Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice Agenţia...

AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GORJ Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, Gorj, cod 210143

E-mail: [email protected] ,Tel: 0253-21.53.84 Fax: 0253-21.28.92

1/12

Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj

DECIZIE Urmare a notificării adresate de OBSTEA CURPEN VAIDEI SI OBSTEA MOSNENILOR SUSENI – MUNTELE STRAJA SI GRIVELE , cu sediul în judeţul Gorj, comuna Runcu , sat Suseni , judeţul Gorj , înregistrată la APM Gorj cu nr. 6579 din 20.08.2014 , a completărilor inregistrate cu nr. din 12.09.2014

în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006 , cu modificările şi completările ulterioare , Hotărârii Guvernului nr. 1076/2005 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe , Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 cu modificările şi completările ulterioare privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice , Hotărârii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia , Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare , Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ,

în urma analizei primei versiuni a AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARTINAND OBSTEI CURPEN VAIDEI SI OBSTEI MOSNENILOR SUSENI – MUNTELE STRAJA SI GRIVELE cu amplasament în teritoriul administrativ al comunei Stanesti , judeţul Gorj , a consultării publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planului, întrunite în şedinţa Comitetului Special Constituit în data de 12.09.2013 , APM Gorj decide : AMENAJAMENTUL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVA TĂ APARTINAND OBSTEI CURPEN VAIDEI SI OBSTEI MOSNENILOR SUSENI – MUNTELE STRAJA SI GRIVELE , nu necesita evaluare de mediu şi evaluare adecvata si se va supune procedurii de adoptare fără aviz de mediu. Suprafata fondului forestier proprietate privată a OBSTEI CURPEN VAIDEI SI OBSTEI MOSNENILOR SUSENI – MUNTELE STRAJA SI GRIVELE , pentru care se propune amenajamentul silvic, este amplasata în teritoriul administrativ al comunei Stanesti , judeţul Gorj .



2/12

Suprafaţa Unităţii de Producţie I Crasna Deal şi Vale este de 790,0 ha din care în producţie 394,7 ha , este redată în tabelul de mai jos fiind realizată o prezentare detaliată a modului de utilizare a fondului forestier analizat.

Nr. Crt.

Simbol Categoria de folosinţă forestieră

Suprafaţa –ha- 2012

Totala: din care

Totala: din care

Totala: din care

1.1 P.D. Terenuri acoperite cu padure 787,5 787,5 787,5 1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultura (V) 1,5 1,5 1,5 1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de productie silvica (D) - - -

1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de adminstratie forestiera (C/A)

- - -

1.5 P.I. Terenuri afectate impaduririi (C.R.) - - - 1.6 P.N. Terenuri neproductive (N) - - - 1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din f.f.(F)*** 1,0 1,0 1,0 1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii (M) - - - Aşa cum reiese şi din tabel, constatăm că pădurea ocupă 99,7% din fondul forestier analizat (787,5 ha), diferenţa fiind reprezentată de terenuri pentru hrana vânatului (1,5 ha) şi scoateri temporare din fond forestier (1,0 ha).

Repartiţia fondului forestier pe proprietari şi unităţi teritorial administrative.

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea teritorial

administrativă

Denumirea fost Parcele aferente

Suprafaţa ha O.S.

U.P.

1 Gorj Comuna Crasna

Novaci I 113÷114,121÷124,127, 129÷147, 150.

790,0

Reparti ţia fondului forestier pe categorii de folosin ţe se prezint ă astfel: A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi – 787,5 ha B. Terenuri afectate gospodăririi silvice – 1,5 ha C. Terenuri scoase temporar din fond forestier – 1,0 ha

FOLOSINŢE SUPRAFAŢA ha

Grupa I Grupa II Alte terenuri

Total

A PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMP ĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII

787,5 - - 787,5

A1

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE:

394,7 - - 394,7

A11 Păduri, inclusiv plantaţii cu reuşita 394,7 - - 394,7



3/12

definitivă

A12 Regenerări pe cale artificială cu reusită parţială

- - - -

A13 Regenerări pe cale naturală cu reusită parţială

- - - -

A14 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase a doborâturilor de vânt sau a altor cauze

- - - -

A15 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - -

A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri

- - - -

A17 Răchitării naturale sau create prin culturi

- - - -

A2

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE:

392,8 - - 392,8

A21 Păduri, inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă

392,8 - - 392,8

A22 Terenuri împădurite pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială

- - - -

A23 Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze

- - - -

A24 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - -

A25 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri

- - - -

B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE

- - 1,5 1,5

B2 Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului

- 1,5 1,5

C TERENURI NEPRODUCTIVE - - - -

D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

- - 1,0 1,0

D1 Transmise prin acte normative unor societăţi

- - 1,0 1,0

D2 Ocupaţii şi litigii - - - - TOTAL U.P. 787,5 - 2,5 790,0 Enclave -

Prin măsurile şi prevederile sale, amenajamentul urmăreşte realizarea şi perpetuarea unor arborete cu o structură optimă, capabile să îndeplinească în condiţii optime funcţia de protecţie a diverselor obiective social-economice şi ecologice din zonă dar şi să producă cu continuitate lemn de dimensiuni mari, din care să rezulte sortimente variate şi valoroase, cerute de economia naţională. Obiectivele social-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile din Unitatea de Producţie, concretizate în produse şi servicii de protecţie, sociale şi economice ce sunt prezentate în tabelul următor.



4/12

Obiectivele social-economice şi ecologice ale pădurilor Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de

realizat Ecologice

Asigurarea protecţiei terenurilor şi a solurilor

- Terenuri cu înclinare mai mare de 350

Asigurarea ocrotirii genofondului forestier

- Protectia peisajului natural existent, a unor habitate şi a folosintelor actuale (Aria naturală protejată ”Nordul Gorjului de Est” - Sit Natura 2000).

Economice Asigurarea cu produse lemnoase de calitate

- Arbori groşi de calitate superioară

Valorificarea produselor nelemnoase ale fondului forestier

- Vânat, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale

În raport cu starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat, la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de protecţie sau de producţie. Func ţiile p ădurii Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste păduri.

Analizând datele din acest tabel constătăm că toate pădurile sunt încadrate în Grupa I funcţională “păduri cu funcţii speciale de protecţie”, 392,8 ha (50%) îndeplinind prioritar o funcţie de protecţie a terenurilor, făcând parte din catogoria funcţională 2A cuprinzând păduri situate pe terenuri cu pante accentuate şi 2C cuprinzând benzile de pădure din jurul golurilor alpine; iar 384,2 ha (49 %) îndeplinind funcţia prioritară de protecţie a ecofondului şi genofondului, făcând parte din catogoria funcţională 5N cuprinzând păduri în care se urmăreşte menţinerea peisajului natural existent şi a folosinţelor actuale a acestora, făcând parte (ca de altfel întreg fondul forestier analizat) din Aria Naturala Protejata ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Est, iar diferenţa de 10,5 ha (1%), categoria funcţională 2L cuprinzând pădurile stabilite pe terenuri cu substraturi vulnerabile la eroziune şi alunecare, cu panta de până la 35°.

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumirea ha %

Grupa I

1.2A Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g (TII);

392,0 50

1.2C Benzile de pădure din jurul golurilor alpine, cu o lăţime de 100-300 m (T.II);

0,8 -

1.2L Păduri stabilite pe terenuri cu substraturi vulnerabile la eroziune şi 10,5 1



5/12

alunecare, cu panta de pâna la 35g (TIV);

1.5N Suprafeţe de teren din fondul forestier in care se urmăreşte menţinerea peisajului natural existent şi a folosinţelor actuale(T IV) – Sit Natura 2000: Aria Naturală Protejată Nordul Gorjului de Est

384,2 49

Total grupa I 787,5 100 Total 787,5 100

In raport cu complexitatea obiectivelor şi capacitatea arboretelor de a îndeplini concomitent mai multe funcţii, prin amenajament au fost evidenţiate prima şi a doua funcţie, dar încadrarea arboretului în grupa şi categoria funcţională s-a făcut după funcţia prioritară.

Pentru o mai bună gospodărire a pădurilor, categoriile funcţionale au fost grupate în tipuri de categorii funcţionale. Această grupare permite alegerea corectă a măsurilor silviculturale şi tratamentelor ce se vor executa pentru îndeplinirea obiectivelor social-economice şi ecologice propuse, prezentate pentru unitatea de producţie analizată în tabelul 5.1.2.2.

Tabelul 5.1.2.2 Tip

funcţional Categorii funcţională

Suprafaţa ha %

T II 1.2A 392,0 50 1.2C 0,8 -

T IV 1.2L 10,5 1 1.5N 384,2 49

TOTAL GENERAL 787,5 100

Pentru tipul de categorie funcţională TII , păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de produse principale, se impune numai executarea lucrărilor speciale de conservare. În cadrul tipului de categorie funcţională TVI , păduri cu funcţii speciale de protecţie şi producţie, se admit tratamente corespunzătoare formaţiei forestiere potrivit condiţiilor ecologice, social-economice şi tehnico-organizatorice. Subunit ăţi de protec ţie şi produc ţie constituite În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-economice şi a îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele au fost grupate în următoarele subunităţi justificate din punct de vedere ecologic şi economic:

- S.U.P. “A” - codru regulat sortimente obişnuite pe 394,7 ha, în care s-au inclus arboretele din grupa I funcţională, categoriile funcţionale 1.2L, ca funcţii prioritare şi 1.5N ca funcţie secundară ;

- S.U.P. “M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită pe 329,8 ha, în care s-au inclus arboretele din grupa I funcţională, categoria funcţională 1.2A, 1.2C ca funcţii prioritare.



6/12

Lucr ările silvice prev ăzute prin amenajament: Prin amenajament nu se implementeaza viitoare proiecte, asa cum sunt ele definite conform anexelor 1 si 2 ale Directivei E.I.A. (anexele 1 si 2 ale HG nr. 445/2009), implicit în siturile de interes comunitar din zonă . Măsuri de gospod ărire a arboretelor cu func ţii speciale de protec ţie 1 Măsuri de gospod ărire a arboretelor din tipul II de categorii func ţionale Arboretele situate pe terenuri cu înclinări mai mari de 35g , precum şi benzile de pădure situate în jurul golurilor alpine au fost încadrate într-o subunitate de protecţie de tip “M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită. În aceste arborete sunt interzise tăierile de produse principale. În raport cu funcţia prioritară de protecţie, arboretele au fost încadrate în grupa I funcţională (tipul II funcţional) în categoria funcţională 2A - păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g si 2C - benzile de pădure din jurul golurilor alpine, cu lăţimi de 100-300 m, constituite cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor. Având în vedere rolul polifuncţional al arboretelor şi faptul că ele sunt supuse regimului de conservare deosebită, măsurile de conservare prezintă două aspecte distincte şi anume:

- măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică menţinerea lor într-o stare fitosanitară bună, prin executarea lucrărilor de îngrijire şi de igienă ori de câte ori este nevoie; - măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite şi speciilor componente, urmărindu-se realizarea cu precădere a funcţiei prioritare care garantează şi realizarea funcţiilor secundare.

Pentru aceste arborete se urmăreşte realizarea unor structuri cât mai apropiate de cele ale pădurii naturale, cu ameliorările ce se impun sub raport funcţional (protecţie a solului), în cadrul lor impunându-se numai tăieri speciale de conservare. Cu lucrări speciale de conservare se va parcurge în acest deceniu care urmează o suprafaţă de 164,2 ha (113B, 121, 122A, 136C, 137, 139B, 140A, 142, 145A) şi se va extrage un volum de cca. 5769 mc. Având în vedere categoriile funcţionale care exprimă condiţii foarte grele de regenerare şi speciale de protecţie, intervenţiile propuse sunt relativ timide şi corelate cu starea regenerării.

S.U.P Grupa

funcţională Suprafaţa (ha) Volum (mc)

Posibilitatea anuală pe specii (mc)

totală anuală total anual FA CA ME DT “M” I 164,2 16,4 5769 577 512 23 26 16

În vederea realizării funcţiilor atribuite, arboretelor li se va aplica şi alte măsuri de gospodărire diferenţiate, urmărindu-se optimizarea structurii sub aspectul compoziţiei, distribuţiei pe verticală şi desimii arborilor.



7/12

Pe lânga taierile de conservare s-au propus şi lucrări de produse secundare cu un indice de recoltare de recoltare de 0,7 m³/an/ha, rezultand un volum total de 284 mc/an. 2. Lucr ări de îngrijire şi conducere a arboretelor Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor s-a întocmit pentru toate unităţile amenajistice care necesită aceste lucrări, scopul lor fiind, pe de o parte, realizarea unei structuri şi compoziţii care să ducă la creşterea productivităţii şi calităţii arboretelor, iar pe de altă parte, ameliorarea stării de sănătate şi stabilitate a acestora. Lucrările de îngrijire necesare a se executa sunt răriturile şi tăierile de igienă.

Răriturile se vor executa în arboretele aflate în stadiul păriş-codrişor cu consistenţa de la 0,9-1,0. Prin aceste intervenţii se va urmări selecţia speciilor şi a exemplarelor de valoare cu creşteri superioare, eliminându-se partial exemplarele dominate, rău conformate sau cu fenomene de lâncezire. Nu sunt prevăzute a se executa curăţiri şi degajări neexistând arborete tinere. În arboretele în care nu se execută lucrările de îngrijire prezentate mai sus şi nici nu vor fi parcurse cu tăieri de regenerare sau de conservare se vor executa obligatoriu lucrări de igienă. Prin acestea se va urmări asigurarea unei stări fito-sanitare corespunzătoare, prin extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, a arborilor bolnavi şi a celor rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă. Volumul de extras nu este obligatoriu, dar este obligatorie urmărirea permanentă a pădurii pentru identificarea arborilor afectaţi de boli sau uscare. În tabelul urmator este dat volumul posibil de recoltat din lucrări de îngrijire pe natură de lucrări şi pe specii.

Specifică

ri

Suprafaţa(ha) Volum de extras (mc)

Posibilitatea anuală pe specii (mc)

totală anuală

total anua

l LA MO PI PIN DR FA CA ME DT TE

Rărituri 170,6 17,1 4523 452 13 115

95 129

3 68 - 21 8 -

Tăieri de igienă

306,0 306,0 3020 302 - 9 12 12 - 251

3 9 3 3

Suprafeţele de parcurs cu lucrări de îngrijire a arboretelor sunt obligatorii, iar

volumele sunt orientative, fiind în funcţie de starea fiecărui arboret. Prin aceste lucrări se va urmări crearea unei structuri cât mai neregulate,

favorabilă pentru funcţia de protecţie. În acest scop vor fi necesare intervenţii la toate nivelele din arboret, renunţându-se la răriturile cu caracter predominant de jos, care au dus la formarea de arborete unietajate, trecându-se la intervenţii şi în plafonul superior cu menţinerea unei proporţii necesare de elemente ajutătoare în plafonul inferior. Ţinând seama de varietatea arboretelor de la un loc la altul, chiar în cadrul aceleaşi subparcele, este necesar să se intervină în mod diferenţiat pe spaţii restrânse în conformitate cu situaţia concretă din fiecare porţiune în parte.



8/12

Se face menţiunea că pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute în actualul plan dacă ajung să îndeplinească condiţiile necesare aplicării acestor lucrări.

3. Volumul de mas ă lemnoas ă posibil de recoltat (produse principale + conser vare + produse secundare) Tabel 6.4.1

Specificări

Tipul funcţional

Suprafaţa -ha-

Volum -m³-

Volum anual pe specii -m³-

Totală

Anuală

Total Anual

FA MO

ME

BR PI CA DT GO

Produse principale

III-VI 106,2

10,6 17621

1762

1697 65 - - - - - -

Taieri de conservare

II 385,0 38,5

10411

1041 905 - 83 - - 21 32 -

Produse secundare

III-VI 406,0 40,6

12268

1227 828

248 57 17 18 2 57 -

TOTAL

II 385,0 38,5

10411

1041 905 - 83 - - 21 32 -

III-VI 512,2 51,2 2988

9 2989

2525

313 57 17 18 2 57 -

Total 897,2 89,7 4030

0 4030

3430

313

140 17 18 23 89 -

Tăieri de igienă

- 775,8 775,8 6885 689 561 16 72 - 14 18 8 -

Total general 1673,0 865,5 4718

5 4719

3991

329

212 17 32 41 97 -

Pentru această unitate a rezultat un indice total de recoltare de 2,7 m³/an/ha iar creşterea curentă totală este de 6,0 m³/an/ha. Rezultă de aici că există un indice de acumulare de 3,3 m³/ an/ ha. 4. Lucr ări de ajutorare a regener ărilor naturale şi de împ ădurire În partea a II-a a prezentului studiu intitulată “Planuri de amenajament” este prezentat la capitolul 12.3. “ Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire”. Sunt prezentate unităţile amenajistice în care vor fi executate lucrări de regenerare cu suprafaţa totală, suprafaţa efectivă împădurită pe specii, formule de împădurire, compoziţia ţel şi tipul de staţiune şi de pădure.



9/12

Lucrările de împădurire vor fi executate în terenuri goale din fondul forestier, suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare (tăieri progresive, tăieri de conservare), in suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare (substituiri) şi în arboretele care nu au închis starea de masiv şi cele nou create. În total s-au propus lucrări de regenerare pe 51,8 ha fiind nevoie de 259 mii bucăţi puieţi. În tabelul următor se prezintă toate categoriile de lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire ce vor fi executate în această unitate de protecţie şi producţie:

Simbol Categoria de lucr ări

Suprafaţa -ha-

A LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAEA REGENER ĂRII NATURALE

10,3

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 10,3 A.2.1. Receparea seminţişului sau tinereturilor vătămate 10,3 B. LUCRĂRI DE REGENERARE 42,0 B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 6,7 B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 1,1 B.1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (doborâturi

de vânt) 5,6

B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

30,8

B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 10,1 B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 20,7 B.3. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri

de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare 4,5

B.3.1. Împaduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) 4,5 C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS

STAREA DE MASIV 9,8

C.1. Completări în arboretele tinere existente 1,4 C.2. Completări în arboretele nou create 8,4 D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 259,0 D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 259,0

5. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compozi ţii necorespunz ătoare În cuprinsul unităţii de protecţie şi producţie I Schela există 526,7 ha arborete slab productive. În tabelul 6.6.1 este prezentată situaţia arboretelor slab productive şi modul prin care vor fi refăcute. Se observă că în deceniul I vor fi refăcute prin tăieri progresive 9,2 ha, cu tăieri rase 4,5 ha, cu rărituri 44,4 ha, 7,1 ha cu degajări, 202,9 ha cu tăieri de conservare, iar cu tăieri de igienă 223,1 ha.

Caracterul natural al tipului de pădure

Supra-faţa - ha -

Arborete din tipul III – VI de categorii funcţionale

Arborete de tip II Tăier

i de igienă

Tăieri progresive Tăieri rase

Tăieri de îngrijire Tăieri de

conservare Dec

I Dec II

Dec I

Dec II

Rărituri

Degajari

Natural fundamenta

470,1 2,5 35,5 - - 44,4 - 198,9 188,

8



10/12

l de productivitate inferioară Natural fundamental subproductiv

29,3 6,7 - - - - - - 22,6

Total derivat de productivitate inferioară

25,2 - - 4,5 - - 7,1 4,0 9,6

Artificial de productivitate inferioară

2,1 - - - - - - 2,1

TOTAL 526,7 9,2 35,5 4,5 - 44,4 7,1 202,9 223,

1 6. Măsuri de gospod ărire a arboretelor afectate de factori destabilizat ori

Natura şi gradul de afectare

Suprafaţa -ha-

Lucrări prevăzute - ha - Total Tăieri

progresive Rărituri Tăieri de conservare

Tăieri de igienă

Alunecare slabă şi puternică 1,9 - - 1,9 - 1,9

Rocă la suprafaţă pe 0,1S– 0,5S

1250,8 62,9 310,2 325,1 552,6 1250,8

Tulpini nesănătoase

177,3 38,0 14,6 17,3 107,4 177,3

Uscare slabă şi mijlocie 995,2 88,7 153,6 362,6 390,3 995,2

Doborâturi izolate, destul de frecvente şi foarte frecvente

734,2 125,8 71,5 261,2 275,7 734,2

Rupturi izolate, destul de frecvente şi foarte frecvente

297,2 30,2 176,4 24,6 66,0 297,2

TOTAL 3456,6 345,6 726,3 992,7 1392,0 3456,6

Arboretele afectate de factori destabilizatori au suprafeţe mari, în mare parte au un grad de vătămare slab şi nu afectează integritatea fondului forestier. Cel mai important factor limitativ se dovedeşte a fi roca la suprafaţă, care se întâlneşte pe suprafeţe întinse şi afectează vegetaţia forestieră sub raportul clasei de producţie. Roca la suprafaţă asociată cu expoziţia însorită pe care vegetează multe făgete determină apariţia fenomenului de uscare şi arboretele se dezvoltă destul de greu, având clase inferioare de productivitate.



11/12

Factorii limitativi care se manifestă cu grade reduse nu fac necesară adoptarea de măsuri speciale de gospodărire, astfel că lucrările prevăzute sunt cele normale pentru stadiul de dezvoltare al arboretelor respective. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER Protec ţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi de zăpadă se realizează printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărimea rezistenţei individuale a arboretelor periclitate, cât şi conservarea unei stabilităţi mai mari a întregului fond forestier. Astfel, pentru evitarea efectelor dăunătoare ale vântului, s-au recomandat compoziţii – ţel corespunzătoare tipului natural fundamental. În această unitate de protecţie şi producţie, arboretele sunt rezistente la acţiunea vântului şi a zăpezii, doborâturi şi rupturi de zăpadă semnalându-se doar la arborii izolaţi, în special la arbori ajunşi la vârste apropiate de limita biologică. Se poate conchide că arboretele din UP I Schela au un grad de vulnerabilitate redus la acţiunea acestor factori. Sub raportul rezistenţei la vânt şi zăpadă, făgetele şi gorunetele din această unitate de protecţie şi producţie se împart în: - rezistente – grad de vulnerabilitate mijlociu; - foarte rezistente – grad de vulnerabilitate redus spre foarte redus. Pentru sporirea rezistenţei arboretelor la vânt şi zăpadă este necesar a se lua o serie de măsuri silviculturale, vizând în special îmbunătăţirea compoziţiei şi a consistenţei. Golurile din arboret se vor completa cu specii rezistente, potrivit condiţiilor staţionale. De asemenea, regenerările naturale vor fi îmbunătăţite prin introducerea şi promovarea speciilor de amestec. În arboretele acestei unităţi de protecţie şi producţie se vor aplica tratamente cu perioadă lungă de regenerare, îndeosebi tratamentul tăierilor progresive şi tratamentul tăierilor cvasigrădinărite, astfel încât să se menţină sau să se realizeze structuri rezistente la vânt. În vederea evitării rupturilor de zăpadă în arboretele tinere, este necesar a se executa la timp curăţirile şi răriturile. Prin aceste lucrări se realizează o rărire a exemplarelor, care permite o dezvoltare mai puternică atât a sistemului radicelar cât şi a tulpinilor şi ramurilor, rezultând o rezistenţă mai mare. Se va urmări asigurarea unei stări sanitare şi de vegetaţie cât mai bună a arboretelor şi seminţisurilor prin extragerea la timp a exemplarelor îndoite sau rupte. Protec ţia împotriva incendiilor În această unitate de protecţie şi producţie nu au fost semnalate incendii în ultimul deceniu, dar se impune în continuare a se lua următoarele măsuri în scopul prevenirii lor. Ele constau în: - instalarea de plăcuţe avertizoare; - amenajarea locurilor speciale de fumat în timpul lucrărilor de îngrijire şi exploatare a arboretelor; - efectuarea instructajelor referitoare la P.S.I.; - dotarea cantoanelor cu pichet de incendiu complet şi corespunzător; - patrulări intense de către personalul silvic în perioadele de uscăciune. Deoarece, în cea mai mare parte, incendiile se produc datorită neglijenţei omului, se impun măsuri severe împotriva celor care încalcă dispoziţiile în acest sens, făcând focuri în apropierea pădurii, sub limitele admise sau aruncând resturi de ţigări aprinse în locurile neamenajate în acest scop. De asemenea este necesară menţinerea şi întreţinerea potecilor şi drumurilor de pământ, care să asigure o accesibilitate uşoară şi o deplasare rapidă a echipelor de intervenţie atunci când se semnalează un început de incendiu.



12/12

Protec ţia împotriva polu ării industriale Pădurile ce compuun unitatea de protecţie şi producţie I Schela nu sunt afectate de poluare. Se va urmări în permanenţă starea de vegetaţie a pădurii, pentru a se constata dacă apar eventuale surse de poluare şi se vor executa presiuni în vederea diminuării sau stingerii acestora. Protec ţia împotriva bolilor şi a altor d ăunători În UP I Schela nu s-au semnalat atacuri în masă de insecte, însă este necesar ca personalul silvic să urmarească în continuare evoluţia stării de sănătate a arboretelor. Pentru a asigura protecţia fondului împotriva bolilor şi dăunătorilor se vor întreprinde o serie de măsuri care să asigure prevenirea lor şi dacă se produc să se poată trece la combaterea lor. Ca măsuri preventive se recomandă: - extragerea permanentă a exemplarelor uscate, precum şi a celor la care uscarea a început; - extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt sau zăpadă; - evacuarea rapidă a materialului uscat; - evitarea rănirii trunchiurilor sănătoase în timpul extragerii materialului lemnos exploatat,; - conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate şi amestecate; - promovarea speciilor forestiere rezistente; - menţinerea şi promovarea subarboretului; - menţinerea unei densităţi normale; - asigurarea unei protecţii corespunzătoare a regenerării naturale; - protejarea populaţiilor de păsări folositoare; - interzicerea păşunatului în toate categoriile de arboret; - raţionalizarea accesului în pădure. În cazul atacurilor de boli sau dăunători, pentru redresarea stării lor normale sub raport fitosanitar se recomandă măsuri de combatere biologică şi integrată, bazată pe îmbinarea armonioasă a măsurilor silviculturale şi ecologice cu cele specifice protecţiei pădurilor. Pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se impun următoarele: - să se efectueze observaţii şi semnalări permanente asupra dăunătorilor, precum şi a stadiului de dezvoltare; - arboretele afectate de boli sau dăunători ce nu pot fi salvate să fie lichidate; - să se aplice măsuri de combatere chimică cu substanţe selective, biodegradabile şi cu toxicitate redusă atunci când atacul este în masă. Măsuri de gospod ărire a arboretelor cu uscare anormal ă Pe suprafaţa unităţii de protecţie şi producţie nu au fost descoperite cazuri de uscare în masă, ci numai cazuri izolate care se datorează unui complex de factori cum sunt: păşunatul, seceta, scheletul excesiv, expoziţia etc. Conservarea biodiversit ăţii



13/12

O caracteristică esenţială a pădurilor din cadrul Unităţii de producţie II Sâmbotin-Bratcu o constituie faptul că pentru 83% din suprafaţă de pădure este ocupată de arborete naturale, cu structură relativ plurienă şi plurienă. În prezent asemenea păduri se întâlnesc din ce în ce mai rar, atât în ţara noastră, cât mai ales în Europa. Prin raritatea, naturaleţea şi biodiversitatea ecosistemelor forestiere menţionate, ele sunt şi vor deveni din ce în ce mai mult purtătoare de inestimabile valori ştiinţifice, peisagistice şi sociale. Ţinând seama de aceste împrejurări, Ocolul silvic Runcu, în calitate de administrator, are în vedere ca într-un viitor apropiat să treacă la un sistem de gospodărire care să ia în considerare valorificarea mai largă a amplelor valenţe funcţionale ale pădurilor respective. Prin conservarea ecosistemelor naturale, pe măsura accesibilizării pădurilor se vor crea condiţii pentru creşterea rolului ecologic şi economic al pădurilor. De asemenea odată cu accesibilizarea, se va putea trece la o silvicultură cât mai apropiată de natură, prin adoptarea unor tratamente care să permită menţinerea sau chiar realizarea unor structuri pluriene, atât de importante, inclusiv pentru funcţiile ecologice ale ecosistemelor forestiere. La dezbaterile care au avut loc la conferinţele de avizare a soluţiilor tehnice s-a pus accentul ca la întocmirea amenajamentului să se adopte măsuri care să creeze premize pentru conservarea biodiversităţii pădurilor, din cadrul Unităţii de producţie II Sâmbotin-Bratcu. Dintre măsurile respective sunt de menţionat: 1. Includerea în grupa I funcţională, cu respectarea prevederilor normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, a întregii suprafeţe a pădurilor şi terenurilor destinate împăduririi, cu următoarele categorii funcţionale, majoritatea lor fiind favorabile conservării biodiversităţii: - 1.2A – pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substraturi nisipuri sau pietrişuri, cu înclinare mai mare de 30 grade de (TII) – 168,69 ha (5%); - 1.2C – benzile de pădure din jurul golului alpin Cheia-Dumitra, cu lăţimi de 100-300 m (TII) – 9,65 ha; - 1.2H – pădurile situate pe terenuri alunecătoare (TII) – 4,47 ha; - 1.5A – pădurile cuprinse în zona de conservare specială a Parcului Naţional „Defileul Jiului” (TI) – 2765,95 ha (86%); - 1.5L – pădurile cuprinse în situl „Natura 2000” şi cele constituite în zone tampon a resurselor genetice forestiere (TIII) – 287,07 ha (9%). 2. Includerea în S.U.P. „E” – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii a Parcului Naţional „Defileul Jiului”. Suprafaţa arboretelor încadrate, în categoria funcţională 1.5A – pădurile cuprinse în zona de conservare specială a Parcului Naţional „Defileul Jiului” (TI) este de 2765,95 ha. Aceste arborete sunt supuse regimului de conservare integrală, fiind evitate acţiunile poluante şi antiecologice, în vederea menţinerii intacte a potenţialului ecologic şi genetic al pădurilor respective. Acest regim cuprinde un ansamblu de măsuri şi de intervenţii de ocrotire menite să păstreze intactă sau să amelioreze starea ecosistemelor forestiere, pentru ca acestea să îndeplinească în condiţii optime obiectivele pentru care au fost constituite. În aceste arborete sunt interzise prin lege, tăierile de produse principale, secundare, igienă şi accidentale, precum şi alte activităţi care ar conduce la dereglarea echilibrului ecologic şi la dereglarea sau modificarea peisajului, a compoziţiei florei şi faunei. Pentru arboretele incluse în această subunitate de protecţie, nu s-a propus nici un fel de intervenţie, pentru a nu se tulbura echilibrul conexiunilor existente. 3. Includerea în grupa I funcţională, categoria 1.5L a arboretelor unităţii de producţie situate în Situl Natura 2000. Unitatea de producţie are legătură directă cu siturile de importanţă comunitară ROSCI 0129 – Nordul Gorjului de Vest şi ROSCI 0063 – Defileul Jiului, suprafaţa acesteia suprapunându-se în întregime peste suprafaţa acestor situri. 4. Promovarea regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente compatibile cu acţiunea de conservare a biodiversităţii, respectiv: - tratamentul tăierilor progresive pe 12,01 ha (60%), în făgete; - tratamentul tăierilor în crâng pe 7,91 ha (40%), în salcâmete.



14/12

Regenerarea naturală promovată prin aplicarea acestor tratamente intensive, reprezintă un mijloc eficient pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii speciilor şi structurale. Suprafeţele de parcurs şi volumele de extras prin tăieri progresive şi tăieri în crâng, la nivelul unităţii de producţie, sunt prezentate în tabelul următor.

Tratamentul

Suprafa ţa de parcurs (ha)

Volum de extras (m 3) Posibilitatea pe specii (m 3/an)

Total ă Anual ă Total Anual FA GO PLT SC DT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 T. progresive 12,01 1,20 1749 175 169 3 - 1 2

T. în crâng 7,91 0,79 851 85 - - 15 70 -

Total S.U.P. 19,92 1,99 2600 260 169 3 15 71 2

5. Includerea în S.U.P. „M” – păduri supuse regimului special de conservare deosebită, a arboretelor situate: - pe terenuri cu înclinare mare; - în jurul golului de munte Cheia-Dumitra; - pe terenuri alunecătoare. Prin constituirea subunităţii de protecţie „M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită s-a urmărit exercitarea cu continuitate pe o perioadă îndelungată a funcţiilor de protecţie atribuite, urmărindu-se conservarea biodiversităţii, creşterea stabilităţii ecologice şi a eficacităţii funcţionale a pădurii. Suprafaţa arboretelor încadrate în S.U.P. „M” este de 182,81 ha. Având în vedere rolul polifuncţional al arboretelor incluse în S.U.P. „M” şi faptul că sunt supuse regimului de conservare deosebită, măsurile de gospodărire prevăzute pentru aceste arborete prezintă două aspecte distincte şi anume: - măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică menţinerea lor într-o stare sanitară bună prin executarea lucrărilor de îngrijire, de igienă şi a lucrărilor speciale de conservare în cazul arboretelor mature şi cu seminţiş utilizabil; - măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite şi speciilor componente, urmărindu-se realizarea cu precădere a funcţiilor prioritare care garantează şi funcţiile secundare. Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire a pădurilor nu s-au separat, ele constituind un complex de măsuri care trebuiesc aplicate corect, la timp şi cu continuitate. În vederea realizării funcţiei prioritare arboretelor li se vor aplica măsuri diferenţiate de gospodărire, urmărindu-se optimizarea structurii sub aspectul compoziţiei, distribuţiei pe verticală şi desimii arborilor la hectar. În toate cazurile, în arboretele supuse regimului de conservare deosebită nu se va dezgoli solul, menţinându-se desimea normală a arborilor la hectar. Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete rezultă din efectele de protecţie realizate de acestea, concretizate în protecţia contra eroziunii solului şi consolidarea terenurilor alunecătoare. La data actuală nu este stabilit un echivalent valoric al funcţiilor cu care, arboretele din tipul II de categorii funcţionale au fost investite, dar binefacerile acestora sunt evidente şi justifică pe deplin gospodărirea pe baze ecologice a acestor păduri. Lucrările de conservare se vor aplica arboretelor mature, în care funcţia de protecţie începe să scadă, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării fitosanitare a arboretelor, de asigurare a permanenţei pădurii şi de îmbunătăţire continuă a exercitării de către acestea a funcţiei de protecţie atribuită. Ansamblul lucrărilor de conservare cuprinde următoarele intervenţii: Ansamblul lucrărilor de conservare cuprinde următoarele intervenţii:



15/12

- tăieri de conservare pe o suprafaţă de 63,68 ha; - strângerea şi îndepărtarea litierei groase pe o suprafaţă de 9,80 ha; - provocarea drajonării pe o suprafaţă de 14,70 ha; - înlăturarea lăstarilor care copleşesc drajonii pe o suprafaţă de 14,70 ha; - lucrări de igienă; - combaterea bolilor şi a dăunătorilor. 6. Menţinerea lemnului mort, pe picior şi căzut, în pădure, până la un anumit procent (1-2%), deoarece orice îndepărtare a lemnului mort nu duce decât la destructurarea avansată şi la slăbirea stabilităţii ecosistemului, precum şi la sărăcirea lui în biodiversitate. Cu cât este mai mare numărul de specii şi unităţi intraspecifice, cu atât mai mare este biodiversitatea şi stabilirea ecosistemului. Cu prilejul descrierilor parcelare s-a constatat că în pădurile unităţii de producţie există suficient lemn mort (cel puţin 1-2% din volum), ceea ce înseamnă că pentru aceste păduri este îndeplinită cerinţa Uniunii Europene referitoare la existenţa unei cantităţi suficiente de lemn mort. În perioada de aplicare a amenajamentului, cu prilejul lucrărilor de îngrijire şi regenerare, a tăierilor de igienă şi conservare, este necesar să fie menţinut lemn mort pe picior (arbori uscaţi, iescari, arbori scorburoşi) şi căzut. O preocupare aparte, urmează să fie acordată biodiversităţii intraspecifice, asigurând conservarea unităţilor genetice rare de molid, brad, fag, etc. Pentru conservarea diversităţii peisagistice se va avea în vedere evitarea concentrării de tăieri definitive pe suprafeţe mari. În afara măsurilor menţionate, pentru a se crea condiţiile necesare trecerii la un sistem de gospodărire intensiv, se impun desigur şi acţiuni susţinute privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de drumuri forestiere, în raport cu natura şi specificul activităţilor preconizate. 1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la: a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor: Amenajamentul OBSTEI DE MOSNENI SCHELA nu prevede: � realizarea de construcţii (inclusiv drumuri forestiere); � utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanţe, materiale, deşeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile sau habitatele din siturile „Natura 2000”; � realizarea unor activităţi care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafaţă sau subterane (inclusiv ape); � realizarea de defrişări pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenului; � efectuarea unor activităţi care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate sau specii de interes comunitar; � inundarea terenuri; b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele – conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate , conservarea habitatelor naturale , a florei şi faunei sălbatice , cu modificările şi completările ulterioare , planul Amenajament silvic al OBSTEI DE MOSNENI SCHELA adoptat , va fi armonizat cu pervederile planului de management elaborat pentru aria naturală protejată Nordul Gorjului de Vest , după elaborarea şi aprobarea acestuia .



16/12

c) relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile – amenajamentul îşi propune conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor protejate. d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program: Fondul forestier al U.P. II Sîmbotin Bratcu din OCOLUL SILVIC RUNCU se suprapune cu

următoarele arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional: - suprafa ţa de 513,15 ha se suprapune cu aria natural ă protejat ă ROSCI0129 - Nordul Gorjului de Vest; - suprafată de 2765,95 ha se suprapune cu aria natural ă protejat ă ROSCI0063 - Defileul Jiului (Parcul Naţional Defileul Jiului); e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu – s-au luat în considerare prevederile: Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; Directiva Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice; Ordinul MMP nr.2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România 2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în sp ecial, la: a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor – Amenajamentul propune lucrări silvice pentru următorii 10 ani, lucrări care au ca scop: gestionarea durabilă a pădurii; creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor; b) natura cumulativă a efectelor – nu este cazul; c) natura transfrontieră a efectelor - nu este cazul; d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor) – nu este cazul; e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate) – lucrările silvice sunt propuse pe suprafeţe limitate de teren, eşalonate pe 10 ani. f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: - caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural – nu este cazul; - depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului – nu este cazul; - folosirea terenului în mod intensiv – nu este cazul; g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Pentru creşterea valorii efectivelor speciilor de vânat şi conservarea resurselor cinegetice, amenajamentul recomandă: - menţinerea efectivelor de vânat la niveluri optime; - asigurarea liniştii şi hranei vânatului; - combaterea dăunătorilor vânatului şi menţinerea unui echilibru optim între vânatul răpitor şi cel nerăpitor.

Pentru activitatea de pescuit, amenajamentul recomandă acţiuni constante pentru combaterea şi prevenirea braconajului şi executarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase, în concordanţă cu normele în vigoare, astfel încât cursurile de apă să fie afectate cât mai puţin posibil.



17/12

Amenajamentul recomandă recoltarea cu atenţie a corpurilor de fructificaţie, pentru a nu se vătăma miceliul şi, de asemenea, interzicerea păşunatului în pădure, (pentru a se favoriza răspândirea sporilor, nu se vor recolta toate corpurile de fructificaţie). Măsuri pentru menţinerea stabilităţii şi biodiversităţii ecosistemelor şi speciilor: � conducerea arboretelor la vârste de peste 100 ani, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din sămânţă; � conservarea unor arborete cu un potenţial genetic deosebit, în sistemul rezervaţiilor de seminţe forestiere şi al resurselor genetice forestiere; � recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor pe care le găzduieşte � realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se îmbunătăţească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea; � promovarea compoziţiilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material seminologic de provenienţă locală; � planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuităţii recoltelor pe durate de 100-110 ani, care să permită realizarea unui mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, lucru benefic în primul rând pentru menţinerea şi dezvoltarea populaţiilor de animale de talie medie şi mare; � luarea unor măsuri pentru prevenirea incendiilor; � păstrarea a minim 5 arbori, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc); � păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări si mamifere mici; � menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei; � adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale si de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure; � în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri, compoziţiile ţel si compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării naturale � se interzice organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bârloguri în perioadea noiembrie – martie; � este interzisă degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apa; � se interzice depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare în zone umede; � traversarea pâraielor cu buşteni se va face obligatoriu pe podeţe de lemn iar platformele primare şi organizările de şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 de metrii de albia minoră a pâraielor.

• tăierile se vor executa în aşa fel încât să se protejeze şi să se promoveze

seminţişurile deja existente iar arborii cu coroane mari să fie orientaţi în cădere in afara zonelor cu seminţiş;

• să se materializeze şi să se respecte traseele pe care au voie să circule tractoarele forestiere şi să se aplice strict prevederile legale pentru prejudicierea seminţişului;



18/12

• să se înlăture în timp util seminţişurile neutilizabile, executându-se totodată lucrările de recepare a seminţişurilor rănite de fag;

• să se urmărească mersul regenerării naturale şi al seminţişurilor naturale deja existente prin lucrările de ajutorare a regenerări naturale;

Obliga ţiile titularului: � Se vor notifica custozii ariilor naturale protejate cu zece zile înainte de începerea

lucrărilor care se suprapun cu ariile naturale protejate. � Se va notifica APM Gorj în situaţia în care intervin modificări de fond care au stat la

baza emiterii prezentei decizii.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvat ă. APM Gorj a asigurat accesul liber al publicului la informaţie prin:

� Anunţuri publicate de OCOLUL SILVIC RUNCU în ziarul Pandurul de Gorj în data de 06.02.2014 şi în data de 10.02.2014 privind depunerea notificării în vederea obţinerii avizului de mediu;

� Documentaţia de susţinere a solicitării şi completările ulterioare, au fost accesibile consultării publicului pe toată durata derulării procedurii de reglementare la sediul OCOLULUI SILVIC RUNCU ;.

Nu au existat comentarii/contestaţii din partea publicului interesat/potenţial afectat pe parcursul procedurii de reglementare.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativ ă şi contencios

administrativ. Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată

într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca , din punct de vedere procedural sau substanţial , actele , deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului , care fac obiectul participării publicului în procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe , prevăzute de HG 1076/2004, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului , care fac obiectul participării publicului în procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe , se atacă odată cu decizia etapei de încadrare .

Se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente şi organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia în vigoare, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim. Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim , trebuie să solicite autorităţii publice emitente , în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei etapei de încadrare revocarea respectivei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită .



19/12

ŞEF SERVICIU AVIZE , ACORDURI , AUTORIZATII Dr. Ing. Ina Liliana BLIDEA Întocmit , Ludmila Liana BARDAN

Date post:	13-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	27 times
Download:	0 times

Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice Agenţia...

Documents