tratament complet de 7,5 m3/s cu alţi 7,5 m3/s debit ape pluviale numai pentru tratament mecanic. Executarea lucrărilor la Glina a demarat în 1985. În 1988 lucrările au fost oprite, proiectul a fost modificat, aprobându-se noua soluţie cu 2 linii de epurare a apei. În perioada 1990-1991 lucrările au fost sistate, reluarea având scopul dării în exploatare a liniei 1 – epurare mecanică şi parţial a secţiunii auxiliare. În această perioadă studiile efectuate au stabilit că valorile estimate pentru debitele proiectate nu au fost atinse. În 1997-1998 a fost testată o sub-linie de tratare mecanică din cadrul liniei 1, rezultatele punând în evidenţa deficienţe şi deteriorări ale structurii de rezistenţa la unităţile de deznisipare şi decantoarele primare, implicând înlocuirea unor elemente structurale de oţel. Din cauza diferitelor probleme întâmpinate, obiectele tehnologice existente la SEAU Glina nu au fost puse în funcţiune niciodată, lucrările fiind complet abandonate în 1996.

120


La nivelul de realizare SEAU Glina includea următoarele obiecte tehnologice principale: Tratarea apei: - 2 linii identice (una aproape construită, a doua abandonată într-un stadiu incipient), cu următoarele componente:

- grătare rare (5 unitati / linie); - staţie pompare (1 unitate / linie); - grătare dese (2 unitati / linie); - deznisipator cuplat cu separator de grăsimi (6 unitati / linie; capacitate utilă=7350 m3); - decantoare primare (8 bazine circulare / linie; capacitate utilă de sedimentare = 64600 m3); - bazine de aerare cu nămol activat (2 unitati / linie) – fiecare unitate având 3 bazine cu câte

2 compartimente, dotate cu 4 aeratoare mecanice de suprafaţă (total 48 aeratoare / linie); - decantoare secundare (8 bazine circulare, capacitate utilă totală de stocare = 116750 m3); - staţie pompare pentru nămol activat recirculat şi în exces (1 unitate / linie).

Tratarea nămolului:

- îngroşătoare pentru nămolul primar şi în exces (2 unităţi pentru nămolul primar, 2 unităţi pentru nămolul în exces), capacitate = 11000 m3;

- staţie pompare pentru nămolul îngroşat (1 unitate); - metantancuri: 2 baterii de câte 5 rezervoare (4 unităţi pentru etapa I şi 1 unitate pentru

etapa II de fermentare), din care 5 sunt aproape finalizate iar 5 abandonate la un nivel inferior. Fiecare rezervor are o capacitate de 8000 m3, (calculată pentru o perioadă de fermentare de 12-15 zile); şi este echipat cu sisteme de reciclare nămol şi colector gaze, precum şi cu instalaţii auxiliare (pompe de recirculare, schimbătoare de căldură, recuperatoare de căldură etc.);

- îngroşătoare pentru nămol fermentat (4 unităţi, fiecare cu o capacitate de 1100 m3); - staţie de pompare pentru nămol fermentat (1 unitate); - deshidratarea mecanică a nămolului fermentat, include:

• 2 hale industriale pentru filtre presa(8 filtre / hala) şi dozarea reactivilor de condiţionare; • silozuri pentru depozitarea pulberii de var (capacitate = 800 m3); • rezervoare pentru depozitarea clorurii ferice (4 unitati cu o capacitate de 16 m3); - rezervoare de biogaz (4 unităţi de 6000 m3 fiecare). Obiecte auxiliare: - centrala termică şi grup electrogen pentru biogaz; - staţia principală de alimentare cu energie electrică şi transformare; - instalaţie pentru comprimarea gazului în vederea arderii în CT; - clădiri administrative (birouri, laboratoare, dispecer central); - grupuri sanitare şi spălătorie;

121


- cantină; - dispeceri locali; - atelier de întreţinere şi reparaţii; - depozite pentru materiale; - spălătorie auto; - rezervoare combustibil; - platforme pentru echipamente etc.; - conducte şi canale de legătură pentru circuitul apelor uzate şi circuitul de nămol. SEAU urma să fie prevăzută cu un depozit din beton armat pentru stocarea nămolului deshidratat timp de 4 luni şi 2 microhidrocentrale electrice amplasate pe traseul de evacuare al fiecărei linii de tratare, în punctele de descărcare. Evacuarea nămolului: Ipoteza iniţială de utilizare în agricultură a nămolului fermentat şi deshidratat s-a dovedit a fi neadecvată. Lucrările de construcţie a haldelor necesare depozitarii nămolului nu au mai fost începute. Elemente de construcţie: - obiecte tehnologice: structurile au fost construite din beton monolit sau prefabricat; - construcţii auxiliare: majoritatea sunt hale industriale numai cu parter, pe stâlpi, grinzi şi

elemente de acoperiş. Clădirile administrative, spălătoria şi cantina au 2 niveluri şi sunt alcătuite din cadre şi plafoane de beton turnat şi ziduri de cărămidă.

Soluţiile constructive utilizate, tipul şi calitatea materialelor, au dus la deteriorarea multora dintre construcţiile existente, impunând necesitatea renovării lor. Echipamente şi instalaţii mecanice: Echipamentele prevăzute în proiectul iniţial, majoritatea furnizate înainte de 1989, nu sunt fiabile şi au un randament scăzut în ceea ce priveşte parametrii tehnici, consumul de energie şi posibilităţile de automatizare. Deşi pentru unele dintre acestea concepţia de proiectare este corecta, lipsa materialelor speciale sau a tehnologiilor de vârf, ca şi slaba calitate a fabricării, împiedică funcţionarea adecvată. SSoolluuţţiiee pprrooppuussăă:: În vederea soluţionării epurării corespunzătoare a apelor uzate orăşeneşti, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, prin Unitatea de Implementare a Proiectului Asistenţă Tehnică pentru „Finalizarea Lucrărilor şi Modernizarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti” a

122


derulat activităţi de colaborare cu consorţiul format din PELL FRISCHMANN CONSULTANTS LTD, ROYAL HASKONING, GRONTMIJ şi ROMPROIECT SA, consorţiu ce a finalizat un Studiu de Fezabilitate în cadrul unui contract cu finanţare ISPA. LLuuccrrăărrii pprrooiieeccttaattee:: Faza 1: Reabilitarea şi completarea liniei 1 a apei (existentă) pentru epurarea secundară a unui debit constant de ape uzate de 10 m3/s. Faza 2: Realizarea unei linii complet noi de epurare secundară a apelor uzate, cu o capacitate nominală de minim 10 m3/s. PPeerriiooaaddaa ddee ddeerruullaarree aa pprrooiieeccttuulluuii:: Execuţia lucrărilor se va desfăşură în două etape: Faza 1: 2005-2008 (lucrări la prima linie de epurare existentă). Faza 2: 2008-2011(completarea şi mărirea capacităţii de epurare prin construirea unei noi linii şi a unui incinerator de nămol). Conversia la treapta terţiară de epurare Conversia staţiei pentru eliminarea completă a nutrienţilor va fi desfăşurată la o data ulterioară şi nu este inclusă în obiectul acestei investiţii. 2.2.2.5. SITUATIA APELOR UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE Priza Crivina (râul Argeş) (descrisă la captare apă brută). NH Dragomireşti prin care se asigură distribuţia apei brute la ST Roşu, CET-uri şi lacul Chitila. SSttaaţţiiiillee ddee ppoommppaarree aappăă iinndduussttrriiaallăă CCeerrnniiccaa PPaanntteelliimmoonn Generalităţi Administrarea şi exploatarea patrimoniului Consiliului Local al Municipiului Bucureşti care se referă la captarea apelor de suprafaţă şi distribuţia apei captate, transportul şi distribuirea la consumatorii industriali.

123


Capacităţi de producţie: - puse iniţial în funcţiune conform proiectului: - complexul Pantelimon (1979): 1.500 l/s (129.600 mc/zi) - complexul Cernica (1968): 1.500 l/s (129.600 mc/zi) - în stare de funcţiune la data solicitării autorizaţiei de gospodărire a apelor: - complexul Pantelimon: 1,402 mc/s - complexul Cernica: 0,924 mc/s

Exploatarea se face alternativ pentru cele două staţii de pompare, în funcţie de solicitarea de apă industrială a beneficiarilor. Reţeaua de distribuţie a apei industriale de la surse (prizele de captare din lacurile Pantelimon şi Cernica) până la beneficiari: L = 44,984 km. Alimentarea cu apă industrială: - sursa de suprafaţă, prin intermediul a două prize situate pe malurile lacurilor Cernica şi

Pantelimon, cu următoarele caracteristici: Nume Amplasare Qproiectat priza (1/s) Observaţii Pantelimon Lacul Pantelimon 1.500 instalaţii în stare de funcţionare Cernica Lacul Cernica 1,500 instalaţii în stare de funcţionare Volume şi debite totale de apă industrială autorizate (total): Zilnic maxim = 259.200 mc/zi =3.000 l/s Zilnic mediu = 216,000 mc/zi =2.500 l/s Unitatea funcţionează 365 zile / an. IInnssttaallaaţţiiii ddee ccaappttaarree aa aappeeii Complexul Pantelimon: - staţia de pompare apă brută:

• 2 criburi de aspiraţie a apei brute la cota minimă 62,80 mMB • un cheson • 3 pompe MV602(6)

Complexul Cernica: - staţia de pompare apă brută:

• 3 criburi de aspiraţie a apei brute la cota minimă 52,10 mMB • 3 pompe Siret 900 • 3 sifoane Dn 1200 • dig de protecţie din anrocamente (neterminat)

124


IInnssttaallaaţţiiii ddee ttrraattaarree aa aappeeii ((îînn ccoonnsseerrvvaarree)) Complexul Pantelimon: - staţia de repompare apă filtrată treapta II: - 2 pompe MV 803(6), - o pompa MV 603(6), - staţia de spalare filtre: - 3 pompe MV 502, - staţia de tratare – filtrare a apei: - bazine de contact cu Vtotal = 560 mc, - 5 filtre cu S = 105 mp, Qmax = 330 1/s, - un bazin apa filtrată V = 1400 mc, - staţia de aer pentru spălare: - 2 suflante SPR 72, - 2 suflante SPR 40. Complexul Cernica: - staţia de tratare - repompare treapta II: - bazine de contact cu Vtotal = 560 mc, - 5 filtre cu S = 105 mp, Qmax = 330 l/s, - rezervor apă filtrată V = 1400 mc, - staţie de clorare, - staţia de repompare apă treapta II: - staţia de pompare apă filtrată: - 3 pompe 18 NDS(6), - o pompa 12 NDS(a), - staţia de pompare apă de spălare: - 2 pompe Brateş(b), - staţia de aer: - 5 pompe SRD 40. Cerinţa totală de apă industrială: • Qszimax = 259.200 m3/zi anual = 94.608 mii m3/an • Qszimed = 216.000 m3/zi anual = 78.840 mii m3/an • Qszimin = 211.500 m3/zi anual = 77.198 mii m3/an • Qsorarmax=10.800m3/h

125


RReeţţeeaa ddee ttrraannssppoorrtt aa aappeeii iinndduussttrriiaallee RReeţţeeaauuaa ddee ttrraannssppoorrtt ddiinn pprriizzaa CCrriivviinnaa Generalităţi Apa brută utilizată în Municipiului Bucureşti este transportată din priza Crivina, în punctele de consum, astfel: - în Lacul Morii prin canalul dublu casetat şi apoi prin canalele deschise:

• Staţia Roşu - Punctul Roşu - Lacul Morii; • Derivaţia Dragomireşti Chitila-râul Dâmboviţa - Lacul Morii;

- în CET Grozăveşti prin canalul dublu casetat, canalul deschis Staţia Rosu-punctul Roşu, apeduct Punctul Roşu-CET Grozăveşti;

- în CET-ul Vest prin canalul dublu casetat, NH Dragomireşti, apeductele I şi II cu Dn 1000mm. CET-ul Vest mai este alimentat şi din canalul dublu casetat, prin staţia de pompare Roşu, prin două apeducte cu Dn de 400 şi 500mm;

- în CET-urile Progresu şi Sud prin canalul dublu casetat, NH Dragomireşti şi apeductele I şi II cu Dn 1000mm (ce deservesc şi CET-ul Vest);

- în salba de lacuri a râului Colentina (cu descărcare în lacul Chitila) prin canalul dublu casetat, NH Dragomireşti şi derivaţia (canalul deschis) Dragomireşti-Chitila.

Transportul apei Canalul dublu casetat Crivina –Roşu - canalul dublu casetat: secţiune 2 x 2,5 x 2,4 m din beton armat, L = 17,6 Km, panta = 0,05%,

Viteza=1,3 m/s, Q = 15 mc/s, curgere gravitatională, Q fir = 7,5 mc/s. Derivaţia (canal deschis) Dragomireşti-Chitila Acest canal are rol în transportul apei în râul Colentina (lac Chitila), debuşare în caz de necesitate în râul Dâmboviţa şi rol de apărare împotriva inundaţiilor pentru municipiul Bucureşti. Secţiune trapezoidală: - tronsonul I (amonte descărcare în râul Dâmboviţa) H = 1.80m, panta taluze 1:1,5, Qmed = 7,5

mc/s, Q maxim = 9,27 mc/s; - tronsonul II (aval descărcare în râul Dâmboviţa) H = 1.55m, panta taluze 1:1,5, Qmed = 4,5

mc/s, Q maxim = 5,62 mc/s. Canalul este căptuşit cu dale din beton armat, L = 8,411Km, Viteza = 1,3 m/s, curgere gravitaţională. Canalul subtraversează apeductele Arcuda - Roşu, şoseaua Bucureşti - Arcuda, calea ferată Bucureşti - Chitila şi DN7 (Bucureşti - Piteşti).

126


Bretea racord deschisă din canalul Dragomireşti Chitila în râul Dâmboviţa Secţiune trapezoidală, din beton armat, L=200m, Qmax = 7,5mc/s, curgere gravitaţională, serveşte la descărcarea completă a apelor transportate pe canalul Dragomireşti - Chitila, în caz de avarie a acestuia. Qservitute = 3,0mc/s. Canal deschis ST Roşu-lacul Morii Secţiune trapezoidală din beton armat, L = 2,0 Km, Qmax = 4,8 mc/s, curgere gravitaţională Canal deschis Punct Roşu-CET Grozăveşti Dn 2 x 800mm din metal, Q = 1385mc/h, curgere gravitaţională Canal alimentare CET Vest din SP Roşu Dn 1 x 500mm si 1 x 400mm din metal, L = 2,5 Km fiecare, Q = 490 l/s (în total pentru CET Vest), transport apă prin pompare Canal alimentare CET-urile Vest (rezerva), Progresu şi Sud din NH Dragomireşti Dn 2 x (1000-800) mm, PREMO, L = 25,4 Km fiecare, Q = 1202-271 l/s, transport apă prin pompare Debite totale de apă captată şi transportată Debite captate: Qmaxim = 14,5 mc/s Qmediu = 14,0 mc/s din care: pentru ST Roşu: Qmediu = 8,5 mc/s pentru suplimentare la ST Arcuda: Qmediu = 2,5 mc/s pentru CET Grozăveşti: Qmediu = 0,3 mc/s pentru CET Progresu, Vest şi Sud: Qmediu = 0,7 mc/s pentru nevoi tehnologice: Qmediu = 2,0 mc/s Funcţionarea : 365 zile pe an, 24 h/zi Debite evacuate în râul Argeş: Quz tehn. = 2,0 mc/s Debite evacuate în Lacul Morii (canal Roşu –Lacul Morii): Qmaxim = 4,8 mc/s Qmediu = 2,9 mc/s Debite evacuate în Lacul Morii (bretea): Qservitute = 3,0 mc/s Qavarie = 7,5 mc/s Debite evacuate în râul Colentina (maxim): Qmed = 4,3 mc/s

127


SSttaaţţiiiillee ddee ppoommppaarree CCeerrnniiccaa PPaanntteelliimmoonn Reţeaua de distribuţie a apei industriale de la surse (prizele de captare din lacurile Pantelimon şi Cernica) până la beneficiari: L = 44,984 km. - Distribuţia apei se face prin intermediul a 3 noduri hidrotehnice: N.H. Olteniţa, N.H. Dudeşti,

N.H. Glina, 52 cămine cu vane de linie şi cămin de vane de distribuţie la fiecare folosinţă în parte.

- Reţeaua de apă industrială are lungimea de 44,984 km şi este construită din tuburi Premo şi de metal cu următoarele diametre: 250mm, 400mm, 600mm, 800mm si 1000mm.

- Branşamentele pentru consumatori au lungimea de 2km. AALLIIMMEENNTTAARREEAA CCUU AAPPĂĂ PPOOTTAABBIILLĂĂ AA PPOOPPUULLAAŢŢIIEEII DDIINN MMUUNNIICCIIPPIIUULL BBUUCCUURREEŞŞTTII SSiittuuaaţţiiaa rreeţţeelleelloorr eeddiilliittaarree Din datele puse la dispoziţie de către Primăria Muncipiului Bucureşti, numărul total de străzi în Bucureşti este de 5340 având o lungime de 1820, 8 Km, din care (conform prevederilor H.C.G.M.B. nr. 181/2000):

- 334 străzi administrate de Primăria Muncipiului Bucureşti prin Administraţia Străzilor (lungime 135,6 Km) ;

- 5006 străzi administrate de către Primăriile de sector (lungime 1685,2 Km). - Numărul de străzi echipate cu reţele edilitare este de 4326 iar numărul străzilor fără reţele

de apă şi canalizare 1014. În Muncipiul Bucureşti, în prezent, numărul de abonaţi ai societăţii Apa Nova Bucureşti S.A. se ridica la 79 340. În zonele mărginaşe ale Municipiului Bucureşti cca. 150.000 de persoane nu dispun în prezent de alimentare centralizată cu apă potabilă/reţele de canalizare. Pe sectoare, situaţia racordării la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare se prezintă astfel: Sector 1: - populaţie racordată la reţeaua centralizată 220 000 persoane; - populaţie care utilizează cişmele publice 20 000 persoane; - populaţie racordată la reţeaua de canalizare centralizată 210 000 persoane. Sector 2: - 327 de străzi fără alimentare cu apă şi canalizare. Sector 3: - sunt necesare lucrări noi/extinderea reţelelor existente (aprox. 120 Km). Sector 4:

128


- numărul de străzi fără reţea de canalizare se ridică la 150 (lungimea 30,899 Km). Alimentarea cu apă de reţea a Capitalei este continuă, posibilele întreruperi fiind determinate de eventuale intervenţii în reţea în urma unor avarii sau lucrări de reabilitare a acesteia. Ele afectează zone restrânse ale oraşului, întreruperi de peste 24 ore fiind semnalate doar în timpul unor lucrări de curăţare şi dezinfecţie a conductelor de apă, situaţii în care populaţia a fost avertizată din timp prin mijloacele mass-media despre data, durata întreruperii şi zona afectată. Datele privind calitatea apei potabile au fost puse la dispoziţie de către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. În cursul anului 2003, calitatea apei potabile distribuită populaţiei Capitalei a fost supravegheată permanent prin recoltările efectuate la nivelul staţiilor de pompare şi a punctelor fixe. De la staţiile de pompare (Nord, Sud, Griviţa, Grozăveşti şi Drumul Taberei) s-au recoltat 1119 probe de apă care au corespuns din punct de vedere chimic şi bacteriologic normelor prevăzute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

PROCENTAJUL PROBELOR (LA STAŢIILE DE POMPARE), NECORESPUNZĂTOARE CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC

AAnnuull NNrr..

PPrroobbee RReeccoollttaattee NNeeccoorreessppuunnzzăăttooaarree cchhiimmiicc

NNeeccoorreessppuunnzzăăttooaarree bbaacctteerriioollooggiicc

1994 1127 0 % 3,3 % 1995 1098 1,64 % 1,73 % 1996 1095 3,65 % 1 % 1997 1080 0,40% 0,83% 1998 1087 0% 0% 1999 1103 0,09% 0% 2000 1093 3,38% 0% 2001 991 0% 1,009% 2002 1051 0 % 0 % 2003 1119 0% 0%

Sursa datelor: Direcţia de Sănătate Publica a Municipiului Bucureşti Referitor la CRL (clor rezidual liber) trebuie evidenţiat faptul că în niciuna din probe, acesta nu a fost absent, iar 658 probe (reprezentând 58,80% din totalul celor recoltate la acest nivel) au prezentat valori peste limita de 0,50 mg/l admisa de Legea nr. 458/2002.

129


PROCENTAJUL CRL EXISTENT ÎN APA RECOLTATĂ LA STAŢIILE DE POMPARE

AANNUULL CCRRLL AABBSSEENNTT ((MMGG// LL))

CCRRLL PPEESSTTEE 00,,5500 ((MMGG// LL))

1994 0% 55,37 1995 0% 50,82 1996 0% 22,10% 1997 0% 19,2% 1998 0% 12,99% 1999 0,27% 54,40% 2000 0% 48,95% 2001 0% 2,52% 2002 0 % 25,02 % 2003 0% 58,80%

Sursa datelor: Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Calitatea apei de reţea a fost urmărită de D.S.P. – M.B. şi prin recoltările zilnice efectuate din cele 63 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii S.C. APA NOVA Bucureşti S.A., cu care s-a menţinut un schimb permanent de date privind caracteristicile apei furnizate populaţiei. Din punctele fixe, în anul 2003, s-au recoltat 3474 probe de apă, 7 dintre acestea (reprezentând 0,20%) fiind necorespunzătoare chimic sau bacteriologic normelor admise, şi anume: într-o probă plumbul a fost 0,026 mg/l (adica 26 µg/l) faţă de limita stabilită de Legea nr. 458/2002 de 10 µg/l, iar 6 probe au prezentat valori ale UFC între 24-45/ml comparativ cu limita admisă de maximum 20/ml.

PROCENTAJUL PROBELOR NECORESPUNZĂTOARE CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC LA PUNCTELE FIXE

AANNUULL NNRR.. PPRROOBBEE

RREECCOOLLTTAATTEE NNEECCOORREESSPPUUNNZZĂĂTTOOAARREE CCHHIIMMIICC

NNEECCOORREESSPPUUNNZZĂĂTTOOAARREE BBAACCTTEERRIIOOLLOOGGIICC

1994 2323 1,85% 3,31% 1995 2986 2,98% 1,41% 1996 3521 2,4% 0,73% 1997 3490 0,9% 0,48% 1998 3526 0,6% 0% 1999 3554 0,7% 0% 2000 3551 6,22% 0%

130


2001 3357 1,04% 1,64% 2002 3263 1,29 % 0,34 % 2003 3474 0,029% 0,17% Sursa datelor: Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte CRL trebuie evidenţiat faptul că în 2 probe (reprezentând 0,06%) acesta a fost absent, iar 1217 probe (35,03%) a avut valori peste limita stabilită de Legea nr. 458/2002.

PROCENTAJUL PRIVIND CRL ÎN APA RECOLTATĂ DE LA PUNCTELE FIXE AANNUULL CCRRLL AABBSSEENNTT

((MMGG// LL)) CCRRLL PPEESSTTEE 00,,2255 ((MMGG// LL))

1994 2,31% 30,15% 1995 1,37% 28,08% 1996 3,01% 38,68% 1997 2,6% 31,5% 1998 2,5% 14,26% 1999 0,73% 41,27% 2000 1,43% 31,09% 2001 0,059% 20,49% 2002 0,06 % 14,65 % 2003 0,06% 35,03% Sursa datelor: Direcţia de Sănătate Publica a Municipiului Bucureşti. În concluzie, se poate evidenţia faptul că cele 1119 probe recoltate de la nivelul staţiilor de pompare au corespuns în totalitate normelor admise, pe când în cazul punctelor fixe a existat un număr de 7 probe (0,20%) din cele 3474 recoltate care au prezentat caracteristici chimice şi bacteriologice necorespunzătoare, acestea fiind determinate probabil de uzura reţelei de apă datorită vechimii acesteia şi reducerilor frecvente de presiune din reţea care pot influenţa calitatea apei. În cursul anului 2003, s-au efectuat şi recoltări suplimentare pentru determinarea clorului rezidual liber (CRL) din apa de reţea, acestea fiind realizate prin teste rapide, folosindu-se comprimatele D.C.R., majoritatea probelor (respectiv 57,15%) prezentând valori ale CRL în limitele admise de Legea nr. 458/2002, în 35,71% din probe CRL a depăşit normele şi doar în 7,14% din recoltări CRL a fost absent.

131


Începând cu luna iulie 2004 D.S.P. a Municipiului Bucureşti a urmărit calitatea apei din reţea nu numai prin determinarea clorului rezidual ci şi prin o serie de indicatori chimici şi bacteriologici specifici, conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 458/2002). Indicatorii chimici urmăriţi sunt: bor, cadmiu, cianuri libere, crom, cupru, duritate totală, flor, nichel, nitraţi, nitriţi, plumb; iar cei bacteriologici sunt reprezentaţi de E. coli şi streptococi fecali. S-au efectuat recoltări săptamânale din diferite zone ale sectoarelor Bucureştilor, astfel încât să existe o supraveghere de ansamblu a calităţii apei din reţea. Până în prezent toate cele 1380 probe recoltate s-au încadrat în limitele normativelor în vigoare. Trebuie menţionat faptul că s-au înregistrat 6 probe în care valoarea nichelului s-a situat la limita superioară admisă, fapt care a fost adus la cunoştinţă S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A... În urma măsurilor luate, recoltările ulterioare au înregistrat valori normale ale nichelului. IInnddiiccaattoorrii ccuu iimmppaacctt aassuupprraa ssăănnăăttăăţţiiii Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici microbiologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poartă de intrare digestivă conform tabelului următor:

MORBIDITATEA PRIN BOLI DIGESTIVE POSIBIL TRANSMISE ŞI PRIN APA POTABILĂ (la 100.000 locuitori)

AANNUULL BBOOAALLĂĂ DDIIAARREEIICCĂĂ AACCUUTTĂĂ HHEEPPAATTIITTĂĂ VVIIRRAALLĂĂ AACCUUTTĂĂ

TTIIPP AA FFEEBBRRĂĂ TTIIFFOOIIDDĂĂ DDIIZZEENNTTEERRIIEE

1994 315,12 105,6 (A + B) 0 48 1995 228,94 79,4 0 25,98 1996 233,3 33,1 0,4 13,9 1997 213,37 34,95 0 14,3 1998 209,4 32,9 0,04 19,4 1999 167,02 41,47 0,05 14,95 2000 279,10 42,01 0 15,28 2001 275,94 30,10 0 12,57 2002 436,04 20,73 0 20,93 2003 402,63 17,75 0 5,3 Sursa datelor: Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

132


În anul 2003 se constată o reducere semnificativă a morbidităţii prin HVA tip A şi dizenterie, precum şi absenţa cazurilor de febră tifoidă. În ceea ce priveşte morbiditatea prin BDA se observă scăderea acesteia faţă de anul 2002, însă în comparaţie cu anii precedenţi valoarea s-a menţinut ridicată, situaţie care nu poate fi însă corelată numai cu consumul de apă potabilă. În cursul anului 2003 nu s-au înregistrat epidemii hidrice şi/sau boli digestive determinate în exclusivitate de consumul de apă potabilă din reţeauă centralizată a Capitalei. CCoonncclluuzziiii În ultimii ani, apa de reţea a prezentat o îmbunătăţire a calităţii chimice şi bacteriologice atât la staţiile de pompare cât şi în punctele fixe. Aceasta evoluţie a fost determinată atât de controlul permanent al calităţii apei potabile realizat de instituţiile abilitate şi de S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A., cât şi de schimbul continuu de date privind calitatea apei furnizată de S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A.. Recoltările efectuate din instalaţiile proprii de apă aparţinând unor unităţi, sau care alimentează o serie de locuinţe, au evidenţiat, de asemenea, reducerea permanentă a procentajului de probe necorespunzătoare. Aceasta evoluţie s-a datorat măsurilor stabilite în urma controalelor ce s-au efectuat în cursul anului. SSUURRSSEE IINNDDIIVVIIDDUUAALLEE DDEE AAPPĂĂ Din datele puse la dispoziţie de către Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti rezultă următoarele: S-au efectuat recoltări şi la nivelul instalaţiilor proprii de apă potabilă (surse de profunzime) aparţinând în majoritatea cazurilor unor unităţi industriale sau agenţi economici, dar care într-un număr restrâns de situaţii alimentează o serie de locuinţe. S-au înregistrat depăşiri ale parametrilor fizico-chimici şi/sau bacteriologici peste normele în vigoare. În situaţiile amintite s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene la nivelul surselor de apă, urmată de spălarea, dezinfecţia instalaţiei şi o nouă recoltare pentru a se stabili dacă apa corespunde normelor, în caz contrar fiind necesară repetarea măsurilor de dezinfecţie. Recoltările efectuate de la nivelul unor puţuri sau fântâni individuale ce constituie singura sursă de alimentare cu apă potabilă pentru o serie de locuinţe aflate în zone periferice ale Capitalei au evidenţiat caracteristici fizico-chimice şi/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor în vigoare pentru toate probele de apă prelevată. Aceasta se datorează faptului că sursele amintite captează în general apa din stratul freatic ce este uşor supus impurificării şi infestării ca urmare a condiţiilor

133


igienico-sanitare necorespunzătoare (de ex.: existenţa de reziduuri menajere sau latrine în apropierea sursei de apă) sau infiltraţii de substanţe petroliere (benzină, păcură etc.). În astfel de cazuri s-a recomandat îndepărtarea de urgenţă a factorilor poluanţi amintiţi şi asigurarea zonelor de protecţie sanitară din jurul surselor respective, conform prevederilor Ord. M.S. nr. 536/1997 şi Decretului nr. 1059/1967. S-a dispus, de asemenea, dezinfecţia apei cu substanţe clorigene şi repetarea recoltărilor pentru a se stabili dacă aceasta corespunde normativelor în vigoare. S-a arătat totodată necesitatea efectuării unor dezinfecţii periodice la nivelul surselor respective pentru a se menţine în permanenţă calitatea corespunzătoare a apei folosite. Trebuie amintite, de asemenea, recoltările efectuate în sezonul de toamnă, unde datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, cantităţii mari de precipitaţii căzută în municipiul Bucureşti pe o perioadă mai lungă de timp (cca. o săptămână) s–a produs inundarea unor străzi ale Capitalei. Ca urmare a situaţiei menţionate, Biroul de Igiena Mediului din cadrul D.S.P. municipiul Bucureşti a solicitat S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A. comunicarea de urgenţă a străzilor neracordate la reţeaua centralizată de apă potabilă, unde s-au semnalat inundaţii care ar fi putut afecta sursele locale de apă potabilă. Recoltările efectuate de laboratorul D.S.P. – M.B. pe străzile respective aflate în sectoarele 2,3,5 şi 6 ale Capitalei au evidenţiat faptul că probele nu au corespuns normativelor în vigoare d.p.d.v. chimic (datorită prezenţei de azotaţi peste limita admisă, cu valori de 54 - 58mg/l faţă de C.M.A. de 50mg/l în 5 probe din totalul celor 12 recoltate) şi d.p.d.v. bacteriologic (indicatorii UFC, CT, CF şi SF fiind necorespunzători în toate probele recoltate). Această situaţie a fost adusă la cunoştinţă, atât Primăriilor de sector, cât şi Prefecturii Capitalei recomandându-se evitarea utilizării surselor respective de apă în scop potabil şi luarea de măsuri privind extinderea reţelei centralizate de apă şi canalizare. Au fost, de asemenea, atenţionaţi locuitorii din zonele amintite să nu folosească apa din aceste surse existând riscul apariţiei de afecţiuni grave (ca de exemplu intoxicaţia cu nitraţi la copiii de 0–1 an alimentaţi cu lapte praf preparat cu apă având un conţinut crescut al acestei substanţe chimice). Referitor la probele de apă recoltate la nivelul izvoarelor publice din unele parcuri ale Capitalei trebuie arătat că acestea au fost necorespunzătoare d.p.d.v. chimic şi/sau bacteriologic, recomandându-se Administraţiei Parcurilor afişarea de panouri cu inscripţia “apă necorespunzătoare“ pentru a se evita folosirea lor de către populaţie în scop potabil. SSIITTUUAAŢŢIIAA EEVVAACCUUĂĂRRIIII AAPPEELLOORR UUZZAATTEE MMEENNAAJJEERREE ŞŞII IINNDDUUSSTTRRIIAALLEE DDIINN MMUUNNIICCIIPPIIUULL BBUUCCUURREEŞŞTTII După cum a fost amintit, municipiul Bucureşti este traversat de două cursuri de apă, respectiv Dâmboviţa şi Colentina. Încă înainte de 1989 autorităţile de gospodărire a apelor au interzis pe

134


întreg teritoriul administrativ al Capitalei orice evacuări de ape uzate în cursurile de apă menţionate mai sus, în vederea asigurării unei calităţi corespunzătoare a acestor râuri. Apele uzate provenite de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul municipiului Bucureşti, cele menajere provenite de la populaţie, precum şi cele provenite din câteva localităţi din afara Capitalei (oraşul Voluntari, oraşul Popeşti-Leordeni, parţial oraşul Otopeni, comuna Pantelimon, comuna Chitila etc.) sunt evacuate în canalizarea municipiului Bucureşti şi apoi prin intermediul casetei de ape uzate aflate sub râul Dâmboviţa sunt deversate neepurate în râu în dreptul comunei Glina, la circa 500 m aval de Şoseaua de Centură. Evacuarea unui debit Q med zi = 23 mc/zi de ape uzate (fără ape pluviale), neepurate conduce la o degradare ireversibilă a râului evidenţiată şi de analizele efectuate pe probele de apă prelevate la evacuarea celor trei colectoare casetate ale râului Dâmboviţa, cât şi a secţiunilor pe râu situate în aval de punctul de descărcare. Astfel, au fost înregistrate încărcări foarte mari în cazul substanţelor organice, nutrienţi, micropoluanţi organici şi metale. În anul 2004 au fost evacuate 120006.77 t materii organice (exprimate prin CCO-Cr), 11011.105 t azot total, 1970.709 t fosfor total, 390.25 t detergenţi, 42.069 t fenoli, 139.067 t metale (cupru, crom, zinc, plumb, cadmiu, nichel), aceste încărcări ridicate regăsindu-se în râu, calitatea acestuia încadrându-se în clasa V. Impactul acestor ape evacuate este foarte puternic, calitatea degradată a râului păstrându-se pe o lungime foarte mare în aval, până la vărsarea acestuia în râul Argeş (în dreptul oraşului Budeşti – judeţul Călăraşi) cu efecte negative şi asupra acestuia după confluenţa cu râul Dâmboviţa. Analizele probelor de apă, pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului A.N. "Apele Romane" - SGA Bucureşti, conform planului lunar de recoltare a probelor. Având în vedere debitele mari de ape uzate neepurate evacuate din municipiul Bucureşti în râul Dâmboviţa (cu efecte negative deosebite asupra factorilor de mediu), pentru remedierea situaţiei grave existente este obligatorie urgentarea execuţiei lucrărilor la staţia de epurare Glina. 2.2.3. STAREA SOLURILOR SURSE DE POLUARE În municipiul Bucureşti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de : • depunerile uscate şi umede din atmosferă; • depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate

corespunzător;

135


• deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură; • chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole; • degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite

(despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.); • poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens. Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legătura cu aceasta, cercetările I.C.P.A. au stabilit conţinutul de Pb în probe de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţie auto intensă conţinutul de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşeşte de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinut ridicat s-a înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-a determinat un conţinut inferior valorii limită maxima admisă, dar mult mai mare decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm). Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile. În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinutul de Pb total din orizontul A se situează între 5 până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât conţinutul mediu general al plumbului total din soluri. Solurile din municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au un conţinut foarte mare de Pb provenit în cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier. CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

136


REPARTIŢIA SOLURILOR PE CLASE DE PRETABILITATE/CATEGORII DE FOLOSINŢĂ NNrr.. ccrrtt..

CCllaassee ddee pprreettaabbiilliittaattee SSuupprraaffaaţţaa ((hhaa))

CCaatteeggoorriiaa ddee ffoolloossiinnţţăă SSuupprraaffaaţţaa ((hhaa))

Arabil 4274 Păşuni 506 Fâneţe - Vii 66 Livezi 270

1. Terenuri agricole 5116

Alte folosinţe - Ape de suprafaţă 908 Clădiri şi curţi 13596 Drumuri, şosele şi căi ferate 3212

2. Terenuri neagricole 17789

Terenuri neproductive 93 3. Terenuri cu vegetaţie forestieră 611 - Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2004. În zona nord a municipiului Bucureşti, interfluviul Dâmboviţa – Mostiştea, sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceste lucrări se aplică în depresiunile cu soluri hidromorfe, pentru eliminarea excesului de umiditate din Câmpul Otopeni, pe o suprafaţă de cca. 1000 ha. Lucrările constau în înlesnirea reţelelor de absorţie – regularizare, utilizând ca material drenant sol stabilizat structural. În municipiul Bucureşti există soluri poluate în vecinătatea platformelor industriale (CET – uri, Laromet, IMGB Vulcan, Faur etc.), unele perimetre neputând fi localizate precis, investiţiile fiind în derulare. Cauzele care au generat poluarea sunt emisiile de poluanţi industriali (metale grele, sulf, PCBs, suspensii, carbon, Nox), precum şi fermele comercial intensive (pesticide, nitraţi, PCBs, PHAs). Aceste soluri sunt încărcate cu poluanţi în cantităţi variabile, pentru aceasta este necesar a se inventaria perimetrele industriale la o scara de 1:25000. În anul 2005 se va executa inventarierea la o scară de 1:1000000. Pentru acestea se propun următoarele lucrări: harta poluării provenite de la agenţii economici, scara 1:25000 şi un program de ecologizare a fermelor de legume orientate spre piaţa municipală.

137


2.2.4. STAREA PĂDURILOR

Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru recreere şi agrement. Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos. Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboretele din pădurea Băneasa). Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de depresiune (ravene). Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitate variază în funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga unitate. Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:

138


- pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile; - pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăretele pure; - în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător; - ceretele au invadat arboretele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate. Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este majoritară din lăstari. Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această pădure trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn. În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor. Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA administrează pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti o suprafaţă totală de 487 ha fond forestier proprietate publică a statului. 463 ha dintre acestea au categoria de folosinţă pădure, iar 24 ha reprezintă "alte terenuri" - drumuri de acces, terenuri destinate nevoilor de producţie şi administraţie silvică. Terenurile forestiere se află în administrarea directă a Ocolului Silvic Bucureşti din subordinea Direcţiei Silvice Bucureşti. Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret şleau normal de câmpie". Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de 70 ani. În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti, amplasat pe teritoriul administrativ în raza municipiului Bucureşti, nu există specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglementări speciale.

139


În arboretele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectate lucrările de regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de regenerare. În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administrativă a municipiului Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:

LLooccaalliizzaarreeaa ffoonndduulluuii ffoorreessttiieerr aaddmmiinniissttrraatt SSuupprraaffaaţţaa ((hhaa))

Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică 48 Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică 262 Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră 225 Terenuri destinate împăduririi 58 Terenuri neproductive 89 Terenuri aflate în ocupaţii sau litigii 180 Suprafaţa pădurilor 21013

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti. În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare. TTiippuull nnaattuurraall ffuunnddaammeennttaall ddee ppăădduurree SSuupprraaffaaţţaa

((hhaa)) %% ddiinn ssuupprraaffaaţţăă

CCoommppoozziiţţiiee

Stejăret de câmpie înaltă 339 1.61 5 Stejar 3 Frasin 2 Tei Stejăret de câmpie de divagaţie 185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1 Carpen Stejăret de rovină 93.4 0.44 8 Stejar 2 Frasin Stejăret de stejar pedunculat de depresiune din silvostepă

9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin

Stejăreto-şleau normal de câmpie 4452.6 21.19 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Şleau normal de câmpie 4241.8 20.19 5 Stejar 2 Frasin 2

Tei 1 Carpen Stejăreto-şleau de câmpie 2741.5 13.05 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Stejăreto-şleau de depresiune 13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Stejăreto-şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Şleau plopiş normal de luncă 178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2 Frasin

140

Bucure


141

Ceret normal de câmpie 1874.8 8.92 8 Cer 2 Carpen Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat 227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse tari Ceret de depresiune 5.3 0.03 8 Cer 2 Carpen Gârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1 Jugastru Amestec de stejar cu cer şi gârniţă 84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1

Frasin Amestec de stejar pedunculat cu cer 516.9 2.46 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2

Jugastru Cero-şleau normal de câmpie 1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru

Şleao-ceret de câmpie 1142.5 5.44 4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat

636.8 3.03 10 Stejar brumăriu

Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu

361.2 1.72 5 Stejar 5 Stejar brumăriu

Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă

110.2 0.52 3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2 Stejar brumăriu

Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă

849.3 4.04 4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă

Zăvoi de plop alb 233.1 1.11 8 Plop alb 2 Frasin Zăvoi de plop negru 5.9 0.03 8 Plop negru 2 Frasin Zăvoi amestecat plop alb şi negru 522.6 2.49 5 Plop alb 3 Plop negru 2

Frasin Plopiş de rovină de plop tremurător 105.2 0.50 10 Plop tremurător Zăvoi de salcie din lunci interioare 8.3 0.04 8 Salcie 2 Frasin Aniniş pe soluri gleizate 27.9 0.13 10 Anin TTOOTTAALL 2211001133 110000 --

• vârsta medie arborete - 60 ani.

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti.


EVIDENŢA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILOR

SSppeecciiaa SSppeecciiffiiccăărrii UU..MM.. Stejari Gorun Gârniţă Cer Total

stejari Salcâm Plop

e.a. Plop alb+Plop negru

Salcie Fag Frasin Div.tari

Brad Molid Douglas Pini

Suprafaţa totală

Ha 4897 237 1326 6460 108 3 109 824

Suprafaţa afectată de uscare

Ha 2400 50 500 2950 10 3 5 200

grad de intensitate I

Ha 200 50 500 750 10 3 5 200

grad de intensitate II

Ha 50

grad de intensitate III

Ha 150

grad de intensitate IV

Ha

Vol. total Mii 0.1 0.2 2 4.2 0.2 0.6 5 0.2

142


arbori uscaţi inventariaţi

mc

Masa lemnoasă extrasă sau de extras a arborilor uscaţi,d.c.

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

marcaţi şi extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

marcaţi în anul anterior şi extraşi în anul în curs

Mii mc

total extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

total Mii

143


144

şi în

ător

mc

Bucure

extraanul urm

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2004


2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE O analiză completă a biodiversităţii la nivelul Capitalei este foarte greu de realizat. În prezent, în lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul tipurilor de habitate. Flora Municipiul Bucureşti numără 117 specii de arbori ocrotiţi : Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera), Lageostromeria indica, Libocedrus decurens, Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora japonica), Arborele vieţii (Sequoia gigantea), Tisă (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roşu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur). Fauna municipiului Bucureşti este destul de diversă, în Capitală existând un număr important de specii de păsări (populaţii ale parcurilor, lacurilor/bălţilor şi în principal a tuturor zonelor verzi ale Capitalei), care pot fi : - sedentare : Stârcul pitic (Ixobrychus minutus), Raţa mare (Anas platyrhynchos), Vânturelul roşu (Falco tinnunculus), Potârnichea (Perdix perdix), Fazanul (Phasianus colchicus), Cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), Lişiţa (Fulica atra), Pescăruşul argintiu (Larus argentatus), Pescăruşul râzător (Larus ridibundus), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Cucuveaua (Athene noctua), Huhurezul mare (Strix uralensis), Striga (Tyto alba), Ghionoaia sură (Picus canus), Ghionoaia verde (Picus viridis), Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopus major), Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopus medius), Ciocănitoarea pestriţă mică (Dendrocopus minor), Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), Ciocârlanul (Galerida cristata), Codobatura albă (Motacilla alba), Graurul (Sturnus vulgaris), Gaiţa (Garrulus glandularis), Coţofana (Pica pica), Stăncuţa (Corvus monedula), Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Corbul (Corvu corax), Ochiul boului (Troglotydes troglotydes), Mierla (Turdus merula), Piţigoiul codat (Aegithalos caudatus), Piţigoiul sur (Parus palustris), Piţigoiul albastru (Parus caeruleus), Piţigoiul mare (Parus maior), Ţicleanul (Sitta europea), Cojoaica de pădure (Certhia familiaris), Vrabia de casă (Passer domesticus), Vrabia de câmp (Paser montanus), Cinteza (Fringilla coelebs), Botgrosul (Coccothraustes Coccothraustes), Florintele (Carduelis Chloris), Sticletele (Carduelis carduelis) şi Presura sură (Miliandria calandra);

145


- în pasaj : Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Egreta mică (Egretta garzetta), Egreta mare (Egretta alba), Stârcul galben (Ardeola Ralloides), Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), Barza albă (Ciconia ciconia), Barza neagră (Ciconia nigra), Gâsca de vară (Anser anser), Gârliţa mare (Anser albifrons), Raţa pestriţă (Anas strepera), Raţa suliţar (Anas acuta), Raţa cârâitoare (Anas quuerquedula), Raţa lingurar (Anas clypeata), Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), Raţa roşie (Aythya nyroca), Uliganul pescar (Pandion haliaetus), Uliul păsărar (Accipiter nisus), Uliul porumbar (Accipiter gentilis), Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), Eretele de stuf (Circus aeruginosus), Eretele vânăt (Circus cyaneus), Eretele sur (Circus pygargus), Eretele alb (Circus macrourus), Acvila ţipătoare mică (Aquila clanga), Acvila mică (Hieraaetus pennatus), Şerparul (Circaetus gallicus), Viesparul (Pernis apivorus), Şorecarul comun (Buteo buteo), Şorecarul încălţat (Buteo lagopus), Gaia neagră (Milvus nigras), Vânturelul roşu (Falco tinnunculus), Vânturelul de seara (Falco vespertinus), Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), Şoimul călător, Şoimul de iarnă (Falco columbarius), Cocorul (Grus grus), Scoicarul (Haematopus ostralegus), Piciorongul (Himantopus himantopus), Prundăraşul gulerat mic (Charadrius dubius), Nagâţul (Vanellus vanellus), Bătăuşul (Philomachus pugnax), Fugaciul de ţărm (Calidris alpina), Fugaciul mic (Calidris minuta), Fugaciul roşcat (Calidris ferruginea), Sitarul de mal (Limosa limosa), Sitarul de pădure (Sopolax rusticola), Fluierarul cu picioare roşii (Tringa totanus), Fluierarul de mlaştină (Tringa glareola), Fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos), Fluierarul negru (Tringa erythropus), Fluierarul cu picioare verzi (Tringa nebularia), Becaţina comună (Gallinago gallinago), Pascăruşul negricios (Larus fuscus), Chirighiţa neagră (Chlidonias niger), Chirighiţa cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), Ciuşul (Otus scops), Caprimulgul (Caprimulgus europaeus), Capântortura (Jynx tortila), Fâsa de pădure (Anthus trivialis), Codobatura galbenă (Motacilla flava), Codobatura de munte (Motacilla cinerea), Lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus), Lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), Lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), Pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus), Pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), Muscarul mic (Ficedula parva), Muscarul negru (Ficedula hypoleuca), Muscarul gulerat (Ficedula albicollis), Sturzul viilor (Turdus iliacus) şi Presura galbenă (Emberiza citrinella); - în tranzit (oaspete de vară) : Corcodelul cu gât negru (Poediceps nigricollis), Corcodelul mare (Poediceps cristatus), Corcodelul cu gât roşu (Poediceps grisegena), Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Egreta mică (Egretta garzetta), Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), Barza albă (Ciconia ciconia), Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), Raţa roşie (Aythya nyroca), Uliul păsărar (Accipiter nisus), Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), Prepeliţa (Coturnix coturnix), Găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), Prundăraşul gulerat mic (Charadrius dubius), Chira de baltă (Sterna hirundo), Chirighiţa cu obraz alb (Chlidonias hybridus), Cucul (Cuculus canorus), Drepnea neagră (Apus apus), Pescăraşul albastru (Alcedo atthis), Prigoria (Merops apiaster), Dumbrăveanca (Coracias garulus), Pupăza (Upupa epops), Capântortura (Jynx tortila), Lăstunul de mal (Riparia riparia), Rândunica (Hirundo rustica), Lăstunul

146


de casă (Delichon urbica), Codobatura galbenă (Motacilla flava), Grangurul (Oriolus oriolus), Greluşelul de stuf (Locustella luscinioides), Lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus), Lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), Lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), Silvia mică (Sylvia curruca), Silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), Silvia de zăvoi (Sylvia borin), Pitulicea mică (Phylloscopus collybita), Muscarul mic (Ficedula parva), Muscarul sur (Muscicapa striata), Codrosul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), Măcăleandrul (Erithacus rubecula), Privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), Sturzul cântător (Turdus philomelos), Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), Sfrânciocul cu frunte neagră (Laius minor) şi Presura de stuf (Emberiza schoeniclus); - în tranzit (oaspete de iarnă) : Corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Egreta mică (Egretta garzetta), Egreta mare (Egretta alba), Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), Lebăda de vară (Cygnus olor), Raţa pestriţă (Anas strepera), Raţa suliţar (Anas acuta), Raţa fluierătoare (Anas penelope), Raţa mică (Anas crecca), Raţa cârâitoare (Anas quuerquedula), Raţa moţată (Aythya fuligula), Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), Ferestraşul mic (Mergus Albellus), Uliul păsărar (Accipiter nisus), Uliul porumbar (Accipiter gentilis), Eretele vânăt (Circus cyaneus), Şorecarul încălţat (Buteo lagopus), Şoimul de iarnă (Falco columbarius), Fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), Becaţina comună (Gallinago gallinago), Pescăruşul sur (Larus canus), Ciuful de pădure (Asio otus), Pescăraşul albastru (Alcedo atthis), Codobatura de munte (Motacilla cinerea), Mătăsarul (Bombycilla garrulus), Auşelul cu cap galben (Regulus regulus), Cocoşarul (Turdus pilaris), Piţigoiul de brădet (Parus ater), Sfrânciocul mare (Laius excubitor), Cinteza de iarnă (Fringilla montifrigilla), Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), Forfecuţa (Loxia curvirostra), Câneparul (Carduelis cannabina), Inăriţa (Carduelis flammea), Scatiul (Carduelis spinus), Presura de stuf (Emberiza schoeniclus) şi Presura galbenă (Emberiza citrinella). Excepţii : în sezonul de iarnă Egreta mică (Egretta garzetta) este vazută foarte rar, iar Corbul (Corvu corax) este posibil să fie doar în trecere prin Capitală. Păsări care au fost văzute în mod excepţional prin municipiul Bucureşti, dar care nu au fost urmărite şi studiate pentru a oferi date exacte : Pescăruşul negricios (Larus fuscus), Corbul (Corvu corax), Greluşel de stuf (Locustella luscinioides) şi Muscarul mic (Ficedula parva). La ora actuală, în Capitală, există câteva probleme care periclitează zonele de habitat şi de cuibărit ale păsărilor : - nivelul inconstant al lacurilor din capitală (îngheţarea rapidă a acestora); - nepopularea cu diverse specii de păsări; - cosmetizarea arborilor din parcurile şi grădinile municipiului Bucureşti care a condus la dispariţia spaţiul de cuibărit; se impune ca măsură dezvoltarea de programe pentru construirea şi amplasarea cuiburilor artificiale (dar la dimensiunile standard, funcţionale);

147


- cosmetizarea peluzelor cu flori şi plante (unele specii de plante foarte importante pentru pasări nu sunt lăsate să se maturizeze); se impune montarea în parcurile şi grădinile Capitalei a hrănitorilor artificiali care să suplimenteze, în special în sezonul rece, hrana speciilor de păsări şi plantarea unor specii mult mai rezistente de plante. 2.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE În municipiul Bucureşti nu există arii naturale protejate. 2.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) Înfiinţată în 1962, RNSRM este parte integrantă a sistemului de supraveghere a poluării mediului din subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA). Încă de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonată ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti. Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. În acest sens, există în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toţi factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă şi de adâncime, vegetaţie spontană, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM. Tipul probelor de mediu colectate, frecvenţa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de probă în parte, precum şi transmiterea centralizată a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi revizuit periodic de specialiştii LRM. Indicaţiile "Îndrumarului metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi activitatea profesională a tuturor staţiilor de radioactivitate a mediului existente în prezent în cadrul RNSRM. Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfaşoară la staţiile RNSRM comportă:

148


- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;

- determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurată după 5 zile de la colectare);

- determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestră în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corectă a rezultatelor măsurărilor imediate, cât şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.

Începând cu 1995, detectarea rapidă a unei urgenţe radiologice se face, în cadrul RNSRM, şi prin măsurări de debit de doză gama. Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasată în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofă. Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civilă. Ca sursă potenţială intravilană pentru poluare radioactivă poate fi menţionată Reactorul Atomic de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericolul unor poluări accidentale. De asemenea, numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţională de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN). Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este Spitalul Fundeni. Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabilă sau alimente. CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactivă din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavodă sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti. Curenţii de aer predominanţi (vânturile în zona municipiului Bucureşti) sunt de natură să diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două

149


centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitală, dar frecvenţa acesteia este foarte mică. În cursul anului 2004 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de mediu (aerosoli atmosferici, apă brută). 2.2.8 STAREA AŞEZĂRILOR UMANE În procesul de dezvoltare social-economică a localităţilor este obligatorie respectarea principiilor şi a dispoziţiilor prevăzute în Legea Protecţiei Mediului nr.137/1995, republicată cu modificările şi completările. 2.2.8.1. STAREA CALITĂŢII AERULUI ŞI A ZGOMOTULUI Emisiile principalilor poluanţi au scăzut în general în România din 1989 în urma transformărilor politice şi economice din ţară. Reducerea pe scară largă a producţiei economice din majoritatea zonelor industriale şi închiderea multor instalaţii mari au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mulţi poluanţi în perioada 1989-2000. Aceasta scădere generală a emisiilor de poluanţi în aer a dus la îmbunătăţirea calităţii aerului în multe zone, în special acolo unde poluatorul principal îl constituie industria. Totusi, multe zone sunt încă puternic poluate de către sursele industriale şi este necesară îmbunătăţirea calităţii aerului în multe zone urbane şi industriale pentru a putea respecta valorile limită privind calitatea aerului prevazute de legislaţia UE. (Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, 2004). Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale intense în acele zone în care s-au constituit şi funcţionează unităţi industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru materiale de construcţii ş.a. şi unde, fie tehnologiile sunt învechite, fie nu sunt realizate instalaţii de epurare a gazelor. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto important. Pentru îmbunătăţtirea calităţii aerului se impun o serie de măsuri care să acţioneze (în primul rând) asupra surselor de poluare la emisie: - dotarea instalaţiilor tehnologice (care sunt surse de poluare), cu sisteme de măsură, să

asigure corecta lor funcţionare, să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere (sau potrivit programului de monitorizare), autorităţilor pentru protecţia mediului, datele necesare conform Legii Protecţiei Mediului nr.137/1995 cu modificările şi completările ulterioare;

- echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi îmbunătăţirea monitoringului aerului la nivel naţional;

150


- în viitor trebuie să se acorde importanţă şi perfecţionării metodei de prelucrare a datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică, cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren.

Măsuri pentru reducerea poluării provenită din traficul auto Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de prioritate : - reducerea traficului; - schimbarea traficului : de la tipuri de trafic cu impact asupra mediului la tipuri de trafic cu un

impact redus (de exemplu transport pe şină, biciclete etc.); - îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau printr-un

management al traficului. Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel : - planificare (în special planificarea utilizării terenului); - îmbunătăţirea infrastructurii; - legislaţie (reglementări, restricţionări legale); - instrumente economice; - informaţie. Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate în ordinea importanţei lor, sunt valabile pentru municipiul Bucureşti şi sunt necesare a fi luate de către factorii de decizie de la nivel local (administraţia locală, primării, poliţie) şi central: • Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere (fapt care s-a

dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare, mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie).

• Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" .

• Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric).

Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanente de circulaţie a autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 3,5 t, atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice

151


sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionarea şi desfacerea produselor, un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, circulaţia autovehiculelor grele este interzisă. • Interzicerea temporară sau permanentă, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a

desfăşurării unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone de interes turistic, istoric, comercial, cultural etc..

• În cazul staţiilor de distribuţie carburanţi este necesară realizarea unor perdele de protecţie şi sporirea exigenţelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit).

• Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens şi luarea măsurilor de întreţinere permanentă a acestora.

Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile: - la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie; - la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare

(analizoare de CO, opacimetre); - la nivelul agenţilor de circulaţie, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin "filtru"; • încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb. Poluarea sonoră Poluarea sonoră creează disconfort în unele zone ale municipiului Bucureşti: pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor sau a altor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate, se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţie şi mai ales pe arterele cu trafic greu, poluarea sonoră depăşeşte frecvent cu 20 - 30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră - în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti - devine o cauză majoră de disconfort. Ponderea surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane şi în cazul Bucureştiului (în proporţie de până la 70 %) sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic are un important efect asupra populaţiei care locuieşte sau care îşi desfăşoară activitatea în vecinătatea arterelor de trafic intens.

152


Studii recente au arătat că riscul bolilor de inimă şi a bolilor circulatorii este semnificativ crescut la un nivel de zgomot din trafic de 65 - 70 dB(A) sau peste aceste valori (aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine). Digestia este de asemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite. Zgomotul produs de traficul pe calea ferată nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie feroviară sunt mai puţin numeroase şi concentrate în anumite zone, iar in al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate. Zgomotul generat de centrele industriale Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor ferate care traversează Capitala. Poluarea fonică produsă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităţi. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giuleşti, Bucureştii Noi, Griviţei, Militari, Ferentari, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviaţiei, Pajura). Zgomotul generat de sursele punctuale Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca şi spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe. Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Ghencea, Giuleşti, Dinamo). O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituită de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei.

153


În concluzie putem spune că în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: - recreaţional: stadioane, parcuri de distracţii, baruri, discoteci; - trafic: rutier, feroviar, aerian; - industrial: unităţi industriale, centrale termice; - zgomotul produs ca urmare a activităţii şantierelor de construcţii. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră. Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri pentru scăderea nivelului de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze. • Sursele fixe - măsuri: - sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protecţie acustică

corespunzătoare (la distanţe mari faţă de unităţile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

- remedierea unor situaţii existente prin realizarea unor acţiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacităţii de izolare acustică a faţadelor clădirilor);

- în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distanţele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic);

- pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din centrul Capitalei) se recomandă măsuri de ordin administrativ (de ex. restricţionarea utilizării acestora între orele 23 - 6); este oportună analizarea posibilităţilor de creare a unor parcaje colective subterane (sau situate în clădiri independente), multietajate, special amenajate;

- pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protecţie acustică prin închideri parţiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pieţelor), precum şi măsuri administrative privind programul de aprovizionare;

- în cazul staţiilor de distribuţie a carburanţilor este necesară realizarea unor ecrane de vegetaţie cu înălţime medie şi joasă (cu rol de protecţie) şi sporirea exigenţelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care se alimentează (ex.: vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

• Referitor la sursele mobile: - refacerea patului rutier şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe arterele cu trafic intens;

154


- redistribuirea traficului mai ales în zona centrală şi restricţii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionarea sau deservirea unităţilor de pe aceste artere. Dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolaţii fonice ale faţadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic etc.). 2.2.8.2. SITUAŢIA ZONELOR VERZI ŞI A ZONELOR DE RECREERE În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2. Având în vedere faptul că norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de 50 mp/locuitor, că în Europa se ajunge frecvent la 25 mp/locuitor şi că în România media este de aprox. 18 mp/locuitor, devine evident că în municipiul Bucureşti diminuarea spaţiilor verzi a devenit o problemă.

PARCURILE ŞI GRĂDINILE AFLATE ÎN ADMINISTRAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

DDeennuummiirree AAmmppllaassaarree SSuupprraaffaaţţaa ((mmpp)) Grădina Cişmigiu Sector 1 137247 Parcul Bordei şi Parcul Floreasca Sector 1 110136 Parcul Axa Nord Sud Sector 1 + 3 17468 Parcul Sala Palatului Sector 1 40483 Parcul Carol I (Libertăţii) Sector 4 311110 Parcul Tineretului Parcul Orăşelul Copiilor

Sector 4 441769 271488

Parcul Herăstău Vechi Sector 1 515878* Parcul Herăstrău Nou Sector 1 415884 Parcul Circul de Stat Sector 2 169781 Parcul Unirea Sector 3+4 59386 TTOOTTAALL 22 449900 663300

Sursa datelor: Primăria Municipiului Bucureşti, 2004.

155


EVOLUŢIA SPAŢIILOR VERZI ÎN PERIOADA 1989-2004 (mp)

Sursa datelor: Primăria Municipiului Bucureşti, 2004. Situaţia suprafeţelor de producţie şi a serelor care aparţin Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement, se prezintă astfel:

Pepiniera Toboc 70.06 ha Pepiniera Pipera 36.78 ha TTOOTTAALL 110066..8844 hhaa Sera Ghencea 8.06 ha Sera Şcolii 0.92 ha Sera Herăstrău 1.31 ha Sera Libertăţii 0.40 ha Sera Bellu 0.23 ha Sera Şerban Vodă 0.01 ha Sera Plante Perene 3.85 ha TTOOTTAALL 2299..5566 hhaa

Sursa datelor: Primăria Municipiului Bucureşti, 2004

SSeeccttoorr 11998899 11999955 22000011 22000044 1. 7 396 345 2 755

556 2 345 809

3 295 489

2. 7 067 591 5 992 670

3 521 422

3 504 452

3. 6 548 758 3 911 448

4 124 000

4 467 000

4. 4 607 116 3 064 086

2 838 805

2 832 690

5. 5 283 140 3 411 710

2 144 255

487 393

6. 3 809 287 3 700 722

2 804 981

2 495 000

TTOOTTAALL 3344 771122 223377 2222 883366 119922

77 777799 227722 1177 008822 002244

156


REPARTIŢIA SPAŢIILOR VERZI PE SECTOARE ALE CAPITALEI RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 11 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă

((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii

Parcuri şi grădini 850 606 16 694 Aliniamente stradale 1 613 002 66 583 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe (inclusiv scuaruri)

831 881 26 431

TTOOTTAALL 33 229955 448899 110099 770088

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 22 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) Parcuri şi grădini 844 437 Aliniamente stradale 451 500 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe (inclusiv scuaruri) 2 208 515 TTOOTTAALL 33 550044 445522

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 33 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă

((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii

Parcuri şi grădini 159 000 2 705 Aliniamente stradale 475 000 25 572 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe (inclusiv scuaruri)

3 833 000

TTOOTTAALL 44 446677 000000 2288 227777

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 44 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 98 850 3 389 Aliniamente stradale 533 000 7 001 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 2 200 840 TTOOTTAALL 22 883322 669900 1100 339900

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 55 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 357 571 3 161 Aliniamente stradale 62 585 10 320

157


Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 67 237 TTOOTTAALL 448877 339933 1133 448811

RReeppaarrttiiţţiiaa ssppaaţţiiiilloorr vveerrzzii îînn sseeccttoorruull 66 DDeennuummiirree SSuupprraaffaaţţăă ((mmpp)) NNuummăărr ddee aarrbboorrii Parcuri şi grădini 718 000 55 375 Aliniamente stradale 625 000 45 685 Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 1 152 000 103 666 TTOOTTAALL 22 449955 000000 220044 772266

Zonele de agrement Ştranduri În municipiul Bucureşti există 6 ştranduri amenajate, cu bazine de înot care conţin apă potabilă (APA NOVA Bucureşti (R.G.A.B.)); apa se clorinează zilnic, pentru a avea o concentraţie de clor între 0,1 - 0,5 mg/l apă. Săptămânal (sau dacă este nevoie mai des) bazinele se golesc, se spală mecanic, se dezinfectează şi se reumplu cu apă. Aceste ştranduri sunt: Ştrandul Tineretului (sector 1), Ştrandul Titan (sector 3), Ştrandul Berceni şi Ştrandul copiilor (sector 4), Ştrandul Drumul Taberei şi Dâmboviţa (sector 6). Aceste ştranduri au fost autorizate din punct de vedere sanitar - din anii anteriori, primind viză anual - în funcţie de condiţiile igienico-sanitare ale întregului complex şi al apei de îmbăiere care trebuie să corespundă STAS 12585/1987. Date informative asupra caracteristicilor calitative ale apei de îmbăiere din aceste ştranduri au fost făcute publice, cu ocazia deschiderii sezonului estival şi pe toată perioada de vară când au fost solicitate, prin mass-media. Zone de agrement Zonele de agrement în municipiul Bucureşti sunt amenajate pe malul râului Colentina, Complex de agrement Mogoşoaia, Complex Griviţa II, Băneasa, Floreasca I - Baza de agrement APA NOVA Bucureşti (R.G.A.B.), Floreasca II (Complex U.G.S.R.), Complex Sportiv RADET, Complex Sportiv Chefalul (Club privat KEOKE), Complex Tei Toboc, Complex Sportiv Studenţesc Tei, Baza Cernica, Pantelimon etc.. Aceste baze amenajate pe râul Colentina sunt multifuncţionale, unele dintre ele fiind autorizate pentru cazare, alimentaţie publică, activităţi sportive, dar nici unul nu este autorizat ca “Ştrand” pentru funcţiunea de îmbăiere deoarece apa râului Colentina nu a corespuns normelor în vigoare privind îmbăierea - STAS 12585/1987, 1146/2002 şi Ord. M.S. nr. 536/1997. Cu toate ca apa din

158


aceste zone a fost total necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi bacteriologic, a fost totuşi utilizată de publicul vizitator pentru “îmbăiere”, în sezonul cald, aceasta constituind un real factor de îmbolnăvire pentru cei ce au utilizat-o. Nu avem date concrete de morbiditate strict legate de aceste aspecte, însa cu siguranţă multe din cazurile de conjunctivită acută şi afecţiuni dermatologice, pot fi puse şi pe seama îmbăierii în aceasta apă, la cei care au frecventat zonele menţionate mai sus. Piscinele În Bucureşti există 7 piscine amenajate (autorizate din punct de vedere sanitar) în cadrul unor hoteluri şi complexe sportive: Piscina Hotel Intercontinental, Bucureşti, Flora, Lebăda, Complexul Sportiv Naţional, Complexul Sportiv Lucian Grigorescu, Complexul de Sănătate Şerban Vodă. 2.2.8.3. SITUAŢIA DEŞEURILOR MENAJERE 2.2.8.4. SITUAŢIA DEŞEURILOR INDUSTRIALE DEŞEURI MUNICIPALE GENERATE ÎN BUCUREŞTI În municipiul Bucureşti sunt generate următoarele tipuri de deşeuri: • deşeuri menajere: deşeuri provenite din activităţi casnice; • deşeuri menajere şi deşeuri voluminoase colectate separat; • deşeuri biodegradabile:

- deşeuri rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale);

- deşeuri de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă;

- deşeuri alimentare şi vegetale, hârtie şi carton (de calitate joasă); • deşeuri din construcţii şi demolări: deşeuri rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor; • deşeuri generate în: instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare (asimilabile) cu cele provenite din activităţi casnice; • nămol orăşenesc:

- nămol rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate menajere; - nămol rezidual de la instalaţii de tratare a apelor menajere.

Deşi hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în cazul unor cantităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor

159


propuse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile. ASPECTE CANTITATIVE Evidenţa cantităţilor de deşeuri şi gestionarea acestora în Municipiul Bucureşti se realizează ţinând cont de cantităţile colectate, valorificate şi eliminate în cursul unui an. În anul 2003 situaţia cantităţilor de deşeuri colectate, valorificate şi eliminate se prezintă astfel:

DDeeşşeeuurrii Colectate (t) Valorificate (t) Eliminate (t) 860.469 5.024 855.446

Sursa datelor: Ancheta Statistică privind deşeurile, 2004.

EVOLUŢIA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI GENERATE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI (2000-2004)

NNrr.. ccrrtt..

TTiippuurrii pprriinncciippaallee ddee ddeeşşeeuurrii

CCoodd ddeeşşeeuu

AAnnuull 22000000 ((ttoonnee))




aannuull 22000044 ((ttoonnee))

1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

20 15 01

222538,96 275945,70 719388,72 906450,78 815201,57

1.1 Deşeuri menajare colectate în amestec de la populaţie

20 03 01

155402,64 176077,74 186281,95 173812,92 194405,16

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01

2874,52 12276,58 9604,704 1057,05 1983,46

1.3 Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

20 01 15 01

21,236 22,957 449826,11 634615,64 502537,43

Hârtie şi carton 20 01 10,83 11,86 284314,34 190669,28 178447,204

160


01 15 01 01

Sticlă 20 01 02 15 01 07

8,47 9,04 4568,79 14528,53 16213,53

Plastic 20 01 39 15 01 02

1,936 2,057 87713,88 156620,394 119679,309

Metale 20 01 40 15 01 04

- - 44727,55 197403,53 110094,06

Lemn 20 01 38 15 01 03

- - - - -

Biodegradabile 20 01 08

- - 23942,36 4,94 17,04

Altele

20 0115 01

- - 4559,19 75388,97 78086,29

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07

- - - - -

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri

20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02

7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,6

1.7 Deşeuri stradale 20 03 03

46267,72 54124,81 61436,925 82777,384 96494,715

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 01 15 01

- - - - -

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care:

19 08 05

- - - - -

2.1 Cantitate valorificată (s.u.) 19 08 - - - - -

161

Bucure

2.2 Cantitate

3 Dedemol

3.1 De3.2 De TToo

Sursa datelor: Societ ObservaSe constaturmattotale de de Creurmare a apari Colectarea de

continu


162

05

4477,,1199

depozitată (s.u) 19 08 05

- - - - -

şeuri din construcţii şi ări, din care:

17 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,623

şeuri inerte - - - - - şeuri în amestec 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,623 ttaall ddeeşşeeuurrii ggeenneerraattee 222288004499,,0066 228877996622,,4444 776611772244,,7722 993300002288,,3355 88440022

ăţile de salubrizare de pe raza Municipiului Bucureşti, Primăriile de sector

ţii: ă o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 şi 2003,

ă de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul cantităţii şeuri generate.

şterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003 şi 2004 ca ţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în prezent.

şeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bazăde contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizată în anul 2004 rezultă că 99,92 % din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare. În municipiul Bucureşti colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează prin proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primăriile de sector. Aceste proiecte se derulează în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în

ă extindere funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.


PROIECTE DE COLECTARE A DEŞEURLOR ÎN VEDEREA RECICLĂRII

DDeennuummiirreeaa pprrooiieeccttuulluuii

PPeerriiooaaddaa ddee ddeerruullaarree

VVaallooaarree pprrooiieecctt LLeeii ((ffiinnaannţţaarree llooccaallăă))

VVaallooaarree pprrooiieecctt EEuurroo ((ffiinnaannţţaarree iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă))

IInniiţţiiaattoorruull pprrooiieeccttuulluuii

ÎÎnnttrreepprriinnddeerreeaa vvaalloorriiffiiccaattooaarree

OObbsseerrvvaaţţiiii SSttaaddiiuull pprrooiieeccttuulluuii

"VERDE CURAT" în derulare peste 100.000.000

S.C. REBU S.A. şi Primăria sector 1

Societăţile de profil Se derulează la 5 şcoli (2500 elevi) din sectorul 1; proiectul urmează să se extindă şi în sectorul 4 la 17 şcoli; deşeuri colectate: hârtie şi PET. (nu are Hotarâre de Consiliu Local - HCL)

în derulare

163


"SĂ COLECTĂM SELECTIV ÎN GOSPODĂRIE"

în derulare > 80.000.000

S.C. REBU S.A. şi Primăria sector 4

Societăţile de profil Se derulează în sectorul 4 la 25 Asociaţii de locatari (3040 locatari); proiectul urmează să se extindă la încă 117 Asociaţii de locatari din sectorul 1; deşeuri colectate: PET, PE şi hârtie. (nu are HCL)

în derulare

PROGRAM ADRESAT AGENŢILOR ECONOMICI

în derulare S.C. REBU S.A.

Societăţile de profil Se derulează la 6 agenţi economici mari; deşeuri colectate: PET, PE, hârtie; proiectul se va extinde şi la alţi agenţi economici. (nu are HCL)

în derulare

164


"EDUCAŢIE PENTRU SCHIMBARE"

martie 2003 - prezent 170.670 Euro (finanţare 100% URBAN S.A.)

S.C. URBAN S.A. AMBRO S.A. si GREENTECH S.A.

Se desfăşoară in 40 de unităţi de învăţământ din sectorul 6 (aprox. 40 000 elevi); proiectul se va extinde; deşeuri colectate: PET, PE, hârtie-carton, sticlă. (nu are HCL)

în derulare

"CEI 3 E" aprilie 2003 - prezent 97.500 Euro (finanţare 100% URBAN S.A.

S.C. URBAN S.A. AMBRO S.A. şi GREENTECH S.A. (se observă creşterea cantităţii de deşeuri reciclate din ambalaje)

Se derulează la 5 Asociaţii de locatari (aprox. 2500 locuitori) şi urmează să se extindă la nivelul tuturor Asociaţiilor de locatari din sectorul 6; deşeuri colectate: PET, PE, hârtie-carton, sticlă.

în derulare la Asociaţii de locatari şi pieţe agro-alimentare din sectorul 6

165


(nu are HCL)

"RECUPERARE DEŞEURI DIN AMBALAJE"

2002 - prezent 500.000 Euro (finanţare 100% URBAN S.A.)

S.C. URBAN S.A. AMBRO S.A., GREENTECH S.A. şi V.F.M. S.R.L.

Proiectul deserveşte aprox. 250 000 locuitori); deşeuri colectate: PET, PE, hârtie-carton, sticlă. (nu are HCL)

în derulare la agenţii economici ai S.C. URBAN S.A.

"RECICLAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE DIN PLASTIC"

februarie 2003 - prezent

100.000 Euro (URBAN S.A.) şi 300.000 Euro (Administraţia Fondului de Mediu)

S.C. URBAN S.A. în derulare

166


"MANAGEMENTUL DEŞEURILOR URBANE ÎN ORAŞELE MEDII ŞI MARI DIN ROMÂNIA" - Studiu de caz: Municipiul Bucureşti

ianuarie 2003 - iunie 2004 - a fost prelungit termenul, aflându-se în prezent în derulare

400.000.000 Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (nr. Contract 7022/10.10.2002)

S.C. ROSAL GRUP S.R.L.

Deserveşte 395 343 locuitori şi urmăreşte depistarea conţinutului deşeului pe componente; proiectul nu se va extinde; deşeuri colectate: PET, PE, hârtie-carton, mat. biodegradabile. (nu are HCL)

în derulare

167


168

ŢIE DE

ŞEURILOR

trimestrul III 2004 - prezent

1.475.000 Euro S.C. ROSAL GRUP S.R.L. şi S.C. ECOREC S.A. (contract de asociere în participaţiune încheiat la data de 15.04.2004)

S.C. ROSAL GRUP S.R.L. şi S.C. ECOREC S.A.

Deserveşte 395 343 locuitori şi urmăreşte colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile; proiectul nu se va extinde; deşeuri colectate: PET, PE, hârtie-carton, materiale biodegradabile, sticlă, metale feroase şi neferoase, cauciuc. (nu are HCL)

în faza de

Bucure

"INSTALASELECTARE ADESOLIDE URBANE"

proiect


ASPECTE CALITATIVE Din datele furnizate de Ancheta Statistică privind deşeurile realizată în 2004 a rezultat următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere, precum şi următorii indicatori de generare a deşeurilor pentru anii 2000 şi 2003:

22000000 22000033 CCoommppoonneennttee %% kkgg//lloocc..aann %% kkgg//lloocc..aann

Hârtie, carton 19 47 18,02 54,12 Sticlă 9 22 14,97 45 Metale 6 15 3,35 10 Plastic 6 15 3,98 12 Textile 5 12 10,41 31 Biodegradabile 41 101 40,66 122 Altele 14 35 8,61 26 TTOOTTAALL 110000 -- 110000 --

Sursa: Ancheta Statistică privind deşeurile, 2004 Observaţie: se constată o creştere considerabilă a cantităţii de hârtie/carton, sticlă şi textile, reducându-se conţinutul de metale, plastice şi alte materiale. COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR MUNICIPALE Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţii de către municipalitate, care are prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Municipalitatea (Consiliile Locale) este obligată să organizeze acest serviciu pentru populaţie. De asemenea, municipalitatea îşi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract. Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipiente de diferite capacităţi, amplasate în spaţii special amenajate în acest scop.

SITUAŢIA RECIPIENTELOR DE COLECTARE PENTRU DEŞEURI MUNICIPALE

TTiippuurrii ddee rreecciippiieennţţii NNuummăărr CCaappaacciittaattee ((mm33)) Europubele 99388 0,12-0,26 Eurocontainere 3108 1,1

169


Containere 1733 4-36 TToottaall 110044222299 --

Sursa datelor: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, chestionare completate de către societăţile de salubrizare Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele de salubritate sunt dotate cu vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autocontainere, tractoare cu remorcă, basculante etc.. DOTĂRILE AGENŢILOR DE SALUBRIZARE PENTRU TRANSPORTUL DEŞEURILOR (2004)

TTiipp NNuummăărr CCaappaacciittaattee

((mm33)) Autogunoiere 146 10 - 25 Tractoare cu remorcă 46 5 - 7 Autocontainere 46 4 - 24 Autogunoiere compactoare 38 - Basculante 3 - Altele 3 - TToottaall 228822 --

Sursa datelor: baza de date A.R.P.M. Bucureşti, chestionare completate de către societăţile de salubrizare. Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu vehicule proprii. Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate de firmele de salubritate cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare. O problemă a salubrizării străzilor în oraş este lipsa sau numărul insuficient de recipiente şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţii. Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor în municipiul Bucureşti sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.

170


VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE În ultimii 2 ani prestatorii de servicii de salubrizare au demarat acţiuni de colectare selectivă a hârtiei/cartonului şi PET- urilor. În municipiul Bucureşti s-a demarat acţiunea de amplasare a unor "puncte de depunere/colectare" la care populaţia poate depune (cu sau fără remunerare) maculatură, carton, sticlă, plastic. În municipiul Bucureşti sunt autorizate şi au început să preia deşeuri din punctele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării următoarele instituţii: Industria sticlei Agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare/valorificare a deşeurilor de sticlă: - S.C. STIROM S.A. Adresă: B-dul Theodor Pallady nr. 43-45, sector 3, Bucureşti Tel: 021/345 17 17 021/345 20 55 Fax: 021/345 10 23 - S.C. STITEH S.A. Adresă: B-dul Basarabia nr. 171, sector 3, Bucureşti Tel/Fax: 021/255 51 24 Industria hârtiei şi cartonului Agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare/valorificare a deşeurilor de hârtie/carton: - S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD S.A. Adresă sediu: Şos. Berceni Fort nr. 5, sector 4, Bucureşti Tel: 334.53.89; 334.53.99 - S.C. TOMARVA G&V IMPEX S.R.L. Adresă sediu: Calea Văcăreşti nr. 207, sector 4, Bucureşti Tel: 684.86.25; 0740.019.799 Punct de lucru: Str. Chiciurei nr. 31, sector 3, Bucureşti Tel: 346.82.90

171


- S.C. ANA TOTAL IMPEX S.R.L. (numai hârtie de la tipografie) Adresă sediu: Str. Ticus nr. 1, sector 3, Bucureşti Punct de lucru: B-dul Gării Obor nr. 3, sector 2, Bucureşti Tel./Fax. 252.68.85; 0744.538.487 - S.C. COM WYLLA S.R.L. Punct de lucru: Str. Iţcani nr. 12, sector 2, Bucureşti - S.C. COMP & MUSCALU IMPORT EXPORT S.R.L. Adresă sediu: Str. Barnova nr. 2, bl. M 111 A, sc.1, ap.1, sector 5, Bucureşti Tel: 444.11.50 Punct de lucru: Prelungirea Ghencea nr.53, sector 6, Bucureşti - S.C. VIC NIK PRODIMPORT S.R.L. Adresă: Str. Ciochina nr.18, sector 4, Bucureşti Tel: 0722.371.282 - S.C. MANDORA NID S.R.L. Adresă sediu: Str. Făinari nr. 26, dl. 5D, sc. B, ap.38 Punct de lucru: Str. Lizeanu nr. 44, sector 2, Bucureşti - S.C. CAMI COMEXIM S.R.L. Adresă sediu: Str. Gheorghe Ştefan nr. 22 B, sector 1, Bucureşti Punct de lucru: Str. Apicultorilor nr. 1, sector 1, Bucureşti Tel: 679.0.06; 0722. 627.288 Industria maselor plastice Lista agenţilor economici care colectează/valorifică deşeuri de mase plastice: • S.C. PRODPLAST S.A. Adresă: Str. Ziduri Moşi nr. 23, sector 2, Bucureşti Tel: 021 252 35 78 • S.C. R.M. ROMANIA IMPEX S.R.L. Adresă: Str. Gheţu Anghel nr. 3, sector 3, Bucureşti Tel: 021 256 12 29 • S.C. GREEN PET S.R.L.

172


Adresă: Şos. Andronache nr. 203, sector 2, Bucureşti Tel: 021 241 20 13 • S.C. ROSAL GRUP S.R.L. Adresă: Ştr. Dudeşti-Pantelimon nr. 32-40, sector 3, Bucureşti Tel: 021 255 26 63 Industria textilă Agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare/valorificare a deşeurilor textile: • S.C. ESENŢA TEXTILE – 2000 – PROD IMPEX S.R.L. Adresă sediu: Str. Maşina de Pâine nr. 41, bl. OD 55, parter, ap. 45, sector 2, Bucureşti Adresă punct de lucru: B-dul Timişoara nr. 104 E, sector 6, Bucureşti Tel: 021/493.45.91; 021/493.45.88 Fax: 021/444.45.90 • S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD S.A. Adresă sediu: Str. Berceni Fort nr. 5, sector 4, Bucureşti Adresă punct de lucru: Str. Berceni Fort nr. 5, sector 4, Bucureşti Adresă punct de lucru: Str. Bârsăneşti nr. 23, sector 6, Bucureşti Tel: 021/334.56.68 Fax: 021/334.52.94 • S.C. REMAT BUCUREŞTI NORD S.A. Adresă sediu: Şos. Veche Bucureşti – Piteşti Km 15,2 Adresă punct de lucru: Şos. Veche Bucureşti – Piteşti Km 15,2 • S.C. STEAUA DE AUR SERVCOM S.R.L. Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov Adresă punct de lucru: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov • S.C. LEMATEC TRADE INTER IMPEX S.R.L. Adresă sediu: Şos. Alexandriei nr. 77, Com. Bragadiru • S.C. METAL ANA S.R.L. Adresă sediu: Str. Principală, Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov Adresă punct de lucru: Str. Principală, Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov

173


• S.C. SUZANA L&S IMPEX S.R.L. Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov Adresă punct de lucru: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov • S.C. GIL RO S.R.L. Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov • S.C. FEROMET 1997 PROD COM SERVICE S.R.L. Adresă sediu: Str. Ungureni nr. 222, Com Jilava, Jud. Ilfov • S.C. AGICOM PRIMEX S.R.L. Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov • S.C. GALACTIC 1997 PROD COM METAL SERVICE S.R.L. Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov Adresă punct de lucru: Str. 1 Decembrie, Sat Copăceni, Com. Cernica, Jud. Ilfov • S.C. MINERAL 1997 COM PROD EXIM S.R.L. Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov • S.C. DUIAT COM PROD IMPEX 96 S.R.L Adresă sediu: Sat Sinteşti, Com. Vidra, Jud. Ilfov • S.C. REVAMAT S.R.L. Adresă sediu: Str. Ungureni nr. 218, Com. Jilava, Jud. Ilfov TRATAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE Incinerarea deşeurilor municipale În municipiul Bucureşti nu sunt incineratoare pentru deşeuri municipale. Depozitarea deşeurilor municipale În municipiul Bucureşti există un depozit administrat de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. cu sediul în Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 17, sector 1, amplasamentul depozitului fiind în Şos. Rudeni - Chitila nr. 10, sector 1. Acesta se conformează cerinţelor Uniunii Europene şi dispune de

174


capacitatea de depozitare de 6.000.000 m3, în prezent fiind ocupat în proporţie de 35%. Sunt depozitate deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere. Deşeurile care se depozitează la IRIDEX reprezintă 37% din totalul deşeurilor generate în municipiul Bucureşti, restul fiind depozitate la depozitele VIDRA şi GLINA din Judeţul Ilfov. 2.2.9. STAREA MONUMENTELOR ISTORICE, ARHITECTONICE ŞI DE ARTĂ În administrarea Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic se află 204 monumente de for public din patrimoniul Municipalităţii. Dintre acestea o mare parte sunt clasificate pe Lista monumentelor istorice (2004) a Ministerului Culturii şi Cultelor. Bucureştiul este oraşul cu cele mai multe biserici din România. În anul 1739 aici erau consemnate 300 de biserici, în 1793 existau 360 de biserici, iar în prezent sunt 230, dintre care 74 sunt declarate monumente istorice. În perioada 1984-1989 au fost demolate 20 de biserici aflate în diferite zone ale Capitalei şi au fost translatate alte 6. Un loc deosebit în cadrul bisericilor îl au cele cu sfinte moaşte, printre care enumerăm: biserica cu hramul „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena”, biserica „Sf. Spiridon Nou”, biserica „Sf. Stelian Lucaci”, biserica „Sf. Mina – Vergu”, bisericile „Sf. Gheorghe Vechi” şi Sf. Gheorghe Nou”, biserica „Batiştei”, biserica „Domniţa Bălaşa” etc. În subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti există 26 de institute de cultură. De asemenea, în municipiul Bucureşti se află 41 de case memoriale şi muzee, precum şi 44 de monumente de arhitectură. 2.2.10. POLUĂRI ACCIDENTALE Din datele puse la dispoziţie de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional Bucureşti, în anul 2004 pe teritoriul Municipiului Bucureşti au avut loc 6 (şase) poluări accidentale astfel : • În data de 22.01.2004 – S.C. “PETROTRANS PLOIEŞTI” S.A. a produs poluare cu produse

petroliere în canalizarea publică. • Au fost impuse măsuri de interzicere a operaţiunilor de pompare a benzinei până la

descoperirea şi eliminarea cauzelor care au condus la scurgeri necontrolate de produs petrolier în canalizarea publică. Au fost sesizate organele de poliţie, Apărarea Civilă şi S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A.

• În data de 16.03.2004 – S.C. EUROCOOLING CENTER S.R.L. a produs o poluare a atmosferei, datorită unui incendiu la punctul de lucru amplasat în B-dul. Bucurestii Noi.

175


• În data de 24.03.2004 – pe linia 5 A2 din cadrul staţiei BUCUREŞTI – TRIAJ datorită neasigurării de sisteme proprii de supraveghere a instalaţiei vagonului nr. 845379877507 din cadrul trenului nr. 85002, a avut loc o poluare accidentală prin deversarea de apă amoniacală direct pe sol. S-a impus neutralizarea urgentă a suprafeţei de sol poluată.

• În data de 23.08.2004, pe terenurile situate pe raza administrativă a sectorului 6, respectiv în zona Mănăstirii Giuleşti, s-a produs un incendiu care a cuprins vegetaţia ierboasă, declanşat din cauze necunoscute.

Au fost impuse Primăriei sectorului 6, măsuri privind reducerea cauzelor ce pot conduce la situaţii de acest gen. • În data de 15.11.2004 a avut loc un incendiu la centrala termică ce aparţine de S.C.

EUROCOOLING CENTER • S.R.L., care a condus la poluarea atmosferei. Au fost sesizate organele de intervenţie pentru

asemenea situaţii. • În data de 26.11.2004 - S.C. ECOPRODCOM S.A. a deversat în canalizarea orăşenească

produs petrolier.

2.2.11. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 2.2.11.1. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII AERULUI

În ceea ce priveşte situaţia mediului în Bucureşti, considerăm că nu există zone critice, ci doar zone în care situaţia factorului de mediu - aer este mai proastă decât în alte zone apropiate (de pe teritoriul Municipiului sau în exteriorul său). Comentariile au fost detaliate în capitolul aer (2.2.1.) însă, ca imagine de ansamblu, se constată urmatoarele: • Poluanţii pentru care trebuie intervenit în vederea reducerii concentraţiilor sunt: pulberile în

suspensie (caz general semnalat la toate staţiile de monitorizare) şi dioxidul de azot, în staţiile de trafic .

• O mare atenţie trebuie acordată traficului rutier, principalul poluator în Bucureşti (direct sau indirect), întrucât poluanţii sunt emişi la nivelul solului şi deseori dispersia este împiedicată de calmul atmosferic sau configuraţia stradală.

2.2.11.2. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ Sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, nu putem spune că în municipiul Bucureşti avem zone critice.

176


2.2.11.3. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII APELOR SUBTERANE Nu au fost elaborate studii pentru identificarea zonelor critice din punct de vedere al poluării apelor subterane. 2.2.11.4. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEGRADARII / POLUĂRII SOLULUI Nu au fost elaborate studii pentru identificarea zonelor critice din punct de vedere al poluării solului. 2.2.11.5. ZONE VULNERABILE CARE NECESITĂ RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ În municipiul Bucureşti nu există zone vulnerabile care să necesite lucrări de reconstrucţie ecologică.

177

Date post:	02-Nov-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

2. STAREA INIŢIALĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 2.1 ...arpmbuc.anpm.ro/upload/11904_Capitolul...

Documents