Caracteristica generală a S.A „Bucuria”

Fabrica de cofetărie „Bucuria” şi-a început activitatea de la o simplă producere meşteşugărească în anul 1979.Apoi a fost înzestrată ca o întreprindere de înalta mecanizare, care avea scopul de a satisface piaţa de consum cu un sortiment larg de produse de cofetării.

Întreprinderea avea statut de stat, mai apoi din 1992 trece la forma de arendă. În acelaşi an la iniţiativa colectivului de muncă şi în conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la SA a fost reorganizate în SA de tip închis cu capital mixt: de stat şi privat. În anul 1994 în baza „Legii Republicii Moldova cu privire la privatizare”, S.A „Bucuria” şi-a schimbat titlul de proprietate şi actualmente este privată 100% şi se numără ca SA de tip deschis.

Întreprinderea reprezintă un interes economic pentru Republică, are o activitate rentabilă, îşi onorează obligaţiunile faţă de Bugetul Consolidat, Casa Naţională, furnizorii de materie primă şi materiale, angajaţi, etc.

În octombrie 2001 întreprinderea a fost certificată de Sistemul Internaţional al Calităţii I.S.O 9001-1994.Pe parcursul anului raportat la întreprindere a fost realizat un şir de măsuri în vederea pregătirii pentru testarea Sistemului de Management al calităţii I.S.O 9001-2000 de către organismul de certificare german „TVV-CERT” şi de asemenea de către sistemul naţional de certificare al Republicii Moldova. Aceste certificate demonstrează încă o dată că produsele sunt de calitate înaltă.

În scopul promovării produselor de cofetării şi imaginii S.A „Bucuria” a îtreprins diferite măsuri şi anume:

participarea la expoziţii locale şi externe; participarea la expoziţii cu vînzări în cadrul diferitor măsuri în mun.

Chişinău aşa cum Hramul oraşului, Ziua copiilor, Limba noastră, etc.; în baza contractului cu agenţia de panou de reclamă pe Piaţa Marii Adunări

Generale; au fost efectuate campanii promoţionale cu supermarketul „Green Hills”,

propunînd cumpărătorilor oferte speciale cu reduceri, în incinta „Niagara Orange Fitness Club”, în baza en-gross „Vladalina”, la acţiunea de promovare a imaginii pe luna decembrie S.A „Bucuria” i-a fost înmînată diploma „Знак Почета 2005”;

s-au elaborat sacoşe cu logo Bucuria şi ciocolata „Gloria”, placate, calendare de diferite tipuri.

Ca rezultat al acestor măsuri în anul curent volumul livrărilor la export s-a majorat cu 797 tone. Pe anul trecut exportul s-a efectuat în Russia, România, Germania, Italia, Franţa, Canada, Israel, Mongolia, Armenia, Irlanda, etc. Tendinţa majorării ponderii exportului în volumul total de vînzări la S.A „Bucuria” depinde de măsurile de protejare a guvernelor ţărilor-importatoare al produselor de cofetărie, de acordurile încheiate între ţările C.S.I.

1

S.A „Bucuria” dispune de o reţea de magazine specializate în număr de 31 situate în mun. Chişinău şi diferite raioane pe teritoriul Republicii Moldova şi tot atîtea filiale dintre care 16-mun. Chişinău, 2-mun. Bălţi şi 7- în diferite localităţi a Republicii Moldova.

În componenţa societăţii fac parte: întreprinderea de cofetării „Bucuria” - întreprinderea de bază în mun.

Chişinău (capacitatea de producere anuală 22,4 mii tone), BSCT – biroul specializat de construcţii şi tehnologii cu producere experimentală (Chişinău), ce permite reprofilarea utilajului în corespundere cu cerinţele pieţii, filiala Criuleni, care este inclusă parte componentă a întreprinderii de bază din 01.01.2002.

filiala „Saturn” Donduşeni – specializată în prepararea semifabricatelor di fructe pentru industria de cofetărie.

În total, în cadrul S.A „Bucuria” activează în mediu 1520 de angajaţi. Datorită sporirii volumului de producere au fost create locuri noi de lucru.

Politica de remunerare a muncii constă în crearea cointeresării lucrătorilor societăţii la îmbunătăţirea rezultatelor finale a activităţii de antreprenoriat. Se foloseşte forma contractuala de remunerare a muncii.

Organizarea ritmică a procesului de producere, starea financiară stabilă a permis de a majora veniturile lucrătorilor, de a efectua salarizarea la timp. Pe parcursul anului 2005 a fost majorat salariul angajaţilor în mediu cu 1,37%.Salariu mediu lunar pentru anul 2005 a constituit 2352 lei. Majorarea salariului mediu lunar se explică prin sporirea timpului efectiv lucrat cu 7,5% faţă de anul precedent, ca urmare a micşorării pierderilor neproductive a timpului de muncă cu 28,8%, mai ales cu învoirea administraţiei.

Politica principală purtată de întreprindere este de a produce şi de a realiza producţie în volume mai mari.

La momentul dat concurenţa pe piaţa internaţională a unor produse de cofetărie este destul de mare. Ea este creată de produsele de cofetării importate, mai ales din Ucraina şi de cele autohtone produse de cîţiva producători. Dar necătînd la toate acestea în anul 2005 au fost produse 9537 tone mai mare decît în anul 2004 cu 1045 tone.

În ultimul timp a sporit foarte mult concurenţa cît şi pe piaţa internă precum şi pe piaţa externa a produselor de cofetărie. Acest fapt este de a petrece reutilare tehnică mai rapidă.

2

Organizarea contabilităţii la întreprindere

Deoarece societatea Bucuria este o întreprindere mare, ea dispune de un compartiment complex al contabilităţii.

Contabilitatea este o parte integrantă a secţiei economice, care se supune directorului economic şi este formată din:

1. secţia finanţe2. secţia evidenţă contabilă şi gestiune.Secţia finanţe se ocupă cu fluxurile financiare ale întreprinderii:- calculeată şi plăteşte impozitele: pe imobil funciar pe amenajarea teritoriului- face toate decontările prin bancă;- duce evidenţa şi ţine informaţia asupra nivelului necesar de credite;- urmăreşte plata creditelor;- urmăreşte calculul şi plata dobînzilor la credite.Şeful secţiei are dreptul la semnătură la bancă.A doua secţie este mai mare şi are un volum mai extins de muncă şi are ca scop:a. controlul oportun asupra integrităţii patrimoniului întreprinderii;b. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderii, atît utilizatorilor

externi, cît şi celor interni;c. calculul costului de producţie;d. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă pentru toate tipurile de

utilizatori;e. evidenţa sintetică şi analitică a tuturor activelor şi pasivelor, precum şi

furnizarea acestor date pentru luarea deciziilor. Aici deasemenea sunt generalizate datele pe toata fabrica SA „Bucuria”, filiale

şi magazine, pe fiecare compartiment în parte a contabilităţii şi este format din:1. Secţia aprovizionare – materiale . Această secţie generalizează toată

informaţia privind intrarea materialelor, consumul lor. Şeful acestei secţii are în subordine toţi magazinerii de la întreprindere, ce organizează inventarierea asupra materialelor.

Deasemenea, această secţie se mai ocupă şi cu evidenţa serviciilor prestate întreprinderii şi este formată din următoarele subsecţii:

secţia serviciilor primite; secţia materialelor auxiliare şi obiecte de inventare; secţia lucrul cu filialele – aici se duce evidenţa datoriilor comerciale şi

împrumuturilor acordate.2. Secţia de calcul . Ea are scopul de ducere a evidenţei şi calculului salariului şi

compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Datorită sistemului automatizat ea primeşte de la toate secţiile informaţia privind timpul lucrat şi sarcina de lucru îndeplinită. Aici se mai întocmeşte raportul BASS-4.

3

3. Secţia desfacere . Se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind comercializarea mărfurilor şi este formată din Depozitul Central de mărfuri şi compartimentul evidenţă sintetică la magazine.

Acest compartiment eliberează factura TVA şi cea de expediţie. În primul rînd, ea controlează dacă banii pentru marfă au sosit la contul de decontare, şi numai apoi eliberează marfa, primeşte marfa şi verifică autenticitatea şi coincidenţa datelor reale.

- duce evidenţa aprovizionărilor cu mărfuri a magazinelor proprii şi cu dealerii oficiali;

- duce evidenţa vînzărilor de mărfuri la magazine pe baza rapoartelor lunare ale vînzătorilor sau şefilor de magazine.

- duce evidenţa TVA şi accize de plătit, şi pe fiecare din acest impozit este delegat un contabil aparte pentru că volumul acestor impozite este foarte mare. Aceste persoane generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, fac declaraţii privind aceste impozite.

4. Un compartiment aparte este destinat mijloacelor fixe , care se ocupă cu:a. calculul uzurii şi determinarea termenului de uzură;b. calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere;c. calculul reevaluărilor din reparaţii.La întreprindere este organizat un depozit pentru mijloace fixe, care este supus

acestui compartiment. Aici se generalizează toată informaţia furnizată de secţia mecanică, secţia reparaţii capitale şi alte secţii ce se ocupă cu producerea şi reparaţia mijloacelor fixe.

5. Casa – este o subdiviziune aparte, care se ocupă cu evidenţa operativă a mijloacelor băneşti, răspunzător de integritatea acestor mijloace o casierul-şef. El îndeplineşte registrele de casă şi le introduce în sistemul informaţional contabil.

6. Sunt unele compartimente ce duc evidenţa pe o gamă largă de conturi, mai ales se duce evidenţa la filiale, evidenţa altor cheltuieli operaţionale şi administrative, se ocupă cu calculul dividendelor şi altor plăţi.

Aprovizionarea contabilităţii cu toate cele necesare este efectuată prin secţia administrativ-gospodărească, care prin ordinul scris al contabilului-şef eliberează toate cele necesare desfăşurării normale a lucrului, inclusiv sunt eliberate documente de strictă evidenţă de către şefa secţiei, „evidenţa materialelor” prin completarea registrului de evidenţă a documentelor de strictă evidenţă.

Toate aceste subdiviziuni sunt conectate la un sistem integru, automatizat al evidenţei contabile, şi deci evidenţa dintre aceste compartimente este evidentă şi operativă.

4

Politica de contabilitate

Dispoziţii generale

Tipurile de activitate a SA „Bucuria”.

1.1) SA”Bucuria”, numerar de înregistrare 10500796 din 28 septembrie 1992 înregistrat de Camera de Înregistrări a Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova pe adresa str. Columna 162, Moldova MD-2004.

1.1.1) Principalele tipuri de activităţi desfăşurate de SA „Bucuria” sunt: Producerea şi comercializarea diverselor produse de cofetărie; Elaborarea şi aplicarea tehnologiilor noi de producţie şi felurilor noi de

producţie cofetărie; Producerea mărfurilor de larg consum cu elemente de creaţie populara şi

meşteşuguri populare; Fabricarea noilor feluri de producţie cu destinaţie de producere şi tehnică; Organizarea producerii mixte a articolelor de cofetărie şi a altor produse cu

întreprinderile locale şi firmelor străine; Producerea şi realizarea mărfurilor şi produselor pentru export, ce

corespund cerinţelor pieţii internaţionale; Efectuarea activităţii economice de comerţ extern; Elaborarea documentelor tehnice de proiectare şi devize a obiectelor cu

destinaţie de producere şi gospodăresc; Elaborarea şi aplicarea în producţie şi în economia naţională a realizărilor şi

cuceririlor în ştiinţa şi tehnica a tehnologiilor noi; Desfăşurare activităţii comerciale de intermediere; Desfăşurarea activităţii comerciale, de bursă, de intermediere, diler,

procurarea şi realizarea, darea în arenda a averii de orice fel: marfă, edificii, utilaje etc;

Organizarea expoziţiilor, târgurilor, expoziţii - târguri, licitaţiilor, altor măsuri de acest fel;

Organizarea şi deservirea întreprinderilor de comerţ, magazinelor, secţiilor speciale, prăvăliilor, gheretelor, cafenelelor, barurilor, ospătăriilor, altor puncte şi obiecte de alimentaţie publică, producerea şi realizarea produselor de cofetărie, sucurilor, băuturilor;

Organizarea activităţii informaţional-comerciale; Acordarea serviciilor consultative şi de informare persoanelor juridice şi

fizice; Efectuarea altor feluri de activităţi de intermediere : reclamă, editură etc, ce

nu contravin legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.

1.2) Contabilitatea la SA „Bucuria” se ţine conform:

5

Legii contabilităţii nr. 426 din 4 aprilie 1995; Sistemelor naţionale de contabilitate, aprobate prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997; Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiară a

întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr174 din 25 decembrie 1997 cu unele modificări şi completări permise ce ţin de specificul întreprinderii;

Altor acte legislative şi normative, ţinîndu-se cont de modificările şi completările ulterioare.

Evidenţa patrimoniului, datoriilor şi operaţiilor economice 1.3) Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice ce ţine în

baza etaloanelor naturale în expresie bănească pentru reflectarea completă, continuă, documentară şi independenţa acestora.

Principiile de formare a politicii de contabilitate

1.4) Elaborarea politicii de contabilitate se bazează pe următoarele convenţii şi principii:

Continuarea activităţii; Permanenţa metodelor; Specializarea exerciţiilor; Prudenţa; Prioritatea conţinutului asupra formei; Esenţialitatea.

Persoanele responsabile pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii

1.5) Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă conducătorul Societăţii pe Acţiuni, care creează condiţiile necesare pentru organizarea corectă a contabilităţii, pentru întocmirea şi prezentarea oportuna a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil contabil a cerinţelor contabilului-şef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiilor necesare pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

1.6) Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate, prezentarea informaţiilor operative şi întocmirea rapoartelor financiare în termenii stabiliţi, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii. Evidenţa contabilă a SA”Bucuria” este efectuată de către contabilitate, care este o secţie desinestătătoare în structura societăţii.

6

1.7) Contabilii şi finansiştii poartă răspundere directă de corectitudinea operaţiunilor contabile efectuate la sectoarele corespunzătoare de încălcarea actelor normative care au acţiune pe perioada gestionară.

7

Contabilitatea activelor nemateriale

Active nemateriale - active care nu îmbrăca forma materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţă (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.

Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare, care cuprinde :

a) valoarea de procurare a activelor nemateriale;b) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare;c) cheltuieli de transportare şi darea în exploatare a activului nematerial pentru

utilizarea probabila rămasă a acestuia. Amortizarea activelor nemateriale cu termenii stabiliţi de activare se calculează după metoda liniară pe toată această perioadă. Activele nemateriale se constată ca activ în cazul în care:

a) există o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine un avantaj economic (profit) ca urmare a utilizării activului.

b) Valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine. Nu se consideră activ nematerial licenţele procurate pe o perioadă de pîna la un an şi se trec la cheltuielile perioadei de gestiune.

Activele nemateriale la SA “Bucuria”cuprind:a) cheltuielile de constituireb) programe informatice c) brevetele pentru noi tipuri de bomboaned) emblemele comerciale şi mărcile de deserviree) licenţele la prelucrare, producerea bomboanelorNu se consideră active nemateriale:a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice,

elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vânzare în decursul a mai multe perioade şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale «;

b) Brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 «Contabilitatea investiţiilor «.

Constatarea activelor nematerialeActivul nematerial se constată ca activ (se contabilizează) în cazul in care:a) cînd exista o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj

economic (profit) ca urmare a utilizării activului;b) cînd valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.Avantajul economic, care urmează a fi obţinut în viitor, poate fi exprimat sub

forma de micşorare a descreşterii profitului. De exemplu, utilizarea proprietăţii intelectuale poate să reducă cheltuielile de producţie sau să majoreze venitul viitor.

Pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111 “Active nemateriale”. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea de

8

intrare sau valoarea reevaluată a activelor nemateriale procurate de la terţi şi create de întreprindere, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune. La SA “Bucuria” are următoarile subconturi:

1111”Cheltuielile de constituire”1116 ”Programe informatice” 1113 ”Brevetele” 1114 “Emblemele comerciale” 1115 ”Licenţe “ (Anexa 1) Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.Intrarea activelor nemateriale la SA „Bucuria” are loc numai prin intermediul

contului 112”Active nemateriale în curs de execuţie” în care preliminar sunt adunate toate cheltuielile şi consumurile privind punerea lor în funcţiune ca document pentru primar poate fi documente care atestă proprietate supra activelor nemateriale eliberate de Agenţia Naţianală a Prorietăţii Intelectuale sau procese verbale de executarea lucrărilor. De exemplu în baza procesului verbal din 09.10.2006 a fost dată în folosinţă licenţa „Windows Server 3003 Standart Edition cl 5” (Anexa 2) atestată în valoare de 11096,25 lei s-a făcut următoarea formulă contabilă:

Debit 11150 “Licenţe” -2541,00 leiCredit 11200 ”Active nemateriale în curs de execuţie brevete” - 2541,00 lei

(Anexa 3).În luna Octombrie 2006 a fost înregistrată marca „Clepsidra” (Anexa 4) în sumă de 10764 lei şi s-a făcut următoarea formulă contabilă:

Debit 11150 „Licenţe”-10764 leiCredit 25100 „Cheltuieli anticipate curente”- 10764 lei

1) 2004660 CNSM certificarea sistemului calităţii, suma – 9414 lei2) 2005409 AGEPI, suma – 1350 lei

Ieşirea activelor nematerile are loc prin intermediul amortizării lor totale, de exemplul pe parcursul lunii decembrie au fost amortizată complect Cheltuielile de constituire în valoare de 2587,00lei Casarea amortizării calculate a activelor nemateriale ieşite

Debit 113 “Amortizarea activelor nemateriale” -2587,00 leiCredit 1111 “Cheltuielile de constituire” -2587,00 lei

Calcularea amortizării activelor nematerialeMetoda de calculare a amortizării activelor nemateriale, aplicată de

întreprindere trebuie să reflecte schema de obţinere a avantajului economic (profitului) din acestea active. Există diferite metode de calculare a amortizării activelor nemateriale: liniară (uniformă), soldului degresiv, în raport cu cantitatea de unităţi de produse fabricate (volumul de servicii).

Metoda liniară utilizată la SA “Bucuria” prevede calcularea sumelor de amortizare constatate pe toată durata de exploatare utilă a activului.

9

Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale corespunzătoare.

Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113 “Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit- casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de gestiune. El are aceleaşi subconturi ca şi la 111 ”Active nemateriale” contul Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale se ţine pe fiecare activ nematerial şi pe tipuri uzura este calculată prin intermediul registrului de calcul al amomortizări care este automatizat şi permite furnizarea a un şir de indicatori ca

- Valoarea de intrare - Uzura acumulată- Amortizarea lunară- Valoare de bilanţ- Metoda de calcul a uzurii etc.Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa

utilizării acestora. Astfel adunate amortizarea activelor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al

Bilanţului contabil.O altă categorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de

execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin întreprinderii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele perioadei de gestiune. La SA “Bucuria” are următoarile subconturi:

112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie“1123 “Brevete în curs de execuţie“1125 “Licenţe în curs de execuţie“Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare

grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc însrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumele salariilor şi altor plăţi sau calculaţiile de plan, sau însăşi Licenţile,Autorizaţii etc.

Astfel adunate amortizarea activelor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al Bilanţului contabil.

10

O altă categorie de active nemateriale sunt activele nemateriale în curs de execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin întreprinderii sau cheltuieli şi consumurile aferente constituirii lor pentru evidenţa lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor pînă la punere în funcţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune. La SA “Bucuria” are următoarile subconturi:

112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “1123 “Brevete în curs de execuţie“1125 “Licenţe în curs de execuţie“Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare

grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc înscrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau calculaţiile de plan, sau însăşi Licenţile,Autorizaţii etc.

11

Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrprilor şi prestarea serviciilor sau destinate pentru predarea în arendă sau utilizarea în scopuri administrative.În cazul intrării, mijloacele fixe sunt reflectate la valoarea de intrare, care este egala pentru:

a) Mijloacele fixe create la întreprindere-cu valoarea efectivă, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare ;

b) Clădirile şi construcţiile executate în antrepriză - cu valoarea contractuală a obiectului, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) Mijloacele fixe procurate contra plată de la alte întreprinderi şi persoane fizice:

Clădiri şi construcţii - la valoarea de cumpărare plus cheltuielile legate de reparaţia şi aducerea acestora în stare de lucru.

Maşini şi utilaje - la valoarea de cumpărare şi cheltuielile legate de reparaţie şi aducerea acestora în stare de lucru(asigurarea, taxele vamale, impozitele şi taxele, cheltuieli de transport, cheltuieli de montare, instalare, experimentare etc.);

Mijloace fixe procurate pe calea schimbului (barter) - cu valoarea mijloacelor primite pe calea schimbului sau predate pentru schimb;

Mijloace primite gratuit - cu suma stabilită în actele de primire-predare. Valoarea uzurabilă a unei unităţi (a obiectului de inventar) de mijloace fixe se

determină reieşind din valoarea de intrare a obiectului cu minusul valorii rămase probabile.

Valoarea rămasă probabilă a mijloacelor fixe este determinată conform calculelor secţiei mecanicului-şef. Uzura mijloacelor fixe se calculează prin metoda soldului degresiv.

În caz că valoarea reziduală este egală sau mai mică de 1000 lei uzura se calculează în parţi egale în mărime de ½ pe parcursul a 12 luni.

Pe perioada gestionară cheltuielile efectuate la diferite feluri de reparaţie şi exploatare a fondurilor fixe se socot ca cheltuielile perioadei.

Investiţiile capitale ulterioare pentru ameliorarea suplimentară a stării mijloacelor fixe în procesul utilizării acestora se capitalizează în cazul măririi avantajului economic şi anume:

a) reconstrucţia întreprinderii în scopul majorării duratei de funcţionare utilă inclusiv sporirea capacităţii de producţie;

b) ridicării calităţii unor părţi componente separate subansamblurilor mijloacelor fixe în scopul îmbunătăţirii substanţiale a calităţii, produselor fabricate;

c) aplicarea noilor procese de producţie care contribuie la reducerea considerabilă a cheltuielilor activităţii de bază.

12

Întreprinderea „Bucuria” este o întreprindere mare şi deci, dispune de o vastă nomenclatură, de mijloace fixe ce se împart în două grupe:

1. Mijloace fixe ce necesită montaj.2. Mijloace fixe ce nu necesită montaj.Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care

este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date în folosinţă, iar în credit – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al bilanţului contabil.

Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte următoarele subgrupe:

123.1 „Clădiri”.123.2 „Construcţii speciale”.123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.123.7 „Alte mijoace fixe”.123.8 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”.Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare

mijloc fix are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin intermediul fişei de inventariere.

La întreprindere cu aprovizionarea se ocupă secţia de aprovizionare care are ca scop:

- găsirea de agenţi economici ce pot livra mijloace fixe.- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a mijloacelor fixe.- aprovozionarea cu mijloace fixe de la furnizori locali.Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.b. cheltuieli de transport-aprovizionare.c. cheltuieli indirecte de producţie.Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (Anexa 10).Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul

întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii

comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a mijloacelor fixe.

2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de inventariere (Anexa 9) care se deschide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai în cazurile cînd mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.

În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare, precum şi termenul de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.

3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc între doi agenţi economici. Factura de expediţie (Anexa 12) atestă trecerea dreptului de proprietate de la furnizor la cumpărător, iar factura TVA (Anexa 13)

13

serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărător a TVA şi înscrierea acestor procurări în registrul de evidenţă a procurărilor.

4. În unele cazuri cînd mijloacele fixe sunt procurate în numerar de la persoane fizice atunci este întocmit Actul de achiziţie, care este un document de strictă evidenţă şi este întocmit în două exemplare, de asemenea, serveşte ca bază de calcul a 5 % reţinut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.

5. Orice intrare la depozit sau la întreprindere e întocmită prin „Dispoziţie de înregistrare la intrări” – ce este un document ce atestă intrarea în depozit a mijloacelor fixe procurate sau a acelor produse la întreprindere.

Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:A) Procurarea de la întreprinderile locale cu achitarea prealabilă sau

posterioară, documentele ce precizează această procurare este factura (F-345) care este eliberată de furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare unde trebuie transferate mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe.

B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul statutar al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea întraprinderii.

Sub formă de aporturi ale fondurilor aduse la capitalul statutar pot intra atît mijloace fixe noi, cît şi cele parţial uzate. Să analizăm un exemplu concret:

Ex: La întreprindere a intrat o pompă VVN.6 numărul de inventar 152044 prin factura de expediţie Nr. 386783 (Anexa12) şi s-au făcut următoarele înregistrări contabile: 1. Dt 121.2 „Utilaj destinat instalării” – 6131,88 lei.

Ct 313 „Capital nevărsat” – 6131,88 lei.2. Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 6131,88 lei

Ct 121.2 „Utilaj destinat instalării”. – 6131,88 leiC) Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi

instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.D) În rezultatul inventarierii:Plusurile de mijloace fixe stabilite cu ocazia inventarierii se trec la majorarea

veniturilor din activitatea de investiţie. Operaţiile legate de intrarea şi ieşirea mijloacelor fixe se reflectă în registre sau maşinograme a căror formă sau structură se stabileşte de către întreprindere (Anexa 5).

În procesul exploatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în dependenţă de:

- mărimea valorii uzurabile- durata de utilizare.Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea

probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe fiecare pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea materială sau alte bunuri care urmează să fie obţinute după exploatarea termenului de utilizare a mijlocului fix (Anexa 8).

Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea întreprinderii.

14

Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează separat cu scopul:1. Contabilităţii financiare – pentru fiecare obiect, grup de obiecte omogene

conform metodei prevăzute de SNC 16.2. Contabilităţii fiscale - pe categorii de mijloace fixe, în baza normelor de

rezervă stabilită de Codul Fiscal.La societatea „Bucuria” se foloseşte metoda soldului degresiv pentru calculul

uzurii. În conformitate cu această metodă valoarea uzurabilă a obiectului va fi decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii uzurabile către numărul anilor ale duratei de funcţionare utilă. Norma uzurii va fi egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.

La întreprinderea dată uzura se calculează în computator introducînd datele necesare calculului uzurii.

O situaţie generalizatoare a uzurii totale acumulate pe grupuri şi tipuri de mijloace fixe este reprezentată în: (Anexa 6).

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect şi cont în parte (Anexa 7).

Pentru evidenţa sintetică a uzurii e destinat contul de pasiv 124 „Uzura mijloacelor fixe”. În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei. Soldul este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie a întreprinderii. La terminarea reparaţiei se întocmeşte Actul de dare în exploatare.

Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:1. Lichidarea în urma uzurii depline.2. Vînzării altor persoane juridice.3. Transferării gratuite. Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de

inventar (Anexa 9) la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a contului 123, sunt următoarele:

a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de casare a mijloacelor fixe (Anexa 11), în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale obţinute din lichidare.

b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date ca şi în celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.

c. Alt document utilizat la întreprindere ce atestă ieşirea mijloacelor fixe este bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea mijloacelor fixe în alte scopuri decît cele reflectate mai sus.

1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” Ct 123 “Mijloace fixe”2. Înregistrarea cheltuielilor:Dt 721 “Cheltuieli din activitatea de investiţii”

15

Ct 123 “Mijloace fixe” 3. Înregistrarea materialelor la intrări:Dt 211 “Materiale” Ct 123 “Mijloace fixe” 4.Casarea uzurii şi valorii de bilanţDt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” Ct 123 “Mijloace fixe” 5.Înregistrarea materialelor la intrăriDt 211 “Materiale“Ct 123 “Mijloace fixe” Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un

act verbal. Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să

corespundă, cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.Deasemenea ca activ material pe termen lung sunt terenurile (Anexa 14).

Conform contractului cu numărul 586 din 23.11.2005 s-a cumpărat un teren în sumă de 4349,06 lei (Anexa 15). Se întocmeşte următoarea formulă contabilă:Debit 12220 “Terenuri cu construcţii”- 4349,06 leiCredit 53930 “Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”- 4349,06 lei

Conform conractului numărul 6 din 23.06.06 cheltuieli de înregistrare la oficiul cadastral Ungheni şi alte servicii au fost în sumă de 11524,64 lei se înregistreză următoarea formulă contabilă:Debit 12220 “Terenuri cu construcţii”- 11524,64 leiCredit 25100 “Cheltuieli anticipate curente”- 11524,64 lei

16

Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung

Investiţiile reprezintă activele întreprinderii alocate în capitalul statutar ale altor întreprinderi în titluiri de valoare, în obiecte imobile şi de preţ care nu se folosesc pentru destinaţie, directă, sub forma de împrumuturi altor persoane fizice sau juridice.

S.A.”Bucuria” deţine investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) în sumă de 715420 lei (Anexa 49), adică investitorul nu are influenţă rotabilă. Acţiunea reprezintă drept de proprietate a investitorului în compania investită. În rezultat întreprinderea investitoare obţine venit sub forma de devidende.Deasemenea deţine investiţii pe termen lung în părţi legate în sumă de 66829,85 lei (Anexa 49).

Se deosebeşte evaluarea iniţială şi cea ulterioară a investiţiilor. Evaluarea iniţială se efectuează în momentul întrării investiţiilor şi ea include preţul de cumpărare; comisioanele plătite brokerilor, taxele, impozitele prevăzute de legislaţie şi alte cheltuieli legate de achiziţie investiţiilor. Evaluarea ulterioară presupune reflectarea în bilanţ la valoarea iniţială conform SNC-25 şi este recunoscută ca metoda de bază. Valoarea iniţială va rămîne neschimbată pe parcursul perioadei de deţinere a investiţiei. Dacă cursul acţiuni oscilează permanent la bursa are loc reevaluarea (se diminuează constutîndu-se cheltuială, se majorează constatîndu-se vanit). Pe parcursul perioadei de gestiune la societatea analizată n-a avut loc reevaluare, adică s-a păstrat valoarea de intrare.

Investiţiile financiare pe termen lung (Anexa 50) mai pot fi înregistrate în bilanţ după: valoarea reevaluată care se stabileşte în rezultatul reevaluării investiţiilor (Anexa48) la data întocmirii bilanţului contabil şi ea se determină în cazul cînd valoarea de intrare a investiţiilor diferă esenţial de valoarea de piaţă; la valoarea cea mai mică dintre valoarea de întrare şi cea de piaţă. Întreprinderea alege individual metoda de evaluare a investiţiilor pe termen lung, stabilind-o în politica sa de contabilitate elaborată pe anul de gestiune.

Investiţiile în părţi nelegate se consideră alocările de mijloace băneşti şi nebăneşti în alte întreprinderi în care investitorul deţine nu mai mult de 20%., din mărimea totală a capitalului statutar. Evidenţa analitică a acestora se ţine pe tupuri de clase de investiţii, pe emitenţi sau întreprinderi în care au fost investite mijloacele.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 131 “Investiţii financiare pe termen lung în părţi nelegate”.

La intrarea investiţiilor în părţi nelegate se întocmesc înregistrările contabile:

Dt 131”Investiţii pe termen lung”

Ct 241, 242, 243-la investiţiile procurate din contul mijloacelor băneşti

Ct 539- la achitarea ulterioară a investiţiilor procurate

Ct 229-“Alte creanţe pe termen scurt” la procurarea investiţiilor prin schimbul cu alte active

17

Ct 622-“Venituri din activitatea financiară” la procurarea gratuită a investiţiilor de la alte persoane fizice sau juridice.

Ct 534-“Datoriile privind decontările cu buget” la suma TVA şi impozitele legate de procurarea investiţiilor.

Ieşirea investiţiilor pe termen lung se contabilizează în felul următor:Dt 714-“Alte cheltuieli operaţionale” la vaoarea investiţiilor pe termen lung

ieşite Dt 241, 242, 243”Conturi de mijloace băneşti”-la încasarea sumelor acordate

anterior sub formă de împrumuturi altor întreprinderiDt 714 “Cheltuieli” –la valoarea investiţiei care nu poate fi restituită sau achitatăCt 131-La valoarea totală a investiţiilor ieşite achitate.

În cazul cînd se schimbă termenul de care dispune întreprinderea, investiţiile pe termen lung pot trece în categoria celor pe termen scurt şi invers.Investiţiile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluează la cea mai mică valoare dintre valoarea de întrare şi cea de piaţă.

18

Contabilitatea materialelor şi obiectelorde mică valoare şi scurtă durată

Materialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri şi materiale deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.

Deoarece SA „Bucuria” este o întreprindere foarte mare, atît după numărul colectivului, cît şi după rolul ei în economia naţională, ea operează cu o vastă nomenclatură de materii prime şi materiale.

Conform SNC nr. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în 2 subgrupe:

1. Materii prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie în starea lor transformaţională.

2.Materiale consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente (materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de construcţii) care participă direct la procesul de producţie ce se poate regăsi, de regulă, în conţinutul material al noilor produse.

Stocurile de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mica valoare şi scurtă durată, sunt reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. În contabilitatea curentă evaluarea acestora se efectuează după metoda FIFO.

Cheltuielile care nu sunt cunoscute la momentul intrării materiei prime sau materialelor se includ în contul „Devieri” la sfîrşitul lunii curente.

Adaosul comercial la mărfurile comercializate prin magazinele de firmă se formează reieşind din analizarea cheltuielilor comerciale şi include cheltuieli de transportare, cheltuieli pentru deservirea gratis cu pungi şi altele.

La diverse cheltuieli care se includ în cost se referă cheltuielile ce ţin de aducerea bunurilor la starea cerută, cheltuielile de transport pentru transportarea producţiei gata şi altele.

Costul normativ se calculează reieşind din normele cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe la salariu şi cheltuielilor indirecte de producere conform calculaţiilor pentru evaluarea curentă a producţiei în curs de execuţie, cheltuielilor privind retribuirea muncii şi cheltuielilor de producţie indirecte se apreciază în proporţia cheltuielilor materiale şi producţiei nefinisate către consumul material la fabricarea producţiei.

Materiile prime cuprind următorul nomenclator cu evidenţa lor în următoarele subconturi ale contului 211 „Materiale”, unde în debit se înscriu intrările de materiale fabricate sau procurate la valoarea lor de intrare, iar în credit – ieşirea lor.

Din grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe:211.2 „Semifabricate procurate şi articole de completare” – aici se ţine evidenţa

materialelor destinate producerii bomboanelor. 211.3 „Combustibil” – unde se ţine evidenţa combustibilului la benzinăria

proprie şi a filialelor.

19

211.4 „Ambalaje” – ambalajul care este utilizat la împachetarea produselor finite sau ambalaj complementar materialelor sau materiilor prime procurate.

211.5 „Piese de schimb” – piese de schimb necesare parcului auto existent sau utilajului tehnologic.

211.6 „Alte materiale”- mai ales se duce evidenţa materialelor ce sunt consumate pentru întreţinerea curăţeniei la întreprindere (săpun, detergenţi, cîrpe etc.)

211.8 „Materiale de construcţie” – materialele de construcţie ce sunt folosite pentru reparaţiile capitale.

Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de material aparte şi fiecărui material i se atribuie un cod nomenclator.

De aprovizionările cu materiale la întreprindere se ocupă secţia de aprovizionare, care are ca scop:

- găsirea agenţilor economici ce pot livra materiale şi materii prime necesare.- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a materialelor cu acordul

conducerii şi secţiei juridice.- aprovizionarea cu materiale de la furnizorii locali.Atunci cînd colaboratorii sînt delegaţi după materiale şi se eliberează un

document numit „delegaţie” (Anexa 19), care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele personale din buletinul de identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de contabilul responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.

Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în „Registrul delegaţilor”, unde sunt înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat.

După 3 zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări de seamă sunt facturile TVA (Anexa 18) şi de expediţie eliberate de către furnizor.

La intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi scurtă durată cumpărate se evaluează la valoarea de intrare, ce este formată din:

valoarea de cumpărare a stocurilor; cheltuieli de transport-aprovizionare; taxele vamale şi alte plăţi legate de procurare.Costul cuprinde cheltuieli de achiziţionare, pentru prelucrare şi alte cheltuieli

necesare pentru aducerea stocurilor în stare de utilitate.Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a stocurilor în

procesul activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor.

Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la intrări în fişa de magazie:

1. Factura TVA şi factura de expediţie – sunt documente de strictă evidenţă care le eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoţesc orice livrare dintre doi agenţi economici. Prin factura de expediţie se atestă dreptul de proprietate de la furnizor la cumpărător. Factura TVA (Anexa 18) serveşte drept

20

bază pentru a trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA şi înscrierea acestei procurări în Registrul de evidenţă a procurărilor, care au număr şi serie.

2. Declaraţia vamală şi invoice – acest document este întocmit de declarantul mărfii, adică de cel ce efectuiază procedura de devamare. El serveşte drept bază pentru intrare în posesia lui cît şi temei pentru plata TVA, taxelor vamale şi procedurilor vamale. El este întocmit de către importator în 4 exemplare pentru secţia statistică, economică şi de control al vamei, este valabil numai cînd stă ştampilă vamei şi ştampila personală a lucrătorului vamei.

3. În unele cazuri cînd materialul este procurat de persoane fizice în numerar, atunci este întocmit act de achiziţie, care este deasemenea un document de strictă evidenţă, se întocmeşte în 2 exemplare şi este baza de calcul a 5% reţinute la sursă şi care trebuie plătite în bugetul de stat conform art. 90 al Codului Fiscal pînă la data de 10 a lunii următoare lunii de achiziţie.

4. Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoţită de „Dispoziţie de înregistrare la intrări” (M-4), care este un document ce atestă intrarea în depozit a materialelor procurate sau mărfurilor produse la întreprindere. El totodată este şi document de bază ce dă dreptul la înscrierea de intrări în fişa de magazie unde semnează delegatul şi magazinierul care a primit materialul.

5. Darea de seamă materială (Anexa 16) este un document ce înregistrează denumirea materialelor,codul lor,unitatea de măsură şi denumirea lucrărilor efectuate. Deasemenea este indicat totalul cantităţii materialelor cheltuite.

După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinierul introduce la intrări în Fişa de magazie (M) care este un document centralizator ce arată starea de facto a stocului de un anumit tip de materiale, el este întocmit de magazinier odata cu producerea schimbărilor în stoc, intrări sau ieşiri de la depozit.

În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de evidenţa la acest depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de contabilitate, după ce a verificat soldurile contabilul responsabil esteprezent la fiecare control şi pune data controlului. Fişa de magazie se deschide odată cu intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care corespunde cu codul materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magazinier, totodată ele sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.

Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz. Dar în contabilitate evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea se

face prin metoda costului mediu ponderat care se calculează astfel:CMP=(Si+Vi)-(Cs+Ci)Si – stoc iniţialVi – valoarea totală a intrărilorCs – cantitatea existentă în stocCi – cantitatea intrată.Varianta aplicării acestei metode este actualizarea periodică a costului unitar

mediu ponderat, la întreprindere această actualizare se face lunar.

21

Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a contului 211 sunt următoarele:

Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită, de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secţia de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute la sold în luna viitoare

Această fişă limită este utilizată şi atunci cînd materialele sunt utilizate de secţiile auxiliare pentru producerea materialelor complimentare.

Deasemenea se mai întocmeşte şi un astfe de document primar cum ar fi – Bonul de intrare (Anexa 17) care este întocmit în baza facturii fiscale (Anexa 18).

Alt document utilizat la întreprindere pentru evidenţa ieşirilor este bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea materialelor în alte scopuri decît cele de producţie, de exemplu, pentru deservirea magazinelor administrative şi altor subdiviziuni ce deservesc întreprinderea. Ele totodată sunt şi documente ce atestă folosirea internă a materialelor de la un magaziner la altul.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu valoare mai mică decît limita stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (1000 lei) indiferent de durata lor de utilizare sau cu o durată mai mică de 1 an indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilare acestora (instrumente şi obiecte de inventar, îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţia muncii precum şi construcţiile provizorii).

Valoarea de intrare a OMVSD se determină în contabilitatea curentă ca şi pentru mijloacele fixe.

OMVSD a căror valoare unitară este mai mică de 500 lei, se trec la consumuri sau cheltuieli, pe măsura predării acestora în folosinţă, în mărime de 100% din valoarea de intrare a acestora .

Uzura se calculează pentru OMVSD cu valoarea mai mare de 500 lei, în proporţie de 100% din valoarea acestora, cu scăderea valorii rămase probabile, iar celor mai mici de 500 lei – 100% din valoarea lorAceste obiecte de regulă nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare, ele îşi transferă valoarea lor în mai multe cicluri de exploatare pe măsura întrebuinţării lor în cheltuielile activităţii sub formă de uzură calculată în proporţie de 100 % din valoarea acestora diminuată cu valoarea probabilă rămasă, excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară este mai mică de ½ de la limita stabilită. Ele trec la cheltuieli sau consumuri pe măsura predării lor în exploatare.Potrivit Regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată Nr. 05/2-30-154 din 03.06.97 şi paragrafului 34 al SNC2 obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt active care:

-au valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie indiferent de durata de exploatare.

22

-au o durată de exploatare mai mică de un an, indiferent de valoarea unitară.Pentru evidenţă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele

subconturi:213.1 “OMVSD în stoc”213.2 “OMVSD în exploatare”.Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit –

ieşirile de OMVSD.Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de

mică valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate aferente acestui obiect.

Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul utilizării lor.

Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri.

La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.

Inventarierea poate fi planificată sau operativă cînd se face fără ca magazinerul să ştie în prealabil.

Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui ordin este numită comisia de inventariere.

Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc nici o mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a contabilităţii şi una a magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte lista de inventariere.

În timpul inventarierii se pot depista OMVSD ce trebuiesc decontate.Acest lucru se face în baza Actului de decontare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (Anexa 20). Se emite un ordin unde se stabileşte o comisie care examinează aceste obiecte şi confirmă uzura lor.

După ce s-a făcut inventarierea se face un act verbal NV-G unde sunt expuse rezultatele inventarierii.

La întreprindere aşa lipsuri în anul de gestiune examinat nu au fost, dar teoretic se fac următoarele înregistrări contabile:

Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunelor”Ct 211.2 – şa suma valorilor materialeCt 612 – la suma coeficientuluiCt 534 – la suma TVA.La sfîrşitul lunii, trimestrului, anului se fac următoarele verificări pe fiecare

gestionar, pe fiecare subcont, şi pe fiecare cont.

23

Balanţele de verificare la fiecare gestionar sunt executate după efectuarea inventarierii: corespunderea datelor din evidenţa sintetică şi analitică cu datele din balanţele de verificare.

Acest proces se efectuează prin intermediul sistemului automatizat de date ce permite evidenţa operativă pe fiecare tip şi gen de material la sfîrşitul anului.

Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate.

Evidenţa producţiei în curs de execuţie este dusă în contul 215 „Producţia în curs de execuţie”

Ceea ce priveşte producţia în curs de execuţie atunci aici intră produsele ce nu au trecut toate fazele de producţie (Anexa 32).

Producţia în curs de execuţie este evaluată la preţul de cost a cheltuielilor.Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la

întreprindere are mai multe subconturi.În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit

realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.Balanţa producţiei gata este prezentată în (Anexa 35).Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în

luna decembrie (Anexa 36):Dt 21610 „Produse” - 19771501,06 leiCt 811 „Producţia de bază” -19771501,06 leiIar ieşirile pot fi efectuate pe mai multe căi, pentru reutilizare în cadrul

întreprinderii:Dt 211 „Materiale” Ct 216.2 „Semifabricate din producţia proprie” Aceste operaţii se fac prin intermediul dispoziţiei de livrare a materialelor.Sau materialele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin reţeaua proprie de

magazine, ca document primar este factura de expediţie eliberată de secţia vînzări:Dt 217 „Mărfuri” - 3939295,77 leiCt 216.1 „Produse finite” – 3939295,77 leiSau ieşirile în alte scopuri:Dt 711 „Costul vînzărilor” – 13349714,89 leiCt 2161 „Produse finite” - 13349714,89 leiConcomitent produsele pot să se deterioreze sau să fie sustrase, ca lipsuri la

inventariere, atunci se întocmeşte formula contabilă:Dt 71470 „Alte cheltuieli operaţionale” – 63,65 leiCt 216.1 „Produse finite”. -63,65 leiInventarierea producţiei este executată la sfîrşitul lunii în zile libere, cînd nu

lucrează întreprinderea, sunt verificate la faţa locului numărul efectiv de produse şi corespunderea lor cu datele din contabilitate, procedura de inventariere este aceeaşi ca şi la alte materiale

24

25

Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile reprezintă bunurile procurate de la alte persoane juridice şi fizice cu scopul revînzării în aceeaşi stare.

S.A. „Bucuria” are o serie de magazine de firmă şi angro în care pe langă producţia proprie se mai realizează şi alte mărfuri care sunt aduse de la furnizori cu care anticipat sau încheiat contracte. Mărfurile sunt însoţite de factura de expediţie (Anexa 83), factura TVA (Anexa 82) evidenţa cărora este dusă în «Jurnalul de evidenţa a procurărilor «.

Evidenţa analitică a mărfurilor se ţine pe sortimenet, tipuri, locuri de păstrare şi pesroane gestionare. Evidenţa sintetică se ţine cu ajutorul contului de activ 217 „Mărfuri”. Organizarea evidenţei mărfurilor este condiţionată de metoda de evaluare folosită în decursul perioadei de gestiune.

Conform SNC-2 întreprinderile pot utiliza 2 dou metode de evaluare curentă a mărfurilor:

La cost efectiv (valoarea de întrare)

La preţ de vînzare

La S.A. „Bucuria”evaluarea se face la preţ de vînzare.

La sfîrşitul fiecărei săptămîni, magazinul prezintă o dare de seamă privind întrările şi ieşirile de mărfuri . Iar la sfîrşitul fiecărei luni se petrece inventarierea tuturor mărfurilor (Anexa 80). Şi deasemenea, la sfîrşitul lunii, în contbilitate la S.A. „Bucuria” se întocmeşte o dare de seamă generalizatoare în care se include toate intrările, ieşirile şi soldul la sfărşitul lunii (Anexa 79).

La intrarea mărfurilor se întocmeşte formula contabilă:

Debit 217 „Mărfuri”

Credit 217 „Mărfuri”

La intrarea produselor proprii se întocmeşte formula:

Debit contul 217 „Mărfuri”

Credit contului 216 „Produse”

La ieşirea mărfurilor se întocmesc formulele contabile :

Debit contului 229 „Alte creanţe pe termen scurt”

Credit contului 217 „Mărfuri”

Adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute se aplică conform formulei (Anexa 72):

(Soldul iniţial 821+Rulajul creditor 821)/(Soldul iniţial 217+Rulajul debitor 217)

Deasemenea se mai întocmesc şi alte documente primare cum ar fi:

26

Venitul sumar pe mărfuri (Anexa 73)

Livrarea sumară pe mărfuri (Anexa 74)

Livrat sumar Furnizor / Client (Anexa 75)

Livrat sumar Magazine firmă (Anexa 76)

Catalogul preţurilor (Anexa 78) ş.a

Indiferent de metoda de evaluare utilizată în evidenţă curentă, la finele perioadei de gestiune mărfurile se reflectă în bilanţ la cost efectiv (valoarea de întrare). Pentru determinarea costului efectiv la întreprinderile unde mărfurile se evaluează la preţ de vînzare se întocmeşte formula contabilă:

Debit contului 217 «Mărfuri « (cu semnul minus)

Credit contului 821 «Adaos comercial «

Inventarierea mărfurilor la S.A. „Bucuria”are loc o dată în an, de obicei formîndu-se o comisie care petrece inventarierea, şi apoi ia măsurile necesare.

27

Contabilitatea creanţelor

Creanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului, cambiei sau altor acte normative.Creanţele pe termen lung şi scurt sînt reflectate în contabilitate la valoarea nominală. Pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, întreprinderea formează după necesitate pe seama cheltuielilor comerciale o rezervă specială. Creanţele cu filialele întreprinderii sînt reflectate la contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” la valoarea nominală fără TVA. Creanţele cu termen expirat de achitare conform legislaţiei în vigoare se trec la pierderi numai la aprobarea deciziei respective de către Consiliul Societăţi.

Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu expedierea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unei creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 «Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale «. In debitul lui se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit - achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă sumele datorate de cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:

2211 «Facturi de primit din ţară «2212 «Facturi de primit din străinătate « 2213 «Cambii primite «.Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se

ţine pe fiecare debitor,  fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de suma de bani care este trasferată pentru marfa expediată dacă depăşeşte se trece la credit iar dacă sunt mai mici atunci ele rămîn pe debitul contului analitic.

Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe ale debitorilor din străinătate.

Livrarea producţiei se efectuează în baza unui contract de vînzare-cumpărare încheiat cu cumpărătorul şi pe baza facturii de expediţie (Anexa 34) şi facturii TVA (Anexa 33).

Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în mărime de 20% din valoarea mărfii .

În urma achitării de către client a mărfurilor primite se înscrie formula contabilă şi ca document de bază serveşte extrasul de cont valutar de la bancă, care atestă achitarea sumei de către furnizor .

Dt 243 «Cont valutarCt 2212 «Facturi de primit din străinătate «

28

Intrarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale :

a)Prin intermediul caseiDebit 2411 «Casa lei « Credit 2211 « Facturi primite din ţară” b) Primit pe contul de decontareDebit 242 “Cont de decontare” Credit 2211“Facturi primite din ţară” Achitarea creanţelor pe seama:Subiecţii impozabili cu TVA - furnizorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de

evidenta a livrarilor este destinat pentru înscrierea facturilor TVA (Anexa 33) (benzilor de înregistrare a aparatelor de casa, borderourilor de evidenta), întocmite de furnizor, în scopul determinarii sumei TVA pentru marfurile livrate (expediate) (serviciile prestate). Evidenta facturilor TVA în Registrul de evidenta a livrarilor se efectueaza în ordine cronologica pe masura livrarii marfurilor (prestarii serviciilor) sau primirii avansului.

Registrul de evidenţă a livrarilor se duce discret (nu conform totalului cumulativ)de catre contribuabilii TVA- furnizorii marfurilor (serviciilor).

Registrul de evidenta a livrarilor serveşte în calitate de: registru auxiliar pentru înregistrarea vînzarilor si prestare de servicii document, în baza caruia se determina lunar TVA colectat document de controlat al unor operatii contabileÎn Registrul de evidenta a livrarilor este obligatorie, de asemenea, includerea

datelor din documente, eliberate la exportul marfurilor si serviciilor, cît si a datelor facturii de expeditie la livrarea marfurilor (serviciilor) scutite de TVA.

Filialele, sucursalele si subdiviziunile separate, aflate la bilantul contribuabilului TVA si care nu sînt contribuabili ai TVA de sine stătători, tin Registrele procurărilor, oglindind în ele datele:

- din facturile TVA (Anexa 33), eliberate pentru livrarile impozabile de mărfuri si servicii;

- din facturile de expeditie (Anexa 34), eliberate pentru livrările de marfuri si servicii neimpozabile;

- pe livrările de mărfuri, realizate în reteaua comertului cu amănuntulLa procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora

pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen scurt acordate furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor active sau serviciilor prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienţi pe măsura finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”. În debit se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în credit – sumele avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:

2241 «Avansuri pe scurt acord în ţară «2242 « Avansuri pe scurt acordat în străinătate «

29

Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor. Fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de

suma de bani care este trasferată pentru materiale,servicii expediate dacă depăşeşte valoarea materiale recepţionate trece la credit .

Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării serviciilor se execută prin Dispoziţie de plată bancară şi Dispoziţie de plată din casă.

Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetulDecontările cu bugetul au particularităţi specifice datorită reglementării

normative a modului de determinare şi achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de buget. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de aceea decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi creanţele.

Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite vărsate la buget în avans, a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor taxei pe valoare adăugată plătită şi încasată.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor privind decontările cu bugetul, cuvenite întreprinderii din buget, conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 «Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul «. In debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele TVA plătită şi primită, iar în credit - sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 225 «Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul « pot fi deschise următoarele subconturi:

2251 «Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit «, 2252 «Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi «.Contul 226 «Taxa pe valoarea adaugata de recuperat « este destinat

generalizarii informatiei privind sumele taxei pe valoarea adaugata de recuperat, aferenta valorilor în marfuri si materiale si serviciilor procurate (primite) de întreprindere. Acest cont este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflecta sumele TVA, aferente facturilor de plata pentru stocurile de marfuri si materiale, serviciile prestate, care urmeaza a fi trecute la decontarile cu bugetul, iar în credit - sumele taxei pe valoarea adaugata, compensate pentru achitarea datoriilor fata de buget, realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor si reprezinta suma taxei pe valoarea adaugata care va fi supusa decontarilor cu bugetul.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi termene de recuperare a acestora în buget.

30

Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale titularilor de avans.

Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se referă la:

- retribuirea muncii;- acordarea avansurilor spre decontare;- mărfurile vîndute în credit;- recuperarea daunei materiale;- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227

«Creanţe pe termen scurt ale personalului «. In debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit - achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans, li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special, acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ:

• cheltuieli de călătorie (costul biletelor de călătorie tur-retur)• cheltuieli privind cazarea• diurna.In baza decontului de avans se trec în cont cheltuielile efectuate de titularul de

avans:Debit 7139 «Cheltuieli generale şi administrative « Credit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans «

Dacă titularul de avans nu a cheltuit toată suma, el trebuie să restituie întreprinderii suma diferenţei prin dispoziţie de încasare :Debit 241 ”Casa” Credit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans « Deasemenea se utilizează contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”(Anexa 61).Analiza conturilor analitice este efectuată în Jurnal – Credit contul 228 (Anexa 60).Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor justificative prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului pe teritoriul RM, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale. Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea. La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile. Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, se efectuează numai dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de reclamant sau au fost adjudecate de organele judiciare.Evidenţa analitică este efectuată înpe fiecare reclamant

La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu creanţe pe tipuri în care debitorii confirmă creanţele.

31

Contabilitatea mijloacelor băneşti

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casieria SA “Bucuria” este organizată în conformitate cu «Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova «, aprobate prin Hotărârea Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.

Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii, atît în rezultatul acţiunilor premeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a sancţiunilor toate aceste obligaţiuni sunt incluse în „Contract răspundere matererială”

Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Evidenţa mijloacelor băneşti este dusă în Registrul evidenţei miloacelor băneşti (Anexa 46).

Astfel, primirea numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de încasare semnată de către contabilul-şef. Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef şi de casier, certificată de ştampila casierului.

Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată. De asemenea în caz de necesitate se întocmesc Ordine de plată (Anexe 42,43). Documentele de eliberare a numerarului sunt semnate de conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii.

Astfel, la sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare (Anexa 40) şi de plată (Anaxa 39) sunt înscrise de către casier în «Registrul de casă” (Anexa 38) în care prin foia indigo se scriu două exemplare unul este detaşabil la care anexîduse dispoziţiile de plata şi incasare serveşte baza pentru înscriile în registrile contabile.

Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă se pune în sarcina contabilului-şef al unităţii economice.

Evidenţa analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe fiecare plătitor sau primitor de bani, pe surse de încasare şi direcţii de utilizare a numerarului (Anexa 47).

Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241 «Casa « la SA“Bucuria” acest cont are următoarile subconturi:

2413 ”Casa dolari SUA”2411 „ Casa lei” În debitul acestor subcotnuri se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în

casă, iar în creditul lui -plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

Încasarea mijloacelor băneşti în casierie din vînzarea rebutului ne utilizate de întreprindere care au fost socotite nelicvide de la o peresonă fizică conform Dispoziţii de încasare:

Debit 241 “Casa”

32

Credit 611 “Venit din vînzări” Credit 534 „ Datorii faţă de buget”

Primirea banilor din contul decontare tot se excută conform Dispoziţie de încasare şi verificîndu-se cu extrasul de cont.

Debit 2411 “Casa lei” Debit 2421 „ Cont de decontare lei”  La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a

mijloacelor băneşti în casă.La ieşirea numerarului pe baza Dispoziţilor de plată se întocmesc următoarele

formule contabile: Debit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans « Credit 2411 «Casa lei « Depunerea disponibilităţilor băneşti în contul de decontare de face la sfârşitul

zilei de muncă prin Dispoziţilor de plată contra Chitanţei eliberate de bancă: Debit 2421 «Cont de decontare lei « Credit 2411 «Casa lei « Achitarea datoriilor faţă de personal se execută prin lista de plată (Anexa 41) care este înmînată maistrului,operaţiile contabile sunt executate după ce au fost primită lista deplată cu semnăturile salariaţilor care au incasat salariile . De exemplu pe baza listei de plată nr.MR-53 (Anexa 41) se face următorea formulă contablă :Debit 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii «-1656,40 lei Credit 2411 «Casa lei « -1656,40 lei La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a mijloacelor băneşti din casă. La SA “Bucuria” se efectuează revizia casei în termenele stabilite de conducătorul întreprinderii, dar nu mai rar de o dată pe trimestru, numărând toţi banii şi alte valori aflate în casierie. Pentru efectuarea reviziei casei, prin ordinul conducătorului întreprinderii să desemnează o comisie, care întocmeşte un Act de inventariere a numerarului (Anexa 37).Actul se foloseşte pentru reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor băneşti efective, aflate în casieria întreprinderii. La plusurile stabilite cu ocazia inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formulă contabilă:

Debit 2411 „Casa lei” Credit 612 „Alte venituri operaţionale” La întreprindere mai este utilizat contul 245 „Transfer băneşti în expediţie”

unde întrepriderea duce evidenţa mijloacelor băneşti aflate în casieriile magazinelor de firmă.

Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul de decontarePentru păstrarea temporară a mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi

încasărilor, întreprinderea deschide conturi de decontare la bănci, prin care sunt efectuate operaţiunile de decontare. Astfel, SA “Bucuria” dispune de conturi de decontare în valută naţională în BC «Victoriabanc «, BC „Banca Socială”.SA “Bucuria” utilizează următoarele forme de decontare: - dispoziţia de plată

33

-dispoziţie de plată trezorerială - cec

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională (Anexa 44), înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la bancă, este destinat contul de activ 242 «Cont de decontare « . În debitul lui se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit - utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.La SA “Bucuria” evidenţa analitică este dusă pe ficare cont de decontare  la fiecare bancă (Aexa 45):

2421 „Cont decontare lei”2427 „Cont lei Banca Socială”2426 „Cont lei VictoriaBanc”2423 „Convertirea Valutei”Ultimul subcont este destinat evidenţei leilor moldoveneşti necesari pocurării

valutie străine.Încasarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor aferente facturilor

comerciale aici document primar este extrasul de cont. Debit 2421 “Cont de decontare lei” Credit 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Încasarea mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii acesta tot este executată prin inteermediului extrasului decont:Debit 2421 “Cont de decontare lei” Credit 2411 “Casa lei”

Plata din contul de decontare are loc prin intermediul fomelor de decontare (în afară de cec) enumerate mai sus aceste forme trebuie s-ă fie îndeplinite prin maşină de scris sau automatizat dar trebuie să prfectate în două exenmplare primul să fie ştampilat cu ştampila întreprinderii cu două semnături primul rămîne la bancă iar al doilea este transmis întreprinderii ştampilat. Achitarea datoriilor faţă de buget prin dispoziţia de plată trezorială :Debit 534 «Datorii privind decontările cu bugetul « Credit 2421 «Cont de decontare lei « Achitarea datoriilor faţă de fondul social prin dispoziţia de plată :Debit 533 “Datorii privind asigurările” Credit 2421 „Cont de decontare lei” 

La eliberarea numerarului de pe contul de decontare este perfectet cecul care este un document de strictă evidenţă eliberat de banca ce deserveşte clientul el conţine datele spre cel ce încasează numeralul şi trebuie să conţină aceleaş elimenta ca-şi dispoziţia de plată:

Debit 2411 „Casa lei” Credit 2421 „Cont de decontare lei”  Achitarea serviciilor prestate de bănci se face automat din contul de decontare

fără a perfecta documente de decontare: Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative”

34

Credit 242 “Cont de decontare” Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor

băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 «Cont valutar «. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în credit - utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte în fişe de evidenţă analitică la contul 243 «Cont valutar « la SA “Bucuria” sunt următorile subconturi :

2432 „Cont ruble ruseşti AIB”2436 „Cont USD Victoriabanc”2433 „Cont valutarDM AIB”2431 „Cont valutar USD”Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul reflectării în evidenţa

contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată la valuta naţională de diferite cursuri de schimb valutar.

Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de reflectă în contul 622 «Venituri din activitatea financiară «, iar diferenţa de curs negativă - la contul 722 «Cheltuieli ale activităţii financiare «.

SA “Bucuria” are deschis cont valutar la BC «Victoriabanc” şi toate operaţile cu valută se efectuează conform „Regulamentului privind regelememtarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova” nr.65/4596 din 25/12/97.

Încasarea valutei din exportul mărfii pe contul de decntare are loc prin intermediul sistemului interbancar de decontării SWIT.

Pentru livrarea mărfii cumpărătorului de peste hotare la SA “Bucuria” se întocmeşte declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din exportul de mărfuri. Declaraţia de repatriere cu ştampila băncii se prezintă la vamă împreună cu declaraţia vamală .Operaţile cu valută au documente mai specifice de decontare

Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente facturilor comerciale Debit 243 “Cont valutar USD ” Credit 221 „Facturi de primit din străinătate „

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare:

Debit 243 “Cont valutar”Credit 6223 «Venituri din diferenţe de curs valutar « Achitarea creditelor bancare în valută străină pe termen scurt Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt” Credit 2431 “Cont valutar USD”

Acordarea avansurilor pe termen scurt:Debit 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate” Credit 2431 “Cont valutar USD” Achitarea comisioanelor bancare:

35

Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” Credit 243 “Cont valutar”Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor valutare în contul valutar .Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare” Credit 243 “Cont valutar”

Operaţiunile privind debitul şi creditul conturilor 242 «Cont de decontare « şi 243 «Cont valutar « se reflectă în registrele analitice şi sintetice.

36

Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor, în componenţa lui sunt incluse:

1. Capitalu statutar.2. Capitalul suplimentar.3. Rezervele.4. Profitul nerepartizat.5. Capitalul secundar.La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:- capitalul nevărsat.- capitalul retras.- pierderea neacoperită.- dividendele plătite în avans.

Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele, profitul (pierderea) nerepartizat al pierderilor de gestiune şi al celor precedente şi capitalul secundar. Capitalul statutar este stabilit prin statut şi este egal cu 30167 mii lei. Modificările pot fi efectuate numai în baza Hotărîrilor Adunării Generale a Acţionarilor a societăţii cu înregistrarea în organele respective.

Capitalul statutar constituit la înfiinţarea societăţii este o condiţie a existenţei şi funcţionării acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale crditorilor şi acţionarilor.

Capitalul social al societăţii este stabilit în statut şi constituie 5600 lei. Nu poate fi modificat pînă ce nu vor fi primite noi fondatori şi incluse în statut modificările corespunzătoare.

Deci, capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societăţii pe acţiuni la patromoniul acetsora depuse în contul achitării acţiunilor.

Pe parcursul activităţii întreprinderii în componenţa capitalului statutar nu a survenit nici o modificare.

Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311. În credit se reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în debit – micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la finele perioadei de gestiune

Pentru respectarea cerinţelor legislaţiei e necesar de deschis la contul 311 următoarele subconturi:

1. „Fond statutar”.2. „Acţiuni simple neînregistrate”.3. „Acţiuni simple înregistrate”.4. „Acţiuni privilegiate neînregistrate”.5. „Acţiuni privilegiate înregistrate”.6. „Aporturi”.7. „Cote de participaţie”.Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori).

37

Capitalul de rezervă este tratat ca o măsură de precauţie pentru înlăturarea riscurilor desfăşurării normale ale activităţii de întrprinzător.

Acest capital al societăţii „Bucuria” va constitui 15% din capitalul ei social şi se formează prin prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date. Mărimea prelevărilor anuale se stabileşte de 5% din profitul net al societăţii.

Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32 „Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit – utilizarea lor.

Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.322 „Rezerve prevăzute de statut”.323 „Alte rezerve ”.Formarea rezervei se reflectă conform statutului:Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”. Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost

utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din participaţii.

Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în baza adunării generale a acţionarilor întreprinderii.

Cu ajutirul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” la sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” prin următoarea înregistrare contabilă:

Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe

termen lung este destinat contul de pasiv 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. În creditul acestui cont se reflectă ecartul de revaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – suma reducerilor. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul în care suma ecartului de reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor pe termen lung şi se reflectă în bilanţ cu semnul plus sau debitor – cînd suma reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.

Avem următoarea înregistrare contabilă care reprezintă o corectare a datoriei amînate privind impozitul pe venit care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în scopuri fiscale:

Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”

Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile adunării generale şi Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor auditorilor.

38

Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului

La întreprinderea S.A “Bucuria” contabilitatea şi calculul salariului se efectuează în secţia – Calculul salariului unde cadrele au următoarele sarcini:

a) calculul necesarului de salariaţi;b) reciclarea angajaţilor;c) evidenţa pe fişe personale;d) întocmirea rapoartelor statistice 1-M, 1-C şi altele care se referă la muncă;e) calculul eficienţei factorului muncă;f) perfectarea forţei de muncă;g) concedierea.La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere (Anexa

29) către şeful secţiei cadre şi directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.În caz că salariatul este concediat sau preferă să-şi dea demisia din propria iniţiativă deasemenea depune o cerere (Anexa 27),prin care îşi anunţă decizia.

După angajarea lui este deschis un fişier personal sub numărul din tabel, sub care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi timpului de muncă.

Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în „Contractul colectiv de muncă”, unde sînt reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi angajat: statele de plată, timpul de muncă, controlul medical-Îndreptare (Anexa 28), remunerarea muncii etc. Un alt document ce reglementează aceste relaţii este Codul Muncii.

La întreprindere există 2 forme de salarizare:- în regie (pe unitate de timp)- mixtă.Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile),

fără ca să se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către angajat pe unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula:

Sb = Nh * Tarif * PrimeNh – numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.Tarif – compensarea monetară pentru unitatea de timp lucratăPrime – toate adaosurle la salariul de bază.La întreprindere conform contractului colectiv de muncă sînt următoarele prime

pentru: lucrul de noapte; condiţii nocive de muncă; prima din fondul salarial.Ca document primar pentru evidenţa timpului lucrat serveşte „Tabelul de

pontaj” (Anexa 21), (MR-13), în care sînt incluse datelel în fiecare zi, atît absenţele cît şi cauzele lor, se completează zilnic la sfîrşitul zilei de către maistrul sau conducătorul sectorului, la sfîrşitul lunii este prezentat la secţia „Personal” şi în contabilitate. La secţia „Personal” pe baza lui se calculează datele pentru Raportul Statistic 1-M. În contabilitate pe baza acestui document se calculă numărul de ore lucrate efectiv, deasemenea pe baza lui se calculă salariul.

39

Pentru a calcula salariul este necesară – Lista de calculare a salariului muncitorilor pentru fiecare lună, pentru fiecare secţie în parte şi pentru fiecare brigadă (Anexa 25), unde se indică numele salariaţilor, profesia, categoria, zilele lucrate etc.

Tot prin intermediul tabelului de pontaj la secţia de construcţii se duce evidenţa orelor şi zilelor de muncă la un anumit obiect.

Forma mixtă de salarizare cuprinde elemente de sisteme de salarizare atît în acord, cît şi în regie. Această formă de salarizare se foloseşte la calculul salariului lucrătorului din activitatea de bază la fabrica SA “Bucuria”.

Pentru supraîndeplinirea planului de producţie conform contractului colectiv de muncă prima acordată din fondul de salarizare se calculează astfel:

Salariul de bază în acord * coeficientul supraplanCoeficientul supraplan = (cantitatea supraplan * 3,3%) * 25%Totodată fiecare salariat ce lucrează în acord dispune de tarif orar pentru a

calcula celelalte prime.Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii

faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în debit – plata lor sau reţinerile din salariu.

La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile :Dt 81100 “Activitatea de bază” Ct 53100 “Datorii privind retribuirea muncii”Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii unde costul

producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei”, 812 „Producţia auxiliară”, 813 „Consumuri indirecte de producţie”.

În funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă, dacă nu sunt incluse în costul de producţie, la cheltuielile perioadei.

1. Pe baza tabelului de pontaj (Anexa 21) şi fişei personale (Anexa 22) pentru salariaţii din comerţ pe luna decembrie:

Dt 712 „Cheltuielile comerciale” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 2. Pentru angajaţii din administraţie:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”3. Totodată conform planului de calculaţie, salariul este inclus în costul

lucrărilor pentru activele nemateriale prin formula contabilă:Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi

indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.Evidenţa indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe

baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de medicul de sector, confirmat de medicul şef al combinatului şi mărimea indemnizaţiei depinde de:

a) salariul mediu pe 2 luni

40

b) vechimea în muncă, dacă angajatul:În urma salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu

se includ următoarele tipuri de remunerări: 1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore

suplimentare în timpul sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.4. Toate tipurile de premii.Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * %

vechimii în muncăSalariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în

consideraţie) / zile lucrate efectiv (ultimele 2 luni)Sumele indemnizaţiilor calculate sunt plătite din sumele mijloacelor asigurărilor

sociale, care se reflectă pe luna decembrie prin următoarea formulă contabilă:Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”Ct 533 „Datorii privind asigurările “Apoi aceste sume sume sunt transmise în conturile personale ale salariaţilor

care au prezentat buletinul de boală.Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului

Muncii, fiecare lucrător are dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul calendaristic.

Este necesar de scris o cerere către secţia remunerare a muncii (Anexa 23) unde se indică perioada concediului, funcţia salariatului ş.a.

În caz de necesitate se utilizeaza Nota de lichidare (Anexa 26).Primul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după

11 luni de lucru la întreprinderea dată, apoi el poate să-l folosească cît doreşte, numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii.

Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează în contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”.

În calculul salariului mediu nu se includ:1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.2. Plăţile în natură.3. Dividendele primite.Deci, salariul se calculă ca:Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3

luni).Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de

acordare a concediilor (M 16), pe baza ei se întocmesc următoarele formule contabile:

Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” Ct 531 „Datorii privind retribuirea muncii”

41

Documentele primare la acest tip de operaţii sunt deciziile judecătoreşti şi pentru reţinerile din salariul pentru salariatul ce face serviciul militar alternativ se întocmeşte formula contabilă:

Dt 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”Ct 539 „Alte datorii faţă pe termen scurt” În unele cazuri salariatul procură în contul salariatului materiale de la

întreprindere şi documentele primare sunt factura TVA şi factura de expediţie.Întreprinderea poate se vîndă salariatului marfa cu un preţ mai scăzut, însă TVA

trebuie de plătit de la valoarea de piaţă a mărfii. Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 211 „Materiale”Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” Suma TVA de 120 lei se calculă ca valoarea de piaţă 600 lei a unei tone de

ciment fără TVA şi deci TVA este 120 lei (600 * 1,2 - 600).Dar conform Codului Muncii toate reţinerile din salariu nu trebuie să

depăşească ½ din salariul calculat spre plată. Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor afente contribuţiilor

pentru asigurările sociale în Fondul Social, datorii privind asigurarea medicală este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În credit se reflectă datoriile calculate, iar în debit – miloacele achitate.

Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează ca 31% din salariul brut prin formula contabilă:

1. Pentru angajaţii din activitatea de bază şi auxiliară, inclusiv consumurile indirecte:

Dt 811 „Producţia de bază” Dt 812 „Activităţi auxiliare” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social”2.Salariile calculate ce se referă la cheltuielile generale şi administrative precum

şi la cele comerciale se reflectă astfel:Dt 712 „Cheltuieli comerciale”Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” Suma de plată în Fondul Social spre plată se calculează ca diferenţa dintre sumele

asigurărilor sociale calculate şi sumele din asigurările sociale folosite de către angajaţii întreprinderii pentru: a. Incapacitatea temporară de muncă.b. Pentru funerarii.c. Ajutor material anual participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la

Cernobîl.d. Compensaţii nominative.e. La naşterea copilului.f. Compensaţii pentru îngrijirea copilului pînă la 16 ani.

42

Din salarii se calculă şi impozitul pe persoane fizice ce este stabilit prin articolul 15 din Codul Fiscal în mărime de:

8% - de la venitul ce nu întrece suma de 1750 lei.13% - de la venitul ce întrece 6200lei dar nu depăşeşte 21000 lei.28% - ce depăşeşte suma de 21000 lei.Acest venit al salariatului include orice formă de salariu, îndemnizaţiile precum şi

înlesniri acordate de întreprindere salariatului. Nu se includ în venitul impozabil îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă inclusiv a invalidităţii, alimentele pentru copii, dividende de la rezidenţi, moştenirea averii, alte forme de venituri stabilite de Codul Fiscal.

Acest impozit este reţinut la locul de muncă în mimentul plăţii salariului. Întreprinderea conform Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impozabil scutirile acordate salariatului şi alte scutiri. Conform Codului Fiscal aceste reţineri trebie plătite nu mai tîrziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care a avut loc reţinerea.

Pentru ca salariatul să aibă dreptul la scutiri, el scrie o cerere (Anexa 24) la care enexează buletinul de identitate şi alte documente ce confirmă aceste scutiri.

Pentru evidenţa plăţii salariului şi reţinerilor din el se întocmeşte statul de salariu ce e calculat pe baza fişelor personale (Anexa 22), acest stat este prezentat contabilului-şef care îl verifică şi îl trimite în caserie spre plată.

Plata salariului la întreprindere se efectuează de maistrul care primeşte suma de bani necesară şi lista de plată MK-53 ce este documentul ce confirmă plata. Concomitent maistrul în timp de 14 ore dacă banii nu au fost utilizaţi trebuie să-i întoarcă în caserie.

Toate aceste operaţii sunt incluse în registre pe conturi analitice pe fiecare salariat, apoi în total pe întreprindere în registre ale conturilor 531,533.

43

Contabilitatea datoriilorContabilitatea creditelor bancare

Datoriile pe termen lung şi termen scurt sînt reflectate în contabilitate la sumele care trebuie să fie plătite. Datoriile aferente creditorilor şi împrumuturile bancare sînt reflectate în bilanţ, ţinîndu-se cont de dobînzile aferente plăţii la finele perioadei de gestiune.

Creditele bancare şi alte împrumuturi (inclusiv şi datoriile pentru procente) se oglindesc în evidenţă după costul nominal.

Împrumuturile în valută străină se oglindesc în evidenţă la cursul oficial al BNM la fiecare sfîrşit de lună.

Datoriile cu termen expirat de achitare conform legislaţiei în vigoare se trec la venituri în baza actului de inventariere şi al procesului verbal al comisiei de inventariere.

La SA „Bucuria”la capitolul datorii pe termen lung este utilizat contul 425 „Datorii amînate privind impozitului pe venit” aceste datorii apar în difirenţilor dintre calcul uzurii în scopuri impozabile conform art 26 al Codului Fiscal şi a calculu uzurii în scopuri conform, SNC 16” Contabilitatea activelor pe termin lung” şi diferenţe între cheltuielile permise spre deducere conform art 28 al Codului Fiscal. Aceste datorii sunt calculate în Anexa 2D la Declaraţia privindimpozitul pe venit din activitatea de antraprenoriat rd 0311şi rd.0312

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras.

Modul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractul de credit încheiat cu banca

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt sînt destinat contul 511”Credite bancare pe termen scurt”.Aceste cont este de pasiv. În creditul lui se reflectă sumele creditelor bancare pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.

Contul 511 “Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de rambursare al cărora nu este mai mare de un an.

Evidenţa analitică se ţine pe feluri de credite şi pe bănci.Contabilitatea datoriilor comercialeDatoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori, alţi creditori privind:- facturile comerciale- faţă de părţile legate- pentru avansurile primite.La SA “Bucuria” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe contul de

pasiv 521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale «. În credit se înregistrează creşterea, apariţia datoriilor comerciale, în debit - achitarea, stingerea

44

datoriilor. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o dată anumită.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori, respectiv facturile.Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori.

De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate pe baza dispoziţii de plată se fac următoarile formule contabile.

Debit 521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale « Credit 2421 «Cont de decontare lei « Achitarea datoriilor din contul valutar Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate” Credit 2431 “Cont valutar USD ” Registrul de evidenta a procurarilor se tine obligatoriu de catre subiectii

impozabili - consumatorii marfurilor si serviciilor si este destinat pentru înregistrarea facturilor TVA, prezentate de furnizori, în scopul determinarii sumei TVA destinate trecerii în cont (restituirii).

În cazul utilizarii marfurilor (serviciilor) procurate în alte scopuri decât cele legate de activitatea de întreprinzator, pentru care a fost efectuata în modul stabilit trecerea în cont (restituirea) sumelor TVA, în Registrul de evidenta a procurarilor se face înscrierea ce corecteaza aceasta suma a impozitului, cu diminuarea corespunzatoare a sumei totale a TVA, destinate trecerii în cont (restituirii) în perioada curenta de dare de seama.

Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primiteContul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este destinat generalizării

informaţiei privind avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării valorilor în mărfuri şi materiale, precum şi privind achitările pentru produse şi servicii pe măsura executării parţiale a acestora.

Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a plăţilor primite, în debit – sumele compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii pentru producţia livrată. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt primite se ţine pe clienţi.

Are următoarile sub conturi 5231”Avansuri lei”5232 „Avansuri valuta”Evedenţa analică se duce pe ficare întreprinderecare care a acordat avans dar

informaţia avansurilor primite din străinătate este evedenţiată pe ficare ţară care apoi este generalizate în Bilanţul Contabil la Nota informativă privind avansurile şi investiţilor acordate şi primite clienţilor externi în col 6.

Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget, fondatori, ş. a. participanţi, faţă de alţi creditori. Datoriile faţă de personal cuprind angajamentele privind retribuirea muncii ş.a. operaţii.

45

Evidenţa analitică faţă de salariaţi se ţine pe fiecare lucrător în parte, forme de retribuire a muncii şi tipuri de reţineri din salariu. Evidenţa sintetică a datoriilor faţă de personal se ţine pe contul 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii «. În credit - calcularea datoriilor faţă de salariaţi, în debit - achitarea şi reţinerile din salariu. Soldul este creditor, reprezintă, mărimea datoriilor întreprinderii faţă de personal la o dată anumită.

Datoriile privind asigurările includ:a) datorii faţă de fondul social privind contribuţiile la asigurări sociale şi

reţinerile din salariile lucrătorilor (1%)b) datorii faţă de companiile de asigurări privind asigurarea medicală, bunurilor,

asigurarea persoanelor.Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 «Datorii privind

asigurările «. În credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările, în debit - achitarea, utilizarea mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor.

Pentru toţi agenţii economici este stabilit tariful de 31% din fondul de retribuire a muncii.

Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidenţă concomitent cu calcularea salariilor .

Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii privind impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista impozitelor şi taxelor se stabilesc de către actele legislative în vigoare.

Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele republicane. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine pe contul de pasiv Contul sintetic 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « în dezvoltarea caruia se deschide contul de gradul n 5342 «Datorii privind taxa pe valoarea adaugata « se foloseste pentru generalizarea informatiilor aferente decontarilor cu bugetul.

Dupa virarea soldului în debitul contului 225 «Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul «, conturile de gradul II corespunzatoare, contul 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « se soldeaza.

La începutul lunii pentru suma nominalizata se întocmeste formula contabila reversibila debitul contului 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « si creditul contului 225 «Creante pe teren scurt privind decontarile cu bugetul «.

Evidenta analitica a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutoru1 registrelor de evidenta a livrarilor si procurarilor.

În cazul accizelor se folosesc conturile: 534 “ Datorii privind decontarile cu bugetul « cu subcontul 534/3 “Datorii privind accizele, taxele”. În creditul se înscriu sumele calculate si datorate bugetului de stat iar în debitul - achitarea sumelor accizelor datorate bugetului; 225 «Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul « cu subcontul 225/2 “creante pe termen scurt privind alte impozite si plati”.

La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi taxelor.

46

În baza registrului facturilor TVA primite şi registrului facturilor TVA eliberate se calculează datoria TVA a bugetului, ca diferenţa dintre TVA aferentă vînzărilor şi TVA aferentă cumpărărilor. Acest impozit se calculează lunar şi la fabrica SA“Bucuria”se observă formarea unei datorie privind TVA faţă de buget, care de regulă se trece în perioada de gestiune viitoare. Faţă de buget combinatul SA“Bucuria” are următoarele obligaţii:

1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă Declaraţile.

2. Taxa pentru apă consumată3. Taxa pentru amenajarea teritoriului, calculul reflectat în anexa 10.13..4. Taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locală, Calculul impozitelor, taxelor şi a altor defalcări obligatorii (cu excepţia

impozitului pe venit, TVA) se reflectă în Darea deseamă pe taxele locale pe trimestrul IV astfel ( Taxa pentru a folosi simbolica locală ):

Dt 713 4 “Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” Ct 534 483 “Datorii taxa amenajarea teretoriului” La stingerea datoriei faţă de buget : Dt 534 2 «Datorii privind TVA « Ct 2421 «Cont de decontare lei « Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este destinat generalizării informaţiei

privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente:- arendei curente- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare- asigurării directe- pretenţiilor primite de la cumpărători şi clienţi, precum şi amenzilor,

penalităţilor recunoscute- Alte serviciiContul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul

acestui cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit – achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe creditori şi pe feluri de datorii .

Transferare ca plata petru servicile prestate :Debit 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori” Credit 2421 “Cont de decontare lei” Reflectarea serviciilor primite :Debit 712 “ Cheltieli comerciale” Debit 5342 ” Datorii privind TVA” Credit 5393“Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori” La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de

inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu datorii pe tipuri în care creditorii confirmă datoriilor.

47

48

Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor

Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune. Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specializării exerciţiului a acelei perioade în care a apărut, indiferent de timpul achitării efective a acestora, şi cuprind cheltuielile activităţii operaţionale, de investiţii, financiare şi pierderile excepţionale.

Cheltuielile de la activitatea operaţională includ: costul vînzărilor (cheltuieli materiale directe, cheltuieli directe la salariu, cheltuieli indirecte de producere) şi cheltuielile perioadei (cheltuieli comerciale, cheltuieli generale şi administrative, alte cheltuieli operaţionale), de la vînzarea produselor ş prestarea serviciilor.

Cheltuielile activităţii financiare includ cheltuielile formate în urma schimbării mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturi şi credite.

Contabilitatea cheltuielilor la SA „Bucuria”este efectuată conform prevederilor SNC 3 «Componenţa consumurilor şi cheltuielilor «.

Cheltuielile au loc la toate tipurile de întreprinderi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în 3 grupe:

1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale3. Cheltuieli privind impozitul pe venit. Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea

activităţii de bază a SA „Bucuria”. Aceste cuprind:a) costul vînzărilorb) cheltuieli comercialec) cheltuieli generale şi administratived) alte cheltuieli operaţionaleEvidenţa cheltuielilor se tine în Raport statistic nr. 5-c «Consumurile şi

cheltuielile întreprinderii « (Anexa 51).Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7

«Cheltuieli «. Aceste sunt conturi de activ. În debit pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cheltuielile (cu total cumulativ de la începutul anului) constatate conform S.N.C. 3. În credit se arată trecerea cheltuielilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La sfârşitul fiecărui trimestru rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.

Contul 711 «Costul vânzărilor « este destinat generalizării informaţiei privind costul efectiv (valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor realizate şi serviciilor prestate.

Reflectarea valorii de bilanţ a produselor vîndute pe parcursul semestrului .

49

a) Debit 711 “Costul vînzărilor” Credit 216 “Produse” Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul

semestrului :b) Debit 711 “Costul vînzărilor”

Credit217“Mărfuri” c)Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate pe parcusul semestrului:Debit 711 “Costul vînuzărilor ” Credit 811 “Producţia de bază” Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:Debit 351 «Rezultat financiar total « Ct 711 «Costul vînzărilor « Contul 712 «Cheltuieli comerciale « se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor

aferente vânzării produselor, mărfii şi prestării serviciilor,reclamă In decursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabilizarea cheltuielilor legate de încărcarea, transportarea cumpărătorilor:

Reflectarea cheltuielilor aferente materialelor predate scopuri de întreţinere (Anexa 53):

Debit 7124“Cheltuieliprivind reclama” – 9711,61 lei Credit 2111 “Materiale prime şi materiale de bază” – 9711,61 lei Evidenţa analitică se duce pe fiecare centru de cheltuelii adică pe magazine.Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:Debit 351 «Rezultat financiar total « Ct 712 «Cheltuieli comerciale « Contul 713 «Cheltuieli generale şi administrative « (Anexa 56) se foloseşte

pentru evidenţa cheltuielilor legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în ansamblu. Cheltuilile se acumulează pe conturi analitice pe obiecte de cheltuieaiă.

Calcularea salariului personalului :Debit 713 „ Cheltuieli generale şi administrative” Credit 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii « Debit 713 «Cheltuieli generale şi administrative « Credit 533 «Datorii privind asigurările sociale « Achitarea serviciilor bancare :Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” Credit 243 “Cont valutar”Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:Debit 351 «Rezultat financiar total « Credit 713 «Cheltuieli generale şi administrative « Contul 714 «Alte cheltuieli operaţionale « este destinat pentru evidenţa

cheltuielilor privind plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi, amenzi, penalităţi, arendei curente, etc.

50

În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin următoarele formule contabile:

Reflectarea cheltuielilor privind taxa de statDebit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Calcularea sumei cheltuelilor aferaente TVA la mărfurile procurate fără

facturii TVA .Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Credit 242 „Cont de decontare” Trecerea altor cheltuieli operaţionale la rezultatul financiar total:Debit 351 „Rezultatul financiar total” Credit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Sau mai făcut corectăriiDebit 711 „Costul vînzări” Debit 712 „Cheltuieli comerciale” Credit 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Din compartimentul cheltuieli neoperaţionale fac parte :- Cheltuieli ale activităţii investiţională- Cheltuieli ale activităţii financiare Cheltuieli ale activităţii investiţională sunt cheltuelilor aferente ieşirii activelor

pe termen lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întrprinderi şi cheltuili privind operaţile cu titlul de valoare pe termin lung pentru evidenţa lor este distinat contul 721  „Cheltuieli ale activităţii investiţională” pe baza următorilor formule contabile :

Trecerea cheltuieli ale activităţii investiţională  la rezultatul financiar total:Debit 351 «Rezultatul financiar total « Credit 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţională” Cheltuieli ale activităţii financiare sunt cheltuielile aferente plăţii

redevenţilor,arende finanţate diferenţilor negative ale cursului valutar.În cursul perioade de gestiune se acumulează pe în debitului contului 721 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor valutare în contul valutar .

Debit 7223 “Chrltuieli privind diferenţele de curs valutar” Credit 243 “Cont valutar” Trecerea cheltuieli ale activităţii financiare  la rezultatul financiar total:Debit 351 „Rezultatul financiar total” Credit 721 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plăţile impozitului pe venit

efectuate în decursul anului sub formă de avansuri şi la sfârşitul anului de gestiune. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 «Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit «. Diferenţe temporare impozabila ca urmarea diferitor metode de calcul al uzurii în scopuri fiscale şi evidenţa contabilă se fac următorile formule contabile

51

Debit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Credit 425  „Datorii amînate privind impozitul pe venit” Dar tot odată pe baza Declaraţiei pe impozitul pe venit sau anulat o parte din

datorii amînate privind impozitul pe venit calculate în periodile precedente:Debit 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit” Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Tot conform Declaraţii pe venit au fost calculat impozitul pe venit prin

formulă contabilă :Debit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Credit 534.1  „Datorii privind impozitul pe venit” Deci la sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acest este

închis cu următoare formula contabilă :Debit 351  „Rezultatul financiar” Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă

în Raportul privind rezultatele financiare în rândul 140 «Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit « şi se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net (pierderii) al întreprinderii.

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice, care duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.

Veniturile se constată în baza principiului specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost cîştigat, indiferent de momentul încasării mijloacelor băneşti sau alte forme de compensare.

În componenţa veniturilor nu sînt incluse sumele percepute în numele terţilor (TVA etc.).

Veniturile obţinute în perioada de gestiune dar cu referinţă la perioadele viitoare se atribuie ca avansuri şi se contabilizează în perioada respectivă, pe măsura livrării bunurilor materiale sau îndeplinirea lucrărilor (serviciilor) conform actelor de îndeplinire.

Veniturile de la prezentarea activelor în arendă se consideră prin metoda calculată în perioada, care este indicată în contract (Anexa 100).

Veniturile obţinute de la activitatea investiţională inclusiv şi vânzările activităţii pe termen lung se apreciază după metoda de calcul din momentul transmiterii dreptului de proprietate.

La SA „Bucuria” constatarea şi evidenţa veniturilor are loc conform prevederilor S.N.C. 18 «Venitul «. În componenţa venitului la SA „Bucuria”se include:

I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din activitatea de bază a întreprinderii:

- venituri din vânzări- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi,

penalităţi, recuperările daunelor materiale, etc.).II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include - venituri din activitatea financiară

52

- venituri din activitatea de investiţiiPentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 «Venituri «.

Veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Contul 611 «Venituri din vânzări « este destinat pentru generalizarea informaţiei despre veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor (Anexa 58),apoi se înregistrează în Cartea mare (Anexa 59) etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule contabile:

Venituri din vânzări :Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Ct 611 „Venituri din vânzări” Ct 5351 „Datorii preliminate privind decontările cu bugetul” Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate :Debit 241 “Casa”Credit 611 “Venit din vînzări” Credit 534  „Datorii faţă de buget” Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul

financiar total:Debit 611 „Venituri din vânzări” Credit 351 „Rezultat financiar total” Prin intermediul contului 612 „Alte venituri operaţionale” este destinat pentru

evidenţa din vînzarea altor active curente cu excepţia produsilor şi mărfurilor,din arenda curentă, alte venituri operaţionale. La plusurile stabilite cu ocazia inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formul contabilă

Debit 2411 „ Casa lei” Credit 612  „Alte venituri operaţionale” Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de

gestiune la rezultatul financiar total:Debit 612 „Alte venituri operaţionale” Credit 351 „Rezultat financiar total” Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor

materiale pe termin lung,venituri din dividente este destinat contul 621 „Venituri din activitate investiţională”.

Înregistrarea materialelor de la ieşire mijlocului fix ce depăşeşte valorea probail rămasă :

Dt 211 „Materiale” Ct 123  „Mijloace fixe” Ct 621 „Venituri din activitate investiţională” Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţiiDebit 621 „Venituri din activitatea investiţii” Credit 351 „Rezultat financiar total” Contul 622 «Venituri din activitatea financiară « este destinat pentru

generalizarea informaţiei privind diferenţele favorabile de curs valutar.

53

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare :

Debit 243 „Cont valutar” Credit 6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar” Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară

acumulate la rezultatul financiar: Debit 622 „Venit din activitatea financiară” Credit 351 „Rezultat financiar total” La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se

înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin

trecerea veniturilor acumulate în creditul contului 351 «Rezultat financiar total «, iar cheltuielilor - în debitul contului 351.

În contul 351 «Rezultat financiar total « se determină profitul (pierderea) net al anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit, care se reflectă prin înregistrarea:

Debit 351 “Rezultat financiar total” Credit 333 «Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune « Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la SA

„Bucuria”rezultatul din activitatea operaţională este pozitiv.După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351 «Rezultat financiar total « se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150 în aceiaşi denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în Bilanţul contabil în rândul 590 «Profitul net (pierderea) al anului de gestiune «.

54

Calculaţia costurilor de producţie.

Cu calculul costului de producţie se ocupă secţia „Planificare” din cadrul fabricii de cofetărie.

La întreprindere este utilizat sistemul de calcul a costului de producţie efectiv. Această metodă constă în calcularea costului de producţie reeşind din normativele calculate.

Consumurile indirecte materiale se repartizează conform costului materiilor consumate, atît auxiliare, cît şi cele de bază.

Materialele auxiliare sunt introduse în calculator din „Calcularea consumului materialelor de bază”(Anexa 30) ce e întocmit de şeful brigăzii şi împreună cu magazinerul brigăzii, de exemplu din fişa de calculaţie a schimbului se anexează fişa este preţurile la secţia de calcul este introdusă în computator unde erau deja introduse preţurile la materialele auxiliare (Anexa 31).

La sfîrşitul zilei de muncă şeful brigăzii prezintă „Raportul despre îndeplinirea sarcinii de plan” pe baza căreea se introduce datele în computator, acolo sunt deja introduse preţul pentru fiecare unitate de timp în acord plus premia pe baza.

Consumurile indirecte care sunt:- Salariul şi CAS a administraţiei fabricii.- Uzura utilajului şi întreţinerea lui.- Uzura activelor nemateriale folosite în producţie etc.Aceste consumuri sunt adunate în contul 813, care este deschis pentru fiecare

subdiviziune.Consumurile indirecte de producţie se contabilizează în acelaşi mod şi

consumurile privind activitatea de bază.Repartizarea lor este grea deoarece există consumuri directe ce se retribuie în

exclusivitate fabricii de cofetărie, aceste consumuri sunt repartizate pe fiecare tip de produs în dependenţă de suma consumurilor directe de materiale. Dar mai există şi consumuri generale indicate pe combinat, ce se repartizează conform volumului producţiei fabricate sau serviciilor prestate.

După ce se adună toate consumurile şi împart la cantitatea producţie fabricate se formează costul unitar .

Evidenţa producţiei fabricate se duce de către magaziner şi paşaportistă, fiecare brigadă are paşaportista sa care încleie pe fiecare cutie cu bomboane paşaportul, care este un document de strictă evidenţă ce este compus din partea de bază pe care se scrie tipul bomboanei, calitatea şi luna fabricării, pe ea paşaportista pune ştampila, secţia, brigada şi schimbul au o ştampilă personală la fiecare plus la aceasta paşaportul are 3 cupoane detaşabile în care se înscrie numărul şi seria paşaportului.

Paşaportista detaşează primul cupon care serveşte ca dovadă că brigada a fabricat cantitatea dată de ţigarete, el se anexează la raportul de consumuri de materiale, apoi aceste pachete sunt predate la depozitul secţiei de fabricare, magazinerul tot decupează un cupon la sfîrşitul zilei de muncă. Paşaportista pe baza acestor

55

paşapoarte verificate cu cele de la magaziner face „Dispoziţia de livrare a materialelor” M-11 sau bonul de primire-predare a produselor finite.

Preţul nu se indică în bonul de primire-predare, ci numai cantitatea, preţul este calculat în luna trecută, el poate să se modifice la sfîrşitul lunii.

Din depozitul fabricii prin „factură de primire-predare”, această producţie prin intermediul unei linii mecanice este transportată la primul etaj în depozitul secţiei vînzări. Acest document este completat în două exemplare, unul la magazinerul fabricii, unul la magazinerul secţiei vînzări.

La depozit pentru fiecare tip de produs este deschisă fişa de magazie care se perfectează identic ca şi fişa de magazie materiale, el este dus în cutii.

La intrare este factura de primire-predare, la ieşire – factura de expediţie eliberată de secţia vînzări şi al cincilea exemplar rămîne în depozit.

56

Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului contabil.

Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de gestiune.

Rapoartele financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi cuprind:

• Bilanţul contabil (formularul nr. 1)• Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)• Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)• Nota explicativă şi anexele respective.Rapoartele financiare, cu excepţia «Raportului privind fluxul mijloacelor

băneşti «, se întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în contabilitate se determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile se constată în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.

Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere economic, la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă în reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. In aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde următoarele etape:

I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile.

II. Completarea Cărţii Mari (Anexa 71) şi întocmirea balanţei de verificare.III. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.V. Întocmirea rapoartelor financiare.În etapa 1 se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor

operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din documentele primare. În continuare sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată, se verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice.

Balanţa de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelaţia existentă între elementele conturilor sintetice şi analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, în al doilea rând, realizează legătura dintre acestea şi rapoartele financiare.

Bilanţul contabil (Anexa 70) reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.

Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârşitul perioadei de gestiune.

57

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.

Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile standardelor naţionale de contabilitate.

Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai mare parte, operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi din balanţa conturilor. Prin structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind exerciţiul curent constau din selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din balanţa conturilor.

Conform standardelor naţionale de contabilitate, bilanţul contabil cuprinde trei elemente principale, legate nemijlocit de evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii, şi anume:

1. active2. capital propriu3. datoriiEchilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi prezentat prin

intermediul ecuaţiilor. În condiţiile cînd se iau în vedere cele trei părţi componente ale bilanţului: activele, capitalul propriu şi datoriile, ecuaţia generală a activelor devine:

Activ = Capital propriu + DatoriiÎn întreaga lume de afaceri, Raportul privind rezultatele financiare se consideră

ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît şi pentru alţi utilizatori de informaţii.

Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În prezent Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune.

In conformitate cu S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare «, Raportul privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi perioadei corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai raportului nominalizat caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a întreprinderii, determinată de statutul acesteia, care reprezintă în fond o activitate curentă, ce se reînnoieşte continuu.

Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. In special, se reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în domeniile suplimentare ale activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea de investiţii şi cea

58

financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.

Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în paranteze.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective. Necesitatea întocmirii Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de utilizarea principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte rapoarte. Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul efectuării operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor, prestarea serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.

Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii, de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.

Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este reglementat de prevederile S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare « şi S.N.C.7 «Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti «.

Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune.

Încasările şi plăţile mijloacelor băneşti se generalizează în raport pe feluri de activităţi ale întreprinderii, care se evidenţiază în trei capitole principale corespunzătoare felurilor de activităţi ale întreprinderii:

• operaţională (de bază), pentru care este creată întreprinderea şi care, în majoritatea cazurilor, aduce venitul de bază;

• de investiţii, care cuprinde procurarea şi vînzarea activelor nemateriale, materiale şi financiare pe termen lung;

• financiară, care este menită să asigure primele două feluri de activitate cu mijloace necesare.

Separat se reflectă încasările şi plăţile de mijloace băneşti aferente situaţiilor excepţionale, precum şi diferenţele favorabile şi nefavorabile de curs valutar, rezultate din modificările în ratele de schimb al valutei străine.

Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul

59

capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.

În conformitate cu prevederile S.N.C.5 «Prezentarea rapoartelor financiare «, raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date privind modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:

a) capital statutar şi suplimentar;b) rezerve;c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);d) capital secundar.Tehnica întocmirii Raportul privind fluxul capitalului propriu constă în

completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei a 3-a a Planului de conturi contabile.

In coloana 4 «La finele anului de gestiune precedent « cu cifre obişnuite (fără paranteze) se reflectă soldurile creditoare iniţiale aferente conturilor indicate, iar cu cifre negative (în paranteze) - soldurile debitoare iniţiale.

La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportul privind fluxul capitalului propriu trebuie de ţinut cont că aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv. In coloana 5 «Încasat (calculat) « se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare eferente conturilor de pasiv din clasa a 3 «Capital propriu «, iar cu cifre negative - rulajele debitoare aferente conturilor de activ.

In coloana 6 «Consumat (virat) « se reflectă cu cifre obişnuite rulajele debitoare aferente conturilor de pasiv din clasa 3 «Capital propriu «, iar cu cifre negative - rulajele creditoare aferente conturilor de activ.

Coloana 7 «La finele perioadei de gestiune curente « se completează în baza soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului propriu: rulajele creditoare se reflectă cu cifre obişnuite (fără paranteze), iar cele debitoare - cu cifre negative (în paranteze).

In capitolul 1 al raportul privind fluxul capitalului propriu este prezentată în formă generală informaţia referitoare la capitalul statutar, suplimentar, nevărsat şi retras. În postul «Capital statutar « (cod rd. 010) se arată mărimea valorii privind aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în contul 311 «Capital statutar «, care este egală cu 111820414 lei.

În capitolul 2 al raportul privind fluxul capitalului propriu se prezintă datele privind existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde «Rezerve stabilite de legislaţie « (cod rd. 060), «Rezerve prevăzute de statut « (cod rd. 070 ) şi «Alte rezerve « (cod rd. 080).

În capitolul 3 al raportului examinat se prezintă informaţia privind existenţa şi mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al întreprinderii.

În capitolul 4 al raportul privind fluxul capitalului propriu se reflectă datele referitoare la existenţa şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.

Deasemenea la întreprinderea SA „Bucuria” se întocmesc Rapoarte statistice (Anexa 51).

60