Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
RAPORT DE MEDIU PENTRU
„REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL UNGHENI SI LOCALITATILE
APARTINATOARE”BENEFICIAR : ORASUL UNGHENI, JUD. MURES
Consiliul Local al oraşului Ungheni
TEMEI LEGAL: H.G. 1076/2004, Art. 5, alin. 2, lit. a,bDECIZIA DE INCADRARE APM MURES, NR. 4743/06.08.2013
ELABORATOR RAPORT DE MEDIUIng. Brăiescu Gheorghe
Evaluator/Auditor de MediuAtestat RM; RIM; BM din 14/04/2011Valabil până la data de 14/04/2016
SEPTEMBRIE 2013
1
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
CUPRINS
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării PUG.
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.
4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG.
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUG şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUG.
6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.
7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUG UNGHENI.
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.
10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG UNGHENI.
11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.
2
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
RAPORT DE MEDIU PENTRU
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL UNGHENI SI LOCALITATILE
APARTINATOARE”BENEFICIAR : ORASUL UNGHENI, JUD. MURES
Consiliul Local al oraşului Ungheni
INFORMATII GENERALE
TITULARUL PROIECTULUI: ORASUL UNGHENI, JUD. MURES Consiliul Local al oraşului Ungheni
AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORASULUI UNGHENI, JUD. MUREȘ;
PROIECTANT GENERAL: S.C. ”ARCH-PIN” S.R.L., TARGU MURES
Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu
Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011
ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ
TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com
3
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG UNGHENI precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.
Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:
evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a
autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea
în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul
decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora
şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;
Tabel cu abrevieri sau acronime utilizte în cadrul Raporului de mediu la PUG UNGHENI
4
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor
privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii.
Arii protejate – zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare
care sa raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a
spatiului natural.
Evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a
autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea
in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul
decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate;
Planuri si programe – planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de UE, ca si
orice modificari ale acestora, care:
- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau
local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura
legislativa, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de
reglementare sau administrative.
Potential turistic deosebit – Totalitatea obiectivelor naturale si construite existente
intr-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse
categorii de vizitatori si oportunitati pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare
a turismului.
Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia
sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora.
Raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica,
descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora
si alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta.
Rezervatii naturale – Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii
speciilor semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice
de mediu.
Poluarea atmosferica – Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata,
in principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei
autovehiculelor. Una din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul
ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi
zone urbane.
Substante poluante – reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii
activitatii economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului
lor nociv, pot inrautatii calitatea aerului.
5
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice
persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program.
Zona protejata – Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geographic
si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.
Zona turistica – Unitate teritoriala delimitata, caracterizata printr-o mare complexitate
de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.
CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RAPORTUL DE MEDIUIn context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA
sunt:
- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului aleanumitor P/P;- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in contexttransfrontiera (Conventia de la Espoo).Directiva SEA 2001/42/CE la art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea
considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in
vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca
efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte
de momentul adoptarii acestora. Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie
transpusa de statele membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004
care stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite P/P. In concordanta cu
prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru
anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA.
Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004,
respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista
fiind inculse si planurile urbanistice generale.Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care
prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o arie de protectie speciala
sau arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina
seama de obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt:
- Incadrarea;
- Definirea domeniului;
- Evaluarea P/P;
- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare;
- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de
Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul);
- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;
6
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare
si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM;
- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.
Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG
1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta
evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare:
- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Programde Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona masurile privind calitatea apei in fiecare bazin;- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentruzonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele suntdirectionate catre introducerea anumitor practici agricole;- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management aleDeseurilor;- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in carenivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impuneimplementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-uninterval de timp specificat;- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologiceeuropene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoasteca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva ConsiliuluiEuropean nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului
transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din
Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de
Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea demediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD,
2007).
RM a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si
activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, precum:
– stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind
dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare;
7
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
– amenajarea si utilizarea terenului;
– dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati;
– modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga.
– In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu,
corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele
de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUG si s-a
facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.
A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita
introducerii in intravilan de noi suprafete si schimbarii folosintei unor terenuri, efecte
asupra teritoriului administrativ, asupra componentelor mediului si in special asupra
zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu,
inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul
implementarii PUG. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor
implementarii PUG asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest
sens, precum si s-a propus un program de monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au
sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut in vedere si consultarile
publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.
Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si
folosinta terenurilor, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri
publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a
cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic
general stabileste directiile evolutiei zonei analizate in concordanta cu alte programe
si planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:
- dezvoltare durabila a localitatilor (trup intravilan);
- cresterea nivelului de trai;
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin asigurarea
cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor
uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. Planul urbanistic general impreuna cu
RLU aferent devine, dupa aprobare, ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe
baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul
localitatii.
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel
mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea
considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea
masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea
ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.
8
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de
legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a
dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003,
Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,
politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.
Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional
înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de
limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in
procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la
întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă
loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori,
nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel
decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident
al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra
mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.
Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea
riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu
propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor
anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)
cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi
elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a
raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.
România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA.
Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru
dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare
şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu
generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile
negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA
urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de
implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru
“ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica
de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,
precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,
furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante
sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.
9
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ORAS UNGHENIDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:În conformitate cu ordinul M.L.P.A.T. nr.13N/10.03.1999 – Ghid privind metodologia de
elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general, respectiv Ordinul nr.
21N/10.04.2000 – Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de
urbanism, au fost tratate următoarele probleme:
- Delimitarea clară a limitei administrative a teritoriului administrativ al oraşului Ungheni;
- Stabilirea intravilanului localităţilor teritoriului administrativ;
- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei
existente;
- Zonificarea intravilanelor, stabilirea zonelor funcţiunale;
- Stabilirea obiectivelor de utilitate publică, a monumentelor istorice cu zonele protejate
aferente;
- Valorificarea eficientă a potenţialului economic, uman, natural,
- Organizarea circulaţiei, dezvoltarea căilor de comunicaţii;
- Echiparea tehnico-edilitară.
Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de
amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.
La elaborarea Planului Urbanistic General al teritoriului administrativ al oraşului Ungheni,
au fost studiate următoarele lucrări, respectiv au fost culese date din următoarele surse:
- Bazele topografice ale localităţilor oraşului Ungheni, actualizate cu date şi elemente
culese pe teren (septembrie 2011);
- Schiţa de sistematizare a localităţii Ungheni, proiect IPJ Târgu Mureş, nr. 5723/1971
faza S.S.L.;
- Planul Urbanistic General al teritoriului administrativ al comunei Ungheni, proiect
nr.30/2000, elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L.;
- Planul Urbanistic Zonal Parc Auto pentru Sport cu motor – Ungheni proiect 011/2008,
aprobat în data de 15.01.2009;
- Plan Urbanistic Zonal Aeroport și Parc Industrial, proiect nr.10/2004;
- Date şi informaţii furnizate de administraţia locală;
- Date statistice recensământ 2002;
- Date statistice 2011;
- P.A.T.J. Mureş/2010;
- P.A.T.Z. periurban al Municipiului Târgu Mureş /2006;
10
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
- Canalizare menajeră şi staţie de epurare a oraşului Ungheni, proiect nr.121.1/2007,
elaborat de S.C. UNGPRO SRL;
- Autostrada Transilvania – sector Sighişoara-Ogra, proiect nr. 6099/2008/S.F., întocmit
de SEARCH Corporation;
- Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015.
Principalele obiective ale PUG UNGHENI:
Pentru dezvoltarea oraşului se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:
a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport;
b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice;
c. Realizarea unei structuri economice performante;
d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic;
e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii socială;
f. Dezvoltarea resurselor umane;
Aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:
1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrada Transilvania;
b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni – Deda;
2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş;
b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013;
3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015;
b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii;
În urma analizei tuturor informaţiilor au rezultat următoarele PROPUNERI SPECIFICE
pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriului administrativ:
Corelarea problematicii de interes local cu traseele autostrăzilor propuse prin
programul naţional de conexare la traseele europene-autostrăzile Transilvania;
Arteră de ocolire a municipiului Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-Sântana-Glodeni);
Asfaltare drum comunal Şăuşa-Moreşti-Ungheni;
Ramforsare sistem rutier Ungheni-Căpâla de Sus-Bahnea;
Amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu benzi de viraj, canalizare fluxuri de
trafic, spaţii de stocaj şi aşteptare, intersecţii giratorii;
11
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de
producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului;
Extindere Aeroport Internaţional Transilvania;
Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi;
Extindere Parc Industrial Vidrasău;
Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public;
Extinedere sistem de canalizare la Unhgeni, Cergid, Cergizel, Moreşti, Recea şi
Vidrasău;
Introducere sistem de apă şi canalizare în localitatea Şăuşa;
Crearea de ferme de producţie ecologică;
Modernizarea şi reabilitarea investiţiilor agricole pe teritoriul administrativ al oraşului
Ungheni;
Societăţi de fabricare şi îmbuteliere a vinului;
Servicii industriale destinate exploatării agricole;
Valorificarea patrimoniului natural şi cultural;
Înfiinţarea de pensiuni agroturistice;
Promovarea festivalului de interpretare „Du-te dor cu Mureşul”, zilele oraşului Ungheni,
asamblul de dans „Hora” ;
Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit;
Reabilitare cale ferată cu ecartament îngust ;
Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale de învătământ, sănătate, etc ;
Construirea unui bloc de locuinţe sociale;
Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară;
Dublare şi electrificare cale ferată şi modernizarea gără Ungheni şi haltă Vidrasău ;
Construcţia unei centrale de cogenerare utilizând bio-masa;
Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală;
Program de formare şi reconversie profesională;
Realizarea unei platforme electronice;
12
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Stadiul actual al dezvoltarii; Evolutia zonei; Scurt istoricOraşul Ungheni este o localitate de rangul III (conform L 351/2001-Planul de Amenajate
a Teritoriului Naţional-Secţiunea IV-Reţeaua de localităţi şi L45/2004-Declararea ca oraş
a comunei Ungheni), situat în zona de influenţă a municipiului Târgu Mureş, cu aşezare
geografică în centrul Câmpiei Transilvaniei, pe lunca râului Mureş, la confluenţa cu râul
Niraj. Datele documentare au scos în evidenţă existenţa vieţii şi locuirii, pe aceste
meleaguri, din timpul străvechi1.
Localitatea Ungheni a fost atestată pentru prima dată în anul 1264 sub numele de
NARADTEW, cu ocazia unei danii de moşii efectuată de Ştefan “duce de Transilvania”.
Alte atestări ale localităţii se regăsesc în listele papale din anii 1332 – 1335 unde,
localitatea apare sub numele de NARADTU şi NARADYN, iar în 1390 apare sub
denumirea de NARADTEW.
Localitățile componente ale orașului Ungheni au fost atestate documentar după cum
urmează: Vidrasău în anul 1383, Cerghizel și Cerghid în anul 1438 sub denumirea de
Cerghidul Mic și Cerghidul Mare, Șăușa în 1451, iar Morești în anul 1567 sub denumirea
de MALOMFALVA.
Elemente ale cadrului natural
Oraşul Ungheni este inclus în Zona Metropolitană Târgu Mureş fiind un centru urban
secundar la nivelul zonei periurbane cu funcţiuni preponderent secundare şi terţiare.
Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei pe lunca râului Mureş la
confluenţa cu râul Niraj, având o altitudine medie de 300 m fata de nivelul mării.
Condițiile de relief din punct de vedere pedogenetic prezintă caracteristici specifice
zonei, concretizate prin coaste structurale puternic înclinate la Morești și Cerghid, alături
de pante domoale mult abrupte pe linia curbelor de nivel. Dealurile prezente la Morești,
Săușa, Cerghid și Cerghizel prezintă altitudinii variind între 375 și 498m.
Din punct de vedere geomorfologic, versanții cu expoziție sudică sunt scurți, abrupți,
puternic erodați și afectați de alunecări de teren(Cerghid și Cerghizel). Pantele au o
valoare cuprinsă între 15 și 250. Din punct de vedere geologic zona locaităților Cerghid,
Cerghizel, Morești, Șăușa și Recea, are un caracter sedimentar neogen, reprezentată
prin depozite argiloase-nisipoase, prăfoase și acoperite de sol vegetal.
Apele de suprafață preyintă o rețea relativ densă în formă radiară având următoarele
carectere generale:
-debite relativ mici;
-zonă de izvor săracă;
-caracter temporar;
13
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
-lunci slab dezvoltate.
Solurile cele mai frecvente în zona localității Ungheni sunt cele aluvionare, profunde şi
fertile cu textură nisipo-lutoasă.
Condiţiile hidrografice ale zonei teritoriului administrativ Ungheni sunt determinate de
râurile Niraj şi Mureş, afluenții acestora, cât şi de prezenţa apei freatice la sol pe
anumite suprafeţe de teren situate între Ungheni, Cerghid şi Vidrasău, parţial drenate
prin lucrările executate în special pentru aeroport.
Luca și terasa Mureșului prezintă un sol vegetal gros de 1,00-1,50m, cu pietriș cu nisip
gros de 3,5m, iar stratul de bază este o marnă argiloasă cenușie compactă de 5,00-
6,00m. Aici se poate funda pe stratul de nisip cu Pn=3,00 kgf/cmp. Apa subterană se
situeayă în general la 2,00m adâncime, apele fiind sărate și nepotabile din punct de
vedere chimic și sunt agresive față de beton.
Apele de suprafaţă, pe terotoriul localităţii, prezintă o reţea relativ densă în formă
radiară având următoarele caracteristici:
debite relativ mici;
zona de izvor săracă;
caracter temporar;
cu lunci slab dezvoltate.
Apa subterană variază între 1,00-3,00m, existând izvoare pe partea sud-vestică cu 0,50-
1,00 l/sec. Regimul pluviometric prezintă o medie multianuală de 636 mm.
Temperatura medie anuala este de +8,70º C (iulie +19,4 º C, ianuarie -4,3º C).
Zona are o intensitate seismică de gradul 7.
Relieful apartine unității geomorfologice a Regiunii Centru ce cuprinde Munții Carpați și
Depresiunea Colinară a Transilvaniei Relieful Judeţului Mureş este integrat treptelor
morfogenetice montane, deluroase, depresionare şi culoarelor de vale. Trăsăturile
morfometrice (hipsometrie, fragmentare, geodeclivitate, expoziţie, energie) şi
morfologice (morfodinamica versanţilor, albiilor, luncilor) argumentează influenţa
litologiei, tectonicii (neotectonicii), structurii, climei, hidrografiei, vegetaţiei, faunei şi
componentei antropice.
Relatii in teritoriu
Oraşului Ungheni este amplasat în sudul Municipiului Târgu Mureş, mai exact în zona
sud-vestică periurbană a Municipiului Târgu Mureş.
Relaţia cu:
Municipiul Târgu Mureş se face prin D.N.15 (E60) - 10,60 km
Târnăveni se face prin D.J. 151 B şi D.J. 142 - 26,00 km
14
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Acăţari (D.N. 13) - D.J. 151D - 15,70km
Iernut – D.N. 15 - 19,60km
Legătura dintre Ungheni şi Sântioana de Mureş se face prin D.C. 125 - 4,64km, iar cu
Vidrasău–Şăuşa prin D.C. 124 - 8,50km. Calea ferată normală Războieni–Deda străbate
teritoriul administrativ şi face legătura cu localităţile învecinate prin gara Ungheni, halta
Vidrasău. Oraşului Ungheni este deservit de mijloace de transport în comun care fac
legătura cu localităţile învecinate, exceptând localitatea Șăușa.
Există şi o cale ferată cu ecartament îngust, care este suspendată în momentul de faţă.
şi Prin PATJ Mureş şi PATZ se propune revitalizarea ei cu un nou terminal în localitatea
Ungheni.
Teritoriu administrativ al oraşului Ungheni se învecinează:
la nord: comuna Pănet
la sud: comunele Suplac şi Mica
la est: comunele Cristeşti şi Gh. Doja
la vest: comuna Sînpaul şi Band.
Activitati economice. Unitati agricole
Domeniul culoarului Mureşului are soluri foarte fertile, agricultura practicată fiind de tip
grădinărit, iar creşterea animalelor este de tip stabulaţie, cu forme evidente de
intensivitate rezultate în urma cerinţelor de aprovizionare a pieţei din Târgu Mureş.
Oraşului Ungheni are o fertilitate mediu-ridicată în comparaţie cu zona metropolitană a
municipiului Târgu Mureş.
Suprafaţa totală după modul de folosinţă a terenului - 2009 .
Surafata
totala(ha)
Suprafata
agricola(ha)
Din suprafata agricola:
Arabil Pasuni Fanate Vii si pepiniere viticole Livezi
6 369 5 442 3 706 1 365 359 2 10
100% 85,45% 58,19% 21,43% 5,64% 0,03% 0,16
Numărul exploataţiilor agricole este de 2.328, din care 2.317 sunt reprezentate de
familii, iar 11 de societăţi comerciale, iar suprafaţa medie (ha/exploataţie) este de 2,06.
Producţia medie de:
- Lapte -6840 lapte l/animal
- Carne porc -1463 to
- Ouă -2200 mii buc.
15
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Unităţile agricole pe localităţi:
Localitate Denumire unitate
Ungheni
Cerghid
Cerghizel
Recea
Şăuşa
Microfermă agricolă
Platformă agricolă
Platformă agricolă
Microfermă agricolă
Platformă agricolă
Grajduri
Unităţile industriale – depozitare/servicii pe localităţi:
Ungheni Staţie de transformare Ungheni
Fabrica de bere SC Heineken SRL
Depozit carburanţi SC Premaco SA
SC Ceragrim SRL
SC Transiltex SRL
Depozit cereale
CONEL – SC Electrica SA
Platformă depozitare
Platformă industrială
SC Zass Germanz SRL
Fabrica de prefabricate din beton
SC Farotec SRL
SC Multistone Transilvania SRL
SC Elita Simex SRL
SC Giant Ambalaje SRL
SC Fermis SRL
SC Chesa&Pop SRL
SC Transgranit SRL
Cerghid SC Cercimagro SRL
Platformă industrială
Cerghizel Moară
Depozit furaje SC Danutrition SRL
16
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Moreşti Brutărie Dancea Beniamin II
SC Remat Mureş SRL – colecatare deşeuri feroase
Recea Platformă industrială
Pompă de apă
Parc industrial
Şăuşa Uscătorie – Reglare DGN
Platformă industrială
Gaz metan
Vidrasău Depozit
SC Bagete SRL - producţie
SC Nett Front SRL - producţie
SC Ro Ecologic SRL
SC Moldovan Conimpex SRL – moară
Platformă industrială
Numarul si evolutia populatiei
Localitati/anul 1992 2002 2011
Ungheni 3731 3562 3787
Cerghi 540 499 499
Cerghizel 740 492 492
Moresti 362 727 727
Recea 147 142 182
Sausa 270 233 233
Vidrasau 819 899 899
Teritoriu administrativ 6609 6554 6819
Circulatia existenta
Artera principală a oraşului Ungheni este drumul naţional DN 15 care se suprapune cu
drumul european E60 care tranversează oraşul Ungheni, din direcţia nord-est (Cristeşti),
în direcţia de sud-vest (Sânpaul). Acesta asigură o bună comunicare, în special, între
centrele urbane din Regiune, facilitând totodată accesul din şi spre diverse centre
urbane importante, cum ar fi municipiul Târgu Mureş şi alte oraşe ale judeţului Mureş.
17
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Din drumul naţional DN 15 se deprind următoarele artere:
DJ151B – drum asfaltat – asigură legătura spre comuna Mica şi trece prin localităţile
Cerghid şi Cerghizel;
DJ151D – drum asfaltat - asigură legătura spre comuna Acăţari;
DC124 – drum pietruit - asigură legătura spre localitaţile Vidrasău, Şăuşa şi Pănet;
DC125 – drum pietruit – asigură legătura spre localitatea Moreşti cu o lungime de 4,2
km
DC 125A – drum pietruit – asigură legătura spre localităţile Moreşti şi Şăuşa
DC 74 – drum asfaltat – asigură legătura spre localitatea Recea
Reţeaua de străzi din oraşul Ungheni are o lungime de 26 km (străzi orăşăneşti) şi 11,2
km de drumuri comunale. Administraţia Publică Locală a realizat lucrări de întreţinere şi
reparaţii curente periodice, dar drumurile necesită reabilitare şi modernizare, inclusiv
reparaţii capitale pe anumite tronsoane.
Oraşul Ungheni este asigurat cu reţea de căi ferate ce asigură legături rapide cu reţeaua
majoră a ţării şi deţine linii normale de cale ferată cu o singură cale.
Transportul public spre municipiul Târgu Mureş, din oraşul Ungheni, dar şi spre
localităţile vecine este asigurat de S.C. Siletina Impex S.R.L., în asociere cu S.C.
Transport Local S.A. Transportul este asigurat, de asemenea, şi de maxi taxiuri
particulare, dar şi de maşini taxi. În oraş există staţii de taximetrie care sunt deservite
de firme de taxi din municipiul Targu Mureş. Către municipiul Târgu Mureş, transportul
este asigurat la fiecare 15 minute în timpul săptămânii, şi la fiecare jumătate de oră – în
week-end de către autobuze şi microbuze. Localitatea Șăușa nu dispune de transport
public spre localitatea Ungheni.
Ocuparea terenurilor
Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial Intravilanele existente ale localităţilor Teritoriului Administrativ al Oraşului Ungheni au
fost stabilite prin PUG 2000 nr. 30/2000, elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L.
Pentru localitatea Recea intravilanul a fost stabilit prin Planul Urbanistic Zonal „Aeroport
şi Parc Industrial”, nr. 10/2004 – proiectat de Consiliul Judeţean – Serviciul de urbanism
şi amenajare a teritoriului, aprobat de Consiliul Local Ungheni – Hotărârea nr. 17/2004,
avizat de Consiliul Judeţean Mureş – Hotărârea nr. 42/2004 şi pentru zona sportului cu
motor prin Planul Urbanistic Zonal Parc Auto pentru Sport cu motor – Ungheni proiect
011/2008, aprobat în data de 15.01.2009.
18
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Intravilanele existente ale localităţilor Teritoriului Administrativ al oraşului Ungheni sunt
cele cadastrale, remăsurate topografic. Principalele zone funcţionale, ale fiecărei
localităţi, sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: primăria, poliția, etc, unități de învățământ(școli, grădinițe,
etc), sănătate(cabinete medicale, spital, etc), cultură(cămin cultural, cluburi, etc),
comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: stație de epurare, SRM, posturi de transformare LEA, pompă apă și stație pompare
apă;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale,
drum național, județene și comunale și calea ferată normală și cu encartament îngust.
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de:
terenuri de sport, parcuri de agrement și de odihnă, plantații de protecție, etc;
7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate stație
transformare, stații de transfer pentru cadavre de animale și suprafețele ocupate de
cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare și de lacuri cuprinse în
intravilanul localitaților.
19
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanului existent se prezintă în felul
următor:
nr. crt. Zone
functionale
Ungheni
(ha)
Cerghid
(ha)
Cerghizel
(ha)
Moresti
(ha)
Recea
(ha)
Sausa
(ha)
Vidrasau
(ha)
Total
(ha)
% din
total
1. Locuinte
functiuni complem
entare
80,60
16,45 12,74 13,79 4,90 7,35 20,79 156,62 16,21
2. Unităţi cu funcţiuni
micro-industrial
e şi agricole
54,73
6,29 2,25 0,35 30,63 6,29 11,23 111,77 11,57
3. Instituţii
și servicii de
interes public
3,94 0,50 0,56 2,10 4,99 0,50 1,83 14,42 1,49
4. Construcţ
tehnico-edilitare
- - - 0,04 - - - 0,04 0,00
5. Căi de
comunicaţie și
transport
29,26
6,60 5,53 5,20 103,89 6,60 4,25 161,33 16,70
6. Spaţii verzi,
agreement, sport
și protecție
64,76
2,90 1,90 29,31 1,17 2,90 - 102,94 10,66
7. Gospodăr
comunal
cimitire
3,57
1,60 0,38 1,85 0,38 1,60 0,08 9,46 0,98
8. Terenuri
libere, agricole
112,20 22,25 63,08 36,63 115,30 31,35 20,10 400,91 41,50
9. Ape 5,40 0,96 - 0,50 0,07 0,96 0,72 8,61 0,89
Total intravilan
354,46 57,55 86,44 89,77 261,33 57,55 59,00 966,10 100
20
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al Teritoriului Administrativ al oraşului Ungheni se prezintă în
felul următor:
Teritoriul
admin. al oraşului
Ungheni
Agricol
(ha)
Neagricol
(ha)
Paduri
(ha)
Ape
(ha)
Drumuri
(ha)
Curti
constr. (ha)
Neproduct
ive (ha)
Total (ha)
% din total
Extravilan 5123,07 279,83 131,00 101,39 30,48 4,34 12,62 5402,90 84,83
Intravilan 428,93 537,17 0,00 8,61 85,52 359,66 83,38 966,10 15,17
Total 5552,00 817,00 131,00 110,00 116,00 364,00 96,00 6369,00
% din total
87,17 12,83 2,06 1,73 1,82 5,72 1,51 100 %
În situaţia actuală pe Teritoriul Administrativ al Oraşului Ungheni în 2002 existau 2024
gospodării şi 2097 locuinţe. Majoritatea caselor sunt cu 2 și un nivel, parter şi eventual
pivniţă. În urma cartării efectuate în august – septembrie 2011 majoritatea clădirilor se
află în intravilanul teritoriului asmninistrativ al oraşului Ungheni, cu excepţia unui număr
de 62 de case de locuit, repartizate în cadrul Teritoriul Administrativ al Oraşului Ungheni
astfel:
- Ungheni – 4 case
- Cerghid – 3 case
- Cerghizel – 2 case
- Moreşti – 13 case + 7 case de vacanţă
- Vidrasău – 36 case
- Recea – 4 case
Căi de comunicaţie şi transporturi Din suprafaţa totală a intravilanului localităţilor Teritoriului Administrativ (966,10 Ha), o
suprafaţă de 161,33 Ha o reprezintă căile de comunicaţii şi transport, adică 16,70 %.
Circulaţia rutieră şi pietonală în cadrul localiţăţilor din Teritoriului Administrativ Ungheni
se desfăşoară pe străzi şi trotuare. Drumurile naţionale şi judeţene sunt asfaltate au
trotuar pe o parte carosabilă, în unele locuri pe ambele părţi şi parţial există plantaţii de
copaci. Drumurile comunale şi locale sunt pietruite, parţial prevăzute cu trotuare, fără
plantaţii de aliniament şi sunt în administraţia locală având o lungime de:
8,25 km – Ungheni ; 3,95 km – Cerghid; 0,60 km – Cerghizel ; 6,14 km – Vidrasău
3,81 km – Şăuşa ; 4,32 km – Moreşti; 0,48 km – Recea.
21
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Drumuri naţionale(europene):
- DN 15(E60) care strabate Oraşul Ungheni, constituie totodată strada Principală a
oraşului, iar lungime drumului aflat în intravilanul oraşului este de 3,6 km.
- DN 15(E60) strabate şi localitatea Recea pe o lungime de 1,27 km.
Drumuri judeţene: - DJ 151D – se află în intravivalul oraşului Ungheni spre localitatea Acăţari pe o lungime
de 0,87 km.
- DJ 151B - se află în intravivalul oraşului Ungheni spre Târnăveni pe o lungime de 0,60
km.
- DJ 151B se află în intravivalul localităţii Cerghizel şi constituie drumul principal pe o
lungime de 2,26 km
- DJ 151B se află în intravivalul localităţii Cerghid şi constituie drumul principal pe o
lungime – 2,22 km
Drumuri comunale: - DC124 – se află la limita intravilanului localităţii Recea pe o distanţă de 1,40 km
- DC124 – traversează localitatea Vidrasău în direcţia sud-nord pe o distanţă de 1,44
km
- DC124 – pe o distaţă de 1,20 km şi se termină în centru localităţii Şăuşa
- DC125 – dinstre localitatea Sântioana pe o distanţă de 0,86 km şi care se termină în
localitatea Moreşti
- DC125 A – din DC 125 spre Şăuşa 0,4 km în Moreşti şi 0,75 km
Calea ferată este normală, neelectrificată, în direcţia Răzbioeni - la sud şi Deda - la
nord şi traversează Oraşul Unhgeni pe o lungime de 2,15 km, deserveşte în totalitate
teritoriul administrativ al oraşului, prin gara de călători. Localităţile Vidrasău şi Recea
sunt deservite prin halta de călători de la Vidrasău.
Pe teritoriul administrativ al localității Recea este amplasat Aeroportul Transilvania, care
ocupă o suprafață de 96,99 ha.
Spaţii verzi şi sport Suprafaţa totală a acestor tipuri de spaţii este de 106,13 Ha de teren, care reprezintă
10,98% din totalul intavilanului existent.
Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni dispune de spaţii verzi şi agrement pentru
sport doar în unele din localităţile componente cum ar fi:
- Ungheni – bază sportivă şi 3 zone de agrement situate în nordul localităţii, pe malul
stâng al râului Mureş
22
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
- Moreşti – teren de sport situat în vestul localităţii, o zonă de agrement pe malul drept
al râului Mureş, o zonă verde situată între cimitir şi DC125 şi o zonă de agrement pe
malul stând al rîului Mureş în partea de sud-est a localităţii
- Şăuşa – teren de sport (60% se afla în intravilanul localităţii) şi o zonă de agrement
între cele două pâraie în sud-estul localităţii
- Parc auto pentru sportul cu motor – teren care are ca destinaţie construcţia unei piste
pentru sportul cu motor .
Localităţile Cerghid, Cerghizel, Vidrasău şi Recea nu dispun de spaţii verzi şi de
agrement.
Gospodăria comunală, cimitire Fiecare localitate dispune de cimitir, aflate în general în intravilanul localităţii de care
aparţine, cu excepţia localităţii Cerghizel, unde cimititrul este localizat în extravilanul
localităţii. Suprafaţa ocupată în intravilanul existent este de 9,46 Ha.
Echipare edilitara.
Gospodărirea apelor Principalele surse de apă sunt râurile Mureş şi Niraj cât şi afluenţii acestora: pârâul
Hălăuşului şi Cerghidului. Lungimea Râului Mureş pe teritoriu administrativ al oraşului
Ungheni este de 4082 m, a râului Niraj este de 4000 m, a pârâului Hălăuşului 4050 m şi
a pârâului Cerghid de 4500 m. După inundaţiile din 1970 şi 1975 au fost regularizate
prin îndiguite râurile Mureş şi Niraj, drept urmere malurile acestor râuri au risc redus de
inundaţie.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa în majoritatea localităţilor teritoriului administrativ al oraşului
Ungheni este asigurată prin conducte de apă de către SC AQUASERV SRL, Târgu Mureş,
excepţie fiind localitatea Şăuşa. O altă sursă de alimentarea cu apă este prin fântâni
individuale.
Canalizarea
Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni nu dispune de un sistem centralizat de
canalizare complet. În momentul de faţă există un proiect în execuţie pentru
introducerea sistemului de canalizare în majoritatea localităţilor, cu excepţia localităţii
Şăuşa. În aceste localități în momentul de față canalizarea este rezolata prin fose septice
şi closete uscate.
23
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Alimentarea cu energie electrică, telecomunicaţii Posturile de transformare sunt atât aeriene cât și zidite, iar în intravilanul localității
Ungheni se află stația de transformare a liinilor de înaltă tensiune 220/110/20 kV
Ungheni și LEA 220kV Fântânele-Ungheni, LEA 220kV Iernut-Ungheni 1, LEA 400(220)kV
Iernut-Ungheni 2, care strabat teritoriul administrativ al orașului Ungheni, dinspre
comuna Sâmpaul. Cele 2 linii LEA de 220kV și o linie de 400 kV aparțin de Transelectrica
- Sucursala de Transport Sibiu. CN Transelectrica SA nu avizează nici o
construcție/drumuri/străzi/obiective sociale (parcuri, zone de agrement)/ locuințe și
ansambluri de locuințe existente sau proiectate în zonele de protective și de siguranță
ale instalațiilor RET, decât după întocmirea studiilor de coexistență și realizarea lucrărilor
rezultate din studiile de coexistență.
Toate instalațiile RET sunt situate în extravilanul localităților, iar zonele de protecție și de
siguranță stabilite prin lege se prezintă astfel:
o zona de protecție și de siguranță aferente LEA 220 kV este de 55m, iar pentru LEA 400
kV este de 75m;
o zona de protecție a stației electrice cu tensiune mai înaltă de 220kV, respectiv 400kV
este de 35m pe fiecare latură a acesteia.
Localitățile orașului Ungheni sunt alimentate din rețeau de medie tensiune de 20kV.
Toate datele prezentate mai sus se găsesc detaliate și planșele anexate la proiect:
- Pe planșa A0 – Planul teritoriul Administrativ - este prezentat teritoriul administrativ al
comunei inclusiv LEA 220 kV, LEA 400kV și stația 220/110/20kV Ungheni;
- Pe planșa A1 – Incadrarea in teritoriu – este prezentat teritoriul administrativ al
comunei, inclusiv LEA 220 kV, LEA 400kV și stația 220/110/20kV Ungheni;
- Pe planșa A2 – Situația existentă – sunt prezentate datele colectate prin prezentarea
grafică a liniilor de înaltă tensiune;
- Pe planșa A3 – Reglementări – sunt prezentate zonele de protecție pentru LEA 220 kV,
LEA 400kV și stația 220/110/20kV Ungheni;
- Pe planșa A4 – Reglementări – Echipare eddilitara - sunt prezentate statiile si posturile
de transformare, retelele majore electrice de transport si distributie;
- Pe planșa A5 – Proprietatea asupra terenurilor – sunt prezentate tipurile de proprietate
asupra terenurilor.
Sistemul de iluminat public, în comună, nu este încredinţat unui serviciu specializat,
sistemul nu este modernizat şi necesită extinderi. Momentan nu există studii în acest
sens.
24
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Alimentarea cu gaze naturaleAlimentarea cu gaze naturale se face prin rețeaua de distribuție existentă, pe întreg
teritoriul administrativ al oraşului Ungheni.
Gospodarii comunaleTeritoril administrativ are un contract cu salubritatea din Târgu Mureș, transportul
gunoiului se efectuează periodic, fiind transportat spre centrul de colectare a județului
Mureș. Pe Teritoriul Administrativ al oraşului Ungheni sunt şi cazuri de depozitare
necontrolată, pe locuri interzise cum sunt: lângă străzi secundare, pe malul pâraielor, pe
câmp, etc. Aceste fapte se pot rezolva pe cale administrativă.
Probleme de mediuDrumul naţional (european), drumurile judeţene şi drumurile comunale care
tranversează Teritoriul Administrativ stânjenesc locuirea, produc zgomot şi poluează
aerul prin traficul greu şi traficul de tranzit, totodată calitatea aerului este influenţată şi
de poluarea de la Combinatului Chimic din Târgu Mureş cât şi de Aeroportul
Transilvania, care produce poluare fonică în special în localitatea Ungheni datorită
conului de zbor.
Alimentarea cu apă potabilă centralizată şi canalizarea care lipseşte din localitatea
Şăuşa. În conformitate cu prevederile proiectului Legii Apelor nu se vor mai accepta
lucrări noi de reţele de alimentare cu apă, fără asigurarea corespunzătoare şi
concomitentă a sistemelor de canalizare, pentru a se evita poluarea în continuare a
mediului înconjurător. Staţia de epurare din oraşul Ungheni necesită modernizare.
În localităţile teritoriului administrativ, mai apar de asemenea, case de locuit îmbatrânite
cu confort redus, depozitarea ilegală, necontrolată a gunoiului, drumuri şi străzi
nemodernizate, etc.
Există cimitire amplasate în apropierea zonelor de locuit (Moreşti), iar in localităţile
Cerghid şi Recea cimitirele se află în zona de locuit. Este imperios necesară înfinţarea
zonelor de protecţie sanitară.
Suprafeţele cu alunecări de teren şi cele inundabile sunt situate atât în afara cât şi în
interiorul limitelor intravilanelor existente.
Monumente ale naturii si monumente istoricePe teritoriul administrativ al teritoriului administrativ Ungheni sunt prezente valori de
patrimoniu cultural construit, de interes naţional, respectiv de interes local. Un obiectiv
important al oficialităţilor este conservarea, restaurarea şi/sau punerea în valoare a
acestor monumentelor istorice.
În Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii sunt declarate următoarele
monumente istorice ca fiind obiective protejate:
25
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Datare
140 MS-I-s-B-15397 Sit arheologic „CIFTĂLĂU” Sec.III – IV
141 MS-I-m-B-15397.01 Necopolă Sec.XII – XIV - XVII
142 MS-I-m-B-15397.02 Aşezare Sec. II-III Ep. romana
143 MS-I-s-A-15398 Punct „PODEI sau CETĂŢUIA” --
144 MS-I-m-B-15398.01 Aşezare fortificată „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec. XI-XII Epoca
medievală
145 MS-I-m-A-15398.02 Aşezare fortificată „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec. V-VI Epoca
postroneonă
146 MS-I-m-A-15398.03 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Ep. Migraţiilor
147 MS-I-m-A-15398.04 Aşezare rurală „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec III
148 MS-I-m-A-15398.05 Necopolă „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec II-III Ep. Romană
149 MS-I-m-A-15398.06 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec III
150 MS-I-m-A-15398.07 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Ep. Bronzului târzie
151 MS-I-m-A-15398.08 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Ep. Bronzului
152 MS-I-m-A-15398.09 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Neolitic
153 MS-I-m-A-15398.1 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Eneolitic
233 MS-I-s-B-15445 Aşezarea „Vidrasău” Sec. VI Ep.neoromană
452 MS-II-m-B-15623 Biserica de lemn "Sf.Arhangheli” 1726
26
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Disfunctionalitati disfunctionalitati privitoare la populatie
Disfunctionalitati Prioritati
Cap. 2.5. -lipsa locurilor de muncă şi şomajul ridicat
-migraţia forţei de muncă spre oraş
-migraţia tinerilor
-îmbunătăţirea potenţialului demo-
grafic
-crearea de locuri de muncă atractive
pe plan local
disfunctionalitati privitoare la circulatie
Disfunctionalitati Prioritati
Cap. 2.6. -inconveniente provocate de circulaţia
intensă pe DN 15(E60) şi DJ 151D şi
DJ 151B
-profile transversale necorespunzătoare
-străzi locale neasfaltate şi fără
trotuare
-lipsa locurilor de parcare amenajate
-intersecţii și treceri la calea ferată
nedirijate și periculoase
-descongestionare circulaţie prin creare
centuri de legătura cu autostrada
Transilvania
-modernizarea şi asigurarea profile-lor
conform normativelor
-asfaltarea asigurându-se profilele
conform normativelor
-amenajări de locuri de parcare pe
drumul judeţean, pe drumurile comunale,
la obiective de interes
-amenajarea intersecţiilor și dirijarea
circulației
Disfuncţionalităţi privitoare la fondul construit
Disfunctionalitati Prioritati
Cap. 2.7. -lipsa terenului pentru dezvoltarea
zonei de locuit în intravilan
-fondul de locuit îmbătrânit
-elemente perturbatoare ale locuirii:
-unităţi industrial-agricole în apropiere
-stabilirea zonelor de dezvoltare
rezidenţială, dacă este cazul şi prin
extinderea intarvilanului
-îmbunătăţirea confortului de locuit prin
renovare şi modernizare
-instituirea zonelor de protecţie,
reamplasarea unităţilor poluante disfunctionalitati privitoare la spatiile plantate, agrement, sport
Disfunctionalitati Prioritati
Cap. 2.7.5 -spaţii de agrement şi sport
insuficiente
-crearea de parcuri, alei pietonale,
terenuri de sport
27
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
disfunctionalitati privitoare la gestionarea mediului ecologic
Disfunctionalitati Prioritati
Cap. 2.10. -lipsa reţelelor de canalizare menajeră
şi a reţelelor de apă din localitatea
Şăuşa
-existenţa unităţilor de producţie în
interiorul sau în apropierea zonelor de
locuit
-existenţa unor locuri de depozitare a
deşeurilor neautorizate
-zone locuite în apropierea unor
obiective poluante (cimitire, ferme de
animale, unităţi de producţie)
-existenţa unor trasee energetice şi
conducte magistrale de gaz cu impact
negativ asupra locuirii
-disconfort produs de traficul de
tranzit, prin poluare chimică, fonică şi
trepidaţii dăunătoare construcţiilor
-poluarea aerului datorită vecinătăţii
combinatului chimic „Azomureş”
-prezenţa alunecărilor de teren în
extravilan şi în apropierea zonelor
locuite
-zone locuit parțial inundabile -zone ale malurilor pârâurilor afectate
de eroziune
-degradări ale albiilor pâraielor şi a
râului Niraj şi Mureş
-poluarea fonică din cauza Parcului
Auto pentru Sportul cu Motor
-realizarea sistemului de canalizare şi
alimentării cu apă potabilă în localitatea
Şăuşa
-crearea de zone de producţie unde există
posibilitatea de protejare a zonelor limitrofe
-desfiinţarea, asanarea locurilor de
depozitare neautorizate, extinderea
serviciilor de salubritate
-instituirea zonelor de protecţie sanitare
-instituirea zonelor de protecţie conform
legilor
-reducerea volumului de tranzit prin
variante ocolitoare, ameliorarea
infrastructurii drumului pentru redu-cerea
trepidaţiilor, adoptarea unor măsuri de
fluidizare a traficului, bareiere fonice
naturale
-sesizarea organelor de mediu pentru a
monitoriza calitatea aerului şi a interveni la
poluator, care este dator a se dota cu
sisteme de filtrare conform normelor
-monitorizarea cu atenţie a zonelor cu
alunecări de teren din extravilan, cu
interdicţie totală de construire şi
stabilizarea zonelor care afectează inclusiv
intravilanul prin plantări de vegetaţie
specifică şi rezolvarea regimului de
scurgere a apelor pluviale
-îndiguirea yonelor afectate de inundații
-consolidarea malurilor și regularizarea
pârâurilor
-lucrări de refacere şi intreţinere a albiei
minore a cursurilor de apă
-realizarea de bariere fonetice naturale,
plantarea de arbuști și amenajare spații
verzi.
28
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei
Consiliul Local Ungheni s-a orientat, în activitatea urbanistică, conform Planului
Urbanistic General întocmit în anul 2000 de către S.C. PACT COMOR S.R.L. Prevederile
acestui act suferă, pe de o parte, de uzură morală, pe de altă parte legislaţia în domeniu
a fost îmbunătăţită, iar pretenţiile locuitorilor au crescut în consecinţă.
În acest interval de timp, primăria locală, prin intermediul consilierilor locali, dar şi prin
contact direct cu populaţia au constatat care sunt necesităţile şi opţiunile populaţiei.
Acestea vor fi completate, pe parcursul definitivării actualului proiect urbanistic, prin
consultări repetate ale populaţiei, care va fi informată şi prin media, opţiunile lor vor fi
analizate şi introduse în Planul Urbanistic General.
Principalele opţiuni şi necesităţi ale populaţiei sunt următoarele:
-modificarea intravilanelor prin extindere sau restrângere astfel încât locuinţele, unităţile
de producţie/depozitare, cimitirele, zonele propuse pentru locuinţe noi, să fie cuprinse în
intravilan ;
-măsuri pentru imbunătăţirea potenţialului demografic prin stabilizarea populaţiei;
-îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor către populaţie;
-impulsionarea creşterii activităţilor productive în vederea creşterii numărului de locuri de
muncă şi reducerii şomajului;
-cătarea unei soluţii urbanistice pentru înlăturarea incomodităţilor produse de circulaţiei
de tranzit (trafic greu) pe DN 15(E60) şi DJ 151D şi DJ 151B;
- extindereade reţelei de alimentare cu apă (Şăuşa) şi crearea reţelei de canalizare
menajeră;
-modernizarea străzilor locale prin asfaltare, prin crearea de locuri de parcare, dar şi
completarea cu trotuare pentru ameliorarea circulaţiei pietonale;
-implemenatrea unor măsuri de reducerea a efectelor negative datorită execuţiei şi
exploatării în zona maximă de influenţă a viitoarei autostrăzi (prin restricţii de tonaj şi
gabarite pe actualul drum judeţean şi naţional);
-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă, de către toţi
agenţii economici care desfăşoară activităţi în valea Nirajului şi valea Mureşului;:
-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer (principalul
poluator fiind Combinatul Chimic din Târgu Mureş);
-măsuri pentru reducerea volumului transportului privat prin dezvoltarea transportului în
comun cu prioritate relaţia cu Tg. Mureş;
-modernizarea şi complectarea reţelei electrice şi de gaze naturale.
29
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Propuneri de dezvoltare urbanisticaSTRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A ORASULUI UNGHENI Planul Urbanistic General este rezultatul unui proces de analiză urbană, în cazul de faţă,
pentru teritoriul administrativ al oraşului Ungheni, prin care se analizează situaţia
existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de
dezvoltare durabilă. Prin acest proiect urbanistic se transpun, la nivelul comunei,
propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal, judeţean şi
periurban.
Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un instrument de
planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare specifică şi stabileşte
reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul
parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru
eliberarea certificatelor de urbanism.
Evoluţie posibilă, priorităţi Prin măsurile de creştere a nivelului de trai, de stabilizare a populaţiei autohtone cu
gânduri de emigrare şi ţinând cont de tendinţa unor locuitori ai oraşului limitrof Tg.
Mureş, de părăsire a mediului urban în favoarea unui mediu mai paşnic, se prevede o
tendinţă de creştere a numărului populaţiei comunei.
Ţinând cont de această ipoteză este prioritară stabilirea unui intravilan nou care să
rezolve necesităţile de bună locuire în raport cu zonele care pot asigura veniturile
necesare unui trai îndestulător şi durabil.
Intravilanul nou va cuprinde zone funcţionale cu regulamente de urbanism specifice care
să prevadă dezvoltarea lor echilibrată, cu reţele de străzi coerente, cu prevederea de
obiective de utilitate publică necesare prioritar.
Obiectivele de utilitate publică prioritare pentru comună, pot fi fundamentate pe baza
acestui PUG, iar în baza unor documentaţii tehnice pot fi solicitate fonduri de la bugetul
statului.
Pe termen scurt sunt prevăzute următoarele priorităţi:
-asigurarea cu utilităţi edilitare în toate localităţile - canalizarea menajeră şi alimentarea
cu apă potabilă;
-extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică şi gaze naturale;
-modernizarea drumurilor comunale DC 124, DC 125, DC 125A prin adăugarea unor
piste pentru biciclete care vor deservi dublul scop – turistic (cicloturism) şi funcţional
(navetişti spre şi dinspre Tg. Mureş).
30
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Pe termen mediu şi lung priorităţile localitatii Ungheni sunt:
-reorganizarea circulaţiilor în localităţi prin asfaltarea străzilor, prin crearea de locuri de
parcare, prin realizarea trotuarelor pentru separarea circulaţiei pietonale de cea
carosabilă;
-protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,
respectiv arheologice;
-lucrări de prevenire pentru eliminarea efectelor distructive în zonele cu riscuri naturale;
-identificarea unor posibilităţi, realizarea unor obiective cu caracter turistic, includerea
monumentelor şi siturilor arheologice în circuitul turistic.
Optimizarea relaţiilor în teritoriu Propunerile privind organizarea urbanistică, respectiv socio-economică a oraşului ţin
seama de necesităţile şi opţiunile populaţiei, funcţie de dotările economice şi turistice ale
judeţului Mureş. Pe de o parte au fost consultate autorităţile locale, pe de altă parte au
fost analizate propunerile din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Tg. Mureş.
Datorită tendinţelor locale, dar şi existenţei terenurilor agricole, se propune dezvoltarea
funcţiunilor agrozootehnice şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii.
Propunerile prioritare care au stat la baza studiului:
-realizarea corectă a extinderilor zonelor construite, infrastructurii şi utilităţilor necesare
în limitele administrative;
-respectarea zonificării intravilanului, respectarea legislaţiei şi regle-mentărilor stabilite a
pentru o bună funcţionare a teritoriului construit;
-dezvoltarea echilibrată a comunei, modernizarea activităţilor agro-zootehnice,
valorificarea resurselor naturale şi umane locale, ameliorarea calităţii vieţii;
-degradările mediului natural şi cultural apărute sau iminente trebuie semnalate, cauzele
trebuiesc detectate şi combătute cu prioritate;
-dezvoltarea căilor de comunicaţie, de transport, de infrastructură în corelaţie cu
teritoriile vecine.
Dezvoltarea activităţilor Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală prin acordarea de
consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară
pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FADR), soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru
adaptarea durabilă a sectorului agricol şi zonelor rurale; îmbunătăţirea inflastructurii în
agricultură zonei periurbane şi implicit a judeţului Mureş; iniţierea de programe de
31
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de bonificare pe categorii de
folosinţă şi culturi. Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în agricultură, prin
dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură şi privatizarea tuturor societăţilor cu
capital majoritar de stat, foste IAS-uri şi CAP-uri.
Se propune cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice
resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă
atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei:
În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;
-societăţi mixte specializate pe prelucrarea laptelui;
-abatoare şi carmangerii;
-ferme de animale (nutrii, fazani);
-centre unde se pot obţine venituri alternative.
În domeniul industriei: -servicii industriale destinate exploataţiilor agricole;
-mici ateliere de pielărie, încăltăminte şi blănuri – serie mică;
-confecţii şi tricotaje;
-industrie uşoară de natură tehnică – prelucare primară;
-centre de cercetare, inovare şi transfer tehnologic;
-crearea de centre de marketing a produselor agroalimentare;
-servicii industriale destinate exploataţiilor agricole - Microîntreprinderi şi IMM-uri pentru
prelucrare: sfeclă de zahăr, legume, fructe.
Organizarea circulaţiei Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi Planul de Amenajare a Teritoriului
Zonal Periurban al Municipiului Tg. Mureş prevăd accesibilitatea tuturor zonelor arealului
periurban prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de căi de circulaţie.
Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie
imediată, s-a avut în vedere în ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente
comunei corespunde condiţiilor generale de transport în normele europene (sistemul
regional corelat cu sistemul urban şi cu cel general), modul cum sunt realizate legăturile
între penetraţii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere,
organizarea transportului în comun etc.
Legăturile în teritoriu, care asigură necesităţile viitoare de transport, dar şi tramă
stradală majoră sunt prioritare la reabilitare şi modernizare.
32
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Propuneri:
-modernizarea străzilor şi trotuarelor, prin amenajări de profil şi aplicarea de
îmbrăcăminţi rutiere, având prioritate străzile principale şi drumurile de legătură; cu
comunele şi cu oraşul din vecinătate (DN 15(E60) şi DJ 151D şi DJ 151B DC 124, DC
125, DC 125A );
-amenajarea intersecţiilor şi asigurarea fluenţei drumurilor judeţene ;
-asigurarea unui iluminat stradal corespunzător, pentru evitarea accidentelor rutiere pe
timp de noapte;
-corectarea traseelor deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe
necorespunzatoare şi lărgiri;
-amenajarea de parcaje, necesitate impusă de creşterea gradului de motorizare;
Mai sunt prevăzute:
-autostrada Transilvania, tronson Cluj-Orgra-Braşov, realizarea legăturii dintre aroport şi
autostradă, pasaje denivelate peste autostradă;
-modernizarea reţelei feroviare pe traseul Războieni - Deda, de asemenea dublarea şi
electrificarea căii ferate şi modernizarea gării Ungheni şi a haltei Vidrasău;
-calea ferata neinteroperabilă pe tronsonul Târgu Mureş-Sovata, propusă pentru a fi
redată în circuitul turistic.
Conform Ordonanţei nr. 43/1997, modificat în 2010, privind regimul drumurilor, lăţimea
drumului naţional (european), în interiorul localităţilor este de minimum 26 de metri, de
o parte şi de alta a axului drumului, în total 52 de metri, iar lăţimea drumului judeţean,
în interiorul localităţilor este de minimum 24 de metri, de o parte şi de alta a axului
drumului, în total 48 de metri. Această fâşie reprezintă totodată şi zona de protecţie a
drumului. În interiorul acestei zone se situează zona de siguranţă a drumului care se
constituie din: partea carosabilă, acostamentele, şanţurile sau rigolele, plus câte 1,5 m
de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului.
Aceste distanţe se pot extinde până la 5,00 m în cazul drumurilor denivelate.
În cazul drumurilor comunale, lăţimea minimă este de 2 x 20 de metri, în total 40 metri.
Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alte a zonelor de
siguranţă până la marginea zonei drumului, fiind necesare protecţiei şi dezvoltării
viitoare a drumului.
Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice care le au în
administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă
prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului.
Amplasarea construcţiilor noi în localităţi se va face retras din aliniamentul existent, în
conformitate cu limita zonei de protecţie. Trama stradală actuală, în viitor se va îmbogăţi
cu străzi trasate în zonele propuse a fi lotizate. Drumurilor de câmp existente vor fi
33
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
modernizate, se propun străzi principale (colectoare) cu ampriză de minimum 14 – 16
m, şi străzi secundare (de deservire) de min 9,00 m. Drumurile publice trebuie să
permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.
În afara localităţilor: distanţa de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei
drumului este de 50 de metri în cazul autostrăzilor, 22 de metri în cazul drumurilor
naţionale, 20 de metri în cazul drumurilor judeţene şi până la 18 metri în cazul
drumurilor comunale. Se interzice amplasarea, în zona de protecţie a autostrăzilor a
panourilor independente de reclamă publicitară.
Limita administrativă a oraşului Ungheni:
D.N. 15 – limita începe de la Km 59+642 - dinspre Localitatea Luduş şi se termină la km
67+157 spre Municipiul Târgu Mureş;
DJ 151D – limata se află la km 1,28;
DJ 151B – limita se află la km 9,67.
Intravilanul propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. Limita intravilanului localităţilor se modifică, noua limita incluzând toate suprafeţele de
teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe
o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent sunt
justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
Bilanţ teritorial al suprafeţelor intravilanelor propuse pe localităţi: nr. crt. Zone
functionale
Ungheni
(ha)
Cerghid
(ha)
Cerghizel
(ha)
Moresti
(ha)
Recea
(ha)
Sausa
(ha)
Vidrasau
(ha)
Total
(ha)
% din
total
1. Locuinte
functiuni complem
entare
80,88 16,73 12,88 14,69 5,18 7,35 23,31 161,02 10,63
2. Unităţi cu
funcţiuni micro-
industriale şi
agricole
151,03
5,42 1,39 - 31,11 4,98 53,86 247,79 16,36
3. Instituţii și servicii
deinteres public
92,76
0,32 0,84 0,40 4,99 0,51 1,07 100,89 6,66
4. Construc
tehnico-edilitare
0,45 0,03 0,07 - 1,61 1,84 0,08 4,08 0,27
34
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
nr. crt. Zone
functionale
Ungheni
(ha)
Cerghid
(ha)
Cerghizel
(ha)
Moresti
(ha)
Recea
(ha)
Sausa
(ha)
Vidrasau
(ha)
Total
(ha)
% din
total
5. Căi de
comunicaţie și
transport
59,22 12,13 8,24 7,12 156,20 7,19 7,46 257,56 17,00
6. Spaţii verzi,
agreement, sport
și protecție
151,82
2,15 - 39,68 1,17 4,94 0,25 200,01 13,20
7. Gospodă
r
comunal
cimitire
2,79 2,59 0,41 2,09 0,64 1,60 - 10,12 0,67
8. Terenuri libere,
agricole
222,53
71,24 60,32 32,44 63,12 50,43 29,49 529,57 34,96
9. Ape 0,53 1,14 - 0,33 0,04 1,08 0,72 3,84 0,25
Total intravilan
762,01 111,75 84,15 96,75 264,06 79,92 116,24 1.514,88 100,00
Bilanţ teritorial al folosinţei suprafeţelor teritoriului administrativ propus:
Teritoriul admin. al
oraşului Ungheni
Agricol(ha)
Neagricol (ha)
Paduri (ha)
Ape (ha)
Drumuri (ha)
Curti constr.
(ha)
Neproductive
(ha)
Total (ha)
% din total
Extravilan 4576,96 277,16 131,00 106,16 30,00 0,00 9,00 4854,12 76,21
Intravilan 975,04 539,84 0,00 3,84 86,00 363,00 87,00 1514,88 23,79
Total 5552,00 817,00 131,00 110,00 116,00 363,00 96,00 6369,00
% din
total
87,17 12,83 2,06 1,73 1,82 5,72 1,51 100 %
Totalul intravilanului se măreşte de la 966,10 ha la 1.514,88 ha. În interiorul acestei
suprafeţe:
-Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare a fost suplimentată, de la 156,62 ha la
161,02 ha, cu terenuri edificate care se aflau în extravilan ;
-Zona de instituţii şi servicii de interes public a fost suplimentată de la 14,42 ha la
100,89 ha ;
35
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
-Zonele productive de unităţi agro-zootehnice depozitare şi înteprinderi mici şi mijloci, depozitare, respectiv au fost mărite prin introducerea în intravilan de la suprafaţa de
108,58 ha la 247,79 ha ;
-Zona căilor de comunicaţii şi transport a crescut proporţional cu suprafaţa terenurilor
propuse pentru introducerea în intravilan şi pentru lărgirea reţelelor stadale, dar şi cu
suprafaţa necesară extinderii Aeroportului Transilvania ;
-Zona spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie a crescut ca suprafaţă de la 102,94
ha la 200,01 ha ;
-Zona Terenuri libere, agricole, rezervă locuinţe şi funcţiuni comple-mentare a crescut de
la 400,91 ha la 529,57 ha. Această creştere de 128,66 ha se justifică prin introducerea în
intravilan a unor suprafeţe de teren ca rezervă pentru zone mixte locuinţe şi servicii.
Suprafaţa cea mai mare este inclusă la localitatea Ungheni, unde faptul că localitatea a
dobândit rangul de oraş face atractivă locuirea.
Bilanturile teritoriale ale localiatilor componente Oraşul Ungheni Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei, pe lunca râului Mureş, la
confidenţa cu râul Niraj. În partea de nord-vest oraşul este delimitat de râul Mureş şi
localitatea Moreşti, iar în partea de sud de comuna Gheorghe Doja.
Oraşul Ungheni este amplasat de-a lungul drumului naţional 15 (E60), al drumului
judeţean 151B şi 151D.
Amplasamentul Parcului Auto pentru sportul cu motor se află într-un cadru natural
neexploatat, în prezent cu condiţii de relief avantajos, cu perspectivă deschisă spre
dealuri şi spre cursul râului Mureş. Terenul Parcului auto pentru sporturi cu motor este
construit pe terenul oferit de Consiliul Judetean Mures, in suprafata de 34,60 ha. Acest
proect este in curs de contruire fiind reglementat din punct de vedere al protectiei
mediului prin acord de mediu emis de APM Mures in anul 2008.
Relaţia cu Municipiul Târgu Mureş se face prin DN15 (E60) – prin Cristeşti- 10,60 km.
Oraşul Ungheni are drumuri de legatură cu toate localităţile componente ale teritoriului
administrativ:
-Cerghid şi Cerghizel – DJ 151B
-Moreşti – strada
-Recea – DC 74
-Şăuşa şi Vidrasău – DC124
Oraşul este străbătut de calea ferată normală face legătura între Războieni – Deda prin
– Vidrasău (haltă) – Ungheni (gară).
36
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Există şi o cale ferată cu ecartament îngust, fără haltă, care este suspendată în
momentul de faţă, iar prin PATJ Mureş şi PATZ al municipiului Târgu Mureş se propune
un nou terminal în localitatea Ungheni și redarea acesteia în circuitul turistic.
Un drumul de câmp care face legătura între DN 15 şi Parcul auto.
Intravilanul existent al oraşului Ungheni este cel cadastral remăsurat topografic, la care
se adaugă suprafețele introduse in intravilan prin PUZ-uri. Principalele zone funcţionale
sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: primăria, poliția, etc, unități de învățământ(școli, grădinițe,
etc), sănătate(cabinete medicale, spital, etc), cultură(cămin cultural, cluburi, etc),
comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: stație de epurare, Stație de transformare 220/110/20kV Ungheni, LEA 400kV Ienut-
Ungheni, 2 linii LEA 220kV Ienut-Ungheni și Fântânele-Ungheni și posturi de
transformare LEA;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale,
drum național, județene și comunale și calea ferată normală și cu encartament îngust.
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de:
terenuri de sport, parcuri de agrement și de odihnă, plantații de protecție, etc;
7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate stație
transformare, stații de transfer pentru cadavre de animale și suprafețele ocupate de
cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare și de lacuri cuprinse în
intravilanul localitaților.
37
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 80,60 22,74
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 54,73 15,44
3 Instituţii și servicii de interes public 3,94 1,11
4 Construcţii tehnico-edilitare - -
5 Căi de comunicaţie și transport 29,26 8,25
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 64,76 18,27
7 Gospodării comunale, cimitire 3,57 1,01
8 Terenuri libere, agricole 112,20 31,65
9 Ape 5,40 1,52
10 TOTAL INTRAVILAN 354,46 100,00
Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limită incluzând toate suprafeţele
de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării
pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent
sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 354,46 Ha a fost
mărită la 644,04 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al oraşului Ungheni se prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 80,88 12,56
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 151,03 23,45
3 Instituţii și servicii de interes public 51,15 7,94
4 Construcţii tehnico-edilitare 0,45 0,07
5 Căi de comunicaţie și transport 44,66 6,93
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 90,02 13,98
7 Gospodării comunale, cimitire 2,79 0,43
8 Terenuri libere, agricole 222,53 34,55
9 Ape 0,53 0,08
10 TOTAL INTRAVILAN 644,04 100,00
38
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Din care:Trup Oraș Ungheni 423,36 65,74 %
Trup izolat 1 8,49 1,32 %
Trup izolat 2 47,46 7,37 %
Trup izolat 3 16,07 2,50 %
Trup izolat 4 148,66 23,08 %
Localitatea CerghidCerghid este o localitate în județul Mureș, situată 20 km de la Târgu Mureș, pe drumul
județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are aproxamativ 500 de
locuitori. Intravilanul existent al localității Cerghid este cel cadastral, remăsurat
topografic. Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), cultură(cămin
cultural, cluburi, etc), comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: stație de epurare, SRM, posturi de transformare LEA și stație pompare apă;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale și
drumul județean;
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de
plantațiile de protecție, malul de protecție al apelor, etc;
7. Gospodării comunale, cimitire –suprafețele ocupate de cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare cuprinse în intravilanul
localitații.
39
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 16,45 28,58
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 6,29 10,93
3 Instituţii și servicii de interes public 0,50 0,86
4 Construcţii tehnico-edilitare - -
5 Căi de comunicaţie și transport 6,60 11,48
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 2,90 5,03
7 Gospodării comunale, cimitire 1,60 2,79
8 Terenuri libere, agricole 22,25 38,66
9 Ape 0,96 1,67
10 TOTAL INTRAVILAN 57,55 100,00
Limita intravilanului localității se poate modifica, noua limită incluzând toate suprafețele
de teren ocupate de construcții şi amenajări, precum şi suprafețele necesare dezvoltării
pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relația cu cel existent
sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 57,55 Ha a fost
mărită la 111,75 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Cerghid se prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 16,73 14,97
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi
agricole
5,42 4,85
3 Instituţii și servicii de interes public 0,32 0,29
4 Construcţii tehnico-edilitare 0,03 0,03
5 Căi de comunicaţie și transport 12,13 10,85
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 2,15 1,92
7 Gospodării comunale, cimitire 2,59 2,32
8 Terenuri libere, agricole 71,24 63,75
9 Ape 1,14 1,02
10 TOTAL INTRAVILAN 111,75 100,00
40
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Localitatea CerghizelCerghizel este o localitate în județul Mureș, situată la 8 km de Ungheni, pe drumul
județean DJ 151B. Localitatea Cerghizel este așezat între dealuri și are aproxamativ 500
de locuitori. Localitatea Cerghizel, este foarte apropiată de oraşul Ungheni, relaţia cu
Municipiul Târgu Mureş se face prin D.J. 151B prin Ungheni.
Intravilanul existent al localităţii Cerghizel este cel cadastral, remăsurat topografic.
Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), comerciale și de
culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: stație de epurare biologică, SRM și posturi de transformare LEA;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale și
drumul județean;
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de
plantațiile de protecție;
7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate de cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
41
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 12,74 14,74%
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 2,25 2,60%
3 Instituţii și servicii de interes public 0,56 0,65%
4 Construcţii tehnico-edilitare - -
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 5,53 6,40%
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 1,90 2,20%
7 Gospodării comunale, cimitire 0,38 0,44%
8 Terenuri libere, agricole 63,08 72,98%
9 Ape - -
10 TOTAL INTRAVILAN 86,44 100,00
Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele
de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării
pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent
sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 86,44 Ha a fost
micşorată la 84,15 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Cerghizel se prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 12,88 15,31%
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 1,39 1,65%
3 Instituţii și servicii de interes public 0,84 1,00%
4 Construcţii tehnico-edilitare 0,07 0,08%
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 8,24 9,79%
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție - -
7 Gospodării comunale, cimitire 0,41 0,49%
8 Terenuri libere, agricole 60,32 71,68%
9 TOTAL INTRAVILAN 84,15 100,00
Din care:Trup Localitate 83,74 99,51%
Trup izolat cimitir 0,41 0,49%
42
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Localitatea MorestiBogăția și diversitatea urmelor materiale ale vieții omenești, din paleolitic și până în evul
mediu timpuriu, scoase la lumină prin descoperiri fortuite sau prin cercetările sistematice
din anii 1951-1956, fac din localitatea Morești din județul Mureș una din cele mai
însemnate așezări pe harta istorico-arheologică a României.
Vestigiile explorate prin săpături au fost descoperite în locurile numite ”Podei”, ”Cetate”,
”Măzăriște”, ”Hulă”, ”Ciurgău”, ”La furci”, ”Grădina școlii”, ”Grădina castelului”, ”Malul
Mureșului” și altele din hotarul satului Morești. O bună parte din aceste dovezi materiale
ale unei străvechi locuiri, ale formării și dăinuirii poporului român, se păstrează în Muzeul
de istorie din Târgu-Mureș, având o marcată prezență în expoziția de arheologie.
Localitatea Moreşti este amplasată pe malul drept al râului Mureş. Localitatea este în
principal asezată de-a lungul râului Mureş care desparte localitatea de oraşul Ungheni
Drumul comunal: DC125 (drum pietruit) asigură legătura spre drumul județean 152A,
care face legătura cu localitatea Nazna şi drumul comunal DC 125A (drum pietruit)
asigură legătura spre localitatea Şăuşa. Legătura cu localitatea Ungheni se face printr-un
drum care traversează râul Mureș.
Intravilanul existent al localităţii Moreşti este cel cadastral, remăsurat topografic.
Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), cultură(cămin
cultural, cluburi, etc), comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – nu există;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale și
drumul comunal;
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de teren
de sport și plantațiile de protecție;
7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate de cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc; 9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare
cuprinse în intravilanul localitații.
43
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 13,79 15,36
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 0,35 0,39
3 Instituţii și servicii de interes public 2,10 2,34
4 Construcţii tehnico-edilitare 0,04 0,04
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 5,20 5,79
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 29,31 32,65
7 Gospodării comunale, cimitire 1,85 2,06
8 Terenuri libere, agricole 36,63 40,80
9 Ape 0,50 0,56
10 TOTAL INTRAVILAN 89,77 100,00
Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele
de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării
pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent
sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 89,77 Ha şi a fost
marit la 96,75 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Moreşti se prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 14,69 15,18
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole - 0,00
3 Instituţii și servicii de interes public 0,40 0,41
4 Construcţii tehnico-edilitare - 0,00
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 7,12 7,36
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 39,68 41,01
7 Gospodării comunale, cimitire 2,09 2,16
8 Terenuri libere, agricole 32,44 33,53
9 Ape 0,33 0,34
10 TOTAL INTRAVILAN 96,75 100,00
44
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
din care: Trup Localitate 57,97 59,92
Trup izolat 1 38,04 39,32
Trup izolat 2 0,74 0,76
Localitatea ReceaLocalitatea Recea este situată în lunca majoră a râului Mureș și este străbătută de
drumul naţional DN 15 (E60), aflându-se la o distanţă de aproximativ 15 km de
municipiul Târgu Mureş.Localitatea Recea este parcursa de drumul naţional DN 15 (E60)
care face legatura cu oraşul Ungheni şi DC 74 care asigura relaţia în teritoriu dintre
localitate si drumul naţional.
Intravilanul existent al localităţii Recea este cel cadastral, remăsurat topografic.
Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: stație de epurare, posturi de transformare LEA și SRM;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale,
drum național și comunal și Aeroportul Transilvania;
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de plantații
de protecție, etc;
7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate de cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare cuprinse în intravilanul
localitaților.
45
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 4,90 1,88
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 30,63 11,73
3 Instituţii și servicii de interes public 4,99 1,91
4 Construcţii tehnico-edilitare - -
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere si
aeriene
103,89 rutiere 6,90
aeriene 96,99
39,75
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 1,17 0,45
7 Gospodării comunale, cimitire 0,38 0,14
8 Terenuri libere, agricole 115,30 44,12
9 Ape 0,07 0,03
10 TOTAL INTRAVILAN 261,33 100,00
Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele
de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării
pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent
sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate. Astfel conform bilanţului
teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 261,33 Ha a fost crescut la 264,06 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Recea se prezintă astfel: Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 5,18 1,96
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 31,11 11,79
3 Instituţii și servicii de interes public 4,99 1,89
4 Construcţii tehnico-edilitare 1,61 0,61
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere si
aeriene
156,20 rutiere 6,99
aeriene 149,21
59,15
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 1,17 0,44
7 Gospodării comunale, cimitire 0,64 0,24
8 Terenuri libere, agricole 63,12 23,90
9 Ape 0,04 0,01
10 TOTAL INTRAVILAN 264,06 100,00
46
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Localitatea SausaDescoperirile fortuite şi săpăturile arheologice au scos la lumină vestigii ce atestă
locuirea acestei zone a cursului mijlociu al Mureşului încă din neolitic, comunităţile
umane desfăşurându-se în aşezări statornice de o parte şi de alta a râului.
Între relicvele civilizaţiei străbunilor autohtoni ai poporului român se află şi fragmentele
ceramice dacice descoperite la Şăuşa, aflate în Muzeul de Istorie din Aiud şi menţionate
de Dumitru Berciu în “Zorile istoriei la Carpaţi şi Dunăre” (1966).
Localitatea Şăuşa este amplasată pe malul drept al râului Mureş, în valea pârâului
Șăușa(Râtului). Legătura dintre localitatea Şăuşa şi oraşul Ungheni se face prin drumul
comunal DC 125A, prin localitatea Moreşti, iar legătura cu localitatea Vidrasău se face
prin drumul comunal DC 124. Localitatea Șăușa este legată de comuna Sâmpaul,
respectiv Sâmărghita se face prin drumul comunal DC 124A.
Intravilanul existent al localităţii Şăuşa este cel cadastral, remăsurat topografic.
Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de
producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,
fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), cultură(cămin
cultural, cluburi, etc), comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: uscătorie-reglare DGN, gaz metan și posturi de transformare LEA;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale,
drumuri comunale;
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de:
terenuri de sport, parcuri de agrement și de odihnă, plantații de protecție, etc;
7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate de cimitire;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare și de lacuri cuprinse în
intravilanul localitaților.
47
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 7,35 12,77
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 6,29 10,93
3 Instituţii și servicii de interes public 0,50 0,86
4 Construcţii tehnico-edilitare - -
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 6,60 11,48
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 2,90 5,03
7 Gospodării comunale, cimitire 1,60 2,79
8 Terenuri libere, agricole 31,35 54,47
9 Ape 0,96 1,67
10 TOTAL INTRAVILAN 57,55 100,00
Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele de
teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o
perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent sunt
justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.Astfel conform bilanţului teritorial,
suprafaţa intravilanului existent de 57,55 Ha a fost mărită la 79,92 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Şăuşa se prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 7,35 9,20
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 4,98 6,23
3 Instituţii și servicii de interes public 0,51 0,65
4 Construcţii tehnico-edilitare 1,84 2,30
5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 7,19 8,99
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 4,94 6,18
7 Gospodării comunale, cimitire 1,60 2,00
8 Terenuri libere, agricole 50,43 63,10
9 Ape 1,08 1,35
10 TOTAL INTRAVILAN 79,92 100,00
48
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Localitatea Vidrasau
Mulțimea dovezilor materiale scoase la lumină prin săpături arheologice și descoperiri
fortuite (La Târgu-Mureș, Morești, Cipău, Iernut, Lechința de Mureș ș.a.) atestă locuirea
acestei zone a luncii Mureșului încă din neolitic, comunitățile umane desfășurându-se de
atunci în așezări statornice, de-a lungul întregii istorii străvechi și vechi.
Vestigii ale istoriei vechi au fost găsite în vatra și pe hotarul satului Vidrasău (ceramică
de tip Coțofeni, obiecte din metal, ceramică romană). Ioan Oros alias Rusu publicând în
1902, în Gazeta Transilvaniei, un istoric al satului, arată existența urmelor unui cimitir
roman (la locul numit Fântâna grecului). Localitatea Vidrasău este amplasată pe malul
stâng al râului Mureş. Drumul comunal DC124 asigură legătura spre localitatea Ungheni,
prin drumul național DN 15 (E60).
Intravilanul existent al localităţii Vidrasău este cel cadastral, remăsurat. Principalele zone
funcţionale sunt reprezentate astfel:
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor
colective și individual, situate în intravilanul localității;
2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale – cuprinde suprafața unităților de producție cu
caracter industrial și depozitare(IMM-uri, fabrici, platforme depozitare, etc);
3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile
administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), cultură(cămin
cultural, cluburi, etc), comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);
4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate
de: stație de epurare, posturi de transformare LEA și SRM;
5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale,
drumul comunale și calea ferată normală;
6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de:
terenuri de sport, plantații de protecție, etc;
7. Gospodării comunale, cimitire – nu este cazul;
8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor
neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,
producție, agricole, etc;
9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare cuprinse în intravilanul
localitaților.
49
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se
prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 20,79 35,24
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 11,23 19,03
3 Instituţii și servicii de interes public 1,83 3,10
4 Construcţii tehnico-edilitare - -
5 Căi de comunicaţie și transport 4,25 7,20
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție - -
7 Gospodării comunale, cimitire 0,08 0,14
8 Terenuri libere, agricole 20,10 34,07
9 Ape 0,72 1,22
10 TOTAL INTRAVILAN 59,00 100,00
Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele
de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării
pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent
sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent este de 59,00 Ha şi a
fost mărită la 116,24 Ha.
Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Vidrasău se prezintă în felul următor:
Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total
1 Locuinţe și funcțiuni complementare 23,31 20,05
2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 53,86 46,34
3 Instituţii și servicii de interes public 1,07 0,92
4 Construcţii tehnico-edilitare 0,08 0,06
5 Căi de comunicaţie și transport 7,46 6,42
6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 0,25 0,22
7 Gospodării comunale, cimitire - -
8 Terenuri libere, agricole 29,49 25,37
9 Ape 0,72 0,62
10 TOTAL INTRAVILAN 116,24 100,00
50
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Măsuri în zonele cu riscuri naturale În zonele cu riscuri naturale prezentate, în cadrul acestei lucrări, la capitolul 2.8., se
aplica următoarele reglementări, în funcţie de locaţia şi natura riscului:
-în extravilan, zone inundabile, folosite pentru agricultură: pe malul drept al râului Mureş
de la pârâul Obârşiei (dinspre Şăuşa) spre est, la Cerghid (zonă de locuit), pe ambele
maluri ale pârâului Cerghid, la Cerghizel pe malul drept al pârâului Satului Vechi şi de-a
lungul drumului DJ151B pe o lungime de 151 de metri şi pe malul drept al pârâului
Cerghid, pe ambele maluri ale pârâului Tirimia la 400 m de drumul DJ151B spre vest. În
această zonă, de regulă nu se construieşte, cu excepţia construcţiilor permise de Legea
nr. 50 din 1991, cu completarile ulterioare. La amplasarea constructiilor, în apropierea
cursurilor de apă, se va respecta distanţa impusă de Legea Apelor pentru zona de
protectie. -în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, zona cu alunecări de teren la Cerghid şi
Cerghizel. În aceste zone se va respecta Legea nr. 10/1995 şi normele şi prescriptiilor
tehnice specifice referitoare la rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, siguranţa în
exploatare, igiena şi sănătatea populaţiei şi eliminarea factorilor de risc prin lucrări
specifice. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor se face cu respectarea Legii
50/1991 cu completarile ulterioare. Lucrările permise constau în lucrări de a limita riscul,
lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de
împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase.
-în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, scurgeri pluviale de pe versanţi. Se vor
stopa eroziunile de la baza versanţilor prin lucrări hidrotehnice de regularizare a
cursurilor de apă torenţiale. Zonele cu drenaj insuficient vor fi astfel amenajate pentru a
permite evacuarea rapidă a apelor şi indepărtarea excesului de umiditate.
-în extravilan, zona cu alunecări de teren şi scurgeri pluviale de pe versanţi. Lucrările
permise constau în lucrări de a limita riscul, lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de
plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a
fenomenelor periculoase.
Zonele astfel delimitate sunt aduse la cunoştinta administraţiei locale şi sunt instituite în
teren, se înscriu în cadastru, după care se preiau şi în documentaţiile de urbansim si
amenajarea teritoriulu. Se vor respecta prevederile Legii 10/1995.
Constructiile vor fi asigurate împotriva riscului seismic prin conformare la încadrarea în
zona seismică corespunzătoare:
Perioada de colţ a spectrului de răspuns "Tc = 0,70"
Coeficient "ag" = 0,16
51
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Conform macrozonării seismice după codul de proiectare seismic privind zonarea de vârf
a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR (perioada medie a intervaluilui de
revenire de 100 ani").
Dezvoltarea echipării edilitare . Propuneri Echiparea edilitară localităţilor comunei în sistem centralizat este tendinţa autorităţilor
locale prin care se vor putea asigura modernizarea serviciilor dar şi reducerea
semnificativă a poluărilor, principala cerinţă a funcţionării civilizate a unei comunităţi
contemporane.
Gospodărirea apelor Politica de gospodărire a apelor la nivelul teritoriului administrativ este dictată de nevoia
de a asigura populaţiei un confort dar şi o siguranţă în raport cu situaţiile neprevăzute.
Directiva Cadru 2000/60/EC în domeniul apei, defineşte apa ca pe un patrimoniu care
trebuie protejat, tratat şi conservat ca atare. Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni
este străbătut de ape curgătoare de suprafaţă, râul Mureş şi Niraj şi pârâuri mai mari
sau mai mici.
Gospodărirea apelor are ca scop fundamental satisfacerea cerinţelor de apă ale nevoilor
sociale, economice şi ecologice precum şi combaterea acţiunilor distructive ale apei.
În prezent au fost implementate o serie de proiecte de amenajări hidrotehnice, în
bazinul hidrografic al râului Niraj pentru apărarea de efectul inundaţiilor a 23 localităţi,
30 km cale ferată îngustă, 32 km drumuri judeţene şi comunale şi 6100 ha teren agricol.
Principalul scop al investiţiei este oprirea fenomenului de eroziune.
Se mai urmăresc:
-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă, de către toţi
agenţii economici care desfăşoară activităţi în valea Nirajului şi valea Mureşului
-realizarea sistemelor individuale colectare a apelor uzate la agenţii economici şi
gospodăriile individuale
-intreţinerea cursurilor de apă pe teritoriul comunei care presupune lucrări de refacere a
consolidărilor şi apărărilor de maluri ale cursurilor de apă degradate şi decolmatarea
albiilor cursurilor de apă după trecerea viiturilor.
-intreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor existente pe râurile Niraj şi
Mureş. Pentru protecţia lucrărilor hidrotehnice existente este obligatorie păstrarea
zonelor de protecţie, conform Legii apelor 310/2004.
52
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Alimentarea cu apă Teritoriul admninistrativ al oraşului Ungheni este alimentat cu apă, cu excepţia localităţii
Şăuşa: se propune extinderea reţelei acolo unde acestea nu există şi în zonele propuse
pentru a fi introduse în intravilan.
Canalizarea Teritoriul admninistrativ al oraşului Ungheni are sistem centralizat de canalizare, cu
excepţia localităţi Şăuşa: se propune extinderea reţelei pe străzile noi şi în zonele
propuse pentru a fi introduse în intravilan
În toate localităţile comunei există un sistem de canalizare a apelor pluviale, prin rigole
stradale, spre pârâuri şi în final spre râul Niraj şi Mureş. Acest sistem trebuie întreţinut în
intravilan dar şi în extravilan prin grija primăriei. Alimentarea cu energie electrică, telefonie Localităţile sunt alimentate din linii LEA 20 kv. Se mai prevăd:
-extinderea reţelelor electrice în zonele ce vor avea o dezvoltare urbanistică
-retehnologizarea reţelelor de distribuţie de medie tensiune - înlocuirea cablurilor de 20
kv.
-extinderea reţelei pentru zonele propuse pentru a fi introduse în intravilan.
Pentru ameliorarea sistemului de iluminat public se propun:
- încredinţarea acestui serviciu unei firme specializate.
- modernizarea şi extinderea reţelelor existente pe baza unor studii de specialitate.
Alimentarea cu gaze naturale Teritoriul administrativ este alimentat cu gaz metan şi se propune extinderea reţelei pe
străzile noi propuse. De asemenea se prevede, inclusiv prin Planul de Amenajare a
Tetitoriului Zonal Periurban, înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă expirată.
Gospodarii comunale, cimitire Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor prin crearea unui sistem durabil destinat acestui
sector, în zona Periurbană Târgu Mureş, prin închiderea etapizată a vechilor gropi de
deşeuri existente în localităţi, astfel încât deşeurile menajere să fie depozitate pe halda
ecologică de la Sânpaul, prin finalizarea lucrărilor la depozitul zonal judeţean ecologic de
deşeuri, prin realizarea unei staţii de transfer la Acăţari, prin proiect PHARE, pentru
colectarea zonală selectivă a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase în scopul
îmbunătăţirii factorilor de mediu în microregiunea Valea Nirajului.
În localitatea Ungheni se propune un loc pentru depozitare animale moarte, până la
transportarea acestora.
Planul de Amenajare Teritorial Zonal Periurban prevede:
53
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
-implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în toate localităţile zonei
-modernizarea şi asfaltarea arterelor de circulaţie pentru facilitarea colectării eficiente a
deşeurilor stradale.
Protecţia mediului Aerul. Poluarea aerului în zona teritoriului administrativ al oraşului Ungheni, este
imputabilă în principal SC Azomureş Tîrgu Mureş SA cu emisii de amoniac, azot şi pulberi
care depăşesc concentraţiile admise. O altă sursă relevantă de poluare la nivelul
comunei este reprezentată de traficul rutier, contribuind pe de o parte la vicierea calităţii
aerului cu emisii de: NOx, SOx, plumb, hidrocarburi, pulberi şi în acelasi timp generează
valori ridicate ale nivelului de zgomot stradal, depăşind 80 dB în zonele de trafic.
Zgomotul şi vibraţiile. Principala sursă de zgomot şi vibraţii este traficul de tranzit pe
drumurile judeţene la care se adaugă circulaţia dintre localităţi şi în interiorul localităţilor.
Se propune îmbunătăţirea calităţii drumului naţional si judeţene, pe de o parte şi
urgentarea traseelor de autostrăzi, pe de altă parte.
Deşeurile. Prin realizarea aderării tuturor autorităţilor publice locale la ADI (Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară) Ecolect Mureş s-au creat premizele atingerii scopului
principal al asociaţiei şi anume: implementarea la nivelul judeţului Mureş a unui sistem
integrat de gestionare a deşeurilor. În momentul de faţă, toate cele 102 APL (Autorităţi
Publice Locale) şi Consiliul Judeţean Mureş sunt membrii asociaţi în cadrul ADI Ecolect
Mureş. În schimb, locuitorii din zona rurală încă mai procedează la arderea deşeurilor
menajere, în special pe perioada caldă, deoarece colectarea deşeurilor se realizează
numai o dată la două săptămâni în anumite zone, perioada lungă între două colectări
favorizând fermentarea resturilor.
Rezultatul arderii deşeurilor este poluarea aerului cu fum, aspect deosebit de neplăcut în
special în perioadele fără mişcări ale maselor de aer.
Documentaţia tehnică aferentă aplicaţiei pentru obţinerea finanţării pentru proiectul
„Sistem de Management integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş” este finalizată iar la
data finalizării acestui raport, contractul de finanţare este deja semnat. Proiectul, în
valoare totală de 53.693.709 Euro (cu TVA), va fi finanţat din fondul de coeziune
gestionat de Ministerul Mediului prin POS (Programul Operaţional Sectorial) Mediu, Axa
prioritară 2. Obiectivele pentru gestionarea deşeurilor, la nivelul judeţului Mureş şi
implicit la nivelul Zonei Metropolitane rezultă din obiectivele naţionale pentru atingerea
ţintelor din Tratatul de Aderare a României la UE. Astfel, Master Planul judeţean include
strategia judeţului în domeniul gestionării deşeurilor precum şi planul de investiţii pe
termen lung pentru atingerea tuturor acestor ţinte. Din acest plan de investiţii a fost
selectat programul de investiţii prioritar care urmează a fi finanţat prin fonduri de
coeziune.
54
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Zone protejate. Măsurile care se impun în acest domeniu:
-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă de către toţi
agenţii economici în zonă;
-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer (Combinatul
Chimic Azomureş).
-reducerea emisiilor de poluanţi, rezultaţi din traficul auto sub valorile C.M.A.
-restaurarea terenurilor degradate în diverse condiţii pentru a se reface pe cât posibil
peisajele naturale anterioare degradării.
-autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii.
Instituirea zonei de protecţie a monumentelor istorice asigură conservarea şi
valorificarea cadrului arhitectural şi urbanistic al acestora prin controlul strict al
intervenţiilor în zonă (demolări, construcţii noi, modificări ale construcţiilor, etc.).
Planul urbanistiv general PUG-ul localitatii Ungheni, nu are efecte semnificative asupra Sitului de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI0367 Raul Mures intre Moresti si Ogra, conform Deciziei de incadrare nr. 4743/06.09.2013, emisa de APM Mures. Din formularul standard NATURA 2000 ROSCI0367, anexat in copie, rezulta faptul ca
data propunerii ca sit ROSCI0367 este ianuarie 2011, fara ca o data a confirmarii si
desemnarii ca sit sa fie prezentate. Suprafata sitului propus este de 527 ha. Conform
formularului, situl este de importanta ridicata pentru speciile Lutra lutra, Bombina
bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus si subspecia indigena Triturus vulgaris
ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel streber si Aspius aspius.
În Râul Mures se gaseste una dintre cele mai stabile populatii ale speciei Zingel streber.
Vulnerabilitatile sitului sunt pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatilor
din agricultura, a suprapasunatului, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor
industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei,
extragerea pietrisului din albia râului. Descrierea speciilor din fisa:
Lutra lutra sau vidra - În general se cunoaște ca vidra este răspândită pe întregul
areal al Romaniei, ea putând fi întalnită în pârâuri, râuri, bălți, lacuri, fluviul Dunăre și
Delta Dunării dar nu există informații relevante care să ateste prezența acesteia in zona
Moresti - Ogra.
Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roşie
Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă
Triturus cristatus - tritonul cu creastă
Triturus vulgaris ampelensis - tritonul comun.
Zingel streber - In denumire populara pietrar, aceasta specie se caracterizeaza prin
corp alungit, fusiform; înaltime maxima reprezentand 9 - 15% din lungimea corpului, iar
55
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
grosimea în general ceva mai mare decât înaltimea. Profilul dorsal al corpului urca lin,
uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei dorsale. Profilul ventral
este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus
este triunghiular. Lungimea sa reprezinta 22 - 27% din cea a corpului. Ochii mici, situati
în jumatatea anterioara a capului, privesc în sus. Spatiul interorbitar aproape plan,
foarte usor scobit. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara.
Gura este inferioara, semilunara, mica, slab protractila; deschiderea ei ajunge sub nara
anterioara, marginea maxilarului sub nara posterioara, iar insertia mandibulei sub
marginea anterioara a ochiului sau putin anterior. Pedunculul caudal lung, subtire,
rotund în sectiune; lungimea sa reprezinta 29 - 36% din cea a corpului, iar înaltimea
minima 2,8 - 6,7. Anala se insereaza putin înaintea dorsalei a doua. Anusul este situat la
mica distanta înaintea analei. Linia laterala este completa, perfect rectilinie. Fata
superioara a capului si corpului si cea mai mare parte a laturilor sunt cenusii-cafenii,
batând în verde. Pe acest fond se afla 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Fata
ventrala este alba, înotatoarele incolore. Poate atinge 18 cm lungime totala.
Aspius aspius - sau avat , prezinta un trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul
conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri
de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar
pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre
rosu.Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac
apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si
pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la
apus, pesti de talie mica, de preferinta obletele. Caracteristici principale:•Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m)•Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg)•Durata de viata: 10-15 ani
Gobio keseleri – sau prorcusor.
Rhodeus sericeus amarus – sau boarta, corp alungit, robust, cu capul ascutit si gura
mica. Solzi mici de culoare grialbastrui. Culoarea inotatoarelor gri inchis. Se hraneste cu
aproape orice gaseste prin mediul in care traieste.
Gobio albipinnatus – sau porcusor de ses.
Cobitis taenia – sau zvarluga, este o specie care isi petrece ziua pe fundul apei,
ascunsa in substratul nisipos. Noaptea devine activa si se hraneste.Ca hrana prefera
diverse nevertebrate, dar consuma si detritus, un material rezultat din faramitarea
rocilor. Corpul zvarlugii este alungit. In jurul gurii are 3 perechi de mustati mai mici.
Sbanejewia aurata – sau in denumire populara dunarinţă, aceasta specie face parte
din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,
56
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae,
genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata, corpul pestilor este usor turtit lateral.
Inaltimea acestor pesti este variabila. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, în rauri mici,
repezi si pietroase.
Reglementări urbanistice
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor -
partea grafică, precum şi a Regulamentului local de urbanism. Prevederile din piesele
desenate cât şi cele ale Regulamentului se aplica atât la teritoriul intravilan al comunei,
cât şi la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ. Utilizări permise cu condiţii s-
au stabilit pentru zonele în care este necesară obtinerea unor acorduri sau avize pentru
zonele de protecţie ale căii ferate, sau ale cursurilor de apă. Interdicţiile definitive de
utilizare se referă la interzicerea realizării construcţiilor în zonele inundabile, terenuri
alunecătoare, amplasamente situate în apropierea unor unităti protejate sever (puţuri de
captare apă, de exemplu) sau pot incomoda funcţional (staţii de epurare, platforme de
gunoi etc).
În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localităţii a fost
împărţit convenţional în Unităţi Teritoriale de Referinţă (denumite în continuare UTR).
Împarţirea teritoriului localității în U.T.R. s-a facut pe planşa de Reglementări urbanistice – Zonificare funcţională propusă. U.T.R. se defineşte ca o reprezentare
convenţionala a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate
funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este
delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape, etc.)
Având în vedere dimensiunile mici ale localităţilor şi faptul că funcţiunea de locuire este
predominantă, numărul de UTR-uri este redus (vezi volumul 2 – Regu-lament Local de
Urbanism).
Concluzii - masuri ce se impun in continuare.Relatia cu alte programe si planuri relevante.
Aşezarea geografică, includerea în „Zona metropolitană Târgu Mureş”, legăturile cu
comunele din judeţ şi condiţiile geoclimatice oferă teritoriului administrativ al oraşului
Ungheni toate condiţii prielnice pentru o bună dezvoltare.
Pentru dezvoltarea oraşului se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:
a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport
b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice
c. Realizarea unei structuri economice performante
d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic
e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii socială
57
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
f. Dezvoltarea resurselor umane,
aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:
1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrada Transilvania
b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni - Deda
2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş
b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013
3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015
b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii
În urma analizei tuturor informaţiilor au rezultat următoarele PROPUNERI SPECIFICE
pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriului administrativ:
Corelarea problematicii de interes local cu traseele autostrăzilor propuse prin
programul naţional de conexare la traseele europene-autostrăzile Transilvania ;
Arteră de ocolire a municipiului Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-Sântana-Glodeni) ;
Asfaltare drum comunal Şăuşa-Moreşti-Ungheni ;
Ramforsare sistem rutier Ungheni-Căpâla de Sus-Bahnea ;
Amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu benzi de viraj, canalizare fluxuri de
trafic, spaţii de stocaj şi aşteptare, intersecţii giratorii;
Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de
producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului ;
Dublare şi electrificare cale ferată şi modernizarea gără Ungheni şi haltă Vidrasău ;
Extindere Aeroport Internaţional Transilvania ;
Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi ;
Extindere Parc Industrial Vidrasău ;
Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public ;
Extinedere sistem de canalizare la Unhgeni, Cergid, Cergizel, Moreşti, Recea şi
Vidrasău ;
Introducere sistem de apă şi canalizare în localitatea Şăuşa ;
Crearea de ferme de producţie ecologică ;
Modernizarea şi reabilitarea investiţiilor agricole pe teritoriul administrativ al oraşului
Ungheni ;
Societăţi de fabricare şi îmbuteliere a vinului ;
58
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Servicii industriale destinate exploatării agricole ;
Valorificarea patrimoniului natural şi cultural ;
Înfiinţarea de pensiuni agroturistice ;
Promovarea festivalului de interpretare „Du-te dor cu Mureşul”, zilele oraşului Ungheni,
asamblul de dans „Hora” ;
Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit ;
Reabilitare cale ferată cu ecartament îngust ;
Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale de învătământ, sănătate, etc ;
Construirea unui bloc de locuinţe sociale ;
Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară ;
Construcţia unei centrale de cogenerare utilizând bio-masa ;
Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală ;
Program de formare şi reconversie profesională ;
Realizarea unei platforme electronice ;
In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUG si principalele
planuri relevante:
Obiective specifice PUG UNGHENI PATJ Mureș
PUGUNGHENI
Plandezvoltarejud. Mureș
Directiva Apa
DirectivaHabitate
Optimizarea relatiilor in teritoriu; + + + + +
Realizarea unei infrastructuri
corespunzatoare nevoilor comunitatii si la
un standard tehnic comparabil cu Uniunea
Europeana;
+ + + + +
Delimitarea si zonificarea noului teritoriu
intravilan astfel incat sa corespunda
cerintelor de dezvoltare armonioasa a
tuturor laturilor vietii economice si sociale;
+ + + + +
Asigurarea infrastructurilor specifice
invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii,
turimului la un nivel corespunzator;
+ + + + 0
Reglementarea clara a autorizarii
construirii pe tot teritoriul orasului, in
vederea utilizarii rationale a terenurilor;
+ + + + +
59
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Obiective specifice PUG UNGHENI PATJ Mureș
PUGUNGHENI
Plandezvoltarejud. Mureș
Directiva Apa
DirectivaHabitate
Clarificarea regimului juridic al
terenurilor;+ + + + +
Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; + + + + +
Valorificarea patrimoniului natural, uman,
economic, cultural si istoric;+ + + + +
Influentarea dezvoltarii spirituale a
colectivitatii umane ce traieste in orasul
Ungheni si localitatile apartinatoare;
+ + + 0 0
Propunerile PUG, vin sa contribuie evident la atingerea tintelor si obiectivelor fixate prin
Strategia SER – Regiunea 7 Centru. Obiectivul general al strategiei SER: Cresterea
competitivitatii economice in Regiunea Centru si asigurarea unui standard de viata
civilizat.
Propunerile specifice de dezvoltare a teritoriului administrativ al oraşului Ungheni sunt
corelate cu bugetul local, naţional, planurile de dezvoltare zonală, regională şi naţională
şi sunt cuprinse în tabelul de mai jos:
Denumire proiect Stadiu proiect Surse de finanţare Interes Etapa
Corelarea problematicii de interes
local cu traseele autostrăzilor
propuse prin programul naţional
de conexare la traseele europene-
autostrăzile Transilvania.
Studiu fezabilitate Bugetul de stat Naţional Etapa 1
Arteră de ocolire a municipiului
Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-
Sântana-Glodeni)
Proiect - Bugetul de stat
- Consiliu judeţean
- POR axa 2.1
Zonal Etapa 1 şi 2
Asfaltare drum comunal Şăuşa-
Moreşti-Ungheni
Propunere
- Consiliu judeţean
- POR axa 2.1
Local -
Ranforsare sistem rutier Ungheni-
Căpâla de Sus-Bahnea - Consiliu judeţean
- POR axa 2.1
Local -
Amenajare intersecţii Propunere - Bugetul local Local Etapa 1
Dublare şi electrificare căle ferată
şi modernizarea gără Ungheni şi
haltă Vidrasău
Propunere - Consiliu judeţean
- Bugetul de stat
Naţional -
Extindere Aeroport Internaţional
Transilvania
Propunere - Consiliu judeţean Zonal Etapa 3
60
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Denumire proiect Stadiu proiect Surse de finanţare Interes Etapa
Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor
verzi
Propunere - Bugetul local
- POS Mediu
- POR axa 1
Zonal -
Extindere Parc Industrial Vidrasău Proiect - Consiliu judeţean
- POR axa 4.1
Zonal -
Sistem de iluminat public Propunere Bugetul local Local Etapa 1
Reabilitarea şi extinderea reţelelor
de apă şi canalizare
Propunere - Buget local
- Buget de stat
- POS Mediu axa1
- Cons. judeţean
Local Etapa 2
Crearea de ferme de producţie
ecologică
Propunere - PNDR M321 Local Etap 1,2,3
Societăţi de fabricare şi
îmbuteliere a vinului
Servicii industriale destinate
exploatării agricole
Propunere
Propunere
- PNDR M321
- POR axa 4
- POSCCE axa1.1
- Buget local
- PNDR M321
- POR axa 4
- POSCCE axa 1.1
- Buget local
Local
Local
Etap 1,2,3
Etapa 1, 2
Valorificarea patrimoniului natural
şi cultural
Propunere - PNDR M313
- Buget local
Zonal Permanentă
Înfiinţarea de pensiuni
agroturistice
Propunere - POR axa 5
- POR axa 4.3
Zonal Etapa 1, 2
Dezvoltarea ecoturismului şi a
turismului de afaceri şi de tranzit
Propunere - POR axa 5
- POR axa 4.3
Zonal Etapa 1, 2
Promovarea festivalului de interpretare
„Du-te dor cu Mureşul”, zilele oraşului Ungheni, asamblul de dans „Hora”
Propunere - PNDR M313
- Buget local
Local Etapa 1 şi 2
Reabilitate în scop turistic a căii
ferată cu ecartament îngust
Propunere - PNDR M313
- Buget local
- Consiliu local
- POR axa 5
Local Etapa 1, 2
Modernizarea şi dotarea
infrastructurii socială de
învătământ, sănătate, etc
În curs de
desfăşurare
- PNDR M322
- POR axa 3.4
Local Etapa 1
Construirea unui bloc de locuinţe
sociale
Propunere - Buget local Local -
Reabilitarea termică şi promovarea Propunere /Derulare - Buget local Local 4
61
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Denumire proiect Stadiu proiect Surse de finanţare Interes Etapa
sistemului de încălzire utilizând energie solară
- Fonduri proprii ale populaţiei
- POS axa 4.3 -Schema ajutor de stat
aprobat OUG 18/2009
Construcţia unei centrale de
cogenerare utilizând bio-masa
Propunere - POSCCE axa4.3
Energieinteligentă pt
Europa (IEE II)
- Ord. 714/2010
Local -
Dezvoltarea resurselor umane în
zona rurală
În curs de
dezvoltare
- Buget local
- POS DRU axa 5.2
Local -
Program de formare şi reconversie
profesională
Propunere - POS DRU axa 1 Local Etapa 1, 2
Realizarea unei platforme
electronice
În dezvoltare - POS CCE axa 3.2 Local -
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.G.
Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele
legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru
toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a
proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei,
biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si
conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa
energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de
mediu şi turismul durabil. În cazul în care P.U.G. nu va fi implementat pot apărea
aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate.
Analiza cadrului naturalPentru existenţa şi buna funcţionare a vieţii, într-un teritoriu, evaluarea cadrului natural
trebuie să cuprindă trei nivele de manifestare şi semnificaţie – cadrul natural ca fiind:
• mediul înconjurător• sursa (resurse) pentru dezvoltarea unor activităţi economice• suport pentru activităţi, construcţii şi amenajări specifice locuirii,
transportului, muncii, recreeri, etc.
Evaluarea componentelor fizico-geografice ale spatiului aferent PUG Ungheni va avea in
vedere cele mai variate aspecte calitative si cantitative ale elementelor cadrului natural:
62
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
• Solul – indiferent de gradul de dezvoltare va ramane o coordonata esentiala a
existentei si activitatii in intravilan sau extravilan.
• Caracterizarea structurii geologice, a rocilor din substrat – este necesara pentru
aprecierea influentei diferitelor formatiuni asupra reliefului, solului si hidrologiei.
• Analiza caracteristicilor geomorfologice ale reliefului – inclinarea pantelor
influenteaza posibilitatile de utilizare economica a terenurilor, accesibilitatea
pentru mecanizarea lucrarilor, dezvoltarea construcțiilori, a unitatilor economice.
Starea de echilibru a reliefului in zona analizată se exprima prin inexistența uzurii
de sol care să îmbrace suprafata reliefului.
Alternativele in cazul prezentului PUG se pot referi la :
Aspect Intrebari Raspunsuri posibile pentru alegerea
alternativelor PUZ
Necesitatea implementarii planului Se poate satisface cererea
fara impementarea planului?
– alternativa „zero”
Se poate atenua impactul
propunerilor PUG de extindere
intravilan?
Actualizarea Planurilor urbanistice
generale ale localiatilor este o cerinta
legala.
Da, prin masuri de prevenire aplicabile
in Regulamentul local de urbanism..
Modalitati/ procese/date tehnice Planul se poate realiza in alt
mod, sau se pot folosi alte
variante de implementare?
Nu exista alt mod, PUG -ul are tocmai
rolul de a reglementa si in sensul
reducerii impactului asupra mediului.
Amplasare Se poat alege alte terenuri
pentru trupurile de intravilan
propuse?
Functiunile propuse in PUG sunt
compatibile cu nevoia de dezvoltare a
planului localitatii Ungheni.
Termene de implementare Pentru implementarea
masurilor din PUG se poate
aloca un alt interval de timp?
Nu se poate aloca nu alt interval de
timp, lipsa PUG-ului actualizat duce la
blocaje decizionale la nivelul localiatilor
Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUG au fost :a. relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG UNGHENI si
trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii amenajarii teritoriale vitoare;
b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati
de diminuare sau intarire (dupa caz);
c. fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea
din partea populatiei si potentialilor investitori.
Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, la momentul demararii studiilor de
fundamentare si analizelor pentru demararea acestui PUG s-au referit in principal la
teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice
63
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si
utilitati, interesul populatiei si a eventualilor investitori pentru aceste zone.
Terebuie specificat ca decizia reactualizarii PUG s-a luat in baza prevederilor legale si in
urma efectuarii unei serii de studii de fundamentare care vizeaza cerintele pentru
stabilirea si implementarea functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a
acestora intre ele astfel incat sa fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut
in vedere ca factor major determinant si cerintele potentialilor investitorilor. Consecinta
este, ca in aceasta faza a procedurii SEA, alternativele pentru plan s-au referit punctual
la modul de asigurare a necesarului de teren pentru devoltarea zonei localitatii Ungheni
si a satelor componente.
– Dupa Sedinta Consiliului Local in care a fost analizata Plansa de reglementari
urbanistice – Varianta initiala, au aparut precizari referitoare la propuneri schematice
pentru amplasament. Tot cu acest prilej s-a solicitat si creeare de trupuri intravilane
in zonele propice dezvoltarii orașului.
– Toate aceste completari au condus la Varianta Finala de plan, cea depusa la
organismele avizatoare si supusa avizarii.
Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic ZonalAnaliza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazeaza pe gradul actual de
cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea
obiectivelor propuse prin plan.
Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul urbanistic
general:
Factori de mediu
Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerii
1. Apa Apa de suprafață și subteran
slab influențată de evacuările
accidentale de ape menajere
uzate.
-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei
menajere in reteaua de
canalizare si tratarea in
statie de epurare.
Poluarea apelor de suprafata si subterane.
2. AerNu exista surse antropice
majore de poluare a aerului.
Sistematizarea circulatiei rutiere.
Nemultumirea populatiei
si cresterea fenomenului
migrator, datorita unei
infrastructuri de drumuri
si investitii deficitare.
64
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
3. Sol Nu exista surse majore de
poluare, cu exceptia poluarilor
istorice existentesi a celor din surse agricole si gestiunea dejectiilor de la animalele crescute in gopodarii.
-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei
pluviale si menajere. -Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor rezultate din industrie si a celor menajere de la populatie.
Depozitare necontrolata de deseuri menajere si dejectii, in special pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata.
Factori de mediu
Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerii4. Sanatateapopulatiei
a. Apa potabila – existenta unei retele de
distributie
Obiectivul necesita
alimentarea cu apa si
racordarea la canalizarea
menajeră
Conditii igenico-sanitare precare –
posibilitatea aparitiei unor focare de infectii.
b. Apa menajera uzata - lipsa retea de
canalizare
Obiectivul propus necesita racordarea la canalizarea menajera.
Conditii igenico-sanitare precare –
posibilitatea aparitiei unor focare de infectii
c. Gestionarea deseurilor: acestea
sunt colectate de o
societate autorizata
- Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor
Depozitare necontrolata a deseurilor.
5. Riscuri naturale
Riscuri de alunecari de tern si inundatii
-realizarea de lucrari de consolidare si combatere a alunecarilor de teren si a inundatilor.
Exista riscul unor inundatii si a unor alunecari de
teren.
6. Schimbari climatice
Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.
Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.
7. Conservarearesurselor naturale si producerea energiei
Utilizarea de combustibili cu putere calorifica mica si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.
-Producere de energie electrica din surse
regenerabile – energie
verde.
Mentinerea emisiilor de gaze de ardere in
perioada de timp friguros.
Asigurarea combustibililor pentru prepararea
hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestie
Factori de mediu
Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propuneri8. Biodiversitate
Arii protejate Natura 2000 ROSCI0367
Situata la distanta de aria de implementare.
Protejarea ROSCI0367 Posibile deteriorari ale habitatului natural al
specilior din lista.
65
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
9. Patrimoniucultural
Monumente istorice de interes national (vezi lista)
-insituirea de zone de protectie Degradari ale monumentelor.
10. Zonareateritoriala
Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al zonei localitatii Ungheni
Introducerea in intravilan a suprafetelor de teren necesare dezvoltarii localitatii.
Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse
11. Constientizarea publicului in luarea deciziilor privind mediul
PUG elaborat dupa consultarea administratiei si strategiei dedezvoltare a orasului Ungheni. Hotararile Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.
Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor de fundamentare pentru acesta.
Lipsa de progres economic si social.
Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din PUG nu creaza
premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni
asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul
scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau
naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire in randul populatiei.
Calculul riscului neimplementarii PUG: aplicand valori pentru efectul pe care il
reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul
la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).
Aspect de
mediu
EFECTUL neimplementarii PUG UNGHENInesemnificativ minor major catastrofal
Apa XAer XSol XSanatate X
Riscuri naturale X
Schimbari
climaticeX
Conservarea
resurselor
X
Biodiversitate Se analizeaza in EA – nu e cazul
Patrimoniu cultural si istoric
X
Zonarea teritoriala X
Constientizareapublicului
X
66
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor
(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora
este de luat in seama. Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor
prevazute in PUG este benefica si necesara.
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General se poate aprecia ca toate
propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, energie,
resurse naturale etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu
aduc atingere acestuia. Aplicarea masurilor prevazute in PUG asigura baza dezvoltarii
durabile a localitatii.
Starea factorilor de mediu
Oraşul Ungheni este inclus în Zona Metropolitană Târgu Mureş fiind un centru urban
secundar la nivelul zonei periurbane cu funcţiuni preponderent secundare şi terţiare.
Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei pe lunca râului Mureş la
confluenţa cu râul Niraj, având o altitudine medie de 300 m de la nivelul mării.
Condițiile de relief din punct de vedere pedogenetic prezintă caracteristici specifice
zonei, concretizate prin coaste structurale puternic înclinate la Morești și Cerghid, alături
de pante domoale mult abrupte pe linia curbelor de nivel. Dealurile prezente la Morești,
Săușa, Cerghid și Cerghizel prezintă altitudinii variind între 375 și 498m.
Din punct de vedere geomorfologic, versanții cu expoziție sudică sunt scurți, abrupți,
puternic erodați și afectați de alunecări de teren(Cerghid și Cerghizel). Pantele au o
valoare cuprinsă între 15 și 250. Din punct de vedere geologic zona locaităților Cerghid,
Cerghizel, Morești, Șăușa și Recea, are un caracter sedimentar neogen, reprezentată
prin depozite argiloase-nisipoase, prăfoase și acoperite de sol vegetal. Apele de
suprafață prezintă o rețea relativ densă în formă radiară având următoarele carectere
generale:
-debite relativ mici;
-zonă de izvor săracă;
-caracter temporar;
-lunci slab dezvoltate.
Solurile cele mai frecvente în zona localității Ungheni sunt cele aluvionare, profunde şi
fertile cu textură nisipo-lutoasă. Condiţiile hidrografice ale znei teritoriului administrativ
Ungheni sunt determinate de râurile Niraj şi Mureş, afluenții acestora, cât şi de prezenţa
apei freatice la sol pe anumite suprafeţe de teren situate între Ungheni, Cerghid şi
Vidrasău, parţial drenate prin lucrările executate în special pentru aeroport.
67
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Luca și terasa Mureșului prezintă un sol vegetal gros de 1,00-1,50m, cu pietriș cu nisip
gros de 3,5m, iar stratul de bază este o marnă argiloasă cenușie compactă de 5,00-
6,00m. Aici se poate funda pe stratul de nisip cu Pn=3,00kgf/cmp. Apa subterană se
situeayă în general la 2,00m adâncime, apele fiind sărate și nepotabile din punct de
vedere chimic și sunt agresive față de beton. Apele de suprafaţă, pe terotoriul localităţii,
prezintă o reţea relativ densă în formă radiară având următoarele caracteristici:
debite relativ mici;
zona de izvor săracă;
caracter temporar;
cu lunci slab dezvoltate.
Apa subterană variază între 1,00-3,00m, existând izvoare pe partea sud-vestică cu 0,50-
1,00 l/sec. Regimul pluviometric prezintă o medie multianuală de 636 mm.
Temperatura medie este de +8,7o C (iulie +19,4 o C, ianuarie -4,3 o C).
Zona are o intensitate seismică de gradul 7.
Evaluarea starii actuale a mediului, s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile
in momentul elaborarii Raportului de Mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I
la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu/aspectele de mediu care trebuie avuti in
vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea,
populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori
climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic,
peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.
Principala sursa de documentare privind calitatea factorilor de mediu in zona, a fost
Raportul anual privind Starea Mediului in jud. Mureș (2011).
Factorul de mediu ”Apa”
Apa este compusul cel mai raspândit pe pamânt şi are importanţă vitală pentru viaţa pe
pamânt, deoarece este mediul de transport al substanţelor nutritive în organisme vii şi
pentru că este folosită la transportul energiei termice. Ghiaţa este mai uşoară ca apa şi
organismele vii ramân iarna în viaţă. Ciclul apei este dictat de energia solară şi ecuaţia
bilanţului apei pe ecosistemul terestru este :
{Precipitaţii} + {Apa din sol} + {Apa din ocean} = {Evaporare} + {Apa către ocean} +
{Scurgeri în sol} + {Apa reţinută de sol}
Ciclul apei în natură este definit de timpul în care apa este înlocuită, ca de exemplu
tabelul:
68
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Apa în Timpul de înlocuire
Om 2 luni
Aer 12 zile
Copaci 1 saptamâna
Râuri 5 zile
Lacuri 0,1 - 100 ani
Ocean 3000 ani
Gheaţă polară 15000 ani
Principalele surse de apă sunt râurile Mureş şi Niraj cât şi afluenţii acestora: pârâul
Hălăuşului şi Cerghidului. Lungimea Râului Mureş pe teritoriu administrativ al oraşului
Ungheni este de 4082 m, a râului Niraj este de 4000 m, a pârâului Hălăuşului 4050 m şi
a pârâului Cerghid de 4500 m. După inundaţiile din 1970 şi 1975 au fost regularizate
prin îndiguite râurile Mureş şi Niraj, drept urmere malurile acestor râuri au risc redus de
inundaţie.
Alimentarea cu apa în majoritatea localităţilor teritoriului administrativ al oraşului
Ungheni este asigurată prin conducte de apă de către SC AQUASERV SRL, Târgu Mureş,
excepţie fiind localitatea Şăuşa. O altă sursă de alimentarea cu apă este prin fântâni
individuale.
Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni nu dispune de un sistem centralizat de
canalizare complet. În momentul de făţă există un proiect în execuţie pentru
introducerea sistemului de canalizare în majoritatea localităţilor, cu excepţia localităţii
Şăuşa. În aceste localități în momentul de față canalizarea este rezolata prin fose septice
şi closete uscate.
Râul Mures
Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului șidefileul
Toplița-Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia
Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia-Turda, în Carpații Occidentali separă Munții
Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin
municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează
frontiera româno-ungară.
Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe
parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt
69
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar
fi: structura geologică, tectonica, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-
Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr.
Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele
Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare,
sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m, 25-30 m, 35-40 m și 60-
70 m (I. Bojoi, Swizewski, 1970; C. Swizewski, 1980).
Sectorul din regiunea de confluență a Mureșului cu Nirajul este distinct prin faptul că
terasele celor două râuri formează extremitatea vestică a interfluviului dintre cele două
ape. Sectorul Ungheni-Chețani, caracterizat prin desfășurarea tuturor nivelelor de terase,
care sunt dispuse preponderent pe partea stângă a văii. Afluenții râului au fragmentat
acest sistem de terase, transformându-l în interfluvii cu aspect de poduri.
Studiul calităţii apei râului Mureş, în anii 2004-2006, a fost realizat pe baza informaţiilor
obţinute din 3 puncte de colectare de pe râul Mureş, pe teritoriul judeţului Mureş:
Izvorul Mureşului, Glodeni şi Ungheni(Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.57, nr.1/2007 ).
S-a urmărit evoluţia concentraţiilor din apă pentru cei mai semnificativi indicatori:
suspensii, CBO5, reziduu fix, amoniu, azotiţi, azotaţi, fenoli, fosfaţi şi pH. Temperatura
apei receptorului creşte odată cu deversarea apelor reziduale fecaloid-menajere, a celor
industriale şi de la unităţi agro-zootehnice şi piscicole, uneori cu multe grade, fapt ce
accelerează descompunerea substanţelor organice şi împietează asupra proceselor de
epurare a apelor emisarului: apele prea acide sau prea alcaline constituie o cauză a
perturbării echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicând desfăşurarea normală a
proceselor de purificare. O creştere excesivă a turbidităţii prezintă pericol epidemiologic,
deoarece particulele în suspensie pot constitui un suport nutritiv pentru germeni.
Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,
favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni. Scăderea
cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de autopurificare a
apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5 caracterizează gradul de
impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de presupus că valorile crescute să fie
însoţite de o creştere evidentă a substanţelor organice.
Datele obţinute s-au bazat pe recoltarea şi analizarea de probe de apă din cele 3 puncte
de recoltare, lunar şi calcularea mediei anuale a fiecărui indicator urmărit.
Din datele obţinute s-a observat că:
70
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
• Oxigenul dizolvat în apă este în limite normale, peste 2 mg/dm3, cu cifre
apropiate la Izvorul Mureşului pe cei 3 ani de studiu şi Glodeni, şi valori mai
scăzute în Ungheni; cea mai scăzută valoare a fost în anul 2005, în Ungheni, iar
cea mai ridicată în Glodeni, în anul 2004, de 11,4 mg/dm3.
• CBO5 a depăşit limitele cerute pentru apa potabilă, cu uşoare creşteri ale
nivelului în 2006 faţă de ceilalţi ani, în toate punctele de recoltare; de la un
minim de 2,2 mg/dm3 în Izvorul Mureşului, în anul 2005, la un maxim de 5,63 în
Ungheni, în anul 2006.
• CCO a prezentat valori asemănătoare la Izvorul Mureşului în toţi anii, dar cu o
scădere de concentraţie în anul 2006, atât la Glodeni cât şi la Ungheni,
comparativ cu 2004; cele mai scăzute valori înregistrate pentru CCO au fost la
Glodeni, în 2004, cu 3,54 mg/dm3, respectiv cele mai ridicate la Izvorul
Mureşului, în 2005 .
In ceea ce priveşte evoluţia concentraţiilor indicatorilor de poluare organică a apei:
• Amoniul din apă a avut cele mai scăzute concentraţii la Izvorul Mureşului (0,2
mg/dm3), iar cele mai crescute în Ungheni (3,7 mg/dm3apă), şi cu un trend
crescător din 2004 la 2006.
• Azotiţii au avut o tendinţă de scădere din 2004 către 2006, în primele 2 puncte
de recoltare şi invers la Ungheni; comparativ, pe puncte de recoltare, se observă
o diferenţă clară între primele două puncte de recoltare şi ultimul, cele mai
ridicate cocentraţii de azotiţi fiind testate la Ungheni.
• Azotaţii au avut o evoluţie variabilă pe ani şi pe puncte de recoltare, fără un
pattern specific; cea mai mare concentraţie a fost monitorizată în anul 2005 la
Glodeni, iar cea mai mică în anul 2006 la Ungheni.
Pentru indicatorii toxici de poluare a apei:
• Reziduurile fixe au crescut cu cifre alarmante de la primul punct de colectare
către ultimul, şi de la un an la altul, cea mai mică cifră înregistrată fiind în anul
2006 la Izvorul Mureşului cu 100 mg/dm3 respectiv cea mai mare tot în 2006 la
Ungheni, cu 290 mg/dm3.
• Clorurile au avut cele mai mari valori de concentraţie la Glodeni (maxim 9,1
mg/dm3), iar cele mai mici în Izvorul Mureşului (12 mg/dm3); pe ani au avut
tendinţe de creştere comparativ 2004 cu 2006.
71
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
• Aceeaşi evoluţie ca şi clorurile au avut-o şi sulfiţii, cu cea mai mare concentraţie
obţinută în anul 2005 la Glodeni, de 24,5 mg/dm3, iar cea mai mică de 10,5
mg/dm3 la Izvorul Mureşului, în 2005 şi 2006.
• Fenolii au avut nivele în scădere din 2004 către 2006, iar punctul de recoltare cu
cele mai ridicate cifre a fost Glodeni cu o medie de 2 mg/dm3.
Conform RAPORTULUI privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM
Mures situatia calitatii apei raului Mures, in sectiunile analizate, este:
Calitatea apei în anul 2011 a fost urmărită la nivelul secţiunilor prezentate mai jos şi pe
baza rezultatelor obţinute în secţiunile de supraveghere s-a făcut încadrarea în categorii
de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006.
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale s-au luat în considerare
atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-chimice generale, precum si poluanţii
specifici, conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al
apelor de suprafaţă”. Starea chimică a fost determinată de cea mai nefavorabilă situaţie
(orice depăşire a SCM a condus la neconformare şi încadrarea în clasa inferioară)
Râul Mureş s-a caracterizat astfel:
• Stânceni (S, O, CBSD, IH, HS) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de
calitate;
• Brâncoveneşti (S,O,IH, ZV) – apa s-a încadrat total în limitele clasei a II-a de
calitate;
• Ungheni (S, O, IH, ZV) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de
calitate, încadrare de terminată de indicatorul: azotiţi - 0,169 mg/l (valoare
înregistrată în luna iunie).
Analiza indicatorilor chimici determinaţi pentru încadrarea apelor de suprafaţă de pe
teritoriul judeţului Mureş în clase diferite, în conformitate cu recomandările Ordinului
1142/2002 relevă încadrarea în limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate
bună. Din datele publice privind calitatea apei raului Mures in zona Ungheni, rezulta o
tendinta de diminuare a poluarii ca urmare a masurilor de monitorizare aplicate de
institutiile abiltate cat si urmare a scaderii numarului de unitati economice poluatoare.
72
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Factorul de mediu ”Aer”
Clima Judeţului Mureş este caracterizată prin:
- climat temperat-continental moderat, cu unele diferenţieri legate de formele de
relief;
- temperaturi medii anuale cuprinse între 8–9,2 grade Celsius în zonele colinare şi
de podiş, respectiv 0–4 grade Celsius în regiunile montane;
- iernile sunt reci, umede şi de lungă durată;
- verile sunt răcoroase;
- temperatura maximă absolută (40,6 grade Celsius) a fost înregistrată la Săbed
(16. august 1952);
- temperatura minimă absolută (-32,8 grade Celsius) a fost înregistrată la Tg
Mureş (25. ianuarie 1942 şi 23. ianuarie 1963);
- cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează 500 mm în partea de vest a
judeţului, 700-800 mm în partea centrală şi de NE şi circa 1400 mm pe crestele
munţilor;
- vânturile predominante bat dinspre NV, iarna sunt frecvente dinspre NE (viteza
atingând uneori valori de 50 m/s);
– viteza medie a vânturilor: 3,1 m/s;
– frecvente inversiuni de temperatură în sezonul rece.
– Fig. Valorile medii lunare şi anuale, temperaturilor maxime şi minime
73
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Radiaţia solară
globală pe
Ansamblul judeţului înregistrează o sumă anuală ce se cifrează la 100-110 kcal/cm2*an.
Valorile cele mai mici ale radiaţiei globale sunt specifice intervalului noiembrie–ianuarie,
când se înregistrează 2-3,5 kcal/cm2*an, iar cele mai mari sume medii lunare se
înregistrează în lunile mai-iunie cu valori de 14,5-15,3 kcal/cm2*an. Aceste valori alături
de variaţia sezonieră determinată de mişcarea aparentă a soarelui, mai suferă şi variaţii
spaţiale determinate de expoziţia şi înclinaţia versanţilor, de nebulozitatea atmosferică.
Din aceste considerente o intensitate ridicată a radiaţiei solare se înregistrează în
Câmpia Transilvaniei (în primul rând pe versanţii cu expoziţie sudică), în zonele de
culoar, şi scade treptat spre zona montană, unde se înregistrează şi minimul intensităţii
radiaţiei. Acest lucru este subliniat şi de durata medie de strălucire a soarelui care
totalizează 2065,5 ore pe an în zona Câmpiei Transilvaniei şi 1800-1850 ore pe an în
zona montană. Valorile medii anuale pe perioada 1960-2000 la staţia Tg Mureş sunt
grupate pe categorii. Frecvenţa arată o predominare a categoriei 1800-2000 ore de
strălucire a soarelui.
Temperatura medie anuală este deasemenea neuniform distribuită în teritoriu, astfel că
în partea vestică a judeţului acestea se menţin la valori de 8-9 grade Celsius şi peste 9
în culoarul Mureşului şi culoarul Târnavelor, iar în partea estică scad treptat până la 4–2
grade Celsius. Luna cea mai rece a anului pentru unitatea colinară joasă din cadrul
Judeţului este ianuarie, cu medii termice de -3 – -5 grade Celsius, iar luna cea mai caldă
este iulie cu medii termice de +18 – +19 grade Celsius, cu uşoare creşteri în culoarele
de vale. Pentru unitatea montană luna cea mai rece este februarie, cu valori de -4 – -10
grade Celsius, iar cea mai caldă luna august, cu valori de +8 – +12 grade Celsius.
74
Fig. Frecvenţa relativă a mediilor anuale de strălucire a soarelui la staţia Tg Mureş (pe perioada 1960-2000).
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Temperaturile extreme înregistrate în cadrul judeţului subliniază caracterul de aridizare a
climatului din zona Câmpiei Transilvaniei, unde maxima termică a fost de +40,6 grad
Celsius, valoare înregistrată în localitatea Săbed la 16 august 1952, respectiv răcirile din
culoarele hidrografice determinate de inversiunile termice care au determinat
producerea minimei absolute la Tg. Mureş ce a fost de -32,8 grade Celsius la 25 ianuarie
1942. În ceea ce priveşte numărul de zile cu temperaturi pozitive în decursul unui an,
acesta este de 286 zile, iar în 79 zile din an se înregistrează temperaturi negative. Prima
zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade Celsius se produce în
medie după data de 21 februarie în partea central-vestică a judeţului şi după data de 1
martie în partea estică. În zona montană înaltă aceasta poate întârzia mult peste
această dată. Ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade
Celsius este data de 11 decembrie în partea central-vestică a judeţului şi 1 decembrie în
zona montană estică şi de podiş.
Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mar sau egale cu 10 grade o reprezintă în
medie data de 11 aprilie care se desfăşoară pe majoritatea teritoriului judeţului,
pătrunzând pe văi până în zona subcarpatică. În zonele înalte din estul judeţului şi cele
din podiş producerea acestor medii întârzie până la data de 21 aprilie. Ultima zi cu
această medie termică zilnică se înregistrează în medie la data de 11 octombrie în partea
central-vestică, între 1 şi 11 octombrie în Câmpia Transilvaniei şi zona subcarpatică, şi
mai devreme de 1 octombrie în zona montană estică a judeţului.
Evapotranspiraţia potenţială în partea centrală şi de vest începe cu luna aprilie cu valori
medii de 50-55 mm, este maximă în luna iulie cu valori de peste 140 mm şi se încheie în
luna noiembrie cu valori de 10 mm. În partea sudică a judeţului în zona culoarului
Târnavei Mari evapotranspiraţia începe cu luna martie cu valori medii de 16–18 mm,
creşte până la 135 mm în luna iulie, iar procesul se încheie în luna noiembrie. Din
diferenţa cu valorile precipitațiilor rezultă indicele de ariditate care se ridică până la 78
mm în luna ianuarie, scade la 24 mm în luna martie, creşte până la 34 mm la sfârşitul
lunii mai, se reduce la 22 mm la sfârşitul lunii august şi creşte la 40 mm în luna
decembrie (valori specifice culoarului Mureş şi zonelor limitrofe). Pentru culoarul
Târnavei Mari şi zonelor limitrofe, indicele de ariditate are valori asemănătoare, adică 80
mm în luna ianuarie, 37 mm în luna aprilie, 46 mm la sfârşitul lunii mai, 20 în luna
septembrie şi 40 mm în luna decembrie.
Data medie de producere a primei zile cu îngheţ la sol este 1 octombrie în zona montană
estică (în zona montană înaltă se pot produce îngheţuri începând din luna august-
septembrie), precum şi în zona de podiş. În cea mai mare parte a judeţului primul
îngheţ se produce în intervalul 1–11 octombrie, iar în extremitatea vestică a culoarului
75
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Mureş în aval de Luduş acesta se produce în intervalul 11–21 octombrie. Data medie de
producere a ultimului îngheţ la sol are aceeaşi desfăşurare spaţială ca şi primul îngheţ,
astfel că în cea mai mare parte acesta se produce în intervalul 21 aprilie–1 mai. În zona
subcarpatică şi montană estică acesta întârzie după data de 1 mai, iar în zona vestică a
culoarului Mureş ultimului îngheţ se produce înainte de 21 aprilie.
Umezeala relativă a aerului prezintă variaţii lunare şi teritoriale în cadrul judeţului
specifice tipului de circulaţie atmosferică şi respectiv altitudinii locului. Astfel în luna
ianuarie umezeala relativă medie lunară are valori de 84–88 % în ariile joase ale
judeţului şi peste 88 % în zonele înalte de podiş şi unităţile montane estice. În luna iulie
media lunară a umezelii relative este cuprinsă între 72–80 % în zona de deal şi de podiş
şi peste 80% în zona montană înaltă din estul judeţului.
Nebulozitatea atmosferică este uniform distribuită pe teritoriul judeţului în sezonul rece
al anului (6,5–7 zecimi în luna ianuarie), cu excepţia zonelor montane înalte care se află
deasupra plafonului noros cu valori ale nebulozităţii cuprinse între 6–6,5 zecimi. În
sezonul cald nebulozitatea creşte în conformitate cu creşterea altitudinii şi aproprierea
de zona montană din est, astfel în zona culoarului Mureş, în Câmpia Transilvaniei şi
Podişul Târnavei Mici nebulozitatea este cuprinsă între 4–4,5 zecimi şi creşte treptat
până la 6,5–7 în zona montană înaltă (valori medii specifice lunii iulie).
Numărul mediu anual de zile senine urmează fidel distribuţia spaţială a nebulozităţii,
astfel că în culoarul Mureşului şi Târnavelor se înregistrează 110–120 zile senine, în
partea centrală şi sudică respectiv în Câmpia Transilvaniei 100–110 zile senine, urmând
ca acestea să scadă în zona subcarpatică la 80–100 zile, iar în zona montană sub 80 zile
senine pe an. În ceea ce priveşte numărul mediu anual de zile acoperite se observă
valori de 120–140 zile în partea central-vestică al judeţului, 140-160 zile în zona Câmpiei
Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona Subcarpaților Mureşului şi creşte la valori de
peste 160-180 zile în zona montană.
Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie spaţială neuniformă pe teritoriul judeţului cu
sume ce cresc cantitativ spre zona montană estică. Astfel în Câmpia Transilvaniei şi
culoarul Mureşului în aval de Luduş se înregistrează valori de 550 mm/an (valori
influenţate de circulaţia foehnică ale maselor de aer ce traversează Munţii Apuseni) şi
cresc treptat spre zona montană estică până la valori de 1000-1200 mm/an. Sub aspect
cantitativ precipitaţiile atmosferice sunt mai abundente în perioada de primăvară-vară şi
mai scăzute în perioada rece a anului. Astfel cantitatea medie multianuală de precipitaţii
din luna iulie este cuprinsă între 80–180 mm în partea centrală subcarpatică şi până la
valori medii lunare de 120-180 mm în zona montană. În luna ianuarie pe cea mai mare
parte a judeţului se înregistrează în medie 30-50 mm, iar spre zona montană acestea
76
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
cresc până la 100 mm. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore care exprimă
fidel gradul de torenţialitate a regimului pluviometric, înregistrează valori de până la 135
mm/24 ore în Câmpia Transilvaniei şi culoarul Mureşului la Luduş (iunie 1922), 145,5
mm/24 ore la Miercurea Nirajului (18 iunie 1929), 75.2 mm/24 ore la Tg Mureş (29
august 1925).
Umiditatea aerului exprimată în % din capacitatea aerului de a prelua vaporii de apă la
temperatura dată, variază între 80 % în zona montană şi cca. 70 % în zona inferioară.
Suprafeţele de apă produc creşteri locale de umiditate. Se observă că valoarea medie a
umidităţii se înscrie în limitele de confort (75 % cu un minim în lunile aprilie şi iulie şi cu
maxim în iunie şi decembrie când cresc zilele cu ploi).
Data medie de producere a producere a primei ninsori pe teritoriul judeţului o reprezintă
15-20 octombrie şi întârzie treptat pe măsură ce altitudinea scade astfel că în zona
central-vestică şi în Câmpia Transilvaniei prima ninsoare se produce în ultima decadă a
lunii noiembrie. Ultima ninsoare se produce în medie în intervalul 20 martie– 1 aprilie în
zonele joase din partea centrală şi vestică şi în intervalul 25-30 mai în zona montană.
Numărul mediu anual de zile cu ninsori în decursul sezonului rece este de 40–60 zile în
zona montană, 30-40 zile în zona subcarpatică, iar în zona Podişului Târnavelor şi
Câmpiei Transilvaniei se reduce la 20-30 zile şi tinde să scadă sub 20 zile în zona
culoarului Mureş şi Târnave. Stratul de zăpadă are o durată medie anuală de 90-160 zile
în zona montană, scade la 55-80 zile în zona de podiş şi Câmpie, iar în aval de Luduş în
culoarul Mureşului durata stratului de zăpadă scade sub 55 zile (determinate de
pătrunderile aerului cald din partea de sud-vest). Grosimile medii ale stratului de zăpadă
ating în zona montană 80-120 cm, în zona submontană şi de podiş 50-60 cm, iar în
culoarul Mureşului şi Târnavelor 25-40 cm cu variaţii locale.
Circulaţia atmosferică se realizează predominant din sector vestic şi nord-vestic cu o
frecvenţă de 12.1 %. În lunile de iarnă vânturile dominante sunt cele din sector nord-
estic cu o frecvență cuprinsă între 10,8 – 13,8 %. Vitezele cele mai mari ale vântului se
înregistrează în zonele montane înalte pe culmile munţilor Călimani, unde vitezele
rafalelor depăşesc 45-50 m/s. Spre zonele joase din partea centrală şi vestică viteza
medie a vântului scade la 2-4 m/s. Influenţele circulaţiei estice şi sudice sunt extrem de
slabe datorită barajului natural al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.
77
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
78
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ
al APM Mures, rezulta:
În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată
de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă
cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în
timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare
semnificativă.
O scurtă caracterizare a surselor fixe se prezintă astfel:
– surse industriale: industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea
materialelor de construcţie; industria energetică; stocarea şi distribuţia
carburanţilor; utilizarea solvenţilor. În general, combustibilul utilizat este gazul
natural (peste 98 %). Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse dar
nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie a
poluanţilor în atmosferă.
– Surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A)
şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale
judeţului Mureş; traficul feroviar care însă este slab reprezentat.
Calitatea aerului în judeţul Mureş se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire.
Începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale
iar numărul de incidente de poluare este în scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în
creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului. În judeţul Mureş nu sunt
probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de
gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform
legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele
care au nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului,
aceste substanţe sunt oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf,
benzenul şi alţi compuşi organici volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi
fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur, arsen, nichel.
Din rezultatele activităţii de supraveghere a calităţii aerului, în judeţul Mureş au fost
constate episoade de depăşire a valorilor limită admise pentru sănătatea umană doar la
indicatorii pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 şi la amoniac. În ceea ce priveşte
concentraţia în aerul înconjurător a pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 10, în anul
2011, s-au înregistrat 22 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la staţia
de fond urban MS 1, 33 de depăşiri la staţia industrială MS 2 şi 22 de depăşiri ale valorii
limită zilnice pentru sănătate umană la staţia industrială MS 4. Cauzele depăşirilor
79
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
înregistrate sunt traficul rutier, reantrenarea pulberilor în cazul furtunilor sau perioadelor
cu vânt puternic şi lucrările de reabilitare a arterelor rutiere din zona apropiată a
punctelor de măsurare. PM10 se referă la particule cu mai puţin de 10 microni in
diametru, care pot rămâne în aer timp de câteva zile şi se pot transmite pe zone întinse
sau pe distanţe lungi de la sursa originală. În perioada 2000-2011 procesul de aderare şi
integrare în Comunitatea Europeană a impus condiţii stricte privind prevenirea şi
controlul poluării pentru titularii obiectivelor industriale.Totodată s-a îmbunătăţit
capacitatea administrativă a autorităţilor de mediu cu rol în impunerea respectării
legislaţiei de mediu. Se observă o tendinţă de creştere a concentraţiei oxizilor de azot în
aerul înconjurător, mai ales în zonele urbane în special ca urmare a aportului tot mai
ridicat al traficului rutier. Totuşi concentraţiile maxime înregistrate în cursul anului 2011
pentru oxizii de azot în aerul înconjurător sunt sub valoarea limită pentru protecţia
sănătăţii umane. În ceea ce priveşte concentraţia oxizilor de sulf în aerul înconjurător
valorile înregistrate reprezintă a zecea parte din valoarea limită pentru protecţia sănătăţii
umane. Probleme pentru calitatea aerului în judeţul Mureş ridică indicatorul pulberi în
suspensie fracţiunea PM 10. Însă nici aceste probleme nu sunt de natură să impună
demararea unor ample acţiuni de gestionare a calităţii aerului. Cauzele depăşirilor
înregistrate sunt traficul rutier, spaţiile neînierbate adiacente drumurilor publice care
contribuie la resuspensia particulelor, calitatea necorespunzătoare a infrastructurii
rutiere.
Factorul de mediu ”Sol”
Conditiile geotehnice ale terenului:
Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe
amplasamentul de implementare PUG Ungheni.
În anul 2011, în judeţul Mureş nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a
solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol.
PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR
(RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ)
Utilizarea îngrăşămintelor
Îngrăşămintele chimice ocupă un rol important în menţinerea şi sporirea fertilităţii
solurilor, în vederea creşterii productivităţii agricole. Aceste substanţe conţin unul sau
mai multe elemente nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe
nutritive în forme uşor asimilabile. Principalele tipuri de îngrăşăminte chimice folosite în
judeţul Mureş sunt:
80
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
îngrăşămintele cu azot;
îngrăşămintele cu fosfor;
îngrăşămintele cu potasiu.
Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice, pe soluri
necarbonatice şi mai ales cele afectate de eroziunea hidrică poate duce la acidifierea
solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.
Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
Pesticidele reprezintă substanţe chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru
combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele
încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte
şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în
masa solului. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Mureş sunt
incluse:
erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;
insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi dăunătorilor;
fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.
Principala categorie de pesticide utilizată, o reprezintă erbicidele. Majoritatea erbicidelor
se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.
Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:
• asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;
• rotaţia tratamentelor cu erbicide;
• fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.
Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul
contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului.
ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR
• ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi
industriale;
• depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere provenite de
la complexele de creştere a animalelor;
• depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide
81
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin
următoarele mecanisme:
• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;
• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;
Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii
organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea
solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu
caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.). Deoarece conţinutul de metale,
atât în deşeurile menajere cât şi a celorlalte tipuri de deşeuri ce intră în categoria
deşeurilor municipale este redus, conţinutul de metale grele ce ar putea avea impact
asupra solului şi subsolului este mult diminuat. Nitraţii reprezintă o altă sursă de poluare
a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice
în descompunere care pătrund în sol prin infiltraţiile de suprafaţă sau sunt aruncaţi pe
sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare chimică. Fosele septice, platformele de
gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele constituie o sursă permanentă de nitraţi. În
conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl
reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Dar ca să ajungă în
apă, ei trebuie mai întâi să polueze solul. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi
importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de
automobile şi ajung în sol asemeni metalele grele cu "ajutorul" ploii.
Prin masurile cuprinse in PUG Ungheni, se are in vedere diminuarea sau eliminarea
tuturor acestor disfunctionaliati in ceea ce priveste poluarea solului pe teritoriul
administraiv a localiatii.
Factorul de mediu ”Biodiversitate”
Diversitatea organismelor (animale, plante) este esentială în mentinerea echilibrului
ecologic, în asigurarea capacităţii de suportare a activitailor antropice de către
ecosistemele naturale. De aceea componenta biodiversitate trebuie abordată din punct
de vedere al conservării. Pentru conservarea speciilor de plante şi animale a fost
necesară desemnarea de arii de protectie SCI şi arii speciale de protectia avifaunistică
SPA integrate în Reţeaua Ecologică Natura 2000.
Planul urbanistiv general PUG-ul localitatii Ungheni, nu are efecte semnificative asupra
Sitului de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI0367 Raul Mures intre Moresti si
Ogra, conform Deciziei de incadrare nr. 4743/06.09.2013, emisa de APM Mures.
Din formularul standard NATURA 2000 ROSCI0367, anexat in copie, rezulta faptul ca
data propunerii ca sit ROSCI0367 este ianuarie 2011, fara ca o data a confirmarii si
82
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
desemnarii ca sit sa fie prezentate. Suprafata sitului propus este de 527 ha. Conform
formularului, situl este de importanta ridicata pentru speciile Lutra lutra, Bombina
bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus si subspecia indigena Triturus vulgaris
ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel streber si Aspius aspius.
În Râul Mures se gaseste una dintre cele mai stabile populatii ale speciei Zingel streber.
Vulnerabilitatile sitului sunt pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatilor
din agricultura, a suprapasunatului, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor
industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei,
extragerea pietrisului din albia râului. Descrierea speciilor din fisa:
Lutra lutra sau vidra - În general se cunoaște ca vidra este răspândită pe întregul
areal al Romaniei, ea putând fi întalnită în pârâuri, râuri, bălți, lacuri, fluviul Dunăre și
Delta Dunării dar nu există informații relevante care să ateste prezența acesteia in zona
Moresti - Ogra.
Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roşie
Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă
Triturus cristatus - tritonul cu creastă
Triturus vulgaris ampelensis - tritonul comun.
Zingel streber - In denumire populara pietrar, aceasta specie se caracterizeaza prin
corp alungit, fusiform; înaltime maxima reprezentand 9 - 15% din lungimea corpului, iar
grosimea în general ceva mai mare decât înaltimea. Profilul dorsal al corpului urca lin,
uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei dorsale. Profilul ventral
este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus
este triunghiular. Lungimea sa reprezinta 22 - 27% din cea a corpului. Ochii mici, situati
în jumatatea anterioara a capului, privesc în sus. Spatiul interorbitar aproape plan,
foarte usor scobit. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara.
Gura este inferioara, semilunara, mica, slab protractila; deschiderea ei ajunge sub nara
anterioara, marginea maxilarului sub nara posterioara, iar insertia mandibulei sub
marginea anterioara a ochiului sau putin anterior. Pedunculul caudal lung, subtire,
rotund în sectiune; lungimea sa reprezinta 29 - 36% din cea a corpului, iar înaltimea
minima 2,8 - 6,7. Anala se insereaza putin înaintea dorsalei a doua. Anusul este situat la
mica distanta înaintea analei. Linia laterala este completa, perfect rectilinie. Fata
superioara a capului si corpului si cea mai mare parte a laturilor sunt cenusii-cafenii,
batând în verde. Pe acest fond se afla 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Fata
ventrala este alba, înotatoarele incolore. Poate atinge 18 cm lungime totala.
Aspius aspius - sau avat , prezinta un trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul
conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri
de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar
83
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre
rosu.Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac
apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si
pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la
apus, pesti de talie mica, de preferinta obletele. Caracteristici principale:•Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m)•Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg)•Durata de viata: 10-15 ani
Gobio keseleri – sau prorcusor.
Rhodeus sericeus amarus – sau boarta, corp alungit, robust, cu capul ascutit si gura
mica. Solzi mici de culoare grialbastrui. Culoarea inotatoarelor gri inchis. Se hraneste cu
aproape orice gaseste prin mediul in care traieste.
Gobio albipinnatus – sau porcusor de ses.
Cobitis taenia – sau zvarluga, este o specie care isi petrece ziua pe fundul apei,
ascunsa in substratul nisipos. Noaptea devine activa si se hraneste.Ca hrana prefera
diverse nevertebrate, dar consuma si detritus, un material rezultat din faramitarea
rocilor. Corpul zvarlugii este alungit. In jurul gurii are 3 perechi de mustati mai mici.
Sbanejewia aurata – sau in denumire populara dunarinţă, aceasta specie face parte
din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,
infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae,
genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata, corpul pestilor este usor turtit lateral.
Inaltimea acestor pesti este variabila. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, în rauri mici,
repezi si pietroase.
Avand in vedere faptul ca amplasamentul vizat de PUG UNgheni se afla la distanță de
cea mai apropiată zonă protejată de interes comunitar aflată în vecinătate si în urma
evaluarii aspectelor ecologice in teren se constata ca implementarea PUG nu poate
induce impact negativ asupra niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care
a fost desemnat ROSCI0367.
Starea de conservare a fiecarei specii nu va fi supusa modificarii ca urmare a dezvoltarii
PUG, deoarece impactul cuantificat asupra acestor entitati de interes comunitar este
minim.
Concluziile capitolului biodiversitate sunt urmatoarele:
1. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic General Ungheni, judetul Mureș
nu se va înregistra impact asupra mediului în general şi asupra
speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate ROSCI0367
aflate în vecinătatea amplasamentului vizat de PUG;
84
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
2. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ la nivelul
ROSCI0367 aflate în vecinătatea amplasamentului nu nu va fi modificată ca
urmare a dezvoltării PUG-ului;
3. Integritatea sitului ROSCI0367 aflat în vecinătatea amplasamentului nu va
fi afectată ca urmare a dezvoltării PUG-ului;
4. Având în vedere caracterul de reglementare al PUG Ungheni, se constata ca
impactul va fi nesemnificativ asupra speciilor de interes conservativ.
Conservarea resurselor naturale
Nu au fost identificate in zona, resurse naturale care se exlpoateaza, sunt propuse
pentru exploatare si/sau care necesita conservare.
Sanatatea umana
La nivelul orasului Ungheni există infrastructura necesară asigurării sănătății populației.
Reactualizarea PUG Ungheni, va avea un impact pozitiv asupra starii de sanatate a
populatiei prin respectarea normelor legale privind contruirea si circulatia in teritoriul
administartiv.
Gestionarea deseurilor
In orasul Ungheni si localitatile apartinatoare, ridicarea gunoaielor menajere se face de
catre societatea specializată în acest sens.
Riscuri naturale
Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi de
proiectare, indicativ P 100/2008, hazardul seismic pentru proiectare este descris de
valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului – Ag, determinata pentru intervalul
mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita
acceleratia terenului pentru proiectare. Conditiile locale de teren sunt descrise
prin valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona
amplasamentului considerat. Pentru zona Ungheni parametrii sus- mentionati au
urmatoarele valori: Ag =0,16 cm/s pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta, IMR=100 ani; Perioada de colt Tc =0,7 sec. Conform STAS 11 100/1-93:
Zonarea seismica a Romaniei , zona se incadreaza in zona de intensitate seismica VII pe
scara MSK, cu o perioada de revenire de minim 50 ani.
Eroziunea solului reprezinta procesul de pierdere a particulelor fine de sol, de regula
bogate in nutrienti, prin actiunea apei sau a vantului. Eroziunea este considerata una
dintre cele mai complexe forme ale degradarii solului in raport cu gradul de manifestare,
85
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
in special pentru terenurile aflate in panta. In declansarea si intensificarea proceselor
erozionale, activitatea umana a avut un rol important, in special prin stabilirea modului
de folosinta a terenului. Eroziunea prin apa este accentuata si de catre actiunea
factorilor naturali, cum sunt cei climatici, de exemplu ploile torentiale cu intensitate
ridicata in special in perioada mai-iunie. Practicarea agriculturii conventionale in zone
deja afectate de eroziune sau care manifesta risc ridicat fata de aceasta nu face decat
sa intensifice degradarea solului si a mediului inconjurator. Procesele erozionale
prin apa pe solurile cultivate sunt intensificate in special de lucrarea gresita a
solului. De asemenea, pasunatul, daca este practicat intensiv si neorganizat, intocmai ca
si defrisarile exagerate, intensifica si accelereaza procesele erozionale. Problemele cele
mai stringente care se pun, fata de acest proces al degradarii mediului ambiental, le
reprezinta atat elaborarea, cat si implementarea strategiei de minimizare a eroziunii si a
masurilor de prevenire pe termen lung. In ceea ce priveste adancimea maxima de
inghet, in zona amplasamentului studiat, conform STAS 6054/77 aceasta are valori
cuprinse intre 0,90–1,00 m de la cota terenului natural.
Referitor la riscul de incarcare a constructiilor la vant si zapada se fac urmatoarele
precizari:
Conform STAS 10101/21-92, zona amplasamentului studiat se incadreaza in zona de
zapada A, greutatea de referinta a stratului de zapada, corespunzatoare perioadei de
revenire de 10ani fiind: gz = 0,9KN/mp. Inundatiile reprezinta fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata
lor provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a
activitatilor social-economice din zona afectata.
În oraşul Ungheni, în baza dispoziţiei nr. 973-2009 a fost alcătuită o comisie locală şi
grupe de intervenţii de apărare împotriva dezastrelor, în vedere intervenţiei rapide în caz
de urgenţe - “Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice,
accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă, ale
Comitetului Orăsenesc pentru situaţii de urgenţă Ungheni”, unde sunt tratate zonele de
inundaţii şi alunecările de teren la nivelul fiecărei localităţi a Teritoriului Administrativ.
Riscurile naturale considerate în prezentul proiect sunt cele de natură hidrologică,
hidrogeologică, geologică şi geofizică.
Pe suprafaţa Teritoriului Administrativ al oraşului Ungheni sunt existente porţiuni cu
alunecări de teren şi terenuri periodic mlăştinoase, din cauza inundaţiilor periodice.
În tabelul de următor sunt prezentate zonele afectate de alunecări de teren şi inundaţii:
86
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Localitatea Localizare Factorul de risc
Şăuşa pe malul drept al râului Mureş de
la pârâul Obârşiei - extravilan
Inundaţii
Cerghid în zona de locuit, pe ambele
maluri ale pârâului Cerghid, pe o
distanţă de circa 500m de limita
de nord a intravilanului
Inundaţii
Cerghizel pe malul drept al pârâului Satului
Vechi şi de-a lungul drumului
DJ151B pe o lungime de 151m
(extravilan) ;
pe ambele maluri ale pârâiuTirimia
la 450m de drumul DJ151B spre
vest, în extravilan ;
Inundaţii
Cerghid în extravilan pe o suprafaţă de
0,48 Ha
Alunecări de teren
Cerghizel în extravilan pe o suprafaţă de
3,11 Ha
Alunecări de teren
Patrimoniul culturalMonumente ale naturii si monumente istoricePe teritoriul administrativ al teritoriului administrativ Ungheni sunt prezente valori de
patrimoniu cultural construit, de interes naţional, respectiv de interes local. Un obiectiv
important al oficialităţilor este conservarea, restaurarea şi/sau punerea în valoare a
acestor monumentelor istorice. În Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii
sunt declarate următoarele monumente istorice ca fiind obiective protejate:
Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Datare
140 MS-I-s-B-15397 Sit arheologic „CIFTĂLĂU” Sec.III – IV
141 MS-I-m-B-15397.01 Necopolă Sec.XII – XIV - XVII
142 MS-I-m-B-15397.02 Aşezare Sec. II-III Ep. romana
143 MS-I-s-A-15398 Punct „PODEI sau CETĂŢUIA” --
144 MS-I-m-B-15398.01 Aşezare fortificată „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec. XI-XII Epoca
medievală
145 MS-I-m-A-15398.02 Aşezare fortificată „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec. V-VI Epoca
postroneonă
146 MS-I-m-A-15398.03 Aşezarea „PODEI sau Ep. Migraţiilor
87
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Datare
CETĂŢUIA”
147 MS-I-m-A-15398.04 Aşezare rurală „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec III
148 MS-I-m-A-15398.05 Necopolă „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec II-III Ep. Romană
149 MS-I-m-A-15398.06 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Sec III
150 MS-I-m-A-15398.07 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Ep. Bronzului târzie
151 MS-I-m-A-15398.08 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Ep. Bronzului
152 MS-I-m-A-15398.09 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Neolitic
153 MS-I-m-A-15398.1 Aşezarea „PODEI sau
CETĂŢUIA”
Eneolitic
233 MS-I-s-B-15445 Aşezarea „Vidrasău” Sec. VI Ep.neoromană
452 MS-II-m-B-15623 Biserica de lemn "Sf.Arhangheli” 1726
Prin caracterul de reglementare al PUG Ungheni, se are in vedere si instituirea unor zone
de protectie pentru monumentele afalate in lista de mai sus. Impactul PUG Ungheni
asupra monumentelor istorice din teritoriul administartiv va fi unul pozitiv.
Mediul socio-economic
Se propune cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice
resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă
atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei:
În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;
-societăţi mixte specializate pe prelucrarea laptelui;
-abatoare şi carmangerii;
-ferme de animale (nutrii, fazani);
-centre unde se pot obţine venituri alternative.
În domeniul industriei: -servicii industriale destinate exploataţiilor agricole;
-mici ateliere de pielărie, încăltăminte şi blănuri – serie mică;
88
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
-confecţii şi tricotaje;
-industrie uşoară de natură tehnică – prelucare primară;
-centre de cercetare, inovare şi transfer tehnologic;
-crearea de centre de marketing a produselor agroalimentare;
-servicii industriale destinate exploataţiilor agricole - Microîntreprinderi şi IMM-uri pentru
prelucrare: sfeclă de zahăr, legume, fructe.
Schimbari climatice
Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului si sanatatii umane. Schimbarile
climatice sunt generate de doua procese de baza:
- distrugerea stratului de ozon;
- emisii de gaze cu efect de sera.
Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate
in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca
in orasul Ungheni si localitatile apartinatoare nu se utilizeaza nici una din substantele
interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul
de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan,
oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de
sulf (SF6). Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:
• mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);
• gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru
incalzire si preparare hrana;
• (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei
(amoniac,metan);
• Din analiza prevederilor PUG Ungheni, nu rezulta obiective economice
existente sau propuse care sa conduca la industrii responsabile de emisii de
gaze cu efect de sera sau care sa distruga stratul de ozon.
89
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G.Aspect de mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUG UNGHENIApa Alimentarea cu apa în majoritatea localităţilor teritoriului administrativ al oraşului
Ungheni este asigurată prin conducte de apă de către SC AQUASERV SRL, Târgu
Mureş, excepţie fiind localitatea Şăuşa. O altă sursă de alimentarea cu apă este prin
fântâni individuale. Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni nu dispune de un
sistem centralizat de canalizare complet. În momentul de făţă există un proiect în
execuţie pentru introducerea sistemului de canalizare în majoritatea localităţilor, cu
excepţia localităţii Şăuşa. În aceste localități în momentul de față canalizarea este
rezolata prin fose septice şi closete uscate.
Aer Calitatea aerului este buna; activitatile economice industriale existente in zona nuconstituie surse majore de poluare.Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM Mures, rezulta:În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă.Localitatea Ungheni nu figureaza pe aceasta lista dar este influentata de calitate aerului din municipiul Targu Mures.
Sol În anul 2011, în judeţul Mureş (nici in orsul Ungheni) nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol. Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele mecanisme:
• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;
• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;
Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.).
Gestionarea
deseurilorIn orasul Ungheni si localitatile apartinatoare, ridicarea gunoaielor menajere se face de catre societatea specializată în acest sens.
Riscuri de mediu –surse de poluare
Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,
favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni.
Scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de
autopurificare a apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5
caracterizează gradul de impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de
presupus că valorile crescute să fie însoţite de o creştere evidentă a substanţelor
organice.
90
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Riscuri naturale În oraşul Ungheni, în baza dispoziţiei nr. 973-2009 a fost alcătuită o comisie locală şi grupe de intervenţii de apărare împotriva dezastrelor, în vedere intervenţiei rapide în caz de urgenţe - “Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă, ale Comitetului Orăsenesc pentru situaţii de urgenţă Ungheni”, unde sunt tratate zonele de inundaţii şi alunecările de teren la nivelul fiecărei localităţi a Teritoriului Administrativ.
Conservarea
resurselor
naturale
Producerea de energie verde are drept consecintă conservarea resurelor naturale.In teritoriul administartiv al orasului Ungheni nu sunt prezente resurse naturale.
Patrimoniu cultural
Pe teritoriul administrativ al teritoriului administrativ Ungheni sunt prezente valori de patrimoniu cultural construit, de interes naţional, respectiv de interes local. Un obiectiv important al oficialităţilor este conservarea, restaurarea şi/sau punerea în valoare a acestor monumentelor istorice.
Zonarea teritoriala
Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a
terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei.
Teritoriul intravilan e x i s t e n t nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea
economica a localitatii, motiv pentru care s-a propus marirea acestuia.Conștientizarea publicului asupra problemelor de mediu
Necesitatea informării populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind implicarea în asigurarea dezvoltării durabile a localității.
5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.G. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte
legătura dintre mediu şi PUG analizat:
o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999)
o Strategia Naţională pentru Eficienţa Energetică – HG nr. 163/2004 şi Legea nr.
199/2000, modificată de Legea nr. 56/2006.
o HG nr. 1844/2005 de promovare a utilizării combustibililor biologici şi a altor
combustibili pentru transport regenerabili.
o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire
la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de
mediu;
o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea
impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie
aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004);
91
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru
anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004).
In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare
teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi,
este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la
guvern către niveluri locale şi regionale.
Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG se doreşte dezvoltarea economică a
zonei. In ultima decadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de
amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua
şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor
de la guvern către niveluri locale şi regionale.
Tinând cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel comunitar, PUG îsi
propune pentru realizarea lor urmatoarele solutii:
• La nivel judetean, PUG Ungheni tine cont de relatiile si obiectivul specific din
Planul de Amenajare Teritorial Mureș. In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele
de protectia mediului relevante pentru PUG in comparatie cu obiectivele la nivel national,
comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.ASPECTE DE MEDIU
Obiectiv stabilit la nivel national,comunitar,international
Obiectivul relevantpentru plan
Modul in care s-a avut in vedere in plan
AER Calitatea aerului trebuie sa
corespunda legislatiei nationale care
transpune Directivele 96/62/CE si
1999/30/CE privind valorile limita
pentru SO2, NO2, NO, particule in
suspensie si plumb. Strategia
nationala privind protectia
atmosferei urmareste stabilirea unui
echilibru intre dezvoltarea
economicosociala si calitatea aerului
(HG nr. 1856/2005 privind
plafoanele nationale pentru anumiti
poluanti atmosferici). In legislatie se
prevede intretinerea si modernizarea
infrastructurii de transport rurtier
(drumuri, mijloace de transport
nepoluante).
Mentinerea si
imbunatatirea calitatii
aerului. Energia verde
contribuie la acest
deziderat. Organizarea
circulatiei pe teritoriul
administartiv contribuie la
imbunatatirea calitatii
aerului. Nu se prevad
obiective economice
poluatoare.
Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitatii aerului.
92
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
APĂ Calitatea apei trebuie sa corespunda
legislatiei in vigoare care transpune
prevederile Directivei Cadru privind
apa nr.2000/60/CE impreuna cu
directivele fiice. Epurarea apelor
uzate trebuie sa fie conforma cu
legislatia nationala care transpune
prevederile Directivei 91/271/CEE.
Romania trebuie sa se alinieze
normelor europene pana la 31
decembrie 2015 pentru aglomerarile
mai mari de 10 mii locuitori
echivalenti si pana la 31 decembrie
2020 pentru aglomerarile cuprinse
intre 2 mii si 10 mii locuitori
echivalenti
Asigurarea calitatii apelor
de suprafata si subterane
prin limitarea poluarii din
surse punctiforme sau
difuze.
Echipare edilitară completă cu instalaţii de apă, canalizare, colectare;Se vor prevedea sisteme de colectare si evacuare a apelor pluviale si menajere.
SOL Limitarea poluării punctiforme şi
difuze a solului şi facilitarea protejării
solului, executia de lucrari pentru
combaterea eroziunii solului si
apararea impotriva inundatiilor.
Protectia calitatii solului si
reducerea suprafetelor
afectate de evacuari
necontrolate.
Deseurile rezultate vor fi colectate de firma specializata si depozitate in conditii conforme.
Depozitarea controlată a
deşeurilor prin colectarea şi
depozitarea temporară în
containere speciale.
SCHIMBĂRI
CLIMATICE
Nu e cazul. Planul nu va produce sau
contribui la schimbari climatice.- -
BIODIVERSIT
ATEA
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei. Mentinerea diversităţii
naturale a faunei, florei.
Nu sunt prevazute lucrări care
sa afecteze biodiversitetatea.
SĂNĂTATEA
UMANĂ
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor amplasamentelor în
ceea ce priveşte transportul, mai
ales zgomotul, vibraţiile şi noxele.
Imbunatatirea calitatii
vietii, cresterea
confortului, evitarea
imbolnavirilor
epidemiologice
-extinderea infrastructurii de transport energie electrica - marirea suprafetei de spatii verzi / cap locuitor prin introducerea in intravilan, rezultand o suprafata suplimentara de spatiu verde la nivelul localitatii.
MANAGEMEN
TUL
RISCULUI DE
MEDIU
Creşterea protejării populaţiei în faţa
riscurilor asociate cu activități care
poluează mediul.Legislatia nationala
are prevederi in ceea ce priveste
cresterea protectiei populatiei fata
Protectia populatiei si
bunurilor materiale prin
diminuarea efectelor
alunecarilor de teren si a
inundatiilor.
Lucrari pentru stabilizarea
terenului.
Instituirea interdictiei de
construire in zonele cu riscuri
naturale.
93
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
de riscurile naturale care se pot
preveni (alunecari de teren si
inundatii) prin luarea unor masuri
anticipate aparitiei fenomenelor
sau pentru eliminarea efectelor
acestora.
CONSERVARE
A/ GEST.
RESURSE
Nu sunt detectate resurse naturale
în zona aferentă PUG-ului analizat.- -
PATRIM.
CULTURAL/
NATURAL
Lista cu obiectivele de patrimoniu. Pastrarea si conservarea Nu sunt lucrari care sa
afecteze patrimoniul cultural
sau cel natural.EFICIENŢA
ENERGETICĂ ŞI RESURSE
REGENERABILE DE ENERGIE
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
a utilizării resurselor de energie.
Producția de energie
verde.
Utilizarea energiei solare
pentru producerea de energie
electrică.
POPULAROZA
REA
ASPECTELOR
DE MEDIU
CONSTIENTI
ZAREA
PUBLICULUI.
Legislatia nationala, in concordanta
cu cea europeana prevede accesul
liber al cetatenilor la informatia de
mediu (HG nr. 1115/2002)
implementarea obligatiilor rezultate
din Conventia privind accesul
publicului la luarea deciziilor in
probleme de mediu semnata la
Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata
prin Legea nr. 86/2000 privind
stabilirea cadrului de participare a
publicului la elaborarea anumitor
planuri si programe in legatura cu
mediul.
Cresterea responsabilitatii
publicului fata de mediu.
Conștientizarea publicului
privind necesitatea
implementarii metodelor de
producere a energiilor verzi,
nepoluatoare.
6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului.Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora;Analizând planul propus pe factori de mediu, populatie, sanatate umana, factori
climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi urmatoarele:
Impactul asupra calitatii aerului atmosfericNu se considera ca ar fi cazul unei schimbari semnificative în calitatea aerului în zona
PUG Ungheni analizat, dat fiind ca zona nu se constituie la ora actuala într-o sursa de
poluare atmosferica.
94
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Impactul asupra soluluiNu va exista nu impact major asupra foctorului de mediu sol. Prin masurile prevazute se
va proteja acest factor de mediu.
Impactul asupra apelor de suprafataNu va exista nu impact semnificativ. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor
de mediu.
Impactul asupra apelor subteraneNu va exista nu impact semnificativ.Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de
mediu.
Impactul asupra populatieiPopulatia din orasul Unghenii va „suferi” un eventual impact pozitiv prin reactualizarea
acestui PUG, impactul fiind de natura sociala.
Impactul asupra factorilor climatici:Factorii climatici din zona nu vor avea de suferit din cauza realizarii obiectivelor PUG.
Impactul asupra patrimoniului cultural:Patrimoniul cultural va fi protejat. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de
mediu.
Impactul asupra peisajului:În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la
Florenta la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regasim urmatoarea definitie pentru
peisaj: „peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al
carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani”
Conform art. 5, statul român ca si parte semnatara a Conventiei de la Florenta, s-a
angajat :
- sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop protectia,
managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice mentionate în
prezenta conventie;
- sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati regionale si
locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor
peisajere mentionate la alineatul precedent;
- sa integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele
culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil
impact direct sau indirect asupra peisajului. În cazul analizat de prezentul raport, nu au
fost regasite alte politici referitoare la peisajul din zona decât cele fie parte din Planul de
Urbanism General al orasului Târnăveni, fie din Regulamentul de Urbanism.
S-a constatat ca pentru actuala forma a planului de urbanism a fost parcursa întreaga
procedura specifica pe linie de urbanism. În etapa de dezbatere publica a PUZ-ului
95
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
acesta are înca ocazia sa îsi exprime optiunea vis a vis de subiect - ne referim cu
precadere la modificarea peisajului – prin observatii pertinente de care se vor tine fireste
seama în cadrul prezentei evaluari.
Impactul asupra biodiveristatii si ariilor protejatePlanul urbanistiv general PUG-ul localitatii Ungheni, nu are efecte semnificative asupra
Sitului de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI0367 Raul Mures intre Moresti si
Ogra, conform Deciziei de incadrare nr. 4743/06.09.2013, emisa de APM Mures si
conform analizei evaluatorului.
Metoda de evaluare:Metoda aleasa pentru evaluarea potentialelor efecte asupra mediului în general si în
special asupra ariei protejate din vecinatate a fost cea matriceala.
Astfel, etapele de evaluare au fost:
• identificarea actiunilor propuse de planul analizat (ca si posibile cauze ale unor
eventuale efecte asupra mediului);
• identificarea factorilor de mediu si a intereselor potentiale a fi protejate;
• selectarea primara a actiunilor propuse de plan (în functie de relatia cu factorii de
mediu si cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie
nu au deloc efecte asupra mediului, fie aceste efecte sunt realmente neglijabile;
• estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) a efectelor pozitive sau negative
cauzate de actiunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al
intensitatii, a efectelor produse, remanentei acestor efecte, întinderii spatiale etc.)
Prima etapa de completare a matricei consta în matricea initiala (ipoteza) de evaluare, unde se figureaza strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis
de posibile efecte cauzate estimate însa doar la nivel calitativ (daca pot sau nu sa apara
si eventual daca sunt de ordin negativ sau pozitiv, însa nu si cantitativ - cu ce
intensitate). Ulterior, plecând de la aceasta matrice initiala, evaluând fiecare caz în parte
(de intersectie a activitatilor / actiunilor PUG cu factorii de mediu sau de interes), se
atribuie si valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durata, cu ce întindere etc.) Aceasta
etapa se concretizeaza prin matricea primara de evaluare.
Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai
nefavorabil posibil, respectiv fara a include masurile de prevenire / reducere a impactului
deja propuse prin PUG. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar
putea sa apara în cazul implementarii planului însa fara a fi luata nici o masura de
prevenire / reducere a impactului asupra mediului.
Urmatorul pas metodologic a constat în considerarea masurilor deja prevazute în PUG-ul
propus, (identificarea si evaluarea eficientei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat
prin aplicarea corectiilor respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se
96
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
astfel impactul rezidual brut. Matricea primara astfel corectata fiind denumita
matrice partiala de evaluare.În functie de rezultatul astfel obtinut, s-au facut ulterior recomandari în ceea ce privesc
masurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scaderii la minim a
acestui impact rezidual. Luând în considerare aceste masuri suplimentare (cu eficienta
lor), se ajunge în final la obtinerea impactului rezidual (final) care reprezinta acel
impact care nu mai poate fi evitat prin masuri de prevenire sau reducere, matricea astfel
corectata fiind denumita matrice finala de evaluare.
După realizarea acestei evaluări în vederea stabilirii dacă PUG UNGHENI poate avea
efecte substanţiale asupra mediului înconjurător, s-a realizat o evaluare a domeniilor
cheie de intervenţie propuse în funcţie de obiectivele relevante în domeniul mediului,
altfel spus, s-a evaluat dacă şi cum anume domeniile cheie de intervenţie contribuie (sau
nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante. Această evaluare a for realizată in
două faze. În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu
următoarea scară valorică:
+ 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului (obiectivului)
de referinţă propus
+ 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus
0: nici un impact
– 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus
– 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de
referinţă propus
?: impactul nu poate fi determinat
Evaluarea a fost realizată în mod independent de către evaluatorul de mediu.
Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale dintre
domeniile reglementare din cadrul PUG şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei
mediului. Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia
mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. În urma analizei nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG UNGHENI asupra obiectivelor de mediu.Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii
punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.
97
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Obiectivul de mediu relevantpentru PUG
Introducerea in
intravilan a
suprafeței
necesare
implementării
PUG
Stabilirea
zonelor de
interes
pentru
dezvoltare
Delimitarea si
zonificarea noului
teritoriu intravilan
Reducerea/elim
inarea riscurilor
naturale
Cresterea
gradului de
constientizare
asupra
problemelor
de mediu
Mentinerea si
imbunatatirea
calitatii aerului.
Reducerea la minim
a impactului
asupra aerului.
+2 +2 +2 +1 +2
Protectia calitatii
solului si reducerea
suprafetelor afectate
de evacuari
necontrolate.
+1 +1 +1 +1 +1
Imbunatatirea
calitatii vietii,
cresterea
confortului, evitarea
imbolnavirilor
epidemiologice
+1 +1 +1 +1 +1
Protectia populatiei
prin diminuarea
efectelor
alunecarilor de teren
si a inundatiilor.
+1 +1 +1 +2 +1
Cresterea
responsabilitatii
publicului fata de
mediu
+1 +1 +1 +1 +1
TOTAL +6 +6 +6 +6 +6
Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat
daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de
mediu.
98
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?
Mentinerea si imbunatatirea
calitatii aerului. Reducerea la
minim a impactului
transportului asupra aerului.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
calitatii aerului.
DA pe termen lung
Asigurarea calitatii apelor de
suprafata si subterane prin
limitarea poluarii din surse
punctiforme sau difuze.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
calitatii apelor de suprafata si
subterane.
DA pe termen lung
DA pe termen lung
Protectia calitatii solului si
reducerea suprafetelor
afectate de evacuari
necontrolate.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
solului.
DA pe termen lung
Imbunatatirea calitatii vietii,
cresterea confortului, evitarea
imbolnavirilor epidemiologice.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
calitatii vietii.
DA pe termen lung
Protectia populatiei prin
diminuarea efectelor
alunecarilor de teren si a
inundatiilor.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
protectiei populatiei.
DA pe termen lung
Protejarea populatiei si a
zonelor de locuit prin
separarea de terenurile cu
activitati economice si servicii.
Obiectivele prevazute in PUG
au influenta pozitiva asupra
zonarii teritoriului.
DA pe termen lung
Cresterea responsabilitatii
publicului fata de mediu
Educarea, informarea si
participarea populatiei la
luarea deciziilor privind mediu.
DA pe termen lung
Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung ca se
creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.
În consecință evaluatorul estimează potențialul efect asupra factorilor de mediu de pe
amplasamnetul analizat dar si din împrejurimi, ca fiind efect pozitiv în cadrul scopului de
referinţă propus. Reactualizarea PUG Ungheni va avea nu impact minor asupra tuturor
factorilor de mediu analizati.
99
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.
Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,
precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUG au un impact minor asupra aspectelor
de mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte
asupra mediului si sanatatii in context transfrontier.
Obiectivul analizat nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context
transfrontier. Impactul asupra factorilor de mediu prognozat va fi unul local și minor.
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.G. Masuri propuse de PUG UNGHENI:Factor de mediu apa.Problema de mediu 1: Asigurarea alimentării cu apă pentru consumatorii neracordați.
Măsura propusă: Extinderea rețelei orășenești de alimentare cu apă potabilă în zonele
neracordate. Factorii de mediu vizați : calitatea apei, sănătatea populației.
Efect preconizat : Prin aplicarea acestei măsurii se asigură apă potabilă de calitate
controlată pentru nevoile populației.
Problema de mediu 2 : Insuficienta sistemului de canalizare în majoritatea zonelor
locuite.
Măsura propusă 1: Extinderea sistemului de canalizare etapizat.
Factorii de mediu vizați : Calitatea apei subterane, sănătatea populației.
Efecte preconizate : Se elimină riscul asociat exfiltrațiilor de ape uzate în subsol și al
poluării apelor subterane.
Măsura propusă 2 : Asigurarea canalizării pluviale în sistem divizor.
Factorii de mediu vizați : Subsol, calitatea apei.
Efect preconizat : Se elimină riscul încărcării nejustificate a stației de epurare.
Problema de mediu 4: Existența zonelor inundabile.
Măsura propusă : Interdicția de construire în aceste zone
Factorii de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul uman , flora și fauna.
Efect preconizat : Reducerea riscului de inundare și a pagubelor materiale.
Problema de mediu : Impactul produs de perioada de execuție a lucrărilor/măsurile
prevăzute .
100
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
In perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele existente si in cele propuse pentru
extinderea retelelor de apa, calitatea apelor subterane poate fi influentata de
eventualele deversari de substante poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluari
rezultate din urma spalarii agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de
catre apele de precipitatii. De asemenea, poate fi influentat regimul de curgere si nivelul
hidrostatic al apelor subterane daca nu se realizeaza studii hidrogeologice pe diferite
amplasamente unde urmeaza sa se realizeze lucrari de excavatii si fundatii de adancime.
In vederea protejarii calitatii apelor subterane sunt necesare adoptarea urmatoarelor
măsuri:
- carburantii se vor depozita in rezervoare etanse, in spatii/platforme amenajate;
- intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanti etc) se va realiza numai in locurile special amenajate;
- verificarea tronsoanelor de conducta si a imbinarilor, la efectuarea probei de presiune,
atat la racordarea cu reteaua de canalizare, cat si la cea de alimentare proprie cu apa
potabila;
- se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau
a depozitelor temporare de pamant.
In perioada de exploatare lucrarile propuse prin PUG contribuie la protectia apelor
subterane prin inlocuirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare unde exista riscul
de exfiltratie, si a apelor de suprafata prin asigurarea calitatii efluentului inainte de
evacuarea in emisar.
Factor de mediu aer.Problema de mediu : Poluare datorită traficului rutier.
Măsura propusă 1 : Reabilitarea drumurilor existente și construirea unei variante
ocolitoare pentru traficul greu.
Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătate , calitatea vieții.
Efect preconizat : Reducerea emisiilor de gaze de eșapament , a degajării pulberilor și
reducerea nivelului de zgomot.
Măsura propusă 2 : Realizarea de aliniamente plantate dealungul arterelor rutiere.
Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătatea populatiei, peisaj , biodiversitate.
Efect preconizat : Pe lângă efectul peisagistic evident, această măsură asigură o
diminuare semnificativă a poluării aerului prin autoepurare.
Se mai mentioneaza ca activitatea de transport feroviar nu genereaza emisii de gaze
poluante in atmosfera. Crearea de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a acestora
va contribui la imbunatatirea calitatii aerului in localitate. Extinderea retelei de distributie
a gazelor naturale va reduce poluarea atmosferica generata prin arderea combustibililor
solizi in vederea asigurarii energiei termice a populatiei.
101
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Factor de mediu sol.Problema de mediu : Existența solurilor erodate sau afectate de alunecări de teren.
Măsura propusă 1 : Interdicții de construit in zonele cu eroziune la malul cursurilor de
apă și pe terenurile afectate de alunecări.
Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, comunități umane.
Efect preconizat : Protecția solului și a biodiversității, stabilizarea terenurilor erodate și
alunecătoare, siguranța construcțiilor.
Problema de mediu : Depozite necontrolate de deșeuri pe sol.
Măsura propusă : Eliminarea depozitelor la generare și ecologizarea terenurilor afectate.
Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, apa subterană.
Efect preconizat : Ecologizarea terenurilor afectate, în vederea punerii în valoare a
acestora, protecția solului biodiversității și apelor subterane.
Problema de mediu : Impactul produs în perioada de execuție a lucrărilor/măsurilor
prevăzute.
In perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor propuse se
considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:
- depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile
de constructii;
- depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si
spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;
- scapari accidentale sau intentionate de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice
sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.
- spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de
precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;
- perturbarea structurii geologice prin lucrarile de ecavatii pentru realizarea fundatiilor
si ale structurii cladirilor.
Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea
caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor
suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.
In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat de
ocuparea definitiva a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea
suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru
populatie. Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si
de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUG-ul
va asigura planificarea operationala a terenului, in acest sens va constiti baza legala
pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.
102
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
ZgomotulIn perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUG
Ungheni se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele
impuse de legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata. Ca
masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea locuintelor se
poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata executarii lucrarilor.
De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa
functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti. Planul
Urbanistic General al orasului Ungheni propune reducerea nivelului sonor din localitate
prin modernizarea strazilor existente, crearea drumului de centura care va
descongestiona traficul din localitate, amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. Prin urmare
in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi redus si nu sunt
necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.
BiodiversitateaProblema de mediu : Insuficiența parcurilor și spațiilor verzi.
Măsura propusă : Amenajarea de spații verzi și crearea de noi spații verzi.
Factorul de mediu vizati : Biodiversitatea, sănătatea populației, calitatea vieții.
Efect preconizat : Creșterea spațiului verde amenajat existent are efecte benefice asupra
sanatatii populatiei, biodiversitatii, peisajului, turismului.
Problema de mediu : Stabilizarea terenurilor alunecătoare.
Factorii de mediu vizați : Biodiversitatea, sol, mediu urban, peisaj
Măsura propusă : Crearea de perdele de protecție și aliniamente plantate.
Efect preconizat : Stabilizarea terenurilor alunecătoare și erodate, îmbunătățirea calității
aerului, calitatea peisajului, calitatea vieții.
In perimetrul care face obiectul PUG pentru orașul Ungheni nu exista arii naturale
protejate. Având în vedere distanțele relativ mari până la ariile protejate și situația din
amplsamentul analizat, se apreciaza ca in prezent, nu există presiuni exercitate asupra
ariilor naturale protejate.
Patrimoniul CulturalIn ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care
efectueaza lucrari de excavatii pentru implementarea planului in zona monumentelor
istorice sau a siturilor arheologice sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea
acestora.
103
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Mediul urbanProblema de mediu : Sănătatea populației.
Măsura propusă : Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sănătate, îmbunătățirea
și extinderea sistemului de servicii sociale.
Factori de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul urban.
Efect preconizat : Creșterea gradului de sănătate al populației, asigurarea serviciilor
medicale de urgență, integrarea socială a tinerilor și persoanelor cu nevoi speciale.
Problema de mediu : Îmbunătățirea accesibilității spre toate zonele din oraș și
îmbunătățirea legăturilor rutiere între localitățile învecinate și orașul Ungheni.
Măsura propusă : Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport.
Factorii de mediu vizați : Calitatea vieții, calitatea aerului, mediul economic și social.
Efecte preconizate : Facilitatea accesului la toate localitățile învecinate, crearea cadrului
favorabil atragerii de investiții, promovării creșterii economice, crearea de locuri de
muncă.
Problema de mediu : Îmbunătățirea mediului economic și social.
Măsura propusă : Promovarea măsurilor de ocupare a forței de muncă disponibilă și
dezvoltarea sistemului de formare profesională.
Factorii de mediu vizați : mediul urban, calitatea vieții.
Efectul preconizat : Apariția de noi locuri de muncă, reducerea șomajului, îmbunătățirea
calității serviciilor sociale și a vieții.
Problema de mediu : Îmbunătățirea turismului.
Măsura propusă : Crearea unei infrastructuri turistice generale și promovarea orașului
Ungheni.
Factorii de mediu vizați : sănătatea populației, calitatea vieții, biodiversitatea, peisaj
Dupa implementarea obiectivelor propuse prin PUG, populatia va beneficia de
urmatoarele facilitati, care au efecte pozitive asupra mediului:
- Drumurile modernizate vor ajuta la descongestionare traficului rutier cu efecte
benefice asupra factorilor de mediu;
- Deseurile vor fi gestionate corespunzator prin colectare separata si valorificare, in
ultima etapa depozitarea deseurilor la rampa ecologica.
- Amenajarea spatiilor verzi, a parcurilor si a unor zone de agrement.
- Dezvoltarea turismului in zona va determina aparitia de activitati economice noi, strans
legate de resursele si traditia locala imbunatatind calitatea vietii;
- Imbunatatirea fondului de locuit, finalizarea apartamentelor oprite in diverse statii de
executie, imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente, au impact pozitiv
asupra comunitatii umane si sanatatii populatiei.
104
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Factor de mediu peisajul Problema de mediu : Îmbunătățirea aspectului peisagistic.
Măsura propusă 1: Reabilitarea și amenajarea spațiilor verzi în interiorul orașului.
Măsura propusă 2: Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin
recondiționarea finisajelor corelat cu lucrările de izolare termică si amenajări exterioare.
Măsura propusă 3: Realizarea de locuințe noi în regim de înălțime conform
documentațiilor urbanistice.
Măsura propusă 4 : Amenajarea peisagistică în lungul arterelor de transport și a
drumurilor de acces în oraș.
Măsura propusă 5 : Respectarea prevederilor din PUG.
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea.Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare
s-au referit la:
• accesul în perimetrul luat în studiu;
• destinația actuală a terenurilor luate în analiză;
Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul
actual, respectiv fără un PUG și fără investiție, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi
importante la nivelul administraţiei locale deoarece planul asigură venituri financiare
stabile si sigure pe termen lung.
Această alternativă nu este preferabilă deoarece prin realizarea PUG, impactul asupra
factorilor de mediu va fi minor şi strict local însă impactul social şi economic va fi pozitiv.
Evaluatorul a optat pentru varianta de realizare a acestui PUG, în forma oferita de
proiectant si agreata de Primaria Ungheni.
Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei elaborata de S.C. ”ARCH-PIN” S.R.L., TARGU MURES in cadrul proiectului Plan Urbanistic General
pentru orasul Ungheni si cuprinde:
- elementele cadrului natural;
- caracteristicile pedogeografice locale;
- riscurile naturale de pe teritoriul orasului Ungheni;
- conexiunile teritoriale;
- situatia existenta a amplasamentului din punct de vedere al dotarilor edilitare din
orasul Ungheni;
- impactul activitatilor asupra mediului (apa, aer, sol, biodiversitate, mediul uman);
105
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
- corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;
- utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii urbanistice;
- posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si a serviciilor,
mediului, agrement;
- masurile propuse pentru protectia mediului la fiecare obiectiv mentionat in PUG pentru
orasul Ungheni.
Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu pe domenii de activitate sunt:
- solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice/private sau pentru modificarea
ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului;
- eliberarea autorizatiei de construire, alta decat cea pentru locuinte cu respectarea
normelor sanitare impuse de legislatia sanitara in vigoare;
- realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati si autorizati, care
sa cunoasca si sa respecte legislatia de mediu in ceea ce priveste organizarea de santier,
utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne si nepoluante, cu utilaje
performante care sa nu polueze mediul pe perioada executarii lucrarilor si care sa
ecologizeze zonele de lucru conform obligatiilor din acordurile de mediu;
- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de locuire,
concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a aliniamentelor de
arbori si a perdelelor de protectie stradala;
- asigurarea amplasamentelor pentru locuinte;
– evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de
deseuri de orice fel;
– organizarea colectarii selective si asigurarea depozitarii controlate a deseurilor;
- ecologizarea zonelor in care s-au depozitat necontrolat deseuri ;
- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila;
- extinderea retelei de canalizare pe strazile care in prezent nu sunt racordate la
sistemul de canalizare centralizat existent;
- crearea, conservarea si protejarea spatiilor verzi existente si extinderea amenajarilor
pentru agrement;
- adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si
antropic, adoptarea masurilor de refacere peisagistica si ecologica a zonelor afectate;
106
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
- reabilitarea arterelor de circulatii interioare, a retelelor, a zonelor afectate si a altor
obiective si activitati fara a prejudicia ambientul, starea de sanatate si de confort a
populatiei;
- adoptarea unor politici de mediu transparente si informarea populatiei din zona
referitor la programele de dezvoltare ale localitatii.
In afara Variantei 0, in proiect a mai fost analizata o varianta de PUG pentru orasul
Ungheni care prezinta viziuni diferite pentru localitate pornind de la utilizarea resursei de
teren din intravilan si zonele alaturate.
Varianta 0
Dupa cum s-a mentionat si mai sus, varianta 0 – mentinerea actualei situatii este de
natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari
coerente care sa stabileasca o zonificare corespunzatoare a teritoriului.
Varianta I, varianta aleasa
Aceasta varianta care priveste reglementarile urbanistice (zonificarea functionala, cai de
comunicatii si restrictii tehnice, se sintetizeaza in plansele anexate). Varianta aleasa are
in vedere situatia actuala si este de natura sa determine reglementarile necesare pentru
o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism si Regulament s-au prevazut destinatiile
fiecarei zone, au fost stabilite obiectivele, tintele si masurile pentru protectia mediului
care se impun.
CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESEFactor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a
PUGCriteriile care au condus la alegerea variantei prezentate
Apa Nu a fost identificat impact
negativ major asupra
factorului de mediu apa.
Respectarea
reglementarilor in
domeniul protectiei
calitatii apelor,
extinderea retelelor de
canalizare.
Se respecta indicatorii de
calitate la evacuarea apei
in receptori naturali. Se
asigura fundamentul
pentru o dezvoltare socio-
economica durabila.
Aer Nu a fost identificat impact
negativ major asupra
factorului de mediu aer.
Regelementarea
circulatiei si dezvoltarea
de unitati economice
nepoluatoare.
Se asigura fundamentul
pentru o dezvoltare socio-
economica durabila.
Sol Zone cu sol deteriorat
dinpunct de vedere
calitativ in perimetrul
analizat.
Lucrari de protejarea
degradarii solulrilor.
Asigura o dezvoltare socio-
economica durabila,
utilizarea optima a
terenurilor.
107
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a PUG
Criteriile care au condus la alegerea variantei prezentate
Riscuri naturale Alunecari de teren si
inundatii.
Instituirea interdictiei
de construire in zonele
cu pericol.
Alternativa este in
concordanta cu
legislatia nationala privind
protejarea solului, ca bun
de interes national.
Zonarea teritoriala Necesar de zone
suplimentare pentru
functiuni noi.
Pune de acord nevoile
populatiei cu
dezvoltarea
urbanistica a localitatii.
Aloca terenuri pentru
dezvoltare economica.
Creste suprafata de
teren destinata
intravilanului functie de
necesitati.
Prin extindere intravilan si
zonare se permite
dezvoltarea durabila a
localitatii prin stabilirea
functiunilor, separarea
zonelor de locuit de
celelalte activitati.
Constientizarea
publicului asupra
problemelor de mediu
Implementarea legislatiei
de mediu impune
desfasurarea de campanii
de informare a populatiei,
a tuturor categoriilor de
varsta sau pregatire,
privind obligatiile
administratiei publice
locale, a persoanelor fizice
si juridice de a mentine un
mediu curat, nepoluat.
Populatia trebuie implicata
in actiuni de protectie a
mediului.
PUG-ul contine
propuneri rezultate in
urma consultarii
populatiei privind
directiile de dezvoltare
a localitatii. Primaria
aduce la cunostinta
publicului tematica si
continutul hotararilor
adoptate de consiliul
local. Regulamentul
local de urbanism
impune procedurile
pentru aprobarea
obiectivelor.
Se respecta directivele
europene si legislatia
nationala privind
consultarea publicului si se
creste gradul de educare
al populatiei prin accesul la
informatia de interes
public.
108
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G. UNGHENIIntroducere şi scopul monitorizării
Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe mentioneaza:
(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de
titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia
asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea
intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare.
(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia
inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului
de mediu, si face parte integranta din acesta.
(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este
responsabilitatea titularului planului sau programului. Titularul planului sau programului
este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior
realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta
pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.
(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului
de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie
de Internet.
(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor,
programelor si instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii
acestora.”
Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât si cea de operare, criteriile
conform carora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea
impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identificati
ca posibil a fi afectati semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finala de evaluare.
În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum si metoda de
obtinere a informatiilor. Frecventa monitorizarii variaza de la un criteriu la altul sau de la
un indicator la altul în raport cu specificul acestora si probabilitatea de aparitie a
eventualelor efecte vizibile / masurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme
efectele negative si aplicarea masurilor corespunzatoare pentru eliminarea sau
reducerea acestora. De asemenea, s-a încercat si sugerarea unor surse de obtinere a
informatiilor. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice
şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi
justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării
109
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
PUG. Programul de monitorizare trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea
informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUG
cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere
ce pot fi întreprinse). Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor
de mediu posibil a fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv :
Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului inainte
de implementarea obiectivului PUG.
Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluare si
poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului.
Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea
lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor
surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functie de necesitati.
Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:
In cazul etapei de preimplementare plan, in functie de caracteristicile fiecarui obiectiv se
stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fie monitorizati si parametrii de monitorizare.
Datele obtinute se inscriu in raportul de incepere si caracterizeaza starea initiala la care
se fac raportarile ulterioare.
- In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii si factorii de
mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cu frecventa stabilita de
autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situatia initiala, inainte de
implementarea proiectului.
Principalele obiective ale monitorizării mediului sunt:- evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul condiţiilor de mediu
determinate de proiectul analizat.
- monitorizarea implementării efective a măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului.
- avertizarea cu privire la deteriorările semnificative ale calităţii
mediului(dacă acestea sunt cauzate de derularea PUG analizat) pentru
întreprinderea unor acţiuni preventive suplimentare
- monitorizarea efectelor întregului plan sau program, asupra mediului.
Echipa de monitorizare a mediului Autoritatea competentă(Titularul de Proiect) desemnează o persoană pentru colectarea
datelor de monitorizare a mediului în etapa iniţială de implementare a PUG.
Sarcina echipei de monitorizare a mediului ar trebui să constea în supravegherea şi
coordonarea studiilor, monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului, asigurarea de consiliere pentru proiecte cu privire la
parametrii şi metodele de monitorizare şi informarea publicului cu privire la datele de
110
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
monitorizare, precum şi raportarea problemelor de mediu care trebuie prezentate
autorităţii de mediu relevante.
Raportarea privind monitorizarea mediuluiPersoanele responsabile de colectarea indicatorilor în cadrul Autorităţii competente sau
experţii desemnaţi sau angajaţi să interpreteze datele, vor redacta un raport privind
monitorizarea mediului la sfârşitul perioadei de raportare, după adunarea tuturor
informaţiilor. În procesul de colectare a datelor privind mediul se va folosi cât mai mult
posibil Sistemul Unic de Management al Informaţiilor care permite agregarea de jos în
sus a indicatorilor de realizări(output) în domeniul mediului, la nivel de proiect analizat.
În plus se vor folosi informaţii statistice relevante, atunci când este necesar.
Parametrii şi indicatori de monitorizareTinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi
de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării
acestuia, se recomandă următoarele măsuri de monitorizare:
1. Factor de mediu AER:
- monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la coşurile centralelor termice.
2. Factor de mediu APA:
- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele uzate evacuate în
reţelele de canalizare conform NTPA 002 şi a regulamentului de exploatare a reţelelor de
canalizare emis de Compania de Apa;
- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele evacuate în emisar
conform NTPA 001 şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;
- se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa la ststia de tratare
conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin analize efectuate de
laboratoarele propii si ale autorităţii locale de sănătate publică;
- se va monitoriza permanent cantitatea de apă distribuita in retea, conform prevederilor
autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;
3. Factor de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE:
- monitorizarea calităţii solului corelată cu etapele de realizare a PUG, în special în
zonele de folosinţă sensibilă (zone rezidenţială, parcuri, locuri de joacă pentru copii,
spaţii verzi din zonele aleilor pietonale, etc.).
4. Factor de mediu AŞEZARI UMANE:
- respectarea indicilor urbanistici propuşi prin PUG, în special a suprafeţelor de teren
aferente spaţiilor verzi. Suprafeţele de spaţii verzi nou amenajate vor fi înregistrate în
Registrul local al spaţiilor verzi;
- respectarea funcţiunilor propuse prin PUG;
- stadiul realizării lucrărilor edilitare (reţele de alimentare cu apă, reţele de colectare şi
111
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
evacuare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale, reţele de furnizare a energiei
termice, gaz metan şi electricitate);
- stadiul de realizare a căilor de acces în zonă;
- monitorizarea nivelului de zgomot ambiental conform reglementărilor în vigoare.
- se vor monitoriza cantităţile de deşeuri generate, valorificate, reciclate şi eliminate pe
toată perioada de implementare a PUG. Evidenţa gestionării deşeurilor se va realiza
conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002);
- generalizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;
În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de
monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorităţi (avize, acorduri,
autorizaţii) pe parcursul implementării PUG.
Pe toată perioada de implementare a PUG propus va fi asigurată comunicarea cu
autoritatea de protecţie a mediului şi autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi
interesate şi/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale
planului dacă rezultatele obţinute prin monitorizare arată schimbări faţă de premisele
iniţiale avute în vedere sau dacă reglementările legale suferă modificări relevante.
Responsabilitatea monitorizării efectelor implementarii PUG revine titularului de plan.
Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediuUn sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG asupra
mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului
al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât
şi calitatea proiectului analizat.
Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:
• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor,
pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;
• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);
• Implicarea APM Mureş în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special
modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea
programului;
• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi
posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în
viitor.
Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:
• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din proiecte)
adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;
• Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a
modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;
112
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce efecte
negative asupra mediului; Publicarea rezultatelor de monitorizare;
• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Mureş) şi cu alte
autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;
• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUG.
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI
In Tabelul de mai jos sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a efectelor produse de implementarea Planului PUG UNGHENI.
Componentele sistemului de monitorizare a PUG UNGHENI
Componentă sistem Puncte de control Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizăriiCalitatea precipitaţiilor Dispuse de APM Mures Nu se vor monitoriza, planul nu
afectează calitatea precipitațiilor.--
Calitatea aerului Dispuse de APM Mures Conform prevederilor legale Titular plan
Nivelul zgomotului Zonele locuite nivel de zgomot datorat utilajelor Titular PUGCalitatea apelor de suprafaţă
- Dispuse de APM Mures și AN Apele Române
Conform prevederilor legale AN Apele RomâneTitular plan
Calitatea apei freatice Zone cu potential de poluare Conform prevederilor legale Titular Plan PUGEvacuări ape uzate Statia de epurare Conform prevederilor legale Titular PUG
Calitatea solului conform reţelei de
supraveghere
Conform solicitărilor autorităților OSPA Mures; APM MuresTitular plan;
Starea pădurilor Zonele sivice -conform amenajamentelor silvice Directia Silvica
Titula PUG
Starea ariilor protejate ROSCI0367 Coform prevederilor legale Titular plan
Situaţia spaţiilor verzi Zone locuite Suprafete raportate la numar de locuitori Titular plan
113
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:
Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de
mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:
Planul Urbanistic General al orasului Ungheni are ca scop stabilirea obiectivelor,
actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari
specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de
valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General al orasului
Ungheni si Regulamentul de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal
pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.
Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea
obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:
- circulatia rutiera si transporturi;
- zonele functionale;
- protectia si conservarea mediului;
- echiparea edilitara;
Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din
punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG UNGHENI întrucât în urma analizei
efectuate s-a constatat:
- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.
– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.
– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în
care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.
– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.
Elaborator
Ing. Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu
Atestat RM; RIM; BM
114
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC LA
RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL UNGHENI SI LOCALITATILE APARTINATOARE”
BENEFICIAR : ORASUL UNGHENI, JUD. MURES Consiliul Local al oraşului Ungheni
INFORMATII GENERALE
TITULARUL PROIECTULUI: ORASUL UNGHENI, JUD. MURES Consiliul Local al oraşului Ungheni
AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORASULUI UNGHENI, JUD. MUREȘ;
PROIECTANT GENERAL: S.C. ”ARCH-PIN” S.R.L., TARGU MURES
Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu
Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011
ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ, TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com
115
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Introducere
Planul Urbanistic General este rezultatul unui proces de analiză urbană, în cazul de faţă,
pentru teritoriul administrativ al oraşului Ungheni, prin care se analizează situaţia
existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de
dezvoltare durabilă. Prin acest proiect urbanistic se transpun, la nivelul comunei,
propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal, judeţean şi
periurban.
Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un instrument de
planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare specifică şi stabileşte
reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul
parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru
eliberarea certificatelor de urbanism.
În conformitate cu ordinul M.L.P.A.T. nr.13N/10.03.1999 – Ghid privind metodologia de
elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general, respectiv Ordinul nr.
21N/10.04.2000 – Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de
urbanism, au fost tratate următoarele probleme:
- Delimitarea clară a limitei administrative a teritoriului administrativ al oraşului Ungheni;
- Stabilirea intravilanului localităţilor teritoriului administrativ;
- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei
existente;
- Zonificarea intravilanelor, stabilirea zonelor funcţiunale;
- Stabilirea obiectivelor de utilitate publică, a monumentelor istorice cu zonele protejate
aferente;
- Valorificarea eficientă a potenţialului economic, uman, natural,
- Organizarea circulaţiei, dezvoltarea căilor de comunicaţii;
- Echiparea tehnico-edilitară.
Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de
amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.
La elaborarea Planului Urbanistic General al teritoriului administrativ al oraşului Ungheni,
au fost studiate următoarele lucrări, respectiv au fost culese date din următoarele surse:
- Bazele topografice ale localităţilor oraşului Ungheni, actualizate cu date şi elemente
culese pe teren (septembrie 2011);
- Schiţa de sistematizare a localităţii Ungheni, proiect IPJ Târgu Mureş, nr. 5723/1971
faza S.S.L.;
116
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
- Planul Urbanistic General al teritoriului administrativ al comunei Ungheni, proiect
nr.30/2000, elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L.;
- Planul Urbanistic Zonal Parc Auto pentru Sport cu motor – Ungheni proiect 011/2008,
aprobat în data de 15.01.2009;
- Plan Urbanistic Zonal Aeroport și Parc Industrial, proiect nr.10/2004;
- Date şi informaţii furnizate de administraţia locală;
- Date statistice recensământ 2002;
- Date statistice 2011;
- P.A.T.J. Mureş/2010;
- P.A.T.Z. periurban al Municipiului Târgu Mureş /2006;
- Canalizare menajeră şi staţie de epurare a oraşului Ungheni, proiect nr.121.1/2007,
elaborat de S.C. UNGPRO SRL;
- Autostrada Transilvania – sector Sighişoara-Ogra, proiect nr. 6099/2008/S.F., întocmit
de SEARCH Corporation;
- Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015.
Principalele obiective ale PUG UNGHENI:
Pentru dezvoltarea oraşului se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:
a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport;
b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice;
c. Realizarea unei structuri economice performante;
d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic;
e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii socială;
f. Dezvoltarea resurselor umane;
Aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:
1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrada Transilvania;
b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni – Deda;
2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş;
b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013;
3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015;
b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii;
117
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
În urma analizei tuturor informaţiilor au rezultat următoarele PROPUNERI SPECIFICE
pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriului administrativ:
Corelarea problematicii de interes local cu traseele autostrăzilor propuse prin
programul naţional de conexare la traseele europene-autostrăzile Transilvania;
Arteră de ocolire a municipiului Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-Sântana-Glodeni);
Asfaltare drum comunal Şăuşa-Moreşti-Ungheni;
Ramforsare sistem rutier Ungheni-Căpâla de Sus-Bahnea;
Amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu benzi de viraj, canalizare fluxuri de
trafic, spaţii de stocaj şi aşteptare, intersecţii giratorii;
Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de
producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului;
Extindere Aeroport Internaţional Transilvania;
Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi;
Extindere Parc Industrial Vidrasău;
Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public;
Extinedere sistem de canalizare la Unhgeni, Cergid, Cergizel, Moreşti, Recea şi
Vidrasău;
Introducere sistem de apă şi canalizare în localitatea Şăuşa;
Crearea de ferme de producţie ecologică;
Modernizarea şi reabilitarea investiţiilor agricole pe teritoriul administrativ al oraşului
Ungheni;
Societăţi de fabricare şi îmbuteliere a vinului;
Servicii industriale destinate exploatării agricole;
Valorificarea patrimoniului natural şi cultural;
Înfiinţarea de pensiuni agroturistice;
Promovarea festivalului de interpretare „Du-te dor cu Mureşul”, zilele oraşului Ungheni,
asamblul de dans „Hora” ;
Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit;
Reabilitare cale ferată cu ecartament îngust ;
Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale de învătământ, sănătate, etc ;
Construirea unui bloc de locuinţe sociale;
Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară;
Dublare şi electrificare cale ferată şi modernizarea gără Ungheni şi haltă Vidrasău ;
Construcţia unei centrale de cogenerare utilizând bio-masa;
118
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală;
Program de formare şi reconversie profesională;
Realizarea unei platforme electronice;
Evoluţie posibilă, priorităţi Prin măsurile de creştere a nivelului de trai, de stabilizare a populaţiei autohtone cu
gânduri de emigrare şi ţinând cont de tendinţa unor locuitori ai oraşului limitrof Tg.
Mureş, de părăsire a mediului urban în favoarea unui mediu mai paşnic, se prevede o
tendinţă de creştere a numărului populaţiei comunei.
Ţinând cont de această ipoteză este prioritară stabilirea unui intravilan nou care să
rezolve necesităţile de bună locuire în raport cu zonele care pot asigura veniturile
necesare unui trai îndestulător şi durabil.
Intravilanul nou va cuprinde zone funcţionale cu regulamente de urbanism specifice care
să prevadă dezvoltarea lor echilibrată, cu reţele de străzi coerente, cu prevederea de
obiective de utilitate publică necesare prioritar.
Obiectivele de utilitate publică prioritare pentru comună, pot fi fundamentate pe baza
acestui PUG, iar în baza unor documentaţii tehnice pot fi solicitate fonduri de la bugetul
statului.
Pe termen scurt sunt prevăzute următoarele priorităţi:
-asigurarea cu utilităţi edilitare în toate localităţile - canalizarea menajeră şi alimentarea
cu apă potabilă;
-extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică şi gaze naturale;
-modernizarea drumurilor comunale DC 124, DC 125, DC 125A prin adăugarea unor
piste pentru biciclete care vor deservi dublul scop – turistic (cicloturism) şi funcţional
(navetişti spre şi dinspre Tg. Mureş).
Pe termen mediu şi lung priorităţile localitatii Ungheni sunt:
-reorganizarea circulaţiilor în localităţi prin asfaltarea străzilor, prin crearea de locuri de
parcare, prin realizarea trotuarelor pentru separarea circulaţiei pietonale de cea
carosabilă;
-protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,
respectiv arheologice;
-lucrări de prevenire pentru eliminarea efectelor distructive în zonele cu riscuri naturale;
-identificarea unor posibilităţi, realizarea unor obiective cu caracter turistic, includerea
monumentelor şi siturilor arheologice în circuitul turistic.
Optimizarea relaţiilor în teritoriu Propunerile privind organizarea urbanistică, respectiv socio-economică a oraşului ţin
seama de necesităţile şi opţiunile populaţiei, funcţie de dotările economice şi turistice ale
judeţului Mureş. Pe de o parte au fost consultate autorităţile locale, pe de altă parte au
119
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
fost analizate propunerile din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Tg. Mureş.
Datorită tendinţelor locale, dar şi existenţei terenurilor agricole, se propune dezvoltarea
funcţiunilor agrozootehnice şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii.
Propunerile prioritare care au stat la baza studiului:
-realizarea corectă a extinderilor zonelor construite, infrastructurii şi utilităţilor necesare
în limitele administrative;
-respectarea zonificării intravilanului, respectarea legislaţiei şi regle-mentărilor stabilite a
pentru o bună funcţionare a teritoriului construit;
-dezvoltarea echilibrată a comunei, modernizarea activităţilor agro-zootehnice,
valorificarea resurselor naturale şi umane locale, ameliorarea calităţii vieţii;
-degradările mediului natural şi cultural apărute sau iminente trebuie semnalate, cauzele
trebuiesc detectate şi combătute cu prioritate;
-dezvoltarea căilor de comunicaţie, de transport, de infrastructură în corelaţie cu
teritoriile vecine.
Dezvoltarea activităţilor Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală prin acordarea de
consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară
pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FADR), soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru
adaptarea durabilă a sectorului agricol şi zonelor rurale; îmbunătăţirea inflastructurii în
agricultură zonei periurbane şi implicit a judeţului Mureş; iniţierea de programe de
dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de bonificare pe categorii de
folosinţă şi culturi. Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în agricultură, prin
dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură şi privatizarea tuturor societăţilor cu
capital majoritar de stat, foste IAS-uri şi CAP-uri.
Se propune cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice
resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă
atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei:
În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;
-societăţi mixte specializate pe prelucrarea laptelui;
-abatoare şi carmangerii;
-ferme de animale (nutrii, fazani);
-centre unde se pot obţine venituri alternative.
În domeniul industriei: -servicii industriale destinate exploataţiilor agricole;
120
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
-mici ateliere de pielărie, încăltăminte şi blănuri – serie mică;
-confecţii şi tricotaje;
-industrie uşoară de natură tehnică – prelucare primară;
-centre de cercetare, inovare şi transfer tehnologic;
-crearea de centre de marketing a produselor agroalimentare;
-servicii industriale destinate exploataţiilor agricole - Microîntreprinderi şi IMM-uri pentru
prelucrare: sfeclă de zahăr, legume, fructe.
Organizarea circulaţiei Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi Planul de Amenajare a Teritoriului
Zonal Periurban al Municipiului Tg. Mureş prevăd accesibilitatea tuturor zonelor arealului
periurban prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de căi de circulaţie.
Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie
imediată, s-a avut în vedere în ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente
comunei corespunde condiţiilor generale de transport în normele europene (sistemul
regional corelat cu sistemul urban şi cu cel general), modul cum sunt realizate legăturile
între penetraţii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere,
organizarea transportului în comun etc.
Legăturile în teritoriu, care asigură necesităţile viitoare de transport, dar şi tramă
stradală majoră sunt prioritare la reabilitare şi modernizare.
Propuneri: -modernizarea străzilor şi trotuarelor, prin amenajări de profil şi aplicarea de
îmbrăcăminţi rutiere, având prioritate străzile principale şi drumurile de legătură; cu
comunele şi cu oraşul din vecinătate (DN 15(E60) şi DJ 151D şi DJ 151B DC 124, DC
125, DC 125A );
-amenajarea intersecţiilor şi asigurarea fluenţei drumurilor judeţene ;
-asigurarea unui iluminat stradal corespunzător, pentru evitarea accidentelor rutiere pe
timp de noapte;
-corectarea traseelor deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe
necorespunzatoare şi lărgiri;
-amenajarea de parcaje, necesitate impusă de creşterea gradului de motorizare;
Mai sunt prevăzute:
-autostrada Transilvania, tronson Cluj-Orgra-Braşov, realizarea legăturii dintre aroport şi
autostradă, pasaje denivelate peste autostradă;
-modernizarea reţelei feroviare pe traseul Războieni - Deda, de asemenea dublarea şi
electrificarea căii ferate şi modernizarea gării Ungheni şi a haltei Vidrasău;
-calea ferata neinteroperabilă pe tronsonul Târgu Mureş-Sovata, propusă pentru a fi
redată în circuitul turistic.
121
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Conform Ordonanţei nr. 43/1997, modificat în 2010, privind regimul drumurilor, lăţimea
drumului naţional (european), în interiorul localităţilor este de minimum 26 de metri, de
o parte şi de alta a axului drumului, în total 52 de metri, iar lăţimea drumului judeţean,
în interiorul localităţilor este de minimum 24 de metri, de o parte şi de alta a axului
drumului, în total 48 de metri. Această fâşie reprezintă totodată şi zona de protecţie a
drumului. În interiorul acestei zone se situează zona de siguranţă a drumului care se
constituie din: partea carosabilă, acostamentele, şanţurile sau rigolele, plus câte 1,5 m
de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului.
Aceste distanţe se pot extinde până la 5,00 m în cazul drumurilor denivelate.
În cazul drumurilor comunale, lăţimea minimă este de 2 x 20 de metri, în total 40 metri.
Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alte a zonelor de
siguranţă până la marginea zonei drumului, fiind necesare protecţiei şi dezvoltării
viitoare a drumului.
Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice care le au în
administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă
prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului.
Amplasarea construcţiilor noi în localităţi se va face retras din aliniamentul existent, în
conformitate cu limita zonei de protecţie. Trama stradală actuală, în viitor se va îmbogăţi
cu străzi trasate în zonele propuse a fi lotizate. Drumurilor de câmp existente vor fi
modernizate, se propun străzi principale (colectoare) cu ampriză de minimum 14 – 16
m, şi străzi secundare (de deservire) de min 9,00 m. Drumurile publice trebuie să
permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.
În afara localităţilor: distanţa de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei
drumului este de 50 de metri în cazul autostrăzilor, 22 de metri în cazul drumurilor
naţionale, 20 de metri în cazul drumurilor judeţene şi până la 18 metri în cazul
drumurilor comunale. Se interzice amplasarea, în zona de protecţie a autostrăzilor a
panourilor independente de reclamă publicitară.
Limita administrativă a oraşului Ungheni:
D.N. 15 – limita începe de la Km 59+642 - dinspre Localitatea Luduş şi se termină la km
67+157 spre Municipiul Târgu Mureş;
DJ 151D – limata se află la km 1,28;
DJ 151B – limita se află la km 9,67.
Intravilanul propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. Limita intravilanului localităţilor se modifică, noua limita incluzând toate suprafeţele de
teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe
o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent sunt
justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.
122
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţ teritorial al suprafeţelor intravilanelor propuse pe localităţi: nr. crt. Zone
functionale
Ungheni
(ha)
Cerghid
(ha)
Cerghizel
(ha)
Moresti
(ha)
Recea
(ha)
Sausa
(ha)
Vidrasau
(ha)
Total
(ha)
% din
total
1. Locuinte
functiuni complem
entare
80,88 16,73 12,88 14,69 5,18 7,35 23,31 161,02 10,63
2. Unităţi cu
funcţiuni micro-
industriale şi
agricole
151,03
5,42 1,39 - 31,11 4,98 53,86 247,79 16,36
3. Instituţii și servicii
deinteres public
92,76
0,32 0,84 0,40 4,99 0,51 1,07 100,89 6,66
4. Construc
tehnico-edilitare
0,45 0,03 0,07 - 1,61 1,84 0,08 4,08 0,27
5. Căi de
comunicaţie și
transport
59,22 12,13 8,24 7,12 156,20 7,19 7,46 257,56 17,00
6. Spaţii verzi,
agreement, sport
și protecție
151,82
2,15 - 39,68 1,17 4,94 0,25 200,01 13,20
7. Gospodă
r comunal
cimitire
2,79 2,59 0,41 2,09 0,64 1,60 - 10,12 0,67
8. Terenuri libere,
agricole
222,53
71,24 60,32 32,44 63,12 50,43 29,49 529,57 34,96
9. Ape 0,53 1,14 - 0,33 0,04 1,08 0,72 3,84 0,25
Total intravilan
762,01 111,75 84,15 96,75 264,06 79,92 116,24 1.514,88 100,00
123
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Bilanţ teritorial al folosinţei suprafeţelor teritoriului administrativ propus:
Teritoriul
admin. al oraşului
Ungheni
Agricol
(ha)
Neagricol
(ha)
Paduri
(ha)
Ape
(ha)
Drumuri
(ha)
Curti
constr. (ha)
Neproduct
ive (ha)
Total (ha)
% din total
Extravilan 4576,96 277,16 131,00 106,16 30,00 0,00 9,00 4854,12 76,21
Intravilan 975,04 539,84 0,00 3,84 86,00 363,00 87,00 1514,88 23,79
Total 5552,00 817,00 131,00 110,00 116,00 363,00 96,00 6369,00
% din total
87,17 12,83 2,06 1,73 1,82 5,72 1,51 100 %
Totalul intravilanului se măreşte de la 966,10 ha la 1.514,88 ha. În interiorul acestei
suprafeţe:
-Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare a fost suplimentată, de la 156,62 ha la
161,02 ha, cu terenuri edificate care se aflau în extravilan ;
-Zona de instituţii şi servicii de interes public a fost suplimentată de la 14,42 ha la
100,89 ha ;
-Zonele productive de unităţi agro-zootehnice depozitare şi înteprinderi mici şi mijloci, depozitare, respectiv au fost mărite prin introducerea în intravilan de la suprafaţa de
108,58 ha la 247,79 ha ;
-Zona căilor de comunicaţii şi transport a crescut proporţional cu suprafaţa terenurilor
propuse pentru introducerea în intravilan şi pentru lărgirea reţelelor stadale, dar şi cu
suprafaţa necesară extinderii Aeroportului Transilvania ;
-Zona spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie a crescut ca suprafaţă de la 102,94
ha la 200,01 ha ;
-Zona Terenuri libere, agricole, rezervă locuinţe şi funcţiuni comple-mentare a crescut de
la 400,91 ha la 529,57 ha. Această creştere de 128,66 ha se justifică prin introducerea în
intravilan a unor suprafeţe de teren ca rezervă pentru zone mixte locuinţe şi servicii.
Suprafaţa cea mai mare este inclusă la localitatea Ungheni, unde faptul că localitatea a
dobândit rangul de oraş face atractivă locuirea.
Analiza impactului
Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat
daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de
mediu. Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung
ca se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.
124
Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013
Concluzii. Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:
Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de
mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:
Planul Urbanistic General al orasului Ungheni are ca scop stabilirea obiectivelor,
actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari
specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de
valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General al orasului
Ungheni si Regulamentul de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal
pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.
Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea
obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:
- circulatia rutiera si transporturi;
- zonele functionale;
- protectia si conservarea mediului;
- echiparea edilitara;
Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din
punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG UNGHENI întrucât în urma analizei
efectuate s-a constatat:
- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.
– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.
– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în
care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.
– Se recomanda alegerea si avizarea variantei I, propusa de PUG.
– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.
Elaborator
Ing. Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu
Atestat RM; RIM; BM
125