RAport de mediu la PATJ Galaţi - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT DE MEDIU LA PATJ GALAŢI

1

Cuprins

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului,

precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante; ................................................. 3

1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului judeţean Galaţi ...................... 3

1.2. Relaţia cu alte planuri şi programe relevante ..................................................................... 17

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării PATJ Galaţi; ................................................................................ 19

2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Galaţi .................................................................. 19

2.2. Calitatea factorilor de mediu ........................................................................................ 50

2.3. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării PATJ Galaţi .......................... 79

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ; ......................... 81

4. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan, inclusiv, în

particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu,

cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare; .... 82

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional, care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut

cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii

planului sau programului; ..................................................................................................... 85

6. Potenţialele efecte*1) semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:

biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii

climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic,

peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori; ............................................................... 144

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context

transfrontieră; ...................................................................................................................... 189

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice

efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului; ................... 190

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a

modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele

tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute; ...... 193

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative

ale implementării planului sau programului, în concordanţă cu art. 27; ...................... 194

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate conform prevederilor

prezentei anexe. ................................................................................................................... 197


2

Introducere:

“Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi” s-a elaborat la solicitarea

Consiliului Judeţului Galaţi de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion

Mincu” – Bucureşti, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting, pentru

a coordona şi armoniza politicile de dezvoltare socio-economică a judeţului, în acord

cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de

Mediu a Actualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi (PATJ

Galaţi). Lucrarea a fost întocmită de PFA Georgescu V. Puiu Lucian în colaborare cu

SC Mediu Consulting SRL, înscrişi în Registrul naţional al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului la poziţiile 152, 90 şi 134.

Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii de

Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe – Anexa nr. 2.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi este promovat de către

Consiliul Judeţului Galaţi în calitate de titular al planului, are caracter director şi

reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului

pe o perioadă de timp scurtă, medie şi lungă.

Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative

componente la nivelul întregului judeţ. Planul va asigura un cadru global şi unitar

privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european.

PATJ Galaţi are la bază optimizarea utilizării resurselor naturale ale solului şi

subsolului, a resurselor de muncă şi a modului de repartiţie a populaţiei în vederea

creării unui echilibru permanent între modul de valorificare a potenţialului natural şi

economic, pe de o parte, şi protecţia mediului, pe de altă parte, printr-un management

responsabil al teritoriului în acord cu principiul dezvoltării durabile.

Structura planului de amenajare a teritoriului judeţului Galaţi

Lucrarea elaborată de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion

Mincu” – Bucureşti, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting a fost

etapizată în cinci faze după cum urmează:

- Faza I – Documentare şi studii de fundamentare

- Faza II – Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi

disfuncţionalităţi

- Faza III – Diagnostic, priorităţi

- Faza IV – Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri


3

- Faza V – Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea

observaţiilor

Cele patru domenii ţintă cărora li se adresează PATJ Galaţi sunt structura

teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor şi contextul

suprateritorial. În cadrul domeniilor ţintă au fost definite domenii/subdomenii

prioritare, prin opţiunile strategiei de dezvoltare spaţială. Pentru fiecare dintre aceste

domenii/subdomenii au fost formulate obiective specifice şi au fost propuse măsuri şi

direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor.

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau

programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante;

1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului judeţean Galaţi

Obiectivul fazei II a fost identificarea elementelor care condiţionează

dezvoltarea şi s-a elaborat pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor

economico-sociale şi de mediu, grupate pe următoarele domenii ţintă: teritoriul,

structura socio-demografică, activităţile şi contextul suprateritorial.

Obiectivul fazei a III – a l-a constituit formularea diagnosticului general al

dezvoltării teritoriale a judeţului pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza

problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în faza anterioară. Prezentarea

problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare

domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei S.W.O.T.

Obiectivul fazei actuale (IV) îl constituie elaborarea strategiei de dezvoltare

spaţială a judeţului pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, strategie

care cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru asigurarea cerinţelor prioritare pe

domeniile ţintă analizate.

Strategia prezintă obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului

pe termen lung, prin care se indică direcţiile clare de dezvoltare prin valorificarea

potenţialului natural, material şi uman propriu şi se asigură eliminarea/reducerea

decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice generale au fost

stabilite în corelare cu propunerile rezultate din documentaţiile de amenajare a

teritoriului naţional, precum şi cu elemente rezultate din contextul teritorial regional şi

naţional.

Obiectivele specifice pentru domeniile ţintă şi pentru componentele acestora

corespund problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi se încadreze în obiectivele

strategice generale. Totodată obiectivele specifice sunt corelate cu strategiile naţionale,

regionale sau locale, precum şi cu cele sectoriale. Documentele strategice pe care se


4

bazează formularea obiectivelor de dezvoltare a teritoriului judeţean şi orizontul de

timp la care se referă sunt:

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;

- Conceptul Naţional de Dezvoltare Spaţială (în curs de elaborare);

- Legile de aprobare a Secţiunilor P.A.T.N.;

- Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est;

- Programele Operaţionale Sectoriale pentru implementarea axelor prioritare

ale P.N.D.;

- Strategia Naţională de Protecţie a Mediului (2004 - 2025);

- Strategia naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie

comunală (orizont 2030);

- Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii (H.G. 1854/2005);

- Strategia Naţională de Gospodărire Durabilă a Deşeurilor (2008 – 2013);

- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii (2004 orizont 2025);

- Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (2004 – 2010);

- Strategia de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, Consiliul Judeţean Galaţi – 2010;

- Planurile Urbanistice Generale aprobate ale unităţilor administrativ teritoriale

ale judeţului.

Pentru fiecare obiectiv specific corespunzător domeniilor şi subdomeniilor

prezentate s-au formulat direcţiile de acţiune şi propunerile concrete prin care se

realizează fiecare dintre acestea.

De asemenea s-a formulat programul de măsuri etapizat pe termen scurt (3-5

ani), mediu (5-10 ani) şi lung şi de perspectivă (10-20 ani), care include măsurile de

amenajare a teritoriului pentru domeniul respectiv relaţionate cu obiectivul specific şi

direcţia de acţiune stabilită. De regulă, în funcţie de tipul de intervenţie, măsurile au

fost localizate spaţial, pentru a se contura arii specifice de intervenţie în teritoriul

judeţean. Pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile cu

responsabilitate în implementarea şi monitorizarea acestora.

Măsurile de amenajare a teritoriului au avut în vedere anticiparea efectelor

acestora în domeniile economic şi socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu

ajutorul amenajării se urmăreşte eliminarea / diminuarea disfuncţiilor şi utilizarea

superioară a potenţialelor puse în evidenţă în faza de diagnostic. Activitatea de

planificare se încheie în punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul

prezumat al dezvoltărilor propuse de strategia de amenajare va trebui să soluţioneze în

mod satisfăcător problemele specifice ale teritoriului judeţean.

După elaborarea acestor faze Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean

Galaţi va fi supus avizării organismelor centrale şi locale abilitate, observaţiile şi

recomandările acestora urmând a fi analizate şi introduse în documentaţie.


5

Ulterior obţinerii avizelor şi acordurilor necesare şi aprobării documentaţiei

de către Consiliul Judeţean, prevederile cuprinse în P.A.T.J. vor constitui elemente

obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi de urbanism ce se vor

întocmi pentru zone sau unităţi administrativ teritoriale din judeţ.

P.A.T.J. va constitui un instrument de lucru la dispoziţia autorităţilor judeţene

şi locale pentru fundamentarea politicilor economice, sociale, demografice, ecologice,

culturale etc. aceste politici se vor concretiza prin programe a căror implementare,

monitorizare şi evaluare va reveni cu precădere autorităţilor administraţiei publice.

Succesul propunerilor de amenajare ţine de conştientizarea, la nivelul

administraţiilor locale, a necesităţii dezvoltărilor previzionate de către comunităţi cât

mai largi şi de conjugarea eforturilor acestora în vederea realizării lor.

Printre principiile care stau la baza planificării oricărui teritoriu cele mai

importante sunt principiul subsidiarităţii şi cel al echilibrului, în principal între sarcini

şi resurse. Cooperarea între diverşi actori pentru derularea unor proiecte comune

trebuie să devină un principal mod de realizare a dezvoltării teritoriului judeţean,

încercându-se depăşirea tendinţelor concurenţiale dintre localităţi, zone sau

administraţii care stau, în multe cazuri, la baza ineficienţei unor politici de amenajare

spaţială a teritoriului.

Pentru fiecare domeniu şi subdomeniu au fost evidenţiate principalele direcţii de

acţiune şi măsuri care concură la implementarea obiectivelor specifice, precum şi etapa

de realizare a acestora.

În acest sens au fost luate în considerare trei etape: etapa I – termen scurt (3 – 5

ani), etapa a II-a – termen mediu (5-10 ani) şi etapa a III-a - termen lung şi de

perspectivă (10-20 ani). Pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile

cu responsabilitate în implementarea şi monitorizarea acestora.

Datele şi elementele de potenţial prezentate în programul de măsuri constituie un

suport informaţional de fundamentare a deciziilor pe plan local şi judeţean pentru

pregătirea şi aprobarea programelor de dezvoltare socio-economică anuale şi de

perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale şi a judeţului Galaţi. De asemenea,

sunt prezentate obiective a căror realizare necesită o colaborare interjudeţeană.

Principalele obiective propuse prin PATJ Galaţi

Scopul final al intervenţiilor propuse în cadrul PATJ Galaţi este îmbunătăţirea

calităţii şi cadrului de viaţă al populaţiei din judeţ.

Obiectivul strategic al PATJ Galaţi este dezvoltarea echilibrată a teritoriului

judeţean, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în

vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă, a

creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi în condiţiile protejării mediului natural.


6

Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde un set de obiective generale

care vizează dezvoltarea judeţului în plan teritorial pe termen lung, ce sunt detaliate

prin obiective specifice pe domeniile ţintă specifice amenajării teritoriului şi pentru

care s-au efectuat analizele de situaţie existentă.

Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeţean sunt determinate şi vor

fi puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeţean.

Obiectivele specifice formulate pentru domeniile ţintă/domeniile/subdomeniile

PATJ Galaţi sunt prezentate în Tabelul nr. 3-1, iar principalele măsuri/direcţii de

acţiune ce concură la fundamentarea politicilor publice privind valorificarea durabilă şi

protejarea resurselor naturale, dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor

şi localităţilor, realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care să optimizeze

integrarea teritoriului studiat în structurile regionale, naţionale şi europene, precum şi

conservarea şi protecţia calităţii mediului, sunt prezentate în Anexa 1.


7

Tabel nr. 3-1 Obiective propuse pentru amenajarea teritoriului judeţului Galaţi

Domeniul ţintă Domeniu Subdomeniul Obiective

Contextul suprateritorial

Obiective specifice a) Realizarea infrastructurilor majore pe coridoare de transport

care asigură legătura mun. Galaţi cu capitala ţării şi cu alte centre naţionale şi internaţionale;

b) Realizarea unui pol economic integrat compus din municipiile Galaţi şi Brăila prin dezvoltarea şi coordonarea potenţialului celor două centre;

c) Susţinerea zonelor de cooperare interjudeţeană şi transnaţională în proximitatea judeţului Galaţi;

Structura teritoriului

Cadrul natural/mediu

Cadrul natural

Obiectiv General: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi revitalizarea zonelor degradate. Obiective specifice: a) protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului

natural din punct de vedere structural şi funcţional b) reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea

calităţii solurilor

Calitatea factorilor de mediu

Obiectiv general: Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale judeţului, conducând astfel la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii. Obiectiv specific: a) îmbunătăţirea calităţii aerului; b) îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor

subterane; c) reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra

mediului a activităţilor antropice;


8


Zone de risc natural

Inundaţii Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii în teritoriul judeţean Îmbunătăţirea activităţii administrative privind reducerea efectelor produse de inundaţii Alunecări de teren Prevenirea, protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale Cutremure Identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (cutremure) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale

Zone expuse la riscuri tehnologice

Reducerea semnificativă a impactului negativ a activităţii industriale asupra calităţii mediului şi a populaţiei

Patrimoniul natural şi construit

Patrimoniul natural

Obiectiv general: extinderea reţelei de arii naturale protejate, precum şi valorificarea potenţialului elementelor definitorii de patrimoniu natural prin intervenţii integrate de protejare şi dezvoltare durabilă Obiective specifice: a) garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului

natural b) asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ

a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007

c) administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate


9


conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională d) protejarea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de

coridoare ecologice a următoarelor bunuri de patrimoniu natural

Patrimoniul construit

Obiectiv specific: Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale. Definirea unităţilor de peisaj şi prefigurarea valorificării lor.

Studierea, protecţia, conservarea şi valorificarea monumentelor ce fac parte din patrimoniul cultural imobil (construit) judeţean

Conservarea şi valorificarea peisajului complex în scopul creării unei mărci identitare.

Precizarea competenţelor şi atribuţiilor

Reţeaua de localităţi

Dezvoltarea reţelei de localităţi

Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi

Stabilirea unor noi relaţii urban – rural, ca suport în coordonarea şi eficientizarea măsurilor de amenajare a teritoriului

Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice

Infrastructura socio -

culturală

Obiectiv general: Asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de calitate superioară şi diversificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii atractivităţii localităţilor. a) Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie

pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie.


10


b) Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială

c) Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural

Locuirea

a) Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de confort.

b) Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor urbane, în principal a mun. Galaţi.

c) Stabilirea unui trend general constant în construcţia de locuinţe din urban

d) Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă în localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate

e) Echiparea locuinţelor cu instalaţii de canalizare în localităţile Târgu Bujor

f) Bereşti, Tecuci şi satele cu probleme la acest capitol g) Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu

energie termica la locuinţele colective din cele două municipii.

h) Asigurarea evacuării deşeurilor menajere din locuinţe în mediul rural

i) Crearea ambientului mediului rezidenţial

Infrastructurile tehnice majore

Gospodărirea apelor

a) Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului

Implementarea Directivei Cadru a Uniunii Europene în domeniul apei


11


Elaborarea programelor de gospodărire a apelor şi a sintezelor bazinale privind folosirea şi protecţia resurselor de apă

b) Îmbunătăţirea managementului apei potabile c) Amenajarea bazinului hidrografic

Regularizare, îndiguire şi apărări de maluri ale cursurilor de apă din teritoriul judeţean.

Echiparea hidro-edilitară

Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor uzate

Amenajări pentru agricultură

a) Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare b) Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii

activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Infrastructura de transport pe moduri

a) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport

b) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local

c) Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare d) Amenajarea căii navigabile interioare e) Dezvoltarea transportului aerian f) Modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei g) Dezvoltarea transportului combinat

Alimentarea cu energie electrică

a) Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor electrice de distribuţie

b) Asigurarea iluminatului public în localităţi.

Accesul la telefonie Dezvoltarea reţelei de telefonie

Producţia şi transportul energiei

a) Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării unor servicii cu acoperire zonală şi


12


electrice satisfacerea consumatorilor b) Asigurarea protecţiei instalaţiilor de transport şi distribuţie a

energiei electrice.

Producţia şi transportul energiei

termice Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică

Gaze naturale şi fluide combustibile

a) Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi b) Asigurarea condiţiilor pentru exploatarea în siguranţă a

reţelelor de alimentare cu gaze naturale c) Exploatarea în condiţii de siguranţă a conductelor de fluide

combustibile

Energie regenerabilă Promovarea utilizării de energie neconvenţională

Reţele de telecomunicaţii

Continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii

Amenajări pentru gestionarea deşeurilor

Obiectiv general: Reducerea poluării cauzate de managementul defectuos al deşeurilor menajere în mediul urban şi rural Obiectiv specific: Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere

Populaţia şi forţa de muncă

Structura socio-

demografică

Obiectiv general: Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice prin îmbunătăţirea calităţii vieţii Obiective specifice a) Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor judeţului din zonele

afectate de fenomene demografice negative (îmbătrânirea populaţiei, tendinţa de reducere a efectivelor de populaţie)

b) Dezvoltarea serviciilor publice (sociale, de învăţământ şi de


13


sănătate)

Resurse umane

Obiectiv general: Creşterea adaptabilităţii resurselor umane la transformările survenite pe piaţa forţei de muncă şi la condiţiile economice nefavorabile Obiectiv specific: Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă Adaptarea sistemului educaţional cerinţelor actuale ale pieţei forţei de muncă

Activităţi economice

Obiectiv general: O poziţie avantajată din punct de vedere economic, la nivel naţional/internaţional, prin exploatarea competenţelor distinctive, generând condiţii necesare şi suport pentru noi investiţii, asigurând dezvoltarea celor existente prin cooperarea la diverse niveluri (intercomunal, interregional, transfrontalier, internaţional)

Agricultura

Obiective sectoriale: a) Producţie agricolă intensivă cu profil complex b) Condiţii pedologice cu favorabilitate ridicată c) Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării

plantelor] Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe d) Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe

Industria

Obiective sectoriale a) Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional b) Sector energetic dezvoltat pe producerea de energie din

surse regenerabile c) Grad înalt de asociere intercomunală şi cooperare la nivel

local în vederea dezvoltării sectorului IMM care utilizează resursele locale


14


Servicii

Obiective sectoriale:

a) Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătățită; b) Teritoriu potenţat în ceea ce priveşte serviciile şi comerţul;

Turismul

Obiective sectoriale: a) Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional

/internaţional reprezentat prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în sud) şi natural/ forestier (nord).

b) Oraşul Galaţi competitiv din punct de vedere turistic la nivel internaţional.


15

Pentru simplificarea analizelor din cadrul prezentului raport, obiectivele specifice ale PATJ au fost notate după cum urmează: OS1 - Realizarea infrastructurilor majore pe coridoare de transport care asigură

legătura mun. Galaţi cu capitala ţării şi cu alte centre naţionale şi internaţionale;

OS2 - Realizarea unui pol economic integrat compus din municipiile Galaţi şi Brăila

prin dezvoltarea şi coordonarea potenţialului celor două centre;

OS3 - Susţinerea zonelor de cooperare interjudeţeană şi transnaţională în proximitatea

judeţului Galaţi;

OS4 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului natural din punct

de vedere structural şi funcţional;

OS5 - Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea calităţii solurilor;

OS6 - Îmbunătăţirea calităţii aerului;

OS7 - Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane;

OS8 - Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra mediului a

activităţilor antropice;

OS9 - Prevenirea si protecţia faţă de riscurile naturale (inundaţii, alunecări de teren şi

seisme) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale şi a protejării populaţiei

OS10- Reducerea semnificativă a impactului negativ a activităţii industriale asupra

calităţii mediului şi a populaţiei

OS11- Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural

OS12 - Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor

patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare

conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007

OS13- Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE

transpuse în legislaţia naţională

OS14- Protejarea şi conservarea în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice

OS15- Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul

cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale.

OS16 - Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi

OS17 - Stabilirea unor noi relaţii urban – rural, ca suport în coordonarea şi

eficientizarea măsurilor de amenajare a teritoriului

OS18- Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării

urbanistice

OS19- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii;

Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie.

OS20 - Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi

asistenţă socială

OS21 - Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele

de patrimoniu cultural


16

OS22 - Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin

locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de

confort.

OS23 - Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor

urbane, în principal a mun. Galaţi.

Stabilirea unui trend general constant în construcţia de locuinţe din urban

OS24 - Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare în

localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate

OS25 - Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu energie termica la

locuinţele colective din cele două municipii.

OS26 - Asigurarea evacuării deşeurilor menajere din locuinţe în mediul rural

OS27 - Crearea ambientului mediului rezidenţial

OS28 - Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului

OS29 - Îmbunătăţirea managementului apei potabile şi amenajarea bazinelor

hidrografice

OS30 - Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor

uzate

OS31 - Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

OS32 - Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul

îmbunătăţirilor funciare

OS33 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere majore de transport

OS34 - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de interes local

OS35 - Modernizarea şi dezvoltarea reţelei feroviare

OS36 - Amenajarea căii navigabile interioare

OS37 - Dezvoltarea transportului aerian

OS38 - Modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei

OS39 - Dezvoltarea transportului combinat

OS40 - Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor

electrice de distribuţie

OS41 - Asigurarea iluminatului public în localităţi.

OS42 - Dezvoltarea reţelei de telefonie

OS43 - Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării

unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea consumatorilor

OS44 - Asigurarea protecţiei instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei electrice.

OS45 - Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică

OS46 - Extinderea alimentării cu gaze naturale în localităţi

OS47 - Asigurarea condiţiilor pentru exploatarea în siguranţă a reţelelor de alimentare

cu gaze naturale

OS48 - Exploatarea în condiţii de siguranţă a conductelor de fluide combustibile


17

OS49 - Promovarea utilizării de energie neconvenţională

OS50 - Continuarea programului de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii

în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii

OS51 - Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere

OS52 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor judeţului din zonele afectate de

fenomene demografice negative (îmbătrânirea populaţiei, tendinţa de reducere a

efectivelor de populaţie)

OS53 - Dezvoltarea serviciilor publice (sociale, de învăţământ şi de sănătate)

OS54 - Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de

muncă

OS55 - Adaptarea sistemului educaţional cerinţelor actuale ale pieţei forţei de muncă

OS56 - Producţie agricolă intensivă cu profil complex

OS57 - Condiţii pedologice cu favorabilitate ridicată

OS58 - Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării plantelor] Resurse

zootehnice valorificate şi potentaţe

OS59 - Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe

OS60 - Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional

OS61 - Sector energetic dezvoltat pe producerea de energie din surse regenerabile

OS62 - Grad înalt de asociere intercomunală şi cooperare la nivel local în vederea

dezvoltării sectorului IMM care utilizează resursele locale

OS63 - Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătățită;

OS64 - Teritoriu potenţat în ceea ce priveşte serviciile şi comerţul;

OS65 - Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional /internaţional reprezentat

prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în

sud) şi natural/ forestier (nord).

OS66 - Oraşul Galaţi competitiv din punct de vedere turistic la nivel internaţional.

Plan de măsuri aferent obiectivelor strategice propuse prin PATJ

1.2. Relaţia cu alte planuri şi programe relevante

Un principiu de bază avut în vedere la elaborarea PATJ Arad este cel al integrării

acestuia în planurile statutare elaborate la niveluri teritoriale superioare, precum şi

corelarea cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate. În acest sens planul a

fost întocmit în conformitate cu:

o Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.);

o Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;


18

o Programul Operaţional Regional 2007 – 2013;

o Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea 2 Sud-Est;

o Strategiile şi programele recente de dezvoltare sectorială pe domeniile specifice

amenajării teritoriului;

o Planurile Urbanistice Generale aprobate ale unităţilor administrativ teritoriale ale

judeţului Galaţi

De asemenea la nivel local, regional şi naţional există o serie de alte planuri,

programe şi strategii relevante pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului

Galaţi, dintre care se pot menţiona:

o Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare

a Deşeurilor, (aprobate prin HG nr. 1470/2004);

o Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est (aprobat prin

Ordinul nr. 1364/1499/2006, supus evaluării strategice de mediu);

o Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Galaţi (aprobat prin

Hotărârea Consiliului Judeţean Galaţi);

aceste documente abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor

municipale la nivel naţional, regional şi judeţean şi servesc ca bază pentru politica în

acest domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor,

pentru stabilirea cadrului pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor,

precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în

vederea obţinerii finanţărilor necesare;

o Master Plan - Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Galaţi;

o Master Plan privind serviciile de apa si apa uzata in județul Galați;

o Planul Regional şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM şi PLAM);

o Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare şi Incluziune Socială pentru

Regiunea 2 Sud-Est 2006-2008;

o Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR);

o Programele Operaţionale Sectoriale pentru implementarea axelor prioritare ale

PND;

o Strategia naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie

comunală (orizont 2030);

o Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii;

o Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii (2004 - orizont 2025);

o Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (2004 – 2010).


19

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale

probabile în situaţia neimplementării PATJ Galaţi;

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizata pe baza datelor si

informaţiilor referitoare la judeţul Galaţi şi a cuprins materiale şi surse de informare

specifice elaborate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului Galaţi:

„Starea factorilor de mediu pentru anul 2007”;



,,Starea factorilor de mediu pentru anul 2010’’

; Starea factorilor de mediu pentru anul 2011’’

Rapoarte anuale privind Starea Mediului - Regiunea SE: 2007, 2008, 2009,

2010.

2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Galaţi

2.1.1. Caracteristici generale ale judeţului Galaţi

Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-

dunărene, fiind situat în partea cea mai sudica a Moldovei, la confluenta a trei mari ape

curgătoare - Dunărea, Siretul şi Prutul - în sectorul fluvio-maritim al ţării.

Coordonatele geografice ale judeţului sunt 45o25’ - 46o10’ latitudine nordică şi 27o20’ -

28o10’ longitudine estică.

Teritoriul administrativ al judeţului Galaţi este organizat în 2 municipii, 7 oraşe

şi 53 comune. Se învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Vaslui în nord, judeţul

Vrancea în nord şi vest, judeţele: Brăila şi Tulcea în sud şi Republica Moldova în zona

de est.

Din punct de vedere administrativ, în prezent judeţul Galaţi este format din 2

municipii (Galaţi - reşedinţă judeţului şi Tecuci), 2 oraşe (Bereşti, Tg. Bujor), 60

comune şi 180 sate.

2.1.2. Date demografice

Populaţia judeţului Galaţi număra 617 979 locuitori la 1 iulie 2006, cu o

densitate medie de 138,4 loc/km2, şi 614 449 locuitori la 1 iulie 2007, cu o densitate

medie de 137,6 loc/km2.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011,

populaţia stabilă a judeţului Galaţi a fost de 507,4 mii persoane, din care: 487,2 mii au

fost persoane prezente, iar 20,2 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile

271,2 mii persoane aveau domiciliul1/reşedinţa2 în municipii şi oraşe (53,5 %), iar

236,2 mii persoane locuiau în comune (46,5 %). Din punctul de vedere al mărimii

populaţiei stabile, judeţul Galaţi se situează pe locul 13 în ierarhia judeţelor.


20

Tabel. Distribuţia populaţiei stabile (locuitori) pe principalele localităţi ale

judeţului Galaţi (INSSE 2012).

JUDETUL GALATI 507402

MUNICIPII SI ORASE 271250

MUNICIPIUL GALATI 231204

MUNICIPIUL TECUCI 31045

ORAS BERESTI 2853

ORAS TARGU BUJOR 6148

COMUNE 236152

BALABANESTI 2042 MASTACANI 4535

BALASESTI 2252 MATCA 11450

BALENI 2244 MOVILENI 3243

BANEASA 1762 MUNTENI 6520

BARCEA 4680 NAMOLOASA 2163

BERESTI-MERIA 3617 NEGRILESTI 2321

BRAHASESTI 7692 NICORESTI 3506

BRANISTEA 3876 OANCEA 1433

BUCIUMENI 2274 PECHEA 9889

CAVADINESTI 3077 PISCU 4706

CERTESTI 2163 POIANA 1651

CORNI 2048 PRIPONESTI 2163

COROD 7197 RADESTI 1474

COSMESTI 5013 REDIU 1850

COSTACHE NEGRI 2267 SCANTEIESTI 2428

CUCA 2087 SCHELA 3649

CUDALBI 6206 SENDRENI 3455

CUZA VODA 2586 SLOBOZIA CONACHI 3978

DRAGANESTI 4682 SMARDAN 4608

DRAGUSENI 4781 SMULTI 1321

FARTANESTI 5169 SUCEVENI 1809

FOLTESTI 2976 SUHURLUI 1257

FRUMUSITA 4659 TEPU 2395

FUNDENI 3570 TUDOR

VLADIMIRESCU 4780

GHIDIGENI 5558 TULUCESTI 7093

GOHOR 3135 UMBRARESTI 6504

GRIVITA 2899 VALEA

MARULUI 3947

INDEPENDENTA 4274 VANATORI 4760

IVESTI 8091 VARLEZI 1931

JORASTI 1774 VLADESTI 1929

LIESTI 8753


21

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din

totalul populaţiei stabile a judeţului, 488,4 mii persoane (96,3 %) s-au declarat români,

17,3 mii persoane (3,4 %) romi . Numărul persoanelor pentru care nu a fost

înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,4 mii

persoane, reprezentând 0,08 % din populaţia stabilă a judeţului.

2.1.3.Cadrul natural

Relief

Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de

întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-

europeană şi nu în ultimul rând central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în

condiţiile climatice, în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a

reliefului.

Judeţul Galaţi prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în

nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de

relief, cinci unităţi geomorfologice: zona de confluentă între Platoul Covurlui la nord

(50% din suprafaţa judeţului), câmpiile Tecuci şi Covurlui (34%) şi lunca Siretului

inferior şi cea a Prutului la sud (16%). Unităţile principale de relief au înălţimi

domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.

Geologia

Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este de vârsta proterozoic

superior - paleozoic alcătuit din argile, argile nisipoase, nisipuri, acoperite de depozite

de vârsta levantina - reprezentate prin argile, marne, nisipuri roşii şi plăci de gresii.

Cele mai vechi formaţiuni din zonă sunt alcătuite din roci metamorfice asociate

cu intruziuni, precum şi formaţiuni mezozonale, cu micaşisturi, ce apar între Prut şi

localitatea Frumuşiţa - Cuca. Fundamentul proterozoic - paleozoic are o cuvertură

mezozoică alcătuită din formaţiuni triasice şi jurasice.

De asemenea fundamentul este afectat în zona de o falie cu direcţia E - V (falia

Oancea - Blânzi), ce delimitează la nord fundamentul N - dobrogean.

Geologia judeţului oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în

nord şi 5 -10 m la sud. În cadrul judeţului Galaţi există foarte multe tipuri genetice de

sol, iar în cadrul aceluiaşi tip se întâlnesc mari variaţii. Majoritatea tipurilor de sol au

roca mama pe loess, mai puţin pe argile şi marne. Textura variază de la o grupă de sol

la alta. La cele mai multe predomină textura nisipoasă şi mai puţin argiloasă. De

asemenea, structura se schimbă de la un orizont la altul, lipsind cu totul la nisipurile

consolidate din zona comunelor Barcea, Umbrăreşti, Drăgăneşti, Munteni şi Matca.

Tipurile de sol întâlnite pe teritoriul judeţului Galaţi sunt după cum urmează:


22

soluri cernoziomice ciocolatiu şi castaniu cu profil normal;

cernoziomuri degradate, cu profil de la moderat până la puternic erodat;

cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale;

soluri coluviale sau aluviale de pantă şi de vale;

solurile cenuşii şi solurile brune de pădure podzolite;

regosoluri şi psamoregosoluri.

Cernoziomul carbonatic (cernoziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiu

carbonatat), format în partea cea mai uscată a stepei pe pajişti xerofile cu graminee, se

întâlneşte în partea de sud a câmpiei şi podişului Covurlui.

Un alt subtip de cernoziom este cel freatic - umed sau cernoziomul de fâneaţă,

care se formează pe reliefuri joase. Regimul hidric al acestor soluri este favorabil

culturii vitei de vie, care are un sistem de rădăcini radiculare profunde, cu ajutorul

cărora poate folosi apa din stratul acvifer.

Solurile cenuşii de pădure şi brune cenuşii se întâlnesc în partea de est a zonei

nisipoase Hanu Conachi - Tecuci şi pe alocuri în comunele Bălăbăneşti şi Nărteşti, din

nordul judeţului, unde umiditatea este mai bogată.

Resurse naturale

Din punct de vedere al resurselor naturale, judeţul Galaţi prezintă importante

resurse naturale de materii prime neregenerabile, generatoare de energie, alcătuite

îndeosebi din combustibili fosili, ai căror reprezentanţi tipici sunt în principal

hidrocarburile.

Hidrocarburile (ţiţei, gaze asociate, gaze libere) se exploatează pe teritoriul

judeţului Galaţi în unitatea geologică majoră a Promontoriului Nord Dobrogean.

Principalele structuri aferente exploatării de hidrocarburi din zona judeţului Galaţi

sunt:

ţiţei: Frumuşiţa, Independenţa - Schela, Matca, Griviţa Nord;

gaze asociate cu ţiţei: Frumuşiţa, Independenţa - Schela, Matca, Griviţa

Nord şi Slobozia Conachi;

gaze libere: Buciumeni, Cudalbi, Frumuşiţa, Griviţa Nord, Independenţa.

În ceea ce priveşte resursele de ape minerale, judeţul Galaţi, din cauza reliefului

de câmpie, este destul de slab dezvoltat. În apele subterane potabile şi industriale din

zona Lieşti - Costache Negri - Lupele - Frumuşiţa - Galaţi - Piscu există însă rezerve

omologate în evidenţa naţională de resurse minerale. Acestea conţin 0,6 – 1,0 g/l

săruri, iar duritatea lor este de 15 - 20 grade.

Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole păşuni). Pădurile şi alte

terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă 43824 ha din suprafaţa judeţului. Suprafaţa


23

împădurită totală a judeţului este de 37000 ha (cca. 8,3% din suprafaţa totală a

judeţului). Structura ocupării teritoriului este următoarea:

vegetaţie forestieră - cca. 8,3% din teritoriu;

terenuri agricole - cca. 80%;

ape de suprafaţă - 3%;

alte suprafeţe - 6,08%.

Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi cuprinde 358645 ha, din care suprafaţa

arabilă 293343 ha, păşuni şi fâneţe 44328 ha şi livezi 1716 ha.

Resursele de sol

Suprafaţa totală a judeţului Galaţi este de 446.632 ha. Potenţialul productiv al

agriculturii este constituit din 351.373 ha, din care 289.172 ha suprafaţă arabilă, 40.275

ha păşuni, 639 ha pajişti şi fâneţe naturale, 19.568 ha patrimoniu viticol, 1.716 ha

patrimoniu pomicol. Tipurile de sol caracteristice judeţului Galaţi sunt conform

tabelului.

Tabel – tipuri de soluri în judeţul Galaţi

Tipuri de sol Suprafaţa

(ha) Procentual

(%) Protisoluri 68875,29 21,01

Cernisoluri 233342,14 71,18

Hidrisoluri 7307,90 2,23

Salsodisoluri 3,00 0,001

Antrisoluri 18308,32 5,58 Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi este de 351.373 ha, ocupată astfel:

68,32 % - clasa cernisoluri;

31,68 % - soluri de tipul –protisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, antrisoluri.

Încadrarea solurilor pe clase de calitate şi după nota de bonitate naturală, pentru

suprafeţele cartate, la nivelul judeţului Galaţi este structurată conform tabelului:

Tabel – clasa calitate soluri Galaţi

Folosinţa Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % ha % ha % ha % ha %

Arabil 4369,08 1,27 61749,63 18,00 135079,42 39,38 64977,51 18,94 15791,59 4,6

Păşuni, fâneţe

- - 605,52 0,18 2638,23 0,77 19569,34 5,7 15607,96 4,55

Vii - - 3982,29 1,16 9061,28 2,64 7038,41 2,05 827,64 0,24


24

Livada - - 397,76 0,00 638,82 0,19 601,85 0,18 53,85 0,02

Total

4369,08 1,27 66735,20 19,34 147417,75 42,98 92187,11 26,88 32281,04 9,41

Sursa: Oficiul Judeţean pentru studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

Utilizarea suprafeţelor după modul de folosinţă în perioada 2005 - 2010,

conform datelor incluse în Anuarul Statistic al judeţului Galaţi 2011 este redată în

tabelul de mai jos.

Utilizarea suprafeţelor după modul de folosinţă în perioada 2005 - 2010

Anii Suprafaţa totală (ha)

Suprafaţa agricolă

(ha)

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

2005 446632 358645 293285 43672 656 19316 1716

2006 446632 358588 293237 43663 656 19316 1716

2007 446632 358546 293195 43663 656 19316 1716

2008 446632 358500 293149 43663 656 19316 1716

2009 446632 358465 293114 43663 656 19316 1716

2010 446632 358394 293043 43663 656 19316 1716

2011* 446632 351157 288956 40275 639 19568 1716 1 Vii şi pepiniere viticole; 2) Livezi şi pepiniere pomicole; * Datele aferente anului 2011 au fost furnizate de către Direcţia pentru Agricultură Galaţi.

Tabel - Evoluţia suprafeţelor terenurilor intravilane în judeţul Galaţi

Nr. crt.

An Suprafaţa intravilan - ha - Suprafaţa extravilan - ha -

1. 2007 40.157 406.475

2. 2011 41.131 405.491

Apa

Apele curgătoare din judeţul Galaţi se încadrează în tipul de regim continental

accentuat, specific dealurilor şi podişului Moldovei, cu scurgere predominantă în

sezonul de primăvară şi vară, cu viituri primăvara şi toamna. Apele de suprafaţă

sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele

medii multianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare

şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor

pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale,

care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte

folosinţe. Principalele cursuri de apă care străbat judeţul Galaţi sunt: Dunărea, Siretul,

Prutul, Bârladul. Suprafaţa totală ocupată de ape de suprafaţă la nivelul judeţului

Galaţi este de 12712 ha.


25

Tabel. Principalele cursuri de ape de suprafaţă din judeţul Galaţi

Curs de apă Lungime totală (km) Lungime în judeţul Galaţi

(km)

Dunăre 1075 20

Prut 742 121

Siret 559 163

Bârlad 207 55

Chineja 79 79

Berheci 92 92

Zeletin 83 83

Geru 62 62

Suhu 72 72

Suprafaţa totală ocupată de ape şi bălţi la nivelul judeţului Galaţi este de 13019 ha.

Tabel. Principalele lacuri naturale şi bălţi din judeţul Galaţi

Denumirea Suprafaţa (ha) Denumirea Suprafaţa

(ha)

Lacul Brateş 2400 Balta Lozova 145

Balta Mata Rădeanu 605 Balta Tudor Vladimirescu 101

Balta Şovârca 274 Balta Potcoava 49

Balta Mălina 154 Balta Vlaşca 42

Resurse de apă subterană

Apa subterană este înmagazinată în orizonturi de pietrişuri şi nisipuri, prin

infiltrarea apelor din precipitaţii, topirea zăpezii cât şi din apele din reţeaua

hidrografică, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 -

30 m către terasele Siretului, unde adâncimea acestora descreşte treptat.

Sursele de apă subterane ale judeţului Galaţi:

straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari);

straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca Nicoreşti);

straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda şi intravilanul municipiului

Tecuci).

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Galaţi.

Populaţia alimentată cu apă potabilă prin instalaţii centralizate reprezintă 99,7

% din populaţia oraşului. Sursele de alimentare ale sistemului sunt:

sursă de apă subterană, Vadu Roşca şi Salcia – Lieşti;

sursă de suprafaţă, fluvial Dunărea.


26

Captarea Vadu Roşca (aflată în judeţul Vrancea) este realizată în perioada 1964-

1968, are trei fronturi de captare, cu 84 de puţuri (47 operaţionale), care se întind pe

11.700m. Alimentarea frontului se realizează din conul aluvionar al râului Putna şi din

straturile Cândeşti. Frontul de puţuri nu este influenţat de nivelul râului Siret, astfel că

în perioadele de secetă acesta lucrează la parametrii normali. Capacitatea proiectată a

fost de 1.000-1.100 l/s, în 2003 capacitatea de operare era de 126 l/s. În vara anului

2005 captarea a fost scoasă din funcţiune datorită inundaţiilor. După repunerea în

funcţiune, ca urmare a modernizării din perioada 2005-2006 şi a finanţării

guvernamentale din anul 2008, captarea a fost echipată cu electropompe de tip

Grundfos (37 de bucăţi cu debit total de maxim 950m3/h), sursa dispune de o

capacitate de furnizare de cca.42% din capacitatea proiectată, respectiv 420 l/sec.

Captarea Salcia - Lieşti se află pe malul stâng al râului Siret, vis-a-vis de frontul

Vadu-Roşca, funcţionând prin infiltraţii ale râului. Cuprinde 70 de puţuri (26

operaţionale), care se întind pe 12.600m, şi are o capacitate proiectată (anul 1980) de

900 – 1.000 l/s, în prezent furnizând cca. 420 l/s. În urmare a modernizării din

perioada 2005-2006 şi a finanţării guvernamentale din anul 2008, captarea a fost

echipată cu electropompe de tip Grundfos - 44 de bucăţi cu debit total de maxim

1.100m3/h.

Din totalul celor 154 de puţuri, doar 50 sunt în funcţiune, restul de 104 puţuri

sunt fie înfundate, fie lipsite de echipamentele necesare funcţionării. Apa furnizată de

aceste puţuri este de calitate bună şi necesită doar o clorinare înaintea pompării în

reţeaua de distribuţie. Zona de protecţie sanitară este conformă cu normele actuale

(HG 930/2005) şi nu au fost semnalate probleme legate de contaminarea cu nitraţi

sau alte aspecte legate de calitatea apei. Calitatea apei este monitorizată atât la intrarea

cât şi la ieşirea din staţia de pompare Fileşti.

După finalizarea operaţiunilor de reabilitare a captărilor, sursa de adâncime

poate furniza o cantitate de apă de cca. 40-65% din necesarul de apă al oraşului. În

prezent sursa subterană este neechipată în procent de 50% şi poate furniza un debit

maxim de 900 l/s.

Apa captată din sursele subterane este transportată către oraşul Galaţi, astfel:

de la Vadu Roşca la staţia de pompare Şerbeşti printr-o conductă de beton

armat cu Dn=1.200 mm;

de la Salcia-Lieşti la staţia de pompare Şerbeşti printr-o conductă de beton

armat cu Dn=1.000mm;

de la staţia de pompare Şerbeşti la staţia de pompare Fileşti prin două

conducte, una cu Dn=800mm, cealaltă cu Dn=1000mm+Dn=600mm.


27

La aducţiunile de apă sunt racordate direct câteva din localităţile rurale aflate

pe traseu, şi anume: Lieşti (sat Lieşti), Fundeni (satele Fundenii Noi, Hanul Conachi),

T. Vladimirescu (sat T. Vladimirescu), Piscu (satele Piscu, Vameş), Independenţa (sat

Independenţa), Braniştea, (satele V. Alecsandri, Braniştea, Lozova, Traian), Şendreni

(satele Şendreni, Şerbeştii Vechi, Movileni).

Sursa de suprafaţă este fluviul Dunărea. Apa brută este captată prin intermediul

unei staţii de captare tip cheson de mai, amplasată în amonte de confluenţa cu râul

Siret. Debitul de apă prelevat este de 2.300 – 2.400 l/s, fiind furnizat către SC

ARCELOR MITTAL SA printr-o conductă de oţel cu Dn 1200mm şi L=3,7km şi

către staţiile de tratare ale oraşului Galaţi (care aparţin SC Apă-Canal SA Galaţi), prin

două conducte de beton armat precomprimat, cu Dn 800mm şi L=6km.

Pentru potabilizarea apei prelevate există două staţii de tratare a apei,

amplasate pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a municipiului în cartierul

Ţiglina, denumite Uzina de apă nr. 1 şi Uzina de apă nr. 2. Uzina de Apă nr. 1 a fost

pusă în funcţiune în anul 1872 şi de atunci s-a modernizat treptat, prin construirea de

noi unităţi destinate diferitelor categorii de procese tehnologice. Are o capacitate

proiectată şi realizată de cca. 1.300-1.400 l/s, iar în prezent se află în conservare (cf.

HCL Galaţi-427/2011).

Uzina de apă nr. 2 a fost proiectată pentru o capacitate de 880 l/s şi pusă în

funcţiune în anul 1995. Este o staţie de tratare convenţională, dotată cu microsite

pentru înlăturarea algelor, cu instalaţie de coagulare, cu decantoare radiale

suspensionale cu recircularea nămolului şi două rezervoare circulare supraterane

pentru stocarea şi dezinfecţia apei, având capacitatea totală de 34.000m3.

Din staţiile de tratare apa este trimisă prin staţiile de pompare Turnu de Apă

şi Fileşti în rezervoarele oraşului. Staţia Turnu de Apă este amplasată la cota 52 şi

repompează apa primită de la Uzina de apă nr. 2 şi staţia de pompare Fileşti în reţeaua

de distribuţie a oraşului. Staţia este construită în anul 1894 şi modernizată în timp,

având în prezent o capacitate de înmagazinare de 14.000m3. Staţia Fileşti este

amplasată la cota 54 şi este pusă în funcţiune din anul 1969. Alimentarea ei se face din

staţia de pompare Şerbeşti şi din Uzina de apă nr. 2, capacitatea de înmagazinare este

de 27.600m3; staţia are două rezervoare supraterane, circulare cu capacitatea de

13.800m3 fiecare. În cadrul proiectului ISPA echipamentele de pompare şi instalaţiile

aferente au fost înlocuite în vederea conformării la noua situaţie rezultată după

restabilirea zonelor de presiune, a cererii de debit şi presiune estimată pentru anul

2024.

Rezerva de apă potabilă a oraşului este distribuită astfel:

rezervoare cu capacitatea de 25.000m3 în staţia de pompare Şerbeşti;

rezervoare cu capacitate de 40.000m3 în staţiile de tratare Ţiglina 1 şi 2;


28

rezervoare cu capacitatea de 34.000m3 în staţiile de pompare Fileşti şi

Turnu;

rezervorul Traian cu capacitatea de 3.000m3, asigura distribuţia

gravitaţională apei provenite din staţia Fileşti în reţeaua oraşului.

Necesarul de apă al oraşului este preluat din rezervoarele din staţiile Uzinele

de apă Ţiglina 1 şi 2 şi din cele aflate la staţiile de pompare Fileşti şi Turnu, asigurând

un volum total de apă pentru consum de 74.000 m3. În cadrul proiectului ISPA,

capacitatea de stocare a fost crescută pentru conformarea la nouă situaţie generată de

restabilirea limitelor zonelor de presiune. În acest sens, au fost realizate

reabilitarea/construcţia rezervorului de la Turnul de Apă, care va asigura creşterea

eficienţei în alimentarea cu apă a consumatorilor din zonele 3 (alimentată prin

pompare) şi 4 (alimentată gravitaţional).

Reţeaua de distribuţie a apei potabile este de tip inelar, pe măsura dezvoltării

oraşului s-a extins, ajungând la cca. 600,0 km, acoperind aproape în întregime reţeaua

stradală a oraşului. Apa este distribuită în proporţie de 99,9% prin branşamente

individuale, care înseamnă cca. 21.000 bucăţi, contorizarea acestora fiind realizată în

procent de 99,0%.

În prezent sunt în curs de derulare investiţii prin Programul Operaţional

Sectorial de Mediu prin proiectul „Extindere şi modernizarea sistemelor de sistemelor

de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Galaţi”, cu perioadă de derulare 2011

2013. Obiectivul proiectului este reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare şi tratare a

apei şi a sistemelor de colectare şi epurare a apei uzate, în scopul conformării cu obligaţiile privind

calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Programului Operaţional

Sectorial de Mediu. Proiectul este implementat în aglomerările: Galaţi, Tecuci, Târgu

Bujor, Pechea şi Lieşti.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Tecuci.

Sistemul centralizat de apă al oraşului alimentează oraşul şi comuna Cosmeşti,

deservind o populaţie totală de 27.872 locuitori. Sursa de apă a sistemului este apa

subterană, captată printr-o serie de fronturi de captare, şi anume:

- frontul de captare Cosmeşti Deal, cu 28 puţuri dintre care 24 sunt în funcţiune

(adâncimea de 22-40m), este situat în apropierea albiei râului Siret. Fiecare

puţ forat are asigurată şi marcată zona de protecţie sanitară;

- frontul de captare Tecuci, cu 16 puţuri cu adâncimi între 150-250 m, puţurile

sunt dispersate în toată zona oraşului. Puţurile cu adâncimea de 150m

trebuie reabilitate;

- frontul de captare Rotunda, cu 10 puţuri având h=250 m. Frontul este situat în

partea de S-V a oraşului Tecuci şi funcţionează de aproape 30 de ani cu 6


29

puţuri. Datorită creşterii consumului de apă, în perioada 1993-1995 frontul

s-a extins cu încă 4 foraje;

- frontul de captare Nicoreşti, cu 10 puţuri forate, cu adâncimea de 60m, situate

la intersecţia drumului judeţean cu cel naţional. Frontul are 4 foraje

avariate, necesitând reabilitare;

- frontul de captare Cernicari, format din 6 puţuri, cu h=25-60 m aflat în albia

râului Bârlad. Acesta furnizează un debit total de 150m3/h.

Calitatea apei prelevate respectă cerinţele normelor UE şi naţionale, cu

excepţia concentrației de amoniu care depăşeşte uşor limita maximă admisă, în cazul

unor puţuri de la captarea Rotunda.

Oraşul Târgu Bujor, este alimentat cu apă prin sistem centralizat. Acesta

asigură alimentarea cu apă pentru 4.237 locuitori (rată de conectare 42%). Sursa de

apă este apa subterană, captată printr-un front de 10 puţuri forate de medie adâncime,

dintre care 6 sunt în funcţiune.

Tratarea apei prelevate se realizează direct în rezervoarele oraşului prin

intermediul instalaţiei de dezinfecţie automată, cu hipoclorit tip BT-VFT-5/20. O

parte din populaţia oraşului se alimentează direct din aducţiunea de apă brută.

Rezerva de apă este înmagazinată în 3 rezervoare cu capacităţi de 2x750m3 şi

1x500m3. Rezerva de apă nu acoperă în întregime necesarul de apă al oraşului.

Reţeaua de distribuţie a apei s-a extins o dată cu dezvoltarea oraşului şi cu creşterea

cerinţei de apă, având în prezent 27,1km şi diametre între 50 – 300mm.

Oraşul Bereşti. Sistemul existent de furnizare a apei potabile deserveşte o

populaţie de 1.234 locuitori din totalul populaţiei de 3.600 locuitori, reprezentând 36,3

%. Apa este distribuită în oraş pe bază de program.

Principala problemă a alimentării cu apă a oraşului Bereşti este lipsa sursei de

apă. În prezent apa pentru alimentarea populaţiei se obţine prin desecarea acviferului

superficial al pârâului Jaravăţ şi a acviferelor din puţurile de adâncime. Desecarea se

face la o adâncime de 1,8 - 2,0 m, iar apa extrasă alimentează două sate: Pleşa şi

Bereşti Meria. Cea mai importantă sursă de apă este pr. Pleşa, situat în partea de vest a

satului Pleşa şi la 5 km nord, nord-vest de oraşul Bereşti. Apa obţinută prin drenare

este pompată într-un rezervor tampon. Conducta de aducţiune este din azbest, cu

Dn=125mm şi lungimea de 2,5km. În rezervorul tampon se realizează dezinfecţia

automată cu hipoclorit tip BT-VFT-5/20, după care este pompată în cele două

rezervoare de înmagazinare ale oraşului, cu capacitatea de 5.000m3 fiecare.

Reţeaua de distribuţie a apei a fost pusă în funcţiune în anul 1972, iar

conductele sunt într-o stare foarte proastă, fiind necesare aproape 400 intervenţii pe

an pentru asigurarea unei bune funcţionări. Lungimea totală a reţelei este 12km, cu


30

diametre cuprinse între 50 mm şi 100 mm. Materialul folosit este oţelul. Volumul de

apă potabilă contorizat este de 46% din volumul de apă potabilă distribuit.

Sisteme de canalizare

La nivelul județului Galați sunt 9 localităţi urbane şi 4 comune care au sisteme

de canalizare (date de referinţă anuarul statistic 2008).

Repartiția sistemelor de canalizare la nivel județean este următoarea:

Localităţi Capacitatea staţiilor de

epurare

(m3/zi)

Lungime simplă reţea

canalizare (km)

urbane 10.829 603,6

rurale 58 31,6

TOTAL 10.887 635,2

Sursă date: INS, anul de referinţă 2009

Municipiul Galaţi, canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar, prin

care apele uzate menajere, industriale şi parţial pluviale sunt evacuate într-un colector

interceptor, cu traseu de-a lungul malului stâng al Dunării până în staţia de epurare,

care are ca emisar râul Siret. Excepţie face zona industrială Est – Bădălan, unde

evacuarea apelor uzate orăşeneşti se face prin colectorul de pe str. Calea Prutului (are

secţiunea clopot 240/153, 280/177, 320/205) până în staţia de pompare SP3, de unde

apele uzate sunt pompate în Dunăre. Lungimea reţelei de este de 531km, acoperind în

procent de 93,4% reţeaua de distribuţie a apei. Populaţia racordată la reţea este de

280.284 locuitori, reprezentând cca. 95,7% din populaţia totală a municipiului. Starea

de viabilitate a reţelei are un procent de amortizare totală de 44,6%.

Apele meteorice sunt preluate de sistemul unitar de canalizare prin intermediul

gurilor de scurgere cu depozit şi sifon, sunt transportate şi evacuate în fl. Dunărea.

Reţea separată de canalizare pluvială există numai în cartierul Dimitrie Cantemir şi are

o lungime de cca. 4,0km.

Apele uzate industriale provenite de la unităţile industriale din oraş sunt

preluate de către reţeaua existentă de canalizare şi transportate în staţia de epurare.

Staţia de epurare a apelor uzate a fost proiectată cu două trepte de epurare.

Prima treaptă este treapta mecanică, treaptă preliminară în linia apei uzate şi

fermentarea anaerobă a nămolului produs. Treapta a II-a, reprezintă tratarea avansată

biologică şi chimică şi tratarea nămolului, este luată în considerare pentru extinderile

viitoare.

Staţia de epurare cu treapta mecanică este construită pentru o populaţie

echivalentă de 360.000 locuitori şi este amplasată în vecinătatea zonei industriale a

oraşului, în amonte de confluenţa dintre r. Siret şi Dunăre.


31

Pentru evacuarea apelor uzate şi pluviale, sistemul de canalizare dispune de 5

staţii de pompare: SP 13 Iunie, SP3, SP Vulcan, SP Nordului, Tudor Vladimirescu.

In vederea menţinerii calităţii apelor uzate, impuse de legislaţia în vigoare S.C.

APĂ CANAL S.A., are un program de monitorizare care prevede recoltarea şi

analizarea probelor de apă uzată cu o frecvenţă stabilită, atât de la agenţii economici

urmăriţi cât şi apă uzată rezultată din procesul de tratare al apei.

Reabilitarea sistemului de canalizare şi epurare apă uzată este în curs de

execuţie, în prezent derulându-se lucrări pentru extinderea staţiei de epurare a

municipiului. Investiţia reprezintă unul dintre obiectivele studiului de

fezabilitatea „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în

judeţul Galaţi, obiectiv GL_CL_01. Extindere staţie de epurare din m. Galaţi”.

O problemă deosebită o reprezintă existenţa conductelor de alimentare cu apă

şi de canalizare situate pe terenuri proprietate privată, alta decât proprietatea

Consiliului Local. În această situaţie este dificil de instituit zona de protecţie

sanitară cu regim sever la magistralele de apă, precum şi asigurarea culoarului de

exploatare, întreţinere, reparaţii, intervenţii la aceste conducte.

Municipiul Tecuci, canalizarea apelor uzate în municipiul se face în

sistem mixt (divizor şi unitar). Populaţia racordată la reţea este de cca. 18.500

locuitori, reprezentând 43,7% din populaţia municipiului.

Apa uzată menajeră este canalizată printr-o reţea de canale din beton, tuburi

PREMO, cu diametre între 200 - 1.000mm. Apa uzată este dirijată prin două staţii de

repompare de tip cheson către staţia de epurare a oraşului.

Apa pluvială este colectată prin reţea separată fiind deversată prin mai multe

guri de vărsare în râurile Bârlad şi Tecuci. Între cele două reţele există câteva puncte

de racord.

Lungimea totală a reţelei de apă uzată este de 81,1km, acoperind cca. 98,7%

reţeaua de distribuţie a apei potabile.

Staţia de epurare a fost realizată în anul 1975, funcţionând cu 2 trepte,

mecanică şi biologică.

Principalele probleme ale sistemului de canalizare ale oraşului sunt:

- 25% din reţea este depăşită moral şi fizic;

- infiltraţii mari în reţeaua de canalizare;

- rată scăzută de racordare la sistemul de canalizare al oraşul, 43%;

- efluentul staţiei de epurare nu corespunde cerinţelor din normativul

NTPA 002/2005.

Oraşul Târgu Bujor. Canalizarea oraşului funcţionează în sistem divizor,

deservind cca. 23% din populaţia total a oraşului de 7.486 locuitori. Lungimea reţelei

este de 13,0km, este realizată din tuburi de beton şi PREMO, cu diametre de 300 –


32

600mm. Peste 40% din reţeaua existentă are depăşită limita de uzură. O parte

considerabilă este mai veche de 80 de ani. Lungimea conductelor care au depăşit

perioada de funcţionare este de 5,4km.

Reţeaua de canalizare a apei pluvială are un colector de 600mm diametrul,

care descarcă apa direct în pr. Chineja.

Staţia nouă de epurare a apelor uzate menajere a fost dată în funcţiune în anul

2010, are o capacitate de 720 m3/zi şi funcţionează cu două trepte de epurare,

Mecanică şi biologică. Apele epurate sunt descărcate în pr. Chineja printr-un colector

nou realizat din PE, cu DN=200mm.

Problemele sistemului de canalizare sunt:

- 50% rată de racordare a populaţiei la reţea;

- 40% din reţeaua oraşului a depăşit limita uzurii şi este avariată;

- rată ridicată a scurgerilor din reţea cu poluarea solului;

- staţia de epurare nu este operațională, reabilitarea ei nu este economică.

Oraşul Bereşti, are 3.472 locuitori din care mai puțin de 10 % sunt

racordaţi la sistemul de canalizare. Reţeaua de canalizare este formată din două

colectoare pentru canalizare apelor uzate menajere şi canale pentru apa meteorică.

Primul colector de ape uzate menajere, cu Dn 300mm şi lungime de 1.500m

deserveşte partea de nord a oraşului. Apa uzată colectată este deversată într-un tanc

septic. Efluentul din acesta este evacuat în r. Chineja, iar nămolul este vidanjat de către

operatorul regional SC Apa Canal SA Galaţi.

Al doilea colector de ape uzate menajere, cu Dn 300mm şi lungime de

2.500m preia apa uzată din centrul oraşului. Apa colectată este evacuată în trei tancuri

septice. Doar unul din aceste tancuri este în funcţiune, având acelaşi regim ca şi

precedentul. Celelalte două nu sunt în funcţiune, dar nu sunt închise primind apă

uzată care se infiltrează în sol, urmând apoi panta naturală în râul Chineja.

Gospodăriile care nu sunt racordate la colectoarele oraşului au toalete în afara

casei, similare tancurilor septice. Materialele reziduale sunt colectate de o companie

privată şi eliminate în staţia de epurare din oraşul apropiat.

Principalele probleme ale sistemului de canalizare sunt:

- doar 10 % locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare;

- reţeaua de canalizare a oraşului are doar două colectoare amplasate de-a

lungul străzii principale;

- echipamente şi resurse umane insuficiente pentru rezolvarea problemelor

sistemului de canalizare.

În mediul rural situaţia canalizării şi epurării apelor uzate este total

nesatisfăcătoare. Câteva localităţi au reţea de canalizare, dar nici una staţie de epurare a


33

apelor uzate, excepţie comuna Griviţa. Situaţia este următoarea (conform datelor din

Master Planul de apă potabilă şi apă uzate din judeţul Galaţi, an 2009 şi date statistice

INS, anul 2009):

- comuna Cudalbi, are 7.790 locuitori echivalent cu 9.692 locuitori

echivalenţi. Reţeaua de canalizare este veche, realizată în anul 1973, este amplasată

numai în zona centrală (zona blocurilor), are Dn=300mm, L=2.500 m şi este realizată

din tuburi de azbociment. Apa canalizată se evacuează direct în emisar.

- comuna Griviţa are 3.890 locuitori echivalent cu 5.066 locuitori echivalenţi.

Reţeaua de canalizare are 1,5km şi este amplasată în zona de blocuri. Apa uzată se

evacuează direct în emisar.

- comuna Independenţa are în prezent 4.805 locuitori echivalent cu 6.258

locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare are Dn= 250mm, L=800 m şi este realizată

din tuburi de azbociment. Apa din reţea se descarcă direct în emisar.

- comuna Iveşti are 9.786 locuitori echivalent cu 12.742 locuitori echivalenţi.

Reţeaua de canalizare are doar o conductă din azbociment cu Dn=350mm şi

L=1.660m. Apa se evacuează într-un rezervor septic şi de aici în râul Bârlad. Nămolul

este extras prin vidanjare.

- Comuna Lieşti are 11.072 locuitori echivalent cu 14.417 locuitori

echivalenţi. Dintre aceştia 2.200 locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare.

Reţeaua de canalizare este din tuburi de beton, cu Dn=300mm şi lungime de 2,2km.

Apa uzată este evacuată în râul Bârlădel.

- Comuna Nicoreşti are 2.879 locuitori echivalent cu 3.777 locuitori

echivalenţi. Reţeaua de canalizare este din tuburi de beton, cu Dn=250mm şi

L=300m. Apa uzată se evacuează direct în emisar.

- Comuna Pechea are în prezent 11.499 locuitori echivalent cu 14.992

locuitori echivalenţi. Reţeaua de canalizare are un colector din azbociment, cu

Dn=300mm şi L=6,500m. Apa se evacuează direct în emisar.

- Comuna Scânteieşti are 2.646 locuitori echivalent cu 3.450 locuitori

echivalenţi. Reţeaua de canalizare este un colector din azbociment, cu Dn=300mm şi

L=2,500m, care se evacuează direct în emisar.

- Comuna Schela are 3.644 locuitori echivalent cu 4.750 locuitori

echivalenţi. Reţeaua de canalizare este un colector din ciment, cu Dn=300mm şi L=

2,000m, cu evacuare directă în emisar.

În ultimii ani Consiliul Judeţean şi un număr de comune şi-au exprimat nevoia

de îmbunătăţire a alimentării cu apă şi a canalizării apelor uzate. Aceste iniţiative au

dus la realizarea unor proiecte, care în prezent sunt în curs de desfăşurare, după cum

urmează:

Locaţie Categorie de intervenţie Finanţat prin


34

Alimentare apă

Braniştea Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie

Ordonanţa de Guvern 7/2006

Brăhăşeşti Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie

Buget de Stat

Buciumeni Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Cavadineşti Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Cosmeşti Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Cuca Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie

Ordonanţele de Guvern

1250/2007 şi 364/2008

Drăguşeni Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Frumuşiţa Aducţiune Ordonanţa de Guvern 7/2006

Fundeni Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Fundeni Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Ghidigeni Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Griviţa Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie

Buget de Stat şi Local,


Măstăcani Extindere reţea de distribuţie Ordonanţa de Guvern 577/1997

Negrileşti Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Nicoreşti Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Oancea Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Priponeşti Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Schela Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie

Ordonanţa de Guvern 7/2006,

Buget de Stat

Smârdan Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie


Suceveni Captare, aducţiune, reţea de Ordonanţa de Guvern 7/2006


35

distribuţie

Şendreni Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Tuluceşti Extinderea sistemului de alimentare

cu apă

Ordonanța de Guvern 7/2006,

Buget Local

Valea

Mărului

Captare, aducţiune, rezervor, reţea

de distribuţie

Ordonanța de Guvern 7/2006

Vârlezi Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Vlădeşti Captare, aducţiune, reţea de

distribuţie


Canalizare ape uzate

Corod Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006

Frumuşiţa Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006

Iveşti Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006

Ţepu Extindere reţea de canalizare Ordonanța de Guvern 7/2006

Sursă date: Master Plan pentru infrastructura de apă potabilă şi apă uzată, anul 2009

Climă

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu clima continentală

(partea sudică şi centrală, însumând peste 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul

cu clima de câmpie, iar extremitatea nordică, reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul

cu clima de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar

iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate

de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de

topire a stratului de zăpadă. Temperatura medie anuală înregistrează valori cuprinse

între 9,8°C în sudul judeţului Galaţi, în zonele de luncă, şi 10,5°C în restul teritoriului.

Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi

regimul principalelor elemente meteorologice modificări care conduc la crearea unui

topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin

rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţă relativ

mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul

cald), advecţiile de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece),

precum şi advecţiile mai puţin frecvenţe de aer arctic din N şi aer tropical maritim din

SV şi S.

Regimul pluviometric. Cantităţile de apa provenite din precipitaţii sunt variabile.

Regimul pluviometric este considerat că fiind secetos, având lunile de maxim în iunie

şi de minim în septembrie. Valoarea anuală medie a precipitaţiilor este de 450 mm.


36

Regimul eolian. Vântul predominant bate din direcţia Nord-Nord-Est, cu o

frecvenţă de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort,

corespunzând unei viteze medii de 8 m/s. Frecvenţa medie anuală a vânturilor din

direcţia Nord-est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort.

Vântul se intensifică începând din octombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se

înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate cuprinsă între 6 şi 8,7 grade

Beaufort. Perioadele de acalmie reprezintă circa 18% din numărul total de zile ale

anului.

Biodiversitatea

Flora şi fauna

Flora judeţului Galaţi este caracterizată prin asociaţii stepice ce sunt cu cele ale

Europei estice. Vegetaţia de stepa prezentă este reprezentata prin graminee şi

dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufişuri rezistente la uscăciune formate

din: păiuş (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pir crestat (Agropyrum oristatum),

lucerna mică (Medicago minima) etc. În afara de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai

sunt răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan

Ischaemum rezistenta la păşunat. Pe nisipurile fixate apar: sărăcica (Salsola ruthenica) şi

ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc. Vegetaţia judeţului mai este caracterizată prin păduri

de stejar brumăriu şi în amestec cu tei şi carpen, , arţar tătăresc sau plantaţii de salcâm.

Fauna judeţului Galaţi aparţine biotopului stepei şi silvostepei precum şi

biotopului luncilor şi bălţilor. Fauna spontană este reprezentată atât prin animale

sedentare cât si migratoare. Fauna este diversificată fiind prezente specii ale faunei

terestre bine reprezentate de rozătoare de câmp, şopârle, şerpi şi iepuri, iar dintre

păsări mai des întâlnite sunt potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pădurile seculare de la

Adam, Buciumeni şi Viile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistreţul şi vulpea.

Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate

agrobiocenozelor şi putem aminti popândăul, hârciogul, dihorul de stepă, iar dintre

păsări: rate, gâşte, grauri, ciori.

Judeţul Galaţi deţine o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice (păduri

specifice de lunca, pajişti, bălti si lacuri, etc.), caracteristice regiunii biogeografice

stepice. Habitatele acvatice, destul de diverse, sunt cele care, în pofida impactului

antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologica naturala caracteristica

judeţului. Regiunea biogeografica continentala este prezenta pe o mica suprafaţă în

nordul judeţului.

Habitatele naturale de interes comunitar identificate la nivelul judeţului Galaţi sunt:


37

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littoretea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;

3160 - Lacuri distrofe şi bălti;

3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention;

40C0 - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice;

6120 - Pajişti xerice pe substrat calcaros;

62C0 - Stepe ponto-sarmatice;

6430 - Comunităţi de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin;

6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;

6510 - Pajişti de altitudine joasă;

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

91AA - Vegetaţie forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos;

91E0 - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior;

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri;

91I0 - Vegetaţie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp.;

91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen;

92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.

Bogăţia tipurilor de habitate se reflectă în numărul speciilor de flora şi fauna

sălbatică, multe fiind cu statut special – ocrotite, endemice, rare, foarte rare,

vulnerabile sau pe cale de dispariţie. Necesitatea conservării biodiversităţii a impus

implementarea reţelei ariilor protejate la nivel naţional si local.

Pe teritoriul judeţului Galaţi au fost desemnate arii protejate în vederea

menţinerii stării favorabile de conservare a următoarelor specii de interes comunitar:

79 specii de păsări , 2 specii de mamifere, 3 specii de reptile, 5 specii de amfibieni, 14

specii de peşti. Speciile de păsări identificate în ariile protejate de pe teritoriul judeţului

Galaţi prezintă diverse grade de protecţie la nivel naţional si/sau internaţional :

53 de specii incluse în Anexa II (Specii de fauna strict protejate) a Convenţiei

pentru conservarea vieţii sălbatice de la Berna si 24 de specii pe Anexa nr. III

(Specii de fauna protejate) ;

o specie vulnerabila conform Listei roşii la nivel european - IUCN Red List

(Aquila heliaca) si o specie periclitata Branta ruficolis ;


38

9 specii incluse în Convenţia privind comerţul internaţional de specii

sălbatice de fauna si flora pe cale de dispariţie (Anexa 1 : Haliaeetus albicilla .

Aquila heliaca, Falco peregrinus şi Anexa 2 : Ciconia nigra, Platalea leucorodia, Branta

ruficollis, Falco columbarius, Falco vespertinus, Falco tinnunculus).

În ceea ce priveşte mamiferele au fost identificate doua specii menţionate în

Directiva 92/43CEE (Lutra lutra şi Sicista subtilis), ambele specii fiind incluse în Lista

roşie naţională, iar Lutra lutra şi în lista roşie europeană.

Dintre amfibieni o specie este inclusa în Anexa II (Specii de fauna strict

protejate) a Convenţiei pentru conservarea vieţii sălbatice de la Berna (Bombina

bombina) , 2 specii se regăsesc menţionate în lista roşie europeană (Bombina bombina,

Rana dalmatina), 3 specii în lista roşie naţională (Bombina bombina, Rana dalmatina si Hyla

arborea).

Trei specii de reptile beneficiază de un statul special de conservare : Emys

orbicularis si Triturus cristatus (lista roşie europeană şi cea naţională şi Directiva

92/43CEE), Triturus vulgaris (lista roşie naţională).

Din cele 14 specii de peşti identificate ca având un statut special de protecţie

menţionăm ca Cyprinus carpio este o specie considerata vulnerabila conform Listei roşii

europeana (IUCN Red List), 6 specii sunt incluse în Anexa 3 a OUG 57/2007, 2

specii apar în Anexa II a Directivei 92/43CEE, 2 specii apar si în Anexa IV a aceleiaşi

directive si 6 specii în Anexa III a Convenţiei pentru conservarea vieţii sălbatice de la

Berna.

Majoritatea speciilor de păsări sunt afectate numeric: corcodelul de iarna

(Podiceps grisegena), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rata suliţar (Anas acuta),

califarul alb (Tadorna tadorna), corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), pelicanul comun

(Pelecanus onocrotalus), barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Ciconia nigra), raţa cu gât

roşu (Branta ruficollis), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), gaia roşie (Milvus milvus),

gaia neagră (Milvus migrans), becaţa (Gallinago media), becaţina (Gallinago gallinago),

chirighiţa neagră (Chlidonias niger), chirighiţa cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), chira

mică (Sterna albifrons), bufniţa mare (Bubo bubo), albinărel (Merops apiaster),

dumbraveanca (Coracias garrulus), ciocănitoarea sură (Picus canus), ciocănitoarea pestriţă

(Dendrocopos medius), ciocârlia (Lullula arborea), silvia porumbacă (Sylvia nisoria),

muscarul gulerat (Ficedula albicollis), vrabia negricioasă (Passer hispaniolensis), mugurar

(Pyrrhula pyrrhulla), vrabia de câmp (Passer montanus), cânepar (Carduelis cannabina),

inarita (Carduelis flammea), presura (Emberiza hortulana).

Rarităţi absolute au devenit: rata cu gât roşu (Branta ruficollis). Efective reduse

înregistrează si pentru specia Ciconia nigra (barza neagra). Efective mai puţin

numeroase sunt înregistrate şi pentru specii de vertebrate terestre, fiind plasate în

categoria speciilor vulnerabile, periclitate, critic periclitate şi extincte din fauna


39

teritoriului judeţului Galaţi: buhaiul de balta cu burta roşie (Bombina bombina), brotăcel

(Hyla arborea), broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca verde de lac (Rana

esculenta), tritonul cu creastă (Triturus cristatus). De asemenea populaţiile mamiferelor

Lutra lutra Sicista subtilis şi Spermophilus citellus, incluse în lista roşie la nivel european au

o tendinţă de descreştere.

Arii naturale protejate

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor publică, prin intermediul paginii sale

Internet, lista ariilor protejate, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului

României nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, pentru

următoarele grupe de arii naturale protejate:

1. Parcuri naţionale şi naturale

2. Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii

3. Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000)

4. Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000)

5. Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea

durabilă a Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Pe teritoriul judeţului Galaţi măsurile de protecţie a mediului înconjurător luate

în concordanţă cu reglementările legale s-au concretizat în crearea unor rezervaţii

naturale ca puncte de interes ştiinţific şi de atracţie turistică.

Rețeaua de arii protejate a județului Galați cuprinde 14 SCI - uri (declarate prin

Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a

rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi 5 SPA - uri (declarate prin H.G. nr.

971/2011 de modificare şi completare a H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România), 16 Rezervații Naturale (declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000) un Parc

Natural (declarat prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000) şi 6 arii naturale protejate de interes

județean (instituite prin Hotărârea Consiliului Județului Galați nr. 46/1994 privind instituirea

regimului de protecție oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul județului Galați).

Tabelul nr. Rețeaua de ariile naturale protejate din județul Galați

Denumire

SCI

SPA

Rezervație naturală

Parc

Natural

Arii naturale protejate de

interes

județean

1. Lacul Brateş x


40

Denumire

SCI

SPA

Rezervație naturală

Parc

Natural

Arii naturale protejate de

interes

județean

2. Lunca Siretului Inferior x x

3. Lunca Joasă a Prutului x x

4. Pădurea Tălăşmani x x

5. Pădurea Pogăneşti x x

6. Pădurea Gârboavele x x

7. Dunele de nisip de la Hanu-Conachi

x x

8. Râul Bârlad între Zorleni şi

Gura Gârbovățului

x

9. Pădurea Buciumeni x

10. Pădurea Buciumeni-Homocea

x

11. Pădurea Balta - Munteni x

12. Pădurea Breana-Roşcani x x

13. Lunca Chineja x

14. Pădurea Mogoş - Mâțele x

15. Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

x

16. Delta Dunării x

17. Pădurea Torceşti x

18. Locul Fosilifer Rateş x

19. Locul Fosilifer Bereşti x

20. Ostrovul Prut x

21. Pădurea Fundeanu x

22. Locul fosilifer Tirighina - Barboşi

x

23. Balta Tălăbasca x

24. Balta Potcoava x

25. Mâţa – Cârja - Rădeanu x

26. Lacul Pochina x

27. Lacul Vlăscuța x

28. Lunca Prutului – Vlădeşti - Frumuşiţa

x

29. Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

x

30. Grădina Publică Galați; x

31. Grădina Botanică Galați; x

32. Faleza Dunării x

33. Parc CFR Galați x

34. Parc Mihai Eminescu x

35. Parc Turn TV x

Patrimoniul natural al judeţului Galaţi este materializat prin existenţa unei

rețele de arii naturale protejate complexe, formată din:


41

19 situri NATURA 2000

16 rezervaţii naturale

6 arii naturale de interes județean.

1 parc natural

Aceste arii naturale protejate prezintă posibile oportunităţi pentru turism, în

special ecoturism (ca formă care să nu afecteze biodiversitatea) şi pentru valorificarea

resurselor naturale prin metode tradiţionale, în limitele capacităţii de suport a

sistemelor ecologice.

Principalele probleme se datorează unor impacturi negative datorate unor

activităţi antropice şi consecinţe ale acestora în interiorul şi în jurul sitului şi

vulnerabilităţii la impacturi datorate unor cauze antropice şi naturale, pe fondul lipsei

unor organisme responsabile cu gestiunea şi/sau a planurilor de management. situaţia

siturilor Natura 2000 la nivelul anului 2012 fiind prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel - Lipsa organisme responsabile cu gestiunea şi/sau a planurilor de

management pentru ariile naturale din județul Galați.

Cod arie Numele sitului NATURA 2000 Lipsă organismul

responsabil gestiune Lipsa plan

management

Ariile naturale protejate de interes comunitar

ROSPA0130 1. Mața - Cârja - Rădeanu x x

ROSCI0334 2. Pădurea Buciumeni - Homocea x x

ROSCI0162 3. Lunca Siretului Inferior x

ROSPA0070 4. Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa x x

ROSCI0165 5. Pădurea Pogăneşti x

ROSPA0071 6. Lunca Siretului Inferior x

ROSCI0163 7. Pădurea Mogoş - Mâţele x

ROSCI0178 8. Pădurea Torceşti x

ROSCI0151 9. Pădurea Gârboavele

ROSPA0121 10. Lacul Brateş x x

ROSCI0134 11.Pădurea Balta - Munteni x

ROSCI0139 12. Pădurea Breana - Roşcani x

ROSCI0315 13. Lunca Chineja x x

ROSCI0105 14. Lunca Joasă a Prutului x

ROSCI0360 15. Râul Bârlad între Zorleni şi Gura

Gârbăvoţului x x

ROSCI0072 16. Dunele de nisip de la Hanul

Conachi x

ROSCI0175 17. Pădurea Tălăşmani x


42

Cod arie Numele sitului NATURA 2000 Lipsă organismul

responsabil gestiune Lipsa plan

management R0SPA0031 18. Delta Dunării şi Complexul Razim

Sinoie

Parc Natural

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului

Inferior

Rezervații naturale

2.402 Dunele de nisip de la Hanu Conachi x

2.411 Balta Potcoava x

2.412 Balta Tălăbasca x

2.416 Lacul Vlăscuţa

2.415 Lacul Pochina

2.413 Locul fosilifer Bereşti x x 2.406 Locul fosilifer Rateş x x 2.405 Locul fosilifer Tirighina - Barboşi x x 2.414 Lunca joasa a Prutului x x 2.414 Lunca Joasa a Prutului Inferior 2.410 Ostrovul Prut 2.403 Pădurea Gârboavele 2.404 Pădurea Breana - Roşcani x 2.407 Pădurea Fundeanu x 2.408 Pădurea Tălăşmani x 2.409 Pădurea Buciumeni x 2.417 Pădurea Pogăneşti x

Arii naturale de interes comunitar

La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reţelei Natura 2000 îl

reprezintă două directive ale Comisiei Europene: Directiva 2009/147/CEE privind

conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Păsări” (adoptată

la 30 noiembrie 2009) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor

naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Habitate”

(adoptată la 21 mai 1992). Aceste directive conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile

de habitate care fac obiectul reţelei Natura 2000.

Reţeaua ecologică „Natura 2000” este formată din situri de importanţă

comunitară (SCI), desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate,

listate în anexele Directivei Habitate şi arii de protecţie specială avifaunistică (SPA),

desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări. În

judeţul Galaţi sunt instituite 14 situri de importanţă comunitară SCI (tabel şi 5 arii de

protecţie specială avifaunistică SPA


43

Siturile de importanţă comunitară ROSCI au fost instituite prin Ord.

M.M.P. 2387/2011 pentru modificarea Ord. M.M.D.D. 1.964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. Ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România au fost instituite 3 noi

SCI-uri: ROSCI0315 Lunca Chineja, ROSCI0334 Pădurea Buciumeni - Homocea şi

ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului, iar ROSCI0162 Pădurea

Merişor Codrul Zătuanului s-a extins de la 57,900 ha la 25.080,70 ha (49 % fiind pe

teritoriul jud. Galaţi, reprezentând cca. 12.289,543 ha) şi a primit denumirea de Lunca

Siretului Inferior.

Instituirea unor noi situri de importanţă comunitară şi/sau modificarea celor

existente a făcut ca în judeţul Galaţi suprafaţa siturilor de importanţă comunitară să

crească de la 7589,900 ha în anul 2007 la 23678,446 ha în 2011, ceea ce reprezintă 5 %

din suprafaţa totală de 446.600 ha a judeţului Galaţi.

Tabel - Situri de importanţă comunitară din judeţul Galaţi

Nr.

crt. Judeţe

Codul

Sitului

Numele

Sitului

Suprafaţa în jud. Galaţi (ha)

Administrator/

Custode 2007 2011

1. Tulcea

Constanta Galaţi

R0SCI0065 Delta Dunării 770,000 770,000 A.R.B.D.D.

2. Galaţi R0SCI0072 Dunele de nisip

de la Hanul Conachi

217,000 241,700 A.C.D.B.

3. Galaţi ROSCI0105 Lunca Joasa a

Prutului 5656,000 5851,700 A.J.P.S. Galaţi

4. Galaţi ROSCI0134 Pădurea

Balta-Munteni 86,000 86,000 A.J.V.P.S. Galaţi


Breana- Roşcani 151,000 156,800 Direcţia Silvica Galaţi


Gârboavele 217,000 219,100 C.J. Galaţi

7.

Vrancea Galaţi, Bacău Brăila

ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior

57,900 12289,543 A.C.D.B.


Mogoş-Mâţele 65,000 64,900 A.J.V.P.S. Galaţi


Pogăneşti 176,000 180,900 Direcţia Silvica Galaţi


Tălăşmani 62,000 53,400

Human Nature D.S. Galaţi

A.J.P.S. Galaţi


44

11. Galaţi ROSCI0178 Pădurea Torceşti 132,000 129,900 A.J.V.P.S. Galaţi

12. Galaţi ROSCI0315 Lunca Chineja 0,000 944,900 -

13. Vrancea Galaţi

ROSCI0334 Pădurea

Buciumeni - Homocea

0,000 2047,253 AJ.V.P.S. Galaţi

14. Vaslui Galaţi

ROSCI0360 Raul Bârlad intre Zorleni şl Gura Gârbovăţului

0,000 642,350 -

Total suprafaţă 7589,900 23678,446


45

Fig. Distribuţia ariilor de importanţă comunitară în judeţul Galaţi

Ariile de protecţie specială avifaunistică ROSPA din județul Galați sunt în

număr de 5 SPA – urile declarate prin H.G. nr. 971/2011 de modificare şi completare a H.G.

nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Doar 2 dintre aceste arii naturale de

protecție specială avifaunistică dețin custode.


46

Tabel – Arii SPA din judeţul Galaţi

Nr. crt.

Judeţe

Codul Sitului

Numele Sitului

Suprafaţa in jud. Galaţi (ha) Administrator/

Custode 2007 2011

1. Tulcea Constanţa

Galaţi

R0SPA0031 Delta Dunării şi Complexul

Razim - Sinoie

770,000 770,000 A.R.B.D.D.

2. Galaţi R0SPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa

7542,145 14389,200 -

3. Vrancea Galaţi Brăila

R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior

25561,344 24084,852 A.C.D.B

4. Galaţi R0SPA0121 Lacul Brateş 0,000 15681,700 -

5. Galaţi Vaslui

R0SPA0130 Mața – Cârja - Rădeanu

0,000 1949,934 -

Total suprafaţă 33104,259 56875,686


47

Fig. Distribuţia ariilor speciale de conservare în judeţul Galaţi

Prin implementarea H.G. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G.

1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în judeţul Galaţi au fost instituite

două noi SPA-uri, ROSPA0121 Lacul Brateş şi ROSPA0130 Mâța - Cârja – Rădeanu,

iar ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa s-a extins de la 7.542,145 ha la

14.389,200 ha. Instituirea acestor noi arii de protecţie specială avifaunistică şi/sau


48

modificarea unora existente a făcut ca în judeţul Galaţi suprafaţa acestora să crească

de la 33104,259 ha în anul 2007 la 56875,686 ha în 2011, ceea ce reprezintă cca. 13 %

din suprafaţa totală de 446.600 ha a judeţului Galaţi.

Alte arii naturale protejate

Zone naturale protejate de interes naţional

În județul Galați, întâlnim 16 rezervații naturale menționate în LEGE Nr. din 6

martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -

zone protejate, prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel - Lista ariilor naturale protejate de interes naţional din judeţul Galaţi

Nr. crt.

Cod arie

Denumire

Suprafaţă (ha)

Suprafaţă (ha)

Custode/ administrator

Observaţii 2000 2011

1. 2.402 Dunele de nisip de la

Hanu Conachi 199,30 220,33 ACDB

Rezervaţie naturală inclusă in R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior

10. 2.411 Balta

Potcoava 49,00 39,29 A.C.D.B.

Rezervaţie naturala inclusă în R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior

11. 2.412 Balta

Tălăbasca 139,00 187,83 A.C.D.B.

Rezervaţie naturala inclusa in R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior

15. 2.416 Lacul

Vlăscuţa 41,80 41,80 A.J.P.S. Galați

Rezervaţie naturala - zona umeda inclusa in

PNLJPI

14. 2.415 Lacul Pochina 74,80 74,80 A.J.P.S. Galați

Rezervaţie naturala - zona umeda inclusa in

PNLJPI

12. 2.413 Locul fosilifer

Bereşti 49,00 71,40 -

Rezervaţie naturala

paleontologica


Rateş 1,50 6,69 -


paleontologica


Tirighina - Barboşi

1,00 1,48 Asociaţia

Universitatea Moldova Sud


paleontologica

13. 2.414 Lunca joasa a

Prutului 81,00 1169,4 A.J.P.S. Galați

Rezervaţie naturală inclusă în PNLJPI

17. V.2 Lunca Joasa a

Prutului Inferior

8247,000 A.J.P.S. Galați Parc natural

9. 2.410 Ostrovul Prut 62,00 55,3 A.J.P.S. Galaţi Rezervaţie naturala -

zona umeda inclusă in PNLJPI

2. 2.403 Pădurea

Gârboavele 230,00 282,40 C.J. Galaţi

Rezervaţie naturala ce include R0SCI0151


49

Nr. crt.

Cod arie

Denumire

Suprafaţă (ha)

Suprafaţă (ha)

Custode/ administrator

Observaţii 2000 2011

Pădurea Gârboavele

3. 2.404 Pădurea Breana- Roşcani

78,30 151,40 Direcţia Silvica

Galați

Rezervaţie naturala inclusa in R0SCI0139

Pădurea Breana - Roşcani

6. 2.407 Pădurea

Fundeanu 53,20 60,11

Consorţiul format din

Asociaţia Human Nature

D.S. Galaţi AJPS Galaţi


7. 2.408 Pădurea

Tălăşmani 20,00 65,12

Asociaţia Human Nature

D.S. Galaţi AJPS Galaţi

Rezervaţie naturală inclusă în R0SCI0175

Pădurea Tălăşmani

8. 2.409 Pădurea

Buciumeni 71,20 71,20

A.J.V.P.S. Galaţi

Rezervaţie naturală inclusă în R0SCI0334 Buciumeni - Homocea

16. 2.417 Pădurea

Pogăneşti 33,50 35,93

Direcţia Silvica Galaţi

Rezervaţie naturală inclusă in R0SCI0165

Pădurea Pogăneşti

Suprafaţa totală la nivelul judeţului Galaţi ocupată de rezervațiile naturale este

de 9370 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa totală a judeţului.

Arii naturale protejate de interes judeţean sunt instituite prin Hotărârea

Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protecţie

oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul judeţului Galaţi:

Grădina Botanică Galaţi;

Grădina Publică Galaţi;

Faleza Dunării;

Parc CFR Galaţi;

Parc Mihai Eminescu;

Parc Turn TV.

Patrimoniul construit

Conform Legii 5/2000 privind aprobarea PATN - secțiunea a III-a „Zone

protejate”, menționam următoarele „Monumente istorice de valoare naționala

excepționala” :

1. Monumente şi ansambluri de arhitectură


50

Clădiri civile urbane: Palatul Administrativ – mun. Galaţi; Palatul Justiției – mun.

Galaţi

Biserici si ansambluri mănăstireşti: Biserica Precista – mun. Galaţi

2. Monumente şi situri arheologice

Castre si aşezările civile aferente : Castrul si aşezarea civila de la Tirighina Bărboşi.

Municipiul Galați face parte din unitățile administrativ-teritoriale cu

concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes

național.

Economia

Judeţul Galaţi este unul dintre cele mai mari centre industriale ale României, are

ca ramuri economice principale:

industria si construcţiile: 43%

serviciile: 38%

agricultura, silvicultura si exploatările forestiere:19%

Industria siderurgica din Galaţi realizează 55,6% din producţia de otel a

României, 55% din cea a producţiei de laminate si 90,4 % din producţia de tabla şi

benzi laminate la rece.

Industria energetica – este reprezentata pe teritoriul judeţului de SC

ELECTROCENTRALE GALATI SA, societate ce îşi desfăşoară activitatea pe

platforma SC ARCELORMITTAL SA GALATI.

Construcţiile navale, ramura de mare tradiţie a judeţului, furnizează flotei

fluviale si maritime, nave de până la 55.000 tdw (bario, rachiere, mineraliere,

remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin.

2.2. Calitatea factorilor de mediu

2.2.1. Starea calităţii atmosferei

Poluanţi emişi în atmosfera

Emisii de dioxid de sulf (SO2).

Surse: arderi în energetică şi industrii de transformare, arderi în industria de

prelucrare, trafic. Valorile emisiilor de dioxid de sulf sunt prezentate în tabelul de mai

jos.

SO2 (tone/an)

Indicator,

tone/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012

SO2 21 285,32 12 365,02 6 824,88 429,83 903,05 239,341


51

Emisiile de SO2 au înregistrat o scădere ca urmare a reducerii activităţilor de

producție si alte surse mobile şi utilaje.

Emisii de oxizi de azot (NOx).

Surse: arderi în energetică şi industrii de transformare, arderi în industria de

prelucrare, trafic, alte surse mobile şi utilaje. Emisiile de NOx au înregistrat până în

2011 o scădere ca urmare a reducerii activităţilor de producție şi alte surse mobile şi

utilaje.

Valorile emisiilor de oxizi de azot sunt prezentate în tabelul de mai jos.

NOx ( tone/an)

Indicator

(tone/an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012

NOx 18827,447 12613,05 7221,29 2868,85 3801,07 5035,536

Emisii de amoniac (NH3).

Surse: tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura, arderi în industria de

prelucrare.

Emisiile brute de NH3 de la nivelul judeţului Galaţi sunt de 3707,79 tone, în

scădere cu excepţia anului 2010, datorate agriculturii ca urmare a reducerii culturilor cu şi

fără fertilizatori precum si managementului dejecţiilor animale.

Valorile emisiilor de amoniac sunt prezentate în tabelul de mai jos:

NH3 ( tone/an)

Indicator,

tone/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012

NH3 5746,9 4192,15 3707,79 3843,87 1068,87 1246,98

Emisii de compuşi organici volatili (COV) nemetanici.

Surse: utilizarea solvenţilor şi a altor produse, trafic, arderi în industria de

prelucrare, alte surse (păduri, fâneţe, mlaştini, lacuri), extracţia şi distribuţia

combustibililor fosili. Din inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici în anul 2009

rezultă următoarele cantităţi de COV nemetanici:

NMCOV ( tone/an)

Tendinţa este de scădere până în anul 2010, ca urmare a reducerii activităţilor de

arderi în industria de prelucrare precum si utilizarea solvenţilor.

Indicator,

tone/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012

COV 9858,979 4884,91 2881,79 821,21 3818,32 3075,13


52

Emisii de metale grele – plumb.

Surse: arderi în industria de prelucrare, procese în industria fontei şi oţelului,

trafic.

Tendinţa este de scădere până în anul 2010, ca urmare a restrângerii activităţii pe

sectoarele corespunzătoare: arderi în industria de prelucrare şi procese în industria

fontei şi oţelului.

Valorile rezultate din calculul emisiilor la nivelul judeţului Galaţi sunt

prezentate în tabelul alăturat.

Pb (t)

Indicator,

t/an Judeţul 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Pb (t) Galați 54,185 41,418 21,273 2,818 13,138 12,150

Nivelul global al poluării cu plumb este în scădere faţă de anul 2008 cu 48, 63 %.

Depăşirea concentrațiilor maxime admisibile

La nivelul judeţului Galaţi nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile

prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în staţiile de

monitorizare a calităţii aerului. Concentraţiile medii anuale înregistrate în anul 2012

sunt comparabile cu cele înregistrate în anii anteriori. Se constată o scădere a valorilor

înregistrate la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia dioxidului de sulf înregistrat în

GL1 şi GL5 (staţii de trafic şi industrială) şi a ozonului în GL2 (staţie urbană).

Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin Reţeaua Naţională de Supraveghere a

Calităţii Aerului relevă faptul ca pe teritoriul județului Galaţi nu s-au înregistrat

depăşiri ale concentraţiei maxime admise ale poluanților monitorizați în cursul anului

2012. Singurul indicator la care s-au semnalat depăşiri în perioada 2007-2009 îl

constituie pulberile în suspensie – fracţiunea PM 10. Din anul 2009 până în 2012 nu s-

au mai înregistrat depăşiri. Din analiza datelor de monitorizare privind calitatea aerului

în perioada 2008-2012 s-au constatat scăderea concentraţiilor medii anuale ale

poluanţilor monitorizaţi în SNMCA, reducerea numărului de depăşiri înregistrate la

staţiile automate pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10, de la un

număr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri în

perioada 2010-2012 şi menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor

monitorizaţi în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile

limită stipulate în Legea privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011.

SO2 - Nu s-au semnalat depăşiri ale valorii limită orară de 350 μg/mc şi ale valorii

limită zilnice de 125 μg/mc în nici una din staţiile de monitorizare, conform

Directivei 2008/50/CE. Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia GL5 – I2.

Faţă de anul 2009 concentraţiile medii anuale au fost în uşoară creştere.


53

Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită pentru protecţia

ecosistemelor (20 μg/mc).

PM10 - În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită de 50 μg/mc

(măsurători gravimetrice). Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia GL4 – I1.

Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită anuală pentru protecţia

sănătăţii umane (40 μg/mc).

Ozon - În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă de 120 μg/mc.

Comparativ cu anul 2009 valorile înregistrate sunt u4or mai ridicate.

NO2 - Faţă de valoarea limită orară (200 μg/mc), nu s-au semnalat depăşiri în nici

una din staţiile de monitorizare, conform Directivei 2008/50/CE. Cele mai mari

valori s-au înregistrat la staţia GL1 –T. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub

valoarea limită anuală de 40 μg/mc pentru protecţia sănătăţii umane, stipulată în

Directiva 2008/50/CE.

CO - Nu s-au semnalat depăşiri ale valorii limită zilnice de 10 mg/mc. Faţă de anul

2009 se constată o scădere a valorilor medii anuale înregistrate.

NH3 - Nu s-au semnalat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 0,1

mg/mc, conform STAS 12574 – Aer din zone protejate. Faţă de anul anterior s-a

înregistrat o creştere a valorii medii anuale de 14,54%. Sursa principală a emisiilor de

NH3 în staţia de monitorizare tip Industrial 1, o constituie siderurgia gălăţeană

precum şi activităţile specifice grupelor SNAP 08 (transport intern cu alte mijloace) şi

09 (depozitarea deşeurilor).

Monitorizarea poluanţilor gazoşi se realizează în 8 puncte pentru pulberi

sedimentabile: 6 în Galați, 1 în Smârdan şi 1 la Tecuci. Reţeaua automată de

monitorizare a calităţii atmosferei este formată din 1 staţie trafic, 2 staţii de tip

industrial, 1 staţie de fond urban, 1 staţie de fond suburban, 1 panou exterior de

informare a publicului şi 1 panou interior de informare a publicului.

Pulberi în suspensie

Monitorizarea pulberilor în suspensie se realizează la Sediul A.P.M. Galaţi. În

baza inventarului instalaţiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind

schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în judeţul Galaţi au fost

identificaţi şi autorizaţi pentru comerţul cu certificate de emisii de gaze cu efect de

seră în anul 2008, următorii operatori economici care au intrat în tranzacţionarea

Certificatelor de emisie gaze cu efect de seră: SC MITTAL STEEL SA Galaţi, SC

ELECTROCENTRALE SA Galaţi şi Zaharul Lieşti

Poluarea radioactivă: Valorile activităţilor beta globale ale probelor de aer s-

au situat sub valorile limitei de atenţionare (Calitatea factorilor de mediu în municipiul Galaţi

şi zona Galaţi-Cahul. Proiect RO 2006/018-447.01.01.07).


54

2.2.2. Starea calităţii apei

Cantitatea şi tipul poluanţilor deversaţi în emisari, pânza freatică:

- Volum ape uzate evacuate: 126,070 mil. mc;

- Tipul poluanţilor deversaţi în emisari şi pânza freatică:

materii in suspensie,

substanţe organice,

nutrienţi (amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total),

metale (zinc, cupru, crom total, arsen, fier total, mangan total, plumb,

cadmiu, mercur, nichel).

Volumul apelor menajere şi industriale netratate: 122,66 mil. mc

Volumul apei tratate mecanic, chimic, biologic în staţiile de epurare:

- Volum suficient epurat: 3,114 mil. mc;

- Volum insuficient epurat: 0,296 mil. Mc.

Lungimea cursurilor de apă degradate şi poluate

Evaluarea calităţii apelor şi încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate

s-a realizat de către Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad, conform Ordinului

nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în

vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, corelând rezultatele evaluării

chimice cu cele biologice.

În anul 2009, zona pregnant critică sub aspectul calităţii

necorespunzătoare a apelor a fost râul Geru aval Cudalbi – confluenţă cu râul

Gologan, care a înregistrat depăşiri sistematice ale limitelor admisibile la indicatorii:

nutrienţi şi ioni generali de salinitate (reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu,

cloruri, sulfaţi), fapt ce l-a situat în clasa a V-a de calitate pe un tronson de 9 km din

lungimea totală de 62 km, conform tabelului:

Pârâul

Geru

An Lungime

(km)

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate

I II III IV V

km % km % km % km % km %

2009 62 18 29 35 56,4 9 14,6

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi

Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2012

Bazin hidrografic

Nr. lacuri naturale

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor naturale conform

evaluării stării chimice

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă Bună Prostă

Prut 2 0 0 0 0 0 0 0

Siret 1 1 0 1 0 0 0 0


55

Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, „Raport anual privind starea

mediului în judeţul Galaţi” 2012

Starea apelor

În anul 2012, pentru evaluarea stării/potenţialului ecologic al apelor fluviului

Dunărea, pe teritoriului judeţului Galaţi, Administraţia bazinală de apă Dobrogea-

Litoral Constanţa a evaluat potenţialul ecologic al corpului de apă Chiciu-Isaccea

datorită gradului ridicat de modificare.

Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a fluviului Dunărea, corpul

de apă Chiciu-Isaccea (2012)

Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Dobrogea-Litoral Constanţa

2.2.3. Starea solurilor

În partea de sud a câmpiei Covurluiului se întâlneşte cernoziomul carbonatic

format în partea cea mai uscată a stepei pe pajişti xerofile cu graminee. Acest subtip de

cernoziom mai este cunoscut sub numele de cernoziom castaniu deschis sau

cernoziom ciocolatiu carbonatat. În podişul Covurlui ca şi în câmpia Covurluiului

apare pe depozitele loessoide cernoziomul levigat. Un alt subtip de cernoziom este

cel freatic - umed sau cernoziomul de fâneaţă, care se formează pe reliefuri joase.

Regimul hidric al acestor soluri este favorabil culturii viţei de vie pentru că are un

sistem de rădăcini radiculare profunde, cu ajutorul cărora poate folosi apa din stratul

acvifer.

Situaţia siturilor contaminate sau potenţial contaminate aferente judeţului Galaţi

este prezentată în Anexă.

Precizăm faptul vă aceste informaţii au fost preluate din baza de date naţională,

care conţine siturile contaminate identificate în conformitate cu Articolul 9, alineatul

(2) al HG nr. 1408/2007.

Conform Ordinului nr 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe

unde există surse de nitraţi din activităţi agricole sunt afectate următoarele localităţi:

Bălăşeşti (cod SIRUTA 75613), Băleni (cod SIRUTA 75668), Barcea (cod SIRUTA

75515), Braniştea (cod SIRUTA 75711), Cerţeşti (cod SIRUTA 75917), Corni (cod


56

SIRUTA 76004), Corod (cod SIRUTA 75953), Cosmeşti (cod SIRUTA 76040),

Costache Negri (cod SIRUTA 76111), Cuca (cod SIRUTA 76139), Cudalbi (cod

SIRUTA 76157), Cuza Vodă (cod SIRUTA 77595), Drăgăneşti (cod SIRUTA 75221),

Drăguşeni (cod SIRUTA 76175), Fârtăneşti (cod SIRUTA 76255), Folteşti (cod

SIRUTA 76282), Frumuşiţa (cod SIRUTA 76317), Fundeni (cod SIRUTA 76353),

Ghidigeni (cod SIRUTA 76406), Gohor (cod SIRUTA 76497), Griviţa (cod SIRUTA

76558), Independenţa (cod SIRUTA 76585), Iveşti (cod SIRUTA 76601), Lieşti (cod

SIRUTA 76674), Măstăcani (cod SIRUTA 76718), Matca (cod SIRUTA 76692),

Movileni (cod SIRUTA 76745), Munteni (cod SIRUTA 75258), Nămoloasa (cod

SIRUTA 76763), Negrileşti (cod SIRUTA 77579), Nicoreşti (cod SIRUTA 76807),

Pechea (cod SIRUTA 76969), Piscu (cod SIRUTA 76996), Poiana (cod SIRUTA

77587), Priponeşti (cod SIRUTA 77028), Rediu (cod SIRUTA 77082), Scânteieşti (cod

SIRUTA 77126), Schela (cod SIRUTA 77153), Şendreni (cod SIRUTA 75114),

Slobozia Conachi (cod SIRUTA 77180), Smârdan (cod SIRUTA 77224), Smulţi (cod

SIRUTA 77260), Târgu Bujor (cod SIRUTA 75472), Tecuci (cod SIRUTA 75203),

Ţepu (cod SIRUTA 77377), Tudor Vladimirescu (cod SIRUTA 77313), Tuluceşti (cod

SIRUTA 77331), Umbrăreşti (cod SIRUTA 77402), Valea Mărului (cod SIRUTA

77475), Vânători (cod SIRUTA 75150), Vârlezi (cod SIRUTA 77509), şi Vlădeşti (cod

SIRUTA 77536).

2.2.4. Gestiunea deşeurilor

Depozitele de deşeuri municipale neconforme

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate.

Datorita implicațiilor deosebite pe care le are depozitarea în poluarea solului si

subsolului s-a impus sistarea depozitarii pe depozitele neconforme de deşeuri

municipale si industriale. Singurul depozit de deşeuri menajere in funcțiune,

neconform, este la - Rateş - Tecuci .

Atât în cazul populației, cât si al agenților economici, precolectarea este

neselectiva, cu toate dezavantajele ce decurg din acest mod de eliminare a deşeurilor.

Din cauza procentului foarte scăzut de colectare selectiva a deşeurilor de la

populație, componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticla,

material plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimina aproape în totalitate prin

depozitare finala împreuna cu celelalte deşeuri municipale. Au fost înregistrate

progrese minime în ceea ce priveşte reducerea cantității de deşeuri biodegradabile la

depozitare. În prezent în județul Galați funcționează numai o stație de compostare –

Pentru atingerea țintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor este necesar ca

administrația publica locala sa intensifice acțiunile de educare/conştientizare privind


57

colectarea selectiva sau chiar sa promoveze tarife diferențiate pentru serviciile de

colectare a deşeurilor menajere.

Pana in 2011, in judeţul Galaţi, se aflau în operare două depozite de deşeuri

neconforme cu reglementările de mediu, în zona Tirighina, pentru municipiul Galaţi şi

la Rateş - Tecuci:

- La sfârşitul anului 2011 depozitul neconform de la Tirighina, Galați a fost închis,

urmare a finalizării lucrărilor de închidere a amplasamentului ce au fost finanțate

prin proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în

municipiul Galați si împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat

de Primăria Municipiului Galați. Lucrările de închidere au respectat condițiile

impuse prin Acordul integrat de mediu nr.12/04.09.2006 emis de ARPM Galați

si prevederile Normativului tehnic privind depozitarea aprobat prin Ordinul

MMGA 757/2004.

- Depozitul de deşeuri Rateş-Tecuci va sista depozitarea până la data de 16 iulie

2017. Operatorul depozitului Rateş - Tecuci a obţinut Autorizaţie de mediu cu

program de conformare în vederea pregătirii închiderii, nr.284/30.10.2008.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data

aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerințele

Directivei 1999/31/CE, într-o perioada de maximum 2 ani după sistarea depozitarii.

În judeţul Galaţi, până la 16 iulie 2009, au mai funcţionat alte două depozite, la

Umbrăreşti - Tg. Bujor şi Bereşti-Bâzanu. În conformitate cu prevederile HG

349/2005 privind depozitarea deşeurilor, activitatea de depozitare în cadrul acestor

depozite a fost sistată până la 16 iulie 2009 iar suprafeţele ocupate au fost salubrizate

şi redate categoriei de folosinţă anterioare, după cum urmează: Depozitele de la

Umbrăreşti si Bâzanu au avut termen de închidere anul 2009 conform angajamentelor

României pentru aderare. Depozitul de deşeuri menajere Umbrăreşti - Tg. Bujor

deţine Aviz de mediu pentru încetarea activităţii nr. 49/23.06.2006 şi a sistat

depozitarea la data de 16 iulie 2009.

Denumire depozit

Localitate Data de sistare a

operațiunilor Suprafața

(ha)

Alternativa pentru

depozitarea deşeurilor

Observații

Umbrăreşti Târgu Bujor 2009 1,15

Depozit Tirighina/ SP ECOSAL

Galați

Bâzanu Bereşti Est 2009 1 Depozit Rateş

Tecuci/ SP TERMSAL Tecuci

Acord de Mediu nr.284/30.10.2008

cu program de conformare ca

urmare a închiderii


58

- Depozitul de la Bereşti-Bâzanu deţine Aviz de mediu pentru încetarea activităţii

nr.58/24.08. 2006 şi a sistat depozitarea la data de 16 iulie 2009. S-au efectuat

lucrările de închidere, finalizate cu PV de recepţie la terminarea lucrărilor

nr.3179/08.09.2009. În conformitate cu Proiectul de închidere a fost eliminată

întreaga cantitatea de deşeuri, suprafaţa a fost redată categoriei de folosinţă

anterioare – păşune.

Depozitele de deşeuri municipale conforme

În județul Galați, la nivelul anului 2011 nu era în funcțiune niciun depozit

conform.

Prin proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiul

Galați si împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat de Primăria

Municipiului Galați a fost construita prima celula a unui nou depozit ecologic, pentru

funcționarea căreia operatorul depozitului (SP Ecosal ) a depus la ARPM solicitare

pentru obținerea autorizației integrate de mediu, la sfârşitul anului 2011. Prima celula

construita are capacitatea de 931.000 mc si va deservi municipiul Galați si localitățile

limitrofe, respectiv Şendreni, Smârdan, Vânători, Tuluceşti si Braniştea.

Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi”. (în curs de

aprobare) derulat de Consiliul Judeţean, în valoare de peste 53 de milioane de euro,

prevede:

construirea unei staţii de transfer şi a unei staţii de tratare mecano-

biologică a deşeurilor în municipiul Galaţi

un depozit conform şi o staţie de sortare a deşeurilor la Valea Mărului,

o staţie de transfer la Târgu Bujor,

achiziţionarea unor maşini de transportare a gunoiului, unor pubele şi

containere,

Depozite de deşeuri industriale nepericuloase

O situație aparte se înregistrează in privința depozitelor de deşeuri industriale

nepericuloase.

a) Halda de steril – SC Zahărul Lieşti SA a sistat depozitarea la 16.07.2009,

conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, având Aviz de Mediu la

încetarea activităţii, nr.7/07.07.2009. S-au respectat etapele prevăzute în

programul de conformare din Avizul de Mediu la încetarea activităţii nr.

7/07.07.2009.

b) Halda de Zgură - SC ArcelorMittal SA a sistat depozitarea la 16.07.2009,


încetarea activităţii, nr. 37/18.07.2008. S-au respectat etapele prevăzute în


59

programul de conformare din Aviz de Mediu la încetarea activităţii, nr.

37/18.07.2008.

Proiectul tehnic prevede ca după finalizarea activităţii de recuperare a deşeurilor

metalice să se efectueze remodelarea zonei depozitului în baza unui proiect cu

scopul amenajării terenului depozitului final pentru închiderea acestuia şi

ecologizarea în vederea redării în circuitul peisagistic a Haldei de Zgură.

c) Halda de Zgură – SC ELNAV SA a sistat depozitarea la 01.07.2007, având

Aviz de Mediu la încetarea activităţii nr. 3/12.04.2007, revizuit la 17.12.2007.

Din programul de conformare, anexă la Avizul de Mediu la încetarea activităţii,

nr. 3/12.04.2007, revizuit la 17.12.2007, nu s-au realizat decât primele 2 măsuri

(constituirea fondului de mediu şi întocmirea planului cadastral) şi parţial a treia

măsură de realizarea buletinelor de analize (doar pentru anul 2007, frecvenţa de

realizare a buletinelor de analiză fiind semestrial). Măsura prind valorificarea deşeurilor

de pe haldă, cu termen de finalizare 31.01.2009, nu s-a efectuat.

Depozite de deşeuri industriale periculoase

În județul Galați, deşeurile de producție provin, în principal, din industria

metalurgica, navala, construcții de maşini, construcții si servicii.

Principalul operator economic din județul Galați, SC ArcelorMittal SA Galați a

generat în anul 2010, conform bazei de date, aprox. 674000 tone de deşeuri de

producție din care 14575 t sunt deşeuri periculoase.

Depozitele de deşeuri industriale periculoase - Hidrohalda ArcelorMittal Galati

si Batalul Independenta al SC Petrom SA - au fost închise încă din 2006.

a) Depozitul de deşeuri Halda de Zgura Elnav a obținut Avizul de Mediu nr.

3/12.04.2007 pentru stabilirea obligațiilor de mediu la încetarea activității si a

sistat depozitarea la data de 01.07.2007;

b) Hidrohalda – SC ArcelorMittal SA a sistat depozitarea la 31.12.2006, conform

HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, având Aviz de Mediu la încetarea

activităţii, nr. 4/07.02.2008. S-au respectat toate etapele prevăzute în programul

de conformare din Aviz de Mediu la încetarea activităţii, nr. 4/07.02.2008 şi s-a

întocmit PV de recepţie a lucrărilor de închidere a depozitului din data de

15.04.2010. ARPM Galați a emis Notificarea 4206/09.2009 ca răspuns

solicitării depuse de SC ArcelorMittal Galati pentru „ Amenajarea unui spațiu

de stocare temporara a deşeurilor nepericuloase în incinta ArcelorMittal Galati

SA", pe amplasamentul din jud. Galați, strada Smârdan nr. 1. Proiectul are ca

scop amenajarea unui spațiu de stocare temporara a deşeurilor nepericuloase

rezultate de pe fluxul de producție al SC ArcelorMittal Galați SA. Spațiul de


60

stocare a deşeurilor nepericuloase rezultate din producția curenta a SC

ArcelorMittal Galati SA este amenajat pe amplasamentul fostei magazii de piese

de schimb mecanice si hidraulice "Valea Lupului". Amplasamentul are o

suprafața de cca. 8 ha, din care suprafața activa este de 4,34 ha.

c) Batalul Independenţa – OMV PETROM SA a sistat depozitarea la 31.12.2006,


încetarea activităţii, nr. 63/27.10.2006. Până la sfârşitul anului 2010, s-a eliminat

şi procesat întreaga cantitate de deşeuri din batal (componenta lichidă şi cea

solidă), urmând ca operatorul să înceapă activitatea de dezafectare a

depozitului.

Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor data de sistare a

activității depozitului de deşeuri industriale periculoase de la ISPAT Galați a fost

decembrie 2006 pentru o suprafața de 0,8 ha.

Valorificarea deşeurilor municipale

Alte localități din județul Galați unde, in prezent, se desfăşoară proiecte privind

managementul deşeurilor sunt oraşul Târgu Bujor si comunele Iveşti, Măstăcani,

Bălăşesti, Folteşti si Schela.

Incinerarea/coincinerarea deşeurilor

SC Decinera SRL a obținut acord de mediu pentru "Instalație de incinerare

deşeuri - tratare si neutralizare prin incinerare a deşeurilor spitaliceşti,

industriale periculoase si a deşeurilor provenite din ambalaje tip Hoval

Multizon".

Instalația cu capacitatea totala de incinerare de 11.300 tone/an este realizata în

scopul eliminării finale prin metoda incinerării (tratare termica), a deşeurilor

spitaliceşti, industriale periculoase si a deşeurilor provenite din ambalaje contaminate.

SC Decinera SRL Galați a obținut autorizația integrata de mediu pentru „ Stație

de incinerare a deşeurilor periculoase industriale si spitaliceşti” nr.2/07.05.2012

Sortarea deşeurilor municipale

În județul Galați, în municipiul Tecuci, în 2009 a fost finalizata investiția

finanțata prin fonduri PHARE CES 2004 „Eco Tecuci - Valorificare deşeuri

menajere-platforma de compostare, stație de sortare si transfer. Stația de sortare are o

capacitatea de 20 000 t/an si realizează sortarea din deşeurile municipale a

hârtiei/cartonului, metalului, plasticului si sticlei.


61

Compostarea deşeurilor

În judeţul Galaţi, la Târgu Bujor începând cu iulie 2009, se află în funcţiune o

staţie de compostare a deşeurilor din oraşul Târgu Bujor, cu o capacitate de 100 tone/an,

realizată prin finanţare în cadrul programului PHARE 2004 "Schema de investiţii

pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor

La Tecuci se derulează proiectul "ECO Tecuci - Valorificarea deşeurilor

menajere - Platforma de compostare, Stație de sortare si transfer" (Programul PHARE

2004 "Schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor").

Stația de sortare si compostare Galați este amplasata în zona sud-vest a

municipiului Galați, pe malul stâng al râului Siret pe un teren cu suprafața de aprox.2

ha.

Spatiile de depozitare din zona rurala

Pentru depozitele de deşeuri din zona rurală Consiliul Judeţului Galaţi

împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului au realizat calendarul de închidere,

conform prevederilor art. 3 alin. 7 din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

Toate aceste spaţii au fost închise şi reabilitate prin salubrizarea zonelor şi

reintroducerea acestora în circuitul natural.

Salubritatea în zonele rurale

În anul 2010, s-a extins colectarea deşeurilor menajere din mediul rural în

aproximativ jumătate din comunele judeţului, prin autorizarea următorilor agenţi de

salubritate:

SC COMPANIA ROMPREST SA Bucureşti, punct de lucru Tecuci: AM –

263/07.09.2006 revizuită la 21.07.2009 – Matca, Munteni, Umbrăreşti,

Ghidigeni, Negrileşti, Barcea, Gohor şi Valea Mărului;

SC DANVIRLEN SRL Corod: AM – 122/08.09.2010 – Corod, Drăguşeni,

Cerţeşti, Corni, Frumuşiţa, Suhurlui, Oancea;

Serviciul de salubritate din comunele Iveşti AM – 116/31.08.2010 şi Schela AM

– 125/08.09.2010 pentru activitatea de salubrizare a localităţilor respective.

SC GEMINA SERVEXIM SRL Vrancea: pentru activitatea de salubrizare în

localităţile Nămoloasa, Fundeni, Slobozia Conachi şi Independenţa.

Consiliile Locale din Bălăşeşti şi Folteşti derulează în diferite stadii sau au

finalizat parţial, programe cu finanţare PHARE, pe problema salubrizării

localităţilor şi sunt în procedură de obţinere a Autorizaţiei de Mediu pentru activitatea

de salubrizare la ARPM Galaţi.

Primăria comunelor Şendreni, Braniştea şi Vânători a încheiat contracte de

depozitare deşeuri cu operatorul depozitului Tirighina/Galaţi, SP Ecosal.

Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcții si demolări


62

Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcții si demolări este

reglementata prin OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările si

completările ulterioare. Acest act normativ prevede ca deşeurile depuse în depozite

temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcțiilor sunt tratate si

transportate de destinatorii de deşeuri, de cei care executa lucrările de construcție sau

de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract. Conform acestui act

normativ responsabilitatea activităţilor legate de acest tip de deşeuri revine după cum

urmează:

Art. 14 - (1) Primarii unităţilor administrativ-teritoriale şi persoanele autorizate

de aceştia vor controla:

a) generarea, colectarea, stocarea, transportul şi tratarea deşeurilor menajere şi de

construcţie şi implementarea planului de gestiune a acestora;

b) eliminarea deşeurilor de producţie şi a celor periculoase şi implementarea

planului local de gestiune a acestora;

c) facilităţile şi instalaţiile pentru stocarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi

de construcţie şi cele pentru eliminarea deşeurilor industriale şi periculoase.

(2) Autorităţile teritoriale de protecţie a mediului inspectează şi iau măsuri pentru

respectarea de către cei implicaţi în gestionarea deşeurilor a legislaţiei de mediu

în vigoare şi a condiţiilor de autorizare impuse conform legii, ţin evidenţa şi

comunică celor interesaţi informaţiile legate de deşeuri.

Deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori

reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei

care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza

unui contract.

(2) Primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin.

(1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.

În județul Galați o parte din cantitatea de deşeuri din construcții si desființări

generata este depozitata în depozitele de deşeuri municipale sau, în multe cazuri, în

locuri nepermise.

În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcții si demolări,

aceasta s-a realizat în principal pentru reabilitarea unor suprafețe erodate, pentru

consolidarea terenurilor afectate de inundații, precum si ca material de acoperire în

depozitele de deşeuri municipal existente.

Situația gestionarii deşeurilor din construcții si desființări în județul Galați în

anul 2010 a fost:

Cantitate de deşeuri din construcții si demolări colectata – 8.924 tone

Cantitate de deşeuri din construcții depozitată - 2.005 tone

Cantitate de deşeuri din construcții valorificata - 6.919 tone


63

Disfuncționalități

Un impact negativ asupra mediului îl pot avea depozitele de deşeuri industriale

si urbane.

Structura etanşa a depozitelor de deşeuri face ca materialele, în special cele

biodegradabile, sa nu se poată descompune în totalitate si, în absenta oxigenului, sa

emane metan, un gaz cu efect de sera periculos. Terenurile ocupate de depozitele de

deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri

agricole.

Depozitarea este însa soluția aflata la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opțiunilor

de eliminare a deşeurilor. Depozitarea necontrolata a deşeurilor duce la poluarea

solurilor si a apelor subterane.

Incinerarea deşeurilor realizata incomplet sau la temperaturi scăzute poate

cauza daune mediului si sănătății, prin eliberarea de substanțe chimice periculoase,

inclusiv a dioxinei şi a gazelor acide.

Deşeurile periculoase fac în genere obiectului unor legi speciale si implica o

gestiune speciala pentru a ne asigura ca elementele periculoase sunt separate si tratate

diferit fata de cele nepericuloase.

În ceea ce priveşte mediul rural, gradul de acoperire cu servicii era de 0,3% la

nivelul anilor 2005 si 2006 si de aproximativ 2,3% în 2007. Proiectul existent PHARE

CES de la Iveşti, a asigurat o creştere cu aproximativ 3,7% a gradului de acoperire cu

servicii la nivelul anului 2008, departe de ținta ce trebuia atinsa. Deoarece până la data

de 16 iulie 2009 spatiile de depozitare a deşeurilor din zona rurala trebuiau sa fie

reabilitate, acest fapt însemnând implicit ca în zona rurala la acea data trebuia sa existe

un sistem de colectare a deşeurilor, prin care sa se asigure transportul către stațiile de

transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate. Propunerea ca ținta referitoare la

gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural în anul 2009 sa fie de 80

% nu a fost atinsa, serviciile de colectare a deşeurilor pentru populația rurala fiind in

continuare deficitare.

Lipsa depozitelor zonale conforme care să deservească întregul judeţ duce la

utilizarea în continuarea a depozitelor existente care nu sunt prevăzute cu sisteme

adecvate pentru protecţia mediului înconjurător.

La nivelul județului Galați principala problema legata de gradul de acoperire cu

servicii de salubritate apare în mediul rural. Lipsa unui serviciu de salubrizare la nivelul

localităţilor rurale care să asigure colectarea şi transportul deşeurilor la depozitele

ecologice cele mai apropiate va favoriza un comportament neadecvat al cetăţenilor

prin utilizarea unor spaţii aleatorii pentru eliminarea deşeurilor.


64

Lipsa măsurilor privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile

depozitate, precum şi a valorificării materialelor reciclabile va contribui direct la

menţinerea unor suprafeţe mari de teren necesare depozitării deşeurilor.

Priorități

Implementarea prevederilor noului sistem de management al deşeurilor care

priveşte zona Municipiului Galaţi şi împrejurimile acestuia

Implementarea prevederilor Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2007

- 2013

Implementarea prevederilor proiectului „Sistem de management integrat al

deşeurilor în judeţul Galaţi”. (în curs de aprobare) derulat de Consiliul Judeţean,

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-

economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Galați,

precum şi de necesitatea abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus

stabilirea unui obiectiv general si a unor obiective specifice care au ca scop final

reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a

Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sănătatea oamenilor si

a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a

deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp

2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor

proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Galați” (iunie

2008) Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în

conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul

Galați este în concordanta cu legislaţia UE, Planul Naţional de Gestiunea Deşeurilor

(PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor 2004 – 2013, şi are ca baza

obiectivele Planului Operaţional Sectorial: reducerea cantității de deşeuri depozitate,

creşterea cantității de deşeuri reciclate şi reutilizate, reducerea numărului poluărilor

ecologice vechi, îmbunătățirea standardelor tehnologice de depozitare.

Obiective specifice

Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de

Gestionare a Deşeurilor în judeţul Galați” sunt:


65

- Dezvoltarea politicii județene în vederea implementării unui sistem integrat

de gestionare a deşeurilor

- Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul

gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

- Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea

colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.

Pentru îmbunătățirea calității managementului deşeurilor se impune

implementarea legislației actuale armonizata cu directivele europene. In vederea

atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea următoarele aspecte

legislative şi instituţionale:

- Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în

momentul de faţă, îl constituie ORDINUL nr.1.230 din 30 noiembrie 2005

al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind modificarea anexei la

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

- Proiectul ”Planul Judeţean de Gestiunea Deşeurilor in judeţul Galați – 2008

- 2013”

- “Strategia privind Managementul Integrat al Deşeurilor în Municipiul Galaţi

şi împrejurimi”

- “Strategia privind Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi”

În urma închiderii tuturor depozitelor din judeţ (cu excepţia Tirighina-Galaţi

şi Rateş-Tecuci), Planul Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor (PJGD) prevede

înființarea a opt staţii de transfer ce vor fi arondate celor două depozite zonale

ecologice de la Galaţi şi Valea Mărului.


66

Pe baza elementelor prezentate mai sus s-au formulat următorul set de

priorități:

construirea unei staţii de transfer şi a unei staţii de tratare mecano-

biologică a deşeurilor în municipiul Galaţi

un depozit conform şi o staţie de sortare a deşeurilor la Valea Mărului,

achiziţionarea unor maşini de transportare a gunoiului, unor pubele şi

containere,

Deschiderea depozitelor zonale ecologic de la Galați si Valea Mărului

Colectarea selectivă, reciclarea şi valorificarea fracţiilor recuperabile din

deşeurile menajere şi a celor asimilabile

Reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri periculoase

Reducerea impactului depozitelor de deşeuri industriale asupra solului,

subsolului şi a apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri industriale

(Halda de zgură S.C. ARCELORMITTAL S.A., etc.) prin redarea în

circuitul natural/economic a suprafeţelor afectate

Reducerea poluării solului datorată activităţii de extracţie a ţiţeiului şi de

depozitare a deşeurilor rezultate din această activitate


67

Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor

Colectarea selectiva deşeurilor in vederea reciclării.

Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate;

Asigurarea compostării fracțiilor biodegradabile pretabile în mediul rural si

într-o cât mai mare măsura în mediul urban.

Tabel – priorități privind managementul deşeurilor in județul Galați

- Existenţa Planului Judeţean de Gestionare a

Deşeurilor Galați – 2007 – 2013

- Este în curs de aprobare Proiectul ISPA “Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi - 2011 – comunele Şendreni, Smârdan, Vânători, Tuluceşti si Braniştea” dezvoltat pe următoarele componente: închiderea depozitului necontrolat de deşeuri Tirighina, amenajarea depozitului ecologic extensie la

depozitul Tirighina, stație de sortare si compostare si doua puncte verzi de depozitare;

- In conformitate cu Hotărârea nr.187/2009 a Consiliului Judeţului, este planificata realizarea unui depozit ecologic zonal şi la Tecuci.

- Activitatea în cadrul depozitelor menajere de la Umbrăreşti -Tg. Bujor şi Bereşti-Bâzanu a fost sistată in 2009 iar suprafeţele ocupate au

- Lipsa depozitelor zonale conforme care să deservească întregul judeţ duce la utilizarea în continuarea a depozitelor existente care nu sunt prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecţia mediului înconjurător;

- Gradul mic de acoperire cu servicii de salubritate in mediul rural.

- Existenţa programelor comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniul managementului deşeurilor;

- Existenţa cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în momentul de faţă, îl constituie ORDIN nr.1.230 din 30 noiembrie 2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

- Implementarea

- Nivelul scăzut de conştientizare al publicului privind deşeurile şi problemele legate de deşeuri.


68

fost salubrizate şi redate categoriei de folosinţă anterioare;

- Depozitele de deşeuri industriale nepericuloase (halde de steril si zgura) au sistat depozitarea in 2009 si urmează ecologizarea amplasamentelor;

- Depozitele de deşeuri industriale periculoase de la SC ArcelorMittal SA si Batalul Independenţa – OMV PETROM SA si

ISPAT Galați au sistat depozitarea in 2006;

- Spaţiile de depozitare din zona rurala au fost închise şi reabilitate prin salubrizarea zonelor şi reintroducerea acestora în circuitul natural

prevederilor Planului Judeţean de Gestionare a

Deşeurilor Galați 2008 – 2013

- Implementarea prevederilor “Strategiei privind Managementul Integrat al Deşeurilor în Municipiul Galaţi şi împrejurimi”

- Implementarea prevederilor “Strategiei privind Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi”

2.3. Zone de risc natural

2.3.1. Inundaţii

Riscul la inundaţii la nivelul teritoriului judeţean este analizat în documentaţia

„Master Plan pentru managementul riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad”-

elaborată de ROMAIR Consulting şi HYDER Consulting în anul 2009.

Cauzele majore şi mecanismele producerii inundaţiilor în bazinul hidrografic

Prut - Bârlad prezentate în documentaţia amintită sunt:

scurgeri rapide de apă pe versanţii abrupţi, cu un nivel scăzut de infiltrare. Acest

fenomen este cu deosebire sever în cazul ploilor torenţiale din anotimpurile

calde;

apa din inundaţii bălteşte natural în câmpiile inundabile joase, meandrate din

bazinele hidrografice Bahlui, Jijia şi sistemul Prut;

în bazinul Bârlad, râurile abrupte, liniare, din zonele înalte descarcă rapid apa,

favorizând inundaţii cu propagare rapidă, la confluenţa râurilor Bârlad, Siret şi

Tecucel;

sistemele urbane de canalizare au capacitate insuficientă de colectare şi evacuare

a apelor.


69

Factorii naturali şi antropici care amplifică inundaţiile sunt:

peste 900 de mil. m2 de suprafeţe cu eroziune de adâncime, la nivelul bazinului

hidrografic Prut – Bârlad. Aceste suprafeţe sunt lipsite de vegetaţie, favorizând

scurgerile foarte rapide ale apei din precipitaţii;

managementul defectuos al terenurilor arabile şi practicile de păşunat cresc

ratele scurgerilor de suprafaţă şi a eroziunilor şi reduc infiltrarea apei în sol;

infiltraţiile scăzute în solul de pe pante determină creşterea procentului

precipitaţiilor care ajung în râuri;

frecvenţa crescută a eroziunii contribuie la colmatarea râurilor şi acumulărilor,

reducând astfel capacitatea lor hidraulică;

digurile înălţate de-a lungul râurilor cresc energia mecanică a apei. Astfel sunt

erodate albiile râurilor pe perioada debitelor crescute, conducând la erodarea culeelor

podurilor şi prăbuşirea acestora.

Situaţia localităţilor din judeţ, afectate de fenomenul de inundaţii, conform

anexelor din Legea 575/2001:

Nr Localităţi

Tipuri de inundaţii

Legea 575/2001 1998 - 2006

Pe cursuri de apă

Pe torenţi Pe cursuri de

apă Pe torenţi

0 1 2 3 4 5

1 mun. Galaţi nu nu nu nu

2 mun. Tecuci da nu nu nu

3 o. Bereşti nu da nu nu

4 o. Târgu Bujor nu nu nu nu

5 Bălăbăneşti nu nu nu nu

6 Bălăşeşti da da nu nu

7 Băleni nu nu nu nu

8 Băneasa nu nu nu nu

9 Barcea da nu da nu

10 Bereşti-Meria nu da nu nu

11 Brăhăşeşti da nu nu nu

12 Braniştea nu nu da nu

13 Buciumeni nu nu da nu

14 Căvădineşti da da nu nu

15 Certeşti nu nu nu nu

16 Corod da da nu nu

17 Corni da da nu nu


70

Nr Localităţi


Legea 575/2001 1998 - 2006

Pe cursuri de apă


apă Pe torenţi

0 1 2 3 4 5

18 Cosmeşti nu nu da nu

19 Costache Negri nu nu nu nu

20 Cuca nu da nu nu

21 Cudalbi da nu nu nu

22 Cuza Vodă nu nu da da

23 Drăgăneşti da nu nu nu

24 Drăguşeni nu nu nu nu

25 Fârţăneşti nu nu nu nu

26 Frumuşiţa nu nu nu nu

27 Folteşti nu nu nu nu

28 Fundeni nu nu da nu

29 Ghidigeni nu nu nu nu

30 Gohor da da da nu

31 Griviţa nu nu nu nu

32 Independenţa nu nu da nu

33 Iveşti nu nu da nu

34 Jorăşti nu da nu nu

35 Lieşti da nu nu nu

36 Matca da nu nu nu

37 Măstăcani da da nu nu

38 Movileni da nu nu nu

39 Munteni nu da nu nu

40 Nămoloasa nu nu da nu

41 Negrileşti nu nu nu nu

42 Nicoreşti da da da nu

43 Oancea nu nu nu nu

44 Pechea da da nu nu

45 Piscu da da da nu

46 Poiana nu nu da da

47 Priponeşti da nu nu nu

48 Rădeşti nu nu nu nu

49 Rediu nu da nu nu

50 Scânteieşti nu nu nu nu

51 Schela da nu nu nu

52 Şendreni da nu da nu

53 Slobozia Conachi da nu nu nu

54 Smârdan nu nu nu nu

55 Smulţi nu nu nu nu


71

Nr Localităţi


Legea 575/2001 1998 - 2006

Pe cursuri de apă


apă Pe torenţi

0 1 2 3 4 5

56 Suceveni da da nu nu

57 Suhurlui nu nu nu nu

58 Ţepu da da da nu

59 Tudor Vladimirescu nu nu da nu

60 Tuluceşti nu da nu nu

61 Umbrăreşti nu nu da nu

62 Valea Mărului da da nu nu

63 Vârlezi nu nu nu nu

64 Vânători nu da nu nu

65 Vlădeşti 2da da nu nu Sursă date: Legea 575/2001, HG 1.512/2005

Din datele prezentate se observă o frecvenţă ridicată a inundaţiilor în perioada

de observaţie considerată în legea privind riscurile naturale (575/2001), la nivelul

unităţilor administrative Bălăşeşti, Cavadineşti, Corod, Corni, Gohor, Măstăcani,

Nicoreşti, Pechea, Piscu, Suceveni, Ţepu, Valea Mărului şi Vlădeşti.

În perioada 1998-2005, ca urmare a precipitaţiilor cu intensitate deosebită şi a

condiţiilor create de modificări antropice vizând în special fondul forestier, acest

fenomen a luat o amploare deosebită. Astfel noi inundaţii au apărut şi în Braniştea,

Buciumeni, Cosmeşti, Cuza Vodă, Fundeni, Independenţa, Iveşti, Nămoloasa, Poiana,

Tudor Vladimirescu şi Umbrăreşti.

Lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor

Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe

teritoriul judeţului sunt acumulările, îndiguirile şi apărările de maluri, după cum

urmează:

Acumulări:

Ijdileni, amplasată pe pr. Ijdileni, V=3,2 mil. m3, acumulare nepermanentă;

Frumuşiţa, amplasată pe pr, Frumuşiţa, V=1,1 mil. m3, acumulare

nepermanentă;

Corod, amplasată pe pr. Corozel, V= 1,8 mil .m3, are folosinţă complex;

Lupele (V=3,2 mil m3), Schela (V=4,8 mil. m3), Lozova (V=11,3 mil m3),

amplasate pe pr. Lozova, sunt acumulări nepermanente;

Pepiniera Lozova, pe pr. Lozova, V= 1,81 mil. m3, este amenajare piscicolă;

Mălina, amplasată pe pr. Mălina, V=6,82 mil. m3, cu folosinţă complexă;


72

Folteşti, amplasată pe pr. Chineja, V=1,5 mil. m3 are destinaţie piscicolă;

Brateş, amplasată pe pr. Chineja, V=45,0 mil. m3 are folosinţă complexă;

Acumulări de tip „C” şi „D” (cu barare de albie), cu rol de atenuare în caz de

viituri, dar care prezintă pericol pentru localităţile din judeţ în caz de ape mari sunt:

crescătoria Brateş (BH Prut), ac. de tip C, pe r. Chineja, deţinător CNAFP. FIL

Brăila;

iaz agro – piscicol Griviţa (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Călmăţui, deţinător CL

Griviţa;

iazurile agro-piscicol Lieşti 1 şi Lieşti 2 (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Călmăţui,

deţinător CL Lieşti;

iaz Vladnic, (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Suhurlui, deţinător persoană fizică;

iazurile Gârbovele 1 şi 2, (BH Siret), ac. de tip D, pe Valea lui Manolache,

deţinător CL Tuluceşti, poate afecta localitatea Vânători;

iaz Costi Vinatori, (BH Siret), ac. de tip C, pe Valea Budurului, deţinător

persoană fizică, poate afecta localitatea Costi;

iaz agrement Galaţi, (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Cătuşa, deţinător CL Galaţi;

iaz Fileşti (BH Siret), ac. de tip C, deţinător S.C. SEROMGAL S.A., poate

afecta cartierul Bărboşi din Galaţi;

ac. Tălăbasca (BH Siret), ac. de tip C, pe r. Călmăţui, deţinător CL T.

Vladimirescu, poate afecta localitatea T. Vladimirescu;

iaz agro – piscicol Susneşti (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Jaravăţ, deţinător CL

Bălăbăneşti;

iaz agro – piscicol Cotoroaia (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Bârzota, deţinător

persoană fizică, poate afecta localitatea Certeşti;

iaz Priponeşti (BH Bârlad), ac. de tip C, pe Valea Lieşti, deţinător CL

Priponeşti;

iaz agro – piscicol Cârlomăneşti (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Blăneasa,

deţinător persoană fizică;

iaz agro – piscicol Blânzi II (BH Bârlad), ac. de tip C, pe r. Tăplăoani, deţinător

CL Corod, poate afecta localitatea Blânzi.

Îndiguiri şi apărări de maluri:

în bazinul hidrografic Siret: râul Siret, pe sectoarele Latinu – Vădeni şi Piscu –

Braniştea, cu o lungime de cca. 40km, lucrări hidrotehnice în albia cursurilor de apă în

com. Movileni, îndiguiri în comunele Lieşti, Fundeni, T. Vladimirescu, Nămoloasa,

Independenţa, Şendreni ;


73

în bazinul hidrografic Prut: râul Prut, lucrări de apărări de maluri între Brateşul

de Sus – Şiviţa, Brateşul de Jos – Şiviţa, cu lungimi de cca. 81km, r. Chineja, îndiguiri

pe sectoarele Brateşul de Sus – Folteşti – Şiviţa şi Brateşul de Jos – Şiviţa – Galaţi, cu

lungimi totale de cca. 27km, îndiguiri pe cursurile de apă din comunele Suceveni (sat

Rogojeşti), Vlădeşti (Brăneşti), Cuca (Cuca), Bereşti Meria (sat Bereşti Meria),

Vânători (sat Odaia Manolache), Tuluceşti;

în bazinul hidrografic Bârlad: sistemul de îndiguiri şi regularizări pe r. Bârlad,

care se întinde şi în judeţul Vaslui, cu o lungime totală de cca. 161,0km; îndiguiri pe

cursurile de apă din comunele: Ghidigeni, Negrileşti, Munteni (satele Ungheni,

Slobozia - Blăneasa), Barcea, Umbrăreşti;

bazinul hidrografic Dunărea: la Galaţi în zona falezei, există parapet din beton

armat, care apără zona joasă a oraşului, şantierul naval şi faleza joasă.

Pentru mărirea siguranţei la ape mari şi evitarea producerii de pagube materiale

obiectivelor amplasate în zone a căror clasă de importanţă nu este asigurată de

lucrările de îndiguire sau pentru situaţia în care viitura depăşeşte asigurarea de calcul

sau chiar de verificare a acestor lucrări de apărare, în judeţ sunt prevăzute următoarele

zone pentru inundare dirijată:

în bazinul hidrografic Prut: comuna Vlădeşti, sat Brăneşti, confluenţă pr.

Stoeneasa – lac Bacău (suprafaţă agricolă – proprietate privată) – cca. 1500 ha;

în bazinul hidrografic Chineja: teritoriul comunei Măstăcani şi Folteşti – pod

peste r. Chineja (sat Chiraftei), pe DC – pasarelă cale ferată, localitatea Folteşti

(plantaţie de salcie – 250 ha aparţinând ocolului silvic Galaţi);

în bazinul hidrografic Bârlad: comuna Priponeşti, amonte confluenţă râu

Pereschiv – 750 ha plantaţie de salcie şi pădure aparţinând ocolului silvic Tecuci.

În urma analizei privind riscurile naturale realizată în documentaţia de master

Plan, pentru judeţul Galaţi au rezultat ca fiind necesare următoarele lucrări de apărare

împotriva inundaţiilor:

Tip de lucrare Cursul de

apă Locaţia Lucrări propuse

Diguri şi apărări de maluri

Prut Galaţi Reabilitare coronament dig, taluz, picior dig, consolidare

mal

Valea Lupului

Gohor Reabilitare coronament dig, taluz, picior dig, consolidare

mal

Bârlad Ghidigeni Reabilitare coronament dig, taluz, picior dig, consolidare


74

Tip de lucrare Cursul de

apă Locaţia Lucrări propuse

mal

Bârlad Tecuci Reabilitare coronament, taluz

Bârlad Umbrăreşti Reabilitare coronament,

taluz, picior dig, consolidare mal râu

Bârlad Priponeşti Reabilitare coronament,

taluz, picior dig

Bârlad Gohor Reabilitare coronament,


Bălăneasa Ghidigeni Reabilitare coronament,


Bârlad Munteni Reabilitare coronament,

taluz, picior dig

Bârlad Drăgăneşti Reabilitare coronament,


Corozel Barcea Reabilitare coronament, taluz

Bârlad Barcea Reabilitare coronament,


Blăneasa Munteni Reabilitare coronament,

taluz, picior dig

Bârlad -

Punerea în siguranţă a lucrărilor existente şi aducerea la clasa de

importanţă

Acumularea Lupele Lozova Pechea Reabilitarea descărcătorului

Acumularea Schela Lozova Schela Reabilitarea descărcătorului

Sursă date: Master Plan pentru managementul riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut –

Bârlad, anul 2009

2.4. Zone de risc tehnologic

Hazardele tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile

industriale (explozii, incendii, scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a

unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale etc.) şi de managementul

defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant. Existenţa

obiectivelor industriale în arealele intens poluate, cu densitate mare a populaţiei şi a

construcţiilor amplifică riscul producerii unor accidente de amploare.


75

Sunt şi situaţii în care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau

exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure) având

loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor reacţii în lanţ.

Hazarde legate de industria chimică

Hazarde legate de industria chimică pun în evidenţă eliberarea posibilă în

mediul înconjurător a unor cantităţi de substanţe chimice periculoase, în concentraţii

care afectează echilibrul ecologic pe termen lung, mediu sau scurt. Printre substanţele

potenţial periculoase, eliberate de întreprinderile industriale se disting clorul şi

amoniacul.

În zona studiată există întreprinderi (în special 1 şantierul naval, 1 combinat

siderurgic) care utilizează substanţe periculoase: substanţele foarte toxice, substanţele

cu proprietăţi toxice specifice (alergice, cancerigene, mutagene), substanţele

inflamabile, explozive şi oxidante şi substanţele cu impact dăunător asupra mediului.

Poluările accidentale cu substanţe periculoase sunt legate de gradul ridicat de uzură şi

de proiectarea necorespunzătoare a instalaţiilor şi din reţeaua de distribuţie şi

transport a substanţelor respective.

Tipurile de hazarde chimice şi localităţile în care există intreprinderi

generatoare de acest tip de riscuri sunt:

- Potenţial mic de poluare cu amoniac (0 – 100 tone) - Galaţi

- Potenţial foarte mare de explozie (250.000 – 500.000 tone) – Galaţi

- Potenţial mic de explozie (0 – 1000 tone) – Tecuci, Matca

Unităţi industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II.

Accidentele industriale care implică substanţe periculoase sunt reglementate la

nivel european prin directiva Seveso II 96/82/EC. În acest cadru sunt reglementate

unitar activităţile legate de producţia, depozitarea, transportul, utilizarea sau deversarea

unor substanţe periculoase, în vederea limitării consecinţelor pentru om şi mediu.

Integrarea României în UE implică respectarea Directivei 96/82 CE Seveso II privind

gestiunea accidentelor majore implicând substanţe periculoase şi a Directivei IPPC

privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ambele transpuse în legislaţia

românească.

Cele mai multe din obiectivele Seveso II din judeţul Galați sunt legate de

folosirea şi depozitarea unor substanţe periculoase, precum şi de transportul acestora.

În judeţul Galați existau în anul 2012 un număr de 8 obiective sub incidenţa

Directivei SEVESO II: 7 dintre ele amplasate in Municipiul Galați si unul in comuna

Fundeni: SC UNICOM OIL TERMINAL SA, SC ELECTROCENTRALE SA, SC

ARCELOR MITTAL GALATI SA, SC CITY GAS SRL, SC LINDE GAZ

ROMANIA SRL-, FABRICA DE ACETILENĂ GALAŢI, SC LINDE GAZ


76

ROMANIA SRL, S.C. APA CANAL SA Galați si S.C. LINZER AGRO TRADE

ROMÂNIA S.R.L din comuna Fundeni.

Inventarul obiectivelor SEVESO din județul Galați decembrie 2012 cuprinde

următoarele obiective:

Nr. Crt

.

Nume agent economic

Adresa amplasame

nt

Cantitatea totala de

substanța

Efect Domin

o

Obiectiv care

poate genera

accidente majore cu alte state

Stadiul autorizării, aviz

de închidere (avize si acorduri

de mediu), revizuire , actualizare AM/AIM,

Obs.

1 SC UNICOM OIL TERMINAL SA

Galați, Port Bazinul

Nou, Dana 54

10700

DA cu

CITY GAS

DA AM 86/07.04.2008 -

2 SC

ELECTROCENTRALE SA

Galați, sos. Smârdan

nr. 3

332

DA cu

ARCELOR-

MITTAL si

LINDE GAZ F-

ca de oxigen

NU AI nr. 1/ 29.08.2005

revăzuta la 11.09.2008

-

4 SC CITY GAS SRL

Zona Libera

Galați, Platforma I

1860

DA cu

UNICOM OIL TERMI

NAL

DA AM 15/

18.01.2008

Notificare

SEVESO

nr.7715/

24,05,2012

5

SC LINDE GAZ ROMANIA SRL-

FABRICA DE ACETILENĂ

GALAŢI

Galați, str. Alexandru Moruzzi,

nr.132

12,5 NU NU AI nr. 1/ 16.02.2010

Notificare

SEVESO

nr.5915/

23.04.2012

6 SC LINDE GAZ ROMANIA SRL

Galați, sos. Smârdan

nr. 1

3037,2

DA cu

ARCELOR-

MITTAL si

ELECTRO-

CENTR

NU AM 174/ 16.08.2011


77

Nr. Crt

.

Nume agent economic

Adresa amplasame

nt

Cantitatea totala de

substanța

Efect Domin

o

Obiectiv care

poate genera

accidente majore cu alte state

Stadiul autorizării, aviz

de închidere (avize si acorduri

de mediu), revizuire , actualizare AM/AIM,

Obs.

ALE

7 S.C. LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA

S.R.L

Com. Fundeni,

Baza recepţie Hanu Conachi

II.

4200 NU NU AM 138/ 18.07.2011

8 S.C. APA CANAL SA

Galați

Galați, Valea

Țiglinei, nr.1 20,8 NU NU AM 12/ 16.01.2012

Hazardele legate de construcţiile hidrotehnice

Hazardele legate de avarierea construcţiilor hidrotehnice pot să afecteze

lucrările de îndiguire şi barajele pentru acumulări de apă. Cedarea parţială sau

distrugerea digurilor şi a barajelor este produsă de viituri puternice şi este urmată de

inundaţii cu efecte catastrofale.

Lacurile de acumulare cu o capacitate mai mică de 100 mil. m3 care reprezintă

potenţial de risc tehnologic sunt Acumularea Calimănesti la granița cu județul Vrancea

si Acumularea Brateş din sudul județului.

Hazarde legate de poluarea cu petrol şi apă sărată

Elementul de mediu cel mai afectat de activităţile de exploatare şi de prelucrare

a petrolului este solul, suprafeţele cu sol poluat cu substanţe specifice (produse

petrolifere sau apă sărată) fiind legate de industria de exploatare şi prelucrare a

petrolului dar şi accidental, prin spargerea conductelor de distribuţie a petrolului şi a

produselor petrolifere.

Arealele cu potenţial de poluare cu petrol şi apă sărată sunt localizate in zona

lacului Mălina.

Areale cu mediu critic datorat activităţilor tehnologice

În zona studiată a fost delimitat un areal cu mediu critic activ datorat

activităţilor tehnologice, specific industriei siderurgice, în jurul municipiului Galaţi.

Acest areal a fost selectat avându-se în vedere existenţa unei industrii poluante şi a

populaţiei expuse la riscuri tehnologice şi sociale. Acest areal a fost delimitat pe baza

studiilor efectuate în diferite unităţi de cercetare: ICIM, ICPA etc.

Instalatii IPPC ce functioneaza in judetul Galati


78

Nr. Crt

Nume agent economic Adresa

amplasament

Autorizatie Integrata de Mediu nr.

Activitate autorizata – cf Anexa nr. 1 din

Legea 278/2013 Obs.

1 SC ARCELORMITTAL

GALATI SA

Galati, sos. Smardan, nr.

1

30/30.10.2007 revizuita

19.08.2013

1.1; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1

Autorizatie valabila pana la

31.12.2014

2 SC DAMEN GALATI SA Galati, str.

Al. Moruzzi nr. 132

15/03.07.2006, react 30.10.2007

revizuita 22.10.2013

2.6 Autorizatie

valabila pana la 29.10.2017

3 SC PROFILAND SRL

GALATI

Galati, str. Portului nr.

157

08/28.10.2009, rev. 10.12.2012

2.3 c); 6.7 Autorizatie


4 SC PROFILAND SRL

GALATI

Galati, str. Portului nr.

157 36/12.11.2007 4.1 b)


11.11.2017

5 SC ZAHARUL SA Liesti Com Liesti, str. Fabricii

nr. 1

19/16.07.2007 rev 27.07.2009

6.4 b) Autorizatie


6 SC VANBET SRL Com Ivesti, sat Bucesti, jud Galati

01/03.02.2007, react 20.10.2007 rev. 24.06.2010

6.6 a) Autorizatie


7 SC DECINERA SRL Galati, str.

Bazinul Nou, nr. 83

2/7.05.2012 5.1 Autorizatie


8 SC

ELECTROCENTRALE GALATI SA

Galati, sos Smardan nr.

3 1/24.02.2014 1.1


23.02.2024

9 SC AVICOLA SIVITA

SA

Com Tulucesti, sat

Sivita, jud Galati

15/14.05.2007 6.6 a) Autorizatie


10 SC LINDE GAZ SA –

Fabrica de acetilena Galati

Galati, str. Al. Moruzzi

nr. 132 01/16.02.2010 4.1


15.02.2020

11 SC AVICOLA BUZAU

SA – FERMA 7 TULUCESTI

Com Tulucesti

33/08.12.2006, react 30.10.2007

6.6 a) Autorizatie


12 SC CONDOR SA Com Matca, 05/22.01.2007, 6.6 a) Autorizatie


79

Nr. Crt

Nume agent economic Adresa

amplasament

Autorizatie Integrata de Mediu nr.

Activitate autorizata – cf Anexa nr. 1 din

Legea 278/2013 Obs.

jud. Galati react. 30.10.2007 valabila pana la 30.10.2017

13 SC CEREALPROD SA Com

Independenta, jud. Galati

31/20.10.2007 6.6.b) Autorizatie


2.5. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării PATJ Galaţi

Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Galaţi va trebui să se

confrunte sunt legate, în general, de procese economice şi sociale existente la nivel

zonal şi naţional.

Analiza stării mediului în situaţia neimplementării PATJ Galaţi (Alternativa 0)

are ca scop evaluarea modului in care planul răspunde nevoilor şi cerinţelor stării

mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie şi reprezintă o cerinţă

impusă prin Directiva Uniunii Europene 2001/42/EC privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului si prin prevederile Hotărârii de Guvern

nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe. Alternativa 0 reprezintă cadrul de referinţă pentru evaluarea

planului, iar analiza acesteia s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaştere cu

privire la starea mediului şi a tendinţelor evoluţiei sale.

Tabel - Aspecte de mediu în situaţia neimplementării PATJ

Factor/Aspect de mediu

Evoluţia probabila in cazul neimplementării PATJ Galaţi

Aer/Clima

Calitatea aerului ar suferi deprecieri ca urmare a tendinţei crescătoare a traficului rutier si a lipsei investiţiilor în infrastructura de transport. Menţinerea activităţii industriale fără implementarea de masuri privind modernizarea/retehnologizarea si reducerea poluării. Reducerea suprafeţelor împădurite vor conduce la menţinerea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul actual sau chiar la o creştere a acestora.

Apa

Managementul deficitar al resurselor de apa va continua sa provoace scăderea calităţii vieţii. Gradul de poluarea apelor va creste datorita numărului mic de localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate.


80



Sol/utilizare terenuri

Calitatea solului va continua sa se deterioreze ca urmare a salinizării, sau înmlăştinirii, fenomene ce vor continua in lipsa unui sistem adecvat de irigaţii. Suprafeţele de teren degradate vor avea o tendinţa de menţinere sau creştere datorita fenomenelor de eroziune si alunecări de teren. Gradul de poluare a solului se va accentua în urma presiunii exercitate de agricultura si activităţile industriale dar şi in lipsa realizării sistemelor de canalizare din majoritatea localităţilor componente.

Floră şi fauna, Biodiversitate

Defrişările ilegale, braconajul, păşunatul intensiv, turismul neorganizat sau extinderea necontrolata a activităţilor antropice în zone cu valoare naturală mare sau în vecinătatea acestora vor contribui in continuare la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor si chiar dispariţia unor specii de flora si fauna.

Patrimoniu natural

Lipsa planurilor de management pentru majoritatea zonelor protejate prin care sa aplice măsuri clare de protecţie si conservare va conduce la degradări provocate in cadrul ariilor protejate ca urmare a activităţilor antropice insuficient controlate.

Patrimoniu cultural construit

Deteriorarea monumentelor culturale si de arhitectura se va accentua in cazul in care nu se vor lua masuri pentru restaurare si conservare a obiectivelor de patrimoniu.

Factori de risc natural

Neaplicarea prevederilor din legislaţia in vigoare va favoriza continuarea producerii fenomenului de inundaţii. De asemenea, in cazul ploilor puternice, exista riscul activării alunecărilor de teren in condiţiile schimbării folosinţelor terenurilor si a nerealizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Conservarea/utilizarea resurselor naturale

Supraexploatarea resurselor naturale cauzata de nivelul de trai scăzut al populaţiei din zonele limitrofe fondului forestier va avea o tendinţa crescătoare. Resursele neregenerabile vor fi utilizate exclusiv in continuare in vederea producerii de energie termica.


81



Sănătate umana

Menţinerea unui nivel scăzut al dotărilor utilitare precum si lipsa masurilor implementate pentru reducerea poluării mediului vor conduce la menţinerea sau creşterea riscurilor asupra sănătăţii umane. Poluarea fonica ar putea înregistra o creştere in lipsa implementării unor masuri adecvate privind infrastructura de transport si izolarea fonica a incintelor in care sunt prezente surse de zgomot.

Turism

Neimplementarea unei strategii coerente de dezvoltare a turismului va duce la utilizarea excesivă a unor zone, cu acces facil sau deja intrate în circuit turistic, lucru care va determina o presiune crescută asupra componentelor mediului înconjurător din zonele respective (resurse de apă, vecinătatea pădurilor, extinderea zonelor construite etc.)

Aceste efecte negative produse clasifică unele zone ca fiind critice (analiza

situaţiei curente) fiind impetuos necesare implementarea unor măsuri specifice privind

diminuarea efectelor produse.

Concluzionând, putem spune că există potenţial de îmbunătăţire a calităţii

mediului datorită implementării de prevederi incluse în alte planuri de dezvoltare sau

sectoriale, însă rămân suficiente probleme care necesită identificarea de soluţii pentru

reducerea poluării sau a efectelor negative asupra mediului înconjurător.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ;

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi are o abordare judeţeană de

ansamblu în ceea ce priveşte structura şi utilizarea întregului teritoriu al judeţului,

definind principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, prin

armonizarea activităţilor cu posibil impact asupra utilizării potenţialului natural,

economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării spaţiale durabile urmărite.

Trebuie menţionat că toate investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea

şi implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact

potenţial asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului

asupra mediului (EIM), acolo unde va fi cazul.


82

4. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan,

inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă

specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau

ariile speciale de conservare;

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi trebuie sa asigure că in urma

implementării nu se va continua procesul de degradare a condiţiilor de mediu

predominante in judeţ astfel, identificarea principalelor componente de mediu ce

prezintă probleme actuale la nivelul judeţului stau atât la baza elaborării PATJ, cat si a

stabilirii modului in care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea

acestuia.

Aspectele caracteristice aferente componentelor de mediu si problemele de

mediu relevante pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi au fost

identificate pe baza analizei stării actuale a mediului. Rezultatul procesului de

identificare este prezentat in cele ce urmează.

Tabel - Probleme de mediu relevante pentru PATJ

Componenta de mediu

Probleme actuale

Aer/Clima

Creşterea numărului de autovehicule si a traficului rutier;

Infrastructura de transport existenta favorizează aglomerările de trafic rutier;

Deficitul de suprafaţa împădurita raportata la suprafaţa judeţului;

Depozitările necontrolate de deşeuri sau existenta depozitelor neconforme;

Vechimea si stare avansata de uzura fizica si morala a instalaţiilor si

echipamentelor industriale, in special sectorul distribuţiei de energie.

Apa

Exploatarea la capacitaţi maxime a surselor de apa pentru acoperirea

pierderilor mari de apa înregistrate de sistemele de alimentare cu apa.

Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiază de

instalaţii de tratare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu

îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor in

vigoare;

Canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi;

Reţelele de canalizare a apelor uzate prezintă un grad avansat de uzura

datorita vechimii conductelor. Etanşările conductelor nu sunt bine realizate,

ceea ce permite poluarea pânzei freatice;

Staţiile de epurare a apelor uzate existente au tehnologii depăşite, sunt in

stare de uzura avansata si nu funcţionează in parametrii normali,

neasigurând condiţiile de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora

in emisar

Gradul ridicat de troficitate a lacurilor, ca urmare a prezentei algelor în

număr foarte mare;

Existenta unor zone critice sub aspectul poluării apelor subterane cu nitraţi


83

Componenta de mediu

Probleme actuale

proveniţi din surse agricole;

Folosinţa agricola excesivă a terenului agricol;

Pericol de colmatare a canalelor de desecare, de inundare a unor suprafeţe

de teren sau gospodarii si a deteriorării calităţii apei ce se descărcă in emisari

sau râuri datorita depozitarii reziduurilor menajere;

Sol/Utilizarea

terenurilor

Soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deşeurilor menajere si

industriale din jurul oraşelor sau poluate cu substanţe chimice folosite in

agricultură;

Disfuncţii in lucrările de întreţinere si reparaţii in amenajările pentru desecări

(decolmatări) combatere a eroziunii solului cu consecinţe in diminuarea

efectului acestora asupra solului;

Exista zone critice din punct de vedere al deteriorării solului;

Inexistenţa sau slaba dotare cu infrastructură de canalizare în mediul rural;

Continuarea existenţei siturilor contaminate rezultate din activităţile

industriale;

Insuficienta implementare a măsurilor legate de gestionarea controlată a

deşeurilor mai ales în zonele rurale;

Eroziunea solului si alunecările de teren.

Biodiversitate

Degradarea biodiversităţii prin exploatarea unor specii prin pescuit si

practici agricole inadecvate

Activităţi reduse de împădurire, întreţinere si regenerare a pădurilor;

Exploatarea iraţională a pădurilor private;

Management deficitar al ariilor naturale protejate;

Ameninţarea habitatelor prin extinderea zonelor de construcţii şi de

activitate umană;

Eliminarea prin depozitare a deşeurilor în mod necontrolat;

Patrimoniu

natural

Dezvoltarea insuficienta a managementului zonelor naturale declarate

protejate;

Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar;

Capacitate administrativă scăzută şi grad de informare şi conştientizare redus

la nivelul comunităţilor locale;

Patrimoniul

cultural

Insuficienta protejare a siturilor istorice, cauzata de depunerea gunoaielor,

arături, excavări, traversarea lor de drumuri;

Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura: numeroase

imobile importante din municipiul Galaţi şi Tecuci;

Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii

geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea

necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora în

documentaţiile P.U.G;


84

Componenta de mediu

Probleme actuale

Existenţă unor monumente istorice în stare avansată de degradare;

Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea monumentelor

istorice;

Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în

mai multe limbi;

Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a documentaţiilor de

urbanism pentru centrele istorice;

Lipsa unui personal specializat în renovarea patrimoniului cultural, la nivelul

administraţiilor locale

Riscuri de

mediu

Vulnerabilitatea unor zone la inundaţii;

Modul defectuos de utilizare a terenurilor din zonele cu risc la inundaţii;

Comunicare defectuoasa intre organele responsabile cu managementul

riscului la inundaţii si populaţia din zonele cu risc ridicat la inundaţii;

Existenţa unor suprafeţe cu dimensiuni reduse, având probabilitate mare de

producere a alunecărilor de teren;

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine unei zone cu probleme deosebite din

punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

Managementul

deşeurilor

Cantităţile crescute de deşeuri colectate neselectiv si depozitate in depozitele

de deşeuri. Peste 80% din deşeurile generate, înglobând materii utile ca

sticla, metal, hârtie, plastic etc. sunt depozitate.

Existenta depozitelor neconforme de deşeuri în localităţi mai mici;

Depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici in

depozitele de deşeuri menajere

Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor din mediul rural, evacuarea

acestora in cursurile de apa, arderea necontrolata a deşeurilor;

Colectarea selectivă la nivelul judeţului este necesar a fi amplificată.

Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului

diversitatea de deşeurilor produse, cantitatea semnificativă produsă anual,

depozitarea, în multe situaţii în comun cu deşeurile menajere şi stradale, pe

depozitele municipale, orăşeneşti, a căror amenajare nu asigură protecţia

factorilor de mediu.

Sănătatea

umana

Existenta depozitelor neconforme de deşeuri ce induce un risc asupra

sănătăţii populaţiei;

Existenta unor resurse de ape subterane cu grad scăzut de potabilitate;

Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiază de

instalaţii de tratare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu

îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor in

vigoare;

Existenta incintelor in care se găsesc surse de zgomot si vibraţii neizolate

fonic;


85

Componenta de mediu

Probleme actuale

Existenta unei infrastructuri rutiere care favorizează poluarea fonica;

Utilizarea

resurselor

naturale

Exploatarea necorespunzătoare a resurselor solului si subsolului si

ecosistemelor

Utilizarea redusă a surselor regenerabile de energie;

Continuarea utilizării de resurse neregenerabile pentru producerea de

energie va avea impact asupra, de exemplu, zonelor forestiere.

Un alt impact va fi reprezentat de degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi

freatice prin lipsa, insuficienţa sau calitatea scăzută a sistemelor de

alimentare cu apă şi canalizare

Turism

Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în

mai multe limbi;

Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din turism;

Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea

faunei şi florei;

Monumente istorice în stare avansată de degradare;

Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului în judeţul Galaţi;

Lipsa sau insuficienţa infrastructurii de transport si de asigurare cu utilităţi

pentru dezvoltarea turismului;

Transport

durabil

Neutilizarea mijloacelor de transport alternativ din lipsă de spaţii amenajate

şi politici locale de transport;

Inexistenţa sau nefinalizarea şoselelor de centură;

Insuficientă dezvoltare a sistemelor de transport feroviar, ca şi acoperire si

calitate a trenurilor şi a serviciilor;

Starea precară a unui număr de drumuri judeţene şi comunale;

Lipsa drumurilor cu regim rapid (autostradă, drum expres)

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan sau program şi

modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de

mediu în timpul pregătirii planului sau programului;

Obiectivele de mediu cuprinse în politicile şi reglementările elaborate la nivel naţional, regional sau local, descriu starea mediului la care se va ajunge, oferind un cadru coerent pentru elaborarea planului de amenajare a teritoriului judeţean. Ele sunt

însoțite in general de ținte, măsuri şi termene prin care se poate stabili performanta de detaliu aşa cum sunt stabilite în „Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007–2012”, strategie elaborată la nivelul Ministerului Mediului şi dezvoltării durabile în perioada 2006-2007.

Un plan de amenajare a teritoriului care susține si vizează obiectivele relevante de

mediu si țintele aferente se va dovedi durabil din punct de vedere al mediului,


86

asigurând atât dezvoltarea economica viitoare, cât şi păstrarea bunurilor de mediu

pentru generațiile viitoare. Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului relevante se dovedeşte a fi astfel

necesară în vederea evaluării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Galaţi în raport cu obiectivele regionale de mediu stabilite pentru Regiunea 2 Sud Est.

Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea PATJ Galaţi si ţintele aferente au fost stabilite in urma consultării următoarelor documente, politici si reglementari in vigoare:

1) Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă 2013 – 2030, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 1460/2008;

2) Planul National de Acțiune pentru Mediu, 2008; 3) Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea si

îmbunătăţirea calităţii mediului”;

4) Strategia Națională pentru Protecţia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004;

5) Strategia Națională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003;

6) Strategia Națională de management al riscului la inundații, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1854/2005;

7) Strategie Națională de prevenire a situațiilor de urgenta, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2008;

8) Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor Județul Galaţi, 2009; 9) Broşura „Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007 –

2012”, 2007, publicata pe site-ul Agenţiei Naționale de Protecţia Mediului (www.anpm.ro).

Pe baza obiectivelor relevante de mediu stabilite au fost definite criteriile de evaluare - indicatori. Aceşti indicatori pot fi calitativi şi cantitativi şi exprimă ori un mijloc de măsurare a progreselor în direcţia realizării în timp a obiectivelor de mediu ori modalitatea de atingere a acestora.

Stabilirea obiectivelor de mediu relevante, a indicatorilor şi țintelor a avut în vedere următoarele aspecte:

• să poată fi folosite ca repere pentru evaluarea PATJ Galaţi;

• să se adreseze aspectelor de mediu relevante la nivelul județului şi a tendințelor aşteptate pentru fiecare componentă a mediului în parte;

• să poată fi revizuite pe măsură ce apar date noi privind situația de bază; • să poată fi monitorizate şi măsurate, în timpul şi cu resursele disponibile.

Obiectivele relevante de mediu, indicatorii şi țintele stabilite pentru PATJ Galaţi sunt prezentate în tabelul următor.


87

Domeniu/ componenta

de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori Ţinte

Protecţia atmosferei

OMR 1: Menţinerea/ îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător

Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier;

Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;

Nivelul altor emisii de poluanţi de la unităţi industriale;

Reducerea poluării aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;

- Nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 si COV nu trebuie sa

depăşească plafoanele naționale de emisie stabilite pentru anul 2010:

SO2 – 918 ktone;

NOx – 437 ktone;

NH3 – 210 ktone;

COV – 523 ktone;

Încadrarea emisiilor de poluanţi provenite de la unităţile industriale din regiune in limitele maxime admisibile conform prevederilor legale

Schimbări climatice OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului

Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera;

Numărul de investiții în vederea măririi eficienţei energetice;

Numărul de investiții în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 8%, pana in 2008–2012, comparativ cu 1990

Reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20–40%, pana in 2020, comparativ cu 1990

Managementul resurselor de apă

OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare,

transport, tratare şi distribuție a

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei

- Reabilitarea/modernizarea /extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul urban pana in 2015;


88

Domeniu/ componenta


apei potabile în mediul urban şi rural

potabile în mediul urban

Creşterea gradului de acces al

populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă

Parametrii de calitate ai apei potabile

- Reabilitarea/modernizarea /extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul rural pana in 2018;

- Încadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile in prevederile legislative in vigoare;

OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale

asupra apelor de suprafață

Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de

epurare, în scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă

- Reabilitarea/modernizarea /extinderea sistemelor de colectare ape uzate:

pana în 2013 pentru toate aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.

pana în 2018 pentru toate aglomerările cu mai puţin de 10000 l.e.

- Reabilitarea/modernizarea si/sau construirea staţiilor de epurare:

pana in 2015 pentru toate aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.

pana in 2018 pentru toate aglomerările cu mai puţin de 10000 l.e.

- Reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare industriale pana in 2017;

OMR 5: Îmbunătățirea calității

corpurilor de apă de suprafață

Parametrii calitativi biologici şi chimici ai apelor de suprafaţă;

Reducerea poluării mediului acvatic prin modernizarea şi retehnologizarea


89

Domeniu/ componenta


Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor, eliminate

proceselor industriale şi utilizarea unor

substanțe şi materiale noi;

Reducerea progresivă a poluării

datorată substanțelor prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a

evacuărilor şi a pierderilor de substanțe prioritar periculoase;

OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane

Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane;

Reducerea poluării apelor

subterane cu nitrați din surse agricole;

Raționalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice;

Reducerea poluării apelor subterane în zona depozitelor de deşeuri menajere şi industriale

Atingerea parametrilor calitativi ai corpurilor de apă subterană conform prevederilor legale în vigoare;

OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;

- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării

biodiversității;

- Asigurarea unor debite


90

Domeniu/ componenta


ecologice pe cursurile de apa;

- Asigurarea protecției împotriva

inundațiilor;

Calitatea solului OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora

- Suprafețe de teren contaminate/degradate;

- Suprafețe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;

OMR 9: Remedierea şi/sau

reconstrucția ecologica a solurilor degradate

- Suprafețe de teren afectate; - Refacerea solurilor degradate pana la

un nivel de funcționalitate

corespunzător cel puțin pentru

folosința actuala;

OMR 10: Utilizarea durabila a resurselor de sol;

- Suprafeţe de teren pe care se practica agricultura durabila;

- Utilizare raţională terenuri/ gradul de ocupare a terenurilor;

Managementul deşeurilor

OMR 11: Implementarea unui sistem integrat de colectare si transport al deşeurilor

- Extinderea sistemelor de colectare si transport a deşeurilor municipale in mediul urban si rural;

- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban de 100%;

- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural de 90%;

- Construirea stațiilor de transfer pana in 2026;

OMR 12: Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate

- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului

- Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitata fata de anul


91

Domeniu/ componenta


de investiţii in instalaţii de compostare si tratare

- Dezvoltarea pieţei de materii prime secundare;

- Creşterea ponderii producerii si utilizării produselor fabricate din materiale reciclate

1998 cu: • 60% pana in 2013 • 45% pana in 2016

- Deşeuri din ambalaje:

- Valorificare totala 53% si reciclare totala 46% (15% sticla, 60% hârtie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2011;

- Valorificare totala 57% si reciclare totala 50% (15% sticla, 60% hârtie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2012

- Valorificare totala 60% si reciclare totala 55% (60% sticla, 60% hârtie si carton, 50% metale, 22.5% plastic, 15% lemn) pana in 2013

- Vehicule scoase din uz (VSU):

Reutilizarea si valorificarea a cel puțin 75% din masa VSU fabricate înainte de 1 ianuarie 1980, începând cu 2007;

Reutilizarea si valorificarea a cel puțin 85% din masa VSU fabricate după 1 ianuarie 1980, începând cu 2007;

Reutilizarea si valorificarea a cel puțin


92

Domeniu/ componenta


95% din masa medie pe vehicul si an pentru toate VSU începând cu 2015

OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea

populației si mediu

Sistarea depozitarilor in depozite necorespunzătoare

- Număr depozite neautorizate;

- Număr depozite neconforme închise;

- Realizarea depozitelor conforme zonale;

- Sistarea/încetarea activității sau conformarea depozitelor de deşeuri existente conform calendarului prevăzut in HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (in etape, pana in 2017)

- Reducerea numărului de depozite neautorizate si închiderea depozitelor neconforme începând cu 2007;

- Asigurarea capacitaților necesare pentru eliminarea deşeurilor la nivel zonal până în 2017

OMR 14: Valorificarea materiala si energetica a deşeurilor

- Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)

- Valorificarea sau incinerarea in instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje până în 2013

Biodiversitate si patrimoniu natural

OMR 15: Conservarea

diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate

- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversităţii biologice;

- Număr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite;

- Elaborarea de proiecte care sa crească biodiversitatea în terenurile agricole a căror folosinţă a fost schimbată

- Renaturarea terenurilor agricole care nu mai sunt utilizate si promovarea tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a


93

Domeniu/ componenta


- Terenuri agricole neutilizate renaturate;

- Grad de utilizare tehnologii agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor şi condiţionează refacerea acesteia;

agrosistemelor;

OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării

- Asigurarea integrităţii fondului forestier;

- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;

- Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere in raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure

OMR 17: Reducerea degradării

vegetației forestiere din afara fondului

- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier

OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice aspra biodiversităţii

- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane


94

Domeniu/ componenta


reabilitate

OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural

- Măsuri/acţiuni de ocrotire a bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;

- Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie;

- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice

- Creşterea suprafeţei ariilor naturale protejate

- Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale incluse in reţeaua naţionala şi ariile Natura 2000

Patrimoniul cultural OMR 20: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros;

- Masuri/acţiuni de prevenire a distrugerii patrimoniului cultural construit

- Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial consolidate

- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de


95

Domeniu/ componenta


situri protejate

Conservarea si gestionarea resurselor naturale

OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme

- Creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;

- Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor;

- Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul naţional brut de energie electrica trebuie sa ajungă la 33% - Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul naţional brut de energie trebuie să ajungă la 11%

Riscuri de mediu OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete

- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrări de îndiguire si regularizarea cursurilor de apă în corelare cu conservarea zonelor umede;

- Amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie;

- Realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului (CES) şi desecare

- Apărarea populației si bunurilor

împotriva inundațiilor

- Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a

inundațiilor si a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apa

OMR 23: Reducerea intensității fenomenelor de eroziune a solului

- Suprafeţe de teren afectate de fenomene de eroziune a solului

Managementul

substanțelor si

OMR 24: Asigurarea gestionarii

in siguranța a substanțelor - inventarierea operatorilor

economici cu activităţi care


96

Domeniu/ componenta


preparatelor chimice periculoase

chimice periculoase şi prevenirea accidentelor industriale

intră sub incidenţă directivei Seveso;

- utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare;

- implementarea unui sistem de

management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficienta a accidentelor;

- elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora;

- reducerea impactului negativ asupra comunităţilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului

Sănătatea umana OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

- Nivel de calitate al vieții în zonele urbane si rurale;

- Calitate/condiții de mediu;

- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara);

Zgomot OMR 26: Reducerea poluării - Reducere nivel zgomot emis de - Identificarea acțiunilor care ar putea


97

Domeniu/ componenta


fonice surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);

- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului

reduce nivelele de zgomot - 10% pana în 2010 faţă de anul 2000;

- Plasarea obiectivelor privind zgomotul în planurile de luare a deciziilor la nivel local – 20% până în 2020 faţă de anul 2000;

Transport durabil OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport

- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.

Educaţie ecologică OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

- Asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor si a

valorilor necesare populației in scopul asumării răspunderii de

menținere a calităţii mediului


98

Procesul de evaluare a compatibilităţii dintre obiectivele Planului de Amenajare a

Teritoriului Judeţean Galaţi si obiectivele de mediu relevante, în scopul identificării

sinergiilor şi neconcordantelor existente, a avut în vederea analiza obiectivelor

specifice ale PATJ pentru a obţine un nivel detaliat de analiza şi s-a bazat pe utilizarea

unei matrici de compatibilitate.

In cadrul matricii, s-a folosit următorul sistem de identificare/caracterizare:

o culoarea verde in caz de compatibilitate;

o culoarea roşu in caz de incompatibilitate;

o culoarea roz în cazul în care implementarea obiectivului specific poate fi

parţial compatibil cu obiectivul de mediu relevant dar parţial incompatibil cu

acesta;

o culoarea alb daca între două obiective nu a existat nici o legătura.

Prin „compatibilitate” s-a subînţeles situaţia în care obiectivul specific a coincis

direct cu obiectivul relevant de mediu sau cea în care, prin implementarea obiectivului

specific, s-au vizat aceleaşi direcţie de acţiune şi aceleaşi ţinte ca şi în cazul obiectivului

relevant de mediu. Orice alta situaţie, cu excepţia celei în care nu a existat nici o

legătură, s-a considerat ca fiind necompatibilă.

De asemenea, în cazul în care un obiectiv specific s-a regăsit în mai multe

obiective generale sau domenii, s-a luat în considerare o singura data pentru a se evita

redundanţa.

Fiecare concordanţă/neconcordanţă constatata a fost justificată şi prezentată

ulterior pentru fiecare obiectiv specific în parte, în raport cu obiectivele de mediu

relevante faţă de care s-a stabilit o legătura. Evaluarea fiecărui obiectiv specific s-a

făcut utilizând indicatorii stabiliţi pentru fiecare obiectiv de mediu în parte.


99

Matricea compatibilităţii dintre obiectivele PATJ şi obiectivele relevante de mediu

OMR

1 OMR

2 OMR

3 OMR

4 OMR

5 OMR

6 OMR

7 OMR

8 OMR

9 OMR

10 OMR

11 OMR

12 OMR

13 OMR

14 OMR

15 OMR

16 OMR

17 OMR

18 OMR

19 OMR

20 OMR

21 OMR

22 OMR

23 OMR

24 OMR

25 OMR

26 OMR

27 OMR

28

OS1

OS2

OS3

OS4

OS5

OS6

OS7

OS8

OS9

OS10

OS11

OS12

OS13

OS14

OS15

OS16

OS17

OS18

OS19

OS20

OS21

OS22

OS23

OS24

OS25

OS26

OS27

OS28

OS29

OS30

OS31

OS32

OS33

OS34

OS35

OS36

OS37

OS38

OS39

OS40

OS41

OS42


100

OMR

1 OMR

2 OMR

3 OMR

4 OMR

5 OMR

6 OMR

7 OMR

8 OMR

9 OMR

10 OMR

11 OMR

12 OMR

13 OMR

14 OMR

15 OMR

16 OMR

17 OMR

18 OMR

19 OMR

20 OMR

21 OMR

22 OMR

23 OMR

24 OMR

25 OMR

26 OMR

27 OMR

28

OS43

OS44

OS45

OS46

OS47

OS48

OS49

OS50

OS51

OS52

OS53

OS54

OS55

OS56

OS57

OS58

OS59

OS60

OS61

OS62

OS63

OS64

OS65

OS66

compatibilitate incompatibilitate compatibilitate/incompatibilitate Inclus în cadrul altor obiective specifice evaluate nici o legătură


101

Analizând matricea de evaluare a compatibilităţii între obiectivele PATJ si obiectivele de mediu relevante, se constată faptul că obiectivele specifice ale PATJ susţin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind preponderent în concordanţă

cu acestea. Justificarea compatibilităților/incompatibilităților este prezentata in cele ce urmează.

Tabel - Analiza compatibilității între obiectivele PATJ şi obiectivele de mediu relevante:

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OS4 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului natural din punct de vedere structural şi funcţional;






Obiectivul va contribui indirect la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului

OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului




Obiectivul va contribui indirect la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră


- Realizarea unor habitate necesare dezvoltării biodiversităţii;

- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa;

- Asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor;

Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi punerea în valoare a cursurilor de apă

OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate





Obiectivul vizează identificarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de floră şi faună şi propune măsuri de protecţie şi conservare a acestora


102

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării




Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate la asigurarea integrităţii fondului forestier şi creşterea suprafeţelor împădurite cu crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede




Realizarea acestui obiectiv specific contribuie la creşterea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră din afara fondului


- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane reabilitate

Reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate va contribui la reducerea impactului generat de activităţile antropice






Obiectivul vizează direct refacerea ecosistemelor deteriorate si conservarea biodiversităţii, utilizarea durabila a patrimoniului natural




Obiectivul vizează exploatarea resurselor în limita capacităţii de suport, în vederea unei dezvoltări durabile



OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei




Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi

OS5 - Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea calităţii solurilor;

OMR 5: Îmbunătățirea calității Parametrii calitativi biologici şi Obiectivul prevede reducerea


103

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare corpurilor de apă de suprafață chimici ai apelor de suprafaţă;


suprafeţelor contaminate care contribuie indirect la

îmbunătățirea calității apelor de suprafaţă şi adâncime







OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora

Suprafeţe de teren contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;

Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin amenajări pedoameliorative



- Suprafețe de teren afectate; Prin măsurile asumate acest obiectiv contribuie direct la diminuarea suprafeţelor de teren degradate






Prin măsurile prevăzute de reducere şi combatere degradării calităţii solurilor obiectivul contribuie indirect la refacerea ecosistemelor si habitatelor degradate



Obiectivul contribuie direct la diminuarea, uneori chiar eliminarea presiunii antropice asupra ecosistemelor prin reducerea suprafeţelor de teren poluate



Obiectivul contribuie direct prin lucrările de combatere a eroziunii solurilor

OMR 25: Îmbunătăţirea stării de - Nivel de calitate al vieții în Obiectivul contribuie la


104

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare sănătate a populaţiei zonele urbane si rurale;



creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea condiţiilor de mediu







Obiectivul va contribui direct la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului





Obiectivul va contribui direct la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră





Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin reducerea cantităţii de poluanţi emişi în atmosferă

OS7 - Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane;

OMR 4: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere şi industriale asupra apelor

de suprafață

Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură de apă uzată în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în

scopul îmbunătățirii calităţii cursurilor de apă

Prin măsurile asumate, (dezvoltarea infrastructurii pentru alimentare apă şi canalizare, prevenirea poluărilor cu nitraţi, etc) obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane









105

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare subterane cu nitrați din surse agricole;




- Creşterea gradului de colectare selectiva

- Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare



Obiectivul contribuie indirect la creşterea cantităţii de deşeuri de (nămol) depozitate provenite din staţiile de epurare

OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără

riscuri pentru sănătatea populației si mediu










Prin măsurile prevăzute de îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane obiectivul contribuie indirect la refacerea florei şi faunei ecosistemelor acvatice



Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor acvatice prin diminuarea surselor de poluare (efluenţi neepuraţi)





Obiectivul contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane


106

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OS8 - Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra mediului a activităţilor antropice;





Obiectivul prevede reducerea impactului asupra solului prin adoptarea unor tehnologii nepoluante reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de depozitarea neconformă a deşeurilor, care contribuie

indirect la îmbunătățirea calității apelor de suprafaţă şi adâncime









Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin adoptarea unor tehnologii nepoluante reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de depozitarea neconformă a deşeurilor, aplicarea codurilor de bună practică în agricultură



- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul contribuie direct la diminuarea suprafeţelor de teren degradate






Prin măsurile prevăzute de reducere şi combatere a degradării calităţii solurilor obiectivul contribuie indirect la refacerea ecosistemelor si habitatelor degradate



Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în sprijinul protejării şi diminuării impactului asupra solului


107

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 25: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei




Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea calităţii solului

OS9 - Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale (inundaţii, alunecări de teren şi seisme) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale şi a protejării populaţiei






Unele măsuri asumate pentru realizarea obiectivului vor contribui indirect la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului şi la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră









Obiectivul prevede prevenirea inundaţiilor care contribuie direct la diminuarea surselor de poluare a apelor de suprafaţă





Obiectivul contribuie direct la restaurarea ecologică a zonelor umede şi îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă



Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin diminuarea proceselor de eroziune a solurilor şi alunecări de teren şi îmbunătăţiri funciare

OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de


Obiectivul vizează prevenirea şi atenuarea efectelor calamităţilor naturale care vor contribui la


108

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate




îmbunătăţirea stării de conservare a diversităţii biologice la nivelul judeţului





Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate la creşterea suprafeţelor împădurite




Realizarea acestui obiectiv specific contribuie indirect la creşterea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră din afara fondului datorită împăduririlor






Prevenirea si atenuarea efectelor fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren vor contribui la ocrotirea si conservarea bunurilor de patrimoniu natural

OMR 20: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros;



- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi

Prevenirea si atenuarea efectelor fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren vor contribui la ocrotirea si conservarea bunurilor de patrimoniu cultural construit


109

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare includerea de noi categorii de situri protejate

OMR 22: Reducerea riscului la inundaţii si secete




Obiectivul vizează direct reducerea riscului la inundaţii şi secete prin diminuarea proceselor de eroziune a solurilor şi alunecări de teren şi îmbunătăţiri funciare



Obiectivul va contribui direct la reducerea suprafeţelor afectate de eroziune a solului

OMR 24: Asigurarea gestionarii in

siguranța a substanțelor chimice periculoase şi prevenirea accidentelor industriale

- inventarierea operatorilor economici cu activităţi care intră sub incidenţă directivei Seveso;






Obiectivul vizează prevenirea şi atenuarea efectelor calamităţilor naturale (cutremure, alunecări de teren, etc), acestea vor reduce riscul de accidente industriale datorate acestora





Realizarea acestui obiectiv contribuie direct la reducerea riscurilor asupra populaţiei generate de aceste fenomene distructive.

OS10- Reducerea semnificativă a impactului negativ al activităţii industriale asupra calităţii mediului şi al populaţiei



Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la

Unele măsuri asumate pentru realizarea obiectivului vor contribui direct la menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii aerului şi la limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de


110

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare toate instalaţiile IPPC, inclusiv instalaţiile mari de ardere;



seră






de suprafață



Obiectivul contribuie direct la reducerea impactului produs de evacuarea apelor industriale

asupra apelor de suprafață prin retehnologizări, acordarea de sprijin la achiziţionarea de tehnologii nepoluante, tehnologii ecologice, etc.





Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, prin diminuarea încărcării cu poluanţi a efluenţilor epuraţi







Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor subterane prin managementul eficient privitor la deşeuri, tehnologii ecologice, nepoluante



Obiectivul vizează direct îmbunătăţirea calităţii solurilor prin managementul eficient privitor la deşeuri, tehnologii ecologice, nepoluante



- Utilizare raţională terenuri/

Obiectivul vizează utilizarea durabila a resurselor de sol prin tehnologiile ecologice,


111

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare gradul de ocupare a terenurilor; nepoluante aplicate


- Creşterea gradului de colectare selectiva - Creşterea numărului de investiţii in instalaţii de compostare si tratare



Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate datorită investiţiilor asumate privitoare la colectarea, sortarea, recuperarea, depozitarea deşeurilor industriale inclusiv cele periculoase

OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu





OMR 14: Valorificarea materiala şi energetică a deşeurilor


Obiectivul prin măsurile propuse valorifică deşeurile



Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri privitoare la utilizarea de tehnologii nepoluante

OMR 24: Asigurarea gestionarii in

siguranța a substanțelor chimice periculoase şi prevenirea accidentelor industriale

- inventarierea operatorilor economici cu activităţi care intră sub incidenţă directivei Seveso;






Obiectivul vizează prevenirea şi atenuarea efectelor impactului generat de activităţile industriale prin măsurile propuse de retehnologizare acordarea de sprijin financiar agenţilor economici din zona pentru achizitionarea de tehnologii nepoluante




Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului


112

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare - Grad de asigurare a serviciilor

medicale (inclusiv infrastructura necesara);

Galaţi prin îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu

OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);


Obiectivul contribuie direct la reducerea poluării fonice prin aplicarea de măsuri privitoare investiţiile în tehnologii ecologice pentru înlocuirea proceselor industriale poluante şi în tehnologii eficiente de depoluare

OS11- Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural


de suprafață



Obiectivul contribuie direct la reducerea impactului produs de evacuarea apelor industriale asupra patrimoniului natural





Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, prin extinderea reţelei de arii naturale protejate, elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale, protecţia fondului piscicol, etc







Obiectivul contribuie indirect la îmbunătăţirea calităţii apelor subterane prin managementul eficient durabil al patrimoniului natural






OMR 8: Îmbunătăţirea calităţii Suprafeţe de teren Obiectivul vizează indirect


113

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare solurilor prin reducerea si prevenirea poluării şi degradării acestora

contaminate/degradate; Suprafeţe de teren pe care se depozitează necontrolat deşeuri menajere si industriale;

îmbunătăţirea calităţii solurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural



- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul contribuie indirect la diminuarea suprafeţelor de teren degradate




Obiectivul vizează utilizarea durabila a resurselor de sol prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural






Obiectivul vizează conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica prin măsurile asumate privitoare la evaluarea stării de conservare a habitatelor, evitarea fragmentării acestora, monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului de capturare a acestora, protecţia şi conservarea speciilor de păsări sălbatice (evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări, elaborarea de studii ştiinţifice, inventarierea speciilor existente





Obiectivul vizează gestionarea durabilă a pădurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural




Obiectivul contribuie direct prin măsurile asumate privitoare la asigurarea integrităţii fondului forestier, prin reducerea defrişărilor ilegale şi prin împăduriri


- Ecosisteme deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane

Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în


114

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare reabilitate sprijinul protejării şi diminuării

impactului asupra patrimoniului natural

OMR 19: Asigurarea măsurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural





Obiectivul, prin măsurile asumate se suprapune perfect cu măsurilor de ocrotire, conservare şi utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural




Obiectivul contribuie direct la gestionarea eficientă a resurselor prin măsurile asumate privitoare la extinderea reţelei de arii naturale protejate, protecţia fondului piscicol, protejarea zonelor umede, punerea în valoare a cursurilor de apă, asigurarea integrităţii fondului forestier





Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin utilizarea durabilă a patrimoniului natural

OS12 - Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007


de suprafață



Obiectivul contribuie direct la reducerea impactului produs de evacuarea apelor industriale asupra patrimoniului natural





Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, prin extinderea reţelei de arii naturale protejate, elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale, protecţia fondului piscicol, etc


115

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 6: Îmbunătăţirea calităţii apelor subterane






Obiectivul contribuie indirect la îmbunătăţirea calităţii apelor subterane prin managementul eficient durabil al patrimoniului natural








Obiectivul vizează indirect îmbunătăţirea calităţii solurilor prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural



- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul contribuie indirect la diminuarea suprafeţelor de teren degradate




Obiectivul vizează utilizarea durabila a resurselor de sol prin managementul eficient, durabil al patrimoniului natural








116

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 16: Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa social-economică a ţării











Obiectivul contribuie direct la diminuarea, presiunii antropice asupra ecosistemelor prin aplicarea de măsuri care vin în sprijinul protejării şi diminuării impactului asupra patrimoniului natural











OS13- Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională


117

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 7: Restaurarea ecologica /renaturarea râurilor;























OMR 19: Asigurarea măsurilor de - Măsuri/acţiuni de ocrotire a Obiectivul, prin măsurile


118

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural

bunurilor de patrimoniu natural care nu ţin de managementul ariilor protejate;




asumate se suprapune perfect cu măsurilor de ocrotire, conservare şi utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural


















OMR 17: Reducerea degradării - Creşterea ponderii vegetaţiei Obiectivul contribuie direct


119

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare vegetației forestiere din afara fondului

forestiere din afara fondului forestier

prin măsurile asumate privitoare la asigurarea integrităţii fondului forestier, prin reducerea defrişărilor ilegale şi prin împăduriri


















Obiectivul contribuie direct la reducerea riscurilor la inundaţii şi secete prin crearea de perdele forestiere, gestionarea vegetaţiei malurilor şi a luncilor râurilor şi de pe malurile lacurilor, din zonele umede naturale, crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede



Obiectivul contribuie indirect la reducerea fenomenelor de eroziune a solului prin crearea de perdele forestiere,


120

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare gestionarea vegetaţiei malurilor şi a luncilor râurilor şi de pe malurile lacurilor, din zonele umede naturale, crearea de legături între zonele de pădure şi zonele umede






OS15- Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale.




- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de situri protejate

Obiectivul contribuie direct la conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valoros prin stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reabilitarea lor măsuri severe de protejarea siturilor arheologice şi includerea lor în circuite turistice tematice






Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin îmbunătăţirea nivelului de dotare al localităţilor

OMR 27: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport


Obiectivul contribuie indirect la dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport la nivelul polilor identificaţi la nivelul judeţului Galaţi (pol naţional, pol subregional, poli locali, poli rurali) prin ridicarea nivelului de dotare şi echipare

OS18- Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice

OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,

tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural

Creşterea numărului de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban


populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa

Obiectivul contribuie direct la asigurarea unor sisteme performante de captare,

transport, tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural


121

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare potabilă




Obiectivul contribuie direct la asigurarea unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean





Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean

OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu





Realizarea acestui obiectiv va contribui la eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean








Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin introducerea unor restricţii severe privind dezvoltările urbanistice



Obiectivul contribuie direct la reducerea poluării fonice la nivelul judeţului Galaţi prin introducerea unor restricţii severe privind dezvoltările urbanistice


- Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale si de mediu ale societăţii, reducând, in acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra

Obiectivul contribuie direct la dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport la nivelul polilor identificaţi la nivelul judeţului Galaţi prin introducerea unor restricţii


122

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare economiei, societăţii si mediului. severe privind dezvoltările

urbanistice OS19- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie





Obiectivul contribuie la dezvoltarea echilibrata a sistemului de învăţământ la nivelul judeţului Galaţi va determina creşterea gradului de educaţie al populaţiei si va contribui indirect la îmbunătăţirea calităţii vieţii

OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu




Creşterea numărului de unităţi de învăţământ la nivelul judeţului va facilita creşterea posibilităţii de realizare de programe de educaţie ecologica

OS20 - Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială





Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

OS21 - Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural




- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de situri protejate

Obiectivul vizează direct conservarea si valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit

OS22 - Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de confort.






OS23 - Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor urbane, în principal a mun. Galaţi.



Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate


123

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare - Calitate/condiții de mediu;


a populaţiei

OS24 - Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate







Obiectivul vizează direct dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă


de suprafață



Obiectivul vizează prin măsurile adoptate diminuarea impactului produs de evacuarea neconformă a apelor uzate menajere





Obiectivul contribuie la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane prin dezvoltarea si imbunatatirea sistemelor de canalizare






OS25 - Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu energie termica la locuinţele colective din cele două municipii.

OMR 1: Mentinerea/ imbunatatirea calitatii aerului inconjurator


Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere;

Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale;

Reducerea poluarii aerului datorata arderii combustibililor solizi in mediul rural;

Reabilitarea şi eficientizarea sistemului centralizat de producţie a energiei termice va contribui la reducerea emisiilor poluante în aer şi a emisiilor de gaze cu efect de sera


124

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 2: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului








Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu








Obiectivul contribuie direct la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă datorită sistemelor de colectare, sortare şi reciclare a deşeurilor menajere şi interzicerea depozitării acestora în depozite neautorizate



biodiversității;



inundațiilor;

Obiectivul contribuie indirect la restaurarea ecologică a râurilor datorită interzicerii depozitării deşeurilor în albiile râurilor



Obiectivul contribuie direct la asigurarea unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean





Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean

OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi


Realizarea acestui obiectiv va contribui la eliminarea


125

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare mediu - Număr depozite neautorizate;



deşeurilor fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean








Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi datorită asigurării unui management eficient al deşeurilor la nivel judeţean






Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin amenajarea de spaţii de joacă şi relaxare






Obiectivul contribuie la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice



biodiversității;



inundațiilor;

Obiectivul contribuie indirect la restaurarea ecologică a râurilor prin aplicarea reglementărilor din punct de vedere a gospodăririi apelor





Obiectivul contribuie la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice

OS29 - Îmbunătăţirea managementului apei potabile şi amenajarea bazinelor hidrografice


126

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,







transport, tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural prin reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate


de suprafață







Obiectivul contribuie direct la

îmbunătățirea calității corpurilor

de apă de suprafață şi subterane prin reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate şi instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apă din jud. Galaţi









biodiversității;



inundațiilor;





Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin măsurile adoptate

OS30 - Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor uzate


127

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 3: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport,







transport, tratare şi distribuție a apei potabile în mediul urban şi rural prin reabilitarea, extinderea şi realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare a apelor uzate


de suprafață







Obiectivul contribuie direct la

îmbunătățirea calității corpurilor

de apă de suprafață şi subterane prin reabilitarea, extinderea şi realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare a apelor uzate





Obiectivul contribuie la creşterea nivelului calităţii vieţii populaţiei la nivelul judeţului Galaţi prin măsurile adoptate




- Suprafețe de teren afectate; Obiectivul va contribui la

remedierea şi reconstrucția ecologica a solurilor degradate





Obiectivul va contribui la diminuarea efectelor secete



Obiectivul vizează direct combaterea fenomenului de eroziune a solului



128

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea

calității aerului înconjurător



toate instalațiile IPPC, inclusiv

instalațiile mari de ardere;

Nivelul altor emisii de poluanți de la unitati industriale;


Implementarea acestui obiectiv va genera în primă fază un efect negativ pe termen scurt datorat perioadei de realizare, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor
















Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.






- Grad de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura

Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei,


129

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare necesara);



După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului auto



Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că

dezvoltarea infrastructurii rutiere majore de transport va fi durabilă


OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea








Implementarea acestui obiectiv va genera în primă fază un efect negativ pe termen scurt datorat perioadei de realizare, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor












130

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 15: Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatica existente în afara ariilor naturale protejate












Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei



După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului auto




dezvoltarea infrastructurii rutiere majore de transport va fi durabilă








Obiectivul va contribui direct la reducerea poluării factorilor de mediu ca urmare a reducerii emisiilor generate de traficul rutier


131

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare Nivelul altor emisii de poluanți

de la unitati industriale;

















Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate







Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei


- Număr persoane afectate in

După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului feroviara


132

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului



Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că dezvoltarea infrastructurii

feroviare de transport va fi durabilă






Realizarea obiectivului contribuie la intensificarea transportului naval care poate genera poluarea apelor de suprafaţă






Implementarea acestui obiectiv prin masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice acvatice







Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei


- Număr persoane afectate in mod regulat şi pe termen lung de nivelele ridicate ale

După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat transportului naval


133

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare zgomotului



Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că căilor

navigabile de transport va fi durabilă








Obiectivul va contribui direct la reducerea poluării aerului ca urmare a reducerii emisiilor generate de traficul rutier





Realizarea măsurilor propuse generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei



După implementarea acestui obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului aerian




dezvoltarea transportului aerian va fi durabilă





Implementarea acestui obiectiv va genera în primă fază un efect


134

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare Nivelul emisiilor de CO, NOx,

SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuşilor organici volatili provenind de la





negativ pe termen scurt datorat perioadei de realizare, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor
























OMR 26: Reducerea poluării fonice - Reducere nivel zgomot emis de După implementarea acestui


135

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare surse majore (vehicule rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale si mecanismele mobile);


obiectiv va fi generat un disconfort creat de intensificarea zgomotului datorat traficului (auto, feroviar, naval, aerian)



Obiectivul vizează direct dezvoltarea infrastructurii de transport. Având în vedere faptul că s-au prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului se poate afirma că dezvoltarea infrastructurii de

transport combinate va fi durabilă

OS40 - Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor electrice de distribuţie

OMR 1: Mentinerea/ imbunatatirea calitatii aerului inconjurator





Realizarea obiectivului nu are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact indirect prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate surselor de producere energie















136


OS43 - Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea consumatorilor

OMR 1: Menținerea/ imbunatatirea calitatii aerului înconjurător





Realizarea obiectivului nu are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact indirect prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate surselor de producere energie






OMR 1: Menținerea/ imbunatătirea






Nivelul altor emisii de poluanți

de la unități industriale;


Realizarea obiectivului are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact indirect prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate surselor alternative de producere a energiei termice











137












Realizarea obiectivului are o influenţă importantă factorilor de mediu, generează un impact direct prin diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă









Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la diminuarea

cantităților de deşeuri











Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin implementarea unui plan de management eficient al deşeurilor menajere, care va produce efecte pozitive pe termen mediu si lung





OMR 5: Îmbunătățirea calității Parametrii calitativi biologici şi


138

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare corpurilor de apă de suprafață chimici ai apelor de suprafaţă;










Realizarea masurilor propuse generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate





OMR 13: Eliminarea deşeurilor fără

riscuri pentru sănătatea populației si mediu








OS53 - Dezvoltarea serviciilor publice (sociale, de învăţământ şi de sănătate)




Numărul de depozite necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor,

Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea calităţii apei


139

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare eliminate










Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea calităţii solului









Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce la conservarea patrimoniului natural









OMR 28: Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de


Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect


140

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare mediu valorilor necesare populației in

scopul asumării răspunderii de


care va conduce conştientizarea problemelor de mediu

OS54 - Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă





Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce conştientizarea problemelor de mediu

OS55 - Adaptarea sistemului educaţional cerinţelor actuale ale pieţei forţei de muncă





Realizarea acestui obiectiv va genera un impact pozitiv indirect care va conduce conştientizarea problemelor de mediu

OS58 - Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării plantelor] Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe

OMR 1: Menținerea/ imbunatatirea









Realizarea masurilor propuse generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate dezvoltării sectorului zootehnic








Realizarea masurilor propuse generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin promovarea agriculturii durabile si ecologice







141

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OS60 - Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional

OMR 1: Menținerea/ imbunatatirea








Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate dezvoltării sectorului industrial






de suprafață



Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în apele de suprafaţă datorate dezvoltării sectorului industrial








Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin practicarea unor tehnologii competitive la nivel naţional şi internaţional





Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pe termen mediu şi lung prin practicarea unor tehnologii competitive la nivel naţional şi internaţional care promovează diminuarea cantităţilor de deşeuri generate


142

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare OMR 21: Îmbunătăţirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme



Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea gestiunii resurselor naturale





Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei




Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate






OS63 - Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătățită

OMR 1: Menținerea/ îmbunătățirea calitătii aerului înconjurător


Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la






Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită modernizării infrastructurii de transport crearea de noi legături care conduce la reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.





Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, generând impact pozitiv pe termen mediu şi lung


143

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare populației rurale la serviciile publice de alimentare cu apa potabilă


datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi




Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra solului,

respectiv perioada de construcție, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi infiltraţi în sol




Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea gestiunii resurselor naturale





Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei



Prin realizarea măsurilor propuse se generează un impact direct prin dezvoltarea infrastructurii de transport.

OS65 - Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional /internaţional reprezentat prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în sud) şi natural/ forestier (nord)






Realizarea masurilor propuse generează un impact pozitiv indirect datorat promovării şi dezvoltării turismului durabil



- Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestiera, în scopul


144

Obiective de mediu relevante Indicatori Justificare restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;














prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei

6. Potenţialele efecte*1 semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul,

apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv

cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori;

Analizând obiectivele PATJ Galaţi precum si setul de măsuri propuse pentru

atingerea acestora, se constată faptul că procentul majoritar vizează aspectele de mediu caracteristice judeţului.

*1 Aceste efecte trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi

lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative


145

Procesul de stabilire a principalelor efecte potenţiale ce ar putea fi generate asupra mediului în urma implementării PATJ a constat în evaluarea efectelor potenţiale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de mediu. Trebuie avut însă în vedere faptul ca, deoarece PATJ are un domeniu mai larg de cuprindere comparativ cu un proiect, relaţia concreta cauza-efect se poate dovedi uneori dificil de prevăzut.

Evaluarea s-a realizat pe baza analizei măsurilor aferente obiectivului respectiv şi a unui sistem de notare pentru cuantificare efectelor pe fiecare componentă de mediu, notele fiind însoţite de justificări.

Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin însumarea notelor de evaluare acordate efectelor pozitive şi negative stabilite pentru fiecare componentă de mediu.

In vederea cuantificării potenţialelor efecte generate de obiectivele şi măsurile prevăzute de PATJ pentru fiecare componentă de mediu, s-a utilizat următorul sistem de notare:

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;

0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ;

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru

PATJ propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate

note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice

de prevenire, reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru

impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.

Legenda:

I = efect indirect TS = termen scurt

D = efect direct TM = termen mediu

C = efect cumulativ TL = termen lung


146

Componenta de mediu

Cuantificare impact pozitiv generat

Justificare Cuantificare impact generat de obiectiv asupra componentei de

mediu I D C TS TM TL

OS1 - Realizarea infrastructurilor majore pe coridoare de transport care asigură legătura mun. Galaţi cu capitala ţării şi cu alte centre naţionale şi internaţionale

Aer -1 2 1 -1 2 2

masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului pe termen mediu şi lung, asa cum se poate observa se costată un impact negativ pe termen scurt datorită activităţilor de construcţie/reabilitare, etc.

5

Apă -1 2 1 -1 2 2

masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii apei pe termen mediu şi lung, aşa cum se poate observa se costată un impact negativ pe termen scurt datorită activităţilor de construcţie/reabilitare, etc.

5

Sol -1 2 1 -1 2 2

masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii solului pe termen mediu şi lung, aşa cum se poate observa se costată un impact negativ pe termen scurt datorită activităţilor de construcţie/reabilitare, etc.

5

Deşeuri 0 0 1 0 1 1 masurile propuse vor conduce la eficientizarea managementului deşeurilor

3

Sănătatea

populației 0 1 1 0 2 2

Prin realizarea masurilor propuse in cadrul acestui

obiectiv se vor îmbunați atât condițiile de viața ale

populației cât si sănătatea

6

Biodiversitate, patrimoniu

natural 0 0 0 0 0 0 Nu poate fi cuantificat 0

Patrimoniu construit

0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Riscuri naturale 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Riscuri de mediu -1 +1 0 0 +1 +1

Prin realizarea masurilor propuse in cadrul acestui obiectiv va fi diminuată apariţia poluărilor datorate

condiţiilor de transport în condiții improprii

2

Total -4 8 5 -3 10 10 - 26

OS2 - Realizarea unui pol economic integrat compus din municipiile Galaţi şi Brăila prin dezvoltarea şi coordonarea potenţialului celor două centre

Aer -1 0 0 0 0 0 masurile propuse vor avea un impact indirect asupra calităţii aerului datorită unui pol de dezvoltări economică

-1


147

Componenta de mediu




Apă -1 0 0 0 0 0 masurile propuse vor avea un impact indirect asupra calităţii apei datorită unui pol de dezvoltări economică

-1

Sol -1 0 0 0 0 0 masurile propuse vor avea un impact indirect asupra calităţii salului datorită unui pol de dezvoltări economică

-1

Deşeuri 0 0 1 0 1 1 masurile propuse vor conduce la eficientizarea managementului deşeurilor

3

Sănătatea


Prin realizarea masurilor propuse in cadrul acestui

obiectiv se vor îmbunați condițiile de viața ale

populației, creşterea numărului locurilor de muncă

6


natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect

0




Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Total -3 1 2 0 3 3 6

OS3 - Susţinerea zonelor de cooperare interjudeţeană şi transnaţională în proximitatea judeţului Galaţi

Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Apă 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Sol 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Deşeuri 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Sănătatea

populației 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0


natural 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0





Total 0 0 0 0 0 0 0

OS4 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii, menţinerea regimului natural din punct de vedere structural şi funcţional


148

Componenta de mediu




Aer 2 0 1 1 1 1 masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv asupra calităţii aerului (stoparea defrişărilor, conservarea habitatelor şi a speciilor de interes conservativ)

6

Apă 1 0 0 0 1 1

masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung asupra calităţii apei datorită măsurilor de conservare a biodiversităţii la nivelul judeţului, în special a corpurilor de apă situate în interiorul sau în vecinătatea unei arii protejate

3

Sol 1 0 0 0 1 1

masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung asupra calităţii solului prin aceste măsuri se vor diminua fenomenele de eroziune şi alunecări de teren

3


Sănătatea


realizarea masurile propuse in cadrul acestui obiectiv vor

conduce la îmbunătăţirea condițiile de viața ale

populației

6


natural 2 2 2 2 2 2

masurile propuse vizează direct conservarea

biodiversității, şi vor produce efecte pozitive directe pe termen scurt, mediu şi lung

12



Riscuri naturale 1 0 1 0 1 1

masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi

lung prin stoparea defrişărilor, împădurirea, crearea

perdelelor de protecție si renaturarea) vor contribui direct la prevenirea secetei, eroziunii solului si inundatiilor

4


Total 7 3 5 3 8 8 34

OS5 - Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea calităţii solurilor


Apă 1 0 1 0 1 1 masurile propuse vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung asupra calităţii apei datorită lucrărilor de combatere a eroziunii solului şi de

4


149

Componenta de mediu




ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole;

Sol 1 2 2 1 2 2

masurile propuse vor avea un impact direct pozitiv în special pe termen mediu şi lung asupra calităţii solului prin aceste măsuri se vor diminua fenomenele de eroziune şi alunecări de teren

10

Deşeuri 0 0 0 0 0 0 nici un efect 0

Sănătatea


realizarea masurile propuse in cadrul acestui obiectiv vor avea un impact indirect pozitiv pe termen mediu şi lung

şi va conduce la îmbunătăţirea condițiile de viața ale

populației

6


natural 1 1 0 0 1 1

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra biodiversităţii care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung

4




masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen scurt mediu şi lung prin reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de eroziunii solului şi alunecările de teren

4


Total 6 4 4 2 6 6

- 28


Aer 0 2 0 2 2 2 masurile propuse vor conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului pe termen mediu şi lung

8




Sănătatea


Prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive

pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii populației

8

Biodiversitate, 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0


150

Componenta de mediu




patrimoniu natural




Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nu poate fi cuantificat 0

Total 2 3 2 2 3 4 - 16

OS7 - Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane


Apă 1 2 2 2 2 2 masurile propuse vor genera un impact pozitiv direct asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung

11

Sol 2 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra solului

5

Deşeuri -1 0 0 0 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect datorat cantităţilor însemnate de deşeuri provenite din staţiile de epurare

-1

Sănătatea


prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra sănătăţii

populației şi va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

11


natural 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra diversităţii biologice, prin încadrarea în standardele de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali (Siret, Prut, Dunăre)

3




151

Componenta de mediu





Riscuri de mediu 0 0 0 0 0 0 Nu poate fi cuantificat 0

Total 4 4 5 4 6 6 - 29

OS8 - Reabilitarea solului degradat şi reducerea impactului asupra mediului a activităţilor antropice


Apă 1 0 0 0 1 1 masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, care va produce efecte pozitive pe termen mediu şi lung

3

Sol 1 2 2 2 2 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra solului

11


Sănătatea


prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei

4


natural 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra diversităţii biologice

3





Total 4 2 2 3 5 5 - 21

OS9 - Prevenirea si protecţia faţă de riscurile naturale (inundaţii, alunecări de teren şi seisme) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale şi a protejării populaţiei


Apă 1 1 0 1 1 1

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin minimizarea riscului la inundaţii la nivelul judeţului

5

Sol 1 2 1 1 1 2 prin realizarea masurilor propuse se generează un 8


152

Componenta de mediu




impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi mai ales lung datorat eliminării sau stabilizării alunecărilor de teren din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane)


Sănătatea



4


natural 1 0 0 0 1 1


3




Riscuri de mediu 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung şi va conduce la eliminarea în timp a riscurilor de mediu generate de eroziunea solară, alunecări de teren, etc

3

Total 5 3 1 3 5 6 23

OS10- Reducerea semnificativă a impactului negativ a activităţii industriale asupra calităţii mediului şi a populaţiei

Aer 2 1 1 1 2 2 masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii aerului care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţiile propuse

9

Apă 2 1 1 1 2 2

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţiile propuse

9

Sol 2 1 1 1 2 2 masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii solului şi subsolului, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin

9


153

Componenta de mediu




investiţiile propuse

Deşeuri 2 1 1 1 2 2

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra managementului deşeurilor la nivel judeţean, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţiile propuse

9

Sănătatea



4


natural 1 0 0 0 1 1


3





Total 10 4 4 5 10 10 43

OS11- Garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Apă 2 1 1 1 2 2

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse

9

Sol 2 1 1 1 2 2

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii solului şi subsolului, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse

9


Sănătatea



4


1 2 0 2 1 2 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe

8


154

Componenta de mediu




natural termen scurt, mediu şi lung asupra diversităţii biologice




masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate, evitarea fragmentării habitatelor, protecţia fondului piscicol, asigurarea integrităţii fondului forestier, menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare.

3


Total 7 4 2 5 7 8 - 33

OS12 - Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare conform următoarelor categorii de arii naturale protejate, conform OUG 57/2007


Apă 2 1 1 1 2 2

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung prin măsurile propuse

9

Sol 2 1 1 1 2 2


9


Sănătatea

populației 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0


natural 1 2 0 2 1 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra diversităţii biologice

8




155

Componenta de mediu





masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin reconstrucţia ecosistemelor şi a habitatelor deteriorate, evitarea fragmentării habitatelor.

3


Total 6 4 2 4 6 7 - 29

OS13- Administrarea siturilor şi habitatelor naturale protejate conform legislaţiei UE transpuse în legislaţia naţională


Apă 1 0 0 0 1 1

masurile propuse vor genera un impact pozitiv indirect asupra calităţii apelor de suprafaţă, care va produce efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin realizarea şi implementarea planurilor de management pentru siturile protejate;

3

Sol 2 1 1 1 2 2


9


Sănătatea populaţiei



natural 1 2 0 2 1 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra diversităţii biologice datorat în special realizării şi implementării planurilor de management pentru ariile protejate;

8




masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin realizarea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.

3


Total 5 3 1 3 5 6 - 23



156

Componenta de mediu









1 0 0 1 1 1


4


natural 1 2 0 2 1 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra patrimoniului natural datorat creării perdelelor forestiere, gestionării vegetaţiei malurilor şi a luncilor râurilor, din zonele umede naturale, pajiştile naturale, creării de legături între zonele de pădure şi zonele umede care să permită dezvoltarea florei şi faunei caracteristice

8



Riscuri naturale 1 0 0 0 1 1 masurile propuse vizează indirect prevenirea riscurilor naturale şi produc efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin măsurile propuse.

3


Total 3 2 0 3 3 4 - 15

OS15- Prezervarea şi valorificarea obiectivelor de patrimoniu construit, în scopul cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor şi păstrării identităţii teritoriale şi culturale










157

Componenta de mediu





0 2 0 1 2 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe termen scurt, mediu şi lung asupra patrimoniului construit prin stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reabilitarea lor (prioritar a celor aflate în stare de pericol), măsuri severe de protejarea siturilor arheologice, valorificarea memoriei locurilor prin restaurarea caselor memoriale existente, amenajarea de noi case memoriale şi valorificarea prin introducerea lor în circuite turistice culturale, etc

7



Total 0 2 0 1 2 2 - 7







1 0 0 1 1 1


4







Total 1 0 0 1 1 1 - 4

OS18- Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice Aer 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0

Apă 1 0 0 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la

3


158

Componenta de mediu




îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă


Deşeuri 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitate

3


1 0 0 1 1 1


4







Total 3 0 0 1 3 3 - 10

OS19- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii; Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie






1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei datorită dezvoltării învăţământului vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă

4



Patrimoniu Construit




159

Componenta de mediu





Total 1 0 1 0 1 1 - 4

OS20 - Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială






1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi sănătate ale populaţiei

4







Total 1 0 1 0 1 1 - 4

OS21 - Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural










1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung asupra patrimoniului construit prin construirea de case de cultură, reabilitarea caselor de

4


160

Componenta de mediu




cultură existente, completarea şi modernizarea reţelei de biblioteci publice, construirea unor noi cinematografe



Total 1 0 1 0 1 1 - 4

OS22 - Extinderea/reînnoirea fondului de locuinţe în mun. Galaţi în principal prin locuinţe colective, care să satisfacă cerinţele populaţiei şi standardele actuale de confort






1 0 1 0 1 1


4







Total 1 0 1 0 1 1 - 4

OS23 - Construcţia de locuinţe în zone favorabile din teritoriu, în apropierea centrelor urbane, în principal a mun. Galaţi






1 0 1 0 1 1


4

Biodiversitate, 0 0 0 0 0 0 Nici un efect 0


161

Componenta de mediu




patrimoniu natural





Total 1 0 1 0 1 1 4

OS24 - Echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Tecuci, Târgu Bujor, Bereşti şi satele cu alimentări realizate


Apă 1 2 1 1 2 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

9




1 0 1 0 2 2


6







Total 2 2 2 1 4 4 - 15

OS25 - Menţinerea şi îmbunătăţirea instalaţiilor de alimentare cu energie termica la locuinţele colective din cele două municipii

Aer 1 2 1 2 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin eficientizarea sistemului

centralizat de producție a energiei termice

8


162

Componenta de mediu








1 0 1 0 1 1


4







Total 2 2 2 2 2 2 - 12





Deşeuri 1 2 1 2 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea managementului deşeurilor manajere la nivel rural

8


1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei din mediul rural

4







163

Componenta de mediu





Total 2 2 2 2 2 2 - 12







1 0 1 0 1 1


4







Total 1 0 1 0 1 1 - 4



Apă 1 1 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă

5










164

Componenta de mediu






prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la eliminarea riscurilor la inundaţii

4

Total 2 1 1 1 2 2 - 9

OS29 - Îmbunătăţirea managementului apei potabile şi amenajarea bazinelor hidrografice


Apă 1 1 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă

5




1 0 1 0 1 1


4







prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la eliminarea riscurilor la inundaţii

4

Total 3 1 2 1 3 3 - 13

OS30 - Dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de apă potabilă şi canalizare a apelor uzate


Apă 1 2 1 1 2 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă datorat încadrării indicatorilor de calitate ai efluenţilor.

9


165

Componenta de mediu







1 1 1 0 1 1


5







Total 2 3 2 1 3 3 - 14




Sol 1 2 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii solului datorare lucrarilor de combaterea eroziunii solului si regularizarea scurgerii pe versanti

6









Riscuri de mediu 1 2 0 1 2 2 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va avea efecte pozitive pe

8


166

Componenta de mediu




termen mediu şi lung şi va conduce la eliminarea riscurilor generate de secetă, eroziuni ale solului, etc.

Total 2 4 1 1 3 3 - 14


Aer -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor.

0

Apă -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, respectiv perioada de organizare de şantier, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi

0

Sol -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra solului, respectiv perioada de

construcție, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi infiltraţi în sol

0



1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensificarea zgomotului

4


167

Componenta de mediu





natural -1 0 0 -1 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.

-2





Total -3 0 1 -4 4 4 - 2


Aer -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi fluidizării traficului care conduce la reducerea emisiilor.

0

Apă -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, respectiv perioada de organizare de şantier, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi

0

Sol -1 0 0 -1 1 1



0


Sănătatea 1 0 1 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un 4


168

Componenta de mediu




populaţiei impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensificarea zgomotului


natural -1 0 0 -1 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra diversităţii biologice, datorită faptului că unele trasee propuse se pot învecina sau traversa arii naturale protejate.

-2





Total -3 0 1 -4 4 4 - 2


Aer 1 0 0 1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită reabilitării şi modernizării liniilor de cale ferată, care datorită scurtării timpilor de călătorie vor conduce obligatoriu la diminuarea traficului pe drumurile publice, şi implicit la diminuarea emisiilor de poluanţi.

4





1 0 1 0 1 1


4


169

Componenta de mediu










Total 2 0 1 1 2 2 - 8



Apă -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, datorate lucrărilor de amenajare la nivelul luciului de apă care cresc turbiditatea, în schimb va fi generat un impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat fluidizării traficului

0




1 0 1 0 1 1


4







Total 0 0 1 -1 2 2 - 4



170

Componenta de mediu




Aer -1 0 0 -1 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut - în perioada de construcţie

-2





1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensitatea zgomotului în zona localităţii Tuluceşti

4







Total 0 0 1 -1 1 1 - 2



Apă -1 0 0 -1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte negative pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, datorate lucrărilor de amenajare

0




1 0 1 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la

4


171

Componenta de mediu




îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei







Total 0 0 1 -1 2 2 - 4

OS40 - Asigurarea alimentării cu energie electrică şi creşterea eficienţei reţelelor electrice de distribuţie






1 0 1 0 1 1


4







Total 1 0 1 0 1 1 - 4

OS43 - Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de medie tensiune în vederea asigurării unor servicii cu acoperire zonală şi satisfacerea consumatorilor






172

Componenta de mediu





1 0 1 0 1 1


4







Total 1 0 1 0 1 1 - 4


Aer 1 2 1 2 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin eficientizarea sistemului

centralizat de producție a energiei termice

8





1 0 1 0 1 1


4








173

Componenta de mediu




Total 2 2 2 2 2 2 - 12


Aer 1 2 1 2 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin utilizarea gazelor naturale drept combustibil

8





1 0 1 0 1 1


4







Total 2 2 2 2 2 2 - 12





Deşeuri 0 2 0 1 2 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact direct pozitiv care va conduce la minimizarea cantităţilor de deşeuri depozitate

7






174

Componenta de mediu




natural





Total 0 2 0 1 2 2 - 7


Aer 1 2 1 1 2 2

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv direct care va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi diminuarea gazelor cu efect de seră prin implementarea unui plan de management eficient al deşeurilor menajere, care va produce efecte pozitive pe termen mediu si lung

9

Apă 1 0 0 1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut mediu şi lung, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, datorat eliminării surselor de poluare datorate depozitării necontrolate, sau în depozite neconforme.

4

Sol 1 0 0 1 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut mediu şi lung, asupra solului, datorat eliminării surselor de poluare datorate depozitării necontrolate, sau în depozite neconforme.

4

Deşeuri 0 2 0 1 2 2


7


1 0 1 0 1 1


4


175

Componenta de mediu










Total 4 4 2 4 7 7 - 28

OS58 - Sector agricol competitiv [comun zootehniei şi cultivării plantelor] Resurse zootehnice valorificate şi potentaţe

Aer -1 0 0 -1 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate dezvoltării sectorului zootehnic

-2


Sol 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin promovarea agriculturii durabile si ecologice

3

Deşeuri 0 0 0 0 0 Nici un efect 0


1 0 1 0 1 1


4







Total 1 0 1 -1 2 2 - 5

OS60 - Industrie competitivă la nivel naţional şi internaţional


176

Componenta de mediu




Aer -1 0 0 -1 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în atmosferă datorate dezvoltării sectorului industrial

-2

Apă -1 0 0 -1 0 0

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact negativ indirect care va determina creşterea emisiilor de poluanţi în apele de suprafaţă datorate dezvoltării sectorului industrial

-2

Sol 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect pozitiv cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung prin practicarea unor tehnologii competitive la nivel naţional şi internaţional

3

Deşeuri 0 0 0 0 0 Nici un efect 0


1 0 1 0 1 1


4







Total 0 0 1 -2 2 2 - 3





Deşeuri 0 2 0 1 2 2


7


177

Componenta de mediu












Total 0 2 0 1 2 2 - 7

OS63 - Infrastructură tehnică şi de transport îmbunătăţită

Aer 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, dar care va genera efecte pozitive pe termen mediu şi lung datorită modernizării infrastructurii de transport crearea de noi legături care conduce la reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici.

3

Apă 1 0 0 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact indirect care va avea efecte pozitive pe termen scut, asupra corpurilor de apă de suprafaţă, generând impact pozitiv pe termen mediu şi lung datorat diminuării cantităţilor de poluanţi emişi

3

Sol -1 0 0 -1 1 1



0



1 0 1 0 1 1 prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect care va conduce la

4


178

Componenta de mediu




îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi confort ale populaţiei, nu a fost acordat punctajul maxim pentru impactul pozitiv generat pe termen mediu şi lung deoarece în această perioadă va apărea un disconfort creat de intensificarea zgomotului







Total 2 0 1 -1 4 4 - 10

OS65 - Judeţul Galaţi o locaţie turistica de interes naţional /internaţional reprezentat prin axele turistice formate de-a lungul râurilor Siret şi Prut, zonele de turism rural (în sud) şi natural/ forestier (nord).






1 0 1 0 1 1


4


natural 1 0 1 0 1 1

prin realizarea masurilor propuse se generează un impact pozitiv indirect datorat promovării şi dezvoltării turismului durabil

4





Total 2 0 2 0 2 2 - 8


179

Evaluarea cumulată a implementării PATJ Galaţi asupra obiectivelor relevante de mediu

Evaluarea cumulată a implementării PATJ efectuată în raport cu obiectivele relevante de mediu s-a realizat prin însumarea impactului cuantificat (vezi

tabelele anterioare) pentru fiecare obiectiv propus. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Obiective specifice propuse

Efect indirect

(I)

Efect direct (D)

Efect cumulativ

(C)

Termen scurt (TS)

Termen mediu (TM)

Termen lung (TL)

Cuantificare impact

OS1 -4 8 5 -3 10 10 26

OS2 -3 1 2 0 3 3 6

OS3 0 0 0 0 0 0 0

OS4 7 3 5 3 8 8 34

OS5 6 4 4 2 6 6 28

OS6 2 3 2 2 3 4 16

OS7 4 4 5 4 6 6 29

OS8 4 2 2 3 5 5 21

OS9 5 3 1 3 5 6 23

OS10 10 4 4 5 10 10 43

OS11 7 4 2 5 7 8 33

OS12 6 4 2 4 6 7 29

OS13 5 3 1 3 5 6 23


180


Efect indirect

(I)

Efect direct (D)

Efect cumulativ

(C)

Termen scurt (TS)

Termen mediu (TM)

Termen lung (TL)

Cuantificare impact

OS14 3 2 0 3 3 4 15

OS15 0 2 0 1 2 2 7

OS16 1 0 0 1 1 1 4

OS18 3 0 0 1 3 3 10

OS19 1 0 1 0 1 1 4

OS20 1 0 1 0 1 1 4

OS21 1 0 1 0 1 1 4

OS22 1 0 1 0 1 1 4

OS23 1 0 1 0 1 1 4

OS24 2 2 2 1 4 4 15

OS25 2 2 2 2 2 2 12

OS26 2 2 2 2 2 2 12

OS27 1 0 1 0 1 1 4

OS28 2 1 1 1 2 2 9

OS29 3 1 2 1 3 3 13


181


Efect indirect

(I)

Efect direct (D)

Efect cumulativ

(C)

Termen scurt (TS)

Termen mediu (TM)

Termen lung (TL)

Cuantificare impact

OS30 2 3 2 1 3 3 14

OS31 2 4 1 1 3 3 14

OS33 -3 0 1 -4 4 4 2

OS34 -3 0 1 -4 4 4 2

OS35 2 0 1 1 2 2 8

OS36 0 0 1 -1 2 2 4

OS37 0 0 1 -1 1 1 2

OS39 0 0 1 -1 2 2 4

OS40 1 0 1 0 1 1 4

OS43 1 0 1 0 1 1 4

OS45 2 2 2 2 2 2 12

OS46 2 2 2 2 2 2 12

OS49 0 2 0 1 2 2 7

OS51 4 4 2 4 7 7 28

OS53 4 4 2 4 7 7 28


182


Efect indirect

(I)

Efect direct (D)

Efect cumulativ

(C)

Termen scurt (TS)

Termen mediu (TM)

Termen lung (TL)

Cuantificare impact

OS58 1 0 1 -1 2 2 5

OS60 0 0 1 -2 2 2 3

OS61 0 2 0 1 2 2 7

OS63 2 0 1 -1 4 4 10

OS65 2 0 2 0 2 2 8

.


183

În continuare se figurează impactul generat de implementarea PATJ Galaţi asupra obiectivelor

relevante de mediu, şi evidenţierea tipurilor de impact identificate şi durata acestora.


184


185


186


187


188


189

Ponderea efectelor pozitive si negative

Din analiza rezultatelor obţinute se evidenţiază faptul că majoritatea obiectivelor

relevante de mediu au valori pozitive şi prin urmare implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi ţine cont de elementele de mediu şi contribuie la îmbunătăţirea acestora. Se poate observa preponderenta efectelor cumulative pe termen mediu şi lung ceea ce asigura şi sustenabilitatea planului.

Analiza globală a efectelor implementării PATJ Galaţi, permite o ierarhizare a obiectivelor de mediu în funcţie de punctajul obţinut, astfel se poate constata că implementarea planului va contribui în principal la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural, precum şi protecţia populaţiei faţă de riscurile naturale.

În concluzie, se poate afirma că implementarea PATJ Galaţi va avea efect potenţial global, pozitiv asupra obiectivelor relevante de mediu.

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

sănătăţii, în context transfrontieră;

În ansamblul său, PATJ Galaţi conţine obiective şi măsuri a căror implementare generează efecte la nivel local şi judeţean. Analiza efectelor de mediu ce pot apare “la distanţă” ca urmare a implementării măsurilor propuse nu au condus la identificarea unor posibile efecte semnificative în context transfrontier.


190

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet

posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau

programului;

Aşa cum a fost prezentat anterior, unele dintre măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor PATJ Galaţi analizate, pot genera (în general la scară locală) un impact negativ asupra mediului înconjurător (vezi capitolul 6). Atragem atenţia însă că multora dintre viitoarelor proiecte de investiţii le vor fi asociate riscuri privind poluarea mediului înconjurător.

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a planului.

Proiectele de investiţii propuse a fi realizate pe teritoriul judeţului, cu impact potenţial asupra mediului, trebuie să fie însoţite de studii de evaluare a impactului asupra mediului. Evaluările de impact asupra mediului trebuie realizate in

conformitate cu legislația in vigoare aferenta diferitelor etape ale proiectului, respectiv:

Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu si Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, in etapa de propunere a proiectelor;

Ordin ministerial nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a

autorizației de mediu şi Ordin ministerial nr. 818/2003 pentru aprobarea

procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu, la finalizarea proiectelor

de investiții. Aceste evaluări urmăresc identificarea efectelor asupra mediului ce ar putea fi generate in urma realizării proiectului, a masurilor de prevenire,

diminuare sau compensare a efectelor negative, inclusiv tehnologii si soluții disponibile, si a masurilor de monitorizare a efectelor generate de proiect.

Conform legislației de mediu in vigoare, toate proiectele de investiții care

prezintă un potențial impact asupra mediului se supun evaluărilor de mediu. Caracterul relativ general al masurilor propuse in vederea atingerii obiectivelor

PATJ permite ulterior o flexibilitate in alegerea soluțiilor propriu-zise de implementare

si in consecința posibilitatea de adoptare a celor mai bune soluții din punct de vedere

al protecției mediului. In acest context, recomandările de masuri privind prevenirea, reducerea si

compensarea efectelor adverse asupra mediului au de asemenea un caracter relativ general, pentru fiecare proiect in parte ce va fi realizat urmând a se stabili, conform

procedurilor legislative in vigoare si in funcție de specificul lui, masurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a impactului asupra mediului.

În continuare sunt prezentate o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării.


191

Tabel nr. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

Componenta de mediu Masuri generale de prevenire, reducere si

compensare a efectelor adverse

Aer / Schimbări climatice

Retehnologizarea unităţilor industriale va trebui să aibă in vedere implementarea unor tehnologii moderne cu un grad redus de poluare si/sau care sa

permită reținerea si neutralizarea emisiilor poluante. Adoptarea masurilor necesare de limitare sau reducere a emisiilor poluante generate in urma executării

viitoarelor lucrări de construcții.

Este necesar ca noile construcții de locuințe sa fie

prevăzute cu izolație termica. Utilizarea sistemelor de încălzire cu o eficienta ridicata.

Apa

Corelarea dintre capacitățile sistemelor de alimentare cu apa si cele ale sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate. Controlarea parametrilor de calitate ai apei potabile

înaintea distribuției acesteia către populație.

Instituirea zonelor de protecție sanitara in jurul

captărilor si rezervoarelor de apa precum si a stațiilor de epurare a apelor uzate. Introducerea sistemului de contorizare a consumului de apa in zonele unde nu exista. Lucrările de traversare a albiilor râurilor (poduri,

podețe, conducte, linii electrice etc.) se vor realiza cu

asigurarea condițiilor normale de scurgere a apelor.

Sol/Utilizare terenuri

Utilizarea eficienta a terenurilor in raport cu

necesitatea de dezvoltare a zonelor rezidențiale si industriale. Reabilitarea amplasamentelor industriale devenite

disponibile in urma restructurării activităților industriale si introducerea acestora in circuitul natural (inclusiv prin realizarea de noi spatii verzi sau împăduriri) sau reutilizarea lor in alte scopuri in vederea utilizării eficiente a terenurilor. Tratarea terenurilor cu îngrăşăminte chimice si produse fitosanitare numai pe baza unor studii agrochimice.

In cadrul viitoarelor lucrări de construcții se va avea in vedere utilizarea pământului excavat in reamenajarea sau restaurarea terenurilor.


192

Biodiversitate/Patrimoniu natural

Împăduririle trebuie sa tina seama ca speciile cultivate sa fie similare celor endemice din zona. Respectarea regimului de construire si distantelor

minime de protecție fata de ecosistemele forestiere Alegerea unor amplasamente optime pentru viitoarele proiecte de infrastructura prin care sa se evite pe cat posibil fragmentarea unor habitate Adoptarea unor masuri de ameliorare in cazul

realizării unor investiții ce conduc la fragmentarea habitatelor (coridoare de trecere pentru animale, rute ocolitoare, etc) Evitarea realizării proiectelor de infrastructura in interiorul sau imediata vecinătate a ariilor protejate

Evaluarea corecta si detaliata a biodiversității in zonele in care se vor realiza viitoarele proiecte. Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia după

fiecare construcție realizata.

Patrimoniu cultural

In funcție de configurația arhitecturala sau

amplasament, realizarea noilor construcții trebuie sa tina cont de aspectul general al zonei si de prezenta

obiectivelor de patrimoniu sau a zonelor de protecție a acestora.

Interzicerea realizării facilitaților de producție in zone

protejate sau in interiorul zonelor de protecție a monumentelor istorice.

Factorii de risc natural

Realizarea noilor construcții va tine cont de amplasarea acestora in raport cu zonele sensibile (zone inundabile, zone cu alunecări de teren sau afectate de

eroziuni puternice) si de restricțiile existente pentru zonele respective. Gropile de împrumut pentru asigurarea necesarului de sol ca material de umplutura in cadrul lucrărilor de

construcții sau lucrărilor de remediere trebuie sa fie realizate in afara zonelor afectate de eroziune sau alunecări de teren terenuri mlăştinoase) prin lucrări

specifice (consolidări, plantarea cu vegetație arboricola, desecări sau alte tipuri de lucrari) si stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de

construcții in aceste zone.

Sănătatea umana/

Populație

Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui sa se aibă in vedere amplasarea noilor obiective

industriale in afara zonelor rezidențiale. Adoptarea masurilor necesare pentru reducerea


193

poluării fonice, astfel incat sa se respecte limitele

prevăzute de legislația in vigoare (utilizarea unor echipamente si tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonica a clădirilor unde se găsesc surse generatoare de

zgomot si vibrații, asigurarea perdelelor verzi de

protecție de-a lungul drumurilor si cailor ferate, etc.)

Realizarea perdelelor verzi de protecție intre zonele

rezidențiale si cele industriale. Extinderea spatiilor verzi in zonele urbane si reabilitarea celor existente

Managementul resurselor naturale

Se va avea in vedere utilizarea pe scara cat mai larga a surselor regenerabile de energie

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o

descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi

(cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în

prelucrarea informaţiilor cerute;

Elaborarea PATJ Galaţi a reprezentat un proces de durata, având în vedere

participarea tuturor instituţiilor implicate. În formularea obiectivelor / direcţiilor de

dezvoltare şi măsurilor propuse s-a ţinut cont de:

tendinţele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;

opţiunile şi limitările privind potenţialul de dezvoltare al judeţului;

decalajul dintre situaţia existentă la nivelul judeţului şi cea care se doreşte a

fi implementată;

nevoile şi opţiunile populaţiei judeţului;

cerinţele planurilor şi programelor judeţene / regionale / naţionale.

Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a

direcţiilor de dezvoltare şi a măsurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi

slabe la nivelul judeţului.

PATJ nu poate prezenta alternative zonale, şi nu prezintă alternative privitoare la

măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în

principal pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT,

menţinându-se un nivel redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în

definirea ulterioară a soluţiilor de implementare.

Singura alternativă descrisă şi detaliată este alternativa 0 cea descrisă capitolul 2,

respectiv „Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galaţi”


194

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului sau programului, în concordanţă cu

art. 27;

Conform cerinţelor HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, acest capitol prevede

necesitatea întocmirii unui program de monitorizare în scopul identificării, într-o etapă

cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi

luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să

permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori

trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de

implementarea planului.


195

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării Planului de Amenajare Teritorială a Judeţului Galaţi Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecvenţa Normative aplicabile Responsabilitate

1 Îmbunătățirea

calității aerului

Poluanţi atmosferici specifici: pulberi, GES,

miros. anual

Legea 104/ privind calitatea aerului înconjurător

Consiliul Judeţean Galaţi

(pe baza informaţiilor obţinute de la APM

Galaţi)

2

Îmbunătăţirea calităţii apelor de

suprafaţă şi subterane

Parametri de calitate ai apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai

apei freatice

semestrial/după caz

HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată în receptori naturali – NTPA 001/2002.

HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de

supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei

potabile


3 îmbunătăţirea calităţii solului

Suprafeţe de teren reabilitate

anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Judeţean

Galaţi

4 Îmbunătăţirea calităţii vieţii,

creşterea confortului

Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării

factorilor de mediu anual -


DSP Galaţi

5

Protecţia populaţiei prin diminuarea/

eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaţii.

suprafaţă teren stabilizat;

anual P.V. la terminarea lucrărilor


6 Protejarea şi

îmbunătăţirea Suprafeţe de teren

împădurite anual P.V. la terminarea lucrărilor



196

Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecvenţa Normative aplicabile Responsabilitate

condiţiilor şi funcţiilor

ecosistemelor terestre şi acvatice

împotriva degradării antropogene, fragmentării habitatului şi

defrişării

Romsilva

8

Dezvoltarea sistemului de

infrastructură rutieră şi utilităţi;

Conservarea resurselor

Suprafeţe modernizate/construite

/reabilitate anual PV la terminarea lucrărilor



197

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate conform

prevederilor prezentei anexe.

Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului

pentru proiecte, planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program

le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:

Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

modificată şi completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea

impactului de mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991

(M.Of., Partea I nr.105 din 01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului (abrogă HG 1213/2006), modificată de Hotărâre nr. 17 din 11

ianuarie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte

publice si private (abrogă Ord. 860/2002);

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of.

52 din 31/01/2003);

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la

luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397

din 09/06/2003), cu modificările şi completările ulterioare.

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din

05/08/2004), cu modificările şi completările ulterioare.

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului

privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe;

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004)


198

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe.

În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele

şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I

nr. 442 din 29/06 /2007, cu modificările şi completările ulterioare;

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca

parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind

evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar;

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor

naționale si parcurilor naturale si constituirea administrațiilor acestora, modificată prin

HOTARAREA nr. 1.529 din 1 noiembrie 2006;

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate

pentru noi zone;

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru

noi zone;

Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si

a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii

biologice;

Ord. nr. 1470 din 12 iunie 2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate

Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard

Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia;

Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la

Convenția privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa,

adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea

Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la

Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la

Bonn la 23 iunie 1979;

Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului

privind conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la

16 iunie 1995;


199

Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea României la

Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie

1991.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât

mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează

fezabilitatea proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se

vor irosii resurse materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta

parte, să existe informaţii suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.

Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în

legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor

naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor,

industria materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica,

industria lemnului şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din

domeniul managementul apei şi al deşeurilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG 1076/2004):

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării

acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica

aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de

Comunitatea Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau

se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt

pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către

Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau

administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice

persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în

vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia

sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor,

luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în

procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;


200

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor

privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice,

chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea

diversităţii biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor

naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a

calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de

poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea,

folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact

poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor,

considerata inacceptabila de către autorităţile competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un

amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii

suplimentare şi a masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în

emisii/evacuări.

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care

au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra

mediului şi care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări,

la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a

solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea

competenta, privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile

maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor

situa sub nivelurile de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de

rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.


201

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din

surse staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,

cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile

fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie

ce se scurg de pe terenuri contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care

implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al

poluanţilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizată,

legea 168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice

favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului,

hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere

de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de

amenajare teritoriala şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de

execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme

centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a

indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin

documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează

printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea

acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a

teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune

anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific

documentaţiilor de urbanism.


202

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de

exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,

arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si

capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor

de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care

beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi

autorităţi naţionale şi internaţionale interesate.

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese

scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia

existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi

de dezvoltare urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai

mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de

realizarea unor locuinţe individuale, de mică înălţime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona

funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de

relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-

administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor

ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic

general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi

amenajări. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi

suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii

de baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune

dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).


203

Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea

controlata a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial

de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia,

activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime

umane.

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit

sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc.

şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun

măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi

volumetrie.

Întocmit:

Prof. dr. ing. Georgescu Puiu Lucian

Date post:	05-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lytram
View:	238 times
Download:	9 times

RAport de mediu la PATJ Galaţi - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents