Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put

forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

“Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si

stocare a dejectiilor animale, Construire put forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri

existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST

S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati



2

Cuprins:

1. Informatii generale .......................................................................................................................5 1.1. Informatii despre titularul proiectului ..................................................................................5 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu...............................................................................................................5 1.3. Denumirea proiectului ..........................................................................................................5 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia ..........................................................7

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa..........................................................................8 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului ............................................................11

1.5. Durata etapei de functionare...............................................................................................22 1.6. Informatii privind productia ...............................................................................................22 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ............................22 1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa..........................................................................................................................25 1.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica..............................Error! Bookmark not defined. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele..................................................................................................29

2. Procese tehnologice....................................................................................................................30 2.1. Procese tehnologice de productie .......................................................................................30 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere..............................................................................................................35 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ......................................................................................................................................35 2.2. Activitati de dezafectare ..........................................................................................................41

3. Deseuri........................................................................................................................................42 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora .............................................................................................................................45 4.1 APA ........................................................................................................................................46

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului .........................................................46 4.1.2. Alimentarea cu apa.....................................................................................................48 4.1.3. Managementul apelor uzate........................................................................................51 4.1.4. Prognoza impactului...................................................................................................75

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 77 4.2. Aerul ........................................................................................................................................78

4.2.1 Date generale .....................................................................................................................78 4.2.2 Surse si poluanti generati ..................................................................................................82 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................................................ 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului.....................................................................................94

4.3 Solul.............................................................................................................................................. 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate). ...................................................................................................................................96 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona......................................97 4.3.3 Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice ................................ 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate ...........................................................................................97



3

4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti.........................................................97 4.3.6 Sursele de poluare a solului...............................................................................................98 4.3.7. Prognoza impactului.........................................................................................................98 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului...................................................................................103

4.2. Geologia subsolului ..........................................................................................................104 4.2.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament...................................................................104 4.2.2. Impactul prognozat...................................................................................................107

4.3. Biodiversitatea..................................................................................................................108 4.3.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. ................................................108 4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI ............................................................109 4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor.............112 4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie.......................................................113 4.3.5. Rute de migrare ........................................................................................................113 4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci ............................................................113 4.3.7. Impact prognozat ......................................................................................................113

4.4. Peisajul .............................................................................................................................115 4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ......................115 4.4.2. Impactul prognozat...................................................................................................116 4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural............................................................116 4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.116 4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. ........................................................................................117 4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare ......................................................................................117 4.4.7. Masuri de diminuare a impactului............................................................................117

4.5. Mediul social si economic................................................................................................118 4.5.1. Evaluarea mediul social si economic .......................................................................118 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului............................................................................118

4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural..............................................................119 4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ....................119 4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice ..........................................................................119

5. Analiza alternativelor ...............................................................................................................119 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului.............................................................................................................................................. 119

5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu...…….120

6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. ........121 6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a porcilor ..122

7. Situatii de risc...........................................................................................................................126 7.1. Riscuri naturale.................................................................................................................126



4

7.2. Accidente potentiale .........................................................................................................127 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului........................................................................................................................................127 7.4. Planuri pentru situatii de risc............................................................................................128 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor ..................................................................................128 7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect.........................................129

8. Descrierea dificultatilor............................................................................................................129 9. Rezumat fara caracter tehnic ....................................................................................................129

9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. ..........................................................................................................................................129 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului .................................143 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ................................................................................144 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu........................................147 9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului...............146 9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ....................................................................................................146

10. Surse de informare................................................................................................................146 11. LISTA ABREVIERILOR ....................................................................................................147 12. Anexe …………………………………………………………………………….………..147



5

Raport privind impactul asupra mediului

Proiect „Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere,

colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare alimentare apa si

impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor”

loc. Prisaca, jud. Galati

1. Informatii generale

1.1. Informatii despre titularul proiectului

S.C. SUINTEST S.R.L cu sediul social este în Galaţi, strada Brăilei nr 212, având codul

unic de înregistrare nr. 15781198, atribut fiscal RO şi număr de ordine în registrul comerţului

J17/1336/2003, telefon 0236 390025 fax 0236 493566, mail: [email protected],

[email protected]

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului si al raportului la acest studiu

S.C MEDIU CONSULTING S.R.L, cu sediul in Galati, str. Al. I. Cuza nr. 19,

inregistrata la registrul comertului sub nr.J17/480/15.03.2006, cod fiscal RO 18482514, tel 0236-

474000,reprezentata legal prin Director Amzu Rodion.

1.3. Denumirea proiectului

„Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere,

colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare alimentare apa si

impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a

porcinelor”loc. Prisaca, jud. Galati.

Scopul evaluarii de mediu

Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura va evidentia posibilele surse de

poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza carora se va mentiona necesitatea de a fi luate

masuri care sa contracareze eventualele efecte negative.



6

Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara permite identificarea si

estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe baza carora se vor mentiona masurile care le

contracareaza pe cele negative.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste efectele ce vor rezulta din impactul

activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul investitiei, denumita "Modernizare ferma.

Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a

dejectiilor animale. Construire put forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri

existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor", asupra mediului,

precum si asupra factorului social si economic.

Obiectivele evaluarii impactului au in vedere stabilirea urmatoarelor:

� modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu

prin desfasurarea activitatii;

� nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului

declansarii unor accidente sau avarii cu impact major;

� modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului;

� masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului.

Conform H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului, Anexa 1, obiectivul de investitii se incadreaza la punctul 17. „Instalatii

pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor avand cel putin:

b) 3.000 de locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg;

c) 900 de locuri pentru scroafe”

In urma parcurgerii acestei etape, conform Ordinului MAPM nr. 860/2002, cu

completarile si modificarile ulterioare, s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluarii impactului

asupra mediului.

Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform recomandarilor din

Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la

studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002.

La intocmirea Raportului privind impactul asupra mediului au fost analizate urmatoarele

documente:



7

� Certificat de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996;

� proces verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999;

� Contract de închiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din

01.12.2005;

� Certificat de Urbanism nr. 5/2011 “Modernizare ferma. Construire abator suine.

Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire

put forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere ,

reproductie si ingrasare a porcinelor”;

� Avize si notificari ale autoritatilor judetului Galati (DSV, ANSVSA, ENEL Distributie,

ISU, SGA);

� Proces Verbal de constatare emis de ANAR – Administratia Bazinala de Apa Prut-

Barlad, nr. 964/13.10.2011

� Memoriu de prezentare al SC SUINTEST SRL

� Plan de incadrare in zona 1:5000;

� Plan de situatie 1:1000;

� Memoriu de prezentare

� Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru

proiectul propus.

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizarii obiectivului – "Modernizare ferma. Construire abator suine.

Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put

forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si

ingrasare a porcinelor” - are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe

sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si valorificarea productiei vegetale din productia zonei.

Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in trecut pe

amplasament a functionat o ferma de crestere a porcilor SC SUINPROD S.A Cosmesti), starea

buna a constructiilor si costurile mici implicate pentru reabilitarea si modernizarea fermei.

Beneficiarul solicita modernizarea fermei existente in vederea atingerii parametrilor optimi din

punct de vedere tehnic, funcţional si ecologic, proiect ce prevede reabilitarea sistemului de

scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor prin execuţia de lucrări de realizare a 3 bazinelor de



8

depozitare finala a dejecţiilor; forarea unui put de alimentare cu apa a fermei de crestere–

reproducţie-ingrasare a porcilor si construirea unui abator.

Se vor avea în vedere următoarele:

• păstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform

standardelor în vigoare;

• reabilitare hale creştere suine (creşterea capacităţii);

• reabilitare a sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei

structuri impermeabilizate;

• realizare unei surse proprii de apa cu folosinţa tehnologica (asigurarea cantităţii

necesare activităţii);

• valorificarea cărnii de porc prin abatorizare proprie

Se vor realiza lucrări de:

a) modernizare hale creştere suine;

b) amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;

c) construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor;

d) forare a unui put pentru captarea de apa necesara fermei de crestere–reproducţie-

ingrasare a porcilor;

e) construire abator;

f) lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa

Amplasamentul obiectivului propus „Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea

sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare alimentare

apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a

porcinelor” aflat in folosinta S.C SUINTEST S.R.L, conform Certificatului de atestare a

dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al proprietatii

Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de închiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC

Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local Munteni: 4413 din

05.12.2005, este situat in intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galaţi, parcela 5-

159, in incinta fostei societati Suinprod S.A. Cosmesti.



9

Situaţia existenta

Conform CU nr 5/20.01.2011 regimul juridic al terenului este urmatorul:

• Situarea terenului : ferma Prisaca, intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni,

jud. Galaţi,

• suprafaţa totala teren 280.590,00 mp

Regimul economic

• Folosinţa actuala - teren curti-constructii

• Destinaţia – teren construcţii.

Pe terenul aflat in folosinta S.C. Suintest S.R.L. Galaţi se afla construcţii cu suprafaţa totala de

29.072,17 mp.

Amplasamentul investiţiei propuse se afla la:

- est la distanta de 1.7 km de limita intravilanului localitatii Ţigăneşti

- sud la distanta de 6.9 km faţă de sit de importanta comunitara Pădurea Balta Munteni.

Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:

� la Nord – teren agricol Parcela 5-159;

� la Est – Valea Baii- baza receptie Cargill si E586;

� la Sud – pasune si teren agricol;

� la Vest – pasune si teren agricol.

Amplasamentul are asigurat accesul la urmatoarele retele de utilitati:

• alimentare cu apa- de la puturile forate existente in incinta

• alimentare cu energie electrica- racord la reteaua existenta in zona

Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt:

S teren = 280.590,00 mp

S ocupata cu constructii (amenajare constructii existente + constructii noi) aferente

proiectului = 29.666.17 mp;

P.O.T. max admis = 30 %;

CUT max admis = 0,29

Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din loessuri cu

adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate



10

realizarii proiectului. Comportarea in timp a constructiilor va fi buna in special prin masurile

initiale de protectie care au fost luate pentru amplasament:

• amplasamentul este prevazut cu trotuare de garda de jur imprejurul constructiilor;

• nu exista surse de apa care sa puna in pericol stabilitatea constructiilor;

Regimul de functionare al halelor de scroafe si suine :

365 zile/an; 24ore/zi

Abator:

• capacitate 1500t/an

• Regim de lucru 260 zile/an; 8 ore/zi

Figura - Planul de amplasare a obiectivului



11

1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului

Pe amplasamentul situat in intravilanul satului Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati se vor

realiza:

a) Lucrări de modernizare hale crestere suine

Construcţiile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrări de:

• reabilitarea construcţiilor existente - actual nefuncţionale, in vederea conformării

acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creşterea capacitatii instalaţiei la

12.800 capete suine/serie (25600capete/an);

• consolidarea structurilor din beton armat al tuturor clădirilor existente pe amplasament

b) Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;

Pentru reabilitarea si funcţionarea in parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare

existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate

printr-un canal principal din beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm, dotat pe

traseu cu pompa tocător, acesta făcând trecerea către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.

Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate

corespunzător in zona de carosabil.

Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in

vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim

2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.

c) Construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor

Apele uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale

boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale.

Lucrările de construcţie a trei bazine betonate, constau in:

� lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice non-

conforme;

� lucrări de consolidare a pereţilor prin armare cu plasa sudata cu ochiuri pătrate cu

diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm;

� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice

glisante pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;



12

� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa

superioara cu marca B300.

De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si

impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice

pentru creşterea gradului de impermeabilizare.

Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.

Prepararea betonului se va realiza in instalaţii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in

opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuţie dar si pentru obţinerea unor parametri

de siguranţa si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie

utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obţinerii unei

porozităţi reduse a structurii de beton.

d) Forare a unui put cu adâncime de 100m cu diametrul de 160 mm , pentru captarea de apa

necesara functionarii la capacitate a fermei de crestere–reproducţie-ingrasare a porcilor.

Se va folosi o structura din PVC ecologic, avizat sanitar si tehnologii de foraj ecologic. Pentru a

pune în exploatare un puţ forat, este necesar să se execute în prealabil următoarele lucrări:

o construirea cabinei puţului;

o montarea pompei de exploatare cu echipamentul ei auxiliar, mecanic şi electric;

o instituirea zonei de protecţie sanitară.

e) Construire abator

Investiţia va fi compusa din:

o Abator suine -parter- Sc=594mp;

o Cai carosabile pentru acces auto;

o Staţie de epurare NIJHUIS

o Platforme exterioare betonate, suprafaţă totală 600 mp

o Cuva dezinfecţie mijloace auto, S = 20 mp, V=2 mc

- Regimul tehnic:

Suprafaţa construita la sol a clădirii Abator Ac=594,00 mp

Suprafaţa desfăşurata a clădirii Ad=594,00mp

Suprafaţa utila Au= 510,00 mp

Suprafaţa terenului studiat: 2.500,00 mp



13

Procentul de ocupare al terenului : 20,19%

Coeficientul de utilizare al terenului : 0,20

- Echipare cu utilităţi:

Apa rece: de la puţurile forate existente in incinta

Canalizare: racord la staţia de epurare

Instalaţie electrica: racord la reţelele existente

Energie termica: radiatoare electrice + boilere electrice pentru apa calda menajera

Inaltimea construcţiei si caracteristici volumetrice:

Inaltimea la cornişe : 7.24m.

Inaltimea totala : 8.64 m.

Număr de niveluri : 1- parter

Sistem constructiv si principalele materiale de constructie permise:

o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din

beton armat monolit.

o suprastructura: cadre beton armat; închideri BCA si termosistem, şarpanta lemn,

învelitoare ţigla metalica

Modul de organizarea fluxului de circulaţie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va

realiza pe aleile carosabile.

f) Lucrări de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.

Organizarea sistemului de gestionare conformă a deşeurilor generate pe amplasament:

- organizarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor tehnologice si menajere;

- amenajare de spatii de stocare temporara a deşeurilor in vederea valorificării/eliminării

prin firme autorizate;

- amenajarea de spatii verzi/plantari in zonele libre de constructii.

Hale vor fi reorganizate în vederea funcţionarii având următoarele caracteristici /

destinaţii:

Tineret

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de

crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

14

Număr Hală

Nr. Boxe

total suine /

hala

Supraf. pat uscat (mp)

Grătar beton (mp)

Supraf. totală boxe (mp)

Suprafaţă culoare acces

(mp)

Suprafaţa utila (mp)

Suprafaţă vitrată (mp)

Instalaţii încălzire

4 - tineret 56 1140 314.16 257.0 571.20 106.8 678.00 10.5 DA Anexa Hala 4 - tineret 40 480 114.40 128.7 243.10 82.8 325.90 10.5 DA

TOTAL 1 96 1620 428.56 385.7 814.3 189.6 1003.9 21.0 -

Porc gras

Număr Hală/ tip suina

Nr. Boxe

total suine / hala

Suprafaţă pat uscat (mp)

Grătar beton (mp)


Suprafaţă culoare acces (mp)

Suprafaţă utila (mp)



1 – porc gras 24 655 393.64 228.84 622.48 92.32 714.80 9.36 NU 2 – porc gras 24 680 429.69 218.13 647.82 92.32 740.14 9.36 NU 3 – porc gras 24 690 428.76 228.8 657.60 94.59 752.19 9.36 NU 5 – porc gras 45 600 359.23 213.8 572.99 94.59 667.58 8.64 NU 6 – porc gras 49 590 349.35 210.23 559.58 84.18 643.77 8.64 NU 7 – porc gras 49 560 325.22 210.23 535.45 83.09 618.54 8.64 DA 8 – porc gras 45 580 338.96 213.858 552.82 94.59 647.41 8.64 NU 11 – porc gras 48 770 466.89 264.279 731.17 92.7 823.87 54 NU



15

12 – porc gras 72 950 598.20 294.195 892.39 92.7 985.09 54 NU 13 – porc gras 48 970 619.68 299.844 919.52 92.7 1012.22 54 NU 14 – porc gras 48 970 619.68 299.844 919.52 92.7 1012.22 54 NU 15 – porc gras 30 740 471.52 231.894 703.41 71.55 774.96 37.8 NU

TOTAL 2 308 8540 5400.82 2913.98 8314.73 1078.03 9392.79 316.44 -

Maternitate

Număr Hală

Nr. Boxe

Supraf. pat uscat (mp)

Grătar beton (mp)


Suprafaţă culoare acces (mp)

Suprafaţa utila (mp)



9* 120 1200 purcei 120 scroafe 201.60 144.00 403.2 490.00 835.60 8.64 DA

10 120 1200 purcei 120 scroafe 201.60 144.00 403.2 490.00 835.60 8.64 DA

TOTAL 2 240

2400 purcei 240 scroafe

403.20 288.00 691.20 980.00 1671.20 17.28 -

TOTAL 1+2+3

644 12800 6232.58 3587.68 9820.26 2247.63 12067.89 354.72 -



16

* hala 9 - in conservare / se preconizeaza a intra in ciclu efectiv de productie in 2013

Ferma Porcine Prisaca a S.C. SUINTEST S.R.L - GALATI are 15 hale din care 1 pentru fătare,

1 hala si o anexa pentru creştere, si 12 hale pentru îngrăşarea porcilor.

Hala nr. 10 maternitate – cu o suprafaţă de 835,60 m2, 120 boxe organizate în 5

compartimente, cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa – un compartiment

adăposteşte 24 de scroafe. În hala de maternitate sunt aduse scroafele gestante provenite de la

ferma Ghidigeni cu cca 5 zile înainte de fatare. În hala de maternitate are loc fătarea şi alăptarea

purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). După 6 săptămâni scroafele revin în ferma de

provenienţă, respectiv în hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de montă şi stau la

gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni. Purceii rezultaţi din fătare în număr de

1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din

maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului (halele nr. 4)

Hala nr. 9 maternitate ( in conservare / se preconizeaza a intra in ciclu efectiv de productie in

2013) cu o suprafaţă de 835,60 m2, are 5 compartimente, cu 24 boxe cu 3 căi de acces. Fiecare

boxa adăposteşte 1 scroafa – un compartiment adăpostite 24 de scroafe. În hala de maternitate

sunt aduse scroafele gestante provenite de la ferma Ghidigeni cu cca 5 zile înainte de fatare. În

hala de maternitate are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). După 6

săptămâni scroafele revin în ferma de provenienţă, respectiv în hala monta ferma Ghidigeni,

unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni

Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o

greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului.

Hala nr. 4 şi anexă Hală nr. 4 - tineret: are 4 compartimente cu 24 de boxe/ fiecare, pot fi

astfel adăpostiţi 1620 capete de tineret. Compartimentele sunt grupate cate doua pentru a fi

deservite de un hol comun de acces Sc = 1003,9 m2. Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200

capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din

maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului unde in condiţii favorabile de temperatura si

ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si masa corporala de 25–30 kg. Porcii tineri de

maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde se va continua procesul de îngrăşare Ciclul

se reia la fiecare 6 luni. Procesele de monta şi gestatie au loc la Ghidigeni.Scroafele gestante se

aduc cu 5 zile înainte de fatare de la Ghidigeni.



17

- Hala nr. 1 - are o suprafaţa 714.8 m2, cu 24 boxe, prevăzuta cu hol de acces. Capacitatea

halei este de 655 porci.

- Hala nr.2 - pentru adăpostire porc gras,are o suprafaţa 740.14 m2, adăposteşte cca. 680 porci

în 24 boxe.

- Hala nr.3 - pentru adăpostire porc gras,are o suprafaţa 752.19 m2, adăposteşte cca. 690 porci

in 24 boxe.

- Hala nr. 5 – pentru adăpostire porc gras,are o suprafaţa de 667.58 m2 adăposteşte cca. 600

porci in 45 boxe.

- Hala nr. 6 – pentru adăpostire porc gras,are o suprafaţa 643.77 m2 , adăposteşte cca. 590

porci in 49 boxe.


porci in 49 boxe.


porci in 45 boxe.

- Hala nr.11 – pentru adăpostire porc gras,cu o suprafaţă Sc= 823.87 m2, adăposteşte cca. 770

gras in 48 boxe.


porci in 72 boxe.


porci in 48 boxe.


porci in 48 boxe.


porci in 30 boxe. .

Toate halele sunt dotate cu un sistem de adăpare cu nivel constant si suzete cu jgheaburi pentru

distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. . Distribuţia apei in interiorul halelor

se realizeaza prin intermediul unui sistem de tevi de polipropilena si otel galvanizat prin suzete

alimentate prin conducte PEHD cu Dn ¾” si lungimea de cca. 50m (pe fiecare fir principal);



18

furajul este distribuit manual de catre un operator pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele

sa aibă acces, oricând la hrana.

microclimatul din adăposturi. Din punct de vedere al temperaturii: halele sunt încălzite cu

aeroterme electrice, ventilaţie naturala sau mecanica. Temperatura este variabila:

� de la 250C in prima săptămână de viaţă a sugarilor la 220C,

� in sectorul de tineret sa ajungă la 200-220C.

� La porcul gras temperatura optima este de 180-200C.

Construire abator Abatorizare

Porcii care au atins greutatea de 100-120 kg sunt sacrificati in abatorul propriu. Animalul este

dirijat din padocul de aşteptare ( prin intermediul unui tunel specific dotat cu duş) în interiorul

boxei de asomare dotată cu o ghilotină la intrare şi uşa basculantă cu funcţionare pneumatică

pentru ieşire. Comenzile sunt acţionate de către operator şi sunt poziţionate în apropierea

ghilotinei de la intrarea în boxă şi a punctului în care operatorul efectuează asomarea cu ajutorul

cleşte electric cu comandă la joasă tensiune.

După asomare, operatorul deschide uşă laterală cu comandă pneumatică şi animalul este scos din

boxă, este agăţat de piciorul posterior cu un cârlig cu lant şi se efectuează înjunghierea.

Un spălător cu sterilizator este instalat în apropierea locului în care se face înjunghierea.

Cu ajutorul unui elevator electric vertical animalul este ridicat şi prin intermediul unui sistem

automat, cârligul este introdus corect în linia de sângerare.

După înjunghiere începe faza de sângerare.

Animalul înaintează prin intermediul liniei montate în coborâre şi este blocat, acolo unde şi dacă

este necesar, cu opritorii cu comandă pneumatică care sunt montaţi pe linie.

După ce s-a efectuat sângerarea, cu ajutorul unui coborâtor pneumatic animalul este adus de la

linia de sangerare în bazinul de opărire.

Bazinul de opărire este construit din tablă de oţel inox AISI 304 , întărită la nivelul inferior pentru

a garanta o exceptională rezistenţă. Bazinul de opărire cu arzător este echipat cu toate

automatismele electrice apte a asigura stingerea arzătorului la atingerea temperaturii optime a

apei.

Din bazinul de opărire animalul este introdus în depilator cu ajutorul unui elevator pneumatic ,

totul se realizează cu respectarea timpilor pentru fiecare procedură în parte.



19

Odată executată operaţia de depilare, animalul este depus pe masa de finisare şi agăţat în linia

aeriană cu şină dublă inox de prelucrare cu ajutorul unui alt elevator pneumatic care se coboară

până când ajunge la nivelul mesei de finisare.

In acest moment încep fazele de :

- prelucrare anus;

- eviscerare

- despicare

- vizita sanitară

Aceste operaţiuni sunt efectuate de către personalul poziţionat pe o platformă de lucru fixă , din

oţel inox AISI 304, şi cu animalul agăţat în linia de prelucrare, platformă pe care este poziţionat

şi medicul veterinar pentru efectuarea inspecţiei sanitare.

Platforma este dotată cu două spălătoare cu sterilizator, unul pentru operatori şi celălalt pentru

medicul veterinar.

Operaţiunile de prelucrare sunt facilitate prin poziţionarea pe linia aeriană a unui despărţitor

electric .

Burţile sunt dirijate înspre măţăria murdară cu ajutorul unui tobogan din oţel inox AISI 304 care

face legatura între platforma de prelucrare şi măţărie.

Organele şi intestinele care au primit avizul veterinar sunt aşezate în cărucioare speciale şi

transportate în depozitele destinate lor.

In cazul în care există carcase suspecte, în cadrul abatorului este prevăzută o cameră frigorifică

special destinată conservării carcaselor ţinute sub observaţie.

Cărnurile provenite din sălile de tăiere sunt transportate , cu ajutorul cârligelor care circulă pe

liniile aeriene din inox cu profil dublu şi pot fi încărcate în mijloace de transport frigorifice pentru

a fi livrate după ce au fost cântărite cu ajutorul unui cântar electronic aerian; sau pot fi

transportate în camerele frigorifice de conservare .

Casetele, cărucioarele şi toate celelalte containere implicate în diversele faze ale ciclului

productiv sunt adaptate uzului alimentar, sunt curăţate preventiv şi, atunci când este necesar, sunt

ţinute acoperite.

Pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare a cărnurilor în carcasă se utilizează braţele de

încărcare în coloană cu funcţionare oleodinamică.



20

Pentru a proteja cărnurile în os în timpul operaţiunilor de încărcare/ descărcare au fost montate la

gurile de încărcare izolatoare de tip burduf şi uşi secţionale electrice izotermice.

Toată zona de încărcare/ descărcare e suficient de amplă şi de bine iluminată pentru a se efectua

corect toate operaţiile dorite.

Încălzirea halelor de tineret se realizează in general in perioada rece a anului, când animalele

sunt mici si încălzirea acestora este necesara. Sistemul folosit este cu încălzire directa se foloseşte

cate o aeroterma tip/ electric/ si paturi calde. Sunt 4 bucăţi aeroterme/ hala maternitate si 3 bucăţi

aeroterme/ in fiecare hala de tineret. Consumul electric la o aeroterma este de 5 kw/ora.

Trebuie menţionat ca unele dotări tehnologice, cum sunt despărţiturile pentru purcei in perioada

de fătare si pana la înţărcare, instalaţiile de microclimat (pentru încălzire) in perioada de fătare si

pana la înţărcarea purceilor, nu sunt folosite tot timpul anului.

Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar echipare personal, hol,

curatatorie echipament lucru si camera odihna personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita

zonei de productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei de

productie, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei. La

intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate sisteme de dezinfectie pentru incaltaminte.

Împrejmuire şi drumuri de acces

Spaţiul împrejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurată de către personalul

specializat din cadrul complexului, împrejmuirea va fi executata din panouri de gard din plasă

zincată fixate pe stâlpi din ţeavă de otel. Circulaţia exterioară se realizează prin alei betonate către

toate clădirile, drumuri betonate de incintă şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto. Pe timpul

realizării proiectului si in cel de exploatare a activităţii căile de acces existente nu vor suferi

modificări, starea acestora fiind conform cerinţelor specifice.

Alimentarea cu apa se va realiza prin cele 2 puţuri forate (unul existent si unul ce urmeaza a se

construi). Apa potabila va fi dirijata printr-o reţea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera)

cu o capacitate de 60 mc. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaţional la fiecare suzeta, se

asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa.

Realizarea sistemelor de canalizare

Pentru reabilitarea şi funcţionarea în parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare




21

printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare

vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de

carosabil. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor

către canalele principale de scurgere.

Evacuarea apelor uzate se va realiza diferit in functie de tipul acestor ape, dupa cum urmeaza:

o Apele uzate de tip tehnologic - prin canale interioare impermeabilizate, betonate,

dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton – acoperit ce

evacuează prin pompare în bazinele betonate de stocare;

o ape menajere de la grupuri sanitare şi abator - in bazin statia de epurare aferenta

Sistemul de epurare propus va fi compus din :

- filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane;

- filtrare cu filtru rotativ;

- flotare cu unitatea de flotare;

- biotratament aerobic discontinuu secvential;

- deshidratare namol.

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua

electrica aeriana din zona. Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,

aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, aeroterme, instalatii frigorifice.

Pichet incendiu – În interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet

echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-

tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu

C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie

in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.

Tabelul nr. 1.4-1 Dotari tehnologice auxiliare Dotari Caracteristici

Sistem epurare ape tehnologice

Compusa din filtru rotativ, unitate de flotare, bioreactor aerobic discontinuu secvential si tambur de deshidratare Capacitatea proiectata a statiei:13 m3/ora pentru sistemul de filtrare- flotare si 100 m3/zi pentru sistemul biologic

Alimentare apa potabila Put forat cu adincimea de 100m si diametrul de 160mm



22

Panou alimentare energie electrica Racord trifazat 380V Bazinul nr.1 S=1000mp Bazinul nr. 2 S=1750 mp Bazinul nr.3 S=1200 mp

Tabelul nr. 1.4-2 Rezervoare si depozite existente Nr. crt

Rezervor/ Depozit

Capacitate

Destinatie Caracteristici

1 Magazie furaje 200 t Depozitare nutreturi Prevazuta cu o magazie anexa S=60 mp

2 Rezervor tampon

60mc Depozitare apa potabila

Rezervor cilindric vertical, dotat cu pompa alimentare.

1.5. Durata etapei de functionare

Ferma de crestere suine – localitatea sat Frunzeasca, com.Munteni, jud Galaţi va functiona

o perioada nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de porc, de conditiile economico-

sociale generale, de existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de

dezvoltare pe termen lung a proprietarului.

1.6. Informatii privind productia

Tabelul nr. 1.6-1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala

Denumirea Cantitatea anuala

Furnizor

Suine 25120 (12560 /serie)

Gaze naturale - -

Scroafe 480 (240/serie)

Benzine - -

Energie electrica 380V 4200 kW/an

RENEL Distributie Galati

Energie termica - - Motorina - - Total

25600 locuri/an (12800 locuri/serie) Altele - -

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate:

12800 capete suine/serie). Pentru fiecare categorie de suine (greutate corporala) se folosesc



23

categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare

furaj/greutate conform tabelului:

Tabelul nr. 1.7-1 Necesar materii prime ferma crestere suine

Nr. crt.

Denumire Categorie suine

(greutate corporala) Natura chimica/compozitie

Cantitati

Mod de depozitare

1. Nutreturi combinate

Porumb Scroafe Purcei Porci Orz Scroafe Purcei Porci Sort soia 44% Scroafe Purcei porci Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16% Perioada III (60 kg – 100-105 kg) Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13% Scroafe gestatie/alaptare: Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

490,6 700 375 100 - 375 166,6 210 50

Scroafe gestatie/alaptare: 3.2 kg/zi/cap

Magazie

2. Apa

Perioada maternitate gestatie 10-15 l/zi/cap maternitate lactatie 20-25 l/zi/cap purcei de lapte 2,2 l/zi/cap Perioada crestere tineret (10-30) kg –2-3 l/zi/cap l/zi/cap Perioada ingrasare suine (30-60 kg) 5-6 l/zi/cap (60 kg – 100-110 kg) 6-8 l/zi/cap

58.51 mc/zi total apa pentru adapat suine

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un bazin de acumulare de tip hidrosfera avand capacitatea de 60 mc

3. Medicamente si vaccinuri

- Cca 1000 kg /an Spatiu special amenajat refrigerat corespunzator

4. Dezinfectanti Aldezin Cca 24 l/an Se depoziteaza in spatiul special amenajat in incinta de 12 mp



25

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olu

arii

Sursa de poluare Numarul surselor de poluare

Pol

uar

e m

axim

a pe

rmis

a (l

imit

a m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

polu

are

de

fon

d

Pe

zon

a ob

iect

ivul

ui

Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare

Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Perioada de constructie

Trafic rutier (utilaje si autovehicule de transport) emisii specifice activitatilor de transport, particule de praf

CMA STAS 12574-87

- da

Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in dotare

Pol

uare

atm

osfe

rica

Transportul si descarcarea materialelor de constructie (pulberi, COV etc.)

Functie de numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate in cadrul organizarii de santier CMA STAS

12574-87 - da

Pulberi antrenate de curentii atmosferici in zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul transportului



26

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere


Tip

ul p

olu

arii


Pol

uar

e m

axim

a pe

rmis

a (l

imit

a m

axim

a ad

mis

a p

entr

u om

si m

ediu

)

polu

are

de

fon

d

Pe

zon

a ob

iect

ivul

ui





Pol

uar

ea s

olul

ui

Depozitarea necontrolata a materiilor prime si materialelor, a deseurilor

Ord. MAPPM 756/1997

- da

Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare



27

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere


Tip

ul p

olu

arii


Pol

uar

e m

axim

a pe

rmis

a (l

imit

a m

axim

a ad

mis

a p

entr

u om

si m

ediu

)

polu

are

de

fon

d

Pe

zon

a ob

iect

ivul

ui





Scurgeri de produse petroliere

Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor

MAPPM 756/1997

- da

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de catre persoane instruite/autorizate

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare

alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

28

Poluarea aerului în timpul funcţionării fermei.

In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de

abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:

�� cele trei bazine de stabilizare;

�� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.

Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru implica un

potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de

mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează.

Tehnologia de imprastiere a dejecţiilor la suprafaţa solului reprezintă cel mai mare potenţial

de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o

suprafaţa mare.

Sursele de emisii si poluanţii specifici ai aerului rezultaţi din activitatea de stabilizare a dejecţiilor

de suine şi împrăştierea acestora pe terenurile agricole

Poluanţi Surse de emisii

NH3 Depozitarea si imprastierea dejecţiilor

CH4 Depozitarea si tratarea dejecţiilor

N2O Depozitarea si imprastierea dejecţiilor

H2S Depozitarea si imprastierea dejecţiilor

Poluarea solului în timpul funcţionării fermei

In timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a solului o reprezinta cele trei

bazine pentru stabilizarea dejectiilor. Poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia unor

defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei în

bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la nivelul

solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea

deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.



29

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Contaminarea cu agenţi patogeni

Agenţii patogeni pot fi reprezentaţi de următoarele categorii:

− bacterii infecţioase

− fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:

− cestodelor si nematodelor

− geothelminthes

Poluarea apei in timpul functionarii fermei

În timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a apei o reprezinta cele 3 bazine de

colectare a dejectiilor. O măsura eficienta necesara a fi adoptata în cadrul fermelor de crestere a

porcilor în scopul prevenirii poluărilor accidentale în cazul ploilor torenţiale, poate fi reprezentata de

necesitatea asigurării unui spaţiu suficient de mare (sa existe un spaţiu liber) pentru fiecare bazin de

stocare.

Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii polarilor accidentale in situaţia apariţiei

ploilor torenţiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata

la o durata de cel puţin 24 ore, care se poate realiza odată la 25 ani.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei, deoarece actuala

locatie detine infrastructura necesara functionarii unei ferme de crestere, reproductie, ingrasare si

abatorizare a suinelor.

Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in

trecut pe amplasament a functionat tot o ferma de crestere a suinelor), starea buna a constructiilor si

costurile mici implicate pentru reabilitarea halelor si construirea unui abator , a 3 bazine de stocare a

dejectiilor si a unui put forat.



30

De asemeni caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din

loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii

destinate finalizarii proiectului „Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului

de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, Construire put forare alimentare apa si

impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor”.

Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului:

• stratul acvifer nu pune in pericol stabilitatea constructiilor;

• elevatia amplasamentului este mai mare decat elevatia zonei asigurand protectia impotriva

inundatiilor;

• fundatiile halelor sunt suprainaltate la cota +0,5 - +1m;

• destinatia actuala de zona industriala si depozitare;

amplasamentul este situat in satul Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de productie

Suprafata actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Cota zero va fi situata la

+1000 mm, spatiul dintre nivelul solului si cota zero ocupat de o constructie tip fagure din beton

armat impermeabilizat cu pereti inclinati necesar captarii dejectiilor provenite de la suine si

mentinerii unui nivel al pernei de apa (tehnologia de crestere a porcinelor).

Lucrari propuse pentru realizarea proiectului:

• Construirea unui put forat.Adâncimea puţului forat va fi de 100 m si diametrul de 160 mm

• Lucrări de modernizare hale crestere suine -consolidarea structurilor din beton armat al

tuturor clădirilor existente pe amplasament

• Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor existente. Se propune realizarea unui sistem

de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal către zonele de

stocare, respectiv bazine betonate.Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate

din beton Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform

normativelor in vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de

scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele

principale de scurgere.



31

• Construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor.



conforme;

� lucrări de consolidare a pereţilor prin armare cu plasa sudata cu ochiuri pătrate cu diametrul

de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm;

� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante

pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;

� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu

marca B300.

• De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate

mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici

construcţiilor hidrotehnice pentru creşterea gradului de impermeabilizare .Cimentul

utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.

• Construire abator.

1. Suprafaţa construita la sol a clădirii Abator Ac=594,00 mp

2. Suprafaţa desfăşurata a clădirii Ad=594,00mp

3. Suprafaţa utila Au= 510,00 mp

Inaltimea construcţiei si caracteristici volumetrice

o Inaltimea la cornişe : 7.24m.

o Inaltimea totala : 8.64 m.

o Număr de niveluri : 1- parter

Sistem constructiv si principalele materiale de constructie premise:

o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din beton

armat monolit.

o suprastructura: cadre beton armat; închideri BCA si termosistem, şarpanta lemn, învelitoare

ţigla metalica

• Construire statie epurare;

• Construire platforme betonate cu suprafata de 600 mp.



32

In cadrul Fermei Porcine Prisaca vor exista 2 cicluri de reproducţie pentru fiecare lot/an. In situatiile

rare in care porcul se achizitioneaza la greutatea de max. 30 kg din ferme autorizate externe, ciclul de

productie devine 2,2 / an.

Funcţionarea complexului zootehnic este continuă pe parcursul anului (365 zile/an), ciclurile de

producţie, fiind cicluri naturale, deci nu se pot limita în timp.

Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 95-120kg, cu un consum specific

de cca 3 kg furaj/kg carne porc.

Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor in sistem intensiv

industrial, in flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 180 zile (până la greutatea de

120 kg). Capacitatea Fermei Prisaca poate fi de maxim 12.800 capete/ 6 luni, respectiv cca. 25.600

capete suine pe an. Atingerea acestei capacităţi se realizează prin achiziţionarea de suine tineret de

la furnizori externi.

Ferma de crestere a suinelor este impartita în urmatoarele sectoare:

- sector de fătare în maternitate (Hala nr. 10 şi hala nr. 9 ce se afla în conserare şi urmează a

intra în ciclul efectiv de productie în 2013).

- sector tineret 2 hale (Hala 4 si Anexa Hala 4) in care animalele sunt transferate din maternitate

la greutatea de 6-7 kg unde sunt ţinuţi pana la greutatea de 25-30 kg;

- sector pentru îngrăşare destinat porcilor transferate din adăpostul pentru tineret la greutatea

de 25 kg care se întreţin aici pana la greutatea de 95-120 kg , când sunt sacrificati la abatorul

propriu.

Fluxul tehnologic de crestere a suinelor

Procesul tehnologic din cadrul fermei de crestere a suinelor se desfasoare in urmatoarele faze:

� faza de monta;

� faza de gestatie;

� faza de maternitate;

� faza de crestere tineret;

� faza de ingrasare;

� faza de abatorizare.

Monta scroafelor – se face la Ghidigeni.



33

Maternitatea

- Scroafele gestante (de la ferma Ghidigeni) sunt aduse cu cca. 5 zile înainte de fatare în halele nr.

9 si 10 - halele de maternitate, fiecare având câte 120 de boxe individuale şi câte 5 compartimente cu

3 cai de acces. Aici are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). Purceii

rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7

(10) kg sunt transferaţi din maternităţi în adăposturile de creştere a tineretului (hala nr.4 şi anexa

halei nr.4)

Crestere tineret

Purceii, cu o greutate de 7-10 kg (38 de zile) sunt mutaţi din maternitate în hala nr.4 şi anexa acesteia

pentru creşterea tineretului porcin. Dupa înţărcare, scroafele revin în ferma de provenienta, respectiv

în hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare

ciclul repetându-se la 5 luni. Compartimentul „maternitate” este curatat mecanic, dezinfectat, văruit,

intervalul de la dezinfectie şi vid sanitar fiind de 15zile/ciclu.

Ingrasare suine

Tineretul porcin este mutat în halele pentru îngrăşare unde este mentinut până la vârsta de 90 de zile

până la greutatea de 95 – 120 kg. După creştere şi îngrăşare are loc depopularea halelor şi

comercializarea porcilor vii către abatorizare.

Figura nr. 2.1-1 Schema flux tehnologic ferma crestere suine.



34

Hranirea suinelor consta in alimentarea acestora în concordanţă cu greutatea lor corporala, în sistem

de „hrana permanenta”. Fiecare incinta a fermei de suine are sistemul de adăpare cu nivel constant si

suzete si cu jgheaburi pentru distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. Urmărirea

furajării, adăpării, ventilării admisiei aerului pentru a asigura animalelor condiţii optime de crestere

se fac de către un îngrijitor pentru fiecare hala de crestere, asigurându-se permanenta când animalele

sunt in prima săptămâna de viaţa.

Furajul este descărcat mecanic din autovehiculul special amenajat in buncărul de furaje existent cu

capacitatea de 200t , de unde este preluat si distribuit manual pentru fiecare hala, astfel ca fiecare

animalele sa aibă acces, oricând la hrana.

Apa pentru asigurarea necesarului fermei este asigurata din forajul propriu. Aceasta este dirijata

printr-o reţea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera) cu o capacitate de 60 mc. Adapatorile

sunt cu suzeta, acest sistem elimina pierderile de apa si implicit duce la scaderea cantitatilor de

dejectii lichide. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaţional la fiecare suzeta, se asigura in

permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa. Administrarea vaccinurilor si a

vitaminelor se face prin intermediul dozatoarelor ce pot fi racordate la instalatia de apa a fiecarei

hale. Exista si tratamente veterinare care se fac prin injectare, folosind seringi de unica folosinţa.

Fiecare boxa este dotata cu suzete pentru adapare situate pe peretele exterior al boxei la o distanta de

pardoseala de 15-20 cm iar hranitoarele sunt pozitioanate diametral opus peretelui cu suzetele.

Bazinul de dejectii este executat din beton si este construit pe un fundament de argila compactata, in

acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in amestec cu dejectiile, in

cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este

imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia solului si subsolului, precum si protectia

impotriva patrunderii apei din mediul exterior, in bazin. Totalul volumului de lichid din nivelul

(perna de apa) bazinelor de dejectii aferente halelor de crestere a porcilor este de aproximativ 15.010

mc.

Apele uzate provenite din hale, impreuna cu dejectiile, sunt colectate prin intermediul canalelor

betonate interioare dispuse in lungul halelor, canalele din hale sunt racordate la un canal principal din

beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta

făcând trecerea la bazinele de stocare dejecţii.



35

Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua

ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara,

inainte de insamantare.

Igienizare hale şi utilaje

Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si

igienizarea acestora.

Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati:

� sunt evacuate animalele din adapost;

� se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa

decontaminarea;

� se umezeste – cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata;

� se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete;

� dejectiile animaliere se scurg in bazinul de dejectii, amplasat sub gratarele halei;

� sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie;

� se aplica dezinfectantul;

� se realizeaza dezinfectia cu lapte de var si sulfat de cupru (piatra vanata);

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;

alternative avute în vedere

Nu este cazul 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici

disponibile

Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus „Ferma crestere suine” sunt:

� Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and

Pigs, July 2003;

� Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January

2005;

� References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003.



36

Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a suinelor” va respecta

de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea

intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor.

Selectia materiilor prime

In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu

continut scazut de azot si fosfor. Astfel:

� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de

materii prime si materiale auxiliare.

� furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT.

Pentru fiecare categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa

se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin

echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se

urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.

Tabel nr. 2.1.2-1 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret.

Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap

“Ferma crestere suine” SC SUITEST SRL

Cerinte BAT

Tineret suine I (10-30) kg (1620 capete/serie)

(52 zile)

1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%

1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%

Suine II (30 kg – 50-60 kg)

2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16%

1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Porc gras (8540 capete/serie) (75 zile) Suine III

(60 kg – 100-105 kg)

2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13%

2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Scroafe monta /gestatie (240 capete/serie) (5 zile)

Scroafe alăptare cu purcei (240 capete/serie) (38 zile)

Purcei de lapte (2400 capete/serie) (38 zile)

3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%



37

Utilizarea eficienta a apei

In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand

urmatoarele recomandari BAT:

� consumul de apa potabila va fi contorizat şi înregistrat lunar în evidentele societatii;

� igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune;

� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor;

• se va urmari permanent detectarea scurgerilor şi repararea imediata a defecţiunilor constatate.

Tabel nr. 2.1.2-2 Comparaţia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa în cadrul fermei: Activitatea în cadrul

fermei Cerinte BAT

Consum apa în cadrul fermei

Actiuni privind conformarea cu BAT

Adaparea se face la suzeta in halele de maternitate si tineret si de ingrasare Alimentarea cu apa se realizeaza din cele 2 puturi forate prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 60 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere . Pentru abator se consuma apa pentru oparirea porcilor si pentru dusare pe linia aeriana, spalarea intestinelor si a celorlalte organe interne inainte de a fi depozitate in butoaie cu sare respectiv in depozitul frigorific ,pentru spalarea incintelor

Consum mediu pentru adapat

animale: • 10-22 l/zi/

animal pentru scroafe gestante • 25 -40

l/zi/animal pentru scroafe lactante • 4- 10 l/zi /animal pentru

porcii la îngrăşare

Consumul mediu pentru abatorizare

1850 l/zi

Perioada I: - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap (5 zile) - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile) Perioada II tineret crestere (10-30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III îngrăşare suine (75 zile): - (30 – 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60– 120 kg): 6-8 l/zi/cap Consumul de apă pentru spălare hale abator 1500 l/zi Consumul de apă pentru opărire 2000 l/zi ; duşare 200 l/zi Consumul de apă pentru spălare organe 1500 l/zi Spalare la sfarsitul zilei 1500 l/zi

Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.



38

Sistemele de crestere a suinelor

Sistemele de adapostire pentru suine (porcii de ingrasat, scroafele cu purcei si purceii in

crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:

• podea complet perforata din beton cu bazin colectare dejectii cu perna de apa;

• sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor prin canale

betonate interioare dispuse in lungul halelor, racordate la un canal principal din beton cu

secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta

făcând trecerea la bazinele de stocare dejecţii.

Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor, proiectarea

boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii:

• reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele complet perforate din

beton (cu timp mic de cadere a dejectiilor);

• bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a

asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa.

• nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a emisiilor si

a mirosurilor;

• ventilatia halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor;

• eliminarea periodica a dejectiilor din bazinele de colectare pentru fertilizarea organica a

terenurilor agricole aflate in exploatarea societatii (aproximativ 40 - 60 mc/ ha teren

arabil).

• aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si

aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor.

Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor

Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejecţii in stare lichida, care vor fi colectate

prin intermediul reţelei de canalizare interne şi vor fi deversate într-un bazin de stocare prevăzut cu

pompă cu tocător, care asigură transferul dejecţiilor din bazinul de stocare în cele trei bazine

impermeabilizate din beton pentru stabilizare/mineralizare timp de şase luni. Datorita tehnologiei de

colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a tehnologiilor de administrare in camp a fractiei



39

lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea

lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT.

Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejecţiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor este

reprezentata de stocarea in iazuri biologice.

Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice este reprezentat de simplitatea cu care sunt

manipulate dejecţiile cat si faptul ca mirosurile sunt prezente intr-o mai mica măsura in perioada de

administrare pe soluri, datorita degradării biologice continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in

situaţia in care nu funcţionează corect iazurile, determinând in acest caz probleme legate de miros.

- Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, având in vedere si costurile de operare mai

reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adânci dat fiind lipsa necesitaţii

oxigenului in procesul de degradare, ceea ce presupune utilizarea unor suprafeţe mai mici pentru

acelaşi volum de dejecţii stocate si tratate, respectiv suprafeţe de generare a emisiilor atmosferice

mai reduse.

Avantajele reprezentate in cazul utilizării iazurilor anaerobe este reprezentat de

suprafeţele mici de teren necesare pentru construcţia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor

pentru construcţie. Totodată, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se

descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum.

Dezavantajele in situaţia utilizării iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea sunt

foarte sensibile la schimbările bruşte de temperatură.

- Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operării. Acestea utilizează

oxigen iar adâncimile iazurilor sunt mai mici. Pentru funcţionarea acestora se utilizează oxigen care

este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge.

Avantajele reprezentate in cazul utilizării iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul

ca acestea generează miros mai puţin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumătate.

Dezavantajele in situaţia utilizării iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca

acestea necesita suprafeţe mai mari datorita adâncimilor mai mici, iar aerarea mecanica este

costisitoare. In unele situaţii este necesara o corecţie a pH–ului pentru a-l păstra in limitele 6,5 – 8,5.

Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, având in vedere ca ritmul degradării

organice descreşte odată cu scăderea temperaturii.



40

In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot funcţiona ca celule de sine

stătătoare, situaţie in care rolul acestora este numai de stocare a dejecţiilor sau pot fi utilizate

pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In acest fel tratamentul dejecţiilor este mult

mai eficient in situaţia in care acestea sunt utilizate pentru irigaţii.

In cele 3 bazine impermeabilizate de stabilizare a dejectiilor, microorganismele (materia activata)

transforma materialul organic in bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este

transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care apoi

sunt transformati prin denitrificare in N2 in perioadele anaerobe, datorita tipului constructiv al

bazinelor fara aeratie suplimentara.

In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinele de colectare dejectii, contine N

si P la un nivel foarte scazut .Managementul dejecţiilor este parte integranta a activităţilor

zootehnice, si trebuie asigurat de cei care le produc. Se asigura condiţii optime de stabilizare,

biosterilizare, mineralizare. Se asigura transportul pe terenul agricol si se ţine evidentele cantităţilor

produse si a calităţii acestora. Cantităţile de dejecţii care sunt aplicate pe terenurile agricole trebuie

sa respecte impunerile din Codul de bune practici agricole.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an,

primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot

varia in functie de:

� tipul si natura dejectiilor;

� utilizarea si structura terenului de aplicare;

� conditii meteorologice;

S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de

epurare a dejectiilor in cadrul fermei cum ar fi:

� Stabilizarea/mineralizarea dejectiilor are loc in cele 3 bazine impermeabilizate betonate

� denitrificarea eficienta a continutului de nitriti si nitrati ai fractiei lichide; stocarea pe o

perioada de minim 5 luni – 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o mineralizare

eficienta cu emisii scazute in NH3;

� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti fertilizatori;



41

� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului, conditiile

climatice si utilizarea terenului.

Tabel nr.2.1.2-3 Estimarea pierderilor de NH3

Tehnica de stocare a dejectiilor

Factor de emisie NH3 (kg/cap/an)

Pierdere (%) NH3

Depozitarea fractiei solide pe platforma betonata

2,1 20-25

Depozitarea fractiei lichide in rezervor deschis

- 40-45

Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible

Tehnologies (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala.

Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform

prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul

MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor

Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA

1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR

197/2005.

2.2. Activitati de dezafectare

In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si completarea Legii 50/1991

privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, art. 6 alin(1):

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor

aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de

sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror

amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile

prevazute la art. 4."

Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de retele de apa, energie

electrica, gaze.



42

Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o perioada de functionare

cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu va mai satisface necesitatile beneficiarului si se

va dori schimbarea destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si demolare in

sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va respecta legislatia de protectia mediului

in vigoare la momentul dezafectarii.

3. Deseuri

3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor

Surse de generare deseuri in perioada de constructie

In timpul construirii obiectivului de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine,

Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat

alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare

a porcinelor” loc. Prisaca, jud. Galaţi. vor rezulta deseuri specifice organizarii de santier, rezultate ca

urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si montaj instalatii si utilaje.

Din activitatile de amenajare hale si construire a abatorului, a putului forat, a bazinelor betonate

pentru stocarea dejecţiilor vor rezulta urmatoarele deseuri:

� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton, tencuieli;

� deseuri metalice, fractii metalice;

� deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton;

� deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului angajat.

Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile municipale/menajere vor fi colectate

selectiv si eliminate prin firme autorizate.

Surse de generare deseuri in perioada de functionare a obiectivului

In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a suinelor pe amplasament vor

rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

o Deseuri menajere municipale (20 03 01), deseuri ce sunt depozitate in container tip Europubela

si sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate autorizate specializate din cadrul

Primariei Munteni.

o Dejectii animaliere (02 01 06) – rezultate din activitatea fermei de creştere a suinelor, care vor fi

depozitate în bazinele betonate în vederea stabilizării timp de 6 luni, apoi fiind împrăştiate pe

terenurile agricole ca fertilizant.



43

o Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate, ambalajele de deseuri

periculoase-substante folosite la dezinsectie, deratizare (18 02 02*).

Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea

contaminarii. Medicamentele se comanda exclusiv in scop curativ (exclusiv in cazul aparitiei

simptomatologiei) deci perioada de depozitare se limiteaza la data aprovizionarii acestora care

coincide de cele mei multe ori cu administrarea acestora. Acestea se depoziteaza, in spatiu

special amenajat, refrigerat corespunzator. Nu s-au relevat cazuri de expirare pentru ca nu se

utilizeaza nimic in scop profilactic. Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale

,depozitate in spatiul special amenajat in incinta de aproximati 12mp, preluate de catre medicul

veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea materialelor cu respectarea

reglementarilor legale conform contractului ăncheiat cu o firma autorizată.

Deseuri de tesuturi animale (02 01 02) - cadavre rezultate in urma mortalitatii efectivelor de

animale (3%-5 % pe ciclu) pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor de imbolnavire a

animalelor sau a oamenilor . De aceea ele sunt stocate in spatiul frigorific de 16 mp situat in incinta

fermei.

Aceste deseuri periculoase sunt predate unei companii specializate/autorizate în incinerarea

deseurilor de tesuturi animale cu respectarea reglementarilor legale. S-a incheiat Contractul nr.

86/27.05.2011 cu SC CAZACIOC&Co SRL Smardan pentru eliiminarea deseurilor organice de

tesuturi animale (cadavre, sange de la abatorizare)

DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) (16 02 14) – rezultate ca urmare a casarii,

defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente din instalatii electronice si electrice sunt

colectate separat si stocate intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre serviciul

de protectie a mediului al beneficiarului.

Tabelul nr.3.1-1 Managementul deseurilor in cadrul proiectului

Managementul deseurilor kg/an Denumirea

deseului*)

Cantitate generata kg/an

Starea S, L, semisol SS

Codul deseului conform HG nr. 856/2002

Codul privind principala proprietate periculoasa **)

Colectare

V E R

Perioada constructie/amenajare



44

Municipale 100 SL 20 03 01 - europubele - E1 - 30 S 15 01 01 30 S 15 01 02 30 S 15 01 03

Ambalaje

10 S 15 01 06

- spatii special amenajate

R5 -

S 17 04 05 Deseuri metalice

500 S 17 04 07

- spatii special amenajate

R4 -

Pământ excavat

150 mc S 17 09 04 - -

Reintroducere in sistemul de sistematizare a amplasamentului

-

Perioada de functionare Municipale 1825 SL 20 03 01 - europubele - E1 -

Dejectii animaliere

5913,6 mc/ciclu.

SL 02 01 06 Bazin stocare dejectii

V10 -

Deseuri de medicamente

- S 18 02 02* H6 H9

spatii special amenajate

- E10 -

Deseuri de tesuturi animale

3-5 %/ciclu

SL 02 01 02 -

Lada frigorifica Spatiu special amenajat

- E10 -

DEEE - S 16 02 14 - Spatiu special amenajat

R4 - -

*deseu periculos; V-valorificata, E- eliminata; R-ramas pe stoc. Clasificarea metodelor utilizate in conform Ord. 78/2000 privind regimul deseurilor.

3.2. Prognozarea impactului

Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate, pe platforme betonate,

in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament.

Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in

vigoare, astfel:

� pe platforme betonate si acoperite/descoperite;

� spatii special amenajate pentru deseurile periculoase;

� în containere transportabile, butoaie metalice;



45

� în spatii inchise si acoperite.

3.3. Masuri de diminuare a impactului

Societatea va realiza un Plan de gestionare a deseurilor, generate pe amplasament, in care se

va specifica denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata,

destinatia deseului, precum si stocul existent la sfarsitul anului.

Prin masurile luate inca din faza de proiectare a procelor tehnologice desfasurate in cadrul

proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se considera a fi situata in domeniul

nesemnificativ.

Atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare societatea va lua toate masurile

necesare, astfel incat eliminarea si valorificarea deseurilor se va realiza controlat, fara a duce la

poluarea mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si semnificativ

asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele

specializate.

In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelte electrice si

electronice, societatea va realiza reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deseurile de

echipamente electrice si electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a

acestora se va realiza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a acestora

Activitatea de crestere intensiva a porcilor determina aparitia unor fenomene negative, directe

sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P),

afectarea stratului de ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale ambientului

local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in sol. Datorita cunoasterii tot mai

profunde a diferitelor cauze ale acestor fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor

de mediu asociate cresterii intensive a porcilor.

Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de faptul ca animalele

metabolizeaza hrana si elimina restul de nutrienti prin dejectii.

Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care porcii transforma hrana in energie, viteza de

crestere si alimentatia sunt foarte importante.



46

Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se obisnuieste in mod frecvent ca

animalele sa fie hranite cu nutrienti in exces. Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator

sunt in mare parte o consecinta a acestui dezechilibru.

Figura nr. 0-1 Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg (conform

BAT/BREF)

� Calitatea si compozitia dejectiilor, repspectiv modul in care sunt gestionate si depozitate

acestea sunt factori determinanti pentru nivelele de emisii in cazul cresterii intensive a

porcilor.

4.1 APA

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Zona aflată în studiu este încadrată pe harta hidrogeologică a României – Planşa P4 - în

regiunea în care există ape subterane de adâncime în formaţiuni poroase, permeabile (facies argilos-

nisipos) stratele fiind locale şi discontinui. De asemenea, în această subunitate pot să apară acvifere

lenticulare în intercalaţiile permeabile locale situate la adâncimi variabile şi adesea deschise pe

versanţi.

Acviferele de medie şi mare adâncime sunt cantonate în rocile sedimentare granulare,

permeabile, reprezentate predominant din nisipuri şi nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri prezente ca

intercalaţii între pachetele argiloase de vârstă Sarmaţian sup. (Chersonian) existente în lungul

Depresiunii Bârladului.

Intercalaţiile nisipoase care cantonează aceste acvifere, până la adâncimea de 110 m, apar

între adâncimile: 39 – 44 m (5 m), 73 – 77 m (4 m) şi 89 – 95 m (6 m), grosimea acestora variind

între 4 şi 6 m, grosimea totală a acviferelor fiind de ordinul a 15 m. Acviferele sunt în general



47

captive, înmagazinate în depozitele de vârstă pliocene, alcătuite preponderent din nisipuri şi nisipuri

cu intercalaţii de pietrişuri cu grosimi variabile.

Datorită structurii monoclinale a regiunii, acviferele cantonate în formaţiunile de adâncime

prezintă presiuni de strat ridicate, direct proporţional cu distanţa faţă de zona de alimentare (capetele

de strat). Se constată caracterul puternic ascensional şi chiar artezian în majoritatea forajele executate

în această zonă.

Zona de alimentare a acviferului de medie adâncime este situată în sectoarele nordice de

apariţie a depozitelor sedimentare sarmaţiene, înclinarea NV-SE a stratelor fiind favorabilă creşterii

treptate (graduale) a conductivităţii hidraulice şi transmisivităţii, la care se adaugă şi efectul apariţiei

stratelor cu precădere nisipoase aparţinând Meoţianului. Apa care alimentează rezervele subterane

provine în principal din infiltrarea precipitaţiilor atmosferice prin capetele de strat ale intercalaţiior

nisipoase sarmaţian-meoţiene, care apar la zi pe rama Depresiuniii Bârladului.

Din punct de vedere hidrochimic, acviferul de medie şi mare adâncime din Depresiunea

Bârladului se caracterizează printr-o apă subterană care se încadrează în limitele de potabilitate, apa

fiind de tip sulfato – hidrocarbonatată – sodică.

Starea apelor subterane

Nivelul hidrostatic al apei freatice in zona amplasamentului obiectivului de investitie, este

situat la adancime mare (>10m), neinfluentand profilul solului. Apa care alimentează rezervele

subterane provine în principal din infiltrarea precipitaţiilor atmosferice.

Pe amplasament exista un foraj deobservatie a calitatii freaticului amplasat lateral

pavilionului administrativ, cu coloana metalica de 110 mm si adancime de 30m.

Starea apelor de suprafata

Principala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad, care drenează apele

de suprafaţă, având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată în formaţiunile

sedimentare neogene şi cuaternare ale platformei.

Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0.650 şi 0.700 de m3/s. Se constată că

regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparţine bazinului hidrografic al

râului Bârlad.



48

Formaţiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunţată,

orientată spre SE. Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă magazin din

zona studiată, în special pentru acviferele freatice de mică şi medie adâncime.

Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată şi implicit o

dinamică accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în general

uniformă, predominând totuşi curgerea plan verticală şi radial divergentă.

4.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul a 2 puturi forate, unul deja existent iar

celalalt ce urmeaza a se construi, a unui rezervor tampon cu capacitatea de 60 mc si a unei pompe

pentru distributia apei in reteaua interna a fermei. Cele 2 puturi forate se afla amplasate in partea de

nord a fermei, care este si cea mai inalta, iar distributia acesteia in reteaua interna se va realiza

gravitational.

Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi.

Caracteristicile forajului.

- Coloana definitiva din PVC cu diametrul de 200mm si adancimea de 110m. Forajul este cu nivel

artezian (strat acvifer captiv sub presiune);

- Forajul este prevazut cu echipament de pompare submersibil tip TESLA Ex B5, avand

caracteristicile tehnice Qi=14.40mc/h; Hp=53mCA, P=2,20kW;

- In situatia opririi electropompei excesul de apa din foraj este evacuat prin intermediul unei

conducte din PEHD cu Dn=110mm, lungime de 800m;

- Este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HG nr. 930/2005 in jurul

constructieie de captare; imprejmuirea are suprafata Lxl=6x5m = 30m si este realizata din gard

de plasa cu ochiuri sustinut de stalpi din beton.

Instalatii de tratare – nu se face tratare.

Instalaţia de aducţiune si înmagazinare a apei.

Conducta de aductiune a apei de la foraj la rezervor este din OL, cu diametrul Dn 80mm si o lungime

de cca. 75m

Instalatia de inmagazinare a apei este alcătuită dintr-un rezervor de inmagazinare tip hidrosfera cu

capacitatea de 60mc prevazut cu sistem de automatizare/control în privinţa nivelurilor de exploatare



49

ale apei (senzor de nivel minim apa, comanda pornire electropompa foraj, senzor nivel maxim apa,

comanda oprire electropompa foraj), pompa distributie.

Alimentarea cu apa tehnologica (industriala). Reteaua de distributie a apei potabile:

a) Distribuţia apei la consumatori se realizeaza gravitational prin intermediul unui sistem de tevi de

PVC si otel galvanizat cu Dn=2 ½” ÷ 4”, cu lungimea totala de 800m.

Apa pentru adapatul suinelor.

b) Distribuţia apei in interiorul halelor se realizeaza prin intermediul unei retele de conducte din

polipropilena si hotel galvanizat, conducte de alimentare a suzetelor din PEHD, cu Dn3/4” si

lungimea de 50m pe fiecare fir. Suzetele sunt pozitionate pe peretele exterior al boxei la o inaltime

de 15-20 cm fata de pardoseala, pe peretele diametral opus hranitoarelor.

c) Distributia apei in sectia Abator.

Se realizeaza printr-un bransamentul la conducta de distributie a apei de pe amplasament, format din:

- camin de vane,

- conducta din PEHD cu Dn=63mm si L=90m.

Reteaua de distributie a apei la Abator este alcatuita din conducte din PEHD cu Dn=15÷63 mm si

Ltotala=57m.

Modul de folosire a apei

Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri:

� igienico–sanitare, pentru personalul permanent de deservire la ferma de porci si statia de

epurare a apelor uzate;

� necesar potabil pentru porci - metabolism;

� igienizarea celor 15 hale.

� Necesar abator

Norme de consum de apa

Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apă în fermă:

- capacitatea fermei;

- numărul de angajati 10 angajaţi;

- suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi, etc)

Structura necesarului de apa:

- apa pentru adapatul suinelor;



50

- apa pentru igienizarea halelor,

- apa în scop potabil şi igienico-sanitar;

� în scopuri igienico – sanitare pentru personal: 500 l/zi – 50 mc/zi/angajat (conform STAS

1478/90 tab 4)

� pentru reproducerea şi creşterea suinelor:

Perioada I:

- scroafe gestante 10-15 l/zi/cap (5 zile)

- scroafe lactaţie 20-25 l/zi/cap (38 zile/serie)

- purcei de lapte (0-10) kg – 2,2 l/zi/cap (38 zile/serie)

Perioada II tineret (10 kg – 30 kg) - 2-3 l/zi/cap (52 zile/serie)

Perioada III îngrăşare suine (30 kg – 95-120 kg) –6-8 l/zi/cap (75 zile/serie)

� igienizarea si curatarea halelor – 0,2 mc/cap/an;

� abatorizare oparire si dusare 2200 l/zi, spălare organe 1500 l/zi, spalare la sfarsitul zilei

1500l/zi

� nivel apa bazine colectare dejectii (perna apa) - 1100 mc aproximativ 6,8-7 mc pe zi.

4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare

Pentru alimentarea cu apa a fermei de crestere a porcilor se va utiliza apa din sursa proprie.

4.1.2.2. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta alimentarii prin intermediul a 2 puturi forate din

urmatoarele motive:

• nu exista o retea centralizata de alimentare cu apa potabila in zona;

• sursa de apa potabila necontaminata.

4.1.2.3. Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa

Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor legale stabilite prin STAS 1342-

Apa potabila.

Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate de:

- instituirea de zone de protectie sanitara in jurul puturilor forate si a rezervorului de apa;

- controlul riguros al calitatii si al consumului de apa.



51

4.1.2.4. Informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimic,

microbiologici

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin intermediul a 2 puturi forate iar calitatea apei

corespunde din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici si microbiologici.

4.1.2.5. Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive

Necesarul de apa.

Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:

- Capacitatea fermei;

- Numărul de angajaţi (10);

- Suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi)

In cadrul fermei de crestere si ingrasare a porcilor apa va fi utilizata utilizata pentru:

- nevoi igienico – sanitare, pentru personalul permanent de deservire din cadrul fermei – 10

persoane;

- consumul animalelor;

- spalarea – igienizarea halelor de creştere a suinelor şi ale abatorului;

- spalarea organelor interne si a intestinelor in cadrul abatorului;

- pentru evacuarea dejectiilor din halele de crestere;

In activitatea de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament se vor utiliza tehnici

comparabile cu cele mai bune tehnici disponibile (B.A.T.).

Bilantul consumului de apa in cadrul activitatii de crestere a porcilor.

Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe rezulatele mentionate in literatura de

specialitate cat si pe exemplele prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F.

In tabelul nr. 4.1.3-1 sunt prezentate sursele de apa uzate si cantitatile generate de activitatea

de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament.

Consumul de apa pentru necesarul menajer, a fost calculat in conformitate cu prevederile

Ordinului MLPAT nr. 29/N/3/ 29.12.1993, si este prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr. 4.1.3-1 Consumul de apa in scop menajer Denumirea consumatorului

Norma de apa Numarul consumatorilor

Necesarul mediu zilnic de apa

WC personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 0,17mc/zi



52

Lavoare personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 0,17 mc/zi

Dusuri personal 3 mc/luna/persoana 10 1 mc/zi

TOTAL 1,34 mc/zi

Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii

Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:

- varsta şi greutatea animalului;

- starea de sanatate;

- conditiile climatice;

- tipul hranei şi sistemul de hranire;

- tipul şi starea sistemului de adapare.

Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de

productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul

de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii

dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 5 - 6

litri pe cap/zi, crescand până la 8 l/cap/zi, cu cresterea greutatii în viu.

Consumul de apa necesar procesului tehnologic de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se

desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe stadiile de productie conform tabelului:

1. Consumul mediu de apa estimat pentru maternitate:

- scroafe gestante în fătare 240 scroafe este de 12,5 l apa/zi/cap (valoarea include apă de

băut), rezultand un consum total:

Consum total de apa zilnic: 240x12,5=3000 l apa/zi = 3 mc/zi

Consum total de apa ciclu : 3 x 5 = 15 mc/ciclu

- scroafe lactaţie 240 scroafe este de 22,5 l apa/zi/cap (valoarea include apă de băut),

rezultand un consum total:

Consum total de apa zilnic: 240x22,5=5400 l apa/zi = 5,4 mc/zi

Consum total de apa ciclu : 5,4 x 38 = 205,2 mc/ciclu

- purcei de lapte - 1200 purcei, este de 2,5 l apa/zi/cap, rezultand un consum total:

Consum total de apa zilnic 2400 x 2,2 = 2640 l apa/zi = 5.28 mc /zi

Consum total de apa ciclu: 2.64 x 38=200.64 mc/ciclu



53

2. Consumul mediu de apa necesar cresterii tineretului (10-30 kg) – 1620 purcei, este de 2,5 l

apa/zi/cap rezultand un consum total:

Consum total de apa zilnic 1620 x 2,5 = 4050 l apa/zi = 4,05 mc /zi

Consum total de apa ciclu: 4.05 x 52=210,6 mc/ciclu

3. Consumul de apa estimat pentru cresterea porcilor între 30 - 120 kg este de 6 l/zi/cap,

rezultand un consum total:

Consum total de apa zilnic: 8540 x 6= 51240 l/zi = 51,24mc/zi

Consum total de apa ciclu: 51,24 x 75 = 3843 mc/ciclu

Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul efectivul maxim existent de 12800 capete (240

scroafe, 1200 purcei de lapte, 1620 tineret şi 8540 porc gras) la un moment dat în cadrul fermei

consumul maxim zilnic total este de 3+5.4+5.28+4.05+51.24 = 68.97 mc/zi

Tabel 4.1.4 Consumul de apa necesar in proces l tehnologic

Categorie suine Numar de zile /ciclu

Numar cicluri

Numar de

animale

Consum apa

l/zi/cap

Cantitatea anuala de apa

[m3 / an] scroafe gestante 5 6,6 240 12,5 99 Scroafe cu purcei 38 6,6 240 22,5 1354.32

Purcei de lapte 38 6,6 2400 2,2 1324.22

Tineret porcin (10-30 kg)

52 5,6 1620 2,5 1179.36

Porc sacrificat (95kg - 120 kg) gras (30-120 kg)

75 2.2 8540 6 8454.6

TOTAL 12411.502

Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere (boxelor)

a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor.

In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare

folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea

pardoselilor este:

Tabel 4.1.5

Categorie Consum apa curatenie



54

suine 0,07 – 0,3 mc/cap/an

Consum apa abator:

- oparire 2200 l/zi;

- spălare intestine – 1500 l/ zi

- spalare la sfarsitul zilei - 1500 l/ zi

Folosinte si norme de consum:

• Metabolism: tabel nr. 4.1.4;

• Spalari hale: tabel nr. 4.1.5;

• Evacuarea dejectiilor: 0,07-0.3 m3/cap/an (BREF ILF tab. 3.16);

• Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;



55

Tabelul nr. 0-1 Bilantul consumului de apa (conform prevederilor Ordinului MAPAM 863/2002)

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Consum industrial Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Proces tehnologic Sursa de apa (furnizor)

Consum total de apa (coloanele 4,10,11)

Total [m3/zi]

Apa subterana

Apa de suprafata

Apa subterana

Apa de suprafata

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Observatii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Crestere suine

68.97 mc/zi

68.97 mc/zi 68.97 mc/zi

- - - - -

spalare – igienizare utilaje si pardoseli

14.22mc/zi 14.22mc/zi 14.22mc/zi - - - - -

bazine colectare dejectii 7 mc/zi 7 mc/zi 7 mc/zi - - - - -

abatorizare 5.2 mc/zi 5.7 mc/zi 5.7 mc/zi - - - - -

consum menajer

2 puturi forate

1.34 mc/zi 1.34 mc/zi 1.34 mc/zi - - - - -

TOTAL 96.73 96.73 96.73 - - - - -



56

4.1.3. Managementul apelor uzate

Reteaua de canalizare:

a) apele uzate de tip menajer rezultate de la pavilionul administrativ si de la filtrul sanitar

sunt colectate prin conducte din PVC si OL cu Dn=110-200 mm si L=44m fiind

descarcate intr-un in statia de epurare aferenta abatorului.

b) Apele uzate de la spalarea halelor de dejactiile din canalele boxelor de crestere sunt

colectate astfel:

- Halele H1- H10: prin canale din beton (0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea fiind

racordate prin intermediul unor canale la un canal principal din beton (0.40x0.80m;

L=170m) aflat in partea sudica a amplasamentului. Canalul principal din beton evacueaza

apele uzate si dejectiile din hale in bazinul nr. 2.

Caracteristicile Bazinul nr. 2: din beton armat cu V=1008 mc, prevazut cu electropompa

tocator tip HOLTZ, Q=20mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min.

- Halele H11-H14 – apele uzate si dejectiile sunt colectate din hale prin intermediul unor

canale din beton(0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea evacueaza apele uzate si

dejectiile din hale in bazinul nr. 1.

- Caracteristicile Bazinul nr. 1: din beton armat cu V=96 mc, prevazut cu electropompa

tocator tip LANDIA, Q=5mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min. printr-o conducta din PEHD si

metalica dejectiile sunt vehiculate in bazinul nr. 2

c) Apele uzate de de la Sectia Abator sunt colectate si evacuate printr-o retea de canalizare

compusa din: conducte PVC cu Dn=110mm, sifoane de pardoseala, conducte PE cu

Dn=400mm si lungimi de cca. 75m, 4 camine de vizitare – racord/schimbare directie, la o

statie de epurare

Sangele rezultat de la sacrificari suine este colectat prin intermediul unei retele separate

(spatiu sacrificare, sifon pardoseala, conducte PEHD, cu Dn=90-110mm si electropompa)

intr-un bazin de inox de 3 tone, amplasat in Sectia Abator. Sangele si deseurile de organe

sunt preluate de SC CAZACIOC &CoSRL Smardan cf Contractului nr. 86/27.05.2011.



57

d) Apele pluviale colectate de pe amplasament sunt preluate prin rigole si pante cu dirijare

pe terenurile agricole din vecinatate.

Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere

(boxelor) a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor.

In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu

gratare folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). volumul

de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Categorie Consum apa curatenie


Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment

dat in cadrul fermei de crestere a suinelor este 12800 capete suine crestere/ingrasare. Luand in

calcul un consum de apa de spalare de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:

Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine

(spalare pardoseli boxe) este:

V = 25600 x 0,2 mc/ an/cap = 5120 mc/an;

Volum ape uzate pe ciclu producţie: 5120: 2 = 2560 mc/ciclu

Volumul total ape uzate rezultate este: 2560 mc/ciclu

Volum total apa uzata zi: = 2560: 180 zile = 14.22 mc/zi.

Consumul de apa necesar bazinelor de colectare dejectii (perna de apa) este estimat la 1100

mc/ciclu – aproximativ 6,8 – 7 mc/zi.



58

4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate:

Sursele de generare a apelor uzate in cadrul fermei sunt reprezentate de:

- apele uzate rezultate de la igienizarea grosiera a halelor de crestere;

- filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, abator;

- sistemul de colectare a apelor pluviale.

1. Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejectii in stare lichida. Apele

uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii

ale boxelor, prin sistemul canalelor colectoare interioare impermeabilizate, betonate,

dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton – acoperit ce

evacuează prin pompare in bazinele betonate de stocare.Apele uzate rezultate de la

filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, abator sunt evacuate catre statia de

epurare .

Producţia zilnica de dejecţii si urina a unei scroafe este de 3 l/scroafa zi + 1 l/purcel zi.

Producţia zilnica de dejecţii si urina al unui porc din sectorul de tineret este de 2 l/purcel zi.

In cadrul fermelor de crestere a porcilor sunt utilizate o serie de metode pentru managementul

dejectiilor, acestea fiind prezentate mai jos:

Podea cu fante pe intreaga suprafata si cuva adanca pentru stocarea dejectiilor.

In cazul acestui sistem cuva de stocare a dejectiilor are o adancime de 1,2–1,8 m, care are rol

de depozitare a dejectiilor pe o perioada de timp de 3–6 luni. Lichidul din bazinele de stocare va fi

evacuat prin vidanjare sau alt sistem.

Avantajele sistemului:

- intretinere si costuri scazute;

- retinerea nutrientilor in dejectii;

- mentine curatenie pentru animale.

Dezavantaje sistemului:

- mediu in care sunt prezente mirosuri neplacute;

- acumularea unei cantitati inseminate de namol, greu de evacuat.

Podea partial prevazuta cu fante: cu o cuva adanca pentru stocare, respectiv cu o cuva cu

adancime mica si stocare separata. Sistemul este similar celui prezentat mai sus, dar numai 1/3 din

suprafata pardoselei este prevazuta cu fante.



59

Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate anaterior, dar in

acest caz animalele se murdaresc iar spatiul de crestere necesita o curatare periodica cu flux de apa.

Rigola pentru scurgerea gravitationala a dejectiilor cu stocare separata: cu gratare,

respectiv cu canal deschis.

Sistemul cu gratare prevede un canal de 25–50 cm adancime, protejat, necesita un sistem de

pompare cat si facilitati pentru stocarea dejectiilor.

Avantajele sistemului:

- controlul mirosului in interiorul halelor de crestere;

- costuri reduse pentru constructie.

Dezavantajele sistemului:

- cerinte crescute de intretinere;

- necesita apa mai multa;

- scaderea valorii de nutrienti.

Sistemul cu canal deschis prevede un canal de 2-10 cm adancime, neprotejat.

Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate pentru sistemul cu

gratare. Un dezavantaj suprimentar al sistemului fata de cel prezentat anterior este reprezentat de

posibilitatea aparitiei de imbolnaviri ale animalelor.

In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales sistemul. de canale de colectare a

dejectiilor in halele de productie avand dimensiunile bxh = 0.40x0.50m. Canalele sunt prevazute cu

perna de apa cu grosimea de 10 cm.

Sisteme pentru tratarea dejectiilor lichide

Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejectiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor

este reprezentata de stocarea in iazuri biologice. Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice

este reprezentat de simplitatea cu care sunt manaipulate dejectiile cat si faptul ca mirosurile sunt

prezente intr-o mai mica masura in perioada de administrare pe soluri, datorita degradarii biologice

continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in situatia in care nu functioneaza corect iazurile,

determinand in acest caz probleme legate de miros.

Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, avand in vedere si costurile de operare mai

reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adanci dat fiind lipsa necesitatii

oxigenului in procesul de degradare, ceea ce presupune utilizarea unor suprafete mai mici pentru



60

acelasi volum de dejectii stocate si tratate, respectiv suprafete de generare a emisiilor atmosferice

mai reduse.

Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor anaerobe este reprezentat de

suprafetele mici de teren necesare pentru constructia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor

pentru constructie. Totodata, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se

descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum.

Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca

acestea sunt foarte sensibile la schimbarile bruste de temperatura.

Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operarii. Acestea

utilizeaza oxigen iar adancimile iazurilor sunt mai mici. Pentru functionarea acestora se utilizeaza

oxigen care este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge.

Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul

ca acestea genereaza miros mai putin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumatate.

Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca

acestea necesita suprafete mai mari datorita adancimilor mai mici, iar aerarea mecanica este

costisitoare. In unele situatii este necesara o corectie a pH–ului pentru a-l pastra in limitele 6,5 – 8,5.

Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, avand in vedere ca ritmul degradariii

organice descreste odata cu descresterea temperaturii.

In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot functiona ca celule de sine

statatoare, situatie in care rolul acestora este numai de stocare a dejectiilor sau pot fi utilizate

pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In aceast fel tratamentul apelor uzate este mult

mai eficient in situatia in care aceasta este utilizata pentru irigatii.

Sitemul de epurare in faze, reclama utilizare mai multor celule/bazine dupa cum

urmeaza:

- primul bazin/celula este in mod obisnuit mai adanc, situatie in care procesele de degradare a

dejectiilor sunt anaerobe.

- nivelele de umplere ale bazinului raman constante dat fiind faptul ca la intrarea unui volum

de dejectii o parte va fi deversata peste un prag/lama deversoare, iar bazinul urmator are o

adancime mai mica.



61

- tratarea in trepte a apelor uzate rezultate din activitatea de crestere a porcilor, prezinta

avantajul ca nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera este mai redus (mirosuri mai reduse),

respectiv o cantitate/un volum mai mic de substanta organica.

O masura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul

prevenirii poluarilor accidentale in cazul ploilor torentiale, poate fi reprezentata de necesitatea

asigurarii unui spatiu suficient de mare (sa existe un spatiu liber) pentru fiecare bazin de stocare.

Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii poluarilor accidentale in situatia aparitiei

ploilor torentiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata

la o durata de cel putin 24 ore, care se poate realiza odata la 25 ani.

In cazul analizat, titularul proiectului de investiţie a ales un sistem de tratare a dejecţiilor,

având 3 bazine impermeabilizate din beton cu adâncimea de 3,8 m/bazin.

Statia de epurare este formata din urmatoarele etape/echipamente:

- Filtrare grosiera cu un Filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane

- Filtrare initiala a particulelor mari cu un Filtrul rotativ pentru apa din abator

- Flotare cu o Unitate de flotare pentru indepartarea grasimilor din apa

- Biotratament aerobic discontinuu secvential intr-un bazin de tratament biologic, cu aerare de

suprafata

- Deshidratare namolului biologic in exces, provenit din tratamentul biologic, cu un Tambur de

deshidratare

4.1.3.2. Cantitati si caracterisitici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere,

industriale, pluviale, etc.)

Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile evacuate in sistem lichid care

includ, apele menajere, pluviale si cele din igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere).

Caracteristici cantitative.

- In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind activitatea evaluata

(BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte multe date disponibile pentru a putea

aprecia cantitatile de apa utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de

crestere);



62

- Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere cantitatea specifica de 0,5

mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin normativ;

Apele pluviale sunt colectate de pe amplasament fiind evacuate pe terenurile agricole aflate

in vecinatate.

Cantitatea si caracteristicile apelor cu dejectii depind in mare masura de caracteristicile dejectiilor.

Acestea depind la randul lor de tipul de hrana,modalitatea de hranire, de sistemul aplicat de colectare

si evacuare a dejectiilor.

Ape uzate - dejectii

Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de

productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul

de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii

dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 4 - 8

litri pe cap/zi, crescand pana la 10 l/cap/zi, cu cresterea greutatii in viu. In general productia de

balegar creste, dar are loc si o scadere a procentajului de continut uscat din cauza consumului crescut

de apa. Cantitatea de dejecţii suine variază in funcţie de categoria de porci, conţinutul de nutrienţi

din furaje si sistemul de adăpare aplicat, precum si de stadiile de producţie cu procesul tipic de

metabolism asociat.

Procesul tehnologic al fermei de crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem

intensiv industrial in flux continuu, având o capacitate maxima proiectată de 12800 locuri/ciclu.

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea

intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si

continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.

Tabelul nr. 0-2 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din

fluxul tehnologic de crestere al porcilor.

Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi)

Productie dejectii mc/porc/an

Continut fractie solida in dejectii (%)

1.9:1 0,88 13,5

2.0:1 0,95 12,2

2.2:1

2.03

1,09 10,3



63

2.4:1 1,23 8,9

2.6:1 1,38 7,8

Astfel in urma extrapolării datelor prevăzute in BAT/BREF (tab. 3.16) rezulta o producţie de

dejecţii de 0,95 – 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de

dejecţii rezultat ca urmare a producţiei de suine pe un ciclu (150 zile).

V dejectii/zi/cap = (0,95 ÷ 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi

V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 35,84 mc/zi

V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 5913,6 mc/ciclu

V total dejecţii an = 5913,6 mc/ciclu x 2 = 11827,2 mc/an

Prin urmare volumul de dejecţii care intra pe ciclul de producţie in procesul de descompunere aerobă

este de 5913,6 mc/ciclu.

Volum nivel apa (perna apa) bazine de colectare dejectii este estimat la 1100 mc/ciclu –

nivelul de apa fiind realizat inaintea inceperii ciclului de productie.

Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate rezultate ca urmare curatirii spatiilor (boxelor) de

crestere a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au utilizat

factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). In cazul

tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc

apa mai putina pentru spalare.

volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Categorie Consum apa curatenie mc


Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat

in cadrul fermei de crestere a suinelor este 12800 capete suine crestere/ingrasare. Luand in calcul un

consum de apa de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:

Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine

(spalare pardoseli boxe) este:

V = 25600 x 0,2 mc/zi/cap = 5120 mc/an;



64

Volum ape uzate pe ciclu producţie: 5120: 2 = 2560 mc/ciclu

Volumul total ape uzate rezultate este: 2560 mc/ciclu

Volum total apa uzata zi: = 2560: 180 zile = 14.22 mc/zi.

Consumul de apa necesar bazinelor de colectare dejectii (perna de apa) este estimat la 1100

mc/ciclu – aproximativ 6,8 – 7 mc/zi.

Volumul total al reziduurilor ce se vor stoca in bazinele betonate va fi:

5913,6 + 2560 + 1100 = 9573,6 mc (dejecţii + apa de la curatenie hale + perna apa)

Capacitatea de stocare in bazinele impermeabilizate este de 15010 mc ceea ce permite si

preluarea apelor meteorice pe perioada de şase luni.

Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate menajere (provenite de la filtrul sanitar) s-a considerat ca

acestea reprezinta 80 % din consumul de apa pentru aceste nevoi.

Avand in vedere consumul de apa estimat la 2,66 mc/zi (vezi tabelul nr. 4.1.3-3), rezulta:

80 % x 1.34 mc/zi = 1.07 mc/ zi

⇒ 1.07 x 180 zile = 192.96 mc/ ciclu.

Tabelul nr. 4.1.3.2-2 Bilantul apelor uzate

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie

si ingrasare a porcinelor”, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati

65

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare Totalul apelor

uzate generate menajere industriale pluviale

in acest obiectiv

catre alte obiective

Sursa apelor uzate

[m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [l/s] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an]

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Filtru sanitar

1.07 385.92 1.07 385.92 - - - - - -

apa de la abatorizare (oparire şi dusare)

5.2 1352 5.2 1352 - -

evacuare în statia de epurare

curateniei spatiilor de crestere

14.22

5120

- - 14.22

5120

- - - -

perna de apa 7 2200 - - 7 2200

evacuare prin canale colectoare în rezervoarele de stocare dejectii

TOTAL 27.49 9057.92 6.27 1737.92 21.22 7320 - - - -



66

4.1.3.3. Regimul graficul generarii apelor uzate

Regimul de generare a apelor uzate menajere va fi discontinuu, respectiv cel al generarii

dejectiilor lichide va fi continuu. Evacuarea dejectiilor lichide din halele de crestere a porcilor se

va realiza in sistem discontinuu, respectiv in functie de gradul de generare al emisiilor gazoase

cat si al gradului de suportabilitatate al animalelor, fara a dauna cresterii si sanatatii.

4.1.3.4. Refolosirea apelor/recircularea apelor

In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea apelor uzate.

Totusi, pentru reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din activitatea fermei vor fi aplicate

urmatoarele masuri:

� Igienizarea halelor se va realiza utilizandu-se apa la presiune inalta;

� Detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea cauzelor producerii

acestora;

� Verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in hale.

4.1.3.5. Sistemul de colectare a apelor uzate

Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate într-o reţea de canalizare interioara si

sunt colectate într-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt

deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.

De asemnea, sistemul de canalizare este prevăzut cu cămine de vizitare necesare intretinerii si

decolmatării.

Apele pluviale sunt conduse prin lucrari de sistematizare verticala, de unde sunt descarcate pe

terenurile agricole aflate in vecinatate.

4.1.3.6. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate in canalizarea oraseneasca,

in statia de epurare sau direct in receptorii naturali

Apele uzate (ape menajere si cele de la abator) vor fi descarcate in statia de epurare care va

deservi ferma de crestere a porcilor. Efluentul statiei de epurare se descarca in emisar natural –

Valea Baii, incadrandu-se în limitele NTPA 001 prevăzute în HG nr. 188/2002 privind



67

aprobarea Normelor pentru conditii de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate, completata de

HG nr. 352/2005

Apele uzate tehnologice si dejectiile lichide sunt colectate într-o reţea de canalizare interioara si

apoi într-un bazin colector, de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt deversate în

cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.

4.1.3.7. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor

obiective economice

Nu este cazul.

4.1.3.8. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti

Indicatorii pentru apele uzate care rezulta din fermele de crestere a porcilor sunt:

- materiile totale in suspensii (MTS);

- substante volatile;

- consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de oxigen necesar pentru

oxidarea substantelor organice;;

- consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de substanta organica,

prin oxigenul folosit de microorganisme pentru oxidarea biochimica a acesteia.

Tabelul nr. 4.1.3.8-1 Caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate provenite de la fermele de porci

Indicator Cantitate kg/Greutate vie/zi

Suspensii (total) 4,48 CCO 3,94 – 5,78 CBO5 1,90 – 2,30 Azot total 0,350 Fosfor total 0,074



68

4.1.3.9. Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metodei

de epurare folosita

In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales ca apele uzate menajere de la grupurile

sanitare si cele rezultate de la abator sa fie dirijate catre statia de epurare. Aceasta are

capacitatea de 13 mc/ora pentru sistemul de filtrare- flotare si 100 mc /zi pentru sistemul biologic

Sistemul de epurare propus va fi compus din :

- filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane;




- deshidratare namol.



69

Apa uzata din abator este colectata in bazinul de pompare in care este instalat un sensor de nivel .

O pompa de alimentare pompeaza efluentul catre Filtrul rotativ . Acest filtru rotativ NRF este o

unitate de filtrare, proiectata sa filtreze materialul grosier din apa. Apa intra in filtru prin partea

exterioara a tamburului. Particulele mai mari decat marimea ochiului sitei sunt retinute pe

tambur, raclate si cad prin palnie.

Efluentul pleaca apoi catre unitatea de flotare .

Unitatea de flotare IPF este proiectata sa indeparteze particulele mici din apa, folosind un debit

de apa recirculata aerata. Bule foarte mici de aer adera la impuritatile din apa uzata, facandu-le sa



70

se ridice la suprafata apei. Unitatea de flotare este echipata cu un pachet de lamele care maresc

suprafata de separare si fac ca si cele mai mici particule din apa sa fie indepartate.

In partea de sus a unitatii este instalat un raclor, care indeparteaza continuu stratul de namol

creat. Este instalata si o pompa de namol care evacueaza acest namol raclat.

Unitatea de flotare este echipata cu valve automate de drenare pentru evacuarea materialului

sedimentat si a nisipului.

Efluentul din unitatea de flotare este colectat intr-un bazin selector, in care este instalat un mixer.

O pompe de alimentare pompeaza apa in bazinul de aerare pentru tratamentul biologic cu un

sistem secvential.

Sistemul secvential consta dintr-un bazin mare in care apa uzata este tratata biologic pentru

indepartarea materiei organice. Aceasta materie este transformata in apa, dioxid de carbon si o

noua biomasa de micro-organisme (‘biomasa’) prezenta in bazin.

In acest scop apa din bazin este aerata cu un aerator de suprafata.

O pompa de evacuare namol in exces pompeaza namolul catre Tamburul de deshidratare.

Efluentul evacuat din sistemul secvential este efluentul final si se poate deversa in emisar.

Intregul sistem de tratament este controlat de un panou de control electric.

Toate valorile reglabile de control pot fi setate in ecranul PLC-ului, pozitionat pe uza cabinetului

electric. Comunicarea intre echipamente (pompe, motoare, valve etc.) si operator este facuta de

asa numitul “Ecran tactil” care este amplasat pe usa panoului de control.

Analiza capacitatii de stocare a apelor uzate/dejectiilor

Conform datelor prezentate in capitolele anterioare, capacităţile de stocare a dejecţiilor

lichide si solide – sunt următoarele:

Cele trei bazine impermeabilizate din beton au următoarele dimensiuni:

• Bazinul nr. 1: 25x 40 x 3,8 = 3800 mc;

• Bazinul nr. 2: 70 x 25 x 3,8 = 6650 mc;

• Bazinul nr. 3: 40 x 30 x 3,8 = 4560 mc;

TOTAL capacitate utilizabila efectiv pentru stocare: max. 15010 mc



71

4.1.3.10. Gospodarirea namoluluii

Namolul reprezinta o sursa importanta de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile

agricole. Namolul proaspat are umiditatea de 75-85% fiind greu de transportat si administrat pe

teren, respectiv cel de pe paturile de uscare are umiditate de 20 % fiind posibila utilizarea lui ca

ingrasamant. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele incoveniente:

- umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile agricole;

- capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in substante energetice;

- poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli infecto-contagioase.

Inconvenintele cu privire la utilizarea namolului ca fertilizant pentru terenurile agricole sunt

inlaturate prin aplicarea practicii deshidratarii si mineralizarii namolului rezultat pe tamburul de

deshidratare a namolului din cadrul statiei de epurare.

Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de

epurare in agricultura, sunt urmatoarele:

- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre eventualii poluanti existenti

in namol;

- sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care intrunesc

conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea

producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.);

- sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a acestuia;

- sa asigure transportul si imprastierea namolului;

- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale de

eliberare a permisului de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul

refuza ulterior namolul;

- sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul neobtinerii

autorizatiei de imprastiere a acestuia sau in cazul in care nu gaseste loc de imprastiere;

- sa tina la zi registrele cu:

� cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru agricultura;



72

� compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in tabelul

nr. 1.2 (Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia

mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in

agricultura);

� tipul de tratament efectuat;

� numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor;

� sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc in

registrele de evidenta;

� sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care

s-a aplicat namolul.

Totodata, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic utilizatorului de namol informatii cu

privire la cantitatea disponibila si caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare,

carbon organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.

Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de namol va trebui sa respecte

urmatoarele conditii:

- trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru care se realizeaza

fertilizarea;

- sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata;

- valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare trebuie sa

fie mentinuta la valori peste 6,5.

In documentele BREF si literatura de specialitate se gasesc o serie de informatii cu privire la

continutul de metale grele in dejectiile de la suine. Avand in vedere ca unele metale grele

indeplinesc si functia de microelemente necesare pentru nutritia plantelor, acestea manifesta

toxicitate numai cand sunt administrate in cantitati mari.

Chiar daca metale grele se gasesc in cantitati mici in sol, cand ajung in hrana, chiar si in cantitati

reduse, se acumuleaza treptat in organismele animalelor sau oamenilor, si uneori, in decurs de

cativa ani, pot sa duca la aparitia de imbolnaviri (in cazul depasirii concentratiilor limita).



73

Dejectiile rezultate de la animale, datorita continutului ridicat de materie organica, precum si a

altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si microelementele, sunt considerate ca o sursa

de substante fertilizante foarte utile pentru sol.

Tabelul nr. 4.1.3.10-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile de la porci

[mg/kg] conform BAT–Germania 1995.

Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Predominant lichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0 691–1187 Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220 Stratificate uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7 48-78 7,1– 9,0 6,0–8,4 330-456

Stratificate umede - - 32-50 - - 192-300

Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF –

(Belgia, 2001).

Cd Cr Cu Ni Pb Zn Tipul dejectiilor pH

mg/kg materie uscata semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0 semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0 semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6 semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8 semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0 semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3 semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0 semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0 semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0 semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0 stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3 stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0 calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9 calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2 calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9

Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile

favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale



74

corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste

anumite limite.

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci,

aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a

acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha

Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici

un efect negativ. In cazul Zn, se poateafirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale,

respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai

mare in organele verzi ale acestora.

Breviar de calcul volum dejectii rezultate/ciclu de crestere a suinelor

Cantitatea de dejectii suine variaza in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din

furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si de stadiile de productie cu procesul tipic de

metabolism asociat.

Procesul tehnologic al fermei de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in

sistem intensiv industrial in flux continuu conform tabelului:

Categorie suine Capacitate capete

Stadii productie Perioada zile

Scroafe cu purcei 240 maternitate 38

Tineret porcin 10-30 kg 1620 crestere 52

Porci grasi 90 kg - 120 kg

8540 ingrasare 75

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de

dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.

Tabelul nr. 4.1.3.10-3 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor

rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor Raport Ratie Productie Continut fractie solida in dejectii



75

apa/furaj (kg/porc/zi) dejectii mc/porc/an

(%)

1.9:1 0,88 13,5 2.0:1 0,95 12,2 2.2:1

2.03 1,09 10,3

2.4:1 1,23 8,9 2.6:1 1,38 7,8 Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in BAT/BREF rezulta o productie de gunoi

(dejectii) de 0,95 – 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de

dejectii rezultat ca urmare a productiei de suine pe un ciclu (150 zile).

V dejectii/zi/cap = (0,95 ÷ 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi

V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 35,84 mc/zi

V total dejecţii = 12800 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 5913,6 mc/ciclu

V total dejecţii an = 5913,6 mc/ciclu x 2 = 11827,2 mc/an

Prin urmare volumul de dejecţii care intra pe ciclul de producţie in procesul de descompunere

aerobă este de 5913,6 mc/ciclu.

4.1.3.11. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform NTPA 002 sau 001/2002,

dupa caz)

Efluentul statiei de epurare se descarca in emisarul natural Valea Baii. Statia de epurare este

prevazuta in a scoate indici NTPA 001.

4.1.3.12. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau a celor

neepurate.

Proiectul de investitie prevede deversarea apelor uzate provenite din statia de epurare in receptori

naturali, respectiv in emisarul natural Valea Baii.

Prognoza impactului



76

4.1.3.13. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Pentru exploatarea fermei de crestere a porcilor se preleveaza apa din foraje, iar titularul

activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si tehnici de exploatare care au in vedere

utilizarea unei cantitati reduse de apa.

4.1.3.14. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbarile

previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice ale

amplasamentului

Nu este cazul.

4.1.3.15. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu

conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

Nu este cazul.

4.1.3.16. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor

de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate

Nu este cazul.

4.1.3.17. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti

utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

Nu este cazul.

4.1.3.18. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa

(descrierea pagubelor potentiale)

Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad) este

posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a dejectiilor lichide, respectiv a

unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si

gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata

deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative,

contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei



77

procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. Tinand cont de distanta de cca. 1500

m pana la raul Barlad probabilitatea unei poluari ale corpurilor de apa prin descarcari accidentale

este foarte redusa.

4.1.3.19. Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului

4.1.4.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale

corpurilor de apa

Nu este cazul.

4.1.4.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de

mal ale acestora

Nu este cazul.

4.1.4.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica, conform H.G.

101/1997

Termenul de zonă de protecţie este definit ca zonă adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de

gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz,

interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a

asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor

de apă.

Pentru forajul F1-Ferma Prisaca se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever,

de formă circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m; în acest caz, zona de

protecţie sanitară cu regim de restricţie coincide cu zona de protecţie sanitară cu regim sever.

4.1.4.4. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor

� Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa sunt necesare urmatoarele

masuri:

� stocarea apelor uzate (ape menajere si dejecţii lichide) se realizează numai in bazine

impermeabilizate;



78

� se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea

fermei pe o perioada de cel puţin 6 luni;

� imprastierea fertilizantilor (dejecţiilor lichide si solide) se realizează cu sisteme moderne

si cu respectarea stricta a următoarelor prevederi:

− imprastierea se realizează numai in baza permisului de împrăştiere obţinut in baza

Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. Galati si care stabileşte cantitatea

optima de N si P pentru terenurile agricole;

− Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele si condiţiile optime de

imprastierea;

− Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004, modificat si

completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia

mediului si in special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare in

agricultura;

� Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluării

apelor freatice si de suprafaţa cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

� monitorizarea calităţii apei din freatic si a solului: in acest scop sunt realizate doua foraje

de observaţie amplasate pe direcţia de curgere a apei.

4.1.4.5.Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona. Temperatura, precipitatii,

vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile antropice actuale si de

fenomenele naturale precum eroziunea solului.

Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se deplaseaza in zona.

Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localitatilor, si

anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme



79

casnice de incalzire si de preparare a hranei, cresterea animalelor in gospodariile individuale si

culturile de vegetale.

Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O),

oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si

condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen),

metale grele.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de

fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente proiectului si care vor continua sa

afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a obiectivului analizat, sunt reprezentate de

arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati

comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.

Nu exista studii privind calitatea aerului in zona aferenta proiectului.

Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca.3000 m fata de cea mai

apropiata zona locuita si ca in zona nu se desfasoara o activitate industriala semnificativa, se

poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de sursele

naturale, temporare.

Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o poartă spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte

sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai putin sudice, lipsind aproape cu totul

influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală,

calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este

de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer

rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura

medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura

medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de

peste 10 grade C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de

apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care

reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu

o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele



80

prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a judeţului Galaţi,

mediile multianuale în municipiul Galaţi sunt:

Presiune medie la nivelul staţiei: 1008,4 mb Presiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb

Temperatura medie anuală: 13,1 ºC Temperatura maximă anuala a fost in 2007: 40,5ºC

Temperatura minimă anuala 2007: – 13.1 ºC Cantitatea lunară de precipitaţii medie: 477 l/m2

Număr de zile (mediu) cu precipitaţii: 66 zile Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3 ore

Regimul precipitatiilor

Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, dar si locali, precum

pozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi

si vai, inclinarea versantilor, gradul de impadurireetc.

Precipitatiile anuale sunt de 500 mm iar zăpada poate ajunge pană la 30 cm.

In medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai însemnate cantitativ, sunt aprilie -

iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acestlucru fiind datorat indeosebi activitatii

ciclonale. In luna iunie se inregistreaza in medie cele mai mari cantitati 60-140 mm lunar , iar

minime de cantitati lunare de precipitatii se inregistreaza in luna februarie , 20- 40 mm lunar.

Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (in anii ploiosi),asa cum a fost in anii

1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,mai ales a celor de origine

mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre, sufera o intoarcere spre partea de SE a tarii

noastre (cicloni retrograzi) si a fronturilor reci de origine atlantica.

Astfel, in 24 de ore pot sa cada cantitati insemnate de precipitatii. Cele maimari cantitati maxime

de precipitatii in 24 de ore , cad in lunile iunie - august, iarcele mai mici in februarie - aprilie si

octombrie.

Prima bruma se inregistreaza in prima decada a lunii noiembrie. Ultim abruma cade in luna

martie.

In zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceata sunt frecvente in lunile de toamna si

iarna. Vara se inregistreaza 20 de zile tropicale, datorita prezentei aerului de origine tropicala din

Africa de Nord.

Cantitatea totala de precipitatii inregistrata pe teritoriul jud. Galati in anul 2007 a fost de 499,6

l/mp.



81

Date meteo privind aerul si cantitatea de precipitatii in jud. Galati

Element meteo 1969-2008 2008

Media 10.8 12.5

Minima absoluta

(grade C/data)

-21.8/19.02.1985 -15.3 / 05.01.2008

Temperatura aerului

(grade C)

Maxima absoluta

(grade C/data)

40.5/22.07.2007 37.9/16.08.2008

Media 491.4 352.2

Minima absoluta

(l/mp/data)

346.7/1994 1.3/02.2008

Precipitatii

atmosferice (l/mp)

Maxima absoluta

(l/mp/data)

832.3/1967 81.2/09.2008

Regimul vanturilor

Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivătul care provoaca troienirea

zapezii. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor.

Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este

destul de uscat.

Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor

lente de aer temperat – oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea

mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in sezonul rece), precum si

avvectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vantul predominant bate din directia N-N-E cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie

anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzator unei viteze medii de 8 m/s.

Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza

in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort.

Conditii de transport si difuzie a poluantilor

Din datele preluate de la statia meteo Galati a rezultat ca frecventa cea mai pronuntata au

inregistrat-o vanturile din directia NE, peste 30%.



82

Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an.

Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE au viteze medii cele mai

mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezele cele mai mici, si anume de 2,3 m/s.

Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV si NV.

4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona,

surse de poluare dirijate si nedirijate. Nivelul de poluare a aerului ambiental din zona

amplasamentului obiectivului.

Amplasamentul fermei se afla pe un teren aflat în intravilanul comunei Munteni, sat Frunzeasca

situat în nordul judeţului Galaţi, la circa 90 km oraşul Galaţi şi circa 10 km de municipiul

Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naţionale sau judeţene.

In trecut destinatia amplasamntului a fost de crestere,reproductie si ingrasare a porcinelor. (fosta

societate SUINPROD S.A Cosmesti) in zona nefiind surse de poluare a aerului, iar activitatile

desfasurate nu au fost cu impact asupra mediului. Amplasamentul destinat realizarii proiectului

se afla la o distanta de 1,7 km de limita intravilan localitatii Tiganesti si la o distanta de 6,9 km

fata de sit de importanta comunitara Pădurea Balta Munteni , la circa 90 km oraşul Galaţi şi circa

10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri

naţionale sau judeţene. Amplasamentul fermei se afla in partea de sud vest a satului Frunzeasca,

si est de drumul E 85 si satul Tiganesti intr-o zona înconjurata de terenuri agricole, teren viran,

zona industriala. Amplasamentul destinat realizării proiectului se afla la o distanta de 1200 m

fata de drumul E 85 si 3000 m fata de zona de locuinţe (sat Tiganesti).

Principala sursa de emisie a poluantilor (poluanti gazosi, miros) este reprezentata de bazinele

pentru stabilizarea dejecţiilor de suine. Distanta de 3 km fata de zonele locuite si masurile luate

in faza de exploatare a fermei asigura protectia asezarilor umane fata de principalii factori de

stres.

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului

Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor de

modernizare/transformare a cladirlor.



83

In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, principalele surse de poluare a

aerului sunt:

- Mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de constructie,

evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament);

- lucrarile de constructie propriu-zise.

In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de

abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:



Halele pentru cresterea porcilor

Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a porcilor sunt mai putin ofensive

din punct de vedere al emisiilor de poluanti decat cele aflate in descompunere.

In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de crestere pe o perioada

mai mare de 3-5 zile, din descompunerea anaeroba a acestora va rezulta o cantitate mai mare de

emisii de amoniac. Un mediu cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca

temperatura si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie. In cazul

halelor de crestere a porcilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor prevazute cu fante pentru

ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in acest caz tipul sursei de poluare a aerului fiind

variata (sursa de suprafata si punctuala).

Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru

implica un potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel

ridicat de mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează. Apa uzata

rezultata de la fermele de porci, tratata si stocata in statia de epurare, este in general concentratǎ,

iar supraincarcarea temporarǎ a acestor structuri, mareste potentialul de eliberare a mirosurilor

care rezulta din stocarea namolului si sunt considerate minore si inofensive, datorita activitatii

bacteriilor anaerobe.

Statia de epurare

Statia de epurare reprezinta o importanta sursa de emisii atmosferice, de tip sursa de

suprafata, formata din urmatoarele componente:



84

filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane;




SPECIFICATII TEHNICE • Sistemul de filtrare/flotare consta din:

- 1 Filtru Aquarake Tip: NPS 400x1000/1500x1 Capacitate: 10 m³/ora Dimensiune ochi sita: 1 mm Material: otel galvanizat la cald cu acoperire

Include: motor Sistem de curatare cu peria cu motor

- 2 Pompe de alimentare a filtrului ( una in operare/una in asteptare)

Tip: submersibila centrifuga Capacitate: 13 m³/ora la 7 m coloana de apa Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului

- 1 Filtru rotativ cu tambur Tip: NRF 38/050 Material: otel inox 304 Capacitate: 13 m³/ora Dimensiune ochi sita: 1 mm Include: - Dispozitiv interior de curatare prin stropire cu

valva solenoida pentru apa calda - racleta

suport de 2 m inaltime ( otel inox) pt. NRF 38/050 deversor de prea-plin reglabil manual

- 1 Unitate de flotare Tip: IPF 010 E Capacitate: 7 m³/ora Material: otel inox 304 Include: pachet de lamele( GRP- fibra de sticla ranforsata)

separator de namol pentru namolul flotant gratare de eliminare a apei din namol

Valve de indepartare a sedimentelor Pompa de recirculare ( fonta) Sistem de aerare Panou de control pneumatic

- 1 Pompa de namol



85

Tip: pompa melc excentrica Capacitate: 0,7 m³/ora Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului Sistemul biologic consta din: - 1 Mixer pentru bazinul de selectare Tip: submersibil Material: otel inox - 2 Pompe de alimentare a influentului catre bazinul de aerare ( una in operare/una in asteptare)

Tip: submersibila centrifuga Capacitate: 30 m³/ora la 7 m coloana de apa Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului

- Unitate de dozare chimicale pentru FeCl3 ( 42%): 0-20 l/ora - 1 Aerator de suprafata

Tip: aerator de suprafata plutitor Material: - rotor de otel inox

- Plutitor de fibra de sticla ranforsata - Servo motor din otel

Putere: 30 kW instalati include: cabluri de ancorare

- 1 Mixer de denitrificare Tip: submersibil Material: otel inox - 1 Dispozitiv de control al nivelului in bazinul de aerare

Tip: senzor de presiune Iesire: 0/4 20 mA Include: - materiale pentru montaj

- 1 Dispozitiv de masura si control al concentratiei de O2 Tip: sonda in-line de masura a oxigenului, instalata in

bazinul de aerare Semnal de iesire: 0/4 - 20 mA Include: Materiale de montaj

- 1 Instalatie plutitoare de evacuare a apei tratate

Tip: NFD 100



86

Material: otel inox AISI 304 Include: - flotor din otel inox

- cuple - valva fluture operata electric si manual

- 1 Valva electrica pentru retur namol din bazinul de aerare catre bazinul selector - 1 Pompa de evacuare a namolului in exces Tip: pompa melc excentrica Capacitate: 2,5 m³/ora Material: fonta - Panou de control electric cu PLC Siemens S7-300 si ecran tactil

• Sistemul de deshidratare namol biologic consta din: - 1 tambur de deshidratare

Tip: tambur de deshidratare NDF 200 cu panza filtranta Capacitate: 2,5 m3/ora.

- 1 Pompa spalare pentru tamburul de deshidratare

Tip: centrifuga verticala Capacitate: 3 m3/ora la 6 bari

- Unitate dozare chimicale pentru floculant: 9,1-40 l/h - 1 Statie manuala de preparare a floculantului Tip: NMM 300

Capacitate: 250 l/sarja 0,1-0,5 % Include: - mixer de suprafata

- dispozitiv de distributie apa - valva manuala - reductor de presiune

- Extensie in panoul electric central Sistemul biologic Tip: alimentare-evacuare (reactor discontinuu secvential) Bazin de aerare Sistem de aerare: aerator de suprafata Putere: aprox 30 kW total pentru aeratoare

1.1 Volumul bazinului: 475 m3

Dimensiunile bazinului: rotund: Ø 11 m x 5 m ( inaltime) Incarcatura namol (K): 0,07



87

CBO5 influent: aprox 157 kg/zi N influent: aprox 30 kg/zi Productie de namol in exces: 131 kg/zi materie solida

Productie namol umed 25 m3/zi cu aprox. 0,5% materie uscata

Ciclu tipic de tratament: 24 ore Alimentare: 10 ore/ciclu Aerare: 14 ore/ciclu ( incepe in timpul alimentarii) Denitrificare: 6 ore/ciclu Sedimentare namol activ: 2 ore/ciclu Eliminare efluent: 2 ore/ciclu Eliminare efluent: 50 m3/ora Sistemul de deshidratare namol Tip: tambur de deshidratare Namol umed: 25 m3/zi la 0,5% substanta uscata 131 kg/zi substanta uscata Capacitate proiectata: 2,5 m3/ora la 0,5% substanta uscata 10-15 kg/ora substanta uscata Namol dupa deshidratare: aprox 2,1-3,3 m3/ora la aprox 4-6 % substanta uscata Generale Electricitate 230/400 Volt +/- 5% 3 Phase 50 Hz Controlul voltajului 24V AC 4.2. Valorile efluentului ( valorile apei tratate care iese din statie) Pe baza parametrilor de intrare consideram ca valorile efluentului dupa tratamentul total (filtrare/flotare/biologic) sunt urmatorii: CCOCr: < 125 mg/l CBO5: < 25 mg/l Suspensii: < 60 mg/l Ptotal: < 2 mg/l Extractibile: < 20 mg/l Ntotal: < 15 mg/l Acesti parametrii se incadreaza in Normativul NTPA 001/2002.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole



88

Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la porci sunt in general reprezentate de:

imprastierea pe suprafata solului, incorporarea si injectia acestora in sol. Fiecare metoda de

aplicare a dejectiilor are un potential diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar

fiecare poate deveni la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de

aplicare/incorporare a dejectiilor in sol).

Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta cel mai mare

potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt

dispersate pe o suprafata mare.

Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata, reduce riscul de

aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor culturilor agricole, are cel mai mic

potential de generare a mirosurilor dintre toate metodele utilizate. Din practica curenta, se

considera ca injectarea si incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%.

De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de imprastiere pe sol este de

tip suprafata.

In tabelul 0-1 sunt prezentate principalele surse de emisii si poluantii specifici ai aerului generati

din activitatea desfasurata in cadrul fermelor de crestere

2 Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din activitatea de crestere a

porcilor.

Poluanti Surse de emisii

NH3 Hale de crestere a porcilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor N2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor NOx Instalatii de incalzire in cladiri si instalatii mici de combustie CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei H2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor pulberi Depozitarea hranei si din halele de crestere Pe amplasamenul analizat nu sunt prevazute surse stationare dirijate.



89

Tabelul nr. 0-2 Surse mobile

Poluanti si debite masice (g/h) Denumirea sursei

1 2 3 ….

Nesemnificativ: nu este cazul de a se lua in considerare.

– Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisii



91

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor

evacuate Denumirea activitatii, sectorului, procesului

tehnologic, codul activitatii* Denumire

Consum/ productie

Timp de

lucru anual,

ore

Poluanti generati

Poluanti coduri, dupa caz

Cantitati de

poluanti generate

t/an

Denumire Inaltime

m

Diametrul interior la

varf al cosului m

Viteza m/s

Temperatura °C

Debit volumic / debit masic m3/s g/s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Bazinul 1 7680

Bazinul 2 7680

Bazinul 3 7680

NH3, N2O, CH4 , H2S

7680 NH3 12

N2O 4

Ferma de crestere,reproducere si ingrasare a a porcilor

Halele de productie

CH4 0,4



92

Prognozarea poluarii aerului

4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand modelarea matematica

a dispersiei poluantilor in atmosfera

In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de

mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei

transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie. Tinand cont de urmatoarele

aspecte:

- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare atmosferica;

- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea unui volum de

trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si periculoase;

se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in perioada de executie a

lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus.

In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata

de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi

semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,

depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat

ca prin introducerea in ratia de harana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin

utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii

digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o

crestere a gradului emisiilor de poluanti.

Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si

compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de

starea fiziologica a organismului.

Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde

intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si

de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile

sunt indepartate in mod frecvent.

In tabelul 4.2.3.1-1 este prezentat nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal]

in fermele din Italia si Olanda, 1999.



93

Tabelul nr. 4.2.3.1-1 Nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal]

Nivel de CH4 Nivel de N2O Nivel de NH3 Specia Greutatea

minim maxim minim maxim minim maxim

Porci la ingrasat

> 30 kg 00,9 01,10 00,05 02,40 02,10 4

Nivelul emisiilor de NH3 variaza intr-o mare masura in functie de conditiile din boxele de

crestere a porcilor, respectiv emisiile din boxele in care se afla mai multe animale au valori

cuprinse intre 3,12 (Danemarca) si 3,70 (Italia, 2001) kg NH3/cap/an.

In general majoritatea emisiilor rezulta din descompunerea anaeroba a dejectiilor, iar

acestea sunt generate in timpul degradarii/descompunerii materiei organice de catre

microorganisme.

In tabelul 4.2.3.1-1, sunt prezentate valorile inregistrate pentru emisiile de NH3 ca urmare

a aplicarii diferitelor tehnici/tehnologii de depozitare a dejectiilor semisolide exprimate in

[kg/cap/an].

Tabelul nr. 1.12 Valorile inregistrate pentru emisiile de NH3

Specia Tehnici de depozitare NH3 Pierdere de NH3

Bazine deschise pentru stocare 0,08 - Porci

Depozitarea urinei - 40 - 50

Cantitea de emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare sunt prezentate in tabelul Tabel

nr. 4.2.3.1-2

Emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare a dejectilor (Italia 2001, kg/cap/an).

Specia Tehnici de depozitare Factorul NH3

Pierdere de NH3

Bazine deschise de stocare a dejectiilor solide

0,08 -

Bazine pentru de depozitarea urinei - 40 - 50

Dejectiile semisolide din bazinele supraterane

02,1 10 Porci

Dejectiile semisolide din iazuri indiguite - 10



94

4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea riscului potential pentru

sanatatea populatiei

4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate

Avand in vedere urmatoarele aspecte:

- pentru halele de productie nu se poate defini un tip clar al sursei de emisie;

- pentru sursele de suprafata (bazinele pentru stabilizarea/mineralizarea dejectiilor,

platforma de deshidratare): nu sunt informatii privind debitul emisiei, nici chiar in

documentele BAT/BREF;

Se poate afirma ca in aceasta etapa, in cadrul proiectului nu exista informatii pertinente

pentru a putea realiza o modelare a dispersiei poluantilor.

4.2.3.2-2 Datele de intrare in model

Nu este cazul.

4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza dispersia

Nu este cazul.

4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului

Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului.

4.2.3.2.5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in cazul poluantilor

mutageni si cancerigeni.

Din activitatea fermei de crestere a porcilor, emisiile rezultate nu contin tipuri de poluanti

mutageni si cancerigeni care ar putea avea un potential asupra sanatatii populatiei din zona.

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului

4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea gazelor emise

Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar pentru halele de crestere a

porcilor in cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens s-au prevazut sisteme semiautomte de

ventilatie combinate cu cele naturale.

4.2.4.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor

Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie, iar pentru a diminua

producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform recomandarilor

documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se



95

recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei

de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a platformelor de deshidratare/uscare a

namolului care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

4.2.4.3 Masuri de eliminare a poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabile

Zona in care se afla ferma de crestere a porcilor nu este predispusa la calm atmosferic pe durate

mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca permit existenta curentilor de aer pe toata

perioada anului. Directia vantului este predominanta dinspre NV, respectiv dinspre zona locuita

spre ferma de suine.

Zona de protectie sanitara (ZPS)

In cazul de fata, pentru obiectivul analizat a fost emis avizul nr. 71/16.11.2009 al Directiei de

Sanatate Publica Galati conform caruia sunt indeplinite conditiile prevazute de reglementarile in

vigoare.

4.2.4.5 Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona

In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va

respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile

generate in cadrul fermei fata de zonele locuite.

Masurile de protectie ale aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt

prezentate mai jos:

- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de crestere a porcilor va

fi un sistem inchis, prevazut cu bazine de colectare a dejectiilor (dejectii lichide si solide),

agitarea dejectiilor realizandu-se numai in perioada de golire a acestora, respectiv in

perioada de vid sanitar in care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un

nou ciclu de crestere.

- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de

fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri

sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a

bazinelor in vederea omogenizarii continutului.



96

- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza

cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura incorporarea

rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.

Solul

4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica,

permeabilitate, densitate).

În urma coraborării datelor din forajul hidrogeologic executat precum şi în urma analizelor

specifice făcute pe probele recoltate din teren reiese faptul că formaţiunile sedimentare ale

Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite gălbui cu niveluri subţiri, brun-roşcate,

considerate a fi produse de alteraţie (soluri fosile) şi loessuri, se găsesc în continuitate de

sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Sarmaţianului sup. (Chersonianului)i,

acestea din urmă constituite dintr-o alternanţă neuniformă de argile, nisipuri cu intercalaţii de

pietrişuri, argile nisipoase şi nisipuri.

Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparţin Sarmaţianului terminal

(Chersonianului) şi Cuaternarului.

Stratificaţia formaţiunile sedimentare din zona supusă prezentului studiu este una uniformă cu

rare îndinţări de facies.

Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiată prezintă următoarea stratificaţie:

De la: [m]

La: [m]

Descriere litologică

0 – 1 1 Sol vegetal

1 – 6 5 Argilă prăfoasă, plastic consistentă, galbenă

6 – 8 2 Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaţii de pietrişuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor

8 – 19 11 Argilă, plastic vârtoasă, cafenie 19 - 22 3 Nisip, fin, slab sortat, galben

22 – 39 11 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie

39 - 44 5 Nisip, fin, slab sortat, galben

44 - 58 14 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cenuşie

58 - 70 12 Argilă, plastic tare, cenuşie

70 - 73 3 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie



97

73 - 77 4 Nisip, fin, slab sortat, galben 77 - 89 12 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie


95 – 110 15 Argilă, plastic vârtoasă, cenuşiu - cafenie

Caracteristicile petrografice ale rocilor străbătute sunt redate în Tabelul 4.1. Nr. Crt.

Roca Caracteristici petrografice

1 Nisip granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi concoide,

porozitate ridicată, permeabilitate ridicată 2 Argilă stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată,

3 Argilă

nisipoasă stratificaţie lenticulară, porozitate ridicată, compresibilitate medie

4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona

Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea biologica si poluarea in

zona a solului.

Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice

o Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se afla intr-o zona seismica unde

acceleratia terenului este ag = 0,28 g in functie de conditiile de teren descrise de o

perioada de colt de Tc = 1 s in conformitate cu prevederile “Codului de proiectare

seismica” P 100-1/2006. Conform STAS 6054-97, adâncimea maxima de inghet este de

100 cm .

4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate

In zonele din vecinatatea fermei de crestere a porcilor se gasesc terenuri agricole, teren viran,

zona industriala.

4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti

Calitatea solului în zona analizata se incadreaza in valori normale pentru indicatorii determinati

iar rezultatele inregistrate ca urmare a masuratorilor realizate pentru probele de sol au fost

urmatoarele:

- reactia solului este in general neutra;



98

- cantitatea de potasiu la adancimi de 5 cm este in exces iar la 30 de cm este foarte buna;

- valorile pentru cantitatea de azot sunt mari, respectiv pentru cele de fosfor sunt foarte

bune.

4.3.6 Sursele de poluare a solului

Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a bazinelor pentru stabilizarea

dejecţiilor sunt reprezentate in principal de:

− scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care vor deservi

organizarea de santier;

− depozitarea necontrolata a materialelor, respectiva deseurilor rezultate in spatii

neamenajate sau direct pe sol.

In perioada de functionare a celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma

de crestere a porcilor, principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de:

� bazinele pentru stabilizare dejecţii;

� fracţia lichidă din dejecţiile stabilizate care este utilizat ca fertilizant pentru terenurile

agricole;

� nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a dejecţiilor lichide

si solide pe terenurile agricole

� depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri, materii prime si

materiale utilizate in procesul de productie;

4.3.7. Prognoza impactului

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul

diferitelor etape ale implementarii proiectului. Locul depozitarii temporare a acestui strat,

perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor

mediului

Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului pentru realizarea abatorului

si pentru construirea putului forat. Stratul decopertat va fi depozitat temporar pe amplasament in

imediata vecinatate a zonei decopertate, urmand a fi folosit ulterior ca material de umplutura in

constructii.

4.3.7.2 Impactul prognozat cauzat de poluare. Acumulari si migrari de poluanti in sol



99

In perioada realizarii lucrarilor de constructie a abatorului si a putului forat si de

modernizare a halelor fermei, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de

poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru

transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea

neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului

de mediu sol, in situatia aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va

actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii

Poluarea solului in perioada de funcţionare a fermei cu sistemul de scurgere, colectare si

stocare a dejecţiilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma de

crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia

unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei

în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la

nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând

de cantitatea deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii

cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor

proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite,

si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior

pentru animale si/sau om, intoxicarea aplantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale

procesului de dezvoltare al plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea,

utilizarea in exces a apelor uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de

salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita

utilizarii dejectiilor ca fertilizant, in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a

solului, cele mai importante fiind reprezentate de: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu

metale grele si agenti patogeni.

Contaminarea solului cu metale grele

Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume: Fe, Mn,

Ni, Zn, - nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice

pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste



100

pe cea admisa. In tabelul nr 4.3.7.2-1 sunt prezentate concentratiile de metale grele exprimate in

[mg/kg], inregistrate in practica pentru dejectiile de la porci (Germania – 1995). Concentratia de

metale grele identificate in dejectiile suinelor conform B.A.T./B.R.E.F. (Belgia 2001) sunt

prezentate in tabelul 4.3.7.2-2.

Tabelul 4.3.7.2-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile suinelor

Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Semilichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0

691–1187

Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220

Stratifcate - uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7

48-78 7,1–9,0 6,0–8,4 330-456

Stratificate - umede

- 32-50 - - 192-300

Tabelul nr. 4.3.7.2-2 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF – (Belgia, 2001).

Cd Cr Cu Ni Pb Zn Tipul dejectiilor

pH mg/kg materie uscata

semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0 semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0

semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6 semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8 semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0 semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3 semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0

semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0

semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0 semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0 stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3 stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0 calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9

calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2 calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9



101

Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile

favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale

corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste

anumite limite.

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci,

aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a

acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha

Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici

un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale,

respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai

mare in organele verzi ale plantelor.

Acidifierea solului

O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in scaderea

pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la grabirea fenomenului de

acidifiere a solului sunt:

- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;

- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;

- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile

fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;

- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor.

Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul acestuia. Se poate mentiona faptul

ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat

riscul de poluare cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifesta numai

atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere fenomenul manifestandu-se

mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si

furajere), fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si

animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti devin mai putin

accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.



102

Contaminarea cu agenti patogeni

Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare posibilitatea

transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii

organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animlale se pot transmite

omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la

animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:

- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia);

- mycoplasma, fungi si protozoare.


- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a

atinge stadiu infestant;

- geothelminthes – parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant.

4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea

densitatii

Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care se vor desfasura ulterior nu

vor determina astfel de efecte.

Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina aparitia eroziunii

solului.

4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei

acestora

Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei solului nu

apar in incinta obiectivului, in proiect fiind prevazute ca toate zonele nefunctionale sa fie

amenajate ca spatii verzi.

Elementele nutritive din dejectiile animalelor imbunatatesc structura solului, ii maresc

capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de erodare, ii imbunatatesc aerisirea si

au un efect pozitiv pentru microorganismele din sol.



103

Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile acestuia cum ar fi:

permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si continutul de oxigen.

Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea dejectiilor pe terenurile sa se

intocmeasca periodic cartarea pedologica a terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea

concentratiilor optime ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare.

4.3.7.6 Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.3.8 Masuri de diminuare a impactului

4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat

Material de umplutura in constructii.

Masuri de diminuare a poluarii si impactului

In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:

a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si

materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a

lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri

deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor

statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor

instalatiei de epurare;

- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru

preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol;

- efectuarea de analize a apelor uzate si a dejectilor lichide si solide provenite de la

bazinele de stabilizare ,a namolului provenit de la statia de epurare inainte de distribuirea

acestora pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de

fertilizare.

b) Masuri de diminuare a impactului



104

- aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile de produse

petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi decopertata portiunea

afectata si se va reface cu sol vegetal;

- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol, inclusiv a

dejectiilor;

- utilizarea dejectiilor si a apelor epurate biologic la fertilizarea/irigarea solului se va face

pebaza unui Plan de fertilizare si a Studiului agrochimic.

Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului

Nu este cazul.

4.2. Geologia subsolului

4.2.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament

4.2.1.1. Compozitia subsolului

Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele poluarii, cu influenta si asupra

subsolului. Intre factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un

loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la

procesul de acumulare.

In general, un kg de sol contine:

o substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;

o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;

o apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor, se reflecta asupra

celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa – animale – oameni. In functie de natura si

intensitatea impactului si de insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea

modificarilor este diferita.

4.2.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica

Nu este cazul.

4.2.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane

In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior.



105

4.2.1.4. Poluarea subsolului inclusiv a rocilor

Nu este cazul.

4.2.1.5. Calitatea subsolului

Din punct de vedere geologic, zona studiată se găseşte la contactul dintre partea de sud a

Platformei Bârladului, unitate structurală majoră, caracterizată de structurile simple, necutate, a

formaţiunilor sedimentare acumulate în etapa de stabilitate a platformei şi partea de nord a

Câmpiei Române. Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului

Badenian superior – Romanian (nisipuri, argile) şi Cuaternarului (siltite, pietrişuri), formaţiunile

din urmă fiind caracterizate de terasele ce însoţesc principala arteră hidrografică a Depresiunii

Bârladului (râul Bârlad).

Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in satul Frunzeasca,comuna Munteni , judetul

Galati, s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii conditiilor de fundare a obiectelor de

constructie aferente investitiei ce urmeaza a fi puse in opera („Modernizare ferma. Construire

abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale,

Construire put forat alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere,

reproducţie si ingrasare a porcinelor”).

Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 „Normativ privind principiile,

exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului de fundare” are ca scop prezentarea

datelor referitoare la succesiunea litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt

fundate constructiile obiectivului.

Litologie

În urma coraborării datelor din forajul hidrogeologic executat precum şi în urma analizelor

specifice făcute pe probele recoltate din teren reiese faptul că formaţiunile sedimentare ale

Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite gălbui cu niveluri subţiri, brun-roşcate,

considerate a fi produse de alteraţie (soluri fosile) şi loessuri, se găsesc în continuitate de

sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Sarmaţianului sup. (Chersonianului)i,

acestea din urmă constituite dintr-o alternanţă neuniformă de argile, nisipuri cu intercalaţii de

pietrişuri, argile nisipoase şi nisipuri.



106

Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparţin Sarmaţianului terminal

(Chersonianului) şi Cuaternarului.

Stratificaţia formaţiunile sedimentare din zona supusă prezentului studiu este una uniformă cu

rare îndinţări de facies.

Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiată prezintă următoarea stratificaţie:

De la: [m]

La: [m]

Descriere litologică

0 – 1 1 Sol vegetal

1 – 6 5 Argilă prăfoasă, plastic consistentă, galbenă

6 – 8 2 Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaţii de pietrişuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor

8 – 19 11 Argilă, plastic vârtoasă, cafenie


22 – 39 11 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie 39 - 44 5 Nisip, fin, slab sortat, galben

44 - 58 14 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cenuşie

58 - 70 12 Argilă, plastic tare, cenuşie





95 – 110 15 Argilă, plastic vârtoasă, cenuşiu - cafenie

Caracteristicile petrografice ale rocilor străbătute

Nr. Crt.

Roca Caracteristici petrografice

1 Nisip granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi concoide, porozitate ridicată, permeabilitate ridicată

2 Argilă stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată,

3 Argilă nisipoasă stratificaţie lenticulară, porozitate ridicată, compresibilitate medie



107

1. Resursele subsolului - prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate si

detectate

Nu este cazul.

2. Conditii de extragere a resurselor naturale

Nu este cazul.

3. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone de recreere sau peisaj

Nu este cazul.

4. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

Nu este cazul.

5. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse

alunecarilor de teren

Nu este cazul.

2. Impactul prognozat

Prin procesul tehnologic de ingrasare a suinelor datorita masurilor luate inca din faza de

proiectare a sistemelor de crestere precum si managementul corect al deseurilor rezultate pe

amplasament, nu se produc degradari ale solului si subsolului. Constructia si amenajarea fermei

de crestere a suinelor pe suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri

privind conservarea stratului vegetal.

Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri active de protectie a solului, in

vederea reducerii la maximum a suprafetelor cu potential de degradare prin:

• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de retinere a prafului;

• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul complexului cu efect de

stabilizare a solului;

• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;

• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea lucrarilor.

Dejectiile (fractia solida si lichida) mineralizate se vor folosi, cu rezultate foarte bune ca

fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se realizeaza conform prevederilor

BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale



108

nr.197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din

surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone

vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si amenajare a amplasamentului

precum si masurile luate in perioada de functionare a fermei de crestere, reproducere si ingrasare

a suinelor se considera ca impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se

incadreaza in domeniul REDUS.

4.2.1.6. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

Nu este cazul.

4.2.1.7. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra elementelor mediului – conditii

hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc, produse de proiectul propus

Nu este cazul.

4.2.1.8. Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.2.1.9. Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.3. Biodiversitatea

4.3.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri.

In contextul reglementarilor actuale nationale si internationale privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este foarte

important ca aceste aspecte si efectele potential semnificative asupra mediului datorate realizarii

proiectului propus sa fie identificate inca din faza de proiectare pentru a fi luate masurile ce se

impun pentru prevenirea. reducerea si compensarea impactului potential creat.

Pentru realizarea unei evaluari cat mai concise asupra biodiversitatii zonei de implementare a

proiectului au fost luate in considerare si prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape",



109

79/409 "Pasari", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii in reteaua nationala

Natura 2000).

Localizarea amplasamentului studiat in raport cu zonele protejate invecinate

Amplasamentul investiţiei propuse se afla la distanta de 6.9 km fata de sit de importanta

comunitara ROSCI 0134 Pădurea Balta Munteni.

4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI

Siturile de Importanta Comunitara (SCI) reprezinta acele arii care, in regiunea sau in

regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o

stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din

Directiva Habitate si Directiva Pasari si care pot contribui astfel semnificativ la coerenta retelei

Natura 2000 si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea sau

regiunile biogeografice respective.

Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, sit-urile de importanta comunitara

ar trebui sa corespunda zonelor din areal din care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali

pentru existenta si reproducerea acestor specii.

Avand in vedere ca in vecinatatea implementarii proiectului „Modernizare ferma.

Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor

animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de

crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” com. Munteni, jud. Galati se afla situl de

Importanta Comunitara ROSCI 0134 Pădurea Balta Munteni cu importanta speciala din punct de

vedere al protectiei mediului, in continuare se vor prezenta descrierea caracteristicilor naturale

ale acestuia precum si prognozarea problemelor de mediu relevante in situatia realizarii

proiectului.

Padurea Balta Munteni , Cod ROSCI 0134 declarata ca sit de importanta comunitara

prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 (poz. 12 Anexa 1) are o suprafata totala de 86 ha si apartine

regiunii administrativ a judetului Galati. Suprafatele unitatilor administrativ teritoriale cuprinsa

in sit (pe teritoriul judetului Galati) este reprezenata de comuna Negrilesti: Situl este localizat în

lunca Bârladului la o altitudine de 40-60 m, pe depozite aluviale luto-argiloase avand

coordonatele: longitudine N 45º 56' 59'' si latitudine E 27º 27' 56''



110

Caracteristici ale sitului

In conformitate cu Formularul Standard Natura 2000 Situl de Importanta Comunitara ROSCI

0134 “Padurea Balta-Munteni are o suprafata de 86 ha fiind situat in procent de 100% in jud.

Galati – comuna Negrilesti, intr-o regiune biogeografica de stepa, la o altitudinea de: min= 41m,

max= 52m si mediu = 48m, pe depozite aluviale luto-argiloase.

Situl este compus din subparcele silvice 66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni,

amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta

un grad de inchidere al coronamentului de 70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica,

nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%), iar intelenirea este mai puternica. O

suprafata de 0,4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele silvice 67B si C) nu este

acoperita de habitatul 91FO si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.

Calitate si importantă:

Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea speciilor

arborescente edificatoare pentru habitat (pe lângă stejarul pedunculat, apar trei specii de frasini

indigeni si trei specii de ulmi indigeni) si prezenta regenerării naturale a speciilor arborescente

edificatoare pentru habitat (stejari, frasini si ulmi). Există portiuni unde subarboretul este foarte

bine dezvoltat asigurând o bună protectie a solului. Speciile principale de subarboret sunt

reprezentate de:

- Paducel Crataegus monogyna;

- Corn Cornus mas;

- Sanger Cornus sanguinea;

- Lemn cainesc Ligustrum vulgare;

- Maces Rose canina;

- Salba moale Euonymus europaeus

Pe langa forma tipica de stejar pedunculat Q robur, s-a remarcat prezenta sporadica a varietatii

“puberula” (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei

“perrobusta” (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati) in anumite portiuni exista un al doilea

etaj de arbori constituit din jugastru (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar

exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphylios)



111

Plante din Lista Rosie Europeana: Fritillaria orientalis.

Plante din Lista Rosie Nationala: Allium guttatus, Frittilaria meleagris, Galanthus elwesii,

Leucojum aestivus, Mercurialis ovata, Neottia nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana,

Platanthera bifolia, Serratula wolffii.

Vulnerabilitate:

Regularizarea si îndiguirea cursului râului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca

urmare, în prezent perioadele cu exces de umiditate în sol se întâlnesc doar primăvara (topirea

zăpezilor și ploi abundente). Aceasta ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii

mezofile – mezohigrofile. Existenta salcâmului plantat poate duce la pătrunderea acestei specii în

habitat amenintându-i structura. Aceasta

Tipurile de habitate prezente in sit - paduri ripariene mixte cod 91FO:

- Quercus robus;

- Ulmus laevis;

- Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia

Speciile de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, cod 4033:

Erannis ankeraria

Tip de proprietate

Padurea este in totalitate in proprietatea statului, dar face obiectul prevederilor Legii nr.

247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (in cazul ROSCI 0134-Academia Romana)



112

Legenda harta sit

Sit

Cote Drumuri

Căi ferate Comunal

Localități Județean

Râuri Național

Lacuri

4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona

studiata

Identificarea habitatelor din zona de realizare a proiectului s-a facut utilizand metoda de

identificarea a habitatelor de intindere mare pe baza ortofotoplanurilor zonei, identificarea

speciilor de plante caracteristice habitatelor prezente fiind realizata pe teren.

In urma investigatiilor in zona destinata realizarii proiectului de investitie „Modernizare ferma.



crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” sat Frunzeasca, comuna Munteni, nu au fost

identificate habitate prioritare si specii de interes comune ariilor protejate invecinate enumerate

anterior.



113

Amplasamentul este localizat in nordul judeţului Galaţi, la circa 90 km oraşul Galaţi şi circa 10

km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naţionale

sau judeţene.

Zona este dominata de terenuri agricole – proprietati particulare si terenuri virane.

Descrierea habitatelor prezente in zona de realizare a proiectului cat si in vecinatatea imediata a

acestuia s-a realizat conform schemei de clasificarea si identificarea a habitatelor, utilizata in

lucrarea „Habitatele din Romania - Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu,

Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005”.

4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie

Nu este cazul.

4.3.5. Rute de migrare

Nu este cazul.

4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci

Nu este cazul.

4.3.7. Impact prognozat

La alegerea amplasamentului s-a tinut cont de conditiile de mediu – clima, relief, retea

hidrografica prezenta in zona, caracteristicile solului .In perioada de funcţionare a fermei de

porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului

sunt reprezentate de:



Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate cu sisteme de

ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza dispersia si dilutia poluantilor in atmosfera

se asigura fara a disturba semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. In alegerea

amplasamentului un argument important a fost reprezentat de topologia terenului: lipsa

depresiunilor, a vailor inchise si a zonelor cu frecvente inversiuni termice, precum si a terenurilor

expuse eroziunii si a vanturilor dominante pe directia teritoriilor locuite. Coamele colinelor sunt

în cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi



114

ocupă suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi

ale culmilor dealurilor.

De asemeni in vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina

in atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune succesiva, efectul

nociv asupra biodiversitatii.

4.5.7.1 Impact transfrontier

Nu este cazul.

4.5.7.2 Masuri de diminuare a impactului

In urma investigatiilor asupra habitatelor prezente in zona si vecinatatea amplasamentului

proiectului propus (Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de

scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si

impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor)

putem concluziona ca biodiversitatea zonei este redusa si puternic controlata antropic.

Pentru a limita impactul asupra ariei protejate suprapuse partial peste amplasamentul obiectivului

se propun masuri cu privire la:

� deseurile rezultate ca urmare a constructiei si functionarii proiectului „Modernizare ferma.

Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a

dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri

existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor” localilatea Frunzeasca,

comuna Munteni, vor fi colectate selectiv in pubele inchise, depozitate intr-un loc special

amenajat pentru a nu atrage efectivele de pasari aflate in zona sau dezvoltarea unor familii

de rozatoare;

� accesul autoturismelor in zona de protectie va fi limitat, astfel incat emisiile de noxe (gaze

combustie) vor fi reduse la minim;

� activitatile propuse in cadrul proiectului se vor executa in limita spatiul desemnat

(amplasament ferma crestere suine) fara a implica vecinatatea amplasamentului;

� evitarea propagarii epidemiilor prin prezenta filtrului sanitar si masurile luate in cazul

animalelor decedate ce vor fi eliminate in conditii specifice impuse de normele sanitar

veterinare.



115

In privinta biodiversitatii zonei prin realizarea proiectului nu se prevad modificari ale

suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.), plaje, etc si nu

presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei

speciilor si a tipului de padure. De asemeni nu se presupune modificarea/distrugerea populatiei

de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor

invadatoare, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica.

Executia si operarea activitatilor proiectului propus se va face cu respectarea masurilor privind

limitarea degradarii florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului,

modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta.

In urma evaluarii se considera ca impactul indus de realizarea investitiei asupra

ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de

functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, modului de lucru si

eliminare controlata a deseurilor.

4.4. Peisajul

4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia

A. Caracteristicile si geomorfologia reliefului

Zona studiată face parte din subunitatea morfologică denumită Câmpia Covurluiului . Alcătuirea

geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul

Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor

reliefului.

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul

Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor

reliefului Platformei Bârladului Caracteristic acestei subunităţi este relieful sculptural datorat

constituţiei geologice (roci friabile) care au permis adâncirea reţelei hidrografice, o dinamică

accentuată a proceselor de pantă şi crearea unei energii mari de relief. Coamele colinelor sunt în

cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi ocupă

suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi ale

culmilor dealurilor.



116

În zona studiată colinele sunt joase fiind strâns legate de variaţiile de facies petrografic, de

fragmentarea şi modelarea versanţilor cu altitudini cuprinse între 50 şi 150 m.

In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot fi valorificate rentabil.

Caracteristicile retelei hidrologice

Principala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad, care drenează apele de

suprafaţă, având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată în formaţiunile

sedimentare neogene şi cuaternare ale platformei.

Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0.650 şi 0.700 de m3/s. Se constată că

regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparţine bazinului hidrografic

al râului Bârlad.

Formaţiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunţată,

orientată spre SE. Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă

magazin din zona studiată, în special pentru acviferele freatice de mică şi medie adâncime.

Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată şi

implicit o dinamică accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în

general uniformă, predominând totuşi curgerea plan verticală şi radial divergentă.

B. Zone impadurite in arealul amplasamentului

Nu este cazul.

4.4.2. Impactul prognozat

Nu este cazul.

4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural

Nu este cazul.

4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-

tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii

lor.

Nu este cazul.



117

4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi,

parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra

acestor zone si asupra folosintei lor.

Nu este cazul.

4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul

si diversitatea punctelor de observare

Amplasamentul evaluat este greu vizibil din toate directiile si este in afara traficului, obisnuit sau

turistic.

A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului

Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului.

B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Tabelul nr. 4.4-1 Utilizarea terenului pe amplasament

Suprafata [ha] Utilizarea terenului Inainte de punerea in

aplicare a proiectului Dupa punerea in

aplicare a proiectului Recultivata

In agricultura: - teren arabil - gradini - pasuni

- - -

- - -

- - -

Paduri - - - Drumuri - - -

Zone construite (curti, suprafata construita)

Suprafata de teren S = 280.590,00mp Suprafata construita totala=29.072,17 mp

Suprafata construita totala propusa Sc= 1194 mp (constructii noi) Suprafata propusa pentru modernizare S= 2500 mp.

-

Ape - - - Alte terenuri: - vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

- - - -

- - - -

- - - -

TOTAL 280.590,00mp 1194 mp


Nu este cazul.



118

4.5. Mediul social si economic

4.5.1. Evaluarea mediul social si economic

a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice/populatiei locale

Nu este cazul.

b) Numarul de locuitori in zona de impact

Nu este cazul.

c) Locuitori permanenti si vizitatori

Nu este cazul.

d) Caracteristicile populatiei in zona de impact

Nu este cazul.

e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale

Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activitatii economice va fi

pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica ale zonei si contributia la cresterea

nivelului de taxe colectate la bugetul local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de

viata ale populatiei.

f) Impactul potential al proiectului asupra activitatilor economice

Pozitiv.

g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din zona

Pozitiv dar nesemnificativ.

h) Informatii despre rata imbolnaviriilor

Nu este cazul.

i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor

Pozitiv: contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si prin anagajarea unor

persoane din zona.


Nu este cazul.



119

4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale

Nu este cazul.

4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,

arheologic sau asupra monumentelor istorice

Nu este cazul.

5. Analiza alternativelor

5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea

proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului

asupra mediului

Din punct de vedere al alegerii amplasamentului

Proiectul are in vedere reamenajarea unui obiectiv deja existent. Pe amplasamentul ales in

trecut s-a desfasurat tot activitate de crestere, reproducere si ingrasare a suinelor, astfel incat nu

s-a pus problema analizarii unui alt amplasament alternativ.

Prin proiectul de investitie se propune realizarea unor lucrări de:

• modernizare hale creştere suine;

• amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;

• construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor

• forare a unui put pentru captarea de apa necesara fermei de crestere–reproducţie-


• construire abator;

• lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament

Prin reabilitarea amplasamentului obiectivului se va dezvolta productia interna de

animale si implicit dezvoltarea economiei care, in cele din urma, se va regasi in nivelul de trai al

populatiei.

Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei

Din acest punct de vedere este recomandata urgentarea realizarii proiectului, care va avea

un efect pozitiv asupra mediului datorita impermeabilizarii celor 3 bazine de stocare a dejectiilor,

a construirii statiei de epurare si a acoperirii canalelor deschise de transport a dejectiilor.



120

Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice

Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de echipamente si

modul de colectare, evacuare si tratare a dejectiilor sunt in concordanta cu cele mai bune tehnici

aplicate (tehnici prevazute in documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a

porcilor. Tehnologia de crestere a porcilor cat si tehnicile propuse in cadrul proiectului de

investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata

un echilibru intre beneficiul realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare

necesare aplicarii acestor tehnici.

5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta

masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare

componenta de mediu

Marimea, durata si reversibilitatea impactului

Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evaluarea impactului asupra

mediului, aparitia unui impact negativ este tinuta sub control, in limitele prevazute de legislatia

de mediu in vigoare. In situatia in care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi

importante si se pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor

agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere si imbogatirea cu

metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in cazul apelor de suprafata, respectiv

contaminarea cu agenti patogeni, in cazul apelor de orice natura si chiar a solului.

Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de marimea

impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind determinat si de

promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate de catre titularul investitiei.

Pe de alta parte nu trebuie pierdut din vedere faptul ca tratarea solului agricol cu

ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv capacitatea de productie a acestuia cu un

efect indirect negativ mult inferior fertilizantilor de sinteza.

Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului

Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului asupra mediului, sunt

viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si recomandari. Totusi, este important de



121

mentionat faptul ca viabilitatea masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca

efectul poluarii va fi cumulativ.

6. Monitorizarea

6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie.

In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al agregatelor si

materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-

sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.

Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi

de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de constructie.

Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de santier se va impune

adoptarea urmatoarelor masuri:

- Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului

afectat de constructie;

- Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier;

- Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare, obligand

conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona;

- Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare si punere in

opera a materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru ale

bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor.

De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind

schimbarile de clima si conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii

15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca

urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.

- Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul organizarii de santier;

- Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa

potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea

deseurilor);



122

- Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor

materiale, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de

pamant sau a altor reziduuri din santier;

- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor

fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a

suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in

cazul pulverizarii de var praf;

- La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care

ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.

Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada organizarii de santier:

- Evacuarea apelor uzate menajere se va face în sistemul de canalizare intern al fermei de

suine, soluţie care pentru perioada de construcţie este cea mai eficienta atât din punct de

vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protecţiei mediului;

- Instalaţiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor asfaltice vor utiliza

tehnologie moderna care permite reţinerea poluanţilor;

- Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi

depozitate in locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei

poluari accidentale a mediului acvatic.

Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi eliberate de

constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea terenului, unde va fi posibil

terenul liber se va insamanta cu gazon.

6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a

porcilor

In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor, se recomanda monitorizarea

factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, dupa cum urmeaza:

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se va realiza prin determinari

fizico-chimice asupra apelor epurate cat si a celor subterane din zona amplasamentului.



123

- analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a

fermei, avandu-se in vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, metan, hidrogen

sulfurat si pulberi, urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de

determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare directie a

amplasamentului (N, E, S, V).

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinari fizico-

chimice asupra apei prelevate din forajele de observatie (foraje de monitorizare).

- monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de calitate.

- monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului.

- monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora.

Monitorizarea factorilor de mediu in timpul funcţionarii celor trei bazine pentru

stabilizarea dejecţiilor

In perioada de funcţionare, se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta

a amplasamentului, după cum urmează:

� analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de

influenta a celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor animaliere, avându-se in

vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, hidrogen sulfurat, urmărindu-se

variaţia acestora in funcţie de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la

limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare direcţie a amplasamentului (N, E,

S, V).

� analiza principalilor indicatori de calitate pentru dejecţiile stabilizate ce urmează

a fi împrăştiate pe terenurile agricole, analizele se realizează conform cerinţelor din

studiul agrochimic întocmit de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice si

Agrochimice Galati respectiv distribuţia/fertilizarea terenurilor agricole va fi

realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protecţia

apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

� analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinări

fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observaţie (foraje de

monitorizare).



124

� monitorizarea solului prin determinări ale indicatorilor de calitate.

� monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului.

� monitorizarea cantităţilor de deşeuri si a modului de valorificare si eliminare a

acestora

Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se va realiza dupa cum

urmeaza:

Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati inainte de golirea

bazinelor de stocare/stabilizare a dejectiilor, respectiv inainte de deversarea efluentului statiei de

epurare in emisarul natural Valea Baii. Se recomanda ca ori de cate ori se va realiza golirea

bazinelor de stocare /stabilizare a dejectiilor, sa se faca dupa realizarea in prealabil a analizelor

parametrilor fizico-chimici ai apelor care urmeaza a fi utilizate ca fertilizat in agricultura.

Analizele se vor realiza conform cerintelor din studiul agrochimic intocmit de Oficiul Judetean

de Studii Pedologice si Agrochimice Galati respectiv distributia/fertilizarea ternurilor agricole

va fi realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane se realizeaza prin intermediul

forajelor de observaţie (puţuri freatice) in scopul identificării posibilelor contaminări-infiltrări in

sol a diferitelor substanţe.

Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH,

suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.

In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de poluanti in aer la

limita amplasamentului realizandu-se masuratori anuale pentru imisiile de poluanti la:

amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi.

- Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de imisie se vor realiza la

limita amplasamentului, conform prevederilor din STAS 12574/87

Ordinul M.A.P.M. 592/2002 - Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor

de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor

de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon

si ozonului in aerul inconjurator.



125

Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe pe amplasamentul

fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie, urmarindu-se totodata si modificarile

aparute la nivelul acestuia.

Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile Ordinului 757/1997

pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, analizandu-se urmatorii

indicatori: pH; continutul total de saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3-); continutul in

substanta organica si humus, continutul de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cr).

In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze tasarile solului care ar

putea apare in perioada de realizare a lucrarilor.

Distributia dejectiilor pe terenurile arabile in vederea fertilizarii, se va realiza conform

prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu

nitrati din surse agricole. Dozele unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate,

vor fi idicate pe baza analizelor dejectilor si ale solului realizate in studiul agrochimic intocmit

de Oficul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati

Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observatie

(puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor contaminari-infiltrari in sol a diferitelor

substante.

Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH,

suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.

Monitorizarea zgomotului se va realiza la limita amplasamentului, conform prevederilor

STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot

echivalent continuu de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.

Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor trebuie sa produca

zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq) prevazute de STAS 10009/88, de 60

dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40 dB(A) Cz 35 in timpul noptii.

Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de crestere a porcilor,

cantitatile rezultate, modul de colectare si depozitare al acestora.

In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si caracteristicile

acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile,



126

inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de demolare-

dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se

va realiza o caracterizare fizico-chimica a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia

acestuia.

Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre autoritatea pentru

protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efecte negative

inregistrate prin programul de automonitorizare vor fi raportate catre autoritatea pentru

protectia mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi concretizate

intr-un registru pe toata perioada de realizare a monitorizarii.

7. Situatii de risc

7.1. Riscuri naturale

In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati de: potentialul seismic

corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua hidrografica, clima, gradul de acoperire cu

vegetatie, compozitia solului si dispunerea straturilor geologice.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde

naturale:

a) endogene:

- eruptiile vulcanice (nu este cazul);

- cutremurele (activitate intensa in zona).

b) exogene:

- biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential moderat;

- geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat un astfel de

potential pe amplasment sau in zona adiacenta complexului imobiliar;

- astrofizice: neaplicabil;

- hidrologice (inundatiile): nu este cazul;

- climatice: nesemnificativ;



127

- biofizice (focul): potential moderat.

7.2. Accidente potentiale

S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate produce un impact asupra

factorilor de mediu in perioada functionarii fermei de crestere a porcilor:

7.2Tabelul nr. 7.2-1 Situatii de risc TIPUL DE ACCIDENT

POTENTIAL Consecintele accidentului

Statia de epurare si bazinele de stocare/ stabilizare a dejectiilor.

In situatia in care nu se va asigura un volum efectiv necesar pentru stabilizarea dejectiilor si nu se vor realiza recomandarile cu privire la stocarea apelor uzate vor exista deversari pe terenurile adiacente bazinelor de stabilizare, cu efecte directe asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele de suprafata.

Sistemul de colectare a apelor uzate tehnologice si a dejectiilor solide si lichide,a apelor uzate menajere si a celor provenite de la abator

Aparitia unor fisuri in conductele de colectare,de transport catre bazinele de stabilizare, a peretilor, bazinelor de stocare, a componentelor statiei de epurare care pot duce la aparitia unor infiltratii, cu efecte directe asupra solului, subsolului si panzei freatice.

Transformatoarele, generatorul de curent si instalatiile electrice.

In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul, solul si sanatatea salariatilor.

Zona de depozitare a deseurilor.

Aceasta poate reprezenta un risc numai la depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de suprafata si eventual apa freatica.

Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt reprezentate in

principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a componentelor tehnologice, operarea

incorecta a instalatiilor sau componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale.

7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului

Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe amplasamentul fermei,

tehnicile aplicate, substantele si cantitatile utilizate, tipurile de deseuri care rezulta din activitate

si modul de gestionare a acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea

producerii unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte redusa.



128

Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate fi reprezentat de

evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitiei ploilor torentiale de lunga durata, in

cazul unui volum insuficient pentru stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce

pot contamina solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata

7.4. Planuri pentru situatii de risc

Operatorul fermei va trebui sa intocmeasca un plan de prevenire a poluarilor accidentale

si interventie in cazul poluarilor accidentale, in care vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum

urmeaza: blocarea sistemului de canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor

uzate din cadrul fermei; in cazul avariei sau nefunctionarii unor componente ale statiei de

epurare sau atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in bazine (aceasta situatie nu

include volumul tampon prevazut pentru statia de epurare) respectiv atingerea unui volum

maxim de stocare a dejectiilor in cele 3 bazine de stabilizare/mineralizare.

In planurile mai sus mentionate se va descrie modul de prevenire, de actiune in

cazul aparitiei unei poluari accidentale, echipamentul de interventie, respectiv vor trebui

stabilite responsabilitatile persoanelor abilitate pentru interventia in situatii de risc.

Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi elaborate in conformitate cu

cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa

asigure o buna desfasurare a activitatii in cadrul fermei.

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor

In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele masuri:

- verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor, a functionarii

corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din statia de epurare;

O măsura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul

prevenirii poluărilor accidentale in cazul ploilor torenţiale, poate fi reprezentata de necesitatea

asigurării unui spaţiu suficient de mare (sa existe un spaţiu liber) pentru fiecare bazin de stocare.



129

Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii polarilor accidentale in situaţia apariţiei

ploilor torenţiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica,

raportata la o durata de cel puţin 24 ore, care se poate realiza odată la 25 ani.

In cazul analizat, titularul proiectului de investiţie a ales un sistem de tratare a dejecţiilor,

având 3 bazine impermeabilizate din beton cu adâncimea de 3,8 m/bazin..

7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect

Nu este cazul.

8. Descrierea dificultatilor

In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de

evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie „Modernizare ferma.



crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor”, amplasat in localitatea Frunzeasca, comuna

Munteni, judetul Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor

stiintifice etc.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizarii obiectivului – "Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea

sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare

apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a

porcinelor"- are ca rezultat atingerea parametrilor optimi din punct de vedere tehnic, funcţional si

ecologic. Amplasamentul obiectivului propus „Modernizare ferma. Construire abator suine,


alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si

ingrasare a porcinelor” aflat in folosinta S.C. SUINTEST S.R.L., conform Certificatului de

atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al



130

proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de închiriere comerciala intre Pruna

Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local Munteni:

4413 din 05.12.2005, este situat in intravilanul localitatii Frunzeasca, comuna Munteni, judetul

Galati, parcela 5-159, pe amplasamentul unei foste ferme de crestere,reproducere si ingrasare a

suinelor SC. SUINPROD S.R.L.Cosmesti. Suprafata de teren pe care se va realiza investitia este

incadrata conform Certificatului de urbanism nr. 5/2011 cu folosinta de “teren curti-constructii”,

fiind scoasa din circuitul agricol.

Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:

V – pasune si teren agricol;

N – teren agricol;

E – Valea Baii - baza receptie Cargill si E586;

S – pasune si teren agricol

Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect

Nu este cazul.

Descrierea dificultatilor

In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de

evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie „Modernizare ferma.



crestere, reproducţie si ingrasare a porcinelor”, amplasat in localitatea Frunzeasca, comuna

Munteni, jud. Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice.



131

Planul de amplasare a obiectivului

Descrierea etapelor de realizare a proiectului

Pe amplasamentul situat in localitatea Frunzeasca, comnuna Munteni, se vor realiza lucrări de:

g) lucrări de modernizare hale creştere suine;

h) amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;

i) construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor

j) forare a unui put pentru captarea de apa necesara fermei de crestere–reproducţie-


k) construire abator;

l) lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.

Se au în vedere următoarele:

• păstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform

standardelor în vigoare;

• reabilitare hale creştere suine (creşterea capacităţii);

• reabilitare a sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei

structuri impermeabilizate



132

• realizare unei surse proprii de apa cu folosinţa tehnologica (asigurarea cantităţii

necesare activităţii);

• valorificarea cărnii de porc prin abatorizare proprie.

Lucrări de modernizare hale crestere suine

Construcţiile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrări de:

• reabilitarea construcţiilor existente - actual nefuncţionale, in vederea conformării

acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creşterea capacitatii instalaţiei la

12.800 capete suine;

• consolidarea structurilor din beton armat al tuturor clădirilor existente pe amplasament

Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor

Pentru reabilitarea si funcţionarea in parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare


printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.

Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate

corespunzător in zona de carosabil.




Construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor

Apele uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale

boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale.



conforme;

� lucrări de consolidare a pereţilor prin armare cu plasa sudata cu ochiuri pătrate cu

diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm;

� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice

glisante pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;



133

� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa

superioara cu marca B300.

De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si

impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice

pentru creşterea gradului de impermeabilizare.

Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.

Prepararea betonului se va realiza in instalaţii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in

opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuţie dar si pentru obţinerea unor parametri

de siguranţa si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie

utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obţinerii unei

porozităţi reduse a structurii de beton.

Forare a unui put cu adâncime de 100m cu diametrul de 160 mm pentru captarea de apa

necesara fermei de crestere–reproducţie-ingrasare a porcilor;

Construire abator pe amplasamentul fermei Prisaca

Investiţia va fi compusa din:

o Abator suine -parter- Sc=594mp;

o Cai carosabile pentru acces auto;

o Staţie de epurare NIJHUIS

o Platforme exterioare betonate, suprafaţă totală 600 mp

o Cuva dezinfecţie mijloace auto, S = 20 mp, V=2 mc

- Regimul tehnic

o Suprafaţa construita la sol a clădirii Abator Ac=594,00 mp

o Suprafaţa desfăşurata a clădirii Ad=594,00mp

o Suprafaţa utila Au= 510,00 mp

Suprafaţa terenului studiat: 2.500,00 mp

Procentul de ocupare al terenului : 20,19%

Coeficientul de utilizare al terenului : 0,20

Echipare cu utilităţi

o Apa rece: de la puţurile forate existente in incinta



134

o Canalizare: racord la staţia de epurare

o Instalaţie electrica: racord la reţelele existente

o Energie termica: radiatoare electrice + boilere electrice pentru apa calda menajera

Inaltimea construcţiei si caracteristici volumetrice

o Inaltimea la cornişe : 7.24m.

o Inaltimea totala : 8.64 m.

o Număr de niveluri : 1- parter

Sistem constructiv si principalele materiale de constructe permise

o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din

beton armat monolit.

o suprastructura: cadre beton armat; închideri BCA si termosistem, şarpanta lemn,

învelitoare ţigla metalica

Modul de organizarea fluxului de circulaţie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va

realiza pe aleile carosabile.

Lucrări de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.

Organizarea sistemului de gestionare conformă a deşeurilor generate pe amplasament:

- organizarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor tehnologice si menajere;

- amenajare de spatii de stocare temporara a deşeurilor in vederea valorificării/eliminării

prin firme autorizate;

Amenajarea de spatii verzi / plantari in zonele libere de construcţii.

Pe timpul realizării proiectului si in cel de exploatare a activităţii căile de acces existente nu vor

suferi modificări, starea acestora fiind conform cerinţelor specifice.

Circulaţia exterioară se realizează prin alei betonate către toate clădirile, drumuri betonate de

incintă şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto, canalizare exterioara cu rigole din beton

acoperite cu prefabricate beton si împrejmuirea zonei productive.

Zonele libere de construcţii din incinta sunt amenajate ca zone verzi de incintă.



135

Împrejmuire

Spaţiul împrejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurata de către personalul

specializat din cadrul complexului, împrejmuirea va fi executata din panouri de gard din plasă

zincată fixate pe stâlpi din ţeavă de otel.

Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul celor 2 puturi forate. Apa potabila va

fi pompata intr-un rezervor tampon cu capacitatea de 60 mc, care asigura un debit si presiune

constanta de apa pentru intreaga ferma.

Realizarea sistemelor de canalizare

Canalizarea apelor menajere si a apelor uzate provenite de la abator se va face la statia de

epurare. Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate într-o reţea de canalizare

interioara si stocate într-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt

deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.

De asemnea, sistemul de canalizare este prevăzut cu cămine de vizitare necesare intretinerii si

decolmatării.

Statia de epurare va fi prevazuta cu filtru rotativ, unitate de flotare,bazinul de tratare biologica si

tamburul de deshidratare. Dupa epurare efluentul evacuat din sistemul secvential este efluentul

final si se poate deversa in emisar.

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua

electrica aeriana din zona. In interiorul cladirilor distributia energiei electrice se va face cu un

tablou Tde-racord trifazat – conexiunea echipamentelor si utilajelor fiind realizata prin cabluri

electrice Fy montate ingropat in tuburi de protectie din PVC. Protectia la scurt circuit si

suprasarcina va fi realizata de sigurantele automate cu care este dotat panoul electric.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare,

aparatura de birou, pompe, aeroterme, instalatii frigorifice.

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet

echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-

tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu



136

C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie

in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.

Ferma de crestere a suinelor va functiona in regim de aproximativ 2 cicluri de

productie/an, un ciclu de productie avand o durata de cca 190 zile, inclusiv perioada necesara

igienizarii halelor si vidului sanitar. Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de

95-120kg, cu un consum specific de cca 3 kg furaj/kg carne porc.

Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor in

sistem intensiv industrial, in flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 150 zile

(pana la greutatea de 120 kg) Anual se cresc aproximativ 2 cicluri x 12800 capete.

Ferma de crestere a suinelor este impartita in urmatoarele sectoare:

a. sectorul de maternitate - detine 2 hale cu cate 120 boxe organizate in 5 compartimente,

cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa – un compartiment adăposteşte 24

de scroafe cu capacitatea proiectata de 240 capete scoafe si 2400 capete purcei sugari;

b. sectorul tineret-crescatorie-detine 2 hale cu cate 4 compartimente cu 24 de boxe/

fiecare, cu capacitatea proiectata de 1620 capete tineret;

c. sector ingrasare suine - detine 12 hale si 308 boxe cu o capacitate totala de 8540

capete;

Fluxul tehnologic de crestere a suinelor

Procesul tehnologic din cadrul fermei de crestere a suinelor se desfasoare in urmatoarele faze:

Maternitatea In halele de maternitate are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (42 de zile).

Scroafele care se apropie de perioada finală a gestaţiei sunt mutate în boxe speciale pentru fătare,

unde sunt adăpostite individual cu limitarea mişcării pe podele total perforate.

Adăpostirea purceilor în perioadă de lactaţie se realizează într-un adăpost în care scroafa are

restrânsă posibilitatea de mişcare cu podea total perforată, zona separată de dormit pentru purcei

prevenind strivirea acestora de către scroafe.

Acest separeu este folosit uneori pentru a creşte purceii până la înţărcare aproape de 25-30 kg..

După 6 săptămâni scroafele revin in ferma de provenienta respectiv in hala monta unde se reia

ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni. Purceii



137

rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de

6-7 kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului .

Tineret Purceii rezultaţi din fătare în număr de 1200 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o

greutate de 6-7 kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului unde in

condiţii favorabile de temperatura si ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si masa

corporala de 25–30 kg. Adăpostirea purceilor înţărcaţi/porcilor se realizează în grupuri a câte 10-

12 porci în boxe cu podele parţial perforate cu grătare metalice de 36 m lungime.

Adăpostirea se realizează fără paie sau alte tipuri de aşternut absorbant.

Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde se va continua procesul de

îngrăşare Ciclul se reia la fiecare 6 luni.

Ingrasare

Porcii tineri de maxim 30 kg sunt transferati din halele de tineret si tinuti pana ating greutatea de

100-120 kg.

Abatorizare Porcii care au atins greutatea de 100-120 kg sunt sacrificati in abatorul propriu. Animalul este

dirijat din padocul de aşteptare ( prin intermediul unui tunel specific dotat cu duş) în interiorul

boxei de asomare dotată cu o ghilotină la intrare şi uşa basculantă cu funcţionare pneumatică

pentru ieşire. Comenzile sunt acţionate de către operator şi sunt poziţionate în apropierea

ghilotinei de la intrarea în boxă şi a punctului în care operatorul efectuează asomarea cu ajutorul

cleşte electric cu comandă la joasă tensiune.

După asomare, operatorul deschide uşă laterală cu comandă pneumatică şi animalul este scos din

boxă, este agăţat de piciorul posterior cu un cârlig cu lant şi se efectuează înjunghierea.

Un spălător cu sterilizator este instalat în apropierea locului în care se face înjunghierea.

Cu ajutorul unui elevator electric vertical animalul este ridicat şi prin intermediul unui sistem

automat, cârligul este introdus corect în linia de sângerare.

După înjunghiere începe faza de sângerare.

Animalul înaintează prin intermediul liniei montate în coborâre şi este blocat, acolo unde şi dacă

este necesar, cu opritorii cu comandă pneumatică care sunt montaţi pe linie.



138

După ce s-a efectuat sângerarea , cu ajutorul unui coborâtor pneumatic animalul este adus de la

linia de sangerare în bazinul de opărire.

Bazinul de opărire este construit din tablă de oţel inox AISI 304 , întărită la nivelul inferior

pentru a garanta o exceptională rezistenţă. Bazinul de opărire cu arzător este echipat cu toate

automatismele electrice apte a asigura stingerea arzătorului la atingerea temperaturii optime a

apei.

Din bazinul de opărire animalul este introdus în depilator cu ajutorul unui elevator pneumatic ,

totul se realizează cu respectarea timpilor pentru fiecare procedură în parte.

Odată executată operaţia de depilare, animalul este depus pe masa de finisare şi agăţat în linia

aeriană cu şină dublă inox de prelucrare cu ajutorul unui alt elevator pneumatic care se coboară

până când ajunge la nivelul mesei de finisare.

In acest moment încep fazele de :

- prelucrare anus;

- eviscerare

- despicare

- vizita sanitară

Aceste operaţiuni sunt efectuate de către personalul poziţionat pe o platformă de lucru fixă , din

oţel inox AISI 304, şi cu animalul agăţat în linia de prelucrare, platformă pe care este poziţionat

şi medicul veterinar pentru efectuarea inspecţiei sanitare.

Platforma este dotată cu două spălătoare cu sterilizator, unul pentru operatori şi celălalt pentru

medicul veterinar.

Operaţiunile de prelucrare sunt facilitate prin poziţionarea pe linia aeriană a unui despărţitor

electric .

Burţile sunt dirijate înspre măţăria murdară cu ajutorul unui tobogan din oţel inox AISI 304 care

face legatura între platforma de prelucrare şi măţărie.

Organele şi intestinele care au primit avizul veterinar sunt aşezate în cărucioare speciale şi

transportate în depozitele destinate lor.

In cazul în care există carcase suspecte, în cadrul abatorului este prevăzută o cameră frigorifică

special destinată conservării carcaselor ţinute sub observaţie.



139

Cărnurile provenite din sălile de tăiere sunt transportate , cu ajutorul cârligelor care circulă pe

liniile aeriene din inox cu profil dublu şi pot fi încărcate în mijloace de transport frigorifice

pentru a fi livrate după ce au fost cântărite cu ajutorul unui cântar electronic aerian; sau pot fi

transportate în camerele frigorifice de conservare .

Casetele, cărucioarele şi toate celelalte containere implicate în diversele faze ale ciclului

productiv sunt adaptate uzului alimentar, sunt curăţate preventiv şi, atunci când este necesar, sunt

ţinute acoperite.

Pentru operaţiunile de încărcare şi descărcare a cărnurilor în carcasă se utilizează braţele de

încărcare în coloană cu funcţionare oleodinamică.

Pentru a proteja cărnurile în os în timpul operaţiunilor de încărcare/ descărcare au fost montate la

gurile de încărcare izolatoare de tip burduf şi uşi secţionale electrice izotermice.

Toată zona de încărcare/ descărcare e suficient de amplă şi de bine iluminată pentru a se efectua

corect toate operaţiile dorite.

Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „Modernizare ferma. Construire abator suine,


alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si

ingrasare a porcinelor” va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor.

Selectia materiilor prime

In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu

continut scazut de azot si fosfor. Astfel:

� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor

de materii prime si materiale auxiliare.

� furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT.

Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel

incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.



140

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea nutrientilor. Prin

echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se

urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.

Tabelul nr. 9.1-1 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret.

Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap “Ferma crestere suine” SC SUINTEST SRL

Cerinte BAT

Tineret (10-30) kg

1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%

1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%

Ingrasare (30 kg – 50-60 kg)

2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16%

1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Ingrasare (60 kg – 100-105 kg)

2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13%

2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%

Scroafe alaptare cu purcei (maternitate)

3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%

2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%

Utilizarea eficienta a apei

In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT

� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii;

� igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune;

� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor;

se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate

2 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT), privind consumul de apa in cadrul

fermei:

Activitatea în cadrul fermei

Cerinte BAT Consum apa în cadrul

fermei Actiuni privind

conformarea cu BAT Adaparea se face la suzeta in halele de maternitate si

Consum mediu pentru adapat

Perioada I: - scroafe gestatie 10-15

Monitorizarea consumului de apa si



141

tineret si de ingrasare Alimentarea cu apa se realizeaza din cele 2 puturi forate prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 60 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere . Pentru abator se consuma apa pentru oparirea porcilor si pentru dusare pe linia aeriana, spalarea intestinelor si a celorlalte organe interne inainte de a fi depozitate in butoaie cu sare respectiv in depozitul frigorific ,pentru spalarea incintelor

animale: • 10-22 l/zi/

animal pentru scroafe gestante • 25 -40

l/zi/animal pentru scroafe lactante • 4- 10 l/zi /animal pentru

porcii la îngrăşare

Consumul mediu pentru abatorizare

1850 l/zi

l/zi/cap (5 zile) - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile) Perioada II tineret crestere (10-30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III îngrăşare suine (75 zile): - (30 – 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60– 120 kg): 6-8 l/zi/cap Consumul de apă pentru spălare hale abator 1500 l/zi Consumul de apă pentru opărire şi duşare 2200 l/zi Consumul de apă pentru spălare organe 1500 l/zi Consumul de apă pentru spălare hala la sf zilei 1500 l/zi

determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.

Sistemele de crestere a suinelor

Sistemele de adapostire pentru suine (scroafele pentru monta si gestante, porcilor de ingrasat,

scroafele cu purcei si purceii in crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita

echiparii halelor:

• podea complet perforata din beton cu bazin colectare dejectii cu nivel de apa;

• sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor la statia de

epurare;

Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor,

proiectarea boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii:

• reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele complet perforate

din beton (cu timp mic de cadere a dejectiilor);



142

• reducerea cantitatilor de balegar stocate in boxele de crestere a porcilor prin utilizarea

podelelor complet perforate (ce permite caderea dejectiilor la scurt timp de la

generarea lor);

• bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a

asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa.

• nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a

emisiilor si a mirosurilor;

• ventilatie a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a

dejectiilor;

• eliminarea dejectiilor din bazinele de colectare periodic pe terenurile agricole

invecinate amplasamentului

• aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si

aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor.

Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor

Datorita tehnologiei de colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a metodologiei de

transport a dejectiilor in cele 3 bazine de stocare precum si a tehnologiilor de administrare in

camp a fractiei lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor

si mineralizarea lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT.

In cele 3 bazine finale de colectare a fractiei lichide micro-organismele (materia activata)

transforma materialul organic bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este

transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care

apoi in perioadele anaerobice, datorita tipului constructiv al bazinelor fara aeratie suplimentara,

sunt transformati prin denitrificare in N.

In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinul final de colectare

dejectii, contine N si P la un nivel foarte scazut. El este golit prin vidanjare iar dejectiile sunt

preluate in instalatii de imprastiere si folosite la fertilizarea terenurilor agricole.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori

pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.



143

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot

varia in functie de:

� tipul si natura dejectiilor;

� utilizarea si structura terenului de aplicare;

� conditii meteorologice;

S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare

al dejectiilor in cadrul fermei prin:

� stocare pe o perioada de 5 luni – 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o

mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3;

� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti

fertilizatori;

� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului,

conditiile climatice, si utilizarea terenului.

Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology

(BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala.

Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform

prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 -

Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea

prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune

practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat

prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA

nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista,

incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

� Metodologiile descrise in Ordinul M.A.P.A.M. nr. 860/2002, Ordinul M.A.P.A.M.

863/2002 si H.G. 1213/2006;



144

� Incertitudini Semnificative: nu este cazul.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

9.3.1. Factorul de mediu apa

Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad,emisarul

natural Valea Baii) este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a

dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor

torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare

masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele

poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si

favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti.

9.3.2. Factorul de mediu aer


mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei

transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie.

In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata

de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi

semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,

depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica a demonstrat ca prin

introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea

unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii

substantelor nutritive cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o

crestere a gradului emisiilor de poluanti.

Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si

compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de

starea fiziologica a organismului.

Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde

intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si



145

de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile

sunt indepartate in mod frecvent.

9.3.3. Factorul de mediu sol


mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la

utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile

necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In

vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in eventualitatea aparitiei unei

situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru

remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat poluarea.

In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor, cu sistemul de scurgere,

colectare si stocare a dejecţiilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din

ferma de crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata

de apariţia unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare

interna al fermei în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor

poluări accidentale la nivelul solului.

Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea

deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii

cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor

proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite,

si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior

pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale

procesului de dezvoltare a plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea,

utilizarea in exces a apelor uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a

solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii

dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele

mai importante fiind reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti

patogeni.



146

Contaminarea solului cu metale grele

Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume:

Fe, Mn, Ni, Zn, - nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin

toxice pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o

depaseste pe cea admisa Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns

la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de

produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina

metale grele peste anumite limite.

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la

porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea

toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de

11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu

provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa

pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o

proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Acidifierea solului

O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in

scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la modificarea pH-

ului solului sunt:

- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;

- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;

- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile

fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;

- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor.

Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului Din cercetarile

efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile

dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare

pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.



147

In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la

porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).

Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea

toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de

11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu

provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa

pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o

proportie mai mare in organele verzi ale acestora.

Contaminarea cu agenti patogeni

Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare

posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru

prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la

animale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi

transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:

- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia);

- mycoplasma, fungi si protozoare.


- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a

atinge stadiu infestant;

- geothelminthes – paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul

infestant.

9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

9.4.1. Factorul de mediu apa

Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere consumuri de

apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile cerintelor BAT/BREF. Pe cele trei laturi

ale amplasamentului platformelor de deshidratare a namolului se vor construi canale de garda

pentru preluarea scurgerilor accidentale (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de

functionare). Scurgerile se vor dirija catre bazinele de stocare a dejectiilor lichide.



148

Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in vedere

urmatoarele masuri:

- stocarea apelor uzate (ape uzate tehnologice si dejectii lichide) se va realiza numai in

bazine impermeabilizate;

- se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea

fermei pe o perioada de cel putin 6 luni;

- verificarea periodica a volumului de apa uzata si de dejectii lichide stocate in bazinele

de stabilizare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestora;

- imprastierea fertilizantilor (dejectiilor lichide si solide) se va realiza cu sisteme moderne

si cu respectarea stricta a prevederilor legislative in vigoare.

- Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observaţie

(puţuri freatice) in scopul identificării posibilelor contaminări-infiltrări in sol a diferitelor

substanţe.Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH,

suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli

9.4.2. Factorul de mediu aer

Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie semiautomat,

iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform

recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In

general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor

sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a bazinelor pentru stabilizarea

dejectiilor care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate, titularul activitatii

va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de

mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite.

Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate

in continuare:

- se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-

un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.Canalele colectoare vor fi



149

acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de

carosabil.




- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de

fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri

sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a

bazinelor in vederea omogenizarii continutului.

- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza

cisterne specializate pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura

incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.

9.4.3. Factorul de mediu sol

In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri

a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si

materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a

lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri

deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor

statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor

instalatiei de epurare;

- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru

preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol;

- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe terenurile

agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare.



150

9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si solutiile de proiectare

adoptate, raportate la vecinatatea cu zona protejata cat si masurile adoptate pentru prevenirea si

reducerea impactului asupra factorilor de mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din

punct de vedere al reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un impact

semnificativ asupra factorilor de mediu.

Din perspectiva celor prezentate mai sus, se poate afirma ca proiectul nu va avea un impact

semnifictiv asupra componentelor din Aria protejata ROSCI Pădurea Balta Munteni. Pentru

activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu va fi cel specific activitatilor

de crestere a porcilor, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in

proiect, a modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor.

Proiectul de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea

sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare

apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a

porcinelor” nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze cu cel

datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului.

9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in

comunitatile afectate de impact

Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va afecta in sens negativ

populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de munca, investitia va determina o imbunatatire a

conditiilor de viata si sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei

Frunzeasca.



151

10. Surse de informare

*** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. SUINTEST S.R.L.;

*** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Galati in Anul 2010;

*** Rapoarte ale Institutului National de Statistica;

*** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului;

*** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

asupra mediului pentru proiecte publice si private;

*** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice privind aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

*** Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea

intensiva a porcilor si pasarilor, (BREF), Comisia Europeana, versiunea iulie 2003.

*** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din

surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1270/2005;

*** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1234/2006.

11. LISTA ABREVIERILOR ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BREF Documentul de Referinţă BAT CE Comisia Europeană CMA Concentratie medie admisa COV Compuşi Organici Volatili EWC Codul European al Deşeurilor EWC Catalogul European al Deşeurilor HG Hotarare de Guvern IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării MMP Ministerul Mediului si padurilor ONG Organizaţii Non Guvernamentale SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice VLE Valorile Limită de Emisie

Date post:	21-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	vananh
View:	229 times
Download:	0 times

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents