RAPORT EVENIMENT - Information, statistics, legislation ... 431... · stilul de viață, cum ar fi...

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă

RAPORT EVENIMENT

Sănătatea și securitatea în muncă reprezintă o chestiune care ne privește pe toți. Este benefică pentru dumneavoastră. Este benefică pentru mediul de afaceri.

Atelierul „Substanțele cancerigene și cancerul profesional” Berlin, 3 și 4 septembrie 2012

Introducere Atelierul „Substanțele cancerigene și cancerul profesional” a fost organizat de Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) și s-a desfășurat în după-amiaza zilei de 3 septembrie și în dimineața zilei de 4 septembrie 2012. Întâlnirea a fost găzduită de Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale din Germania, la sediul acestuia din Berlin. Au participat circa 60 de persoane din diferite țări europene. Printre participanți s-au numărat experți nominalizați de rețeaua agenției și reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Grupului de lucru pentru produse chimice al Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă, ai grupului CHEMEX al Comitetului inspectorilor de muncă principali, ai Comitetului științific în materie de limite de expunere profesională (CSLEP), ai Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) și ai Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Pe lângă reprezentanții autorităților naționale, în cadrul atelierului au luat cuvântul vorbitori de la organizații de cercetare, sindicate și organizații patronale. Scopul atelierului a fost de a sintetiza cunoștințele legate de expunerea la substanțe cancerigene și cauzele și circumstanțele apariției cancerului profesional, precum și de a discuta modul în care pot fi folosite aceste cunoștințe în întreaga Uniune Europeană (UE), în vederea reducerii incidenței acestor tipuri de cancer în viitor. În prima parte a întrunirii s-au organizat trei sesiuni în grupuri de lucru restrânse, în cadrul cărora s-au discutat următoarele probleme:

1. metode de evaluare a expunerii la substanțe cancerigene și a poverii pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional;

2. grupuri vulnerabile de lucrători expuși la substanțe cancerigene și de lucrători care suferă de cancer (legat de locul de muncă); și

3. prevenirea cancerului: planuri de acțiune și campanii de prevenire a cancerului profesional.

Grupurile de lucru restrânse au discutat pe marginea prezentărilor, iar concluziile principale rezultate în urma acestor discuții au fost sintetizate și prezentate în sesiunea plenară din dimineața celei de-a doua zi. A urmat o discuție în plen pe marginea celor trei subiecte. În urma discuțiilor care au avut loc în cele două zile au fost identificate măsuri care se impun a fi luate în viitor.

În timpul sesiunii finale desfășurate în plen, a avut loc o discuție în grup între reprezentanții Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene, cei ai ECHA, ai CSLEP și ai Comitetului inspectorilor de muncă principali, împreună cu membri ai Grupului de lucru pentru produse chimice al Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă. Această discuție a inclus și comentarii din partea participanților. Lucrările atelierului au fost încheiate de către Elke Schneider, de la EU OSHA, care a sintetizat concluziile principale și a anticipat rezultatele.

Concluzii principale Principalele concluzii ale atelierului sunt următoarele: Eforturile de cercetare care estimează povara morbidității datorate bolilor profesionale și care se

referă la legăturile dintre ocupații și expunerea la boli sunt foarte utile pentru stabilirea priorităților în ceea ce privește prevenirea, recunoașterea bolilor profesionale și indemnizația financiară asociată acestora. Eforturile de actualizare a datelor privind expunerea, cu scopul efectuării acestui tip de studii, de exemplu CAREX (Sistemul informatic internațional privind expunerea profesională la substanțe cancerigene), NOCCA (Studiul privind cancerul profesional în țările nordice) și diferitele matrice care pun în relație locul de muncă cu expunerea au nevoie de susținere largă, inclusiv din partea instituțiilor europene.

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă RAPORT EVENIMENT

2

Cercetarea, intervențiile și recunoașterea cancerelor profesionale trebuie să ia în considerare schimbările din domeniul forței de muncă (de exemplu, creșterea gradului de subcontractare, munca temporară, locurile de muncă multiple, lucrul la sediul clientului, cu posibilități limitate de adaptare, munca statică, femei angajate în locuri de muncă expuse, orele de muncă atipice și expunerile multiple; trecerea de la industrie la sectoarele de servicii; etc.). Trebuie să fie abordate toate aceste provocări. EU-OSHA ar putea să ajute la creșterea gradului de conștientizare și la furnizarea de date și dovezi referitoare la riscuri emergente, cum ar fi expunerea la amestecuri complexe (de exemplu, zugrăvitul ca ocupație) și factorii care țin de organizarea muncii (cum ar fi lucrul în schimburi), precum și la schimbul de experiență în domeniul soluțiilor și al politicilor de bune practici.

Există o nevoie din ce în ce mai mare de a identifica grupurile vulnerabile și ascunse, în cazul cărora expunerea profesională la riscuri de cancer și la procese de tip cancerigen este insuficient reprezentată în cadrul datelor privind expunerea și al strategiilor de intervenție aferente. Studiile au dovedit că există o povară nerecunoscută a morbidității datorate cancerului profesional în rândul claselor socio-economice inferioare, fapt ce ar putea fi legat de ocupațiile tipice pentru aceste clase și de capacitatea limitată de adaptare a acestora. A fost introdus conceptul de „cancere datorate discriminării sociale”. Grupurile vulnerabile și ascunse sunt cele formate în general din migranți, lucrători cu fracțiune de normă, precum și din personal subcontractat. Pot fi expuse riscului și alte categorii, precum femeile și lucrătorii tineri, angajați de obicei în domeniul serviciilor în care sunt insuficient conștientizate riscurile chimice. Aceste grupuri ascunse sunt expuse în mod obișnuit la mai multe substanțe cancerigene și, din cauza contextului socio-economic, prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de cancer.

Se impune o perspectivă mai amplă asupra cauzelor cancerului profesional. Factorii referitori la stilul de viață, cum ar fi obezitatea, fumatul, consumul de alcool etc. nu sunt doar de ordin personal, ci pot fi determinați și de mediul de viață și de condițiile de muncă (de exemplu, insecuritatea economică, accesul la alimente sănătoase și la servicii complementare care susțin un stil de viață sănătos, accesul facil la băuturi alcoolice la locul de muncă, modul în care este organizată activitatea). Pot avea o anumită influență inclusiv practicile și atitudinile comune în legătură cu și față de securitate în cadrul unei întreprinderi sau al unui sector industrial.

Este de așteptat ca, pe măsură ce substanțele chimice periculoase sunt înregistrate în REACH (Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice), să fie furnizate mai multe informații referitoare la substanțele cancerigene și la expunerile profesionale. Este deosebit de important ca toate persoanele interesate să aibă acces liber la datele despre substanțe și expunerea asociată, indiferent dacă aceștia se situează la nivel politic, de cercetare, de inspecția muncii sau de loc de muncă. Este nevoie să se asigure un acces mai larg la bazele de date privind expunerea și substanțele, la datele generate în cadrul REACH, precum și la date privind problemele de sănătate. Cooperarea dintre diverse organisme competente, precum și cooperarea de-a lungul lanțului de aprovizionare trebuie să fie promovate la nivelul Uniunii Europene și la nivel național, precum și între sectoarele industriale.

Totuși, o serie de substanțe cancerigene chimice și nechimice nu se află sub incidența Regulamentului REACH. Este vorba, în special, de substanțe care nu se produc în mod planificat, ci rezultă neintenționat în timpul procesului de lucru, cum ar fi emisiile de la motoare diesel, rumegușul și fumul de la sudură. Aceste riscuri trebuie să fie abordate în cadrul activităților de cercetare, de monitorizare și de prevenire. Pentru toți lucrătorii trebuie să se asigure același nivel de protecție.

Cancerele profesionale tradiționale sunt adesea fatale și se diagnostichează la lucrătorii vârstnici. Datorită faptului că sunt identificate noi cauze, iar tratamentul este mai eficace, numărul lucrătorilor pentru care întoarcerea la locul de muncă reprezintă o opțiune realistă este în creștere (de exemplu femeile cu cancer la sân, care lucrează în schimburi). Prin urmare, trebuie să găsim soluții pentru a sprijini acești lucrători.

Datorită tratamentelor medicale mai eficiente, cancerul a devenit o afecțiune cu un caracter cronic mai pronunțat. Totuși, în prezent există puține strategii care vizează reabilitarea și reintegrarea în muncă, iar acestea au fost concepute inițial pentru o serie de alte afecțiuni legate de locul de muncă (de exemplu, afecțiunile musculo-scheletale).

Experiențele în domeniul intervențiilor care s-au dovedit eficace ar putea constitui o bază pentru intervențiile menite să rezolve problemele legate de reintegrarea în muncă. Primele zile după întoarcerea la locul de muncă sunt cele mai importante, prin urmare întreprinderile ar trebui să fie pregătite să adapteze încă din stadii incipiente condițiile de muncă la circumstanțele speciale ale unui angajat care revine la lucru.


3

S-a demonstrat că, în cazul supraviețuitorilor unui cancer, probabilitatea de a deveni șomeri este mai mare. În viitor, ar trebui să se pună mai mult accent pe factorii de identificare care conduc la concedii medicale repetate și la părăsirea timpurie a vieții active.

Ar putea fi nevoie de măsuri specifice pentru protejarea lucrătorilor care au suferit de cancer profesional, pentru a se evita expunerea acestora la aceleași riscuri ca înainte de îmbolnăvire sau pentru adaptarea condițiilor de muncă la capacitățile lor fizice. Este nevoie de o evaluare aprofundată. De asemenea, întreprinderea trebuie să fie pregătită să facă față îngrijorărilor manifestate de colegii de muncă. Factorii de risc recunoscuți recent în apariția cancerului, cum ar fi lucrul în schimburi, constituie o provocare deosebită pentru o astfel de adaptare a locului de muncă.

În Europa există un cadru legislativ solid, iar punerea în aplicare și respectarea efectivă a acestuia sunt esențiale pentru prevenirea eficace a cancerului la locul de muncă. În acest scop, este nevoie să se îmbunătățească accesul la informații și să se asigure programe specifice de formare și orientare pentru autoritățile responsabile cu aplicarea legii și pentru inspectoratele de muncă, precum și să se asigure resurse suficiente. Va fi util să se facă un schimb de experiență și strategii între autoritățile naționale de aplicare a legii, inclusiv Comitetul inspectorilor de muncă principali și forumul ECHA.

O campanie recentă privind substanțele CMR (cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere) desfășurată în Franța și o campanie a Comitetului inspectorilor de muncă principali, referitoare la substanțele periculoase, au dovedit că gradul de conștientizare la nivel de întreprindere este în general scăzut, dar că întreprinderile și-au îmbunătățit politicile după o vizită a inspectorilor de muncă sau atunci când au primit asistență din partea unor experți. Întreprinderile care elaborează un document de evaluare a riscului, în conformitate cu standardele în domeniul sănătății și securității în muncă (SSM), au mai mult succes în acțiunea de substituire a substanțelor periculoase, comparativ cu cele care neglijează aceste îndatoriri.

Experiența câștigată în cadrul unor proiecte de substituire de anvergură ar putea fi de ajutor în definirea domeniului de aplicare a acțiunilor viitoare. Instrumentul SUBSPORT oferă întreprinderilor o modalitate practică de asistență pe internet. În cazurile în care nu se poate aplica substituirea substanțelor periculoase, ar trebui ca soluțiile practice de minimizare a riscului să fie împărtășite la nivelul Uniunii Europene.

Există o nevoie generală de a îmbunătăți comunicarea între toți actorii și de a face schimb de experiență în ceea ce privește bunele practici referitoare la creșterea gradului de conștientizare, la modul de intervenție și la politici. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a avut sarcina de a menține problema în actualitate, prin organizarea de ateliere, seminarii și grupuri de experți care să discute problemele identificate în cadrul seminarului. De asemenea, agenției i s-a cerut să se ocupe de aceste aspecte (în mod special culegerea și monitorizarea datelor, identificarea lucrătorilor vulnerabili și a unor soluții practice), ca parte a activității sale curente și viitoare.

Acțiuni Generale

EU-OSHA ar trebui să faciliteze organizarea de ateliere dedicate subiectelor prioritare identificate la seminar: schimbul de date, identificarea lacunelor, lucrătorii vulnerabili etc.;

EU-OSHA ar trebui să susțină sinergiile dintre grupuri și rețele; EU-OSHA ar trebui să dezvolte o (niște) platformă (platforme) care să permită punerea în comun

a experților și a cunoștințelor.

Date privind expunerea

Este nevoie de o definire clară a domeniului de aplicare și a resurselor necesare pentru a susține actualizarea sistemului informatic CAREX (CAREX-2). În planificarea pentru CAREX-2, ar trebui să fie integrate și experiențe din alte țări, precum Canada.

EU-OSHA ar trebui să sprijine schimbul de informații existente referitoare la datele privind expunerea, disponibile la nivel național (adică la cât se ridică procentul celor expuși, durata și intensitatea expunerii, registrele naționale privind cazurile de cancer, registrele naționale privind afecțiunile, precum și cancerele raportate în cadrul schemelor de compensare și asigurare). Acest exercițiu trebuie întotdeauna să aibă la bază date provenite de la locuri de muncă reale. Printre exemplele de baze de date relevante se numără registrele privind expunerile, datele


4

EUROSTAT, registrele naționale privind cazurile de cancer, matricele loc de muncă-expunere, precum și datele din sondaje.

Este nevoie de o mai strânsă cooperare la nivel european și național între autoritățile responsabile cu aplicarea normelor SSM și autoritățile REACH, în vederea colectării și evaluării în comun a datelor privind expunerea la locul de muncă, conform unei abordări armonizate. În cadrul acestor activități ar trebui abordate și substanțele cancerigene specifice locurilor de muncă (de exemplu, substanțe generate neintenționat) și procesele de muncă asociate care sunt în afara domeniului de aplicare a REACH.

Grupuri vulnerabile

Dezvoltarea unor criterii de identificare a grupurilor vulnerabile și de culegere a dovezilor despre lucrătorii care sunt expuși unor factori de risc cancerigen ascunși sau unor procese cancerigene, la locul de muncă. Care sunt caracteristicile grupurilor vulnerabile și ascunse? Care sunt expunerile probabile asociate acestora și factorii socio-economici cu impact asupra riscului de cancer? În ce mod contribuie contextul mai larg la riscul de cancer, de exemplu prin influențarea factorilor care țin de stilul de viață?

EU-OSHA ar trebui să sprijine identificarea „lacunelor” în privința cunoștințelor despre grupurile expuse ascunse și vulnerabile, în vederea susținerii proiectelor de cercetare, a monitorizării și intervențiilor la locul de muncă.

EU-OSHA ar trebui să continue acțiunea de colectare și integrare a datelor relevante privind expunerea și riscurile emergente în ceea ce privește factorii de risc de cancer și procesele cancerigene.

Intervenții

Este necesară precizarea acțiunilor care pot fi întreprinse pentru a reduce expunerea în cadrul grupurilor ascunse. Trebuie să se plece de la exemple de intervenții și campanii de succes, de exemplu experiențele din Țările de Jos și campania de inspecție din Franța, care au fost prezentate în cadrul atelierului.

Dezvoltarea strategiilor și abordărilor personalizate pentru diferite întreprinderi. În acest sens se poate folosi modelul olandez de reducere a neconformității cu normele SSM. Modelul împarte angajații/companiile în categorii, în funcție de disponibilitatea lor pentru acțiune și nivelul de cunoștințe referitoare la controlul expunerilor locurilor de muncă la substanțe cancerigene.

Dezvoltarea unei perspective clare privind substanțele cancerigene la locul de muncă și procesele de lucru asociate care nu se încadrează în domeniul de aplicare REACH.

EU-OSHA ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea instrumentului SUBSPORT, pentru a colecta

„exemple de minimizare” referitoare la acțiuni de succes care au condus la o reducere semnificativă a expunerii la substanțe cancerigene și la alți factori de risc.

EU-OSHA ar trebui să ajute la realizarea schimbului de informații privind intervențiile care iau în considerare schimbările recente și care reprezintă o provocare deosebită pentru inspecțiile de muncă (trecerea de la industrie la sectorul serviciilor, externalizarea, contractele pe termen scurt și temporare, intensificarea muncii). Cum ar trebui să se realizeze inspecțiile la locurile de muncă aflate la sediul clientului? Cum se urmărește expunerea lucrătorilor în locuri de muncă care se schimbă mereu? Cum poate fi crescut gradul de conștientizare a expunerilor din sectorul serviciilor? Cum se pot folosi exemplele de succes din cazurile în care aceste dificultăți au fost depășite?

Reintegrarea în muncă

Este necesar să se identifice problemele cu relevanță pentru persoanele cu cancer profesional care se reintegrează în muncă (cum ar fi schimbarea sarcinilor de lucru, modul în care trebuie abordată problema stresului întoarcerii la un loc de muncă ce ar putea fi legat de cancer etc.).

Ar trebui să fie identificate dovezi mai clare privind tipurile de intervenții eficace pentru persoanele reintegrate în muncă după cancere care nu sunt legate de locul de muncă și să se decidă dacă aceste intervenții ar trebui să fie diferite pentru cei cu cancer profesional. Ar trebui să fie folosite exemplele de intervenții de succes.

Din exemplele prezentate în cadrul atelierului, se pare că primele zile după întoarcerea la locul de muncă sunt cele mai importante. Este necesar să crească nivelul de conștientizare privind


5

importanța dezvoltării unor politici adecvate de reintegrare în muncă la nivel de întreprindere și a unor scheme de susținere, prin intermediul partenerilor sociali, al inspecțiilor de muncă și al sistemului de sănătate publică.

Având în vedere că intervențiile în colaborare cu sistemul de sănătate publică s-au dovedit de succes, ar trebui să fie avută în vedere cooperarea cu instituțiile de sănătate publică și cu unitățile care tratează pacienții.


6

Sesiunea 1A Metode de evaluare a expunerii la substanțe cancerigene și a poverii pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional Scopul acestei sesiuni a fost de a discuta pe marginea eforturilor actuale și anterioare de a evalua numărul lucrătorilor expuși la substanțe cancerigene, precum și povara pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional. Au fost prezentate diverse abordări naționale (Finlanda, Franța și Marea Britanie), precum și date fundamentale privind expunerea, de exemplu extrase din matrice care pun în relație locul de muncă cu expunerea. Vorbitorii au luat în discuție, de asemenea, modalitatea de îmbunătățire a fiabilității estimărilor privind povara pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional și datele privind expunerea, descriind lacunele sau grupurile care nu sunt acoperite și identificând posibilele cauze ale subraportării.

Alocuțiuni Povara pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional în Marea Britanie Dr. Lesley Rushton, Colegiul Imperial din Londra, Marea Britanie

În această lucrare a fost evaluată povara actuală pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului în Marea Britanie pusă pe seama ocupației pentru grupele IARC 1 și 2A substanțe cancerigene și au fost dezvoltate și aplicate metode de evaluare a viitoarei poveri pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional. Această lucrare a fost elaborată cu scopul de a oferi autorității britanice pentru sănătate și siguranță (United Kingdom Health and Safety Executive) o bază de dovezi pentru a efectua cu prioritate controale în ceea ce privește diagnosticările cu cancer profesional conexe. Pe baza estimărilor de risc din literatura de specialitate publicată au fost calculate fracțiuni atribuibile (FA) și cifre privind mortalitatea/incidența. Surse naționale de date au stat la baza estimării proporțiilor expuse în cursul perioadei de expunere la risc (REP), ceea ce justifică modificarea nivelurilor de angajare și a cifrei de afaceri. Perioadele de expunere la risc au avut în vedere perioadele latente ale cancerului corespunzătoare cancerelor cu o perioadă lungă de latență (cancere solide) și cancerelor cu o perioadă scurtă de latență (tumori maligne hematologice). Pentru a estima viitoarea povară a bolii, perioadele de latență de până la 50 de ani au stat la baza estimării FA pentru o serie de ani țintă prognozați, având în vedere tendințele de expunere trecute și viitoare. Tendințele au fost modelate după aplicarea limitelor naționale de expunere sau a nivelurilor de conformitate la aceste scenarii de expunere.

Procentul deceselor cauzate de cancer profesional la nivelul anului 2005 a fost de 5,3% (8 023) [bărbați, 8,2% (6 366); femei, 2,3% (1 657)]. Estimările privind incidența atribuibilă au fost de 13 694 (4%) înregistrări de cancer [bărbați, 10 074 (5,7%); femei, 3 620 (2,1%)]. Pentru a comunica stabilirea priorităților, rezultatele generale au fost clasificate pentru a identifica locurile de producere a cancerului, substanțele cancerigene și procesele de tip cancerigen, iar sectoarele și locurile de muncă au acumulat cea mai mare parte a poverilor atribuibile. Au fost calculate intervale de încredere pentru numărul estimat al deceselor provocate de cancer și al înregistrărilor acestuia și au fost identificate principalele surse de nesiguranță și părtinire. În legătură cu povara viitoare a cancerului, se estimează că incidența cancerului profesional va atinge aproximativ 13 000 de cazuri în 2060, având în vedere tendințele actuale în ceea ce privește nivelurile de angajare și de expunere, în cazul în care nivelurile actuale de expunere rămân neschimbate. Intervențiile nu vor produce efecte până în 2020-2030 datorită moștenirii expunerii trecute și perioadei lungi de latență ce caracterizează numeroase forme de cancer. Cu o intervenție modestă, peste 2 000 de cazuri de cancer pot fi preîntâmpinate până la nivelul anului 2060 și, cu o intervenție mai puternică, aproape 8 500 de cazuri pot fi preîntâmpinate până la nivelul anului 2060.


7

Concluzii

Aceste rezultate evidențiază anumiți agenți cancerigeni și circumstanțele profesionale și sectoarele în care apar cele mai multe dintre expunerile la acești agenți, facilitând prioritizarea strategiilor de reducere a riscurilor. Metodologia poate fi adaptată pentru a fi utilizată în alte țări și scenarii (de exemplu, estimarea poverii de mediu) și pentru a realiza evaluări privind impactul la nivel social și economic.

Povara cancerului profesional în Franța Dr. Annie Thébaud-Mony, INSERM - Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală, Paris, Franța; Dr. Émilie Counil, Universitatea de Medicină, Paris, Franța

Această prezentare cuprinde trei abordări care dezvăluie povara ascunsă a cancerului profesional în Franța. Datele utilizate în scopul evaluării poverii cancerului au fost colectate din surse instituționale și din studiul pro-activ efectuat de echipa de cercetare GISCOP 93 (Groupement d’Intérêt Scientifique sur les Cancers d’Origine Professionnelle) cu privire la cancerul profesional într-o suburbie din Paris.

Sondaje naționale franceze și europene furnizează date privind lucrătorii expuși în raport cu sectoarele de activitate și cu caracteristicile posturilor. Actualizarea acestor sondaje permite monitorizarea modificărilor în ceea ce privește numărul lucrătorilor expuși și distribuirea celor expuși, precum și a modificărilor în ceea ce privește organizarea muncii. Această informație a relevat o distribuire inegală a riscurilor în rândul muncitorilor și că, în unele cazuri, aceste riscuri sunt ascunse. Studiile epidemiologice ce vizează estimarea poverii pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional au în vedere în mod specific un număr relativ mic de agenți cancerigeni. De asemenea, expunerile multiple sunt în general tratate în mod sumar, iar tendințele în timp sunt rareori avute în vedere.

În Franța, evaluarea oficială a cancerului profesional are la bază cazuri compensate prin sistemul de asigurări de sănătate, însă cancerele profesionale sunt slab reprezentate în lista bolilor compensate. Cererile de compensare au cu preponderență ca obiect cancerul asociat cu azbestul, iar procesul de compensare vizează în cea mai mare parte dovedirea cauzalității cancerului. Prin urmare, informațiile legate de cancerul profesional, precum și compensarea acestuia sunt deficiente (chiar și în cazul cancerului asociat cu azbestul), multe dintre cazurile de cancer profesional rămânând necunoscute. Alte surse instituționale și studiul GISCOP au dovedit că există o povară nerecunoscută a morbidității datorate cancerului profesional în rândul claselor socio-economice inferioare.

Concluzii

În concluzie, este important să înțelegem inegalitatea și prevenirea deficientă în rândul grupurilor ascunse. Potrivit celui mai recent sondaj european privind condițiile de muncă al Eurofound, nivelul de expunere la substanțe chimice este în creștere, în special în rândul lucrătorilor subcontractați și angajați pe perioadă determinată, în sectoare de activitate precum întreținerea, curățenia și gestionarea deșeurilor. Acestea fac parte dintr-un lanț de manipulare a substanțelor periculoase care se caracterizează, în general, printr-un management defectuos al expunerii. Este, de asemenea, cazul persoanelor expuse la azbest în cadrul activităților de reciclare, care se află în fazele finale ale acestui lanț de pericole. În ciuda schimbărilor la nivelul organizării muncii, nu au fost aduse modificări majore în sensul de a integra strategii de prevenire în cadrul sistemelor de compensare.

Povara pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional în Finlanda și două sisteme informatice de expunere (CAREX și FINJEM), inclusiv estimări ale expunerii profesionale la substanțe cancerigene Dr. Timo Kauppinen, Institutul de Sănătate Profesională), Helsinki, Finlanda

Povara cancerului profesional în Finlanda a fost estimată, cu ajutorul metodologiilor neprelucrate, la 3% din numărul total al cazurilor incidente de cancer și la 8% din numărul total al deceselor cauzate


8

de cancer. Este prevăzută diminuarea poverii viitoare ca urmare a tendințelor către un declin în ceea ce privește expunerea la numeroase substanțe cancerigene.

Sistemul informatic internațional privind expunerea profesională la substanțe cancerigene (CAREX) include estimări ale prevalenței și numărului de lucrători expuși în 55 de sectoare de activitate în 15 state membre ale UE în perioada 1990-1993. CAREX a fost utilizat mai ales în raport cu controlul gradului de pericol și evaluarea riscurilor/poverii și a fost actualizat în Finlanda (cu estimări privind nivelul de expunere), Italia și Spania. Au fost adăugate țări noi (Estonia, Letonia, Lituania și Republica Cehă) și a fost aplicat, de asemenea, în Costa Rica, Panama și Nicaragua (inclusiv relativ la expunerile la pesticide). În plus, baza de date a fost modificată pentru rumeguș (WOODEX), cu estimări ale nivelului de expunere pentru 25 de state membre ale UE. Un CAREX canadian este în curs de creare, iar estimarea OMS cu privire la povara globală pe care o reprezintă morbiditatea datorată cancerului profesional a avut la bază CAREX și rezultatele studiilor legate de cancerul profesional în Marea Britanie și în alte state membre ale UE.

Matricea finlandeză loc de muncă - expunere (FINJEM) oferă estimări cantitative ale prevalenței și nivelului de expunere pentru un număr ce depășește 80 de factori chimici, fizici, microbiologici, ergonomici și psihosociali în raport cu numeroase ocupații (n= 311) și opt perioade de timp (1945-2009). FINJEM a fost în mare parte utilizat ca un instrument de evaluare a expunerii în domeniul epidemiologiei profesionale. Acesta este actualizat la fiecare trei ani și utilizat în mod regulat pentru controlul gradului de pericol în Finlanda, deoarece oferă date despre tendințele privind agenți specifici, estimări privind numărul de lucrători expuși, precum și distribuția nivelului de expunere al acestora. Au fost preconizate expunerile viitoare până în 2020, precum și poverile viitoare reprezentate de decese și boli profesionale. Datele FINJEM pot fi, de asemenea, utilizate în scopul evaluării cantitative a riscurilor. Crearea JEM (matrice loc de muncă - expunere) în Suedia, Norvegia, Danemarca și Islanda, precum și în cadrul Studiului privind cancerul profesional în țările nordice (NOCCA) a beneficiat de existența bazei de date FINJEM.

Concluzii

Se impune revizuirea CAREX în toate statele membre ale UE (și țările care nu fac parte din UE și sunt cuprinse în baza de date) și includerea estimărilor referitoare la sex și ocupație. CAREX trebuie să rezume incertitudinile în raport cu estimările și să utilizeze externalizarea spre public pentru a îmbunătăți și a actualiza aceste estimări. Un obiectiv esențial îl reprezintă facilitarea accesului la datele CAREX prin intermediul internetului.

Dacă ar fi incluse în CAREX estimări ale nivelurilor de expunere, acestea ar veni și mai mult în sprijinul controlului gradului de pericol, al evaluării riscului cantitativ și al poverii și în vederea stabilirii priorităților în domeniul prevenției. Includerea datelor privind principalele substanțe necancerigene și dimensiunea temporală a expunerilor, precum și o mai bună utilizare a datelor de măsurare a expunerii în estimări pot contribui, de asemenea, la creșterea valorii CAREX.

Discuție La sfârșitul prezentărilor, participanții au luat în discuție următoarele chestiuni: Cum pot fi colectate informații fiabile despre persoanele expuse la substanțe cancerigene. Cum pot fi definite limitări asupra a ceea ce poate fi realizat. Cum pot fi îmbunătățite estimările privind prevalența și intensitatea expunerii profesionale la

substanțe cancerigene. Cum ar putea contribui UE și EU-OSHA la atingerea acestor obiective. Pot fi întreprinse acțiuni practice în vederea informării cu privire la procedurile REACH în raport

cu substanțele cancerigene (scenarii privind expunerea, evaluarea riscurilor, clasificarea gradului de pericol)?

Ar fi posibilă o mai bună cooperare între țări/inițiative și în alte domenii de interes, cum ar fi sănătatea publică?

De asemenea, participanții au luat în discuție posibilitățile privind actualizarea bazei de date UE CAREX și experiențele în domeniul matricelor loc de muncă-expunere.


9

Concluzii Se dovedește necesară actualizarea datelor privind prevalența expunerilor la substanțe

cancerigene la locul de muncă și a celor privind nivelurile și durata acestor expuneri, precum și stabilirea raporturilor expunere-risc. O actualizare a CAREX ar facilita eliminarea acestei lacune, însă a fost recunoscut faptul că alte surse naționale de date privind expunerea vor oferi în continuare informații valoroase. În cazul actualizării CAREX, este importantă menținerea abordării implicite privind rezumarea datelor. Acest lucru va asigura și contribuția altor țări la datele privind expunerea colectate în CAREX, dar și utilizarea de către acestea a datelor..

Se dovedește utilă continuarea diverselor abordări în scopul evaluării persoanelor expuse și a substanțelor cancerigene la care acestea sunt expuse. Nicio abordare nu poate oferi un set de informații absolut corecte. Evaluările ar trebui să aibă la bază o gamă mai largă de surse, o combinație de date privind expunerea, sondaje în rândul lucrătorilor și date privind sănătatea publică, cum ar fi registrele privind cazurile de cancer.

În Franța, studiile au dezvăluit existența unor grupuri ascunse expuse substanțelor cancerigene în rândul migranților, a lucrătorilor cu fracțiune de normă, precum și în rândul personalului subcontractat. Expunerile acestora erau dintre cele mai diverse și mai dificil de urmărit. Aceste grupuri ascunse erau expuse în mod obișnuit la mai multe substanțe cancerigene și se confruntau cu probleme socio-economice care erau de natură a crește riscul acestora de a se îmbolnăvi de cancer.

Este esențială definirea scopului pentru care vor fi utilizate datele privind expunerea și prevalența expunerii. În funcție de scop sunt necesare diferite niveluri de detaliere, de exemplu pentru a stabili prioritățile de acțiune prin analizarea legăturilor dintre substanțele chimice și ramurile industriale sau pentru a aprecia povara viitoare a bolii. În cazul în care scopul este evaluarea riscului, atunci se impun date cât mai detaliate și mai solide.

Este de așteptat ca, pe măsură ce substanțele chimice periculoase sunt înregistrate în REACH, să fie furnizate mai multe informații referitoare la expunerea la substanțe cancerigene în cadrul evaluărilor scenariilor de expunere. Este de dorit să se faciliteze accesul la datele privind toxicitatea și la detalii privind evaluarea expunerii, fără a compromite informațiile comerciale cu caracter confidențial ale solicitanților. Trebuie să se decidă dacă informațiile colectate pentru REACH vor include estimări privind numărul și procentul persoanelor expuse.

Un număr de substanțe cancerigene identificate drept expuneri prioritare sunt legate de proces ori sunt amestecuri complexe (de exemplu radiația solară, gazele de eșapament provenite de la motoarele diesel, pulberile de siliciu, rumegușul, fumul de sudură, etc.). Pentru a aborda aceste expuneri prioritare, vor fi necesare și alte surse de date.

La nivel european (și nu numai) au fost create numeroase alte tipuri de baze de date privind expunerea (de exemplu, EU SYNERGY (1), care cuprinde peste 700 000 de măsurători, și EU WOODEX (2), care cuprinde un număr mare de măsurători privind expunerea la praful de rumeguș). Aceste date s-ar putea dovedi extrem de utile la nivelul țărilor din UE în care strategiile de intervenție sunt mai puțin dezvoltate.

Institutul pentru Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul organismului german de asigurări sociale în caz de accident (IFA) a construit o bază mare de date (3) cuprinzând date privind expunerea la substanțe chimice periculoase. Totuși, aceste date nu sunt disponibile pentru o utilizare mai largă, pe fondul aspectelor de confidențialitate.

Procesul de dialog social la nivel comunitar oferă exemple privind modul de realizare a schimbului de date privind expunerea cu implicarea sectoarelor din industrie. Dialogul social pe tema pulberilor de siliciu a dus la colectarea de date privind expunerea, informații despre numărul de persoane expuse și despre sarcinile de lucru în raport cu care apar expuneri, precum și informații despre monitorizarea sănătății și strategii privind controlul riscului. Astfel de acorduri de dialog sunt un exemplu pentru modul în care munca în parteneriat poate îmbunătăți accesul la datele privind expunerea.

(1) A se vedea http://synergy.iarc.fr/index.php; Proiectul SYNERGY deține date individuale înregistrate pe parcursul vieții în

funcție de locul de muncă și istoricul fumatului pentru > 17 700 pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar și > 21 800 subiecți de control. Această bază de date pune la dispoziție un instrument pentru estimarea efectelor comune ale expunerii profesionale la azbest, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), nichel, crom și siliciu.

(2) A se vedea http://ec.europa.eu/research/quality-of-life/ka4/pdf/report_woodrisk_en.pdf. (3) A se vedea http://www.dguv.de/ifa/en/gestis/mega/index.jsp; Baza de date privind expunerea deținută de IFA, „Măsurători

referitoare la expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă” (Messdaten zur Exposition gegenüber Gefahrstoffen am Arbeitsplatz’ în limba germană, MEGA) este o compilație de date culese prin măsurători atmosferice și analize materiale începând cu anul 1972.

http://synergy.iarc.fr/index.php

http://ec.europa.eu/research/quality-of-life/ka4/pdf/report_woodrisk_en.pdf

http://www.dguv.de/ifa/en/gestis/mega/index.jsp


10

Alte sectoare ar putea urma acest model și colecta propriile date privind expunerea. Acestea sunt cel mai bine plasate deoarece dețin cele mai bune cunoștințe în materie de procese de lucru și domeniile în care gradele de expunere pot fi ridicate. Experiența EU-OSHA arată că inițiativele la nivel sectorial care implică ambii parteneri sociali sunt adesea încununate de succes. Cu toate acestea, astfel de inițiative nu pot înlocui expertiza, măsurile legislative și inspecțiile.


11

Sesiunea 1B Grupuri vulnerabile Această sesiune a vizat identificarea grupurilor vulnerabile care prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de cancer profesional decât media populației lucrătoare, deoarece acestea sunt expuse la niveluri ridicate de substanțe cancerigene sau la mai multe substanțe cancerigene, sau pe fondul lipsei de cunoștințe și de conștientizare. Prezentările au abordat baza de dovezi privind expunerile diverselor grupuri vulnerabile, identificarea grupurilor ascunse prin evaluarea prevalenței cancerului în funcție de locul de muncă, precum și importanța contextului socio-economic și a condițiilor de muncă.

În plus, s-a discutat pe marginea necesității politicilor în domeniul reintegrării în muncă a lucrătorilor bolnavi de cancer și au fost prezentați factorii de succes pentru intervenții.

Alocuțiuni Inegalitățile sociale și impactul acestora asupra expunerii la substanțe cancerigene și cancerul profesional – ce știm Dr. Elsebeth Lynge, Universitatea din Copenhaga, Danemarca

Această chestiune poate fi abordată din diverse perspective. În primul rând, frecvența expunerii la substanțe cancerigene cunoscute poate fi evaluată, de exemplu, pe baza listei IARC Grupa 1 substanțe cancerigene, și utilizată pentru a aprecia impactul acestor agenți asupra incidenței cancerului (abordarea „expunerea la cancer”). În al doilea rând, diferențele de ordin ocupațional în raport cu incidența cancerului pot fi evaluate, de exemplu, pe baza setului de date NOCCA ce prezintă incidența cancerului în țările nordice, permițând identificarea cancerelor discriminatorii din punct de vedere social.

În al treilea rând, incidența cancerului în rândul grupurilor profesionale controlate sub aspectul incidenței din grupurile socio-economice respective poate fi evaluată ca o modalitate de a separa efectul expunerilor de la locul de muncă de cele specifice stilului de viață (abordarea „cancer la expunere”). Au fost prezentate exemple ale acestor diverse abordări.

Concluzii

Variația incidenței cancerului în rândul grupurilor profesionale este mult mai largă decât variația tradițională din cauza „cancerelor profesionale”.

Obezitatea, fumatul, consumul de alcool etc. nu sunt doar obiceiuri de ordin personal, ci sunt, de asemenea, determinate și de mediul de viață și de condițiile de muncă (de exemplu, insecuritatea economică), care poate fi o consecință a unei activități profesionale individuale.

Reintegrarea în muncă, angajarea și adaptările la locul de muncă pentru supraviețuitorii cancerului Dr. Taina Taskila, Centrul pentru Eficiența Forței de Muncă, Helsinki, Finlanda, și

Dr. Sietske J. Tamminga, Institutul Coronel pentru Sănătate în Muncă, Amsterdam, Olanda

Dovezi epidemiologice

Un prognostic îmbunătățit în cazul multor forme de cancer permite unui număr din ce în ce mai mare de supraviețuitori ai cancerului să fie reintegrați în muncă după tratament. Un număr important de supraviețuitori ai cancerului se confruntă cu probleme sociale la locul de muncă, cum ar fi lipsa de sprijin și/sau discriminarea. De asemenea, aceștia întâmpină dificultăți de natură fizică și emoțională, cum ar fi oboseală, durere, anxietate și depresie, toate acestea fiind simptome care se pot croniciza. Aceste efecte determină afecțiuni care diminuează funcționarea la nivel social și au un impact asupra angajării în muncă.


12

S-a demonstrat că, în cazul supraviețuitorilor unui cancer, probabilitatea de a deveni șomeri este mai mare decât în cazul controalelor asupra persoanelor sănătoase. Majoritatea studiilor s-au axat pe identificarea factorilor asociați ocupării forței de muncă și a barierelor în calea reintegrării în muncă. În viitor, ar trebui să se pună mai mult accent pe factorii care conduc la concedii medicale repetate și la părăsirea timpurie a vieții active. Studiile vizând analizarea în egală măsură a factorilor interni și externi sunt menite să sporească reintegrarea cu succes în muncă și continuarea activității în cazul supraviețuitorilor de cancer.

Strategii de reintegrare în muncă pentru lucrătorii bolnavi de cancer: politici și intervenții

Dacă și în ce mod un supraviețuitor de cancer se confruntă cu urmări nefavorabile la locul de muncă constituie un fenomen complex, influențat de diverși factori și părți interesate.

Intervențiile care vizează gestionarea efectelor secundare adverse ale tratamentului pentru cancer pot reduce aceste urmări nefavorabile. În acest sens, factori precum sfatul medicilor în ceea ce privește activitatea profesională, autoevaluarea capacității de muncă, intervențiile vizând concepții greșite despre capacitatea de muncă, intervențiile vizând facilitarea adaptării la locul de muncă și îmbunătățirea îndrumărilor din partea medicilor de medicina muncii și pentru angajatori se dovedesc importanți.

Se impune astfel o abordare individuală, dat fiind că diferențele în rândul pacienților diagnosticați cu cancer sunt considerabile.

Concluzii

Studiile ar trebui să aibă în vedere factorii interni și externi care au un impact asupra reintegrării cu succes în muncă.

Intervențiile menite să rezolve problemele legate de reintegrarea în muncă trebuie să se concentreze pe aceste abordări care s-au dovedit eficace în raport cu reabilitarea persoanelor bolnave, cu restructurarea condițiilor de muncă și caracteristicile personale.

Intervenția timpurie este cea mai adecvată, deoarece cu cât perioada de concediu medical este mai lungă, cu atât va fi reintegrarea în muncă mai greu de realizat.

Contextul instituțional și contextul cultural național deopotrivă, care diferă foarte mult în rândul țărilor dezvoltate, influențează reintegrarea în muncă. Prin urmare, politicile de reintegrare în muncă a supraviețuitorilor de cancer se impun a fi adaptate pentru fiecare țară în parte.

Cancerul profesional și grupurile vulnerabile Dr. Tony Musu, Institutul European al Sindicatelor (ETUI), Bruxelles, Belgia

La nivel european, cancerul profesional constituie în prezent principala cauză a deceselor puse pe seama condițiilor de muncă. Din analiza datelor reies expuneri diferențiate la substanțe cancerigene pe categorii de statut social. Muncitorii calificați și necalificați sunt expuși de 10 ori mai mult decât personalul de conducere. Expunerea grupurilor vulnerabile de lucrători la substanțe cancerigene la locul de muncă este insuficient cercetată și este probabil subestimată. Sunt disponibile câteva date referitoare la femei, lucrători tineri și lucrători vârstnici. Mai puține informații sunt disponibile în ceea ce privește lucrătorii temporari și cu fracțiune de normă și în ceea ce privește lucrătorii migranți având un nivel scăzut de calificare. Strategiile actuale având ca obiect soluționarea subestimării expunerii includ proiecte active de cercetare [SUMER (Studiu de supraveghere medicală a riscurilor profesionale) și GISCOP 93 în Franța, precum și proiectul OCCAM (Monitorizarea cancerului profesional) în Italia], implementarea mai riguroasă a legislației comunitare în domeniul SSM (EU OSH), crearea bazelor naționale de date privind expunerea și continuarea cercetărilor epidemiologice privind riscurile de cancer profesional și de mediu. Toți lucrătorii (inclusiv grupurile vulnerabile) pot beneficia de noua legislație UE privind substanțele chimice (REACH). O mai bună reprezentare a lucrătorilor și un acces sporit la servicii de prevenire în cadrul companiilor care angajează lucrători vulnerabili ar putea contribui la reducerea riscurilor de cancer profesional. În sfârșit, campanii de sensibilizare care vizează anumite sectoare industriale se pot dovedi, de asemenea, utile.


13

Concluzii

O abordare sectorială orientată spre creșterea gradului de conștientizare în rândul lucrătorilor vulnerabili va contribui la îmbunătățirea informațiilor privind expunerea la substanțe cancerigene.

Serviciile de prevenire trebuie să fie accesibile tuturor lucrătorilor vulnerabili (și, firește, tuturor lucrătorilor).

Substituirea substanțelor cancerigene se impune a fi monitorizată în mod activ.

Discuție Participanții au discutat pe marginea următoarelor chestiuni:

Ce alte abordări mai există pentru a identifica lucrătorii vulnerabili? A avut loc un schimb de experiență între participanți.

Care sunt punctele forte și punctele slabe ale diverselor inițiative? Ce ar putea să învețe UE din experiențele naționale? Pot fi cunoștințele și metodele transferate între țări? Ce alte lacune în materie de cunoștințe ar trebui abordate pentru a identifica modele cheie de

intervenție în ceea ce privește substanțele cancerigene profesionale și alți factori de risc pentru cancerul profesional?

Cum putem evalua succesul intervențiilor în cazul cancerului ca boală cu perioadă lungă de latență?

Ce arii pot fi identificate în care se impune luarea de măsuri suplimentare (comunicare, creșterea gradului de conștientizare, monitorizare, prevenire)?

Care ar putea fi rolul EU-OSHA? O mare parte a discuției s-a axat pe definirea conceptului de „grupuri vulnerabile”. Un participant a sugerat conectarea mai îndeaproape a definiției la recentul raport al Parlamentului European (4) pe această temă, care enumeră cele mai multe dintre grupele menționate.

Din ce în ce mai mulți lucrători intră în categoria grupurilor vulnerabile, ca urmare a tendințelor de pe piața muncii (din industrie înspre servicii; către locuri de muncă temporare și contracte pe termen scurt; și către externalizarea serviciilor de întreținere și a locurilor de muncă ce implică un nivel scăzut de calificare). Este necesar să se aprofundeze cercetările pentru identificarea și cuantificarea acestor grupuri în amănunt. Se impune cu necesitate aplicarea cât mai strictă a legii pentru a ne asigura de faptul că lucrătorii care aparțin acestor grupuri se confruntă cu un risc ridicat.

În linii mari, lucrătorii vulnerabili pot fi împărțiți în două grupuri:

1. Lucrători care se confruntă cu riscuri intrinseci crescute de a se îmbolnăvi de cancer, de exemplu femei aflate la vârsta de reproducere expuse la substanțe chimice, cum ar fi produsele de curățare; lucrători tineri (15-24 ani), care sunt susceptibili de a fi expuși pentru perioade mult mai lungi de timp și la riscuri cât mai diverse; și, eventual, lucrători vârstnici.

2. Grupurile care se confruntă cu riscuri extrinseci crescute de a se îmbolnăvi de cancer, de exemplu lucrători mai puternic expuși la agenți cancerigeni angajați pe posturi de „muncitori cu gulere albastre”, aparținând claselor socio-economice inferioare în care gradul de deces profesional este mai mare; lucrători temporari; lucrători angajați pe posturi „murdare”, adesea externalizate; și lucrători migranți.

Persoanele care au suferit de cancer reprezintă un „grup vulnerabil” în sine, așa cum sunt și alți lucrători care suferă de boli cronice. Dintre acestea, lucrătorii care au suferit anterior de cancer profesional (și care sunt expuși în continuare la agenți cancerigeni similari celor care le-au provocat cancerul) constituie un grup specific de avut în vedere.

Co-expunerea repetată la o gamă largă de substanțe chimice poate contribui, de asemenea, la riscul de îmbolnăvire de cancer la nivelul acestor grupuri.

(4) Occupational health and safety for the most vulnerable workers (Sănătate și securitate în muncă pentru lucrătorii cei mai

vulnerabili), Parlamentul European, 2011. Disponibil la http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201108/20110829ATT25418/20110829ATT25418EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201108/20110829ATT25418/20110829ATT25418EN.pdf


14

Co-expunerile la factori de risc legați de stilul de viață pot exista, iar posibilitățile acestor lucrători de a se adapta condițiilor de muncă sunt limitate, pe fondul lucrului în schimburi sau al accesului limitat la alimente sănătoase sau la unități unde pot mânca și bea (de exemplu, lucrători în aer liber). În cazul lucrătorilor cu un grad scăzut de conștientizare a riscurilor sau cu acces limitat la programe de instruire și informare (lucrători în domeniul deșeurilor, angajați în sectorul serviciilor, lucrători migranți), luarea în considerare a acestor factori ar permite implementarea de măsuri specifice în vederea îmbunătățirii situației acestor grupuri.

În ceea ce privește problemele legate de reintegrarea în muncă, s-a acordat atenție diferenței între lucrătorii bolnavi de cancer și lucrătorii care revin la lucru fiind diagnosticați cu cancer generat pe fondul unor cauze profesionale.

Concluzii Cercetarea, intervențiile și recunoașterea cancerelor profesionale trebuie să ia în considerare

schimbările din domeniul forței de muncă (de exemplu, creșterea gradului de subcontractare, munca temporară, locurile de muncă multiple, lucrul la sediul clientului, cu posibilități limitate de adaptare, munca statică, femei angajate în locuri de muncă expuse, orele de muncă atipice și expunerile multiple; trecerea de la industrie la sectoarele de servicii; etc.). EU-OSHA ar putea să ajute la creșterea gradului de conștientizare și la furnizarea de date și dovezi referitoare la riscuri emergente, precum și la soluții și politici de bune practici.

Există o nevoie din ce în ce mai mare de a identifica grupurile vulnerabile și ascunse, în cazul cărora expunerea profesională la riscuri de cancer și la procese de tip cancerigen este insuficient reprezentată în cadrul datelor privind expunerea și al strategiilor de intervenție. Grupurile vulnerabile și ascunse sunt cele formate în general din migranți, lucrători cu fracțiune de normă, precum și din personal subcontractat. Pot fi expuse riscului și alte categorii, precum femeile și lucrătorii tineri, angajați de obicei în domeniul serviciilor în care sunt insuficient conștientizate riscurile chimice.

Se impune o perspectivă mai amplă asupra cauzelor cancerului profesional. Factorii referitori la stilul de viață, cum ar fi obezitatea, fumatul, consumul de alcool etc. nu sunt doar de ordin personal, ci pot fi determinați și de mediul de viață și de condițiile de muncă (de exemplu, insecuritatea economică, accesul la alimente sănătoase și la servicii complementare care susțin un stil de viață sănătos, accesul facil la băuturi alcoolice la locul de muncă, modul în care este organizată activitatea).

Datorită tratamentelor medicale mai eficiente, cancerul a devenit o afecțiune cu un caracter cronic mai pronunțat. Prin urmare, din ce în ce mai mulți lucrători au toate șansele de a fi reintegrați în muncă după tratament. Totuși, în prezent există puține strategii care vizează reabilitarea și reintegrarea în muncă, iar acestea au fost concepute inițial pentru o serie de alte afecțiuni legate de locul de muncă (de exemplu, afecțiunile musculo-scheletale). Experiențele în domeniul intervențiilor care s-au dovedit eficace ar putea constitui o bază pentru intervențiile menite să rezolve problemele legate de reintegrarea în muncă. Primele zile după întoarcerea la locul de muncă sunt cele mai importante, prin urmare întreprinderile ar trebui să fie pregătite să adapteze încă din stadii incipiente condițiile de muncă la circumstanțele speciale ale unui angajat care revine la lucru..

S-a demonstrat că, în cazul supraviețuitorilor unui cancer, probabilitatea de a deveni șomeri este mai mare decât în cazul controalelor asupra persoanelor sănătoase. În viitor, ar trebui să se pună mai mult accent pe factorii de identificare care conduc la concedii medicale repetate și la părăsirea timpurie a vieții active.

Substituirea substanțelor cancerigene se impune a fi monitorizată în mod activ.


15

Sesiunea 1C Prevenirea cancerului: planuri de acțiune și campanii de prevenire a cancerului profesional Prezentările din cadrul Sesiunii 1C s-au axat pe activitățile în curs de desfășurare în statele membre și la nivel european în scopul prevenirii cancerului profesional. Au fost prezentate exemple de intervenții, politici, campanii și instrumente de succes: a fost introdus un instrument de internet care furnizează instrucțiuni cu privire la substituirea cu succes (SUBSPORT), a fost explicată abordarea germană în domeniul sănătății privind reducerea la minimum a expunerii la substanțe cancerigene; și, în cadrul gamei de inițiative prezentate, au fost incluse campanii de succes vizând creșterea gradului de conștientizare și campanii de inspecție desfășurate în Franța și Spania.

Obiectivul sesiunii a fost promovarea schimburilor între participanți, state membre, experți și organizații privind diverse abordări, precum și identificarea necesităților suplimentare în ceea ce privește comunicarea, creșterea gradului de conștientizare, monitorizarea și legislația.

Alocuțiuni SUBSPORT – Portalul de asistență în vederea substituirii Dr. Steffen Brenzel, Kooperationsstelle Hamburg IFE, Hamburg, Germania

Substituirea este măsura preferată de reducere a riscurilor pe care substanțele chimice periculoase le prezintă pentru lucrători, mediul înconjurător și sănătatea publică. Cu toate acestea, găsirea unui substituent mai eficace se poate dovedi a fi o sarcină dificilă. Portalul web SUBSPORT este o platformă gratuită, în format multilingv pentru schimbul de informații privind substanțele și tehnologiile alternative; acesta pune la dispoziție, de asemenea, instrumente și îndrumări în ceea ce privește evaluarea substanțelor și managementul substituirii. Acesta cuprinde o bază de date privind substanțele care au fost interzise sau restricționate (sau în raport cu care au fost propuse interdicții sau restricții) de către autorități, sindicate, companii sau ONG-uri, precum și o bază de date privind studii de caz ce prezintă exemple de substituire de la companii și extrase din rapoarte publicate. Un concept de instruire și sesiuni gratuite de instruire sunt oferite în mai multe limbi pentru familiarizarea participanților cu conceptele și instrumentele de substituire de bază pentru evaluarea alternativelor.

SUBSPORT se dorește a fi primul punct de acces pentru oricine este interesat de substituirea substanțelor chimice periculoase, pentru a oferi asistență companiilor în sensul îndeplinirii cerințelor de substituire în conformitate cu legislația UE și de a servi drept resursă pentru alte părți interesate, cum ar fi autorități, organizații de mediu și de consumatori și instituții științifice.

SUBSPORT este administrat de patru organizații partenere - Kooperationsstelle Hamburg IFE, Institutul Sindical în al Muncii, Mediului și Sănătății din Spania (ISTAS), Secretariatul Internațional pentru Produse Chimice (ChemSec) și Grontmij – și finanțat prin programul LIFE+ al Uniunii Europene, Institutul Federal pentru Sănătate și Securitate în Muncă (BAuA) din Germania și Ministerul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului și Gospodăririi Apelor (Lebensministerium) din Austria).

Concluzie

Substituirea – ca măsură de reducere a riscurilor aleasă în primul rând – poate fi facilitată prin schimbul de informații și de instruire prin intermediul portalului web SUBSPORT (www.subsport.eu).

Campania spaniolă CCOO „Cancer Zero” Dna. Claudia Narocki, ISTAS, Madrid, Spania

CCOO (Sindicatul lucrătorilor) este principala confederație sindicală din Spania. După mai mulți ani în care a organizat campanii de prevenire a bolilor profesionale și de creștere a gradului de

http://www.subsport.eu/


16

conștientizare în ceea ce privește povara bolilor profesionale, CCOO a hotărât ca principalul punct pe agenda sa în domeniul sănătății și securității în muncă să îl constituie prevenirea cancerului profesional. În scopul reducerii numărului de cazuri de cancer profesional, CCOO a lansat în 2011 – 12 o campanie având următoarele obiective:

identificarea substanțelor cancerigene la locul de muncă; eliminarea utilizării substanțelor cancerigene la locul de muncă; în cazul în care nu se poate realiza respectiva eliminare, reducerea gradului de utilizare a

substanțelor cancerigene și măsuri îmbunătățite de control la locul de muncă; sporirea gradului de conștientizare la nivel social în ceea ce privește expunerile profesionale

și cancerul profesional; și îmbunătățirea legislației și punerii acesteia în aplicare pe baza experiențelor acumulate în

timpul campaniei.

Campania, care este încă în curs de desfășurare, are patru niveluri de acțiune: 1. La locul de muncă: stimularea activității delegaților în domeniul sănătății și securității în muncă

în ceea ce privește riscurile de cancer profesional și promovarea planului de acțiune „Cancer Zero”.

2. În cadrul sindicatelor: sprijinirea federațiilor în sensul stabilirii propriilor agende. 3. La nivel politic și legislativ: menținerea presiunii asupra autorităților publice de a adopta

măsuri politice mai ferme și de a aplica cu mai multă strictețe legislația în vigoare, în special pentru a profita la maximum de oportunitățile oferite de REACH.

4. La nivel comunitar (în general): crearea de alianțe cu actorii sociali în scopul întreprinderii unei acțiuni comunitare.

Concluzie

O abordare generală pentru reducerea cancerului a fost implementată cu succes în Spania, în vederea atingerii scopului „cancer zero la locul de muncă”.

Modelul german de administrare a riscurilor de expunere Prof. Dr. Herbert Bender, BASF, Ludwigshafen, Germania, și

Dr. Henning Wriedt, Beratungsstelle Arbeit und Gesundheit, Hamburg, Germania

Directiva UE privind agenții cancerigeni și mutageni (Directiva 2004/37/CE, CMD) descrie principalele măsuri de siguranță. În cazul în care substituirea nu este realizabilă/aplicabilă, este obligatorie reducerea expunerii la minimum.

Noua abordare germană în ceea ce privește agenții cancerigeni profesionali este bazată pe riscuri, conceptul său de cadru independent de substanță fiind format din patru elemente principale: trei benzi de risc și o schemă de control diferențiat.

Cantitatea „risc” este definită ca probabilitatea statistică de a se îmbolnăvi de cancer pe fondul expunerii continue la o substanță cancerigenă în timpul întregii vieți profesionale (de 40 de ani). Comitetul german privind substanțele periculoase a convenit asupra unei limite superioare de risc de 4 : 1 000, precum și o limită inferioară de risc de 4 : 10 000 (a crește la 4 : 100 000 în 2018), comparabil cu riscurile acceptate pentru publicul larg. Limita superioară nu trebuie depășită în niciun caz; limita inferioară este un obiectiv pentru reducerea riscurilor, iar sub aceasta minimizarea expunerii devine opțională.

O condiție prealabilă pentru punerea în aplicare a acestei abordări în raport cu substanțele cancerigene specifice este derivația ERR (relația expunere – risc). ERR a fost derivată pentru 15 substanțe cancerigene, procesul fiind în curs de desfășurare pentru alte 14 substanțe. Pentru a putea fi aplicate la locul de muncă, în cazul anumitor substanțe cancerigene poate fi necesară luarea în considerare și a altor parametri pe lângă cele două valori de concentrație, cum ar fi existența unor efecte toxice non-maligne sub nivelul concentrației admisibile; o expunere de fond a


17

mediului peste limita de concentrație acceptabilă; sau o limită de detectare peste concentrația acceptabilă.

Concluzii

Atâta vreme cât nu putem elimina utilizarea substanțelor cancerigene și a substanțelor mutagene, acestea prezintă un risc pentru lucrători.

Substanțele cancerigene au un potențial cancerigen variat. Modelul german de administrare a riscurilor de expunere definește măsurile diferențiate în

domeniul administrării riscurilor pe baza riscului pe care îl prezintă o substanță cancerigenă sau mutagenă.

Planurile guvernului francez și campania inspectoratului de muncă național Jessy Pretto, Direcția Generală a Muncii, Ministerul Afacerilor Sociale, Muncii și Solidarității, Paris, Franța

Campaniile naționale franceze de inspecție având ca obiect expunerea lucrătorilor la substanțe periculoase contribuie la acțiunile prevăzute în planurile guvernului francez; aceste acțiuni s-au impus în special deoarece în perioada 2005 - 2010 numărul bolilor profesionale a crescut cu 20%. Din 2008, Direcția Generală a Muncii, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Alimente, Mediu și Sănătate și Securitate în Muncă (ANSES), a identificat 82 substanțe CMR care fac obiectul cercetărilor pentru produse de substituire.

Acțiuni pe diferite planuri converg în sinergie și complementaritate, vizând următoarele obiective:

înlocuirea produselor toxice la locul de muncă și promovarea dezvoltării unor metode alternative; și

reducerea expunerii angajatului la substanțe CMR.

Principalele rezultate și evaluări ale campaniilor de inspecție a muncii desfășurate în ultimii doi ani s-au axat pe expunerea lucrătorilor la substanțe chimice, radiații și azbest.

În cadrul atelierului au fost prezentate rezultatele campaniei privind riscurile chimice. Campania a vizat societățile de reparații auto și de curățenie industrială. Principalul rezultat în cazul ambelor industrii a fost îmbunătățirea semnificativă în ceea ce privește respectarea legislației în domeniul riscurilor pe care le presupun substanțele chimice în rândul întreprinderilor având peste 50 de angajați. Companiile care au întocmit un document de evaluare a riscurilor au expus niveluri mult mai ridicate de substituire a substanțelor periculoase decât cele care și-au neglijat îndatoririle.

Riscurile chimice sunt avute în vedere doar de aproximativ 40% dintre companii în documentul obligatoriu de evaluare a riscurilor. Obligațiile privind instruirea lucrătorilor și trasabilitatea expunerilor sunt insuficient îndeplinite. Cu toate acestea, cerințele privind măsurile de protecție și gestionare a deșeurilor sunt respectate într-o măsură mult mai mare.

Concluzii

Acționarea în baza unor planuri guvernamentale (un plan național de acțiune în domeniul cancerului și o strategie națională în domeniul SSM) și promovarea acțiunilor prin intermediul autorităților de stat în parteneriat cu alte instituții ar putea veni în sprijinul dezvoltării unei relații mai productive între sănătatea publică și sănătatea în muncă.

Campaniile de inspecție a muncii contribuie la vegherea asupra punerii în aplicare a regulamentelor și oferă oportunități de promovare a implementării eficiente la nivel primar.

Performanțele companiilor în domeniul SSM s-au îmbunătățit după ce au primit vizita inspectorilor de muncă.

Discuție S-a discutat pe marginea următoarelor chestiuni:


18

Care sunt experiențele rezultate în urma campaniilor și ce ar putea învăța UE din aceste experiențe naționale?

Ce alte abordări și tipuri de modele de intervenție/campanii există la nivel comunitar? Ce alte modele de intervenție au fost testate de statele membre sau de alte țări?

Ce alte tipuri de acțiuni ulterioare se impun (comunicare, creșterea gradului de conștientizare, monitorizare, etc.)?

Care ar putea fi rolul EU-OSHA?

Discuția s-a axat inițial pe instrumentul SUBSPORT, care a fost creat pentru publicul larg (inclusiv întreprinderi mici și mijlocii) în scopul de a facilita procesul de substituire a substanțelor periculoase. Pe baza experiențelor companiilor la nivel european, a fost compilată o bază completă de date referitoare la substituirea substanțelor periculoase, printre care numeroase substanțe cancerigene. Aceasta servește la promovarea unui schimb de idei, ce va stârni și altor companii interesul de a se implica în procesul de substituire. S-a convenit că promovarea și extinderea domeniului de aplicare a SUBSPORT implică luarea de măsuri suplimentare, adăugând mai multe informații despre pericolele toxicologice și alte elemente de securitate la locul de muncă. Progresul înregistrat în ceea ce privește actualizarea SUBSPORT este limitat pe fondul lipsei de finanțare.

În cazul în care nu este posibilă substituirea substanțelor cancerigene, se impune implementarea minimizării expunerii. A fost sugerat faptul că un instrument comparabil cu SUBSPORT ar putea fi dezvoltat pentru a facilita schimbul de cunoștințe despre măsurile de reducere la minimum a utilizării și expunerii la substanțe cancerigene. Un ghid privind cele mai bune practici în acest domeniu se impune a fi elaborat și comunicat ulterior.

În continuare, în cadrul discuției a fost abordat subiectul întreprinderilor mici și mijlocii care nu au posibilitățile financiare sau capacitatea de a-și instrui angajații în calitate de experți în ceea ce privește măsurile de administrare a riscurilor în contextul desfășurării activității cu substanțe cancerigene. Acestea pot solicita consultanță de specialitate pentru evaluarea și controlul riscurilor. Experiența practică relevă faptul că multe dintre aceste companii evită măsurile tehnice costisitoare sau substituirea, în cazul în care nu există presiuni pe fondul legislației și al punerii în aplicare. Prin urmare, activitatea de punere în aplicare a legii este un element cheie de reducere eficientă a riscurilor, alături de pregătire și instruire pe tema substituirii și reducerii riscurilor. În acest context, punerea în aplicare a unei strategii de control, în paralel cu furnizarea de asistență și instruire, constituie, de obicei, o necesitate.

Un participant olandez a subliniat faptul că inspectoratul său național nu pune accentul pe aplicarea specială a legii pentru substanțe cancerigene, însă veghează la respectarea legislației în domeniul administrării în condiții de siguranță a tuturor substanțelor clasificate drept periculoase. În cadrul acestui proces, sunt supuse verificării inventarierea materialelor periculoase deținute de companie, evaluările de risc ale acestora, precum și măsurile generale și eficiența acestor măsuri în controlul expunerii; aceasta se derulează treptat.

Organizația pentru Cercetare Științifică Aplicată din Olanda (TNO) a elaborat o procedură pentru clasificarea companiilor într-una dintre cele patru grupe, în funcție de dorința acestora de a face față provocărilor reprezentate de lucrul cu substanțe cancerigene. Aceste grupe sunt:

doritori și informați; doritori și neinformați; nedoritori și informați; și nedoritori și neinformați.

Clasificarea facilitează realizarea conformității prin abordări diferite pentru diverse tipuri de companii.

Următoarea parte a discuției s-a axat pe inițiativele industriale la nivelul UE și în Franța, care au promovat cu succes substituirea. La nivelul UE, de exemplu, CEFIC (Consiliul European al Industriei Chimice) promovează notificarea și evaluarea riscurilor asociate substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Reprezentanții din industrie au publicat un document de poziție cu privire la substituire.

În Franța, au fost semnate acorduri voluntare privind substanțele CMR între guvern, lucrători și Ministerul Muncii, INRS (Institut National de Recherche et de Sécurité - Institutul Național de Cercetare și Securitate), CNAMTS (Caisse Nationale de l'Assurance Maladie des Travailleurs Salariés - Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru Lucrătorii Salariați) și organizații profesionale


19

(patronate) în vederea îmbunătățirii instruirii, a evaluării riscurilor și substituirii. În plus, unele acorduri specifice vizează substanțe dedicate (formaldehidă, rumeguș). Acordul privind formaldehida cuprinde un program de cercetare și dezvoltare având ca obiect găsirea substituenților pentru formaldehida din adezivii utilizați în industria de prelucrare a lemnului.

Concluzia discuțiilor generale a fost că se impun mai multe abordări – de creștere a gradului de conștientizare, de orientare și asistență, dar și la nivelul legislației și al punerii în aplicare. Eficacitatea fiecărei abordări depinde, de asemenea, de voința și cunoștințele fiecărei companii în parte. Mai mult, s-a subliniat că este necesar un schimb de experiențe referitoare la activitățile în curs de desfășurare la nivel european. Prin urmare, s-a propus crearea unui grup permanent de experți.

Concluzii Crearea unei baze complete de date referitoare la substituire, ce înglobează experiențe ale

companiilor din întreaga Europă, facilitează schimbul de experiență și stârnirea interesului pentru substituiri viitoare. La nivel general, s-a convenit că este necesară continuarea promovării și extinderii proiectului: SUBSPORT are nevoie de mai multă susținere. Un următor pas ar putea fi extinderea domeniului de aplicare pentru a aborda problematica pericolelor profesionale dincolo de aspectele toxicologice.

În cazul în care substituirea este imposibil de pus în practică, se impune aplicarea reducerii la minim a riscurilor. Este nevoie de un instrument sub forma unui ghid privind cele mai bune practici în domeniul minimizării expunerii la substanțe cancerigene. Acest fapt implică o strategie de punere în aplicare. Ghidul privind cele mai bune practici trebuie să fie aprobat și făcut public.

Printre atribuțiile EU-OSHA se numără colectarea informațiilor despre campanii, strategii și concepte implementate la nivel național, precum și rezumarea cât mai eficientă a acestor informații, astfel încât să fie accesibile publicului larg.

În plus față de acest ghid, punerea în aplicare a legii este un element cheie de reducere eficientă a riscurilor. La nivel general, s-ar părea că verificările regulate și recomandările contribuie la reducerea riscurilor profesionale.

Forumul ECHA ar putea învăța din experiențele naționale și ar saluta propunerile naționale de integrare a strategiei de implementare la nivel comunitar, pe care, la rândul lor, statele membre o pot integra în propriile strategii de implementare. Cu toate acestea, s-a subliniat faptul că REACH nu include toate substanțele cancerigene și mutagene la care pot fi expuși lucrătorii. Substanțele cancerigene înregistrate în REACH provoacă doar o fracțiune din numărul cancerelor profesionale cunoscute.

Diverse ramuri de activitate și unități economice de dimensiuni variate vor necesita punerea în aplicare a abordărilor personalizate. Aceste abordări diferite trebuie să combine:

1. creșterea gradului de conștientizare în rândul companiilor, la nivel politic și în raport cu publicul larg;

2. surse de consultanță de specialitate pentru companii; 3. un angajament sporit pentru punerea în aplicare a regulamentelor; și 4. legislația aferentă.

Recomandările au vizat întemeierea pe experiențele din Olanda, fixarea companiilor ca țintă și îmbunătățirea conformității cu ajutorul diverselor orientări și abordări în domeniul aplicării legii.

Reducerea riscurilor ar putea fi îmbunătățită printr-o comunicare activă între toate persoanele interesate și o mai bună coordonare.

În urma discuțiilor s-a concluzionat faptul că se impune continuarea schimbului de experiențe și a activităților în curs de desfășurare. Prin urmare, s-a propus reunirea periodică a unui grup permanent de experți în vederea punerii în aplicare a acestor sarcini.


20

Masă rotundă Moderatorul grupului: Dr. Alicia Huici-Montagud (Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale, Spania)

Membrii grupului:

Alick Morris (Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, UE) Ulrike Kowalski (Forumul ECHA) Dr. Heiner Wahl (WPC / Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale, Germania) Frank Barry (Congresul Uniunilor Sindicale, Irlanda) Dr. Patrick Levy [Rhodia/Mouvement des Enterprises de France (MEDEF - Mișcarea

Întreprinderilor Franceze), Franța] Prof. Leonard Levy (CSLEP) Nathan Kuper (SLIC - Comitetul Inspectorilor de Muncă Principali/Inspectoratul Muncii,

Olanda)

În cadrul mesei rotunde la care au participat reprezentanți ai Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, ECHA, WPC, CSLEP și SLIC au fost abordate problemele care au apărut în urma discuțiilor vizând cele trei teme principale.

Colectarea datelor, CAREX Discuția s-a axat în primul rând pe cea mai bună modalitate de configurare a unui succesor pentru proiectul CAREX. Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă ar putea sprijini finanțarea acestei inițiative, dar solicită punerea la dispoziție a unei analize economice. Aceasta s-a declarat, de asemenea, dispusă să sprijine crearea de raporturi îmbunătățite cu Eurostat pentru a facilita colectarea de date. S-a accentuat faptul că, pentru a pune în aplicare acest lucru, este foarte important ca proiectanții să definească foarte clar ceea ce doresc să obțină cu ajutorul acestui proiect și cum intenționează să acționeze. Necesitatea definirii obiectivelor acestui proiect de la bun început a fost subliniată de câțiva membri ai grupului. Elaborarea și derularea unui proiect este una, dar, în egală măsură, se impun a fi planificate și acțiuni de monitorizare și avută în vedere finanțarea acestora din urmă, pentru a asigura continuitatea rezultatelor proiectului.

În contextul definirii unei propuneri pentru un proiect CAREX-2, se dovedește utilă analizarea unor inițiative similare desfășurate în afara Europei (de exemplu, în Canada). Abordările adecvate extrase din aceste proiecte ar putea fi integrate într-o propunere UE.

Reprezentantul patronatelor a subliniat importanța valorificării datelor ce ar permite efectuarea studiilor epidemiologice la nivelul UE. Mai mult decât atât, asigurarea impactului rezultatelor acestor studii la nivel primar este apreciată drept extrem de importantă.

Mulți vorbitori și-au exprimat dorința de intensificare a schimbului sistematic de date și bune practici între țările UE. Ar fi utilă definirea scopului pentru care sunt solicitate datele. Limitările și inconvenientele diferitelor metode de preluare a datelor pot fi estimate și evaluate prin prisma impactului acestora asupra utilizării datelor. Sunt diverse întrebări care ar putea fi adresate cu folos înainte de colectarea datelor. De exemplu, scopul este de a îmbunătăți estimările în raport cu prevalența cancerului sau cu numărul de persoane expuse sau scopul principal este acela de a clasifica aceste rezultate pentru a facilita stabilirea cu prioritate a intervențiilor în prealabil? Cum ar trebui să fie calculate riscurile și în ce măsură depind acestea de numărul estimat al lucrătorilor expuși? Care sunt cele mai bune mijloace prin care pot fi estimate incertitudinile și cum vor influența aceste incertitudini factorii de decizie? În plus, trebuie să fim conștienți de faptul că este posibil ca numeroase substanțe cancerigene să nu fi fost supuse evaluării și, de asemenea, este posibil ca cele mai multe dintre substanțele cancerigene care provoacă apariția cancerului profesional să nu fie vizate de legislația REACH.

Cu toate acestea, accesul la date este limitat și sunt alte chestiuni, cum ar fi confidențialitatea, care trebuie avute în vedere. De exemplu, baza de date MEGA elaborată de sistemul german de asigurări sociale cuprinde un volum considerabil de date privind expunerea, însă accesul la aceasta este limitat. Pentru a garanta faptul că datele colectate nu facilitează identificarea întreprinderilor în care au fost efectuate măsurătorile, autoritățile competente (de ex. BAuA) primesc un set de date anonime, la cerere.


21

S-a mai menționat că datele colectate prin intermediul înregistrării în REACH trebuie să includă scenarii de expunere pe baza datelor privind expunerea. Este de așteptat ca organismele științifice, altele decât cele aparținând ECHA, cum ar fi CSLEP, să solicite acces la aceste date. CSLEP ar dori să aibă posibilitatea de a utiliza în mod optim aceste date în scopul prioritizării selecției substanțelor cancerigene pentru cercetări suplimentare și stabilirii de valori limită care ar fi mai compatibile cu prioritățile actuale. În acest context, reprezentantul CSLEP a explicat propria procedură de stabilire a valorilor limită pentru substanțe cancerigene.

Impactul la nivel primar Cel mai bun mod de a integra cunoștințele științifice în domeniul substanțelor cancerigene la nivel primar a făcut, de asemenea, obiectul discuției. În acest sens, a fost subliniat rolul punerii în aplicare a legii atât la nivel național, cât și internațional.

Ulrike Kowalski (secretar al Forumului ECHA) a propus ca statele membre să acorde o mai mare atenție sinergiilor între acțiunile de aplicare a legii prin intermediul REACH / de către autoritățile de clasificare, etichetare și ambalare (și Forumul ECHA pentru schimbul de informații privind punerea în aplicare) și inițiativele inspectoratelor de muncă la nivel național. Cu toate acestea, un inspector de muncă tipic își va concentra atenția, de regulă, asupra securității pe care o prezintă echipamentul mai degrabă decât pe substanțele chimice. Procesul de adaptare a REACH la locul de muncă nu este deloc ușor, iar inspectorii ITM au nevoie de asistență și instruire în acest sens. REACH descrie dispozițiile generale legate de substanță pentru locurile de muncă, dar inspectorii trebuie să aibă în vedere situația specifică în cazul fiecărui loc de muncă și al fiecărei expuneri în parte.

O „demistificare” a rolului substanțelor chimice, în măsura în care vizează influența lor la locul de muncă, ar putea fi utilă. S-a sugerat faptul că EU-OSHA ar trebui să includă pe propria pagină de internet câteva exemple reale de situații în care riscurile au fost reduse cu succes.

Revizuirea Directivei privind substanțele cancerigene și mutagene În contextul perspectivelor pe termen mediu și lung, a avut loc un schimb de idei vizând modificări ale Directivei privind agenții chimici (CAD), precum și a CMD. Pe termen lung, s-a menționat necesitatea creării unei legături mult mai strânse și a unei mai mari sinergii între legislația privind protecția lucrătorilor și legislația privind controlul produselor chimice în general (precum REACH), în egală măsură în care s-ar impune crearea unei legături mult mai strânse între CAD și CMD.

Modalități de abordare a diverselor tipuri de substanțe cancerigene În cadrul discuției s-a acordat o atenție deosebită rolului substanțelor cancerigene fără valoare de prag. S-a precizat că, până în prezent, CMD nu a făcut distincție între substanțele cancerigene cu valoare de prag și cele fără valoare de prag. Modelul german de administrare a riscurilor, care poate fi utilizat și în contextul autorizațiilor REACH, poate veni aici în sprijinul creării unei imagini mai transparente asupra riscului rezidual. Potrivit punctului de vedere prezentat, distincția între cele două tipuri de substanțe cancerigene ar înlesni categoric corelarea mai eficientă între CMD și REACH. CSLEP a elaborat o procedură de abordare a substanțelor cancerigene cu valoare de prag și a celor fără valoare de prag în care este importantă acțiunea cancerigenă a substanței, și nu clasificarea sa, abordând astfel substanțele cancerigene în mod diferit (și anume limitele oficiale de expunere profesională versus o abordare bazată pe risc).

Grupuri vulnerabile În ceea ce privește subiectul legat de grupurile vulnerabile, a fost unanim acceptată ideea că este necesară depunerea de eforturi suplimentare în vederea identificării acestor grupuri, precum și întreprinderea de acțiuni specifice pentru îmbunătățirea situației acestora. S-a adresat întrebarea dacă un CMD revizuit ar fi de ajutor și în cazul grupurilor reprezentate de lucrători independenți și de cei care își desfășoară activitatea la domiciliu. În principiu, legislația europeană în domeniul muncii se aplică pentru toți lucrătorii. Nu trebuie făcută nicio discriminare între lucrătorii permanenți și cei


22

angajați cu contracte temporare. Cu toate acestea, punerea în aplicare a celei de mai sus la locul de muncă este o sarcină grea. Potrivit comentariilor, se confirmă faptul că punerea în aplicare este, în general, veriga slabă din lanț. Prin urmare, EU-OSHA ar putea activa și în acest sens, prin promovarea unui schimb de cunoștințe despre intervenții eficiente și creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește lacunele.

Forța autorizațiilor REACH (odată intrate în vigoare) va consolida, de asemenea, situația aplicării normelor SSM. Cu toate acestea, în realitate acesta va fi un proces lent, începând cu câteva substanțe.

Un ultim comentariu exprimat la nivel de grup a subliniat faptul că, fără o finanțare corespunzătoare a cercetării în domeniul securității ocupaționale și fără atragerea unor persoane competente, nu ne putem aștepta la rezultate satisfăcătoare. Legislația, în forma sa actuală, este suficientă; trebuie doar pusă în aplicare în mod eficient.

Concluzii Ar fi utilă o actualizare a CAREX, însă implică finanțare suplimentară. Înainte de lansarea

proiectului, este absolut obligatorie definirea în mod clar a utilizării propuse. Se dorește intensificarea schimbului sistematic de date și bune practici existente între țările UE. Se impune găsirea de sinergii între experiențele inspectoratelor naționale și implementările

armonizate coordonate de Forumul ECHA. Este necesară intensificarea sinergiilor în aplicarea legislației. Cu toate acestea, trebuie înțeles

faptul că aspectele cheie ale activității de aplicare a legii nu sunt identice cu obligațiile REACH. Legislația REACH nu acoperă toate substanțele cancerigene care determină apariția cancerului

profesional. CSLEP intenționează să utilizeze datele REACH pentru prioritizarea substanțelor în vederea

stabilirii limitelor de expunere. Este în curs actualizarea CMD. Sunt de așteptat doar modificări minore. Modificările de natură

fundamentală și o posibilă fuziune cu CAD implică o perioadă mult mai lungă de inițiere. Diferențierea între substanțele cancerigene cu valoare de prag și cele fără valoare de prag este

deja avută în vedere în REACH și CSLEP, dar nu și în CMD. Corelarea între REACH și CMD ar beneficia de includerea conceptului de prag în cadrul CMD.

Este necesară depunerea de eforturi suplimentare în vederea identificării grupurilor vulnerabile, precum și în vederea implementării unor acțiuni specifice. CMD ar putea lua în considerare grupurile ascunse.

În principiu, legislația actuală este corespunzătoare. Punerea în aplicare, atât la nivel național cât și internațional, este elementul-cheie de garantare a normelor SSM. În acest sens, se impune o finanțare corespunzătoare și personal competent, precum și întreprinderea de acțiuni coordonate.

Observații finale În expunerea sumară a discuției, moderatorul a avansat propunerea ca EU-OSHA să publice informațiile prezentate în cadrul acestui atelier și să formeze un grup de experți care să faciliteze convertirea chestiunilor identificate în cadrul atelierului și concluziile și inițiativele emergente în acțiuni specifice.

Toate cele trei grupuri, precum și participanții la masa rotundă au convenit asupra faptului că grupurile vulnerabile constituie un subiect important și că perspectivele trebuie extinse pentru a include grupurile care au puține cunoștințe în domeniul SSM, experimentează expuneri multiple, au un domeniu limitat pentru adaptarea condițiilor de muncă sau pentru activități profesionale ce implică un nivel scăzut de calificare, au lucrători în servicii cu acces redus la servicii de prevenire și lucrători în servicii și întreținere care își desfășoară activitatea la sediul clienților. EU-OSHA a întreprins deja acțiuni în aceste direcții (sex, lucrători tineri, migranți) și va continua sa depună eforturi în acest sens.

Grupurile și participanții la masa rotundă au pledat în favoarea unei perspective mai extinse și a utilizării unor surse de date cât mai diverse pentru a construi o imagine adecvată a situației: datele privind ocuparea forței de muncă și datele privind supravegherea lucrătorilor ar trebui combinate cu datele privind expunerea și sănătatea, de exemplu extrase din registrele privind cazurile de cancer și alte afecțiuni. EU-OSHA colaborează permanent cu Eurostat în ceea ce privește datele legate de probleme de sănătate, boli cronice și boli profesionale; de exemplu, va exista o colaborare în cadrul


23

unui proiect major vizând lucrătorii vârstnici. Experiențele lucrătorilor, informațiile extrase din CV-urile și fișele medicale ale acestora, precum și rezultatele sondajelor efectuate în rândul lucrătorilor sunt surse importante de completare a datelor privind expunerea și eliminarea lacunelor. În cadrul sesiunilor au fost prezentate exemple.

Elke Schneider a făcut un rezumat al lucrărilor atelierului și a prezentat o imagine de ansamblu asupra activităților viitoare. Ea a corelat prima și a treia sesiune: se impune furnizarea de date în ceea ce privește prevenirea, cu alte cuvinte, date care sunt utile pentru a facilita fixarea prevenirii ca obiectiv la nivel primar și în contextul intervențiilor la locul de muncă.


24

Concluzii

Ce se impune în ceea ce privește monitorizarea:

În Europa (de exemplu, Marea Britanie, Franța și Finlanda) au fost elaborate instrumente pentru estimarea poverii cancerului profesional, iar acestea pot fi utilizate la nivelul UE.

Există date de intrare, însă acestea sunt greu de colaționat (de exemplu, este dificilă obținerea unor statistici detaliate privind ocuparea forței de muncă de la Eurostat).

Partea cea mai grea va fi obținerea cifrelor privind prevalența expunerii. Datele de măsurare a expunerii sunt din belșug în cazul unora dintre cei mai importanți factori

de risc cancerigen (excepție făcând, probabil, radiațiile solare și lucrul în schimburi), cei mai mulți dintre aceștia nefiind avuți în vedere în REACH.

CAREX este învechit (1990-1993) și insuficient detaliat. CAREX-2 este în mod clar necesar, având incluse caracteristici noi (altele decât prevalența

expunerii pe ramuri de activitate, cum ar fi informații despre prevalență defalcate în funcție de intensitatea expunerii, prevalența defalcată în funcție de sex, precum și tendințele temporale în raport cu intensitatea și prevalența expunerii.

Sondajele generale privind populația (efectuate în rândul pacienților diagnosticați cu cancer sau în general) sunt necesare pentru a valida estimările CAREX-2 privind prevalența expunerii și, mai important, pentru a obține o imagine asupra lucrătorilor și expunerilor „uitate” (de exemplu, populațiile care nu au făcut niciodată obiectul studiilor, dar care desfășoară activități externalizate periculoase).

Ce alte tipuri de acțiuni ulterioare se impun? (comunicare, creșterea gradului de conștientizare, monitorizare, etc.)

creșterea gradului de conștientizare; aplicarea mai strictă a legii; coordonare/comunicare îmbunătățită prin intermediul Forumului ECHA?

includerea substanțelor cancerigene în abordările generale de management: concentrarea asupra măsurilor, și nu a substanțelor cancerigene!

dezvoltarea strategiilor de reintegrare în muncă, cât și a celor privind sănătatea mintală și abuzul de substanțe (MSD);

necesitatea consultanței și a punerii în aplicare; monitorizarea prin revizuire periodică (anuală, dacă este posibil) a nivelului de dezvoltare (al

acțiunilor sugerate în cadrul atelierului), a îmbunătățirilor și obiectivelor prioritare?

Prin intermediul rețelelor sale, EU-OSHA a adunat, de asemenea, informații de la statele membre privind legăturile dintre normele SSM și REACH și cum funcționează acestea în practică; aceste informații vor fi comunicate la nivelul grupurilor Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC ) și Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă.

În numele EU-OSHA, Elke Schneider și-a luat următoarele angajamente: să contribuie la extinderea perspectivei, să adune informații despre expuneri multiple și

lucrători vulnerabili, să contribuie la construirea bazei de date; să adune exemple de bune practici vizând nu numai anumite substanțe, dar și alte abordări

și acțiuni de comunicare a riscurilor ; să adune informații despre practicile de reintegrare în muncă a lucrătorilor diagnosticați cu

cancer, ca și despre sănătatea mintală și abuzul de substanțe (MSD); continuarea colaborării și dezvoltarea de sinergii cu Comitetul inspectorilor de muncă

principali (SLIC ), Chemex, Grupul de lucru pentru produse chimice (WPC) și ECHA, cu precădere Forumul; și

oferirea de asistență acolo unde REACH își atinge limitele, pe lângă abordarea substanță cu substanță, colectând, de asemenea, informații privind inițiativele sectoriale și transpunerea acestora la nivelul locului de muncă.


25

Care ar putea fi rolul EU-OSHA?

schimbul de informații despre structuri, activități și concepte; intensificarea schimbului de experiențe practice/campanii din statele membre; și crearea unui portal pentru exemple de minimizare (cele mai bune practici), comparabil cu

SUBSPORT.

Puncte de avut în vedere:

extinderea perspectivei: grupuri, expuneri, un mediu de lucru mai larg, factori privind stilul de viață influențați de muncă și organizarea acesteia;

expuneri multiple; extinderea utilizării surselor de date: abordări folosind sondajele în rândul lucrătorilor, surse de

date din alte domenii (date privind ocuparea forței de muncă, registre privind cazurile de cancer);

consultarea experiențelor lucrătorilor, CV-urile lucrătorilor; se impun eforturi suplimentare în sensul minimizării (cea mai bună practică), dat fiind că

REACH nu are în vedere toate situațiile (de exemplu, substanțele cancerigene care nu sunt fabricate activ);

mulți factori nu au legătură cu REACH (diesel, dioxid de siliciu, lucrul în schimburi, etc.); abordări sectoriale?; aspecte ascunse/uitate și prevenire; continuarea înregistrării progreselor în acest domeniu.

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

RAPORT EVENIMENT - Information, statistics, legislation ... 431... · stilul de viață, cum ar fi...

Documents