1 Raport științific privind implementarea proiectului în Etapa II: 2016 (1.01.2016-31.12.2016) 1 Proiect PN-II-RU-TE-2014-4-0017, Contract 286/2015: Social sustainability and acceptability of biomass production and utilization in Northern Eastern Romania (BiomasS) Laura Bouriaud, Cosmin Coșofreț, Mihaela Mutu, Ramona Scriban, Marian Viorel Gogan, Raluca Nichiforel Conținut 1. Context ............................................................................................................................................ 1 2. Obiectivele etapei 2016.................................................................................................................. 2 3. Activități realizate și rezultate obținute ......................................................................................... 3 3.1. Stabilirea unor indicatori de resursă ..................................................................................................... 3 3.2. Evaluarea cererii de biomasă în șapte comunități rurale și a cererii de biomasă la nivelul județului Suceava ........................................................................................................................................................ 5 3.3. Investigarea percepției sociale a locuitorilor comunităților rurale asupra cultivării în scop industrial - energetic a biomasei .................................................................................................................................... 9 3.4. Identificarea modelelor instituționale care susțin satisfacerea cererii de lemn de foc la nivelul comunităților .............................................................................................................................................. 12 4. Impactul rezultatelor asupra mediului științific și profesional .................................................... 15 1. Context Pădurile României au un potențial foarte mare în ceea ce privește producția de biomasă pentru energie și utilizări industriale. Până acum câtiva ani, utilizarea biomasei s-a limitat în principal pe uzul casnic prin ardere directă pentru încălzirea locuințelor, gătit și încălzirea apei, reprezentând aproximativ 95% din exploatarea biomasei curente, în timp ce utilizarea biomasei industriale era de doar 5% (Roland Bergers, 2010). Politicile de stimulare a producției de energie din surse regenerabile au condus la o dezvoltare a capacităților de producere de energie din lemn de foc rotund, ajungând în anul 2015 la un consum de aproape o jumătate de milion de metri cubi. Aceasta intervine pe fondul unui consum de lemn de foc estimat de 12 milioane m 3 (3750 mii tone echivalent petrol – Strategia energetică a României actualizată) sau de 20 milioane m 3 (19 milioane tone în Studiu INS privind Consumurile energetice în gospodării, 2009), în timp ce producția oficială de masă lemnoasă a României 1 Rezultate preliminare ale cercetărilor. Este de dorit a nu fi citate decât rezultatele finale concretizate în publicații.
1.ContextPădurileRomâniei auunpotențial foartemare în ceea cepriveșteproducția debiomasăpentruenergieșiutilizăriindustriale.Pânăacumcâtivaani,utilizareabiomaseis-alimitatînprincipalpeuzulcasnicprinarderedirectăpentruîncălzirealocuințelor,gătitșiîncălzireaapei,reprezentândaproximativ95%dinexploatareabiomaseicurente,întimpceutilizareabiomasei industriale era de doar 5% (Roland Bergers, 2010). Politicile de stimulare aproducțieideenergiedin surse regenerabileaucondus laodezvoltarea capacitățilordeproduceredeenergiedinlemndefocrotund,ajungândînanul2015launconsumdeaproapeojumătatedemiliondemetricubi.Aceastaintervinepefondulunuiconsumdelemndefocestimatde12milioanem3(3750miitoneechivalentpetrol–StrategiaenergeticăaRomânieiactualizată) saude20milioanem3 (19milioane tone în Studiu INSprivindConsumurileenergeticeîngospodării,2009),întimpceproducțiaoficialădemasălemnoasăaRomâniei
eraînanul2008de16,7milioanem3șide18,1milioanem3înanul2015.Pentruaceeașiani,volumuldelemndefocînregistratcasortimentdelemnrotundexploatatdecătreagențiieconomici era de 3,7 milioane m3 și, respectiv, 5,1 milioane m3 (Institutul Național deStatistică,2016TempoOnline),întimpcevolumulimporturilordelemnrotundafostsubojumătatedemiliondemetricubiîn2008șiadepășitdouămilioanemetricubiîn2015.Estederemarcatfaptulcăcerereadelemndefocesteinelasticășiprezintăparticularitateadeacreșteîncondițiileeconomicedificile(crizăeconomică)datorităfaptuluicălemnuldefocmaiieftin,procuratlegalsauilegal,substituiecombustibilifosilimaiscumpiutilizațipentruîncălzire.Pedealtăparte,înultimuldeceniu,instalareaînNord-EstulRomânieiaunuigrupdefirmedeindustrializarealemnuluiaschimbatcompletcerereademasălemnoasălanivelregional,afectând inclusiv segmentul demasă lemnoasă pentru foc destinată populației rurale pedouăcăi:accesdirectlaresursăprinlicitațiișiutilizareadeșeurilordinlemndelagaterecamaterieprimă.SchimbareaRegulamentuluidevânzareamaseilemnoaseșiimplementareapoliticilor cu privire la reducerea tăierilor ilegale, cu modificarea drastică a Legiicontravențiilor silvice în octombrie 2016, au marcat o evoluție către transparentizareafluxuluidemasălemnoasăcareiesedinpădure.Efectulsecundarestediminuarealemnuluidefocexistentpepiață,deoareceacestacirculă,îngeneral,fărădocumentedeproveniență.
2.Obiectiveleetapei2016Obiectivul general al acestui proiect îl constituie evaluarea sustenabilității sociale amodeluluiactualdealocarearesurseiînproducțiadebiomasălemnoasă.Ceade-adouaetapăaacestuiproiectaavuturmătoareleobiectivespecifice:1)AchiziționareasiprelucrareadedatereferitoarelaresursabiomasasiagentiieconomiciimplicatiınutilizareabiomaseiınvedereaStabiliriiunorindicatorideresursa;2)EvaluareacereriidebiomasaınsaptecomunitatiruralesiacereriidebiomasalaniveluljudetuluiSuceava;3)Investigareaperceptieisocialealocuitorilorcomunitatilorruraleasupracultivariiınscopindustrial-energeticabiomasei;4) Identificareamodelelor institutionalecaresustinsatisfacereacereriide lemnde foc lanivelulcomunitatilor.
Activitățilepropusepentrurealizareaacestuiprimobiectivaufost:Utilizarearesurseloronline si accesarea bazelor de date ale Institutului Național de Statistică si aleInventarului Forestier Național in scopul definirii unor indicatori de resursă.Armonizareadatelorculesecuceleexistenteînamenajamentelesilviceșiînaltebazededatespecificedomeniuluiforestier.
CP_volum: volumul atestat pentru exploatare, în m3 CP_nrfirme: număruld e firme atestate pentru activiatea de exploatare; Spr_pad: Suprafața pădurilor; Spr_priv: Suprafața pădurilor private (persoane fizice și juridice); Sup_ras: Suprafața ocupată de rășinoase, ha; Sup_foi: Suprafața ocupată de foioase, ha; Vol_tot: volum total exploatat în 2015, în m3; Vol_ras: volumul de rășionare exploatat în 2015, în m3; Vol_fag: volumul de fag exploatat în 2015, în m3; Vol_ste: volumul de stejar exploatat în 2015, în m3; Vol_ilog: volumul sustragerilor de arbori în 2015, în m3; Nbfirme: numărul de firme de exploatare care reprezintă 20% din numărul total de firme pe segmentul exploatare forestieră în județul respectiv (indice Pareto); Pct_caf: procentul cifrei de afaceri totalizat de firmele de mai sus (indice Pareto). Pentru aceste variabile s-au calculat coeficienții de corelație și coeficienții de corelație arangurilor.S-arealizatdendrogramapentruanalizaclusteracereriipotențialeșis-arealizato analiză în componente principale pentru explicitarea corelațiilor dintre variabileleconsiderate.
Rezultatele obținute sunt prezentate în articolul trimis spre publicare către Bucovina
Pentru alcătuirea acestei bazededate s-aurmărit liniametodologicăpropusă înproiect,respectivs-aucăutatvariabilecaresăexplicitezeoseriedeindicatorialeșiconformschemeiOstromIAD(InstitutionalandDevelopmentAnalysisframework).
Astfel, baza de date este structurată pe Indicatori de resursă (Physical conditions -Resource assessment), Indicatori de comunitate (Attributes of the community - Theintensityoflanduse,IndustrialDemand,Energydemandforhouseholds)șiIndicatorideevaluaresocialăaresurseiforestiere.
Baza de date alcătuită pentru județul Suceava utilizează datele din amenajamente și dinacteledepunereînvaloareamaseilemnoaseșioferăinformațianecesarăpentruestimareacereriidebiomasălaniveluljudețului(obiectivulaldoileaaletapei2016).
Activitățile întreprinse pentru realizarea celui de-al doilea obiectiv au fost: Definireapopulațieițintă,stabilireaunuichestionar,testareașiadministrarealui;2.2.Analizadatelorculese.
Metodaestimăriicereriidelemndefocaconstatîntr-unsondajînceleșaptecentrealesepeo schema de selecţie sistematica cu start aleator (o strada aleasa aleatoriu ın localitateaselectata)şipasconstant(ocasadinpatru),cuminim40delocuințepecentru.Sondajulafostponderatastfelincatsafieinacordcustructurapopulatiei,cuvariabilegeograficeșicunumăruldelocuințedinmediurural/urban(Figura1).
Chestionarul a fost elaborat pentru furnizarea următoarelor informații: estimareaconsumuluidelemndefocpelocuințășiacostuluiîncălziriiculemne,inclusivaunorcosturiulterioare cumpărării; identificarea tipuluidematerial lemnosutilizat; identificareaunorpractici de achiziționare (sezon, furnizor, cantități, sustrageri ilegale); înregistrareapercepțiilor și opiniilor consumatorilor de lemn de foc cu privire la sistemul prezent decomercializare/aprovizionare cu lemn de foc; identificarea unor variabile explicative aleconsumuluidelemndefoc(suprafațalocuinței,număruldecamere,număruldemembriaifamiliei,număruldepersoanecareînregistreazăvenituri).
Suprafaţadefondforestier
administratădecătreD.S.Suceava
Dincaresuprafaţăîncaresereglementează
producţiademasălemnoasă(seexcludeTIşi
TII)
Vânzarepepiciorvolum
brutAPV(mc)
Prestăriserviciivolum
brutAPV(mc)
FormaţieproprievolumbrutAPV(mc)
Total(1+2+3)
(mc)
Volumvândutca
sortiment
industrial*
Volumvândutcalemndefoc
Nr.agenţieconomicicareau
contractatîn2015m.l.pepicior
Nr.agenţieconomicicareau
contractatîn2015prestăriservicii
FFStat FFAdministrat
FFStat FFAdministrat
6
După pretestarea chestionarului pe un număr de 16 de respondenți într-o localitate dinjudețulNeamțs-aumodificat foartepuțin formulărileunor întrebăripentrua îmbunătăținiveluldeclaritatealexprimării.Chestionarulconțineîntotal20deîntrebări,majoritateacutreipânălacincivariantederăspuns,avânddoardouăîntrebăricurăspunsliber.
Administrarea chestionarului în localitățile selectate s-a efectuat în perioada ianuarie-noiembrie2016,rezultândunnumărtotalde349chestionareconformcentralizatoruluidemaijos(Tabelul1).
Număruldechestionareesteconsideratadecvatpentruareprezentapopulațiatotală.Astfel,la o probabilitate de acoperire de 95% și o eroare de + 5%, mărimea teoretică aeșantionajuluipentrupopulațiatotalăde17513locuințeestede370derespondenți.
Analizadateloracuprinsanalizesumare(sinoptice)asupraconsumului;analizederegresieîntre diferite variabile (de consum și socio-demografice); analiză multivariată decorespondență și analiză în componente principale pentru identificarea variabilelor carediscrimineazăcelmaibinerăspunsurileprimiteșirespondenții.Figura1comparăcâtevarezultatealechestionaruluicucelsimilaredinstudiulInstitutuluiNaționaldeStatisticădin2009cuprivirelaConsumurileenergeticeîngospodării.
Rezultatele preliminare ale studiului sugerează un consumde lemnde foc de aproape 1miliondemetricubi,dacănebazămdoarpenumăruldelocuințedinmediulrural(Tabelul2). Având în vedere că lemnul de foc este consumat deasemeni și în unele orașe (GuraHumorului,CâmpulungMoldovenesc,VatraDornei),cifradeunmilionmetricubiconsumdelemndefocpeanînjudețulSuceavareprezintăoestimarerezonabilă.
Rezultatele preliminare ale studiului sugerează un consumde lemnde foc de aproape 1miliondemetricubi,dacănebazămdoarpenumăruldelocuințedinmediulrural(Tabelul2). Având în vedere că lemnul de foc este consumat deasemeni și în unele orașe (GuraHumorului,CâmpulungMoldovenesc,VatraDornei),cifradeunmilionmetricubiconsumdelemndefocpeanestemaimultdecâtrezonabilă.Sprecomparație,DirecțiaSilvicăSuceava,caregestionează411398hadepăduredintotalulde443796hadepăduri ale județului Suceava (adică92%) a valorificat în anul 2015unvolumtotaldemasălemnoasăde1.258.689m3(Bazadedate3).Sortimentuldelemndefocscoscaatarelavânzareafostdoarde139000m3(circa10%).Întotal,dinpădurilejudețuluiSuceava,volumulmaximautorizatspreexploatareconformamenajamentelorsilviceafostdemaxim2,4milioanem3(Tabelul3).Tabelul3.Volumedemasălemnoasă,peformedeproprietate,recoltateînjudeţulSuceavaînperioada2009-2015(ITRSVSuceava,înRaportprivindStareamediuluidinjudețulSuceava,2015)
TOTAL 2324 2314 2474 2552 2440 2357,4 2182,8Tabelul4.Ofertapotențialădelemndefoc
Formădeproprietateapădurii
Volumdemasălemnoasărecoltat(mii metri cubi –volumbrut)-2013
Procent estimatcafiindvalorificatcalemndefoc*
Volum potențialvalorificat ca lemn defoc(miimetricubi)
Proprietatepublicădestat 1300 20% 260Proprietate publică a unităţiloradministrativ-teritoriale
265 30% 79.5
Proprietateprivată 438,3 50% 219.15Vegetaţie forestieră situată peterenuri în afara fonduluiforestier
179,5 80% 143.6
TOTAL 2182,8 702.25*Procente estimate pe baza consultării datelor din amenajamente precum și pe bazadiscuțiilorcuinginerisilviciDacăseconsiderăcăotreimedinacestvolumestecomercializatcalemndefoc(adicăînjurde700.000m3),saudacăseaplicăprocenteleestimatedelemndefocînfuncțiedeformadeproprietate(Tabelul4),rezultăundeficitdecelpuțin300.000demetricubiîntreofertadelemndefocșicerereadelemndefocîncazuljudețuluiSuceava.Avândînvederefaptulcă,teoretic, 92% din pădurile județului Suceava oferă doar o treime din volumul potențialsolicitat ca lemn de foc, se poate deduce presiunea extrem de mare pentru procurarea
9
lemnuluidefocdinaltepăduridecâtcelegestionatedeDirecțiaSilvicăSuceava,sauprinaltemijloacedecâtcelelegale.Înanul2015volumulsustragerilorilegaledearboridinjudețulSuceavaafostde20.000m3,iarvolumulmaterialuluilemnosconfiscattotalafostde22523m3.Înbazacifreideficituluidelemndefoc,estimămfaptulcăactivitateadecontrolapermisidentificarea a 10 până la 20% din volumulmaterialului lemnos sustras în realitate dinpăduri.Aceste rezultatepreliminare iau în calcul doar cerereapentru consumcasnic dinmediulruralșisebazeazăpeipotezaunuiconsumminimdedeșeuridinindustrialemnului,avândînvedereabsorbțiadeșeurilordinlemndecătrefirmeleinstalatepeplatformaindustrialădinRădăuțipentruproducereadeenergiesaudeplăciaglomeratedinlemn.Rezultatelenuinclud in calcul aprovizionarea cu lemn de foc din surse externe (import Ucraina).Deasemeni,suplimentareacumateriallemnosdinaltejudețeafostexclusădincalcul,deșieste probabilă. Estimăm însă că suplimentarea cu lemn de foc adus din alte județe estecompensată cu ieșiri dematerial lemnos către județe puternic deficitare (Botoșani, Iași),dupăcumrezultășidininterviurilerealizate.
Activitățile specifice ale acestei etape au fost : definirea populatiei tinta, stabilirea unuichestionar, testarea siadministrarea lui;analizadatelorculese;comparațiecurezultateleexistentecuprivirelaculturaînsistemintensivaplopuluipentruproducereadebiomasă(Coșofrețetal.,2016:DOI:10.4316/bf.2016.005).
Rezultateleobținuteîntr-ocercetareanterioară(proiectStroma:Sustenabilitateaculturilorcuspeciiforestierecucicluscurtdeproducţiepeterenuridinafarafonduluiforestier,ProiectPNII-PTPCCA-2011-3.2-1574) au clarificat percepția locuitorilor din zona depresiuniiRădăuți,județulSuceava(N=98)cuprivirelaculturaplopuluipefosteterenuriagricole.S-adoritinvestigareapercepțiilorcuprivirelacultivareaînsistemintensivabiomaseipentrualtespeciișipentrualteregiunidecâtcelestudiateîncadrulproiectuluiStroma.Alegereapopulațieițintăafostastfeldeterminatădeexistențaaltorspeciicupotențialdeutilizareînproducțiadebiomasă.S-aalessalcâmulșimolidul,caspeciirăspânditeșicunoscute,pentruaeliminaunefectdepercepțiisocialenegative(sauunefectcognitiv-absențainformațiilor)încazulunorspeciicucarerespondențiinusuntfamiliarizațicumarficatalpasaualtespeciiexotice. Populația țintă a fost reprezentată de locuitorii unei localități din județul Galați(prezența răspândită a salcâmului) și dintr-o localitate din județul Suceava (Panaci -prezențarăspândităamolidului).
Chestionaruladministratîncazulplopului(Coșofrețetal.,2016)cuprinzând22deîntrebăria fost adaptat pentru aceste două specii astfel încât să se mențină comparabilitatearezultatelorobținute.S-aurealizatunnumărde79chestionare înșase localitățidinzonaOcoluluiSilvicGalațidinjudețulGalațișiunnumărde37dechestionareîntr-olocalitatedemunte (Panaci) din Suceava, urmând aceeași tehnică de eșantionaj aplicată în cazul
10
chestionarelordeinvestigareapercepțiilorasupracultivăriiplopului.Localizareastudiuluia urmărit suprinderea unor evoluții curente spre fenomenul de împădurire, care să fiesimialre cu cel înregistrate în depresiunea Rădăuți. În cazul Ocolului Silvic Galați,împădurireacusalcâmestedeterminatădeexistențaterenurilordegradateșidenecesitateadeafaceînființasaure-înființaperdeleleforestieredeprotecție,careconstituieunelementdepeisajcomunînzonaocolului.ÎnceeacepriveştecomunaPanaci,evoluţiacategoriilordeutilizareaterenuriloroscăderesemnificativăasuprafețeipășunilor,datorităîmpăduririipecale naturală cu specii pioniere și cu molid, urmare a abandonului şi a subexploatăriiacestora.
Prima parte a chestionarului (întrebările 1-6) a înregistrat părerile şi preferinţelelocuitorilordespre împădurireaterenuriloragricoleşidesprepădure. Întrebările7-15auînregistratpreferinţeleasuprapeisajuluişitradiţiilorlocaleşiopiniiledespreplantareapescarălargăasalcâmuluipeterenurileagricoleși,respectiv,amoliduluipeterenuriutilizatecapășunesaufânaț.Întrebăriledinultimaparteachestionarului(întrebările16-22)audreptroldescriereasubiectivăaindivizilorrespondențiînraportcuoseriedecriteriidemograficeșisocio-economice.CeamaimareparteaîntrebărilordinchestionarutilizeazăscalaLikertcucincigradaţii,careindicăintensitateaacorduluisaudezacorduluisubiectuluiasuprauneiafirmaţii.
4.2.2 Percepții în legătură cu împădurirea Împădurireaterenuriloragricoleșitransformarealorînpădureasedovedesteafiunsubiectsensibilpentrulocuitorii din zona studiată, mai exact 70% din persoanele intervievate sunt de părere că schimbareafolosinței terenului din teren agricol în pășune nu reprezintă un lucru benefic și doar 26 % cred căîmpădurireaterenuriloragricoleesteunlucrubun.
Figura19.Atitudineafațădeîmpădurire
La întrebareaadouaa chestionarului respondenții au fost rugați săaleagă carear fi ceamaibună soluțiepentruterenurilenelucrate.37%nuacceptăcapământurilenelucratesă fie lăsatesăse împădurească, iaraproximativ50%suntdeacordcuideeacăpământurilenelucrateartrebuisăfieîmpăduriteatâtnaturalcâtșiartificial.
La întrebareaatreiaachestionarului,persoanele intervievateaufostrugatesăspunăpecesuprafațași-arîmpăduriterenulîncazulîncarearaveasaulis-aracordafondurinecesare.Înaceastăsituație39%totnuardori să împădurească, 26% ar împăduri pe un sfert de suprafață, 19%maimult decât jumătate de terenagricol,iar9%arîmpăduriîntreunsfertșijumătatedinsuprafațaterenului.
11%
14%
16%
35%
24%
N U AM N I C I O P ĂR ER E
ESTE FO AR TE R ĂU C ÂN D UN TER EN AGR I C O L DEV I N E P ĂDUR E
N U ESTE P R EA B I N E C ÂN D UN TER EN AGR I C O L DEV I N E P ĂDUR E
ESTE B I N E C Ă S -A Î MP ĂDUR I T
ESTE FO AR TE B I N E C Ă S -A Î MP ĂDUR I T
1 . CE PĂRERE AVEȚI DESPRE ÎMPĂDURIREA PĂȘUNILOR ABANDONATE, ÎN GENERAL , ȘI TRANSFORMAREA LOR ÎN PĂDURE? N=37
Figura3.Atitudineafațădeîmpădurireanaturalăsaufinanțatădestat(Stângasus:plop;Dreaptasus:molid;Stângajos:salcâm)Opoziție mai puternică în cazul plopului (nu esteacceptabilașaceva)decâtîncazulcelorlaltespecii.74%dinlocuitoriidinGalațiconsiderăacceptabilăoastfeldeevoluțiefațăde65%înlocalitateadinSuceavași49%înzonaRădăuți.
Figura 4. Alocarea resursei pământ (Stânga sus:plop;Dreaptasus:molid;Stângajos:salcâm)Percepția generală este că împădurirea trebuieorientatăcuprioritatepeterenurileneproductivesaudegradate.Celetreizonestudiatesediferențiazăînsăîn privința acceptabilității culturilor de plop, salcâmsaumolidcautilizaresecundarăaterenuriloragricole(second best option): doar 17% dintre preferințe înzona Rădăuți, față de 30% în zona de munte dinSuceavași28%înzonaGalați.
4.2.2 Percepții în legătură cu împădurirea Împădurireaterenuriloragricoleșitransformarealorînpădureasedovedesteafiunsubiectsensibilpentrulocuitorii din zona studiată, mai exact 70% din persoanele intervievate sunt de părere că schimbareafolosinței terenului din teren agricol în pășune nu reprezintă un lucru benefic și doar 26 % cred căîmpădurireaterenuriloragricoleesteunlucrubun.
Figura19.Atitudineafațădeîmpădurire
La întrebareaadouaa chestionarului respondenții au fost rugați săaleagă carear fi ceamaibună soluțiepentruterenurilenelucrate.37%nuacceptăcapământurilenelucratesă fie lăsatesăse împădurească, iaraproximativ50%suntdeacordcuideeacăpământurilenelucrateartrebuisăfieîmpăduriteatâtnaturalcâtșiartificial.
La întrebareaatreiaachestionarului,persoanele intervievateaufostrugatesăspunăpecesuprafațași-arîmpăduriterenulîncazulîncarearaveasaulis-aracordafondurinecesare.Înaceastăsituație39%totnuardori să împădurească, 26% ar împăduri pe un sfert de suprafață, 19%maimult decât jumătate de terenagricol,iar9%arîmpăduriîntreunsfertșijumătatedinsuprafațaterenului.
8%
16%
11%
35%
30%
N U AM N I C I O P ĂR ER E
N U ESTE AC C EP TAB I L AȘA C EVA
ESTE O AR EC UM AC C EP TAB I L Ă AC EASTĂ EVO LUȚI E
ESTE AC C EP TAB I L Ă Î MP ĂDUR I R EA P E C AL EN ATUR ALĂ SAU C U B AN I DE L A STAT
ESTE FO AR TE AC C EP TAB I L Ș I DE DO R I T SĂ SEÎ MP ĂDUR EASC Ă P E C AL E N ATUR ALĂ SAU C U…
2 . PĂMÂNTURILE NELUCRATE ȘI PĂȘUNILEABANDONATE TREBUIE SĂ FIE LĂSATE SĂ SE
ÎMPĂDUREASCĂ NATURAL SAU SĂ FIE ÎMPĂDURITE PECHELTUIALA STATULUI N=37
4.2.3 Percepții conflictuale în legătură cu plantațiile de plop realizate În Bucovina sectorul agricol se prezintă ca un sector cu exploataţii familiale de mici dimensiuni, aflatemajoritatea sub limita viabilităţii economice. Unele întrebări din chestionar au urmărit identificareapercepțiilorconflictualeînlegăturacuplantareaplopuluices-aefectuatînmarepartepeterenurileagricole.
Laîntrebarea”Pecarecategoriideterenuriartrebuilocalizateplantațiiledeplopsausalciepentruproducțiaintensivădebiomasă?”,67%dinpersoanelechestionateauspuscaacesttipdeplantațiiartrebuilocalizatepe pământuri neproductive și degradate și 17% pe terenuri agricole nelucrate, pășuni sau fânețeabandonate.
Plantațiilepentrubiomasăcu speciiproductiveprecumsalcieenergetică,plop, catalpă, iarbaelefantului sialte specii exoticepentru37%din respondenținu reprezintăun lucruacceptabil iar40%ar fi deacord cuexistențaacestortipdeculturipeterenurilordinapropierealocalitățiilor.
Întrebările13.1si13.2au fostproiectatepentruaobservacaresuntavantajeleșidezavantajeleexistențeifirmelor austriece la Dornești din perspectiva locuitorilor. Singurul avantaj mentionat a fost existențalocurilordemuncă,iarcadezavantaje,33%dintrerespondențiaumenționatpoluarea,28%tăierileilegaleșimasivedinultimaperioadă iar27%nuau reusit să identificeuneventualdezavantajalexistenței firmelorstrăine. Cu toate acestea, aproape o treime dintre respondenți susțin că nu au o părere bună despreexistența firmelor industriale din platforma Rădăuți. Deasemeni, respondenții se opun în marea lormajoritate (86%) vânzării terenurilor agricole către investitori străini sau români, și doar 11% cred căvânzareaterenurilorpoatereprezentaunlucrubun.
4.3 Rezultate privind analiza riscurilor Chestionarul utilizat a încercat o estimare a riscurilor ecologice, culturale și economice în percepțialocuitorilorcelordouăcomune.
Deexemplu, la întrebarea10,persoanele intervievateau fost rugate să ierarhizeze înordinea importanțeiurmătoareleafirmații:
Figura5.Atitudineafațădeîmpădurireacainvestițieprivată(Stângasus:plop;Dreaptasus:molid;Stângajos:salcâm)Refuznet-37%încazuldepresiuniiRădăuți,fațăde11%încazullocalitățiidemunteșidoar3%încazullocalitățiidin Galați. Un efect cognitiv este vizibil în cazulrespondențilordinzonademunte,prinprocentulamrealcelorcareadeclaratcănuauniciopărere.
3.4.IdentificareamodelelorinstituționalecaresusținsatisfacereacereriidelemndefoclanivelulcomunitățilorActivitățileprevăzuteîncadrulacestuiobiectivaufostcentratepeidentificareamoduluide procurarea lemnului de foc, a rețelelor sociale și a nomelor comportamentaleimplicate în procurarea lemnului de foc prin realizarea de interviuri cu agențieconomicicuactivitățideexploatareșicomercializarealemnuluidefoc.
Populațiațintăinițială(agențieconomici)afostextinsăpentruaincludeșiactoricuintereseșiputeredeinfluențareapoliticilorpublicedealocarearesurseilemnextrasădinpădurileRomâniei.Aufostrealizateunnumărde75deinterviurisemi-structuratedindiversemedii(Tabelul5),43dechestionarecuproprietaridepădureși46dechestionarecureprezentanțiaigărzilor forestiere.Pentrucă tăierile ilegalea fostunuldintresubiecteleprincipalealediscuțiilor, înprotocolulde intervius-au fixatcâtevaregulideconfidențialitateadatelor,printre care aceeade anudivulgaocolul silvic în cadrul căruia s-au realizat interviurile.Toateinterviurileaufosttranscrise,codateșiclasificateînfuncțiedetemeleabordate.
Cele43dechestionarecuproprietaridepădurepersoanefizicedin8localitățialesealeatoriudin județul Suceava și Neamț au fost tratate în contextul mai larg al unei publicații cucercetătoridinstrăinătateaxatăpetema„Cereprezintăpădureașigestionarea forestierăpentruproprietariidepăduredinEuropa”.
4.2.3 Percepții conflictuale în legătură cu plantațiile de plop realizate În Bucovina sectorul agricol se prezintă ca un sector cu exploataţii familiale de mici dimensiuni, aflatemajoritatea sub limita viabilităţii economice. Unele întrebări din chestionar au urmărit identificareapercepțiilorconflictualeînlegăturacuplantareaplopuluices-aefectuatînmarepartepeterenurileagricole.
Laîntrebarea”Pecarecategoriideterenuriartrebuilocalizateplantațiiledeplopsausalciepentruproducțiaintensivădebiomasă?”,67%dinpersoanelechestionateauspuscaacesttipdeplantațiiartrebuilocalizatepe pământuri neproductive și degradate și 17% pe terenuri agricole nelucrate, pășuni sau fânețeabandonate.
Plantațiilepentrubiomasăcu speciiproductiveprecumsalcieenergetică,plop, catalpă, iarbaelefantului sialte specii exoticepentru37%din respondenținu reprezintăun lucruacceptabil iar40%ar fi deacord cuexistențaacestortipdeculturipeterenurilordinapropierealocalitățiilor.
Întrebările13.1si13.2au fostproiectatepentruaobservacaresuntavantajeleșidezavantajeleexistențeifirmelor austriece la Dornești din perspectiva locuitorilor. Singurul avantaj mentionat a fost existențalocurilordemuncă,iarcadezavantaje,33%dintrerespondențiaumenționatpoluarea,28%tăierileilegaleșimasivedinultimaperioadă iar27%nuau reusit să identificeuneventualdezavantajalexistenței firmelorstrăine. Cu toate acestea, aproape o treime dintre respondenți susțin că nu au o părere bună despreexistența firmelor industriale din platforma Rădăuți. Deasemeni, respondenții se opun în marea lormajoritate (86%) vânzării terenurilor agricole către investitori străini sau români, și doar 11% cred căvânzareaterenurilorpoatereprezentaunlucrubun.
4.3 Rezultate privind analiza riscurilor Chestionarul utilizat a încercat o estimare a riscurilor ecologice, culturale și economice în percepțialocuitorilorcelordouăcomune.
Deexemplu, la întrebarea10,persoanele intervievateau fost rugate să ierarhizeze înordinea importanțeiurmătoareleafirmații:
-modeluldealocarearesurseidinperspectivaproprietaruluidepădure(tratatînFeliciano,Diana,LauraBouriaud,ElodieBrahic,PhilippeDeuffic,ZuzanaDobsinska,VilemJarsky,AnnaLawrenceandAndrejFicko.Howdoprivateforestownersunderstandforestmanagement?Evidence from a survey in seven European countries. Land Use Policy, submitted, inrevision);
-modeluldealocarea resurseidinperspectivacomunitățilordependentedeexploatarearesursei pădure (cele două întrebări libere din chestionarul „Lemn de foc”, chestionareproprietaridepădure)șidinperspectivaagențiloreconomicicuactivitățideexploatareșiprocesare primară a lemnului (Mikulcak, Friederike, Andra Ioana Horcea Milcu, LauraBouriaud, JoernFischer.Whobenefits?Power struggles around forest resources inpost-socialistRomania?ForestPolicyandEconomics,submitted,inrevision).
-normecomportamentaleînprocurareailegalăamaseilemnoase(45interviuricuagențiieconomicidincadrulunuiocolsilvicdinzonastudiată;douăpublicațiitrimisespreevaluare:Ștefan, Gh., Bouriaud, L., Evaluarea volumului extragerilor necontrolate de arbori prinmonitorizaremultianualăînsuprafețedeprobă,BucovinaForestieră,submitted;Bouriaud,Laura, Understanding the lack of change in policies against illegal logging, GlobalEnvironmentalChange,submitted).Analizelerealizatevinîncompletareapublicațiilorcarearatăîncemodcadrullegalprezentdeterminăalocarearesursei(Bouriaud,etal.,2016.RomanianlegalmanagementruleslimitwoodproductioninNorwayspruceandbeechforests.ForestEcosystems),cumestedefinităcompetențamaterialăacontroluluiadministrativasuprautilizăriiresurseilemndinpădureșidinafarafonduluiforestiernațional(BookchapterinMonteduro,M.,coord.:Bouriaud,L.,2016,Forestdefinition in the legislationandcase-law inRomania, înprinting) și carearputea fi consecințele etice ale modelului de control aplicat în utilizarea terenurilor șiproducțiadebiomasă(Bobocetal.,2016.Ethicalconsiderationconcerningthechangingoflandfunctions,GlobalizationInterculturalDialogueandNationalIdentity,Vol.III,2016,p:334-344;Bobocetal,2016. Socialandethicalchallengesofusingbiomass–arenewableenergysource,SEA,Vol.IV,Issue3(12),2016,p:479-484).
Înacestscop,s-austabilitmaterialedeinformare(sinteze)înatențiamembrilorgrupuluicuprivirela:1)faptulcăresursaforestierăexploatatălegalnuacoperăcerereadelemndefocpentrupopulație,calculatădeInstitutulNaționaldeStatistică,șicăstimulareaunuiconsumdelemndefocrotundpentruproducereadeenergiepuneopresiunesuplimentară;2)faptulcăexploatareaarborilorcu totcucoroanăpentruamaximizaextrageriledebiomasădinpădure, practicată pe scară alrgă în unele țări nordice, conduce la o pierdere deproductivitateprinsărăcireasolului;3)faptulcăefectuarealatimparăriturilorînarboretereprezintă un aspect pozitiv al adaptării pădurilor la schimbările climatice și permite înacelași timp suplimentarea ofertei de masă lemnoasă pentru producerea de energie; 4)faptulcăstudiileexistenterecomandăutilizareabiomaseforestierepentruproducereadeenergiedoarîncondițiileevităriitransportuluipedistanțelungi(seamplificăastfelemisiiledecarbonprinardereacombustibililor fosili)șideciestenecesarăplanificarea localizăriicentralelor de cogenerare pentru furnizare de energie și căldură. Unul din rezultateleparticipării a fost simplificarea procedurii de evaluare a masei lemnoase rezultată dinplantaţiile cu specii forestiere energetice cultivate pe terenuri agricole pentru producţiaintensivădebiomasă.Unaltrezultatafostaceladeaaduceînatențiafactorilordedeciziepoliticăproblematicalemnuluidefocpentruconsumulrezidențial(arderealemnuluidefocînsistemedeîncălzireindividuale),oarecumignoratăpânăînprezent,inclusivînStrategiaenergetica aRomanieipentruperioada2007–2020, actualizatapentruperioada2011–2020.
Una din publicațiile trimise spre evaluare abordează pentru prima dată în Româniaproblemaextragerilordearboricutotcucioatădecătrepopulațialocalăînscopulprocurăriilemnuluidefoc.Dinpunctuldevederealcontribuțieiștiințifice,celde-aldoileastudiutrimisspreevaluarepetematăierilorilegale(Understandingthelackofpolicychangeinfightingillegallogging)discutăasupacapacitățiicadruluiteoreticabordatdeapreziceoportunitățiledeschimbarecepotapareîndomeniulpoliticilordereducereatăierilorilegale.Deasemeni,studiulpublicatîncooperare(Bouriaudetal.,2016)pebazadatelordeinventarforestiernaționalaratăcareesteimpactulreglementărilorsilviceasupraproductivitățiiarboretelor.Înpăduriledincareserecolteazămasălemnoasă(studiulexcludepădurileîncadrateîntipulfuncțional TI sau TII), productivitatea arboretelor este afectată puternic de absențalucrărilordeîngrijire,decicluldeproducțiefoartelungșideperioadadeașteptarede25deani ce precede începutul unei perioade de câteva decenii de recoltare a produselorprincipale.Volumulmediupepicioare,înGermania,estecu50%maimicdecâtînRomânia,darrataderecoltaremaimaredinGermaniaadublatpracticcantitateademasălemnoasăprodusă în arboretele din Germania comparativ cu cea produsă în arborete similare dinRomânia. Având în vedere contribuția pădurilor în atenuarea schimbărilor climatice, se
16
constată căplusulde creșterepepicioravolumuluipădurilordinRomâniaestemaimicdecât recolta suplimentară realizată înGermania.Efectulde substituire a combustibililorfosiliesteastfelmultmaimicînRomâniadecâtînGermania.
O publicație cu potențial impact asupra mediului profesional este cea cu titlul Atributestructuralealecereriidemasălemnoasăpentruindustrialemnului,trimisăsprepublicareînRevista Bucovina Forestieră. Trebuiemenționat faptul că, deși au avut loc numeroasedezbateripetemareglementăriimoduluidealocareșivalorificareamaseilemnoase,ultimaanalizăștiințificăasupraunorcaracteristicialesectoruluiforestierdateazădinanul2012,anîncareafostpublicatunnumărspecialalRevisteiPădurilorpeaceastătemă.Acestaestemotivulpentrucares-aoptatpentrupublicareaînlimbaromânăîntr-orevistăcuaccesliberonline(indexatăînbazededateinternaționale).
