RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmms-old.anpm.ro/files/APM...

WESSLING Bucuresti , 030961 Bd. Decebal nr.1 Bl. H2, sc.2 et.4 ap.50, sector3, Tel: +40 374 008 470 Fax: +40 21 32 00 265, [email protected]

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

pentru obiectivul

“Complex Agrement, Sport si Ansamblu Rezidential”-

- Faza 1.1-

Sântana de Mureș, Judet Mures

Septembrie 2011

2

ELABORATORI

ecolog Iulian RUSU

ing. chim. Mariana Hasegan

Director

ing. Ioan HASEGAN

3

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE ...................................................................................................................... 5

I.1. Informaţii despre titularul proiectului ..................................................................................................... 5

I.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului

la acest studiu ............................................................................................................................................. 5

I.3. Denumirea proiectului ............................................................................................................................ 6

I.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia: construcţie, funcţionare,

demontare/dezafectare/închidere/postînchidere), durata de functionare .................................................... 6

I.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei

necesare asigurării producţiei ..................................................................................................................... 9

I.6. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice ................................. 10

I.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă . 10

I.8. Localizarea geografică şi administrativă .............................................................................................. 17

I.9. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în

zona amplasamentului proiectului ............................................................................................................ 17

I.10. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice,

culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară etc.; ................. 19

I.11. Descrierea si analiza principalelor alternative .................................................................................... 19

I.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existenta .......................... 22

II. PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................................................. 24

II.1.Procese tehnologice de producţie ......................................................................................................... 24

II.2. Activitati de dezafectare ...................................................................................................................... 24

III. DESEURI ........................................................................................................................................ 24

IV. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA: .............................. 29

IV.1. Apa ..................................................................................................................................................... 29

IV.2. Aerul .................................................................................................................................................. 43

IV.3. Solul si subsolul ................................................................................................................................. 53

IV.4. Biodiversitatea ................................................................................................................................... 57

IV.5. Peisajul ............................................................................................................................................... 61

4

IV.6. Mediul social si economic ................................................................................................................. 62

IV.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ............................................................................... 62

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI ...................................... 63

VI. MONITORIZARE .......................................................................................................................... 67

VII. SITUATII DE RISC ....................................................................................................................... 68

VII.1. Riscuri naturale ................................................................................................................................. 68

VII.2. Accidente potentiale ......................................................................................................................... 68

VIII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .............................................................................................. 69

IX. CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................................................ 69

X. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ..................................................................................... 71

Anexe

Piese scrise: - Certificat de urbanism; - Hotarare PUZ; - Avize; - Date tehnice privind ministatiile de epurare locala

Piese desenate: - Planuri de amplasare in zona si localizare zone protejate; - Planuri de situatie; - Harti dispersie; - Planuri alimentare cu apa si canalizare; - Profil hidrogeologic zona; - Planuri case;

5

I. INFORMAŢII GENERALE

I.1. Informaţii despre titularul proiectului

S.C. SANTANA RESIDENTIAL PARK S.R.L. -, reprezentata prin Director JOHN TATE. inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/1289/08.02.2010 Cod Unic de Inregistrare RO 26495019 sediul in Municipiul Bucuresti, Sector 5, Calea 13 Septembrie nr. 90, “Grand”

Multifunctional Complex, et. 7, camera 7.01.12 Tel: 0730/530.898; 0728/211.090 E-mail: : [email protected] www.transylvaniaresort.ro

Reprezentanti legali/imputerniciti, cu date de identificare; Imputernicit: arh. IOANA SOLTUZ, NOLAN TATE STEVENSON ARHITECTI SRL, Bucuresti, Bdul. Regina Maria nr. 32, et. 1

CI seria RT nr. 561106, eliberat de SPCEP Biroul 1 S4, la 28.05.2008 Cu domiciliu in Bucuresti, Sector 4, Bdul. C-tin. Brancoveanu nr. 9, bl. B14, Sc. 3,

et. 3, ap 68 Tel: 0742/458.498

E-mail: [email protected]

I.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu

S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L – reprezentata prin Director IOAN HASEGAN

inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J26/590/2003 Cod Unic de Inregistrare RO15444907 Cu sediul in Tg.Mureş, str.Pavel Chinezu, nr.10 Tel: 0265/212/953; Fax: 0265/206 419 E-mail: [email protected]

WESSLING ROMANIA S.R.L este inregistrata la Ministerul Mediului si Padurilor in “Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului”, pozitia 2, din data de 17.11.2009, pentru realizarea de: RM, RIM, BM, RA, EA

6

I.3. Denumirea proiectului

“Complex Agrement, Sport si Ansamblu Rezidential”-- Faza 1.1- Sântana de Mures, Judet

Mures.

I.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere), durata de functionare

Pentru terenul pe care se va dezvolta proiectul propus prin prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, faza 1.1. din proiectul general aprobat prin PUZ, a fost eliberat Certificatul de Urbanism nr. 287/05.10.2010, in scopul construirii Fazei 1.1 a obiectivului de investitii mentionat mai sus, obiectul prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Terenul aferent Fazei 1.1, in suprafata de 82100 mp este inscris in Cartea Funciara sub numarul cadastral 51774.

Realizarea investitiei se va face etapizat, in faze de proiectare si executie succesive, conform Planului de Situatie Propus anexat:

- Lucrari construire cca. 62 locuinte individuale, avand regimul de inaltime maxim P+2E(P+1E in majoritate), reprezentand prima faza a zonei rezidentiale

- Lucrari de amenajare a incintei - alei, drumuri, parcaje, platforme si spatii verzi - Lucrari extindere retele utilitati si racordare imobile propuse la retelele utilitare - Lucrari amenajare „Golf driving range” – constand in zona de antrenamente golf, pe

o suprafata de cca 3 ha, care urmeaza a fi relocat in fazele urmatoare - Construire spatii comerciale pentru deservirea ansamblului rezidential - Construire spatii servicii – gradinita, centru medical - Construire si amenajare spatii pentru sport si recreere – terenuri tenis, piscine etc. - Lucrari de imprejmuire locuinte individuale

Proiectul se va realiza secvential, construindu-se sucessiv cateva locuinte individuale ce se

vor vinde. In paralel se vor realiza utilitatile si caile de acces aferente si ulterior spatiile de servicii, comerciale si de recreere.

Lucrarile efective ce se vor realiza in timpul constructiei sunt : - Excavari de fundatii si structuri pentru constructii si utilitati ; - Constructia efectiva utilizand beton, caramida/BCA, lemn, alte materiale specifice; - Extinderea si realizarea retelelor de utilitati : gaze, alimentare cu apa, energie

electrica, telecomunicatii - Realizare cai de acces, nivelare, compactare, acoperire cu material rulant; - Amenajarea spatiilor verzi

7

Durata de realizare a proiectului va fi de minim un an, in functie si de dinamica din domeniul imobiliar. Durata de functionare, fiind vorba de o zona rezidentiala, este de minim 50 de ani, practic nedefinita.

Terenul rezervat zonei rezidentiale, va fi impartit in loturi aferente fiecarei locuinte, cu

suprafete cuprinse intre 350 si 1000 mp. Latimea loturilor va fi, de asemenea variabila, fiind cuprinsa intre 14 si 30 m.

Fiecare locuinta va beneficia de minimum un loc de parcare in garaj, acesta fiind integrat corpului constructiei locuintei, si un spatiu pentru un al doilea loc de parcare, in incinta lotului propriu.

Ansamblul va beneficia de toate utilitatile necesare, prin extinderea retelelor de instalatii existente in zona sau dezvoltarea proprie de utilitati.

Din punct de vedere volumetric si al plasticii de fatada, se doreste atingerea unei anumite diversitati, pastrand insa o nota unitara a intregii zone rezidentiale.

Din punct de vedere constructiv, locuintele individuale se vor realiza fie din zidarie de caramida / BCA, cu stalpisori si centuri din beton armat, fie pe structura din lemn.

Acoperisul va fi tip sarpanta, cu structura din lemn ignifugat si fungicizat. Structura este alcatuita din popi de lemn, grinzi, pane si capriori cu interax de 60cm. Invelitoarea este din tigla.

Fundatiile vor fi din beton, izolate sau continue. Conform studiului geotehnic, fundarea se realizeaza in stratul de praf argilos nisipos de

culoare galbuie, gasit la o adancime cuprinsa intre 0.70 si 3.00m, avand o presiune conventionala de Pconv.=250kPa.

Fundatiile sunt realizate din talpi continue de beton simplu C8/10 si sunt legate cu o grinda din beton armat perimetrala, la partea superioara. Structura de rezistenta a suprastructurii este din zidarie simpla de 25cm grosime, legata la partea mediana si superioara cu centuri de beton armat. Centura mediana are o sectiune de 25x30cm iar cea superioara 25x20cm. Centura superioara urmeaza pantele de 35º ale acoperisului.

Planseul peste parter este realizat dintr-o dala de beton armat de 15cm grosime. Elementele de beton ale suprastructurii ( centuri+dala ) au marca de beton C12/15. Scara de acces la etaj are o structura de lemn. Compartimentarile interioare vor fi realizate din zidarie de caramida / BCA, pe structura

de lemn sau din gips carton pe structura metalica. Ferestrele si usile exterioare vor avea tamplarie din lemn sau PVC, cu rupere de punte

termica si geamuri termopan. Izolarea termica si hidroizolatia vor fi omogene pe intreaga suprafata cladirilor si vor fi

incluse atat in sistemul invelitorii, cat si in sistemul fatadelor si fundatiilor, asigurand confortul necesar unei bune functionari si comportari in timp. La exterior, cladirile vor fi protejate perimetral cu trotuare avand latimea de minim 80 cm.

Fiecare lot va fi imprejmuit cu gard din lemn. Pe laturile posterioare si pe lungimi de cca. 2/3 din limitele laterale, acesta va avea inaltimea de cca. 1.80 m, in timp ce in partea anterioara a lotului, gardurile vor avea inaltime mica, de cca 90 cm.

Zona rezidentiala va beneficia de toate dotarile necesare asigurarii unui standard ridicat de confort, precum si de facilitati da agrement (teren de tenis, piscina), servicii (gradinita, servicii medicale) si spatii comerciale.

8

In conformitate cu HG 766/1997 Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, categoria de importanta a constructiei este D (constructii de importanta redusa).

Circulaţia vehiculară se propune a se desfăşura pe drumurile publice cu extinderea propusă. Actuala stradă care străbate comuna Sântana de Mureş, DC 146, recent modernizată prin asfaltare, este capabilă a satisface necesarul volumului de circulaţie prevăzut pentru „zona golfului” datorită elementelor geometrice existente suficient dimensionate.

Străzile propuse în zona terenurilor de golf şi în zona rezidenţială, conform prezentului proiect, se încadrează conform normelor tehnice în categoria drumurilor vicinale, drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, clasa tehnică V, numărul de benzi de circulaţie 2, lăţimea benzii de circulaţie 2,75 m, viteza de proiectare 40 km/h.

Aceste drumuri, din interiorul zonei, vor fi racordate la reţeaua de străzi secundare ale localităţilor Chinari, Curteni, cu posibilitate de acces din localităţile Porumbeni, Glodeni, Sântana de Mureş, la drumuri de categoria III, IV şi străzi secundare.

Circulaţia pietonală, între drumul carosabil şi limita loturilor este asigurată pe trotuarele propuse, paralel cu fâşia carosabilă, de min. 1,0 m lăţime.

Staţionarea autovehiculelor se admite în interiorul parcelelor şi pe locurile de parcare propuse.

Pe ambele laturi ale drumurilor se prevăd, în prima etapă, câte un şanţ, pentru curgerea apelor meteorice sau canalizare.

PARAMETRI TEHNICO - FUNCTIONALI:

a. Regimul de înălţime Regimul de înalţime maxim propus s-a stabilit în funcţie de destinaţia clădirilor: -zona destinaţie pentru case individuale pe parcele, Hmax = P+1, P+2 -zona destinata locuinţelor colective, Hmax = P+2, P+3 -zona destinata cladirilor în zona centrală, Hmax = P+3, P+4

b. Regimul de aliniere a construcţiilor La stabilirea regimului de aliniere s-a ţinut cont de funcţiunea clădirilor propuse, de

efectele compoziţionale. Construcţiile se vor retrage la minim 5 m faţă de aliniament (spre stradă) si de limita

posterioara şi la 2,00 m faţă de limitele laterale.

c. Modul de utilizare a terenului Pentru caracterizarea modului de utilizare a terenului s-au stabilit valorile maxime privind

procentul de ocupare a terenului, P.O.T. şi coeficientul de utilizare al terenului, C.U.T. Valorile acestor indicii s-au stabilit în funcţie de destinaţia clădirilor şi regimul de înălţime. Procentul de ocupare a terenului P.O.T., exprimă raportul dintre suprafaţa ocupată la sol de

clădiri şi suprafaţa terenului considerat. Coeficientul de utilizare a terenului, C.U.T., exprimă raportul dintre suprafaţa desfaşurată a

clădirilor şi suprafaţa terenului considerat. -zona locuinţelor individuale P.O.T. = 30%; C.U.T. cca. 1,00 -zona locuinţelor colective P.O.T. = 35%; C.U.T. cca. 1,50 -zona centrală P.O.T. = 40%; C.U.T. cca. 1,50

9

Bilantul teritorial - suprafata totala, suprafata construita (cladiri, accese), suprafata spatii verzi, numar de locuri de parcare (daca este cazul) m2 %Suprafata totala teren 82100.00 100.00 Suprafata construita 7232.14 8.81Suprafata desfasurata totala 25194.21 -Drumuri 8382.00 10.22Trotuare + alei pietonale 3807.11 4.63Spatii verzi 62678.75 76.34 Locuri de parcare ‐ 102 – in parcaje supraterane (66 pt. Locuinte – in curti; 40 pt. spatiile comerciale) ‐ 62 – in garaje individuale

I.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei In cazul de fata nu putem vorbi despre o productie propriu-zisa. Necesarul energetic consta in asigurarea caldurii si apei calde precum si asigurarea energiei electrice pentru consumatorii casnici-spatii comerciale-utilitati. Se prevede producerea energiei termice utilizand centrale termice individuale pe gaz metan. Insa alte surse nu sunt excluse (de exemplu asigurarea energiei termice din surse regenerabile: lemn, peleti, rumegus etc). TABELUL Nr. 1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitatea anuală

maxima Furnizor

Asigurarea energiei termice si electrice pentru traiul zinic si spatii de servicii

62 locuinte individuale si spatii servicii

Gaze naturale 1460 mii Nmc E-ON Gaz Energie electrică 1100 MW Electrica

10

I.6. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Produsele utilizate sunt cele specifice domeniului constructiilor, in timpul realizarii si respectiv cele de uz casnic, in timpul functionarii. TABELUL Nr. 2: Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuală/

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*)

Agregate naturale (pietris, nisip etc), asfalt, lemn, beton, acoperitori (togla, tabla), piese metalice, polistiren, vata mineral si de sticla, vopsele pe baza de apa

ND Nepericuloase

Produse pe baza de ciment si ipsos (ciment, mortar, tencuiala, sape, gleturi)

ND Periculoase in stare pulverulenta

Xi - Iritant R36, 38, 41, 43

Produse pe baza de solventi organici (vopseluri, lacuri, diluanti

ND Periculoase Inflamabil Nociv

R10 R65

Pentru toate produsele utilizate se va avea la dispozitie Fisa tehnica de securitate, gestionarea acestora facandu-se conform recomandarilor din FTS. Toate ambalajele produselor periculoase cu urme de produs vor fi tratate ca deseuri periculoase si eliminate corespunzator.

I.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Poluantii fizici care ar putea afecta mediul inconjurator in perioada de construire a obiectivului sunt zgomotul si vibratiile. Daca vibratiile vor fi resimtite pe durate scazute de timp si pe suprafete reduse, apreciind un impact negativ redus al acestora in lipsa receptorilor, zgomotul poate prezenta un impact semnficativ asupra sanatatii populatiei si ecosistemelor din zona.

In prezent zona prezinta un fond de zgomot scazut, datorita activitatilor umane restranse din zona (trafic auto pe drum judetean de legatura, activitati agricole).

La baza evaluarii impactului zgomotului au fost luate in consideratie urmatoarele acte

normative si limite: ‐ ORDINUL nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind

mediul de viaţă al populaţiei. Acesta prevede ca amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor face în

11

aşa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei. Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB(A) şi curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

‐ STAS 10009-88: Acustica in constructii-acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.

TABELUL Nr. 3 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban

Spatiul considerat Nivel de zgomot echivalent Lech

dB(A)

Valoarea curbei de

zgomot, Cz, dB

Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic

45 40

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 75 70 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 65 60

Incinta industriala 65 60 Parcaje auto 90 *) 85

Parcaje auto cu statii service subterane 90 85 TABELUL Nr. 3 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul urban

Spatiul considerat Nivel de zgomot echivalent Lech

dB(A)

Valoarea curbei de

zgomot, Cz, dB

Parcuri 60 55 Zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-

climatic 45 40

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 85 80 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 70 65

Parcaje auto 90 85

‐ HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de

echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Hotararea reglementeaza zgomotul maxim produs de diverse utilaje si echipamente, inclusiv cele utilizate in timpul constructiei si ulterior in timpul utilizarii ansamblului residential. Astfel, luand in calcul diverse utilaje ce pot fi utilizate rezulta ca nivelul de zgomot produs de acestea (la sursa) nu ar trebui sa depaseasca 106 dB in timpul constructiei si 103 dB in timpul utilizarii. Aceste nivele maxime se vor produce pe durata scurta de timp.

12

‐ HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot. Valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot si presiunea acustica de vârf sunt fixate dupa cum urmeaza:

a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) si, respectiv, p(vârf) = 200 Pa (140 dB(C) cu valoarea de referinta 20 µPa) ; b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) si, respectiv, p(vârf) = 140 Pa (137 dB(C) cu valoarea de referinta 20 µPa) ; c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) si, respectiv, p(vârf) = 112 Pa (135 dB(C) cu valoarea de referinta 20 µPa)

‐ Referitor la ecosistemele protejate, nu exista limite in legislatie privind protectia biodiversitatii. Studiile in domeniu sunt putine si nu exista o concordanta de pareri privind nivelul de zgomot de la care se produc efecte adverse asupra vietii salbatice, datorita si sensibilitatilor diferite a diverselor specii, precum si unui fond de zgomot natural in mediu, uneori destul de puternic. Se apreciaza insa ca la nivel de zgomot sub 70-80 dB datorita surselor externe nu se produce un impact negativ semnificativ asupra vietii salbatice.

Pentru estimarea zgomotului la diferite distante s-a luat in consideratie atenuarea zgomotului

din cauza divergenţei geometrice Adiv (descreşterea zgomotului odată cu creşterea distanţei de propagare) calculată pe baza propagării sferice de la o sursă punctiformă în câmp liber (se exprimă în dB). Exista si alte tipuri de atenuari (absorbţia atmosferică, efectul de sol, atenuarea datorita cladirilor si perdelelor de vegetatie), dar in cazul nostru distanta ramane cel mai important factor de atenuare. Conform OM 678/2006:

‐ Adiv = [20 lg(d/d0) + 11] ‐ L2 = L1 - Adiv ‐ Unde: ‐ d – distanţa între sursă şi receptor, exprimată în metri; ‐ d0- distanţa de referinţa (= 1m) ‐ Adiv- atenuare zgomot ‐ L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 =1m) ‐ L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă

Tabel nr..4 – estimare zgomot

Nivel zgomot la sursa (dB)

Nivel zgomot calculat la 10 m de sursa



Nivel zgomot calculat la 240 m de sursa (zona naturala protejata)

120 db – nivel maxim activitati de constructie

89 75 69 61

103 db – nivel maxim activitati rezidentiale scurta durata

72 58 52 44

75 db – nivel maxim uzual activitati rezidentiale ziua

44 30 24 16

13

Perioada de constructie a obiectivului

Surse de zgomot si vibratii

- Circulatia mijloacelor de transport in cadrul santierului; - Functionarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor in cadrul santierului de lucru. Impactul zgomotului si vibratiilor pe durata lucrarilor de executie are caracter temporar. Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, cat si a datelor prezentate

in literatura de specialitate, se estimeaza ca in santier si in zona fronturilor de lucru se genereaza niveluri de zgomot de pana la 120 dB(A), pentru interval scurte de timp.

Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt, etc.) se presupune ca vor fi folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si 40 tone. Se estimeaza ca cele mai multe din vehicule vor avea sarcina de 16 t. Evolutia nivelului sonor va depinde de evolutia lucrarilor si de mutarea fronturilor de lucru.

Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere, se poate face afirmatia ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinta de 24 ore, de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20. Se inregistreaza nivele echivalente de zgomot de 60 - 62 dB(A) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100 si mai mult de 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de cca 200.

Impactul potential asupra mediului In perioada constructiei obiectivului receptorii afectati pot fi: - Zona naturala protejata aflata la cca 240 m Est de limita amplasamentului; - Case deja construite si locuite, daca constructia obiectivului este secventiala; - Zonele locuite apropiate (Chinari sau Glodeni) daca vor fi traversate de catre

autovehicule grele de transport. Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucru. Conform evaluarii de mai sus constatam ca zona naturala protejata este protejata datorita

distantei. Pentru zonele deja construite si locuite este posibil ca in perioada de executie a lucrarilor sa

se inregistreze local depasirea limitelor de zgomot. Masuri de protectie - Se recomanda Antreprenorului sa adopte un program de lucru, eventual in colaborare

cu autoritatile locale, astfel incat sa nu afecteze populatia si ecosistemele din vecinatatea proiectului. Se vor respecta orele de liniste prevazute in lege.

- Utilizarea de utilaje si instalatii moderne, cu un nivel scazut de zgomot generat; - Organizarea de santier se va imprejmui pentru a se limita depasirea spatiului strict

necesar si pentru a limita impactul asupra ecosistemelor din zona; - Organizarea de santier nu se va amplasa in vecinatatea ariilor protejate; - In caz de zgomot puternic personalul va fi dotat cu mijloace individuale de protectie la

zgomot; - Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce vor ocoli zonele locuite.

14

Perioada de operare a obiectivului

Surse de poluare sonora - traficul auto; - activitatile desfasurate in spatiile rezidentiale si de agrement; - activitatile desfasurate in spatiile comerciale si de servicii;

Impactul asupra mediului In perioada functionarii obiectivului receptorii afectati pot fi: - Zona naturala protejata aflata la cca 240 m Est de limita amplasamentului; - Zona rezidentiala; Conform evaluarii de mai sus constatam un nivel scazut de zgomot in zona naturala

protejata datorita distantei. Pentru zonele locuite in mod normal limitele de zgomot legale sunt respectate. Se apreciaza ca prin specificul obiectivului nu se va genera un nivel de zgomot care sa

afecteze populatia si ecosistemele din zona in timpul functionarii acestuia Masuri de protectie/diminuare a impactului - Intretinerea corespunzatoare a carosabilului pentru a asigura un rulaj cu nivel scazut de

zgomot a autovehiculelor; - Instaurarea de limite de viteza si restrictii de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora

pentru autovehicule; - Instaurarea unui program de aprovizionare si functionare a spatiilor comerciale si de

servicii; - Restrictionarea utilizarii de surse importante de zgomot in exteriorul cladirilor. - Restrictionarea opririi, stationarii si parcarii vehiculelor in vecinatatea ariilor protejate

cu exceptia situatiilor de urgenta;

Concluzii - In timpul realizarii obiectivului impactul negativ datorat zgomotului si vibratiilor

asupra ecosistemelor protejate este nesemnificativ; - In timpul realizarii obiectivului, cu toate masurile de protectie propuse, poate exista un

impact negativ produs de zgomot asupra imobilelor deja construite si locuite, daca acestea exista, impact inerent activitatii de santier. Masurile propuse vor duce la diminuarea impactului prin controlul duratei si intervalului in care acesta se va produce.

- In timpul functionarii obiectivului impactul negativ datorat zgomotului si vibratiilor asupra zonelor locuite si ecosistemelor protejate, cu luarea masurilor de diminuare propuse, este redus.

15

Tabel nr. 5. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării

Sursa de poluare Nr. surse de poluare

Pol

uar

e m

aximă

per

misă

(lim

ita

max

imă

adm

isă

pen

tru

om

şi m

ediu

) Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Pe zona

obiectivului

Pe

zon

e d

e p

rote

cţie

/ res

tricţi

e af

eren

te o

bie

ctiv

ulu

i, co

nfo

rm

legi

slaţ

iei î

n v

igoa

re

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu

luarea în considerare a poluării de fond

Fără

măs

uri

de

elim

inar

e/ r

edu

cere

a

pol

uăr

ii

Cu

imp

lem

enta

rea

măs

uri

lor

de

elim

inar

e/ r

edu

cere

a

pol

uăr

ii

Zgomot


Circulatia mijloacelor de

transport in cadrul santierului;

Functionarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor in cadrul santierului de lucru

NA

Loc de munca: L(EX, 8h) = 87 dB(A)Lvarf: 135 dB(C) Zone locuite: 50 db(A)(ziua) 40 db(A)(noaptea) Zone natural protejate:70-80 dB

<120 dB loc de munca

NA

70-90 dB zone deja locuite <61 dB zona naturala protejata

70-90 dB zone deja locuite cu control durata si interval producere <44dB zona naturala protejata

.

Organizarea de santier nu se va amplasa in zona ariilor protejate;Se vor utiliza utilaje si vehicule performante, cu un nivel redus

de zgomot si de noxe; Organizarea de santier se va imprejmui pentru a se limita

depasirea spatiului strict necesar si pentru a limita impactul asupra

ecosistemelor din zona Perioada de lucru va evita intervalele sensibile pentru

ecosisteme Masuri protectie muncitori

16

Perioada de operare a

obiectivului

Trafic auto; Activitatile desfasurate in spatiile rezidentiale si de

agreement; Activitatile desfasurate in spatiile comerciale si de

servicii

NA

Zone locuite: 50 db(A)(ziua) 40 db(A)(noaptea) Zone natural protejate:70-80 dB

44-75 dB 45-65 dB(A)

50-70 dB zona locuita <44dB zona naturala protejata

25-45 dB zona locuita control durata si interval producere <20dB zona naturala protejata

Intretinerea carosabilului pentru a asigura un rulaj cu nivel scazut

de zgomot a autovehiculelor; Instaurarea de limite de viteza si

restrictii de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora

pentru autovehicule;

Instaurarea unui program de aprovizionare si functionare a

spatiilor comerciale si de servicii;

Restrictionarea utilizarii de surse

de zgomot in exteriorul cladirilor

Restrictionarea opririi,

stationarii si parcarii vehiculelor in vecinatatea ariilor protejate cu

exceptia situatiilor de urgenta

Nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante

17

I.8. Localizarea geografică şi administrativă Zona studiată este amplasată în zona nord - estul teritoriului administrativ al comunei

Sântana de Mureş, la limita nordică a localităţii Chinari. Terenul este inclus in intravilanul localitatii Sântana de Mures, conform PUZ aprobat prin HCL 55/2009.

Terenul aferent Fazei 1.1, in suprafata de 82100 mp este inscris in Cartea Funciara sub numarul cadastral 51774.

În prezent, terenul studiat este delimitat de urmatoarele vecinatati si artere: - In partea de Nord – teren proprietate privata a S.C. SANTANA RESIDENTIAL

PARK S.R.L.; - In partea de Est - teren proprietate privata a S.C. SANTANA RESIDENTIAL PARK

S.R.L.; - In partea de Sud – teren agricol, proprietate privata; - In partea de Vest de un drum cu caracter intercomunal, care face legatura intre

localitatile Chinari spre Glodeni. Acest drum este parţial împietruit, slab întreţinut, are o lungime de 1,17 km şi o lăţime generală de 4,00 m. Din acest drum se deschid câteva drumuri de deservire de câmp, dintre care şi drumul spre o livadă şi un cimitir mai mic de 0,01 ha.

- la cca 400-500 m directie sudica se afla zona locuita din Chinari.

Prin amplasarea sa si activitatea propusa proiectul nu cade sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001;

I.9. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Proiectul ce face obiectul prezentului raport reprezinta practic o faza dintr-un proiect

viitor mai complex de realizare a unui ansamblu rezidential in zona, proiect ce a facut obiectul Planului Urbanistic Zonal „Complex de agrement, sport si zona rezidentiala - Comuna Sântana de Mureş, Judeţul Mureş”, aprobat conform Hotararii Consiliului Local al Comunei Sântana de Mureș nr. 55 din 2009. Terenul ce face obiectul PUZ-ului are o suprafata de 373,28 ha, din care 254,7 ha sunt in proprietatea beneficiarului.

Conceptul vizeaza realizarea pe un teren de cca. 300 ha din comuna Sântana de Mures, judetul Mures, a unui ansamblu multifunctional, cuprinzand un teren de golf cu 27 cupe, completat de o zonă de cazare, respectiv mai multe zone de recreere cu caracter sportiv (aproximativ 120 camere de hotel, bar şi restaurant, bazin de înot, spa, sală fitness şi alte facilităţi, sală de conferinţe, clădiri destinate terenului de golf). Restul terenului va fi rezervat unei zone rezidenţiale, cu clădiri de locuit tip vile şi case de vacanţă (regim de inaltime max. P+2), sau cu clădiri cu apartamente (regim de inaltime max. P+3), precum şi alte dotări necesare: străzi, parcuri, zone verzi, zone de loisir, oglinzi de ape, etc.

Ansamblul va beneficia de toate utilitatile necesare, prin extinderea retelelor de instalatii existente in zona, precum si de spatii de parcare in incinta, la nivelul terenului.

18

Ca dezvoltare viitoare a proiectului se prevede completarea pana la faza 1, pe o suprafata de cca 120 ha, urmand ca pe viitor sa se dezvolte intreg proiectul conform planurilor anexate. Trebuie inteles ca ulterior aplicarii fazei 1.1 exista flexibilitate in privinta succesiunii partilor din proiectul general ce vor fi realizate, bineinteles cu aplicarea prevederilor din PUZ. Practic prin realizarea fazei 1.1 se doreste ca beneficiarul sa-si creeze o baza de pornire in dezvoltarea intregului proiect aprobat prin PUZ. Prin realizarea acestei faze se doreste rezolvarea catorva probleme privind:

‐ Pbtinerea de informatii despre interesul si tendinte pe piata imobiliara pentru dezvoltarea viitoare a acestui proiect;

‐ Asigurarea unui punct de pornire pentru asigurarea utilitatilor si dezvoltarea infrastructurii in zona;

Zona rezidentiala va fi compusa din locuinte individuale, cu un regim de inaltime maxim

de P+2E (P+1E in majoritate). Se propune proiectarea a 6 tipuri principale de locuinte, avand suprafete intre 80 si 180 m2

Construcţiile vor avea urmatoarele dimensiuni, dupa cum urmeaza :

‐ Casa tip 1 : lungime de 6.90 m, latime de 9.35 m, suprafata construita parter de 62,00mp si suprafata construita desfasurata de 104.78mp. (inaltime maxima 6.76 m de la cota ±0.00); - Casa tip 2 : lungime de 9.35 m, latime de 7.30 m, suprafata construita parter de 64.47mp si suprafata construita desfasurata de 128.94mp. (inaltime maxima 6.76 m de la cota ±0.00); - Casa tip 3 : lungime de 8.55 m, latime de 10.60 m, suprafata construita parter de 83,86mp si suprafata construita desfasurata de 147,55mp. (inaltime maxima 7.58 m de la cota ±0.00); - Casa tip 4 : lungime de 10.60 m, latime de 8.55 m, suprafata construita parter de 84,80mp si suprafata construita desfasurata de 169,60mp. (inaltime maxima 7.15 m de la cota ±0.00); - Casa tip 5 : lungime de 9.90 m, latime de 11.00 m, suprafata construita parter de 98,18mp si suprafata construita desfasurata de 173,91mp. (inaltime maxima 6.76 m de la cota ±0.00); - Casa tip 6 : lungime de 10.50 m, latime de 11.00 m, suprafata construita parter de 99,57mp si suprafata construita desfasurata de 199,14mp. (inaltime maxima 7.27 m de la cota ±0.00);

Regimul de înalţime maxim propus s-a stabilit în funcţie de destinaţia clădirilor:

- zona destinaţie pentru case individuale pe parcele, Hmax = P+1, P+2 - zona destinata cladiri publice, Hmax = P+3, P+4

Zona de antrenament a terenului de golf va avea o suprafata de cca. 3 ha. Aceasta

urmeaza a fi relocata, in fazele ulterioare ala proiectului, odata cu realizarea completa a terenului de golf.

In afara de acestea, se mai propune realizarea a cca. 5-10 locuinte individualizate, in suprafata de cca. 250 mp fiecare.

19

I.10. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară etc.;

Utilizarea curenta a terenului

Folosinta actuala a terenului este agricola si pasunat. Cea mai mare parte a terenului este in prezent neexploatata agricol.

Infrastructura existenta In prezent zona care face obiectul prezentului proiect, nu dispune de reţele de alimentare cu

apa, gaze naturale, energie electrica, retele de canalizare, telecomunicatii, existand in momentul de fata alternative privind asigurarea alimentarii cu apa si a canalizarii apelor uzate:

Singura infrastructura existenta in momentul de fata, este drumul care strabate comuna Sântana de Mures, DC 146, recent modernizata prin asfaltare, fiind capabila a satisface necesarul volumului de circulatie prevazut datorita elementelor geometrice existente suficient dimensionate.

Valori naturale, istorice, culturale, arheologice Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate elemente de patrimoniu istoric, cultural

sau arheologic. Totusi avand in vedere ca in zona au fost descoperite unele vestigii arheologice, intre Santana Residential Park SRL si Muzeul Judetean Mures a fost intocmit un contract de supraveghere arheologica, pe perioada efectuarii lucrarilor pentru care se solicita Autorizatia de Construire. In cazul in care, pe parcursul efectuarii lucrarilor de construire, se descopera in teren elemente care prezinta interes din punct de vedere arheologic, se vor intrerupe lucrarile de construire si se va proceda la descarcarea arheologica a sitului.

Arii naturale protejate/zone protejate In apropierea terenului aferent Fazei 1.1, la cca 240 m directie estica, se afla Situl

Padurea Glodeni, cu o suprafata de 1091 hectare, arie naturala protejata de importanta comunitara, parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România.

I.11. Descrierea si analiza principalelor alternative Avand in vedere specificul proiectului, proprietatea asupra terenului si PUZ aprobate, nu

exista alternative de amplasament pentru acest proiect. Precizam insa ca, respectand conditiile solicitate prin PUZ, proiectul este deschis, permitand reamplasarea oricarui obiectiv prevazut a se realiza, in cadrul terenului detinut de beneficiar. Totodata exista posibilitatea ca unele obiective sa nu mai fie realizate sau sa fie realizate obiective noi/sa se modifice cele existente, cu respectarea prevederilor din PUZ. In acest fel se poate asigura flexibilitatea punerii in practica a proiectului, atat fata de cerintele potentialilor clienti cat si pentru a raspunde eventualelor cerinte ale autoritatilor si furnizorilor de utilitati.

20

Alternativele studiate au fost: 1. Realizarea alimentarii cu apa prin solutii locale (puturi) 2. Realizarea alimentarii cu apa prin extinderea infrastructurii de apa existente in localitatea

Chinari 3. Realizarea tratarii si evacuarii apelor uzate prin solutii locale (ministatii de epurare locale)

cu evacuare in sol 4. Realizarea tratarii uzate prin solutii locale (ministatii de epurare locale) cu evacuare in curs

de apa permanent 5. Realizarea tratarii si evacuarii apelor uzate prin extinderea infrastructurii de canalizare

existente in com. Chinari

Pentru analiza posibilitatii de alimentare cu apa s-a realizat un Studiu Hidrogeologic. Lucrarile de cercetare hidrogeologice intreprinse in cursul lunilor aprilie-mai 2011, au constat din executia a doua foraje hidrogeologice de explorare (25 m si 35 m), amplasate pe un profil perpendicular pe directia raului Mures, la care se adauga pompari experimentale pentru determinarea principalelor caracteristici hidrodinamice a structurilor acvifere interceptate in acele foraje, cartari de teren privind inventarierea surselor de ape potabile din apropierea zonei studiate, analize chimice pentru determinarea principalelor caracteristici de potabilitate a apei subterane din cele doua foraje hidrogeologice. Concluziile studiului hidrogeologic au fost defavorabile alimentarii din orizontul acvifer, acesta prezentand debite mici (debite sub 0,2 l/sec) insuficiente alimentarii cu apa. Deoarece pentru alimentarea cu apa din surse locale era necesara extinderea lucrarilor de explorare la adancimi de peste 75 m, avand in vedere lipsa sigurantei asigurarii apei din puturi de mare adancime, precum si vulnerabilitatea si presiunea exercitata asupra resurselor de apa de mare adancime, s-a renuntat la idea alimentarii cu apa din puturi locale.

In continuare s-a analizat posibilitatea alimentarii cu apa prin extinderea retelei de alimentare din localitatea Chinari. In acest scop s-a realizat un Studiu de Fezabilitate ce a analizat urmatoarele variante:

VARIANTA I : - realizarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă, amplasat în localitatea Chinari,

prevăzut cu un rezervor de înmagazinare de 50 mc, amplasat pe terenul proprietate a S.C. Sântana Rezidenţial Park S.R.L., sistem care să se racordeze la conducta de distribuţie din localitatea Chinari şi care are capacitatea de a asigura debitul necesar şi pentru ansamblul rezidenţial nou proiectat (conform plan de situaţie).

VARIANTA II : - realizarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă, amplasat în localitatea Chinari,

prevăzut cu un rezervor de înmagazinare de 50 mc, amplasat pe un teren proprietate particulară, sistem care să se racordeze la conducta de distribuţie din localitatea Chinari şi care are capacitatea de a asigura debitul necesar şi pentru ansamblul rezidenţial nou proiectat (conform plan de situaţie).

Pentru ambele variante s-a realizat analiza tehnico-economica si de mediu si a rezultat ca cea mai fezabila varianta este varianta I. Pentru ambele variante impactul asupra mediului este similar. In privinta unei solutii privind apele uzate s-au analizat cele trei alternative si concluziile au fost urmatoarele:

21

1. Alternativa tratarii apelor prin solutii locale ( ministatii de epurare locale) cu drenare la sol Avantaje:

- Costuri mai scazute de punere in practica decat celelalte variante; - Flexibilitate mai mare a sistemului, cel putin ca timp de realizare;

Dezavantaje: - Posibila afectare a dinamicii acviferului si calitatii subsolului/apei in zona - Lipsa unui control centralizat asupra utilizarii instalatiilor de captare si tratare;

2. Alternativa tratarii apelor prin solutii locale (ministatii de epurare locale) cu

colectare centralizata dupa epurare si evacuare la curs de apa permanent Avantaje:

- Costuri mai scazute de punere in practica decat extinderea canalizarii din localitatile invecinate;

- Flexibilitate mai mare a sistemului, cel putin ca timp de realizare; Dezavantaje:

- Lucrari mai extinse de canalizare si realizare evacuare la curs de apa decat [rima varianta

- Lipsa unui control centralizat asupra utilizarii instalatiilor de captare si tratare; - Posibila afectare a calitatii receptorului

3. Extinderea infrastructurii de canalizare existenta in Chinari

Avantaje:

- Asigurarea unui sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate, fara a exista riscul afectarii a resurselor din zona;

- Asigurarea de apa potabila la o calitate verificata periodic; Dezavantaje:

- Lucrari extinse de excavare si instalare conducte, ce pot creste impactul asupra mediului (emisii in aer, zgomot, deseuri)

- Costuri ridicate de punere in practica. - Reteaua existenta la care se poate face conectarea nu poate prelua fluxurile de ape

uzate generate, conform Avizului eliberat de administratorul retelei, si de aici necesitatea extinderii capacitatii retelei, lucrari executate in afara administrarii beneficiarului si fara controlul acestuia

Avand in vedere cele de mai sus s-a optat pentru alternativa 2, solutia tratarii locale a

apelor uzate cu ministatii de epurare ce vor deservi intre 2 si 5 case, ministatii ce vor asigura epurarea apelor uzate menajere la nivelul prevazut in NTPA 001/2002,cu colectare centralizata si evacuare la curs de apa permanent. Pentru cresterea controlului asupra exploatarii corecte a acestor statii, se vor amplasa pe cat posibil in afara proprietatilor private aferente locuintelor iar exploatarea si intretinerea corecta a ministatiilor de epurare va fi asigurata de administratia zonei.

22

I.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin extinderea sistemului de alimentare

cu apă potabilă, amplasat în localitatea Chinari, prevăzut cu un rezervor de înmagazinare de 50 mc, amplasat pe terenul proprietate a S.C. Sîntana Rezidenţial Park S.R.L., sistem care să se racordeze la conducta de distribuţie din localitatea Chinari şi care are capacitatea de a asigura debitul necesar şi pentru ansamblul rezidenţial nou proiectat (conform plan anexat). In acest scop se vor realiza:

1. Lucrari executate in afara amplasamentului:

- a. Extinderea reţelei de distribuţie apă potabilă existentă. Reţeaua de distribuţie apă potabilă existentă pe strada Hagău din localitatea Chinari şi

care are diametrul de 63 mm şi o lungime proiectată de 64 m. Numărul total de cămine cu vane şi apometru este de 1 bucată.

- b. Staţie de hidrofor cu rezevor tampon închis pentru ridicarea presiunii. Staţia de hidrofor va avea un debit de 2,4 m3/h şi o înălţime de pompare de 60 mcol H2O

şi un rezervor tampon din material plastic.. - c. Reţea de aducţiune apă potabilă. Reţeaua de aducţiune cu apă potabilă proiectată, se va cupla la ieşirea din rezervorul

tampon , în punctul indicat pe planul de situaţie şi se va realiza din ţeavă de PEHD, SDR 11, având De 63 x 5,8 mm – 553 m.

2. Lucrari executate pe amplasament: - d. Rezervor de înmagazinare apă potabilă pentru Ansamblul Rezidenţial. Rezervorul de înmagazinare va avea o capacitate de 50 mc şi va fi amplasat în incinta

Ansamblului Rezidenţial, pe terenul proprietate a S.C. Sântana Rezidenţial Park S.R.L.. Rezervorul va fi metalic, modular, amplasat pe o fundaţie de beton.

- e. Staţie de pompare pentru reţeaua de distribuţie. Deoarece amplasamentul rezervorului nu permite alimentarea cu apă potabilă a

Ansamblului Rezidenţial prin cădere gravitaţională, este necesară creşterea presiunii apei, astfel încât să se asigure apă şi la punctele de consum cele mai dezavantajate, la parametrii optimi (debit şi presiune). Pentru asigurarea presiunii necesare a apei potabile, în această variantă este necesară construirea unei Staţii de pompare, imediat după rezervor, în incinta suprafeţei împrejmuite, în punctul indicat pe planul de situaţie.

- f. Reţea de distribuţie apă potabilă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă proiectată se va realiza din ţeavă de PEHD, SDR

17,6 având De 110 x 6,6 mm – 1.124 m şi De 90 x 3,8 mm - 828 m, total lungime conductă 1.952 metri liniari. Numărul total de cămine cu vane este de 1 bucată şi de asemenea se vor monta aerian 6 hidranţi de incendiu.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă se vor monta cămine cu vane şi aerisire şi hidranţi de incendiu, conform Normativului pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural, indicativ P 66-2001.

23

Suprafeţe de teren ocupate. Suprafaţa de teren ocupată temporar (suprafaţa ocupată de şanţuri şi de depozitele de

pământ şi materiale necesare execuţiei conductelor) şi definitiv (suprafaţa ocupată de capacele căminelor de vane) de lucrările de alimentare cu apă potabilă este următoarea :

1. teren ocupat temporar - 4.250 mp ; 2. teren ocupat definitiv - 420 mp.

Suprafeţele ocupate temporar sau definitiv aparţin Comunei Sântana de Mureş, S.C. Sântana Rezidenţial Park S.R.L. şi unor proprietari particulari.

Alimentarea cu energie electrică Energia electrica se va asigura cu o linie electrică aeriana, montata pe stâlpi din beton,

dinspre Curteni şi Chinari (cca. două posturi de transformare 20 kV/400 V). Receptorii de energie electrica prevazuti in cadrul investitiei sunt alimentati cu tensiune

monofazata.

Telecomunicatii Pentru reteaua de telefonie se vor utiliza cabluri de fibra optica, montate pe stalpi.

Alimentarea cu gaze naturale Se propune racordarea la conducta existentă la Curteni, 400 - 800 m, la Chinari 500 m, cu

acordul furnizorului. Asigurarea accesului in zona

Circulaţia vehiculară se propune a se desfăşura pe drumurile publice cu extinderea propusă. Actuala stradă care străbate comuna Sântana de Mureş, DC 146, recent modernizată prin asfaltare, este capabilă a satisface necesarul volumului de circulaţie prevăzut datorită elementelor geometrice existente suficient dimensionate

Drumurile prevazute din interiorul zonei, vor fi racordate la reţeaua de străzi secundare ale localităţilor Chinari, Curteni, cu posibilitate de acces din localităţile Porumbeni, Glodeni, Sântana de Mureş, la drumuri de categoria III, IV şi străzi secundare.

24

II. PROCESE TEHNOLOGICE

II.1.Procese tehnologice de producţie

Asa cum s-a menţionat anterior, obiectivul de investiţii ce face obiectul prezentului studiu “Complex Agrement, Sport si Ansamblu Rezidential ” face parte din categoria lucrarilor de amenjare si constructie cu caracter imobiliar si prin urmare in perioada de exploatare a acestuia nu se vor desfasura procese tehnologice de producţie de tip industrial.

II.2. Activitati de dezafectare Pentru punerea in opera a noilor construcţii in cadrul acestui obiectiv de investitii nu este

nevoie de dezafectarea nici unei constructii preexistente.

III. DESEURI

A. Deseurile produse in timpul executiei lucrarilor Stratul de sol fertil va fi decopertat şi depozitat corespunzător pentru a putea fi folosit

ulterior la refacerea sau amenajarea de zone verzi în zona amplasamentului sau în altă locaţie unde va fi nevoie. Pământul excavat pentru executarea fundaţiilor şi realizarea drumurilor de acces sau a platformelor va fi deasemenea folosit pentru nivelare in pe amplasament sau in alta locatie.

Deşeurile nepericuloase rezultate din construcţie vor fi stocate pe amplasament în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană şi vor fi eliminate prin depozitare finală la locul desemnat de autorităţile locale sau prin agenti autorizati.

Deseurile de material de constructii clasificate ca periculoase si ambalajele de materiale periculoase clasificate ca deseuri periculoase vor fi stocate separat si eliminate prin firme autorizate.

In cadrul fiecarei organizari de santier se va prevede amenajarea unui spatiu amenajat de colectare a deseurilor pe categorii, in recipienti adecvati.

Pentru fiecare organizare de santier se va incheia contracte de salubrizare.

B. Amplasamentul va genera următoarele categorii de deşeuri in timpul functionarii: - deşeuri menajere şi comerciale asimilate generate in gospodarii individuale si spatii

comerciale– vor fi colectate în recipienţi adecvati, individual, şi periodic sunt eliminate prin serviciul de salubritate al localităţii, cu care proprietarii/utilizatorii vor avea contract;

- deşeurile menajere şi comerciale asimilate generate din administrarea zonei si a utilitatilor, deseuri de la ministatiile de epurare si separatoarele de hidrocarburi – vor fi colectate în recipienţi adecvati (inclusiv recipienti stradali) şi periodic sunt eliminate prin serviciul de salubritate al localităţii sau cu alti agenti economici autorizati, cu care proprietarii vor avea contract;

25

- pentru deseurile ce fac parte din categoriile de mai sus si sunt clasificate ca si periculoase (baterii, vopsele, tuburi fluorescente, ambalaje contaminate etc) generatorii au obligatia legala de a asigura eliminarea acestora prin centre specializate, si nu au dreptul de a elimina aceste deseuri impreuna cu deseurile menajere eliminate uzual prin serviciul de salubrizare.

Deşeurile vor fi depozitate pe platforme special amenajate de unde vor fi transportate pe baza unui contract cu o companie de salubritate autorizata pentru zona respectiva.

Daca salubrizarea comunala nu va asigura colectarea separata a fractiilor valorificabile se propune amenajarea de catre administratorul zonei a unui spatiu dotat cu recipientii necesari colectarii separate a fractiilor valorificabile (hartie, plastic, metal, sticla) si valorificarea periodica a acestora prin agenti autorizati.

Pentru toate activitatile de santier si de gestionare a spatiilor aflate in administrare,

titularul va tine evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu HG 856/2002.

26

Tabel 6 – Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului *)

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichid-L,

Semisolid-SS)

Codul deşeului

Codul privind principala proprietate periculoasă

Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată -

(t/an)

valorificată eliminată rămasă în stoc

In timpul constructiei

Pamant excavat Cca 10000

mc S 17 05 04 -

10000 mc Solul fertil va fi valorificat pe

amplasament sau alte amplasamentePamantul excavat va fi utilizat ca

material de umplere si nivelare, pe amplasament sau alte locatii

0 0

Deseuri din constructii

nepericuloase (beton, tigla etc)

ND S

17 01 07 17 02 01 17 02 02 17 02 03 17 03 02 17 06 04

17 04 Neperic 17 08 02

- Deseurile valorificabile vor fi

colectate separate si valorificate prin firme autorizate

Deseurile nevalorificabile vor fi colectate separate si

eliminate prin firme autorizate

0

Ambalaje periculoase,

produse periculoase

(pulberi, vopsele etc)

ND S, SS, L 15 01 10* 17 09 03* 20 01 27*

H3, H4, H5 - Vor fi colectate separate si

eliminate prin firme autorizate

0

Ambalaje nepericuloase

ND S

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 04 15 01 05 15 01 06 15 01 07

- Vor fi colectate separat si

valorificate prin firme autorizate - 0

Deseuri menajeresau asimilate amestecate

ND S 20 03 01 - -

In pubele, amplasate pe platforme betonate,

transportate la depozitul de deseuri sau la statia de

transfer a localitatii pe baza de contract.

0

27




Semisolid-SS)

Codul deşeului



(t/an)


In timpul functionarii

Deseuri menajeresau asimilate amestecate,

inclusive stradale

150 t/an S 20 03 01 20 03 03

- -

In pubele si recipienti stradali, transportate la

depozitul de deseuri sau la statia de transfer a

localitatii pe baza de contract.

0

Deseuri de ambalaje si alte fractii colectate

separate valorificabile

ND S

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 04 15 01 05 15 01 06 15 01 07 20 01 01 20 01 02 20 01 39 20 01 40

- Colectare separate la sursa sau in

spatiu amenajat zonal, in containerededicate

- 0

Deseuri municipale

nepericuloase nevalorificabile

(namol canalizare,namol ministatii epurare,

deseuri piete, deseuri

voluminoase)

ND S

19 08 05 20 03 06 20 03 02 20 03 07

- -

In containere adecvate, amplasate pe platforme

betonate, eliminate pe baza de contract.

Deseuri biodegradabile din intretinerea spatiilor verzi

ND S 20 02 01 - Colectare locala, tocare, compostare

si valorificare ca ingrasamant natural pe spatiile verzi.

- 0

Deseuri periculoase de la

ND S, SS, L 13 05 01* 13 05 02*

H3, H5, H13, H14

0

28




Semisolid-SS)

Codul deşeului



(t/an)


deznisipatoarele-separatoarele de

hidrocarburi petroliere

13 05 06* 13 05 07* 13 05 08*

Deseuri periculoase rezultate din

activitati gospodaresti si

comerciale (baterii, tuburi fluorescente,

lacuri, ambalaje etc)

ND S, L, SS

15 01 10* 20 01 27* 20 01 13* 20 01 21* 20 01 27* 20 01 33*

H3, H5, H6, H13, H14

- Eliminata prin centre de

colectare sau agenti autorizati.

0

29

IV. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA:

IV.1. Apa

IV.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Apa de suprafata La cca 400-500 m de amplasament directie estica se afla raul Mures, principalul curs de apa din zona. Acesta se caracterizeaza printr-o calitate relativ buna a apei (clasa I si uneori clasa II de calitate). Din datele furnizate de APM Mures reiese ca in amonte de amplasament se depasesc destul de frecvent la evacuari limitele pentru indicatorii ce caracterizeaza incarcarea organica si cu azot. La vest de amplasament se afla cursuri de apa de mici dimensiuni (paraie), afluenti ai Muresului, neexistand date privind debitele de apa si calitatea acesteia.

Hidrogeologia depozitelor aluviale - deluviale In conformitate cu geologia regiunii se pot separa doua faciesuri litologice distincte,

caracteristice in cadrul ciclului de sedimentare cuaternara in aceasta parte a bazinului Transilvanean. Se poate vorbi de un facies psefito psamitic in principalele sectoare de terasa si de lunca a principalelor cursuri de apa in regiune, succesiune importanta a depozitelor foarte permeabile, care la rindul lor sunt acoperite cu un facies pelito-aleuritic cu permeabilitati mai reduse. In baza acestor depozite aluvionare se gaseste roca impermeabila de natura argilo-marnoasa, marna vinetie cu orizonturi subtiri nisipoase de varsta sarmato - pannoniana, formand talvegul in albia minora al cursurilor de apa.

In conformitate cu datele geologice si hidrogeologice rezultate din lucrarile de foraje, au permis in aceasta regiune concretizarea unor orizonturi acvifere caracteristice in partea superioara a litologiei din cadrul sedimentarii cuaternare, orizont freatic putin mineralizat, bine dezvoltat in zona luncii majore al raului Mures, mai putin in sectoarele de terasa superioare.

Acviferul freatic din regiune prezinta in general ape dulci, sau in anumite zone ape salcii datorita unui amestec dintre apele dulci din terase, lunci si apele mineralizate de adancime (ape ascensionale sau sub presiune) pe liniile de microfracturi caracteristice pe foaia Tg.Mures. In ceea ce priveste alimentarea orizonturile acvifere a apelor subterane superioare cantonate in depozitele cuaternare, acestea se realizeaza direct din precipitatiile atmosferice locale respectiv din alimentarile laterale a cursurilor de apa in timpul debitelor mari.

Hidrostructura pannoniana - sarmatiana conform forajelor de cercetare hidrogeologice din zona a apelor subterane de adancime, indica formatiuni poroase cu adancimi variabile, care sunt

caracterizate ca ape tip clorosodice, bromoiodurate, care dealtfel insotesc zacamintul de gaz din regiune, alimentarea carora se face din partea estica si nord estica a depresiunii.

30

Hidrochimia regionala Perimetrul cercetat face parte din bazinul hidrografic al Raului Mures cod IV-I,

reprezentind cursul mediu, unde raul Muresul taie albia in depozitele pannoniene - sarmatiene alcatuite din argile marnoase - marne vinetii. In hidrochimia apelor subterane, un rol principal în mineralizarea apelor subterane il constituie variatia factorilor climatici din cursul anului (cea mai mare parte a scurgerii anuale a fluxului de apa se produce primavara in lunile III - V în procent de 37 % - 46 %), mentionind ca variatia gradului de mineralizare este invers proportional cu debitele cursurilor de apa din zona. In general, mineralizarea cea mai ridicata se intalneste in perioadele apelor mici (vara-toamna).

Mineralizarea de baza a apelor freatice din terasele - luncile din bazinul hidrografic a vaii Muresului se incadreaza intre limitele 0,25 - 1,50 g/l, gradul de mineralizare cel mai ridicat se intalneste in sectoarele de versant cu valori cuprinse intre 1,50 - 7,50 g/l.

Conform analizelor chimice din zona, se poate urmari predominanta apelor hidrocarbonatice in sectoarele de lunca, terasa si ape clorosodice-bromoiodurate caracteristice pentru zonele sinclinale. Argumente in aprecierea originii acestor mineralizari, pot fi asimilate cu principalele cicluri de infiltratie si de levigare regionala. Se constata ca miscarile neotectonice ale unitatilor structurale din fundament, a influentat ritmul acumularii sedimentelor aluviale in sensul ca, in zona domurilor grosimea depozitelor de lunca si terasa este mai redusa, iar in limitele sinclinalelor se inregistreaza cresterea grosimii acestor depozite aluvionare.

Rezultatele obtinute prin cartãri hidrogeologice In perimetrul cercetat se poate vorbi de o retea hidrografica slab dezvoltata, care este

dominata de cursul raului Mures cu directia de curgere dinspre nord-est spre sud-vest, avind o serie de tributar pe ambele maluri. Pe cursul sau, raul formeaza o zona de lunca dezvoltata cu latimi de peste 1,5 km, caracterizat ca o vale asimetrica. Conform cartăriilor de teren se pot urmari in zona, albia majora dezvoltata al raului carecterizata cu un aluvionar cu grosimi medii între 2- 6 m, alcatuit din roci fine prafoase-nisipoase si grosiere. Dezvoltarea acestui freatic este variabila, conditionata de morfologia terenului local. Caracterul freaticului la capitolul directie de curgere, se suprapune pe directia propriu-zisa a vaii (nord est – sud vest) si se caracterizeaza ca ape cu nivele usor ascensionale. In ceea ce priveste debitul freaticului vaii Muresului, in acest sector de curs, prezinta debite caracteristice cuprinse intre 1 – 5 l/sec.

Testarile efectuate prin pompari experimentale, in cele doua foraje privind acviferul local, la capitol de debite prezinta valori mici, cuprinse intre 0,1 – 0,15 l/sec. Cu aceste debite in timpul pomparilor, dupa 5 – 10 minute se produce epuizarea totala a ambelor puturi.

Rezultatele lucrarilor hidrogeologice obtinute prin forajele hidro F1.h-F2.h Prin cele doua foraje hidrogelogice executate s-a pus in evidenta un grad de cunoastere

detaliata a acviferului in zona de terasa, unde s-a urmarit orizontul acvifer cuaternar, formatiune geologica, caracteristica structurala mai putin cunoscută in aceasta parte a bazinului Transilvanean, respectiv a vaii Muresului, după cum urmeaza:

Forajul FGH.1 a fost amplasat si executat in imediata apropiere a terasei malului drept a raului Mures, la o distantă de cca.40 m.

Forajul a fost executat pina la adincimea finala de 35 m. In intervalul de 0 – 35 m a acestui foraj, s-a identificat urmatoarea stratificatie

31

caracteristica : 0,00 - 0,50 m sol vegetal 0,50 - 5,00 m praf nisipos galben

5,00 – 7,50 m pietris cu nisip si matrice prafoasa 7,50 – 10,00 m argila prafoasa galbena cu rar pietris 10,0 – 12,50 m argila prafoasa cu intercalatii subtiri de pietris cu nisip 12,5 - 15,00 m marna cenusie cu rar pietris 15,0 - 19,00 m nisip mediu mare cenusie 19,0 - 31,00 m marna cenusie cu fragmente de pietris 31,0 – 32,00 m fragmente mari de pietris 32,0 – 35,0 marna cenusie cu fragmente de pietris

Forajul FGH.2 - forajul este amplasat de FGH.1 la distanta o de 235 m, perpendicular pe drumul de cimpie. Adancimea de executie este 25 m, avand urmatoarea stratificatie caracteristica : 0,00 – 0,30 m sol vegetal 0,30 – 1,50 m praf nisipos, argilos cafeniu 1,50 - 4,50 m praf nisipos, argilos galben 4,50 – 6,50 m nisip fin prafos galben 6,50 – 10,0 m praf nisipos slab argilos galben 10,0 10,5 m nisip cu pietris 10,5 - 125 m pietris, bolovanis cu nisip 12,5 – 13,5 m nisip cu pietris cu matrice prafoasa 13,5 - 14,0 m nisip marnos cenusie cu rar pietris 14,0 - 25,0 m marna nisipoasa cenusie cu rar fragmente de pietris Din punct de vedere tehnic forajele a fost pregatit pentru testare, astfel:

- coloana de protectie metalica cu diametru 200 mm, prevazuta cu capac metalic si dala de beton in jurul fiecarei foraj.

- coloana de definitivare este executata din tub PVC cu diametru 125 mm. Captarile sunt executate pe urmatoarele intervale de adancimi:

Fh1. - 5,50 m – 7,0 m ; 17,0 – 20,0 m; 34 – 35 m Fh2. - 10,50 – 15,0 m

- dupa lansarea coloanei definitivare, s-a executat curatirea si deznisiparea forajelor pina la limpezirea apei, dupa care au fost efectuate probarea stratului cu pompa centrifuga (motopompă). - la terminarea curatirii forajelor, se preleveaza monstre de ape pentru efectuarea analizelor de potabilitate. Conform analizelor chimice efectuate de catre laboratorul de Chimie Sanitara si Toxicologie Tg.Mures (vezi analizele anexate), apa subterana la parametrii de potabilitate se incadreaza conform Lege nr.458/2002 si 311/2004. - pomparile sunt efectuate cu debite maxime 0,10 – 0,15 l/sec, debite cu care fiecare put după cca 5 – 10 minute se epuizează. - conform masuratorilor revenirea apei se produce lent, timp de 10 ore.

32

Concluzii privind hidrogeologia zonei

Interpretarea de ansamblu a datelor hidrogeologice si chimice obtinute in urma lucrarilor de cercetare executate in cursul lunilor aprilie - mai 2011, a facut posibila cresterea gradului de cunoastere asupra principalelor caracteristici hidrodinamice privind orizonturile acvifere in zona studiata. In acest sens se desprind urmatoarele concluzii generale:

- apa subterana din zona, este localizata in acviferul de varsta cuaternara-holocena cantonata in roci foarte permeabile;

- geneza apelor subterane este in strinsa legatura cu structura si tectonica regiunii, directia de curgere generala a apelor subterane urmind directia albiei raului Mures;

- in urma analizelor chimice efectuate in zona, ne face sa consideram ca apele subterane din perimetrul cercetat, au aportul de alimentare din precipitatiile atmosferice locale, care este realizat printr-un proces de infiltratie într-un mediu permeabil al stratificatiei cuaternare, superioara coloanei litologice.

- regimul hidrodinamic usor ascensional al apelor subterane, se datoreaza energiei create de conditiile geomorfologice si geologice locale.

- probarea orizonturilor acvifer pe intervalele de probare, ne indica debite mici cu nivele hidrodinamice coborate, peste 15 m adîncime de la CTN.

- nivelele piezometrice in cele doua foraje se gasesc la adancimi cuprinse intre 9,0 – 9,50 m, nivele care in perioadele cu precipitatii prelungite pot avea cresteri semnificative de maxim 1,0 m fata de cotele interceptate.

IV.1.2. Alimentarea cu apa

Asa cum s-a descris si mai sus, s-au analizat variantele alimentarii cu apa din surse locale (puturi) sau prin extinderea retelei de alimentare cu apa. Varianta selectata este extinderea retelei de alimentare cu apa, prin realizarea unui sistem de alimentare cu apă potabilă, amplasat în localitatea Chinari, prevăzut cu un rezervor de înmagazinare de 50 mc, amplasat pe terenul proprietate a S.C. Sântana Rezidenţial Park S.R.L., sistem care să se racordeze la conducta de distribuţie din localitatea Chinari şi care are capacitatea de a asigura debitul necesar şi pentru ansamblul rezidenţial nou proiectat. Prin racordarea la un sistem existent de alimentare cu apa se asigura atat debitele necesare cat si calitatea apei potabile confom Legii apei potabile 458/2002, asigurarea si verificarea calitatii fiind in sarcina furnizorului.

Lucrarile ce se vor realiza sunt:

Lucrari executate in afara amplasamentului: - a. Extinderea reţelei de distribuţie apă potabilă existentă. Reţeaua de distribuţie apă potabilă existentă pe strada Hagău din localitatea Chinari şi

care are diametrul de 63 mm şi o lungime proiectată de 64 m. Numărul total de cămine cu vane şi apometru este de 1 bucată.

- b. Staţie de hidrofor cu rezeror tampon închis pentru ridicarea presiunii.

33

Staţia de hidrofor va avea un debit de 2,4 m3/h şi o înălţime de pompare de 60 mcol H2O şi un rezervor tampon din material plastic..

- c. Reţea de aducţiune apă potabilă. Reţeaua de aducţiune cu apă potabilă proiectată, se va cupla la ieşirea din rezervorul

tampon , în punctul indicat pe planul de situaţie şi se va realiza din ţeavă de PEHD, SDR 11, având De 63 x 5,8 mm – 553 m.

Lucrari executate pe amplasament: - d. Rezervor de înmagazinare apă potabilă pentru Ansamblul Rezidenţial. Rezervorul de înmagazinare va avea o capacitate de 50 mc şi va fi amplasat în incinta

Ansamblului Rezidenţial, pe terenul proprietate a S.C. Sântana Rezidenţial Park S.R.L.. Rezervorul va fi metalic, modular, amplasat pe o fundaţie de beton.

- e. Staţie de pompare pentru reţeaua de distribuţie. Deoarece amplasamentul rezervorului nu permite alimentarea cu apă potabilă a

Ansamblului Rezidenţial prin cădere gravitaţională, este necesară creşterea presiunii apei, astfel încât să se asigure apă şi la punctele de consum cele mai dezavantajate, la parametrii optimi (debit şi presiune). Pentru asigurarea presiunii necesare a apei potabile, în această variantă este necesară construirea unei Staţii de pompare, imediat după rezervor, în incinta suprafeţei împrejmuite, în punctul indicat pe planul de situaţie.

- f. Reţea de distribuţie apă potabilă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă proiectată se va realiza din ţeavă de PEHD, SDR

17,6 având De 110 x 6,6 mm – 1.124 m şi De 63 x 3,8 mm - 828 m, total lungime conductă 1.952 metri liniari. Numărul total de cămine cu vane este de 1 bucată şi de asemenea se vor monta aerian 6 hidranţi de incendiu.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă se vor monta cămine cu vane şi aerisire şi hidranţi de incendiu, conform Normativului pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural, indicativ P 66-2001.

Utilizarea apei Pe amplasament apa potabila este utilizata in urmatoarele scopuri:

- in scop potabil; - pentru nevoi gospodaresti; - pentru nevoi publice – unităţi economice (comerciale) şi social-culturale; - pentru udarea spatiilor verzi si a carosabilului; - rezerva de incendiu

Calcule privind necesarul de apa Pentru consumul curent de apa potabila şi menajera, in calcule s-a ţinut cont de prevederile SR 1343-1/2006 şi 1478/1990, cu valori medii şi maxime a debitului zilnic, ce au fost determinate astfel:

a. Consumul mediu zilnic de apa s-a calculat cu relaţia

imed zi N x in qQ , unde:

qi = debitul specific de apa pe categoriile de consum Ni= numărul de consumatori

Necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti.

34

Prin înlocuire in relaţia de mai sus rezulta debitul mediu al consumului zilnic de apa curenta: Q zi med 1 locuinta = 170 l/pers-zi x 4 persoane = 0,68 mc/zi Q zi med locuinte = 170 l/pers-zi x 248persoane = 42,2 mc/zi Q zi med 1 = 42,2 mc/zi

Necesarul de apă pentru nevoi publice – unităţi economice şi social-culturale. Nr. ANGAJAŢI – pentru toate societăţile comerciale

- N(i) = 20 angajaţi, qs = 35 l/angajat. zi. Unităţi social culturale.

- N(i) = 100 angajaţi+elevi+copii preşcolari, qs = 20 l/om.zi. Prin înlocuire in relaţia de mai sus rezulta debitul mediu al consumului zilnic de apa curenta:

med zi nQ 35 l/angajat-zi x 20 angajati + 20 l/om-zi x 100 om = 2,7 mc/zi

Q zi med 2 = 2,7 mc/zi Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sist. de alimentare cu apă

med zi nQ 10% din total apa

Q zi med 3 = 4,5 mc/zi Insumand rezulta:

Q zi med total = 49,4 mc/zi

b. Consumul maxim zilnic de apa s-a calculat cu relaţia: max zi nQ Kn x med zi nQ , unde:

Kn = coeficientul de neuniformitate al debitului de apa necesar zilnic (Kn = 1,3) max zi nQ 1,3 x 49,4 mc/zi = 64,2 mc/zi

max zi nQ 64,2 mc/zi

c. Consumul maxim orar de apa s-a calculat cu relaţia:

an KQ orarmax zi max zi nQ /16 h

considerând un vârf de consum maxim zilnic de cca. 16 h din 24 h. Ka = coeficientul de neuniformitate orara = 2,5 şi deci orarmax nQ 2,50 x 64,2 /16 = 10,0 mc/h

orarmax nQ 10 mc/h

TABELUL Nr. 6: BILANŢUL consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Proces tehnologic

Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de

apă (coloanele 4,10,11)

Apa prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată

Comentarii

Total Consum menajer

Consum industrial Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Apa

subteranăApa de

suprafaţăPentru compensarea pierderilor în sistemele cu circuit închis

Apa subterană

Apa de suprafaţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Consum

gospodaresc si utilitati publice

Retea apa Chinari

49,4 mc/zi 18031 mc/an

49,4 mc/zi 18031 mc/an

42,2 mc/zi 15403 mc/an

0 0 0 0 ND 0 -

35

IV.1.3. Managementul apelor uzate:

Descrierea surselor de generare a apelor uzate: Sursele de ape uzate sunt:

1. Apele de tip menajer rezultate de la case, spatiile comerciale si de servicii, cu incarcare organica

2. Apele meteorice de pe acoperisul imobilelor, conventional curate; 3. Apele meteorice din zona carosabila si a parcarilor publice, potential impurificate cu

hidrocarburi Conform SR-1846-1:2006 , se admite principiul : cantitatile de apa uzata sunt identice cu cele preluate din sistemul de alimentare cu apa:

Q zi med total = 49,4 mc/zi

max zi nQ 64,2 mc/zi

orarmax nQ 10 mc/h

Cantitatile de ape pluviale estimate sunt: - Ape pluviale conventional curate (de pe acoperisuri etc)= 51,4 l/s - Ape pluviale potential impurificate (carosabil si parcari) = 120 l/s

Cantităţi şi caracteristici ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)

TABELUL Nr. 7: BILANŢUL apelor uzate

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Comentariimenajere industriale

Pluviale (impurificate)

în acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ape tip menajer

109,4 26989 49,4 18031 0 0 60 8958 0 0 0 0

36

Sistemul de colectare a apelor uzate

Colectarea apelor uzate de tip menajer de la locuinte si spatii comerciale si de servicii se va realiza printr-o reţea de canalizare exterioara, compusa din tuburi de PVC-KG, montate cu panta corespunzătoare, sub adâncimea de îngheţ şi pe pat de nisip, ce va deversa apele uzate gravitational la cate ministatiile de epurare.

Apele meteorice conventional curate de pe acoperisul imobilelor vor fi colectate prin jgheaburi si burlane si lasate libere la sol.

Apele pluviale de pe drumuri si parcarile publice, potential impurificate, se vor colecta cu ajutorul sistemelor de colectare (rigole, guri de scurgere,etc) si apoi printr-o retea ingropata de canalizare se vor trece printr-un separator de hidrocarburi cu deznisipator.

Apele uzate menajere rezultate din epurare si apele pluviale trecute prin separator de hidrocarburi vor fi colectate într-un colector principal Dn 250 mm, L ≈ 350m care va deversa pe directive vestica, în aval de amplasamentul investiţiei, într-un pârău necadastrat, afluent de dreapta al raului Mureş.

Pentru apele pluviale epurate, titularul doreste ca in viitor, daca este posibil, sa colecteze aceste ape si sa le utilizeze pe amplasament (de exemplu pentru udat spatii verzi), realizand astfel o economie de apa potabila.

Instalaţiile de preepurare şi/sau epurare

- Apele uzate de tip menajer de la locuite si spatiile se servicii vor fi tratate in ministatii de epurare, dimensionate a deservi intre 1 si 5 obiective;

- Pentru apele uzate din spatii precum cantine, bucatarii zone servicii si comerciale se prevad, inainte de intrarea in ministatiile de epurare, separatoare de grasimi;

- Pentru apele pluviale potential impurificate din zona parcarilor publice si drumurilor se prevad instalatii de tip separator de hidrocarburi cu decantor. Pentru tratarea apei uzate menajere pentru ansamblul rezidential s-a optat pentru solutia

utilizarii ministatiilor de epurare, ingropate. Se va monta cate o ministatie de epurare pentru 1-5 case/obiective. Ministatiile de epurare vor incorpora tehnologie de ultima ora in domeniul tratarii apelor menajere.Se vor utiliza ministatii de epurare ce asigura o calitate a efluentului care permite evacuarea acestuia in orice receptor natural (respectarea NTPA 001/2002).

Statia de epurare va folosi tehnica epurarii cu namol activ, va fi de tip monobloc, in rezervor de polietilena, cu doua compartimente: decantor si camera de aerare.

Apele uzate menajere vor patrunde in decantor, dupa care apa decantata (fara solide si fara grasimi) este transferata in camera de aerare unde vor avea loc procesele de nitrifiere, denitrifiere care duc la o eliminare eficienta a compusilor organici ai azotului.

Distributia aerului se va face cat mai uniform, cu bule de dimensiuni mici , pentru a dizolva o cantitate cat mai mare de oxigen in apa. Cu ajutorul oxigenului microorganismele prezente in namolul activ vor descompune substanta organica, pe care o folosesc ca sursa de hrana si se vor inmulti.

Procesul de aerare se opreste temporar pentru a permite decantarea flocoanelor de namol in camera de aerare. Apa se va decanta in camera de aerare dupa care va fi evacuata la emisarul natural. Namolul activ excedentar rezultat in urma epurarii va fi recirculat la decantor.

37

Functionarea statiei de epurare va fi secventiala, toti parametrii procesului de epurare (cantitatea de apa care trebuie tratata, cantitatea de oxigen introdus, timpul de decantare si cantitatea de namol de recirculare) vor fi controlati cu ajutorul unui microcomputer putand fi reglati si ajustati in orice moment pentru a asigura o calitate cat mai buna a efluentului. Pentru tratarea apelor pluviale potential impurificate (ex parcari) se prevede montarea de seprataoare de hidrocarburi cu decantor, clasa I, capabile sa asigure o calitate a apei conform NTPA 001/2002. Locul de descărcare a apelor uzate neepurate/epurate

Apele epurate vor fi colectate centralizat într-un colector principal Dn 250 mm, L ≈ 350m,

care va deversa pe directive vestica, în aval de amplasamentul investiţiei, într-un pârău necadastrat, afluent de dreapta al raului Mureş (vezi planuri anexate).

In cea de-a doua alternativa considerata apele epurate in ministatiile de epurare erau evacuate la sol printr-un sistem de drenare constituit dintr-o teava drenanta perforata amplasata intr-un sant cu adancimea de 70-120 cm, sant umplut cu piatra concasata si nisip.

In cea de-a treia alternativa considerate, nerealizabila tehnic in acest moment, apele colectate direct si neepurate erau colectate in sistem de canalizare centralizat conectat cu sistemul de canalizare existent in Chinari.

Gospodărirea nămolului rezultat In variantele utilizarii ministatiilor de epurare a apelor uzate menajere va rezulta namol ce

se va vidanja anual cu societati abilitate, conform recomandarilor producatorului. Separatoarele de grasimi precum si separatoarele de hidrocarburi vor fi curatate periodic si

materialele rezultate eliminate, in acest sens se vor incheia contracte cu societati autorizate. Calitatea apelor uzate. Concentratii de poluanti.

In variantele utilizarii ministatiilor de epurare locale, apele uzate epurate in ministatiile de

epurare si in separatoarele de hidrocarburi cu evacuare la curs de apa permanent sau sol (receptor natural) vor trebuie sa respecte prevederile NTPA 001/2002. Statiile de epurare utilizate trebuie se posede Certificat de Conformitate sau Agrement Tehnic si sa asigure epurarea efluentului in limitele prevazute de NTPA 001/2002 si NTPA 011/2002 (HG 188/2002). Prin respectarea acestor conditii apreciem ca apele uzate evacuate la receptor natural (teren sau rau) vor respecta urmatoarele limite:

TABELUL Nr. 8: Limite NTPA 001/2002 Indicator UM Limita pH Unit pH 6,5-8,5 Materii in suspensie (MTS) mg/dm3 35 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mgO2/dm3 25

Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

mgO2/dm3 125

Azot amoniacal mg/dm3 3

38

Azot total mg/dm3 15 Azotaţi mg/dm3 37 Azotiţi mg/dm3 2 Sulfuri şi hidrogen sulfurat mg/dm3 0,5 Sulfiţi mg/dm3 11 Sulfaţi mg/dm3 600 Fenoli antrenabili cu vapori de apă mg/dm3 0,3 Substanţe extractibile cu solvenţi organici

mg/dm3 0,5

Produse petroliere mg/dm3 5 Fosfor total (P) mg/dm3 2 Detergenţi sintetici mg/dm3 0,5 Cloruri mg/dm3 500 Fluoruri mg/dm3 5 Reziduu filtrat la 105°C mg/dm3 2000 Arsen mg/dm3 0,1 Aluminiu mg/dm3 5 Calciu mg/dm3 300 Plumb mg/dm3 0,2 Cadmiu mg/dm3 0,2 Crom total mg/dm3 1 Crom hexavalent mg/dm3 0,1 Fier total ionic mg/dm3 5 Cupru mg/dm3 0,1 Nichel mg/dm3 0,5 Zinc mg/dm3 0,5 Mercur mg/dm3 0,05 Argint mg/dm3 0,1 Molibden mg/dm3 0,1 Seleniu mg/dm3 0,1 Mangan mg/dm3 1 Magneziu mg/dm3 100 Cobalt mg/dm3 1

IV.1.4. Prognozarea impactului Perioada de constructie a obiectivului Surse de poluare In perioada de executie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a apelor pot fi urmatoarele:

o Executia propriu-zisa a lucrarilor Lucrarile de terasare si excavare determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in apele de suprafata. Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, bitum, agregate etc,) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie.

o Traficul de santier, rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru transport de materiale si personal la punctele de lucru, utilajelor

Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, SOx,

39

COV, particule in suspensie, etc.). Pe de alta parte, traficul greu este sursa de particule sedimentabile datorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile nepavate. De asemenea, pe perioada lucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura a pneurilor.

o Organizarea de Santier care are in componenta sa: zone de depozitare materiale de constructii, statii de intretinere a utilajelor si masinilor de transport, cantine, spatii pentru dormitoare, birouri etc.

La aceasta faza nu se poate aprecia unde isi va amplasa Antreprenorul Organizarile de Santier, numarul sau componenta acestora. Rezervoarele de carburanti pot constitui, de asemenea, o sursa de poluare in cazul in care ele nu sunt etanse. De la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport pot rezulta uleiuri, carburanti si apa uzata de la spalarea masinilor. De la Organizarea de Santier rezulta si ape uzate menajere de la cantina, spatiile de toaleta. Impactul posibil asupra mediului Apa subterana Impactul asupra apei subterane se manifesta in zonele cu panza freatica ridicata, unde este

posibila modificarea regimului natural de scurgere si a indicatorilor de calitate. Drenajele si excavatiile pot determina scaderea nivelului panzei de apa subterana in zonele

adiacente, in timp ce rambleele si structurile pot ridica nivelul pe directiile curentilor naturali de scurgere.

Impactul asupra calitatii panzei freatice depinde in mare masura de adancimea la care se afla aceasta si de gradul de autoepurare, care depinde in mare masura de tipul solului din zona respectiva. Impactul depinde de asemenea in mare masura de traficul rutier din zona analizata. In general, traficul rutier este o sursa de poluare difuza cu impact asupra apelor subterane si de suprafata. Poluantii rezultati ca urmare a traficului rutier zilnic desfasurat sunt: metale grele (Pb, Zn, Fe, Cu, Ni, Cd, Hg, Cr), hidrocarburi, nutrienti (N si P), particule materiale si alte substante organice. Fiecare tip de poluant are comportament diferit atat pe termen scurt cat si pe termen lung, unii dintre acestia avand mobilitate crescuta functie de conditiile locale (pH, prezenta unor saruri).

In zona amplasamentului apa subterana a fost interceptata in mai multe orizonturi intre 5 si 35 m. Se remarca debitul scazut al acestor orizonturi de apa interceptate. Se considera ca exista un nivel de protectie mediu asigurat de straturile litologice aflate deasupra orizonturilor de apa, deoarece profilele litologice indica prezenta de materiale cu permeabilitate medie (ex. argila prafoasa), dar nu si prezenta unor straturi cu permeabilitate scazuta, ce ar fi asigurat o protectie foarte buna (ex argila vartoasa). In consecinta putem aprecia ca apa subterana in zona prezinta o vulnerabilitate medie la diferite surse de poluare dinspre suprafata.

Apa de suprafata

La cca 400-500 m de amplasament directie estica se afla raul Mures, principalul curs de apa din zona.

In perioada de executie a lucrarilor impactul asupra apelor de suprafata este determinat de functionarea Organizarilor de Santier. In acest sens, se recomanda ca Organizarile de Santier sa nu se amplaseze in apropierea cursurilor de apa sau a zonelor de protectie sanitara.

40

De asemenea, traficul de santier determina emisii de poluanti in aer acestea putand fi antrenate apoi si in cursurile de apa prin intermediul apelor meteorice ce spala platforma drumului. In cazul in care accesul la Organizarea de Santier va fi facut pe drumuri de pamant din vecinatatea cursurilor de apa, se estimeaza o crestere a concentratiilor de suspensii in cursurile de apa din imediata vecinatate. Aceasta modificare se poate resimti insa pentru o perioada limitata de timp. Cresterea concentratiilor de suspensii din cursurile de apa poate duce la aparitia fenomenului de eutrofizare precum si la modificare granulometriei albiilor.

Masuri de diminuare a impactului

o Organizarile de Santier nu vor fi amplasate in apropierea cursurilor de apa si zonei protejate;

o Pentru Organizarea de Santier se va proiecta un sistem de colectare a apelor menajere a apelor tehnologice (daca exista) si a apelor meteorice din zonele cu potential de impurificare. Apele pot fi colectate in bazine etanse vidanjabile si/sau toalete ecologice, sau in constructii de epurare. In acest ultim caz, apa epurata poate fi descarcata intr-un emisar sau pe terenul inconjurator, cu respectarea NTPA 001/2002.

o Toate produsele de natura chimica utilizate precum si cele pulverulente usoare vor fi amplasate in spatii amenajate, ferite de actiunea ploii sau vantului. Daca vor exista rezervoare de combustibil pe amplasament acestea vor fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu sisteme de retinere a hidrocarburilor.

o Readucerea cat mai rápida la nivel a excavatiilor executate

Prognozarea impactului asupra calitatii apelor in timpul realizarii obiectivului Avand in vedere masurile de protectie propuse apreciem ca: - Impactul asupra apei subterane (conditii calitative si cantitative) va fi scazut; - Impactul asupra calitatii apelor de suprafata va fi nesemnificativ; - Prin urmare impactul secundar asupra celorlalte componente ale mediului, inclusiv zone

protejate, va fi foarte scazut;


Surse de poluare Sursele de poluare ale apei sunt:

1. Apele de tip menajer rezultate de la case, spatiile comerciale si de servicii. Acestea prezinta in general incarcare organica si materii in suspensie si vor fi epurate in ministatii de epurare

2. Apele meteorice potential impurificate (zona parcari, carosabil) 3. Antrenarea de catre precipitatii a poluantilor din aer rezultati din procese de

combustie si trafic auto (pulberi,oxizi de sulf si de azot, metale grele)

Tipurile de poluanti sunt de natura chimica diferita, functie de originea lor diversa: Reziduuri provenite de la arderea carburantilor: hidrocarburi, plumb; Reziduuri provenite de la uzura pneurilor vehiculelor: substante hidrocarbonice

macromoleculare, zinc, cadmiu;

41

Uleiuri si grasimi minerale; Reziduuri provenite de la uzura imbracamintii drumului: materii solide.

Impactul posibil asupra mediului

Apa subterana Asa cum am aratat mai sus apa subterana in zona prezinta o vulnerabilitate medie si debite scazute. In cazul alternativei de alimentare locala cu apa din puturi de pana la 35 m adancime studiile hidrogeologice au demonstrat ca se produce epuizarea debitelor de apa. Apreciem in acest caz un impact negativ semnificativ asupra conditiilor hidrodinamice si hidrogeologice din zona, de aceea aceasta alternativa a fost exclusa.

Sursele de impact sunt: - infiltrarea in sol si apa subterana a apelor uzate menajere epurate in ministatiile de

epurare locala; - scurgerea la sol de ape pluviale impurificate (parcari, zone carosabile, etc) epurate in

separatoare de hidrocarburi; - antrenarea de catre precipitatii a poluantilor din aer rezultati din procese de combustie

si trafic auto, cu infiltrarea acestora in sol O sursa de impact asupra apelor subterane o reprezinta drenajul la sol a apelor epurate prin

solutii locale, in cazul acestei alternative. Acest drenaj al apelor la sol poate produce urmatoarele efecte:

- acumularea de exces de apa in straturile de suprafata, ce poate provoca baltiri si inmlastiniri locale. Fenomenul apare in special prezentei unui strat litologic cu permabilitatea foarte scazuta sub nivelul de drenaj in sol al apelor, ce impiedica drenajul pe adancime. Insa, conform litologiei zonei, permeabilitatea este medie si riscul aparitiei acestui fenomen este scazut;

- Afectarea caracteristicilor hidrodinamice a apelor subterane din zona, cu modificarea (ridicarea) nivelului acestora, prin drenajul in sol a unor cantitati mari de apa. Acest rsic este scazut, datorita atat cantitatilor mici de apa drenate in sol cat si datorita unor resurse subterane de apa in zona relativ sarace.

- Afectarea caracteristicilor chimice a apelor subterane prin infiltrarea in sol de ape cu diferite incarcari chimice. Acest efect este redus prin utilizarea corespunzatoare a solutiilor de epurare locala propuse

Desi impactul datorat drenajului la sol a apelor epurate il apreciem in limite acceptabile, trebuie sa remarcam totusi posibilitatea, desi scazuta, a producerii unui impact negativ, impact mult diminuat in cazul celorlalte alternative.

Apele de suprafata In vecinatatea obiectivului exista raul Mures la cca 400-500 m distanta directie estica. Nu vor exista captari din apele de suprafata. Distantele, topografia si gestionarea apelor pluviale potential impurificate asigura faptul ca nu vor exista evacuari datorita scurgerilor de suprafata in raul Mures.

42

O sursa indirecta de impact asupra apelor de suprafata este antrenarea de catre precipitatii a polunatilor atmosferici. Asa cum se prezinta insa si in capitolul Aer, calitatea aerului in zona, emisiile sunt foarte scazute iar calitatea aerului foarte buna.

O alta sursa indirecta de impact asupra apelor de suprafata o reprezinta comunicarea naturala a apelor subterane cu apele de suprafata.

Calitatea si debitul apei paraului propus ca si colector al apelor epurate pot fi afectate de deversarea de ape epurate deversate in acesta. Mai ales in perioadele secetoase, cand acesta prezinta un debit natural scazut, aportul apelor epurate deversate va fi semnificativ. Indirect scaderea calitatii apei paraului receptor duce la afectarea calitatii sedimentelor si subsolului din zona albiei raului. Masuri propuse de protectie a mediului/diminuare a impactului

- Apele uzate menajere vor fi epurate local, cu respectarea NTPA 001/2002; - Apele pluviale potential impurificate vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi,

urmarindu-se conformarea cu NTPA 001/2002. - Apele cu grasimi ( ex. de la cantine) vor fi preepurate in separatoare de grasimi; - Se va institui un program strict de intretinere a instalatiilor de epurare locala si de

monitorizare, asigurat de administratia zonei rezidentiale; - Toate zonele de colectare a deseurilor si de depozitare produse chimice vor fi

impermeabilizate iar deseurile colectate in recipienti adecvati

Prognozarea impactului asupra calitatii apelor in timpul utilizarii obiectivului Avand in vedere masurile de protectie propuse apreciem ca:

- Impactul asupra solului si apei subterane (conditii calitative si cantitative) pentru alternativa aleasa (sistem centralizat de colectare a apelor epurate local cu deversare la parau) va fi scazut. In alternativa drenajului in sol al acestor ape epurate, impactul negativ ar fi fost mai ridicat, dar in limite acceptabile, in conditiile exploatarii corespunzatoare a instalatiilor de epurare locale.

- Impactul asupra calitatii apelor de suprafata (parau receptor ape epurate) va fi negativ, dar in limite acceptabile;

- Impactul secundar asupra celorlalte componente ale mediului, inclusiv zone protejate, va fi foarte scazut;

43

IV.2. Aerul IV.2.1.Date generale Climatul regiunii din care face parte perimetrul amplasamentului cercetat, este determinat de circulatia si caracterul maselor de aer din vest si nord vest in depresiunea Transilvaniei, cu accentuari in perioadele de toamna si primavara. In general este vorba de un climat temperat continental moderat cu ierni reci,veri calde cu precipitatii variabile.

Trăsăturile climatice ale judeţului Mureş sunt o consecinţă a poziţiei sale în centrul Transilvaniei, fapt care încadrează acest teritoriu în sectorul de climat temperat continental-moderat în cadrul cărora apar tipul de deal şi culoar şi tipul de munte. Climatul judeţului are următorul specific: veri mai călduroase şi ierni lungi şi reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul judeţului. În vestul judeţului climatul prezintă nuanţe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase şi mai calde.

Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferenţieri regionale. Temperaturile medii anuale scad de la vest la est, având valori cuprinse între 8 - 90C în partea de vest şi 2 - 40C în est. În anul 2010, luna cu temperaturile cele mai ridicate a fost luna august, iar luna cea mai rece ianuarie. Temperaturile extreme înregistrate pe suprafaţa judeţului au fost -320C în anul 1942 (minima absolută înregistrată la staţia Tîrgu Mureş) şi +400C în anul 1952 (maxima absolută înregistrată la staţia Săbed).

Precipitaţiile sunt, în general, îndestulătoare, media acestora fiind de 627,1 mm/an, în zonele vestice este sub 600 mm în timp ce în zona montană depăşeşte 1000 - 1200 mm. Cel mai umed an a fost 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos 1946, cu o cantitate de precipitaţii cazută de 443,7 mm. Privitor la frecvenţa precipitaţiilor, se constată că acestea se încadrează tipului de circulaţie nord-vestică şi vestică, valorile cele mai ridicate aparţinând lunilor mai şi iunie.

Judeţul Mureş este supus în cea mai mare parte a anului circulaţiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest, cu intensitate şi frecvenţă mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s.

În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depăşesc 15 m/s.

Luna

Temperaturi (0C)

Temperatura medie lunară

Temperatura minimă absolută

lunară Temperatura maximă

absolută lunară

Cantitatea precipitaţii

(mm)

Ianuarie -2,8 -21,9 15,2 43,7

Februarie 1,4 -14,2 14,8 46,8

Martie 4,5 -9,0 22,0 48,2

Aprilie 10,5 0,0 23,2 102,8

Mai 16,0 6,0 29,1 101,8

Iunie 19,5 7,5 34,5 132,4

Iulie 21,1 11,1 33,4 74,2

August 21,1 8,1 35,9 25,8

Septembrie 14,5 5,1 27,4 48,4

Octombrie 6,9 -4,7 19,1 28,6

Noiembrie 7,1 -6,0 22,1 33,2

Decembrie -1,5 -18,2 16,3 49,6

44

Media anuală 9,9 - - -

Cantitatea anuală de precipitaţii 735,5

Parametrii climatici principali se prezintã in urmatoarele tabele sinoptice caracteristice cu

titlu informativ din ultimii 10 ani.

1 temperatura medie anuală 9,0 oC

2 temperatura maximă anuală 35,2 oC

3 temperatura minimă anuală - 26,6 oC

4 numărul de nopţi geroase 17,1

5 numărul de zile de iarnă 28,9

6 numărul de zile de îngheţ 114,3

7 numărul de zile de vară 67,7

Date de temperatură

1 durata de strălucire a soarelui 10912,8

2 media duratei 6,4

3 nebulozitatea 6,3

4 numărul de zile senine 40,8

5 numărul de zile acoperitoare 125,2

1 umezeala relativă 78

2 cantitatea de prcipitaţii 648,8

3 numărul de zile cu precipitaţii de 0,1 mm 145,7

4 numărul de zile cu zăpadă 52,7

1 presiunea medie 90 at 980,0

2 viteza vântului 1,6

Date de insolaţie

Date de umezeală şi precipitaţii

Date de presiune şi vânt

Valorile de mai sus a parametriilor climaterici indicã un climat relativ umed.Caracterul relativ arid a regiunii este determinat de bilantul dezechilibrat al gospodãriei de apã cauzatã în unele locuri de lipsa vegetatie de pãdure ,regiune cu vegetatie ierboase de stepã, cu soluri genetic neevoluate sau slab evoluate în zonele de luncă si de terasă.

Data medie a primului îngheţ – 13 octombrie Data medie a ultimului îngheţ – 23 aprilie Durata medie a intervalului fără îngheţ – 173 zile Numarul zilelor cu viteza vantului mai mare de 11 m/s este de 12,5. Numarul zilelor cu viteza vantului mai mare de 16 m/s este de 1,7;

45

In apropierea zonei sursele de poluare a atmosferei existente sunt:

- cresterea animalelor in ferme; - incalzirea spatiilor de locuit, comerciale si institutii ; - prepararea hranei ; - traficul rutier;

Sursele existente emit in atmosfera urmatorii poluanti: gaze din arderea combustibililor (oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, pulberi), emisii de la cresterea animalelor (metan, amoniac).

Pe terenul ce face obiectul proiectului nu exista in prezent surse de poluare ale aerului. Nu avem informatii privind calitatea aerului in zona proiectului, dar avand in vedere cel de

mai sus o estimam ca foarte buna. IV.2.2. Surse şi poluanţi generati


Activitatea de realizare a constructiilor, utilitatilor si si cailor de acces reprezinta: - Sursa de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor si a utilajelor, de lucrarile de

terasamente precum si de antrenarea de materiale pulverulente la stocarea si transportul acestora.

- Sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele echipamentelor utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

Sursele pot fi clasificate ca si:

o Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfasurat zilnic in cadrul santierului; o Sursele de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in

zonele fronturilor de lucru. Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje si autovehicule depind, in principal, de

urmatorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, varsta motorului/utilajului, dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii, starea drumurilor. Poluantii emisi sunt: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, pulberi, hidrocarburi si metale rezultate de la arderea combustibilor in motoarele cu combustie interna., compusi organici de la activitati de asfaltare.

Nu avem posibilitatea estimarii exacte a nivelului acestor emisii, dar avand in vedere amploarea scazuta a lucrarilor precum si timpul redus de functionare a acestor surse, apreciem ca, datorita producerii acestora cu intensitati mari pe perioade foarte scurte de timp, este posibil, in special pentru pulberi, atingerea strict locala a unor concentratii mai mari decat cele maxim admisibile, in conditii meteorologice defavorabile, pentru perioade limitate de timp si foarte aproape de zona lucrarilor.

EPA AP 42 estimeaza pentru activitatile de santier incluzand toate operatiunile de la pregatirea terenului si pana la constructia propriu zisa o emisie de pulberi de 2,69 t/luna pentru fiecare ha ce face obiectul lucrarilor propriu-zise, adica o medie de cca 9 g/mp/zi. Trebuie sa remarcam ca mare parte din aceste particule in suspensie au un diametru mare si se depun foarte repede pe sol.

46

Perioada de operare a obiectivului Se apreciaza ca in perioada functionarii obiectivului emisiile provin de la urmatoarele surse - Arderea combustibilului gazos in centralele termice individuale ce vor deservi

locuintele si spatiile comerciale si de servicii. Principalii poluanti din gazele de ardere sunt: oxizii de carbon (CO si CO2), oxizii de sulf si oxizi de azot. Centralele termice moderna utilizate in prezent asigura respectarea limitelor prevazute in Ord. 462/1993. Emisia se produce in general la inaltimi mici fata de sol (2-3 m), din cosuri cu diametru mic (60-100 mm) amplasate orizontal sau vertical

- Traficul rutier: arderea combustibilului in motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, in atmosfera sunt evacuate o serie de substante nocive. Principalii poluanti din gazele de ardere sunt: oxizii de carbon (CO si CO2), oxizii de sulf (SOx – in cazul vehiculelor care circula cu motorina), oxizi de azot, hidrocarburi nearse, plumb si compusi de plumb (din cauza aditivilor din benzina), precum si aerosoli (fum – din cauza arderii incomplete a motorinei in motoarele Diesel).

- Epurarea apei uzate prin metode biologice aerobe duce in special la emisii de dioxid de carbon si mai putin metan, oxizi de azot, amoniac si uneori hidrogen sulfurat. In general aceste emisii sunt considerate in literatura de specialitate ca foarte reduse cantitativ avand un aport scazut la afectarea calitatii aerului in zona. Insa hidrogenul sulfurat in cantitati mici si chiar amoniacul pot produce mirosuri neplacute.

Alimentarea cu energie termica este prevăzuta din surse proprii, prin centrale termice murale pe gaz cu o P max= 30 kW. Exista posibilitatea asigurarii energiei termice si cu centrale pe combustibil solid montate in garajul caselor de la demisol.

TABELUL Nr. 9: Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer

impurificat(Nm3/h) (m3/h)

Concentraţia în emisie (mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alertă (mg/Nm3) (mg/m3)

(70% din PI)

Limita la emisie = prag de

intervenţie (mg/Nm3) (mg/m3)

Ord 462/1993 1 2 3 4 5 6 7

Centrala termica

individuale pe gaze naturale

Oxizi de azot (exprimati NO2)

6,16

50-70

123 245 350

Monoxid de carbon (CO)

3,35 67 70 100

Oxizi de sulf (SO2) 0,05 1 24,5 35

Pulberi 0,05 1 3.5 5

Nota: pentru estimarea debitului masic al poluantilor s-a utilizat Corinair 2009

47

TABELUL Nr. 10: Surse staţionare nedirijate Denumirea sursei Poluant Debit masic

1 2 3 Epurarea apei uzate menajere Metan 2 kg/zi

Sursa: IPCC 2006

TABELUL Nr. 11: Surse mobile

Denumirea sursei

Tip combustibil

Poluanţi şi debite masice (g/km/autovehicul)

Minim, mediu, maxim

CO NMVOC NOx PM Pb SOx PM10

Trafic auto – ardere

carburant

Benzina

PC 3,5 9,2 24,5

0,35 0,98 2,8

0,42 1,01 2,45

0,002 0,003 0,003

0,00000040,00000120,0000028

0,0056

LDV 8

15,5 30

0,5 1,4 4

1,4 2,4 4

0,002 0,003 0,0045

0,00000060,0000017

0,00000036

0,008

Diesel

PC 0,12 0,28 0,66

0,03 0,07 0,15

0,54 0,66 0,84

0,042 0,1

0,24

0,00000030,00000190,0000023

0,001-0,0048

LDV 0,64 0,88 1,2

0,12 0,14 0,16

1,04 1,2

1,44

0,16 2,24 0,32

0,00000290,00000130,000003

0,0013-0,0064

HDV 1,56 1,92 2,4

0,24 0,384

0,6

7,2 8,88 10,8

0,168 0,288 0,48

0,000000120,00000780,000009

0,0038-0,0192

Rulaj, franare,

uzura sosea

PC 0,0332 0,0213

LDV 0,0436 0,0291

HDV 0,1537 0,097

Sursa: Corinair 2009, Tier 1 Pentru estimarea cantitatilor de poluanti emisi din trafic auto s-au utilizat urmatoarele date

de intrare: - Numar mediu zilnic de autovehicule in circulatie amplasament: 250 PC, 40 LDV, 10

HDV (pentru PC 50% diesel 50% benzina, pentru LDV 80% diesel, pentru HDV 100% diesel)

- Numar maxim orar de autovehicule in circulatie simultana amplasament: 110 PC, 10 LDV, 3 HDV;

- Distanta medie parcursa de fiecare autovehicul: 1,5 km/o data, 3 km/zi;

Rezulta urmatoarele:

48

TABELUL Nr. 12: Surse mobile- debite masice Denumirea

sursei Tip

combustibil

Debit mediu zilnic (kg/zi)

CO NMVOC NOx PM Pb SOx

Trafic auto – ardere

carburant

Benzina PC

3,45

0,37 0,38 0,011 0,00000045

0,0021

LDV 0,93 0,084 0,144 0,00018 0,0000001 0,00048

Diesel

PC 0,105 0,026 0,247 0,037 0,00000071 0,0011

LDV 0,053 0,0084 0,072 0,134 0,000000078 0,00058

HDV 0,058 0,011 0,26 0,0086 0,000000234 0,000345

Rulaj, franare,

uzura sosea

PC 0,0249

LDV 0,005

HDV 0,0046

TOTAL 4,6 0,5 1,1 0,27 0,0000016 0,0046

Poluarea datorata traficului auto depinde o serie de factori precum:

- Tipul combustibilului utilizat; - Tipul motorului (Euro 2, 3, 4 etc) - Starea tehnica si vechimea autovehiculelor; - Starea drumurilor; - Stilul de sofat; - Viteza in trafic;

Astfel, emisiile de CO din trafic auto depind de: - Tipul carburantului: cu benzina sau cu motorina. S-a evidentiat ca in cazul benzinei, emisia

de CO este mult mai mare. - Viteza de circulatie: in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori ale vitezei de

cca. 80 km/h. Pentru viteze foarte mici (10 km/h) sau mari (120 km/h) valoarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori;

- Conditiile de circulatie: la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 1,5 - 2 ori, in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 ori;

- Intensitatea traficului: emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului de vehicule pe un tronson dat;

- Circulatia in rampa: emisia de CO creste cu 15 % pentru fiecare crestere a rampei cu 2 procente.

49

Din cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ce influenteaza gradul de poluare cu NOx: - Tipul carburantului. S-a mentionat ca in cazul benzinei, emisia de NOx este de 2-3 ori mai

mare decat in cazul vehiculelor cu motorina. - Viteza de circulatie: cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 km/h conduce implicit la

cresterea emisiei de NOx, aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele sunt mai puternice. - Circulatia in rampa: emisia de NOx creste cu un factor de 35% pentru fiecare crestere a

rampei de 2%. Poluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre care aminitim: - Viteza de circulatie: valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi se inregistreaza

la o circulatie cu viteza constanta de 80…100 km/h, fiind insa de 5-6 ori mai mare la o viteza de 10 km/h;

- Conditiile de circulatie: concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la viteza constanta, creste usor prin accelerare, creste de pana la 20 ori la mers in gol si de pana la 50 de ori la franare.

IV.2.3. Prognozarea impactului potential asupra calitatii aerului Actiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasesc

un nivel maxim al concentratiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de durata expunerii. Efectele lor asupra sanatatii umane pot fi urmatoarele:

o monoxidul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii, care au ca efect tulburari de vedere, dureri de cap, ameteala, oboseala, palpitatii si chiar moartea, atunci cand 66% din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobina;

o oxizii de azot (NOx): la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratorii cronice si leziuni inflamatorii);

o hidrocarburile (Hc): indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice (benzopirenul) sunt hemato si neurotoxice, avand efecte cancerigene;

o particule de funingine (fum): fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromatice policiclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelul laringelor, bronhiilor, plamanului;

o plumbul si compusii de plumb: poate patrunde in organism prin plamani, aparatul digestiv si prin piele, actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei, a sistemului nervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectuale;

o oxizii de sulf (SOx): au actiune iritanta asupra sistemului respirator.

50

Calitatea aerului trebuie sa respecte urmatoarele limite:

TABELUL Nr. 13 – Limite calitatea aerului Poluant Limite

Lege 104/2011 STAS 12574/1997

Dioxid de sulf 350 g/m3/ora 125 g/m3/24h 20 g/m3/an si iarna protectie vegetatie

Dioxid de azot 200 g/m3/ora 40 g/m3/an 30 g/m3/an protectie vegetatie

Monoxid de carbon

10 mg/mc/8h 6 mg/mc/h

PM10 50 g/m3/24h 40 g/m3/an Plumb 0,5 g/m3/an

PREZENTAREA MODELULUI DE DISPERSIE SI A CONDITIILOR DE DISPERSIE UTILIZATE Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia). Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea, volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de simulare : pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier extern pregatit de catre utilizator. Ca ecuatie de dispersie pentru sursele punctuale modelul gaussian al penei de poluant este utilizat:

C: Concentratia in directiile x, y, z (m3/m3: ppb, ppm, sau alte unitati) Q: Rata de emisie a poluantului (m3N/s)2 V: Termen vertical us: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s) σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m).

Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest termen include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.

51

zr: Inaltimea la punctul de calcul (m) he: Inaltimea efectiva a penei de poluant (m). Caracteristicile surselor liniare sunt gasite integrand numeric ecuatia pentru surse punctuale:

Ｃ: Concentratia x, y, z : Coordonate He: Inaltimea efectiva a ridicarii penei de poluant Q: Rata de emisie a poluantului (ex: kg/km/hr) U: Viteza vantului σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m). Inputurile in programul de dispersie au fost:

caracteristicile surselor : localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului, volumul si temperatura efluentului ;

debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului ; date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate prin :

directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara ; clasa de stabilitate

Pentru fiecare sursa punctuala debitele maxime ale poluantilor utilizate au fost :

- NOx : 6,16 g/h; - CO: 3,35 g/h - PM10: 0,5 g/h

Pentru fiecare sursa liniara debitele maxime ale poluantilor utilizate au fost : - NOx : 232,85 g/km/hr - CO: 1451,5 g/km/hr - PM10: 37 g/km/hr

Pentru modelarile pe termen scurt s-au utilizat debitele maxime orare, pentru modelarile pe termn lung s-au utilizat modele privind rata de utilizare a sursei in diferite intervale de timp. Pentru SOx, Pb, nu s-au realizat modelari datorita emisiilor foarte scazute. Modelarile pe termen scurt s-au realizat in conditiile cele mai defavorabile dispersiei, in diferite conditii meteo.

52

In urma modelarii a rezultat ca aportul surselor la calitatea aerului propuse este: NOx - Valori maxime de scurta durata (orare) sub 30-60 µg/mc in zona obiectivului, si sub 10-20

µg/mc in alte zone protejate, mult sub limita de 200 µg/mc/h ; - Valori medii anuale sub 13 µg/mc pe zona obiectivului, si sub 2 µg/mc in alte zone protejate,

mult sub limita de 40 µg/mc/an, respectiv 30 µg/mc/an pentru protectia vegetatiei CO - Valori maxime de scurta durata (orare) sub 0,1-0,3 mg/mc in zona obiectivului, si sub 0,05

mg/mc in alte zone protejate, mult sub limita de 6 mg/mc/h. - Valori maxime pe perioade de mediere de 8 ore sub 1 mg/mc in zona obiectivului, si sub 0,01

mg/mc in alte zone protejate, mult sub limita de 10 mg/mc/8h PM10 - Valori maxime zilnice sub 2 µg/mc, in zona obiectivului, si sub 0,2 µg/mc in zone protejate,

mult sub limita de 50 µg/mc/24h. - Valori maxime anuale sub 1,5 µg/mc, in zona obiectivului, si sub 0,2 µg/mc in zone

protejate, mult sub limita de 40 µg/mc/24h. Concluzii In urma modelarii dispersiei poluantilor emisi de sursele stationare si mobile pe timpul

functionarii obiectivului, pe fondul unei poluari existente foarte scazute, se estimeaza concentratii ale poluantilor in aer mult sub limitele admise, si deci o calitate a aerului foarte buna. Aportul principal la modificarea calitatii aerului este dat de traficul auto.

IV.2.4. Masuri de protectie/diminuare a impactului Perioada de constructie a obiectivului

o Acoperirea depozitelor de materii prime si materiale reprezinta o masura de protectie impotriva actiunii vantului;

o Pentru limitarea disconfortului iminent ce poate apare mai ales pe timpul verii se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc santierul, mai ales pentru cele care transporta materii prime si materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. Drumurile de santier vor fi udate periodic;

o Transportul materialelor de constructie in vrac, care pot fi antrenate in aer, se va face in mijloace de transport cu bena acoperita;

o Utilajele si echipamentele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea constatarii eventualelor defectiuni care pot produce emisii ridicate de poluanti. O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante consta in folosirea de utilaje, vehicule si echipamente de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de retinere a poluantilor.

Perioada de operare a obiectivului - intretinerea si udarea corespunzatoare a suprafetelor carosabile pentru evitarea emisiilor de pulberi; - verificarea periodica si intretinerea corespunzatoare a centralelor termice;

53

IV.3. Solul si subsolul

Caracterizare geomorfologica Conform geologiei, perimetrul cercetat este situat in cadrul depresiunii Transilvaniei respectiv in zona de terasa superioara mal drept al raului Mures, prezentand un relief plan fara fragmentari sau denivelari majore, din categoria conditiilor geomorfologice simple.

Geologia regiunii Foaia Targu Mures partea centrala a depresiunii Transilvaniei din punct de vedere

geologic se caracterizeaza prin doua formatiuni distincte ca varsta si natura. In categoria rocilor sedimentare mai vechi care apar si la suprafata citam prezenta depozitelor masive consolidate de varsta sarmato-pannoniana alcatuite din roci argiloase – marnoase cu orizonturi nisipoase – grezoase. Peste aceste formatiuni sunt repauzate formatiuni tinere de varsta cuaternara, reprezentate prin roci aluvionare fine grosiere alcatuite din nisipuri, nisipuri cu pietris, bolovanisuri, stratificatie care au larga raspandire in lunca si terasele, principalele cursuri de apa care traverseaza aceasta parte a depresiunii. In acest context citam lunca majora bine dezvoltata a raului Mures si zonele de terasa aferente pe ambele maluri. Pe langa aceasta stratificatie caracteristica aluvionara, se mai adauga prezenta unor formatiuni de natura deluviala – coluviala, care se gasesc in principal la baza versantilor locali, si sunt alcatuite in general din roci prafoase, nisipoase chiar maloase slab consolidate.

Pedologie Zona se caracterizeaza prin prezenta solurilor aluvionare si a solurilor brune si brune

podzolite, cu o grosime de 0,15-0,5 m pe un substrat de praf nisipos-argilos. Utilizarea preponderenta in zona a fost de teren arabil si pasunat, neevidentiindu-se surse existente de poluare a solului.

Nu s-au pus in evidenta resurse ale subsolului exploatabile. Deasemenea zona nu prezinta alunecari de teren si fenomene de eroziune a solului.

Surse de poluare


Pe perioada lucrarilor de executie sursele de poluare a solului si subsolului sunt de trei tipuri:

o Surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele . Emisiile de substante poluante degajate in atmosfera din arderea combustibilului (CO, NOx, SO2), atat cele cauzate de desfasurarea traficului, cat si cele cauzate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru (pulberi, CO, NOx, SO2,Pb, hidrocarburi), ajung sa se depuna pe sol putand conduce la modificarea temporara a proprietatilor naturale ale solului. Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata lucrarilor de executie a lucrarilor de reabilitare pot fi semnificative. Poluarea se va manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de constructie), iar din punct de vedere spatial, pe o arie restransa.

o Surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru. Suplimentar, aici exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni tehnice survenite la utilaje.

54

o Surse punctiforme, reprezentate de activitatile desfasurate in cadrul Organizarii de Santier. Aici sursele potentiale de poluare a solului sunt:

- Stocarea si manipularea unor substante potential poluatoare pentru sol. In aceasta categorie sunt incluse: vopsele, solventi, carburanti, etc.; - Operatiile de aprovizionare si alimentare a utilajelor sau mijloacelor de transport cu combustibil; - Depozitarea deseurilor rezultate. - Apele uzate menajere si tehnologice rezultate


In perioada operationala , sursele de poluare ale solului pot fi urmatoarele: o Emisiile de poluanti rezultate ca urmare a desfasurarii traficului rutier si functionarii

centralelor termice. In anumite conditii climatice acesti poluanti pot fi transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna);

o Apele pluviale care spala poluantii depusi in parcari si pe platforma drumului. Poluantii pot ajunge pe sol, iar prin percolare intra in stratul de apa freatica, modificand caracteristicile acviferului;

o Poluarile accidentale cauzate de producerea accidentelor rutiere, in urma carora au loc pierderi de substante toxice, produse petroliere, etc;

o Poluarile sezoniere, care apar pe o perioada de timp limitata (cca 4 - 5 luni – iarna), dar pot avea efect pe termen mai lung. Sarurile folosite pentru dezghet, in stare solida (NaCl, CaCl2) sau in stare de solutie, reprezinta o sursa de poluare directa sau indirecta a solului.

o Evacuarea de ape uzate din cadrul obiectivelor rezidentiale, comerciale si de servicii o Depozitarea neconforma a deseurilor o Deteriorarea retelelor de canalizare si instalatiilor de epurare cu infiltrarea de ape uzate

in subsol

Prognozarea impactului potential Perioada de constructie a obiectivului

Principalul impact asupra solului in perioada de constructie este reprezentat de pierderea de suprafate fertile datorata lucrarilor de decopertare pentru realizarea constructiilor, drumurilor si cailor pietonale. Se estimeaza pierderi de sol fertil de cca 19000 mp, cu o grosime de cca 0,2 m si un volum de cca 3800 mc. In aceste zone pierderea functiei biologice a solului este evidenta.

Totodata in zonele de drumuri si alei se vor executa lucrari de compactare si tasare ce vor afecta densitatea solului si vor aduce deasemenea la afectarea activitatii biologice in sol si in vecinatatea acestora.

Un alt aspect important este dat de ocuparea temporara de terenuri pentru: organizarea de santier, drumuri provizorii, platforme, depozitare deseuri, etc.

Impactul manifestat de trafic are un caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor rezultati din arderea combustibilului si depusi pe sol. Aceste ape se pot infiltra in straturile superioare ale solului.

55

Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a utilajelor poate fi apreciabil. El se manifesta insa pe arii restranse.

Impactul asupra solului produs de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor este cu atat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcandu-se, in special, cu substante organice. O mare problema in cazul depozitelor necontrolate sunt elixiviatii rezultati din descompunerea substantelor organice. Acestia sunt caracterizati de un debit redus, dar sunt foarte incarcati cu substante organice, motiv pentru care sunt foarte greu de epurat.

Apele uzate menajere si tehnologice rezultate pe amplasamentul Organizarii de Santier se pot infiltra cu usurinta in sol.


In timpul functionarii obiectivului principalele efecte negative sunt produse de : - Deversarea la sol de ape pluviale impurificate ; - Infiltrarea in sol de ape uzate datorita deteriorarii retelei de canalizare si a instalatiilor

de epurare ; - Antrenarea pe sol a poluantilor atmosferici rezultati in urma traficului auto si a

functionarii centralelor termice. Masuri de diminuare a impactului


o Depozitarea provizorie a pamantului excavat este recomandat a se face pe suprafete

cat mai reduse. Decaparea solului vegetal se va face in limita strictului necesar, acesta urmand a fi reutilizat pe amplasament in masura posibilitatilor sau pe alte amplasamente;

o Deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in containere si pubele, amplasate in locuri special destinate acestui scop. Este necesar ca pubelele sa fie preluate periodic de catre serviciile de salubritate din zona, pe baza de contract;

o Scurgerile de ulei rezultate accidental in zona fronturilor de lucru de la functionarea defectuoasa a utilajelor pot avea un impact redus asupra solului in cazul in care exista un program de prevenire si combatere a poluarii accidentale. In acest sens, instruirea personalului reprezinta o masura eficienta in prevenirea si/sau reducerea efectelor poluarii. Se va actiona imediat in astfel de cazuri pentru curatarea zonelor poluate

o Pentru organizarea de santier se va proiecta un sistem de colectare a apelor menajere, a apelor tehnologice si a apelor meteorice potential impurificate. Apele pot fi colectate in bazine etanse vidanjabile si/sau toalete ecologice sau in constructii de epurare. In acest ultim caz, apa epurata poate fi descarcata intr-un emisar sau pe terenul inconjurator, cu respectarea NTPA 001/2002.

o Toate produsele de natura chimica utilizate vor fi amplasate in spatii amenajate, ferite de actiunea ploii sau vantului. Daca vor exista rezervoare de combustibil pe amplasament acestea vor fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu sisteme de retinere a hidrocarburilor.

o Masurile de protectie aferente capitolelor Apa si Deseuri

56


- Colectarea si tratarea apelor uzate si pluviale impurificate; - Colectarea deseurilor in recipienti adecvati, pe platforme amenajate, si preluarea

periodica a acestora de o societate de salubritate; - Instaurarea si respectarea unui program de intretinere si revizie a retelelor de canalizare

si instalatiilor de epurare a apelor uzate si impurificate. - Masurile de protectie aferente capitolelor Apa si Deseuri

Prognozarea impactului dupa aplicarea masurilor de protectie - Ramane un impact negativ rezidual datorita pierderilor de sol vegetal si afectarii

structurii si functiilor solului in zonele unde acesta este compactat/tasat. Acest impact negativ este insa inerent schimbarii utilizarii terenului;

- In urma luarii masurilor de protectie propuse, apreciem ca impactul asupra solului si subsolului datorita poluantilor din aer si apa este, gestionarii deseurilor si produselor chimice, este in limite acceptabile.

57

IV.4. Biodiversitatea

Terenul ce face obiectul prezentului studiu face parte dintr-o zona cu folosinta arabila. Ca tip de habitat se incadreaza in clasa habitatelor antropizate, regulat sau recent cultivate, iar ca tip de ecosistem face parte din clasa ecosistemelor antropizate cu functiune agricola.

Avand insa in vedere si utilizarea din ce in ce mai putin a terenului in scop arabil, in zona a fost posibila dezvoltarea unei vegetatii mixte si aparitia de specii spontane tip ruderale/zone cu influente antropice, de-a lungul cailor de acces (ex. Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria, Marrubium vulgare, Artemisia vulgaris, Agropyron repens Carduus acanthoides, Cirsium arvense Conium maculatum, Leonurus cardiac, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile: Eragrostis minor, E pilosa, Cynodon dactylon, Taraxacum officinale, Geum urbanum, Capsella bursa pastoris, Cardaria drab) sau tip pasune/faneata (Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Koeleria macrantha, Melica ciliata, Phleum phleoides, Medicago falcata, Astragalus onobrychis, Astragalus. ponticus, Achillea setacea, Artemisia austriaca, Poa angustifolia, Medicago minima, Trifolium arvense).

Fauna este reprezentata de gasteropode, oligochete (Limbricus sp.), insecte (Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera şi Diptera), pasari (Corvus corone, Passer domesticus, Streptopelia turtur, Hirundo rustica etc), soparle (Lacerta agilis), mamifere mici (iepuri, soareci).

In general pe amplasament fauna si flora este reprezentata de componente fără valoare conservativă, tipice zonelor cu influente antropice. Insa nu este exclusa prezenta pe teren a speciilor de insecte protejate din zona invecinata, mai ales ca acestea sunt zburatoare, umbland dupa hrana sau pentru imperechere.

Zone protejate In apropierea terenului aferent Fazei 1.1, la cca 240 m directie estica, se afla Situl

Padurea Glodeni, cu o suprafata de 1091 hectare, considerata arie naturala protejata de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Codul de identificare al sitului conform formularului standard Natura 2000 – ROSCI0154;

Localizarea sitului : Latitudine N 46° 38'25" si Longitudine E 24°34'34". Tipurile de habitate prezente in sit sunt cele de „Paduri de stejar cu carpen de tip Galileo-Carpinetum”; Caracteristicile generale ale sitului Habitatele din zona intravilana:

- Culturi (teren arabil) – 3% ; - Alte terenuri arabile – 15%; - Paduri de foioase – 82%.

Calitate si importanta Paduri reprezentative si relativ bine conservate de gorun si stejar penduncular cu Acer tataricum, candva raspandite in Podisul Transilvaniei. In padurile din acest perimetru s-a pastrat

58

o biodiversitate relativ ridicata atat in privinta florei cat si a faunei de nevertebrate. Unul dintre cele mai importante habitate ale lepidopterului Euphydrias maturna in Transilvania. La cca 240 m directie estica de terenul unde se va realiza proiectul propus se afla zona terminala sudica a padurii Glodeni, pe malul Muresului, o zona ingusta de cca. 460 m lungime si cca 150 m latime, cu o suprafata estimata de cca 6 ha. In aceasta zona s-a confirmat prezenta fluturelui Euphydryas maturna si a habitatelor de paduri de stejar cu carpen. Speciile de interes comunitar care se gasesc pe acest sit, sunt cele de tip nevertebrat si anume:

- Specia Euphydryas maturna este o specie de fluturi, din familia Nymphalidae – cod 1052; - Specia Lucanus cervus (Radasca- un gandac din familia Lucanidae)– cod 1083.

Euphydryas maturna Prefera luminisurile si marginile de padure, precum si malurile raurilor cu vegetatie bogata. Zboara de la sfarsitul lui mai pana in iulie tarziu. Depune ouale pe frunzele copacilor tineri (Fraxinus, Syringa, Lonicera, Spiraea, Populus tremula, P. alba, Salix, Ligustrum). Larvele hiberneaza pe frunzele cazute. Dupa hibernare larvele se hranesc pe plante precum Scabiosa, Veronica, Salvia, Plantago, Viola, Digitalis etc. Adulţii folosesc ca sursă de nectar florile speciilor Antriscus silvestrys, Peucedanum palustre, Heracleum sphondyleum, Chrysanthemum leucanthemum, Cirsium spp., Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Lamium purpureum, Rosa spp, Acer tataricum). Dupa cum observam sursa de hrana o constituie in special plante iubitoare de umbra si umezeala, de aceea combinatia de padure si apa reprezinta un habitat ideal pentru acest fluture, fluture dealtfel observat in zona de padure spre raul Mures. Lucanus cervus (radasca)

Populează pădurile bătrâne cu esenţe foioase, preferând în special pădurile de quercinee, dar poate fi întâlnită şi în zonele de silvostepă şi stepă. Traieste in gaurile copacilor batrani si in trunchiurile moarte. În decursul zilei adulţii pot fi observaţi pe trunchiurile stejarilor şi altor arbori, hrănindu-se cu scurgerile acestora. Zboară în amurg în decursul perioadei mai-iulie. Femelele depun ouale in bucati de lemn putred. Larva se dezvoltă în lemnul putrezit al diferitor esenţe cu frunze căzătoare (stejar, mesteacăn, frasin, etc.), hrănindu-se cu acesta. Larvele parcurg cateva stagii de dezvoltare, durand intre 4 si 6 ani sa devina pupe. Pupa sta in sol cca 3 luni apoi vara iese ca adult la zbor. Gândacii tineri apar toamna, însă nu părăsesc camera larvară până în primavara următoare. Adultii traiesc doar cateva luni hranidu-se cu nectar si seva.

59

Perioada de constructie

Surse de impact Emisiile de poluanti si zgomotul generate de traficul de santier: masinile care transporta

materiale, muncitori la punctele de lucru etc; Emisiile de poluanti si zgomotul rezultate din activitatea utilajelor de constructie. Decopertarea stratului de sol si realizarea de constructii si cai de acces

Impactul potential asupra mediului o Fragmentarea, micsorarea si modificarea habitatului specific terenului agricol

salbaticit din zona de realizare a obiectivului; o Introducerea de specii straine; o Alterarea productivitatii biologice; o Posibilitatea contaminarii cu carburanti si/sau uleiuri in timpul executiei reparatiilor,

intretinerii si chiar functionarii utilajelor si vehiculelor. o Contaminarea cu deseuri de constructie sau/si menajere a ecosistemelor poate determina

alterari ale peisajului, degradarea functiilor ecosistemului, ocuparea unor suprafete de teren etc.

o Un nivel de poluare a aerului care sa duca la afectarea speciilor de animale si plante din zona protejata

o Nivelul de zgomot din timpul executiei lucrarilor poate determina schimbari comportamentale in relatia interspecii, cum ar fi schimbarea balantei prada-pradator ceea ce are ca efect final schimbari populationale, schimbari comportamentale in ceea ce priveste ritualul de imperechere, reproducerea, migrarea, etc.

o De asemenea, poate fi afectat auzul unor specii. Prin limitarea auzului si modificarea fondului sonor natural poate fi mascata prezenta unor pradatori, chemarea pentru imperechere, comunicarea cu alti membrii ai aceleiasi specii. Nivelul ridicat de zgomot poate produce modificari fiziologice cum sunt cresterea sau scaderea nivelului unor hormoni, alterarea functiilor inimii, alterarea respiratiei, stres. Totusi trebuie specificat faptul ca in literatura de specialitate (studii ale Agentiei Americane de Protectia Mediului) se precizeaza ca asemenea modificari apar in general la un nivel de zgomot mai mare de 90 decibeli.

Masuri de protectie/diminuare a impactului

- Organizarile de santier nu se vor amplasa in vecinatatea ariei protejate; - Se vor evita lucrarile de amploare in zonele mai apropiate de zona protejat, in perioada

sfarsit mai - sfarsit iulie; - Se vor utiliza utilaje si vehicule performante, cu un nivel redus de zgomot si de noxe. - Organizarea de santier se va imprejmui pentru a se limita depasirea spatiului strict necesar

si pentru a limita impactul asupra ecosistemelor din zona. - Deseurile se vor colecta selectiv, se vor depozita temporar in zone special destinate si care

respecta normele legale in vigoare, iar la intervale stabilite sau ori de cate ori este necesar se vor elimina prin servicii specializate la depozitele de deseuri corespunzatoare fiecarei

60

clase. Astfel se va evita contaminarea zonei si se vor evita incidentele si accidentele in care pot fi implicate diferite specii de fauna, se va limita impactul negativ asupra vegetatiei.

- Maximizarea suprafetelor ocupate de spatiile verzi si plantarea de arbori in cadrul loturilor si de-a lungul drumurilor

- Se vor pastra pe cat posibil arborii ce pot exista pe amplasament. - In amenajarea spatiilor verzi si plantarea de arbori noi se vor utiliza specii specifice zonei.

Perioada de functionare Surse de impact

- emisiile de poluanti rezultate din traficul rutier si instalatiile de combustie; - zgomotul aferent activitatilor din zona rezidentiala; - gestionarea necorespunzatoare a deseurilor;

Masuri de protectie Se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri de protectie:

Intretinerea corespunzatoare a santurilor, rigolelor, a parcarilor si locurilor de depozitare a deseurilor;

Masuri de restrictionare a claxonatului; Interzicerea acesului, opririi, stationarii si parcarii vehiculelor in vecinatatea ariilor

protejate cu exceptia situatiilor de urgenta; Indepartarea rapida a urmarilor accidentelor, astfel incat eventualele scurgeri de

carburanti pe suprafata carosabila sa nu ajunga pe sol; Utilizarea de instalatii de combustie moderne, pe gaz, cu emisii reduse. Utilizarea de instalatii de iluminat public cu intensitate luminoasa scazuta, cu

fascicolul de lumina indreptat spre sol.

Prognozarea impactului asupra biodiversitatii cu aplicarea masurilor de protectie propuse - Impactul datorat zgomotului, atat in perioada de realizare si cat de functionare a

obiectivului, va fi scazut, in special datorita distantei fata de zona protejata. - Impactul datorat surselor de poluare a aerului, va fi scazut, datorita atata distantei fata de

zona protejata cat si datorita nivelului scazut al emisiilor si efectelor acestora asupra calitatii aerului in timpul utilizarii obiectivului (vezi si capit Aer)

- Exista un impact negativ pe amplasament, atat datorita inlocuirii habitatului de tip agricol (si a biocenozei existente) cu un grad scazut de antropizare, cu un habitat de tip zona locuita puternic antropizat, cu specii noi, precum si datorita excavarilor si lucrarilor asupa solului, ce vor afecta fauna si flora din si de pe sol. Terenul isi va pierde implicit potentialul productiv agricol;

- Impactul asupra zonei si habitatelor protejate aflate la cca 240 m Est de amplasament este redus, dar nu este exclusa migrarea de indivizi din cele doua specii de interes, in zona locuita, cu consecinta posibila distrugere a acestora, de aceea se recomanda cu strictete aplicarea masurilor de reducere a impactului propuse.

61

IV.5. Peisajul In prezent terenul este liber de constructii, avand utilizare arabila si prezentand

deasemenea vegetatie spontana (in general ierburi, tufisuri). In forma actuala terenul se incadreaza armonios in peisaj, prin lipsa de obstacole vizuale si acoperirea cu vegetatie.

TABELUL Nr. 14 –Utilizarea terenului

Utilizarea terenului

Suprafaţa (ha) Înainte de punerea

în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură: - teren arabil

8,21 0 0

Păduri 0 0 0 Drumuri 0 0,84 0 Zone construite (curţi, suprafaţă construită) 0 0,723 0 Ape 0 0 0 Spatii verzi amenajate 0 0 6,27 TOTAL: 821 1,563 6,27

Procentele actuale de zona slab antropizata si zona puternic antropizata sunt de 100%

respective 0%, in urma realizarii proiectului putem vorbi de procente zona mediu antropizata (spatii verzi) si zona puternic antropizata de 76,4% respective 23,6%. Practic zona puternic antropizata creste cu 23,6% iar gradul de antropizare creste per total.

Biotopul de tip agricol va suferi o fragmentare permanenta, insa zonele protejate sunt putin afectate de proiect, in aceasta faza nu sunt necesare zone tampon. Va scadea insa vizibilitatea spre padurea ce cuprinde zona protejata.

Remarcam un impact pozitiv datorita cresterii ponderii zonelor folosite in scop recreativ (parcuri, zone verzi cu vegetatie arboricola, piscine). Măsuri de diminuare a impactului:

- Structura arhitecturala si soluţiile de punere în opera adoptate au fost concepute astfel încât sa ofere o integrare corespunzatoare în peisaj si sa se constituie ca un punct de atracţie si chiar ca si nota distinctiva, emblematica pentru zona din care fac parte;

- Proiectul general isi propune ca realizarea de spatii verzi vaste, atat de sine statatoare cat si in cadrul obiectivelor, asigurandu-se un spatiu aerisit prin asigurarea unui procent cat mai scazut de ocupare a terenului

- Se va evita utilizarea culorilor tipatoare si a suprafetelor lucioase, stabilidu-se un paletar de culori ca va fi utilizat pentru tot proiectul;

- Pentru crearea spatiilor verzi se vor utiliza cu precadere specii locale;

In concluzie, cu rezervele de rigoare asupra subiectivitatii acestei aprecieri, consideram ca impact asupra peisajului va fi negativ dar in limite acceptabile, in primul rand datorita evidentei antropizari a acestuia.

62

IV.6. Mediul social si economic În comuna Sîntana de Mureș locuiesc 5182 de locuitori cu domiciliul stabil din care 2853

locuitori în satul Sîntana,1021 locuitori în satul Curteni,735 locuitori în satul Chinari și 526 locuitori în satul Bărdești.

Suprafața totală de teren este de 2691,45 ha, din care 602 ha teren intravilan și 2089,45 teren extravilan.

Evoluția populației din comună comparativ cu anul 1990 este următoarea: 1990 – 3053 locuitori 2007 – 5182 locuitori Prognoza populației este de creștere a acesteia datorită si existenței rețelelor de utilitate

publică precum și ritmului alert și susținut de construire de noi locuințe și asigurarea de noi locuri de muncă.

Dat fiind faptul ca din populatia activa a comunei majoritatea au un loc de munca, un procent foarte mare dintre acestia fiind salariati ai agentilor economici din comuna, rata somajului este scazuta.

Realizarea proiectului va duce implicit la cresterea pretului terenului in zona, la stramutarea de populatie in zona, la crearea de noi locuri de munca pentru deservirea utilitatilor si activitatilor comerciale prevazute, la extinderea utilitatilor si transportului in zona, la cresterea veniturilor municipalitatii si populatiei.

Activitatile de comert in zona se vor intensifica, vor aparea facilitati de tratament medical si de educatie, ponderea activitatilor in zona va creste in zona serviciilor, turismului, recreerii iar activitatile agricole, acum in declin, se vor dezvolta in directia asigurarii cu produse locale de necesitate (legume, fructe).

Cu respectarea masurilor prevazute in proiect se va asigura un mediu de viata sanatos, curat, cu posbilitati multiple de recreere si relaxare, punandu-se bazele dezvoltarii unui ambient cu toate avantajele urbane dar lipsit de dezavantajele zonelor urbane supraaglomerate. In concluzie apreciem un impact pozitiv asupra mediului socio-economic din zona.

IV.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Populația după religie: ortodocși, reformați, romano-catolici, adventiști, baptiști, martorii lui Iehova, penticostali.

Structura etnică a populației este: - români - 68,3%, - maghiari – 29,5 % - rromi – 2%

Obiectivul propus nu va modifica semnificativ structura etnica a zonei, deoarece majoritatea celor ce vor locui aici vor proveni din imprejurimi. Proiectul nu va afecta patrimoniul cultural al zonei si prin facilitatile oferite va creste gradul de cultura si educatie a populatiei din zona.

63

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI

Pentru alternativele propuse se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala) ce permite exprimarea cantitativa a impactului si compararea alternativelor propuse.

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). � Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati. � Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm). � Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale. � Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr). TABELUL Nr. 15 –Semnificatia notelor de bonitate

Nota de bonitate (Nb)

Efectele

10 mediul nu este afectat de activitatea proiectata 9 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. 8 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2. 7 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3 6 - mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

- efectele sunt negative 5 mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. 4 mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3. 3 mediul este degradat, nivel 1.

- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere 2 mediul este degradat, nivel 2.

- efectele sunt nocive la durate medii de expunere 1 mediul este degradat, nivel 3.

- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

64

TABELUL Nr. 16 – Note de bonitate acordate:

Factor de mediu Etapa Nb Varianta

selectata (epurare ministatii, deversare centralizata parau)

Alternativa 1 (epurare ministatii, infiltrare sol)

Alternativa 2 (Extindere retea canalizare)

Apa Realizare 8 8 8 Functionare 7 7 8

Sol si subsol Realizare 8 7 7 Functionare 8 7 8

Aer Realizare 8 8 8 Functionare 9 9 9

Biodiversitate local

Realizare 7 7 7 Functionare 8 8 8

Biodiversitate zona protejata

Realizare 8 8 8 Functionare 9 9 9

Populatie Realizare 8 8 8 Functionare 9 9 9

Zgomot Realizare 7 7 7 Functionare 9 9 9

Peisaj 8 8 8 Conditii socio-economice, culturale

10 10 10

Situatii risc 8 7 9

65

Reprezentare grafica a diferitelor variante fata de situatia ideala

66

TABELUL Nr. 17- Semnificatia IPG IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor deviata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele deviata

IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata. Rezulta: IPG varianta aleasa = 1,63. Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile IPG Alternativa 1 = 1,66. Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile IPG Alternativa 2 = 1,5. Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile Concluzii - Desi s-a utilizat o evaluare globala, chiar daca IPG este in domeniul acceptabil trebuie respectata concomitent conditia ca, in urma masurilor de reducere a impactului, pentru nici un factor de mediu evaluat sa nu se produca efecte negative peste limitele admisibile, conditie indeplinita; - Remarcam ca valorile IPG rezultate in urma evaluarii tuturor alternativelor sunt in domeniul acceptabil. - Remarcam ca valorile IPG sunt foarte apropiate, datorita diferentelor relative mici intre impactul diferitelor alternative; - Se remarca ca valoarea cea mai scazuta a IPG a obtinut-o nu varianta aleasa de beneficiar, ci alternativa in care apele uzate sunt colectate centralizat si tratate intr-o singura statie municipala. Deocamdata aceasta varianta este irealizabila tehnic, dar in opinia noastra reprezinta metoda cea mai lipsita de riscuri si sigur de operat, de aceea aceasta alternativa trebuie avuta in vedere in viitor.

67

VI. MONITORIZARE

IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE:

- Verificarea periodica a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defectiuni; - Verificarea periodica a etanseitatii rezervoarelor de stocare a carburantilor sau

substantelor toxice, daca este cazul; - Gestionarea controlata a deseurilor rezultate atat pe amplasamentul Organizarii de

santier, cat si in zona fronturilor de lucru; - Stabilirea unui program de prevenire si combatere a poluarii accidentale: masuri necesar

a fi luate, echipe de interventie, dotari si echipamente pentru interventie in caz de accident IN PERIOADA DE FUNCTIONARE:

- Monitorizarea lunara a calitatii apelor evacuate; - Monitorizarea periodica a nivelului de zgomot in zona rezidentiala

68

VII. SITUATII DE RISC

VII.1. Riscuri naturale

Amplasamentul se afla in zona seismica E, cu grad de risc seimic mic (grad de risc 7). Totodata prin solutiile tehnice propuse pentru constructii posibilitatea producerii de dezastre in caz de cutremur este mica.

Având în vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa riscul inundatiilor este scazut. Ploile torenţiale nu au un caracter prea accentuat.

Deasemenea in zona nu s-au semnalat alunecari de teren. Fenomenele de seceta sunt nespecifice zonei proiectului.

VII.2. Accidente potentiale

In timpul realizarii obiectivului: Riscul declansarii unor accidente sau avarii care pot avea un impact major asupra mediului

este determinat de: - Activitatile de manipulare a substantelor potential poluatoare pentru sol (vopseluri, solventi,

combustibili etc); - Operatiile de aprovizionare si manipulare a utilajelor sau a mijloacelor de transport cu

carburanti; Aceste surse potentiale de poluare accidentala, in cazul producerii unor accidente, vor afecta

suprafete limitate si vor determina deprecierea locala a calitatii solului, a apelor de suprafata si subterane si implicit a biodiversitatii. Tinand cont de amplasarea acestor surse de poluare si de caile de migrare ale poluantilor, consideram ca impactul asupra tintelor (sol, apa de suprafata si subterana si biodiversitate) nu va fi semnificativ daca se vor lua imediat toate masurile de depoluare.

In scopul prevenirii riscului poluarii accidentale in perioada de constructie Constructorul vor intocmi un Plan de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale.

In timpul functionarii obiectivului: Principalele situatii de risc intalnite sunt:

- Deteriorarea instalatiilor de epurare ape uzate cu deversarea de ape uzate in apa sau sol. Probabilitatea aparitiei unui astfel de accident este scazuta iar efectele sunt de amploare medie. Se propune Intocmirea unui Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pe amplasament ce va cuprinde masuri de prevenire si interventie in cazul producerii unui astfel de eveniment, precum si un Plan de Intretinere a Retelelor de Apa Canal.

- Incendiul la case, spatii comerciale. Probabilitatea aparitiei unui astfel de accident este scazuta iar efectele sunt de amploare medie, avand in vedere ca activitatile ce se vor desfasura pe amplasament nu presupun stocarea si manipularea unor cantitati semnificative de substante inflamabile, toxce etc. Se presupune intocmirea unui Plan pentru Situatii de Urgenta, realizare si dotarea corespunzatoare a punctelor PSI.

69

VIII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost identificate probleme de comunicare, informare sau procurare de informaţii relevante legate de studiul de impact asupra mediului.

S-au intampinat probleme legate de evaluarea cantitativa a impactului in timpul realizarii obiectivului, datorita numarului mare de variabile si imposibilitatea prognozarii si cuantificarii exacte a acestora.

IX. CONCLUZII SI RECOMANDARI CE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

In urma evaluarii efectelor proiectului au rezultat urmatoarele:

1. Au fost evaluate mai multe alternative de realizare a proiectului, impactul global al tuturor acestor alternative fiind in limite acceptabile. Principala diferenta intre alternative este modul de tratare si evacuare a apelor uzate rezultate de pe amplasament. Alternativa cu cel mai scazut impact era cea de conectare la sistemul de canalizare existent in Chinari, momentan irealizabila tehnic. Celelalte doua alternative au in comun tratarea apelor uzate menajere in ministatii de epurare individuale, fiind diferita evacuarea apelor epurate: prin drenaj individual in sol sau prin colectare centralizata si evacuare la un parau din zona. Ambele variante sunt acceptabile, varianta cu drenaj in sol prezentand un impact potential negativ mai ridicat asupra solului, subsolului si apei freatice, iar varianta cu evacuare la curs de apa prezentand un impact potential negativ asupra calitatii receptorului de suprafata. A fost preferata varianta cu evacuare in curs de apa, datorita sigurantei crescute in exploatare, monitorizare si control, precum si datorita efectelor mai scazute in cazul functionarii accidentale defectuoase a instalatiilor de epurare.

2. In urma realizarii impactului pe factori de mediu, a rezulta ca in perioada de constructie poate rezulta un nivel ridicat de zgomot si poluanti in aer, cu efecte scazute insa datorita faptului ca au caracter temporar, se manifesta pe arii restranse si lipsesc receptorii din vecinatate. Pe timpul functionarii obiectivului a rezultat un nivel scazut de zgomot si o calitate buna a aerului, precum si un impact negativ scazut asupra subsolului si apelor freatice, avand in vedere modurile alese de alimentare cu apa si de evacuare a apelor uzate.

3. Impactul asupra biodiversitatii/zonei protejate din apropiere este foarte scazut, atat in timpul realizarii cat si in timpul functionarii obiectivului.

4. Impactul asupra solului si biodiversitatii aferente terenului pe care se va realiza obiectivul este negativ, datorita pierderilor de sol fertile si de suprafete fertile, pierderii capacitatii de productie agricola a terenului si pierderilor de specii tipice unui teren agricol, partial salbaticit.

5. Impactul asupra peisajului il apreciem ca usor negativ, datorita cresterii gradului de antropizare al acestuia, cu rezervele de rigoare privind subiectivismul acestei aprecieri.

70

6. Imapctul asupra conditiilor socio-economice il apreciem ca pozitiv, prin crearea de locuri de munca, dezvoltarea infrastructurii, posibilitatea superioara de valorificare a resurselor locale, acces la servicii medicale si de educatie etc.

7. Estimam ca exista o probabilitate scazuta de aparitie a unor accidente/dezastre cu efecte majore, accidentele ce pot apare vor avea efecte restranse, mai ales cu respectarea masurilor si prevenire si combatere propuse.

In concluzie, prin realizarea proiectului, mediul din zona este afectat dar in limite admisibile. Deoarece impactul luat in consideratie in evaluarea finala este cel rezidual, ramas dupa aplicarea masurilor de reducere a impactului propuse, se recomanda aplicarea cu strictete a acestor masuri aferente fiecarui factor de mediu.

71

X. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Titularul proiectului, S.C. SANTANA RESIDENTIAL PARK S.R.L., intentioneaza sa

realizeze un “Complex Agrement, Sport si Ansamblu Rezidential”, pe o suprafata de 82100 mp, pe teritoriul administrativ al comunei Sântana de Mureş, la limita nordică a localităţii Chinari. Terenul este inclus in intravilanul localitatii Santana de Mures, conform PUZ aprobat prin HCL 55/2009. Folosinta actuala a terenului este agricola si pasunat. Cea mai mare parte a terenului este in prezent neexploatata agricol. Obiectivele ce se vor realiza prin acest proiect sunt :

- Lucrari construire cca. 62 locuinte individuale, avand regimul de inaltime maxim P+2E(P+1E in majoritate), reprezentand prima faza a zonei rezidentiale

- Lucrari de amenajare a incintei - alei, drumuri, parcaje, platforme si spatii verzi - Lucrari extindere retele utilitati si racordare imobile propuse la retelele utilitare - Lucrari amenajare „Golf driving range” – constand in zona de antrenamente golf, pe

o suprafata de cca 3 ha, care urmeaza a fi relocat in fazele urmatoare - Construire spatii comerciale pentru deservirea ansamblului rezidential - Construire spatii servicii – gradinita, centru medical - Construire si amenajare spatii pentru sport si recreere – terenuri tenis, piscine etc. - Lucrari de imprejmuire locuinte individuale

Terenul rezervat zonei rezidentiale, va fi impartit in loturi aferente fiecarei locuinte, cu suprafete cuprinse intre 350 si 1000 mp.

Zona rezidentiala va beneficia de toate dotarile necesare asigurarii unui standard ridicat de confort, precum si de facilitati de agrement (teren de tenis, piscina), servicii (gradinita, servicii medicale) si spatii comerciale.

In prezent zona care face obiectul prezentului proiect, nu dispune de reţele de alimentare cu apa, gaze naturale, energie electrica, retele de canalizare, telecomunicatii. Singura infrastructura existenta in momentul de fata, este drumul care strabate comuna Sîntana de Mures, DC 146, recent modernizata prin asfaltare, fiind capabila a satisface necesarul volumului de circulatie prevazut datorita elementelor geometrice existente suficient dimensionate.

Asigurarea utilitatilor proiectului se va face astfel: - Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin extinderea sistemului de alimentare cu

apă potabilă, amplasat în localitatea Chinari, prevăzut cu un rezervor de înmagazinare de 50 mc, amplasat pe terenul proprietate a S.C. Santana Rezidenţial Park S.R.L., sistem care să se racordeze la conducta de distribuţie din localitatea Chinari şi care are capacitatea de a asigura debitul necesar şi pentru ansamblul rezidenţial nou proiectat

- Energia electrica se va asigura cu o linie electrică aeriana, montata pe stâlpi din beton, dinspre Curteni şi Chinari (cca. două posturi de transformare 20 kV/400 V). Receptorii de energie electrica prevazuti in cadrul investitiei sunt alimentati cu tensiune monofazata.

- Alimentarea cu gaze naturale: racordarea la conducta existentă la Curteni, 400 - 800 m, la Chinari 500 m, cu acordul furnizorului.

- Se prevede asigurarea caldurii si apei calde utilizand centrale termice individuale pe gaz metan

- Pentru reteaua de telefonie se vor utiliza cabluri de fibra optica, montate pe stalpi. - Circulaţia vehiculară se propune a se desfăşura pe drumurile publice cu extinderea

propusă. Actuala stradă care străbate comuna Sântana de Mureş, DC 146, recent

72

modernizată prin asfaltare, este capabilă a satisface necesarul volumului de circulaţie prevăzut datorită elementelor geometrice existente suficient dimensionate. Drumurile prevazute din interiorul zonei, vor fi racordate la reţeaua de străzi secundare ale localităţilor Chinari, Curteni, cu posibilitate de acces din localităţile Porumbeni, Glodeni, Sântana de Mureş, la drumuri de categoria III, IV şi străzi secundare.

- Gestionarea apelor uzate: Apele uzate de tip menajer de la locuite si spatiile se servicii vor fi tratate in ministatii de epurare, dimensionate a deservi intre 1 si 5 obiective (locuinte);Pentru apele uzate din spatii precum cantine, bucatarii zone servicii si comerciale se prevad, inainte de intrarea in ministatiile de epurare, separatoare de grasimi;Pentru apele pluviale potential impurificate din zona parcarilor publice si drumurilor se prevad instalatii de tip separator de hidrocarburi cu decantor.Apele epurate vor fi colectate centralizat într-un colector principal Dn 250 mm, L ≈ 350m, care va deversa pe directive vestica, în aval de amplasamentul investiţiei, într-un pârău necadastrat, afluent de dreapta al raului Mureş (vezi planuri anexate).

Zone protejate din vecinatate:

- la cca 240 m directie estica, se afla Situl Padurea Glodeni, cu o suprafata de 1091 hectare, considerata arie naturala protejata de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;

- la cca 400-500 m directie sudica se afla zona locuita din Chinari.

Proiectul poate afecta mediul si populatia din zona prin: Zgomot si vibratii:

- Circulatia mijloacelor de transport in cadrul santierului; - Functionarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor in cadrul santierului de lucru. - Traficul auto; - Activitatile desfasurate in spatiile rezidentiale si de agrement; - Activitatile desfasurate in spatiile comerciale si de servicii Afectarea apelor de suprafata, subterane, solului si subsolului: - Executia propriu-zisa a lucrarilor (terasare, excavare etc); - Traficul de santier, rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru transport de materiale

si personal la punctele de lucru, utilajelor - Organizarea de Santier care are in componenta sa: zone de depozitare materiale de

constructii, statii de intretinere a utilajelor si masinilor de transport, zone d edepozitare deseuri, cantine, spatii pentru dormitoare, birouri etc.Rezervoarele de carburanti pot constitui, de asemenea, o sursa de poluare in cazul in care ele nu sunt etanse. De la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de transport pot rezulta uleiuri, carburanti si apa uzata de la spalarea masinilor. De la Organizarea de Santier rezulta si ape uzate menajere de la cantina, spatiile de toaleta.

- Functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru. Suplimentar, aici exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni tehnice survenite la utilaje.

73

- Apele de tip menajer rezultate de la case, spatiile comerciale si de servicii. Acestea prezinta in general incarcare organica si materii in suspensie si vor fi epurate in ministatii de epurare

- Emisiile de poluanti rezultate ca urmare a desfasurarii traficului rutier si functionarii centralelor termice. In anumite conditii climatice acesti poluanti pot fi transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna);

- Apele de ploaie care spala poluantii depusi in parcari si pe platforma drumului. Poluantii pot ajunge pe sol, iar prin percolare intra in stratul de apa freatica, modificand caracteristicile acviferului

- Poluarile accidentale cauzate de producerea accidentelor rutiere, in urma carora au loc pierderi de substante toxice, produse petroliere, etc;

- Evacuarea de ape uzate din cadrul obiectivelor rezidentiale, comerciale si de servicii - Depozitarea neconforma a deseurilor - Deteriorarea retelelor de canalizare si instalatiilor de epurare cu infiltrarea de ape uzate

in subsol

Deteriorarea calitatii aerului datorita urmatoarelor: - Emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor si a utilajelor, de lucrarile de

terasamente precum si de antrenarea de materiale pulverulente la stocarea si transportul acestora.

- Emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele echipamentelor utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

- Arderea combustibilului gazos in centralele termice individuale ce vor deservi locuintele si spatiile comerciale si de servicii.

Deteriorarea zonelor natural protejate (Padurea Glodeni) prin:

- Emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor si a utilajelor, de lucrarile de terasamente precum si de antrenarea de materiale pulverulente la stocarea si transportul materialelor;

- Emisiile de poluanti si zgomotul generate de traficul de santier: masinile care transporta materiale, muncitori la punctele de lucru etc;

- Emisiile de poluanti si zgomotul rezultate din activitatea utilajelor de constructie. - Decopertarea stratului de sol si realizarea de constructii si cai de acces - Emisiile de poluanti rezultate din instalatiile de combustie – centrale termice; - Zgomotul aferent activitatilor din zona rezidentiala; - Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor;

74

Masurile propuse a se lua pentru reducerea impactului negativ asupra mediului si populatiei sunt :

Perioada de constructie a obiectivului: - Adoptarea unui program de lucru, eventual in colaborare cu autoritatile locale, astfel

incat sa nu afecteze populatia si ecosistemele din vecinatatea proiectului. Se vor respecta orele de liniste prevazute in lege.

- Utilizarea de utilaje si instalatii moderne, cu un nivel scazut de zgomot generat si de noxe;

- Organizarea de santier se va imprejmui pentru a se limita depasirea spatiului strict necesar si pentru a limita impactul asupra ecosistemelor din zona;

- Organizarea de santier nu se va amplasa in vecinatatea ariilor protejate; - In caz de zgomot puternic personalul va fi dotat cu mijloace individuale de protectie la

zgomot; - Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce vor ocoli zonele intens locuite si

protejate; - Pentru Organizarea de Santier se va proiecta un sistem de colectare a apelor menajere,

a apelor tehnologice (daca exista) si a apelor meteorice din zonele cu potential de impurificare. Apele pot fi colectate in bazine etanse vidanjabile si/sau toalete ecologice, sau in constructii de epurare. In acest ultim caz, apa epurata poate fi descarcata intr-un emisar sau pe terenul inconjurator, cu respectarea NTPA 001/2002.

- Toate produsele de natura chimica utilizate precum si cele pulverulente usoare vor fi amplasate in spatii amenajate, ferite de actiunea ploii sau vantului. Daca vor exista rezervoare de combustibil pe amplasament acestea vor fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu sisteme de retinere a hidrocarburilor.

- Readucerea cat mai rápida la nivel a excavatiilor executate - Acoperirea depozitelor de materii prime si materiale reprezinta o masura de protectie

impotriva actiunii vantului; - Pentru limitarea disconfortului iminent ce poate apare mai ales pe timpul verii se vor

alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc santierul, mai ales pentru cele care transporta materii prime si materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. Drumurile de santier vor fi udate periodic;

- Transportul materialelor de constructie in vrac, care pot fi antrenate in aer, se va face in mijloace de transport cu bena acoperita;

- Utilajele si echipamentele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea constatarii eventualelor defectiuni care pot produce emisii ridicate de poluanti.

- Depozitarea provizorie a pamantului excavat este recomandat a se face pe suprafete cat mai reduse. Decaparea solului vegetal se va face in limita strictului necesar, acesta urmand a fi reutilizat pe amplasament in masura posibilitatilor sau pe alte amplasamente;

- Deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in containere si pubele, amplasate in locuri special destinate acestui scop. Este necesar ca pubelele sa fie preluate periodic de catre serviciile de salubritate din zona, pe baza de contract;

- Scurgerile de ulei rezultate accidental in zona fronturilor de lucru de la functionarea defectuoasa a utilajelor pot avea un impact redus asupra solului in cazul in care exista un program de prevenire si combatere a poluarii accidentale. In acest sens, instruirea

75

personalului reprezinta o masura eficienta in prevenirea si/sau reducerea efectelor poluarii. Se va actiona imediat in astfel de cazuri pentru curatarea zonelor poluate

- Se vor evita lucrarile de amploare in zonele mai apropiate de zona protejata in perioada sfarsit mai - sfarsit iulie;

- Maximizarea suprafetelor ocupate de spatiile verzi si plantarea de arbori in cadrul loturilor si de-a lungul drumurilor

- Se vor pastra pe cat posibil arborii ce pot exista pe amplasament. - In amenajarea spatiilor verzi si plantarea de arbori noi se vor utiliza specii specifice

zonei. - Structura arhitecturala si soluţiile de punere în opera care sa ofere o integrare

corespunzatoare în peisaj si sa se constituie ca un punct de atracţie si chiar ca si nota distinctiva, emblematica pentru zona din care fac parte;

- Realizarea de spatii verzi vaste, atat de sine statatoare cat si in cadrul obiectivelor, asigurandu-se un spatiu aerisit prin asigurarea unui procent cat mai scazut de ocupare a terenului

- Se va evita utilizarea culorilor tipatoare si a suprafetelor lucioase, stabilindu-se un paletar de culori ca va fi utilizat pentru tot proiectul;

Perioada de operare a obiectivului:

- Intretinerea corespunzatoare a carosabilului pentru a asigura un rulaj cu nivel scazut de zgomot a autovehiculelor;

- Instaurarea de limite de viteza si restrictii de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora pentru autovehicule;

- Instaurarea unui program de aprovizionare si functionare a spatiilor comerciale si de servicii;

- Restrictionarea utilizarii de surse importante de zgomot in exteriorul cladirilor. - Restrictionarea opririi, stationarii si parcarii vehiculelor in vecinatatea ariilor protejate

cu exceptia situatiilor de urgenta; - Utilizarea de instalatii de iluminat public cu intensitate luminoasa scazuta, cu fascicolul

de lumina indreptat spre sol. - Apele uzate menajere vor fi epurate local; - Apele pluviale potential impurificate vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi; - Apele cu grasimi ( ex. de la cantine) vor fi preepurate in separatoare de grasimi; - Se va institui un program strict de intretinere a instalatiilor de epurare locala si de

monitorizare, asigurat de administratia zonei rezidentiale; - Toate zonele de colectare a deseurilor si de depozitare produse chimice vor fi

impermeabilizate iar deseurile colectate in recipienti adecvati - Intretinerea si udarea corespunzatoare a suprafetelor carosabile pentru evitarea

emisiilor de pulberi; - Verificarea periodica si intretinerea corespunzatoare a centralelor termice; - Colectarea deseurilor in recipienti adecvati, pe platforme amenajate, si preluarea

periodica a acestora de o societate de salubritate; - Instaurarea si respectarea unui program de intretinere si revizie a retelelor de canalizare

si instalatiilor de epurare a apelor uzate si impurificate. - Intretinerea corespunzatoare a santurilor, rigolelor, a parcarilor si locurilor de

depozitare a deseurilor;

76

- Indepartarea rapida a urmarilor accidentelor, astfel incat eventualele scurgeri de carburanti pe suprafata carosabila sa nu ajunga pe sol;

- Utilizarea de instalatii de combustie moderne, pe gaz, cu emisii reduse.

Evaluand efectele proiectului a rezultat ca prin realizarea proiectului, sanatatea populatiei din zona nu este afectata iar mediul din zona este afectat dar in limite admisibile, in special datorita pierderilor de sol fertil/teren arabil, pierderii functiunii agricole a terenului si pierderilor de biodiversitate aferente unui teren agricol, modificarii peisajului si posibilei modificari a calitatii paraului ce va prelua apele epurate de pe amplasament. Apreciem ca exista un impact pozitiv asupra conditiilor socio-economice, prin crearea de locuri de munca, dezvoltarea infrastructurii, posibilitatea superioara de valorificare a resurselor locale, acces la servicii medicale si de educatie etc.

Date post:	09-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmms-old.anpm.ro/files/APM...

Documents