RAPORT DE SECURITATE - viromet.ro Securitate.pdf · RAPORT DE SECURITATE MODIFICAT editia 2, iulie...

S.C. VIROMET S.A. VICTORIA RAPORT DE SECURITATE MODIFICAT

editia 2, iulie 2013, revizia 0

1

RAPORT DE SECURITATE

MODIFICAT VOLUMUL PRINCIPAL

pentru

S.C. VIROMET S.A. VICTORIA

Beneficiar: S.C. VIROMET S.A. VICTORIA, Judetul BRASOV

Elaboratorul lucrarii: S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU

Editia 2, iulie 2013, revizia 0



2

FOAIE DE SEMNATURI ELABORATOR/EVALUATOR/AUDITOR ATESTAT:

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L.

Prestator servicii asistenta tehnica Nume Functia Data Semnatura

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. Ing. Rodica NEDELCU Responsabil

lucrare

Ing. Daniela Leopold PFA

Colaborator lucrare (selectare scenarii)

APROBAT BENEFICIAR, S.C. VIROMET S.A. VICTORIA

Nume Societate/

Departament Functia Data Semnatura

Ing. George COLCEA S.C. VIROMET S.A. Director General

Ing. Traian BORHA S.C. VIROMET S.A. Director Tehnic

Ing. Ciprian TETIU S.C. VIROMET S.A. Sef Departament CM



3

Tabelul actualizarilor si reviziilor

Nr. crt.

Editia nr.

Data Actualizarii /revizuirii

Capitolul, pagina actualizate /revizuite

Persoana autorizata care a efectuat

operatia/semnatura Descrierea modificarii



4

CUPRINS Volumul principal

Foaia de capat 1 Foaia de semnaturi 2 Tabelul actualizarilor si revizuirilor 3 Cuprins 5 Introducere 7 I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore 8

Politica de prevenire a accidentelor majore I.A.1.Obiective ce se doresc atinse in procesul de prevenire si control a accidentelor majore I.A.2.Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major

8 8 9

I.A.

I.B. Sistemul de management al securitatii 14 I.B.1 Organizare si personal 14 I.B.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care rezulta

din operarea normala si anormala

20 I.B.3. Controlul operational 35 I.B.4. Managementul pentru modernizare 45 I.B.5.

I.B.6. Planificarea pentru situatii de urgenta Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz situatii de urgenta

45

48 I.B.7. Monitorizarea performantei 70 I.B.8. Audit si revizuire 72

II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul 73 II.A.

Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice, populatia zonei. II.A.1 Pozitia geografica si harta topografica II.A.2 Vecinatati II.A.3 Date meteorologice II.A.4 Date geologice si hidrografice II.A.5 Teritorii ecologice special ocrotite

73 74 76 77 78 80

II.B.

II.C.

Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major. II.C.2. Factori de risc

82 86

II.D Descrierea populatiei zonei (numar, structura, vulnerabilitate, aglomerari prezente, de tipul celor din scoli, spitale) susceptibil a fi afectate

88 III. Descrierea instalatiei 90 III.A. Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor

parti ale amplasamentului care au importanta din punct de vedere al securitatii,surselor de riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce, precum si masurile preventive propuse

90



5

III.A.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale III.A.3. Descrierea infrastructurii si activitati anexa III.A.4. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce si a masurilor de prevenire

90 91

94 III.B. Descrierea proceselor si a metodelor de operare 94 III.C. Descrierea substantelor periculoase 95 III.C.1 Inventarul substantelor periculoase 95 III.C.2 Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice,

ecotoxicologice

106 III.C.3 Indicarea pericolelor imediate si pe termen lung

pentru om si mediu

117 III.C.4 Comportamentul fizic si chimic in conditii normale

de utilizare si/sau in conditii previzibile de accident

136 III.D. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si fiabilitate

la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea oricarei instalatii, unitati de stocare, echipament si infrastructura legata de exploatarea acesteia si care prezinta pericole de accidente majore in interiorul obiectivului

145

IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire

147

IV.A. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore. probabilitatea producerii sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol in declansarea oricaruia dintre aceste scenarii, fie ca aceste cauze sunt interne sau externe pentru instalatie si metodele de prevenire IV.A.1. Definirea riscului si cuantificarea acestuia IV A.2. Metodologia abordata pentru analiza riscurilor industriale ce implica substante periculoase IV.A.3. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea producerii lor IV.A.4. Evaluarea riscului

147 148

157

161 162

IV.B.

Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate, descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor, pentru fiecare scenariu in parte

186

V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident major

189

V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

189

V.B. Organizarea alertei si a interventiei 189 V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate interne si externe 190

VI. Efectul de domino 191 VII. Concluzii privind scenariile propuse 203 VIII.

Informatii necesare, care sa permita autoritatilor competente luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor activitati in zona obiectivului

205



6

IX.

activitati in zona obiectivului Recomandari

213

X.

XI.

Rezumatul elementelor cuprinse in prezentul raport de securitate, demonstrarea respectarii cerintelor Art. 10, HG 804/2007 privind controlul asupra pericolului de accident major in care sunt implicate substante Masuri tehnice propuse de titularul activitatii pentru imbunatatirea managementului securitatii VOLUMUL DE ANEXE

214

223

Anexa nr. 1 – Modelarea accidentelor Anexa nr. 2 - Analiza LOPA Anexa nr. 4 – Planse modelare scenarii Anexa nr. 5 - Lista INSTRUCłIUNI DE LUCRU, S.S.M., S.U. ŞI

PROTECłIA MEDIULUI

Anexa nr. 7 – Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac obiectul notificarii Seveso

Anexa nr. 8 – Schema simplificata a proceselor desfasurate pe amplasament

Anexa nr. 9 - Fise tehnice de securitate Anexa nr. 10 - Piese desenate



7

INTRODUCERE

Prezenta lucrare este Raportul de securitate modificat, respectiv Raportul de securitate editia 2, iulie 2013, revizia 0 din care s-au eliminat informatiile confidentiale si s-a intocmit conform art.14 alin.7 din HG 804/2007 cu modificarile ulterioare. Documentele : Raportul de securitate editia 2, iulie 2013, revizia 0, complet si Identificarea pericolelor: Metodologia Hazop , Metodologia Listei de verificare pot fi consultate de publicul interesat la sediul SC Viromet SA,aleea Uzinei nr.8, or. Victoria, jud.Brasov, Serviciul Tehnic, de luni pana vineri, intre orele 8-16. Prezenta lucrare reprezinta revizuirea Raportului de securitate pentru S.C.VIROMET S.A. - Victoria, editia 2 din iulie 2013, revizia 0. Lucrarea a fost intocmita tinand seama de prevederile HG nr.804/2007, cu modificarile si completarile ulterioare – privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase si de recomandarile unor ghiduri ghidului prezente pe site-urile Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Inspectoratului General pentru SituaŃii de Urgenta (Twinning Project RO/2002/IB/EN/02, Ghid pentru implementarea sistemului de management al securitatii in contextul directivelor SEVESO). In conformitate cu prevederile Art. 10 din H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate in scopul:

a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si ca au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului;

b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;

c) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major;

d) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente.



8

I. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI ASUPRA ORGANIZARII AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE

I.A. Politica de prevenire a accidentelor majore

În cadrul organizaŃiei S.C. VIROMET S.A. exista o politică de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate substanŃe periculoase, autorizată de către top-managementul organizaŃiei. Scopul politicii de prevenire a riscurilor majore si scopul Sistemului de management al securitatii este de a implementa in cadrul intreprinderii prevederile legale pentru a se preveni accidentele majore, iar in cazul producerii vreunui accident major, de a reusi, prin actiunile intreprinse, minimalizarea impactul si a amplitudinii acestora. Politica de prevenire a accidentelor majore este conceputa pe baza principiului actiunii preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel incat masurile tehnice de securitate, fezabile economic, sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului. Politica de prevenire a accidentelor majore este compatibilă cu politica generală din domeniul activităŃii organizaŃiei şi cu politicile altor ramuri de management, ca de pildă managementul calităŃii sau al mediului.

I.A.1. Obiective ce se doresc atinse in procesul de prevenire si control a accidentelor majore

Obiectivului global al politicii de prevenire a accidentelor majore la SC VIROMET SA este: protectia lucratorilor, populatiei si mediului: <<Declaratia privind politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase>>, cod PS-MI-02-F09

In conformitate cu H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase S.C. VIROMET S.A. adopta politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, cu scopul de a asigura apararea vietii si sanatatii angajatilor, protejarea mediului inconjurator si a valorilor materiale, pe timpul producerii unor situatii de urgenta si restabilirea rapida a starii de normalitate. S.C. VIROMET S.A. are implementat un sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale conform SR OHSAS 18001:2008, integrat in sistemul de management al societatii, care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru determinarea si implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore. Politica de prevenire a accidentelor majore este conceputa pe baza principiului actiunii preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel inca masurile tehnice de securitate, fezabile economic, sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului. Pentru realizarea politicii de prevenire a accidentelor majore se urmresc urmatoarele obiective:

- stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizatiei, prin fisele posturilor, manualul sistemului integrat de management, procedurile de sistem si in planurile de situatii de urgenta.

- Identificarea nevoilor de pregatire a acestui personal si asigurarea pregatirii lui;



9

- Implicarea anagajatilor si, unde este cazul, a subcontractantilor de pe amplasament;

- Identificarea si evaluarea pericolelor majore, care decurg din operarea normala si anormala si stabilirea masurilor de prevenire cu scopul de a proteja personalului propriu si al comunitatii locale si protejarea mediului;

- Planificarea pentru situatii de urgenta prin identificarea situatiilor de urgenta previzibile, prin anaiza sistematica, pregatirea, testarea si revizuirea planurilor de urgenta astfel incat sa raspunda unor astfel de situatii de urgenta si sa ofere pregatire specifica personalului implicat, inclusiv subcontractori;

- Monitorizarea performantei prin evaluarea continua a indeplinirii obiectivelor stabilite prin politica de prevenire a accidentelor majore si prin analiza sistemului de managemnt al sanatatii si securitatii ocupationale;

- Efectuarea sistematica a auditurilor interne/inspectii interne pentru prevenirea accidentelor cauzate de utilizarea substantelor periculoase, conform procedurilor.

Prin punereea in aplicare a acestei politici S.C. VIROMET S.A. se asigura ca ia toate masurile de prevenire a accidentelor majore, in vederea protejarii sanatatii angajatilor, populatiei civile si a mediului, cu respectarea legislatiei in vigoare. Aceasta politica, impreuna cu Sistemul de Management Calitate-Mediu-Sanatate si Securitate Ocupationala reprezinta un sistem viu, pe deplin sustinut de echipa de conducere si va fi revizuita anual sau ori de cate ori este necesar.

I.A.2. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major

Atingerea obiectivelor revine ca responsabilitate echipei manageriale (EM) care primeste asistenta de la diferiti directori/coordonatori de departamente. Sistemul de Management al Securitatii se bazeaza pe trei principii esentiale:

� Integrarea in activitatile comerciale, prin intermediul activitatilor de control si al responsabilitatilor trasate la toate nivelele si pentru toate aspectele, a activitatii cu importanta critica pentru Securitate, Sanatate si Protectia Mediului.

� Urmarirea factorilor de risc si a efectelor acestora in toate ariile de activitate si in activitatile critice din punct de vedere al probabilitatii de producere a accidentelor majore, prin Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE).

� Managementul calitatii care include totalitatea operatiilor de planificare, executare, verificare si monitorizare (prin ’actiune’ sau ’imbunatatire’) a activitatii pentru asigurarea functionarii unui sistem viabil de operare zilnica.

Structura Sistemului de management al Securitatii este prezentata in Figura alaturata, iar aspectele principale si elementele lor componente sunt prezentate in prezentul document. Figura I.A.2 - Modelul Sistemului de Management al Securitatii



10

Angajamentul conducerii

Poitica si obiective strategice

Analiza Management

Planificare si Proceduri

Procesul de Management de risc Hazard and Effects al riscurilor si efectelor

Audit

Organizare, Responsabilitati Resurse, Standarde si Doc.

Implementare

Actiuni Corective Imbunatatiri

Actiuni Corective

Actiuni Corective si imbunatatiri

Monitorizare

Atingerea obiectivelor se va realiza prin:

• respectarea prevederilor legislative, obtinerea avizelor, autorizatiilor, adoptarea sistemelor de management standardizate: Sistemul de Management de Mediu, Sistemul de Management al Calitãtii, Sistemul de Management a Sãnãtãtii si Securitãtii Ocupationale (Tabel I.A.1.1 Autorizari, licente si certificari)

• asigurarea securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice; • crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerintelor

securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate; • infiintarea, dezvoltarea si consolidarea structurilor cu rol in implementarea

prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

• asigurarea transparentei si informarii publice asupra politicii si actiunilor societatii in acest domeniu;

• stabilirea responsabilitatilor pe scara ierarhica; • instruirea si implicarea corespunzatoare a personalului; • Implicarea personalului în toate acŃiunile care au drept scop îmbunătăŃirea securităŃii

şi sănătăŃii în muncă Tabel I.A.2.1 Autorizari, licente si certificari: S.C. VIROMET S.A. Victoria detine urmatoarele autorizatii:



11

Autorizatie/ certificare

Numar Activitatea/ substanta autorizata Organisme emitente

Autorizatie Integrata de Mediu

SB 50 / 06.11.2006 Reactualiz. 21.11.2007, valabila pana in 21.11.2017

Instalatiile IPPC autorizate sunt : Sectia Metanol: - Instalatia Metanol IV si Instalatia

Metanol III; - Instalatia NG1000;

Sectia Rasini: - Instalatia Formol II, Formol II bis,

Formol III, Formol IV, Formol V; - Instalatii pentru fabricarea

rasinilor ureo-formaldehidice, tip URELIT;

- Instalatii pentru fabricarea rasinilor ureo-formaldehidice, tip ADEZIV din clasa E1;

- Instalatii PRECONDENSAT UF80, UF70;

- Instalatii pentru fabricarea rasinilor melaminice VIMEL;

- Instalatii pentru fabricare intaritori;

- Instalatii pentru fabricare metilal; - Instalatii pentru fabricare

hexametilentetramina; - Instalatie producere apa

amoniacala; - Instalatie producere

paraformaldehida; - Instalatie pentru fabricarea

esterilor metilici vegetali; Centrala termoelectrica (CET) Depozit de deseuri industriale nepericuloase (Batal) Activitati direct legate tehnic: - Receptia si depozitarea

materiilor prime (depozite materii prime lichide si solide);

- Depozite de produse finite; - Sector Mase Plastice; - Instalatii de microproductie; - Sectia Ape - Statia de epurare si

Sector Hidro; Activitati anexe : - Sector Electro-AMA; - Sector Mecanic Intretinere; - Sector transporturi; - Departament Calitate Mediu; - Activitati administrative; - Dispensar uzinal; - Serviciul intern de prevenire si

protectie.

ARPM Sibiu



12

Autorizatie Integrata de Mediu

SB 122 / 05.05.2011, valabila pana in 05.05.2021

Depozit Nou de deseuri industriale nepericuloase – Batal NOU, celula I

ARPM Sibiu

SB 58 / 14.03.2012 / valabilitate 14.02.2022

Captarea, tratarea si distributia apei in judetul Sibiu

ARPM Sibiu

333 / 17.12.2009 / valabilitate 17.12.2019

Atelier tamplarie,atelier cazangerie si atelier AMA,productie si distributia energiei termice

APM Brasov

157 / 02.04.2008 / valabilitate 02.04.2013; in procedura de reinoire

Comert cu ridicata al deseurilor industriale reciclabile

APM Brasov

256 / 15.09.2009 / valabilitate 15.09.2019

Colectarea si valorificarea deseurilor metalice reciclabile

APM Brasov

169 / 18.06.2012 / valabilitate 18.06.2022

Activitate de silvicultura si exploatare forestiera

APM Brasov

Autorizatie de Mediu

180/ 29.05.2013

Autorizatie privind gazele cu efect de sera pentru perioada 2013-2020, cu Anexa Plan de monitorizare si raportare intocmit si aprobat anual

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Autorizatia de Gospodarire a Apelor

71/ 25.03 2013 valabilitate pana la 01.03.2015

Depozit nou de deseuri industriale nepericuloase – Batal nou

Administratia Nationala „Apele Romane”


292 / 30.10.2007 revizuita 19.07.2013, valabilitate pana la 30. 10.2017

Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate pe ansamblul obiectivului

Directia Apelor Olt – Rm Valcea


250/ 15.11.2011 valabilitate pana la 15.11.2013

Monitorizare postinchidere depozit (Batal vechi)

Directia Apelor Olt – Rm Valcea

Autorizatie pentru operatiuni cu metale pretioase,aliaje ale acestora

0002491/ 03.08.2004 cu viza anuala

operatiuni cu metale pretioase,aliaje ale acestora

Autoritatea Nationala pt. Protectia Consumatorilor



13

Certificat privind Managementul Mediului, conform ISO 14001/2005, EN ISO 14001/2004

024M /28.09.2012 valabil 27.09.2015

Sistem de Management de Mediu

AEROQ Bucuresti

Certificat privind Managementului Calitatii, conform EN ISO 9001/2008

730 /28.09.2012 valabil 27.09.2015

Sistem de Management al Calitãtii

AEROQ Bucuresti

Certificat privind Managementului SSO, conform OHSAS 18001/2004

056 S / 28.09.2012 valabil 27.09.2015

Sistem de Management a Sãnãtãtii si Securitãtii Ocupationale

AEROQ Bucuresti

Certificat de conformitate si Licentã pt utilizarea certificatului

177/ 15.08.2005 valabil 12.09.2014

Conformitate produse : Metanol,Formaldehidã, Hexametilentetraminã, Paraformaldehidã

AEROQ Bucuresti

Certificat de conformitate si Licentã pt utilizarea certificatului

178/ 15.08.2005 valabil 12.09.2014

Conformitate adezivi KV 110 U, Adeziv G, Precond UF 80, Urelit R Urelit P, Urelit 115, Vimel M911

AEROQ Bucuresti

Certificat de agreare de tip nr.CERT-AT-amb-0141-10,Rev.0 omologare

POA 0102-07

Ambalaj tip butoi din material plastic 60 l pentru transport marfuri periculoase

Ministerul Economiei ,Comertului si Mediului de Afaceri -organism desemnat IPROCHIM Bucuresti

Atestat pentru conformitate fitosanitarã

Bv 022/ 10.11.2005 cu viza anuala

Pentru fabricarea ambalajelor din lemn

MAPDR

Licentã Nr.1774 / 18.05.2005 valabila 25 ani

Pentru producerea de energie electricã

ANRE

Licentã Nr.1775 / 18.05.2005 valabila 25 ani

Pentru producerea de energie termicã ANRE

Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este comunicata angajatilor cu scopul de a constientiza personalul asupra obligatiilor individuale care le revin in domeniul securitatii. Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este disponibila partilor interesate (grupuri sau indivizi interesati sau afectati de performanta de securitate a organizatiei).



14

► Ajustarea politicii de prevenire a accidentelor majore in functie de pericolele de accidente majore ale obiectivului, aplicarea, adoptarea si intretinerea sistemului de management al securitatii Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este analizata periodic pentru a se asigura ca ramane relevanta si adecvata organizatiei. Schimbarea este inevitabila, legislatia evolueaza, asteptarile societatii civile cresc. Prin urmare, politica de prevenire a accidentelor majore si sistemul de management al organizatiei trebuie sa fie analizate regulat pentru a se asigura ca raman in mod continuu adecvate si eficiente. S.C. VIROMET S.A. este constienta de necesitatea implementarii sistemului de management al securitatii, sa se conformeze acestuia si altor cerinte la care organizatia subscrie ( politicile de grup, propriile standarde sau specificatii ale organizatiei sau coduri de bune practici la care organizatia subscrie). In vederea realizarii obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase managementul S.C. VIROMET S.A. are obligatia sa se asigure ca sunt disponibile resurse pentru intretinerea unui loc de munca sigur, inclusiv pentru asigurarea de echipamente, resurse umane, expertiza si instruire. ► Resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a accidentelor majore Resurse financiare prevazute in urma analizelor periodice la cel mai inalt nivel de conducere a societatii a problemelor de securitate ale instalatiilor. I.B. Sistemul de management al securitatii

I.B.1. Organizare si personal

Activitatea societatii se desfasoara pe o platforma predominant industriala care face parte din intravilanul orasului Victoria, situata la cca. 2 km sud de oras, la limita vestica a judetului Brasov. Capitalul uman al societatii consta intr-un numar de aproximativ 500 de angajati, care isi desfasoara activitatea in cadrul acestei locatii. Sistemul de management al Securitatii al VIROMET se aplica la toate nivele de activitate operationala si de conducere in cadrul VIROMET. Acesta include si activitatile desfasurate de contractorii care opereaza pe baza de contract cu VIROMET. Reprezentantilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea conditiilor care sa inlesneasca operarea eficienta a managementului sistemului securitatii. Reprezentantilor conducerii care supervizeaza activitatea de teren, precum si managerilor responsabili cu activitatile de „nivel critic”, le revine responsabilitatea de a asigura reducerea numarului de situatii de risc. Directorului General al companiei ii revine intreaga raspundere in ceea ce priveste Sistemul de Management al securitatii, iar implementarea acestui sistem reprezinta o responsabilitate esentiala a Directorului General. Structura de interconectare a intalnirilor pe teme de securitate asigura eficienta transmiterii atat pe verticala, cat si pe orizontala a informatiilor, de la reprezentantii conducerii catre angajati si invers, prin feedback-ul provenit de la acestia.



15

Pe langa aceasta, buletinele interne, informarile, inregistrarile video, afiseIe sunt valorificate pentru a constientiza importanta prevenirii accidentelor majore si pentru a mentine la nivel inalt calitatea activitatii de prevenire.

Figura I.B.1 - Structura intalnirilor pe teme de securitate

DIRECTORUL GENERAL

MANAGERUL DE SECURITATE

COMITET DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Frecventa: 1/trimestru sau oricand este necesar

Sedintele de lucru SSM/SU

Frecventa: 1/luna sau oricand este

Instruiri periodice si instruiri specifice locului de munca

Frecventa conform graficului specific sau oroicand este necesare.

Controlul medical periodic

Conform graficului anual



16

Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore In cadrul Viromet identificarea riscurilor se face conform urmatoarelor proceduri operationale: - Cod PO-MI-65 Editie 1 Revizia 0/22.04.2013 “INTERVENTIA IN SITUATII DE

URGENTA SPECIFICE FIECAREI INSTALATII”; - Cod PO-MI-63 Editie 1 Revizia 0/17.04.2013 “METODOLOGIE DE IDENTIFICARE SI

ANALIZA A RISCURILOR INDUSTRIALE CE IMPLICĂ SUBSTANłE PERICULOASE”;

- Cod PO-MI-64 Editie 1 Revizia 0/19.04.2013 “MODUL DE ANALIZA A RISCURILOR INDUSTRIALE LA SCHIMBARILE PROPUSE”;

- Cod PO-MI-66 Editie 1 Revizia 0/25.04.2013 “METODOLOGIE DE INVESTIGARE A AVARIILOR / ACCIDENTELOR”.

Structura organizatorica a VIROMET si organizarea sistemului de management al securitatii au fost prezentate in sectiunea anterioara. Responsabilitatile personalului VIROMET sunt prezentate in cele ce urmeaza: Directorul General desemneaza prin decizie colectivul de lucru pentru evaluarea riscurilor / CE. Director Tehnic - Productie Directorul Tehnic – Productie este numit prin decizie a directorului general reprezentantul managementului pentru securitate si sanatate ocupationala, responsabil cu managementul situatiilor de urgenta si a activitatii de prevenire a producerii accidentelor majore in cadrul VIROMET. Acesta este responsabil pentru stabilirea politicilor de prevenire a producerii de accidente majore pentru dezvoltarea organizatiei si asigurarea resurselor solicitate de procesul de implementare a acestor politici. Acesta este responsabil pentru sanatatea si siguranta tuturor membrilor personalului VIROMET, a clientilor si a celorlalte parti implicate, care pot fi afectati de modul de desfasurare a activitatii si sunt responsabili pentru acordarea atentiei cuvenite privind protectia mediului inconjurator in toate activitatile desfasurate.

Responsabilitatile specifice se refera la: � Colaborarea, la solicitare, in pregatirea Evaluarilor de Risc de producere a

accidentelor majore pentru operatiunile si locatiile cu „nivel critic”; � Stabilirea modului de organizare si a controalelor pentru a se asigura ca toate

activitatile se desfasoara in concordanta cu politica SM de securitate; � Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si

angajamentul privind prevenirea producerii accidentelor majore al personalului din subordine

� Asigurarea ca deciziile referitoare la actiunile de prevenire a producerii accidentelor majore si modul de organizare privind situatiile de risc sunt tratate cu aceeasi importanta ca si alte activitati critice ale companiei;

� Asigurarea resurselor necesare privind respectarea politicii si atingerea obiectivelor de prevenire a producerii accidentelor majore;



17

� Formularea si adoptarea unor metode, proceduri si practici de lucru de siguranta si protejare a mediului inconjurator in concordanta cu standardele VIROMET si cu prevederile legale aplicabile;

� Mentinerea in buna stare, din punct de vedere tehnic, a activelor corporale; � Asigurarea ca responsabilitatile membrilor personalului din subordine si a

contractorilor cu care colaboreaza sunt clar definite; � Stabilirea obiectivelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale

departamentului in concordanta cu obiectivele de securitate la nivel de companie; � Monitorizarea performantelor inregistrate in cadrul departamentului in raport cu

obiectivele de securitate si a performantelor directorilor executivi in raport cu sarcinile trasate la nivel departamental;

� Stabilirea de sarcini si obiective individuale privind prevenirea producerii accidentelor majore si monitorizarea performantei fiecarui angajat si contractor privind aceste obiective cu ajutorul evaluarilor de personal si a procedurilor de analiza a contractorilor;

� Pregatirea si/sau implementarea planurilor anuale de prevenire a producerii accidentelor majore;

� Participarea la sesiunile de audit si analiza. Sef Serviciu Tehnic-Productie are urmatoarele atributii:

• Identifica pericolele si potentialele riscuri asociate cu procese sau operatii, înca din faza de tema de proiectare/cercetare si/sau documentatie de proiectare/cercetare.

• Convoaca CTE pentru analizarea documentatiei de proiectare/cercetare. • Convoaca CE pentru actualizarea evaluarii riscurilor, a planului de urgentă internă si a

raportului de securitate, conform procedurii cod PO-MI-63 si reglementarilor. Sefii de sectie/compartiment fac parte din CE. Acestia joaca un rol important ca veriga de legatura intre reprezentantii managementului superior si angajati. Responsabilitatile acestora includ:

� Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si angajamentul personalului din subordine;

� Reprezentarea angajatilor din subordine in comitetele de prevenire a producerii accidentelor majore;

� Incurajarea prezentarii opiniilor angajatilor din subordine si informarea managementului privind aceste opinii, in cadrul sedintelor;

� Participarea la sesiunile de audit si analiza; � Acordarea de asistenta in dezvoltarea si desfasurarea activitatilor privind Evaluarile

de risc privind producerea accidentelor majore; � Promovarea si implementarea actiunilor de prevenire la nivelul statiilor de imbuteliere

si a terminalelor de incarcare si transport. Din CE mai fac parte: - Sef SIPP; - Sef SPSU; - Sef Birou Protectia mediului.



18

Membrii personalului Tuturor angajatilor companiei le revine responsabilitatea de a coopera in vederea

implementarii politicilor si planurilor de prevenire a producerii de accidente majore. Acestia

sunt solicitati in vederea participarii active in ceea ce priveste dezvoltarea si mentinerea securitatii in cadrul locatiilor in care isi desfasoara activitatea si in cadrul operatiunilor la care participa. Acestia vor fi incurajati in vederea participarii active privind controlul sigurantei si a activitatii de monitorizare si raportare privind incidente potentiale.

Contractorii si angajatii acestora Tuturor contractorilor si angajatilor acestora le revine responsabilitatea cooperarii depline in ceea ce priveste implementarea politicilor si planurilor de actiune de prevenire a producerii accidentelor majore, in acelasi mod ca si angajatilor VIROMET. Termenul „contractor” defineste terti sau reprezentanti VIROMET din afara organizatiei. In cazul celor din urma, contractul de colaborare al acestora se refera la serviciile oferite companiei VIROMET, e.g. – activitati de securitate, activitati operationale.

Responsabilii de contracte La toate nivelele activitatii comerciale, responsabilii de contracte sunt solicitati sa asigure ca toti contractorii si angajatii acestora respecta cerintele privind sistemul de management al securitatii. Initiatorul contractului este responsabil in fata companiei privind stipularea clauzelor de securitate in contract pentru activitatile subcontractate si pentru:

� Numirea, in forma scrisa, a unui detinator competent de contract; � Numirea, in forma scrisa, a unor reprezentanti competenti ai companiei privind

urmarirea contractelor; � Asigurarea resurselor privind atingerea standardelor de securitate solicitate; � Aprobarea, in forma scrisa, a programului de monitorizare a securitatii a Detinatorului

contractului; � Derularea de sesiuni periodice de audit si analiza a activitatii de gestionare a

contractelor, in vederea evaluarii derularii acestei activitati in concordanta cu procedura stabilita in acest sens.

Detinatorul contractului este responsabil in fata initiatorului contractului privind gestionarea aspectelor referitoare la prevenirea producerii accidentelor majore stipulate in contract si pentru derularea urmatoarelor activitati:

� Derularea procesului de evaluare a riscurilor activitatii contractorului; � Mentinerea evidentei contractorilor aprobati care inregistreaza performante ridicate

privind prevenirea producerii accidentelor majore; � Identificarea si evaluarea situatiilor de risc pe care le implica activitatile pentru care s-

a incheiat contractul; � Initierea si implementarea programului de monitorizare, prevenirea producerii

accidentelor majore; � Autorizarea contactorului pentru derularea activitatilor comerciale in diferite faze ale

desfasurarii lucrarilor (in cazul unui proiect de amploare sau a activitatilor care implica situatii cu grad ridicat de risc);

� Aplicarea de sanctiuni in cazul devierii de la planul stabilit de masuri privind prevenirea producerii accidentelor majore;

� Intocmirea de rapoarte de analiza a contractelor;



19

� Monitorizarea performantelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale contractorului in cadrul analizelor KPls.

► Informarea personalului cu privire la riscurile existente pe amplasament In cadrul societatii se distribuie pe compartimente/sectii urmatoarele documente: - fisa cu date de securitate pentru substantele si preparatele periculoase

utilizate/produse; - un extras al rezultatului evaluarii riscurilor identificate; - un extras din planul de urgenta interna diferentiat pe functii, posturi, sarcini pe timpul

urgentelor;

► Identificarea nevoilor de pregatire a personalului si oferirea pregatirii necesare Atribuirea responsabilitatilor se face pe baza deciziilor conducerii societatii, in functie de pregatirea profesionala a personalului si de cerintele legale. Atributiile sunt trecute in fisa postului. Persoanelor cu responsabilitati in cadrul compartimentului de prevenire li se faciliteaza frecventarea cursurilor necesare. In cadrul S.C. VIROMET S.A. instruirea personalului din cadrul SPSU se realizeaza conform PLANULULUI DE PREGĂTIRE ÎN DOMENIUL SITUAłIILOR DE URGENłĂ - plan anual, avizat de catre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de urgenta Brasov, care cuprinde urmatoarele: o Obiectivele pregătirii în domeniul SituaŃiilor de UrgenŃă o Organizarea pregătirii în domeniul SituaŃiilor de UrgenŃă o Planificarea pregătirii pe niveluri de competenŃă, structuri funcŃionale şi categorii de

personal o EvidenŃa participării la activităŃi de pregătire o Planificarea pregătirii în domeniul SituaŃiilor de UrgenŃă prin aplicaŃii, exerciŃii,

concursuri de specialitate o Temele obligatorii privind pregătirea Serviciilor Publice Voluntare şi Serviciilor Private

pentru SituaŃii de UrgenŃă o EvidenŃa şi evaluarea pregătirii o Asigurarea logistică şi financiară

Obiectivele pregatirii în domeniul Situatiilor de Urgenta constau in : Obiective generale

• cunoasterea legislatiei în domeniul situatiilor de urgenta; • cunoasterea tipurilor de dezastre potentiale pe teritoriul României; • cunoasterea si însusirea modului de actiune în vederea asigurarii protectiei

cetatenilor, bunurilor materiale si a mediului precum si a prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;

• urmarirea calitatii si evaluarea pregatirii pentru situatii de urgenta. Obiective specifice

• cunoasterea tipurilor si caracteristicilor dezastrelor potentiale de pe teritoriul zonei de responsabilitate

• cunoasterea regulilor de comportare în diferite situatii de urgenta • cunoasterea semnalelor de alarmare



20

• cunoasterea procedurilor de protectie prin adapostire si evacuare pe teritoriul zonei de responsabilitate

• antrenarea structurilor voluntare si private pentru Situatii de Urgenta de la localitati, institutii si operatori economici pentru interventie

• cunoasterea mijloacelor tehnice din organica si antrenarea personalului în utilizarea cestora la interventii

• cunoasterea procedurilor de prim-ajutor si salvare în situatii de urgenta • folosirea mijloacelor de protectie individuala de protectie • însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii

si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenta la locul de munca • participarea la pregatirea pentru situatii de urgenta

Organizarea pregatirii în domeniul Situatiilor de Urgenta Pregatirea în domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza anual pe niveluri de competenta, structuri functionale si pe categorii de personal, fiind structurata astfel:

• Pregatirea membrilor celulei pentru situatii de urgenta si centrelor operative , a inspectorilor si personalului de specialitate cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor si protectiei civile, precum si a personalului serviciului privat pentru situatii de urgenta ;

• Pregatirea salariatilor. Pregatirea personalului nominalizat se va executa prin instructaje, antrenamente de specialitate, aplicatii, organizate la nivelul societatii. Toti cei care viziteaza amplasamentul, precum si personalul subcontractant este informat despre riscul din amplasament, conform Procedura operationala Cod PO-MI-11-Controlul Contractantilor, prin elaborarea urmatoarele documente:

• Conventie de SSO, mediu si SU anexata la contract, cod PO-MI-11-F01; • Fisa pentru instructaj colectiv general, cod PS-MI-06-F14;

I.B.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care rezulta din

operarea normala si anormala I.B.2.1. Identificarea proceselor si substantelor periculoase, definirea criteriilor si cerintelor de securitate Procesele periculoase de pe amplasament au fost identificate in variantele anterioare ale Raportului de securitate. In prezenta editiei au fost actualizate datele in conformitate cu Notificarea revizuita. In cadrul amplasamentului exista un sistem de actualizare a informatiilor privind caracteristicile substantelor periculoase. Fisele cu date de securitate proprii au fost intocmite in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH)/Regulamentul(CE) nr. 1272/2008(CPL)/Regulamentul (CE)nr. 453/2010. S-au cerut furnizorilor fise cu date de securitate actualizate conform prevederilor legislative. Siguranta echipamentelor



21

Societatea detine urmatoarele proceduri operaŃionale: Cod PO-MI-09 – Activitatea de control instalaŃii Cod PO-MI-37 – Activitatea de planificare, urmărire şi execuŃie a reparaŃiilor pentru mijloacele fixe. I.B.2.2. Identificarea accidentelor potentiale si analiza de securitate Pentru identificarea si evaluarea evenimentelor periculoase sunt utilizate: ● Cunostinte si actualizari regulate ale informatiilor de baza incluzand si date privind experienta operationala Procedurile operationale, Instructiunile de lucru SSM, SU si protectia mediului pentru fiecare loc de munca, au in vedere identificarea posibilelor accidente si modul de rezolvare a situatiilor aparute sau de limitare a condecintelor unor evenimente datorita unei functionari anormale (cadere utilitati, esec al unor etansari, fisuri de conducte). I.B.2.3. OPERAREA NORMALA Desfăşurarea proceselor de fabricaŃie se monitorizează conform programelor tehnologice de control ale produselor prin măsurări continue ai parametrilor şi inspecŃii regulate efectuate de persoanele responsabile din întreprindere (compartimentul prevenire). Abaterile de la desfăşurarea corespunzătoare a procesului vor fi consemnate şi analizate. La intervale regulate, au loc discuŃii în care se abordează problemele curente privind siguranŃa. În plus, au loc regulat convorbiri şi inspecŃii în unităŃile organizatorice respective. Pe lângă subiectele de discuŃie generale, se au în vedere aici şi chestiuni legate de protecŃia sănătăŃii, siguranŃă, paza contra incendiilor şi protecŃia mediului. Noile instrucŃiuni de exploatare, respectiv cele modificate, sunt aduse la cunoştinŃă tuturor angajaŃilor prin instructaje şi pot fi oricând consultate. Determinarea abaterilor de la funcŃionarea normală, respectiv a defecŃiunilor apărute în cadrul acesteia, precum şi stabilirea tuturor măsurilor necesare pentru revenirea la funcŃionarea normală şi limitarea efectelor avariilor, sunt realizate în analiza pericolelor. În prezent la nivel de fabrica, au loc evaluările de riscuri la toate locurile de munca, după sistemul existent. La nivel de fabrica exista implementata instrucŃiunea Pregatirea pentru situatiile de urgenta,care reglementează masurile tehnice, organizatorice, de securitate şi protecŃia mediului. PREVEDERI GENERALE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE

a). Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor tehnologice cu

instalatii, dispozitive si aparate de protectie colectiva: In acest sens :

• Conductele prin care circula fluide sub presiune sau care pot provoca arsuri (abur, acizi, baze) sunt prevazute cu aparatori de protectie la imbinari;

• Conductele prin care se vehiculeaza fluide fierbinti sunt izolate termic; • Conductele prin care se vehiculeaza fluide inflamabile sunt prevazute cu

punti echipotentiale la imbinarile prin flanse;



22

• Utilajele actionate electric sunt prevazute cu legatura la pamantare si este asigurata efectuarea verificarii periodice a prizelor de pamantare de catre sectia Electro;

� Toate organele in miscare ale masinilor si utilajelor sunt prevazute cu aparatori de protectie;

� Pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile sunt de constructie antiexploziva, iar cele pentru lichide corosive sunt confectionate din materiale anticorosive specifice;

� Utilajele, aparatele si instalatiile sunt dotate cu aparatura de masura si control care sunt supuse verificarii periodice;

� Pe teritoriul societatii fumatul si focul deschis sunt interzise. Fumatul este permis numai in locurile special amenajate si marcate in acest sens;

� Instalatiile unde sunt posibile degajari accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf) sunt dotate cu sisteme de ventilatie sau de absorbtie locala;

� Pentru toate locurile de munca sunt intocmite si afisate instructiuni de lucru, protectia muncii, protectia mediului si SU care cuprind modul de lucru corect si nepericulos de executare pentru fiecare operatie, manevra, manipulare, control, factorii de risc si masurile de prevenire etc., astfel incat sa se elimine pe cat posibil accidentele de munca si/ sau imbolnavirile profesionale;

b). Protectia individuala – se realizeaza prin folosirea echipamentului individual de

protectie, care insumeaza totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care le poarta muncitorul in timpul lucrului. in acest sens, in conformitate cu legislatia in vigoare si in functie de factorii de risc de de la fiecare loc de munca s-a intocmit Normativul Intern de acordare a echipamentului de protectie si de lucru.

In acest sens : � Pentru operatii curente echipamentul este format din: casca de protectie,

ochelari de protectie etansi, salopeta de lucru, manusi, cizme sau bocanci, masca contra gazelor cu cartus filtrant coresponzator.

� Pentru interventii in caz de avarii in cadrul societatii exista 6 aparate izolante autonome (cu aer comprimat), masti cu furtun de aductiune in fiecare sectie si costume izolante. Conducerea S.C.VIROMET S.A asigura pregatirea teoretica si practica a intregului personal al unitatii prin organizarea si participarea la cursuri de specialitate, de securitate si sanatate in munca si de protectie civila. In functie de particularitatile fiecarui sector de activitate mentionate in “Fisa de evaluare a riscurilor”, la fiecare loc de munca se acorda sortimentele de echipament individual de protectie specifice, care pot diminua sau elimina riscurile (conf. H.G. 1408/2006)

c). Pregatirea practica a personalului societatii se face prin simulari a unor posibile accidente. in acest sens se intocmeste anual un program care cuprinde scenarii pentru fiecare tip de eveniment in care sunt implicate substante periculoase, cu o frecventa de cel putin o data pe an. La aceste simulari participa toti angajatii societatii impreuna cu logistica din dotare si asistenta medicala. Simularile, care au la baza scenarii ale unor eventuale incidente care pot afecta teritoriul din afara amplasamentului, se fac in colaborare cu Celulele pentru situatii de urgenta ale riveranilor si cu fortele de interventie externe.



23

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE A. Instalatii pentru producerea metanolului La exploatarea instalatiilor tehnologice de producere a alcoolului metilic (instalatia de cracare a gazului metan, sinteza metanolului, distilarea metanolului, depozite si rampe), se vor respecta cu strictete instructiunile de lucru a fiecarei instalatii, tinandu-se cont ca avariile sau accidentele tehnice pot duce la incendii si explozii cu pierderi umane si materiale. Factorii determinanti sunt urmatorii:

� existenta unor cantitati mari de gaz metan, gaz de cracare cu un procent mare de H2, metanol brut si metanol pur;

� caracteristicile metanolului in ceea ce priveste autoaprindera si arderea acestuia, precum si formarea, in anumite conditii de amestecuri explozive cu aerul;

� utilizarea de presiuni si temperaturi ridicate; � in instalatie este interzis folosirea focului deschis;la cuptor si cazan Kellog

arderea are loc in focar(sistem inchis); � pericolul potential de avarii datorita periculozitatii substantelor cu care se

lucreaza; � descarcarile electrice atmosferice, precum si electricitatea statica care pot

constitui surse de explozii sau incendii. Oprirea si repararea, precum si reviziile tehnice ale instalatiilor si depozitelor, se executa doar in baza planurilor de reparatii intocmite pentru instalatie de catre sefii de sectie si aprobate de catre conducerea societatii. Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor tehnologice incomplete, neverificate, nereparate total si neaprobate conform normativelor in vigoare in timpul opririi instalatiilor pentru revizie si reparatie. Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor tehnologice fara functionarea instalatiei de interblocare la parametrii functionali, a conductelor de abur pentru stins incendii, precum si fara intreg inventarul pentru stins incendiul de pe platforma instalatiei respective, inclusiv instalatiile de alarmare si anuntare a incendiului. La aparatele si utilajele tehnologice fierbinti, nu se folosesc stingatoare cu spuma, cu dioxid de carbon; se va folosi pulberi cu gaz inert. Este interzisa stingerea cu apa, abur sau cu spuma chimica la aparatele si instalatiile electrice. In aceste cazuri se vor utiliza numai stingatoare cu dioxid de carbon sau pulberi si CO2. Inundarea cu abur a spatiilor de deasupra arzatoarelor se va utiliza pentru protectia arzatoarelor, conductelor si instalatiilor din partea superioara a cuptorului de cracare. In timpul functionarii instalatiilor, trebuie controlat daca nu sunt scapari de gaze, vapori sau produse inflamabile lichide prin diferite defectiuni (fisuri, pori, coroziuni) sau prin neetanseitati la imbinari. Se va interveni imediat pentru remedierea defectiunilor respective, la nevoie trecandu-se la oprirea instalatiei tehnologice, pentru prevenirea incendiilor si exploziilor. In instalatiile in care se pot produce accidental scapari de gaze, vapori sau lichide combustibile datorita neetanseitatilor, defectiunilor si avariilor diferite, sunt obligatorii urmatoarele masuri:

� pentru manipularea vanelor, a robinetelor se vor folosi numai carlige din material neferos;



24

� personalul muncitor de exploatare nu va folosi incaltaminte cu potcoava, cuie de fier, blacheuri pentru evitarea producerii scanteilor;

� instalatiile electrice vor fi de tip antiexploziv; ele vor respecta NP 099/2004 pentru instalatiile electrice in mediu cu pericol de explozie si incendiu;

� este interzisa folosirea sculelor care pot produce scantei; � lucrarile cu foc pe platforma instalatiilor in functiune sau oprite pentru revizie se

vor face numai pe baza unui permis de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in permisul de lucru.

� imbracaminte si echipament de protectie corespunzatoare. La opririle normale, la cele de avarie, ca si la cele pentru revizia generala se va respecta strict planul stabilit pentru aceste lucrari, precum si instructiunile de oprire respective, acordandu-se o mare atentie evacuarii gazelor la facla, verificarii si repunerii in buna stare de functionare a instalatiilor de interblocare si alarmare a depasirii parametrilor interblocati. Fiecare instalatie tehnologica principala sau auxiliara trebuie sa aiba regulament de fabricatie corelat permanent cu orice modificare in instalatie sau in tehnologie, instructiuni de lucru si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor actualizate. De asemenea, toate utilajele vor avea cartea tehnica intocmita de institutul de proiectare de specialitate in conformitate cu normele ISCIR in vigoare. In timpul reparatiilor capitale, se vor executa controale si masuratori pentru verificarea subtierii peretilor tevilor din cuptoare si a peretilor utilajelor si conductelor din instalatii, retele de conducte etc.(control nedistructiv – ultrasonic). Pentru lucrarile ce prezinta pericol de incendiu si care se executa permanent in ateliere mecanice, ateliere electrice, ateliere A.M.A. si laboratoare etc., se vor respecta instructiunile specifice lucrarii si locului unde se executa. Inainte de punerea in functiune a unei instalatii tehnologice sau auxiliare, se vor verifica in mod obligatoriu:

• starea armaturilor de siguranta; • starea aparatelor de masura si control; • stare aparatelor de interblocare; • starea instalatiilor, utilajelor si aparatelor de stins incendiu de pe platforma

instalatiei; • nivelul de azot pur in vasul de stocaj si al azotului de serviciu; • verificarea faclei si a traseelor spre facla; • aprinderea flacarii de veghe de la facla.

A.1. Instalatii de reformare a gazului metan Inainte de punerea in functiune a instalatiei de cracare, se vor verifica urmatoarele:

* starea armaturilor de siguranta; * starea aparatelor de masura si control; * starea aparatelor de interblocare; * starea de functionare a dispozitivelor si aparatelor de stins incendiu pe

platforma instalatiei; Pentru evitarea exploziilor, se va preveni formare de amestecuri explozive de gaz metan in amestec cu aerul in aparate, conducte etc., prin suflare cu azot. Aprinderea arzatoarelor la instalatia de reformare a gazului metan nu este permisa pana ce nu se asigura:



25

• existenta circulatiei de gaz inert prin tuburile de cracare (pentru protejarea hibrizilor);

• vacuum corespunzator in focar; • analiza in focar.

Pentru evitarea exploziilor ce pot fi provocate de hidrogen in amestec cu aerul (limita de explozie: 4,1 – 75 %), partea de recuperare a caldurii din gazul cracat va fi suflat si inertizat cu azot. Suflarea se va face prin purjare la facla instalatiei. La pornirea instalatiei, este interzisa suflarea cu aer a conductelor de gaz metan, a aparatelor, conductelor de gaz de sinteza etc. Toata instalatia de cracare va fi pusa sub perna de azot la pornire. La oprirea instalatiei, aparatele si conductele care lucreaza cu gaze combustibile vor fi golite de continut prin purjare cu azot inainte de a se permite patrunderea aerului in echipamentul respectiv. La opririle normale sau de avarie, se va urmari si verifica inchiderea hidrogenului de injectie la deoxigenator pentru inlaturarea fenomenului de explozie si incendiu. Se interzice suntarea sau scoaterea din functiune a instalatiei de interblocare (in afara perioadelor de pornire), conform prevederilor instructiunilor de lucru. In caz de incendiu, echipele pentru stingerea incendiului din schimb vor interveni cu mijloacele locale din dotare pentru prima interventie si vor anunta Dispeceratul societatii. Se vor aplica intocmai instructiunile de lucru, prevederile din regulamentul de fabricatie si, dupa caz, masurile din planul de aparare stabilite pentru incendiu. A.2. Instalatii de compresie – sinteza metanolului In instalatia de sinteza, se vehiculeaza si se prelucreaza mari cantitati de gaz de sinteza care este inflamabil si exploziv. Fabricarea gazului de sinteza se face in instalatia de cracare a gazului metan in prezenta vaporilor de apa la temperatura de 800 - 830°C si la presiune de 18 atm. Pentru asigurarea securitatii instalatiei si personalului, se vor respecta parametrii de baza pentru fiecare utilaj sau circuit tehnologic: presiune, temperatura, compozitia gazului de sinteza conform regulamentului de fabricatie. Pentru functionarea in siguranta a Instalatiei se vor respecta urmatoarele:

• Lucrarile cu foc deschis sunt interzise in apropierea instalatiei de sinteza a metanolului.

• Nu se permite functionarea instalatiei cu neetanseitati pe linia gazului sau a metanolului.

• Scurgerile accidentale de metanol vor fi diluate cu apa, pana la un continut sub 10 % metanol.

• Circulatia autovehiculelor si a mijloacelor de transport intern ce nu sunt in constructie antiex sau care nu sunt prevazute cu dispozitive antiexplozive este interzisa in zona instalatiei de sinteza.

• La lucrarile de revizii si reparatii, se vor utiliza numai scule antiscantei. Instalatia este dotata cu aparate detectoare fixe si portative pentru gaze explozive. Sunt amplasate in interiorul instalatiei, inclusiv in instalatiile de compresie, detectoare fixe pentru controlul permanent al oxidului de carbon in aer care, la depasirea unei valori de 30mg/m3, declanseaza o alarma speciala optica si acustica in hala de compresie sinteza. Esaparile gazelor din instalatie se fac la cosurile de evacuare prevazute cu cap de ardere, sisteme de inchidere hidraulica sau site moleculare.



26

Partea inferioara a scheletului metalic de sustinere a utilajelor principale va fi protejata cu beton refractar. Inainte de pornirea compresoarelor, se va verifica uleiul de ungere, etansare si comanda (dupa caz), in conformitate cu instructiunile de exploatare ale masinii. La introducerea gazului in compresor, se purjeaza intreg traseul pana la compresor, apoi si compresorul ca atare, pentru inlaturarea total a oxigenului, precum si a eventualului condens format. Toate aparatele de masura si control si dispozitivele de siguranta ale compresoarelor vor fi in perfecta stare de functionare. Se vor respecta cu strictete parametrii de lucru ai compresoarelor in conformitate cu instructiunile de functionare ale firmei furnizoare si cu regulamentul de fabricatie pentru fiecare tip de compresor (rotativ sau cu piston). Utilajele sunt legate la pamant, iar circuitele tehnologice sunt prevazute la imbinari cu punti echipotentiale pentru asigurarea continuitatii descarcarii electricitatii statice. Instalatiile de alarmare, dispozitivele de interblocare, utilajele si materialele pentru stingerea incendiilor vor fi mentinute in permanenta in stare de functionare normala. In caz de incendiu, echipa de prima interventie pentru stingerea incendiilor va interveni cu mijloacele din dotare si va anunta formatia civila de pompieri a societatii. Interventia va fi operata in conformitate cu regulamentul de fabricatie, instructiunile de lucru, instructiunile de prevenire incendii. Pentru prima interventie, se vor folosi cu precadere stingatoarele cu pulbere Florex si dioxid de carbon. Pentru prevenirea extinderii incendiului, se vor alarma conducerile instalatiilor vecine zonei incendiate, pentru a lua masuri de autoaparare impotriva incendiului. A.3. Instalatii de distilare a metanolului Operarea instalatiei de distilare se va face conform instructiunilor de lucru si a regulamentului de fabricatie. Toate utilajele vor fi legate la pamant; de asemenea, toate imbinarile vor fi prevazute cu punti echipotentiale. Utilajele care sunt sub control ISCIR vor fi verificate si exploatate in conformitate cu prevederile ISCIR. Nu este permisa punerea in functiune a instalatiei fara verificarea amanuntita a acesteia in ceea ce priveste:

� starea utilajelor tehnologice; � starea aparatelor de masura si control; � starea etansarilor; � asigurarea pernei de azot.

Interventiile, reparatiile capitale, reviziile se vor executa dupa un plan intocmit in acest scop. Interventia la coloana de distilare se va face numai dupa inertizarea totala cu azot si spalare. Deschiderea manlocurilor se va face de sus in jos. Este interzisa desfacerea legaturilor de scurgere a sticlelor de nivel care contin produsi inflamabili La opririle accidentale sau la oprirea alimentarii coloanei de distilare, se va inchide aburul din blaza de distilare pentru evitarea suprapresiunii. In cazul opririi procesului tehnologic, pentru a se impiedica patrunderea aerului in coloana de distilare, se va asigura si mentine o presiune de azot.



27

Nu se admit scurgeri necontrolate de metanol care pot genera incendii. In zona in care au avut loc scurgeri de metanol, alcooli superiori etc., se va spala energic cu apa din abundenta.

A.4. Stocare Temperatura metanolului pur, la iesirea din instalatia de distilare nu va depasi 39°C (datorita volatilitatii ridicate a acestuia). Pentru evitarea acumularii de sarcini electrostatice prin vehicularea metanolului prin conducte, motorul pompei, rezervoarele etc. trebuie sa fie legate la pamant, iar rezistenta totala a dispozitivului sa nu depaseasca 4 ohmi. Flansele sunt prevazute cu punti echipotentiale pentru scurgerea electricitatii statice. Nu se vor intercala portiuni de conducte din plastic sau cauciuc. Nu se admite depozitarea temporara in sectii, in instalatii, in utilaje improvizate a metanolului, ci numai in depozite special amenajate in acest scop. Este interzisa agitarea sau omogenizarea in rezervoare (sau alte vase) a metanolului prin amestecare sau agitare cu aer, gaze, abur. Omogenizarea se face numai prin recirculare. Lucrarile cu foc deschis sau fumatul sunt permise decat numai pe baza unui permis de lucru cu foc si luarea masurilor necesare .

A.5. Depozitarea – Expeditia Depozitarea: Rezervoarele pentru metanol, produs finit sau intermediar, sunt amplasate in interiorul unui dig betonat sau de pamant care asigura volumul de captare echivalent cu capacitatea celui mai mare rezervor pentru cazul unor avarii cu pierderi de metanol. Conductele de intrare si iesire metanol in rezervoare trec pe deasupra digului de imprejmuire, iar in cazul exceptional al trecerii prin dig, se asigura o etanseitate corespunzatoare. Pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice si a apelor de racire, exista prevazuta o canalizare in interiorul depozitului, care este prevazuta cu un camin exterior incintei indiguite la care exista posibilitatea izolarii prin vana, in cazul avarieirii rezervoarelor. Rezervoarele sunt dotate cu parasolar, supape de respiratie, gaz inert si sunt prevazute cu site retinatoare de flacari tip “Kitto”. Fiecare rezervor este prevazut cu conducte deversoare de spuma chimica rezistente la alcool, pentru cazul aparitiei incendiului, legate de o statie fixa de generare spuma aflata in exteriorul depozitului. Rezervoarele sunt dotate cu instalatii de apa pentru racire. Rezervoarele si conductele aferente sunt legate la o centura de impamantare cu o rezistenta de maximum 4 ohmi. Zona rezervoarelor este ingradita cu un gard de sarma si poarta inchisa, pentru a nu permite accesul persoanelor straine in depozit. In zona rezervoarelor, se mentine ordine si curtenie, fiind interzisa depozitarea materialelor. Se vor pastra in perfecta stare de functionare mijloacele din dotare, pentru stingerea incendiilor. Operarea in depozit se va face conform instructiunilor de lucru elaborate. Se vor respecta parametrii prevazuti in instructiunile de lucru elaborate si aprobate.



28

Realizarea unei etanseitati corespunzatoare a instalatiei este obligatorie. Eventualele neetanseitati se vor remedia imediat. In cazul unor scapari periculoase, se va izola traseul, iar utilajul respectiv se va remedia. Rezervoarele golite pentru reviziei / curtenie vor fi spalate cu apa si vor fi izolate prin blindarea tuturor conductelor de legatura, inainte de inceperea lucrarilor. Lucrarile de reparatie si de curatenie interioara se vor incepe numai dupa ce, din analiza gazelor recoltate din aceste rezervoare, rezulta ca nu mai contin componenti combustibili, iar continutul de O2 este mai mare de 20%. La punerea in functiune a unui rezervor, se verifica obligatoriu existenta si functionalitatea aparatelor de masura si control. In cazul in care deversarea metanolului in rezervoare se face pe la partea superioara, capatul conductei de umplere trebuie prelungit pana la cel mult 0,5 m de la baza rezervorului. Luarea probelor se va face numai printr-o scurgere lina, prin stuturi special amenajate. Se interzice cu desavarsire transportul si manipularea metanolului in ambalaje din materiale plastice. Se interzice accesul muncitorilor pe rezervoare, in timpul omogenizarii prin pompare. Rezervoarele sunt protejate contra descarcarilor electrice atmosferice, conform normelor in vigoare. Pe timp de furtuna, nu se vor face reparatii la supapele de respiratie si nu se vor deschide capacele de la gurile de vizitare ale rezervoarelor. La executia lucrarilor de intretinere, se vor folosi numai scule antiex. Statiile de pompare aferente depozitelor sunt amplasate in exteriorul bazinului de captare metanol. Pompele folosite pentru vehicularea metanolului sunt prevazute cu presetupe cu etansare mecanica, care sa evite scurgerea metanolului la presetupe. Motoarele pompelor vor fi realizate in constructie antiex si legate la pamant. Pe fiecare rezervor, se vor aplica, prin vopsire, semnele avertizoare, cat si cantitatile de substante de stingere. Pe caile de acces la depozit si in jurul sau se vor planta panouri avertizoare si semne avertizoare conform normativelor in vigoare.

Expeditia: Metanolul se transporta in: cisterne C.F., autocisterne, butoaie metalice si alte ambalaje omologate conform ADR. Liniile pe care sunt garate la rampa vagoanele – cisterna pentru transportul metanolului vor fi destinate exclusiv acestui scop. Vagoanele defecte nu vor fi folosite pentru transportul metanolului. Inainte de a se incepe incarcarea vagoanelor cisterna, se vor verifica toate armaturile si existenta garniturilor la capace si robineti. Pe timpul incarcarii sau descarcarii vagoanelor – cisterna de metanol, acestea vor fi supravegheate si nu se va permite stationarea cu racordurile legate. Pentru a se evita aparitia scanteilor la utilizarea cisternelor de metanol, se vor utiliza numai locomotive fara focare. Vagoanele – cisterna pentru metanol vor fi folosite numai in acest scop. De asemenea, nu se vor utiliza alte cisterne pentru transportul metanolului. Transvazarea metanolului cu ajutorul aerului este strict interzisa.



29

Pentru iluminat, semnalizare, manevrarea vagoanelor – cisterna se vor folosi numai lampi electrice antiexplozive. Este interzisa folosirea focului deschis pentru incalzire, dezghetari etc. Se interzice lovirea vagoanelor – cisterna cu corpuri care produc scantei. Se interzice manevrarea pe rampa de incarcare a vagoanelor – cisterna cu saboti supraincalziti. Deschiderea capacelor cisternelor se va face fara lovirea sau frecarea acestora. Masurarea nivelului de lichid din vagoanelor – cisterna se va efectua cu dispozitive omologate si construite din metale neferoase. Pe timp de furtuna sau descarcari electrice, este interzisa incarcarea metanolului in cisterna sau descarcarea acestuia. Golirea cisternelor se va face numai la locurile fixate prin instructiunile de lucru sau regulamentul de fabricatie. Sunt interzise lucrarile de remediere a defectiunilor la vagoane in timpul incarcarii acestora sau daca sunt pline. Se interzice a se efectua orice fel de lucrare la instalatia de iluminat electric, in timpul incarcarilor sau descarcarilor de metanol; aceasta se va realiza numai atunci cand rampa este libera. Racordarea furtunurilor flexibile atat la vagoanele – cisterna, cat si la gurile de descarcare se va face complet etans. Scurgerile provenite de la furtunele si armaturile defecte ale vagoanelor – cisterna se vor colecta si recupera in vase metalice in conformitate cu instructiunile de lucru. Constructiile metalice, conductele si utilajele de la rampa metanol prin care se vehiculeaza metanol si in care se poate produce electricitate statica vor fi legate la reteaua de pamantare. Este interzisa incarcarea pe sus sub forma de jet a metanolului in cisterne. Cand incarcarea se face pe sus, capatul incarcatorului (a furtunului) trebuie sa fie prelungit pana la cel mult 0.3 m de la baza vagonului – cisterna. Este interzis a se utiliza furtune de incarcare cu pori sau alte neetanseitati, datorita pericolului electricitatii statice. De asemenea, nu se utilizeaza guri de incarcare confectionate din material care produce scantei sau material care se incarca cu potential electrostatic mare, In cazul circulatiei metanolului prin ele (mase plastice). Sinele de cale ferata, precum si cisternele aflate la rampele de incarcare vor fi legate la pamant. Toate legaturile la pamant vor fi verificate conform I.D. – 17 si PRAM - PE - 116/1973. Izolatia conductelor de abur la rampa de incarcare metanol va fi completa si acoperita cu tabla, pentru a se evita imbibarea materialului izolant cu metanol. Platforma statiei de incarcare va fi mentinuta continuu curata (prin spalare cu apa sau asternere de nisip). Terenul inconjurator va fi mentinut in permanenta deblocat de diverse materiale si curatat de iarba uscata si alte materiale combustibile. Este interzisa tamponarea vagoanelor – cisterna incarcate pe rampa de metanol sau pe liniile de garare. Locomotivele Diesel vor avea dispozitive parascantei la toba de esapament. Cisternele trebuie marcate conform RID cu semnele avertizoare prevazute. Pe caile de acces la rampa de incarcare, sunt plantate semne avertizoare cu inscriptia “Rampa incarcare metanol” si semnele avertizoare. Introducerea si scoaterea cisternelor de



30

metanol la rampa de incarcare se va face prin interpunere unui vagon tampon intre locomotiva si cisternele de metanol. B. INSTALATII PENTRU PRODUCEREA FORMALDEHIDEI La exploatarea instalatiilor tehnologice de producere a formaldehidei se respecta cu strictete prevederile Instructiunilor de lucru , SSM. S.U., Protectia mediului . Instalatiile electrice sunt de tip antiexploziv (specifice mediului cu pericol de explozie) iar interventiile in instaltiile electrice se fac de catre personal autorizat ; motoarele utilajelor actionate electric sunt in constructie antiex. Instalatia dispune de iluminat de siguranta . Toate aparatele de masura si control sunt mentinute in perfecta stare de functionare. Instalatia este prevazuta cu paratoniere ; utilajele sunt legate la pamant iar circuitele tehnologice sunt prevazute la imbinari cu punti echipotentiale pentru asigurarea continuitatii descarcarii electricitatii statice; Verificarile PRAM sunt efectuate de personal calificat , conform unor grafice . In timpul functionarii instalatiei se efectueaza controale ale echipamentelor de munca pentru depistarea scaparilor de vapori de metanol, vapori de formaldehida .Se intervine imediat pentru remedierea defectiunilor respective (fisuri , pori , coroziuni, neetanseitati la imbinari) . Oprirea si repararea, precum si reviziile tehnice ale instalatiei se executa in baza Planurilor de reparatii. Personalul de exploatare si de interventie utilizeaza echipament de protectie corespunzator mediilor de lucru si unelte antiex (din material neferos). Lucrarile cu foc pe platforma instalatiilor in functiune sau oprite pentru revizie se executa numai pe baza Permisului de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in permis. Toate recipientele sub presiune din cadrul instalatiilor formol au cartea tehnica intocmita in conformitate cu normele ISCIR in vigoare iar verificarile se fac la scadenta de catre personal autorizat . Rezervoarele de metanol sunt amplasate in cuve betonate si sunt prevazute cu instalatii de apa pentru racire , depozitul de metanol fiind ingradit si incuiat. Aldehida formica solutie este depozitata in 6 rezervoare din inox in cuva de retentie, racord la canalizarea organica si posibilitate de transvazare dintr-un rezervor in altul . Zonele in care sunt amplasate instalatiile pentru fabricarea formaldehidei sunt clasificate ca zone cu pericol de explozie si sunt semnalizate conform legislatiei in vigoare. Lucrarile din laboratoare, ateliere (mecanic, electric, AMA) se executa numai cu respectarea prevederilor Instructiunilor de lucru, SSM, S.U., Protectia mediului pentru locul de munca respectiv Toate caile de acces, evacuare si interventie sunt mentinute libere si curate Lucratorii (intreg personalul sectiei) sunt instruiti periodic conform unor tematici privind Situatiile de urgenta, cu consemnarea instructajului in Fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta. Conform prevederilor Planului de urgenta interna are loc pregatirea practica prin simulari ale scenariilor posibile . Fumatul pe teritoriul S.C.VIROMET S.A. este permis doar in locurile special amenajate pentru fumat.



31

Instalatiile electrice , dispozitivele de masura si control , dispozitivele de protectie fac obiectul unor controale regulate, conform unui program de mentenanta si control . Lucrarile de mentenanta si de reparatii ale aparatelor, utilajelor, conductelor, armaturilor sunt efectuate de personal specializat . Se asigura dotarea tehnico-materiala de instiintare, alarmare, interventie, protectie si salvare. C. Instalatie METILAL

Atat materiile prime care se vehiculeaza in aceasta instalatie: metaform ( amestec de alcool metilic si formaldehida), cat si produsul finit : metilalul (dimetoximetan) sunt produse inflamabile si pot genera incendii sau explozii.

Reguli de prevenire: In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire; Se interzice cu desavarsire fumatul, Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub semnatura in permisul de lucru cu foc, Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor; Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie; Aparatura de masura si control se va mentine in stare permanenta de functionare, Respectarea cu strictete a limitelor parametrilor de operare (temperaturi, presiuni) Asigurarea de legaturi echipotentiale la imbinarile traseelor tehnologice, Interzicerea cu desavarsire a utilizarii solventilor pentru degresari, spalari in incinta instalatiei; Echipamentele electrice utilizate vor corespunde zonarii de specialitatea instalatiei. Pentru substantele noi introduse conform Notificarii revizuite s-a impus realizarea sau completarea unor instructiuni existente care sa cuprinda date despre periculozitatea substantei, pericole potentiale, mijlace de prevenire si de interventie.

I.B.2.4. FUNCTIONAREA ANORMALA Functionarea anormala se considera cand : • apar sau sunt conditii de calamitati naturale; • apar conditii de incediu sau explozie; • sunt defectiuni, improvizatii sau lipsesc echipamentele de protectie si securitate; • echipamentele tehnologice si electrice functioneaza cu defectiuni sau improvizatii; • echipamente tehnologice, electrice si de securitate au termen de verificare la scadenta

depasit; • nu se respecta instructiunile de lucru si functionare a echipamentelor tehnologice,

electrice si de securitate; • se constata ca personalul este insuficient instruit;



32

Orice situatie de functionare in afara parametrilor de lucru stabiliti poare fi generatoare de situatii de urgenta. In acest caz se iau masurile stabilite prin regulamentele existente la nivelul fiecarei instalatii sau cele specificate in instructiunile afisate la locurile de munca si se instiinteaza seful ierarhic. Opririle instalatiilor sunt reglementate de aceleasi regulamente de functionare. In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie, sunt prevazute in Regulamentul de functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru, SSM,SU si PM. Alimentarea in caz de avarie: energie, apa, caldura, gaz, azot etc

a. Energia electrica: SC Viromet SA se alimenteaza cu energie electrica din doua surse:

• CET propriu cu o capacitate instalata de 18 MWh • SEN prin statia SRA 110/6 kV

In cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica, societatea dispune de surse de alimentare prin baterii de acumulatori pentru asigurarea iluminatului de siguranta si alimentarea pentru comanda celulelor de 6 kV. (Vezi plan de interventie in caz de incendiu). In cazul producerii de avarii in instalatii, alimentarea cu energie electrica se intrerupe pentru toti consumatorii. Nu exista alte surse de energie inafara celor mentionate mai sus. Reluarea furnizarii energiei electrice este posibila numai dupa eliminarea urmarilor avariei si dupa o verificare temeinica a tuturor traseelor de alimentare. Este interzisa recuplarea alimentarii cu energie electrica inainte de a se efectua toate verificarile PRAM pentru circuitele care se vor activa.

b. Apa: In cazul producerii unor avarii in instalatii, apa reprezinta agentul principal utilizat pentru stingerea incendiilor, pentru diluarea si spalarea substantelor evacuate cu prilejul avariei. In situatia avarierii conductelor care asigura alimentarea cu apa se va proceda de urgenta la izolarea portiunii avariate si se va actiona prin alimentarea cu apa din surse alternative. Pentru aceasta, reteaua de alimentare cu apa a SC VIROMET SA a fost realizata stil ,,inel“ ceea ce permite ca in cazul avariei pe un circuit sa se poata realiza cuplarea la alta ramura a traselor de alimentare cu apa. Presiunea in retea este asigurata gravitational sau cu pompe cand este necesar. Reabilitarea portiunilor traseelor de apa avariate in cazul unor accidente reprezinta o prioritate absoluta. Asigurarea cu apa tehnologica in caz de avarii este de mare importanta mai ales in situatia cand racirile la anumite faze tehnologice sunt esentiale pentru a nu determina generarea altor avarii in instalatiile afectate. Pentru interventiile in caz de incendiu exista o retea densa de hidranti, retea care asigura o presiune permanenta de 4 – 6 bari.

c. Abur: In principiu, in caz de avarie sursa de alimentare cu abur trebuie intrerupta determinand astfel racirea mediilor de reactie. Exista si exceptii:



33

- la reactorul de sinteza a instalatiei Metanol IV in cazul opririi instalatiei racirea catalizatorului se realizeaza prin injectare de abur supaincalzit. Se asigura astfel si protejarea catalizatorului

- la Metanol la faza de cracare, aburul se foloseste pentru inundare pentru stingerea incendiilor in cazul spargerii tevilor de cracare .

Aburul se poate folosi si in alte situatii ca posibilitate de stingere a unor inceputuri de incendii. La fiecare instalatie in parte, in Instructiunile de operare sunt detailate posibilitatile de actionare cu abur in caz de incendii.

d. Azotul: Este esential la utilizarea azotului gazos de mare puritate la instalatia Metanol IV in cazul unor avarii care impune oprirea instalatiei. Mentionam ca azotul asigura mediul inert necesar conservarii catalizatorului de sinteza. Azotul reprezinta si agentul de inertizare a volumelor libere din rezervoarele de depozitare pentru metanol si metilal. In cazul unor avarii se va actiona cu prioritate pentru furnizarea azotului la aceste depozite. DETERMINAREA, IDENTIFICAREA SI EVALUAREA PERICOLELOR MAJORE Evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore in S.C. Viromet S.A. se realizeaza conform procedurii operationale „METODOLOGIE DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A RISCURILOR INDUSTRIALE CE IMPLICĂ SUBSTANłE PERICULOASE” - cod PO-MI-63. Evaluarea pericolelor de producere a accidentelor majore reprezinta aplicarea documentata a Sistemului de management al Securitatii pentru procesele sau activitatile considerate cu ’nivel critic’ privind producerea de accidente majore. ● Tehnici de analiza Pentru analiza riscurilor s-a utilizat ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implica substante periculoase”, realizat in cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL SevesoII / Assessment of Risks/ Major Accident Effects. Metodologiile TUV recomandate sunt “Analiza pe baza Listei de verificare” şi “Analiza HAZOP”. Selectarea metodei sau a combinaŃiei de metode depinde de complexitatea unui amplasament / instalaŃie. Scopul metodologiei este acela de a analiza siguranŃa unei instalaŃii / amplasament şi mai ales de a descoperi punctele vulnerabile (tehnice, organizatorice, operaŃionale), de a le enunŃa, şi de a elabora un plan în vederea rectificării / îmbunătăŃirii acestora. Analiza HAZOP a pericolelor generale este utilizată pentru identificărea pericolelor relevante specifice instalaŃiilor / amplasamentelor complexe, cu functionare continua. A fost realizata pe faze (noduri) sau procese tehnologice. Analiza HAZOP a permis identificarea scenariilor bazate pe proces. Analiza pe baza Listei de verificare a pericolelor generale este utilizată pentru brainstorming ghidat în vederea identificării pericolelor relevante specifice instalaŃiilor / amplasamentelor simple, cu functionare discontinua. Modurile discontinue de operare (ca: pornire, oprire, producŃia pe loturi, oprirea de urgenŃă, etc.), pericole nelegate de proces, pericole bazate pe evenimente incidentale şi pericolele generale externe ne-acoperite de analiza HAZOP vor fi analizate în conformitate cu metodologia listei de verificare.



34

Analiza HAZOP si analiza pe baza Listei de verificare sunt prezentate ca anexa la lucrare. Riscurile scenariilor individuale au legatura cu probabilitatea ca un eveniment initiator sa se dezvolte catre scenariul cu cele mai grave consecinte credibile. In functie de severitatea celor mai grave consecinte credibile, un anumit numar si/sau o anumita calitatea barierelor este necesara pentru a avea in final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu individual analizat (principiul analizei LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza barierelor de protectie – o metodologie cantitativa in vederea evaluarii barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase si pentru reducerea riscurilor in unitatile de proces pana la niveluri tolerabile si acceptabile). Scenariile periculoase identificate prin cele doua metode (HAZOP si liste de control) vor fi trecute mai departe la analiza cantitativă a riscului folosind Analiza barierelor de protecŃie cu metodologia LOPA . Barierele existente sau cele ce trebuiesc implementate pentru asigurarea unui nivel de siguranta adecvat se vor stabili conform frecventelor si consecintelor prezentate in matricea de risc de mai jos:

Nivelul consecintelor Frecventa C1 C2 C3

10-2 – 10-3 [1/an] 10-3 – 10-4 [1/an] 10-4 – 10-5 [1/an] 10-5 – 10-6 [1/an] 10-6 – 10-7 [1/an] ConsecinŃe asupra populaŃiei

Una sau mai multe persoane de pe amplasament spitalizate pentru mai mult de 24h; efecte asupra sănătăŃii reversibile şi pe termen Scurt.

O fatalitate sau efecte ireversibile asupra sănătăŃii pentru persoanele de pe amplasament; o persoană din afara amplasamentului spitalizată.

Mai multe fatalităŃi sau efecte ireversibile asupra sănătăŃii pentru persoanele de pe amplasament; o fatalitate sau efecte ireversibile asupra sănătăŃii pentru persoanele din afara amplasamentului.

ConsecinŃe asupra mediului

Daune reversibile asupra mediului, fiind necesară intervenŃia forŃelor interne şi externe (judeŃene).

Daune reversibile asupra mediului, fiind necesară intervenŃia forŃelor externe regionale.

Daune masive asupra mediului, posibil ireversibile, fiind necesară intervenŃia forŃelor naŃionale, internaŃionale.

Explicatia culorilor: Zona roşie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezintă frecvenŃe de manifestare în zona roşie, barierele de protecŃie vor trebui îmbunătăŃite în vederea coborârii nivelului riscului. Zona galbenă – risc ALARP - reducerea riscului până la cel mai scăzut nivel practicabil în



35

mod rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu condiŃia ca acesta să fi fost redus până la punctul în care reducerea este disproporŃionată în raport cu îmbunătăŃirea obŃinută, costurilor şi faptului că standardele acceptate internaŃional au fost aplicate în direcŃia controlului şi reducerii riscului. Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate măsuri suplimentare de reducere a riscului. Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc: • 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosită şi aplicată în medicină; • 10-5 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu consecinŃe fatale; • 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu spitalizare. Societatea a implemetat proceduri legate de evaluarea riscului: ■ LISTA DE VERIFICARE cod: PO-MI-63-F01 ■ HAZOP cod: PO-MI-63-F02 ■ LOPA cod: PO-MI-63-F03 ■ Tabel cu actiuni/responsabilitati pentru luarea masurilor preventive/corective de eliminare a riscurilor cod: PO-MI-63-F04 ● Criterii pentru revederea analizei de risc Analizele de risc vor fi revazuite in urmatoarele situatii: o modificari ale instalatiilor; o in cazul in care analiza s-a facut pentru faza de proiect a unui obiectiv, la finalizarea

lucrarilor de executie analiza va fi refacuta; o producerea unei avarii/accident la o instalatie pentru care s-a facut analiza de risc; o modificari ale cerintelor legale, imbunata’iri tehnologice, modificari in sistemul de

operare al instalatiei.

● Identificarea responsabilitatilor si criteriile pentru analiza de risc Pentru abordarea l analizei de risc anexata prezentului Raport de securitate s-a constituit un colectiv de lucru intern, numit cu responsabilităŃi concrete de către conducerea S.C. VIROMET S.A. prin decizia nr.13/19.02.2013. Colectivul este format din specialişti care cunosc bine instalaŃiile, din punct de vedere al procesului tehnologic, al utilajelor componente, aparaturii AMC, al sistemului de comandă şi control şi al riscurilor posibile. Pentru structura de ansamblu a lucrării s-a apelat la un colectiv extern format din reprezentanŃii firmei autorizate H&S ECO CONSULT în colaborare cu PFA Leopold Daniela. I.B.2.5. Planificarea imbunatatirii inatalatiei si managementul pentru reducerea riscului În urma analizei riscului anexa la prezentul raport au rezultat şi măsuri suplimentare necesar a fi luate şi care sunt trecute în partea generala a analizei pentru fiecare instalaŃie.

I.B.3 Controlul operational Buna functionare a instalatiilor este determinata in principal de:



36

• exploatarea rationala, conform instructiunilor furnizorilor de echipamente, procedurilor de lucru si normativelor;

• efectuarea inspectiilor si controalelor tehnice la timp si de buna calitate; • supravegherea permanenta si remedierea imediata a anomaliilor si

defectiunilor; • evitarea efectuarii de improvizatii, provizorate sau modificari fata de proiecte.

Controlul operational: Prin controlul operaŃional se urmăreşte stabilirea şi implementarea unei tehnici pentru investigarea accidentelor probabile, pe baza unei analize sistematice şi în vederea realizării testării şi verificării unor planuri de protecŃie împotriva pericolelor şi de alarmare pentru a avea o reacŃie corespunzătoare în caz de pericol. Se urmăreşte:

- controlul obiectivelor, a sistemelor de siguranŃă; - întreŃinerea, inspecŃia echipamentelor; - supravegherea termenelor de realizare a lucrărilor de întreŃinere planificate.

Procedurile pentru operarea in siguranta a instalatiilor si echipamentelor aflate pe amplasament. Instructiunile de lucru sunt intocmite pe activitati si locuri de munca si prelucrate de fiecare organizator al locului de munca cu lucratorii din formatiile de lucru cu ocazia efectuarii instructajului la locul de munca si a instructajelor periodice, a instructajului la schimbarea locului de munca sau cind situatia concreta o impune si la angajare, cu ocazia instructajului introductiv general efectuat la angajare, Anual lucratorii sunt testati privind cunostintele profesionale, cunoasterea procedurilor de lucru, a normelor de SSM si SU conform procedurii de sistem PS-MI-06 :Instruirea si evaluarea personalului, iar practic se fac exercitii de alarmare, cu simulari, pentru diferite situatii de urgenta. Operatorilor noi angajati, pe langa instructajele de SSM si SU, li se acorda o perioada de timp pentru acomodare, insusirea corecta a activitatilor si operatiilor pe care le are de executat, perioada in care sunt asistati de operatori cu pregatire si experienta pe activitatea respectiva si monitorizati de seful locului de munca; Procedurile sunt revizuite si reactualizate periodic, avand in vedere daca sunt schimbari sau lucrari noi in instalatii. InstrucŃiunile de operare sunt realizate în conformitate cu prevederile legale, în special a legislaŃiei privind protecŃia muncii, substanŃele periculose, siguranŃa utilajelor. InstrucŃiunile de operare reglementeaza:

- domeniile de responsabilitate; - operarea în condiŃii normale; - manipularea substanŃelor şi preparatelor periculoase; - identificarea accidentelor tehnice, tehnicile pentru identificarea cauzelor acestora,

precum şi domeniile de responsabilitate pentru eliminarea efectelor; - condiŃii de operare speciale, limitate în timp; - operare în timpul lucrărilor de întreŃinere; - măsuri în condiŃii de nefuncŃionare a instalaŃiei; comportamentul în cazul producerii de

defecŃiuni şi accidente, oprirea în caz de urgenŃă, măsuri de prim ajutor şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor. Prin SSM se va asigura că instrucŃiunile de operare:

- se referă la toate informaŃiile relevante obŃinute în urma investigării şi evaluării pericolelor de accidente tehnice;



37

- vor fi adaptate sau reînnoite la orice modificare a proceselor sau a activitatilor; - vor fi verificate şi actualizate periodic prin considerarea experienŃei din timpul operării,

chiar şi fără existenŃa unei modificări a proceselor sau a activităŃii; - conŃin în formă clară pentru toŃi angajaŃii toate informaŃiile necesare pentru operarea

în condiŃii de siguranŃă a instalaŃiilor; - sunt accesibile tuturor salariaŃilor.

Prin SSM se asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajaŃilor cu privire la instrucŃiunile de operare:

- înainte de intrarea în funcŃiune a unor instalaŃii noi; - înainte de preluarea posturilor de către noii angajaŃi; - înainte de modificarea proceselor de operare; - înainte de începerea utilizării de noi substanŃe; - înainte de opriri majore ale instalaŃiei sau de scoaterea ei din funcŃiune; - în cazul unor activităŃi care prezintă pericole deosebite; - după accidente şi evenimente soldate cu emisii; - înainte de intrarea în vigoare de noi prevederi legale; - în cazul modificării instrucŃiunilor de operare.

Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice si de siguranta In cadrul instalatiilor se efectueaza urmatoarele tipuri de verificari ISCIR:

- verificari la scadenta stabilite in cadrul unui plan de control anual de catre serviciul MEA pe baza cartilor tehnice si cartilor ISCIR ale utilajelor;

- controale proprii sau autorizate ISCIR care constau din: probe hidraulice; probe de rezistenta si etanseitate; revizie interna, controale nedistructive pentru masurare

grosimi cu ultrasunete, control cu lichide penetrante la suduri si cu pulberi magnetice pentru adancimea defectelor. Pentru orice tip de revizie, reparatie sau verificare se emite un proces verbal si un buletin de verificare, care se arhiveaza la sectie si la serviciul MEA, si se consemneaza in registre specifice. ACTIVITATEA DE CONTROL INSTALATII/Procedura PO-MI-09, revizia 3/25.10.2010 Responsabilii: - Directorul MEA; - Sef birou control instalatii; - Responsabil cu supravegherea tehnica a instalatiilor mecanice sub presiune, cu

verificarea la scadenta si repararea recipientelor transportabile si a supapelor de siguranta aflate sub control ISCIR;

- Responsabil cu supravegherea tehnica a conductelor si fluaj; - Responsabil tehnic autorizat IR; - Responsabil tehnic cu sudura; - Responsabil control nedistructiv utilaje dinamice, sef laborator de examinari

nedistructive; - Responsabil tehnic pentru utilaje statice si dinamice, verificari, alinieri, control

neditructiv, vibratii; Masuratorile si verificarile se efectueaza pe grupe de instalatii/utilaje astfel: 1. Instalatii mecanice sub presiune si instalatii de ridicat:



38

- Verificari oficiale periodice, la scadenta sau a celor nou montate : revizii interioare, încercari de presiune si revizii exterioare, în conformitate cu prescriptiile tehnice ISCIR în vigoare.

- Controlul deformatiilor; - Verificarea documentatiei tehnice de garantie la receptionarea utilajelor noi; - Verificarea supapelor de siguranta, armaturilor, membranelor de siguranta; - Verificarea grosimii si fundurilor bombate si compararea cu grosimea minima de

siguranta din breviarul de calcul; - Verificarea etanseitatii; - Verificarea protectiei anticorozive; - Verificarea si reglarea dispozitivelor de frânare si blocare a instalatiilor de ridicat. - Verificarea dispozitivelor de siguranta si semnalizare la instalatiile de ridicat. - Verificarea fixarii cablurilor, aparatelor de comanda; - Verificarea legaturilor electrice si verificarea punerii la pamânt; - Verificarea caii de rulare; - Controlul strângerii suruburilor (prezoanelor), elementelor de îmbinare si al prinderii

de fundatie; - Alte verificari care decurg din prescriptiilor tehnice ISCIR, obligatii privind siguranta în

functionare a instalatiilor sub presiune si a instalatiilor de ridicat în vigoare. 2. Utilaje dinamice: - Masurarea vibratiilor; - Masurarea deplasarilor axiale; - Controlul debitului mediu de racire; - Masurarea temperaturii lagarelor, mediului vehiculat; - Verificarea starii de functionare a dispozitivelor si sistemelor de ungere, verifica daca

ungerea se face cu lubrifianti de firma si daca dispozitivele de manipulare sunt curate; - Verificarea fundatiei si a prinderii masinilor; - Verificarea etanseitatii; - Verificarea parametrilor de functionare; - Alte verificari care decurg din documentatia tehnica a furnizorului.

3. Utilaje statice; - Masuratori de grosimi (mantale, tubur, tevi, etc.) - Controlul cordoanelor de sudura (vizual, cu lichide penetrante, ultrasonic si magnetic). - Revizia (interioara, exterioara) a peretilor, serpentinelor, protectiilor. - Incercarile de presiune a serpentinelor. - Controlul deformatiilor. - Controlul etanseitatii. - Controlul punerii la pamânt. - Controlul dilatarilor si al deplasarilor pa fundatii. - Controlul strângerii suruburilor de fundatii. - Alte verificari care decurg din caietele de sarcini.

4. Conducte si estacade de conducte: - Revizia exterioara si interioara (unde este posibil). - Urmarirea grosimii elementelor de conducta. - Controlul cordoanelor de sudura (vizual, cu lichide penetrante,ultrasonic si magnetic). - Verificarea punctelor de reazem fixe si a modului de functionare a reazemelor mobile.



39

- Verificarea compensatorilor (de dilatare) lenticulari sau culire de dilatatie si a limitatoarelor de cursa pentru durata încercarilor de presiune.

- Verificarea armaturilor si îmbinarilor demontabile; - Incercarea de presiune. - Verificarea calitatii materilalelor, elementelor de conducta care se înlocuiesc la

reparatii (tevi, coturi, teuri, armaturi, garnituri, suruburi etc.). - Alte verificari care decurg din ITD pentru executarea, montarea, repararea,

exploatarea si verificarea conductelor tehnologice sub presiune si a estacadelor de conducte din industria chimica.

Operatiunile de control, volumul masuratorilor si verificarilor, nu sunt limitative, acestea urmând a fi în functie de specificul proceselor tehnologice de fabricatie, de prevederile normativelor prevazute în regulamentul de functionare al societatii si de prevederile unor norme internationale ale furnizorilor de licente si de utilaje. Inregistrari asociate: - Rapoarte de inspectie; - Buletine de atestare a verificarilor; - Carti tehnice ale utilajelor; - Plan de control anual al verificarilor si incercari; - Acte de constatare; - Procese verbale de oprire si PIF a instalatiei / utilajului; - Emiteri/prelungiri autorizatii de functionare.

ACTIVITATEA DE PLANIFICARE, URMARIRE SI EXECUTIE A REPARATIILOR PENTRU MIJLOACE FIXE/Procedura PO-MI-37, revizia 3/20.01.2006 Programul anual de reparatii se intocmeste dupa normele tehnice de reparatii si are la baza inventarul mijloacelor fixe actualizat la zi (in baza inventarului anual). Documentele de baza necesare planificarii sunt: - Livretul utilajului alcatuit din: fisa de evidenta a orelor de functionare de la punerea in

functiune; fisa de evidenta a reparatiilor executate; norme de reparatii; - Graficul anual al desfasurarii pe luni a programului de revizii tehnice si de reparatii; - Programul lunar de reparatii si revizii; - Fisa de constatare a masinii/utilajului; - Actul de predare a masinii/utilajului in reparatie si receptia utilajului

Serviciul MEA va intocmi Planul anual de reparatii curente si revizii tehnice tinand cont de: - inventarul mijloacelor fixe; - modificari ale normativelor tehnice de reparatii; - modul de desfasurare a ciclului de reparatii;

Reparatiile capitale se executa mijloacelor fixe care au indeplinit ciclul de functionare. In vederea executarii reparatiilor se tine cont de urmatoarele masuri: - respectare termenului de incepere si terminare a lucrarilor; - pregatirea din timp a materialelor si pieselor de schimb necesare; - stabilirea volumului de lucrari necesare, pe baza constatarilor de la revizia

precedenta; Executarea lucrarilor de reparatii se face astfel: - de sectiile si atelierele de reparatii proprii;



40

- de terti pentru activitati cu caracter special, care depasesc gradul de competenta al sectiei proprii.

PLANUL DE VERIFICARE PERIODICA PENTRU ELEMENTE, DISPOZITIVE SI SISTEME DE SIGURANTA SI SECURITATE În cadrul instalatiilor Metanol IV, Metanol III, CET exista recipienti sub presiune, conducte, supape de siguranta si regulatoare de presiune, care au rolul de a proteja instalatiile în timpul functionarii acestora. Toate aceste elemente de siguranta, fiecare în parte, fac obiectul unor prescriptii si norme tehnice specifice dupa care se verifica, se regleaza, se monteaza si se exploateaza, iar aceste activitati sunt asigurate prin Biroul Control Instalatii al societatii. Concret, verficarile se fac conform procedurii operationale PO-MI-09- Activitatea de control instalatii, astfel : Pentru recipienti sub presiune verificarile la scadenta tehnica (RI +IP) se fac conform planului de scadenta întocmit anual dupa P.T. C4/2010 colectia ISCIR. Pentru supape de siguranta verificari de reglare anuale conform P.T. C7/2010 colectia ISCIR la standul de proba. Pentru trasee conducte, verificari tehnice de revizii exterioare (RE) si încercari de presiune (IP) conform P.T. C6/2010-Conducte de fluide si gaze tehnologice si P.T. C10/2010-Conducte de abur. Pentru regulatoare de presiune, indicatoare de nivel, aparatura de masurare si control AMC se fac în laboratoare si standuri de încercari. Toate aceste verificari sunt consemnate în procese verbale de verificare si control, buletine de control emise si întocmite de personal autorizat în domeniile respective. In cadrul serviciului MEA exista laboratoarele PRAM si Metrologie autorizate care efectueaza verificarile periodice ale elementelor, dispozitivelor si sistemelor de siguranta si securitate. Pentru componentele care nu pot fi astfel verificate se apeleaza la servicii externe autorizate. Controlul tehnic al utilajelor, conductelor şi echipamentelor de automatizare, este efectuat astfel:

• controlul efectuat în timpul funcŃionarii instalaŃiei; • controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK;

În timpul funcŃionarii instalatie, personalul de exploatare va efectua orar un control vizual la toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate, controlul vizând integritatea, etanşeitatea, modul de funcŃionare. Orice defecŃiune sau abatere de la funcŃionarea normala a instalaŃiei se va raporta sefului de tura si va fi trecuta în registrul de parametri si în raportul de lucru. DefecŃiunile utilajelor, maşinilor si echipamentului de automatizare se constata prin compararea parametrilor efectivi cu cei permişi de prescripŃiile tehnice, verificare care se efectuează orar. De asemenea se verifica starea armaturilor (integritate, etanşeitate) şi funcŃionarea buclelor de reglare pe timpul operării. Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK - Acest control se face atât de personalul de întreŃinere al secŃiei cat şi de către personalul altor sectoare cum ar fi: SecŃia AMA, SecŃia ÎntreŃinere, SecŃia Electro, SecŃia Hidro, Serviciul Control InstalaŃii .



41

Verificarea echipamentelor AMC - Se efectuează de către personalul AMC al sectiei împreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta cu legea metrologiei, prescripŃiile tehnice pentru fiecare aparat în parte. Scolarizarile si instruirile Prin programul anual de instruire elaborat si aprobat la nivel de management, conform PROCEDURA INSTRUIREA SI EVALUAREA PERSONALULUI, Cod : PS–MI–06, se efectueaza periodic cursuri de perfectionare atestare, autorizare a personalului operator. Instruirea se desfasoara in cadrul unor cursuri de formare si/sau prin instruire la locul de munca, de catre personal autorizat sau firme specializate, Toate normele generale de tehnica securitatii care sunt utilizate la SC Viromet SA sunt cuprinse in Planul de urgenta interna al unitatii. Proiectare, mentenanta la principalele instalatii METANOL InstalaŃiile care intră în componenŃa ORS 1 Metanol de la S.C. VIROMET S.A. sunt structuri de mare complexitate lucrând la parametri extremi. Proiectarea acestora a impus asigurarea unor măsuri de siguranŃă ridicată având în vedere atât lucrul cu substanŃe care prezintă caracteristici care pot produce evenimente deosebite: incendii, explozii, intoxicaŃii, etc, cât şi măsuri tehnice de asigurare a securităŃii pentru exploatarea instalaŃiilor în condiŃii extreme de temperatură, presiune, etc. Aceste condiŃii au impus utilizarea unor materiale de înaltă calitate cât şi utilizarea masivă de dispozitive de asigurare a siguranŃei în exploatare.

Material, construcŃie, proiectare InstalaŃia pentru fabricarea metanolului a fost proiectata de Institutul de inginerie tehnologică şi proiectări pentru industria chimică” Bucureşti (I.I.T.P.I.C.), în cooperare cu firma UHDE - R.F.G. InstalaŃia este compusa din utilaje amplasate pe shelete metalice sau în cladiri. Alegerea materialului de constructie s-a facut în functie de temperatura, presiunea şi natura substanŃei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt: otel, otel aliat, otel placat cu polietilena, aluminiu, polipropilena, teflon. Utilajele care constitue părŃi de instalaŃie relevante pentru securitate sunt confectionate din oteluri aliate rezistente la actiunea coroziva a substanŃelor vehiculate, precum şi conditiilor de lucru: temperatura şi presiune. Principalele materiale utilizate în confectionarea utilajelor sunt: oteluri aliate cu Ni, Mo, Cr, Ti care sunt rezistente la temperaturile şi presiunile mari din instalatie. Utilajele de depozitare a metanolului (rezervoarele) sunt confectionate din OL37K. Conductele din retelele de transport substanŃe periculoase sunt realizate din materiale specifice naturii subtantei transportate. Conductele au diametre în functie de cerinta tehnologica. Grosimea conductelor este aleasa în functie de natura şi presiunea de lucru a fluidelor vehiculate. SubstanŃele corozive (acizi , baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la actiunea coroziva (de exemplu: oteluri aliate, aluminiu, otel placat cu polimeri, mase plastice: polietilena, polipropilena, teflon, etc.).



42

Conductele prin care circulă abur sau condens sunt realizate din otel aliat (OLT-35K), Cuvele de retenŃie în care sunt amplasate rezervoarele cu substanŃe periculoase sunt placate cu betoane speciale rezistente la actiune coroziva a acestora. Sheletele metalice ( stalpi, grinzi, invelis de tabla scari şi platforme ) pe care sunt amplasate utilajele sunt realizate din Otel carbon aliat (OL37-2k-2k) Clădirile sunt în general construite din caramida cu stalpi de rezistenta din beton armat şi cu acoperisurile tip sarpata cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe căi de acces direct din aleele de circulatie . Instalatiile se incadreaza in gradul de uzura acceptat pentru siguranta instalatiei pana la reparatia urmatoare.

Service şi întreŃinere a IRS Activitatea de întreŃinere şi de reparatii a IRS-urilor se realizeaza în conformitate cu normativele tehnice de reparatii şi planului de control ISCIR a utilajelor, aparaturii de masura şi control a echipamentelor de automatizare, a echipamentelor electrice,etc. Graficul de lucrări se întocmeşte de către secŃia tehnologica în baza raportului Biroului Control InstalaŃii şi a defecŃiunilor constatate pe parcursul perioadei de funcŃionare a utilajelor şi echipamentelor de la ultima oprire generala. În urma analizelor, se stabilesc lucrările care urmează a se efectua. Graficul de lucrări cuprinde:

1. toate utilajele scadente la reparaŃii planificate conform normativelor tehnice de reparaŃii şi planului de control la scadenŃă ISCIR;

2. utilajele dinamice care nu realizează parametrii funcŃionali conform proiectului sau cărŃii tehnice a utilajului;

3. instalaŃiile mecanice sub presiune şi instalaŃiile de ridicat scadente la revizia interna şi proba de presiune conform planului de control ISCIR;

4. verificare supape de siguranŃa din instalatie conform listei ISCIR; 5. conductele sub presiune şi estacadele de conducte din toata instalaŃia

scadente la revizia interna şi externa sau încercarea la presiune conform prevederilor PD 178/82, C 15/84 şi alte verificări distructive şi nedistructive necesare conform C 29/93, C 36/82, CR 4/81, CR 6/82, CR 8/83.

6. lucrări de control, verificare şi remediere a instalaŃilor electrice şi de automatizare în construcŃie antiexplozivă;

7. lucrări privind controlul, verificarea şi remedierea continuităŃii electrice a instalaŃiilor de punere la pământ a utilajelor şi traseelor de conducte, a centurilor de împământare, a instalaŃiilor de captare a electricităŃii atmosferice şi a instalaŃiilor de paratrăznete;

8. verificarea integrităŃii şi funcŃionalităŃii tuturor circuitelor de măsura, automatizare, interblocare şi semnalizare tehnologica şi remediere a deficientelor;

9. verificarea metrologică a tuturor aparatelor de măsura scadente; 10. înlocuirea instalaŃiilor de măsura şi automatizare uzate fizic şi moral;

Acest control se face atât de personalul de întreŃinere al secŃiei cat şi de către personalul altor sectoare cum ar fi: SecŃia AMA, SecŃia ÎntreŃinere, SecŃia Electro, SecŃia Hidro, Serviciul Control InstalaŃii Activitatea de întreŃinere a aparatelor şi echipamentelor de automatizare este prestata de formaŃia de amecişti ai secŃiei Metanol.



43

ActivităŃile mari de întreŃinere şi verificările metrologice sunt efectuate în colaborare cu SecŃia Electo - AMA şi cu Laboratorul Metrologic. FORMALDEHIDA-ORS 2 Proiectarea acestora a impus asigurarea unor măsuri de siguranŃă ridicată avand în vedere atât lucrul cu substanŃe ale căror caracteristici pot produce evenimente deosebite: incendii, explozii, intoxicătii, etc, cât şi măsuri tehnice de asigurare a securităŃii pentru exploatarea instalaŃiilor în condiŃii extreme de temperatură, presiune, etc. Aceste condiŃii au impus utilizarea unor materiale de înaltă calitate cât şi utilizarea masivă de dispozitive de asigurare a siguranŃei în exploatare. Materiale de construcŃie, proiectare InstalaŃia pentru fabricarea formaldehidei a fost proiectată de Institutul De Inginerie Tehnologică Şi Proiectări Pentru Industria Chimică Bucureşti (I.I.T.P.I.C.), în cooperare cu firma DEGUSSA. InstalaŃia este compusă din utilaje amplasate pe platforme metalice sau în cladiri. Alegerea materialului de constructie s-a facut in funcŃie de temperatura, presiunea şi natura substanŃei vehiculate. Utilajele care constituie părŃile de instalaŃie relevante pentru securitate sunt confecŃionate din oŃeluri aliate rezistente la acŃiunea corozivă a substanŃelor vehiculate, precum şi condiŃiilor de lucru: temperatură şi presiune. Principalele materiale utilizate în confectionarea utilajelor sunt: oŃeluri aliate cu Ni, Mo, Cr, Ti care sunt rezistente la mediul coroziv, temperaturile şi presiunile din instalaŃie. Utilajele de depozitare (rezervoarele) sunt confecŃionate din:

� OL37K pentru oleum, � oteluri inoxidabile (V2A) pentru formaldehida, metilal,

Conductele din retelele de transport substanŃe periculoase sunt realizate din materiale specifice naturii substanŃei transportate. Conductele au diametre în funcŃie de cerinta tehnologică. Grosimea conductelor este aleasa în funcŃie de natura şi presiunea de lucru a fluidelor vehiculate. SubstanŃele corozive (acizi, baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la acŃiunea corozivă (de exemplu: oŃeluri aliate, aluminiu, otel inoxidabil, oŃel placat cu polimeri, mase plastice: polietilenă, polipropilenă, teflon, etc.); pentru amoniac oteluri cu rezilienta, etc. Conductele prin care circulă abur sau condens sunt realizate din oŃel aliat (OLT-35K). Cuvele de retenŃie în care sunt amplasate rezervoarele sunt realizate din betoane si unde situatia impune din betoane placate cu materiale speciale rezistente la actiunea coroziva a acestora. Scheletele metalice (stâlpi, grinzi, inveliş din tablă scări şi platforme) pe care sunt amplasate utilajele sunt realizate din oŃel carbon (OL37-2k) Cladirile sunt în general construite din caramida cu stalpi de rezistenta din beton armat şi cu acoperisurile tip sarpata cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe căi de acces direct din aleile de circulatie ale societatii. Caile de acces principale sunt utilizate ca şi căi de salvare în caz de urgenŃă. Concluzie: InstalaŃiile de producere a formaldehidei sunt constituite din utilaje construite din oŃeluri speciale, inoxidabile şi rezistente la mediul agresiv în care se lucrează.



44

Aparatura de măsură şi control a instalaŃiilor este amplasată în camere de comandă situate în afara instalaŃiei Circuitele şi acŃionările electrice sunt din construcŃie antiex Uzura instalaŃiilor este neglijabilă. Toate utilajele, circuitele electrice şi aparatura de măsură şi control sunt sub control permanent ISCIR, PRAM şi al altor organisme abilitate, fiind controlate periodic şi funcŃionând doar sub certificare. InstalaŃiile se încadreaza în gradul de uzură acceptat pentru siguranŃa în exploatare până la reparaŃia următoare.

Service şi întreŃinere a IRS Activitatea de întreŃinere şi de reparatii a IRS-urilor se realizeaza în conformitate cu normativele tehnice de reparaŃii şi planului de control ISCIR a utilajelor, aparaturii de masura şi control a echipamentelor de automatizare, a echipamentelor electrice,etc. Graficul de lucrări se întocmeşte de către secŃia tehnologica în baza raportului Biroului Control InstalaŃii şi a defecŃiunilor constatate pe parcursul perioadei de funcŃionare a utilajelor şi echipamentelor de la ultima oprire generală. În urma analizelor, se stabilesc lucrările care urmează a se efectua în perioada de oprire. Graficul de lucrări cuprinde:

• toate utilajele scadente la reparaŃii planificate conform normativelor tehnice de reparaŃii şi planului de control la scadenŃă ISCIR;

• utilajele dinamice care nu realizează parametrii funcŃionali conform proiectului sau cărŃii tehnice a utilajului;

• instalaŃiile mecanice sub presiune şi instalaŃiile de ridicat scadente la revizia interna şi proba de presiune conform planului de control ISCIR;

• verificarea supapelor de siguranŃa din instalaŃie conform listei ISCIR; • conductele sub presiune şi estacadele de conducte din toata instalaŃia

scadente la revizia interna şi externa sau încercarea la presiune conform prevederilor PD 178/82, C 15/84 şi alte verificări distructive şi nedistructive necesare conform C 29/93, C 36/82, CR 4/81, CR 6/82, CR 8/83.

• lucrări de control, verificare şi remediere a instalaŃilor electrice şi de automatizare în construcŃie antiexplozivă;

• lucrări privind controlul, verificarea şi remedierea continuităŃii electrice a instalaŃiilor de punere la pământ a utilajelor şi traseelor de conducte, a centurilor de împământare, a instalaŃiilor de captare a electricităŃii atmosferice şi a instalaŃiilor de paratrăznete;

• verificarea integrităŃii şi funcŃionalităŃii tuturor circuitelor de măsura, automatizare, interblocare şi semnalizare tehnologica şi remediere a deficientelor;

• verificarea metrologică a tuturor aparatelor de măsura scadente ; • înlocuirea instalaŃiilor de măsura şi automatizare uzate fizic şi moral;

Acest control se face atât de personalul de întreŃinere al secŃiei cat şi de către personalul altor sectoare cum ar fi: SecŃia AMA, SecŃia ÎntreŃinere, SecŃia Electro, SecŃia Hidro, Serviciul Control InstalaŃii Activitatea de întreŃinere a aparatelor şi echipamentelor de automatizare este prestata de formaŃia de AMC-işti ai secŃiei Rasini precum si de personalul specializat al sectorului Electro - AMA.



45

ActivităŃile mari de întreŃinere şi verificările metrologice sunt efectuate în colaborare cu SecŃia Electo - AMA şi cu Laboratorul Metrologic. Proceduri si instructiuni de operare in conditii normale si de urgenta In Anexa.3 este prezentata lista INSTRUCłIUNILOR DE LUCRU, S.S.M., S.U. ŞI PROTECłIA MEDIULUI pentru fiecare instalatie. Aceste instructiuni cuprind: - procedurile de operare in onditii normale si de urgenta; - parametrii de operare, limitele si sistemele de blocare; - proceduri de pornire si de oprire in ituatii normale si de urgenta Acolo unde prin analiza HAZOP sau prin listele de control s-a constatat situatii lipsa, in capitolele generale la punctul URMĂRIREA REALIZĂRII ACłIUNILOR PREVENTIVE cod PO – MI – 63 – F02 s-au impus completari sau realizari ale instructiunilor acolo unde nu exista. Proceduri pentru furnizori si subcontractori

• PROCEDURA FUNCTIE DE SISTEM CONTROLUL APROVIZIONARII , PS-MI-18; • PROCEDURA OPERATIONALĂ CONTROLUL CONTRACTANTILOR , PO-MI-11;

I.B.4. Managementul pentru modernizare Managementul pentru modernizare are la baza asigurarea integritatii activelor, care reprezinta factorul cheie in evitarea accidentelor in cadrul societatii . VIROMET are un sistem si un set de proceduri care urmareste sa asigure explotarea si intretinerea echipamentelor pentru o buna functioanare. Sistemul de SSM are în vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea modificărilor în cazul instalaŃiilor existente sau în vederea realizării de noi instalaŃii: - planificarea şi modificarea instalaŃiilor cu respectarea securităŃii industriale; - o analiză a securităŃii (concepte, rapoarte); - obŃinerea autorizaŃiilor instalaŃiei.

In cazul unor modernizări sau schimbări ale unor procese sau faze tehnologice, sunt luate următoarele măsuri: - sunt alocate responsabilităŃi pentru autorizare şi iniŃiere a proiectării; - sunt notificate autorităŃile competente pentru protecŃia mediului şi autorităŃile de protecŃie

civilă, în conformitate cu prevederile legale prevăzute şi în H.G. 804/2007; - sunt identificate şi documentate proiectele pentru noua instalaŃie sau noul proces; - sunt definite, documentate şi implementate măsurile de control pentru asigurarea

siguranŃei şi protecŃiei mediului; - sunt stabilite acŃiunile de verificare, revizuire şi corectare post implementare.

I.B.5. Planificarea pentru situatii de urgenta PLANURI PENTRU SITUATIILE DE URGENTA

Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:

• Plan de aparare impotriva inundatiilor,gheturilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice(captari);



46

• Planul de urgenta interna • Planul de interventie in caz de incendiu; • Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

Planul de urgenta interna se refera la oricare scenariu posibil identificat in cadrul PMRE si se aplica pentru fiecare interventie. PLANUL DE URGENTA INTERNA este integrat intr-un sistem unitar de abordare a managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt specifice, masurabile si pot fi realizate operativ. Se are in vedere si necesitatea de revizuire periodica (sau ori de cate ori este necesar), tinand cont de: - progresul cunostintelor tehnice; - experienta acumulata ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe

amplasament; - lectii invatate in perioada de implementare a planului de urgenta; - schimbari semnificative pe amplasament; - comportamentul uman, ca raspuns la situatiile de criza.

Planul de urgenta interna are in vedere identificarea sistematica a consecintelor oricarui accident major care poate apare si contin:

● modul cum este organizata interventia la o situatie de urgenta; ● modul de furnizare a informatiilor, alarmarea; ● posibilele urgente ce pot apare in toate scenariile de accidente majore; ● modul de coordonare si comunicare in timpul unei interventii la o situatie de urgenta; ● asigurarea resurselor necesare de catre operator, daca sistemele de interventie proprie nu sunt suficiente; ● descrierea resurselor interne si externe care pot fi mobilizate de operator pentru a limita consecintele unui accident major pentru oameni si mediu; ● modul de asigurare cu personal suficient, intr-o perioada de timp rezonabila, pentru a conduce si actiona in cadrul planului de urgenta interna; ● asigurarea echipamentului necesar pentru interventie, corespunzator scopului, disponibil in orice moment si in perfecta stare de functionare; ● asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare si prelevare de probe in momentul producerii unui accident major; ● modul de mobilizare a serviciilor de urgenta medicala necesare in cazul raspunsului la o situatie de urgenta.

Specific pentru instalatiile de productie este atentia deosebita care se acorda si incidentelor latente, prevenirea oricarui risc fiind problema prioritara.

PLANUL DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARILOR ACCIDENTALE

Conform editiei nr. 5 din septembrie 2010 modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a surselor de apa este urmatorul: → Persoana care observa fenomenul anunta imediat conducerea sectiei si a unitatii conform

schemei de instiintare;



47

→ Conducerea sectiei sau a unitatii dispune: - Anuntarea personaleor sau a colectivelor cu atributii pentru combaterea avariilor, in

vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii acestora si pentru diminuarea efectelor acestora;

- Anuntarea imediata a SGA Brasov, APM Brasov si a GNM – Comisariatul Brasov, ISU Brasov si apoi informarea periodica asupra desfasurarii operatiunilor de sistare a poluarii accidentale;

- Anuntarea agentilor economici si a primariilor din vecinatate in situatia in care poluarea accidentala se extinde si afecteaza si zonele invecinate;

→ Persoanele sau colectivele din unitate, cu atributii in combaterea poluarii accidentale actioneaza pentru: - Eliminarea acuzelor care au provocat poluarea accidentala in scopul sistarii acesteia; - Limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante prin foflosirea de

materiale absorbante, devierea undei poluante catre reteaua de canalizare ape uzate din cadrul societatii, crearea de baraje:

- Indepartarea prin mijloace adecvate a substantelor poluante; - Colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate

corespunzatoare pentru mediu, in vederea recuperarii, neutralizarii sau distrugerii a substantelor poluante;

- Monitorizarea permanenta a factorilor de mediu in zona si in aval. → Daca conducere unitatii constata ca fortele si mijloacele disponibile in unitate nu sunt

suficiente pentru sistarea imediata a poluarii, solicita sprijin imediat unitatii militare de pompieri din vecinatate.

→ In cazul in care, cu toate masurile luate, exista pericolul ca poluarea sa se extinda catre resursele de apa de suprafata sau subterane, va fi avertizat sistemul de gospodarire a apelor asupra situatiei deosebite create; in cazul de fota majora, conducerea unitatii va dispune oprirea functionarii unor instalatii sau sectii de productie, sectoare de activitate care contribuie la continuarea poluarii accidentale.

→ Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii acestora in unitate sau in zonele adiacente, se va informa SGA Brasov si APM Brasov asupra sistarii fenomenului;

→ Conducerea unitatii dispune subordonatilor colaborarea cu autoritatile in vederea stabilirii raspunderilor si a vinovatilor pentru situatia de poluare accidentala produsa.

PLANUL DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAłIILOR, GHEłURILOR ŞI ACCIDENTELOR LA CONSTRUCłIILE HIDROTEHNICE S.C. VIROMET S.A. VICTORIA In baza prevederilor art.44 din Legea nr. 107/1996 – Legea apelor cu modificările ulterioare şi art.8 din Ordinul nr.638/2005 – „Regulament privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale” Directorul societatii emite decizia privind constituirea Comisiei de apărare împotriva inundaŃiilor si de nominalizare a membrilor formatiilor de interventie pe puncte de captare, a caror componenta este definita in anexa 1 a Planului de aparare.



48

Este definit si necesarul de mijloace şi materiale de apărare stabilit conform „Normativului cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaŃiilor, gheŃurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale” Barajele nu sunt construite cu scopul de a retine o anumita cantitate de apa, ci doar pentru a asigura acoperirea cu apa a gurilor de captare. Instalatiile de captare de tip deversor dispuse pe cursurile de apa sunt construite din beton, cu inaltimea de 1,2 - 1,5 m, cu prize de captare orizontale cu gratare si stavilare.Stavilarele din baraj sunt construite pentru a asigura autocuratirea prizei de apa, ori de cate ori este necesar. Prin aceste constructii hidrotehnice (barajele de la prizele de apa) nu se pot regulariza debitele de apa la raurile respective, in caz de viitura. Masuri prestabilite a se lua la producerea avariilor in ipotezele de inundare la depasirea cotelor de aparare sunt:

→ ATENTIE: a. inceperea urmaririi evolutiei fenomenelor si comportarea lucrarilor; b. pregatirea formatiilor, materialelor si utilajelor pentru interventie.

→ INUNDATIE: a. urmarirea in continuare a evolutiei fenomenelor si comportarea lucrarilor

→ PERICOL: a. actionarea in continuare conform masurilor stabilite anterior pentru diminuarea efectelor negative. Avand in vedere ca distanta intre baraje si localitatile in aval de parauri este destul de mare, iar debitele nu depasesc cotele de pericol, este putin probabil sa existe pericol de inundatii a localitatilor din zona afectata, cel mult va fi inundata pasunea pe o suprafata de maxim 5 ha.

I.B.6. Mijloacele folosite in cadrul obiectivului in caz de urgenta

NOTIFICAREA, INFORMAREA SI ALARMAREA

Date generale Notificarea unei situatii de urgenta se face in functie de natura acesteia (eliberarea de substante in aer, apa si sol, incendiu, explozie, situatii extreme meteorologice, actionarea persoanelor neautorizate) precum si in functie de clasa de urgenta: - clasa A – urgenta locala - clasa B – urgenta pe amplasament - clasa C – urgenta in afara amplasamentului

Informarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face imediat prin mijloacele de alarmare din dotare. Notificarea se transmite, prin fax, in maxim 2 ore la :

− Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Brasov: 0268-417028; − Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta,,Tara Barsei,, Brasov: 0268-428888; − Agentia pentru Protectia Mediului Brasov: 0268-419013; 0369-409124.

Organizare generala VIROMET � Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al S.C.VIROMET S.A. intervine in cazul

evenimentelor conform Planurilor de interventie. Are in dotare 1 autospeciala de lucru cu apa si spuma.



49

Serviciul privat pentru situatii de urgenta este de categoria a-IV (in conformitate cu Criterile minime de incadrare si functionare a servicilor private pentru situati de urgenta) si are incadrati 13 pompieri pe functii operative care asigura permanent interventia in situatii de urgenta in conformitate cu Organizarea zilnica a interventei

� Sectia de pompieri - Victoria participa la stingerea incendiilor la solicitarea conducerii unitatii.

� Organizarea SU pe locurile de munca este efectuata conform legislatiei in vigoare, fiecare loc de munca avand afisat PLANUL DE EVACUARE. Tipuri de notificare In cazul producerii unui accident (eliberare de substante toxice sau inflamabile, explozie, incendiu, etc.) transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de instiintare-alarmare in caz de urgenta cuprinsa in Planul de urgenta interna. Notificarile situatiilor de urgenta se vor realiza prin telefon sau prin formulare simplificate. Notificarile sunt inregistrate la Dispecerat, si sunt definite in functie etapele de defasurare a incidentului:

a) notificare prealabila a accidentului b) notificare accidentului c) notificare periodica a accidentului d) notificarea finala a accidentului

In caz de accident, in functie de gravitate si incadrare in clasa de urgenta transmiterea informatiilor se va face dupa urmatoarea procedura: - Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberari masive de

substante periculoase are obligatia sa anunte imediat seful direct (sef echipa, maistru, inginer tehnolog) sau dispecerul.

- Seful de tura va informa dispecerul de serviciu la telefoanele 1313, 1175 si seful de sectie (unde are loc incidentul).

- Dispecerul care primeste notificarea va informa imediat membrii Celulei pentru situatii de urgenta Acestia vor informa Directorul general (Presedintele CSU) despre eveniment.

- Dispecerul va lua legatura telefonic sau prin radiotelefonie cu seful de tura (maistru) sau cu inginerul tehnolog din sectia unde are loc incidentul in vederea localizarii incidentului si obtinerii de informatii complete despre incident.

- Seful de tura ( maistru, inginer) va pleca imediat la locul accidentului pentru a stabili masurile ce trebuie luate. Seful de tura va transmite de urgenta prin telefon dispecerului, informatiile cerute.

- Dispecerul va analiza datele primite va stabili masurile de prima urgenta care trebuie luate si va informa Directorul General al Viromet despre situatia existenta si despre masurile luate.

- Directorul general va intruni Celula pentru Situatii de Urgenta si va numi Comandantul Centrului operational cu activitate temporară, care va intruni Centrul operativ cu activitate temporara.

- Centrul operativ cu activitate temporara si conducatorii sectiilor afectate vor declansa alarma locala.



50

- Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta va dispune, in functie de situatie, declansarea alarmei generale/instaurarea starii de urgenta.

- Dispecerul va informa despre producerea accidentului si despre amploarea acestuia Seful Serviciului privat pentru situatii de urgenta.

- Seful serviciului va dispune mobilizarea echipelor de interventie, dupa caz: echipa pentru interventie tehnologica, cercetare, instiintare-alarmare, deblocare salvare, evacuare, transmisiuni.

- Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta va dispune informarea organele superioare ierarhice despre situatia existenta, despre masurile care s-au luat si activitatile desfasurate si va numi Comandantul incidentului – persoana responsabila de actiunile desfasutate la locul accidentului si care va efectua coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie. Acesta va avea in subordine:

- Dispecerul va comunica Centrelor operative cu activitate temporara constituite: ordinea de evacuare, locurile de adunare si caile de acces/evacuare cele mai indicate, in functie de situatia existenta.

- Serviciul privat pentru situatii de urgenta va trimite la locul incidentului grupele de interventie si echipele specializate

In vederea optimizarii timpului si a modalitatii de raspuns, informatiile transmise trebuie sa fie relevante si precise. Se va urmari urmatorul algoritm:

Cine? Identitatea celui care raporteaza

Nume Compania (daca este subcontractor)

Ce ? Identificarea evenimentului Explozie Incendiu Eliberare de gaz inflamabil Eliberare de gaz toxic Scurgeri de lichid inflamabil Scurgeri de lichid toxic

Unde ? Localizarea evenimentului Unitatea Zona Instalatia Echipamentul

Cati ? Personal afectat Raniti/ intoxicati/arsi/morti Pe tot parcursul desfasurarii actiunilor de interventie in conformitate cu planurile specifice de interventie interna, sefii Centrelor operative cu activitate temporara din sectiile afectate, vor informa in permanenta presedintele Celulei pentru situatii de urgenta /dispecerul despre stadiul actiunilor de combatere a calamitatii. Dispecerul are obligatia de a transmite informatiile Celulei pentru situatii de urgenta activate la nivelul societatii. Din ordinul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta (directorul general), dispeceratul:

- dispune oprirea partiala sau totala a instalatiilor. - alarmeza telefonic unitatile vecine (PIROCHIM Victoria, PUROLITE, MAXAM ,

etc.), Primaria Or. Victoria, Primariile comunelor invecinate care pot fi afectate (Ucea de Jos, Sumerna, Vistea de Sus, Arpasul de Jos ), Politia Victoria conform Schemei de instiintare alarmare pe niveluri de urgenta



51

- informeaza telefonic unitatile vecine despre natura pericolului asupra mediului si populatiei si propune masuri de interventie

- solicita ajutor echipelor de interventie externe (Sectia de pompieri-Victoria) si echipelor medicale de prim ajutor sau Serv. Ambulanta, Inspectorul pentru Protectie Civila si Sefii SIPP, Birou Protectia Mediului vor face notificare telefonica periodica, cu acordul Directorului General, catre autoritatile judetene : Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al judetului Brasov , Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov, Agentia de Protectie a Mediului Brasov, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu.

Dupa eliminarea cauzelor accidentului si indepartarea pericolului pentru populatie si mediu, seful de sectie va informa dispecerul despre situatia din zona. In cazul producerii unui eveniment transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de instiintare-alarmare

Tipuri de alarmare Pe teritoriul societatii, alarma se poate declansa in cazul in care se produc accidente grave care nu pot fi combatute imediat de salariatii de exploatare si care pot afecta oamenii sau mediu din societate si din vecinatati. Se poate declansa alarma locala sau generala cu acordul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta in una din urmatoarele situatii : - Eliberarea unor cantitai mari de substante periculoase in aer, apa si sol - Incendii cu pagube majore - Explozii cu distrugeri mari - Situatii extreme meteorologice ( cutremure puternice de pamant, inundatii grave,

furtuni sau tornade et.) Eliberarea unor cantitati mari de substante periculoase se produce in cazul unor avarii la rezervoarele de stocare sau la utilajele prin care sunt vehiculate acestea. Se pot degaja substante periculoase in timpul unor incendii sau explozii produse in instalatiile de productie sau la depozite precum si in timpul unor situatii meteorologice deosebite ( inundatii, furtuni puternice, cutremure de pamant, etc.) sau in cazul unor sabotaje. Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenire si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi : a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza numai de catre dispecerul de serviciu cu aprobarea directorului general. Mesajul de instiintare Dupa declansarea alarmei, dispeceratul va transmite mesaje de instiintare Celulei pentru situatii de urgenta, Centrului operativ cu activitate temporala si forurilor tutelare conform Schemei de instiintare alarmare. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia.



52

Aceste mesaje contin informatii privind: locul , momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului . Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de instiintare alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului chimic. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic. In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind informatiile despre evolutia accidentului si va emite avertismente pentru zonele amenintate. Semnalele de alarma Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor. Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale:

• trei sunete scurte cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde - alarma pentru urgenta clasa B

• 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute - alarma pentru urgenta clasa clasa C

• un sunet continuu timp de 2 minute - pentru incetarea alarmei. Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic. Alarmele sunt introduse de catre dispecerul de serviciu din dispozitia directorul general . Persoanele prezente din zona societatii , precum si autoritatile locale, riveranii si populatia din imediata apropiere care poate fi afectata de incidentul petrecut in unitate, vor fi instiintate in conformitate cu “Schema de instiintare pentru situatii de urgenta” de catre dispecerul unitatii din dispozitia directorului general.

Instructiuni generale in cazul introducerii semnalelor de alarma Pentru urgenta clasa A nu se introduce semnal acustic . - In zona de interventie accesul este interzis sau limitat - Nu este necesara evacuarea . - Nu este necesara intreruperea activitatii in sectorul respectiv. - Mijloacele auto aflate la rampele de incarcare din sectorul afectat isi vor intrerupe

incarcarea. Vor parasi zona pe ruta dispusa de comandament si nu vor bloca caile de acces ale fortelor de interventie .

Pentru urgenta clasa B la auzul semnalelor acustice de alarma se impun urmatoarele masuri de siguranta : - Toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si indeplini rolul in

organizarea interventiei , lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul urgentei

- Operatiile de incarcare /descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in siguranta



53

- Autocamioanele si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile de acces libere pentru circulatie

- Orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie este strict interzis . - Toate autovehicule care circula pe teritoriul societatii trebuie sa respecte regulile de

circulatie instituite pe intreg amplasamentul - Viteza limita este de 40 Km /h; - Se va conduce prudent si cu respectarea indicatoarelor rutiere; - Se va respecta ruta care a fost indicata la intrarea in amplasament; - In caz de urgenta se va scoate vehiculul pe marginea drumului si se va opri motorul; - Fumatul este interzis - Nu se va utilizata flacara deschisa (chibrituri , brichete); - Nu se vor parca autovevicule pe drumuri de acces - personalul trebuie sa imbrace echipamentul de protectie care se va s-a inmanat la

intrarea pe amplasament, de la personalul de interventie - Interzis accesul cu camere video sau aparate foto in interiorul unitatii; - Nu se vor deschide telefoanele mobile in zonele de munca; - Se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei alergarea , evacuarea dezordonata, in

panica si pe alte directii decat cele stabilite; - La auzul semnalului acustic de urgenta se va contacta un membru al conducerii din zona

in care va aflati si vor fi urmate intocmai indicatiile acestuia ; - In caz de evacuare , personalul se va indrepta cu calm catre iesirile de urgenta si pe

caile de evacuare indicate .



54

DESCRIEREA RESURSELOR MOBILIZABILE, INTERNE SAU EXTERNE - Figura I.B.6.2. Structura pentru situatii de urgenta

CELULA PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ Presedinte CSU, Membrii

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAłII DE URGENTA Sef Serviciu, Loctiitor, Sef tura

COMPARTIMENT DE PREVENIRE Inspector PC, Cadru tehnic PSI

FORMATIE DE INTERVENTIE, SALVARE SI PRIM AJUTOR

GRUPE DE INTERVENTIE Sef Grupa, Membrii

ECHIPE SPECIALIZATE Sef Grupa, Membrii

Stinger

ea

ince

ndiil

or

Inst

iinta

re -

alar

mar

e

Cer

ceta

re

Eva

cuar

e

Suport

lo

gis

tic

Deb

loca

re -

salv

are

San

itar

a

Tra

nsm

isiu

ni

Inte

rven

tie

tehn

olog

ica.

Pro

tecŃ

ie

CR

BN

Suport

lo

gis

tic

Sup

ort lo

gist

ic

sanu

tar

CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ (COAT) DISPECERAT, Dispecer de serviciu



90

CELULA PENTRU SITUATII DE URGENTA – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii (Directorul general, alti factori de decizie) cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Celula pentru situatii de urgenta are urmatoarele atributiuni:

• organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in interiorul amplasamentului;

• luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare interventiei. CSU de la S.C. Viromet S.A. are in componenŃă:

- Presedinte CSU - Directorul general al societatii - Loctiitor Presedinte CSU – Director tehnic - productie - Membrii: Director MEA; Director economic.

În gestionarea situaŃiilor de urgenŃă sau a celor potenŃial generatoare de asfel de situatii, CSU îndeplineşte următoarele atribuŃii: → AtribuŃii principale :

- Convoacă întrunirea CSU - Semnează planurile,şi măsurile adoptate; - Informează operativ organele statului despre evenimentul produs - Dispune masurile ce trebuie luate pe amplasament in cazul situatiilor de urgenta

declansate pe amplasament → Atributiile specifice ale Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta sau loctiitorului

acestuia sunt: a) in timpul functionarii normale a instalatiilor:

- Stabileste prin dispozitii interne structura organizatorica a sistemului de management al situatiilor de urgenta prin constituirea structurilor prevazute de legislatia in vigoare si atribuirea de sarcini si responsabilitati concrete in vederea gestionarii situatiilor de urgenta declansate pe amplasament.

- Dispune intocmirea Planurilor de raspuns pentru riscurile identificate pe teritoriul societatii.

- Dispune asigurarea dotarii cu mjloace de protectie si interventie a tuturor locurilor de munca conform riscurilor identificate pe fiecare zona de activitate.

- Asigura efectuarea programului de pregatire si instruire al Centrelor operationale cu activitate temporara si conduce efectuarea exercitiilor de alarma in caz de urgenta conform graficului pe care il aproba anual.

- Dispune si asigura prin structurile din subordine luarea tuturor masurile de ordin tehnic si organizatoric pentru asigurarea gestionarii in siguranta a situatiilor de urgenta in vederea evitarii producerii accidentelor majore in obiectiv.

- Dispune asigurarea capacitatii corespunzatoare de interventie in caz de pericol. - Dispune asigurarea verificarii periodice a existentei si functionarii aparatelor de analiza

a deversarilor de substante periculoase lichide catre statia de epurare a unitatii si catre efluenti, precum si a aparatelor de determinare a noxelor sub forma de gaze.

- Dispune verificarea si asigurarea bunei functionari si integritatea sistemelor de colectare si dirijare catre Statia de epurare a substantelor periculoase deversate accidental in mediu pe amplasament, precum si buna functionare a Statiei de epurare .



91

b) in cazul declansarii unor situatii de urgenta: pe baza informatiilor primite de la Dispecerat (COAT):

- locul avariei, evenimentul aparut, natura si cantitatea substantei periculoase. - conditiile meteorologice existente in momentul respectiv in zona: - directia si viteza vantului;

- temperatura si umiditatea atmosferica (daca este cazul). Analizeaza si stabileste impreuna cu membrii Celulei pentru situatii de urgenta urgenta:

- circunferinta posibila a zonei de impact a evenmentului produs; - directia si viteza de dispersie a norului toxic; - obiectivele afectate de norul toxic si masurile concrete de protectie si interventie .

In functie de datele de mai sus:

- Dispune declansarea alarmei de urgenta; - Stabileste tipul de alarma; - Dispune alarmarea unitatilor si localitatilor invecinate conform schemei de instiintare

alarmare colaborand cu organele locale posibil afectate. - Dispune punerea in aplicare a Dispozitiei de evacuare a personalului posibil afectat,

stabilind itinerariile de evacuare si locurile de refugiu a celor evacuati. - Analizeaza situatia creata si in functie de durata si pericolul evenimentului respectiv

dispune oprirea totala sau partiala a instalatiilor. - Dispune notificarea evenimentului catre autoritatile judetene si locale, conform schemei

de instiintare alarmare si in caz de necesitate solicita forte suplimentare pentru interventie in vederea limitarii efectelor si consecintelor evenimentelor periculoase.

Membrii CSU îndeplinesc următoarele atribuŃii:

- Participă la şedinŃele CSU; - Prezintă informări şi puncte de vedere; - Informează operativ Sefii de Sectii si Servicii din subordine asupra problemelor

dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenŃă;

- MenŃin permanent legătura cu COAT odată ce acesta a fost activat; Componenta nominala a Celulei pentru situatii de urgenta este prezentata in Cap. 7 din Planul de urgenta interna. CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARA – este un colectiv de informare, comunicare si executie compus din dispecerii societatii, conducatorii locurilor de munca (Sefii Sectii si Servicii) si persoane desemnate de catre conducerea societatii.. Continuitatea activităŃilor de gestionare a situaŃiilor de urgenŃă a CSU se asigură prin Centrul Operativ cu Activitate Temporară, numit COAT. COAT se activeaza prin dispoziŃia Presedintelui CSU – Directorul general, sau loctiitorul acestuia - Directorul tehnic. Este formatiunea care transmite si asigura legatura intre Celula pentru situatii de urgenta, si grupele de interventie si echipele specializate constituite la nivel de societate si de sectie de la locul evenimentului si coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie



92

În situaŃii de urgenŃă, coordonarea unitară la locul producerii unor evenimente excepŃionale a acŃiunii tuturor forŃelor şi mijloacelor stabilite pentru intervenŃie, se realizează de către o persoană împuternicită de către CSU, denumită comandantul acŃiunii, acesta fiind directorul tehnic sau in lipsa acestuia seful COAT. AtribuŃiile comandantului acŃiunii :

- CSU va sprijini comandantul acŃiunii (CA) în toate acŃiunile pe care acesta le întreprinde, CA îşi desfasoara activitatea in subordinea Presedintelui CSU

- În îndeplinirea sarcinilor sale, comandantul acŃiunii va fi ajutat de către o grupă operativă constituita la sediul COAT.;

- Comandantul acŃiunii primeste date din teren de la seful SPSU si inspectorul PC, care asigură coordonarea în teren a activităŃilor .

- Pentru conducerea acŃiunilor de intervenŃie comandantul acŃiunii îşi va stabili un punct de comandă la sediul COAT – dispeceratul societatii sau punctul de conducere al actiunilor constituit la nivelul sectorului unde evenimentul declansat este in desfasurare

Grupele operative îşi pot desfăşura activitatea în locul stabilit pentru şedinŃe tehnice sau pot trece, atunci când situaŃia o impune, la coordonarea, din teren a activităŃii. Centrul operativ cu activitate temporara (COAT) este condus de catre seful Departamentului Monitorizarea calitatii care indeplineste si functia de purtator de cuvant al societatii. Punctul stabilit pentru efectuarea comunicatelor de presa este Incaperea expozitiei Hol intrare cladire administrativa sau Poarta comerciala. SpaŃiul de lucru al COAT este sediul dispeceratului societatii si punctele de conducere a actiunilor constituite la nivelul sectoarelor afectate. In functie de gravitatea situatie de urgenta declansate si a gradului de influenta al acesteia pe amplasament sau in afara acestuia membrii COAT se alerteaza in totalitate sau doar cei direct implicati in conducerea activitatilor de gestionare in siguranta a activitatilor de interventie Centrul Operativ cu Activitate Temporala (COAT) se activeaza in urmatoarele situatii:

- in cazul unor situatii de urgenta aparuta pe amplasament - in cazul unor situatii de urgenta declansate in exteriorul amplasamentului societatii , care

afecteaza teritoriul societatii - in cazul unor exercitii de textare a planului de urgenta externa, - in cazul unor exercitii de textare a Planului de urgenta interna.

COAT are urmatoarele atributiuni: a). in timpul functionarii normale:

- Organizeaza echipele de prima interventie proprii pe schimburi si ture - Instruieste membrii echipelor propri de interventie pentru situatii de urgenta din sectorul

de responsabilitate asupra modului de actiune in caz de urgente - Coordoneaza , participa si verifica modul de executare a exercitiilor de alarma - Stabileste necesarul de materiale de interventie, il comunica Celulei pentru situatii de

urgenta si face interventii pentru obtinerea acestuia - Verifica periodic existenta si starea dotarii minimale cu echipament de protectie si

interventie necesar precum si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si comunicatii - Ia masuri de inlocuire a membrilor echipelor de interventie care au plecat din sector sau

prezinta afectiuni medicale incompatibile cu conditiile de sanatate necesare pentru interventie in situatii de urgenta



93

- Instruieste echipele de interventie, constituite conform planurilor de raspuns in cazul situatiilor de urgenta

b). in timpul declansarii unor situatii de urgenta: - Organizeaza si realizeaza alarmarea personalului din sectia pe care o conduce , precum

si oprirea totala sau partiala a instalatiilor sau continuarea procesului tehnologic la dispozitia Celulei pentru situatii de urgenta

- Organizeaza si dispune operatiile de evacuare a personalului din sectorul de competenta neimplicat in activitatile de interventie

- Organizeaza si conduce activitatea de interventie a echipelor de interventie la locul avariei si in instalatiile afectate din raionul de responsabilitate

- Asigura materialele, mijloacele de interventie , salvare si alarmare din sectorul propriu pentru echipele de interventie constituite si urmareste actionarea cu eficienta a acestora

- Pastreaza legatura cu Celula pentru Situatii de Urgenta, intocmeste Notificarile evenimentelor si duce la indeplinire dispozitiile emise de Celula pentru Situatii de Urgenta pentru coordonarea activitatilor si acordarea de sprijin reciproc intre sectoarele afectate

- Realizeaza toate activitatile cuprinse in planurile de raspuns in cazul situatiilor de urgenta pentru situatia existenta

- Dupa interventia de prima urgenta coordoneaza lucrarile de remediere si reparatii ale instalatiilor avariate, pana la eliminarea oricarui pericol si aducerea zonei calamitate in starea de dinainte de producerea evenimentului.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA se constituie in cadrul operatorilor economici (conform ordin nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat isi indeplineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Conform art.12 din Ord. 158/2007 Serviciul privat pentru situatii de urgenta din S.C. Viromet S.A. se costituie ca serviciu de categoria IV, avand incadrate grupe de interventie si echipe specializate in functie de riscurile identificate. Serviciul pentru situatii de urgenta este condus si coordonat de seful Serviciului numit prin decizie de catre conducatorul societatii. Serviciul privat pentru situatii de urgenta cuprinde:

- Compartimentul de prevenire este subordonat direct Sefului SPSU si este format din Inspectorul de protecŃie civilă si Cadrul tehnic PSI. Are atribuŃii in organizarea şi desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situaŃiilor de urgenta, participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora. Periodic prezinta Sefului SPSU spre analiza Rapoarte de activitate care vor cuprinde neregulile constatate in activitatea de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta pe parcursul controalelor efectuate si propuneri de imbunatatire a capacitatii de raspuns in cazul situatiilor de urgenta a structurilor de interventie constituite pe locurile de munca.

- Formatiile de interventie, salvare si prim ajutor formată din : • grupe de interventie: stingerea incendiilor, suport logistic si suport logistic sanitar • echipe specializate: pentru cercetare, instiintare- alarmare, CRBN, tehnologica,

deblocare – salvare, sanitara, transmisiuni, evacuare si suport logistic



94

Şeful serviciului SPSU răspunde de pregătirea, coordonarea, instruirea si controlul tuturor componentelor serviciului având următoareIe atribuŃii: - asigura completa încadrare cu personal a Serviciului pentru situatii de urgenŃă şi

organizeaza intervenŃia pe schimburi (ture); - organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a serviciului de

urgenŃă, în acest scop întocmind programul lunar de pregătire şi planurile conspecte; asigură materialul bibliografic necesar pregătirii de specialitate a echipelor si grupelor Formatiunii de interventie si prim ajutor;

- organizează şi conduce activitatea de prevenire a situatilor de urgenta desfăşurată de membrii Serviciului ; controlează respectarea în unitate a normelor legala de prevenire a situatiilor de urgenta, de dotare cu mijloace de interventie si protectie individuala si colectiva şi ia măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate, raportand conducerii societaŃii situaŃiile care prezintă pericol de declansare a unor situatii de urgenta

- execută instructajul introductiv general şi tine evidenŃa persoanelor instruite; sprijină şefii formaŃiilor de lucru în executarea instruirii personalului de pe locul de muncă şi efectuează instructajul cu personal exterior societatii care desfasoara pe teritoriu societatii diverse activitati abprobate de conducerea acesteia;

- întocmeşte programul zilnic al serviciului de urgenŃă, pe schimburi (ture ) şi verifică respectarea acestuia; controleaza activitatea serviciului in schimburile II-III, în zilele de sărbatori legale şi pe timpul situaŃiilor speciale;

- controlează şi ia măsuri ca toate maşinile, utilajele, instalatiile, aparatele, echipamentele de protecŃie si interventie din dotarea serviciului sa fie în permanenŃă stare de funcŃionare sau de utilizare; asigură respectarea regulilor de circulaŃie pe timpul deplasării la incendii, aplicatii sau alte misiuni, verifica modul de intocmire a documentelor de exploatare a maşinilor si utilajelor din dotarea serviciului;

- organizează activitatea serviciului de urgenŃă pentru verificarea stării de functionare a mijloacelor initiale de stingere, a surselor de apă pentru incendiu, a stocurilor de substante chimice pentru neutralizare şi a căilor de acces ;

- conduce şi participă efectiv la : acŃiunile de interventie in cazul situatiilor de urgenta, de stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor si bunurilor materiale ce se află în pericol în caz de incendiu sau calamitaŃi naturale ori catastrofe; la prevenirea situatiilor de urgenta pe timpul repunerii în funcŃiune a instalatiilor tehnologice avariate de calamitaŃi naturale sau catastrofe;

- participa la intocmirea Fisei tehnice de securitate pentru produsele si substantele ce se vehiculeaza in societate ;

- intretine relatii de ordin tehnic si specific in domeniul situatiilor de urgenta cu institutiile de profil din tara si strainatate, acestea din urma cu aprobarea directorului general al societatii.

Compartimentul de prevenire din cadrul Serviciului pentru situatii de urgenta are ca atribuŃie principala prevenirea producerii unor situaŃii de urgenŃă prin actiuni de îndrumare şi control în cadrul societatii referitoare la respectarea prevederilor legale de desfasurare in siguranta si securitatea a tuturor activitatilor pe care le presteaza personalul societatii. - Membrii Compartimentului de prevenire din cadrul Serviciului pentru situatii de urgenta

au urmatorelele atributii: - respecta Programul anulal de activitate intocmit si avizat de conducerea societatii ;



95

- participă la elaborarea şi aplicarea concepŃiei de managemet al situatiilor de urgenta implementata la nivelul societatii

- controlează aplicarea normelor de protectie civila si apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;

- propun includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităŃii de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamente de protecŃie specifice;

- îndrumă şi controlează activitatea de protectie civila si apărare împotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciului de urgenŃă privat,

- prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaŃia impune, raportul de evaluare a capacităŃii de raspuns in cazul situatiilor de urgenta;

- urmareasc pe timpul contoalelor efectuate pe locurile de munca respectarea măsurilor de protectie si siguranta specifice locurilor de muncă;

- controlează respectarea prevederilor legale referitoare la proterctia civila si prevenirea si stingerea incendiilor pe locurile de munca;

- acŃionează cu fermitate pentru înlăturarea imediată a stărilor de pericol posibil generatoare de situatii de urgenta pe care le constată şi urmăreşte rezolvarea lor operativă;

- stabilesc restricŃii şi interdicŃii la utilizarea sau efectuarea unor lucrări cu pericol dacă nu se respectă prevederile legale prevazute pentru desfasurarea acestora in siguranta;

- verifică dotarea şi starea tehnică a mijloacelor de primă intervenŃie în cazul declansarii unor situatii de urgenta respectiv: mijloacele de protectie individuala si colectiva, mijloacele de interventie pentru stins incendii, sursele de alimentare cu apă pentru stins incendii (rezervoarele de apă de incendiu şi hidranŃii exteriori de incendiu), mijloacele de salvare, acordare a primului ajutor si evacuare a posibililor accidentati;

- verifică organizarea primei interventii pe locurile de muncă pe ture si schimburi; - controlează locurile de muncă unde s-au executat lucrări cu risc de incendiu; - sprijină şefii de sectii şi de compartimente în realizarea protecŃiei împotriva incendiilor şi

instruirea personalului muncitor pentru situatii de urgenta; - informează conducătorul locului de muncă, şeful serviciului imediat după ce a constatat

nereguli in cadrul prevederilor legale privind prevenirea situatiilor de urgenta sau stări de pericol de incendiu, explozii sau accidente tehnice;

- acŃionează prin mijloace legale pentru înlăturarea imediată a stărilor de pericol constatatepe timpul controalelor;

- urmareste modul de depozitare a substanŃelor şi materialelor, astfel încât să nu blocheze căile de acces şi de evacuare în caz de incendiu, mijloacele şi instalaŃiile de stingere, instalaŃiile electrice şi de alimentare cu apă de incendiu;

- urmareste starea tehnică a instalaŃiilor electrice de forŃă şi iluminat să nu prezinte defecŃiuni, improvizaŃii, stare de uzură avansată şi să corespundă la mediul unde sunt exploatate (medii cu pericol de explozie);

- verifica starea tehnica a utilajelor şi instalaŃiilor de tehnologice (pompe şi conducte de transvazare a lichidelor inflamabile, rezervoare etc.) in vederea eliminarii cauzelor generatoare de situatii de urgenta

- verifica depozitarea deşeurilor combustibile rezultate din procesele tehnologic, operaŃii de curăŃenie şi transportarea lor în locurile special amenajate de depozitare sau distrugere la terminarea programului;



96

- verifica respectarea graficului de verificare si intreŃinere a instalaŃiilor fixe de stingere si de semnalizare avertizare incendii de la locurile de munca,

- urmareste modul de respectare a interdicŃiei privind fumatul şi focul deschis în incinta societaŃii;

- verifica starea tehnică şi dotarea cu mijloace şi instalaŃii de prima interventie de pe locurile de muncă;

- verifica modul de păstrare şi depozitare a substanŃelor şi materialelor periculoase în locuri special amenajate, cu respectarea condiŃiilor impuse de proprietăŃile lor fizico – chimice;

- verifica starea etanşeietati conductelor, robinetelor şi racordurilor instalaŃiilor de pompare cu lichide imflamabile;

- verifica starea de funcŃionare şi marcarea A.M.C. – lor; Formatiile de interventie, salvare si prim ajutor Grupa de interventie pentru stingerea incendiilor incadreaza o autospeciala de stins incendii cu persoanal angajat pe baza de contract individual de munca, pe functii operative conform Organizarii interventiei si are urmatoarea componenta: - sef grupa - sofer - pompier servant – sef teava

Programul se desfasoara pe 4 ture de 12 ore, pe baza unui grafic intocmit si aprobat de Seful serviciului pentru situatii de urgenta. Grupa de interventie pentru stingerea incendiilor este condusa de un sef de grupa si are in componenta pompieri profesionisti incadrati pe functii operative impartiti in 4 ture formate dintr-un sef de tura care indeplineste functia de loctiitor al sefului de grupa (in lipsa acestuia) si pompieri, respectiv soferi si pompieri servanti. Grupa de stingere a incendiilor are ca atributie principala interventia, la solicitare, pentru localizarea si stingerea incendiilor declansate pe teritoriul societatii. Totodata la solicitare poate executa activitati preventive de asistenta tehnica de specialitate in cadrul desfasurarii unor activitati tehnice pe teritoriul societatii care prezinta pericol de producere a unor incendii sau explozii, asistenta tehnica prin operatiuni de racire suplimentara a utilajelor in cazul producerii unor dereglari tehnologice cu posibila evolutie spre explozie sau incendiu, operatiuni preventive de stropire cu apa a materialelor combustibile expuse radiatiilor solare in perioadele secetoase sau caniculare si operatiuni de inlaturare a urmarilor unor situatii de urgenta declansate care impun dilutia deversarilor accidentale de substante toxice sau periculoase in mediul inconjurator. Grupa de interventie pentru suport logistic incadreaza cu personal mijloacele de transport existente in dotarea Serviciului pentru situatii de urgenta in functie de necesitati si urgente respectiv, autoturism de servicu, tractor cu remorca sau plug, tractor forestier. Grupa de interventie pentru suport logistic se suburdoneaza sefului Serviciului pentru situatii de urgenta este formata din soferi si asigura deplasarea mijloacelor de transport din dotare de la sediul serviciului la locul de desfasurare a evenimentului produs. Grupa are ca atributie principala asigurarea prezenttei autosanitarei societatii la locul de producere a accidentului in momentul solicitarii acesteia, asigurarea deplasarii masinii de serviciu la solicitare pentru diverse activitati ordonate, asigurarea degajorii cailor de acces in societate pe timp de iarna in caz de inzapezire.



97

Grupa de interventie pentru suport logistic sanitar incadreaza cu personal autosanitara societatii asigurand deplasarea acesteia impreuna cu membrii Echipei sanitare de la Dispensarul societatii la locul de interventie pentru acordarea primului ajutor calificat persoanelor accidentate. Grupa de interventie pentru suport logistic sanitar se suburdoneaza sefului Serviciului pentru situatii de urgenta, este formata din soferi si asigura deplasarea autosanitarei societatii de la sediul serviciului la Dispensar si la locul de desfasurare a evenimentului produs si transportul accidentatilor de pe amplasamentul societatii la Spitalul orasenesc Victoria. Grupa are ca atributie principala asigurarea prezentei autosanitarei societatii la locul de producere a accidentului impreuna cu asistentul de serviciu in momentul solicitarii acesteia. Echipele specializate se constiuie pe fiecare loc de munca din personalul disponibil pe fiecare tura si schimb, de catre conducatorul locului de munca in functie de specificul fiecarui loc de munca si riscurile identificate pentru fiecare zona de responsabilitate. In cazul in care personalul disponibil nu este suficient numeric pentru incadrarea independenta a echipelor specializate pentru gestionarea riscurilor identificate si apare necesitatea apartenentei unei persoane simultan la mai multe echipe specializate, conducatorul locului de munca va stabilii ordinea operatiunilor de interventie conform instructiunilor propri de lucru prioritar fiind instiintarea-alarmarea si salvarea persoanelor posibil afectate (accidentate) cu luarea tuturor masurilor de siguranta a salvatorilor. In cazul in care conducatorul locului de munca nu poate gestiona situatia de urgenta declansata cu persanalul propriu incadrat in echipele specializate va solicita prin intermediul Dispeceratului suplimentarea fortelor de interventie cu echipele specializate constituite la nivelul societatii respectiv in Organigrama Serviciului pentru situatii de urgenta. Echipele specializate au in componenta: - sef echipa - membrii echipei

Pe locurile de munca respectiv instalatii functia de sef al echipelor specializate este ocupata de conducatorul locului de munca respectiv maistrul de tura iar la nivelul societatii seful de echipa sau serviciu. Acestia se subordoneaza in cadrul operatiilor de interventie Sefului Serviciului pentru situatii de urgenta si Sefului locului de munca. Echipa de cercetare Echipele de cercetare sunt constituite la nivelul fiecarui loc de munca, sunt conduse de un sef in speta conducatorul locului de munca respectiv si au in componenta 1 sau 2 membri in functie de complexitatea evenimentului produs. In cazul in care evenimentul produs implica o posibile deversare sau dispersie de substante toxice sau periculoase echipa va cuprinde obligatoriu personal calificat (laborante) pentru determinarea nivelului de noxe in zona, monitorizarea permanenta a acestora si stabilirea masurilor de protectie individuala si colectiva a personalului de interventie si a persoanelor posibil afectatede eveniment. Daca locul de munca implicat in accident nu dispune de mijloacele tehnice necesare evaluarii situatiei din acest punct de vedere va solicita prin intermediul Dispeceratului alarmarea echipei de cercetare chimica constituita la nivelul societatii respectiv laborantele Biroului de protectia mediului. In cazul in care sunt banuieli privitoare la persoane disparute in zona de impact a evenimentului produs va incerca cu mijloacele din dotare localizarea acestora.



98

Atributiile principale ale echipelor de cercetare sunt in speta cele de evaluare cat mai exacta a situatiei create in vederea transmiterii structurilor superioare respectiv COAT, Celula SU si SPSU a unor informatii cat mai concrete si exacte referitoare la amploarea si impactul evenimentului produs atat asupra instalatiilor in sine cat si asupra utilizatorilor si mediului inconjurator. Echipa de instiintare – alarmare Echipa de instiintare alarmare se constituie la nivelul societatii din personalul din cadrul echipelor de prima interventie nominalizate pe fiecare loc de munca cu atributii de alarmare si anuntare, personal calificat cu atributii in exploatarea si manipularea mijloacelor de instiintare alarmare in masa respectiv: sirene electrice, fluier cu abur, statii de radioficare, personalul nominalizat pentru alarmarea Comitetelor locale posibil a fi afectate si personalul de legatura cu mass media si populatia dupa cum urmeaza : - echipe de instiintare alarmare pe fiecare instalatie sau loc de munca nominalizate

functional pe panourile Organizarea interventiei pe locurile de munca care au ca atributie principala anuntarea evenimentului produs sefilor ierarhici superiori iar acestia mai departe dispeceratului si prin acestia declansarea procedurilor de alarmare si anuntare in functie de trepta de urgenta considerata a structurilor si fortelor de interventie

- personal cu atributii de instiintare-alarmare care la ordinul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta actioneaza mijloacele de instiintare in masa respectiv sirenele electrice locale si fluierul cu abur

- personal cu atributii de instiintare care la ordinul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta popularizeaza deciziile Celulei pentru situatii de urgenta in rindurile personalului aflat pe teritoriul societatii prin intermediul mijloacelor de informare in masa existente in dotarea societatii respectiv Statie de radioficare si portavoce.

- personal cu atributii de instiintare alarmare care din ordinul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta mentine permanent legatura cu Comitetele locale ale localitatilor limitrofe posibil a fi afectate de evenimentul produs si cu reprezentantii mass media.

Echipa de instiintare alarmare este condusa de un sef in persoana nominalizata cu atributii de comunicare cu mass media si membri Atributiile Echipelor de instiintare alarmare sunt in principal de comunicare in timp util a informatiilor si dispozitiilor intre locul producerii evenimentului si structura de decizie a sistemului de managemet a situatiilor de urgenta respectiv Celula pentru situatii de urgenta si popularizarea sub forma explicita a acestor informatii in randul persoanelor neavizate pentru a elimina posibilitatea interpretarilor si crearea starilor de panica prin necunoastere. Echipele CRBN (chimice, radiologice, biologice si nucleare) Echipele CRBN sunt constituite la nivelul societatii din personalul laboratoarelor centrale si de sectie, sunt conduse de sefii de laborator in subordinea carora se afla si au ca atributii - executarea actiunilor dispuse de cercetare chimica, radiologica, biologica sau nucleara,

in limita competentelor si a dotarii tehnice pe care o au, la locul de producere a unui eveniment generator de situatii de urgenta

- la solicitare executa actiunii de decontaminare si denocivizare a echipamentelor infestate, a zonelor din mediul inconjurator afectate de deversarile accidentale de substante nocive, a instalatiilor si utilajelor afectate

- stabileste si ajuta la marcarea zonelor de influenta a deversarilor accidentale de substante produse stabilind masurile de protectie individuala si colectiva impuse de



99

natura substantelor implicate in accident precum si modul de neutralizare al efectului acestora asupra mediului

Echipele pentru interventia tehnologica Echipele tehnologice sunt constituite pe fiecare loc de munca in subordinea unui sef, respectiv conducatorul locului de munca, din personalul de tura existent pe fiecare instalatie sau loc de munca. In functie de specificul activitatii pe care trebuie sa o desfasoare acestea sunt impartite in: - echipe de interventie chimica incadrate cu personalul angajat pe locurile de munca care

vor face inteventiile de securizare tehnologica a instalatiilor chimice pe care le deservesc conform Instructiunilor de lucru, SSM si SU, a Regulamentelor si Procedurilor proprii intocmite in acest sens

- echipe de interventie electrica incadrate cu personal propriu daca schema de incadrare a instalatiei prevede electrician de tura sau cu personalul de tura al Sectiei Electro AMA care vor executa actiuni de izolare si securizare a zonei afectate din punct de vedere electric in vederea eliminarii pericolului de electrocutare a personulului de interventie sau de aprindere a substantelor inflamabile deversate in zona accidentului

- echipele de interventie instalatii constituite fie din personal propriu daca exista personal de specialitate incadrat pe schema de personal a instalatiei sau locului de munca fie din personalul existent in sectiile de servicii auxiliare ale societatii respectiv instalatorii si personalul autorizat sa faca manevre pe traseele de gaz metan, mecanici de interventie pentru traseele de apa si abur care vor executa la dispozitie actiuni de izolare a instalatiei sau zonei afectate din punct de vedere a alimentarii cu utilitati respectiv gaz metan, abur sau apa

In atributiile Echipelor tehnologice consituite pe fiecare loc de munca mai intra si asigurarea primei interventii pe locurile de munca deservite conform sarcinilor stabilite prin Organizarea apararii impotriva incendiilor intocmite pe fiecare loc de munca respectiv cercetare, alarmare, salvarea persoanelor accidentate, actionare cu mijloacele de prima interventie pentru stingerea incendiilor existente in dotare (stingatoare manuale, hidranti interiori, instalatii speciale de stingere), actiuni de evacuare a persoanelor si bunurilor afectate. Echipele de deblocare salvare Echipele de deblocare salvare sunt constituite pe fiecare loc de munca si au in componenta un sef in speta conducatorul locului de munca si 2 membrii avand ca atributie principala deblocarea persoanelor surprinse de eveniment intr-o zona calamitata localizate de echipele de cercetare si transportarea acestora din zona afectata intr-o zona sigura de unde vor fi preluati de echipele sanitare in vederea acordarii primului ajutor sau evacuarii. Pentru evenimentele mai grave care implica operatii de sapaturi sau descarcerare, operatii de deblacare a cailor de acces si evacoare, operatiuni care depasesc posibilitatile tehnice de interventie existente pe locul de munca la nivelul societati s-a canstituit echipa de deblocare salvare farmata din personalul Sectiei MRVM care dispune de utilaje de ridicat, sapat sau descarcerat incadrate cu personal calificat pentru manipularea acestora Atributiile echipelor de deblocare salvare constau in actiuni de deblocare de sub daramaturi a persoanelor surprinse de eveniment in astfel de situatii si de transportare a acestora in afara zonei de influenta in vederea acordarii primului ajutor sau a evacuarii acestora. Totodata echipele de deblocare salvare vor intreprinde in masura posibilitatilor actiuni de asigurare cu strictul necesar a persoanelor care nu pot fi evacuate din zona calamitata in timp util respectiv



100

aer respirabil, mijloace de protectie individuala, apa sau consiliere psihologica.Daca este cazul la dispozitie vor executa actiuni de deblocare a cailor de acces si evacure in vederea asigurarii accesului fortelor de interventie si usurari operatiunilor de evacuare a personaluilui surprins in zona si a bunurilor. Echipa sanitara Echipa sanitara este constituta la nivelul societatii si are in componenta un sef in persoana Medicului de intreprindere si membri respectiv asistentii sanitari de servici si soferii autosanitarei propri. Atributiile echipei sanitare constau in actiuni de acordare a primului ajutor persoanelor accidentate, de stabilizare a starii acestora si transport catre unitatile spitalicesti in vederea acordarii asistentei medicale de specialitate de care au nevoie. Deasemenea in cazul existentei unui accident colectiv care implica un numar mai mare de persoane accidentate in sarcina echipei sanitare revine si trierea si stabilirea prioritatilor de acordare a primului ajutor calificat si ordinea de evacuare si transport a cazurilor identificate. Daca seful echipei sanitare considera necesara aplicarea unor masuri de profilaxie sau anti epidemice le va propune Celulei pentru situatii de urgenta si le va aplica doar dupa primirea dispozitiei din partea Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta Echipa de transmisiuni Echipa de transmisiuni se constituie la nivelul societatii din personalul cu atributii specifice in intretinerea si exploatarea mijloacelor de comunicare existente la nivelul societatii. Echipa are in componenta un sef in persoana sefului Atelierului AMA si membri. Atributiile echipei de transmisiuni constau in actiuni de asigurare a functionarii mijloacelor de comunicatie existente respectiv telefonie fixa, statii de radio comunicatii, interfoane si statie de radioficare. Echipa de evacuare Echipele de evacuare se constituie atat pe fiecare loc de munca indeplinind atributii de prima interventie si evacuare locala cat si la nivel de societate cu atributii de dirijare a fluxurilor de evacuare spre punctele de adunare si de parasire a societatii pe trasee sigure si practicabile. Membrii echipelor de evacuare trebuie sa cunoasca modul de evacuare pe tipuri de urgenta, stabilite in conformitate cu Planul de urgenta interna. Procedeaza la dirijarea pentru evacuare a personalului sau a bunurilor la dispozitia Celulei pentru situatii de urgenta. Colaboreaza cu personalul autorizat sa controleze accesul si iesirea din unitate, cu echipele de deblocare salvare. Evacuarea se va efectua pe caile de evacuare indicate clar prin semne vizibile. Comunica informatiile privind rutele de urmat pentru cei ce parasesc locurile de munca, locurile de adunare, folosind un sistem de adresare prin voce. Pentru stabilirea cailor de evacuare va urmari situatia meteorologica pe amplasament (in special directia si viteza vantului). Va executa evacuarea diferentiat in functie de tipul de urgenta stabilit asfel - toti angajatii trebuie sa securizeze locurile de munca si sa se indrepte spre locurile de

adunare in vederea stabilirii atributiilor fiecarei persoane fata de situatia creata. Vizitatorii si personalul subcontractorilor vor trebui sa paraseasca locurile in care se afla si sa se indrepte spre locurile de adunare in vederea primirii informatiilor necesare. In functie de



101

evolutia situatiei, Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta poate decide evacuarea partiala sau totala a personalului angajat, pe amplasament ramanand numai echipele de interventie.

- dupa evacuare, se va verifica daca sunt victime sau persoane care, datorita panicii sau altor cauze nu au parasit locul de munca.

- pentru sprijinirea evacuarii cu mijloace auto, au prioritate: sectia in care s-a produs evenimentul si sectoarele vecine afectate.

- transportul auto este interzis in zona contaminata, toate autovehiculele surprinse de norul de gaze dispersate in urma evenimentului vor fi oprite si parasite imediat.

- mijloacele de trasport feroviar vor fi oprite, asigurate cu saboti, inclusiv vagoanele, si parasite.

Echipa de suport logistic raspunde in cazul situatiilor de urgenta ce apar pe amplasament, privind asigurarea cu utilaje, mijloace de transport si alte echipamente de protectie si interventie ce formeaza suportul logistic disponibil pe amplasament. Pregatirea personalului serviciului privat pentru situatii de urgenta Instruirea personalului serviciului se face pe baza unui Plan de pregătire anual – lunar cu teme de pregătire specifică activităŃilor desfasurate de fiecare componenta a serviciului. Procesul de pregătire trebuie să asigure ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi fizică a tuturor membrilor serviciului în scopul îndeplinirii integrale şi de calitate a sarcinilor specifice si a ridicarii capacitatii de raspuns in cazul situatiilor de urgenta. Procesul de pregatire al membrilor serviciului se executa sub conducerea nemijlocita a sefiilor de grupa si echipa sub coordonarea sefului serviciului Pregatirea si instruirea personalului Grupelor si Echipelor specializate constituite se face de catre sefii echipelor pe baza programului propriu de pregatire si instruire periodica, pe baza tematicilor anuale stabilite in prealabil Programul de pregatire cuprinde - lectii cu caracter general intocmite si difuzate de catre Compartimentul de prevenire al

Serviciului pentru situatii de urgenta - lectii cu caracter specific fiecarui loc de munca si tip de echipa specializata intocmite de

conducatorii locurilor de munca respectiv sefii de echipa - exercitii de alarmare-evacuare pe fiecare loc de munca conduse de conducatorii locurilor

de munca - aplicatii la nivel de societate pe baza Graficului de testare al PUI intocmit de Seful SPSU

si aprobat de ISU Brasov. Verificarea cunostintelor si a modului de desfasurare a programului de pregatire se face astfel: - anual de catre conducatorii locurilor de munca prin testare si examinare directa

evidentiata de acordarea de calificative tuturor persoanelor din subordine - aleator prin verificarile si controalele efectuate de membrii Compartimentului de prevenire

al Serviciului pentru situatii de urgenta, observatiile si concluziile acestora fiind aduse la cunostinta conducatorilor locurilor de munca verbal sau prin note de control

- periodic in urma desfasurarii aplicatiilor prevazute in Graficul de testare PUI finalizate cu intocmirea unui Raport de interventie care cuprinde modul de desfasurare, fortele participante si masuri pentru imbunatatirea capacitatii de raspun al fortelor implicate in actiunea simulata.



102

Tematica generală a pregătirii de specialitate, fizică şi specifică se întocmeşte de seful serviciului pentru situatii de urgenta, în raport de complexitatea procesului tehnologic şi specific. Categoriile de pregătire a membrilor serviciului pentru situatii de urgenta sunt: - măsuri de prevenirea a situatiilor de urgenta generale si specifice - modul de organizare a serviciului (Org. S.P.S.U.) - instrucŃie la tehnica de specialitate - cunoaşterea tehnicii de specialitate - pregătire de specialitate - pregătire fizică - norme tehnice de exploatare a tehnicii de specialitate şi sistemelor de prevenire şi

interventie in cazul situatiilor de urgenta - tactica interventiei in cazul situatiilor de urgenta

In vederea însuşirii acestor teme se întocmesc planuri conspecte care vor fi prezentate spre insusire membrilor Serviciului pentru situatii de urgenta, SedinŃele de prevenire a incendiilor şi instrucŃia la tehnica de intervnetie de specialitate se execută de regulă in sectoarele de intervenŃie, prin exerciŃii şi aplicaŃii practice. InstrucŃia tehnică de specialitate se execută cu grupa sau echipa prin exerciŃii tactice de specialitate şi de verificare a stadiului de pregătire prin aplicaŃii tactice,.ExerciŃiile şi aplicaŃiile tactice se execută cu fiecare schimb de regulă mai frecvent la obiectivele cu risc mare de declansare a unor situatii de urgenta Cunoasterea tehnicii de specialitate,. a accesoriilor şi mijloacelor de interventie. se execută cu toŃi membri formatiei de interventie si prim ajutor fiecare pe specificul propriu de interventie. Temele de pregătire fizică şi de specialitate se desfăşoară practic prin şedinŃe de învăŃare, antrenament de mânuire a tehnicii de interventie din dotare şi verificarea pregătirii fiecărei ture. Planul de pregătire lunară se structurează pe toate specialităŃile din cadrul serviciului (servanŃi, soferi, şef tură) şi pe toate categoriile de pregătire, precizându-se data şedinŃei. Prin executarea planului de pregătire se urmăreşte: - însuşirea temeinică a actelor normative şi normelor de specialitate; - îmbunătăŃirea cunoştinŃelor de specialitate ale membrilor Formatiei de interventie si prim

ajutor; - perfecŃionarea deprinderilor in mânuirea tehnicii de interventie din dotare; - creşterea competenŃei membrilor Formatiei de interventie si prim ajutor privind

prevenirea situtiilor de urgenta si imbunatatirea capacitatii de raspuns in cazul situatiilor de urgenta;

- depistarea stării de pericol şi combaterea neglijenŃei in desfasurarea activitatilor din societate;

- cunoaşterea şi întreŃinerea în stare de funcŃionare a tehnicii de interventie si salvare, a accesoriilor, instalaŃiilor, mijloacelor şi sistemelor de prevenire, protectie, salvare si interventie;

- creşterea simŃului de răspundere pentru îndeplinirea atribuŃiunilor şi misiunilor încredinŃate;

- cunoaşterea documentelor serviciului şi modul de întocmire; - organizarea temeinică şi eficientă a intervenŃiei asigurându-se observarea şi alarmarea

imediată în cazul declansarii unor situatii de urgenta şi acŃionarea operativa in cazul declansarii unor evenimente periculoase;



103

- anual şi la încadrare pe functii operative membrii Formatiei de interventie si prim ajutor vor trebui să îndeplinească criteriile de aptitudini fizice şi baremele de pregătire fizică şi profesionale stabilite în indicatorul de calificare.

Modul de testare a membrilor Formatiei de intrventie, salvare si prim ajutor conŃine: întrebări din toate categoriile de pregătire şi legislaŃie, pregătire profesională ,verificarea aptitudinilor profesionale specifice (aplicaŃii cu grupa sau echipa) Verificarea insusirii cunoştinŃelor se face după programul de instruire la o dată planificată pe mai multe direcŃii în scris sau oral urmata de acordare de calificative de atestare a nivelului de pregatire profesionala si specifica. Dispeceratul de situatii de urgenta - Este formatiunea care transmite si asigura legatura intre Celula pentru situatii de urgenta, Centrul operational cu activitate temporara si echipele de interventie de la locul evenimentului asigurand coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie si comunicarea cu cei din afara locului evenimentului. Dispecer de serviciu a). Atributiile dispecerului in timpul functionarii normale a instalatiilor - Isi insuseste Planul de urgenta interna pentru a cunoastea activitatea pe care o va

desfasura in caz de alarma si asigura afisarea schemelor si planurilor in biroul dispeceratului.

- Urmareste si inregistreaza parametrii meteorologici. - Participa la exercitiile de alarma de urgenta, notifica exercitiile de alarma si comunica

Celulei pentru situatii de urgenta datele solicitate si masurile de prima urgenta luate. b). Atributiile dispecerului in caz de alarma de urgenta - Primeste instiintarea despre evenimentul periculos declansat. - Verifica informatia primita si solicita precizari asupra tipului avariei, marimea si urmarile

accidentului in vaderea completarii formularului de notificare prealabila prevazut in Planul de urgenta interna.

- Informeaza despre situatia ivita pe Directorului general / loctiitorul acestuia si asteapta de la acesta dispozitia de declansare a semnalului de alarma corespunzator clasei de urgenta create si de declansare a procedurii de alarmare instiintare prevazuta in Planul de instiintare alarmare pentru astfel de situatii.

- Alarmeaza daca este cazul si din dispozitia Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta operatorii economici din zona previzibila de influenta a evenimentului produs conform schemei de instiintare.

- Se informeaza de situatia meteorologica. - Traseaza pe harta zona de actiune a norului toxic sau zonele afectate de eliberarile de

substante periculoase. - Alarmeaza medicul unitatii si /sau spitalul orasenesc Victoria - Dispune la posturile de paza, interzicerea accesului in intreprindere, cu exceptia celor

care actioneaza in cadrul alarmei de urgenta. - Dispune, dupa caz, centralei telefonice intreruperea tuturor convorbirilor si solicita

legatura directa cu unitatile invecinate. - La sosirea in unitate a membrilor Celulei pentru situatii de urgenta, raporteaza despre

actiunile intreprinse si evolutia situatiei. Din acest moment, se subordoneaza Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta (Director General), executand dispozitiile acestuia.



104

Serviciul de paza si supraveghere - sprijina evacuarea pentru evitarea accidentelor de circulatie - indruma evacuarea de urgenta a personalului - indruma echipele de interventie specializate la instalatii - sprijina evacuarea autospecialelor de transport - avertizeaza in cazul unor formarii de nor de gaz asupra directiei acestuia, populatia

din zona statiei - asigura paza obiectivului conform Planului de Paza si dispozitiilor serviciilor

specializate. SISTEME DE COMUNICARE VIROMET dispune de urmatoarele sisteme e comunicare: � retea interna de telefonie – cu puncte de deservire la tablouri de comanda, puncte de

lucru, sedii administrative, servicii functionale, birouri, dispecerat, etc. Centrala telefonica care deserveste acest sistem de comunicare este conectata exterior la retele fixe si mobile de telefonie.

� retea interna de infotrafic – utilizata la transferul de date referitoare la urmarirea productiei, a stocurilor de materii prime, produse finite, etc;alte transferuri de date. Reteaua dispune de calculatoare amplasate la sediile sectiilor de productie, la serviciile de specialitate precum si la birourile conducerii administrative;

� aparatura de comunicare radio – cu dotare cu radiotelefoane in dotarea unor sectoare de productie, dispecerat, puncte de lucru izolate ( captari apa ), mijloace de transport;

MASURI GENERALE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE

a). Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor tehnologice cu instalatii,

dispozitive si aparate de protectie colectiva: In acest sens :

• Conductele prin care circula fluide sub presiune sau care pot provoca arsuri (abur, acizi, baze) sunt prevazute cu aparatori de protectie la imbinari;

• Conductele prin care se vehiculeaza fluide fierbinti sunt izolate termic; • Conductele prin care se vehiculeaza fluide inflamabile sunt prevazute cu punti

echipotentiale la imbinarile prin flanse; • Utilajele actionate electric sunt prevazute cu legatura la pamantare si este

asigurata efectuarea verificarii periodice a prizelor de pamantare de catre sectia Electro; � Toate organele in miscare ale masinilor si utilajelor sunt prevazute cu aparatori de

protectie; � Pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile sunt de constructie

antiexploziva, iar cele pentru lichide corosive sunt confectionate din materiale anticorosive specifice;

� Utilajele, aparatele si instalatiile sunt dotate cu aparatura de masura si control care sunt supuse verificarii periodice;

� Pe teritoriul societatii fumatul si focul deschis sunt interzise. Fumatul este permis numai in locurile special amenajate si marcate in acest sens;

� Instalatiile unde sunt posibile degajari accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf) sunt dotate cu sisteme de ventilatie sau de absorbtie locala;



105

� Pentru toate locurile de munca sunt intocmite si afisate instructiuni de lucru, protectia muncii, protectia mediului si PSI care cuprind modul de lucru corect si nepericulos de executare pentru fiecare operatie, manevra, manipulare, control, factorii de risc si masurile de prevenire etc., astfel incat sa se elimine pe cat posibil accidentele de munca si/ sau imbolnavirile profesionale;

b). Protectia individuala – se realizeaza prin folosirea echipamentului individual

de protectie, care insumeaza totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care le poarta muncitorul in timpul lucrului. in acest sens, in conformitate cu legislatia in vigoare si in functie de factorii de risc de de la fiecare loc de munca s-a intocmit Normativul Intern de acordare a echipamentului de protectie si de lucru.

In acest sens : � Pentru operatii curente echipamentul este format din: casca de protectie, ochelari

de protectie etansi, salopeta de lucru, manusi, cizme sau bocanci, masca contra gazelor cu cartus filtrant coresponzator.

� Pentru interventii in caz de avarii in cadrul societatii exista 4 aparate izolante autonome (cu aer comprimat), masti cu furtun de aductiune in fiecare sectie si costume izolante. Conducerea S.C.VIROMET S.A asigura pregatirea teoretica si practica a intregului personal al unitatii prin organizarea si participarea la cursuri de specialitate, de securitate si sanatate in munca si de protectie civila. In functie de particularitatile fiecarui sector de activitate mentionate in “Fisa de evaluare a riscurilor”, la fiecare loc de munca se acorda sortimentele de echipament individual de protectie specifice, care pot diminua sau elimina riscurile (conf. H.G. 1408/2006)

c). Pregatirea practica a personalului societatii se face prin simulari a unor posibile accidente. in acest sens se intocmeste anual un program care cuprinde scenarii pentru fiecare tip de eveniment in care sunt implicate substante periculoase, cu o frecventa de cel putin o data pe an. La aceste simulari participa toti angajatii societatii impreuna cu logistica din dotare si asistenta medicala. Simularile, care au la baza scenarii ale unor eventuale incidente care pot afecta teritoriul din afara amplasamentului, se fac in colaborare cu Celulele pentru situatii de urgenta ale riveranilor si cu fortele de interventie externe.

I.B.7. Monitorizarea performantei

Controlul eficientei sistemului de management al sigurantei

O data pe an are loc o analiza a managementului pe teme de securitate, protectia muncii si a mediului inconjurator privind urmatoarele aspecte:

- Rezultatele auditarilor interne si externe ale protectiei mediului si securitatii in munca, - Stadiul de indeplinire si urmarire a telurilor, programelor si masurilor, - Prezentarea si comentarea modificarilor importante aduse organizarii structurale si

operationale in protectia muncii si a mediului din intreprindere, - Noile achizitii efectuate si planificate, sau modificarile importante aduse instalatiilor

relevante din punct de vedere al sigurantei si al mediului inconjurator, - Comentarea celor mai importante modificari, relevante pentru locatie, in domeniul

legislatiei privind protectia muncii si a mediului inconjurator,



106

Acolo unde este posibil, indicatorii de performanta vor masura obiective cuantificabile. Monitorizarea va fi solicitata in vederea evaluarii performantei in ariile pentru care s-au trasat aceste obiective. Rezultatele procesului de monitorizare vor fi raportate si discutate de catre persoanele competente, in cadrul intalnirilor de profil. Performanta pe obiective la nivel de companie si sarcinile pe indicatori cheie de performanta la un nivel mai ridicat vor fi monitorizate pe baza indeplinirii unor sarcini bine definite si stabilite. Raportul privind evaluarea performantei pe sarcini prestabilite va fi inclus in raportul lunar referitor la Indicatori Cheie de Performanta. Evaluarea performantei pe baza sarcinilor trasate va fi raportata si supusa dezbaterilor trimestrial, in cadrul intalnirilor Comitetului de Coordonare. Detinatorii contractelor vor face, la intervale regulate de timp, o evaluare a performantei politicii de prevenire a accidentelor majore a contractorilor, pe baza indicatorilor de performanta stabiliti. Va fi derulata o activitate de analiza a tuturor contractorilor, iar acolo unde se constata ca acestia nu raspund cerintelor privind SSMPM, se vor aplica, cu acceptul ambelor parti, programe de actiune corectiva. S.C. VIROMET S.A. a elaborat si implementat un sistem de management integrat calitate-mediu-sãnãtate si securitate ocupationalã, conform SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008, prin care se urmãreste atat satisfacerea asteptãrilor si cerintelor clientilor , precum si controlul impactului propriilor activitãti, produse si servicii , asupra mediului inconjurãtor ,sãnãtãtii si securitãtii angajatilor si comunitãtii. Societatea detine Certificate emise de organismul SC AEROQ SA Bucuresti, privind:

� Sistemul de Management de Mediului, conform SR EN ISO 14001:2005, certificat nr. 024 M/2003, valabil pana la 27.09.2015;

� Sistemul de Managemental Calitatii, conform SR EN ISO 9001:2008, certificat nr. 730 /2003, valabil pana la 27.09.2015;

� Sistemul de Management al Sãnãtãtii si Securitãtii Ocupationale conform SR OHSAS 18001:2008, cu certificat nr.056 S/2006 , valabil panã la 27.09.2015;

Prin procedura - Pregatirea pentru situatiile de urgenta - sunt stabilite si evaluate amplasamentele unde exista riscul aparitiei accidentelor si probabilitatea poluarii factorilor de mediu. Pe parcursul anilor nu au avut loc incidente majore legate de mediu. La proiectarea instalatiilor s-au prevazut masuri de limitare a riscului declansarii unor avarii, respectiv masuri de functionare in siguranta a instalatiilor. Parte a sistemului de management al securităŃii, monitorizarea performantei, este constituită din monitorizarea permanentă a eficienŃei conceptului de securitate, a sistemului de management al securităŃii şi a măsurilor de protecŃie. Rezultatele acestei monitorizări vor fi comparate cu obiectivele de securitate stabilite. Aceasta înseamnă în special: - O monitorizare activă a atingerii planurilor şi obiectivelor stabilite şi a utilizării preventive

a măsurilor de protecŃie şi nu după producerea accidentelor tehnice, a evenimentelor periculoase sau a altor evenimente relevante pentru securitate;

- Reglementări privind stabilirea defecŃiunilor în cadrul sectorului de operare care pot prezenta pericole pentru binele general şi pentru vecinătate sau din investigarea cărora pot rezulta informaŃii pentru creşterea securităŃii la nivelul întreprinderii, precum şi pentru modalităŃile de comunicare cu operatorul şi investigarea acestor incidente - monitorizare reactivă.



107

I.B.8. Audit si revizuire In afara de monitorizarea performantei operatorul intreprinde verificari periodice ale conceptului de securitate si ale sistemului de management al securitatii (audit). Rezultatele verificarii vor fi evaluate. Conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii vor fi imbunatatite pe baza acestei evaluari.

Auditul Auditul are ca scop sa stabileasca daca organizarea, procesele si procedurile sunt realizate in conformitate cu definitia stabilita de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice si daca in general respecta prevederile legale venite din exterior cat si prevederile interne ale intreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalitatilor de imbunatatire a componentelor sistemului de management al sigurantei . Operatorul are propus un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de catre managementul de varf si trebuie sa cuprinda urmatoarele puncte: - Zonele si activitatile care vor trebui supuse auditului, - Frecventa realizarii auditului pentru sectorul respectiv, - Persoanele responsabile pentru fiecare audit, - Resurse si personalul necesare pentru realizarea fiecarui audit, prin considerarea

cunostiitelor de specialitate necesare, a independentei fata de intreprindere si a suportului tehnic,

- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot contine formulare, liste, interviuri deschise, observatii),

- Modalitatile de raportare ale rezultatelor auditului, - Modalitatile de utilizare ulterioara (utilizarea auditului pentru imbuntatirea sistemului de

management al securitatii) , - Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.

In organizatie auditurile periodice se realizeaza conform procedura PS-MI-19 , care stabileste responsabilitatile,modul de planificare si efectuare ale auditurilor interne de catre organizatie. La auditul intern periodic se verifică si conformarea cu cerintele legale si reglementate aplicabile de mediu, ssm si su si se realizeaza controlul riscurilor identificate prin Procedura operationala METODOLOGIE DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A RISCURILOR INDUSTRIALE CE IMPLICA SUBSTANTE PERICULOASE, cod PO-MI-63. Auditul este realizat de auditori interni care au facut dovada experientei si competentei de realizare a auditului; societatea aloca toate resursele materiale si personalul necesar. Raportul auditului se face in scris si va contine procedurile, standardele si referintele utilizate, metodologia de lucru, investigatiile si masuratorile efectuate, concluzii si recomandari. Evaluare Rezultatele monitorizarii performantei si ale auditului vor fi evaluate de catre conducerea intreprinderii cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii sunt concludente si eficiente. Evaluarea rezultatelor verificarii trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a modifica sau nu conceptul de securitate si obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere



108

evaluarea va determina repartitia resurselor pentru implementarea modificarilor atat la nivelul organizarii cat si la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor si a cadrului legislativ. Aceasta corespunde procesului continuu de imbunatatire. Conducerea societatii va stabili urmatoarele:

• Persoanele responsabile in cadrul conducerii intreprinderii, • Termene limita, • Documentarea, inclusiv distribuirea raportului, • Urmarirea implementarii masurilor, • Consemnarea modificarilor.

Se recomandă ca verificarea, evaluarea rezultatelor şi hotărârea privind modificarea conceptului de securitate şi al SSM să fie realizată la nivelul conducerii întreprinderii şi să fie consemnate. Adoptarea si implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii de prevenire a accidentelor majore, precum si a oportunitatii si eficientei sistemului de management al securitatii; revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de management al securitatii, precum si actualizarea acestuia se fac de catre conducerea societatii prin analiza la cel mai inalt nivel.

II. PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL

II.A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice, populatia zonei. Amplasamentul obiectivului analizat face parte din intravilanul orasului Victoria, fiind situat la 2 km sud, la limita vestica a judetului Brasov, intr-o zona predominant industriala, pe un platou la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, intre paraurile Corbisor (la est) si Ucea Mare (la vest). Vecinatati:

⇒ la sud – suprafata impadurita proprietate ROMSILVA ⇒ la vest – paraul Ucea Mare, ⇒ la nord – urmatoarele societati comerciale:

� S.C. PUROLITE S.R.L., � terenuri intravilane apartinind orasului Victoria � S.C. FLUOROPOLIMERI S.R.L. � S.C. POLLUX S.R.L. � S.C. WIND SPEED SRL. � SC TRANSCHIM SRL � S.C. ARZ PROD S.R.L.

⇒ la est –S.C. PIROCHIM S.A si S.C. MAXAM S.R.L. precum si terenuri cu fanete sau vegetatie forestiera proprietate privata apartinind comunei Vistea.



109

Cele mai apropiate asezari umane sunt reprezentate de: raman toti vecinii chiar daca sunt inafara razei de actiune a scenariilor

� Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv, la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori � sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de 1,5 km, cu 200 locuitori � comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de 1,5 km, cu 100

locuitori � sat Ucea de Sus - aflat la nord, la o distanta de 6 km � sat Ucea de Jos - aflat la nord, la o distanta de 10 km de obiectiv � sat Vistea de Sus – aflat la nord -est, la o distanta de 6,5 km � sat Vistea de Jos – aflat la nord - est, la o distanta de 15 km � sat Corbi – aflat la nord, la o distanta de 8 km � sat Arpasu de Sus situat la vest la o distanta de 5,8 km � sat Arpasul de Jos situat la nord – vest la o distanta de 12 km � sat Dragus situat la est, la o distanta de 8 km � statiunea Sambata situata la sud -est la o distanta de 8,5 km

` Cea mai importanta cale de acces din zona este drumul european E 64 (drumul national DN 1) – Bucuresti – Fagaras – Sibiu). DN 1 este situat la cca 10 km nord de amplasament. Paralel cu DN 1, la mica distanta se afla calea ferata Brasov – Sibiu de pe magistrala 200. S.C. VIROMET S.A. este conexata la ambele cai de comunicatie. Batalurile de depozitare pentru deseuri industriale nepericuloase - (namolul deshidratat de la instalatia de neutralizare a statiei de epurare si deseul copolimeric, provenit de la S.C. PUROLITE S.A., pentru care VIROMET presteaza serviciul de depozitare) este amplasat pe platforma societatii VIROMET Victoria, si anume in partea de est a incintei statiei de epurare, avand urmatoarele vecinatati:

� la nord: terenuri cu vegetatie forestiera iar la circa 1,5 km, Gara Victoria si cartiere de locuinte apartinand orasului Victoria;

� la vest, structurile instalatiilor Statiei de epurare ( bazine de aerare, decantoare, omogenizatoare, paturi uscare, etc );;

� est: Paraul Corbul Ucei precum si pasuni si vegetatie forestiera pendinte de comuna Vistea.

� La sud zona impadurita pe terenuri apartinand SC VIROMET SA. II.A.1. Pozitia geografica si harta topografica

Geografia regiunii de amplasare a unitatii – judetul Brasov Judetul Brasov se gaseste in zona centrala a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Orasele importante ale judetului sunt: Brasov (550 mii locuitori), Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). Din punct de vedere geografic, marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica, la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali. Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand



110

altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov. Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:

� treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; in sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m.

� treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.

� regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.

Localizarea geografica a obiectivului Amplasamentul S.C. Viromet S.A. este situat langa orasul Victoria, la extremitatea vestica a judetului Brasov. Din punct de vedere geografic, zona amplasamentului este platoul situat la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, pe malul sudic al cursului mijlociu al raului Olt, la altitudinea de 650 m. Elementele caracteristice ale reliefului zonei sunt reprezentate in cea mai mare parte de munti (Masivul Fagaras, in proximitatea varfului Moldoveanu), intalnindu-se urme ale glaciatiunii cuaternare, evidente in extremitatea vailor, circurilor si lacurilor glaciale. Coordonatele topografice ale amplasamentului SC Viromet SA Victoria sunt urmatoarele:

• 240 42’ 42’’ – longitudine estica; • 450 42’ 42’’ – latitudine nordica.

Cursurile de apa care tranziteaza zona amplasamentului sunt:

- paraul Corbisor la limita estica si - raul Ucea Mare care bordeaza limita vestica a unitatii.

Apele paraului Corbisor pornesc din zona platformei industriale S.C. VIROMET S.A. Dupa un parcurs de circa 14 km, acesta traverseaza satul Corbi si se varsa in raul Olt, care este situat la cca 10 km nord de amplasament.la cca 10 km nord de amplasament.



111

II.A.2.Vecinatati

S.C. Viromet S.A. este amplasata in intravilanul orasului Victoria spre sud, la o distanta de 2 Km pe un platou la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, intre paraurile Corbisor (la est) si Ucea Mare (la vest). Cele mai apropiate asezari umane sunt: orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Arpasul de Sus, Sumerna, Vistea de Jos, Ucea de sus, Ucea de Jos, Corbi., Arpasul de Jos. Informatii privind amplasarea in teritoriu a societatii sunt date in Plan nr. 2902/1: Plan obiectiv cu riverani. Planul mai contine informatii despre amplasarea in teritoriu a riveranilor (orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Vistea de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Corbi, Sumerna, Arpasul de Sus, Arpasul de Jos precum si a societatilor comerciale S.C. PUROLITE S.R.L., S.C. PIROCHIM S.A., S.C. MAXAM S.A., si despre raurile si caile de acces din zona.

Fig. II.A.2. Amplasarea în zona a S.C. VIROMET S.A. Zone locuite-Instalatii invecinate care pot provoca accidente Pe platforma industriala pe care este amplasata unitatea se gasesc mai multe instalatii care pot provoca accidente. Acestea instalatii fac parte din urmatoarele unitati:



112

Nr. crt.

Unitati economice apropiate Situare Instalatiile care pot provoca

accidente 1 PIROCHIM Est Depozite de munitii 2 MAXAM Est Depozit de explozibili 3 PUROLITE Nord Vest Pericol de incendiu, substante toxice,

Strazi principale si strazi importante pentru acces in caz de urgenta Cea mai importanta cale de acces spre zona amplasamentului este drumul european E 64 (drumul national DN 1) – Bucuresti – Brasov - Fagaras – Sibiu. Accesul pe amplasamentul SC Viromet SA se realizeaza din DJ 105 P - Ucea de Jos – Victoria. In Planul obiectivului 2902/8-Plan cladiri, locuri de adunare, cai evacuare, depozite si rampe incarcare-descarcare este prezentatã situatia privind amplasarea obiectivelor pe teritoriul societãtii si a cãilor de acces in interiorul amplasamentului. Drumurile de acces sunt betonate sau asfaltate iar la fiecare intersectie exista indicatoare de directionare cãtre obiective.

II.A.3. Date meteorologice In general, clima judetului Brasov are un specific temperat – continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,60 C, temperatura maxima absoluta fiind de 370 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s conform Rozei vanturilor din zona. Datorita pozitiei sale geografice, depresiunea Fagaras prezinta o aerisire mai slaba, de aceea iarna aerul este rece, favorizand inversiunile termice:

� Temperatura medie anuala a aerului este de 7,6°C, � Temperaturile medii pentru lunile de iarna sunt de -4° C � Temperatura maxima absoluta a fost de 37°C in luna august � Temperatura minima absolute atinse au fost de -33,8° C

Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizeaza printr-o clima temperat – continentala moderata, cu urmatoarele caracteristici:

� Numarul anual de zile senine: < 60 zile; � Durata de stralucire a soarelui: 2.000 – 2.100 h / an; � Numarul anual de zile acoperite: 100 – 120 zile . � Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an. � Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an.

In zona obiectivului, valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 600-700 mm pe an. Din aceasta cantitate de apa, cca. 450 – 500 mm se evapora si numai 30% din apa care participa la scurgerea superficiala se infiltreaza in sol.



113

Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor din zona, precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament. Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimile la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile/an .

II.A.4. Date geologice si hidrografice Date geologice Relieful judetului Brasov prezinta in amanunt o mare complexitate morfologica si morfogenetica, ca rezultat al unei indelungate evolutii in functie de loc si timp pe un fundament de geosinclinal carpatic si pe variate structuri geologice. Analiza indicilor morfometrici indica existenta unor complexe naturale materializate in trei trepte majore de relief. Din punct de vedere geologic, amplasamenetul studiat se inscrie in zona de sud a unitatii morfostructurale cunoscuta sub numele de Depresiunea Fagarasului. Amplasat in imediata aperopiere a zonei de contact dintre fosa depresionara a Fagarasului si versantii nordici ai muntilor cu acelasi nume, in perimetrul cercetat, fundamentul geologic este constituit din sisturi cristaline, avand in compozitie mica sericit si clorit afectate de metamorfism de epi si metazona. Placat peste fundamentul stancos, se gasesc masive depozite coluvial – deluviale, rezultate in urma proceselor de dezagregare fizica si alterare chimica a rocii de baza, precum si de eroziunea si transportul efectuat de torentii care au drenat versantii nordici ai Muntilor Fagaras. Cercetarile geologice si geotehnice executate in zona au stabilit ca pe amplasament si in zona acestuia nu se gasesc depuneri de mal, turba, saruri solubile sau alte fenomene naturale din categoria golurilor carstice, caverne, etc. Date geomorfologice Cercetarile mineralogice si petrografice efectuate asupra subsolului judetului Brasov arata ca aici zacamintele de minereuri sunt mai putine, dar rocile utile se afla in cantitati nelimitate si sunt raspandite pe toata suprafata judetului. Rezervele de roci utile sunt de diferite categorii: calcare, dolomite, marne, gresii, nisipuri si tufuri. In zona obiectivului studiat, terenul este neproductiv datorita tipului de sol care este “Litosol”; acesta, prin natura sa este usor degradabil, cu stratul fertil foarte subtire si o cantitate totala de humus foarte redusa, volumul edafic mic, datorita prezentei scheletului (70%). Terenul pe care s-a construit platforma industriala VIROMET prezinta denivelari si o sensibilila panta de inclinare de la sud catre nord. Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural.

Date geotehnice - Stratificatia terenului de suprafata Prospectiunile executate in perimetrul cercetat au stabilit ca grosimea stratului de pamant vegetal este de 0.2 – 0.5 m. Sub stratul vegetal se gaseste un strat de argila galbuie plastic vartoasa, care se extinde pana la – 3,00 ÷ 3,30 m, unde se patrunde formatiunea aluvionara alcatuita din bolovanis si pietris, cuprins intre masa de nisip argilos cafeniu roscat. Elementele de bolovanis cu dimensiunile cuprinse intre 15 ÷ 20 cm, sunt de forma rulata sau colturoasa, procentul acestora in masa de nisip fiind de 15 ÷ 40%, uneori crescand pana la 70% si apar blocuri



114

de 60 ÷ 80 cm. Aceasta formatiune aluvionara cu grad de indesare avansat este extinsa pana la 7 ÷ 15 m.

Adancimea de inghet Conform STAS 6054/77, in zona amplasamentului obiectivului analizat, adancimea maxima de inghet este de 1,10 m.

Zonarea seismica Potrivit normativului P 100 / 1 - 2006 in calculul seismic perimetrul cercetat se incadreaza in zona seismica D avand intensitatea seismica I = 7, coeficientul ks = 0,16, perioada de colt Tc = 0,7 s si ag = 0,20.

Incadrarea terenului conform TS / 988

Incepand de la suprafata exista 0,2 – 0,5 m pamant vegetal, dupa care terenul pe care se afla fundatiile se incadreaza in categoria “teren foarte tare”.

Amplasamentul batalului se suprapune zonei de campie piemontana avand fundamentul constituit din sisturi cristaline peste care s-au depus masive acumulari de argila in care se gasesc inglobate fragmente de sisturi. In perimetrul studiat au fost executate foraje de studiu care au permis evidentierea litologiei terenului de fundare. De asemenea, din forajele de studiu au fost recoltate probe pe baza carora s-au stabilt caracteristicie fizico-mecanice ale terenului. Amplasamentul depozitului de deseuri industriale ( batal ) situat in zona Statiei de epurare, in vecinatatea vestica a paraului Corbul Ucii, litologia terenului de fundare este urmatoarea:

- la suprafata apare un strat de argila prafoasa avand 2,5 m grosime in partea de vest. Grosimea stratului de argila scade catre est ajungand la 1,5 m. - sub stratul de argila prafoasa de la suprafata se dezvolta un orizont masiv de pietris din sisturi cristaline avand interspatiile umplute cu argila prafoasa cu grad ridicat de compactare si permaeabilitate redusa (4,4 x 10-5 cm/s). Caracteristicile fizico-mecanice ale argilei sunt urmatoarele: - indicele de consistenta: 0,8 - indicele de plasticitate: 35% - greutatea volumetrica: 1,9 KW/mc - unghiul de frecare interna: Ø = 260. - coeziunea C = 20 KPa. - coeficientul de filtratie: K = 3 x 10-7 cm/s.

In studiul geotehnic intocmit de Proiect Brasov S.A. se recomanda ca la realizarea sapaturilor pentru bataluri, panta de taluz sa fie egala cu 550 pana la adancimi de 5m si de 450 pentru adancimi mai mari de 5 m. Studiul geotehnic mentionat, precizeaza ca amplasamentul batalului nu este afectat de reteaua hidrografica din zona. In privinta regimului apelor subterane, panza freatica se intalneste la 15 – 20 m adancime.



115

Date hidrologice si hidrogeologice

Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Brasov este relativ bogata, densa, bine organizata si cu debite ridicate in toate anotimpurile anului. Majoritatea raurilor mai mici din arealul judetului Brasov sunt colectate de raul Olt, care strabate partea de nord – vest a judetului Brasov pe o distanta de circa 210 km, intre Lunca Calnicului (la limita cu judetul Covasna) si comuna Ucea (limita cu judetul Sibiu). Debitele raurilor din zona:

- Ucea Mare: 840 mc/h; - Corbul Ucii: 632 mc/h; - Vistea Mare: 1.530 mc/h.

Amplasamentul este drenat de paraul Corbul Ucii (care il traverseaza). Albia paraului este bine conturata, cu adancimea medie de 2,5 m. Pana in prezent nu s-au produs fenomene de inundatii datorita regularizarii lui si/sau datorita bazinului de receptie mic si impadurit. Zona fiind de munte se caracterizeaza prin ploi reci si dese, Q = 24 l/mp. care se strang in ape de suprafata cu caracter slab acid, dirijate la canalizarea conventional curata. Apa subterana Amplasamentul nu este afectat de nici un fel de artera hidrografica sau de torent, iar nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi ce depasesc 10÷20 m. Apele provenite din precipitatii nu se infiltreaza si nu se acumuleaza in roci intrucat formatiunile existente din startificatia terenului permit o buna drenare a acestor ape catre adancime.

II.A.5. Teritorii ecologice special ocrotite Victoria este un oras in judetul Brasov, situat la poalele Muntilor Fagaras, la 30 de km de municipiul Fagaras si la 100 kilometri de municipiul – resedinta de judet, Brasov. Obiectivul Viromet este situat in doua situri protejate: ROSPA0098 Piemontul Fagaras si ROSCI0122 Muntii Fagaras. Teritoriul sitului SPA Piemontul Fagaras se intinde pe judetul Brasov, pe aria administrativa a Municipiului Fagaras si comunelor: Dragus (51 %), Harseni (39 %), Lisa (60 %), Recea (43 %), Sambata de Sus (41 %), Sinca Noua (22 %), Sinca Veche (52 %), Ucea de Jos (17 %), Victoria (45 %), Vistea de Sus (22 %). Padurile sunt administrate pe judet. Suprafata sitului SCI Muntii Fagaras ocupa o parte din judetul Brasov dupa cum urmeaza: Dragus (42 %), Harseni (58 %), Lisa (55 %), Recea (48 %), Sambata de Sus (50 %), Sinca Noua (5 %), Sinca Veche (35%), Ucea de Jos (39%), Vistea de Sus (29%), Zarnesti (17%). Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este deal si munte. ROSCI0122 Muntii Fagaras a fost declarat sit de importanta comunitara datorita biodiversitatii si habitatelor care caractrerizeaza muntii Fagaras. Acest sit cuprinde urmatoarele:

� Tipuri de habitate: 3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; 3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane; 3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos



116

de-a lungul raurilor montane; 4060 - Tufarisuri alpine si boreale; 4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium; 4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix; 6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase; 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin; 6520 - Fanete montane; 7240* - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; 91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto- Fagion); 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).

- Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 - Lynx lynx (Ras); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava); 1354* - Ursus arctos (Urs brun).

- Specii de amfibieni si reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic).

- Specii de pesti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioaga); 1163 - Cottus gobio (Zglavoc); 2484 - Eudontomyzon mariae (Chiscar de rau); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc).

- Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma banaticum; 1065 – Euphydryas aurinia; 1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenusiu); 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Carabus); 4054 – Pholidoptera transsylvanica (Cosasul transilvan); 4021* - Phryganophilus ruficollis (Gandac); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gandac)

- Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1393 - Drepanocladus vernicosus; 1898 - Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Mosisoare); 1389 - Meesia longiseta; 4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuta de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului).

Din punct de vedere al sitului de protectie avifaunistica (ROSPA0098 Piemontul Fagaras) – teritoriul sitului este amplasat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal in acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud spre nord, prin frecarea de pantele muntilor in actiunea descendenta spre nord, astfel incat la temperaturile din zona depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este bogata, alcatuita din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt. Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras. Habitatele sunt foarte variate (culturi – teren arabil, pasuni, alte ternuri arabile, paduri de foiase, paduri de conifere, paduri de amestec, vii si livezi, alte terenuri artificiale – localitati, mine, paduri in tranzitie).



117

Flora este bine reprezentata, fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede – peste 450 specii. Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor ofera o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari. Padurile adapostesc efective semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua specii de muscari. Aici cuibaresc si speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe zonele deschise de la poalele muntilor, la fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa de ciocarlie de padure si de cristel de camp. In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari: Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus martius, Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus..

II.B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major. Forma de proprietate: societate cu capital integral privat din luna iunie 2002 prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de catre INTERAGRO BUCURESTI. Obiect de activitate: Profil de activitate: Categoria de activitate, conform anexei 1 a Ordonantei de Urgenta nr.152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006. Societatea fabrica produse chimice de baza, cod CAEN 2414, si are ca obiect de activitate producere si comercializare de substante chimice organice obtinute prin chimizarea gazului metan (metanol, formaldehida, hexametilentetramina, paraformaldehida, metilal, biocombustibil din uleiuri vegetale, rasini ureoformaldehidice, rasini fenolice, rasini melaminice); prelucrarea polietilenei, polipropilenei si politetrafluoretilenei, precum si activitati conexe (alimentare cu apa, colectare si epurare ape uzate, producere de agent termic cat. IV.4., intretinere si reparatii, transport intern, proiectare de echipamente, utilaje, modernizare si retehnologizare Instalatii existente). Explicitarea codurilor CAEN pentru activitatile ce se desfasoara pe amplasament Cod CAEN Activitate Instalatia 2414 Fabricarea altor produse chimice

organice de baza Instalatii de fabricare metanol Instalatii de fabricare aldehida formica Instalatie fabricare metilal

2462 Fabricarea cleiurilor si gelatinelor Instalatii de fabricare rasini ureo-formaldehidice (cleiuri) de tip Urelit Instalatii de producere a rasinilor ureo-formaldehidice (cleiuri) - Clasa E1 Instalatie de fabricare Precondensat UF 70 Instalatie de fabricare Precondensat UF 80 Instalatie fabricare rasini melaminice Instalatie microproductie rasini ureo-formaldehidice (Tip UREFOR), rasini melaminice

2416 Fabricarea materialelor plastice in forma primara

Instalatie microproductie rasini fenolice

2466 Fabricarea altor produse chimice Instalatii fabricare intaritori pentru rasini



118

n.c.a. 2411 Fabricarea gazelor industriale Instalatie Azot lichid 2413 Fabricarea altor produse chimice

anorganice de baza

2521 Fabricarea placilor,foliilor,tuburilor si profilelor din material plastic

2522 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic

Produse prelucrate din mase plastice ; Produse prelucrate din PTFE; Produse placate anticoroziv;

2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii

2913 Fabricarea de articole de robinetarie

2852 Operatiuni de mecanica generala 4011 Productia de energie electrica 4012 Transportul energiei electrice 4030 Productia si distributia energiei

termice si a apei calde;

5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor

6312 Depozitari 9001 Colectare si tratarea apelor uzate 9002 Colectarea si tratarea altor

reziduuri

5155 Comert cu ridicata al produselor chimice

4100 Captarea, tratarea si distributia apei

Denumirea instalatiei IPPC: 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW: 4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza: 4.1.b) hidrocarburi ce contin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice. 4.2. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza: 4.2.c) baze: obtinerea apei amoniacale. 5.4. Depozite de deseuri: 5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.

Activitati IPPC Sectia Metanol: - Instalatia Metanol IV si Instalatia Metanol III; - Instalatia NG1000;

Reglementate prin AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. SB 50 din



119

Sectia Rasini: - Instalatia Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V; - Instalatie pentru fabricarea rasinilor ureo-formaldehidice, tip URELIT; - Instalatie pentru fabricarea rasinilor ureo-formaldehidice, tip ADEZIV - din clasa E1; - Instalatie PRECONDENSAT UF80, UF70; - Instalatie pentru fabricarea rasinilor melaminice VIMEL; - Instalatie pentru fabricare intaritori; - Instalatie pentru fabricare metilal; - Instalatie pentru fabricare hexametilentetramina; - Instalatie pentru fabricarea esterilor metilici vegetali ; - Instalatie producere apa amoniacala (in conservare); - Instalatie producere paraformaldehida (in procedura de dezafectare) ; Centrala termoelectrica (CET) Alcatuita din 2 cazane(tip CR12) de 50 t/h si turbine de abur condensatie de 2-6 MW Activitati direct legate tehnic: - Receptia si depozitarea materiilor prime (depozite); - Depozite de produse finite; - Sector Mase Plastice; - Sector cercetare - Instalatii de microproductie cercetari; - Statia de tratare ape uzate; - Captare, tratare si distributie apa; - Sector Electro-AMA; - Sector Mecanic Intretinere; - Sector Transporturi auto si CFU; - Departament Calitate Mediu ; - Dispensar uzinal; - Serviciul intern de prevenire si protectie; - Activitati administrative;

SB 50 din 06.11.2006 ACTUALIZATA in data de 21.11.2007

Depozite de deseuri Pe amplasamentul S.C. VIROMET S.A. in vecinatatea statiei de epurare exista depozite de deseuri industriale nepericuloase “clasa b”, destinate depozitarii slamului de sulfat de calciu, namolului biologic rezultat din Statia de epurare si deseu de copolimer stiren – divinilbenzen rezultat de la de la S.C. PUROLITE S.R.L. Regimul de functionare al acestor depozite se prezinta astfel :

• Depozit de deseuri industriale nepericuloase “clasa b”, inchis in 2006, capacitate totala 24000 mc, reglementat prin Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 250/15.11.2011 privind Monitorizare postinchidere depozit deseuri industriale;

• Depozit deseuri industriale nepericuloase “clasa b”, capacitate dupa suprainaltare de 70000 mc(2 celule a cate 35000 mc), autorizat prim AIM nr. SB 50/2007.



120

Amplasamentul acestui depozit este in vecinatatea batalului inchis. Impermeabilizarea batalului s-a asigurat pe cale naturala prin stratul de argila prafoasa existent in terenul de fundare, peste care s-a asternut un strat de argila plastica, depusa si compactata atat pe fundul cat si pe taluzele batalului. Digurile de pamant sunt impermeabilizate cu masca de argila asternuta pe taluzul interior, in continuarea impermeabilizarii batalului. Izolarea digurilor si a fundalului batalului s-a realizat cu un strat de argila.Peste stratul de argila de impermeabilizare s-a asternut pe fundul batalului si pe taluzurile interioare ale digurilor, un strat de protectie din pamant nisipos de 10 cm grosime. Depozitul este imprejmuit cu gard. Depozitul este prevazut cu dispozitive de urmarire a comportarii in timp a constructiei. In batal a fost depozitat deseu de namol deshidratat de la statia de epurare biologica, care contine cca 96% sulfat de calciu rezultat din procesul de neutralizare al apelor uzate acide in cadrul Statiei de epurare. S-a construit in 2003, in regim de exploatare din 2005 si s-a utilizat pana la epuizarea capacitatii de depozitare.

• Depozit nou de deseuri industriale nepericuloase - Batal Nou Celula I, in functiune din Mai 2012. Activitatea depozitului este reglementata prin Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 71/25.03.2013 si AIM nr. SB 122 din 2011.

Capacitatea Depozitului Nou – celula I este de 72 332 to, durata de funcŃionare estimată 10 ani pentru prima celulă, cu dezvoltare pe o perioadă de 20 ani. Tip de deseu depozitat :

- namol deshidratat în proportie de 97%, cu umiditatea la depunere de cca. 50%, si continând sulfat de calciu (CaSO4) în proportie de 96% (substanta uscata), restul fiind constituit din substante organice ;

deseu de copolimer stiren-divinilbenzenic, provenit de la SC Purolite SRL în proportie de max. 3% cu o granulatie de 80% < 300 microni si 20% > 950 microni (max. 2 mm), stabil chimic, insolubil, nevolatil si nebiodegradabil ;

Alte activitati noi autorizate: Productia de energie electrica prin doua

Microhidrocentralele: MHC 1 - debit maxim: Qmax = 0,29 m3/s - putere la cupla Qmax = 110 KW MHC 2 - debit maxim: Qmax = 0,65 m3/s - putere la cupla Qmax = 300 KW Total debit maxim : 3384 mc/h

Investitia detine in prezent urmatoarele acte de reglementare:

• Decizia etapei de incadrare nr. 120/I din 26.03.2012;

• si Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 292, revizuita Iulie 2013;

In prezent , in procedura de emitare Autorizatie de Mediu, conform documentatie de solicitare depusa in 2012.



121

Activitati existente pe amplasament,care nu fac obiectul instalatiei IPPC si care nu sunt in functiune

• Instalatia pentru fabricarea esterilor metilici vegetali – ESTERVI este oprita si in conservare din 2006.

• Instalatia pentru fabricarea hexametilentetraminei este oprita si in conservare din 2006.

• Instalatii nefunctionale existente pe amplasament si care detin in prezent Acorduri de dezafectare:

- Instalatie Metanol II; - Instalatia Oxigen II; - Instalatie rasini fenolice si alchidice; - Instalatie pentru producerea acidului sulfuric, 15 % din structuri si utilaje

ramase ; - Instalatie pentru producerea acidului azotic concentrat; - Instalatia de producere paraformaldehida; - Depozit de fenol si depozit de acid sulfuric/oleum din cadrul CPR Rasini;

Instalatie producere apa amoniacala si depozitul de amoniac sunt scoase din functiune conform Hotararii Consiliului de Administratie din 16.05.2013. Situatia Instalatiilor NC (linia speciala si linia economica) la data de 1.06.2013 -Ateliere nefunctionale cu potential pericol de explozie, care nu mai pot fi puse in functiune. Este posibila existenta urmelor de nitroceluloza in locuri mai putin accesibile ale traseelor tehnologice,trasee de ventilatie sau coturi ale traseelor de canalizare.

Suprafata totala a amplasamentului pe care se desfasoara activitatea este de cca. 3786058 mp.

II.C.2. Factorii de risc Marimea gradului de periculozitate depinde de un cumulul de factori si anume: - proportiile accidentului

cantitatea pierderilor de substanta periculoasa intensitatea inceputului de incendiu si a posibilitatilor de extindere

- zona in care s-a produs accidentul interiorul instalatiilor tehnologice in spatiu deschis sau inchis, in partea superioara sau inferioara; statia Trafo statia reglare gaz metan statia de tratare ape uzate batalurile de deseuri depozite de materii prime si materiale magazii depozitare spatii administrative zonele verzi din incinta societatii

- teritoriul pe care s-a produs accidentul incinta instalatiei



122

incinta unitatii . zona societatilor invecinate aria suprafetelor verzi si impadurite din afara perimetrului

- perioada de timp ziua / noaptea in timpul programului de lucru / pauza de masa zile lucratoare / sarbatori legale

- starea conditiilor climatice cald / frig ceata / polei ploaie / ninsoare vant /directia vantului

- cunoasterea si aplicabilitatea procedurilor, in situatii de urgenta - timpul de interventie al operatorilor, in situatii de urgenta - timpul de raspundere la comenzi a echipamentelor, destinate situatiilor de urgenta - posibilitati tehnice si umane, pentru localizarea accidentului

• Factori de risc la transfer, depozitare, incarcare, expediere substante periculoase - Fisuri, spargeri la sisteme etansare pompe, conducte, armaturi, racorduri flexibile

(furtune); - Blocari, gripari compresoare si pompe; - Blocari, gripari, pe pozitia „inchis” / „deschis” armaturi-supape siguranta; - Supraincarcare recipiente depozitare; - Caderea echipamentului de automatizare si control; - Caderea aparaturii de masura si control; - Caderea presiunii de apa in linia de hidranti; - Caderea presiunii in linia de azot pentru inertizare; - Caderea sistemului de producere spuma chimica pentru inabusire si interventie in caz de

incendiu - Blocarea/defectarea sistemele de stropire cu apa pulverizata; - Manipulare autocisterna sau cisterna CF cu furtunele / bratele de descarcare / incarcare

cuplate; - Coliziunea unui vehicul cu conductele de transport; - Deraieri vagoane cisterna de pe liniile CF; - Distante de securitate pentru dispersia gazelor fara aprindere; - Aparitia si descarcarea de electricitate statica;

• Factori de risc tehnologic la instalatiile de productie continua - Prezenta in cantitati mari a substantelor periculoase; - Caracterul periculos al substantelor vehiculate: gaz metan, gaz sinteza, metanol brut,

metanol pur, formol, metilal, etc. - Lucru la presiuni si temperaturi ridicate; - Prezenta focarelor de ardere cu flacara in zonele de cracare sau producere a energiei

termice; - Densitate mare de aparatura tehnologica in spatiu restrans; - Intrepatrunderi ale fluxurilor de fluide in cadrul procesului tehnologic;



123

- Utilizarea unor sisteme complexe de recuperare a energiei; - Esecul sistemelor de eliberare a surplusului/scurgerilor de substantelor periculoase din

instalatie/ cos dispersie, supape de siguranta si respiratie, facla, sisteme de evacuare ape uzate;

- Esecul sistemelor de automatizare, inregistrare, control si bloocare; - Deteriorarea echipamentelor tehnologice datorita erorilor de supraveghere si mentenanta; - Esecul sistemului de inertizare cu azot; - Esecul utilitatilor;

• Factori de risc la intretinerea echipamentelor tehnologice - Nerespectare planurilor de inspectie si verificari legale; - Lucrul cu foc deschis in zone interzise; - Prezenta unei atmosfere explozive in spatii inchise/ hale sau rezervoare; - Utilizarea echipamentelor de sudura, aparatelor de taiat, polizat in zone cu pericol de

incendiu; - Lucrul cu scule necorespunzatoare si/sau echipamente electrice improvizate; - Lucrul la echipamente electrice fara a fi scoase de sub tensiune sau de persoane

neautorizate; - Excavatii / sapaturi fara permis de sapaturi; - Manipulare / depozitare incorecta de substante periculoase.

Detalierea factorilor de risc s-a efectuat in capitolul IV. A si B. II.D. Descrierea populatiei zonei (numar, structura, vulnerabilitate, aglomerari prezente de tipul celor din scoli, spitale) susceptibil a fi afectate Zonele locuite adiacente teritoriului din jurul societati, pe o raza de aproximativ 10 km sunt urmatoarele:

� Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv, la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori

� sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de cca. 1,5 km, cu 200 locuitori

� comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de cca. 1,5 km, cu 100

locuitori

Toate centrele locuite sunt figurate pe Planul topografic al teritoriului.

Centre vulnerabile

a) Oras Victoria

- Scoli:

• Liceul teoretic “I.C.Dragusanu” (800 persoane)

• Grup scolar de chimie (400 persoane) ,

• Centru de protectie minori (100 persoane)

- Gradinitele nr. 1 si nr. 2 (100 persoane)



124

- Spitalul orasenesc (20 persoane)

- Biserici :

• Biserica penticostala (50 persoane)

• Biserica adventista (50 persoane)

• Biserici ortodoxe parohiale nr. 1 si nr. 2 (400 persoane)

- Piata agro-alimentara (100 persoane)

- Baza sportiva (1000 persoane)

- Baza agrement “VIROMET” (2000 persoane)

b) Vistisoara

- Scoala generala-Cls.I-VIII(100 persoane)

- Gradinita(20 persoane)

- Biserica ortodoxa(30 persoane)

c) Sumerna Nota: Numarul de persoane s-a estimat la valori maxime existente la un moment dat. Toate centrele vulnerabille sunt marcate pe Planul nr. 2902/10 - Obiective afectabile



125

III. DESCRIEREA INSTALATIEI

III.A. Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale amplasamentului care au importanta din punct de vedere al securitatii, surselor de riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce, precum si masurile preventive propuse

III.A.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale

In principal, societatea comerciala VIROMET produce si livreaza, atat pe piata interna cat si la export, o gama larga de substante chimice organice, produse din mase plastice, etc. In Planul 2902/8 - Plan Cladiri, locuri de adunare, cai evacuare, depozite si rampe incarcare-descarcare este prezentata situatia privind amplasarea obiectivelor (instalatii, depozite, rampe de incarcare-descarcare, statii electrice, depozit carburanti, statia de tratare ape uzate, etc.) pe teritoriul unitatii. Activitatile industriale desfasurate pe amplasament cuprind un ansamblu de operatiuni complexe care implica si reactii chimice, la temperaturi si presiuni ridicate, in instalatii dotate cu sisteme de supraveghere si control, ansamblu care implica pe langa factorul tehnic si factorul uman. Toate procesele tehnologice utilizeaza ca materii prime substante chimice din care unele sunt periculoase si care, datorita fluxului continuu, sunt aprovizionate in cantitati mari, fiind depozitate in depozite special amenajate care implica un potential factor de risc chimic. Recipientii de capacitate mica care contin substante periculoase (reactivi chimici) se gasesc numai in laboratoarele unitatii. Toate ambalajele de substante sunt marcate cu etichete cu pictograme specifice pentru tipul de substanta periculoasa pe care il contine, in conformitate cu prevederile H.G. 804/2007 si H.G. 1408/2006. Depozitele de substante periculoase sunt amenajate conform cerintelor tehnologice, in apropierea instalatiilor unde vor fi utilizate acestea si nu sunt amplasate in interiorul cladirilor. Societatea cuprinde urmatoarele sectii si servicii: CPr Metanol, CPr Rasini, CPr Mase plastice, sectia Cercetare, sectia Termoenergetica, sectia Electro-AMA, sectia Mecanica – Intretinere, CPr Hidro, CPr Revalmat.

Controlul si intretinerea instalatiilor relevante pentru securitate

Lucrarile de intretinere si reparatii curente se realizeaza cu personal propriu si terti, in timpul saptamanii sau, functie de necesitate, in zilele de repaus sau sarbatori legale, in baza programului de lucru, a listei de activitatii, cu intocmirea si eliberarea permiselor de lucru, sapaturi si lucru cu foc, acolo unde este cazul, intocmit de seful atelierului intretinere si aprobat de directorul statiei de imbuteliere. Activitatiile care necesita verificari periodice la scadenta, intretinere, revizii, reparatii la echipamentele relevante de securitate, reglementate prin norme, normative, prescriptii tehnice se executa de societati autorizate cu personal calificat, pe baza de contaract-comanda, cu respectarea masurilor de securitate si siguranta in munca, a regulilor de



126

prevenire a incendiilor, stipulate in conventiile incheiate, intre parti, sau procesul-verbal de instruire, efectuat inainte de inceperea activitatiilor.

III.A.3. Descrierea infrastructurii si activitatilor anexa

III.A.3.2 Descrierea activitatilor anexa legate tehnic de activitatea de productie ZONE DE DEPOZITARE MATERII PRIME, PRODUSE FINITE SI INTERMEDIARE Unele materii prime sunt clasificate substante chimice periculoase care, datorita fluxului continuu, sunt aprovizionate in cantitati mari, fiind depozitate in depozite special amenajate care implica un potential factor de risc chimic. Depozitele de substante periculoase sunt amenajate conform cerintelor tehnologice, in apropierea instalatiilor unde vor fi utilizate acestea si nu sunt amplasate in interiorul cladirilor. Materiile prime si materialele se primesc in diferite ambalaje: cisterne, butoaie, saci, recipienti si se depoziteaza in rezervoare supraterane sau subterane (numai carburantii), amplasate in indiguiri (cuve de retinere), pentru evitarea imprastierii lichidului in caz de avarie. Rezervoarele sunt prevazute cu racire, prin stropire exterioara cu apa. Principalele spatii de depozitare si cantitatile de substante chimice continute sunt redate in tabelul urmator. Tabel III.A.3.2. Principalele spatii de depozitare pentru substantele incadrate in directiva SEVESO si cantitatile de substante chimice continute



127

Nr. Crt

Denumirea substantei periculoase

Numar CAS Localizare Capacitate de stocare [ t ]

Stare fizica

Mod de stocare

Conditii de stocare

1. Fenol 99.5 %

108-95-2/ 203-632-7

Sectia Cercetari

40 t 40 mc

Lichid 2 rezervoare metalice a 25 mc si 15 mc

Cuva de retentie cu basa de colectare, indicator de nivel, izolare termica, serpentina interioara pentru incalzire, temperatura de 500 C. Un rezervor este utilizat pentru transvazare in caz de urgente.

CPR Metanol Lichid 5 rezervoare din otel

2. Alcool metilic 99.85%

67-56-1

CPR Rasini

11 000 t 15 936 mc Metanol: 3 x 5000 mc 2 x 400 mc Rasini 2 x 68 mc

Lichid 2 rezervoare

Cuva de retentie, perna de azot, racire cu apa, indicator de nivel, cuva de retentie cu racord la canalizarea organica, statie generare spumant cu racord pe fiecare vas,

3. Aldehida formica,

50-00-0/ 200-001-80

CPR Rasini

1300 t 3 x 250 mc 1 x 200 mc 2 x 150 mc

Lichid 6 rezervoare din inox

Cuva de retentie cu racord la canalizarea organica, indicare de nivel si temperatura; izolatie termica, serpentina de incalzire; temperatura 40-440C, posibilitate de transvazare dintr-un rezervor in altul..

4. Metilal (dimetoximetan)

109-87-5/ 203-714-2

CPR Rasini 55 t lichid 2 rezervoare din otel inoxidabil

Cuva retentie, racord canalizare organica, stropire cu apa, site Kito

5. Oleum

8014-95-7

CPR Rasini

300

lichid

3 rezervoare din V2A de 50 de mc, densitate 1,85 g/cm3 , grad de umplere de 90 %

Rezervoare din V2A, cu agitator, indicator de nivel si temperatura, amplasate in cuva de retentie placata antiacid, prevazuta cu pante pentru deversare la canalizarea acida.

6. Hidrat de hidrazina 25%

302-01-2 / 206-114-9

CPR Metanol

1,0

lichid

Butoaie metalice

Butoaiele se depoziteaza in magazie special amenajata

7. Gaz natural

-

CPR Metanol Sectia

termoenergetica

0.6

gaz

Fara stocare

Alimentarea cu gaz natural se face din SRM Victoria, la presiuni de 6 barr, printr-o conducta de Dn 500. Din statia de reglare gazul natural este distribuit prin conducte de otel cu Dn 200-500 mm si presiuni de 2-6 barr

8. Catalizator de desulfurare pe

CPR Metanol In Instalatia

28 solid 2 desulfuratoare V 103 A si B,

Conditii controlate - conform Regulament de fabicatie si instructiuni de lucru, pentru cele doua desulfuratoare

.



128

baza de ZnO KATALCO JM 32-5

Metanol, in 2 desulfura-toare V 103 A si B, umplute cu cca 10 mc catalizator fiecare

umplute cu catalizator cca 10 mc, in instalatia Metanol IV, densitate vrac = 1,4 g/cm3

existente in instalatia metanol.

9. Oxigen, comprimat

7782-44-7/ 231-956-9

Sectie MRVM 0,24 gaz 30 butelii de 6 mc, densitate gaz comprimat = 1,337 kg/mc

Magazie special amenajata in cadrul Sectiei MRVM, ventilata, ferita de sursele de caldura, verificate periodic conform reglementari ISCIR

10. Acetilena, dizolvata

74-86-2/ 200-816-9

Sectie MRVM 0,06 gaz 10 butelii de 6 kg


11. Clor 7782-50-5/ 231-959-5

Directia AVRN- Captare, distributie si filtrare apa

0,75 gaz 15 butelii de 50 kg

Butelii sub presiune, autorizate ISCIR depozitate in magazie special amenajata in cadrul Directiei AVRN – Captare, distributie si filtre industriale. Magazia este ventilata, ferita de sursele de caldura, depozitare cu capace de protectie. Zona de depozitare are in dotare un bazin cu lapte de var.

12. Motorina 68334-30-5 Serviciul Achizitii - Depozit carburanti

37 lichid 1 rezervor subteran din inox de 50 mc,

Amplasat in cuva de ciment, prevazut cu site Kito, impamantare, cu urmatoarele dotari:stingator cu praf total si CO2, stingator cu spuma pe roti, lada de nisip, pichet de incendiu cu unelte , guri de hidrant subteran

In afara de substantele periculoase cuprinse in NOTIFICARE si listate in tabelul de mai sus, in cadrul VIROMET se descarca, se stocheaza si se utilizeaza si alte substante cu caracteristici de periculozitate. Informatiile referitoare la aceste substante sunt prezentate in Anexa 7.



129

III.A.4. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce si a masurilor de prevenire Aceste aspecte sunt prezentate in Cap. IV.A.1.2. III.B. Descrierea proceselor si a metodelor de operare III.B.1 Planul general al amplasamentului Planul general pozitioneaza instalaŃiile şi celelalte activităŃi ale amplasamentului, caile de acces. Schema simplificata a procesului identifica instalaŃiile şi celelalte activităŃi ale amplasamentului, de asemenea identifica legaturile între o instalaŃie a amplasamentului şi alte instalaŃii(anexa 8) Pentru fiecare instalatie exista scheme tehnologice si instructiuni de operare: Anexa 5 – Lista instructiunilor in vigoare Aceste documente cuprind:

a) Schema procesului tehnologic , reŃelele de conducte şi a instrumentelor (P&I); b) CondiŃiile de proces: presiune, temperatură, concentraŃie, intervale de funcŃionare

normală, condiŃii care pot conduce la formarea de subproduse şi/sau produse care se formează din anomalii neprogramate, factori care condiŃionează produsul final;

c) Aparatura şi sistemele de control

RETELE DE CONDUCTE Pe teritoriu societatii sunt utilizate conducte pentru transportul substantelor chimice (materii prime, auxiliare, produse) si a utilitatilor (apa, abur, condens, gaz metan, aer comprimat, azot, etc.). Acestea sunt detaliate in planurile:

• Pl.2902/3 - Retele de apa si hidranti • Pl.2902/4 - Retele de canalizare • Pl.2902/5 - Plan Trasee tehnologice • Pl.2902/6 – Plan Retele energie electrica.

Conductele din retelele de transport fluide sunt realizate din materiale specifice naturii subtantei transportate. Alegerea materialului se face si in functie de temperatura, presiunea si concentratia substantei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt: otel, otel aliat, otel placat cu polietilena, aluminiu, polipropilena, teflon. Conductele au diametre in functie de cerinta tehnologica. Grosimea conductelor este aleasa in functie de natura si presiunea de lucru a fluidelor vehiculate. Substantele corozive (acizi, baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la actiunea coroziva (de exemplu: oteluri aliate, aluminiu, otel placat cu polimeri, mase plastice: polietilena, polipropilena, teflon, etc.). Conductele prin care circula abur sau condens sunt realizate din otel aliat (OLT-53K), in timp ce conductele prin care circula apa sunt realizate din OLT35 zincate. Apele reziduale sunt transportate prin conducte din propilena sau OLT35. Traseele de canalizare sunt realizate din tuburi de beton, gresie sau bazalt in functie de natura apei reziduale (organica, acida sau bazica).



130

Traseele de gaz metan, de aer comprimat si de azot sunt realizate din oteluri (OLT35). Conductele sunt colorate, distinct, in functie de natura fluidului in conformitate cu STAS 8589/1970 dupa cum urmeaza: • conducte de apa – albastru; • conducte de abur – cenusiu argintiu; • conducte cu uleiuri vegetale, minerale si combistibili lichizi – maro; • conducte de gaze combustibile si gaz lichefiat – galben; • conducte cu acizi si baze – violet; • conducte cu alte lichide – negru; • conducte de transport lichide pentru stins incendii – rosu; • conducte care necesita indicatiia „pericol“ – galben cu dungi diagonale negre; • conducte de apa potabila – albastru auxiliar pe verde. III.B.2 Descrierea detaliata a activităŃilor periculoase Descrierea detaliata a activitatilor periculoase este realizata in documentul anexa prezentului raport: IDENTIFICAREA PERICOLELOR: METODOLOGIA HAZOP, METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE III.C. Descrierea substantelor periculoase

III.C.1. Inventarul substantelor periculoase

In urma analizei activitatilor desfasurate pe amplasament au fost considerate ca posibile surse de accidente instalatiile sau parti ale instalatiilor cu grad ridicat de risc, care produc sau stocheaza urmatoarele substante/ compusi chimici: 1. Notificate:

� alcool metilic (metanol); � oleum; � aldehida formica/formaldehida; � fenol; � metilal (dimetoximetan); � hidrat de hidrazina 25 %; � catalizator de desulfurare pe baza de ZnO KATALCO JM 32-5; � oxigen comprimat; � acetilena dizolvata; � clor; � motorina; � gaz natural.

Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac obiectul notificarii SEVESO: Sunt prezentate in Anexa nr. 7.



131

Pentru substantele notificate au fost identificate instalatiile in care se produc sau depoziteaza, dupa cum urmeaza: � alcool metilic (metanol):

� se sintetizeaza in cadrul capacitatilor de fabricatie ale instalatiilor Metanol III si Metanol IV;

� se depoziteaza in 2 rezervoarele intermediare ale instalatiei Metanol IV, avand fiecare capacitatea de 400 mc;

� depozitarea finala se face in parcul de mare capacitate R 5000, care dispune de trei rezervoare a cate 5000 mc fiecare;

� VIROMET dispune si de o capacitate de depozitare formata din doua rezervoare a cate 68 mc fiecare, amplasate in cadrul Sectiei Rasini. Aceste vase sunt utilizate la depozitarea metanolului utilizat ca materie prima pentru fabricarea aldehidei formice;

� Metanolul produs pe platforma VIROMET este livrat ca produs finit prin intermediul a doua rampe:

� Rampa CF situata in vecinatatea instalatiei Metanol IV; � Rampa CF si pentru auto, situata in zona cld. 5211/1, la mica distanta de

depozitul R5000.

� aldehida formica (formaldehida): � se fabrica pe capacitatile de productie ale instalatiilor Formol II, Formol II

bis, Formol III, Formol IV, Formol V; � Se depoziteaza in parcul de rezervoare care dispune de un rezervor de

200 mc si de trei rezervoare de 250 mc si doua rezervoare de 150 mc; � Se utilizeaza ca materie prima la instalatiile: Precondensat UF70 si UF

80, Rasini ureoformaldehidice, Adezivi cls. E1/E2; VIMEL, Metilal, Rasini fenolformaldehidice;

� Se livreaza la exterior prin intermediul rampelor de incarcare auto sau CF;

� oleum (acid sulfuric fumans):

� Pentru acest produs, S.C. VIROMET S.A. presteaza contractual servicii de descarcare din autocisterne, depozitare si incarcare in autocisterne pentru S.C. PUROLITE S.R.L.;

� Depozitarea se face in patru rezervoare a cate 50 mc fiecare.

� fenol � Se descarca la rampa auto a Instalatiei de Microproductie Sectia Cercetari si se depoziteaza

in rezervoarul de 25 de mc existent in cadrul depozitului din cadrul Sectiei Cercetari; � Se utilizeaza ca materie prime la fabricarea rasinilor fenolformaldehidice;

� hidrat de hidrazina

� Se aprovizioneaza ambalat in butoaie din masa plastica de mare rezistenta avand capacitatea de 200 l / butoi;

� Se utilizeaza la purificarea apei de cazan la Metanol IV.



132

� metilal (dimetoximetan): � se fabrica pe capacitatile de productie a instalatiei Metilal din cadrul CPr Rasini; � Se depoziteaza intr-unul din cele doua rezervoare de care dispune instalatia; � Se utilizeaza ca materie prima ca agent de gonflare in industria schimbatorilor de

ioni; � Se livreaza in cisterne auto

� gaz natural Repezinta combustibilul utilizat pentru producerea de energie electrica la CET si abur la Metanol IV si CET. Intra in VIROMET printr-o conducta avand diametrul Φ = 500 mm si o presiune de 6 bari. � catalizatori de desulfurare de ZnO-KATALCO JM 32-5, utilizati in desulfuratoarele din

cadrul instalatiei Metanol IV; � oxigen si acetilena – butelii utilizate in carul sectorului mecanic - intretinere; � clor – buteliile sunt utilizate in cadrul instalatiei de clorinare; � motorina – se utilizeaza pentru mijloacele interne auto de pe amplasament. III.C.1.1. Cantitatea de substante periculoase care sunt prezente în capacitatile de stocare Inventarul substantelor periculoase cuprinzand identificarea substantelor periculoase: denumire chimica, numarul de inregistrare CAS (Chemical Abstract Service - Registry Number), denumirea conform nomenclatorului de chimie organica IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) sau conform Fisei tehnice de securitate si cantitatea maxima de substante periculoase care ar putea fi prezenta precum si conditiile de stocare a acestora, sunt redate in tabelele urmatoare: Tabel III.C.1.1.1



133


Nr. CAS/ CE

Localizare Capacitatea totala de stocare [t]

Stare fizica

Mod de stocare

Tip substanta

Conditii de stocare Cantitate relevanta conf. HG 804/2007, art. 7si 8 / art 10 [t]

Substante periculoase ce intra sub incidenta HG 804 / 2007 Alcool metilic

67-56-1 / 200-659-6

CPr Metanol CPr Rasini

11000

lichid

3 rezervoare metalice de 5000 mc 2 rezervoare metalice de 400 mc fiecare 2 rezervoare metalice de 68 mc fiecare

Produs finit Produs intermediar Materie prima

Cuva de retentie, perna de azot, racire cu apa, indicator de nivel, cuva de retentie cu racord la canalizarea organica, statie generare spumant cu racord pe fiecare vas,

500 / 5000

Fenol 99.5 %

108-95-2/ 203-632-7

Sectia Cercetari

40

lichid

2 rezervoare metalice a 25 mc si 15 mc

Materie prima

Cuva de retentie cu basa de colectare, indicator de nivel, izolare termica, serpentina interioara pentru incalzire, temperatura de 500 C. Un rezervor este utilizat pentru transvazare in caz de urgente.

50 / 200

Formaldehida

50-00-0/ 200-001-80

CPr Rasini

1300

lichid

6 rezervoare din inox

Produs finit Materie prima

Cuva de retentie cu racord la canalizarea organica, indicare de nivel si temperatura; izolatie termica, serpentina de incalzire; temperatura 40-440C, posibilitate de transvazare dintr-un rezervor in altul.

50/200

Metilal (dimetoximetan)

109-87-5/ 203-714-2

CPR Rasini 55 lichid 2 rezervoare din otel inoxidabil

Produs finit

Cuva retentie, racord canalizare organica, stropire cu apa, site Kito

5000/55000



134

Oleum

8014-95-7

CPr Rasini

300

lichid

4 rezervoare din V2A de 50 de mc, densitate 1,85 g/cm3 , grad de umplere de 90 %

Materie prima

Rezervoare din V2A, cu agitator, indicator de nivel si temperatura, amplasate in cuva de retentie placata antiacid, prevazuta cu pante pentru deversare la canalizarea acida.

100 / 500

Hidrat de hidrazina 25%

302-01-2 / 206-114-9

CPr Metanol

1,0

lichid

Butoaie metalice

Materie prima

Butoaiele se depoziteaza in magazie special amenajata

0.5 / 2

Gaz natural

-

CPr Metanol Sectia termoenergetica

0.6

gaz

Fara stocare

Materie prima

Alimentarea cu gaz natural se face din SRM Victoria, la presiuni de 6 barr, printr-o conducta de Dn 500. Din statia de reglare gazul natural este distribuit prin conducte de otel cu Dn 200-500 mm si presiuni de 2-6 barr

50/200

Catalizator de desulfurare pe baza de ZnO KATALCO JM 32-5

CPr Metanol Desulfurare gaz metan

28 solid 2 desulfuratoare V 103 A si B, umplute cu catalizator cca 10 mc, in instalatia Metanol IV, densitate vrac = 1,4 g/cm3

Conditii controlate - conform Regulament de fabicatie si instructiuni de lucru, pentru cele doua desulfuratoare existente in instalatia metanol

100/200

Oxigen, comprimat 7782-44-7/ 231-956-9

Sectie MRVM 0,24 gaz 30 butelii de 6 mc, densitate gaz comprimat = 1,337 kg/mc

Materii auxiliare


200/2000

Acetilena, dizolvata 74-86-2/ 200-816-9

Sectie MRVM 0,06 gaz 10 butelii de 6 kg

Materii auxiliare


5/50

Clor 7782-50-5/ 231-959-5


0,75 gaz 15 butelii de 50 kg

Materii auxiliare

Butelii sub presiune, autorizate ISCIR depozitate in magazie special amenajata in cadrul Directiei AVRN –

10/25



135

Captare, distributie si filtre industriale. Magazia este ventilata, ferita de sursele de caldura, depozitare cu capace de protectie. Zona de depozitare are in dotare un bazin cu lapte de var.

Motorina 68334-30-5 Depozit carburanti auto 37 lichid 1 rezervor subteran din inox de 50 mc,

Combustibil parc auto

Amplasat in cuva de ciment, prevazut cu site Kito, impamantare, cu urmatoarele dotari:stingator cu praf total si CO2, stingator cu spuma pe roti , lada de nisip, pichet de incendiu cu unelte , guri de hidrant subteran

2500/25000

Nota : S.C. VIROMET S.A. depoziteaza si manipuleaza oleum apartinand S.C. PUROLITE S.A. si are responsabilitatea manipularii acestui produs. Frazele de risc care caracterizeaza substantele chimice supuse HG 804/2007 care se regasesc pe platforma S.C. VIROMET S.A. sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabel III.C.1.1.2

Clasificare substanta sau amestec, conform FDS detinute de titularul activitatii

Nr. crt.

Denumirea substanŃei periculoase

Număr CAS/CE

Localizarea

Directiva 67/548 (DSD) Regulamentul 1272/2008(CLP) 0 1 2 3 4 5 1. Alcool Metilic 67-56-1/

200-659-6 CPR Metanol CPR Rasini

R11 (F) R 23/24/25 (T) R39/23/24/25 (T)

H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 370 – provoaca leziuni ale organelor

2. Formaldehida 50-00-0/ 200-001-8

CPR Rasini R 40 (Xn) R23/24/25 (T) R34 (C) R43

H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor H 351 – susceptibil de a provoca cancer prin



136

inhalare 3. Fenol 108-95-2/

203-632-7 Sectia Cercetari R68 (Mut. cat.3)

R23/24/25 (T) R34 (C) R48/20/21/22 (nociv)

H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor

4. Hidrat de hidrazina 302-01-2/ 206-114-9

CPR Metanol

R10 (F) R45 (Carc.Cat.2) R23/24/25 (T) R34 (C) R43 R50/53 (N)

H 226- lichid si vapori inflamabili H 301- toxic in caz de inghitire H 311- toxic in contact cu pielea H 330 - mortal in caz de inhalare H 314 - provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor H 317 - poate provoca o reactie alergica a pielii H 350 - poate provoca cancer H 400 - foarte toxic pentru mediul acvatic H 410 - foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

5. Gaz natural - CPR Metanol Sectia termoenergetica

R12 (F+) -

6. Oleum 8014-95-7 CPR Rasini R14 R35 (C) R37

H 314 - Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor H 335 – poate cauza iritarea cailor respiratorii EUH 014 – reactioneaza violent cu apa

7. Metilal 109-87-5/ 203-714-2

CPR Rasini R11 (F) R36/37/38 ( Xi)

H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili H 302 – nociv in caz de inghitire H 371 – poate provoca leziuni ale organelor



137

8. Catalizator de desulfurare pe baza de ZnO KATALCO JM 32-5

- In Instalatia Metanol, in 2 desulfuratoare V 103 A si B, umplute cu cca 10 mc catalizator fiecare

R50/53 (N) H 400 - foarte toxic pentru mediul acvatic H 410 – foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

9. Oxigen, comprimat 7782-44-7/ 231-956-9

Sectie MRVM R8 (O) H 280 – contine gaz sub presiune, poate exploda la incalzire H 270 – poate provoca sau agrava un incendiu, oxidant

10. Acetilena, dizolvata 74-86-2/ 200-816-9

Sectie MRVM R12 (F+) R5, R6

H 280 – contine gaz sub presiune, poate exploda la incalzire H 220 – gaz extrem de inflamabil EUH 006 – exploziv in contact sau fara contactul cu aerul

11. Clor 7782-50-5/ 231-959-5


R 23 (T) R36/37/38 (Xi) R50 (N)

H270 – poate provoca sau agrava un incendiu, oxidant H315- provoaca iritarea pielii H319- provoaca o iritare grava a ochilor H 331 - toxic in caz de inhalare H 335 – poate cauza iritarea cailor respiratorii

12. Motorina 68334-30-5 Serviciul Achizitii - Depozit carburanti

R20 R38 R40 (Carc.Cat.3) R51/53 (N) R65 (Xn)

H 226- lichid si vapori inflamabili H304 – poate fi fatal la inghitire H315- provoaca iritarea pielii H332-pericol la inhalare H351 - poate provoca cancer H373- poate cauza afectiuni ale organelor la expunere repetata H 411-toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung



138

III.C.1.3. Calculul cantitatilor relevante specifice

Categorii de substante , partea

a 2-a, gr. 1,2, toxice si foarte toxice

Categorii de substante , partea a

2-a, gr. 3-8, oxidante,

explozibile, inflamabile

Categorii de substante , partea

a II-a, gr. 9-10, periculoase

pentru mediu, orice clasificare

Substante nominalizate

Partea 1

Nr. crt.

Substanta chimica sau preparatul

utilizat

Capaci-tatea

max. de stocare

to

Incadrare conform partea I si partea

a II – a,

HG 804/2007

Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 R11 (F) R23/24/25 (T)

1 Alcool metilic 11000

Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1

11000/ 500

11000/ 5000

R23/24/25 (T) 2 Formaldehida 1300 Substanta nenominalizata, anexa 1, partea a2-a, punctul 2

1300/50 1300/200

R23/24/25 (T) 3 Fenol 40 Substanta nenominalizata, anexa 1, partea a2-a, punctul 2

40/50 40/200

R10 (F) R23/24/25 (T) R50/53 (N)

4 Hidrat de hidrazina

1,0

Substanta nominalizata, anexa 1 partea 1

1,0/0,5 1,0/2

R12 (F+) 5 Gaz natural 0,6 Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1

0,6/50 0,6/200



139

R14 6 Oleum 300 Substanta nenominalizata, anexa 1, partea a2-a, punctul 10i

300/100 300/500

R11 (F) 7 Metilal 55 Substanta nenominalizata, anexa 1, partea a 2-a, punctul 7b, nota 3b(2)

55/5000 55/55000

R50/53 (N) 8 Catalizator de desulfurare pe baza de ZnO KATALCO JM 32-5

28 Substanta nenominalizata, anexa 1, partea a2-a, punctul 9i

28/100 28/200

R8 (O) 9 Oxigen, comprimat

0,24 Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1

0,24/200 0,24/2000

R12 (F+) 10 Acetilena, dizolvata

0,06 Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1

0,06/5 0,06/50

R 23 (T) R50 (N)

11 Clor 0,75

Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1

0,75/10 0,75/25

R12 (F+) 12 Motorina 37 Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1

37/2500 37/25000



140

=22+2 = 24

=2,2+0,5= 2,7

=22+2+ 0,012+ 0,0012+ 0,012+ 0,014= 24,0392

=2,2+0,5+ 0,003+ 0,00012+ 0,0012+ 0,0014= 2,7057

∑qx/Q(Lx) ∑qx/Q(Ux)

=26+0,8=26,8

=6,5+0,2= 6,7

=0,011

=0,0011

=3,0+ 0,28= 3,28

=0,60+ 0,14= 0,74

=2+0,075=2,075

=0,5+0,03= 0,53

Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare , conform HG 804/2007, Partea a 2- a , Nota 4 - a, b si c Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept toxice si foarte toxice cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 1,2.

∑qx/Q(Lx) 24+26,8 = 50,8 > 1 ∑qx/Q(Ux) 2,7+6,7 = 9,4 >1

Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept oxidante, explozibile, inflamabile , foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 3-8.

∑qx/Q(Lx) 24,0392+0,011= 24,0502 >1 ∑qx/Q(Ux) 2,7057+0,0011 = 2,7068 >1

Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept periculoase pentru mediu cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 9i si 9ii.

∑qx/Q(Lx) 3,28+2,075 = 5,35 >1 ∑qx/Q(Ux) 0,74+0,53 = 1,27 >1

Datorita faptului ca in urma calculelor, coeficientul rezultat este > 1 pentru suma proportiilor raportate la limita superioara (coloana 3) pentru categoriile de substante toxice, oxidante, inflamabile, periculoase pentru mediu si orice clasificare, obiectivul intra sub incidenta HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase cu risc major (Art.10) .



147

În cazul în care pe un amplasament, unde nicio substanŃă sau preparat luate individual nu sunt prezente într-o cantitate mai mare sau egală cu cantităŃile relevante, se aplică următoarea regulă pentru a determina dacă amplasamentul intră sub incidenŃa prezentei hotărâri. H.G. 804/2007 se aplică dacă suma:

q1/QU1, + q2/QU2 + q3/QU3 + ....... qx/QUX + ..... > 1, unde: qx = cantitatea de substanŃă periculoasă x (sau categoria de substanŃe periculoase)

care intră sub incidenŃa părŃii 1 sau părŃii a 2-a a acestei anexe; QUX = cantitatea relevantă pentru substanŃa sau categoria de substanŃe x din coloana 3,

partea 1 sau partea a 2-a. H.G. 804/2007 se aplică, cu excepŃia art. 10, 12 şi 14, dacă suma:

q1/QL1 + q2/QL2 + q3/QL3 + ....... qx/QLX + ......... > 1, unde: qx = cantitatea de substanŃă periculoasă x (sau categoria de substanŃe periculoase)

care intră sub incidenŃa părŃii 1 sau părŃii a 2-a a acestei anexe; şi QLX = cantitatea relevantă pentru substanŃa sau categoria x din coloana 2 partea 1 sau

partea a 2-a. Această regulă se utilizează pentru a evalua pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea şi ecotoxicitatea. De aceea trebuie aplicată de 3 ori:

a)se însumează substanŃele şi preparatele nominalizate în partea 1 şi clasificate drept toxice sau foarte toxice cu substanŃele şi preparatele din categoriile 1 şi 2;

b)se însumează substanŃele şi preparatele nominalizate în partea 1 şi clasificate drept oxidante, explozive, inflamabile, foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substanŃele şi preparatele din categoriile 3, 4, 5, 6, 7 a, 7b şi 8;

c)se însumează substanŃele şi preparatele nominalizate în partea 1 şi clasificate drept periculoase pentru mediu [R50 (incluzând R50/R53) sau R51/R53] cu substanŃele şi preparatele din categoriile 9(i) şi 9(ii). Prevederile relevante ale H.G. 804/2007 se aplică dacă oricare dintre sumele obŃinute este mai mare sau egală cu 1.

Inca din faza de proiectare la alegerea amplasamentelor pentru instalatii sau depozitele de substante periculoase s-au stabilit distantele de siguranta pentru functionare si evitare a unor accidente majore. Locatiile sunt racordate la sisteme de canalizare cu dirijare in statia de epurare. Pe platforma S.C. Viromet S.A. sunt depozitate, in spatii amenajate, in regim de inchiriere, substante chimice apartinand SC Purolite SA. Pentru oleum, obligatiile de mediu revin S.C. Viromet S.A. care opereaza descarcarea, depozitarea si livrarea oleumului. Pentru stiren si divinilbenzen unde S.C. Purolite S.A. opereaza descarcarea, depozitarea si livrarea, obligatiile de mediu revin S.C. Purolite S.A. conform intelegerilor contractuale.

III.C.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice, ecotoxicologice

(conform fiselor de securitate) Pentru toate materiile prime si materialele utilizate in procesele de productie, produsele finite sau cele stocate pe amplasament, unitatea detine Fise Tehnice de securitate in conformitate



148

cu legislatia in vigoare. Fisele tehnice de securitate elaborate de S.C. VIROMET S.A. pentru produsele chimice obtinute sunt revizuite si actualizate in mod curent. Descrierea materiilor prime si produselor care contin substante chimice periculoase, caracteristicile lor relevante, sunt prezentate in continuare conform specificatiilor continute in Fisele tehnice se securitate.

� Descrierea substantelor principale care au importanta din punct de vedere al securitatii

METANOL/ALCOOL METILIC (conform Fisei tehnice de securitate) Tabel III.A.1.1 Descriere metanol Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 370 – provoaca leziuni ale organelor R11 (F) R 23/24/25 (T) R39/23/24/25 (T)

Indicatia de pericol: F – foarte inflamabil; T – toxic; Limite de concentratie: Concentratie Clasificare C>20% T, R 23/24/25 3<C<20% Xn, R20/21/22 C<10% T, R 39/23/24/25 3<C<10% Xn, R68/20/21/22

2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: Pericol Fraze de pericol: H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 370 – provoaca leziuni ale organelor Fraze de precauŃie: P210; P280, P 303+P361+P353; P301+P310; P321; P322; P304+P340, P 307+311; P263; P240; P241; P242; P260; P264; P270; P403+P235; P405; P233; P501; P370+378

2.3 Alte pericole si riscuri Metanolul nu indeplineste criteriile PBT sau vPvB. Nu au fost identificate alte pericole.

CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii 3.1. Substanta Denumirea substanŃei chimice

Număr Index Nr. CAS Nr. EINECS/Nr. ELINCS (Lista Europeană a SubstanŃelor Chimice Notificate)

ConcentraŃie [%]

Constituent principal



149

Metanol 67-56-1 200-659-6

>99,90%

Impuritati

Etanol 64-17-5 200-578-6

<500ppm

Apa 7732-18-5 231-791-2

<150ppm

Acetona 67-64-1 200-662-2

<30ppm

FORMLDEHIDA (conform Fisei tehnice de securitate) Tabel III.A.1.2. Descriere formaldehida Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor H 351 – susceptibil de a provoca cancer prin inhalare, R 40 (Xn) R23/24/25 (T) R34 (C) R43

Indicatia de pericol: T – toxic; Limite de concentratie: Concentratie Clasificare C>25% T, R 23/24/25 5<C<25% Xn, R20/21/22 C>25% C, R34 5<C<25% Xi, R36/37/38 C>0,2% R43

2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: Pericol IndicaŃii de pericol: H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor H 351 – susceptibil de a provoca cancer prin inhalare. Fraze de precauŃie: P102 A nu se lăsa la îndemâna copiilor. P271, P280, P303+P361+P353, P304+P340; P305+P351+P338, PP301+P310;

2.3 Alte pericole Formaldehida nu indeplineste criteriile PBT sau vPvB. Nu au fost identificate alte pericole.

CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii 3.1. Substanta Solutiile apoase au concentratii cuprinse intre 30-60 %.



150

Denumirea substanŃei chimice


ConcentraŃie [%]

Formaldehida 50-00-0 200-001-8

30-60 % m/m

Metanol 67-56-1 200-659-6

0,1-3 % m/m

Acid formic 200-579-1 64-18-6

0,001-0,050 % m/m

FENOL Tabel III.A.1.3. Caracteristici Fenol Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor R68 (Mut. cat.3) R23/24/25 (T) R34 (C) R48/20/21/22 (nociv)

2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: Pericol IndicaŃii de pericol: H 301 – toxic in caz de inghitire H 311 – toxic in contact cu pielea H 331 – toxic in caz de inhalare H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor Fraze de precauŃie: Prevenire: P261, P281 Raspuns: P302+P352, P322, P305+P351+P338, P309+P311

2.3 Alte pericole si riscuri Poate provoca moartea daca este abrsorbit prin piele, leziuni oculare ireversibile. Vaporii pot forma amestecuri explozive cu aerul.

CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii 3.1. Substanta Denumirea substanŃei chimice


ConcentraŃie [%]

fenol 108-95-2 203-632-7

<100

METILAL – Dimetoximetan (conform fiselor tehnice de securitate)



151

Tabel III.A.1.4 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili H 302 – nociv in caz de inghitire H 371 – poate provoca leziuni ale organelor R11 (F) R36/37/38 ( Xi)

Indicatia de pericol: F, Xi; Limite de concentratie: Concentratie Clasificare 3<C<20% Xn, R20/21/22 3<C<10% Xi, R68/20/21/22

2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: avertisment IndicaŃii de pericol: H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili H 302 – nociv in caz de inghitire H 371 – poate provoca leziuni ale organelor Fraze de precauŃie: P210, P240, P241, P242, P270, P280

2.3 Alte pericole si riscuri Nu sunt disponibile. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii 3.1. Substanta Denumirea substanŃei chimice


ConcentraŃie [%]

Dimetoximetan 109-87-5 203-714-2

>93 %

Metanol 67-56-1 200-659-6

<6,5 %

Apa 7732-18-5 231-791-2

<0,1 %

HIDRATUL DE HIDRAZINA (conform fiselor tehnice de securitate)

Tabel III.A.1.5 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

H 226- lichid si vapori inflamabili H 301- toxic in caz de inghitire H 311- toxic in contact cu pielea H 330 - mortal in caz de inhalare H 314 - provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor H 317 - poate provoca o reactie alergica a pielii H 350 - poate provoca cancer R10 (F) R45 (Carc.Cat.2) R23/24/25 (T)



152

R34 (C) R43 R50/53 (N)

2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: pericol Fraze de pericol: H 226- lichid si vapori inflamabili H 301- toxic in caz de inghitire H 311- toxic in contact cu pielea H 330 - mortal in caz de inhalare H 314 - provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor H 317 - poate provoca o reactie alergica a pielii H 350 - poate provoca cancer Fraze de precautie: Prevenire: instructiuni speciale inainte de utilizare; imbracaminte si echipament de protectie a ochilor si fetei; evitarea degajarii in mediu.

2.3 Alte pericole si riscuri neaplicabil

3. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii Definitia produsului: Amestec Solutie apoasa ce contine 24% hidrat de hidrazina, corespunde 15% hidrazina. Denumirea substanŃei chimice

Număr Index Nr. CAS Nr. EINECS/Nr. ELINCS (Lista Europeană a SubstanŃelor Chimice Notificate) Numar de inregistrare

Clasificare (67/548/CEE)

Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008)

ConcentraŃie [%]

Hidrazina 302-01-2 206-114-9

R10 Carc.Cat.2; R45 T R23/24/25 C; R34, R43 N; R50/53

Flam. Liq. 3; H226 Acute Tox. 3; H301; H331 Acute Tox. 2; H330 Skin Corr. 1B; H314 Skin Sens. 1; H317 Carc. 1B; H350 Aquatic Acute1; H400 Aquatic Chronic 2; H411

15

OLEUM Tabel III.A.1.6 Identificare pericole



153

2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

H314 – Cauzeaza arsuri severe ale pielii si afecteaza ochii. H335 - Poate cauza iritatii ale cailor respiratorii EUH 014 - Reactioneaza violent cu apa. C R 14 - Reactioneaza violent cu apa. R 35 - Caueaza arsuri severe. R 37 - Iritator al sistemului respirator.

2.2 Elemente pentru etichetă

Cuvânt de avertizare: pericol Fraze de pericol: H314 – Cauzeaza arsuri severe ale pielii si afecteaza ochii. H335 - Poate cauza iritatii ale cailor respiratorii EUH 014 - Reactioneaza violent cu apa. Fraze de precautie: P280, P310, P303+P361+P353, P305 + P351 + P338

2.3 Alte pericole si riscuri neaplicabil 3. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii Definitia produsului: Acid sulfuric (fumans cu 20-65% continut de SO3)

GAZ NATURAL Tabel III.A.1.7 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

Gaze inflamabile – Categoria 1 – Pericol (H220) Gaze sub presiune – Gaze comprimate – Atentie (H280) F+; R12.


Număr Index Nr. CAS Nr. EINECS/Nr. ELINCS (Lista Europeană a SubstanŃelor



ConcentraŃie [%]

Acid sulfuric 8014-95-7 016-019-00-2

C R 14 - Reactioneaza violent cu apa. R 35 - Caueaza arsuri severe. R 37 - Iritator al sistemului respirator.

H314 – Cauzeaza arsuri severe ale pielii si afecteaza ochii. H335 - Poate cauza iritatii ale cailor respiratorii EUH 014 - Reactioneaza violent cu apa.

fumans cu 20-65% continut de SO3



154


Cuvânt de avertizare: pericol Fraze de pericol: H220: Gaz extrem de inflamabil H280: Contine un gaz sub presiune; pericol de explozie in caz de incalzire. Fraze de precautie: P377, P381, P403

2.3 Alte pericole si riscuri neaplicabil 3. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii

Catalizator KATALCOJM 32-5 Tabel III.A.1.8 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

Amestec Nespecificat N; R50/53





ConcentraŃie [%]

Metan 74-82-8 200-812-7

F+; R12 Gaze inflamabile – Categoria 1 – Pericol (H220) Gaze sub presiune – Gaze comprimate – Atentie (H280)

100



155


IndicaŃie privind pericolul: Periculos pentru mediu Fraze de risc: R50/53- Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.

2.3 Alte pericole si riscuri Nu se aplică. 1. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii SubstanŃă / preparat Amestec

ACETILENA Tabel III.A.1.9 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

Gaz compr. - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire. Gaz infl. 1 - Gaz extrem de inflamabil. - Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul. F+; R12, R5, R6


IndicaŃie privind pericolul: Periculos Fraze de pericol: H280 ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire.





ConcentraŃie [%]

oxid de zinc 1314-13-2 215-222-5

N; R50/53 Aquatic Acute 1, H400 Aquatic Chronic 1, H410

>90



156

H220 Gaz extrem de inflamabil. EUH006 Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul. Fraze de precautie: P210 A se păstra departe de surse de căldură/scântei/flăcări deschise/suprafeŃe încinse. – Fumatul interzis. P377 Incendiu cauzat de o scurgere de gaz: nu încercaŃi să stingeŃi, decât dacă scurgerea poate fi oprită în siguranŃă. P381 EliminaŃi toate sursele de aprindere, dacă acest lucru se poate face în siguranŃă. P403 A se depozita într-un spaŃiu bine ventilat

2.3 Alte pericole si riscuri Nu se aplică. 2. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii SubstanŃă / preparat: substanta





ConcentraŃie [%]

Acetilenă, dizolvată

74-86-2 200-816-9

F+; R12, R5, R6

Gaz compr. - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire. Gaz infl. 1 - Gaz extrem de inflamabil. - Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul.

Gaz dizolvat



157

OXIGENUL Tabel III.A.1.10 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

Substanta Gaz compr. - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire. Gaz oxid. 1 - Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant O; R8


IndicaŃie privind pericolul: Periculos Fraze de risc: H280 ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire. H270 Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant. Fraze de precautie: P220 A se păstra/depozita departe de îmbrăcăminte/materiale combustibile. P244 Feriti valvele si racordurile de grasimi si uleiuri. P370 + P376 În caz de incendiu: opriŃi scurgerea, dacă acest lucru se poate face în siguranŃă. P403 A se depozita într-un spaŃiu bine ventilat

2.3 Alte pericole si riscuri Nu se aplică.

1. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii SubstanŃă / preparat: substanta





ConcentraŃie [%]

Oxigen 7782-44-7 231-956-9

O; R8 Gaz compr. - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire. Gaz oxid. 1 - Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant

-



158

CLORUL (gaz lichefiat) Tabel III.A.1.11 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008) Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE)

Substanta Gaz oxid. 1; Skin Irrit.2; Eye Irrit.2; Acute Tox.3; STOT SE 3; Aquatic Acute 1; Press.Gas T, R23; Xi, R36/37/38; N, R50


IndicaŃie privind pericolul: Periculos Fraze de risc: H270 Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant; H315 Provoaca iritarea pielii; H319 Provoaca o iritare grava a ochilor; H331 Toxic in caz de inhalare; H335 Poate provoca iritarea cailor respiratorii; H400 Foarte toxic in mediul acvatic. Fraze de precautie: P220 , P261, P281, P273 P370 + P376, P304 + P340, P305+P351+P338, P391 P403 +P233, P410+ P403

2.3 Alte pericole si riscuri Acest produs nu indeplineste criteriile de clasificare ca PBT sau vPvB.




159

MOTORINA Tabel III.A.1.12 Identificare pericole 2.1 Clasificarea substanŃei sau a amestecului Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE) Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. 1272/2008)

Carc.Cat.3; R40 - Xn; R65 - R66 - N; R51/53 Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente. Nociv: poate provoca afecŃiuni pulmonare în caz de înghiŃire. Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii. Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.

2.2 Clasificarea produsului Produsul este periculos

2.3 Efecte adverse şi simptome de manifestare 2.3.1 Efecte adverse ale proprietăŃilor fizice şi chimice şi mod de manifestare 2.3.2 Efecte adverse asupra sănătăŃii umane şi simptomele de manifestare

Produsul nu este clasificat drept inflamabil. Prezintă risc de aprindere şi explozie doar la expunerea la căldură şi flacără. - prin inhalare: expunerea prelungită poate provoca iritarea sistemului respirator; este agent depresiv al sistemului nervos central. - prin contact cu pielea şi cu ochii: expunerea prelungită poate provoca uscarea, iritarea şi crăparea pielii, apariŃia

Denumirea generica




ConcentraŃie [%]

Halogen 7782-50-5 231-959-5

T, R23; Xi, R36/37/38; N, R50

Gaz oxid. 1; Skin Irrit.2; Eye Irrit.2; Acute Tox.3; STOT SE 3; Aquatic Acute 1; Press.Gas

> 99,7 %



160

2.3.3 Efecte adverse asupra mediului şi simptomele de manifestare

dermatitelor, iritarea ochilor şi înroşirea acestora. - prin înghiŃire: provoacă iritare la nivelul sistemului digestiv. Poate produce intoxicaŃie. AbsorbŃia de produs lichid în plămâni poate provoca pneumonie. In cazul deversării în apă formează peliculă ce împiedică contactul cu atmosfera, putând provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. Produsul este poluant şi prin aspectul de murdărie.


III.C.3. Indicarea pericolelor imediate si pe termen lung pentru om si mediu METANOL 8. CONTROALE ALE EXPUNERII / PROTECłIA PERSONALĂ 8.1. Parametrii de control (Romania si UE) Valoare limită de expunere ocupationala (8 h) = 260 mg/mc = 200 ppm; Valoare limită de expunere ocupationala (15 min.) = 5 ppm; VLBO = 6 mg/l (in urina la sfarsit schimb); Indicativ: P* - poate patrunde in organism prin piele sau mucoase intacte. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază Aspect lichid incolor Miros intepator

Denumirea generica




ConcentraŃie [%]

Combustibili, diesel; Motorină – fără specificaŃii

68334-30-5 269-822-7 649-224-00-6

T, R23; Xi, R36/37/38; N, R50

Carc.Cat.3 Xn N

R40 R65 R66 R51/53

≤ 100



161

pH 4,5 – 6,5 Punct de topire/punct de inghetare -97,8 oC Punct initial de fierbere 64,7 oC Punctul de aprindere 9,7 oC Densitate de vapori 1,1 Densitate relativa 0,79 – 0,80 Solubilitate in apa Miscibil; complet miscibil la 20 oC inflamabilitatea Lichid foarte inflamabil

10. Stabilitate si reactivitate

10.1 Reactivitatea Nu prezinta perciol de reactivitate in conditii normale de presiune si temperatura. Se pastreaza in recipiente inchise etans ptr.ca este f. avid de apa.

10.2 Stabilitate chimica Metanolul este stabil in conditii normale de temperatura si presiune. Manipulare cf. pct. 7 din FDS.

10.3 Posibilitate de reactii periculoase

Reactii explozive cu: cloroform+metoxid de sodiu; dietil de zinc. Reactii violente cu: oxidani puternici; saruri de alchil aluminiu; bromura de acetil; cloroform+hidroxid de sodiu; KOH+ cloroform; CrO3; clorura cianurica; I+etanol+HgO; acid azotic; HClO4; P2O3. Masuri: a se evita depozitarea cu materialele cu care pot da reactii periculoase.

10.4 Conditii de evitat Surse de caldura, scantei, flacara deschisa, suprafete incinse, descarcari electrostatice

10.5 Materiale incompatibile Metale, oxidanti, tetraclorura de carbon+metale

11. Informatii toxicologice Metanolul se absoarbe usor dupa inhalare, ingestie si dupa contact cu pielea si se distribuie rapid in tot corpul. La om, rozatoare si maimute, prin metabolism se degaja pana la 98% prin expiratie ca dioxid de carbon, mai mul de 90% din doza administrativa. Excretia renaa si pulmonaa contribuie numai cu aprox. 2-3 5. Metabolismul si toxicocinetica metanolului variaza in functie de specie si doza. La om, timpul de injumatatire este de aprox. 2,5-3 ore la dize mai mici de 100 mg/kg corp. La doze mai mari, timpul de injumatatire poate fi 24 ore sau mai mult. Efectele toxice la otravirea cu metanol la om si primate se caracterizeaza prin acidemia formica, acidoza metabolica, toxicitate oculara, depresia sistemului nervos, orbire, coma si deces. Toxicitatea metanolului la oameni se refera la consecintele expunerii acute, mai ales prin ingestie. Doza minima letala: 0,3 – 1 g/kg corp. Simptomele oculare grave apar la peste 500 mg/l, variind de la usoara fotofobie, bedere incetosata, neclara pana la reducerea seminifactiva a acuitatii vizuala si orbire totala. 12. Informatii ecologice Ecotoxicitate: produsul are impact negativ asupra mediului si faunei acvatice, este f. toxic. Doza letala: 17000-32000 mg/l metanol in apa. Toxicitate acvatica: TLM = > 1000 ppm;



162

LC50 = 28100 mg/l – 96 h; Protoza = > 10000 mg/l – 72 h. Mobilitate - apa: solubil in apa, solutia este biodegradabila; - sol: deversat in sol se evapora repede producand aze toxice.

Persistenta si biodegradabilitate: Timp injumatatire: 24 in conditii aerobe. 5 zile in conditii anaerobe. Potential de bioacumulare: usor biodegradbil. FORMALDEHIDA

8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Valoare limită de expunere profesională pentru produs Valoare limită maximă la locul de muncă (8 h) = 1,2 mg/mc sau 1 ppm; Valoare limită maximă la locul de muncă (15 min.) = 3 mg/mc sau 2 ppm; Indicativ = pC* - substnta potential cancerigena. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect Lichid incolor la 20 °C si 1013 hPa; Stare de agregare Gaz la 20 °C si 1013 hPa; lichid, sub presiune Miros Intepator, sufocant pH 2,5-3,5 Punct de aprindere solutie apoasa 80 oC Inflamnilitate solutie apoasa <45 % >45%

Nu este inflamabila Lichid combustibil.

Limita de explozie superioara-inferioara 72-73% - 7 % v/v Densitate realativa solutie apoasa 1,14 g/cmc


10.1 Reactivitatea Nu prezinta pericol de reactivitate 10.2 Stabilitate chimica Materiale containere depozitare: otel inoxidabil;

Stabil daca este depozitat la temperatura 10-40 oC ptr. formaldehida 30%


Amestecul cu NO la 180 oC devine exploziv Reactii violente cu acid percloric+anilina; acid performic, nitrometan, carbinat de magneziu, apa oxigenata.

10.4 CondiŃii de evitat Surse de apindere, acumulare de electricitate statica 10.5 Materiale incompatibile Cf. 10.3 10.6 Produsi de descompunere periculosi Gaze corozive, formaldehida gaz, CO si CO2.

Poate ataca metalele, elibernad hidrogen gaz, care



163

poate forma amestec exploziv cu aerul. 11. Informatii toxicologice 11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice Toxicitate acută Efect important de iritare locala

- Arsuri severe esofagiene si ulceratii superficiale ale

stomacului (cca. 45 ml sol.apoasa 37% formldehida si o inghititura de sol.apoasa 40% formldehida);

- Arsuri in gura si esofag, greata, varsaturi cu sange si tesuturi, dureri abdominale si diaree;

- Icter, albuminurie, hematurie si anurie, acidoza si convulsii, depresia sistemului nervos central, pierderea cunostintei si moartea, datorita caderii sistemului cardiovscular;

- Doza fatala: 60-90 ml formol.

Corodarea / iritarea pielii Iritatia pielii

Efecte iritante ale pielii la concentratii > 3%; Sensibilizarea pielii – NOAEL 3 micrograme/cmc;

Iritatia ochilor NOAEL = 0,7 ppm fara expunere la varf

Mutagenitatea celulelor germinative Genotoxicitate in vitro

Nu este evidentiata

Cancerogenitatea Cancerigena categ. 2, H 351

Toxicitatea pentru reproducere Efecte asupra fertilitatii

Genotoxic cancerigen NOAEC = 10 ppm

12. Informatii ecologice 12.1 Toxicitatea Toxicitate acută la peşti Toxicitate acută în cazul nevertebratelor subacvatice Toxicitatea pentru alge şi plantele acvatice

LC50Doză: 6,7-6,9 mg/l EC50Doză: 5,8 mg/l EC50Doză: 4,89 mg/l

12.2 Persistenta si degradabilitatea Hidroliza – formeaza solutii apoase Fototransformare si fotoliza in aer. Fototransformare in apa si sol Usor biodegradabila in apa si sol.

12.3 Potentialul de bioacumulare Nu exista dovezi. FENOL

8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control TWA/EU = 2 ppm; 8 mg/mc; STEL = 4 ppm; 16 mg/mc.



164

DNEL pentru produs - lucratori Cai de expunere: inhalare Efecte potentiale asupra sanatatii: termen lung Valoare: 8 mg/m3 Cai de expunere: contact cu pielea Efecte potentiale asupra sanatatii: termen lung Valoare: 1,23 mg/kg 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect Lichid, > 40,9 oC;

Solid < 40,9 oC Culoare Incolor/lichid, alb/solid, prin expunerea la lumina si aer

schimba culoarea in roz/rosu Miros picant Pragul de acceptare a mirosului 0,006-6 ppm

Proprietate UM Valori

pH-ul 4-5 concentratie 10 g/l la 20 oC

Punct de topire oC 40,9 oC Punct de fierbere oC 181,9 oC Limita inferioara de explozie % vol 1,3 Limita superioara de explozie % vol 9 Presiunea de vapori 200C hPa 0,2 Densitatea la 20 oC, in stare lichida g/cm3 1,07 Solubilitatea in apa g/l 84 g/l la 200C Coeficientul de partitie n-octanol/apa Low pow 1,47 Temperatura de aprindere oC 595


10.1 Reactivitatea Nici o reactie periculoasa in conditii normale de folosire.

10.2 Stabilitate chimica Poate ataca multe materiale plastice, cauciuc si acoperirir. Higroscopic.


Nici o reactie periculoasa in conditii normale de folosire.

10.4 CondiŃii de evitat Expunere la aer, lumina soarelui. Distanta fata de sursele de caldura si foc.

10.5 Materiale incompatibile Agenti oxidanti, aldehide, izocianati, nitriti, nitrura, catalizatori Friedel-Crafts, metale. Vaporii pot forma amestecui explozive cu aerul.

10.6 Produsi de descompunere periculosi Incalzirea sau arderea poate elibera gaze toxice si corozive. In caz de incendiu: monoxid de carbon, bioxid de carbon.

11. Informatii toxicologice



165

11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice Toxicitatea acuta orala LD50 oameni= 140 mg/kg

Toxicitatea acuta prin inhalare Toxic, pericol de efecte grave asupra sanatatii in caz de expunere prelungita.

Corodarea / iritarea pielii Iritatia pielii

Provoaca arsuri, expunerea antreneaza rapid o actiune puternic coroziva asupra tuturor tesuturilor organismului, risc posibil de efecte ireversibile.

Lezarea grava / iritarea ochilor Iritatia ochilor

Provoaca leziuni oculare grave, poate provoca leziuni oculare ireversibile.

Mutagenitatea celulelor germinative Test in vitro ames, cromozomiale, mutagenitatea, mamifere: pozitiv. Test in vivo mutagenitatea; slab pozitiv.

Cancerogenitatea Nu apar efecte.


Nici un efect cunoscut.

Efecte acute Toxic in caz de inghitire, toxic in contact cu pielea, toxic in caz de inhalare.

12. Informatii ecologice 12.1 Toxicitatea Toxicitate acută la peşti Toxicitate acută în cazul nevertebratelor subacvatice Toxicitatea pentru alge şi plantele acvatice

LC50Doză: 8,9 mg/l, 96 ore EC50Doză: 3,1 mg/l, 48 ore EC50Doză: 61,1-76 mg/l

12.2 Persistenta si degradabilitatea Usor biodegradabil; Mobilitate ridicata in apa.

12.3 Potentialul de bioacumulare Bioacumulare. METILAL 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Valoare limită de expunere ocupationala (8 h) = 1500 mg/mc = 531 ppm; Valoare limită de expunere ocupationala (15 min.) = 2500 mg/mc = 885 ppm; 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect Lichid limpede fara suspensii Miros Specific eterat



166

Proprietate UM Valori pH-ul Nu este disponibil Punct de topire oC -105 Punct de fierbere oC 42 Punct de aprindere oC -18 Limita inferioara de explozie % vol 17,6 Limita superioara de explozie % vol 1,6 Presiunea de vapori 200C kPa 44 Densitatea la 20 oC, in stare lichida g/cm3 0,858 Solubilitatea in apa g/100l 33 Coeficientul de partitie n-octanol/apa 0 Temperatura de aprindere oC 237


10.1 Reactivitatea Nu prezinta peicol de reactivitatea in conditii normale de presiune si temperatura.

10.2 Stabilitate chimica Conditii de instabilitatea: se poate descompune prin expunere la aer; se poate descompune prin expunere la lumina.


Reactii explozive: daca este incalzit cu oxigen; Reactii violente: cu oxidanti puternici; Masuri: a se evita depozitarea cu materiale cu care poate da reactii periculoase.

10.4 CondiŃii de evitat Lumnia, surse de caldura, scantei, flacara deschias, suprafete incinse, unelte care produc scantei, fumatul; La incarcare-descarcare se face legatura la pamant/conexiunea echipotentiale cu recipientul si cu echipamenul de receptie.

10.5 Materiale incompatibile Oxidanti puternici 10.6 Produsi de descompunere periculosi Gaze toxice si iritante, monoxid de carbon, bioxid de

carbon. Vaporii formeaza cu aerul amestec exploziv.

11. Informatii toxicologice 11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice Toxicitatea acuta Nu sunt date disponibile

Corodarea / iritarea pielii

Nu sunt date disponibile.

Lezarea grava / iritarea ochilor


Mutagenitatea celulelor germinative Nu sunt date disponibile.

Cancerogenitatea Nu sunt date disponibile.



12. Informatii ecologice



167

12.1 Toxicitatea Nu sunt date disponibile.

12.2 Persistenta si degradabilitatea Nu sunt date disponibile.

12.3 Potentialul de bioacumulare Nu sunt date disponibile. HIDRATUL DE HIDRAZINA 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Este absorbit prin piele. VLA (8 h) = 0,1 mg/mc = 0,08 ppm; VLA (15 min.) = 1 mg/mc = 0,8 ppm; DNEL termen scurt inhalare/ sistemic si local = 0,133 mg/mc DNEL termen lung inhalare/ sistemic si local = 0,013 mg/mc DNEL termen lung dermic/ sistemic = 0,006 mg/mc 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect Lichid Culoare incolor Miros Tip amoniac

Proprietate UM Valori pH-ul 102,2 Punct de topire oC 14 Punct de fierbere oC 42 Temp.de inflamabilitate oC >100 Presiunea de vapori 200C

hPa 20

Densitatea la 20 oC, in stare lichida g/cm3 1,008 Solubilitatea in apa g/l Miscibil in apa

10. Stabilitate si reactivitate 10.1 Reactivitatea Nu sunt disponibile date. 10.2 Stabilitate chimica Produs stabil. 10.3 Posibilitate de reactii periculoase

In condiii normale de depozitare si utilizare nu vor aparea reactii periculoase.

10.4 CondiŃii de evitat Posibile reactii periculoase cu oxidanti puternici. A se tine la distanta de subst. oxidante acide si compusi de metale grele.

10.5 Materiale incompatibile acizi 10.6 Produsi de descompunere In condiii normale de depozitare si utilizare nu



168

periculosi se vor forma produsi de descompunere periculosi.

11. Informatii toxicologice 11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice Toxicitatea Toxic in caz de inhalare

Toxic in caz de inghitire Corodarea / iritarea pielii

Provoaca arsuri grave. Nociv in contact cu pielea. Poate provoca reactii alergica a pielii.

Lezarea grava / iritarea ochilor Provoaca leziuni oculare grave.

Mutagenitatea celulelor germinative

Test in vitro pozitiv

Cancerogenitatea Poate provoca cancer.

12. Informatii ecologice 12.1 Toxicitatea EC 50 = 0,175 mg/l.

LC 50 = 0,61 mg/l 12.2 Persistenta si degradabilitatea 88% in 0,25 zile

12.3 Potentialul de bioacumulare joasa. OLEUM 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control VLA (8 h) = 0,05 mg/mc Controalele expunerii: In cazul materialelor periculoase fara controlul de concentratie este datoria angajatului sa pastreze nivelele concentratiei jos pana la un minim atins de mijloacele stintifice si tehnice, unde substanta periculoasa din dotare nu poate vatama lucratorii. Controale ingineresti corespunzatoare: In timpul derularii lucrului ca precautie necesara este evitarea scurgerilor pa haine si podele si a se evite contactul cu ochii si pielea. Folositi ventilatie anti coroziva, care trebuie separata de alte sisteme de ventilatie. Materialele de constructie trebuie sa fie anticorozive. Evitati inhalarea de vapori. Evitati contactul cu pielea si ochii. In vecinatatea locului de munca o sticla de apa pentru spalarea ochilor trebuie sa fie disponibila Nu mancati, nu fumati si nu depozitati hrana la locul de munca. Asigurati facilitate de spalare cu apa rece/calda. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice



169

9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect Lichid Culoare incolor Miros pregnant

Proprietate UM Valori pH-ul <1 Punct de fierbere/coagulare oC 10-35 Punct initial de fierbere oC 582 Presiunea de vapori 200C hPa 105 Densitatea la 20 oC, in stare lichida g/cm3 1,88-2,02 Solubilitatea in apa g/l Indefinit cu degajare de

caldura; descompunere cu explozie..

Temp.de autoaprindere oC 151

10. Stabilitate si reactivitate 10.1 Reactivitatea Higroscopic, coroziv. 10.2 Stabilitate chimica Produs stabil, la temperatura normala. 10.3 Posibilitate de reactii periculoase

Reactioneaza violent cu apa si alcali. Reactia este urmata de degajare de caldura. Distruge cele mai multe materiale organice. In reactia violenta cu materialele combustibile se poate aprinde. Efect puternic oxidant.

10.4 CondiŃii de evitat Descompunere cu efect de caldura 10.5 Materiale incompatibile apa, alcali, acid cu continut de apa, materiale

combustibile 10.6 Produsi de descompunere periculosi

trioxid de sulf

11. Informatii toxicologice 11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice Toxicitatea acuta arsuri serioase

Corodarea / iritarea pielii Categoria 1A.

Lezarea grava / iritarea ochilor cauzeaza arsuri serioase.


necunoscut

Cancerogenitatea necunoscut.

12. Informatii ecologice 12.1 Toxicitatea Sa nu intre in rigole/canale de scurgere,cursuri de

apa si sol.



170

Toxic ptr. organisme agvatice. Efecte ale produsului depind de circumstantele de mediu de ex.: pH, temperatura, compozitia substantelor organice si anorganice.

12.2 Persistenta si degradabilitatea Nu trebuie sa ajunga la apa reziduala si canal fara a fi diluat si neutralizat.Substante recomandate pentru neutralizare: var,lapte,hidrat de var,solutie de soda.

12.3 Potentialul de bioacumulare Nu sunt date disponibile. 12.4 Mobilitate in sol Pulverizat in aer sub forma de praf. Apa/sol: bine

solubil, raspandire rapida. GAZ METAN 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control VLA (8 h) = 1200 mg/mc = 1834 ppm; VLA (15 min.) = 1500 mg/mc = 2292 ppm; 8.2. Controale ale expunerii Se va evita o atmosfera saracita in oxigen (< 21%). 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect gaz incolor Culoare incolor Miros Mirosul nu atrage atentia

Proprietate UM Valori pH-ul nerelevant Punct de topire oC -182 Punct de fierbere oC -161 Punct de aprindere oC 595 Presiunea de vapori 200C Gaz permanent Densitatea relativa fata de aer g/cm3 0,671 Solubilitatea in apa g/l 26 Temp. de autoaprindere oC inflamabil

10. Stabilitate si reactivitate 10.1 Reactivitatea Poate forma impreuna cu aerul un amestec

exploziv. Poate reactiona puternic cu substante oxidante sau alte materiale oxidante.

10.2 Stabilitate chimica Este stabil chimic in toate conditiile de depozitare. 10.3 Posibilitate de reactii In timpul depozitarii, expunerea accidentala la

temperatura ridicata poate conduce la cresterea



171

periculoase temperatura ridicata poate conduce la cresterea excesiva a presiunii in recipiente.

10.4 CondiŃii de evitat A se feri de surse de caldura/scantei/flacari deschise sau suprafete incinse. Fumatul interzis

10.5 Materiale incompatibile Aerul. Gaze oxidante sau alte substante oxidante. 10.6 Produsi de descompunere periculosi

Nu de descompune chimic.

11. Informatii toxicologice 11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice Nu sunt disponibile informatii privind toxicitatea.

12. Informatii ecologice 12.1 Toxicitatea Nu sunt disponibile informatii privind

toxicitatea. 12.2 Persistenta si degradabilitatea Metanul nu se degradeaza in mediu

12.3 Potentialul de bioacumulare Nu este relevant. Catalizator KATALCO 32-5 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control VLA (8 h) = 5 mg/mc; VLA (15 min.) = 10 mg/mc; 8.2. Controale ale expunerii Nu există cerinŃe speciale de ventilare. Pentru a controla expunerea muncitorilor la substanŃele contaminante aeropurtate, este suficientă o ventilaŃie generală bună. Dacă acest produs conŃine ingrediente pentru care există limite de expunere, pentru a menŃine expunerea muncitorilor sub orice limite recomandate sau obligatorii, utilizaŃi metode de izolare a procesului, ventilaŃie locală de evacuare sau alte măsuri tehnice de control. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Stare fizica Solid/granulat Culoare alburiu Miros inodor



172

Proprietate UM Valori pH-ul neaplicabil Punct de topire oC neaplicabil Punct de fierbere oC neaplicabil Punct de aprindere oC neaplicabil Presiunea de vapori 200C neaplicabil Densitatea relativa fata de aer g/cm3 neaplicabil Solubilitatea in apa g/l neaplicabil Temp. de autoaprindere oC neaplicabil

10. Stabilitate si reactivitate 10.1 Reactivitatea Nu sunt disponibile date din teste referitoare

la reactivitate, pentru acest produs sau pentru ingredientele sale.

10.2 Stabilitate chimica Produsul este stabil. 10.3 Posibilitate de reactii periculoase

În condiŃii normale de depozitare şi utilizare nu vor apărea reacŃii periculoase.

10.4 CondiŃii de evitat Nu există date specifice 10.5 Materiale incompatibile Nu există date specifice. 10.6 Produsi de descompunere periculosi

În condiŃii normale de depozitare şi utilizare, nu se vor forma produşi de descompunere periculoşi.

11. Informatii toxicologice 11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice În industria metalelor, concentraŃiile înalte de particule foarte fine conŃinând compuşi de cupru şi/sau de zinc sunt cunoscute ca producând simptomele febrei fumului metalic. Praful în concentraŃii mari poate fi iritant pentru tractul respirator superior. Praful poate pătrunde în plămâni şi curăŃarea sa poate fi lentă Ingerarea poate cauza iritarea tractului gastrointestinal. Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate cauza iritaŃie. Praful poate cauza iritaŃia ochilor.

12. Informatii ecologice 12.1 Toxicitatea Acut LC50 = 98 ug/L = 1,1-2,5 ppm / Apă

dulce. 12.2 Persistenta si degradabilitatea Indisponibil.

12.3 Potentialul de bioacumulare Indisponibil.. ACETILENA



173

8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Nu este stabilita. 8.2. Controale ale expunerii Se va purta echipament individual de protecŃie (mănuşi din piele salopetă din bumbac 100% şi cască). Când se efectuează operaŃii de sudură / tăiere cu flacără oxiacetilenică se vor purta ochelari de protecŃie cu lentile filtrante. Se va asigura o ventilaŃie corespunzătoare. Nu se va fuma pe durata manipulării produsului. Pe timpul manipulării buteliilor de gaze se vor purta mănuşi şi încălŃăminte de protecŃie cu bombeu metalic. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Stare fizica Gaz Culoare incolor Miros Asemănător usturoiului. Greu sesizabil la

concentraŃii mici Proprietate UM Valori pH-ul neaplicabil Punct de topire oC -80,8 Punct de fierbere oC -84 Temp. de autoaprindere oC 325 Temp. critica oC 35 Presiunea de vapori 200C 44 bar Densitatea relativa fata de aer mg/l 0,9 Solubilitatea in apa g/l 1185 Limita explozie % v/v 2,4 – 8,8

10. Stabilitate si reactivitate Se descompune violent la temperatură şi / sau presiune mari sau în prezenŃa unui catalizator. Formează acetiluri explozive cu argintul cuprul şi mercurul. Nu se folosesc aliaje cu un conŃinut mai mare de 70% cupru la instalaŃiile pentru acetilenă. Dizolvată într-un solvent. poate fi stocată în mase poroase. Poate forma amestecuri explozive cu aerul. Poate reacŃiona violent cu oxidanŃii. 11. Informatii toxicologice Nu se cunosc efecte toxice pentru acest produs. 12. Informatii ecologice Produsul nu este poluant pentru apă sau aer. OXIGENUL



174

8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Fără limită de expunere ocupaŃională. 8.2. Controale ale expunerii Control corespunzător al instalaŃiilor. Produsul să fie manipulat într-un sistem închis. SubstanŃa trebuie să fie manipulată în conformitate cu normelor de igienă industrială şi procedurile de siguranŃă. LuaŃi în considerare sistemul permiselor de lucru, de exemplu, pentru activităŃile de întreŃinere. InstalaŃiile sub presiune ar trebui să fie verificate periodic pentru depistarea eventualelor scurgeri. AsiguraŃi o ventilaŃie adecvată generală sau locală. Detectoarele de gaz ar trebui să fie utilizate atunci când cantităŃi de gaze oxidante pot fi eliberate. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Stare fizica Gaz Culoare incolor Miros Fără proprietăŃi de sesizare a prezenŃei după

miros Proprietate UM Valori pH-ul neaplicabil Punct de topire oC -219 Punct de fierbere oC -183 Temp. de autoaprindere oC neaplicabil Presiunea de vapori 200C neaplicabil Densitatea relativa fata de aer mg/l 1,1 Solubilitatea in apa mg/l 39 Temp.critica oC -118 Gaz/vapori mai greu(I) decât aerul. Se poate acumula în spaŃii închise, în special la sau sub nivelul solului.

10. Stabilitate si reactivitate 10.1 Reactivitatea Stabil în condiŃii normale. 10.2 Stabilitate chimica Stabil în condiŃii normale 10.3 Posibilitate de reactii periculoase Oxidează violent materialele organice. 10.4 CondiŃii de evitat Se va lua în considerare potenŃialul pericol datorat

apariŃiei polimerilor clorinaŃi sau fluorinaŃi în caz de combustie a liniiilor de oxigen la presiune înaltă (>30 bar).

10.5 Materiale incompatibile Materiale combustibile. AgenŃi reducători. Materiale organice. A se păstra echipamentele departe de uleiuri şi grăsimi..



175

10.6 Produsi de descompunere periculosi

În condiŃii normale de depozitare şi utilizare, nu ar trebui să fie produşi de descompunere periculoşi.

. 11. Informatii toxicologice Nu se cunosc efecte toxice pentru acest produs. 12. Informatii ecologice Neaplicabil. Produsul nu este poluant pentru apă sau aer. CLORUL (gaz lichefiat) 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Valoare limită de expunere VLE = 1,5 mg/mc; termen de expunere 15 minute. 8.2. Controale ale expunerii Prevedeti in zona de lucru sisteme de ventilatie si fantani pentru spalari oculare. Apele contaminate cu acest produs nu se vor deversa in cursurile de apa, pe sol sau canalizari fara neutralizare prealabila. 9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect Gaz lichefiat Culoare Galben verzui Miros Sufocant

Proprietate UM Valori pH-ul neaplicabil Punct de topire oC -101,05 Punct de fierbere oC -34,05 Temp. de aprindere oC neaplicabil Inflamabilitate neinflamabil Presiunea de vapori 200C 6780 hPa Densitatea relativa la 200C kg/dmc 1411 Solubilitatea in apa g/l 7,41

Proprietati oxidante Este un produs cu proprietati oxidante

10. Stabilitate si reactivitate 10.1 Reactivitatea Acest produs este stabil in conditii normale de

manipulare si depozitare; activitatile care presupun lucrul cu acest produs se vor desfasura in locuri special amenajate, bine ventilate, ferite de caldura, lumina,



176

separat de substante inflamabile, combustibile sau/si incompatibile.

10.2 Stabilitate chimica Se recomanda evitarea depozitarii produsului timp indelungat la temperaturi mai mari de 400C.

10.3 Posibilitate de reactii periculoase Reactioneaza cu apa cu formare de acid clorhidric, prin punerea in libertate a oxigenului; ca produs intermediar se obtine acid hipocloros. Reactia cu nemetale (sulf, fosfor, arsen, siliciu, bor s.a), in conditii de temperatura scazuta are loc cu degajare mare de caldura si lumina. Metalele usoare (sodiu, potasiu, magneziu) reactioneaza cu clorul, formand clorurile respective; reactia are loc cu incandescenta..

10.4 CondiŃii de evitat Evitati depozitarea tuburilor de clor in acelasi loc cu tuburi ce contin substante incompatibile cu acesta: hidrogen, acetilena, amoniac, oxigen – formeaza amestecuri explozive. Prin incalzire vaporii sai formeaza amestecuri explozive cu hidrogenul. Se interzice umplerea recipientilor peste valoarea incarcaturii maxim admise.

10.5 Materiale incompatibile Incompatibilitati chimice: metale fin maruntite, materiale organice, cauciuc, substante (arsenic, bor, benzen, calciu, eter, bisulfura de carbon, glicerina, hidrocarburi), substante inflamabile.

10.6 Produsi de descompunere periculosi

Reactia cu unele substante organice si anorganice se desfasoara cu degajare de caldura..

. 11. Informatii toxicologice Toxicitatea acuta Provoaca iritatii severe asupra ochilor/pielii si este fatal

daca este inhalat. LC50 / (ca si clor activ) oral = 1100 mg/kg corp, (hipoclorit de sodiu ca si clor activ) LD50/ inhalare/ sobolan = 0.65 mg/m3 LD50/ piele/ iepure = 20000 mg/kg corp (test efectuat pe hipoclorit de sodiu sol. 12.5% clor activ)

Corodarea / iritarea pielii Produsul este iritant/coroziv pentru piele Lezarea grava / iritarea ochilor Studiile privind toxicitatea acuta prin inhalare,

demonstreaza ca produsul are efecte iritante severe asupra ochilor. Solutiile de clor in apa formeaza acid hipocloros si/sau hipoclorit, aceste solutii fiind deasemenea iritante pentru ochi. Contactul cu acest produs provoaca iritatii, arsuri ale corneei, conjunctivite

Sensibilizarea pielii sau a cailor respiratorii

Se considera ca acest produs nu prezinta pericole privind sensibilizarea pielii sau a cailor respiratorii.


Se concluzioneaza ca acest produs nu prezinta proprietati mutagene/genotoxice

Cancerogenitatea Nu prezinta potential cancerigen .



177

12. Informatii ecologice Toxicitate –teste de toxicitate acuta pentru organismele acvatice LC50 /96h / pesti (apa dulce) = 0.06 mg/l LC50 /96h / pesti (apa sarata) = 0.032 mg/l NOEC (7 zile) /pesti (apa dulce) = 0.04 mg/l LC50 /48 h/ daphnia magna (apa dulce) = 0.141 mg/l NOEC (termen lung)/ daphnia magna (apa sarata) = 0.007 mg/l IC50 (termen lung)/ alge (apa dulce) = 0.023 mg. Degradare abiotica Clorul este un compus cu reactivitate crescuta, care reactioneaza rapid in atmosfera, in sol si cu substantele organice. In apa clorul formeaza acid hipocloros si hipoclorit la nivele de pH existente in mediu. Fiind un compus anorganic, nu este biodegadabil. Potential de bioacumulare Datorita solubilitatii crescute in apa si reactivitatii ridicate clorul nu este bioacumulabil sau bioconcentrabil. MOTORINA 8. Controale ale expunerii / protecŃia personală 8.1. Parametri de control Valoare limită de expunere ocupationala / OEL = 1000 mg/mc; termen de expunere 15 minute. Valoare limită de expunere ocupationala / OEL = 700 mg/mc; termen de expunere 8 ore. 8.2. Controale ale expunerii 8.2 Controlul expunerii 8.2.1 Controlul expunerii profesionale 8.2.1(a) ProtecŃie respiratorie (căi respiratorii) 8.2.1(b) ProtecŃia mâinilor 8.2.1(c) ProtecŃia ochilor

În aer liber, când concentraŃia oxigenului este de minim 18% se va folosi masca de gaze cu cartuş filtrant (filtru de gaze AX) pentru vapori organici. Când concentraŃia oxigenului este sub 18% se va folosi un aparat izolant cu aer sau oxigen. În cazul unui posibil contact cu mâinile, a se purta mănuşi de protecŃie rezistente împotriva pătrunderii lichidelor Material: Nitril şi Fluoroelastomer În practică, durata de utilizare a mănuşilor recomandate pentru protecŃia împotriva substanŃelor chimice poate fi mai redusă decât timpul de străpungere determinat conform normelor EN 374 datorită numărului mare de factori de influenŃă (de exemplu temperatură, sarcină mecanică). Se vor purta ochelari de protecŃie cu sticlă sau ochelari de protecŃie chimică, conform reglementărilor referitoare la protecŃia ochilor şi a



178

8.2.1(d) ProtecŃia pielii 8.2.2. Controlul expunerii mediului

feŃei. Nu se vor purta lentile de contact la locul de muncă. În cazul pericolului de a intra în contact cu pielea se va purta costum de protecŃie antistatic şi rezistent la ardere. Se vor lua toate măsurile de prevenire a scurgerilor accidentale de produs în timpul manipulării, transportului, depozitării şi/sau utilizării. Dacă nu poate fi prevenită eliminarea produsului, acesta trebuie absorbit la punctul de evacuare cu evitarea oricărui pericol. Respectarea valorilor limită cu privire la emisii, dacă este cazul, asigurând o ventilaŃie cu evacuare a aerului (dacă este necesar). Se vor consulta prevederile de la SecŃiunea 6.

8.3 Alte informaŃii Se recomandă dotarea cu aparatură de măsură şi control, asigurarea cu sisteme de ventilaŃie pentru menŃinerea concentraŃiilor sub limitele periculoase.

9. ProprietăŃile fizice şi chimice 9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază InformaŃii generale Aspect lichid vâscos Culoare Galbena Miros Specific produs petrolier

Proprietate UM Valori pH-ul neaplicabil Temp. de aprindere oC necunoscut Inflamabilitate oC > 55 Proprietati explozive Limita minima explozivitate Limita maxima explozivitate

%vol. 0,6 6,5

Presiunea de vapori 200C <1 hPa Coeficientul de partiŃie n-octanol/apă 3,9 - 6

Vîscozitatea la 40oC mm2/s 2,0 ÷ 4,5 Temp.autoaprindere oC > 200

10. Stabilitate si reactivitate 10.0 Stabilitatea Produsul este stabil în condiŃii normale de

depozitare şi manipulare 10.1 CondiŃii de evitat - depozitarea în locuri fără o bună ventilaŃie;

- depozitarea în apropierea surselor de căldură şi de aprindere;

- formarea electricităŃii statice



179

10.2 Materiale de evitat Acizi tari şi agenŃi oxidanŃi 10.3 Posibilitate de descompunere periculoase

Arderea generează monoxid de carbon, dioxid de carbon şi alte gaze periculoase

10.4 Alte informatii Nu suferă polimerizări . 11. Informatii toxicologice Efect acut - prin înghiŃire - prin inhalare - prin piele - alte căi

LD50 (şobolan) > 5000 mg/kg Posibilă apariŃia stărilor de greaŃă, vomă şi diaree, precum şi pericolul unei pneumonii cauzate de factori chimici ca urmare a aspirării pe parcursul ingerării sau în cazul vărsăturilor. LC50 (şobolan) = 4,6 mg/l, 4h ConcentraŃiile foarte ridicate conduc la pierderea cunoştinŃei după perioade foarte scurte de acŃionare. LD50 (iepure) > 2000 mg/kg Vaporii produsului în concentraŃieridicată pot conduce la apariŃia unor iritaŃii ale pielii şi ale mucoaselor (nas, faringe). Necunoscut

Efecte în cazul expunerii repetate sau de lungă durată - prin înghiŃire - prin inhalare - prin piele - alte căi

Se poate produce iritarea gastrointestinala, vomă, diaree şi în cazuri severe depresia sistemului nervos central. Prin inhalarea în exces a vaporilor se produce iritarea tractului respirator, cefalee, ameŃeli, vomă, şi pierderea coordonării mişcărilor în funcŃie de concentraŃia şi durata expunerii. La expuneri îndelungate se produce o hipersensibilizare a pielii, uscarea şi crăparea acesteia, apariŃia unor dermatite. Necunoscut

Efect iritant - piele - ochi

Iritant . Posibilă iritaŃie temporară

Efect narcotic Inhalarea în concentraŃii mari conduce la pierderea cunoştinŃei chiar şi după perioade foarte scurte de expunere.

Efecte specifice Posibil cancerigen (cancer de piele) . 12. Informatii ecologice Toxicitate –date de toxicitate acuta pentru organismele acvatice Peşti (Rainbow troat) LC50 (96h)= 51 mg/l; Purici de apă (Daphnia magna) EC50 (48h)= 20÷210 mg/l; Alge LC50= 2,6÷25 mg/l (72h); EC50 1,3 ÷ 1,42 mg/l. Mobilitatea Scurgerile, deversările pot pătrunde în sol contaminând apa subterană. Produsul se poate acumula în sedimente



180

PersistenŃa şi degradabilitatea - PotenŃialul substanŃei (componenŃilor) de a se degrada În aer se produce dispersia hidrocarburilor sub formă de vapori urmată de fotodegradare. Nu hidrolizează în apă şi sol. Potential de bioacumulare - Necunoscut. III.C.4. Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare si/sau in conditii previzibile de accident COMPORTAMENTUL FIZIC SI CHIMIC IN CONDITII NORMALE DE UTILIZARE Formaldehida Formaldehida este un gaz incolor, cu miros puternic, inflamabil, cu mare capacitate de polimerizare in solutii apoase, efectele nocive asupra sanatatii umane fiind astazi bine cunoscute si documentate stiintific. Formaldehida este inclusa in categoria substantelor din clasa 2a (agent probabil carcinogen pentru om) de catre Agentia internationala pentru cercetarea cancerului (IARC). Formaldehida se gaseste in mediu atat ca rezultat al proceselor naturale cat si al activitatii umane. In aerul atmosferic formaldehida este gasita in zonele industriale, provenind din arderea incompleta a substantelor organice. Se gaseste si in emisiile produse de traficul rutier si aerian. In aerul interior sursele sunt reprezentate de fumul de tutun, mobilele si materialele de constructie continand rasini, de plastic si parchet, vopsele, dezinfectanti, gaze rezultate in urma arderii combustibililor fosili pentru incalzire si gatit, precum si din utilizarea ei ca agent de conservare si sterilizare. Perceptia olfactiva si sensibilitatea la efectele iritante ale formaldehidei variaza in functie de individ. Mirosul este perceput de la concentratii cuprinse intre 0,1 si 1 ppm. Iritatia este resimttita la concentratii intre 1 si 3 ppm, se agraveaza rapid cu cresterea concentratiei, iar majoritatea indivizilor nu pot tolera o expunere prelungita la 4-5 ppm. La 10-20 ppm semnele de iritatie severa ale mucoaselor oculare si respiratorii apar rapid dupa inceperea expunerii. Expunerea scurta la o concentratie mai mare de 50 ppm poate duce la bronhospasm sever si leziuni caustice grave ale cailor respiratorii (edem acut pulmonar, ulceratii traheale si bronsice). Ingestia de formaldehida este urmata de tulburari digestive a caror gravitate depinde de concentratia solutiei, la concentratii mari avand efecte caustice asupra mucoaselor digestive. Intoxicatia sistemica cu formaldehida conduce la afectari organice multiple, cu citoliza hepatica, coma, convulsii, tulburari cardiovasculare, hemoliza moderata si nefropatie tubulara. Aplicatiile cutanate de formaldehida in solutie 1% sunt putin iritante. Solutiile concentrate sunt caustice. Studiile efectuate asupra persoanelor expuse profesional la formaldehida au pus in evidenta o prevalenta crescuta a semnelor subiective de iritare a mucoaselor oculare si a cailor respiratorii, o patologie respiratorie cronica si leziuni ale epiteliului nazal. Formaldehida produce sensibilizari ale cailor aeriene si crize de astm dupa expuneri cronice la concentratii relativ scazute, intalnite chiar si in afara mediului profesional. Formaldehida este considerata agent probabil carcinogen pentru om (clasa 2A). Localizarile cancerelor sunt variate: cavitate bucala, fose nazale, faringe, organe hematopoietice, creier, colon, prostata. Efecte imediate :



181

- piele : provoaca , iritatii si dermatoze alergice care se manifesta prin inrosirea pielii iar in cazuri extreme provoaca umflaturi. - ochi : in cantitati mici sau timp scurt de expunere provoaca iritati, lacrimare si lezarea mucoaselor oculare. - inhalare:

� la concentratii mici sau timp scurt de expunere provoaca iritarea cailor respiratorii, ameteala, tuse si stari alergice.

� la concentratii mari, sau la expunere indelungata provoaca intoxicatii, tulburari nervoase, pierderea cunostiintei, pneumonii si edem pulmonar dupa cateva ore.

- inghitire: � in cantitati mici provoaca iritarea, inflamarea si ranirea tubului digestiv insotite de

dureri abdominale precum si stari de ameteala si lesin; � in cantitati mai mari provoaca moartea accidentatului

Efecte pe termen lung: slabirea vederii, afectiuni cronice ale cailor respiratorii superioare, reducerea capacitatii respiratorii, alergie. Este considerat un potential cancerigen. Pericol pentru mediu Pe sol, dupa diluare cu apa, formaldehida se solubilizeaza usor si la concentratii foarte mici se biodegradeaza in cateva zile. La concentratii mari reprezinta un biocid. Vaporii de formaldehida si de metanol sunt inflamabili si pot produce explozii in spatii inchise si neaerisite, dupa acumulare. in caz de incendiu, focul este amplificat de prezenta lui deoarece odata cu incalzirea solutiei creste presiunea de vapori. Limita de explozie - inferioara 7% vol. in aer - superioara 73 % vol in aer Alcoolul metilic Metanolul est e un lichid mobil, volatil (p.f. 65ºC), cu miros si gust asemanator etanolului, d = 0,798, solubil in apa si solventi organici. Metanolul patrunde in organism pe cale digestiva, respiratorie, secundar transcutanat. Dupa patrundere se distribuie, datorita hidrosolubilitatii, in toate tesuturile si in special in lichidele oculare (apos si vitros) care contin 99,7 % apa. In ficat se oxideaza la formaldehida, dar aceasta trece in acid formic, ambii, metaboliti hidrosolubili si mai toxici decit metanolul. Deci, toxicitatea metanolului se datoreaza in special metabolitilor si mai putin lui insusi si este consecinta acidozei metabolice, a anoxiei tisulare si a dereglarii unor metabolisme. Acidoza se datoreaza, partial acidului formic, dar intervin si alti factori. Anoxia tisulara este consecinta inhibarii respiratiei celulare prin complexarea, de catre acidul formic, a fierului din enzimele oxidoreducatoare. Retina este deosebit de afectata, deoarece este foarte sensibila la anoxie, iar patrunderea masiva a metanolului la acest nivel si metabolizarea locala determina o concentratie maxima de metaboliti toxici. Totodata este afectat si nervul optic, prin patrunderea formiatului, liposolubil. Ca urmare, apar leziuni degenerative in celulele ganglionare ale retinei si in nervul optic, precum si tulburari circulatorii in coroida. in afara de acidoza si afectare specifica oculara se inregistreaza si afectare nervoasa, hepatica, renala, pulmonara, miocardica – unele determinate de hipoxie.



182

In intoxicatia acuta prin ingerare apar, dupa o perioada de latenta, tulburari digestive, respiratorii, neuropsihice, cardiovasculare, apoi coma si moartea. Intoxicatia acuta prin inhalare se exprima prin iritatia conjunctivelor si mucoasei respiratorii, tulburari nervoase si oculare (orbirea definitiva este mai putin frecventa). in intoxicatia cronica se observa fenomene iritative, nervoase, digestive, vizuale. Indicatorul biologic de expunere este alcoolul metilic urinar cu limita de 6 mg/l. Cai de expunere : piele, ochi, inhalare si inghitire. Efecte imediate : - piele: provoaca dermatoze la contactul cutanat prelungit, explicabil in special prin

distrugerea stratului cutanat lipoacid . - ochi:

� in cantitati mici sau timp scurt de expunere provoaca iritatii, lacrimare si lezarea mucoaselor si a tesuturilor oculare.

� in cantitati mari sau la expunere indelungata afecteaza conjuctiva si corneea, provocand aparitia de conjuctivite, fotofobie si in cazuri grave chiar orbire;

Tulburarile vizuale apar la intoxicati, cel mai tarziu in a doua zi de evolutie. La inceput vederea este neclara, incetosata apoi, apar fenomene de ingustare a campului vizual si fotofobie. daca vederea nu se amelioreaza in timp de o saptamina este probabila agravarea bolii pana la orbire. Lezarea specifica a celulei retiniene a fost explicata prin tendinta toxicului de a se acumula in tesuturile oculare. - Inhalare:

� Concentratiile mici si timpul scurt de expunere pot provoca iritarea mucoaselor nazale, ameteli dureri de cap si dureri digestive .

� La concentratii mari si o expunere indelungata pot apare intoxicatii acute care se manifesta la inceput cu cefalee, astenie, stare generala rea. Aceste reactii dureaza mai multe zile, dupa care apare starea de ameteala de tip depresiv. Situatia se poate agrava cu frisoane, dureri frontale si abdominale si orbire progresiva. In cazul inhalarilor masive si prelungite pot apare grave tulburari oculare, care in final duc la orbire.

- inghitire:

� in cantitati mici ( doza letala 50-75g ) provoaca intoxicatii grave, care, dupa o perioada de latenta scurta, determina starea de betie insotita de ameteli, astenie si somnolenta. De asemenea, apar greturi si dureri abdominale intense. Fata si buzele se cianozeaza, pupilele se dilata si nu mai reactioneza la lumina, gura devine uscata, apar transpiratii reci, tensiunea arteriala scade, respiratia devine greoaie, apar fenomene nervoase, confuzie mintala si fenomene depresive.

� -In cantitati mai mari produce moartea accidentatului. Moartea survine prin paralizie respiratorie , mai rar prin insuficienta renala .

Efecte pe termen lung: Slabirea vederii, intoxicatii cronice ale ficatului, rinichilor si pancreasului, inflamarea cronica a cailor respiratorii, afectiuni ale sistemului nervos central. Fenolul



183

Este o substanta solida cristalina, cu miros patrunzator si gust caustic, higroscopic, degaja vapori chiar la temperatura obisnuite, putin solubil in apa, solubil in alcool, eter si cloroform. Fenolul patrunde in organism pe cale respiratorie, prin piele si prin tractul digestiv. Fenolul este in primul rand un toxic pentru centrii nervosi superiori. Asupra tegumentelor are o actiune iritanta puternica putind produce o gama intreaga de leziuni: eczema, inflamatie, papilom, necroza si gangrena. Intoxicatiile cronice cu fenol nu sunt foarte frecvente, acestea manifestindu-se prin tulburari digestive, nervoase, respiratorii si uneori cu eruptii sau prurit cutanat. Indicatorul biologic de expunere il reprezinta fenolii totali urinari care au limita biologica tolerabila de 50 mg/l. Istoricul expunerii umane la fenoli este amplu. Fenolul era utilizat ca antiseptic in chirurgie. Efectele atribuite expunerii cronice la fenoli includ anorexie, scaderea progresiva in greutate, diaree, dureri de cap, vertij, salivatie, precum si o coloratie inchisa a urinii. Methemoglobinemia si anemia hemolitica, precum si leziunile hepatice au fost de asemenea, semnalate in urma expunerii umane la fenoli. Contactul cutanat direct cu fenolii are ca efect aparitia iritatiilor si necrozelor tegumentare. Din pacate, dozele care au condus la aparitia acestor efecte nu sunt bine definite, iar rapoartele care descriu aceste efecte nu sunt riguroase. Expunerea umana la nivele scazute ale concentratiei fenolului, este larg raspandita, intrucat fenolul este un constituent al multor produse de consum, cum sunt apa de gura, solutii pentru gargara, dropsuri, expectorante si unguente. Fenolul este un produs al metabolismului proteic, fiind de asemenea un metabolit al benzenului. in cazul persoanelor care nu sunt expuse la fenol sau benzen, concentratia fenolului in urina nu depaseste, in general, 20 mg/L, si inregistreaza cel mai adesea valori sub 10 mg/L. Fenolul este absorbit la nivel pulmonar, la nivelul tractului gastrointestinal si la nivel cutanat. Un studiu care a examinat absorbtia vaporilor de fenol prin piele indica faptul ca fenolul se absoarbe cu usurinta la nivel cutanat, iar absorbtia cutanata este considerata calea primara de expunere pentru fenolul in stare gazoasa, lichida sau solida. Conjugarea fenolului cu acidul glucuronic si conjugarea cu sulfat sunt caile principale de metabolizare. Conjugarea se petrece cu predilectie la nivel pulmonar, al tractului gastrointestinal, la nivel hepatic si renal. Pielea are un potential relativ scazut de detoxifiere a fenolului. Prin urmare, absorbtia fenolului la nivel cutanat reprezinta pericolul cel mai insemnat, deoarece fenolul traverseaza cu usurinta bariera cutanata. Expunerea animalelor la doze mari de fenol conduce la efecte neurologice cum sunt tremur muscular si pierderea coordonarii. Alte efecte consemnate la animalele expuse la fenol includ scaderea numarului hematiilor, scaderea ratei de crestere in greutate, precum si necroza si inflamatia tegumentului ca urmare a aplicarii directe. Expunerea animalelor gestante la fenol (in doze care au condus la instalarea efectelor toxice la mama, incluzand wheezing si scaderea ratei de crestere in greutate), a avut ca efect scaderea numarului de nascuti vii si greutatea scazuta la nastere. Nu se cunosc efectele produse de fenol asupra functiei reproductive sau asupra dezvoltarii la om. Studiile au evidentiat faptul ca fenolul (20% in acetona) s-a comportat ca un promotor al cancerului in urma expunerii tegumentare. Studiile in vitro au aratat ca fenolul poate cauza



184

aberatii cromozomiale in celulele mamiferelor. Nu exista insa, dovezi suficiente in ceea ce priveste implicarea fenolului in aparitia cancerului la subiectii umani. EFECTELE NOCIVE ALE POLUANTILOR CE POT APAREA ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT

1. Factorul de mediu aer Noxele de interes: – metanol; formaldehida; oxizi de sulf; oxizi de azot;monoxid de carbon;pulberi;acid clorhidric. Compusii chimici din emisiile poluante actioneaza diferit, prin mecanisme diferite asupra omului – personalul unitatii, populatia din vecinatate. Caracterizarea toxicologica a noxelor investigate in studiu s-a efectuat, in special, pe factorul de mediu aer, tinand cont de actiunea asupra starii de sanatate a personalului si a populatiei din zona, dar si a efectelor asupra factorilor de mediu si a bunurilor materiale. Poluarea atmosferei se defineste ca: prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de natura, concentratie si timp de actiune afecteaza sanatatea, genereaza disconfort si/sau altereaza mediul. Din definitie reiese ca se au in vedere atat unii dintre constituientii normali ai aerului care pot fi considerati poluanti in cazul in care se gasesc in alte concentratii decat cele normale, cat si alte substante in afara constituientilor normali ai aerului. Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sanatatii populatiei poate imbraca mai multe forme, in cazul unor poluari masive si cumulate. Astfel, niveluri foarte ridicate sau de mare intensitate dau nastere la actiune acuta sau imediata in care reactiile organismului apar rapid. Cel mai frecvent actiunea factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce necesita perioade lungi de timp pentru a produce in starea de sanatate modificari decelabile si uneori pot scapa de vigilenta cadrelor sanitare.In fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinand fie efecte ereditare transmisibile, fie modificari congenitale.

• SOX este un gaz cu miros inecacios si mai greu decat aerul. Este un reducator care poate oxida formand SO3, in prezenta catalizatorului sau a radiatiilor solare, rezultand in atmosfera acid sulfuric si/sau sulfati. Actioneaza asupra plantelor producand necrozante. Asupra oamenilor actioneaza ca iritant al aparatului respirator (rinofaringite cronice, tuse, dispnee la efort), conducand si la conjuctivita, stomatite, gingivoragii, alterarea gustului si mirosului, tulburari de tipul asteno – vegetativ, iar la concentratii de 1,5 mg/mc produce moartea in ½ ÷ 1 h, concentratia maxima admisa fiind de 0,02 mg/mc. Absorbtia SO2 si a aerosolilor de acid sulfuric se face pe cale respiratorie. Cand se inhaleaza si aerosoli de acid sulfuric, apar carii dentare si actiuni caustice asupra ochilor. Oxizii sulfului, ce apar in aer din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice. • HCl provoaca coroziunea metalelor. In stare concentrata, provoaca eritem si chiar arsuri de culoare cenusie – albicioasa. Vaporii iritanta caile respiratorii si corodeaza dintii.



185

Acidul clorhidric in stare de vapori este un iritant al mucoaselor, in special al ochilor si cailor respiratorii. Doza letala este de 15 ÷ 20 mg/mc.

• Aldehida formica exercita o actiune iritanta si necrozanta asupra pielii si mucoaselor, datorita reactiei cu grupele aminice din protide, pe care le coaguleaza. Este recunoscuta actiunea sa antiplasmatica, precum si actiunea sa asupra sistemului nervos central, cu precadere asupra talamusului, la concentratii de 7 mg/mc. Mirosul neplacut de aldehida formica poate fi perceput in concentratii minime de 0,2 mg/mc.

• Oxidul de azot si (mai ales) dioxidul de azot pot provoca accidente, stiut fiid ca in aer oxidul trece la dioxid. Acesti oxizi sunt iritati ai mucoaselor, in special ai mucoaselor cailor respiratorii, la nivelul carora pot provoca edem acut. Oxizii de azot sunt methemoglobinizati. Intoxicatia supraacuta, rezultata din inhalarea concetratiilor mari de oxizi (500 ÷ 5.000 ppm), conduce la moarte in cateva secunde, fie prin atigerea directa a centrului respirator, fie prin sincopa reflexa, provocata de agresiunea brutala a aparatului respirator. Ca urmare a inhalarii unor concetratii de 100 ÷ 300 ppm, produce iritatia cailor respiratorii superioare cu tuse si iritatie a mucoasei oculare. Aceasta stare este urmata de o perioada de liniste inselatoare, care poate dura 2 ÷ 8 h, dupa care apar simptome grave: rau general nedefinit, sete mare, dispnee, tuse, expctoratii, mucoasa rosie sau galben – roz, cianoza, puls accelerat, neregulat, tesiune arteriala scazuta, sangele devine de culoare negricioasa. Asfixierea progreseaza rapid, victima are transpiratii reci, urmand coma si colapsul cardiac. In intoxicatia acuta, nu se observa, in general, decese tardive. Bolnavii, care rezista la criza de edem, supravietuiesc. Inhalat pe durata mare, bioxidul de azot provoaca: dureri de cap, insomie, ulcerul nasului si gurii, anorexie, dispepsie, eroziune dentara, slabiciune, bronsita cronica, emfizem.

• Oxidul de carbon este o noxa deosebit de importanta pentru faptul ca este foarte des intalnita, cat si pentru faptul ca produce forme grave de intoxicatie. Actiunea oxidului de carbon se manifesta prin blocare, adica complexarea hemoglobinei (pigment rosu din globulele rosii) si formarea carboxihemoglobinei dupa reactia:

CO + Hb COHb In acest fel, oxihemoglobina devine inapta pentru transportul oxigenului in organism. Se impiedica astfel oxidarea hemoglobinei la oxihemoglobina:

O2 + Hb O2Hb

Carboxihemoglobina este o substanta nedisociata la nivel celular, avand constanta de echilibru de aproximativ 210 ori mai mica decat oxihemoglobina, hemoglobina avand o afinitate mai mare pentru CO decat O2. In aer existand aproximativ 21% O2 este suficienta o concentratie de 0,1% oxid de carbon in aer pentru a se obtine cantitati egale de oxihemoglobina si



186

carboxihemoglobina; deci, se blocheaza 50% din hemoglobina, situatie care reprezinta o stare grava de intoxicatie. Atat oxigenul cat si oxidul de carbon se leaga covalent cu atomul de fier bivalent al moleculei de hemoglobina. O molecula de hemoglobina fixeaza 4 molecule de CO. Fenomenele toxice provocate sunt, in general, cele de anoxemie (lipsa de oxigen). Spre deosebire de alte anoxemii, in care tensiunea partiala a oxigenului in plasma sangelui arterial are rol important, in anoxemia carbonica, tensiunea partiala a oxigenului in sangele arterial ramane normala. Aceasta face ca centrul respirator in anoxemia oxicarbonica sa nu fie excitat si in consecinta frecventa respiratorie sa nu sufere modificari. Anoxemia oxicarbonica prezinta un tablou de afectiuni cu predominanta circulatorie. Aceasta se explica prin faptul ca miocardul, ca tesut foarte activ (lipsit de mioglobina in care sa fie inmagazinat oxigen), este printre primele tesuturi care sufera din lipsa de oxigen. Fenomenele de sincopa in intoxicatia cu CO sunt mai frecvente si mai grave cu cat activitatea fizica este mai intensa. Cel mai sensibil la insuficienta de oxigen si cel mai usor vulnerabil este tesutul cerebral; creste permeabilitatea capilarelor si tesutului cerebral, precum si tensiunea intracraniana. Oxigenul legat de hemoglobina (oxihemoglobina), in prezenta carboxi-hemoglobinei, este mult mai stabil, ceea ce face ca cedarea sa tesuturilor sa fie redusa, la trecerea sangelui prin capilare. Este posibil ca scaderea labilitatii oxihemoglobinei la nivelul tesuturilor sa fie cauzata si de tulburari in functia unor enzime, care catalizeaza disocierea acesteia in oxigen si hemoglobina la nivelul tesuturilor. Acest mecanism fiziologic explica discrepanta dintre fenomenele clinice la o intoxicatie cu CO si la anoxemia de acelasi grad, dar avand o alta cauza. Ca si in cazul anxemiilor provocate de cauze de alta natura, are loc o scadere a rezervei alcaline dupa instalarea acidozei, ca urmare a scaderii hemoglobinei si a cresterii acidului lactic. Reducerea CO din aer este in functie de:

- concentratia CO din aer; - durata inhalarii.

Raportul cantitativ intre carboxihemoglobina sanguina si hemoglobina (oxihemoglobina) se numeste coeficient de intoxicatie cu CO si se exprima in procente. Carboxihemoglobina fiind un produs stabil, eliminarea de CO este mult mai lenta decat retinerea. in afara de acesti factori principali, influenteaza o serie de factori secundari individuali si de mediu. Printre factorii individuali, sunt: - varsta; - sexul (femeile suporta mai usor CO decat barbatii; femeile gravide il suporta insa mai greu); - diverse afectiuni ale organismului (capacitatea sangelui de a se imbogatii in oxigen), cum sunt afectiunile care restrang capacitatea respiratiei artificiale (tuberculoza, silicoza) si cele care restrang activitatea circulatorie si altereaza compozitia sangelui (anemie, insuficienta cardiaca, arteroscleroza).

Printre factorii de mediu mentionam: - microclimatul (temperatura, umiditatea, presiunea);



187

- existenta in aer, alaturi de CO, a altor substante nocive, care pot marii capacitatea de actiune a CO.

Intoxicatia acuta se manifesta prin senzatia de tensiune si pulsatii in tample, ameteli, zgomot in urechi, oboseala. Pielea prezinta – de obicei – o coloratie rosie – violacee (culoarea carboxihemoglobinei). Intr-o faza avansata de intoxicatie, apar greturi, varsaturi, ameteli, pierderea cunostintei. In cazul concentratiilor mari de CO aceste simptome se pot dezvolta fulgerator, provocand moartea in cateva minute. Se inregistreaza tulburari vizuale privind campul vizual si perceperea culorilor. In metabolism, apar unele modificari, printre care: cresterea in sange a continutului de zahar si a acidului lactic, scaderea rezervelor alcaline, leucocitoza. Ca sechele ale intoxicatiei acute, se pot inregistra afectiuni ale glandei tiroide, ale rinichilor, precum si tulburari gastrointestinale. In cazul alimentatiei insuficiente si necomplete, intoxicatia acuta, complicatiile, precum si sechelele se intensifica. Persistenta oxicarboniei in intoxicatia cronica, timp indelungat se explica prin faptul ca – in prima faza – hemoglobina isi deschide inelul tetrapirolic, transformandu-se in pseudohemoglobina si ca fierul din pseudohemoglobina ar lega CO mai puternic decat fierul din hemoglobina. Simptomele sunt constituite din: astenie, cefalee si vertije, ca urmare a unei indelungate si repetate expuneri la CO. Astenia este simptomul cel mai des intalnit si se caracterizeaza prin oboseala, apatie intelectuala, uneori impotenta sexuala, desi conditia fizica este buna in general. Cefaleea este un simptom tenace si rebel, cu localizari frontale, occipitale; poate, de asemenea, afecta intreaga calota craniana. Vertijul este insotit de sincopa, insa se intalneste rar. Aceasta triada simptomatica nu este prezenta in toate cazurile si chiar daca ar fi prezenta nu inseamna neaparat o intoxicatie cu CO, dar faptul ca mediul este incarcat cu CO, acesta constituie un martor la stabilirea diagnosticului. Pe langa aceste simptome, pot fi intalnite si altele, printre care:

- tulburari digestive (greturi, varsaturi); - tulburari auditive (zgomote in urechi); - tulburari de vedere (licariri in fata ochilor); - tulburari nervoase (iritabilitate); - tulburari cardiace (palpitatii, dureri precordiale); - modificari sanguine (poliglobulie).

2. Poluanti ai apelor ce pot apare în timpul accidentelor Substante organice: metanol, formaldehida, metilal, fenol Aceste substante patrund in reteaua de canalizare, ajungand in statia de epurare. In general instalatiile si depozitele au cuve de retentie cu sisteme de blocare a scurgerilor, rigole de colectare, care impiedica patrunderea substantlor deversate in reteaua de canalizare. Pentru a nu perturba procesul de epurare, deversarile accidentale in cantitate mare vor fi dirijate in bazine de stocare, urmand a fi introduse in procesul de epurare, in cantitati mici. Pentru fenol sunt luate masuri speciale de a nu patrunde în reteaua de canalizare Amoniac – sub forma ionului amoniu



188

Este o substanta periculoasa pentru mediul acvatic, patrunderea în statia de epurare este periculoasa. Depozitul de amoniac este prevazut cu cuva de retentie, rampa este prevazuta cu rigole. Cloruri Clorurile sunt substante anorganice. Cantitatea de cloruri nu se schimba la trecerea apei uzate prin instalatiile de epurare. La concentratii de peste 500 ÷ 700 mg/l, prezenta clorurilor se face resimtita pe cale organoleptica. In contact cu betoanele, clorurile existente in apa intra in reactie cu carbonatul de calciu, formand clorura de calciu. Din aceasta cauza, apele cu continut ridicat de cloruri pot avea influenta asupra betoanelor. Aciditatea Aciditatea apei reprezinta suma concentratiilor de hidrogen corespunzator anionilor sulfatilor, clorurilor si nitratilor. Aciditatea crescuta poate conduce la coroziunea conductelor. Pe amplasament exista sisteme de captare a scurgerilor acide si de neutralizare a lor. Efectele nocive ale poluantilor apelor uzate Aparitia poluantilor in concentratii ridicate in statia de epurare pot avea efecte asupra starii de sanatate, in special la personalul angajat Aparitia gazelor si vaporilor otravitori pot conduce la asxfixieri sau otraviri, arsuri sau explozii. Asfixierea cu gaze poate avea loc prin reactii chimica (oxid de carbon) sau prin inlocuirea oxigenului din atmosfera respectiva, acestea provocand lipsa de oxigen.

3. Poluanti pentru sol si vegetatie In functie de originea si modul in care poluantii ajung pe vegetatie si sol, efectele sunt diferite si de aceea se prezinta separat, in fuctie de sursa. Pot exista doua situatii: ▪ pentru scurgerile accidentale pe sol, manipulari defectuoase, fisuri, neetanseitati la flanse, depozitare necorespunzatoare – modificarea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului; ▪ contactul cu precipitatiile acide – dizolvarea tesuturilor protectoare ale epidermelor, depuneri pe frunze si sol – obturarea celulelor stomatice si inhibarea schimbului de gaze, exces de metale cu blocarea situsurilor absorbante ale radacinilor si modificari in ultrastructura celulara, scurgeri pe sol – asfixierea sistemului radicular si cresterea presiunii osmotice. Efectele nocive ale poluarii solului Cantitatea in care substantele deversate sunt raspandite in sol, insa, poata fi variabila de la un sol la altul. Poluarea industriala cu substante toxice creeaza premiza trecerii acestora in apele subterane sau de suprafata, ca si in culturile vegetale cu influente inca neestimate asupra sanatatii populatiei. Efectele asupra biodiversitatii



189

Un accident major, respectiv raspandirea in aer de substante periculoase poate afecta speciile de pasari si animale surprinse in zona de deplasare a norului toxic. III.D. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si fiabilitate la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea oricarei instalatii, unitati de stocare, echipament si infrastructura legata de exploatarea acesteia si care prezinta pericole de accidente majore in interiorul obiectivului III.D.1. Sisteme caracteristice de securitate Instalatiile sunt prevazute cu aparatura de masura, control si reglare. La aparatele indicatoare valoarea parametrului masurat se citeste local iar aparatele inregistratore sunt dispuse in camere de comandã. Aparatele de semnalizare au rolul de a avertiza optic sau acustic la tabloul local sau camera de comandã depasirea valorilor normale de functionare a parametrilor controlati.

1. INSTALATIA METANOL IV Sistemele de securitate sunt prezentate in documentul - IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA HAZOP, cod PO – MI – 63 – F02 - Nod: H 1.1., H 1.2, H 1.3., H 1.4., H 1.5., H 1.6., H1.7. GeneralităŃi Pentru depozite si rampe CF, Sistemele de securitate sunt prezentate in documentele IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE , cod PO – MI – 63 – F01 L 1. 2. Depozitul intermediar Metanol IV L 1.3. Depozitul R 5000. Rampa de încărcare – descărcare

Metanol I.

2. INSTALATIE METANOL III Sistemele de securitate sunt prezentate in documentul - IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA HAZOP , cod PO – MI – 63 – F02 - Nod: H 2.1., H 2.2., H 2.3. GeneralitaŃi. INSTALATIILE FORMALDEHIDÃ (III si IV) Sistemele de securitate sunt prezentate in documentul - IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA HAZOP, cod PO – MI – 63 – F02 - Nod: H 3.1., H 3.2. GeneralităŃi Pentru depozite, Sistemele de securitate sunt prezentate in documentele IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE , cod PO – MI – 63 – F01 L 3.1. Depozit formaldehidă L 3.3. Depozit metanol CPR Răşini

1. Instalatie Metilal (dimetoximetan) Sistemele de securitate sunt prezentate in Lista IRS



190

2. Rasini Sistemele de securitate sunt prezentate in Lista IRS 3. Pentru alte depozite

Pentru depozite si rampe CF, Sistemele de securitate sunt prezentate in documentele IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE , cod PO – MI – 63 – F01 L 4. Magazie depozitare butelii clor, instalaŃia de

clorinare L 5. Depozit butelii de oxigen L 6. Rezervoare oleum L 7. Rezervor motorină L 8 Magazie butelii de acetilenă L 9 Depozit fenol



191

IV. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI METODELE DE PREVENIRE IV.A. DESCRIEREA SCENARIILOR POSIBILE DE ACCIDENTE MAJORE. PROBABILITATEA PRODUCERII SAU CONDITIILE IN CARE ACESTEA SE PRODUC,INCLUSIV UN REZUMAT AL EVENIMENTELOR CARE POT JUCA UN ROL IN DECLANSAREA ORICARUIA DINTRE ACESTE SCENARII,FIE ACESTE CAUZE SUNT INTERNE SAU EXTERNE PENTRU INSTALATIE SI METODE DE PREVENIRE IV.A.1 DEFINITIA RISCULUI SI CUANTIFICAREA ACESTUIA IV.A.1.1 Riscul si controlul riscului Riscul este probabilitatea ca un efect negativ sa se produca intr-o anumita perioada de timp si /sau in anumite circumstante. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona data, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor produse. Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei situatii fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau mediului.

Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces este cunoscut sub numele de controlul riscului si implica:

• evaluarea riscului • reducerea riscului • planificarea raspunsului in caz de urgenta

Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel: − se efectueaza o evaluare a riscului − riscul se considera acceptabil sau inacceptabil − daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de reducere a riscului si de

reactie in caz de urgenta − dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze riscul

Evaluarea riscului Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). Clasificarea pericolelor este un element fundamental in evaluarea riscului de a produce accidente majore, pentru ca in acest mod sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential de accident major



192

Reducerea riscului la cel mai scazut nivel posibil - aceasta este politica si obiectivele sistemului de management al securitatii

Planificarea raspunsului in caz de urgenta Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:

- Planul de urgenta interna - Planul de interventie in caz de incendiu.

Exista o intrepatrundere intre aceste doua planuri, deoarece orice incendiu nestapanit se poate generaliza conducand la un accident major. Structura actiunilor de raspuns in cazurile de urgenta este prezentata in Viromet in Planurile de Urgenta Interna elaborat la nivel de companie. IV.A.1.2. Pericolele generale ce pot fi luate in considerare la stabilirea scenariilor Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor pot fi:

- naturale - tehnologice - biologice

Pericole naturale Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi, ninsori abundente, variatii de temperatura (înghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene distructive de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional, central. Pericole tehnologice Pericolele tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiunilor componentelor sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus, necesitând un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie în parte. Dintre evenimentele generatoare de situatii de urgenta pot fi mentionate:

a) accidente în industrie; b) accidente de transport; c) accidente nucleare; d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari; e) esecul utilitatilor publice – avarii; f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; g) periclitare intentionata

Pericole biologice Pericolele biologice se refera la urmarile negative asupra colectivitatilor de oameni, animale si asupra plantelor, cauzate de îmbolnaviri sau de alte evenimente în relatie cu sanatatea si care afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi. Evenimentele generatoare de situatii de urgenta sunt:

a) epidemii;



193

b) epizootii; c) zoonoze.

Pericolul de incendiu Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care afecteaza constructii, instalatii, amenajari, paduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc. Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea tehnica a securitatii la incendiu consta în aplicarea unor principii tehnice si metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si calcula masurile de siguranta necesare. Incendiul este socotit un risc de gravitate mica, dar frecventa manifestarii îi confera un efect cumulat. (Referinte bibliografice: Strategia Nationala de Prevenire a Situatiilor de Urgenta). INCENDIUL Notiunea de ,,incendiu,, este tehnica legata de ceea ce determina arderea unui material. Arderea este reactia unui material combustibil in contact cu oxigenul, fenomen ce are loc cu degajare de caldura si este insotit, in general de emisie de flacari si fum. Procesul de ardere nu poate avea loc decat daca sunt indeplinite simultan conditiile: - prezenta combustibilului-care sa arda in prezenta focului sau a temperaturilor ridicate; - prezenta substantelor care intretin arderea-oxigenul din aer; - existenta unei surse de foc;

Pentru ca un proces de ardere sa fie considerat un incendiu sunt necesare trei elemente: ─ existenta unei arderi scapate de sub control ; ─ producerea de pagube materiale in urma arderii; ─ necesitatea interventiei printr-o actiune de stingere pentru intreruperea si lichidarea arderii.

Incendiul este deci o ardere declansata cu sau fara voia omului, scapata de sub control, in urma careia se produc pagube materiale si pentru a carei intrerupere si lichidare este necesara interventia printr-o actiune de stingere. EXPLOZIA Nu toate scaparile de substante inflamabile sau explozive produc explozii, intrucat pentru producerea acestui fenomen deosebit de periculos, este necesar sa fie indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- gazele scapate sa formeze cu aerul un amestec cu un inalt grad de omogenitate si dispersie;

- concentratia amestecului gaze - aer sa se afle intre limitele de explozie; - sa existe o cantitate periculoasa de amestec si - sa existe o sursa eficienta de aprindere.

Existenta acestor factori determina pericolul de explozie si pentru a evita producerea acesteia, se vor influenta convenabil acesti factori. CAUZELE producerii de incendii-explozii pot fi: a. obiective-generate de calamitati naturale; b. subiective-generate de nerespectarea:

- instructiunilor de lucru, a parametrilor tehnologici de exploatare a utilajelor si echipamentelor tehnologice;



194

- graficelor de intretinere, revizii si reparatii curente a utilajelor, echipamentelor tehnologice, a instalatiior electrice si de interventie la incendii;

- prescriptiilor tehnice privind verificarea la scadenta a conductelor, recipientelor tehnolgice, echipamentelor si instalatiilor electrice, de automatizare precum si a echipamentelor de prevenire a incendiilor;

- instructiuniilor de prevenire a incendiilor privind fumatul si lucrul cu foc deschis, a procedurilor pentru depozitarea materialelor si deseurilor combustibile, a masurilor generale si specifice locurilor de munca;

- normelor de SSM si SU; - regulamentului de ordine interioara;

c.erori umane-generate de oboseala, stres; d.erori de proiectare si / sau executie. Catastrofe Riscul unor catastrofe nu tine de masurile de siguranta luate in intreprindere, si se manifesta cu o probabilitate foarte redusa. Caderea de obiecte din atmosfera, risc particularizat printr-un accident aviatic, ar putea fi luat in considerare la stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva catastrofelor. Situatia pe amplasamentul S.C. VIROMET S.A.

Pericole naturale – inundatii, cutremur, tornade, furtuni: - amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii; - elementele constructive au fost proiectate tinând seama de cerintele legislative

privind gradul de seismicitate a zonei; - terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari.

Un seism de amplitudine mare ar putea periclita: - etansarea legaturilor conductelor la utilaje, fapt care ar avea drept consecinta

scurgeri de substante periculoase . - întreruperea alimentarii cu energie electrica, întreruperea unor sectoare de

productie. În acest caz masurile de interventie trebuie dirijate catre reducerea riscurilor unor incendii (conform Planului de interventie în caz de incendiu) prin:

- întreruperea activitatii de productie în conditii de siguranta, cu accent pe utilajele cu conditionari la scoaterea din functiune;

- întreruperea alimentarii cu energie electrica, cu gaze naturale, cu propan, amoniac, metanol;

- interventia pentru localizarea si lichidarea incendiilor cu mijloace initiale din dotare (stingatoare portabile, stingatoare transportabile si hidranti interiori;

- protectia si racirea elementelor de constructie în vederea pastrarii capacitatii portante a acestora.

Societatea detine Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheŃurilor şi accidentelor la construcŃiile hidrotehnice, avizat de conducerea societatii si ISU Brasov. Pericolul de incendiu si explozie Incendiile prin extindere pot declansa un accident major.



195

Factorii care determina potentialul de incendiu si explozie sunt:

1) Caracteristicile periculoase ale substantelor implicate Pentru aceasta trebuie cunoscute urmatoarele:

� Influenta gradului de dispersie Greutatea specifica a gazelor si modul in care ele scapa in atmosfera din conducte sau echipamente, influenteaza dispersia si omogenitatea amestecului. In momentul scaparii, in functie de viteza de iesire, gazele se disperseaza neomogen. Prin instalatiile de ventilatie si actionare cu abur, sau apa pulverizata, dispersia se mareste, indepartand posibilitatea de producere a exploziei.

� Concentratia amestecului Explozia devine posibila in cazul in care concentratia in aer a gazului scapat se afla intre limitele de explozie. Reducerea concentratiei sub LIE (Limita Inferioara de Explozie), se poate realiza ca si in cazul anterior.

� Cantitatea de amestec exploziv Cantitatea periculoasa de amestec exploziv, conform "Indreptarului Departamental de zonare" al MIP 1987, pentru spatii inchise, este de 10 dm3 (10 litri).

2) Sursele de aprindere Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, in urmatoarele grupe:

- surse de aprindere cu flacara: flacara de chibrit, bricheta, lumanare, aparat de taiere, lipire, sudura oxiacetilenica;

- surse de aprindere de natura termica: tigara, becuri incandescente, brocuri de sudura si particule incandescente, instalatii de incalzire- centrala, aparate de incalzit electrice (calorifer,radiator,resou);

- surse de aprindere de natura electrica: arcuri si scantei electrice, scurtcircuit, electricitate static, instalatii de iluminat;

- surse de aprindere de natura mecanica: scantei mecanice, scantei de soc

(lovire,ciocnire,izbire ), scantei de aschiere si abrazive; frecarea; - surse de aprindere naturale: caldura solara, trasnet, calamitati naturale (cutremure

de pamant, alunecari de pamant, furtuni puternice); - surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare; - surse de aprindere indirecte: radiatia unui focar de incendiu si altele asemenea.

3) Neglijenta umana 4) Conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea si

producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu, care se clasifica, de regula, in urmatoarele grupe:

- instalatii si echipamente electrice, defecte ori improvizate; - receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;- - sisteme si mijloace de incalzire, instalatii de ventilare, climatizare, racire defecte,

improvizate sau nesupravegheate; - contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scanteile provenite de la

sistemele de incalzire; - fumatul in locuri cu pericol de incendiu/explozie; - sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor

specifice de aparare impotriva incendiilor;



196

- folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum si executarea de operatiuni mecanice in medii periculoase;

- neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si intretinere a masinilor si aparatelor cu piese in miscare;

- scurgeri de produse inflamabile; - defectiuni tehnice de constructii-montaj; - defectiuni tehnice de exploatare; - nereguli organizatorice; - explozie urmata de incendiu; - trasnet si alte fenomene naturale; - neintretinerea elementelor de constructii cu rol de separare la incendiu sau a

instalatiilor si echipamentelor de protectie impotriva incendiilor, precum si probabilitatea ca acestea sa nu declanseze/functioneze in caz de incendiu;

- izbucnirea si dezvoltarea unor incendii in zone periurbane, cum sunt, de exemplu, incendiile de padure sau de vegetatie uscata, care pot afecta constructii si instalatii tehnologice;

5) Mijloacele de prevenire a incendiilor Masurile de siguranta care se iau, au ca scop eliminarea oricarei surse cu potential de aprindere, astfel încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv sa fie în afara pericolului de contact cu acestea.

♦ Sistemul constructiv Gradul de rezistenta la foc si explozii Surse de energie electrica Echipamentele electrice Cabluri electrice Protectia prin legare la pamant sau la masa, egalizarea potentialelor Protectia contra trasnetului

♦ Sisteme si actiuni de protectie si prevenire a incendiilor Prevenirea incendiilor se poate realiza prin: - cunoasterea si respectarea de catre toti angajatii a disciplinei tehnologice si R.O.I.; - instruirea periodica, si de cate ori este necesar, a personalului angajat, terti,

contractori privind cunostinte despre gaze petroliere lichefiate (aragaz, propan, autogaz) referitoare la propietatile fizico-chimice, reguli de manipulare, incarcare si depozitare, substante si mijloace PSI, din dotare, destinate pentru localizarea si stingerea incendiului;

- cunoasterea si respectarea: semnalelor de atentionare date de echipamentelor destinate situatiilor de urgenta, a instructiunilor de aparare si interventie impotriva incendiilor, a atributiilor privind apararea impotriva incendiilor- generale si la locul de munca ;

- instruirea personalului privind cunoasterea si respectarea procedurilor si instructiunilor de lucru ;

- respectarea procedurilor si termenelor de verificare la scadenta a recipientelor si conductelor aflate sub presiune, a echipamentelor electrice, de automatizare si destinate situatiilor de urgenta;

- respectarea procedurilor, normelor si actelor normative la executarea lucrarilor curente de revizii,reparatii, intretinere si a reglementarilor privind lucrul cu foc deschis;

- exercitii periodice de interventie in diferite situatii de urgenta;



197

- instructaj lunar / testare anuala - cursuri de scolarizare, perfectionare - audit.

Societatea detine Planului de interventie în caz de incendiu.

6) Gradul de periculozitate Marimea gradului de periculozitate depinde de un cumulul de factori si anume: a. proportiile accidentului

- cantitatea pierderilor de substanta periculoasa - intensitatea inceputului de incendiu si a posibilitatilor de extindere - intensitatea si directia vantului

b. zona in care s-a produs accidentul - instalatie de productie - parc recipiente depozitare - rampa CF - rampa auto - spatiu depozitare butelii pline / goale - hala compresoare - magazie materiale - padurea din jurul obiectivului analizat

c. teritoriul pe care s-a produs accidentul - incinta instalatiilor; - zona de spatiu verde intre instalatii

d. perioada de timp - ziua / noaptea - in timpul programului de lucru / pauza de masa - zile lucratoare / sarbatori legale

e. starea conditiilor climatice - cald / frig - ceata / polei - ploaie / ninsoare - vant /directia vantului

f. cunoasterea si aplicabilitatea procedurilor, in situatii de urgenta g. timpul de interventie al operatorilor, in situatii de urgenta h. timpul de raspundere la comenzi a echipamentelor, destinate situatiilor de urgenta i. posibilitati tehnice si umane pentru localizarea si stingerea incendiului.

7) Echipamente si sisteme de limitare si stingerea incendiilor

a) Rezerva de apa de incendiu b) Statia de pompe care asigura debitul maxim de incendiu c) Reteaua de apa incendiu d) Sistem de inabusire cu abur e) Sistem de inertizare cu perna de azot f) Dotari PSI la locurile de munca:

- stingatoare PSI; - panou metalic complet tip I cu unelte PSI; - lazi metalice cu nisip; - detectoare portabile de gaze;



198

- ejector de ape mici; - furtune tip C si tevi de refulare apa cu pulverizator; - chei de hidranti si racorduri; - echipament de protectie:

Pericole tehnologice

1. Toxicitatea materialelor In conformitate cu prevederile HG nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate se iau in considerare urmatoarele efecte toxice potentiale:

- toxicitate acuta; - iritare; - efecte corosive; - sensibilizare; - toxicitate la doze repetate; - mutagenitate; - carcinogenitate; - toxicitate pentru reproducere

Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: fenolul, formaldehida, metanolul, hidratul de hidrazina, clorul. Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor substante. Punerea in libertate poate genera:

• norul toxic – afectarea sanatatii; • patrunderea in reteaua de canalizare, afectarea calitatii solului si a apei de suprafata, afectarea calitatii apelor tehnologice ce ajung in statia de epurare, perturbarea procesului de epurare biologica.

Masurile de prevenire se refera la: • depozitarea corespunzatoare, asigurata inca din faza de proiectare (materiale corespunzatoare, capacitati, asigurarea captarii si recuperarii scurgerilor accidentale); • echipamente de siguranta pe rezervoare si conducte; • regulamente de operare.

2. Inflamabilitate si explozivitatea

Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: metilalul, metanolul, hidratul de hidrazina, gazul natural, acetilena, oxigenul, clorul, motorina. Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor substante: incendii si explozii. Masurile de prevenire 3. siguranta si etanseitatea recipientilor verificata prin probele de rezistenta la presiune si de etanseitate la instalare si pe parcursul exploatarii; 4. siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice;



199

5. amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor si a recipientilor, conform normelor privind distantele de siguranta din normativele specifice din industria chimica si conform indicatiilor din Fisele de securitate.

6. Periculozitatea pentru mediu Se refera la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: hidratul de hidrazina, catalizatorul de desufurare Katalco, clorul, motorina. Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substante: patrunderea accidentala în canalizarea tehnologica (sau cu apa de stingere a unui incendiu, apa meteorica) cu evacuare in statia de epurare; patrunderea in canalizarea conventional curata cu evacuare in emisarul natural. Masurile de prevenire se refera la: ●siguranta si etanseitatea recipientilor de depozitare; ●siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice; ●respectarea regulamentului de exploatare; ●evitarea împrastierii accidentale, cuve de retentie, base sau canale colectoare ●existenta in statia de epurare a unor capacitati de stocare care pot colecta scurgerile importante de substante periculoase astfel incat procesul de epurare sa nu fie perturbat.

7. Presiunea Este un parametru de operare foarte important si unul din cele mai importante pericole in exploatarea instalatiei. Suprapresiunile pot provoca ruperea vaselor si a conductelor cu efecte dezastruoase prentru instalatie. Vidul creat in recipiete care nu au fost dimensionate pentru aceste conditii por produce deteriorarea utilajului prin aparitia fenomenului de burdusire. Masurile de prevenire se refera la: ● respectarea prescriptiilor tehnice la proiectarea, constructia sau operarea utilajelor sub presiune; ● dotarea cu aparatura de control (manometre)si siguranta (supape de siguranta) ● siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice; ● amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor si a recipientilor, conform normelor privind distantele de siguranta din normativele specifice din industria chimica si conform indicatiilor din Fisele de securitate.

8. Temperatura Variatiile de temperatura peste limitele prescrise de procesul tehnologic sunt surse de pericol in instalatie. Temperaturi foarte ridicate pot conduce la pierderea controlului asupra utilajului. Masurile de prevenire se refera la: ● sisteme de alarmare la cresterea sau scaderea temperaturii; ● sisteme de racire, cum este cazul rezervoarelor de amoniac; ● sisteme de incalzire, cum este cazul rezervoarelor si conductelor de fenol.



200

6. Alte tipuri de pericole • accidente de transport; • caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; • periclitare intentionata.

� Accidentele de transport se produc in special in afara amplasamentului, dar se

pot produce si pe teritoriul instalatiei. Consecinta este dispersia substantelor in stare solida, lichida si gazoasa.

Masurile de prevenire se refera in special la siguranta transportului, respectiv la conducerea preventiva a mijlocului de transport.

� Esecul utilitatilor publice In cazul caderii retelei de alimentare cu curent electric se opreste instalatia . Exista pericolul crearii atmosferei explozive sau extinderea unui incendiu din cauza lipsei apei de stins incendii. De asemenea caderea alimentarii cu apa de incendiu mareste riscul aparitiei unui accident major. Probabilitatea este redusa pana la improbabil, deoarece presiunea in reteaua de apa de incendiu se mentine gravitational. Masuri de prevenire Exista retea de apa de incendiu, inelara, dublu alimentata, fiecare racord asigurand singur alimentarea normala (in cazul avarierii celuilalt) la hidranti, tunuri si sistemul de stropire cu apa pulverizata. Exista stingatoare portabile si transportabile si sisteme de inabusire cu spuma.

� Caderile de obiecte din atmosfera sau din cosmos, desi sunt pericole cu probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi incadrate in categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate si pericolele privind prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal deoarece poate declansa accidente majore de tipul eliberarii in mediu de substante toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusa pana la improbabil. Masuri de prevenire nu exista in acest caz, doar raspunsul in caz de urgenta, care poate reduce efectele unui astfel de accident

� Periclitarea intentionata (Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim UTH).

Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata: • Premisa conditionata Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu isi da seama de ea. Motive: razbunare, frustrare, „dovedirea „ deficientelor, obtinerea efectelor socio-politice. Actiuni pregatitoare: furisare, achizitionarea de unelte si de alte obiecte. Obiectele faptei: unelte simple si grele, eventual incendieri simple. Energia criminala: medie.



201

Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, fosti angajati dati afara, angajati proprii ai firmei si vizitatori. Observatii/exemple: scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta; interventii in derularea productiei; neanuntarea starilor critice ale instalatiei; incendiere, vandalism dupa intrarea prin efractie nereusita; incendierea din alte motive • Premisa directa Cauze: Cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declansata, manevre de sustragere a atentiei. Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale. Actiuni pregatitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranta instalatiei, a punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere;daca este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta.. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizatie proprie). Energia criminala: peste medie. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari politice radicale. Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de functionare; interventii la sala de comanda, programarea eronata a procesorilor de comanda. • Atacuri teroriste masive - se exclud in cazul actualei analize Cauze: procedura periculoasa, brutala, deseori fara a tine cont de viata omeneasca; procedura armata.. Motive: actiuni fanatice, anarhie, provocarea modificarilor sociale prin forta, „pedepsirea” intreprinderilor, motive de credinta. Actiuni pregatitoare: pregatiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri , explozibil . Energia criminala: deosebit de mare. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari extremisti si teroristi. Observatii/exemple: atac inarmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc in cladiri; incendierea instalatiilor mai mari;atacarea personalului de protectie a fabricii ; atacuri cu explozibil asupra zonelor deosebit de sensibile

Evitarea pericolelor: Masuri de siguranta: ingradire exterioara, controlul accesului in intreprindere, asigurarea zonelor periclitate, masuri organizatorice, organizarea sigurantei, sisteme de alarma, supraveghere si comunicare.

IV.A.2. Metodologia abordata pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanŃe periculoase

Pentru analiza riscurilor s-a utilizat ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implica substante periculoase”, realizat in cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL SevesoII / Assessment of Risks/ Major Accident Effects.



202

Metodologiile TUV recomandate sunt “Analiza pe baza Listei de verificare” şi “Analiza HAZOP”. Selectarea metodei sau a combinaŃiei de metode depinde în principiu de complexitatea unui amplasament / instalaŃie. Scopul metodologiei este acela de a analiza siguranŃa unei instalaŃii / amplasament şi mai ales de a descoperi punctele vulnerabile (tehnice, organizatorice, operaŃionale), de a le enunŃa, şi de a elabora un plan în vederea rectificării / îmbunătăŃirii acestora. Analiza HAZOP a pericolelor generale este utilizată pentru identificării pericolelor relevante specifice instalaŃiilor / amplasamentelor complexe, cu functionare continua. A fost realizata pe faze (noduri) sau procese tehnologice. Analiza HAZOP a permis identificarea scenariilor bazate pe proces. Analiza pe baza Listei de verificare a pericolelor generale este utilizată pentru brainstorming ghidat în vederea identificării pericolelor relevante specifice instalaŃiilor / amplasamentelor simple, cu functionare discontinua. Modurile discontinue de operare (ca: pornire, oprire, producŃia pe loturi, oprirea de urgenŃă, etc.), pericole nelegate de proces, pericole bazate pe evenimente incidentale şi pericolele generale externe ne-acoperite de analiza HAZOP vor fi analizate în conformitate cu metodologia listei de verificare. Analiza HAZOP si analiza pe baza Listei de verificare sunt prezentate ca anexa la lucrare. Riscurile scenariilor individuale au legatura cu probabilitatea ca un eveniment initiator sa se dezvolte catre scenariul cu cele mai grave consecinte credibile. In functie de severitatea celor mai grave consecinte credibile, un anumit numar si/sau o anumita calitatea barierelor este necesara pentru a avea in final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu individual analizat (principiul analizei LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza barierelor de protectie – o metodologie cantitativa in vederea evaluarii barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase si pentru reducerea riscurilor in unitatile de proces pana la niveluri tolerabile si acceptabile). Scenariile periculoase identificate prin cele doua metode (HAZOP si liste de control) vor fi trecute mai departe la analiza cantitativă a riscului folosind Analiza barierelor de protecŃie cu metodologia LOPA. Barierele existente sau cele ce trebuiesc implementate pentru asigurarea unui nivel de siguranta adecvat se vor stabili conform frecventelor si consecintelor prezentate in matricea de risc de mai jos:



203


10-2 – 10-3 [1/an] 10-3 – 10-4 [1/an] 10-4 – 10-5 [1/an] 10-5 – 10-6 [1/an] 10-6 – 10-7 [1/an] ConsecinŃe asupra populaŃiei








Explicatia culorilor: Zona roşie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezintă frecvenŃe de manifestare în zona roşie, barierele de protecŃie vor trebui îmbunătăŃite în vederea coborârii nivelului riscului. Zona galbenă – risc ALARP - reducerea riscului până la cel mai scăzut nivel practicabil în mod rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu condiŃia ca acesta să fi fost redus până la punctul în care reducerea este disproporŃionată în raport cu îmbunătăŃirea obŃinută, costurilor şi faptului că standardele acceptate internaŃional au fost aplicate în direcŃia controlului şi reducerii riscului. Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate măsuri suplimentare de reducere a riscului. Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc: • 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosită şi aplicată în medicină; • 10-5 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu consecinŃe fatale; • 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu spitalizare. LOPA nu se referă la riscul individual total, ci doar la riscul prezentat de un scenariu individual, deci valorile prag folosite sunt cu un nivel sau două de mărime mai mici decât cele de mai sus. Accidentele ce prezintă consecinŃe în coloana C2 sau C3 sunt accidente majore în contextul Directivei Seveso (H.G.R. nr. 804/2007). Pentru evaluarea unui scenariu folosind LOPA, este necesară o estimare aproximativă anterioară a celor mai grave consecinŃe credibile. În mod obişnuit, aceasta este efectuată pe baza experienŃei (şi nu efectuând o analiza detaliată a consecinŃelor). Următorul tabel prezintă o corelare orientativă între nivelul consecinŃelor şi fenomenele periculoase.



204

Fenomen periculos Nivelul consecintelor (asupra populatiei)

Observatii

Nor toxic C2 – C3 Depinde de cantitate şi de tipul substanŃei

BLEVE / Fire Ball C3 UVCE C2 CVCE C2 – C3 Depinde de cantitate Explozie (Explozivi) C2 – C3 Depinde de cantitate Flash Fire C2 Pool Fire C1 – C2 Jet Fire C1 – C2 Incendiu de rezervor C1 Boil Over C2 Explozie de praf C1 – C2

Prin înmulŃirea dintre: • FrecvenŃa evenimentului iniŃiator FEI; • Probabilitatea condiŃiei permisive PCP; • Probabilitatea modificatorilor condiŃionali PMCi; • Probabilitatea de eşec a barierelor independente de protecŃie PFDj se obŃine frecvenŃa de manifestare a consecinŃelor nedorite a scenariului FCS astfel:

FCS =FEI x PCP x ΠPMCi x ΠPFDj

Selectarea scenariilor ce vor face obiectul analizei consecinŃelor se face în scopul furnizării de date privind intervenŃia pe amplasament, planificarea la urgenŃă externă şi planificarea amenajării teritoriale. Analiza consecinŃelor scenariilor selectate are scopul de a furniza informaŃii cu privire la dimensiunea zonelor de planificare, delimitarea zonelor afectate şi planificarea răspunsului la urgenŃă. Fiecare scenariu va fi analizat pentru două condiŃii meteo diferite:

− CondiŃiile meteo cele mai nefavorabile, dar posibile; − CondiŃiile meteo cele mai frecvente / normale.

Selectarea scenariilor ce vor face obiectul analizei consecintelor se face in scopul furnizarii de date privind interventia pe amplasament, planificarea la urgenta externa si planificarea amenajarii teritoriale. Tipuri de scenarii selactate: ● scenarii cu frecventa de manifestare deasupra liniei limita in urma analizei LOPA, precum si acele scenario carora nu li se poate atribui rapid un nivel de consecinte, fara efectuarea unei analize detaliate. ● scenarii rezonabile utilizate pentru organizarea raspunsului la urgent ape amplasament si in afara acestuia(conform celor descrise in ghid) ● scenarii cu cele mai grave consecinte (worst case scenario), pentru dimensionarea fortelor si mijloacelor necesare pentru raspunsul de urgenta externa al autoritatilor implicate.



205

IV.A.3 Descrierea scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea producerii lor IV.A.3.1 Identificarea scenariilor

Scenariile periculoase au fost identificate prin cele doua metode (HAZOP si liste de control). S-a tinut seama si de scenariile analizate in editia 1 a Raportului de securitate. Analiza HAZOP pentru instalatiile Metanol IV, III si Formaldehida a reliefat o clasificare suplimentara a accidentelor: Accidentele care trebuie prevenite - se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar putea extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire. Sunt accidentele care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera in accidente majore. Pentru aceste instalatii, datorita prezentei substantelor inflamabile, toxice, orice defectiune, avarie sau erore umana pot declansa accidente, care prin efectul DOMINO pot distruge instalatiile. De aceea inca din faza de proiectare sau luat masuri deosebite de securitate: acele Sis – Sisteme instrumentate de siguranta, care blochează o fază sau un utilaj cheie. Se vor vedea : - Sistemul de protecŃie a instalaŃiei “ALARME ŞI BLOCAJE“, capitolul “GeneralitaŃi” –

analza HAZOP Metanol IV; - Sistemele Sis mentionate în analizele HAZOP Metanol III - Sistemele SIS, respectiv “blocajele” mentionate în analizele HAZOP Formol III şi IV.



206

IV.A.4. Evaluarea riscului Scenariile periculoase identificate prin cele doua metode (HAZOP si liste de control) vor fi trecute mai departe la analiza cantitativă a riscului folosind Analiza barierelor de protecŃie cu metodologia LOPA, iar pentru celelalte, se ia o decizie calitativă în vederea stabilirii eficienŃei măsurilor de siguranŃă. Metodologia LOPA a fost aplicata fiecarui scenariu periculos individual identificat, generat de riscurile asociate procesului si anume scenariile datorate devierilor de process ce pot fi prevazute, cum ar fi: nefunctionare unui sistem de reglare/blocare/alarmare, operare eronata a unui ventil, esecul unei pompe, etc. Analiza dupa metodologia LOPA este prezentata separat in anexa 2 a prezentului Raport de Securitate. Pentru celelalte, s-a luat o decizie calitativă în vederea stabilirii eficienŃei măsurilor de siguranŃă. Tabel IV.A.4.1. Evaluarea riscului scenariilor identificate



207

Numar scenariu

Descriere scenariu Pericolul modelat

Probabili-tate de

producere

Conse-cinte

Cuantifica-rea riscului

METANOL IV INSTALATIA DE DISTILARE METANOL - Coloane de distilare. 1. Avarierea utilajului la partea superioară (zona de vapori), eliberare continua de metanol din coloana de distilare Scenariul 1.1. Dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate

10 -6 C2 Zona verde – risc acceptabil

Scenariul 1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)

Aria de inflamabili-tate


Scenariul 1.3. Explozia norului de vapori (CVCE)

Neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau coloanelor eliberare continua de metanol din coloana de distilare – dispersia vaporilor eliberati. In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori

Suprapre-siunea


2. Avarierea utilajului la partea inferioară (zona cu lichid), eliberare continua de metanol din coloana de distilare, evaporarea lichidului Scenariul 2.1. Dispersia vaporilor de metanol

Zona de toxicitate


Scenariul 2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)



Scenariul 2.3. Explozia norului de vapori (CVCE)

Neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau coloanelor eliberare continua de metanol din coloana de distilare – dispersia vaporilor eliberati. In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori

Suprapre-siunea


INSTALATIA DE DISTILARE METANOL . Coloane de distilare 3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate Scenariul 3.1. Emisia exploziva a coloanei (BLEVE)

Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate

BLEVE 10 -7 C2 Zona verde – risc acceptabil



208

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare 4.Conducte de vapori coloanele D501, D502 4.1 Coroziune conductă de vapori sau neetanşeitate la garnituri. Scurgere metanol. Scenariul 4.1.1. Dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


Scenariul 4.1.2 Aria de inflamabilitate (Flammable area)



Scenariul 4.1.3. Explozia norului de vapori (CVCE)

Scurgere metanol din conducta de vapori. Emisie vapori metanol . Zona de toxicitate. In prezenta unei surse de foc: zona de inflamabilitate, explozia norului de vapori.

Suprapre-siunea


5. Rampa de incarcare Metanol IV 5.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti Scenariul 5.1.1. Balta care arde (pool fire)

Incendiul 10 -6 C2 Zona verde – risc acceptabil

Scenariul 5.1.2. Formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol

Distrugerea etanseitatii sistemului de alimentare, gaurirea cisternei datorita corodarii, formarea unei balti un posibil incendiu al baltii. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


5.2. Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale Scenariul 5.2.1. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid

Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale. Explozia vaporilor de metanol.

Suprapre-siunea


6. Depozit intermediar de metanol. Rezervoare de metanol 6.1. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii. Scenariul 6.1.1. Dispersia norului de vapori toxici

Netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor,sau ale rezervoarelor, formarea unei balti

Zona de toxicitate




209

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Scenariul 6.1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)



Scenariul 6.1.3.Explozia norului de vapori toxici (CVCE)

dispersia toxica. In prezenta unei surse de foc:zona de inflamabilitate, explozia norului format. Suprapre-

siunea 10 -5 C1 Zona verde –

risc acceptabil

6.2. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii. Scenariul 6.2.1. Balta care arde (pool fire).

Netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, formarea unei balti, incendiul baltii de metanol formate.


6.3. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului Scenariul 6.3.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului.

Suprapre- siunea


7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V501. 7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic Scenariul 7.1.1. Dispersia norului de vapori toxici

Zona de toxicitate

2,4 x 10 -6

LOPA C2 Zona verde –

risc acceptabil




Scenariul 7.1.3. Explozia norului de vapori (UVCE)

Rezervorul V 501 este prevăzut cu 2 supape „KITTO” una pentru eşaparea în atmosferă a gazelor din rezervor în caz că nu face faŃă reglarea lui PIC 508 şi una pentru aspiraŃia aerului în rezervor pentru evitarea vacumării sale în caz că nu este asigurat azotul necesar prin PCV 507.

Suprapre- siunea




210

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Reglarea acestor supape Kitto este făcută peste valoarea nominală a lui PIC 508 şi sub valoarea nominală a lui PCV 507. Rămânere deschis PIC 508 , Dn 80, pierdere de metanol în atmosferă prin supapa de siguranŃă. Dispersia norului toxic. In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori

8. InstalaŃia de cracare - cuptorul de cracare (F 101) Scenariul 8.1. Explozie la cuptorul de cracare (F 101)

Neefectuare manevre in cazul declansarii unui blocaj TRIP 1 conform instructiunilor de lucru – Decuplarea TRIP-ului inainte de efectuarea manevrelor din instructiuni. Posibilitatea aparitiei unui incendiu, explozie la cuptorul de cracare (F 101)

Explozie 10 -7 C1 Zona verde – risc acceptabil

8. InstalaŃia de cracare - cazan auxiliar Kellog (H 104) Scenariul 8.2.Explozie la cazanul Kellogg (H 104)

Neefectuare manevre in cazul declansarii unui blocaj TRIP 1 conform instructiunilor de lucru – „ Decuplarea TRIP-ului inainte de efectuarea manevrelor din instructiuni. Posibilitatea aparitiei unui incendiu, explozie la cazanul Kellogg (H 104


9. InstalaŃia de sinteză – coloana de sinteza D401



211

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Scenariul 9.1.Scăpări gaz sinteza prin garnituri la iesire din coloana şi prezenŃa posibila praf catalizator de cupru ca initiator de incendiu/ex-plozie.

Scăpări gaz sinteza prin garnituri la iesire din coloana şi prezenŃa posibila praf catalizator. Cuprul se oxideaza in contact cu aerul cu degajare de caldura – incendiu sau explozie gaz


10 InstalaŃia de presinteză 10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in tambur Scenariul 10.1.1. Dispersia componentei CO din gazul de sinteza

Spargerea unor sepentine din interiorul reactorului D 451. Ajungerea gazului de sinteza in tamburul V 453. Cresterea presiunii in tamburul V 453. Supapele SV 7305 si SV 7304 dau direct in atmosfera pentru protectia retelei de abur si a tamburului. Dispersia componentei CO din gazul de sinteza.

Zona de toxicitate

0,6 .10 -7 LOPA

C2 Zona verde – risc acceptabil

10.2. Fisură manta condensator de metanol H453, emisie gaz în atmosferă Scenariul 10.2.1 Dispersia norului de vapori pentru componenta CO din gazul de sinteza

Spargerea unor tuburi în condensatorul H453 - Pătrunderea gazului in apa de răcire - Creşterea presiunii in Ńevile de apa de răcire - Pericol de depăşire a presiunii de proiect a mantalei

Zona de toxicitate

1,2 .10 -7 LOPA

C2 Zona verde – risc acceptabil



212

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Scenariul 10.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area) pentru componenta H2 din gazul de sinteza.



Scenariul 10.2.3. Explozia norului de vapori pentru componenta H2 din gazul de sinteza. CVCE

- condensatorului si posibila pierdere a conŃinutului. Dispersia norului de vapori. In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori.

Suprapre- siunea


DEPOZIT METANOL R 5000 mc 11.1. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului , evaporarea baltii. Scenariul 11.1.1. Dispersia norului de vapori toxici

Zona de toxicitate


Scenariul 11.1.2. Zona de inflamabilitate (Flammable area)




Netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica. In prezenta unei surse de foc: zona de inflamabilitate, explozia norului format.

Suprapre-siunea


11.2. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, incendiul baltii. Scenariul 11.2.1. Balta care arde (pool fire).

Netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor, formarea unei balti. In prezenta unei surse de foc: incendiul baltii de metanol formata.




213

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


11.3. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului. Scenariul 11.3.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)


Suprapre-siunea


DEPOZIT METANOL R 5000 mc 12. Avarie la doua rezervoare de methanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de methanol in cele doua cuve de retentie 12.1. Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti Scenariul 12.1.1. Balta care arde (Pool fire)

Situatie catastrofala (cutremur de mare amplitudine, cadere obiecte din aer). Se considera ca se rup conductele de evacuare a 2 rezervoare si se colecteaza lichidul scurs in 2 cuve de retentie. Se transvazeaza metanolul din rezervoarele avariate in cel de al treilea care este verificat intre timp si sunt efectuate reparatiile necesare. Se considera volumul de methanol eliberat din cele 2 cuve - 60% din capacitatea celor 2 rezervoare. Formarea unei balti. Incendiul baltii.

incendiu 10 -7 C2

12.2. Evaporarea baltii Scenariul 12.2.1. Dispersia norului toxic

Situatie catastrofala (cutremur de mare amplitudine, cadere obiecte din aer). Se considera ca se rup

Zona de toxicitate




214

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Scenariul 12.2.2. Zona de inflamabilitate (Flammable area)

considera ca se rup conductele de evacuare a 2 rezervoare si se colecteaza lichidul scurs in 2 cuve de retentie. Se transvazeaza metanolul din rezervoarele avariate in cel de al treilea care este verificat intre timp si sunt efectuate reparatiile necesare. Se considera volumul de methanol eliberat din cele 2 cuve - 60% din capacitatea celor 2 rezervoare. Se considera scenariile: evaporarea baltii, zona de inflamabilitate si explozia norului de vapori.



RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. 13. Rampa de incarcare Metanol I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. 13.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Incendiul baltii Scenariul 13.1.1. Balta care arde (pool fire)

Incarcare cisterne CF, incarcare autocisterne. Distrugerea etanseitatii sistemului de alimentare, gaurirea cisternei datorita corodarii, formarea unei balti. In prezenta unei surse de foc: incendiul baltii.

Incendiu 10 -6 C1 Zona verde – risc acceptabil

13.2. Formarea unei balti, evaporarea baltii Scenariul 13.2.1. Dispersia vaporilor de metanol

Incarcare cisterne CF, incarcare autocisterne. Distrugerea etanseitatii sistemului de alimentare, gaurirea

Zona de toxicitate




215

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Scenariul 13.2.2 Aria de inflamabilitate (Flammable area)

Aria de inflama-bilitate



cisternei datorita corodarii, formarea unei balti , incendiul baltii, evaporarea baltii, dispersia norului toxic. In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori

Supra- presiunea


13.3. Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale Scenariul 13.3.1. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid

Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale.Explozia vaporilor de metanol

Suprapre-siunea


Metanol III. Metanol III – Comprimare 14. Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea

conductelor ce merg la supape, emisii de gaz de sinteză în hală, formarea atmosferei explozive Scenariul 14.1. Explozia atmosferei explozive formate (datorate componente H2 a gazului de sinteza) în hala compresoare, datorită unei scântei

Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B Deteriorarea supapelor de aspiraŃie şi refulare prin ruperea pastilelor; ruperea tijei compresorului. Creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape, supapa nu poate prelua de moment întreaga cantitate de gaz, emisii de gaze în hală. Formarea unei atmosphere explozive, explozia datorită unei scântei.

Suprapre-siunea


METANOL III - Cracare 15. B 201 cuptor de cracare. Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a reformerului,

pericolul întoarcerii flăcărilor.



216

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


Scenariul 15.1. Posibila izbucnire a unui incendiu/ explozie, deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei pereŃilor şi tavanului suspendat.

Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a reformerului. Cauzele pot fi:

- nefuncŃionarea unui ventilator

- spargerea tuburilor de sticlă de la E201

- apariŃia spărturilor în tuburile de cracare

- spargerea cazanelor E204, E203 sa E202 La presiune mare in focar exista pericolul intoarcerii flacarilor , ceea ce ar duce la posibila izbucnire a unui incendiu, deteriorarea arzatoarelor si a zidariei peretilor si tavanului

Suprapre-siunea


METANOL III - Cracare 16. Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sinteză. Scenariul 16.1. Aria de inflamabilitate - componenta H2

a gazului de sinteză

Aria de inflambilita te


Scenariul 16.2.Dispersia toxică - componenta CO a gazului de sinteză

Avarierea colectorului de gaz cracat datorită şocurilor termice, îngrădirea dilatării libere. Şocurile termice pot proveni din spargerea cazanului E204 sau deteriorarea cazanului E205. Spargerea lui E204 poate cauza fie răcirea lui E202 urmată de deteriorarea tuburilor de cracare, fie răcirea

Zona de toxcitate




217

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


prin curgerea prin vatră a colectorului de gaz cracat cu fisurarea lui prin şoc termic. Pierdere de gaz de sinteză, pericol de explozie (componenta H2

a gazului de sinteză), zona de toxicitate(componenta CO a gazului de sinteză)

Metanol III – Distilare 17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte . 17.1. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguranŃă ale coloanei D502 . Scenariul 17.1.1. Dispersia norului de vapori de methanol

Zona de toxicitate





Scenariul 17.1.3. Explozia norului de vapori (cVCE)

Coloana D502 Fluid: metanol brut (metanol, apa alcooli superiori, produşi uşor volatili) Presiune: 0,3 – 0,5 bar Temperatura sus: 65 –67 0C Temperatura jos 1150C V = 102 m3 Caderea apei de răcire Presiunea vaporilor în coloana D 502 creşte rapid şi ventilele de siguranŃă evacuează cantităŃi mari de vapori de methanol. Dispersia norului de vapori. In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori.

Supra- presiunea


Metanol III – Distilare 18.Conductă vapori coloana D502.Coroziune conductă. 18.1 Scurgere vapori metanol din conductă Scenariul 18.1.1. Dispersia norului de vapori de metanol

Coroziune conducta. Scurgere vapori metanol din conductă. Dispersia norului de vapori.

Dispersia norului toxic




218

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte





Scenariul 18.1.3. Explozia norului de vapori

In prezenta unei surse de foc:aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori.

Supra- presiunea


Conducte de transport gaz metan 19. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. 19.1. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare. Scenariul 19.1.1.Disper-sia norului de gaz

Zona de toxicitate





Scenariul 19.1.3. Explozia norului de gaz (CVCE)

Supra- presiunea


Scenariul 19.1.4. Incendiul jetului de gaz (Jet fire)

Intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie. Avariere conducta de gaz metan, aparitia unei neetanseitati la garnitura unui ventil din afara casei de reglare, scurgere de gaz din conducta, dispersia norului de gaz. In prezenta unei surse de foc: incendiu, aria de inflamabilitate, explozia norului de gaz.

Incendiul jetului de gaz


Conducte de transport gaz metan 20. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. 20.1. Fisura conducte: diametru 300mm la CR12, Scenariul 20.1.1.Disper-sia norului de gaz

Zona de toxicitate



Intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie. Avariere conducta de gaz metan, aparitia unei neetanseitati la garnitura unui ventil din afara casei de reglare, scurgere de





219

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte



Supra- presiunea



gaz din conducta, dispersia toxica. In prezenta unei surse de foc: incendiul jetului de gaz, aria de inflamabilitate, explozia norului de gaz.



METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sinteză 21.1. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Scenariul 21.1.1.Disper-sia norului de gaz

Zona de toxicitate






Supra- presiunea



Coroziune conductă, fisurare. Emisie gaz metan. Incendiul jetului de gaz, dispersia toxică, In prezenta unei surse de foc: aria de inflamabilitate, explozia norului de gaz.



METANOL III – Comprimare 21.2 Avarierea mecanică a compresorului de gaz metan G204/A,B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz metan în hală, formarea atmosferei explozive. Scenariul 21.2.1. Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare.

Avarierea mecanică a compresorului. Deteriorarea supapelor de aspiraŃie şi refulare prin ruperea pastilelor; ruperea tijei compresorului Creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape, supapa nu poate prelua de moment întreaga cantitate de gaz, emisii de gaze în hală,

Supra- presiunea




220

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


incendiu/explozie in prezenta unei surse.

DEPOZIT METANOL instalatia FORMOL 22. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. 22.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Scenariul 22.1.1.Evapo-rarea baltii, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate





Scenariul 22.1.3. Explozia norului de vapori

Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului metanol, evaporarea baltii rezultate in urma avarierii rezervorului de metanol, dispersia toxica a norului format. In cazul prezentei unei surse de aprindere; foc instantaneu (aria de inflamabilitate), explozia norului de vapori

Supra- presiunea


22.2. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului Scenariul 22.2.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)


Supra- presiunea


RAMPA INCARCARE/DESCARCARE CISTERNE CF si auto OLEUM – DEPOZIT OLEUM 23. Avarie la un rezervor de oleum, eliberarea unei cantitati de oleum. 23.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Scenariul 23.1.1.Evapo-rarea baltii, dispersia norului de vapori

Avarie la un rezervor de oleum eliberarea unei cantitati de oleum, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului , evaporarea baltii

Zona de toxicitate




221

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


rezultate in urma avarierii rezervorului de metanol , dispersia toxica a norului format.

23.2. Neetanseitate la o pompa de incarcare- descarcare, scurgere oleum, formarea unei balti pe rampa auto Scenariul 23.2.1.Evapo-rarea baltii, dispersia norului de vapori

Avarie la o pompa de incarcare – descarcare oleum, eliberarea unei cantitati de oleum, formarea unei balti pe rampa, evaporarea baltii rezultat , dispersia toxica a norului format.

Zona de toxicitate


23.3. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de oleum Scenariu 23.3.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor, dispersia norului toxic.

Situatie catastrofala.Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de oleum.Se considera umplerea cuvei de retentie 50% pana la colectarea scurgerilor in alt rezervor sau cisterna

Zona de toxicitate


InstalaŃia de formaldehidă III 24.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida III. Depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Scenariu 24.1.1. Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatoru-lui urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Suprapre-siunea

3.10 -8LOPA C2 Zona verde – risc acceptabil

InstalaŃia de formaldehidă III



222

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


24.2. R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida III Scenariu 24.2.1 Nerespectare instrucŃiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacŃie se află în limita de explozie

Suprapre-siunea


Scenariu 24.2.2. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (vapori de metanol in principal), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate.

Eroare de pornire Nerespectare instrucŃiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacŃie se află în limita de explozie. Explozia amestecului metanol – aer. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (amestec de vapori de formaldehida, metanol, apa, CO, CO2, H2 , etc) in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului, la imbinarile prin flanse, etc

Aria de inflamabilitate


InstalaŃia de formaldehidă III 24.3. Coloana de distilare formaldehida III. Scenariu 24.3.1 Avarierea coloanei de distilare la parteainferioara,evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului,

Fisura coloana la partea inferioara. Evacuare de formaldehida la partea inferioara a coloanei sau pe la blaz. Evaporarea produsului, disperia norului de vapori

Zona de toxicitate




223

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


dispersia norului de vapori InstalaŃia de formaldehidă IV 25.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida IV. Depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Scenariu 25.1.1. Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatoru-lui urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Suprapre-siunea

3.10 -8

LOPA C2 Zona verde –

risc acceptabil

InstalaŃia de formaldehidă IV 25.2. R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida IV Scenariu 25.2.1 Nerespectare instrucŃiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacŃie se află în limita de explozie

Suprapre-siunea


Scenariu 25.2.2. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (vapori de metanol in principal), in cazul aparitiei

Eroare de pornire Nerespectare instrucŃiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacŃie se află în limita de explozie. Explozia amestecului metanol – aer. eetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (amestec de vapori de formaldehida, metanol, apa, CO, CO2, H2 , etc) in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului, la imbinarile prin flanse, etc

Aria de inflamabilitate




224

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate.

InstalaŃia de formaldehidă IV 25.3. Coloana de distilare formaldehida IV. Scenariu 25.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori

Fisura coloana la partea inferioara. Evacuare de formaldehida la partea inferioara a coloanei sau pe la blaz. Evaporarea produsului, disperia norului de vapori

Zona de toxicitate


Depozit formaldehida, sectia Rasini 26. Avarie la un rezervor de formaldehida 40%, eliberarea unei cantitati de solutie. 26.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Scenariul 26.1.1. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Netanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor sau ale rezervoarelor. Avarie la un rezervor de formaldehida de 40% eliberarea unei cantitati de solutie, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului , evaporarea baltii rezultate in urma avarierii rezervorului , dispersia toxica a norului format.

Zona de toxicitate




225

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine.Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida Scenariul 26.2.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic

Situatie catastrofala.Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida.Se considera umplerea cuvei de retentie 50% pana la colectarea scurgerilor in alt rezervor sau cisterna. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


26.3 Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare Scenariul 26.3.1. Formarea unei balti,evaporarea baltii dispersia norului de vapori

Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare. Scugere formaldehida formarea unei balti, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


DEPOZITUL METILAL 27.1. Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul baltii 27.1.1. Balta care arde (pool fire)

Intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie, erori umane de operare. Un cutremur de mare amplitudine care distruge etansietatea racordurilor la rezervor. Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul baltii,

Incendiul baltii


27.2 Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, aria de inflamabilitate si explozia norului format



226

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


27.2.1 Formarea norului de vapori toxici

Zona de toxicitate


27.2.2 Aria de inflamabilitate (Flammable aria)



27.2.3 Explozia norului format (CVCE)

Intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie, erori umane de operare. Un cutremur de mare amplitudine care distruge etansietatea racordurilor la rezervor. Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, formarea noruluir de vapori toxici, aria de inflamabilitate si explozia norului format.

Supra- presiunea


DEPOZIT FENOL Sectia Cercetari 28. Deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de descarcare a fenolului in rezervoare. 28.1. Colectarea in cuva de retentie, solidificare fenol, aria de inflamabilitate.



DEPOZITUL DE HIDRAT DE HIDRAZINA 29 Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac 29.1 Dispersia vaporilor de amoniac

Un posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac.

Zona de toxicitate


MAGAZIE BUTELII DE CLOR. DirecŃia AVRN- Captare, distribuŃie şi filtrare apă 30. Magazie depozitare butelii clor 30.1 Scapari accdentale de clor dintr-o butelie



227

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


30.1.1 Dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor. 30.2.1.Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN 31. Depozit butelii de oxigen. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. 31.1. BLEVE pentru 70% din butelii.

Radiatia termica


DEPOZIT BUTELII DE ACETILENA 32. Depozit butelii de acetilena. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. 32.1 Explozia pentru 70% din butelii

suprapresiunea


DEPOZIT CARBURANTI 33. Depozit carburanti. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti. 33.1. Incendiul baltii (Pool fire)

Incendiul baltii


33.2.Evaporarea baltii 33.2.1. Dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate


33.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable Area)



SECTIA NITROCELULOZA (Instalatii nefunctionale) 34. Urme de substante explozive care pot exploda in cazul unor

supraresiunea




228

Numar scenariu


Probabili-tate de

producere

Conse-cinte


interventii neautorizate sau patrundere prin efractie, fenomene atmosferice (curenti vagabonzi, incendiu provocat de trasnet), soc, frecare produse pe retelele de canalizare



189

Tabel IV.A.4.2 Matricea riscurilor scenariilor identificate- sinteza evaluarii riscurilor identificate


10-2 – 10-3 [1/an] 10-3 – 10-4 [1/an] 10-4 – 10-5 [1/an] 4.1.1, 4.1.2, 4.1.3, 6.1.1,

6.1.2, 6.1.3, 6.2.1, 11.1.1, 11.1.2, 11.1.3, 11.2.1, 14.1, 15.1., 23.1.1, 23.2.1, 26.3.1, 28.1, 33.1, 33.2.1, 33.2.2

10-5 – 10-6 [1/an] 9.1, 13.1.1, 13.2.1, 13.2.2, 13.2.3, 19.1.4, 20.1.4, 21.1.4, 21.2.1

1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 5.1.1, 5.1.2, 7.1.1, 16.1, 16.2, 17.1.1, 17.1.2, 17.1.3, 18.1.1, 18.1.2, 18.1.3, 19.1.1, 19.1.2, 19.1.3, 20.1.1, 20.1.2, 20.1.3, 21.1.1, 21.1.2, 21.1.3, 22.1.1, 22.1.2, 22.1.3, 24.2.2, 24.3.1, 24.3.2, 25.2.2, 25.3.1, 25.3.2, 26.1.1, 27.1.1, 27.2.1, 27.2.2, 27.2.3, 29.1, 30.1.1

10-6 – 10-7 [1/an] 5.2.1, 6.3.1, 8.1, 8.2, 12.2.2, 13.3.1, 22.2.1, 34

3.1, 7.1.2, 7.1.3, 10.1.1, 10.2.1, 10.2.2, 10.2.3, 11.3.1, 12.1.1, 23.3.1, 24.1.1, 24.2.1, 25.1.1, 25.2.1, 31.1, 32.1,

12.2.1, 26.2.1, 30.2.1

ConsecinŃe asupra populaŃiei










190

IV.B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate, descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor, pentru fiecare scenariu in parte. In capitolul anterior am realizat o ierarhizare a riscurilor. Evenimentele produse pe amplasamentele în care sunt implicate substanŃe periculoase pot genera următoarele efecte asupra elementelor vulnerabile: a) efecte mecanice generate de suprapresiunea în frontul undei de şoc sau de proiectile - efectul de misil; b) efecte termice generate de radiaŃia termică; c) efecte toxice determinate de eliberarea sau emisia de substanŃe periculoase în atmosferă sau de contaminarea mediului provocată de deversarea necontrolată a substanŃelor periculoase. Aceste efecte se pot produce individual, secvenŃial sau simultan. Pentru fiecare din efectele menŃionate se stabilesc o serie de variabile fizico-chimice ale căror valori pot fi suficient de reprezentative pentru evaluarea gravitaŃii fenomenului periculos. Zonele potenŃial afectate de efectele care derivă din evenimentele produse pe amplasamentele industriale în care sunt implicate substanŃe periculoase, se determină pe baza distanŃelor la care aceste variabile fizico-chimice ating anumite valori prag. Scenariile rezonabile care se iau în considerare, după caz, fără a se limita doar la acestea, sunt următoarele: a) scurgere de substanŃă printr-un orificiu cu suprafaŃa mai mică sau egală cu 100 mm2; b) ruptură a unui furtun flexibil; c) ruptură completă a unei conducte cu diametrul interior mai mic sau egal cu 20 mm; d) declanşarea unui dispozitiv de eliberare atmosferică (supapă de suprapresiune, disc de rupere, punct de drenaj / colectare mostre); e) neaprinderea / stingerea faclei pe durata eliberării; f) incendiu în cuva de retenŃie sau în exteriorul rezervorului; g) fenomene BLEVE; h) explozii ale materialelor explozive, etc. Pentru simularea emisiilor de substanŃe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni este necesară utilizarea a două situaŃii meteorologice diferite, specifice amplasamentului analizat, şi anume:

- condiŃiile meteorologice cele mai nefavorabile, - posibile şi condiŃiile meteorologice cele mai frecvente.

Analiza consecinŃelor emisiilor de substanŃe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni se face pentru fiecare valoare prag şi condiŃie meteorologică, deplasarea şi dimensiunea norului toxic fiind reprezentată pentru următoarele intervale de timp trecute de la iniŃierea accidentului: 10 minute; 30 de minute şi 60 de minute. Pragurile de referinta pentru diferite scenarii posibile



191

Metodologia TUV-Hazop indica urmatoarele valori prag pentru efecte fizice: Tabel IV.B.1 Valori prag pentru efecte fizice

Scenariu accidental Zona I - mortalitate Zona II – vatamari ireversibile

Zona III – vatamari reversibile

Emisie toxică AEGL 3 AEGL 2 AEGL 1 Incendiu (radiaŃie termică staŃionară)

12,5 kW/m2 5 kW/m2 2,5 kW/m2

BLEVE / Fire Ball (RadiaŃie termică variabilă – maxim 15 secunde)

Rază fireball 12,5 kW/m2 4,5 kW/m2

Flamable area/Flash fire (RadiaŃie termică instantanee)

LFL ½ LFL 4,5 kW/m2

VCE (Suprapresiune) 300 mbar (structuri) 450 mbar (spaŃii deschise)

70 mbar 30 mbar

Deoarece la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se utilizeaza valorile prag din acest soft. Pragurile de referinta sunt prezentate in tabelul urmator. Tabel IV.B.2. Praguri de referinta

Tip scenariu Indicator PRAG I (mortalitate ridicata)

PRAG II (leziuni ireversibile)

PRAG III (zona de atentie)

Dispersie in aer Dispersie toxica ERPG3, TEEL3

ERPG2, TEEL2

ERPG1, TEEL1

Fire ball 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2 Jet – fire 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2 Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2 Flash fire 60%LFL 10%LFL

Incendiu

BLEVE 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2 UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar) Explozie CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

Definitii utilizate la modelarea pericolelor - Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor

sau sfera. - Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin

aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile.

- Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu. - Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului

(balta care arde) - BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere.



192

- UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, respectiv limitat. - LFL (LEL): limita inferioara de explozie. - IDLH: valoarea concentratiei cu pericol imediat pentru viata si sanatate. Este limita

pana la o expunere de 30 minute nu se pot cauza indivizilor efecte adverse ireversibile, sau limita abilitatea individuala de a iesi din atmosfera periculoasa.

- LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a substantei.

- Emergency Response Planning Guidelines(ERPGs) sunt definite astfel: o ERPG -1: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii

pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta altceva decat efecte tranzitorii adverse pentru sanatate sau perceptia clar definita a mirosurilor.

o ERPG – 02: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte ireversibile sau alte efecte serioase asupra sanatatii, sau simptome care pot limita abilitatea individului de a intreprinde actiuni de protectie.

o ERPG – 03: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate.

o TEEL - 1, 2, 3 – Temporary Emergency Exposure Limits: au aceeasi semnificatie ca ERPG, difera timpul de mediere (15 minute).

o AEGL – 1, 2, 3 – Acute Exposure Guideline Levels: sunt concentratiile limita in jurul carora se petrec aceleasi fenomene ca in cazul ERPG.



193

V. MASURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT MAJOR V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidentelor majore Lista echipamentelor tehnologice aferente fiecarei instalatii / ORS-uri si IRS-uri este prezentata in Capitolul III.A.2. ORS-uri; IRS-uri; Echipamente, dispozitive si sisteme relevante pentru securitate, ca si in anexa 6 la prezenta documentatie. In capitolul I.B.6. au fost detaliate Mijloacele folosite in cadrul obiectivului in caz situatii deurgenta.

V.B. Organizarea alertei si interventiei

Alarmarea Alarmarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face imediat prin mijloacele de alarmare din dotare. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi :

a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia.

b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. In cazul producerii unui eveniment transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de instiintare-alarmare, prezentata in capitolul I.B.6, Figura I.B.6.1

Declararea si introducerea starii de urgenta Autoritatea declararii starii de urgenta revine Directorului general al societatii sau inlocuitorului acestuia/ Director tehnic - productie, consultand si ceilalti membrii cu functii de decizie in Celula pentru situatii de urgenta. Directorul general al societatii a hotarat constituirea pe societatii a Celulei pentru situatii de urgenta, constituita din factori de decizie din conducerea societatii cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Aceasta structura pune in practica decizia de introducere a starii de urgenta. Pentru Viromet, evenimentele care necesita o decizie de declarare a urgentei sunt: dispersia toxica a substantelor periculoase, incendiile ce se pot transforma in incendii in masa, exploziile urmate de incendii de mari proportii. Informatiile referitoare la producerea unui astfel de eveniment, sunt transmise de cei de pe locul de munca, unde se desfasoara urgenta, catre dispeceratul serviciului de pompieri civili si dispeceratul de productie. Acesta din urma anunta directorul sau inlocuitorul acestuia si membrii Celulei pentru situatii de urgenta implicati direct in gestionarea situatiei de criza. Fortele de interventie se deplaseaza in zona afectata. La dispozitia directorului se introduce alarma generala prin actionare, folosind coduri specifice situatiilor de urgenta.



194

Sunt solicitate in sprijin forte ale Ministerului Administratiei si Internelor, functie de informatiile transmise de formatiunile de interventie proprii si desfasurarea evenimentului. La sosirea fortelor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, se pun la dispozitie toate datele disponibile referitoare la desfasurarea evenimentului si a activitatilor in desfasurare si se incepe colaborarea cu acestea sub o conducere unica.

V.C. Descrierea resurselor mobilizabile interne si externe

Detaliile resurselor mobilizate, interne si externe, in caz de situatii de urgenta au fost evidentiate in capitolul I.B.6. Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii (Directorul general al societatii, Colectiv de specialisti) cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta.

Seful de schimb si personalul tehnic din schimb – reprezinta colectivul de analiza si decizie cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu, pana la sosirea echipelor specializate.

Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici (conform ordin nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat isi indeplineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Conform art.12 din Ord. 158/2007 Serviciul privat pentru situatii de urgenta din S.C. Viromet S.A. se costituie ca serviciu de categoria IV, avand incadrate grupe de interventie si echipe specializate in functie de riscurile identificate. Serviciul pentru situatii de urgenta este condus si coordonat de seful Serviciului numit prin decizie de catre conducatorul societatii. Celula pentru situatii de urgenta este responsabila cu: ▪organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in interiorul amplasamentului; ▪luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare interventiei. Centrul operativ cu activitate temporara: Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este condusa de un comandant desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este temporara si se exercita pana la sosirea echipajelor ISU care preiau actiunile in campul tactic.



195

Dispeceratul de situatii de urgenta Are rol determinant in gestionarea apelurilor de urgenta si de transmitere a mesajelor de instiintare, precum si in monitorizarea sistemelor automate de protectie, informarea organelor locale, tine legatura cu conducerea societatii si celula de urgenta Serviciul de paza si supraveghere

- sprijina evacuarea pt evitarea accidentelor de circulatie - indruma evacuarea de urgenta a personalului - indruma echipele de interventie specializate la instalatiile - sprijina evacuarea autospecialelor de transport - avertizeaza in cazul unor formarii de nor de gaz asupra directiei populatia din zona

statiei - asigura paza obiectivului conform Planului de Paza si dispozitiilor serviciilor

specializate

Compartimentul de interventie Cuprinde Formatiile de interventie, salvare si prim ajutor, constituite la nivelul statiei, pe fiecare schimb, cu rolul de a interveni, in prima faza, pana la sosirea echipelor specializate, pentru oprirea scaparilor accidentale, localizarea si stingerea inceputului de incendiu, diminuarea si eliminarea pericol. Echipele sunt si actioneaza numai la dispozitia organizatorului de productie sau inlocuitorului acestuia. VI. EFECTUL DE DOMINO Referinte bibliografice: Faisal I. Khan, S.A. Abbasi – O evaluare a probabilitatiii imprejurarilor si pericolul potential al efectului domino intr-o zona aglomerata tipica industriei. Jurnal of Loss Prevention in procesele industriale. Accidentele proceselor specifice industriei chimice, care presupun explozii si /sau incendii pot aduce prejudicii utilajelor din vecinatate, reactoarelor, conductelor sau vaselor de stocare. Daca instalatiile afectate de accidentul primar contin substante periculoase avaria poate determina noi explozii /incendii/ emisii toxice. Acest tip de lant al accidentelor poate continua sa se propage afectand alte instalatii aflate la distanta mica si poate cauza noi accidente, perpetuand lantul. In domeniul proceselor industriei chimice acest lant poarta denumirea de “efect domino”. Efectul domino poate fi initiat de una sau mai multe evenimente: a) pool fire, flash fire, fire ball si jet fire; b) explozii: explozia norului de vapori in spatiu limitat (CVCE), explozia vaporilor din

expansiunea unui lichid in fierbere (BLEVE), explozia norului de vapori ; c) emisia toxica: instantanee sau continua, emisia de gaze toxice mai usoare decat aerul sau

mai grele ca aerul. Procedura de analiza a efectului de domino (DEA) porneste de la evenimentul de initiere a efectului – evenimentul primar, la locatia efectului secundar. DEA este realizata pe doua nivele. Primul nivel consta in trecerea in revista a tuturor proceselor industriale si identificarea unitatii care poate initia efectul domino. Pentru aceasta se tine seama de diferite prejudicii raportate in



196

literatura:de exemplu supresiunea de 0,7 atm poate distruge o unitate prin unda exploziei, incarcatura termica de 37 kW/m2 este suficienta pentru avarierea recipientelor, si fragmentele proiectate avand o viteza mai mare de 75 m/s are suficient potential pentru a penetra unitatea, cu conditia sa loveasca unitatea tinta. In cazul in care exista valori mai mari decat cele mentionate putem fi indreptatiti sa trecem la urmatorul pas. Nivelul al doilea detaliaza mai mult analiza, fiind condus catre verificarea existentei efectului domino, utilizand avariile potentiale ale evenimentului primar si caracteristicile unitatii secundare: - configuratia si constituentii materiali ai unitatii; - utilizarea substantelor chimice si conditiile de operare; - proprietatile fizice si chimice ale substantelor; - locatia unitatii, distanta fata de alte unitati; - datele meteorologice, in special directia vantului. Pornind de la aceste premize am luat in considerare ca efecte domino posibile:

► dispersiile toxice sau posibilele pericole de incendiu/explozie care depasesc limita amplasamentului instalatiei unde de produc si eventual al societatii. In acest caz analiza se opreste la primul nivel, deoarece nu cunoastem la acest moment detalii despre instalatiile unitatilor invecinate;

► efecte de domino in interiorul amplasamentului dat de posibile incendii si explozii.



197

Tabel VI.1 Accidente care depasesc limitele amplasamentului instalatiei sau limita S.C. VIROMET S.A.

Zona periculoasa Scenariul Pericolul modelat Substanta implicata

Conditii meteo Zona 1-zona letala

Rosie (m)

Zona 2 – zona cu efecte grave

Portocalie (m)

Zona 3 – zona de atentie

Galbena (m)

METANOL IV INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare. 3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate

Conditii meteo cele mai frecvente/normale

369 533 841 3.1. Emisia exploziva a coloanei (BLEVE)

Radiatia termica metanol

Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

342 496 783

Obiective aflate in zona -cracare Metanol IV; turnuri racire Metanol IV, instalatie demineralizare + laborator; -cld. 6555: statie electrica; statie transformare 110 kV; birouri, vestiar, tablou comanda Metanol IV; -compresie Metanol IV; -laborator, vestiar, birouri Metanol III; cladire poarta intrare principala; cladire dispecerat

Instalatie Metanol III -Cld. 5410 Laborator Central (CTC, Sectia Cercetari) -Statie interna CF, -Palat administrativ, -Statie reducere gaz metan (SRM VIROMET); -Depozit combustibil; -CET, Cld. Birouri serv. MEA, Serv. Control Instalatii; birouri CPr Hidro, -Remiza Serviciu pentru Situatii de urgenta (pompieri civili– VIROMET); -SC PIROCHIM SA

- VIROMET: Statie Epurare, Sectia Mase plastice, Palat Administrativ, NG 1000; Depozit amoniac, Sectia Rasini, Dispensar; Atelier Central; Magazii Centrale; Atelier AMA -;Statie reglare gaz metan Victoria II;

Personalul, populatia afectata Maxim: 100 persoane Maxim: 150 persoane Maxim: 350 persoane



198


Conditii meteo Zona 1

-zona letala Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

6. Depozit intermediar de metanol. Rezervoare de metanol 6.1.Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii


17 20 63 6.1.1 Dispersia norului de vapori toxici

Zona de toxicitate metanol


20 63 233

Obiective aflate in zona Cuva rezervorului si vecinatati

Locatii: zona inst. Metanol IV, fazele: demineralizare, laborator, turnuri racire, rampa livrare metanol CF, depozit reactivi

Locatii: Serviciul Privat de pompieri VIROMET, poarta principal de acces pentru angajati, Biroul SIPP, Statie interna CFU, Statia 110 kV

Personalul, populatia afectata Maxim 2 persoane Maxim : 8 persoane Maxim: 65 persoane,





Portocalie (m)


Galbena (m)

DEPOZIT METANOL R 5000 mc 12. Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de methanol in cele doua cuve de retentie Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti 12.2. Evaporarea baltii 12.2.1. Dispersia norului toxic

metanol


23 87 245



199


29 146 466

Obiective aflate in zona Cuva de retentie a revervorului

-depozitul de oleum / acid sulfuric, inclusiv rampa de descarcare / livrare acid sulfuric / oleum; -zone de vegetatie forestiera; -cladiri ale sectorului Hidro; -cladiri tehnologice in conservare / dezafectare tinand de fostele capacitati de productie DVB si Copolimer I;

-zone cu vegetatie forestiera, -sectorul depozitare / filtrare distributie apa tehnologica / potabila, -instalatia pilot a Sectiei Cercetari; -Integral capacitatile de productie a Sectiei Rasini; -Instalatiile NG 1000, Oxigen, -Rampa livrare metanol ( linia 5211/1 ); -Cladiri sector Edile; -Capacitatile in conservare ale fostelor instalatii de producerei, nitroceluloze, rasini alchidice, bicarbonat de amoniu, cazi de baie.

Personalul, populatia afectata Maxim 2 persoane Maxim: 8 persoane Maxim: 110 persoane





Portocalie (m)


Galbena (m)

Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. 13. Rampa de incarcare Metanol I (linia de garare CLD. 5211/1). Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. 13.2. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii


12 56 142 13.2.1 Dispersia vaporilor de metanol



24 97 324



200

Obiective aflate in zona Zona rampei de incarcare metanol I

- cladiri in conservare din fosta Sectie NC, vegetatie forestiera

- Depozit metanol R5000; Instalatie NG 1000, Filtre apa,

Personalul, populatia afectata Maxim 5 persoane Maxim 10 persoane Maxim 20 persoane





Portocalie (m)


Galbena (m)

METANOL III - Coloane de distilare. 17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte

17.1. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguranŃă ale coloanei D502 .


47 131 333 17.1.1. Dispersia norului de vapori de metanol



49 132 322

Obiective aflate in zona Zona coloanei de distilare

Zona instalatiei metanol III

Zona libera din estul instalatiei

Personalul, populatia afectata 6 15 20





Portocalie (m)


Galbena (m)

INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III 24.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

24.1.1 Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului

Suprapresiunea metanol 39.85 m 98.41 m 172,94 m



201

urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel) 24.3. Coloana de distilare formaldehida III.


43 107 299 24.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori



34 99 298

Obiective aflate in zona Zona instalatiei formaldehida III

Zona instalatiei formaldehida IV si rampa CF, cladiri administrativa

Zona depozitului formol, zona vestica a

instaltiilor rasini invecinate

Personalul, populatia afectata 5 persoane 10 persoane 25 persoane





Portocalie (m)


Galbena (m)

INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV 25.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida IV. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

25.1.1 Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Suprapresiunea metanol 39.85 m 98.41 m 172,94 m

25.3. Coloana de distilare formaldehida IV.



202


43 107 299 25.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori



34 99 298

Obiective aflate in zona Zona instalatiei formaldehida IV

Zona instalatiei formaldehida IV si rampa CF, cladiri administrativa

Zona depozitului formol, zona vestica a

instaltiilor rasini invecinate






Portocalie (m)


Galbena (m)

DEPOZIT DE FORMALDEHIDA 26. Avarie la un rezervor de formaldehida 43%, eliberarea unei cantitati de solutie 26.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului


110 263 568 26.1.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Suprapresiunea metanol


177 421 933

26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida

26.2.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50%


91 233 561



203

pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic.


210 498 1300

Obiective aflate in zona Zona depozitului formol, zona vestica a instaltiilor

rasini invecinate

zona instaltiilor rasini invecinate

Zona exterioara de teren agricol

Personalul, populatia afectata 25 persoane 30 persoane 45 persoane 26.3 Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare


107 241 595 26.3.1. Formarea unei balti, evaporarea baltii dispersia norului de vapori


108 246 623

Obiective aflate in zona Zona rampei, zona adiacenta a deozitului formol

Zona depozitului formol, zona vestica a instaltiilor rasini invecinate

zona instaltiilor rasini invecinate






Portocalie (m)


Galbena (m)

DEPOZITUL DE HIDRAT DE HIDRAZINA 29. Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor. Descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac.


62 139 343 29.1 Dispersia vaporilor de amoniac

Suprapresiunea amoniac


64 145 363



204

Obiective aflate in zona Zona depozitului de hidrazina

Zona libera din spatele instalatiei metanol III

Personalul, populatia afectata 5 persoane 10 persoane





Portocalie (m)


Galbena (m)

MAGAZIE BUTELII DE CLOR. DirecŃia AVRN- Captare, distribuŃie şi filtrare apă 30. Magazie depozitare butelii clor 30.1 Scapari accdentale de clor dintr-o butelie


68 249 524 30.1.1 Dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate clor


66 231 485

Obiective aflate in zona Zona magaziei Zona instalatiei filtrare – decantare nord, cuvele a 2 rezervoaredin partea de sud a depozitului R5000.

Personalul, populatia afectata 1 persoana 15 persoane

30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor. Conditii meteo cele mai frecvente/normale

786 1900 3200 30.2.1.Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate clor


1100 2700 4600

Obiective aflate in zona Zona instalatiei filtrare – decantare nord, cuvele a 2 rezervoare din partea de sud a depozitului R5000.

Zona libera impadurita la est de instalatiei filtrare – decantare nord;Depozitul R5000; Localitati la est de amplasament – Vistisoara.

Personalul, populatia afectata 15 persoane 1000 persoane



205

EFECTE DOMINO IN INTERIORUL AMPLASAMENTULUI Intrucat in interiorul amplasamentului distantele intre sectii sunt relativ mari, din studierea majoritatii amplitudinilor scenariilor modelate s-a observat ca se potenteaza intre ele in caz domino numai evenimentele desfasurate pe aria sectiilor si vecinatatile acestora, astfel: - instalatiile de producere a metanolului cu depozitul intermediar, rampa metanol IV, CET, statia de reglare gaz metan, depozitul de hidrat de hidrazina si depozitul de carburanti; - instalatiile de producere a formaldehidei cu depozitul de metanol din Sectia Rasini, depozitul de formol si eventual cel de metilal; - depozitul R 5000 cu rampa metanol I si depozitul de butelii de clor. ►Evenimentul primar - Accidentul nr. 3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei D 502 Metanol IV (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate; 3.1. Emisia exploziva a coloanei (BLEVE) Zona 1-10 kW/mp: 369 m; Zona 2-5 kW/mp: 533 m; zona 3- 2 kW/mp: 841 m. ►Evenimentul secundar: posibila avariere a instalatiilor de cracare si compresie Metanol IV. Instalatiile lucreaza cu presiuni si temperaturi inalte, lucru care poate conduce la noi explozii. In general cantitatilede substante eliberate sunt mici, suflul exploziilor, fragmentele proiectate poate declansa avarierea grava a instalatiei si noi incendii si evacuari de metanol din utilajele avariate. Acest eveniment ar produce avarierea grava a instalatiei si pierderi importante de vieti omenesti. 8. InstalaŃia de cracare - cuptorul de cracare (F 101), cazanul Kellogg (H 104) 8.1. Explozie la cuptorul de cracare (F 101) Zona 1-0,3 bar: 6,84 m; Zona 2-0,07 bar: 16,89 m; zona 3- 0,03 bar: 29,69 m. 8.2 Explozie la cazanul Kellogg (H 104) Zona 1-0,3 bar: 17,52 m; Zona 2-0,07 bar: 43,26 m; zona 3- 0,03 bar: 76,03m. Sau/si 7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V501. 7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic 7.1.1 Dispersia norului de vapori toxici Zona 1: 28 m; Zona 2: 69 m; zona 3: 165 m. Sau/si 10 InstalaŃia de presinteză 10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in tambur 10.1.1. Dispersia componentei CO din gazul de sinteza Zona 1: 60 m; Zona 2: 71 m; zona 3: 94 m. Sau/si METANOL III - Comprimare 14. Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape, emisii de gaz de sinteză în hală, formarea atmosferei explozive. 14.1. Explozia atmosferei explozive (datorate componente H2 a gazului de sinteza) formate în hala compresoare datorită unei scântei.



206

Zona 1-0,3 bar: 12,13 m; Zona 2-0,07 bar: 29,69 m; zona 3- 0,03 bar: 52,65 m. Sau/si METANOL III - Cracare 15. B 201 Cuptor de cracare. Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a reformerului, pericolul întoarcerii flăcărilor. 15.1. Posibila izbucnire a unui incendiu/explozie, deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei pereŃilor şi tavanului suspendat. Zona 1-0,3 bar: 12,97 m; Zona 2-0,07 bar: 32,09 m; zona 3- 0,03 bar: 56,28 m. Sau/si METANOL III - Coloane de distilare. 17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte 17.1. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguranŃă ale coloanei D502 . 17.1.1. Dispersia norului de vapori de metanol Zona 1: 47 m; Zona 2: 131 m; zona 3: 333 m. Sau/si METANOL III - Comprimare 21.2 Avarierea mecanică a compresorului de gaz metan G204/A,B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz metan în hală, formarea atmosferei explozive. 21.2.1 Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare. Zona 1-0,3 bar: 37,13 m; Zona 2-0,07 bar: 91,70 m; zona 3- 0,03 bar: 161,13 m. Sau/si Interventia prompta si eficienta a Serviciului privat pentru situatii de urgenta si distanta dintre instalatii poate conduce la intreruperea lantului de evenimente. Timpul în care norul toxic ajunge la un anumit punct critic poate fi estimat Ńinând seama numai de viteza vântului, conform tabelului de mai jos:

Viteza vântului

Distanta (km)

m/s Km/h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 26 1 3,6 16'40'' 33'20'' 50' 66'40'' 83'20'' 100' 116'40'' 133'20'' 150' 166' 200' 233' 333' 2 7,2 8'20'' 16'40'' 25' 33'20'' 41'40'' 50' 58'20' 66'40'' 73' 83' 100' 116' 166' 3 10,8 5'30'' 11'3'' 16'40'' 22'10'' 27'40'' 33'20'' 38'50'' 44'25'' 50' 55' 66' 75' 111' 4 14,4 4'10'' 8'20'' 12'30'' 16'40'' 20'50'' 25' 29'10'' 33'20'' 37' 41' 50' 58' 83' 5 18 3'20'' 6'40'' 10' 13'20'' 16'40'' 20' 23' 26' 30' 33' 45' 46' 66' 6 21,6 2'45'' 5'30'' 8'20'' 11'5'' 13'50'' 16'40'' 18'30'' 22'10” 25' 27' 33' 38' 55' 7 25,2 2'25'' 4'45'' 7'10'' 9'30'' 11'50'' 14'20'' 16' 18' 21' 23' 28' 33' 47' 8 28,8 2' 4'10'' 6' 8'20'' 10'50'' 12'30'' 14' 16' 18' 20' 25' 29' 41' 9 31,4 1'50'' 3'40'' 5'30'' 7'25'' 9'15'' 11'6'' 13' 14' 16' 18' 22' 26' 32' 10 36 1'40'' 3'20'' 5' 6'40'' 8'20'' 10' 11' 13' 15' 16' 20' 23' 33' 15 54 1'5'' 2'10'' 3'20'' 4'30'' 5'36'' 6'40'' 7'41'' 8'50'' 10' 11'5'' 13'20'' 15'30'' 22'15'' 20 72 50'' 1'40'' 2'30'' 3'20'' 4'10'' 5' 5'50'' 6'40'' 7'30'' 8'20'' 10' 11'40'' 16'40''

S.C. VIROMET S.A. VICTORIA RAPORT DE SECURITATE


378

VII. CONCLUZII PRIVIND SCENARIILE PROPUSE Accidentele propuse sunt imaginate pentru verificarea masurilor de prevenire existente precum si raspunsul de urgenta in cazul in care acestea totusi s-ar produce. Scopul este de a intari siguranta in unitate. Pentru accidentele discutate probabilitatea de producere este scazuta si tinde catre improbabil pentru cele cu consecinte majore. Riscul de producere a accidentelor majore este moderat. Este importanta pregatirea oamenilor si asigurarea dotarii necesare pentru interventie astfel incat sa fie prevenite efectele de panica, care pot crea mai multe victime decat accidentul insusi. Mentionam ca nu s-au inregistrat accidente majore in perioada de existenta si functionare a societatii.

Exploziile posibil a se produce ►Explozia norului de vapori de metanol la nivelul unui nod al instalatiilor este preponderent de tip CVCE, la o emisie continua datorata unei neetanseitati. Efecte grave cu distrugerea grava sau mai putin grava a constructiilor precum si zona de atentie se limiteaza la nivelul nodului tehnologic analizat. ►S-a modelat si situatia de tip explozia vaporilor in cisterne golite la rampa de incarcare si zona de atentie se limiteaza la nivelul nodului tehnologic analizat. ►Explozia in zonele unde exista focar direct sau indirect s-a modelat dupa metoda germana de calcul al exploziilor amestecului exploziv si se datoreaza crearii momentane a unui amestec exploziv. Zona de efecte grave se limiteaza la nivelul nodului, iar zona de atentie atinge nodurile tehnologice invecinate. Incendiile posibil a se produce ►Incendiile de tip Jet fire au o raza mai mica de actiune, afectand numai raza nodului tehnologic unde s-a efectuat modelarea. ►Ariile de inflamabilitate ale norilor de vapori au in general zona de atentie limitata la nivelul nodului tehnologic analizat. ►Scenariile tip balta care arde / pool fire s-au modelat in special la zonele de depozitare si rampele de incarcare-descarcare, iar zona de atentie se limiteaza la nivelul nodului tehnologic analizat. ►S-a modelat un singur scenariu de tip BLEVE la coloana de distilare metanol IV in situatia

depasirii parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins). Zona letala de 369m si zona de efecte grave de 533m sunt situate in incinta societatii si afecteaza toate reperele tehnologice invecinate. Zona de atentie de 841 m depaseste limita incintei si afecteaza obietcivele imediat invecinate.

Efect de domino manifestat pe amplasament Efectul domino cu punct de pornire a evenimentului primar coloana de distilare metanol IV poate cauza un sir de efecte grave pe o raza maxima de 841 m, atingand in zona platformei



379

Viromet obiectivele Statie Epurare, Sectia Mase plastice, Palat Administrativ, NG 1000; Depozit amoniac, Sectia Rasini, Dispensar; Atelier Central; Magazii Centrale; Atelier AMA; ; Statie reglare gaz metan Victoria II si in exteriorul incintei Purolite remiza PSI, palatul administrativ si Purolite/Pirochim Se precizeaza ca aceste fenomene au probabilitate scazuta, pana la improbabil si masurile de protectie foarte bine puse la punct pe amplasamentul Viromet pot intrerupe la nivelul accidentului primar sirul efectelor secundare ale fenomenului de domino, astfel incat acestea sa nu se produca. Catastrofele posibil a se produce nu pot fi preintampinate ci doar limitate efectele prin pregatirea personalului si populatiei.

Personalul, populatia posibil afectata Exploziile incendiile afecteaza in special personalul unitatii. Din aceasta cauza managementul acesteia pune un deosebit accent pe masurile de prevenire, astfel ca nici un accident major sa nu se produca.

Efectele asupra mediului Emisiile in aerul atmosferic sunt importante atat in cazul dispersiilor toxice, dar si in cazul exploziilor, incendiilor prin gazele de ardere si prin praf. Efectul este trecator si difera de viteza vantului care transporta norul toxic. Astfel, la o viteza a vantului de 2 m/s norul toxic poate strabate 1 km in 8 minute 30 secunde, la o viteza de 3 m/s in 5 minute 30 secunde si la o viteza de 6m/s in 2 minute 45 secunde. Poluarea apei de canalizare se produce prin substantele de stingere antrenate si apele de incendiu care pot patrunde in canalizare si in subsol. Din aceste motive se recomanda gasirea unei posibilitati de limitate a poluarii apei in cazul unui incendi



380

VIII. INFORMATII NECESARE CARE SA PERMITA AUTORITATILOR COMPETENTE LUAREA DE DECIZII PRIVIND EXTINDEREA ALTOR ACTIVITATI IN ZONA OBIECTIVULUI

Vecinatati:

la sud – suprafata impadurita proprietate ROMSILVA

la vest – paraul Ucea Mare,

la nord – urmatoarele societati comerciale: S.C. PUROLITE S.R.L., terenuri intravilane apartinind orasului Victoria S.C. FLUOROPOLIMERI S.R.L. S.C. POLLUX S.R.L. S.C. WIND SPEED SRL. S.C. TRANSCHIM S.R.L. S.C. ARZ PROD S.R.L.

la est –S.C. PIROCHIM S.A si S.C. MAXAM S.R.L. precum si terenuri cu fanete sau vegetatie forestiera proprietate privata apartinind comunei Vistea.

Cele mai apropiate asezari umane pe o raza de 5 km sunt reprezentate de:

Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv, la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori

sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de 1,5 km, cu 200 locuitori comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de 1,5 km, cu 100

locuitori

Instalatii invecinate care pot provoca accidente Pe platforma industriala pe care este amplasata unitatea se gasesc mai multe instalatii care pot provoca accidente. Acestea instalatii fac parte din urmatoarele unitati:

Nr. crt.

Unitati economice apropiate

Situare Instalatiile care pot provoca accidente

1 PIROCHIM Est Depozite de munitii

2 MAXAM Est Depozit de explozibili

3 PUROLITE Nord Vest Pericol de incendiu, substante toxice,



381

Prezentarea schematica a zonelor accidentelor majore.

Semnificatia notatiilor din diagrama: CMI – cantitatea maxima de substanta periculoasa care se poate afla intr-un volum anumit intr-un domeniu limitat(recipient, conducta) – limita superioara a scenariilor. Mk – limita inferioara - masa critica este acea cantitate la a carei scurgere, incendiere sau exploatare este atinsa valoarea relevanta de evaluare a accidentului, in punctul critic de referinta(obiect protejat). Punctul critic de referinta este de regula localitatea invecinata. Intre CMI si Mk – domeniul accidentelor care „totusi se pot produce”. SA – analiza de securitate – eficienta masurilor de prevenire a accidentelor DEB – procentul de propagare specific LUP – supravegherea amplasamentului in vecinatatea unitatilor industriale periculoase



382

(referinte bibliografice: „EU – Twinning Project RO 2002/IB/EN – 02; Set de lucru 04: Dezvoltarea planului de actiuni pentru implementarea directivei SEVESOII; Activitatea 4.10 – Misiunea 40: Directiva Seveso ii si Procesul de autorizare in concordanta cu Directiva IIPC”) Problema extinderii altor activitati in zona obiectivului trebuie abordata din doua puncte de vedere:

- constructia de locuinte si obiective sociale si economice noi in zona, respectand distanta critica;

- verificarea distantei critice pentru locuintele, obiectivele sociale si economice existente in zona de influenta a activitatii Viromet.

Valorile ce reies din analiza de risc efectuată trebuie să fie confruntate cu criteriile de toleranţă definite în relaţie cu Planificarea amenajării teritoriale. Definirea unor astfel de valori de toleranţă va fi legată de tipul de abordare urmărit în analiză şi de eventualul calcul al indicilor de risc social şi individual. S-au luat in considerare urmatoarele criterii de toleranţă:

Abordarea “Consequence based” Parametru analizat: Distanţe de daună Criteriu de toleranţă: Confruntarea distanţelor calculate pentru efectele fizice (care reprezintă extinderea scenariului selectat, in ceea ce priveşte de exemplu leziunile ireversibile, etc.), cu clasificarea urbanistică şi ambientală a teritoriului, este un criteriu de compatibilitate.

Si

Abordarea “Risk based” Parametru analizat: Indice risc individual Criteriu de toleranţă:

1. zonă de non toleranţă a riscului caracterizată de probabilitatea producerii unui deces > 10-5 pe an

2. zonă de toleranţă a riscului caracterizată de probabilitatea producerii unui deces > 10-6

pe an (situaţii noi) sau < 10-5 pe an (situaţii existente) 3. zonă unde riscul poate fi considerat acceptabil, dar unde totuşi se consideră oportună

reducerea sa, caracterizată de probabilitatea < 10-6 (ALARA principle – As Low As Reasonably Achievable, or ALARP principle – As Low As Reasonably Practicable).



383

Tinand seama de nivelele de risc cuantificate in tabelul IV.A.4.1. Evaluarea riscului scenariilor identificate se poate concluziona:

♦ nu exista nici un scenariu de accident evaluat in zona de risc non-acceptabil; ♦ scenariile de accident evaluate se inscriu preponderent in zona de toleranta a

riscului, dar prin masuri de protectie si siguranta se actioneaza pentru reducerea acestuia; ♦ un numar insemnat de scenariile de accident evaluate se inscriu in zona de risc

acceptabil; ♦ in cadrul prezentului raport de securitate s-a efectuat analiza Hazop pen tru

porcesele continue si analiza pe baza Listei de verificare pentru procesele discontinue si depozitari in care s-au evidentiat in mod detaliat nivelelor independente de protecţie (IPL Independent Protection Layers) ce permit reducerea frecvenţei şi amplitudinii consecinţelor corespunzător unei succesiune de evenimente.

Scenariile prezentate au relevat o categorie de accidente cu substantele periculoase a caror efecte (emisii toxice de metanol, amoniac, CO, gaz metan, clor si alte substante periculoase) depasesc limitele amplasamentului. In urbanism, la stabilirea distantelor de constructie, se tine seama de limitele ERPG 2 si TEEL 2 (zona de toxicitate), atinse in conditii medii de dispersie (clasa de stabilitate atmosferica C), care se manifesta in limita amplasamentului. Lucrarea “Ghid pentru planificarea amenajarii teritoriale”, Twining project RO/2002/IB/EN/02, mai 2004, Mr. Dr. Joachim Uth prezinta o clasificare pe clase a distanţelor fata de instalatiile cuprinse in Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Conform lucrarii amintite pentru produsele chimice



384

organice, punctul 4.1 din Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, distanta recomandata de amplasare a altor obiective este de:

o pentru formaldehida - clasa este IV cu distanta de 1000 m; o pentru metanol – clasa I cu distanta de 300m.

Scenariile prezentate au confirmat această distanţă minimă necesară la amplasarea unui nou obiectiv in zona. Sistemul de management al sigurantei care a functionat pana in prezent a realizat performanta de a nu avea nici un accident major in perioada de 40 ani de functionare. In planificarea de urbanism la stabilirea distantelor sunt luate in analiza valorile orientative astfel: o In cazul efectului dispersiilor toxice, ca valoare orientativa pentru concentratiile destinate

planificarii se alege valoarea ERPG-2, sau AEGL – 2 in cazul de fata, care corespunde cel mai bine definitiei date conform art.e din SEVESO „concentratia maxima in aer, la care persoanele ar putea fi expuse timp de pana la o ora, fara a suferi sau respectiv prezenta afectiuni ireversibile sau astfel de afectiuni grave ale sanatatii sau simptome, care ar putea afecta capacitatea unei persoane de a lua masuri de protectie”.

o In cazul efectului rezultat din incendii sau explozii, valorile relevante ale tolerantei sunt pentru radiatia termica valoarea limita de 1,6 kW/m2 si respectiv limita la o suprapresiune de 0,1 bari, limitele la care incepe actiunea daunatoare pentru om.

o Conditii de dispersie pentru substantele periculoase se aleg conditiile medii.



385

Tabel VIII.1 Accidente care depasesc limitele amplasamentului instalatiei sau limita S.C. VIROMET S.A.

Scenariul Pericolul modelat Substanta implicata

Conditii meteo

Zona periculoasa

Zona 1-zona letala Rosie

(m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

METANOL IV

INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare.

3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate

3.1. Emisia exploziva a coloanei (BLEVE)

Radiatia termica metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale

369 533 841


342 496 783

Scenariul Pericolul modelat Substanta

implicata Conditii meteo

Zona periculoasa

Zona 1 -zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

DEPOZIT METANOL R 5000 mc

12. Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de methanol in cele doua cuve de retentie

Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti 12.2. Evaporarea baltii

12.2.1. Dispersia norului toxic

metanol


75 261 522


72 191 471



386


Conditii meteo

Zona periculoasa

Zona 1 -zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

DEPOZIT DE FORMALDEHIDA

26. Avarie la un rezervor de formaldehida 43%, eliberarea unei cantitati de solutie 26.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului

26.1.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Suprapresiunea metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale

110 263 568


177 421 933

26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida

26.2.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic.


91 233 561


210 498 1300

26.3 Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare

26.3.1. Formarea unei balti, evaporarea baltii dispersia norului de vapori


107 241 595


108 246 623



387


Conditii meteo

Zona periculoasa

Zona 1 -zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Direcţia AVRN- Captare, distribuţie şi filtrare apă

30. Magazie depozitare butelii clor 30.1 Scapari accdentale de clor dintr-o butelie

30.1.1 Dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate clor Conditii meteo cele mai frecvente/normale

68 249 524


66 231 485

30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor.

30.2.1.Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori

Zona de toxicitate clor Conditii meteo cele mai frecvente/normale

703 1700 2800


827 2200 3600



388

Se propun ca distante de siguranta, respectiv restrictii pentru extinderea zonei locuite: 568 m fata de instalatiile de formaldehida, 841 m fata de instalatiile de metanol, 524m fata de depozitul de clor. In acest spatiu, in zona libera se pot accepta activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, si o rezistență sporită la unde seismice ce insoțesc o explozie (clădiri din beton armat, din cărămidă cu puține etaje, construcții industriale cu schelet metallic. In aceasta raza se inscriu alte instalatii si facilitate cu character industrial din incinta Viromet. Zonele locuite cele mai apropiate sunt cele din localitatile Vistisoara la est de limita obiectivului la o distanta de 1,5 km si Sumerna la vest de limita obiectivului la o distanta de 1,5 km.

IX. RECOMANDARI

Se recomanda imbunatatirea continua a sistemului de management al sigurantei prin:

► se vor aloca permanent fonduri pentru asigurarea dotarilor, instruirilor si auditurilor pentru siguranta in concordanta cu progresele tehnicii in domeniu.

► adoptarea si implementarea procedurilor pentru evaluarea continua a indeplinirii obiectvelor stabilite prin politica de prevenire a accidentelor majore si prin sistemul de management al securitatii, precum si adoptarea si implementarea mecanismelor de investigare a actiunilor corective in caz de neconformare (ex. implementarea sistemului periodic de audit a sistemului de management al sigurantei, urmarindu-se anumite aspecte propuse in fiecare an);

► pe baza concluziilor auditului anual si a analizei periodice efectuate de managementul de varf al societatii, va fi intocmit un plan de actiune de remediere privind toate activitatile cu risc mediu si crescut pentru reducerea riscurilor la un nivel cat mai scazut posibil;

► se va pune accent pe instruirea permanenta a personalului pentru constientizarea aspectelor de securitate;

► verificare bunei functionari a sistemelor de captare a scurgerilor de substante periculoase pentru ca un incendiu propagat pe reteaua de canalizare poate avea repercursiuni grave asupra intregului amplasament

In incheiere trebuie mentionat faptul ca politica de prevenire a accidentelor majore a societatii este conceputa pe baza principiului actiunii preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel incat masurile tehnice de securitate sunt fezabile economic si sunt capabile sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului, in conditiile unei preocupari continue pentru imbunatatirea performantei sistemului de management al sigurantei, astfel incat nici un accident major sa nu se produca.



389

X. REZUMATUL ELEMENTELOR CUPRINSE IN PREZENTUL RAPORT DE SECURITATE, DEMONSTRAREA RESPECTARII CERINTELOR Art. 10, HG 804/2007 PRIVIND CONTROLUL ASUPRA PERICOLELOR DE ACCIDENT MAJOR IN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE.

Raportul de securitate trebuie elaborat in scopul:

Art. 10, (1) a): de a demonstra ca a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum si planul de management al securitatii pentru aplicarea acestei politici. Capitolul I „Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore” al Raportului de securitate prezinta Politica si Sistemul de management al securitatii societatii VIROMET, care se aplica ierarhic la toate nivelele. La nivelul societatii exista un sistem integrat care cuprinde securitatea, protectia muncii si a mediului inconjurator. O sinteza a aspectelor cuprinse in Capitolul I si care demonstreaza ca titularul a implementat politica de prevenire a accidentelor majore si sistemul de management al securitatii este prezentata mai jos:

► Exista o politica care cuprinde angajamentul conducerii societatii VIROMET privind protejarea mediul, securitatea si sanatatea in munca, obiective strategice si responsabilitati pentru atingerea acestor obiective .

► Managementul de varf gestioneaza Securitatea si Sanatatea in Munca, Protectia Mediului (SSMPM) precum si Prevenirea Accidentelor Majore ca pe orice alta activitate critica si se asigura ca sunt disponibile resurse suficiente si competente pentru a indeplini obiectivul global, acela de a nu afecta oamenii sau mediul.

► In organizatie este complet implementat Sistemul de Management al Securitatii care se adreseaza urmatorilor factori ce sunt considerati cheia prevenirii cu succes a accidentelor majore:

Claritatea rolurilor si responsabilitatilor pentru toate persoanele implicate in gestiunea pericolelor majore si identificarea necesitatilor de instruire pentru a mentine si imbunatati nivelul de competenta.

Identificarea si evaluarea sistematica a riscurilor ce rezulta din pericolele de accidente majore aferente ariei de activitate.

Implementarea procedurilor si instructiunilor de lucru pentru a asigura o operare in conditii de siguranta.

Realizarea planurilor pentru situatii de urgenta pentru pericolele de accidente majore identificate, precum si testarea lor periodica pentru a le monitoriza eficienta si a mentine nivelul de pregatire a personalului.



390

Implementarea procedurii de gestiune a schimbarii pentru a controla modificarile aparute in operatiile curente si a asigura analiza si evaluarea tuturor schimbarilor majore.

Investigarea tuturor accidentelor si aproape-accidentelor (near-miss) ce au consecinte potentiale sau actuale semnificative, urmata de comunicarea informatiei tuturor celor interesati.

Monitorizarea sistematica la toate nivelurile organizatiei pentru a masura eficienta Sistemului de Management al Securitatii si auditarea performantelor fata de obiective.

► Politica, impreuna cu Sistemul de Management al Securitatii reprezinta un sistem viu, pe deplin sustinut de echipa de conducere si vor fi revizuite ori de cate ori este necesar. Atingerea obiectivelor revine ca responsabilitate echipei manageriale (EM) care primeste asistenta de la diferiti directori/coordonatori de departamente.

►Sistemul de Management al Securitatii se bazeaza pe trei principii esentiale: Integrarea in activitatile comerciale, prin intermediul activitatilor de control si al

responsabilitatilor trasate la toate nivelele si pentru toate aspectele, a activitatii cu importanta critica pentru Securitate, Sanatate si Protectia Mediului.

Urmarirea factorilor de risc si a efectelor acestora in toate ariile de activitate si in activitatile critice din punct de vedere al probabilitatii de producere a accidentelor majore, prin Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE).

Managementul calitatii care include totalitatea operatiilor de planificare, executare, verificare si monitorizare (prin ’actiune’ sau ’imbunatatire’) a activitatii pentru asigurarea functionarii unui sistem viabil de operare zilnica.

Sistemul de management al Securitatii al VIROMET se aplica la toate nivele de activitate operationala si de conducere in cadrul. Acesta include si activitatile desfasurate de contractorii care opereaza pe baza de contract. Reprezentantilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea conditiilor care sa inlesneasca operarea eficienta a managementului sistemului securitatii. Reprezentantilor conducerii care supervizeaza activitatea de teren, precum si managerilor responsabili cu activitatile de „nivel critic”, le revine responsabilitatea de a asigura reducerea numarului de situatii de risc. . Directorului General al companiei ii revine intreaga raspundere in ceea ce priveste Sistemul de Management al securitatii, iar implementarea acestui sistem reprezinta o responsabilitate esentiala a Directorului General. Structura de interconectare a intalnirilor pe teme de securitate asigura eficienta transmiterii atat pe verticala, cat si pe orizontala a informatiilor, de la reprezentantii conducerii catre angajati si invers, prin feedback-ul provenit de la acestia. Pe langa aceasta, buletinele interne, informarile, inregistrarile video, afiseIe sunt valorificate pentru a constientiza importanta prevenirii accidentelor majore si pentru a mentine la nivel inalt calitatea activitatii de prevenire. ► Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore



391

Structura organizatorica a VIROMET si organizarea sistemului de management al securitatii au fost prezentate in sectiunea anterioara. Responsabilitatile personalului VIROMET sunt prezentate in cele ce urmeaza: Directorul General desemneaza prin decizie colectivul de lucru pentru evaluarea riscurilor / CE. Director Tehnic - Productie Directorul Tehnic – Productie este reprezentantul managementului pentru securitate si sanatate ocupationala si responsabil cu managementul situatiilor de urgenta, precum si de buna desfasurare a activitatii de prevenire a producerii accidentelor majore in cadrul VIROMET. Acesta este responsabil pentru stabilirea politicilor de prevenire a producerii de accidente majore pentru dezvoltarea organizatiei si asigurarea resurselor solicitate de procesul de implementare a acestor politici. Acesta este responsabil pentru sanatatea si siguranta tuturor membrilor personalului VIROMET, a clientilor si a celorlalte parti implicate, care pot fi afectati de modul de desfasurare a activitatii si sunt responsabili pentru acordarea atentiei cuvenite privind protectia mediului inconjurator in toate activitatile desfasurate.

Responsabilitatile specifice se refera la: Colaborarea, la solicitare, in pregatirea Evaluarilor de Risc de producere a

accidentelor majore pentru operatiunile si locatiile cu „nivel critic”; Stabilirea modului de organizare si a controalelor pentru a se asigura ca toate

activitatile se desfasoara in concordanta cu politica SM de securitate; Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si

angajamentul privind prevenirea producerii accidentelor majore al personalului din subordine

Asigurarea ca deciziile referitoare la actiunile de prevenire a producerii accidentelor majore si modul de organizare privind situatiile de risc sunt tratate cu aceeasi importanta ca si alte activitati critice ale companiei;

Asigurarea resurselor necesare privind respectarea politicii si atingerea obiectivelor de prevenire a producerii accidentelor majore;

Formularea si adoptarea unor metode, proceduri si practici de lucru de siguranta si protejare a mediului inconjurator in concordanta cu standardele VIROMET si cu cerintele autoritatilor locale;

Mentinerea in buna stare, din punct de vedere tehnic, a activelor corporale; Asigurarea ca responsabilitatile membrilor personalului din subordine si a

contractorilor cu care colaboreaza sunt clar definite; Stabilirea obiectivelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale

departamentului in concordanta cu obiectivele de securitate la nivel de companie; Monitorizarea performantelor inregistrate in cadrul departamentului in raport cu

obiectivele de securitate si a performantelor directorilor executivi in raport cu sarcinile trasate la nivel departamental;



392

Stabilirea de sarcini si obiective individuale privind prevenirea producerii accidentelor majore si monitorizarea performantei fiecarui angajat si contractor privind aceste obiective cu ajutorul evaluarilor de personal si a procedurilor de analiza a contractorilor;

Pregatirea si/sau implementarea planurilor anuale de prevenire a producerii accidentelor majore;

Participarea la sesiunile de audit si analiza. Sef Serviciu Tehnic-Productie are urmatoarele atributii:

Identifica pericolele si potentialele riscuri asociate cu procese sau operatii, înca din faza de tema de proiectare/cercetare si/sau documentatie de proiectare/cercetare.

Convoaca CTE pentru analizarea documentatiei de proiectare/cercetare.

Convoaca CE pentru actualizarea evaluarii riscurilor, a planului de urgentă internă si a raportului de securitate, conform procedurii cod PO-MI-63 si reglementarilor.

Sefii de sectie/compartiment fac parte din CE. Acestia joaca un rol important ca veriga de legatura intre reprezentantii managementului superior si angajati. Responsabilitatile acestora includ:

Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si angajamentul personalului din subordine;

Reprezentarea angajatilor din subordine in comitetele de prevenire a producerii accidentelor majore;

Incurajarea prezentarii opiniilor angajatilor din subordine si informarea managementului privind aceste opinii, in cadrul sedintelor;

Participarea la sesiunile de audit si analiza; Acordarea de asistenta in dezvoltarea si desfasurarea activitatilor privind Evaluarile

de risc privind producerea accidentelor majore; Promovarea si implementarea actiunilor de prevenire la nivelul statiilor de imbuteliere

si a terminalelor de incarcare si transport. Din CE mai fac parte: - Sef SIPP; - Sef SPSU; - Sef Birou Protectia mediului.

Membrii personalului Tuturor angajatilor companiei le revine responsabilitatea de a coopera in vederea implementarii politicilor si planurilor de prevenire a producerii de accidente majore. Acestia sunt solicitati in vederea participarii active in ceea ce priveste dezvoltarea si mentinerea securitatii in cadrul locatiilor in care isi desfasoara activitatea si in cadrul operatiunilor la care participa. Acestia vor fi incurajati in vederea participarii active privind controlul sigurantei si a activitatii de monitorizare si raportare privind incidente potentiale.



393

Contractorii si angajatii acestora Tuturor contractorilor si angajatilor acestora le revine responsabilitatea cooperarii depline in ceea ce priveste implementarea politicilor si planurilor de actiune de prevenire a producerii accidentelor majore, in acelasi mod ca si angajatilor VIROMET. Termenul „contractor” defineste terti sau reprezentanti VIROMET din afara organizatiei. In cazul celor din urma, contractul de colaborare al acestora se refera la serviciile oferite companiei VIROMET, e.g. – activitati de securitate, activitati operationale.

Responsabilii de contracte La toate nivelele activitatii comerciale, responsabilii de contracte sunt solicitati sa asigure ca toti contractorii si angajatii acestora respecta cerintele privind sistemul de management al securitatii. Initiatorul contractului este responsabil in fata companiei privind stipularea clauzelor de securitate in contract pentru activitatile subcontractate si pentru:

Numirea, in forma scrisa, a unui detinator competent de contract; Numirea, in forma scrisa, a unor reprezentanti competenti ai companiei privind

urmarirea contractelor; Asigurarea resurselor privind atingerea standardelor de securitate solicitate; Aprobarea, in forma scrisa, a programului de monitorizare a securitatii a Destinatorului

contractului; Derularea de sesiuni periodice de audit si analiza a activitatii de gestionare a

contractelor, in vederea evaluarii derularii acestei activitati in concordanta cu procedura stabilita in acest sens.

Detinatorul contractului este responsabil in fata initiatorului contractului privind gestionarea aspectelor referitoare la prevenirea producerii accidentelor majore stipulate in contract si pentru derularea urmatoarelor activitati:

Derularea procesului de evaluare a riscurilor activitatii contractorului; Mentinerea evidentei contractorilor aprobati care inregistreaza performante ridicate

privind prevenirea producerii accidentelor majore; Identificarea si evaluarea situatiilor de risc pe care le implica activitatile pentru care s-a

incheiat contractul; Initierea si implementarea programului de monitorizare, prevenirea producerii

accidentelor majore; Autorizarea contactorului pentru derularea activitatilor comerciale in diferite faze ale

desfasurarii lucrarilor (in cazul unui proiect de amploare sau a activitatilor care implica situatii cu grad ridicat de risc);

Aplicarea de sanctiuni in cazul devierii de la planul stabilit de masuri privind prevenirea producerii accidentelor majore;

Intocmirea de rapoarte de analiza a contractelor; Monitorizarea performantelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale

contractorului in cadrul analizelor KPls.

Art. 10, (1) b): de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea



394

unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului Aceste aspecte au fost tratate in Capitolul IV ► Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE) la nivelul societatii PMRE este un instrument dedicat identificarii, evaluarii si gestionarii situatiilor de risc. Cuprinde:

Identificarea situatiilor de risc si a consecintelor,

Evaluarea implica analiza si evaluarea riscurilor cauzelor si consecintelor conform Matricei Evaluarii Riscurilor ,

Controlul si Remedierea sunt procese ce implica evaluarea masurilor necesare privind minimizarea riscului si a consecintelor asociate acestora.

In urma efectuarii acestei analize sunt identificate ariile de imbunatatire si sunt elaborate planuri de actiune de remediere in vederea reducerii riscurilor de nivel mediu si mare pana la Nivelul cel mai Redus Posibil (NCMRP).

PMRE se aplica la toate nivelele de activitate VIROMEt in vederea asigurarii unei gestionari eficiente a riscurilor pe care acestea le implica.

► Identificarea pericolelor pe amplasamentul Viromet si masurile de prevenire

Marimea gradului de periculozitate depinde de un cumulul de factori si anume: - proportiile accidentului

cantitatea pierderilor de substanta periculoasa intensitatea inceputului de incendiu si a posibilitatilor de extindere

- zona in care s-a produs accidentul interiorul instalatiilor tehnologice in spatiu deschis sau inchis, in partea superioara sau inferioara; statia Trafo statia reglare gaz metan statia de tratare ape uzate batalurile de deseuri depozite de materii prime si materiale magazii depozitare spatii administrative zonele verzi din incinta societatii

- teritoriul pe care s-a produs accidentul incinta instalatiei incinta unitatii . zona societatilor invecinate



395

aria suprafetelor verzi si impadurite din afara perimetrului - perioada de timp

ziua / noaptea in timpul programului de lucru / pauza de masa zile lucratoare / sarbatori legale

- starea conditiilor climatice cald / frig ceata / polei ploaie / ninsoare vant /directia vantului

- cunoasterea si aplicabilitatea procedurilor, in situatii de urgenta - timpul de interventie al operatorilor, in situatii de urgenta - timpul de raspundere la comenzi a echipamentelor, destinate situatiilor de urgenta - posibilitati tehnice si umane, pentru localizarea accidentului

Factori de risc la transfer, depozitare, incarcare, expediere substante periculoase - Fisuri, spargeri la sisteme etansare pompe, conducte, armaturi, racorduri flexibile

(furtune); - Blocari, gripari compresoare si pompe; - Blocari, gripari, pe pozitia „inchis” / „deschis” armaturi-supape siguranta; - Supraincarcare recipiente depozitare; - Caderea echipamentului de automatizare si control; - Caderea aparaturii de masura si control; - Caderea presiunii de apa in linia de hidranti; - Caderea presiunii in linia de azot pentru inertizare; - Caderea sistemului de producere spuma chimica pentru inabusire si interventie in caz

de incendiu - Blocarea/defectarea sistemele de stropire cu apa pulverizata; - Manipulare autocisterna sau cisterna CF cu furtunele / bratele de descarcare /

incarcare cuplate; - Coliziunea unui vehicul cu conductele de transport; - Deraieri vagoane cisterna de pe liniile CF; - Distante de securitate pentru dispersia gazelor fara aprindere; - Aparitia si descarcarea de electricitate statica;

Factori de risc tehnologic la instalatiile de productie continua - Prezenta in cantitati mari a substantelor periculoase; - Caracterul periculos al substantelor vehiculate: gaz metan, gaz sinteza, metanol brut,

metanol pur, formol, metilal, etc. - Lucru la presiuni si temperaturi ridicate; - Prezenta focarelor de ardere cu flacara in zonele de cracare sau producere a energiei

termice; - Densitate mare de aparatura tehnologica in spatiu restrans;



396

- Intrepatrunderi ale fluxurilor de fluide in cadrul procesului tehnologic; - Utilizarea unor sisteme complexe de recuperare a energiei; - Esecul sistemelor de eliberare a surplusului/scurgerilor de substantelor periculoase din

instalatie/ cos dispersie, supape de siguranta si respiratie, facla, sisteme de evacuare ape uzate;

- Esecul sistemelor de automatizare, inregistrare, control si bloocare; - Deteriorarea echipamentelor tehnologice datorita erorilor de supraveghere si

mentenanta; - Esecul sistemului de inertizare cu azot; - Esecul utilitatilor;

Factori de risc la intretinerea echipamentelor tehnologice - Nerespectare planurilor de inspectie si verificari legale; - Lucrul cu foc deschis in zone interzise; - Prezenta unei atmosfere explozive in spatii inchise/ hale sau rezervoare; - Utilizarea echipamentelor de sudura, aparatelor de taiat, polizat in zone cu pericol de

incendiu; - Lucrul cu scule necorespunzatoare si/sau echipamente electrice improvizate; - Lucrul la echipamente electrice fara a fi scoase de sub tensiune sau de persoane

neautorizate; - Excavatii / sapaturi fara permis de sapaturi; - Manipulare / depozitare incorecta de substante periculoase.

► Identificarea factorilor de risc si a zonelor unde poate avea loc un accident

major, mijloace de reducere a factorilor de risc Detalierea factorilor de risc s-a efectuat in capitolul IV. A si B.

Art. 10, (1) c): de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore. Aspectele au fost tratate in Capitolele IV si V ale prezentului raport.

Art. 10, (1) d): de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major. In conformitate cu prevederile art. 12, HG 804/2007 operatorul a elaborat Planul de urgenta interna, de asemenea a pus la dispoztia ISU informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa.



397

Art.10, (1) e): de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de activitati sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasametelor existente. In capitolul VIII. Informatii necesare care sa permita autoritatilor competente luarea de decizii privind extinderea altor activitati in zona obiectivului sunt prezentate concluziile raportului cu privire la zona de pericol din jurul amplasamentului si distanta de siguranta recomandata care da marimea zonei de protectie speciala pentru amplasarea de activitati, necesar a fi stipulata si in planurile de urbanism.

Art.10, (2) - raportul de securitate cuprinde: - cel putin datele si informatiile prevazute in anexa 2; - principalele organizatii care au contribuit la elaborarea acestuia; - inventarul actualizat al substantelor periculoase prezente in cadrul

amplasamentului (4)Raportul de securitate este inaintat la SRAPM (Agentia Judeteana pentru

Protectia Mediului Brasov prin secretariatul de risc) (5) SRAM dupa consultarea ISU (Inspectoratul Judetean Brasov pentru Situatii

de Urgenta) a comunicat operatorului concluziile asupra acestuia, a cerut completari. Acestea sunt cuprinse la prezentul capitol. Autoritatea competenta pentru situatii de urgenta a solicitat un Plan de masuri prin care sunt cuantificate recomandarile prevazute in prezentul raport de securitate si concluziile verificarii acestuia.



398

XI. MASURI TEHNICE PROPUSE DE TITULARUL ACTIVITATII PENTRU IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI SECURITATII

MASURI TEHNICE PROPUSE

Nr. crt.

Domeniul

Masura Responsabil Termen de realizare

1 Control si intretinere instalatii si echipamente relevante pentru securitate

Se vor realiza conform graficelor si planului anual de revizie si mentenanta

Serviciul tehnic; Serviciul AMA

La inceputul anului in fiecare an de functionare; Sau la intervale precizate

2 Evidenta si pastrarea documentatiilor tehnice

Evidenţă strică a documenţaţiilor, şi o păstrare corespunzătoare a lor, deoarece unele sunt numai pe format de hârtie, imposibil de reprodus şi pierderea sau deteriorarea lor face practic deosebit de dificilă şi costisitoare refacerea acestora.

Serviciul tehnic; Sefii de instalatie

permanent

3 Măsuri suplimentare necesar a fi luate şi care sunt trecute în documentul IDENTIFICAREA PERICOLELOR : METODOLOGIA HAZOP , METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE la S.C. VIROMET S.A. Victoria, Jud. Braşov, iulie 2013

Includerea de masuri suplimentare scrise de prevenire si protective in Instrucţiunile de lucru, S.S.M, S.U şi protecţia mediului existente


2013

4 Instalatii in conservare

Urmarirea si precizarea starii functionale a acestor instalatii.Obtinerea de acte de reglementare legale in situatia deciziei de dezafectare


permanent

1

ANEXA 1

SCENARII DE ACCIDENTE POSIBILE

Tabel nr.1 Corespondenta : nr.crt – nr. Scenariu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 2.3 3.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 5.1.1 5.1.2 5.2.1 6.1.1 6.1.2 6.1.3 6.2.1 6.3.1 7.1.1

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

7.1.2 7.1.3 8.1 8.2 9.1 10.1.1 10.2.1 10.2.2 10.2.3 11.1.1 11.1.2 11.1.3 11.2.1 11.3.1 12.1.1 12.2.1 12.2.2 12.2.3 13.1.1

39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 13.2.1 13.2.2 13.2.3 13.3.1 14.1 15.1 16.1 16.2 17.1.1 17.1.2 17.1.3 18.1.1 18.1.2 18.1.3 19.1.1 19.1.2 19.1.3 19.1.4 20.1.1

58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

20.1.2 20.1.3 20.1.4 21.1.1 21.1.2 21.1.3 21.1.4 21.2.1 22.1.1 22.1.2 22.1.3 22.2.1 23.1.1 23.2.1 23.1.3 24.1.1 24.2.1 24.2.2 24.3.1

77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 25.1.1 25.2.1 25.2.2 25.3.1 26.1.1 26.2.1 26.3.1 27.1.1 27.2.1 27.2.2 27.2.3 28.1 29.1 30.1.1 30.2.1 31.1 32.1 33.1 33.2.1

96 97

33.2.2 34

2

Tabel nr. 2 – NUMAR TOTAL DE SCENARII POSIBILE

Nr. crt. Descrierea evenimentului Substanta

implicata Scenariul accidental

Zona 1- zona letala

Rosie (m)

Zona 2 - zona cu efecte grave

Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11m ERPG-3

5000 ppm

11m ERPG-2

1000 ppm

19m ERPG – 1 200 ppm

1.

1.1. INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare. Avarierea utilajului la partea superioar ă (zona de vapori), eliberare continua de metanol din coloana de distilare

Metanol

Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

11m ERPG-3

5000 ppm

11m ERPG-2

1000 ppm


Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11m 43,800ppm=60%LEL

- 11m 7,300ppm=10%LEL

2.


Metanol

Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

11m 43,800ppm=60%LEL

- 11m 7,300ppm=10%LEL

Explozia norului de vaporiCVCE Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC

LOC 10m

3.


Metanol

Explozia norului de vaporiCVCE Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8.0psi

LOC 3.5psi

10m 1.0psi

3



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale

19 m ERPG-3

5000 ppm

48 m ERPG-2

1000 ppm

130 m ERPG-1 200 ppm

4.

2.1. INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare. Avarierea utilajului la partea inferioar ă (zona cu lichid), eliberare continua de metanol din coloana de distilare, evaporarea lichidului

Metanol

Dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

21 m ERPG-3

5000 ppm

54 m ERPG-2

1000 ppm


Aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11m 43,800 ppm=60%LEL

- 20 m 7,300 ppm=10% LEL

5.


Metanol

Aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

11m

- 22 m 7,300 ppm=10% LEL

Explozia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

12 m 1,0 psi

6.


Metanol

Explozia norului de vapori Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

11 m 1,0 psi

Emisia exploziva a coloanei (BLEVE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

369 m 10.0 kW/(sq m)

533 m 5.0 kW/(sq m)

841m 2.0 kW/(sq m)

7.

3.1 INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate

Metanol

Emisia exploziva a coloanei (BLEVE) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

342 m 10.0 kW/(sq m)

496 m 5.0 kW/(sq m)

783 m 2.0 kW/(sq m)

4



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11 m ERPG-3

5000 ppm

27 m ERPG-2

1000 ppm

65 m ERPG-1 200 ppm

8.

4.1.1. INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare.Conducte de vapori coloanele D501, D502 Coroziune conduct ă vapori, sau neetan şeitate garnitur ă. Scurgere metanol.

Metanol


11 m ERPG-3

5000 ppm

26 m ERPG-2

1000 ppm

61 m ERPG-1 200 ppm

Zona de inflamabilitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11 m 43,800 ppm=60%LEL

- 11 m 7300 ppm=10%LEL

9.


Metanol

Zona de inflamabilitate Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

11 m 43,800 ppm=60%LEL

- 11 m 7300 ppm=10%LEL

Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

11 m 1,0 psi

10.


Metanol

Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

10 m 1,0 psi

Balta care arde Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 10,0kW/(sq m)

<10 m 5,0kW/(sq m)

12 m 2,0kW/(sq m)

11.

5.1. 1 Rampa de incarcare Metanol IV Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti

metanol

Balta care arde Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

<10 m 10,0kW/(sq m)

<10 m 5,0kW/(sq m)

12 m 2,0kW/(sq m)

12. 5.1.2. Rampa de incarcare Metanol IV Formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol

metanol Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m ERPG-3

5000 ppm

<10 m ERPG-2

1000 ppm

14 m ERPG-1 200 ppm

5



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Zona de toxicitate


<10 m ERPG-3

5000 ppm

12 m ERPG-2

1000 ppm

44 m ERPG-1 200 ppm


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

19 m 1,0 psi

13.

5.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid.

metanol


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

31 m 1,0 psi

Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

17 m ERPG-3

5000 ppm

20 m ERPG-2

1000 ppm

63 m ERPG-1 200 ppm 14.

6.1.1 Rampa de incarcare Metanol IV. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii. Dispersia norului de vapori toxici

metanol

Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

23 m ERPG-3

5000 ppm

60 m ERPG-2

1000 ppm



17 m 43,800 ppm=60%LEL

- 18 m 7,300 ppm=10%LEL

15.

6.1.2 Rampa de incarcare Metanol IV. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii.

metanol


17 m 43,800 ppm=60% LEL

- 27 m 7,300 ppm=10%LEL


- - -

16.


metanol


- - -

6



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Balta care arde Conditii meteo cele mai frecvente/normale

26 m 10,0 kW/(sq m)

37 m 5,0 kW/(sq m)

56 m 2,0

17.

6.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii

metanol


31 m 10,0 kW/(sq m)

41 m 5,0 kW/(sq m)

59 m 2,0 kW/(sq m)


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

46 m 1,0 psi

18.

6.3.1 Rampa de incarcare Metanol IV Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol,explozia vaporilor din interiorul rezervorului

metanol


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

77 m 1,0 psi


31 m ERPG-3

5000 ppm

76 m ERPG-2

1000 ppm

180 m ERPG-1 200 ppm 19.

7.1.1 Depozit intermediar Metanol IV. Rezervorul V501. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic

metanol


28 m ERPG-3

5000 ppm

69 m ERPG-2

1000 ppm



11 m 43,800 ppm=60%LEL

- 33 m 7,300 ppm=10% LEL

20.

7.1.2 Depozit intermediar Metanol IV. Rezervorul V501. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, aria de inflamabilitate

metanol


11 m

- 32 m 7,300 ppm=10% LEL

21.

7.1.3 Depozit intermediar Metanol IV. Rezervorul V501. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a

metanol Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

13 m 1,0 psi

7



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 rezervorului, explozia norului de

vapori Explozia norului de

vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

12 m 1,0 psi

22. 8.1 Instala Ńia de cracare. Explozie la cuptorul de cracare F101

Gaz metan Explozia norului de vapori(CVCE)

31,72 m 0,3 bar

78,34 m 0.07 bar

137,66 m 0.03 bar

23. 8.2 Instala Ńia de cracare. Explozie la cazanul Kellog H104


17,52 m 0,3 bar

43,26 m 0.07 bar

76,03 m


<10 m 24,000 ppm=60%LEL

- 22 m 4,000 ppm=10%LEL

24.

9.1 Instala Ńia de sintez ă – coloana de sinteza D401. Scăpări de gaz de sinteza prin garnituri la iesire din coloana şi prezen Ńa posibila praf catalizator de cupru ca initiator de incendiu/explozie Aria de inflamabilitate

Gaz de sinteza si metanol


<10 m 24,000 ppm=60%LEL

- 16 m


60 m ERPG-3 500 ppm

71 m ERPG-2 350 ppm

94 m ERPG-1 200 ppm

25.

10.1.1 Instala Ńia de presintez ă Emisii gaz de sintez ă în atmosfer ă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si a patrunderii gazului in tambur

CO din gazul de sinteza


44 m ERPG-3 500 ppm

52 m ERPG-2 350 ppm

69 m ERPG-1 200 ppm


<10 m ERPG-3

<10 m ERPG-2 350 ppm

12 m ERPG-1 200 ppm

26.

10.2.1 Instala Ńia de presintez ă Fisur ă manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosfer ă . Dispersia norului de vapori pentru componenta CO din gazul de sinteza





13 m ERPG-1 200 ppm

8



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

14 m 24,000 ppm=60% LEL

- 34 m 4,000 ppm=10% LEL

27.

10.2.2 Instala Ńia de presintez ă Fisur ă manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosfer ă.Aria de inflamabilitate (Flammable area) pentru componenta H2 din gazul de sinteza

H2 din gazul de sinteza


<10 m 24,000 ppm=60% LEL

- 16 m 4,000 ppm=10% LEL


11 m 8,0 psi

12 m 3,5 psi

18 m 1,0 psi

28.

10.2.3 Instala Ńia de presintez ă Fisur ă manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosfer ă . Explozia norului de vapori pentru componenta H 2 din gazul de sinteza CVCE



Aloha nu modeleaza


<10 m ERPG-3

5000 ppm

<10 m ERPG-2

1000 ppm

23 m ERPG-1 200 ppm 29.

11.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, evaporarea baltii.Dispersia norului de vapori

metanol


<10 m ERPG-3

5000 ppm

<10 m ERPG-2

1000 ppm

29 m ERPG-1 200 ppm


<10 m 43,800 ppm=60% LEL

- <10 m 7,300 ppm=10% LEL

30.

11.1.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, evaporarea baltii.Zona de inflamabilitate

metanol


<10 m 43,800 ppm=60% LEL

- <10 m 7,300 ppm=10% LEL

31.

11.1.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de


- - -

9



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 retentie a rezervorului, evaporarea

baltii.Explozia norului de vapori Explozia norului de

vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

- - -


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

32.

11.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, balta care arde

metanol


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

141 m 1.0 psi

33.

11.3.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

116 m 1.0 psi


34 m 10,0 kW/(sq m)

47 m 5,0 kW/(sq m)

71 m 2.0

34.

12.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti

metanol


39 m 10,0 kW/(sq m)

52 m 5,0 kW/(sq m)

74 m kW/(sq m)

35.

12.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de


75 m ERPG-3

5000 ppm

216 m ERPG-2

1000 ppm


10



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 mare amplitudine) eliberarea 60% din

cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Evaporarea baltii,dispersia norului toxic


72 m ERPG-3

5000 ppm

191 m ERPG-2

1000 ppm



17 m

- 58 m LEL

36.

12.2.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Evaporarea baltii, zona de inflamabilitate

metanol


15 m 43,800 ppm=60% LEL

- 55 m LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

LOC 1.0 psi

37.

12.2.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Evaporarea baltii, explozia norului de vapori

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

LOC 1.0 psi


17 m 10,0 kW/(sq m)

25 m 5,0 kW/(sq m)

37 m 2,0 kW/(sq m)

38.

13.1.1 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Incendiul baltii. Balta care arde (pool fire)

metanol


22 m 10,0 kW/(sq m)

28 m 5,0 kW/(sq m)

39 m 2,0 kW/(sq m)

39.

13.2.1 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu


12 m ERPG-3

5000 ppm

56 m ERPG-2

1000 ppm


11



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 metanol. Deteriorarea conexiunii

cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii. Dispersia vaporilor de metanol


24 m ERPG-3

5000 ppm

97 m ERPG-2

1000 ppm



11 m 43,800 ppm=60%

- 11 m 7,300 ppm=10% LEL

40.

13.2.2 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii. Aria de inflamabilitate

metanol


LOC 43,800 ppm=60% LEL

- 23 m 7,300 ppm=10% LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

19 m 1.0 psi

41.

13.2.3 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii. Explozia norului de vapori

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

31 m 1.0 psi


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

19 m

42.

13.3.1 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

31 m 1.0 psi

12



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

43.

14.1 METANOL III – Comprimare Avarierea mecanic ă a compresorului de sintez ă G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape, emisii de gaz de sintez ă în hală , formarea atmosferei explozive.Explozia datorita unei scantei.

H2 12,13 m 0.3 bar

29,96 m 0.07 bar

52,65 m 0.03 bar

44.

15.1. METANOL III – Cracare B 201 Cuptor de cracare. Cre şterea excesiv ă a presiunii în camera de combustie a reformerului, pericolul întoarcerii fl ăcărilor. Posibila izbucnire a unui incendiu/explozie, deteriorarea arz ătoarelor si a zid ăriei pere Ńilor şi tavanului suspendat

Gaz metan 12,97 m 0.3 bar

32,09 m 0.07 bar

56,28 m 0.03 bar


<10 m 24,000 ppm=60% LEL

- <10 m 4,000 ppm=10% LEL

45.

16.1 METANOL III – Cracare Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sintez ă. Aria de inflambilitate - componenta H 2 a gazului de sintez ă

H2


<10 m 24,000 ppm=60% LEL

- <10 m 4,000 ppm=10% LEL





46.

16.2 METANOL III – Cracare Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sintez ă. Dispersia toxic ă - componenta CO a gazului de sintez ă

CO





13



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

47 m ERPG-3

5000 ppm

131 m ERPG-2

1000 ppm


47.

17.1.1 METANOL III - Coloane de distilare. C ăderea apei de r ăcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguran Ńă ale coloanei D502. Dispersia norului de vapori de metanol

metanol


49 m ERPG-3

5000 ppm

132 m ERPG-2



17 m 43,800 ppm=60% LEL

- 54 m 7,300 ppm=10% LEL

48.

17.1.2 METANOL III - Coloane de distilare. C ăderea apei de r ăcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguran Ńă ale coloanei D502.Aria de inflamabilitate

metanol


17 m 43,800 ppm=60% LEL

- 60 m 7,300 ppm=10% LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

14 m 1.0 psi

49.

17.1.3 METANOL III - Coloane de distilare. C ăderea apei de r ăcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguran Ńă ale coloanei D502.Explozia norului de vapori

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

13 m 1.0 psi


11 m ERPG-3

5000 ppm

20 m ERPG-2

1000 ppm

44 m ERPG-1 200 ppm 50.

18.1.1 METANOL III - Distilare. Conduct ă vapori coloana D502.Coroziune conduct ă. Scurgere vapori metanol din conduct ă.Dispersia norului de vapori

metanol


11 m ERPG-3

5000 ppm

19 m ERPG-2

1000 ppm

41 m ERPG-1 200 ppm


11 m 43,800 ppm=60% LEL

- 11 m 7,300 ppm=10% LEL

51.

18.1.2 METANOL III - Distilare. Conduct ă vapori coloana D502.Coroziune conduct ă. Scurgere vapori metanol din conduct ă.Aria de inflamabilitate

metanol


11 m 43,800 ppm=60% LEL

- 11 m 7,300 ppm=10% LEL

14



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC

LOC 3.5 psi

11m 1.0 psi

52

18.1.3 METANOL III - Distilare. Conduct ă vapori coloana D502.Coroziune conduct ă. Scurgere vapori metanol din conduct ă. Explozia norului de vapori

metanol

Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai

nefavorabile, dar posibile

LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

10 m 1.0 psi


12 m 25000 ppm= TEEL-3

27 m 5000 ppm= TEEL-2

34 m 3000 ppm= TEEL-1

53.

19.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare. Dispersia norului de gaz

Gaz metan


12 m 25000 ppm= TEEL-3

27 m 5000 ppm= TEEL-2

34 m 3000 ppm= TEEL-1


16 m 26,400 ppm=60% LEL

- 39 m 4,400 ppm=10% LEL

54.

19.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.Aria de inflamabilitate

Gaz metan


16 m 26,400 ppm=60% LEL

- 40 m 4,400 ppm=10% LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

13 m 1.0 psi

55.

19.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.Explozia norului de gaz

Gaz metan


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

12 m 1.0 psi

56. 19.1.4 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol

Gaz metan Incendiul jetului de gaz Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

15



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6

bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.Incendiul jetului de gaz

Incendiul jetului de gaz Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

<10 m 5000 ppm= TEEL-2

<10 m 3000 ppm= TEEL-2

57.

20.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12. Dispersia norului de gaz.

Gaz metan


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

<10 m 5000 ppm= TEEL-2

<10 m 3000 ppm= TEEL-1


<10 m 26,400 ppm=60% LEL

- 11 m 4,400 ppm=10% LEL

58.

20.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12. Aria de inflamabilitate

Gaz metan


<10 m 26,400 ppm=60% LEL

- 11 m 4,400 ppm=10% LEL

Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale 59.

20.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12. Explozia norului de gaz

Gaz metan


Aloha nu modeleaza

Incendiul jetului de gaz Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

60.

20.1.4 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12.Incendiul jetului de gaz

Gaz metan


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

61. 21.1.1 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura

Gaz metan Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 25000 ppm= TEEL-3

21 m 5000 ppm= TEEL-2

27 m 3000 ppm= TEEL-1

16



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 conducta diametrul 350 mm,

presiunea 6 bar. Dispersia norului de gaz.


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

16 m 5000 ppm= TEEL-2

20 m 3000 ppm= TEEL-1


13 m 26,400 ppm=60% LEL

- 31 m 4,400 ppm=10% LEL

62.

21.1.2 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Aria de inflamabilitate

Gaz metan


<10 m 26,400 ppm=60% LEL

- 23 m 4,400 ppm=10% LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

10 m 1.0 psi

63.

21.1.3 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Explozia norului de gaz

Gaz metan


Aloha nu modeleaza


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

64.

21.1.4 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Incendiul jetului de gaz

Gaz metan


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

65.

21.2.1 METANOL III – Comprimare Avarierea mecanic ă a compresorului de gaz metan G204/A,B, cre şterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz metan în hal ă, formarea atmosferei explozive .Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare

Gaz metan 37.13 m 0,3 bar

91.70 m 0,07 bar

161.13 m 0,03 bar

17



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 5000 ppm =ERPG-3

21 m 1000 ppm =ERPG-2

57 m 200 ppm =ERPG-1

66.

22.1.1 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

metanol


<10 m 5000 ppm =ERPG-3

34 m 1000 ppm =ERPG-2

110 m 200 ppm =ERPG-1



- LOC 7,300 ppm=10% LEL

67.

22.1.2 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Aria de inflamabilitate

metanol



- <10 m 7,300 ppm=10% LEL

Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale 68.

22.1.3 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Explozia norului de gaz

metanol


Aloha nu modeleaza


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

16 m 1.0 psi

69.

22.2.1 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

14 m 1.0 psi

70. 23.1.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR-CARE CISTERNE CF si auto OLEUM – DEPOZIT OLEUM.Avarie la un

oleum Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 30 mg/(cu m)=ERPG-3

12 m 10mg/(cu m)=ERPG-2


18



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 rezervor de oleum, eliberarea unei

cantitati de oleum. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori


28 m 30 mg/(cu m)=ERPG-3

69 m 10mg/(cu m)=ERPG-

2




<10 m 10mg/(cu m)=ERPG-

2


71.

23.2.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR-CARE CISTERNE CF si auto OLEUM – DEPOZIT OLEUM. Neetanseitate la o pompa de incarcare- descarcare, scurgere oleum, formarea unei balti pe rampa auto. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

oleum




2





2


72.

23.1.3 RAMPA INCARCARE/DESCAR-CARE CISTERNE CF si auto OLEUM –DEPOZIT OLEUM. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de oleum. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

oleum




2


73.

24.1.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III Evaporatorul E4 al instala Ńiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului

metanol 39.85 m 0,3 bar

98.41 m 0,07 bar

172,94 m 0,03 bar

19



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

74.

24.2.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III. R7/1,2 Reactor cu schimb ător de căldura formaldehida III. Nerespectare instruc Ńiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reac Ńie se afl ă în limita de explozie

metanol (19.35 m) scheletul metalic al utilajului

0,3 bar

47.79 m

0,07 bar

83.97 m

0,03 bar


<10 m 43,800 ppm=60% LEL

- <10 m 7,300 ppm=10% LEL

75.

24.2.2 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (vapori de formaldehida, in principal), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate

metanol


<10 m 43,800 ppm=60% LEL

- <10 m 7,300 ppm=10% LEL


43 m 5000 ppm=ERPG-3

107 m 1000 ppm=ERPG-2


76.

24.3.1. INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III. Coloana de distilare formaldehida III. Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori

Formal-dehida



99 m -2


77.

25.1.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III Evaporatorul E4 al instala Ńiei de formaldehida IV. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului


98.41 m 0,07 bar

172,94 m 0,03 bar

20



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

78.

25.2.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV. R7/1,2 Reactor cu schimb ător de căldura formaldehida IV. Nerespectare instruc Ńiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reac Ńie se afl ă în limita de explozie


0,3 bar

47.79 m

0,07 bar

83.97 m

0,03 bar


<10 m 43,800 ppm=60% LEL

- <10 m 7,300 ppm=10% LEL

79.

25.2.2 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (vapori de formaldehida, in principal), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate

Formal-dehida


<10 m 43,800 ppm=60% LEL

- <10 m 7,300 ppm=10% LEL



107 m 1000 ppm=ERPG-2


80.

25.3.1. INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV. Coloana de distilare formaldehida IV. Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori

Formal-dehida








568 m 25 ppm=ERPG-1

81.

26.1.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Avarie la un rezervor de formaldehida 40%, eliberarea unei cantitati de solutie.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Formal-dehida




933 m 25 ppm=ERPG-1

82. 26.2.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea

Formal-dehida


91 m 750 ppm=ERPG-3


561 m 25 ppm=ERPG-1

21



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 etanseitatii racordurilor la

rezervoarele de formaldehida. Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic.








595 m 25 ppm=ERPG-1

83.

26.3.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare. Formarea unei balti, evaporarea baltii dispersia norului de vapori

Formal-dehida




623 m 25 ppm=ERPG-1


11 m 10,0 kW/(sq m)

18 m 5,0 kW/(sq m)

31 m 2,0 kW/(sq m)

84.

27.1.1 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul baltii. Balta care arde (pool fire)

Metilal


16 m 10,0 kW/(sq m)

23 m 5,0 kW/(sq m)

35 m 2,0 kW/(sq m)


40 m 2200 ppm= TEEL-3

40 m 2200 ppm= TEEL-2

40 m 2200 ppm= TEEL-1

85.

27.2.1 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dipsersia norului de vapori. Formarea norului de vapori toxici

Metilal


34 m 2200 ppm= TEEL-3

34 m 2200 ppm= TEEL-2

34 m 2200 ppm= TEEL-1


18 m 9,600 ppm=60% LEL

- 47 m 1,600 ppm=10% LEL

86.

27.2.2 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dipsersia norului de vapori. Aria de inflamabilitate si explozia norului format(Flamable aria)

Metilal


13 m 9,600 ppm=60% LEL

- 43 m 1,600 ppm=10% LEL

22



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC 8.0 psi

13 m 3.5 psi

33 m 1.0 psi

87.

27.2.3 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dispersia norului de vapori. Explozia norului format(CVCE)

Metilal


LOC 8.0 psi

12 m 3.5 psi

29 m 1.0 psi

88.

28.1 DEPOZIT FENOL Deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de descarcare a fenolului in rezervoare. Colectarea in cuva de retentie, solidificare fenol, aria de inflamabilitate.

fenol Se considera ca aria de toxicitate si de inflamabilitate se limiteaza la cuva de retentie,respectiv sub 10 m de sursa.


14 m 750 ppm=ERPG-3

32 m 150 ppm=ERPG-2

78 m 25 ppm =ERPG-1

89.

29.1 DEPOZIT HIDRAT DE HIDRAZINA. Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor. Descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac. Dispersia vaporilor de amoniac

amoniac


15 m 750 ppm=ERPG-3

33 m 150 ppm=ERPG-2

81 m 25 ppm=ERPG-1


68 m 20ppm=AEGL-3(60 min)

249 m 2ppm=AEGL-2

(60min)

524 m 0.5 ppm=AEGL-1

(60 min) 90.

30.1.1 MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Captare, distribu Ńie şi filtrare ap ă. Scapari accidentale de clor dintr-o butelie . Dispersia norului de vapori

clor



231 m 2ppm=AEGL-2

(60min)


(60 min)

91. 30.2.1 MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Captare, distribu Ńie şi filtrare ap ă. Situatie catastrofala. Un incendiu a

clor Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale


1700 m 2ppm=AEGL-2

(60min)

2800 m 0.5 ppm=AEGL-1

(60 min)

23



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6 vegetatiei din jur care nu poate fi

stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor. Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori



2200 m 2ppm=AEGL-2

(60min)

3600 m 0.5 ppm=AEGL-1

(60 min)

92.

31.1 DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN Depozit butelii de oxigen. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. BLEVE pentru 70% din butelii.

oxigen 6,99 m 0,3 bar

17,33 m 0,07 bar

28,93 m 0,03 bar

93.

32.1 DEPOZIT BUTELII DE ACETILENA. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. Explozia pentru 70% din butelii

acetilena 3,5 m 0,3 bar

15,2 m 0,07 bar

35,5 m 0,03 bar


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

13 m 2,0 kW/(sq m)

94.

33.1 DEPOZIT CARBURANTI. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti. Incendiul baltii (Pool fire)

motorina


<10 m 10,0 kW/(sq m)

10 m 5,0 kW/(sq m)

14 m 2,0 kW/(sq m)


<10 m 125 ppm=TEEL-3

<10 m 1.25 ppm=TEEL-2

<10 m 0.15 ppm=TEEL-1

95.

33.2.1 DEPOZIT CARBURANTI. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti.Evaporarea baltii. Dispersia norului de vapori.

motorina



<10 m 1.25 ppm=TEEL-2

29 m 0.15 ppm=TEEL-1


<10 m 3,600 ppm=60% LEL

- <10 m 600 ppm=10% LEL

96.

33.2.2 DEPOZIT CARBURANTI. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti.Evaporarea baltii.Aria de inflamabilitate (Flammable Area)

motorina


<10 m 3,600 ppm=60% LEL

- <10 m 600 ppm=10% LEL

24



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

97.

34. SECTIA NITROCELULOZA Instalatii nefunctionale. Urme de substante explozive care pot exploda in cazul unor interventii neautorizate sau patrundere prin efractie, fenomene atmosferice (curenti vagabonzi, incendiu provocat de trasnet), soc, frecare produse pe retelele de canalizare

exploziv 4,85 m 0,3 bar

11,99 m 0,07 bar

21,06 m 0,03 bar

25

Tabel nr.3. SCENARII CARE NU IES DIN AMPLASAMENT



Zona 1- zona letala

Rosie (m)

Zona 2 - zona cu efecte

grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11m ERPG-3

5000 ppm

11m ERPG-2

1000 ppm


1.


Metanol


11m ERPG-3

5000 ppm

11m ERPG-2 1000 ppm


Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11m 43,800ppm=60%LEL

- 11m 7,300ppm=10%LEL

2.


Metanol

Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

11m 43,800ppm=60%LEL

- 11m 7,300ppm=10%LEL

Explozia norului de vaporiCVCE Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC

LOC 10m

3.


Metanol

Explozia norului de vaporiCVCE Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8.0psi

LOC 3.5psi

10m 1.0psi

26



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

Dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale

19 m ERPG-3

5000 ppm

48 m ERPG-2

1000 ppm


4.


Metanol

Dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

21 m ERPG-3

5000 ppm

54 m ERPG-2

1000 ppm



11m 43,800 ppm=60%LEL

- 20 m 7,300 ppm=10%

LEL 5.


Metanol


11m

- 22 m 7,300 ppm=10%

LEL Explozia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

12 m 1,0 psi

6.


Metanol

Explozia norului de vapori Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

11 m 1,0 psi

Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11 m ERPG-3

5000 ppm

27 m ERPG-2

1000 ppm

65 m ERPG-1 200 ppm

8.


Metanol


11 m ERPG-3

5000 ppm

26 m ERPG-2

1000 ppm

61 m ERPG-1 200 ppm

27



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

Zona de inflamabilitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

11 m 43,800 ppm=60%LEL

- 11 m 7300

ppm=10%LEL 9.


Metanol

Zona de inflamabilitate Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

11 m 43,800 ppm=60%LEL

- 11 m 7300

ppm=10%LEL


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

11 m 1,0 psi

10.


Metanol


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

10 m 1,0 psi


<10 m 10,0kW/(sq m)

<10 m 5,0kW/(sq m)

12 m 2,0kW/(sq m)

11.

5.1. 1 Rampa de incarcare Metanol IV Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti

metanol


<10 m 10,0kW/(sq m)

<10 m 5,0kW/(sq m)

12 m 2,0kW/(sq m)


<10 m ERPG-3

5000 ppm

<10 m ERPG-2

1000 ppm

14 m ERPG-1 200 ppm 12.

5.1.2. Rampa de incarcare Metanol IV Formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol

metanol


<10 m ERPG-3

5000 ppm

12 m ERPG-2

1000 ppm

44 m ERPG-1 200 ppm

13.

5.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale. Explozia vaporilor din cisterna golita


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

10 m 1,0 psi

28



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

de lichid. Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

31m 1,0 psi


17 m ERPG-3

5000 ppm

20 m ERPG-2

1000 ppm

63 m ERPG-1 200 ppm 14.

6.1.1 Rampa de incarcare Metanol IV. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii. Dispersia norului de vapori toxici

metanol


23 m ERPG-3

5000 ppm

60 m ERPG-2

1000 ppm



17 m 43,800 ppm=60%LEL

- 18 m 7,300

ppm=10%LEL 15.


metanol


17 m 43,800 ppm=60%

LEL

- 27 m 7,300

ppm=10%LEL


- - -

16.


metanol


- - -


26 m 10,0 kW/(sq m)

37 m 5,0 kW/(sq m)

56 m 2,0

17.

6.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii

metanol


31 m 10,0 kW/(sq m)

41 m 5,0 kW/(sq m)

59 m 2,0 kW/(sq m)

29



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

46 m 1,0 psi

18.

6.3.1 Rampa de incarcare Metanol IV Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol,explozia vaporilor din interiorul rezervorului

metanol


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

77 m 1,0 psi


31 m ERPG-3

5000 ppm

76 m ERPG-2

1000 ppm

180 m ERPG-1 200 ppm 19.

7.1.1 Depozit intermediar Metanol IV. Rezervorul V501. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic

metanol


28 m ERPG-3

5000 ppm

69 m ERPG-2

1000 ppm



11 m 43,800 ppm=60%LEL

- 33 m 7,300 ppm=10%

LEL 20.

7.1.2 Depozit intermediar Metanol IV. Rezervorul V501. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, aria de inflamabilitate

metanol


11 m 43,800ppm=60% LEL

- 32 m 7,300 ppm=10%

LEL Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

13 m 1,0 psi

21.

7.1.3 Depozit intermediar Metanol IV. Rezervorul V501. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, explozia norului de vapori

metanol


LOC 8,0 psi

LOC 3,5 psi

12 m 1,0 psi

22. 8.1 Instala Ńia de cracare. Explozie la cuptorul de cracare F101


31,72 m 0,3 bar

78,34 m 0.07 bar

137,66 m 0.03 bar

30



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

23. 8.2 Instala Ńia de cracare. Explozie la cazanul Kellog H104


17,52 m 0,3 bar

43,26 m 0.07 bar

76,03 m


<10 m 24,000 ppm=60%LEL

- 22 m 4,000

ppm=10%LEL 24.

9.1 Instala Ńia de sintez ă – coloana de sinteza D401. Scăpări de gaz de sinteza prin garnituri la iesire din coloana şi prezen Ńa posibila praf catalizator de cupru ca initiator de incendiu/explozie Aria de inflamabilitate

Gaz de sinteza si metanol


<10 m 24,000 ppm=60%LEL

- 16 m


60 m ERPG-3 500 ppm

71m ERPG-2 350 ppm

94m ERPG-1 200 ppm

25.

10.1.1 Instala Ńia de presintez ă Emisii gaz de sintez ă în atmosfer ă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si a patrunderii gazului in tambur



44 m ERPG-3 500 ppm

52 m ERPG-2 350 ppm

69 m ERPG-1 200 ppm


<10 m ERPG-3


12 m ERPG-1 200 ppm

26.

10.2.1 Instala Ńia de presintez ă Fisur ă manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosfer ă . Dispersia norului de vapori pentru componenta CO din gazul de sinteza





13 m ERPG-1 200 ppm


14 m 24,000 ppm=60%

LEL

- 34 m 4,000 ppm=10%

LEL 27.

10.2.2 Instala Ńia de presintez ă Fisur ă manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosfer ă.Aria de inflamabilitate (Flammable area) pentru componenta H2 din gazul de sinteza



<10 m 24,000 ppm=60%

LEL

- 16 m 4,000 ppm=10%

LEL

31



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


11 m 8,0 psi

12 m 3,5 psi

18 m 1,0 psi

28.

10.2.3 Instala Ńia de presintez ă Fisur ă manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosfer ă . Explozia norului de vapori pentru componenta H 2 din gazul de sinteza CVCE



Aloha nu modeleaza


<10 m ERPG-3

5000 ppm

<10 m ERPG-2

1000 ppm

23 m ERPG-1 200 ppm 29.

11.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, evaporarea baltii.Dispersia norului de vapori

metanol


<10 m ERPG-3

5000 ppm

<10 m ERPG-2

1000 ppm

29 m ERPG-1 200 ppm


<10 m 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%

LEL 30.

11.1.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, evaporarea baltii.Zona de inflamabilitate

metanol


<10 m 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%


- - -

31.

11.1.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, evaporarea baltii.Explozia norului de vapori

metanol


- - -


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

32.

11.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului, balta care arde

metanol


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

32



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

141 m 1.0 psi

33.

11.3.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

116 m 1.0 psi


34 m 10,0 kW/(sq m)

47 m 5,0 kW/(sq m)

71 m 2.0

34.

12.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti

metanol


39 m 10,0 kW/(sq m)

52 m 5,0 kW/(sq m)

74 m kW/(sq m)


17 m

- 58 m LEL

36.

12.2.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Evaporarea baltii, zona de inflamabilitate

metanol


15 m 43,800 ppm=60%

LEL

- 55 m LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

LOC 1.0 psi

37.

12.2.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Evaporarea baltii, explozia norului de vapori

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

LOC 1.0 psi

33



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


17 m 10,0 kW/(sq m)

25 m 5,0 kW/(sq m)

37 m 2,0 kW/(sq m)

38.

13.1.1 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Incendiul baltii. Balta care arde (pool fire)

metanol


22 m 10,0 kW/(sq m)

28 m 5,0 kW/(sq m)

39 m 2,0 kW/(sq m)


12 m ERPG-3

5000 ppm

56 m ERPG-2

1000 ppm


39.

13.2.1 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii. Dispersia vaporilor de metanol

metanol


24 m ERPG-3

5000 ppm

97 m ERPG-2

1000 ppm



11 m 43,800 ppm=60%

- 11 m 7,300 ppm=10%

LEL

40.

13.2.2 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii. Aria de inflamabilitate

metanol


LOC 43,800 ppm=60%

LEL

- 23 m 7,300 ppm=10%

LEL


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

19 m 1.0 psi

41.

13.2.3 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii. Explozia norului de vapori

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

31 m 1.0 psi

34



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

19 m

42.

13.3.1 Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

31 m 1.0 psi

43.

14.1 METANOL III – Comprimare Avarierea mecanic ă a compresorului de sintez ă G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape, emisii de gaz de sintez ă în hală , formarea atmosferei explozive.Explozia datorita unei scantei.

H2 12,13 m 0.3 bar

29,96 m 0.07 bar

52,65 m 0.03 bar

44.

15.1. METANOL III – Cracare B 201 Cuptor de cracare. Cre şterea excesiv ă a presiunii în camera de combustie a reformerului, pericolul întoarcerii fl ăcărilor. Posibila izbucnire a unui incendiu/explozie, deteriorarea arz ătoarelor si a zid ăriei pere Ńilor şi tavanului suspendat

Gaz metan 12,97 m 0.3 bar

32,09 m 0.07 bar

56,28 m 0.03 bar


<10 m 24,000 ppm=60%

LEL

- <10 m 4,000 ppm=10%

LEL 45.

16.1 METANOL III – Cracare Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sintez ă. Aria de inflambilitate - componenta H 2 a gazului de sintez ă

H2


<10 m 24,000 ppm=60%

LEL

- <10 m 4,000 ppm=10%

LEL

35



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6





46.

16.2 METANOL III – Cracare Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sintez ă. Dispersia toxic ă - componenta CO a gazului de sintez ă

CO






47 m ERPG-3

5000 ppm

131 m ERPG-2

1000 ppm


47.

17.1.1 METANOL III - Coloane de distilare. C ăderea apei de r ăcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguran Ńă ale coloanei D502. Dispersia norului de vapori de metanol

metanol


49 m ERPG-3

5000 ppm

132 m ERPG-2



17 m 43,800 ppm=60%

LEL

- 54 m 7,300 ppm=10%

LEL 48.

17.1.2 METANOL III - Coloane de distilare. C ăderea apei de r ăcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguran Ńă ale coloanei D502.Aria de inflamabilitate

metanol


17 m 43,800 ppm=60%

LEL

- 60 m 7,300 ppm=10%


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

14 m 1.0 psi

49.

17.1.3 METANOL III - Coloane de distilare. C ăderea apei de r ăcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguran Ńă ale coloanei D502.Explozia norului de vapori

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

13 m 1.0 psi

50. 18.1.1 METANOL III - Distilare. Conduct ă vapori coloana D502.Coroziune conduct ă. Scurgere


11 m ERPG-3

5000 ppm

20 m ERPG-2

1000 ppm

44 m ERPG-1 200 ppm

36



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

vapori metanol din conduct ă.Dispersia norului de vapori


11 m ERPG-3

5000 ppm

19 m ERPG-2

1000 ppm

41 m ERPG-1 200 ppm


11 m 43,800 ppm=60%

LEL

- 11 m 7,300 ppm=10%

LEL 51.

18.1.2 METANOL III - Distilare. Conduct ă vapori coloana D502.Coroziune conduct ă. Scurgere vapori metanol din conduct ă.Aria de inflamabilitate

metanol


11 m 43,800 ppm=60%

LEL

- 11 m 7,300 ppm=10%


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

11m 1.0 psi

52

18.1.3 METANOL III - Distilare. Conduct ă vapori coloana D502.Coroziune conduct ă. Scurgere vapori metanol din conduct ă. Explozia norului de vapori

metanol

Explozia norului de vapori(CVCE)


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

10 m 1.0 psi


12 m 25000 ppm= TEEL-3

27 m 5000 ppm=

TEEL-2

34 m 3000 ppm= TEEL-

1 53.

19.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare. Dispersia norului de gaz

Gaz metan


12 m 25000 ppm= TEEL-3

27 m 5000 ppm=

TEEL-2


1


16 m 26,400 ppm=60%

LEL

- 39 m 4,400 ppm=10%

LEL 54.

19.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.Aria de inflamabilitate

Gaz metan


16 m 26,400 ppm=60%

LEL

- 40 m 4,400 ppm=10%

LEL

37



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


LOC 8.0 psi

13 m 1.0 psi

55.

19.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.Explozia norului de gaz

Gaz metan


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

12 m 1.0 psi


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

56.

19.1.4 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.Incendiul jetului de gaz

Gaz metan


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

<10 m 5000 ppm=

TEEL-2

<10 m 3000 ppm= TEEL-

2 57.

20.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12. Dispersia norului de gaz.

Gaz metan


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

<10 m 5000 ppm=

TEEL-2

<10 m 3000 ppm= TEEL-

1 Aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale

<10 m 26,400 ppm=60%

LEL

- 11 m 4,400 ppm=10%

LEL 58.

20.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12. Aria de inflamabilitate

Gaz metan


<10 m 26,400 ppm=60%

LEL

- 11 m 4,400 ppm=10%

LEL

59.

20.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura

Gaz metan Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

Aloha nu modeleaza

38



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

conducta diametru 300mm la CR12. Explozia norului de gaz



<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

60.

20.1.4 CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. Fisura conducta diametru 300mm la CR12.Incendiul jetului de gaz

Gaz metan


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

21 m 5000 ppm=

TEEL-2


1 61.

21.1.1 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Dispersia norului de gaz.

Gaz metan


<10 m 25000 ppm= TEEL-3

16 m 5000 ppm=

TEEL-2



13 m 26,400 ppm=60%

LEL

- 31 m 4,400 ppm=10%

LEL 62.

21.1.2 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Aria de inflamabilitate

Gaz metan


<10 m 26,400 ppm=60%

LEL

- 23 m 4,400 ppm=10%


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

10 m 1.0 psi

63.

21.1.3 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Explozia norului de gaz

Gaz metan


Aloha nu modeleaza

39



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

64.

21.1.4 METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sintez ă. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Incendiul jetului de gaz

Gaz metan


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

<10 m 2,0 kW/(sq m)

65.

21.2.1 METANOL III – Comprimare Avarierea mecanic ă a compresorului de gaz metan G204/A,B, cre şterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz metan în hal ă, formarea atmosferei explozive .Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare

Gaz metan 37.13 m 0,3 bar

91.70 m 0,07 bar

161.13 m 0,03 bar


<10 m 5000 ppm =ERPG-3

21 m 1000 ppm =ERPG-2

57 m 200 ppm =ERPG-1

66.

22.1.1 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

metanol


<10 m 5000 ppm =ERPG-3

34 m 1000 ppm =ERPG-2

110 m 200 ppm =ERPG-1


LOC 43,800 ppm=60%

LEL

- LOC 7,300 ppm=10%

LEL 67.

22.1.2 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Aria de inflamabilitate

metanol


LOC 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%

LEL

68.

22.1.3 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid. Formarea unei balti in


Aloha nu modeleaza

40



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

cuva de retentie a depozitului. Explozia norului de gaz



LOC 8.0 psi

16 m 1.0 psi

69.

22.2.1 DEPOZIT METANOL Instalatia FORMOL. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

metanol


LOC 8.0 psi

LOC 3.5 psi

14 m 1.0 psi


<10 m 30 mg/(cu m)=ERPG-

3


47 m 2mg/(cu

m)=ERPG-1

70.

23.1.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR-CARE CISTERNE CF si auto OLEUM – DEPOZIT OLEUM.Avarie la un rezervor de oleum, eliberarea unei cantitati de oleum. Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

oleum


28 m 30 mg/(cu m)=ERPG-

3

69 m 10mg/(cu

m)=ERPG-2

171 m 2mg/(cu

m)=ERPG-1



3

<10 m 10mg/(cu

m)=ERPG-2

22 m 2mg/(cu

m)=ERPG-1 71.

23.2.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR-CARE CISTERNE CF si auto OLEUM – DEPOZIT OLEUM. Neetanseitate la o pompa de incarcare- descarcare, scurgere oleum, formarea unei balti pe rampa auto. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

oleum



3

33 m 10mg/(cu

m)=ERPG-2

80 m 2mg/(cu

m)=ERPG-1

72. 23.1.3 RAMPA INCARCARE/DESCAR-CARE CISTERNE CF si auto OLEUM –DEPOZIT OLEUM. Situatie

oleum Zona de toxicitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale


3

12 m 10mg/(cu

m)=ERPG-2

47 m 2mg/(cu

m)=ERPG-1

41



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de oleum. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori



3

69 m 10mg/(cu

m)=ERPG-2

173 m 2mg/(cu

m)=ERPG-1

73.

24.1.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III Evaporatorul E4 al instala Ńiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului


98.41 m 0,07 bar

172,94 m 0,03 bar

74.

24.2.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III. R7/1,2 Reactor cu schimb ător de căldura formaldehida III. Nerespectare instruc Ńiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reac Ńie se afl ă în limita de explozie


0,3 bar

47.79 m

0,07 bar

83.97 m

0,03 bar


<10 m 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%

LEL 75.

24.2.2 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (vapori de formaldehida, in principal), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate

metanol


<10 m 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%

LEL

76. 24.3.1. INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III. Coloana de distilare formaldehida III. Avarierea

Formal-dehida



107 m 1000

ppm=ERPG-2


42



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori



99 m -2


77.

25.1.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III Evaporatorul E4 al instala Ńiei de formaldehida IV. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului


98.41 m 0,07 bar

172,94 m 0,03 bar

78.

25.2.1 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV. R7/1,2 Reactor cu schimb ător de căldura formaldehida IV. Nerespectare instruc Ńiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reac Ńie se afl ă în limita de explozie


0,3 bar

47.79 m

0,07 bar

83.97 m

0,03 bar


<10 m 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%

LEL 79.

25.2.2 INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (vapori de formaldehida, in principal), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate

Formal-dehida


<10 m 43,800 ppm=60%

LEL

- <10 m 7,300 ppm=10%

LEL

80.

25.3.1. INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV. Coloana de distilare formaldehida IV. Avarierea coloanei de distilare la p artea

Formal-dehida



107 m 1000

ppm=ERPG-2


43



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori



99 m 1000

ppm=ERPG-2



11 m 10,0 kW/(sq m)

18 m 5,0 kW/(sq m)

31 m 2,0 kW/(sq m)

84.

27.1.1 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul baltii. Balta care arde (pool fire)

Metilal


16 m 10,0 kW/(sq m)

23 m 5,0 kW/(sq m)

35 m 2,0 kW/(sq m)


40 m 2200 ppm= TEEL-3

40 m 2200 ppm=

TEEL-2


1 85.

27.2.1 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dipsersia norului de vapori. Formarea norului de vapori toxici

Metilal


34 m 2200 ppm= TEEL-3

34 m 2200 ppm=

TEEL-2



18 m 9,600 ppm=60% LEL

- 47 m 1,600 ppm=10%

LEL 86.

27.2.2 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dipsersia norului de vapori. Aria de inflamabilitate si explozia norului format(Flamable aria)

Metilal


13 m 9,600 ppm=60% LEL

- 43 m 1,600 ppm=10%

LEL


LOC 8.0 psi

13 m 3.5 psi

33 m 1.0 psi

87.

27.2.3 DEPOZIT METILAL Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dispersia norului de vapori. Explozia norului format(CVCE)

Metilal


LOC 8.0 psi

12 m 3.5 psi

29 m 1.0 psi

44



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

88.

28.1 DEPOZIT FENOL Deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de descarcare a fenolului in rezervoare. Colectarea in cuva de retentie, solidificare fenol, aria de inflamabilitate.

fenol Se considera ca aria de toxicitate si de inflamabilitate se limiteaza la cuva de retentie,respectiv sub 10 m de sursa.


14 m 750 ppm=ERPG-3

32 m 150

ppm=ERPG-2

78 m 25 ppm =ERPG-1

89.

29.1 DEPOZIT HIDRAT DE HIDRAZINA. Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor. Descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac. Dispersia vaporilor de amoniac

amoniac


15 m 750 ppm=ERPG-3

33 m 150

ppm=ERPG-2

81 m 25 ppm=ERPG-1



249 m 2ppm=AEGL-2

(60min)


(60 min) 90.

30.1.1 MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Captare, distribu Ńie şi filtrare ap ă. Scapari accidentale de clor dintr-o butelie . Dispersia norului de vapori

clor


66 m

231 m 2ppm=AEGL-2

(60min)


(60 min)

92.

31.1 DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN Depozit butelii de oxigen. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. BLEVE pentru 70% din butelii.

oxigen 6,99 m 0,3 bar

17,33 m 0,07 bar

28,93 m 0,03 bar

93.

32.1 DEPOZIT BUTELII DE ACETILENA. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. Explozia pentru 70% din butelii

acetilena 3,5 m 0,3 bar

15,2 m 0,07 bar

35,5 m 0,03 bar

45



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


grave Portocalie

(m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


<10 m 10,0 kW/(sq m)

<10 m 5,0 kW/(sq m)

13 m 2,0 kW/(sq m)

94.

33.1 DEPOZIT CARBURANTI. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti. Incendiul baltii (Pool fire)

motorina


<10 m 10,0 kW/(sq m)

10 m 5,0 kW/(sq m)

14 m 2,0 kW/(sq m)



<10 m 1.25

ppm=TEEL-2

<10 m 0.15 ppm=TEEL-1

95.

33.2.1 DEPOZIT CARBURANTI. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti.Evaporarea baltii. Dispersia norului de vapori.

motorina



<10 m 1.25

ppm=TEEL-2

29 m 0.15 ppm=TEEL-1


<10 m 3,600 ppm=60% LEL

- <10 m 600 ppm=10% LEL

96.

33.2.2 DEPOZIT CARBURANTI. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti.Evaporarea baltii.Aria de inflamabilitate (Flammable Area)

motorina


<10 m 3,600 ppm=60% LEL

- <10 m 600 ppm=10% LEL

97.

34. SECTIA NITROCELULOZA Instalatii nefunctionale. Urme de substante explozive care pot exploda in cazul unor interventii neautorizate sau patrundere prin efractie, fenomene atmosferice (curenti vagabonzi, incendiu provocat de trasnet), soc, frecare produse pe retelele de canalizare

exploziv 4,85 m 0,3 bar

11,99 m 0,07 bar

21,06 m 0,03 bar

46

Tabel nr.4 SCENARII CARE IES DIN AMPLASAMENT



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6

Emisia exploziva a coloanei (BLEVE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale

369 m 10.0 kW/(sq m)

533 m 5.0 kW/(sq m)

841m 2.0 kW/(sq m)

7.

3.1 INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate

Metanol

Emisia exploziva a coloanei (BLEVE) Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

342 m 10.0 kW/(sq m)

496 m 5.0 kW/(sq m)

783 m 2.0 kW/(sq m)


75 m ERPG-3

5000 ppm

216 m ERPG-2

1000 ppm


35.

12.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie . Evaporarea baltii,dispersia norului toxic

metanol


72 m ERPG-3

5000 ppm

191 m ERPG-2

1000 ppm





568 m 25 ppm=ERPG-1

81.

26.1.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Avarie la un rezervor de formaldehida 40%, eliberarea unei cantitati de solutie.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Formal-dehida




933 m 25 ppm=ERPG-1

47



Zona 1- zona letala

Rosie (m)


Portocalie (m)


Galbena (m)

0 1 2 3 4 5 6


91 m 750 ppm=ERPG-3


561 m 25 ppm=ERPG-1

82.

26.2.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida. Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic.

Formal-dehida








595 m 25 ppm=ERPG-1

83.

26.3.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare. Formarea unei balti, evaporarea baltii dispersia norului de vapori

Formal-dehida




623 m 25 ppm=ERPG-1



1700 m 2ppm=AEGL-2 (60min)

2800 m 0.5 ppm=AEGL-1

(60 min)

91.

30.2.1 MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Captare, distribu Ńie şi filtrare ap ă. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor. Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori

clor



2200 m 2ppm=AEGL-2 (60min)

3600 m 0.5 ppm=AEGL-1

(60 min)



©H&S ECO CONSULT 2013 1

ANEXA NR. 1

MODELARE SCENARIILOR DE ACCIDENTE




MODELAREA SCENARIILOR DE ACCIDENTE

I.CONSIDERATII TEORETICE

1. Consideratii generale privind modelul folosit

In lucrarea de fata, pentru modelarea pericolelor, emisile toxice si inflamabile, simularea incendiilor si exploziilor, s-a utilizat softul ALOHA, elaborat de Office of Emergency Management EPA (US Environmental Protection Agency) si Emergency Response Division NOAA (National Oceanic and Atmosferic Administration).

Modelul tine seama de conditiile atmosferice si modeleaza diferite situatii: scurgeri din rezervoare de diferite forme (orizontale, verticale, sferice), prin conducte sau fisuri de diferite dimensiuni, sau emisii directe, indicand:

♦ distanta la care concentratia vaporilor toxici depaseste nivelul de toxicitate admisibil; ♦ distanta la care concentratia vaporilor inflamabili scade ajungand in limitele de inflamabilitate (respectiv distanta pana la care explozia se poate produce); ♦ distanta pana la care o balta de lichid care arde prezinta pericol, generat de aprinderea lichidului sau vaporilor pe suprafata solului; ♦ distanta pana la care o sfera de foc generata de masa combustibilului care arde, prezinta pericol pentru instalatie si pentru viata si sanatatea oamenilor; ♦ distanta pana la care explozia norului de vapori, in spatiu nelimitat (UVCE) prezinta pericol pentru instalatie si pentru viata si sanatatea oamenilor; ♦ distanta pana la care sfera de foc generata de explozia vaporilor rezultati din expansiunea unui lichid in fierbere (BLEVE) prezinta pericol pentru instalatie si pentru viata si sanatatea oamenilor; Sistemul de date proprietatile fizice si chimice ale substantelor si nivelul de pericol al fiecarei substante: limita de inflamabilitate (LFL, LEL), nivelul de toxicitate (dupa caz ERPG, AEGL, TEEL). Este calculata distanta de siguranta pornind de la conditiile de stocare, rata de emisie si timpul de emisie, rata de evaporare a fazei lichide. Primul pas, dupa selectarea substantei si inserarea conditiilor de stocare si de mediu este determinarea tipului de emisie si a tipului de pericol. In cazul in care substanta este si toxica si inflamabila, trebuie sa decidem care tip de pericol dorim sa modelam. Diferite tipuri de emisii si pericole pot da scenarii multiple. De exemplu emisia in faza lichida a unei substante toxice si inflamabile cum sunt metanolul si amoniacul, poate conduce catre: ♦ dispersia in atmosfera a substantei; ♦ o balta care arde, daca lichidul este aprins; ♦ UVCE daca balta se evapora si vaporii sunt aprinsi; ♦ dispersia norului de vapori inflamabili; ♦ fireball, daca rezervorul este incalzit de un foc exterior si provine dupa BLEVE. Este important de luat in considerare daca lichidul este colectat intr-o cuva de retentie, modelul cerand suprafata si volumul acesteia.




Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,60 C, temperatura maxima absoluta fiind de 370 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s conform Rozei vanturilor din zona. Modelul recomanda utilizarea clasei de stabilitate C – neutru (clase de stabilitate Pasquill Gifford). Pentru anumite situatii s-a luat in considerare clasa de stabilitate impusa de tipul de modelare ales. Pentru ca este putin probabil sa existe la un moment dat un cumul de situatii negative, pentru scenariile cu emisii importante, cand s-a luat in considerare deversarea intregii capacitati existente, s-a luat in considerare clasa de stabilitate C. Pentru fiecare scenariu s-a adoptat viteza vantului, clasa de stabilitate si temperatura aerului astfel incat scenariul sa fie acoperitor. Pentru scenariile cu raza mare de actiune s-a realizat o suprapunere a zonelor de pericol peste harta zonei. Pentru o citire mai facila a lucrarii modelarea scenariilor a fost inclusa in anexa 1.

2. Limite de expunere, consideratii generale asupra pericolelor posibile

2.1.Dispersia substantelor periculoase ERPG: Response Plannig Guideline are la baza: timp de expunere o ora; expunere fara echipament de protectie; influente de scurta durata asupra sanatatii, fara a produce efecte ireversibile asupra sanatatii; pastrarea capacitatii de a lua singur masuri de protectie. ERPG sunt LOC/limite de pericol toxic, care previzioneaza aria unde concentratia de gaz toxic poate fi suficient de mare pentru a produce rau populatiei. Nivelul ERPG este stabilit de Comitetul ERPG din cadrul AIHA (American Industrial Hygiene Association) si pot fi consultate pe site-ul www.aiha.org. Limitele care apar in modelari sunt stabilite automat de programul de modelare functie de conditiile alese.

ERPG -1: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape toti indivizii, timp de o ora, fara a suferi decat influente de scurta durata asupra sanatatii, sau perceptia clara a mirosurilor dezagreabile. Marcheaza zona de atentie.

ERPG -2: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape toti indivizii, timp de o ora, fara a suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sanatatii sau simptoame care pot afecta capacitatea individuala de a lua masuri de protectie. Marcheaza zona de intoxicatie(zona de efecte grave asupra sanatatii).

ERPG -3: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape toti indivizii, timp de o ora, fara a suferi sau dezvolta efecte care ameninta grav viata. Marcheaza zona letala

http://www.aiha.org/




TEELs – Limite de expunere pentru siguranta temporara TEEL1,2,3 sunt similare cu ERPG 1,2,3, difera limita de expunere, care la aplicatiile TEEL este de 15 minute. IDLH – pericolul imediat pentru viata si sanatate, definit de US National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) ca expunere la limitele contaminantilor astfel ca: “ susceptibile de a provoca decesul , ori efecte adverse permanente imediate sau intarziate asupra sanatatii, sau a impiedica evadarea dintr- un astfel de mediu” . Regulamentul OSHA (Ocuppational Safety & Healt Administration – SUA - 1910.134(b)) defineste IDLH: ”o atmosfera care constituie o amenintare imediata pentru viata, ar cauza ireversibile efecte negative asupra sanatatii, sau ar putea afecta capacitatea unui individ de a iesi din atmosfera periculoasa” Consideratii teoretice asupra dispersiei poluantilor Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care actioneaza simultan:

→ proprietatile fizico-chimice ale substantelor; →factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia poluantilor; →factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).

Dintre factorii meteorologici, hotarator in dispersia poluantilor sunt vantul, caracterizat prin directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei. Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si scade pe masura ce ne departam de aceasta. Viteza vantului influenteaza concentratia de poluant atat in extinderea spatiala a penei cat si in valoarea concentratiei de poluant la sol. De regula concentratia poluantului este invers proportionala cu viteza vantului. In general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa in cazul vitezelor de vant mai mari. Pentru viteze de vant mai mici poluantii emisi la sol vor afecta zone mai intinse . Referitor la transportul poluantilor, vantul prezinta variatii sezoniere, diurne si de inaltime. Pozitia geografica si relieful zonei isi pun puternic amprenta asupra variatiilor vantului, dar acestea prezinta totusi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranzitie prezinta viteze mai mari ale vantului, ziua au loc intensificari ale vantului fata de perioada de noapte, iar pe masura departarii de sol, viteza creste. Miscarea aerului in stratul limita al atmosferei (primii 1500 m de la suprafata terestra) este caracterizata prin transportul turbulent al impulsului, caldurii si masei. Interactiunea unei mase de aer cu suprafata pamantului are ca rezultat aparitia turbulentei, care determina difuzia poluantilor evacuati in atmosfera. Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de stabilitate ale atmosferei. Corespondenta dintre clase si intensitatea turbulentei se bazeaza pe variatia temperaturii pe verticala si pe viteza medie a vantului. O descriere succinta a principalelor clase de stabilitate este prezentata mai jos.

http://en.wikipedia.org/wiki/National_Institute_for_Occupational_Safety_and_Health

http://en.wikipedia.org/wiki/National_Institute_for_Occupational_Safety_and_Health




Instabil in tot stratul limita Aceasta situatie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara, cand se produce incalzirea rapida a solului datorita insolatiei, ceea ce are ca rezultat o incalzire a straturilor de aer de langa suprafata solului, rezultand curenti ascendenti puternici. Turbulenta este intensa si este asociata cu o dispersie foarte buna a poluantilor.

Neutru in tot stratul limita Aceasta clasa de stabilitate se poate instala atat ziua cat si noaptea. Conditiile neutre sunt asociate cu timpul innorat si apare pentru perioade scurte imediat dupa rasarit sau apus. Distanta fata de sursa, la care pana de poluant atinge solul este mai mare decat la clasa instabil.

Stabil in tot statul limita Miscarile verticale sunt reduse, pana este transportata aproape nedispersata pe distante mari si atinge solul departe de sursa. Situatia este caracteristica perioadei de noapte. In contextul clasificarii de mai sus, sunt de mentionat, situatiile deosebite, cum sunt inversiunile termice si calmul atmosferic. In cazul inversiunii termice temperatura aerului creste cu inaltimea, fata de situatia normala cand temperatura aerului scade cu inaltimea. Plafonul stratului de inversiune termica actioneaza ca un ecran, care nu permite convectia si nici amestecul vertical al aerului

Simbolul claselor de stabilitate

Nr. crt.

Clasa de stabilitate

Denumirea clasei

Caracterizare Echivalenta cu clasele de stabilitate

Pasquill

1 F.I. Foarte instabil

Instabilitate puternica, gradient termic pozitiv mare

A

2 I Instabil Instabilitate moderata B

3 P.I. Putin instabil

Instabilitate slaba, gradient termic pozitiv

C

4 N Neutru Stratificare indiferenta, gradient termic adiabatic

D

5 P.S. Putin stabil Stabilitate slaba, izotermic E

6 S Stabil Stabilitate moderata, inversiune moderata

F

7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termica, inversiune termica

Pentru evaluarea consecintelor accidentului se iau in considerare conditiile medii de dispersie. Timpul in care norul toxic ajunge la un anumit punct critic poate fi estimat tinand seama numai de viteza vantului, conform tabelului de mai jos:




Viteza vantului

Distanta (km) / timp [min, sec]

m/s Km/h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 26

1 3,6 16'40'' 33'20'' 50' 66'40'' 83'20'' 100' 116'40'' 133'20'' 150' 166' 200' 233' 333'

2 7,2 8'20'' 16'40'' 25' 33'20'' 41'40'' 50' 58'20' 66'40'' 73' 83' 100' 116' 166'

3 10,8 5'30'' 11'3'' 16'40'' 22'10'' 27'40'' 33'20'' 38'50'' 44'25'' 50' 55' 66' 75' 111'

4 14,4 4'10'' 8'20'' 12'30'' 16'40'' 20'50'' 25' 29'10'' 33'20'' 37' 41' 50' 58' 83'

5 18 3'20'' 6'40'' 10' 13'20'' 16'40'' 20' 23' 26' 30' 33' 45' 46' 66'

6 21,6 2'45'' 5'30'' 8'20'' 11'5'' 13'50'' 16'40'' 18'30'' 22'10” 25' 27' 33' 38' 55'

7 25,2 2'25'' 4'45'' 7'10'' 9'30'' 11'50'' 14'20'' 16' 18' 21' 23' 28' 33' 47'

8 28,8 2' 4'10'' 6' 8'20'' 10'50'' 12'30'' 14' 16' 18' 20' 25' 29' 41'

9 31,4 1'50'' 3'40'' 5'30'' 7'25'' 9'15'' 11'6'' 13' 14' 16' 18' 22' 26' 32'

10 36 1'40'' 3'20'' 5' 6'40'' 8'20'' 10' 11' 13' 15' 16' 20' 23' 33'

15 54 1'5'' 2'10'' 3'20'' 4'30'' 5'36'' 6'40'' 7'41'' 8'50'' 10' 11'5'' 13'20'' 15'30'' 22'15''

20 72 50'' 1'40'' 2'30'' 3'20'' 4'10'' 5' 5'50'' 6'40'' 7'30'' 8'20'' 10' 11'40'' 16'40''

2.2. Consideratii teoretice asupra incendiilor

Focul este un lant complex de reactii unde substanta combustibila se combina cu oxigenul generand caldura, fum si lumina.Sursele de aprindere pot fi: scanteie, electricitate statica, caldura sau flacara de la alte incendii. Daca substanta chimica este aproape de temperatura de autoaprindere ea poate sa se aprinda spontan fara o sursa exterioara de aprindere. Propretatile care caracterizeaza aprinderea unei substante sunt: volatilitatea, punctul de aprindere si limitele de inflamabilitate. Volatilitatea este masura care arata cat de usor se evapora substanta chimica. Un lichid inflamabil poate sa se evapore formand vapori , inainte ca el sa poata arde. Pentru multe substante chimice se formeaza un nor de vapori inflamabili. Punctul de inflamabilitate este temperatura cea mai scazuta la care lichidul inflamabil se va evapora in cantitate suficienta pentru a se aprinde in prezenta unei surse de aprindere. Punctul de aprindere este cel mai scazut punct la care substanta poate sa se aprinda. Limitele de explozie: inferioara si superioara sunt granitele regiunii de inflamabilitate a norului de vapori. Aceste limite sunt concentratii ale amestecului combustibil – aer, in cadrul carora amestecul poate sa se aprinda in prezenta unei surse de aprindere. Pentru ca o substanta sa se aprinda trebuie sa existe triunghiul: substanta inflamabila, oxigenul si caldura. Daca una din aceste componente lipseste, arderea inceteaza. In timpul arderii se produc: fum, funingine, noi substante rezultate in urma reactiei de ardere. ALOHA nu poate modela aceste fenomene complexe softul poate sa faca predictii asupra ariei radiatiei termice periculoase. Radiatia termica este primul hazard asociat focului.Uneori este de asemenea important sa consideram anumite incendii secundare si explozii care se pot produce. Nivelul radiatiei termice de interes data de softul ALOHA: Efectul radiatiei termice depinde de timpul de expunere.




ALOHA a luat in considerare valorile radiatiei termice tinand seama de diferite surse : Institutul american de inginerie chimica 1994, Agentia Federala de Management a Urgentelor 1988 si Lees 2001(Raptors of the World 2001)

♦ rosu – 10 kW/m2: nivel potential letal la o expunere de 60sec; ♦ oranj – 5 kW/m2: nivelul la care se produc arsuri de gradul 2 la o expunere de

60 sec. ♦ galben – 2 kW/m2: nivelul la care se produc dureri (discomfort fizic), la o

expunere de 60 sec. Efectul radiatiei termice din alte surse: (N. Guaranta, A DeMartini, s.a - A decision support System for the simulation of industrial accidents – ELSEVIER Environmental Modeling &Software 17(2002) 497-504)

- Aria de siguranta a impactului = zona unde radiatia termica depaseste 12,5 kW/m2, valoare care poate cauza deteriorarea rezervoarelor vecine si deci efectul de domino.

- Aria de pericol = zona in care radiatia termica excede 5 kW/m2 deoarece acesta valoare este periculoasa pentru fiintele umane .

2.3. Consideratii teoretice asupra exploziilor

Explozia este emisia brusca, intensa de energie care este insotita de zgomot puternic, temperatura inalta, fragmente zburatoare si unda de presiune. ALOHA modelaza exploziile din utilizarea substantelor chimice industriale. Se considera hazardurile primare ce insotesc explozia: radiatia termica, suprapresiunea si fragmentele periculoase. Toate trei aceste hazarde nu sunt prezente in fiecare explozie si severitatea hazardului depinde de la caz la caz. Aceste hazarde se manifesta in perioada imediat urmatoare producerii exploziei. Uneori este important de a considera si potentialul exploziilor urmatoare si focul care poate sa apara, pentru a stabili distanta periculoasa. Suprapresiunea este hazardul major asociat unei explozii. Unda de presiune este cauzata de energia emisa de explozia initiala. Unda de presiune se produce aproape instantaneu si traverseaza cu viteza sunetului. Unda de presiune poate afecta populatia, cladirile, copacii. Efectul periculos al suprapresiunii poate fi maxim langa sursa si scade cu departarea de sursa. Previziunile ALOHA sunt mai mari decat zona exploziei propriu-zise, avandu-se in vedere ca dupa un timp fragmentele periculoase antrenate de suflul exploziei pot cauza avarii cladirilor din jur. ALOHA nu modeleaza pericolul fragmentelor zburatoare provenite din ruperea containerului sau antrenate din zona inconjuratoare. Nivelul suprapresiunii de interes data de softul ALOHA:

♦ rosu – 8 psi: distrugerea cladirilor; ♦ oranj - 3,5 psi: serioase prejudicii probabile; ♦ galben – 1 psi: spargerea geamurilor

ALOHA a luat in considerare efectul suprapresiunii tinand seama de diferite surse: Institutul american de inginerie chimica 1994, Agentia Federala de Management a Urgentelor 1988 si Lees 2001 (Raptors of the World 2001).




Estimarea efectului suprapresiunii exploziei din sursa ALOHA si din alte surse 1 psi = 0,06894 bar

Suprapresiunea Efectul pericolului conform ALOHA Efectul pericolului conform Legea nr. 126/1995, cu modificarile

ulterioare psi bar

0,5 - 1 0,034 – 0,068

Geamurile sunt uzual sparte; anumite geamuri pot produce daune

Avarii neiasemnate la cladiri din beton, caramida, case de lemn

1,0 – 2,0 0,068 – 0,136

Panouri metalice ondulate. Case din lemn avariate

Distrugeri usoare asupra: constructiilor industriale cu schelet metalic, cladiri beton, caramida. Traumatisme usoare, contuzii, tiuitul urechilor.

2,0 – 3,0 0,136 – 0,204

Distrugerea blocurilor din beton neranforsate

Distrugeri puternice si medii asupra: constructiilor industriale cu schelet metalic, cladiri beton, caramida. Traumatisme grave si medii: fracturi, hemoragii interne, contuzii, surditate.

5,0 - 7,0 0,340 - 0,476

Distrugerea aproape completa caselor

Distrugeri totale ale constructiilor industriale cu schelet metalic

14,5 – 29,0

0,866 – 1,972

Domeniul 1-99% efecte fatale asupra populatiei expuse datorita efectului direct al exploziei

Distrugeri totale asupra: constructiilor industriale cu schelet metalic, cladiri beton, caramida. Traumtisme foarte grave, practic incompatibile cu viata.

2.4. Tipuri de scenarii de incendii si explozii ALOHA modeleaza cinci tipuri de scenarii de incendii si explozii asociate cu emisiile de substante chimice: Jet Fires (incendiul unui jet de substanta), Pool fire (incendiul unei balti), BLEVE (emisia exploziva a unui lichid in fierbere), Flammable Area (aria de inflamabilitate - unde o scanteie poate produce un incendiu sau o explozie) si Vapour Cloud Explosions (explozia norului de vapori). Jet fires Se refera la un jet de foc care se produce cand un lichid inflamabil este emis rapid printr-o deschidere a unui container si se aprinde imediat. Radiatia termica este asociata cu acest eveniment. Alte hazarduri care se pot produce sunt: fumul, subprodusele toxice de ardere, incendii secundare si explozii in zona inconjuratoare. In anumite cazuri caldura incendiului jetului slabeste rezervorul si cauzeaza cedarea completa – in acest caz se poate produce BLEVE (de exemplu pentru rezervoarele ce contin gaze lichefiate). POOL fire Pool fire se produce cand un lichidul inflamabil formeaza o balta care se aprinde. Radiatia termica este hazardul primar asociat cu acest fenomen. Alte hazarduri care se pot produce sunt: fumul, subprodusele toxice de ardere, incendii secundare si explozii in zona inconjuratoare. In anumite cazuri caldura incendiului slabeste rezervorul si cauzeaza cedarea




completa – in acest caz se poate produce BLEVE (de exemplu pentru rezervoarele ce contin gaze lichefiate). BLEVE Explozia este valabila pentru expansiunea exploziva a unui lichid in fierbere. In general scenariul BLEVE se produce cand containerul cu gaze lichefiate este incalzit intr-un incendiu, crescand presiunea si producandu–se ruptura si distrugerea rezervorului. Cand containerul se distruge, substanta chimica este emisa in explozie. Daca substanta chomica este aproape de punctul de fierbere atunci cand containerul cedeaza o parte din lichid poate fi emis ca si gaz. Daca substanta este inflamabila, norul de gaz arzand se numeste fireball (sfera, minge de foc). Lichidul care nu se consuma in mingea de foc se consuma sub forma unei balti care arde. ALOHA estimeaza hazardul radiatiei termice al mingii de foc si/sau al baltii care arde. Alte hazarde includ suprapresiunea, fragmente periculoase, fum, subproduse toxice din ardere. ALOHA se focalizeaza pe radiatia termica pentru ca impactul acesteia este mai mare decat suprapresiunea si este pericolul semnificativ. ALOHa nu modeleatza hazardul fragmentelor periculoase sau suprapresiunea. Daca explozia este posibil sa se produca, trebuiesc luate masuri de precautie pentru protectia proprie sau a altora la suprapresiune sau fragmente periculoase. Flash fires (flammable area) Cand un nor de vapori inflamabile intalneste o sursa de aprindere poate fi incendiat si arde rapid, in acest caz si numeste incendiu instantaneu. Potentialele hazarduri asociate cu incendiul instantaneu include rdiatia termica, fumul si subprodusele toxice de ardere. ALOHA poate face predictii cu privire la aria de inflamabilitate a norului de vapori – care este aria unde incendiul instantaneu al norului de vapori se poate produce la anumit timp dupa emisie. Aria de inflamabilitate este granita Limitei inferioare de explozie(LEL) si a Limitei superioare de explozie (UEL). Aceste limite sunt procente ce reprezinta concentratia substantei inflamabile in aer. Daca vaporii inflamabili intra in contact cu o sursa de aprindere, ei pot arde daca concentratia combustibil – aer este intre LEL si UEL, deoarece in aceste zone a amestecului arderea se poate produce. Daca concentratia combustibil - aer este sub LEL, este insuficient combustibil pentru a sustine arderea sau explozia. Daca concentratia combustibil – aer este peste UEL, este insuficient oxigen pentru a intretine arderea sau explozia. Daca se produce incendiul instantaneu, o parte din nor unde concentratia combustibil – aer este peste UEL poate continua sa arda incet cu aerul amestecat in nor. In norul de vapori pot exista zone in care concentratia este mai mare decat media si zone in care concentratia este mai scazuta decat media. Aceasta este zona de neomogenitate. Zona numita “buzunar” este zona unde substanta este in domeniul de inflamabilitate, chiar daca media concentratiei a scazut sub LEL. Anumite experimente au aratat ca buzunarul flacarii poate avea loc unde concentratia medie este peste 60% din LEL. ALOHA utilizeaza 60% din LEL ca si concentratia de interes pentru zona de pericol rosie si 10% din LEL ca si concentratia de interes pentru zona galbena.




Explozia norului de vapori (UVCE, CVCE) Cand o substanta chimica inflamabila este emisa in atmosfera se formeaza un nor de vapori care se disperseaza pe directia vantului. Daca norul de vapori intalneste o sursa de aprindere, o parte din nor, unde concentratia este in domeniul de inflamabilitate (intre LEL si UEL) se aprinde.Viteze de propagare prin nor determina daca fenomenul este deflagratie sau detonatie (cu viteza mai mica – deflagratie; cu viteza mai mare, peste 2500 m/s – detonatie). In anumite situatii norul poate sa arda atat de repede incat este creata o forta de explozie (unda de presiune). Severitatea exploziei norului de vapori depinde de substanta chimica, de dimensiunea norului si de timpul de ardere de timpul de aprindere si de nivelul de aglomerare a obstacolelor. Hazardul primar este suprapresiunea si fragmentele periculoase. ALOHA modeleaza numai hazardul suprapresiunii. Zonele neaglomerate de obstacole (Uncongested): parcari, campuri deschise, zona suburbana. Zonele aglomerate (Congested): spatii inchise de obstacole. Fragmente rezultate conform observatiilor ALOHA:

o unele fragmente pot fi proiectate in interiorul ariei afectatede pericolul radiatiei termice sau suprapresiunii;

o 80% din fragmentele de la accidentele ajung la mai putin de 200 m de locul accidentului;

o vasele sferice produc mai multe proiectile decat cele cilindrice; o tuburile de capat ale vaselor cilindrice sunt proiectate mai departe decat alte tipuri de

fragmente; o vasele mici proiecteaza fragmente mai departe decat cele mai mari; o fragmentele proiectate tind sa exporte focul impreuna cu ele.

2.5. Sinteza praguri de referinta pentru diferite scenarii posibile

Consecintele accidentelor sunt luate in considerare din punct de vedere cantitativ prin calculul distantei la care marimea considerata atinge o valoare prag (exemplu letala, toxica). Deoarece la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se utilizeaza valorile prag din acest soft. Explicitarea termenilor se gaseste in Glosar.

Pragurile de referinta sunt prezentate in tabelul urmator:

Tip scenariu Indicator PRAG I (mortalitate

ridicata)

PRAG II (leziuni

ireversibile)

PRAG III (zona de atentie)

Dispersie in aer

Dispersie toxica ERPG3, TEEL3

ERPG2, TEEL2

ERPG1, TEEL1

Incendiu Fire ball 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Jet – fire 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Flash fire 60%LFL 10%LFL

BLEVE 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2




Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

CVCE 8 psi (0,55 bar)

3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

Definitii utilizate la modelarea pericolelor

- Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor sau sfera.

- Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile.

- Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu. - Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului

(balta care arde) - BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere. - UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, repectiv limitat. - LFL (LEL): limita inferioara de explozie. - LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi

intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a substantei.

- LOC: valoarea prag a hazardului (toxicitate, inflamabilitate, radiatia termica, suprapresiunea); LOC este usual valoarea la care pericolul pentru populatie si proprietate poate exista. ALOHA estimeaza zona de pericol unde hazardul este predictibil sa fie depasit ca LOC, la anumit timp dupa inceperea emisiei.

- hazard: situatia care reprezinta un nivel de amenintare pentru viata, sanatatea, averea, sau de mediu. Multe hazarduri sunt latente sau potentiale, cu doar un risc teoretic de vatamare. Uneori hazardul devine activ si creeaza o situatie de urgenta. Hazardul nu exista atunci cand nu se intampla. Cand se produce o situatie de hazard se numeste incident. Hazardul si vulnerabilitatea interactioneaza impreuna si creaza riscul (sursa Wikipedia).

3. ALOHA - SURSE SI SCENARII

Sursa Scenarii toxice Scenarii de incendii Scenarii de explozii

Direct Emisie directa Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de

vapori

Balta Evaporare Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de

vapori

Recipient Fara aprindere Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de

vapori




Cu aprindere Incendiul jetului sau a baltii (Jet fire sau Pool fire)

BLEVE BLEVE (mingea de foc si balta care arde)

Conducte de gaz Fara aprindere Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de

vapori

Cu aprindere Incendiul jetului(Jet fire)

PREZENTAREA SCENARIILOR Conditii meteo cele mai frecvente/normale:

- Temperatura medie multianuala a aerului = 7,6 0C; - Viteza vantului = 1,5 m/s; - Clasa de stabilitate = C (neutru) sau cea impusa de programul Aloha - Umiditatea aerului = 75 %

Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile: - Temperatura maxima a aerului = 30 0C; - Viteza vantului = 3 m/s; - Clasa de stabilitate = F (stabil) sau cea impusa de programul Aloha; - Umiditatea aerului = 75 %

Coordonate geografice ale amplasammentului Viromet: - Latitudine nordica: 45° 42’ 25,11” - Longitudine estica: 24° 42’ 22,27”




METANOL IV INSTALATIA DE DISTILARE METANOL . Coloane de distilare. 1. Avarierea utilajului la partea superioară (zona de vapori), eliberare continua de metanol din coloana de distilare

Date tehnice de modelare - Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din coloana 100 mmp = 0,0001 mp - La o viteza a vaporilor de 15 m/s rezultă un debit de 0,0015 mc/s - Inaltimea zonei de scurgere: 38 m. - Temperatura vaporilor la iesirea din coloana 110º C; - Presiunea vaporilor in coloana 1.1 atm.

1.1. Dispersia norului de vapori

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Time: July 12, 2013 0545 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1013 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75%




SOURCE STRENGTH:- 60 minute Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec Source Height: 38 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: 1.1 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 102 grams/min Total Amount Released: 6.12 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red: 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 11 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 19 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec Source Height: 38 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: 1.1 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 102 grams/min Total Amount Released: 6.12 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 11 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 17 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Time: July 12, 2013 0545 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1013 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol




IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH:-60 minute Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec Source Height: 38 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: 1.1 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 102 grams/min Total Amount Released: 6.12 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec Source Height: 38 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: 1.1 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 102 grams/min Total Amount Released: 6.12 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

1.3. Explozia norului de vapori (CVCE)





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 12, 2013 0617 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 m/s from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH:-60 minute Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec Source Height: 0 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: 1.1 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 102 grams/min Total Amount Released: 6.12 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 12, 2013 0617 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH:- 60 minutes Direct Source: 0.015 cubic meters/sec Source Height: 38 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: 1.1 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 102 grams/min Total Amount Released: 6.12 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame




Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 10 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

.

Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red: LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1.0 psi = shatters glass)

2. Avarierea utilajului la partea inferioară (zona cu lichid), eliberare continua de metanol din coloana de distilare, evaporarea lichidului Date tehnice de modelare

- Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din coloana 100 mmp = 0,0001 mp - La o viteza a lichidului de 2 m/s rezultă un debit de 0,0002 mc/s - Inaltimea zonei de scurgere: 0 m. - Temperatura lichidului la iesirea din coloana 123º C;




2.1. Dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1041 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0002 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Liquid Source Temperature: 123° C Release Duration: 60 minutes Release Rate: 8.17 kilograms/min Total Amount Released: 490 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 19 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 12, 2013 0617 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH:- 60 minutes Direct Source: 0.0002 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Liquid Source Temperature: 123° C Release Duration: 60 minutes Release Rate: 8.17 kilograms/min Total Amount Released: 490.2 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 21 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)




Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 48 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 130 meters --- (200 ppm = ERPG-1)-1)

Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 54 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Yellow: 134 meters --- (200 ppm = ERPG-1)




2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1041 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0002 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Liquid Source Temperature: 123° C Release Duration: 60 minutes Release Rate: 8.17 kilograms/min Total Amount Released: 490 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1050 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0002 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Liquid Source Temperature: 123° C Release Duration: 60 minutes Release Rate: 8.17 kilograms/min Total Amount Released: 490 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)




Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 20 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 22 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

2.3. Explozia norului de vapori (CVCE)







SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0002 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Liquid Source Temperature: 123° C Release Duration: 60 minutes Release Rate: 8.17 kilograms/min Total Amount Released: 490 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 12 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0002 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Liquid Source Temperature: 123° C Release Duration: 60 minutes Release Rate: 8.17 kilograms/min Total Amount Released: 490 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 11 meters --- (1.0 psi = shatters glass)




INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare 3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate 3.1. Emisia exploziva a coloanei (BLEVE)





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1107 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: BLEVE of flammable liquid in vertical cylindrical tank Tank Diameter: 3.38 meters Tank Length: 50.55 meters Tank Volume: 454 cubic meters Tank contains liquid Internal Storage Temperature: 100° C Chemical Mass in Tank: 90 tons Tank is 25% full Internal Temperature at Failure: 160 C Percentage of Tank Mass in Fireball: 100.0% Fireball Diameter: 252 meters Burn Duration: 15 seconds THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from fireball Red : 369 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1050 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: BLEVE of flammable liquid in vertical cylindrical tank Tank Diameter: 3.38 meters Tank Length: 50.55 meters Tank Volume: 454 cubic meters Tank contains liquid Internal Storage Temperature: 100° C Chemical Mass in Tank: 90 tons Tank is 25% full Internal Temperature at Failure: 160 C Percentage of Tank Mass in Fireball: 100.0% Fireball Diameter: 252 meters Burn Duration: 15 seconds THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from fireball Red : 342 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60




sec) Orange: 533 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 841 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

sec) Orange: 496 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 783 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare 4.Conducte de vapori coloanele D501, D502 4.1 Coroziune conductă vapori, sau neetanşeitate garnitură. Scurgere metanol. Date tehnice de modelare D501-Col.I de distilare H = 34 000 mm; D = 2 332 x 16 / 12 / 10 mm; G = 32,5 t; V = 121 mc

Fluid: vapori de metanol stabil la temperatura de 74 C (in varful coloanei) si 86 C (jos), presiunea de 0,46 bar D502-Col.II de distilare H = 50 550 mm; D = 3 840 x 20 / 16 mm; G = 99,6 t; V = 455 mc

Fluid: vapori de metanol pur, la temperatura de 75C (in varful coloanei) si 123 C (jos), presiunea 0,65 bar (sus) Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conductă 100 mmp = 0,0001 mp

Dacă luăm în calcul neetanşeitatea la 2 garnituri, cu DN 900 mm (diametrul cel mai mare), aria zonei de scurgere va fi: 2 x 0,00035 x 900 2,2 = 2210 mmp, La o viteza a gazelor de 15 m/s, debitul de gaz va fi respectiv 0,033 mc/s 4.1.1. Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1107 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1259 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5%




ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 40 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 27 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 65 meters --- (200 ppm = ERPG-1)

ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 40 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 26 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 61 meters --- (200 ppm = ERPG-1)




4.1.2 Zona de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1107 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA:





Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 40 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 40 meters Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




4.1.3. Explozia norului de vapori (CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1107 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 16, 2013 0745 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms




THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 11 meters --- (1.0 psi = shatters glass)





5. Rampa de incarcare Metanol IV 5.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti 5.1.1. Balta care arde (pool fire) Date tehnice necesare modelării Diametre colectoare (jgheburi) Rampa Metanol IV:

Jgheab est: DN 200 mm lungime L 60 m

Jgheab vest: DN 300 mm lungime L 60 m Colectoarele comunica intre ele si au un volum de 6,123 metri cubi. La scenariul „balta care arde” se presupune situaţia când se depăşeşte capacitatea jgheaburilor colectoare. La scenariul „balta care se evapora” se considera ca pompa de colectare a scurgerilor din jgheaburi functioneaza si metanolul nu se revarsa in afara acestora.







SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 30 square meters Puddle Volume: 6.2 cubic meters Initial Puddle Temperature: 20° C Flame Length: 5 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 29.7 kilograms/min Total Amount Burned: 1,784 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red: less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 12 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 30 square meters Puddle Volume: 6.2 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 5 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 30.3 kilograms/min Total Amount Burned: 1,819 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red: less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 12 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




5.1.2. Formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 30 square meters Puddle Volume: 6.2 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 673 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 40.3 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 14 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 30 square meters Puddle Volume: 6.2 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 3.73 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 186 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 12 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 44 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




5.2. Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale

5.2.1. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1410 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.42 kilograms/sec Total Amount Released: 85.0 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.66 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1432 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.42 kilograms/sec Total Amount Released: 85.0 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested




Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 19 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 31 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

6. Depozit intermediar de metanol. Rezervoare de metanol 6.1. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii. 6.1.1. Dispersia norului de vapori toxici




SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1400 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 17.4 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 1,039 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Model Run: Gaussian Red : 17 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1429 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Air temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 105 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 5,984 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Model Run: Gaussian Red : 23 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness




Orange: 20 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 63 meters --- (200 ppm = ERPG-1)

make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 60 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Yellow: 233 meters --- (200 ppm = ERPG-1)

6.1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1400 hours ST (using computer's clock)





CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 17.4 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 1,039 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 18 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Air temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 105 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 5,984 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 27 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




6.1.3.Explozia norului format (CVCE)


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1400 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 17.4 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 1,039 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1429 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Air temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 105 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 5,984 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED)




Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time

Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time

6.2. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii. 6.2.1. Balta care arde (pool fire). Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1400 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 11, 2013 2049 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature




Flame Length: 17 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 940 kilograms/min Total Amount Burned: 56,384 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 26 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 37 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 56 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

Flame Length: 18 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 980 kilograms/min Total Amount Burned: 58,810 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 31 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 41 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 59 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




6.3. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului 6.3.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 5, 2013 1535 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 500 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 8.33 kilograms/sec Total Amount Released: 500 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.66 (unsheltered single storied) Time: July 5, 2013 1525 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 500 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 8.33 kilograms/sec Total Amount Released: 500 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian




Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 46 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 77 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V501 7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic Volum V 501 = 1000 mc; diametru = 9,215 m; inaltime = 15 m. Consideram ca se deschide ventilul de reglare Dn 80, supapa Dn65 si bypassul Dn 80 deci un debit total de 0,785 x 0,082 x 15 + 0,785 x 0,0652 x 15 + 0,785 x0,082 x 15 = 0,2 mc/s, timp de 60 min. Emisia are loc la nivelul varfului V501.




7.1.1. Dispersia norului de vapori toxici


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters Source State: Gas Source Temperature: 63° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 31 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1429 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters Source State: Gas Source Temperature: 63° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 28 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)











SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters Source State: Gas Source Temperature: 63° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1429 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters Source State: Gas Source Temperature: 63° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short




Yellow: 33 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness

make dispersion predictions less reliable for short distances.

distances. Yellow: 32 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

7.1.3. Explozia norului de vapori (CVCE)


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1907 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 63° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 15, 2013 1429 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 63° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes




Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 13 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 12 meters --- (1.0 psi = shatters glass)




8. Instalaţia de cracare - cuptorul de cracare (F 101), cazanul Kellogg (H 104) 8.1. Explozie la cuptorul de cracare (F 101) F101-reformer radiaţie Reformerul este un utilaj foarte complex având următoarele părţi componente: - construcţie metalică - zidărie refractară - tubulatura de gaz proces - tubulatura de gaz cracat - tubulatura de aer şi metan combustie, arzătoare de gaz Construcţia metalică L =31,5 m; l =15 m; H =32 m; Greutate: 1000 t; Este formată din: stâlpi, grinzi, înveliş de tablă, scări şi platforme. Material de construcţie: OL37-2K. Zidărie refractară Pereţii, bolta şi vatra reformerului sunt înzidite cu material refractar şi termoizolant constând din: cărămizi refractare şi izolante, betoane, panouri si saltele de izolaţie. Dimensiuni interioare ale părţii înzidite: L =31 m; l =14,3 m; H =12,4 m; Tubulatura de aer şi metan Arzatoare tip Steinmulier (cu aer cald); bucăţi: 168, amplasate în bolta reformerului; (58 arzătoare cu pilot şi fotocelulă şi 112 fără). Pentru arzatoarele pilot debitul nominal este de 5 mc/h, iar pentru celelalte debitul maxim 90 mc/h metan (fără gaz de purja) şi 230 mc/h (cu gaz de purja); Presiunea metanului la arzător: 380 -1 520 mm CA; Aerul necesar pentru ardere in reformer este: Nm3aer/Nm3gaz combustie = 1033, 587x10-2, la un metru cub de gaz metan ars se folosesc 10,335 metri cubi de aer. Debitul maxim de metan de combustie este de 14000 mc/h. Distribuţia aerului la cele 168 arzătoare se realizează prin conducta centrală de la care se ramifică distribuitoare dreptunghiulare din tablă. Acţiunea TRIP 1: Când unul din parametri de tripare ajunge la limita de blocaj, TRIP 1 întrerupe sursele energetice ale sistemului termic, astfel încât evaporarea să fie redusă la minim iar apa din tambur să asigure umplerea neîntreruptă a




sistemului termic. Pentru aceasta se opreşte combustia la reformer , zona de convecţie şi cazanul auxiliar. TRIP 1 întrerupe şi accesul metanului tehnologic spre reformer, prin tuburile de cracare circulând numai abur. Decuplarea TRIP-ului inainte de efectuarea manevrelor din instructiuni da posibilitatea aparitiei unui incendiu, explozie la cuptorul de cracare (F 101) Se modeleaza explozia gazului metan in cuptorul de cracare datorata decuplarii TRIP-ului inaintea efectuarii manevrelor din instructiuni. Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materialelor explozive .

Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot fol relatiile de la Cap. 2.7.1.si in cazul unei atmosfere explozive in recipiente si camere.

∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

unde K = R/ (mTNT)1/3

, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg. Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1

mTNT = VB . Mmol . Cstorch . hc

8960(1+t/273,15)

unde: Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 16 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2050 C (temperatura aer de combustie)




hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 35,764 MJ/mcN = 35,764/0,716 MJ/kg = 49,95 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = 0,1% VB = volumul recipientului (m3) = 5497 mc / volumul partii inzidite mTNT = 28 kg Rezolvarea ecuatiei:

ln∆p = 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2; K = R/ (mTNT)1/3

Efecte/parametri Distrugerea

completa a cladirilor

Distrugerea partiala a cladirilor. Vatamari ireversibile

Rani usoare cauzate de fragmente de sticla. Vatamari reversibile

zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 3.033 3.033 3.033

R 31,72 m (peretele metalic al reformerului)

78,34 m 137,66 m




8.2. Explozie la cazanul Kellogg (H 104)

H104-cazan auxiliar Kellog

Părti componente: - construcţie metalică; - zidărie refractară; - fascicole fierbătoare; - arzătoare; Construcţia metalică: se compune din stâlpi, grinzi, înveliş de tablă, scări şi platforme.L=16 m, I=3.25 m, H=13.5 m. Zidăria refractară: peretele frontal şi pardoseala sunt înzidite cu cărămida refractară; pereţii şi traseul inclusiv canalul de fum sunt înzidite cu beton refractar. Consum mediu CH4 = 3460 Nmc / h Masa echivalenta in TNT a metanului Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 16 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2000C hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 35,764 MJ/mcN = 35,764/0,716 MJ/kg = 49,95 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = 0,13% - intrarea unei cantitati de gaz timp de 1 sec. VB = volumul recipientului (m3) = 702 mc / volumul partii inzidite mTNT = 4,7 kg Rezolvarea ecuatiei:





Efecte/parametri Distrugerea completa a cladirilor

*Distrugerea partiala a cladirilor. Vatamari ireversibile


zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 1,675 1,675 1,675

R 17,52 m (peretele metalic al

cazanului)

43,26 m 76,03 m

9. Instalaţia de sinteză – coloana de sinteza D401 9.1.Scăpări de gaz de sinteza si metanol prin garnituri la iesire din coloana şi prezenţa posibila praf catalizator de cupru ca initiator de incendiu/explozie.

Date tehnice de interes pentru D401-coloana de sinteza D = 4 414 mm, H = 13 450 mm, V = 132 mc; Temperatură = 270° C; Tc = 340° C Presiune 53 bar; Pc = 60 bar Fluid intrare: gaz sinteză Fluid de iesire: gaz de sinteză nereactionat şi metanol (5%). Diametrul conductei de iesire gaz din coloana de sinteza D 401: DN 500 mm. Din ghid pentru scaparile la garnituri: Diametrul garniturii unde pot avea loc astfel de scapari DN 500 mm ------> 0,00035 x 500 2,2 = 303 mmp = 0.000303mp, Debit de gaz: 16,36 mc/h ------> 84% H2, aprox. 13 mc/h.





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1628 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 13 cubic meters/hr Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 270° C Source Pressure: 53 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 519 grams/min Total Amount Released: 31.2 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL =

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1624 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 13 cubic meters/hr Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 270° C Source Pressure: 53 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 519 grams/min Total Amount Released: 31.2 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL =




Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 22 meters --- (4,000 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.


10 Instalaţia de presinteză 10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in tambur Date tehnice de interes D451-reactor sinteza Tip: cilindric, vertical cu serpentine Manta: gaz sinteză

pmax / tmax = 60 bar / 310C Ţevi: apă / abur

pmax / tmax = 48 bar / 260C Diametrul conductei de refulare supapa: DN 100 mm, respective un debit de iesire de 0,118 mc/s. Deoarece iese si abur acesta impiedica explozia deci se modeleaza aria de toxicitate data de prezenta CO (0,05 x 0,118 =0,006 mc/s) 10.1.1. Dispersia componentei CO din gazul de sinteza Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1812 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CARBON MONOXIDE Molecular Weight: 28.01 g/mol





ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 350 ppm ERPG-3: 500 ppm IDLH: 1200 ppm LEL: 125000 ppm UEL: 740000 ppm Ambient Boiling Point: -192.1° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.006 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 280° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 13.3 kilograms/min Total Amount Released: 400 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 60 meters --- (500 ppm = ERPG-3) Orange: 71 meters --- (350 ppm = ERPG-2) Yellow: 94 meters --- (200 ppm = ERPG-1)

ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 350 ppm ERPG-3: 500 ppm IDLH: 1200 ppm LEL: 125000 ppm UEL: 740000 ppm Ambient Boiling Point: -192.1° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.006 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 280° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 13.3 kilograms/min Total Amount Released: 400 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 44 meters --- (500 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 52 meters --- (350 ppm = ERPG-2) Yellow: 69 meters --- (200 ppm = ERPG-1)




10.2. Fisură manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosferă La ieşirea din reactor, gazul de sinteză reacţionat are o temperatură de aprox. 257 oC, iar concentraţia metanolului este de 8%. Gazul de sinteză reacţionat iese din reactorul D 451 şi intră în spaţiul tubular al schimbătorului de căldură H 451, unde are loc răcirea gazului până la cca. 126 oC. Apoi gazul este introdus în condensatorul de metanol H 453. Aici are loc răcirea finală a gazului, până la 40 oC, care este însoţită de condensarea metanolului brut. Ca fluid de răcire se foloseşte apă recirculată.




Amestecul bifazic obţinut în condensatorul H 453 este introdus în separatorul V 451, unde se realizează separarea metanolului brut de faza gazoasă. H453-condensator metanol Tip: orizontal, cu o trecere, suprafaţa de transfer: 657 m2

interior = 1400 mm; Lt = 8500 mm

nr. ţevi: 2061, 20 x 2 - 5500 mm Ţevi: gaz sinteză, metanol

pmax / tmax = 60 bar / 155C Manta: apă

pmax / tmax = 6 bar / 155C G = 27 tone Amestecul bifazic obţinut în condensatorul H 453 : 8% metanol si 92% gaz de sinteza Se va modela dispersia CO din gazul de sinteza si aria de inflamabilitate/ explozia norului de vapori datorita componentei H2 din gazul de sinteza. Dimensiunea zonei de scurgere 100 mmp = 0,0001 mp, deci un debit de 0,0015 mc/s, timp de 30 min.

- H2: 0,0015 x 0,92 x0,84 = 0,0012 mc/s - CO: 0,0015 x 0,92 x0,05 = 0,00007 mc/s

Componenta metanol se neglijeaza.

10.2.1. Dispersia norului de vapori pentru componenta CO din gazul de sinteza Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 350 ppm ERPG-3: 500 ppm IDLH: 1200 ppm LEL: 125000 ppm UEL: 740000 ppm Ambient Boiling Point: -192.1° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.00007 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 126° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 216 grams/min Total Amount Released: 6.47 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (500 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 12 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 350 ppm ERPG-3: 500 ppm IDLH: 1200 ppm LEL: 125000 ppm UEL: 740000 ppm Ambient Boiling Point: -192.1° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.00007 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 126° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 216 grams/min Total Amount Released: 12.9 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (500 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 13 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




10.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area) pentru componenta H2 din gazul de sinteza. Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1929 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0012 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 126° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 266 grams/min Total Amount Released: 7.98 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior.

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1921 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0012 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 126° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 266 grams/min Total Amount Released: 7.98 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior.




THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 14 meters --- (24,000 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 34 meters --- (4,000 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 16 meters --- (4,000 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

10.2.3.Explozia norului de vapori pentru componenta H2 din gazul de sinteza Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1929 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 1921 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.0° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75%




SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0012 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 126° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 266 grams/min Total Amount Released: 7.98 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : 11 meters --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 12 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 18 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0012 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 126° C Source Pressure: 60 atmospheres Release Duration: 30 minutes Release Rate: 266 grams/min Total Amount Released: 7.98 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time




DEPOZIT METANOL R 5000 mc 11.1. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a rezervorului , evaporarea baltii.

Caractersitici tehnice rezervor R 3:

D=22810mm H=12394mm H intrare spuma =11650mm H intrare metanol =11500 mm




V=4700mc Diametru traseu metanol = 150 mm

Cuva de retentie de forma tronconica are un diametru mediu de 46 m si adancimea medie de 2,25 m, respectiv o suprafata de 1700 m2 si un volum de 4000 m3. Dimensiunea zonei de scurgere 100 mmp = 0,0001 mp, viteza lichidului 2,0 m/s rezultă un debit de 0,0002 mc/s = 0,2 dmc/s x 0,8 kg/dmc-densitatea = 0,16 kg/s, scurgere 1 h, total 576 kg. Canalul colector (tip rigola) are lungimea de la marginea rezervorului pana la ventilul de izolare de la intrarea in canalizarea Viromet de 17,5 m, sectiune 0,7 x 0,5 m, deci aprox. 6 mc volumul canalului colector si 12 mp suprafata. Se considera scurgerile accidentale colectate in canalul colector. 11.1.1. Dispersia norului de vapori toxici Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2018 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 66,713 ppm or 6.67% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2013 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 229,285 ppm or 22.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75%




SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 298 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 17.2 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 23 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.61 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 82.8 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 29 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.at any time.

11.1.2. Zona de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2018 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2013 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol




ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 66,713 ppm or 6.67% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 298 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 17.2 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 229,285 ppm or 22.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.61 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 82.8 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.






SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2018 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 66,713 ppm or 6.67% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 298 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 17.2 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time.

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2013 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 229,285 ppm or 22.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.61 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 82.8 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time.




11.2.1. Balta care arde (Pool fire). Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2018 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 66,713 ppm or 6.67% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 3 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 11.6 kilograms/min Total Amount Burned: 697 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied) Time: July 13, 2013 2028 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 62.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 229,285 ppm or 22.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 12 square meters Puddle Volume: 6 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 3 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 12.1 kilograms/min Total Amount Burned: 726 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially




lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

11.3. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului 11.3.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.29 (unsheltered single storied) Time: July 6, 2013 2250 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.13 atm Ambient Saturation Concentration: 162,766 ppm or 16.3% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 7000 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 117 kilograms/sec Total Amount Released: 7,000 kilograms

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.66 (unsheltered single storied) Time: July 6, 2013 2314 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 7000 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 117 kilograms/sec Total Amount Released: 7,000 kilograms









DEPOZIT METANOL R 5000 mc 12. Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie Suprafata medie libera a unei cuve = 1245 mp, deci suprafata baltii este de 2490 mp; Volumul de lichid in doua cuve (60% din cantitatea de metanol din doua rezervoare) = 6000 mc; Inaltimea lichidului in cuve = 2,41 m. Diametru mediu al unei cuve = 46 m. 12.1. Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti 12.1.1. Balta care arde (Pool fire) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.29 (unsheltered single storied) Time: July 6, 2013 2250 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.13 atm Ambient Saturation Concentration: 162,766 ppm or 16.3% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75%





SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Diameter: 46 meters Puddle Volume: 6000 cubic meters Initial Puddle Temperature: 20° C Flame Length: 22 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 1,650 kilograms/min Total Amount Burned: 98,813 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 34 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 47 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 71 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Diameter: 46 meters Puddle Volume: 6000 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 22 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 1,680 kilograms/min Total Amount Burned: 100,758 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 39 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 52 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 74 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




12.2. Evaporarea baltii 12.2.1. Dispersia norului toxic Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1347 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 2490 square meters Puddle Volume: 6000 cubic meters Ground Type: Default soil Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: 20° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 83.4 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 4,909 kilograms

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.59 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1415 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.13 atm Ambient Saturation Concentration: 162,766 ppm or 16.3% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75%




SOURCE STRENGTH: Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 83.4 kilograms/min Total Amount Released: 5,004 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 75 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Orange: 216 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Yellow: 522 meters --- (200 ppm = ERPG-1)

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 83.4 kilograms/min Total Amount Released: 5,004 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 72 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Orange: 191 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Yellow: 471 meters --- (200 ppm = ERPG-1)





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1347 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 83.4 kilograms/min Total Amount Released: 5,004 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.59 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1415 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.13 atm Ambient Saturation Concentration: 162,766 ppm or 16.3% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 83.4 kilograms/min Total Amount Released: 5,004 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 15 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




Yellow: 58 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)

Yellow: 55 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)

12.2.3. Explozia norului de vapori (UVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1347 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA:

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.59 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1415 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA:




Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 83.4 kilograms/min Total Amount Released: 5,004 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: uncongested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: LOC was never exceeded --- (1.0 psi = shatters glass)

Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.13 atm Ambient Saturation Concentration: 162,766 ppm or 16.3% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 83.4 kilograms/min Total Amount Released: 5,004 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: uncongested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: LOC was never exceeded --- (1.0 psi = shatters glass)

RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol.




13. Rampa de incarcare Metanol I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol. 13.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Incendiul baltii 13.1.1. Balta care arde (pool fire) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.65 (unsheltered single storied) Time: July 11, 2013 1956 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.015 atm Ambient Saturation Concentration: 19,820 ppm or 1.98% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical is burning as it escapes from tank Tank Diameter: 2.8 meters Tank Length: 11.5 meters Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 7.6° C Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 80% full

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.75 (unsheltered single storied) Time: July 11, 2013 2004 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.036 atm Ambient Saturation Concentration: 46,424 ppm or 4.64% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical is burning as it escapes from tank Tank Diameter: 2.8 meters Tank Length: 11.5 meters Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 30° F Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 80% full




Circular Opening Diameter: 10 centimeters Opening is 0.028 meters from tank bottom Max Flame Length: 12 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 367 kilograms/min Total Amount Burned: 20,575 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed a burning puddle. The puddle spread to a diameter of 22 meters. THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 17 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 25 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 37 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

Circular Opening Diameter: 10 centimeters Opening is 0.028 meters from tank bottom Max Flame Length: 11 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 369 kilograms/min Total Amount Burned: 20,638 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed a burning puddle. The puddle spread to a diameter of 22 meters. THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 22 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 28 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 39 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




13.2. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii 13.2.1. Dispersia vaporilor de metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 2.8 meters Tank Length: 11.5 meters Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 7.6° C Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 80% full Circular Opening Diameter: 10 centimeters Opening is 0.028 meters from tank bottom Ground Type: concrete Ground Temperature: equal to ambient Max Puddle Diameter: 22 meters Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 7.42 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 429 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating puddle. The puddle spread to a diameter of 22 meters. THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 12 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)

IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 2.8 meters Tank Length: 11.5 meters Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 30° C Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 83% full Circular Opening Diameter: 10 centimeters Opening is 0.028 meters from tank bottom Ground Type: concrete Ground Temperature: equal to ambient Max Puddle Diameter: 22 meters Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 33.4 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 1,883 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating puddle. The puddle spread to a diameter of 22 meters. THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 24 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)






13.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 2.8 meters Tank Length: 11.5 meters Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 7.6° C Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 80% full Circular Opening Diameter: 10 centimeters Opening is 0.028 meters from tank bottom Ground Type: Concrete Ground Temperature: equal to ambient Max Puddle Diameter: 22 meters Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 7.16 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 415 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating puddle. The puddle spread to a diameter of 22 meters. THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED)

Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 2.8 meters Tank Length: 11.5 meters Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 30° C Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 83% full Circular Opening Diameter: 10 centimeters Opening is 0.028 meters from tank bottom Ground Type: Concrete Ground Temperature: equal to ambient Max Puddle Diameter: Unknown Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 187 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 7,483 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating puddle. The puddle spread to a diameter of 68 meters. THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)




Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances

Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Yellow: 23 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

13.2.3. Explozia norului de vapori(CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 5, 2013 1410 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.66 (unsheltered single storied) Time: July 5, 2013 1432 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0




Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.42 kilograms/sec Total Amount Released: 85.0 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 19 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.42 kilograms/sec Total Amount Released: 85.0 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 31 meters --- (1.0 psi = shatters glass)




13.3. Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale 13.3.1. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 5, 2013 1410 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.42 kilograms/sec Total Amount Released: 85.0 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.66 (unsheltered single storied) Time: July 5, 2013 1432 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.42 kilograms/sec Total Amount Released: 85.0 kilograms THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud




explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 19 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 31 meters --- (1.0 psi = shatters glass)




METANOL III - Comprimare 14. Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz de sinteză în hală , formarea atmosferei explozive. 14.1. Explozia atmosferei explozive (datorate componente H2 a gazului de sinteza) formate în hala compresoare datorită unei scântei. Date tehnice de interes - Compresorul de sinteză G401 B Compresorul de sinteză G401B comprimă gazul cracat rezultat în cracare în două trepte până la presiunea de aprox. 50 bar.

- debit în condiţii normale: 16000 – 20.000 Nmc/h Volumul halei este de 13000 mc. (L=60m, l= 18 m, H = 12m). Hala este prevazuta cu ventilatoare de aerisire cu diametrul de DN 800 (4 buc), iar una din laturi pe lungime este cu gemuri de sticla) Proprietati hidrogen:

Densitate relativă, în stare gazoasă (aer =1): 0,07 Domeniu de inflamabilitate:4 – 75 vol. % in aer. Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor explozive.

Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot folosi relatiile de la Cap. 2.7.1. si in cazul unei atmosfere explozive in recipiente si camere.

∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,


, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg. Pentru calculul masei echivalente in TNT a hidrogenului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1




mTNT = VB . Mmol . Cstorch . hc

8960(1+t/273,15) unde: Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 2 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2050C (temperatura aer de combustie) hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 141,8 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a hidrogenului (%vol) = 0,008% VB = volumul recipientului (m3) = 13000 mc / volumul partii inzidite Rezulta: mTNT = 1,56 kg Rezolvarea ecuatiei:





zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 1,16 1,16 1,16

R (12,13 m) peretele halei 29,96 m 52,65m




Se considera ca explozia va distruge partial zidaria de caramida. Suflul exploziei, diminuat de obstacolele intalnite, va avea efecte pana la aprox 52 m de sursa. METANOL III - Cracare 15. B 201 Cuptor de cracare. Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a reformerului, pericolul întoarcerii flăcărilor. 15.1. Posibila izbucnire a unui incendiu/explozie, deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei pereţilor şi tavanului suspendat. Cuptorul de cracare este o construcţie compacta (tip dulap) în care cracarea gazului metan se face în tuburi umplute cu catalizator de oxid de nichel şi încălzite în exterior prin arderea metanului. Cele 60 de tuburi de cracare sunt aşezate pe două rânduri intercalate între cele 30 de arzătoare aşezate pe trei rânduri. Cuptorul de cracare are dimensiunile: L = 12650mm L = 5700mm H = 10265mm Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor explozive.

Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot folosi relatiile de la Cap. 2.7.1.si in cazul unei atmosfere explozive in recipiente si camere.

∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2


, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg. Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6. Anhang 1.




mTNT = VB . Mmol . Cstorch . hc 8960(1+t/273,15)

Masa echivalenta in TNT a metanului Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 16 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2000C hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 35,764 MJ/mcN = 35,764/0,716 MJ/kg = 49,95 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = 0,05% - intrarea unei cantitati de gaz timp de 1 sec. VB = volumul recipientului (m3) = 740mc / volumul partii inzidite Rezulta mTNT = 1,9 kg Rezolvarea ecuatiei:





zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 1,24 1,24 1,24

R (12,97 m) peretele metalic al cazanului

32,09 m 56,28 m




METANOL III - Cracare 16. Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sinteză.

- Gazul de sinteza produs intra in colector cu cca 7 bar si 815 -825 0C - Compozitia din instructiuni: H2 – 73,98%, CO- 14,44% - Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din coloana 100 mmp = 0,0001 mp - La o viteza a gazelor de 15 m/s rezultă un debit de 0,0015 mc/s, - Pentru hidrogen: 0,0015 x 0,74 = 0,0011 mc/s - Pentru CO: 0,0015 x 0,144 = 0,000216mc/s - Inaltimea zonei de scurgere: Aloha ia in calculul exploziei norului de vapori 0 m.

16.1. Aria de inflamabilitate - componenta H2 a gazului de sinteză Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1309 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.6° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1305 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm Ambient Boiling Point: -253.6° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75%




SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0011 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 800° C Source Pressure: 7 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 10.6 grams/min Total Amount Released: 635 grams Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (4,000 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0011 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 800° C Source Pressure: 7 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 10.6 grams/min Total Amount Released: 635 grams Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (4,000 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

16.2.Dispersia toxică - componenta CO a gazului de sinteză


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1309 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CARBON MONOXIDE Molecular Weight: 28.01

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1312 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CARBON MONOXIDE Molecular Weight: 28.01




g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 350 ppm ERPG-3: 500 ppm IDLH: 1200 ppm LEL: 125000 ppm UEL: 740000 ppm Ambient Boiling Point: -193.6° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.000216 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 800° C Source Pressure: 7 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 28.9 grams/min Total Amount Released: 1.73 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (500 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (200 ppm = ERPG-1)

g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 350 ppm ERPG-3: 500 ppm IDLH: 1200 ppm LEL: 125000 ppm UEL: 740000 ppm Ambient Boiling Point: -193.6° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.000216 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 800° C Source Pressure: 7 atmospheres Release Duration: 60 minutes Release Rate: 28.9 grams/min Total Amount Released: 1.73 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior.




Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (500 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

METANOL III - Distilare 17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte. 17.1. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguranţă ale coloanei D502. Fluid: metanol brut (metanol, apa alcooli superiori, produşi uşor volatili) Presiune: 0,3 – 0,5 bar Temperatura sus: 65 –67 0C Temperatura jos: 115 0C V = 102 m3 DN = 2200 mm H = 32250 mm Diametru ventil de siguranta SV 505: Di = 250mm, De 400 mm Presiunea de refulare (la care deschide supapa/ventilul) este de 0,7 bar. Aria scurgerii = 0.049 mp La o viteza a vaporilor de 15 m/s rezultă un debit de 0,736 mc/s. 17.1.1. Dispersia norului de vapori de metanol





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1021 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.736 cubic meters/sec Source Height: 33 meters Source State: Gas Source Temperature: 65° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 47 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1026 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.736 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 65° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 49 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness






17.1.2.Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.736 cubic meters/sec Source Height: 33 meters Source State: Gas Source Temperature: 65° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 54 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)

CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.736 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 65° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 60 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)




17.1.3. Explozia norului de vapori(CVCE)


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1021 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1026 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04




g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.736 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 65° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 14 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.736 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 65° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 13 meters --- (1.0 psi = shatters glass)




METANOL III – Distilare 18.Conductă vapori coloana D502.Coroziune conductă. 18.1 Scurgere vapori metanol din conductă D502-Col.II de distilare H = 32250 mm; DN = 2200 mm, Dext.= 2228 mm; G = 22 t; V = 102 mc Presiune: 0,3 – 0,5 bar Temperatura sus: 65 –67 0C Temperatura jos 1150C Fluid: metanol brut (metanol, apa alcooli superiori, produşi uşor volatili)




Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conductă 100 mmp = 0,0001 mp

Dacă luăm în calcul neetanşeitatea la 2 garnituri, cu DN 600 mm (diametrul cel mai mare), aria zonei de scurgere va fi: 2 x 0,00035 x 600 2,2 = 906 mmp, La o viteza a gazelor de 15 m/s, debitul de gaz va fi respectiv 0,014 mc/s. 18.1.1. Dispersia norului de vapori de metanol Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 27, 2013 2219 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.014 cubic meters/sec Source Height: 25 meters Source State: Gas Source Temperature: 100° C

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 27, 2013 2225 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.014 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 100° C




Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 692 grams/min Total Amount Released: 41.5 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 20 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 44 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 692 grams/min Total Amount Released: 41.5 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 19 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 41 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

18.1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 27, 2013 2219 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 27, 2013 2225 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C




Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.014 cubic meters/sec Source Height: 25 meters Source State: Gas Source Temperature: 100° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 692 grams/min Total Amount Released: 41.5 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.014 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 100° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 692 grams/min Total Amount Released: 41.5 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.






SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 27, 2013 2219 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.014 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 100° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 692 grams/min Total Amount Released: 41.5 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 27, 2013 2225 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.014 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 100° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 692 grams/min Total Amount Released: 41.5 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame






CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN 19. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar.




19.1. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conducta este: 0,00035 x D 2,2= 0,00035 x 500 2,2 = 303 mmp = cca. 3 cmp

Conducte de transport gaz metan D = 500 mm si o lungime de aproximativ 500 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar. 19.1.1.Dispersia norului de gaz Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1358 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm




Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 15.1 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 335 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 12 meters --- (25000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 27 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 34 meters --- (3000 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 14.5 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 312 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 12 meters --- (25000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 27 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 34 meters --- (3000 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1358 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C




Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 15.1 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 335 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 16 meters --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 39 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 14.5 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 312 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 16 meters --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 40 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

19.1.3. Explozia norului de vapori(CVCE)





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1358 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 15.1 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 335 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 14.5 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 312 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame




Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 13 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 12 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

19.1.4. Incendiul jetului de gaz (Jet fire)





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1358 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Max Flame Length: 2 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 16.7 kilograms/min Total Amount Burned: 335 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Max Flame Length: 2 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 16 kilograms/min Total Amount Burned: 312 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec)




Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

20. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar. 20.1. Fisura conducta diametru 300mm la CR12 Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conducta este 100 mmp = 1 cmp.

D = 300 mm si o lungime de aproximativ 150 m. Presiunea gazului metan este de 2 bar. 20.1.1.Dispersia norului de gaz

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1451 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D




No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.16 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 9.00 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (3000 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.12 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 8.33 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (3000 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.


Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1451 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA:





Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.16 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 9.00 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.12 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 8.33 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness

make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 11 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




20.1.3. Explozia norului de gaz (CVCE)

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1451 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.16 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 9.00 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.12 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 8.33 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion




Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time

Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time

20.1.4. Incendiul jetului de gaz (Jet fire)

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1451 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Max Flame Length: 1 meter

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 19, 2013 1430 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 30 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 2 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Max Flame Length: 1 meter




Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 1.3 kilograms/min Total Amount Burned: 9.00 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 1.25 kilograms/min Total Amount Burned: 8.33 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sinteză 21.1. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar. Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conducta este 100 mmp = 1 cmp. D = 350 mm si o lungime de aproximativ 150 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar. 21.1.1.Dispersia norului de gaz

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2137 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2144 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm




Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 4.99 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 52.4 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 21 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 27 meters --- (3000 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 4.79 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 48.5 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 16 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 20 meters --- (3000 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.





Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2137 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 4.99 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 52.4 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 13 meters --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2144 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 4.79 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 48.5 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (26,400 ppm = 60% LEL =




Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 31 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.


21.1.3. Explozia norului de gaz (CVCE)

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2137 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2144 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm




Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 4.99 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 52.4 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 10 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 4.79 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 48.5 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Gaussian No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time

21.1.4. Incendiul jetului

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2137 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2144 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 25000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -164.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths




Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Max Flame Length: 1 meter Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 5.56 kilograms/min Total Amount Burned: 52.4 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 35 centimeters Pipe Length: 150 meters Unbroken end of the pipe is closed off Pipe Roughness: rough Hole Area: 1 sq cm Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C Max Flame Length: 1 meter Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 5.34 kilograms/min Total Amount Burned: 48.5 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

METANOL III - Comprimare

21.2 Avarierea mecanică a compresorului de gaz metan G204/A,B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz etan în hală în hală, formarea atmosferei explozive. 21.2.1 Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare. Compresoarele de gaz metan G204/A,B.

- debit în condiţii normale: 4200 Nmc/h - debitul în condiţii de lucru: 790 mc/h - presiune aspiraţie 6 ata - temperatură: 25 0C - presiune refulare: 13 ata, temperatură 80 0C




Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor explozive.

Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot folosi relatiile de la Cap. 2.7.1. si in cazul unei atmosfere explozive in recipiente si camere.

∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,


, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg. Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1.


Masa echivalenta in TNT a metanului Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 16 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 800C hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 35,764 MJ/mcN = 35,764/0,716 MJ/kg = 49,95 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = 0,05% - intrarea unei cantitati de gaz timp de 1 sec. VB = volumul recipientului (m3) = 13000 mc / volumul partii inzidite mTNT = 44,84 kg




Rezolvarea ecuatiei:





zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 3.55 3.55 3.55

R (37.13 m) peretele halei

91.70 m 161.13 m

DEPOZIT METANOL – Instalatia FORMOL 22. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid 22.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. Depozitul de metanol de la Instalatia FORMOL este format din doua rezervoare de metanol cu volumul de 68m3 fiecare, D = 3 m H= 6,0 m. Cuva de retentie a rezervoarelor are o suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3. Se considera balta formata cu volumul de 0,35 mc, respectiv o inaltime de 5 cm cand poate fi observata. 22.1.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori




Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2158 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.31 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 69.8 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2211 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 6.08 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 269 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Model Run: Heavy Gas Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.







Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA




Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2158 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.31 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 69.8 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Yellow: LOC was never exceeded --- (7,300 ppm = 10% LEL)

Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2211 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 6.08 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 269 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




22.1.3. Explozia norului de vapori

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2158 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 1.31 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 69.8 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2211 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 6.08 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 269 kilograms THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame




Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time

Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time.

22.2. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului 22.2.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 18, 2013 2254 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 95 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.58 kilograms/sec Total Amount Released: 95.0 kilograms

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 18, 2013 2244 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 95 kilograms Source Height: 0 Release Duration: 1 minute Release Rate: 1.58 kilograms/sec Total Amount Released: 95.0 kilograms









REZERVOARE OLEUM - Sectia Rasini 23. Avarie la un rezervor de oleum, eliberarea unei cantitati de oleum. Depozitul cuprinde 6 rezervoare verticale de 50 mc, amplasate în cuva de retenţie (4 pentru depozitare oleum - cu 20-65% continut de SO3 si 2 pentru acid sulfuric). Cuva de retenţie are un volum de 100 mc. Are sistem de închidere a scurgerilor la canalizare şi colectarea lor. ALOHA nu modeleaza decat balta care se formeaza. Se considera volumul baltii 0,5 mc, respectiv un stat de 5 mm de lichid in cuva corespunzator unei scurgeri de 1 h printr-o fisura a rezervorului. 23.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. 23.1.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2221 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with water. Chemical Name: OLEUM Solution Strength: 24% (by weight) Ambient Boiling Point: 123.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 5.56e-004 atm Ambient Saturation Concentration: 712 ppm or 0.071% Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Molecular Weight: 80.06 g/mol ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2226 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with water. Chemical Name: OLEUM Solution Strength: 24% (by weight) Ambient Boiling Point: 123.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.0034 atm Ambient Saturation Concentration: 4,342 ppm or 0.43% Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Molecular Weight: 80.06 g/mol ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths




Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle Puddle Area: 100 square meters Puddle Volume: 0.5 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 36 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 2.10 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 12 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 47 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle Puddle Area: 100 square meters Puddle Volume: 0.5 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 373 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 20.5 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 28 meters --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 69 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Yellow: 171 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)




23.2. Neetanseitate la o pompa de incarcare- descarcare, scurgere oleum, formarea unei balti pe rampa auto. 23.2.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori

Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2230 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can affect

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2226 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can




the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with water. Chemical Name: OLEUM Solution Strength: 24% (by weight) Ambient Boiling Point: 123.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 5.56e-004 atm Ambient Saturation Concentration: 712 ppm or 0.071% Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Molecular Weight: 80.06 g/mol ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle Puddle Area: 20 square meters Puddle Volume: 0.2 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 7.94 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 467 grams THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness

affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with water. Chemical Name: OLEUM Solution Strength: 24% (by weight) Ambient Boiling Point: 123.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.0034 atm Ambient Saturation Concentration: 4,342 ppm or 0.43% Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Molecular Weight: 80.06 g/mol ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle Puddle Area: 20 square meters Puddle Volume: 0.2 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 82 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 4.65 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 14 meters --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 33 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field




make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 22 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 80 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)

23.3. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de oleum. 23.3.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor, dispersia norului toxic. Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2230 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with water. Chemical Name: OLEUM Solution Strength: 24% (by weight) Ambient Boiling Point: 123.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 5.56e-004 atm Ambient Saturation Concentration: 712 ppm or 0.071% Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Molecular Weight: 80.06 g/mol ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle Puddle Area: 100 square meters Puddle Volume: 50 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 36.4 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 2.18 kilograms

Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 22, 2013 2234 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with water. Chemical Name: OLEUM Solution Strength: 24% (by weight) Ambient Boiling Point: 123.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.0034 atm Ambient Saturation Concentration: 4,342 ppm or 0.43% Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Molecular Weight: 80.06 g/mol ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle Puddle Area: 100 square meters Puddle Volume: 50 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 382 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 22.9 kilograms




THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 12 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 47 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 29 meters --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 69 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Yellow: 173 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)




Instalaţia de formaldehidă III 24.1 Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) 24.1.1 Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel) Instalaţia de formaldehidă IV 25.1 Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida IV .Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) 25.1.1 Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

D = 2600 mm, L = 1800 mm, V = 30,6 m3. Evaporarea metanolului in amestec cu aerul se face la o temperatura de 42 - 52 0C in scopul asigurarii unei concentratii de minim 36% metanol care reprezinta limita superioara de explozie. Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor explozive .


∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2, unde K = R/ (mTNT)1/3

, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg.

Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanolului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1:


Masa echivalenta in TNT a metanolului




Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 32 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 500C hc = caldura de ardere a metanolului (MJ/kg) = 19,93 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanolului (%vol) = 30% in limita de explozie VB = volumul recipientului (m3) = 30,6mc mTNT = 55.23 kg Rezolvarea ecuatiei:


Efecte/parametri Distrugerea

completa a cladirilor



zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 3.81 3.81 3.81

R 39.85 m 98.41 m 172,94 m




Instalaţia de formaldehidă III 24.2. R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida III 24.2.1 Nerespectare instrucţiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacţie se află în limita de explozie. Instalaţia de formaldehidă IV 25.2.R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida IV 25.2.1 Nerespectare instrucţiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacţie se află în limita de explozie. Dimensiuni reactor: Ø = 1600mm H= 10500 mm Temperatura în reactor este în jur de 500 0C. Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor explozive .

Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot fol relatiile de la Cap. 2.7.1.si in cazul unei atmosfere explozive in recipiente si camere.

∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,


, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg. Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanolului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1





Masa echivalenta in TNT a metanolului Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 32 g/mol T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 5000C hc = caldura de ardere a metanolului (MJ/kg) = 19,93 MJ/kg Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = inf. 6%, sup 36 atinge limita de explozie VB = volumul recipientului (m3) = 7mc mTNT = 6,34 kg Rezolvarea ecuatiei:





zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 1.85 1.85 1.85

R (19.35 m) scheletul metalic

al utilajului

47.79 m 83.97 m




Se considera ca structura metalica va rezista. Suflul exploziei, diminuat de obstacolele intalnite, va avea efecte pana la aprox. 84 m de sursa.

Instalaţia de formaldehidă III 24.2.2. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti ( vapori de formaldehida, in principal ), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate.

Instalaţia de formaldehidă III 25.2.2.Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (amestec de vapori de metanol in principal) in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate. Se considera suprafata de emisie a neetanseitatii capacelor, conform ghid de 0,00035 D 2,2 = 2398 mmp, temperatura gazelor 500 0C. La o viteza a gaxelor de 15 m/s rezulta un debit de 0.03597 mc/s. Timp de emisie de o ora. Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

ITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 23, 2013 2146 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75%





SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.03597 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 500° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 852 grams/min Total Amount Released: 51.1 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.03597 cubic meters/sec Source Height: 0 Source State: Gas Source Temperature: 500° C Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes Release Rate: 852 grams/min Total Amount Released: 51.1 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Instalaţia de formaldehidă III 24.3. Coloana de distilare formaldehida III. 24.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori Instalaţia de formaldehidă IV 25.3. Coloana de distilare formaldehida IV. 25.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori




Date tehnice de modelare - Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din coloana 100 mmp, respectiv diametrul gaurii 1,12 cm. - Inaltimea zonei de scurgere: 1 m. - Temperatura lichidului din coloana 80º C; se modeleaza ca scurgerea dintr-un vas

Aloha nu modeleaza formaldehida. Se considera acoperitoare modelarea metanolului continut in amestecul supus distilarii.


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 23, 2013 2202 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm Ambient Boiling Point: 58.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from hole in vertical cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 2.6 meters Tank Length: 24 meters Tank Volume: 127 cubic meters





Tank contains liquid Internal Temperature: 80° C Chemical Mass in Tank: 7 tons Tank is 7% full Circular Opening Diameter: 1.12 centimeters Opening is 1 meters from tank bottom Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 44.7 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 2,534 kilograms Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow). THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 43 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 107 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Yellow: 299 meters --- (200 ppm = ERPG-1)




SOURCE STRENGTH: Leak from hole in vertical cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 2.6 meters Tank Length: 24 meters Tank Volume: 127 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 80° C Chemical Mass in Tank: 7 tons Tank is 7% full Circular Opening Diameter: 1.12 centimeters Opening is 1 meters from tank bottom Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 44.7 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 2,534 kilograms Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow). THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 34 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 99 meters --- (1000 ppm = ERPG-2)

Yellow: 298 meters --- (200 ppm = ERPG-1)




Depozit formaldehida 26. Avarie la un rezervor de formaldehida 43%, eliberarea unei cantitati de solutie. 26.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului. 26.1.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori Date de interes pentru modelare: Se considera o scurgere printr-o fisura cu aria mai mica de 100 mmp si formarea unei balti de 3 mc, cu o grosime a baltii de 1 cm. Intrucat Aloha nu modeleaza formaldehida, s-a asimilat substanta cu solutie amoniacala 30%, compatibila ca stare de agregare si comportament in caz de eliberare accidentala.





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1119 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA Solution Strength: 30% (by weight) Ambient Boiling Point: 19.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.45 atm Ambient Saturation Concentration: 575,760 ppm or 57.6% Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 300 square meters Puddle Volume: 3 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: 19.8° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 48.8 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 559 kilograms

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1026 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA Solution Strength: 30% (by weight) Ambient Boiling Point: 19.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 300 square meters Puddle Volume: 3 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: 19.8° C Release Duration: 58 minutes Max Average Sustained Release Rate: 111 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 801 kilograms




THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 110 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Orange: 263 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Yellow: 568 meters --- (25 ppm = ERPG-1)

THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 177 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Orange: 421 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Yellow: 933 meters --- (25 ppm = ERPG-1)

26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine.Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida. 26.2.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic. Date de interes pentru modelare:




Temperatura in rezervoare 35 0C. Rezervoarele R250 şi R200 sunt montate într-o cuvă de retenţie, iar rezervoarele R150 într-o cuvă separată. Cuvele au suprafaţa de S1 = 308mp, S2 =220mp şi înălţimea peretelui de 0.8m. Se considera cuva mare de retentie S1 = 308mp, care se umple la jumatate (0.4 m) pana cand se pompeaza intreaga cantitate in rezervorul de rezerva.


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1119 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA Solution Strength: 30% (by weight) Ambient Boiling Point: 19.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.45 atm Ambient Saturation Concentration: 575,760 ppm or 57.6% Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 308 square meters Puddle Volume: 120 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 30, 2013 1204 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA Solution Strength: 30% (by weight) Ambient Boiling Point: 19.8° C Partial Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is f lammable) Puddle Area: 308 square meters Puddle Volume: 120 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: 19.8° C




Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 35.4 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 1,773 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 91 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Orange: 223 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Yellow: 561 meters --- (25 ppm = ERPG-1)

Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 150 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Hazardous Component Released: 4,696 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 210 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Orange: 498 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Yellow: 1.3 kilometers --- (25 ppm = ERPG-1)

26.3 Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare 26.3.1. Formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului de vapori




Date de interes pentru modelare: Furtunul de incarcare are diametrul de 80 mm, se fisureaza furtunul, se scurge formol pe platforma de incarcare timp de 5 minute (emisie continua prin fisura 0,007 mc/s) pana la oprirea pompei. Intrucat Aloha nu modeleaza formaldehida si in cazul acestui tip de scenariu nu modeleaza solutii ci numai substante pure, s-a asimilat substanta cu amoniacul. Evaporarea in cazul solutiilor este limitata, deci se poate considera ca din volumul total eliberat doar o parte corespunzatoare unei solutii de cca. 15 % este antrenat prin evaporare. In acest caz debitul substantei pure este de 0.007 x 0.15 = 0.00105 mc/s timp de 5 minute


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: August 3, 2013 2212 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm Ambient Boiling Point: -38.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.00105 cubic meters/sec Source Height: 0

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: August 3, 2013 2214 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm Ambient Boiling Point: -38.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.00105 cubic meters/sec Source Height: 0




Source State: Liquid Source Temperature: equal to ambient Release Duration: 5 minutes Release Rate: 39.5 kilograms/min Total Amount Released: 198 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 107 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Orange: 241 meters --- (150 ppm = ERPG-2)

Yellow: 595 meters --- (25 ppm = ERPG-1)

Source State: Liquid Source Temperature: equal to ambient Release Duration: 5 minutes Release Rate: 37.4 kilograms/min Total Amount Released: 187 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 108 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Orange: 246 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Yellow: 623 meters --- (25 ppm = ERPG-1)




DEPOZIT METILAL 27.1. Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie 27.1.1 Balta care arde (pool fire) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0915 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.24 atm Ambient Saturation Concentration: 312,161 ppm or 31.2% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 70 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 16 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 228 kilograms/min Total Amount Burned: 13,661 kilograms

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0927 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.64 atm Ambient Saturation Concentration: 819,063 ppm or 81.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 70 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 18 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Rate: 255 kilograms/min Total Amount Burned: 15,275 kilograms




THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 11 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 18 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 31 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 16 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 23 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow: 35 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

27.2 Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dispersia toxica.




27.2.1 Formarea norului de vapori toxici Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0915 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.24 atm Ambient Saturation Concentration: 312,161 ppm or 31.2% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 40 meters --- (2200 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0927 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.64 atm Ambient Saturation Concentration: 819,063 ppm or 81.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 34 meters --- (2200 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short




distances. Orange: 40 meters --- (2200 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 40 meters --- (2200 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

distances. Orange: 34 meters --- (2200 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 34 meters --- (2200 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

27.2.2. Aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0915 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.24 atm Ambient Saturation Concentration: 312,161 ppm or 31.2% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0927 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.64 atm Ambient Saturation Concentration: 819,063 ppm or 81.9% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75%




SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 18 meters --- (9,600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 47 meters --- (1,600 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas Red : 13 meters --- (9,600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less rel iable for short distances. Yellow: 43 meters --- (1,600 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

27.2.3. Explozia norului format (CVCE) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0915 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.24 atm Ambient Saturation Concentration: 312,161 ppm or 31.2%

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 24, 2013 0927 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 g/mol TEEL-1: 2200 ppm TEEL-2: 2200 ppm TEEL-3: 2200 ppm IDLH: 2200 ppm LEL: 16000 ppm UEL: 176000 ppm Ambient Boiling Point: 35.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.64 atm Ambient Saturation Concentration: 819,063 ppm or 81.9%




ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 13 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 33 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Orange: 12 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 29 meters --- (1.0 psi = shatters glass)




DEPOZIT FENOL Sectia Cercetari 28. Deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de descarcare a fenolului in rezervoare. 28.1. Colectarea in cuva de retentie, solidificare fenol, aria de inflamabilitate. Temperatura de solidificare fiind 40,9 0C. Se considera ca aria de toxicitate si de inflamabilitate se limiteaza la cuva de retentie, respectiv sub 10m de sursa. Pierderile de fenol sunt usor recuperabile datorita solidificarii acestuia la temperatura mediului ambiant. Recuperarea se face prin lopatare. Operatiunea prezinta pericol deosebit, stropirile pot genera rani foarte periculoase, din acest motiv




personalul care actioneaza va fi strict monitorizat si echipat. In situatia contactului fenolului cu apa se genereaza ape fenolice. Cuva rezervoarelor de fenol are un volum de 20 m3 (acopera 50% din capacitatea de depozitare. Efectele accidentelor sunt localizate strict in zona in care au avut loc scurgerile accidentale. DEPOZITUL DE HIDRAT DE HIDRAZINA 29. Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor. Descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac 29.1 Dispersia vaporilor de amoniac Un posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac. Substanta eliminata: aprox. 42,5 kg. Durata emisiei: 1h. Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1445 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm Ambient Boiling Point: -38.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1443 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol ERPG-1: 25 ppm ERPG-2: 150 ppm ERPG-3: 750 ppm IDLH: 300 ppm LEL: 160000 ppm UEL: 250000 ppm Ambient Boiling Point: -38.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)




Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0118 kilograms/sec Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 708 grams/min Total Amount Released: 42.5 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 14 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 32 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 78 meters --- (25 ppm = ERPG-1)

Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.0118 kilograms/sec Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes Release Rate: 708 grams/min Total Amount Released: 42.5 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 15 meters --- (750 ppm = ERPG-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 33 meters --- (150 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 81 meters --- (25 ppm = ERPG-1)




MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Direcţia AVRN- Captare, distribuţie şi filtrare apă 30. Magazie depozitare butelii clor 30.1 Scapari accdentale de clor dintr-o butelie . 30.1.1 Dispersia norului de vapori Se considera emisia de clor din butelie printr-un por de 1 mm diametru. Date butelie: 40 l, 50 kg.





SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 31, 2013 1823 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91 g/mol AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60 min): 20 ppm IDLH: 10 ppm Carcinogenic risk - see CAMEO Ambient Boiling Point: -39.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in vertical cylindrical tank Non-flammable chemical is escaping from tank Tank Diameter: 0.2 meters Tank Length: 1.27 meters Tank Volume: 0.040 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 20° C Chemical Mass in Tank: 50 kilograms Tank is 88% full Circular Opening Diameter: 0.1 centimeters Opening is 1.02 meters from tank bottom Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 464 grams/min

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 31, 2013 1832 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91 g/mol AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60 min): 20 ppm IDLH: 10 ppm Carcinogenic risk - see CAMEO Ambient Boiling Point: -39.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in vertical cylindrical tank Non-flammable chemical is escaping from tank Tank Diameter: 0.2 meters Tank Length: 1.27 meters Tank Volume: 0.040 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 20° C Chemical Mass in Tank: 50 kilograms Tank is 88% full Circular Opening Diameter: 0.1 centimeters Opening is 1.02 meters from tank bottom Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 464 grams/min




(averaged over a minute or more) Total Amount Released: 8.08 kilograms Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow). THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 68 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min)) Orange: 249 meters --- (2 ppm = AEGL-2(60 min)) Yellow: 524 meters --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min))

(averaged over a minute or more) Total Amount Released: 8.08 kilograms Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow). THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 66 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min)) Orange: 231 meters --- (2 ppm = AEGL-2(60 min)) Yellow: 485 meters --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min))




30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor. 30.2.1.Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori Se considera ca la temperatura externa ridicata vor ceda o parte din buteliile de clor. Se considera un recipient echivalent cu volumul a 4 butelii / 160 litri in care se va produce o fisura cu aria de 400 mmp.


SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1509 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91 g/mol AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60 min): 20 ppm IDLH: 10 ppm Carcinogenic risk - see CAMEO Ambient Boiling Point: -39.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from hole in vertical cylindrical tank

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: August 14, 2013 1446 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91 g/mol AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60 min): 20 ppm IDLH: 10 ppm Carcinogenic risk - see CAMEO Ambient Boiling Point: -39.4° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Leak from hole in vertical cylindrical tank




Non-flammable chemical is escaping from tank Tank Diameter: 0.4 meters Tank Length: 1.27 meters Tank Volume: 0.16 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 7.6° C Chemical Mass in Tank: 190 kilograms Tank is 82% full Circular Opening Diameter: 2.2 centimeters Opening is 1.18 meters from tank bottom Release Duration: 3 minutes Max Average Sustained Release Rate: 59.7 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 79.8 kilograms Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow). THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 703 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min)) Orange: 1.7 kilometers --- (2 ppm = AEGL-2(60 min)) Yellow: 2.8 kilometers --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min))

Non-flammable chemical is escaping from tank Tank Diameter: 0.4 meters Tank Length: 1.27 meters Tank Volume: 0.16 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 20° C Chemical Mass in Tank: 190 kilograms Tank is 84% full Circular Opening Diameter: 2.2 centimeters Opening is 1.18 meters from tank bottom Release Duration: 3 minutes Max Average Sustained Release Rate: 64.3 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 87.4 kilograms Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow). THREAT ZONE: Model Run: Heavy Gas Red : 827 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min)) Orange: 2.2 kilometers --- (2 ppm = AEGL-2(60 min)) Yellow: 3.6 kilometers --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min))




DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN 31.Depozit butelii de oxigen. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. 31.1. BLEVE pentru 70% din butelii. Cantitatea maxima de oxigen: 0,24 t. Cantitatea implicata in accident: 0,24x0,7 = 0,168 t = 168 kg. Pentru gaze lichefiate, conform Anhang 2 pct. 2.7.4:




R BLEVE = [(hc.mBLEVE) 0,33/3,084] e –( ln ∆p/1,519 + ln 2 ∆p/114) unde: mBLEVE = 168 kg – masa totală de oxigen hc = 6,17 MJ/kg

R (m), până la distanţa de:

6,99 17,33 28,93

(hc.mBLEVE) 0,33/3,084 3,206 3,206 3,206

∆p (bar) 0,30 0,07 0,03

-( ln( ∆p)/1,519 + ln 2

(∆p)/114) = x ex

0,78 2,18

1,688 5,408

2,200 9,025

Efectul accidentului Distrugerea completa a cladirilor

Distrugerea partiala a clădirilor

Rani usoare cauzate de fragmente de sticla

Zona I -mortalitate Zona II – vatamari ireversibile

Zona II – vatamari reversibile

DEPOZIT BUTELII DE ACETILENA 32. Depozit butelii de acetilena. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului. 32.1 Explozia pentru 70% din butelii

Se pleacă de la presupunerea că 70% masă (4,2 kg) este pusă în libertate şi formează norul de gaz, care explodează. Calculul masei care explodează se face după Programul DISMA (Agenţia Federala de Mediu, Anhang 2 – Îndrumar metodologic pentru calculul efectului acccidentului, punctul 2.4.2.4.): m ExUVCE = 0,4724. m spontan .(1/UEG – 1/OEG), unde:




m ExUVCE – masa capabilă să explodeze (kg) UEG , OEG – limitele inferioară şi superioară de explozie (%volum) În cazul acetilenei : m ExUVCE = 0,4724. 4,2 .(1/2,4 – 1/88) = 0,804 kg 1/∆p = 2+ ∆R/ [0,15 (10 hc. m ExUVCE )

0,33] hc = 47,15 MJ/kg – puterea calorică inferioară pentru acetilenă Rezultatul calcului este prezentat mai jos:

R (m), până la distanţa de: 3,5 15,2 35,5

1:[0,15 (10 hc. m ExUVCE)0,33] 0,939 0,939 0,939

∆p (bar) 0,3 0,07 0,03

Efectul accidentului Distrugerea completa a cladirilor

Distrugerea partiala a clădirilor

Rani usoare cauzate de fragmente de sticla

Zona I -mortalitate Zona II – vatamari ireversibile

Zona II – vatamari reversibile

DEPOZIT CARBURANTI 33. Depozit carburanti. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti. 33.1. Incendiul baltii (Pool fire) Se considera o balta formata in canalul de conducte, cu o suprafata de aproximativ 5 mp si un volum de 0,05 mc. Intrucat ALOHA nu modeleaza direct motorina, aceasta se asimileaza cu N-Dodecan. Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single




storied) Time: July 31, 2013 0954 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: 170.34 g/mol TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm LEL: 6000 ppm UEL: 49000 ppm Ambient Boiling Point: 206.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 3.68e-005 atm Ambient Saturation Concentration: 47.1 ppm or 0.0047% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters Initial Puddle Temperature: 20° C Flame Length: 8 meters Burn Duration: 2 minutes Burn Rate: 19.6 kilograms/min Total Amount Burned: 37.5 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd

storied) Time: July 31, 2013 1007 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: 170.34 g/mol TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm LEL: 6000 ppm UEL: 49000 ppm Ambient Boiling Point: 206.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 2.65e-004 atm Ambient Saturation Concentration: 340 ppm or 0.034% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Burning Puddle / Pool Fire Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters Initial Puddle Temperature: Air temperature Flame Length: 7 meters Burn Duration: 2 minutes Burn Rate: 20.1 kilograms/min Total Amount Burned: 37.1 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 10 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within




degree burns within 60 sec) Yellow: 13 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

60 sec) Yellow: 14 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)

33.2.Evaporarea baltii 33.2.1. Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile






CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: 170.34 g/mol TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm LEL: 6000 ppm UEL: 49000 ppm Ambient Boiling Point: 206.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 3.68e-005 atm Ambient Saturation Concentration: 47.1 ppm or 0.0047% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: 20° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 0.538 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 27.0 grams THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (125 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field

CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: 170.34 g/mol TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm LEL: 6000 ppm UEL: 49000 ppm Ambient Boiling Point: 206.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 2.65e-004 atm Ambient Saturation Concentration: 340 ppm or 0.034% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 5.92 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 306 grams THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (125 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short




patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1.25 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (0.15 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1.25 ppm = TEEL-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 29 meters --- (0.15 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

33.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable Area) Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Time: July 31, 2013 0954 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: 170.34 g/mol TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm LEL: 6000 ppm UEL: 49000 ppm Ambient Boiling Point: 206.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 3.68e-005 atm Ambient Saturation Concentration: 47.1 ppm or 0.0047% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters

SITE DATA: Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied) Time: July 31, 2013 1010 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: 170.34 g/mol TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm LEL: 6000 ppm UEL: 49000 ppm Ambient Boiling Point: 206.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 2.65e-004 atm Ambient Saturation Concentration: 340 ppm or 0.034% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters




Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: 20° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 0.538 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 27.0 grams THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (3,600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (600 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 5.92 grams/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 306 grams THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (3,600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (600 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.




SECTIA NITROCELULOZA (Instalatii nefunctionale) 34. Urme de substante explozive care pot exploda in cazul unor interventii neautorizate sau patrundere prin efractie, fenomene atmosferice (curenti vagabonzi, incendiu provocat de trasnet), soc, frecare produse pe retelele de canalizare

Se presupune explozia unei cantitati de 0,1 kg ETNT. Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor explozive .


∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

unde K = R/ (mTNT)1/3 , R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg.

Rezolvarea ecuatiei:


unde mTNT = 0,1 kg.




zone de pericol

∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar

ln∆p -1,204 -2,66 -3,506

lnk 2,348 3,25 3,815

k 10,46 25,83 45,39

m 1/3 0.464 0.464 0.464

R 4.85 m 11.99 m 21.06 m






Pag. 1

ANEXA 2. Cod PO- MI-63-F01

Analiza barierelor de protectie pentru scenariile individuale

prin LOPA

Analiza barierelor de protecţie (LOPA) este o metodologie cantitativă în vederea evaluării barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase şi pentru reducerea riscurilor în unităţile de proces până la niveluri tolerabile şi acceptabile. LOPA nu este o metodologie de sine stătătoare de evaluare a riscurilor, dat fiind faptul că necesită rezultatele unei analize anterioare a riscurilor de proces, identificate pentru obiectivul analizat prin HAZOP. Metodologia LOPA s-a aplicat pentru acele scenarii datorate devierilor de proces ce pot fi prevăzute, cum ar fi: nefuncţionarea unui sistem de reglare / blocare / alarmare, operarea eronată a unui ventil, eşecul unei pompe, etc.

Scenariul

7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V 501. 7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic 7.1.1. Dispersia norului de vapori toxici

Observatii În funcţionare normală metanolul este preluat direct de la faza de sinteză ocolindu-se rezervorul de metanol brut V 501 din depozit. Rezervorul V 501 are funcţia de vas tampon care permite ca o scurtă oprire a distilării să nu influenţeze negativ funcţionarea sintezei şi invers. Rezervorul V 501 este dimensionat pentru o capacitate de 28 ore, raportată la productivitatea normală a sintezei. Metanolul brut este transportat în depozit din instalaţia de sinteză Metanol IV (expandorul V 402) pe conducta de MB – 01- OC1- 10 prin ventilul de reglare acţionat de LIC- 404 în rezervorul V 501. Gazele degajate din metanolul brut prin expandarea lui la presiunea din rezervorul V 501 (600 mm CA) sunt eliminate în atmosferă prin regulatorul de presiune PIC 508. Citirea presiuni din rezervor se poate face la PIC 508 amplasat în tabloul de comandă. Rezervorul V 501 este prevăzut cu 2



Pag. 2

supape „KITTO” una pentru eşaparea în atmosferă a gazelor din rezervor în caz că nu face faţă reglarea lui PIC 508 şi una pentru aspiraţia aerului în rezervor pentru evitarea vacumării sale în caz că nu este asigurat azotul necesar prin PCV 507. Reglarea acestor supape Kitto este făcută peste valoarea nominală a lui PIC 508 şi sub valoarea nominală a lui PCV 507. Rezervorul mai este echipat cu stropire cu apă pentru răcire în timpul verii . Rămânere deschis PIC 508 , Dn 80, pierdere de metanol în atmosferă prin supapa de siguranţă. În cazul dirijării unor cantităţi mai mari de gaz astfel că PIC 508 nu face faţă şi este deschisă şi supapa de suprapresiune Kitto pentru evitarea creşterii în continuare a presiunii în rezervor se va deschide şi by-passul regulatorului PIC 508 până la închiderea supapei de suprapresiune. Valori de semnalizare la tablou: PSH1L1 – 508 H1 = 720 mm H2O L1 = 100 mm H2O

Echipamentul analizat Rezervorul V 501. Mentinerea presiunii admisibile a vaporilor in rezervor prin sistemul de reglare si siguranta

Cauza Posibilitatea dirijării unor cantităţi mai mari de gaz de la sinteza astfel că PIC 508 nu face faţă

Date din analiza Lista de control L1.2. Depozit intermediar Metanol IV

Consecinte Avariere rezervot V501prin cresterea presiunii, emisii masive de metanol.

Nivelul consecintelor C2

Eveniment initiator Închidere accidentala ventil de reglare, bucla LIC 404, crestere nivel in vasul de expansiune V402. Vasul de expansie este dimensionat astfel ca la funcţionarea sintezei la capacitate nominală să poată prelua o

1E-01 Esecul buclei de control BPCS



Pag. 3

cantitate de metanol brut corespunzătoare unei producţii de cca. 15 minute. Această capacitate tampon permite alimentarea directă a metanolului brut în sistemul de distilare, fără să mai fie trecut prin rezervorul de metanol brut V 501. În cazul în care nivelul în vasul de expansie se ridică peste nivelul normal, LIC 404 deschide ventilul în conducta de aducţiune la rezervorul de metanol brut, instalaţia de distilare fiind alimentată în continuare cu metanol brut direct din vasul de expansie.

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de relare si protectie pentru reglarea presiunii in V501

1

Bariere independente de protectie

Gazele degajate din metanolul brut prin expandarea lui la presiunea din rezervorul V 501 (600 mm CA) sunt eliminate în atmosferă prin regulatorul de presiune PIC 508. Supapa „KITTO” pentru eşaparea în atmosferă a gazelor din rezervorul V501 În cazul dirijării unor cantităţi mai mari de gaz astfel că PIC 508 nu face faţă şi este deschisă şi supapa de suprapresiune Kitto pentru evitarea creşterii în continuare a presiunii în rezervor se va deschide şi by-passul regulatorului PIC 508 până la închiderea supapei de suprapresiune.

2E-01 1E-03 2E-01

Date din analiza Lista de control L1.2. Depozit intermediar Metanol IV

Modificatori conditionali

Este posibila detectarea si interventia de urgenta

0,6

Frecventa evenimentului 2,4 E-06



Pag. 4

Scenariul

10 Instalaţia de presinteză 10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V 453 in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in tambur

Observatii Sunt montate doua supape pe tamburul V 453 din presinteza (protejeaza tamburul in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului si patrunderii gazului in tambur) . SV 7305 care deschide la 44 bar SV 7304 care deschide la 47 bar Supapele au urmatoarele diametre: D intrare : DN 50 mm D iesire (refulare): DN 100 mm Presiunea in tambur se mentine cu PRCAHL 7310 bucla de reglare formata din inregistrare la tablou a presiunii, cu alarmare pentru minim si maxim si robinet de reglare si cu PIC 7322 indicare la tablou a presiunii si robinet de reglare (esapeaza aburul produs, in atmosfera in perioadele de tranzitie sau la deranjamente) Pentru reactor D 451 (pe partea de gaz) sunt valabile supapele de pe refulare TC 202. Pe refulare la TC 202 sunt montate trei supape (PSV 682) care deschid la 58 bar DN 100/150 PN 64/10 Presiunea derefulare : 58 bar Fluid gaz de sinteza

Echipamentul analizat Tamburul V 453. Protectia impotriva cresterii presiunii in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451 si patrunderii gazului in tambur

Date din Analiza Hazop H 1.6.

Presinteză.

Cauza Ruperea unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451 si patrunderii gazului in tambur


Presinteză.

Consecinte Ajungerea gazului de sinteza în tamburul V 453. Creşterea presiunii în tamburul V 453. Avariere utilaj.



Pag. 5


Eveniment initiator Ruperea unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451 si patrunderii gazului in tambur

1E-03 Scurgere la schimbatorul de caldura (tub – manta; ruptura tubului)

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de protectie a tamburului pentru scaderea presiunii.

1


A doua supapa pe tamburul V 453 din presinteza, SV 7304 care deschide la 47 bar, in cazul esecului primei supape Presiunea in tambur se mentine cu PRCAHL 7310 bucla de reglare formata din inregistrare la tablou a presiunii, cu alarmare pentru minim si maxim si robinet de reglare si cu PIC 7322 indicare la tablou a presiunii si robinet de reglare (esapeaza aburul produs, in atmosfera in perioadele de tranzitie.

1E-03 1E-01


Presinteză.



0,6




Pag. 6

Scenariul

10 Instalaţia de presinteză 10.2. Fisură manta condensator de metanol H453, emisie metanol în atmosferă

Observatii

Echipamentul analizat Condensator de metanol H453. Protectia impotriva cresterii presiunii in circuitul apei de racire in cazul ruperii unor tuburi


Presinteză.

Cauza Spargere tuburi din interiorul condensatoarelor H453


Presinteză.

Consecinte - Pătrunderea gazului în apa de răcire - Creşterea presiunii în ţevile de apă de răcire - Pericol de depăşire a presiunii de proiect a mantalei condensatorului avarierea utilajului şi posibila pierdere a conţinutului


Eveniment initiator Spargere tuburi din interiorul condensatoarelor H453

1E-03 Scurgere la schimbatorul de caldura (tub – manta; ruptura tubului)

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de protectie a condensatorului pentru scaderea presiunii.

1


Indicator local de temperatura a apei de răcire TI 7315 Indicator local pentru presiunea apei de răcire atât pe intrare cât şi pe ieşire. Supapa de siguranţa pe conducta de apă recirculată SV 7303 care deschide la 5,8 bar. Daca apare o pierdere de gaz pe conducta de aerisire şi presiunea apei de răcire pe retur creşte se opreşte instalaţia. Ţeava de aerisire pe traseul de retur al apei de răcire (este ridicata până deasupra presintezei şi a halei de compresie).

1E-01 1E-01 2E-02


Presinteză.



Pag. 7


Este posibila detectarea si interventia de urgenta.

0,6


Scenariul

Instalaţia de formaldehidă III 24.1 Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) 24.1.1. Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Observatii

Echipamentul analizat Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida III. Protecţia împotriva depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel).


Formol III.

Cauza ● Temperatura scăzută aer-vapori de metanol la ieşirea din evaporatorul de metanol E4 . ● Perturbarea alimentării cu metanol (proaspăt şi balast), nivelul în E4 scade sub nivelul necesar barbotării aerului prin metanol

Date din Analiza Hazop H 3.1. Formol III.

Consecinte ● Amestecul de reacţie poate intra sub limita superioară de explozie, posibila explozie a amestecului de reacţie. ● Când nivelul în E4 scade sub nivelul necesar barbotării aerului prin metanol, raportul aer – metanol se schimbă brusc (scade metanolul din amestecul de reacţie), creşte temperatura în catalizator şi se poate ajunge la aglomerarea catalizatorului şi


Formol III.



Pag. 8

explozia amestecului de reacţie.


Eveniment initiator a)Temperatura scăzută aer-vapori de metanol la ieşirea din evaporatorul de metanol E4 . Scăderea cantităţii de vapori de metanol în amestecul de reacţie, posibilitatea de a se se intra cu amestecul de reacţie sub limita superioară de explozie.

1E- 01 Eşec al bucleide control BPCS – blocajul pe temperatură minimă

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de protectie a evaporatorului, respectiv blocarea suflantei

1


Temperatura din evaporator este măsurată şi indicată la tablou de aparatul cu 6 puncte TR 1304 Temperatura scăzută aer-vapori de metanol la ieşirea din evaporatorul de metanol E4 blochează suflanta. In cazul „blocaje cu oprirea suflantei” se opreşte suflanta de aer, in acest caz reactoarele ies din reacţie (nu mai ajunge amestec de metanol si aer in reactoare). Blocajul pe temperatura minimă are rolul de a opri suflanta în cazul scăderii cantităţii de vapori de metanol în amestecul de reacţie, a nu se intra cu amestecul de reacţie sub limita superioară de explozie, depăşirii temperaturii de reacţie. Acest blocaj este ineficient în cazul opririi pompei de recirculaţie metanol din evaporator, scăderii debitului. Pentru a remedia acestă ineficacitate este montat un blocaj pe debit minim metanol recirculat cu aceleaşi influenţe ca şi primul blocaj. Dar şi acest blocaj, în cazul

1E- 01 1E- 03

Procedură normală a operatorului Funcţie de siguranţă instrumentată



Pag. 9

scăderii nivelului în evaporator, debitul de recirculaţie rămâne constant, în schimb temperatura amestecului de reacţie scade, iar temperatura reactorului creşte. Pentru aceasta este montat al treilea blocaj pe temperatura maximă de reacţie, care funcţionează numai când reactorul este în reacţie şi indică temperatura reală şi controlată a amestecului de reacţie. Acest blocaj elimină de asemenea şi influenţa concentraţiei metanolului (diluării cu apă, formol) din evaporator asupra temperaturii amestecului de reacţie. O cheie cu 2 poziţii, montată pe circuitul de comandă a suflantelor, marcate cu blocaj în funcţiune şi blocaj şuntat.

1E- 02

Procedură specială a operatorului

Modificatori conditionali Este posibila detectarea si interventia de urgenta. O cheie cu 2 poziţii, montată pe circuitul de comandă a suflantelor, marcate cu blocaj în funcţiune şi blocaj şuntat.

0,6

Frecventa evenimentului 0,6 E- 07

Eveniment initiator

b) Perturbarea alimentării cu metanol (proaspăt şi balast), nivelul în E4 scade sub nivelul necesar barbotării aerului prin metanol

5E-01 Eşecul pompei

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de protectie a evaporatorului pentru reglarea nivelului.

1


Nivelul în evaporator este controlat de LIC 1321. Debit de metanol proaspăt este indicat la tablou de FI 1309.

1E- 01 1E- 01

Procedură normala a operatorului. Procedură normala a operatorului.



Pag. 10

Debitul de alimentare este reglat de un robinet de reglare funcţie de nivelul din evaporato. Un blocaj în cazul scăderii nivelului în evaporator, debitul de recirculaţie rămâne constant, în schimb temperatura amestecului de reacţie scade, iar temperatura reactorului creşte. Pentru aceasta este montat al treilea blocaj pe temperatura maximă de reacţie, care funcţionează numai când reactorul este în reacţie şi indică temperatura reală şi controlată a amestecului de reacţie. Acest blocaj elimină de asemenea şi influenţa concentraţiei metanolului (diluării cu apă, formol) din evaporator asupra temperaturii amestecului de reacţie. O cheie cu 2 poziţii, montată pe circuitul de comandă a suflantelor, marcate cu blocaj în funcţiune şi blocaj şuntat.

1E- 03

1E- 02

Funcţie de siguranţă instrumentată

Funcţie specială a operatorului



0,6

Frecventa evenimentului 3 E-08

Scenariul

Instalaţia de formaldehidă IV 25.1 Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel) 25.1.1. Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel)

Observatii

Echipamentul analizat Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida


Formol IV.



Pag. 11

IV. Protecţia împotriva depasirii parametrilor de lucru (temperatura, nivel).

Cauza ● Temperatura scăzută aer-vapori de metanol la ieşirea din evaporatorul de metanol E4 . ● Perturbarea alimentării cu metanol (proaspăt şi balast), nivelul în E4 scade sub nivelul necesar barbotării aerului prin metanol


Formol IV.

Consecinte ● Amestecul de reacţie poate intra sub limita superioară de explozie, posibila explozie a amestecului de reacţie. ● Când nivelul în E4 scade sub nivelul necesar barbotării aerului prin metanol, raportul aer – metanol se schimbă brusc (scade metanolul din amestecul de reacţie), creşte temperatura în catalizator şi se poate ajunge la aglomerarea catalizatorului şi explozia amestecului de reacţie


Formol IV.


Eveniment initiator

a) Temperatura scăzută aer-vapori de metanol la ieşirea din evaporatorul de metanol E4. Scăderea cantităţii de vapori de metanol în amestecul de reacţie, posibilitatea de a se se intra cu amestecul de reacţie sub limita superioară de explozie.

1E- 01 Eşec al bucleide control BPCS – blocajul pe temperatură minimă

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de protectie a evaporatorului, respectiv blocarea suflantei

1


Temperatura din evaporator este măsurată şi indicată la tablou de aparatul cu 6 puncte TR 1304 Temperatura scăzută aer-vapori

1E- 01

Procedură normală a operatorului



Pag. 12

de metanol la ieşirea din evaporatorul de metanol E4 blochează suflanta. Blocajul pe temperatura minimă are rolul de a opri suflanta în cazul scăderii cantităţii de vapori de metanol în amestecul de reacţie, a nu se intra cu amestecul de reacţie sub limita superioară de explozie, depăşirii temperaturii de reacţie. In cazul „blocaje cu oprirea suflantei” se opreşte suflanta de aer, in acest caz reactoarele ies din reacţie (nu mai ajunge amestec de metanol si aer in reactoare). Acest blocaj este ineficient în cazul opririi pompei de recirculaţie metanol din evaporator, scăderii debitului. Pentru aceasta este montat un blocaj pe temperatura maximă de reacţie, care funcţionează numai când reactorul este în reacţie şi indică temperatura reală şi controlată a amestecului de reacţie. Acest blocaj elimină de asemenea şi influenţa concentraţiei metanolului (diluării cu apă, formol) din evaporator asupra temperaturii amestecului de reacţie. O cheie cu 2 poziţii, montată pe circuitul de comandă a suflantelor, marcate cu blocaj în funcţiune şi blocaj şuntat.

1E- 03 1E- 02

Funcţie de siguranţă instrumentată Procedură specială a operatorului


Este posibila detectarea si interventia de urgenta. O cheie cu 2 poziţii, montată pe circuitul de comandă a suflantelor, marcate cu blocaj în funcţiune şi blocaj şuntat.

0,6

Frecventa evenimentului 0,6 E- 07



Pag. 13

Eveniment initiator b) Perturbarea alimentării cu metanol (proaspăt şi balast), nivelul în E4 scade sub nivelul necesar barbotării aerului prin metanol

5E-01 Eşecul pompei

Conditii permisive

Timpul de raspuns a sistemului de protectie a evaporatorului pentru reglarea nivelului.

1


Nivelul în evaporator este controlat de LIC 1421. Debit de metanol proaspăt este indicat la tablou de FI 1304. Este montat un blocaj cu oprirea suflantei pe debit minim metanol recirculat. Dar şi acest blocaj, în cazul scăderii nivelului în evaporator, debitul de recirculaţie rămâne constant, în schimb temperatura amestecului de reacţie scade, iar temperatura reactorului creşte. Pentru aceasta este montat al treilea blocaj pe temperatura maximă de reacţie, care funcţionează numai când reactorul este în reacţie şi indică temperatura reală şi controlată a amestecului de reacţie. Acest blocaj elimină de asemenea şi influenţa concentraţiei metanolului (diluării cu apă, formol) din evaporator asupra temperaturii amestecului de reacţie. O cheie cu 2 poziţii, montată pe circuitul de comandă a suflantelor, marcate cu blocaj în funcţiune şi blocaj şuntat.

1E- 01 1E- 01 1E- 03 1E- 02

Procedură normala a operatorului. Procedură normala a operatorului.

Funcţie de siguranţă instrumentată Funcţie specială a operatorului



0,6

Frecventa evenimentului 3 E- 08

Data actualizarii listei : 20.05.2013

COD : PS-MI-11-F02 Editia : 1 Revizia : 0

S.C. VIROMET S.A. SERVICIUL TEHNIC-

PRODUCTIE

LISTA INSTRUCTIUNILOR IN VIGOARE

Pag. 1/5

1

INSTRUCTIUNI DE LUCRU, SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA, SITUATII DE URGENTA SI

PROTECTIA MEDIULUI

I. CPR METANOL

Nr.

instr.

Denumirea instructiunii Nr.

exempla-

rului

Locul unde se

gaseste

Data aprobarii

(Nr. PV CTE)

Cod de

identificare

instructiune

Obs

1 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia mediului la Instalatia de demineralizare a apei

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2009 IL I /1/1/5

2 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia mediului la Instalatia preparare gaz de sinteza –Metanol IV

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2009 IL I /2/1/5

3 Instructiuni de lucru, ssm, su si protectia mediului pentru cazanul auxiliar Kellogg

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2010. IL I /3/1/4

4 Instructiuni de lucru pentru Reformer Radiatie-Instalatie Metanol IV

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2009 IL I /4/1/5

5 Instructiuni de lucru pentru zona de convectie Ex. 1/4

Serv. Tehnic Revizia 0/2000 IL I/5/4/4

6 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru folosirea SRR, degazor si statia de reactivi

Ex. 1/4

Serv. Tehnic Revizia 0/2002. IL I /6/4/4

7 Instructiuni de lucru pentru deservirea instalatiilor de evacuare controlata a esaparilor din Inst. Metanol IV si asigurarea cu azot a acesteia

Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2000. IL I/7/4/4

8 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru ventilatoarele de aer si turbina de antrenare

K 102 A, R

Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002. IL I /8/4/4

9 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru ventilatoarele de gaze arse K 103 A si R


10 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru pompele de alimentare cazan si turbinele KKK

Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002. IL I 10/4/4

11 Instructiuni de lucru pentru hala de compresie TC 101, TC 201 si TC 202.





PRODUCTIE


Pag. 2/5

2

12 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia mediului la Instalatia de sinteza a metanolului

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2009 IL I /12/1/5

13 Instructiuni de lucru la gospodaria de aer Metanolul II – IV

Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/1999. IL /13/4/4

14 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia mediului la Instalatia de distilare Metanol IV

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2009 IL I /14/1/5

15 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului la rampa de descarcare reactivi a Instalatiei Metanol IV

Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002 IL I/15/4/4

16 Instructiuni de lucru, ssm, su si protectia mediului pentru operatorul tablou comanda si AMC-isti

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2010. IL I /16/1/4

17 Instructiuni de lucru, ssm, su si protectia mediului pentru depozitul intermediar Metanol IV

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2010. IL I /17/1/4

21 Instructiuni de lucru pentru compresoarele de aer K 215/1,2.

Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2000 IL I /21/4/4

22 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru rampa de incarcare metanol-instalatia Metanol IV


23 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru turnul de racire de la Metanol IV


24 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia Mediului la compresorul de sinteza G 401B Metanol III

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2003 IL I /24/1/4

25 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia Mediului la compresoarele de metan G 2004/ A, B, C, D-Metanol III

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2003 IL I /25/1/4

26 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia Mediului la Turnul de racire al Instalatiei Metanol III

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2004 IL I/26/1/4

27 Instructiuni de protectia mediului pentru Instalatia de azot gaz NG 1000 ET

Ex. 1/5

Serv. Tehnic

Revizia 0/2012 IL I /27/1/5

28 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Pmed la Instalatia de preparare gaz de sinteza-Metanol III

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2003 IL I/28/1/4




PRODUCTIE


Pag. 3/5

3

29 Instructiuni de protectia mediului pentru rampa de incarcare-descarcare Metanol I

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2004 IL I/29/1/4

30 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia mediului pentru instalatia de distilare Metanol III provizorii, revizia 0

Ex. 1/4

Serv. Teh.-Prod

Revizia 0/2012 IL I/30/1/4

31 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului pentru întretinerea aparatelor de masura si automatizare

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2003 IL I /31/1/4

32 Instructiuni de protectia muncii la preparare gaz de sinteza, ventilatoare de aer si gaze arse, compresor de aer AMC-Metanol IV

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2000 IL I / 321/4

33 Instructiuni de PSI la faza de distilare a metanolului si depozitare metanol la Instalatia Metanol IV

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/ 2000 IL I/ 33/1/4

34 Instructiuni de lucru, SSM, SU si PMED la Laboratorul Metanol Faza + Instructiuni de lucru la aparatura de laborator

Ex. 1/3

Serv. Tehnic

Revizia 0/2009 IL I/ 34/1/3

36 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED la Laboratorul Apa demineralizata

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2002 IL I/ 36/ 1/4

37 Instructiuni de lucru la aparatura de laborator – Laborator Apa demineralizata

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2002 IL I/ 37/ 1/4

38 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED la Laboratorul Azot Lichid

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2002 IL I/ 38/ 1/4

39 Instructiuni de lucru la aparatura de laborator – Laborator Azot Lichid

Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/2002 IL I/ 39/ 1/4

40 Extindere sinteza Metanol IV-Documentatie pentru punere în functiune si exploatare, vol. 1-Manual de operare

Ex. 1 Serv. Tehnic S.C. IPROCHIM S.A. August 1997

IL I/40/2/2

41 Instructiuni de lucru SSM,SU si PM la Depozit Metanol R5000

Ex.1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2013 IL I/41/1/4




PRODUCTIE


Pag. 4/5

4

II.CPR RASINI

Nr.

instr.


exempla-

rului

Locul unde se

gaseste

Data aprobarii

(Nr. PV CTE)

Cod de

identificare

instructiune

Obs.

17 Instructiuni de lucru Formol 60% Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/1998 IL II/17/1/4

18 Instructiuni de lucru la instalatiile de formaldehida Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/1989 IL II 18/1/4

19 Instructiuni de lucru provizorii la Metilal Ex. 1/4

Serv. Tehnic

Revizia 0/1998 IL II 19/1/4

VI. SECTIA TERMOENERGETICA

Nr.

instr.


exempla-

rului

Locul unde se

gaseste

Data aprobarii

(Nr. PV CTE)

Cod de

identificare

instructiune

Obs

20 Instructiuni de lucru, securitate si sanatate in munca, situatii de urgenta si protectia mediului la Atelier Tehnico – Sanitare Gaz

Ex. 1/4

Serv.Tehnic

Revizia 0/2007 IL VI/20/1/4

21 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED pentru operatori transport si reglare gaze naturale

Ex. 1/4

Serv.Tehnic

Revizia 0/2007 IL VI/21/1/4

IX. DIRECTIA AVRN – PAS - Captare filtre si distributie apa

Nr.

instr.


exempla-

rului

Locul unde se

gaseste

Data aprobarii

(Nr. PV CTE)

Cod de

identificare

instructiune

Obs.

2 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED la Filtre apa potabila si industriala , statie de clorinare

Ex. 1/3

Serv. Tehnic Prod

Revizia 0/2002 IL IX/ 2/1/3




PRODUCTIE


Pag. 5/5

5

IV. SERVICIUL MONITORIZARE CALITATE

Nr.

instr.

Denumirea instructiunii

Nr.

exempla-

rului

Locul unde se

gaseste

Data aprobarii

(Nr. PV CTE)

Cod de

identificare

instructiune

Obs

9 Instructiuni de lucru, SSM, SU si Protectia Mediului la laborator Apa potabila si industriala-Clorinare I Anexa la Instructiuni de lucru, SSM, SU si Protectia Mediului la laborator Apa potabila S-au revizuit pag. 32/80, 33/80 din PL III.3.(Rev.2)

Ex. 1/4

Serv. Tehn-Prod

Revizia 2/ 2009 IL IV / 9/1/4

XIV SERVICIUL ACHIZITII

Nr.

instr.

Denumirea instructiunii

Nr.

exempla-

rului

Locul unde se

gaseste

Data aprobarii

(Nr. PV CTE)

Cod de

identificare

instructiune

Obs

2 Instructiuni de lucru, SSM, SU si Protectia Mediului la Depozitul de carburanti

Ex. 1/4

Serv. Tehn-Prod

Revizia 1/ 2012 IL XIV / 2/1/4



1

ANEXA NR. 7 Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac

obiectul notificarii SEVESO Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac obiectul notificarii SEVESO sunt:

acid clorhidric 32%; precondensat UF 70 si 80; gaz sinteza proaspat si recirculat;

metanol brut; Ape formolice; Intaritor IR si XL 341; Urelit P, R, S; Vimel M-911; Viopret TR; Acid azotic 55%; Solutie soda caustica 48%; Acid formic 85%; Borax decahidratat/ pentahidratat; Clorura de amoniu; Fosfat trisodic; Hidrogen comprimat Monoetilenglicol; Var hidratat Gaz de sinteza

Substantele intermediare Metanol Brut si gaz de sinteza , nu fac parte din substantele care se stocheaza, ele se utilizeaza in mod continuu in procesul din cadrul Instalatie metanol IV. Rezervorul V 501 in conditii normale de functionare nu este utilizat pentru stocare, este utilizat in conditii deosebite (deranjamente ale instalatiei de distilare) pentru preluarea metanolului brut direct de la sinteza pentru o perioada scurta de timp. Buteliile de hidrogen sunt cele utilizate in Laborator pentru analiza gaz-cromatografica, cantitatile utilizate sunt extrem de mici in raport cu cantitatile relevante pentru aplicare conform HG 804/2007



2


Nr. CAS/ CE

Localizare Capacitatea totala de stocare [t]

Stare fizica Mod de stocare Tip substanta

Conditii de stocare

Alte substante periculoase utilizate in S.C. VIROMET S.A.

Acid clorhidric 32% - CPr Metanol 50 lichid 1 rez. Polstif 1 rez Ol placat cu cauciuc

Materie prima

Cuve de retentie placate antiacid, indicare de nivel, legatura la canalizarea anorganica

Metanol brut - CPr Metanol/ Depozit intermediar

700 lichid Rezervor Ol vertical (V501)

Produs intermediar/materie prima

Cuva de retentie, indicare de nivel, legatura la canalizarea organica,

Ape formolice - CPr Rasini 200 lichid rezervoarele SR4, SR5, SR6 de 40mc şi rezervorul SR8 de 60 mc

Produs intermediar

platforma dotata cu o cuva betonata cu pardoseala antiscantei si platforma de deservire

Intaritor IR - CPr Rasini 250 solid Saci –material solid Produs finit magazie

Intaritor XL 341 - Sectia Cercetari - lichid Fara stocare-se livreaza direct din reactorul de fabricare in ambalajele beneficiarului

Produs finit -

Urelit P, R, S

- CPr Rasini Sectia Cercetari Sectia Cercetari

250 lichid 1 rezervoar 200 mc 1 rezervor 8 mc fara stocare

Produs finit Cuva betonata

Vimel M-911 - Sectia Cercetari - lichid Fara stocare-se livreaza direct din reactorul de fabricare in ambalajele beneficiarului

Produs finit -

Precondensat UF-80/ UF-70

- CPr Rasini 1500 t 3 x 400 mc 2 x 60 mc

lichid 3 rezervoare de otel, 2 rezervoare a 60 mc

Produs intermediar/produs finit

Rezervoare cu izolare termica, serpentina pentru incalzire, temp. 20 0C, posibilitatea de transvazare dintr-

un rezervor in altul, cuve de retentie racordate la canalizare organica



3

Viopret TR 94645-52-0 CPr Rasini - lichid Fara stocare Produs finit -

Acid azotic 55% 7696-37-2 CPr Rasini Sectia termo

200 lichid 2 rezervoare din otel inoxidabil un rezervor de inox

Materie prima

Indicatoare de nivel, cuva retentie placata antiacid racordata la canalizarea anorganica; la sectia termo bazin de neutralizar pe canalizare

Solutie soda caustica 48%

1310-73-2 CPr Metanol CPr Rasini Sectia termo

200 lichid 2 rezervoare din inox 2 rezervoare din otel 2 rezervoare din otel

Materie prima

indicator de nivel, cuva de retentie, racord la canalizarea anorganica, izolatie termica si serpentina interioara de incalzire

Acid formic 85% REACH: 01-2119491174-37-0000

CPr Formaldehida

2,5 lichid Butoaie Materie prima

Magazie special destinata

Borax decahidratat/

pentahidratat

1330-43-4

CPr Rasini 5 solid Saci –material solid Materie prima

Magazie

Clorura de amoniu - CPr Rasini 10 solid Saci –material solid Materie prima

Magazie

Fosfat trisodic 7601-54-9 St. Epurare Sectia Termo

1 solid Saci –material solid Materie prima

Magazie

Hidrogen comprimat

1333-74-0 Monitorizare Calitate

200 gaz purtator pt. cromatogr.

Butelii pentru cromatografie

Materie prima

Magazie cu rastel pt. tuburi in aer liber in exteriorul Laboratorului

Monoetilenglicol REACH: 01-2119456816-28-0008

Instalatia de microproductie

1,5 lichid Butoaie sau cuburi de 1 mc

Materie prima

Magazie

Var hidratat 1305-62-0 Statia de epurare

2500 solid Siloz Materie prima

Silozuri special de stocare in cadrul Statiei de epurare pe platforma betonata

Gaz sinteza - CPr Metanol - gaz Fara stocare

Produs intermediar/materie prima

Bucla de sinteza, V201, V202, V401, V402



4

Denumire substanta chimica periculoasa

Caracterizare grad de periculozitate

Fraze risc

Acid clorhidric Substanta coroziva (C) R34 – 37

Metanol brut F R11,R23/24/25,R39/23/24/25

Intaritor IR Xn, Nociv R22, R36, R42/43

Intaritor XL341 Xn, Nociv R22, R36

Ape formolice Xi, R36/37/38

Urelit P, R, S Xi, Sensibilizant R43

Vimel M-911 Xn, Nociv R20/21/22, R68/20/21/22 R43

Precondensat UF – 80/UF 70

Xn, Xi,

R40, R20/21/22; R36/37/38, R43

Viopret TR Xi R43

Acid azotic 55% O, C R8, R35

Solutie soda caustica 48%

C R35

Acid formic 85% C R34

Borax decahidratat/ pentahidratat

Repr. Cat. 2 R60-R61, R36

Clorura de amoniu Xn R22, R36

Fosfat trisodic Xi; R36/38

Hidrogen comprimat F+ R12

Monoetilenglicol Xn, Nociv R22

Var hidratat Xi R37, R38, R41

Gaz sinteza F+ R12

1

ANEXA NR. 9 Schema simplificată a proceselor desfasurate pe amplasament

METANOL IV

gaz metan

de

combustie

►

cazan Kellogg Cracare,

catalizator

NiO, 390 0C la care

temp. Va

referiti

(vezi

Hazop

general

Metanol

pag 6), 19

– 24 bar

Compri-

marea

gazului

de sinteza

la 50 bar

Sinteza

metanol

catalizator

Cu, 210-

250 0C, 50

bar

Racire

gaz

Separa-

rea

metanolul

ui brut

Distila-

rea

metanol

ului brut

Condens

area

gazelor

gaz metan

tehnologic

►

Desulfu

rare

metan,

cataliza

tor

ZnO

Com-

pri-

mare

gaz

19 -24

bar

Recuperarea caldurii

gazului cracat,

producerea aburului

suprain-calzit de

inalta presiune 490 –

510oC, ~ 95 bar

abur de proces 3650C, 30

bar ►

Gaz de sinteza de la Metanol III

La depozit intermediar sau Depozit R 5000

La rampe CF Metanol I sau Metanol IV

gaz

sinteza

Presinteza

Sinteza Preincalzirea

2

Gaz reactionat, 257 0C

METANOL III gaz metan de combustie ► Cracare,

catalizator

NiO, 825 0C, 8 – 9

bar

Recuperare

cadura gaze

arse – abur

13 bar

Sinteza

metanol

catalizator

Cu –Zn-Al,

330-350 0C,

54 bar – in

prezent in

conservare

Distilare

Metanol brut

de la depozit

intermediar

sau de la

Sinteza

metanol IV

gaz metan

tehnologic ►

abur de

proces ►

Comprimare Desulfurare

metan,

catalizator

Zn O

Preincalzire

440 – 4500C

Comprimare

gaze

recirculate

Gaz de sinteza la Sinteza Metanol IV

Formaldehida II, II bis, V (in conservare) III, IV (in functiune) Preincalzire

metanol,

evaporare

Sinteza

formaldehida

cu oxigenul

din aer pe

catalizator de

Ag

Racire

metanol,

recuperare

caldura

Absorbtie

formaldehida

Distilare

amestec

metanol –

formaldehida

80-850C in

blaz

Spalare Depozitare

formaldehida

Rampa

incarcare

autocisterne

Metanol de la depozitul de metanol CPR Rasini

3

Derivati de formaldehida si instalatii anexa Rasini

ureoformaldehidice

tip URELIT si tip

Adeziv Clasele E1

si E2

Precondensat UF

70 si UF 80

Metilal

- sinteza

- distilare

- depozitare

Instalatii

microproductie,

Sectia Cercetari.

Pe aceleasi instalatie

se obtin rasini

ureoformaldehidice,

fenolformaldehidice,

melaminice,

intaritori

Depozit fenol

pentru Instalatii

microproductie,

Sectia Cercetari

Depozit oleum

(apartine

PUROLITE),

rampa de

incarcare,

descarcare

formaldehida +uree

Precondensat UF 70+

formaldehida +uree

Formaldehida +uree

Metanol + formaldehida

Formaldehida, uree, fenol

Fenol din autocisterne

Oleum

4

Activitati auxiliare, instalatii nefunctionale Centrala

electrotermica CET

165 MW

Staţia de reglare

gaz metan

Alte depozite

- oxigen

- clor

- acetilena

- motorina

Instalatii autorizate care nu functioneaza in prezent si

instalatii nefunctionale care detin in prezent Acorduri de

dezafectare, si nu fac obiectul prezentului Raport de

securitate:

Instalatia pentru fabricarea esterilor metilici vegetali

– ESTERVI este oprita si in conservare din 2006.

Instalatia pentru fabricarea hexametilentetraminei este oprita si in conservare din 2006.

Instalatii nefunctionale existente pe amplasament si

care detin in prezent Acorduri de dezafectare:

- Instalatie Metanol II;

- Instalatia Oxigen II;

- Instalatie rasini fenolice si alchidice;

- Instalatie pentru producerea acidului sulfuric,

15 % din structuri si utilaje ramase ;

- Instalatie pentru producerea acidului azotic

concentrat;

- Instalatia de producere paraformaldehida;

- Depozit de fenol si depozit de acid

sulfuric/oleum din cadrul CPR Rasini;

Instalatie producere apa amoniacala si depozitul de amoniac sunt scoase din functiune conform Hotararii Consiliului de

Administratie din 16.05.2013.

Situatia Instalatiilor NC (linia speciala si linia economica) la

data de 1.06.2013 -Ateliere nefunctionale cu potential pericol de

explozie, care nu mai pot fi puse in functiune. Este posibila

existenta urmelor de nitroceluloza in locuri mai putin accesibile

ale traseelor tehnologice,trasee de ventilatie sau coturi ale

traseelor de canalizare.

5

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	27 times
Download:	0 times

RAPORT DE SECURITATE - viromet.ro Securitate.pdf · RAPORT DE SECURITATE MODIFICAT editia 2, iulie...

Documents