Patj bt etapai-memo1

ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN BOTOŞANI

ETAPA 1

IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI STUDII DE FUNDAMENTARE

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting proiectant general - Contract 9 /2009 -

PREŞEDINTE UAUIM - Manager General C.C.P.E.C.: Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu

Director Tehnic C.C.P.E.C.: Arh. Luminiţa Patron

Şef proiect: Lect. drd. arh. Gabriel Pascariu

Universitatea Bucureşti - Centrul

Interdisciplinar de Cercetări Avansate Asupra Dinamicii

Teritoriale (CICADIT) - proiectant de specialitate

Director prof. dr. Ioan IANOŞ,

Şef proiect: prof. dr. Cristian TĂLÂNGĂ

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. – proiectant de specialitate

Administrator: arh. Andrei JELESCU,

Director General: arh. Toader POPESCU,

Şef proiect: arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU

SC URBATECH S.R.L. – proiectant de specialitate

Administrator - arh. Iustin HEN,

Şef proiect - arh. Mircea GRIGOROVSCHI

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România

Tel.: +4.0232.20.1075, +4.0232.20.1074 Fax: +4.0232.20.1474

e-mail: [email protected] http://www.geo.uaic.ro/

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi - Departamentul de

Geografie

Rector - Prof. dr. Vasile ISAN,

Decan - Prof. dr. Ovidiu Gabrile IANCU,

Şef proiect - Prof.dr. Corneliu IATU

Decembrie 2009

Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani

Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 1

ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN BOTOŞANI

ETAPA 1. IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE - STUDII DE FUNDAMENTARE

Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI Elaboratori:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting – proiectant general

Universitatea Bucureşti - Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate Asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT) - proiectant de specialitate

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. – Bucureşti – proiectant de specialitate

SC URBATECH S.R.L. – Iaşi proiectant de specialitate

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) Iaşi - Departamentul de Geografie

Colective de elaborare:

UAUIM – CCPEC (Introducere, subcapitole: A1.3, A1.4, A.1.5, capitole: A3, D) arh. Gabriel PASCARIU (şef proiect)

dr. urb. ecolog Alexandru Ionuţ PETRIŞOR

urb. Adrian CIOANGHER

urb. Paul IUGA MUREŞAN

urb. Eugen MARINESCU

urb. Izabella MORTH

urb. Mădălina MOŢCANU - DUMITRESCU

urb. Radu SANDOVICI

urb. Liviu VELUDA

colaboratori:

urb. Irina CIOANGHER

Universitatea Bucuerşti – CICADIT (subcapitole A.1.1, A.1.2, capitole: B) Prof.dr. Cristian TĂLÂNGĂ (director de proiect),

lector dr. Daniela ZAMFIR,

Dr. Radu Daniel PINTILII

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L (capitol A.2) Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU – coordonator ştiinţific

Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU

Arh. Toader POPESCU (pentru A.2.1)

colaboratori:

Dr. ist. Sergiu IOSIPESCU (pentru A.2.1)

Ist. Raluca IOSIPESCU (pentru A.2.1)

Soc. Maria MITROI

Dr. etnolog Ioana POPESCU (pentru A.2.1)

SC URBATECH SRL (capitol A.4) arh. GRIGOROVSCHI MIRCEA (director de poriect)

arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN

ing. DORNEANU MARINA

st.arh. POŞA TUDOR ŞTEFAN (desen şi tehnoredactare)

UAIC - Departamentul de Geografie – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (capitolul C) Prof.univ.dr. Corneliu IAŢU (şef colectiv)

Mihai BULAI

Mesalina Dumitriţa BOGHINCIUC

Leontina GHEŢĂU

Bogdan IBĂNESCU

Alina Violeta MUNTEANU

Borderou planşe:

1.1 Mediu – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC, CICADIT, QUATTRO DESIGN)

2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC)

3.1a şi 3.1.b - Infrastructuri tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi – (URBATECH)

4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC, UAIC)

5.1 Context teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC)



CURPINS INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 3

Obiective generale şi specifice............................................................................................................. 3 Metodologie şi bază documentară ...................................................................................................... 4 Principale surse documentare şi relaţii cu alte documentaţii .......................................................... 5 Etape de desfăşurare, informarea şi consultarea populaţiei ........................................................... 5

A. STRUCTURA TERITORIULUI....................................................................................................... 7 A.1 LOCALIZARE ŞI CADRU NATURAL..................................................................................... 7

A.1.1 LOCALIZARE....................................................................................................................... 7 A.1.2 CADRU NATURAL .............................................................................................................. 7

A.1.2.1 Relieful.............................................................................................................................. 7 A.1.2.2 Clima................................................................................................................................. 7 A.1.2.3Hidrografia ........................................................................................................................ 9 A.1.2.4 Resurse ale solului şi subsolului.................................................................................... 11

A.1.3 ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE........................................................... 14 A.1.4. PROBLEME DE MEDIU ................................................................................................... 20 A.1.5. RISCURI NATURALE ...................................................................................................... 27

A.2. ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE................................................................. 32 A.2.1. EVOLUŢIA ISTORICĂ A JUDEŢULUI ŞI A ÎMPĂRŢIRII ADMINISTRATIVE..32

ANEXA 2.1. ........................................................................................................................................ 43 A.2.2. PEISAJE CULTURALE........................................................................................................ 64

A.2.2.1. Macrozonarea peisagistică .......................................................................................... 64 A.2.2.2. Arii naturale protejate................................................................................................. 64 A.2.2.3. Rezervaţii naturale ...................................................................................................... 65 A.2.2.4. Iazuri ............................................................................................................................. 65 ANEXA A.2.1. ............................................................................................................................ 67

A.3 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI.................................................................................................. 68 A.3.1. ELEMENTE INTRODUCTIVE......................................................................................... 68 A.3.2. ANALIZE ŞI DATE STATISTICE.................................................................................... 70

A.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE.............................................................................................. 90 A.4.1. GOSPODĂRIREA APELOR ............................................................................................ 90 A.4.2. REŢELE HIDROEDILITARE ....................................................................................... 100 A.4.3. REŢELE DE TRANSPORT............................................................................................ 102 A.4.4. RETELE DE TELECOMUNICAŢII ............................................................................. 114 A.4.5. REŢELE ENERGETICE ................................................................................................ 116 A.4.6. SERVICII DE GESTIUNE A DEŞEURILOR............................................................... 121

B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ................................................................................... 129

B.1 EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC................................. 129 B.1.1 EVOLUŢIA ŞI RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE AL POPULAŢIEI ...... 129

B1.1.1 Evoluţia populaţiei la recensăminte (1930-2002).................................................... 129 B1.1.2 Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2008.............................................................. 130 B.1.1.3 Ritmul mediu anual de creştere a populaţiei .......................................................... 132

B.1.2 DENSITATEA POPULAŢIEI ......................................................................................... 133 B.1.3 MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI .................................................................. 133

B.1.3.1 Natalitatea ................................................................................................................ 133 B.1.3.2 Mortalitatea.............................................................................................................. 133 B.1.3.3Bilanţul natural al populaţiei ................................................................................... 133

B.1.4 MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI.............................................................. 134 B.1.4.1 Număr de plecări ................................................................................................. 134 B.1.4.2 Număr de sosiri.................................................................................................... 134 B.1.4.3Bilanţul migratoriu ............................................................................................... 134

B.1.5 BILANŢUL TOTAL AL POPULAŢIEI......................................................................... 135 B.2 RESURSELE UMANE ........................................................................................................ 136 B.2.1 STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ....................................................................... 136 B.2.2 STRUCTURA POPULATIEI DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE ............................. 137

C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE..................................................................... 139 C.0: INTRODUCERE ÎN GEOGRAFIA MUNCII ................................................................. 139 C.1: AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA, VÂNATUL ......................... 142 C.2: INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE, GAZELOR ŞI APEI, CONSTRUCŢII ................................................................ 149 C.3: TURISMUL ......................................................................................................................... 156 C.4: SERVICII ECONOMICE.................................................................................................. 161 C.4.1: COMERŢUL .................................................................................................................... 161 C.4.2: TRANSPORTURILE ...................................................................................................... 161 C.4.3: FINANŢE-BĂNCI ........................................................................................................... 161 ....................................................................................................................................................... 162 C.4.4: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ...................................................................... 162

D. CONTEXT SUPRA - TERITORIAL (regional, naţional, macro-regional)…………………..164 D.1. CONTEXT EUROPEAN…………………………… …………………………………….…..164 D.2 CONTEXT NAŢIONAL ŞI REGIONAL……………………………………………………………………..……………….…...165 Listă cartograme…………………………………………………………………………………..…189



INTRODUCERE Elaborarea lucrării se va face în conformitate cu prevederile Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările ulterioare precum şi în conformitate cu tema de proiectare din "documentaţia de atribuire" prezentată de beneficiar. De asemenea lucrarea se va face cu respectarea celor mai importante documente europene în domeniul planificării spaţiale

Carta amenajării teritoriului adoptată de CEMAT la Torremolinos (Spania) în 1983

Perspectiva europeană de dezvoltare spaţială (SDEC /ESDP), adoptată de CE la Potsdam în 1999

Principiile directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european, adoptate de CEMAT la Hanovra în 2000

Agenda Teritorială, adoptată în 2007 la Leipzig de reuniunea informală a miniştrilor dezvoltării urbane şi coeziunii teritoriale

Se vor respecta de asemenea prevederile celor mai importante documente strategice naţionale:

PND – Planul Naţional de Dezvoltare

CSDSR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială A României

precum şi Secţiunile aprobate ale PATN:

SI – căi de comunicaţii – legea 363 din 2006

SII – apa – legea 20 din 2006

SIII – zone protejate naturale şi construite – legea 5 din 2000

SIV – reţeaua de localităţi – legea 351 din 2001

SV – zone de risc natural – legea 575 din 2001

SVIII - zone cu resurse turistice – OUG 142 din 2008

OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

Obiective generale ale proiectului Conform legii 350 72001, obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;

îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

utilizarea raţională a teritoriului

Actualizarea PATJ Botoşani va urmări respectarea acestor obiective precum şi a obiectivelor care rezultă din cele mai recente documente şi rapoarte europene:

dezvoltare spaţială policentrică şi o nouă relaţie urban – rural

un acces echivalent la infrastructură şi cunoaştere

gestiunea înţeleaptă a patrimoniului natural şi construit

precum şi

promovarea de “clustere” competitive şi inovative la nivel tras-naţional

întărirea reţelelor tehnologice trans-europene

promovarea managementului riscului la nivel trans-european (mai ales în zone sensibile)

întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale

Obiectivele specifice ale proiectului Obiectivele specifice sunt precizate prin "tema de proiectare" şi se referă la:

Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului

Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ

Diagnosticul prospectiv şi general

Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului

Elaborarea programului de măsuri al judeţului

În raport cu aceste obiective, proiectul va cuprinde o fază de analiză – diagnoză şi evaluare a potenţialului de dezvoltare urmată de faza de fundamentare a strategiei de dezvoltare şi stabilirea programului de măsuri.

Proiectul va urmări de asemenea corelarea strategiei şi programului de măsuri cu prevederile secţiunilor PATN aprobate sau în curs de aprobare precum şi cu documente strategice regionale şi judeţene precum:

Planul de dezvoltare regională al regiunii Nord-est

Programul Operaţional Regional – Regio 2007-2013

Programele Operaţionale Sectoriale pentru Transport, Mediu, Resurse umane şi Competitivitate

Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră

Planul Naţional de Dezvoltare Rurală şi

Strategii sectoriale judeţene şi programele orientative de dezvoltare economică şi socială elaborate de Instituţia Prefectului din judeţul Botoşani

Rezultate estimate ale proiectului Proiectul se va materializa în predarea următoarelor piese scrise şi desenate conform temei de proiect:

memoriu tehnic şi planşe privind situaţia existentă

sinteză privind situaţia existentă şi planşe

memoriu privind probleme şi disfuncţionalităţi şi planşe aferente

strategia de dezvoltare spaţială – propuneri scrise şi piese desenate

sinteză propunerilor şi plane aferente

programul de măsuri

documentaţiile pentru obţinerea avizelor

Partea scrisă şi desenată se va depune în 4 exemplare şi în format electronic, iar sintezele în câte 2 exemplare şi electronic.



METODOLOGIE ŞI BAZĂ DOCUMENTARĂ

Metoda de studiu va consta în analize teritoriale şi evaluări ale potenţialului natural şi antropic al judeţului Botoşani, bazat pe indicatori specifici fiecărui domeniu de activitate, pe investigaţii la faţa locului şi cercetări de teren.

Pentru analiza cadrului natural vor fi utilizate metode specifice analizei geo-morfologice.

Pentru analiza şi evaluarea capitalului uman vor fi utilizate metode specifice din domeniul socio-demografic.

Pentru analiza şi evaluarea potenţialului economic vor fi utilizate metode şi tehnici de analiză şi evaluare specifice precum analiza factorilor de localizare, analiza ariilor de atractivitate, analiza factorilor de producţie etc.

Pentru evaluarea potenţialului turistic vor fi utilizate sisteme taxonomice consacrate din acest domeniu şi vor fi realizate analize comparative cu situaţii similare din alte regiuni sau ţări europene.

Pentru analiza şi evaluarea potenţialului cultural vor fi realizate analize şi studii istorice şi peisagistice.

În domeniul protecţiei şi conservării mediului vor fi realizate analize şi evaluări cu privire la starea factorilor de mediu şi a riscurilor naturale şi antropice.

Abordarea sistemului de localităţi se va baza de teoria locurilor centrale şi principiul dezvoltării policentrice.

Zonificarea teritoriului se va face pe baza analizei de indicatori complecşi şi agregaţi şi va urmări identificarea de Unităţi Teritoriale Specifice şi macro-unităţi de peisaje culturale.

Analiza situaţiei existente va urmări identificarea disparităţilor teritoriale ca o bază pentru fundamentarea strategiei şi politicilor de dezvoltare şi a programului de măsuri.

Vor fi analizate documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului existente şi vor fi realizate anchete şi investigaţii în teritoriu.

Rapoartele de analiză vor fi urmate de diagnoze şi rapoarte de sinteză.

Pentru definirea strategiei se va utiliza metoda "planificării strategice" şi un proces participativ şi flexibil. Principiile generale ale planificării strategice (PST) sunt următoarele:

Are caracter cuprinzător, global, dar şi de specificitate /de unicat;

Stabileşte obiective fundamentale şi direcţii de acţiune care vor ghida o organizaţie în activitatea sa în urma unui efort disciplinat;

Este un proces prin care se alocă resursele necesare unei organizaţii în vederea împlinirii misiunii şi obiectivelor asumate;

Cuprinde un set de concepte, proceduri şi instrumente, care ajută o organizaţie să lucreze într-un mediu dinamic şi în continuă schimbare;

Principiile generale şi etapele planificării strategice vor fi adoptate ca metodă de lucru, cu adaptările specifice cerinţelor "temei de proiectare". Succesiunea activităţilor de elaborare a strategiei va urmări schema:

Reprezentările grafice vor cuprinde planşele obligatorii precum şi cartograme, carto-diagrame, grafice, grafuri, scheme logice necesare descrierii şi explicării fenomenelor şi proceselor specifice.

Lucrarea este elaborată într-o formaţie pluridisciplinară, care cuprinde: arhitecţi şi arhitecţi cu specializare în urbanism şi amenajarea teritoriului, geografi, ingineri specialişti în drumuri şi transporturi, construcţii şi lucrări hidro - edilitare, sociologi şi economişti cu specializare în urbanism, amenajarea teritoriului şi economişti specializaţi în analize tehnico – economice şi de cost – beneficiu. Cuprinderea acestor specialităţi, corespunde cerinţelor formulate în "tema de proiectare".

În echipa de elaborare sunt cuprinşi atât specialişti cu experienţă mare şi foarte mare cât şi tineri absolvenţi, doctoranzi cu pregătire specifică în arhitectură, urbanism, peisagistică şi construcţii, care vor asigura şi o parte a activităţilor suport necesare desfăşurării studiului (anchete, investigaţii pe teren, prelucrare date, reprezentări grafice etc.).

Structura echipei de elaborare a cercetării pe niveluri de responsabilitate

baza de date şi informaţii disponibilă, respectiv numeroasele lucrări de cercetare, studiile şi documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului elaborate în ultimii 5 – 10 ani, lucrări de referinţă cu caracter general, lucrări de doctorat, reviste de specialitate etc., care se află în patrimoniul echipei pluridisciplinare reprezintă o resursă importantă alocată proiectului o reprezintă.

Specialişti cu mare experienţă şi capacitate de sinteză - coordonare

Specialişti cu experienţă specifică domeniilor arhitectură şi inginerie civilă, urbanism, amenajarea teritoriului

Specialişti cu experienţă specifică în domenii conexe: geografie, turism (geografia turismului), transporturi, ecologie, analize tehnico-economice

Tineri cercetători şi specialişti cu pregătire în domeniile specifice şi conexe ale cercetării, cu abilităţi în domeniul graficii computerizate

Personal cu pregătire specifică în activităţi de gestiune a proiectului şi de secretariat

Diagnoză Evaluare

Viziune STRATEGIE

Politici Programe

Implementare Monitorizare



PRINCIPALE SURSE DOCUMENTARE ŞI RELAŢII CU ALTE DOCUMENTAŢII

În elaborarea studiului, se vor utiliza informaţiile specifice cuprinse în:

documentaţiile de amenajarea teritoriului existente,

documentaţiile de urbanism ale comunelor şi oraşelor din judeţ,

"Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-est"

"Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013",

secţiunile aprobate ale PATN

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială – România 2030

Programul Operaţional Regional – Regio

Programe Operaţionale Sectoriale

Strategii sectoriale naţionale şi judeţene

Vor fi utilizate surse şi informaţii de la INS şi direcţiile judeţene de statistică, ministerele de resort şi instituţiile deconcentrate ale acestora, în teritoriu, regii naţionale şi judeţene, companii naţionale, Camera de Comerţ şi Industrie etc.

ETAPE DE DESFĂŞURARE, INFORMAREA ŞI CONSULTAREA POPULAŢIEI

Perioada şi fazele de desfăşurare Partea I-a – Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea

problemelor şi disfuncţionalităţilor şi Sinteza cu partea existentă se va derula pe o perioadă de cca. 5 luni

Partea a-II-a – Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit se va derula pe parcursul a cca. 4 luni

Partea a-III-a – Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri şi Sinteza cu propuneri va dura cca. 5 luni.

Durata totală a elaborării proiectului nu va depăşi 14 luni şi va cuprinde şi întocmirea documentaţiei pentru avize şi obţinerea avizelor.

Activităţi şi conţinut Proiectul va cuprinde analize, diagnoze şi evaluări ale tuturor elementelor specifice dezvoltării socio-economice şi spaţiale. Pe baza concluziilor privitoare la potenţialul existent şi la oportunităţile pieţei, în urma analizei SWOT, vor fi formulate obiective strategice pentru o dezvoltare durabilă a judeţului, obiective specifice, priorităţi şi programe de dezvoltare.

Structura şi conţinutul proiectului vor cuprinde, conform temei de proiectare:

Structura teritoriului Cadrul natural

Zone protejate şi peisaje culturale

Reţeaua de localităţi

Infrastructurile tehnice majore

Gospodărirea apelor

Comunicaţii

Reţele energetice etc.

Telecomunicaţii

Zonificarea teritoriului

Structura socio-demografică Evoluţia populaţiei

Potenţialul demografic,

Resursele umane

Structura activităţilor Agricultură, piscicultură, silvicultură,

Industrie, construcţii,

Turism,

Comerţ, servicii

Context teritorial – interjudeţean, regional şi naţional

Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri pe UAT

Planşe şi cartograme 1.1 Mediul – probleme şi discfuncţionalităţi

1.2 Mediul – propuneri

2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfcuncţionalităţi

2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri

3.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfcuncţionalităţi

3.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri

4.1.Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfcuncţionalităţi

4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri

5.1 Contextul teritorial - probleme şi disfcuncţionalităţi

5.2 Contextul teritorial - propuneri

Sintezele vor urma aceeaşi structură şi conţinut. Vor fi desfăşurate activităţi de:

documentare şi colectare date şi informaţii

actualizarea planurilor de bază



analize şi diagnoze sectoriale şi spaţiale

consultări cu beneficiarul

întocmire a strategiei de dezvoltare spaţială

întocmire program de măsuri

întocmire sinteze

întocmirea documentaţii pentru avize

redactare şi editare memorii tehnice

redactare şi editare planşe şi cartograme

participări la avizări etc.

Pentru elaborarea strategiei se va asigura un proces transparent de consultare a principalilor actori locali. Ca instrument de analiză a grupurilor /organizaţiilor implicate în formularea unei politici publice va fi folosită matricea actorilor interesaţi care prevede mijloace de estimare a importanţei şi impactului potenţial al diferiţilor actori interesaţi într-o anumită problemă de politici publice. Principalii factori luaţi în considerare sunt:

Grupurile de interese (lista acestor grupuri trebuie sa fie, cel puţin într-o primă etapă, cât mai extinsă posibil);

Tipul şi nivelul resurselor pe care grupurile /organizaţiile le posedă;

Capacitatea de a mobiliza aceste resurse;

Poziţia grupului în legătură cu politica discutată.

În etapa a 2-a a lucrării vor fi organizate dezbateri şi consultări cu reprezentanţi ai comunităţilor locale.

Organizarea proiectului Proiectul este organizat în 3 etape conform temei de proiectare.

Pentru elaborarea proiectului va fi parcurse următoarele etape şi faze:

o etapă de documentare, în care vor fi cercetare documentaţiile existente şi vor fi colectate datele necesare

actualizarea suportului topografic şi a limitelor intravilanelor localităţilor conform PUG-uri aprobate

notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului

elaborarea de studii de fundamentare şi specifice

analiza situaţie existente şi identificarea problemelor şi disfuncţionlităţilor

analiza SWOT şi întocmirea diagnosticului prospectiv şi general

formularea strategiei de dezvoltare spaţială

propuneri de dezvoltare şi programul de măsuri

întocmirea sintezelor

întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor

Studiile de fundamentare se vor referi la:

evoluţia istorică şi culturală

stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural

starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu relevante

potenţialul turistic

organizarea circulaţiei

evoluţia populaţiei

riscurile pentru sănătatea populaţiei

evoluţia funcţiilor economice şi a pieţei muncii

problemele de locuire

În afara acestor studii solicitate prin tema de proiectare vor fi întocmite şi alte studii referitoare la:

studiu privind gospodărirea complexă a apelor

studiu privind reţeaua de echipamente publice (dotări pentru educaţie, sănătate, justiţie, cultură etc.)

studiu privind evoluţia istorică a organizării administrativ-teritoriale

studiu privind patrimoniul natural şi construit

studiu pentru identificarea peisajelor culturale

studiu de încadrare în teritoriul regional şi naţional

studiu de mobilitate şi conectivitate în teritoriu

studiu privind dezvoltarea sistemului de aşezări al judeţului şi relaţia urban-rural

Se va urmări printre altele identificarea zonelor de influenţă a oraşelor şi definirea zonelor periurbane precum şi a disparităţilor intra-judeţene.

Pentru elaborarea strategiei se va folosi metoda planificării strategice şi va fi asigurată consultarea celor mai importanţi actori din cadrul judeţului.



A. STRUCTURA TERITORIULUI A.1 Localizare şi cadru natural

A.1.1 Localizare

Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina, respectiv Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, care formează graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4986 km2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. Coordonate geografice: paralela 47024'16" N (Prăjeni), paralela 48016'06" N (Horodiştea), meridianul 27024'02" E (Dersca), meridianul 27024'32" E (Pleşani-Călăraşi).

A.1.2 Cadru natural

A.1.2.1 Relieful

Relieful judeţului Botoşani aparţine la două mari unităţi ale Podişului Moldovei: Podişul Sucevei în vest (cca 21 %) şi Câmpiei Moldovei în restul teritoriului (cca 79 %).

În ansamblu, relieful se prezintă sub forma unor dealuri şi culmi înalte în vest şi nord-vest cu altitudini medii în jur de 400 m, şi sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 150 m în rest.

Trăsăturile generale ale reliefului, întregite de numeroasele aspecte particulare locale permite diferenţierea în cadrul teritoriului judeţului a următoarelor unităţi şi subunităţi geomorfologice:

Podişul Sucevei - ocupă partea de vest şi nord vest a teritoriului şi este reprezentat prin două subunităţi: Culmea Siretului şi Culoarul Siretului.

- Culmea Siretului (sau Culmea Bour - Dealul Mare) este reprezentată printr-o succesiune de dealuri înalte (peste 400 - 500 m), dealuri joase (300 - 400 m) şi înşeuări (200 - 300 m), fragmentate dinspre vest de afluenţi scurţi ai Siretului, iar dinspre est de afluenţii Jijiei. Prezenţa rocilor mai dure (calcare şi gresii) a favorizat dezvoltarea de platouri structurale şi cueste cu orientare vestică şi nord - vestică, cele din urmă afectate de degradări. În cadrul său se disting următoarele subdiviziuni: Dealurile Ibăneştilor, Masivul Bour - Hăpăi, Şaua Dersca - Lozna, Dealurile Bucecea, Masivul Dealul - Mare şi Culoarul Siretului.

Câmpia Moldovei - ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului, fiind mai joasă cu 100 - 300 m decât culmea din vest. Este o zonă de coline, dealuri şi platouri cu altitudini medii în jur de 200 m, sculptate în roci moi (argile, marne, nisipuri) de către o reţea de văi largi cu lunci inundabile şi versanţi afectaţi de frecvente procese de degradare, în special alunecări de teren.

În cuprinsul judeţului au fost identificate două mari subunităţi ale Câmpiei Moldovei: Câmpia Jijiei superioare şi a Başeului şi Câmpia Jijiei inferioare şi a Bahluiului:

- Câmpia Jijia - Başeu are în cuprinsul său următoarele subdiviziuni: Câmpia Săvenilor, Depresiunea Dorohoi - Botoşani, Culmile calcaroase Ripiceni - Stânca, Lunca Prutului şi Câmpia Jijia - Bahlui (vezi cartogramele A.1.2.a, A1.2.b).

- Câmpia Jijia - Bahlui - se desfăşoară la sud de linia Flămânzi - Chiţoveni - Prisăcani - Hlipiceni - Rânghileşti, având un relief de coline ce foarte rar depăşesc 200 m, înălţimile medii fiind de 100 - 150

m. La limita vestică se diferenţiază ca subunitate Depresiunea Frumuşica - o zonă joasă cu forme domoale brazdată de văi, uneori mlăştinoase.

A.1.2.2 Clima

Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează zonei de climă temperat - continentală caracteristică districtului nordic al Podişului Moldovei, fiind specific un climat mai răcoros, cu veri relativ călduroase mai ales când sunt lipsite de precipitaţii, şi ierni reci, de cele mai multe ori cu puţină zăpadă, cu geruri şi viscole frecvente.

- Radiaţia solară globală creşte de la nord la sud, de la 114 la 117 Kcal/cm2/an, cele mai scăzute valori înregistrându-se în intervalul decembrie - ianuarie, iar cele mai crescute în intervalul mai - iulie.

- Temperatura aerului prezintă o mare variabilitate în privinţa valorilor medii, minime şi maxime, schimbarea timpului, uneori chiar de la o zi la alta, fiind destul de frecventă.

Temperatura medie anuală înregistrează pe cea mai mare parte a judeţului, valori cuprinse între 8° şi 9° C, în sectorul său sud-estic depăşind 9° C, iar pe înălţimile mari din sud-vest şi vest fiind chiar uşor sub 8° C (vezi cartograma C3). Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie, (între 18° şi 20° C în jumătatea de vest şi nord - şi peste 20° C în est şi sud-est), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (între - 3,5° şi - 4,5° C).

La Botoşani valorile multianuale (1901 - 1990) sunt de 8,8° C media anuală, 20,3° C media lunii iulie şi - 4,1° C media lunii ianuarie. Amplitudinea termică anuală este de 24,4° C, ceea ce confirmă caracterul continental accentuat al climatului.

Temperaturile extreme au înregistrat valori maxime absolute de 39,4° C la Botoşani şi 38° C la Dorohoi, şi minime absolute de - 30,3° C la Botoşani şi - 32,5° C la Dorohoi. În intervalul 1996-2000 temperatura aerului a oscilat între -27,7 ° C (22.11.1996) şi + 38,6° C (22.08.2000), valori care confirmă caracterul temperat continental accentuat al climei judeţului.

În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 70 - 75 zile de vară (cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 25° C) şi 15 - 18 zile tropicale (cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30° C). Numărul mediu al zilelor de iarnă (cu temperaturi maxime egale sau mai mici de 0° C) este de cca. 43.

- Îngheţul se produce în medie toamna în 10-15 octombrie şi primăvara în 15 aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de cca 120-130, scăzând de la nord la sud. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat toamna în jur de 17 septembrie, iar cel mai târziu la 21-22 mai.

- Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de peste 75 % în nord şi vest şi între 73-75 % în restul teritoriului, cele mai mari medii lunare depăşind 80 % iarna, iar cele mai mici coborând la 65 - 67 % primăvara şi vara. La Botoşani media anuală a umezelii relative a fost de 73 %, cu un maxim mediu în decembrie (85 %) şi un minim mediu în intervalul mai-iulie (65 %).

- Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală fiind în jur de 6,0 zecimi, mai mare în vest, nord-vest şi mai mică în est, sud-est. La Botoşani media anuală a nebulozităţii este de 6,2 zecimi, cu un maxim mediu în decembrie (7,2) şi un minim mediu în august (4,6). Numărul mediu de zile cu cer senin este de 108, cu cer acoperit de 149 şi cu cer noros de 106.

- Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între 450 mm în medie pe an în extremitatea sud-estică şi 600 mm în medie pe an pe înălţimile mari din sud-vest şi nord-vest (vezi cartograma C4). Valoarea medie anuală pe ansamblul judeţului este de 550 mm. La Botoşani cantitatea plurianuală de precipitaţii (1901-1990) a fost de 560,7 mm.



În timpul anului regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, cele mai mari cantităţi înregistrându-se în luna iunie şi uneori iulie (65-85 mm în medie), iar cele mai mici înregistrându-se iarna şi la începutul primăverii (20-30 mm în medie). Caracteristic pentru regimul pluviometric este atât abundenţa, cât şi deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra teritoriului. În acest sens, menţionăm aversele torenţiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi ce depăşesc cu mult media lunii respective. Astfel, valorile maxime căzute în 24 ore au atins 132 mm la Pomârla, 128 mm la Adăşeni, 125 mm la Bucecea, 124 mm la Ripiceni, 120 mm la Săveni, 100 mm la Dorohoi, 128 la Botoşani. Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, fiind mobilul producerii inundaţiilor, aunecărilor de teren, eroziunii de adâncime, etc.

Pe de altă parte, lipsa precipitaţiilor măsurabile timp de 10 zile consecutive în perioada aprilie-octombrie şi 14 zile în perioada octombrie-martie, duce la apariţia secetelor, frecvente în tot judeţul, dar mai ales în sectorul sud-estic. În zona Botoşani-Dorohoi durata medie a perioadelor secetoase este în jur de 14-15 zile, iar în sud, sud-est aceasta ajunge la 17 zile. Secetele influenţează negativ agricultura judeţului, impunând realizarea de irigaţii.

Precipitaţiile sub formă de ninsoare înregistrează un număr mediu de 27-30 zile în zona Dorohoi-Botoşani şi sub 20 zile în sud şi sud-est, iar stratul de zăpadă durează în medie cca 60 zile, grosimea sa variind între 10-15 cm. Prima ninsoare se produce în medie în a doua decadă a lunii noiembrie, iar ultima ninsoare în decada a treia a lunii martie.

În perioadele cu viscol zăpada se depune neuniform, fiind troienită în zonele adăpostite pe grosimi de câţiva metri, influenţând negativ circulaţia rutieră şi feroviară.

Alte fenomene hidrometeorologice caracteristice judeţului sunt:

- ceaţa - cu o frecvenţă mare în sezonul rece al anului şi o densitate maximă mai ales noaptea, se

produce în medie în cca. 40 zile anual;

- bruma - se produce în medie în 18-20 zile pe an, frecvenţa maximă fiind în octombrie (5-6 zile);

- chiciura - se produce mai frecvent în decembrie şi ianuarie, numărul mediu de cazuri fiind cuprins

între 3-6;

- Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin diferenţe mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer din această parte a Podişului Moldovei, cât şi de orientarea reliefului. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord-vest (23,6 %), urmate de cele dinspre sud-est (18,7 %), considerate ca dominante. O frecvenţă medie anuală destul de semnificativă se înregistrează şi dinspre direcţia nord (10,7 %). Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre est (1,7 %) şi vest (2,1 %). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (28,2 %), indicând condiţii de adăpost aerodinamic.

Viteza vânturilor a înregistrat valorile medii cele mai mari pe direcţiile dominante (3,8 m/s dinspre nord-vest şi 2,9 m/s dinspre sud-est), precum şi pe direcţia nord (2,3 m/s). În timpul anului cele mai ridicate valori ale vitezei vântului s-au înregistrat primăvara pe direcţiile dominante, depăşind 4 m/s, în medie.

Distribuţia neuniformă a elementelor climatice menţionate în timp şi spaţiu, face posibilă delimitarea în cadrul judeţului a două tipuri climatice:

- climatul dealurilor înalte din vest şi culoarului Siretului, caracterizată prin temperaturi medii anuale mai mici de 8° C, precipitaţii peste 550-600 mm în medie pe an, insolaţie moderată sub 2000 ore anual-favorabilă dezvoltării pădurii de foioase şi culturilor agricole cu perioadă scurtă de vegetaţie.

- climatul dealurilor joase, corespunzătoare Câmpiei Moldovei, cu temperaturi medii anuale între 8° şi 9° C sau chiar uşor peste 9° C, precipitaţii între 450 şi 550 mm în medie pe an, insolaţie peste 2000 ore anual-favorabilă în general oricăror culturi agricole.

Corelaţia dintre temperatura medie a aerului şi cantitatea de precipitaţii sunt relevante în ceea ce priveşte evoluţia în timp a parametrilor climatici. Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia la nivelul jud. Botoşani pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50 latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii între 7-90 C, cu valori mai scăzute în partea de nord şi de vest a judeţului şi valori mai ridicate în sud-est (Fig. A.1.2.2.a)

Fig.A.1.2.a. Temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai

scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şi colab. (2005), predicţiile pentru anul 2100 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi clima actuală (Fig. A.1.2.2.b), dar cu valori cuprinse între 9-120 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţia spaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 (Fig. A1.2.2.c). În mare, configuraţia spaţială urmează acelaşi model, în sensul în care în zonele reci temperaturile vor creşte mai puţin, iar în ele calde creşterile vor fi mult mai importante, ajungând la medii care depăşesc cu 20 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creştere generalizată la nivelul judeţului Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii.



Fig. A.1.2.2.b. Predicţia valorilor temperaturii (stânga) şi precipitaţiilor (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile

deschise indică valori mai ridicate, iar cele închise valori mai scăzute.

Fig. A1.2.2.c. Diferenţe dintre temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) actuale şi valorile predicţiilor climatice

pentru anul 2100 în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. În general, configuraţia spaţială a climei o urmează pe cea a reliefului, valorile mai ridicate ale temperaturii (actuale sau prezise) corespunzând unităţilor de relief joase (câmpie, luncă), iar cele scăzute, reliefului înalt (deal, munte). În ceea ce priveşte precipitaţiile, ele au fost analizate pe baza aceloraşi date, situaţia actuală fiind prezentată în Fig. A1.2.2.a, predicţia în Fig. A.1.2.2.b, iar diferenţele în Fig. A1.2.2.c. Configuraţia spaţială este asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori ridicate ale precipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale precipitaţiilor. Predicţiile şi diferenţele urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi precipitaţiile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere aproape generalizată în judeţul Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică scăderi ale precipitaţiilor, regiunile în care se preconizează o creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor ocupând o suprafaţă redusă. De asemenea, se observă că atât configuraţia temperaturii, cât şi cea a precipitaţiilor corespund altitudinii.

A.1.2.3Hidrografia

Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) şi ape subterane libere.

- Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional sau artezian, fiind interceptate prin foraje la diverse adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, bugloviene. Astfel, în forajele de la Botoşani şi Dângeni au fost interceptate strate acvifere ascendente la -346 şi respectiv -300 m. Cele de la Botoşani sunt deosebit de dure, având peste 50° G, iar cele de la Dîngeni au o culoare negricioasă datorită prezenţei sulfurii de fier şi au cca. 8,4 g/l clorură de sodiu şi hidrogen sulfurat. La Oroftiana, Liveni, Ripiceni

S-au întâlnit ape subterane acumulate în depozite badeniene, cu mineralizări reduse (sub 7 g/l), ceea ce le face potabile. Tot în valea Prutului la Stânca-Ştefăneşti, sub calcarele recifale bugloviene s-au interceptat ape subterane arteziene, potabile, cu uşor miros de hidrogen sulfurat.

- Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, în general drenate de reţeaua hidrografică, în cadrul cărora se cuprind apele suprafreatice, freatice şi de stratificaţie.

Apele subterane freatice se pot grupa în mai multe unităţi hidrogeologice:

a. Ape subterane de luncă - întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale, în cadrul a două tipuri de acvifere: de tip Siret şi de tip Prut.

b. Apele de tip Siret sunt cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza luncii Siretului sub forma unui acvifer principal cu debite constante şi calităţi corespunzătoare. În depozitele nisipo-argiloase de la suprafaţă se mai întâlneşte un acvifer secundar, lenticular, cu debite mai mici şi inconstante.

c. Apele de tip Prut sunt cantonate în baza luncilor Prutului (aval de Stânca), Jijiei, Başeului, Sitnei, Miletinului, sub forma unui acvifer principal, precum şi în depozitele permeabile de la suprafaţă sub forma unui acvifer secundar, cu importante variaţii de nivele şi debite. Calitativ sunt ape cu mineralizări şi durităţi mari, fiind considerate nepotabile conform STAS 1342/92. În lunca destul de îngustă a Prutului amonte de Stânca, acviferul conţine ape corespunzătoare calitativ, fiind admise ca potabile.

d. Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi uneori pietrişurile din baza acestora, mai importante fiind cele din terasele Siretului şi Prutului. Sunt uşor alcaline, cu săruri sub 3 g/l şi duritate sub 30° G, fiind admise ca potabile.

e. Ape subterane de platouri şi culmi dezvoltate pe gresii şi calcare, cantonate în intercalaţiile nisipoase şi în fisurile rocilor dure din sectorul dealurilor înalte din vest (Dealul Mare, Bour-Hăpăi). Sunt ape potabile cu debite relativ importante (sub 5 l/s), care dau linii de izvoare din care se alimentează localităţile situate pe contactul dintre câmpia colinară şi podiş.

f. Ape subterane de interfluvii şi versanţi, cantonate în baza depozitelor loessoide eluviale, în cele argilo-nisipoase deluviale sau în intercalaţiile nisipoase sarmaţiene, având debite reduse (1-3 l/s) şi la limita potabilităţii, pe alocuri chiar nepotabile. În cadrul acestor ape pot fi incluse şi cele din şeile Lozna-Dersca, Bucecea şi Vorona.

Pe total judeţ, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate (conform Studiului de gospodărire a apelor) la 1,780 m3/s din care numai 0,728 m3/s reprezintă resurse exploatabile şi potabile.



Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari bazine hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km.

Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 Km şi primeşte pe stânga o serie de afluenţi mici ce nu depăşesc 15 Km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona, ş.a.

Prutul formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta afluenţii: Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe teritoriul judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei, menţionăm: Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km), Sitna (65 Km), Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului).

Densitatea reţelei hidrografice permanente este redusă fiind de 0,41 Km/Km2.

Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86 % din ploi şi zăpezi şi numai 14 % din surse subterane. În privinţa alimentării de suprafaţă predomină cea din ploi (peste 55 %), alimentarea din zăpezi fiind secundară (sub 45 %).

Analiza debitelor medii multianuale evidenţiază faptul că cele mai bogate ape sunt Prutul şi Siretul, cu 85 m3/s şi respectiv 12,7 m3/s la intrarea în judeţ şi 92 m3/s, respectiv 35,0 m3/s la ieşire. Pe celelalte râuri debitele medii au următoarele valori: Jijia la Todireni -2,09 m3/s, Başeul la Ştefăneşti - 1,89 m3/s, Sitna la Todireni - 2,0 m3/s, Miletinul la Cîmpeni 0,47 m3/s, Volovăţul - 0,43 m3/s, Corogea - 0,09 m3/s.

Tabel A.1.2.3.a

Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s) Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în anul 2004 m3/s Debit mediu multianual (m3/s)

Prut Radauti-Prut 563 79.6Prut Stanca aval 201 82.4Volovat Manoleasa 1,39 0.434Baseu Stefanesti 6,97 1.74Jijia Dorohoi 3,02 0.665Jijia Dangeni 21,4 1.74Jijia Todireni 23,8 2.25Buhai Padureni 1,34 0.168Drislea Drislea 4,46 0.108Deriv. Siret Sitna Bucecea 2,38 0.450Sitna Catamarasti 2,46 0.396Sitna Dracsani 5,47 1.53Sitna Todireni 16,2 2.3Miletin N.Balcescu 7,6 0.468Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi

Volumul cel mai mare de apă este transportat de râuri primăvara şi vara, ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor specifice acestor anotimpuri, cele mai bogate scurgeri producându-se în lunile aprilie-iunie pe Siret şi Prut şi în lunile martie-aprilie pe râurile afluente. De cele mai multe ori în aceste perioade se produc şi debitele cele mai mari, maximele înregistrate având următoarele valori: 865 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-Huţani şi 1140 m3/s la Lespezi, 3875 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut, 225 m3/s pe Jijia la Dorohoi şi 375 m3/s la Todireni, 330 m3/s pe Başeu la Ştefăneşti, 77 m3/s pe Sitna la Botoşani, etc. Majoritatea s-au produs ca urmare a viiturilor din vara anului 1969.

Scurgerile maxime au avut ca efect producerea de inundaţii, care au acoperit uneori luncile râurilor aproape în întregime, afectând culturi agricole, drumuri, aşezări.

În urma inundaţiilor din anii 1969, 1970, 1975, 1995 au fost identificate zonele inundabile şi cu potenţial de inundabilitate: lunca Prutului între Oroftiana şi Româneşti (525 ha terenuri agricole), lunca Başeului aval de Săveni (4200 ha), lunca Jijiei aval de Dângeni (4000 ha, 212 case, 17 Km drumuri), lunca Sitnei aval de Roşiori - Stăuceni (530 ha terenuri agricole, 5 Km drumuri).

Pentru prevenirea şi combaterea acestui risc natural au fost realizate lucrări de regularizare a cursurilor de apă (pe Başeu, Sitna, Miletin, ca şi pe unii afluenţi mai mici) pe o lungime de 228,5 Km, îndiguiri (pe Siret, Prut, Jijia), acumulări (pe Başeu, Jijia, Sitna, Miletin, Prut).

Scurgerea minimă se produce toamna şi în prima parte a iernii (septembrie-ianuarie), debitele minime zilnice cu asigurarea de 80 % pe principalele râuri fiind de 0,15 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-Huţani şi 2,80 m3/s la Lespezi; 11,2 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut; 0,013 pe Jijia aval de pârâul Ibăneasa şi 0 m3/s la Todireni. Pe râurile mai mici debitele minime zilnice cu aceeaşi probabilitate de 80 % sunt nesemnificative, prezentând fenomenul de secare.

- Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil mc şi un volum util de 450 mil. mc, asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi: Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani.

Tabel A.1.2.3.b

Resurse de apa acumulate in judeţul Botoşani

Denumirea lacului de acumulare Volum total (mii. m3) Volum util (mil. m3) Stânca – Costeşti 1.400.000 450.000 Cal -Alb 16.280 4.950 Negreni 25.600 8.800 Hăneşti 6.400 4.200 Mileanca 14.350 5.100 Iezer 14.100 3.600 Cătămărăşti 17.950 7.520 Dracşani 10.710 8.210

Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de mari. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a.



Tabel A.1.2.3.c

Utilizarea lacurilor antropice

Lac Nume Tip

Curs de apă

Vol. tot. (mil. m3) Folosinţa principală Stadiu trofic

Stânca Costeşti artificial Prut 735 Regularizare debite, alimentare cu apă, producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor

Oligotrof

Negreni artificial Başeu 10,3 Alimentarea cu apă a oraşului Săveni, irigaţii, apărarea împotriva inundaţiilor

Eutrof

Cal Alb artificial Başeu 6,15 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Eutrof Mileanca artificial Podriga 6,1 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Mezotrof Cătămărăşti artificial Sitna 8 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Oligo-mezotrof Dracşani artificial Sitna 28,6 Piscicultură, atenuarea viiturilor Eutrof Hăneşti artificial Başeu 6,4 Piscicultură, atenuarea viiturilor Hipertrof

Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi

În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei.

- Zona hidrografică cu umiditate moderată se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 2-6 l/s/Km2, ape mari de primăvară şi viituri de vară, o alimentare pluvială moderată şi subterană moderată, prin ape bicarbonatate cu mineralizări sub 500 mg/l, prin acvifere subterane locale şi continui, prin utilizări în alimentarea cu apă potabilă şi industrială, piscicultură, irigaţii.

- Zona hidrografică cu umiditate deficitară se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 1-2 l/s/Km2, ape mari de primăvară, alimentare pluviovivală şi subterană moderată, prin ape sulfatate sodice cu mineralizări peste 1000 mg/l, prin acvifere locale, dar continui în lunci, în general nepotabile, prin existenţa a numeroase acumulări şi iazuri, prin impurificări mari care dau apei calităţi necorespunzătoare, prin utilizări locale în alimentări cu apă, piscicultură, irigaţii.

Pe total judeţ resursele de apă captate se prezintă astfel:

Tabel A.1.2.3.d

Volume captate pe bazine hidrografice în anul 2004 Volume captate pe activităţi economice

Bazinul hidrografic Sursa de captare

Volume captate (mil. m3)

Total volum captat (mil. m3) Activităţi Volume captate

(mil. m3) suprafaţă 24,29 Populaţie 15,76 subteran 0,89 Industrie 10,70 B.H. PRUT subteran 0,18

25,18 Irigaţii 0,52

suprafaţă 24,0 Piscicultură 23,14 Zootehnie 0,04 B.H. SIRET subteran 0,97 24,97 TOTAL 50,15


A.1.2.4 Resurse ale solului şi subsolului

Vegetaţia şi fauna. Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din suprafaţa agricolă a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului erbaceu este modificată de

apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc. În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis, Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni. În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur (stejar). Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi sunt alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei (14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop. Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone dezinteres pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională. În acelaşi scop au fost declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).

Tabel A.1.2.4.a

Specii de floră inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4 Denumire ştiinţifică şi populară Localizare

Cypripedium calceolus – papucul doamnei

Rezervaţia de tisă Tudora, Pădurea Baisa, Pădurea Corni, Codrul eminescian-comuna M. Eminescu, Hudeşti (sat Baranca), Pădurea Vorona

În prezent, pădurile sunt ameninţate de o degradare scăpată de sub control şi de transformarea lor spre alte folosinţe. Se înregistrează o extindere a agriculturii, un păşunat excesiv, tăieri necontrolate, combaterea necorespunzătoare a incendiilor şi daune datorate poluării aerului. Daunele provocate pădurilor şi pierderea lor conduc la eroziunea solului, reduc diversitatea biologică şi habitatele vieţuitoarelor sălbatice, degradează bazinele hidrografice şi reduc cantitatea de lemne de foc, cherestea şi de alte bunuri necesare dezvoltării umane. Ele reduc numărul de arbori care pot reţine dioxidul de carbon, care este un gaz cu efect de seră. Pădurile deţin 54635 ha (10,1 %) din totalul suprafeţei judeţului. În tabelele de mai jos sunt prezentate suprafeţele împădurite pe forme de proprietate şi grupe funcţionale:

Tabel A.1.2.4.b

Suprafaţa ocupată cu păduri pe categorii de proprietate

RNP Unităţi administrativ teritoriale Persoane juridice (unităţi de cult, şcoli) Persoane fizice Total

Fond forestier45.232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54.635 ha

Sursa: Date prelucrate DJS Botoşani



Tabel A.1.2.4.c

Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale Categoria de proprietate

Grupa funcţională RNP Unităţi administrativ teritoriale Persoane juridice Persoane

fizice Total

FF I 7667 ha - 139 ha 510 ha 8316 ha II 37565 ha 14 ha 369 ha 8371 ha 46319 ha

Total 45232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54635 ha Sursa: Date prelucrate DJS Botoşani Fauna. În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de pădure. Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca: popândăul, dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului Moldovei de căţelul pământului, şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp. Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul, nevăstuica, iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea. Avifauna este reprezentată de graur, pitpalacul, ciocârlia de câmp, dumbrăveanca şi unele răpitoare ca: uliul porumbar. Pe iazurile mai mari ori pe bălţile Prutului se întâlnesc frecvent lişiţa, raţa sălbatică. Dintre reptilele mai frecvente sunt şopârlele, iar dintre batracieni: broasca râioasă sau broasca de lac şi buhaiul de baltă. Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai ales prin: căprioara, întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele din Dealurile Cozancei, mistreţul, vulpea, care trece şi în câmpie unde vânează rozătoare, şi pisica sălbatică. Avifauna este reprezentată de mierlă, sturzul cântător, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica. La acestea se adaugă unele rozătoare ca: gaia, uliul. Reptilele sunt mai numeroase, reprezentate prin şarpele de pădure şi diferite şopârle. Deosebit de bogată este fauna de frunzar, în care gasteropodele, păianjenii, insectele şi miriapodele formează o lume puţin studiată. Pentru protejarea faunei sălbatice locale, conform legislaţiei comunitare, pe teritoriul judeţului Botoşani sunt nominalizate, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 5/1995, 78 specii de păsări şi 5 specii de animale care beneficiază de un regim special de ocrotire. Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca Prutului unde au fost inventariate 93 de specii de păsări. Acumularea Stânca-Costeşti a fost declarată arie de importanţă avifaunistică prin HG nr. 2151/2004. Solul. Fondul funciar al judeţului Botoşani în suprafaţă de 498.569 ha este constituit din 77,8% terenuri cu destinaţie agricolă, 11,5% păduri şi terenuri forestiere, 2,8% terenuri cu ape, 3,9% terenuri neproductive, 4,0% circulaţii şi construcţii. Terenurile agricole sunt constituite din terenuri arabile (58,5%), păşuni şi fâneţe (17,9%), terenuri viticole şi pomicole (1,4%).

Tabel A.1.2.4.d

Repartiţia solurilor pe categorii de utilizare (ha)

Repartiţia solurilor pe categorii de calitate

Total judeţ 498569 Clasa de calitate Suprafaţa (ha)Total agricol, din care: 393472 total 387.796Arabil 299262 Clasa de calitate a I-a foarte bună 1.365,03Păşuni 75070 Clasa de calitate a II-a bună 165.388,40Fâneţe 14692 Clasa de calitate a III-a mijlocie 129.138,28Terenuri viticole 1773 Clasa de calitate a IV-a slab 57.056,43Terenuri pomicole 2675 Clasa de calitate a V-a foarte slabă 15.769,60

Sursa: date prelucrate

Suportul acestui fond funciar şi agricol este format dintr-o gamă variată de soluri, ca o consecinţă a diversităţii condiţiilor de relief, climă, ape, vegetaţie.

Principalele tipuri de sol din teritoriul judeţului sunt reprezentate prin (vezi cartograma ):

- Cernoziomuri, tipice şi de pantă, local carbonatice şi vertice, cu o răspândire relativ redusă sub forma unor benzi în lungul principalelor văi şi pe unele interfluvii din zona câmpiei colinare (peste 41.000 ha).

- Cernoziomuri cambice, tipice, de pantă, argiloiluviale, vertice, cu o largă răspândire în zona câmpiei colinare, pe versanţi şi interfluvii, ocupând peste 121.000 ha.

- Soluri cenuşii, tipice şi de pantă, local cu cernoziomuri argiloiluviale şi soluri cernoziomoide, ocupă suprafeţe de peste 47.100 ha în partea de nord şi vest a teritoriului, ca şi în zona colinară Copalău - Cozancea - Guranda.

- Soluri brune luvice, tipice, erodate, local cu luvisoluri albice, întâlnite în zona dealurilor înalte din vest, nord-vest şi sud-est, ca şi în zona colinară Copalău - Cozancea, ocupând peste 25.500 ha.

- Luvisoluri albice, cu apariţii insulare în nord-vest şi sud-est pe înălţimile mari.

- Lăcovişti şi lăcovişti salinizate, întâlnite în principal în luncile Jijiei şi Başeului, Miletinului, Corogei, dar şi pe unii versanţi în combinaţie cu cernoziomurile de pantă, ocupând peste 5.000 ha.

- Soloneţuri şi solonceacuri (sărături), se întâlnesc insular în luncile Başeului şi Jijiei sau pe unii versanţi în combinaţie cu alte soluri de pantă şi de luncă, ocupând cca. 8.000 ha.

- Regosoluri şi erodisoluri, răspândite în principal pe versanţii cuestiformi şi pe cei afectaţi de eroziuni şi alunecări intense, ocupând peste 4.200 ha.

- Aluviuni şi soluri aluviale, local cu sărături şi cernoziomuri de luncă, întâlnite în luncile râurilor şi ale afluenţilor secundari, pe o suprafaţă de peste 47.000 ha.

- Soluri turboase, ocupă un areal restrâns pe valea Bahnei.

Exceptând zonele acoperite cu păduri, construcţii, ape, majoritatea fondului pedologic este folosit în agricultură, terenurile agricole deţinând o suprafaţă de 387.796 ha. Din punct de vedere al potenţialului lor natural de fertilitate, solurile pot fi grupate în următoarele categorii:

Soluri cu potenţial ridicat de fertilitate, în care se includ toate categoriile de cernoziomuri şi unele soluri aluviale, atunci când nu sunt afectate de factori limitativi (eroziuni, alunecări, sărături etc.). Acestea se pretează pentru tot felul de utilizări agricole, dar în principal sunt favorabile culturilor cerealiere şi tehnice.



Potenţialul lor poate fi ridicat prin măsuri ameliorative şi agrotehnice: irigaţii, combaterea eroziunii şi excesului de umiditate, îngrăşăminte minerale şi organice în doze moderate.

Soluri cu potenţial moderat de fertilitate sunt solurile cenuşii şi brune luvice, majoritatea solurilor aluviale, precum şi cele slab-moderat erodate din prima categorie. Au o pretabilitate aproximativ egală pentru cereale, pajişti şi culturi viti-pomicole, cu excepţia celor aluviale, apte pentru cereale, plante tehnice, legume şi zarzavaturi, pajişti. Potenţarea fertilităţii naturale prin măsuri ameliorative complexe măreşte gama pretabilităţii şi fertilităţii.

Soluri cu potenţial scăzut de fertilitate, includ solurile erodate şi slab evoluate (regosoluri şi erodisoluri) cu pretabilitate limitată pentru pajişti, plantaţii viti-pomicole şi forestiere, apoi solurile brune şi luvisoluri albice, pretabile pentru pajişti, plantaţii pomicole, păduri şi unele culturi (cartof, secară, plante furajere), lăcoviştile, pretabile pentru fâneţe şi, în sfârşit, solurile sărăturoase, cu fertilitate aproape nulă. Pentru a aduce aceste soluri la un nivel corespunzător de fertilitate şi productivitate sunt necesare măsuri complexe şi costisitoare.

Datorită secetei repetate cat şi a folosirii neraţionale a terenurilor agricole şi arabile, calitatea solurilor a scăzut, astfel, în judeţul Botoşani, se întâlnesc următoarele aspecte defavorabile: – Eroziunea solului afectează 40,6% din suprafaţa agricolă totală. Solurile excesiv erodate

(reprezentate de ravene ogaşe, cornişe de desprindere) au o pondere de 2,2% din suprafaţa agricolă. În ultimul timp degradarea solurilor prin eroziune s-a intensificat datorită desţelenirii unor suprafeţe şi a benzilor înierbate, amplasate pe versanţii cu pante mari.

– Alunecările de teren afectează 15 % din suprafaţa totală agricolă, din care cele active 9,1%. Extinderea alunecărilor de teren în ultimii ani, se datorează lipsei unui program de îmbunătăţiri funciare, care prin lucrări de nivelare, drenaj, înierbare sau împădurire au rolul de a proteja aceste terenuri.

– Excesul de umiditate de natură freatică afectează 12,6% din solurile agricole. Lucrările de desecare şi drenaj executate înainte de 1989 pe o parte din aceste terenuri nu mai funcţionează decât parţial sau sunt complet degradate.

– Aciditatea solurilor poate fi cauzată sau accentuată de tehnologii agricole inadecvate, cum este folosirea an de an a unor doze mari de îngrăşăminte cu reacţie fiziologică acidă. Solurile cu reacţie acidă ocupă zone mari în partea vestică şi nord-vestică a judeţului. Solurile puternic-moderat acide se regăsesc pe 5,9% din suprafaţa agricolă totală. Există un număr de 11 comune în care ponderea solurilor acide este mult mai mare decât media pe judeţ (de ex. Dersca, vf. Câmpului, Corni, Vorona, Curteşti, Suharău, Cristineşti).

– Solurile alcaline (cu pH mai mare de 8,4) totalizează 4,7 % din suprafaţa studiată. În unele comune, ponderea solurilor alcalizate este mai mare decât media pe judeţ (peste 10% soluri alcalinizate): Vlăsineşti, Ştefăneşti, Dângeni, Suliţa, Coţuşca, Gorbăneşti.

– În ceea ce priveşte asigurarea solurilor agricole cu humus, datele de analiză arată că 30% din acestea sunt slab şi foarte slab asigurate cu humus. Cauza cea mai importantă a conţinutului scăzut de humus constă în eroziunea moderată, puternică sau excesivă ce se constată pe versanţii cu înclinare mare.

– Azotul reprezintă principalul element de nutriţie implicat în procesele de creştere şi dezvoltare a plantelor. Asigurarea slabă cu azot a fost constatată pe 25% din suprafaţa agricolă totală. În condiţiile geomorfologice ale judeţului Botoşani, cu o pondere însemnată a terenurilor în pantă, eroziunea afectează semnificativ atât rezerva de azot organic, cât şi dinamica de durată a formelor minerale de azot din sol.

– Asigurarea foarte slabă şi slabă cu fosfor mobil se regăseşte pe 44% din suprafaţa studiată. Cercetările agricole au stabilit că au loc pierderi importante de recoltă în cazul aprovizionării slabe

şi mai ales foarte slabe a solurilor cu fosfor mobil. Ca urmare, acest deficit în fosfor reprezintă un factor limitativ important pentru producţia agricolă din judeţul Botoşani.

– Asigurarea solurilor agricole cu potasiu este bună pe ansamblul judeţului, numai 7% din solurile agricole sunt slab şi mijlociu aprovizionate.

Starea agrochimică a terenurilor agricole, conform datelor din tabelul de mai jos prezintă următoarele aspecte defavorabile:

Tabel A.1.2.4.e

Factor limitativ Suprafaţa (ha)Eroziune (de la slabă la excesivă) 104.273,26 Alunecări (stabilizate, semistabilizate, active) 36.379,81 Gleizare (de la slabă la excesivă) 72.764,71 Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) 6.555,07 Inundabilitate 29.034,17

Sursa: OSPA Botoşani Pot fi diferenţiate pe teritoriul judeţului următoarele categorii de terenuri degradate:

- Terenuri degradate prin eroziuni areolare (de suprafaţă) - întâlnite pe toate suprafeţele cu pante mai mari de 3°, fiind cu atât mai afectate cu cât panta este mai mare. Pe pantele de peste 5-6° solul este complet erodat, iar roca la zi favorizează formarea de sărături, aşa cum se întâmplă în bazinul Başeului şi al afluentului său Podriga. Eroziunea areolară este larg răspândită, suprafeţe importante fiind întâlnite în nord şi vest (comunele Suharău, Pomîrla, Rădăuţi-Prut, Văculeşti, Leorda), în centru (comunele Cordăreni, Nicşeni, Vlăsineşti) şi sud-est (Albeşti, Răuseni, Călăraşi).

- Terenuri degradate prin eroziuni torenţiale (ogaşe, ravene, torenţi) - întâlnite pe versanţii cuestiformi cu orientare nordică şi vestică ai văilor principale şi secundare. Suprafeţe mari peste 100 ha afectate de ravenare şi torenţialitate sunt întâlnite în comunele Hilişeu-Horia, Şendriceni, Stăuceni, dar şi în comunele Hudeşti, Viişoara, Drăguşeni, Copalău, Frumuşica, Vorona, Corni, teritoriile oraşelor Dorohoi şi Botoşani (suprafeţe între 50 şi 100 ha).

- Terenuri degradate prin alunecări de teren - întâlnite pe versanţii cuestiformi ai Jijiei, Sitnei, Miletinului, Başeului, Prutului, pe fruntea teraselor, pe versanţii cu alternanţe de roci plastice, nisipuri, gresii, în bazinele superioare ale râurilor Sitna, Miletin, Başeu, etc. Suprafeţe mai mari de 100 ha afectate de alunecări se întâlnesc în comunele Hilişeu-Horia, Dresca, Şendriceni, Văculeşti, Ungureni, Răchiţi, Stăuceni, Gorbăneşti, Lunca, Albeşti, Todireni, Răuseni, Călăraşi, Santa Mare, Mitoc şi în treritoriul oraşului Săveni. Comunele cu suprafeţe între 50 şi 100 ha afectate de alunecări sunt: Hudeşti, Suharău, Leorda, Mihai Eminescu, Curteşti, Băluşeni, Truşeşti, Hăneşti, Avrămeni, Coţuşca, la care se adaugă şi teritoriul oraşului Botoşani.

- Terenuri degradate prin exces de umiditate şi local sărături - întâlnite în luncile văilor principale şi secundare. Teritoriile administrative cu suprafeţe mari afectate (peste 100 ha) sunt: Săveni, Albeşti, Dângeni, Manoleasa, Păltiniş, Şendriceni, Todireni, Văculeşti, Vârfu Câmpului, iar cele cu suprafeţe între 50 şi 100 ha sunt: Dobârceni, Gorbăneşti, Leorda, Răuseni, Suharău, Stăuceni, Ştefăneşti.

Resursele subsolului sunt reprezentate de o serie de roci utile şi substanţe minerale, legate de constituţia geologică a teritoriului, între care menţionăm (vezi cartograma ):

- Nisipuri silicioase - întâlnite în zona dintre Rădăuţi - Prut şi Miorcani şi în zona Hudeşti - Alba - Suharău, exploatate prin puţuri la Miorcani şi Hudeşti.

- Flinturi (bile şi fragmente de silex) exploatate la Miorcani, odată cu nisipurile.



- Nisipuri glauconitice - prezente la Rădăuţi - Prut - Crăiniceni.

- Nisipuri - întâlnite la Păltiniş - cariera Eşanca - la Manoleasa pe Prut, în apropiere de Dorohoi, în comuna Stinbieni.

- Gipsuri - întâlnite în nord între Crasnaleuca - Miorcani - Rădăuţi-Prut - Horodiştea - Cuzlău - Păltiniş - Conceşti - Hudeşti - Suhărău - Dersca, dar exploatate rentabil în zona Cuzlău - Păltiniş.

- Sulf - identificat în teritoriul oraşului Darabani şi la Păltiniş, precum şi pe valea Podriga la cca. 2 km sud-vest de Darabani.

- Turbă - exploatată în zona Dersca - Lozna, pe valea Bahnei.

- Calcare recifale - întâlnite între Miorcani şi Stânca şi exploatate la Ripiceni, Miorcani, Stânca.

- Gresii - exploatate în carierele de la Ivăncăuţi - Păltiniş, Hudeşti, Oneaga - Cristeşti, dar prezente şi pe teritoriul comunelor Conceşti, Păltiniş, Rădăuţi - Prut, Tudora, Frumuşica, Ibăneşti ş.a.

- Pietrişuri - exploatate în lungul Prutului la Crasnaleuca, Baranca, Oroftiana, pe Jijia la Răuseni, pe Siret la Tudora, Corni, Vârfu Câmpului, ş.a.

- Argile bentonitice - întâlnite în zona localităţii Crasnaleuca.

- Argile comune - au o largă răspândire, exploatări mai importante fiind la Bajura-Cuzlău, Mitoc, zona Darabani, Iezar-Dorohoi, Albeşti, Ungureni, Săveni, Botoşani, Suharău, Bucecea, Mihăileni, Ilorda, etc.

- Tufuri - apar în zona Hudeşti şi la Cuzlău-Păltiniş.

A.1.3 Zone protejate şi peisaje culturale

A.1.3.1 Zone protejate Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor publică, prin intermediul paginii sale Internet, lista ariilor protejate, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, pentru următoarele grupe de arii naturale protejate: 1. Parcuri naţionale şi naturale – nu există în judeţul Botoşani 2. Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii 3. Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) 4. Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) 5. Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 – nu există în judeţul Botoşani

Fig. A.2.1.a. Arii naturale protejate în judeţul Botoşani, pe categorii. Ariile naturale protejate din categoria a III-a corespund prevederilor OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 615 din 15 septembrie 2007, iar cele din categoria a IV-a HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 739 din 31 octombrie 2007. Situaţia ariilor naturale protejate din categoriile a II-a, a III-a şi a IV-a la nivelul judeţului Botoşani este prezentată, pe baza datelor puse la dispoziţia publicului pe site-ul ministerului de resort, în Fig. A.2.1.a.



Tabel A.2.1.a

Arii protejate prin Hotărârea 5/1995 a Consiliului Judeţean BotoşaniNumele Tipul Suprafaţa (ha) Pădurea Ciornohal forestier 76,5 Rezervaţia de tisă forestier 119 Arinişul de la Horlăceni forestier 5,0 Făgetul secular de la Stuhoasa forestier 60,5 Pădurea Vorona forestier 149,4 Codrul eminescian de la Ipoteşti forestier 762,4 Pădurea Guranda forestier 62,2 Pădurea Polonic forestier 34,7 Pădurea Rediu forestier 155,1 Pădurea Agafton-Baisa forestier 75,8 Pădurea Buduhala-Copălău forestier 46,6 Pădurea Ţiganca forestier 86,0 Pădurea Frumuşica forestier 12,2 Pădurea Schitul Balş forestier 57,3 Pădurea Mănăstirea Cozancea forestier 71,3 Pădurea Şendriceni – Horlăceni forestier 170,8+71,6 Pădurea Văculeşti forestier 221,2 Pădurea Horlăceni forestier 258+234,5 Pădurea Săveni forestier 24,0 Pădurea Rai forestier 289,2 Pădurea Trestioara forestier 72,6 Pădurea Valea Marcului forestier 180,6 Bălţile Siretului floristic 2,0 Stânca – Ripiceni floristic 1,0 Stânca – Ştefăneşti floristic 1,0 Turbăria Dersca floristic 10,0 Zona Cornişa forestier 7,0 Pădurea de salcâmi Darabani forestier 35,0 Pădurea zăvoi Siret forestier 573,0 Pădurea zăvoi Prut forestier 963,0 Pădurea zăvoi Prut forestier 484,4

În judeţul Botoşani există un număr de 31 arii naturale protejate cu suprafaţa totală de 5372,7 ha, ceea ce reprezintă cca. 1,09% din suprafaţa totală a judeţului. Din acestea, 23 sunt protejate în plan local (şi sunt în fond forestier), iar 8 rezervaţii naturale, cu suprafaţa de 275 ha, sunt nominalizate în Legea nr. 5/2000, fiind incluse în Reţeaua Naţională de Arii Protejate. Acestea sunt: Făgetul secular de la Stuhoasa, Pădurea Tudora, Pădurea Cionohal, Arinişul de la Horlăceni, Rezervaţia floristică de la Stânca, Rezervaţia floristică de la Ripiceni, Rezervaţia floristică „Bălţile Siretului” din comuna Bucecea şi Rezervaţia de turbă din comuna Dersca. Aceste situri protejate sunt considerate eşantioane reprezentative pentru flora şi fauna judeţului în care sunt conservate ecosisteme complexe şi tipuri de habitate cum ar fi: stâncării, păduri de foioase, zone umede, turbării. În aceste teritorii protejate sunt conservate ecosisteme complexe şi tipuri de habitate caracteristice judeţului Botoşani: stâncării, păduri de foioase, zone umede, turbării.

Tabel A.2.1.b

Monumente ale naturii Denumire Localizare Administrator

Stejar (5 buc) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Stejar brumăriu Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Salcâm japonez Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Paulonia Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Fagul roşu Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Tei (2 buc) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Pin (2 exemplare) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Ginko biloba Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Magnolia (4 exemplare) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Plopul alb Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Molid argintiu (6 exemplare) Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Salcâm japonez Municipiul Botoşani Consiliul Local Botoşani Stejar secular (4 exemplare) Comuna Cordăreni Consiliul Local Cordăreni Stejar secular (6 exemplare) Pădurea Teioasa Ocolul Silvic Darabani Stejar secular Pădurea Guranda – Durneşti Ocolul Silvic Truşeşti Stejar secular (2 exemplare) Pădurea Nicolae Bălcescu Ocolul Silvic Flămânzi Stejar secular (2 exemplare) Parcul spitalului Vârf u Câmpului Spitalul Vârfu Câmpului Stejar secular (3 exemplare) Poiniţa-Dracşani Ocolul Silvic Botoşani Stejar secular Pădurea Băiceni Ocolul Silvic Mihai Eminescu Stejar secular Poiana Florii –Pădurea Guranda Ocolul Silvic Truşeşti Stejar secular DN Botoşani-Iaşi Ocolul Silvic Flămânzi Stejar secular Pădurea Tudora Ocolul Silvic Mihai Eminescu Stejar secular SC CONTED SA Dorohoi SC CONTED SA Dorohoi Plop alb Comuna Vorona DJDP Botoşani Gingko biloba (2 exemplare) Parcul Brăeşti Consiliul Local Brăeşti Salcâm japonez (3 exemplare) Grădina de vară Dorohoi Consiliul Local Dorohoi Gorunul lui Cuza Pădurea Vorona Consiliul Local Vorona Gorunul lui Coroi Pădurea Durneşti Ocolul Silvic Truşeşti Castanul lui Eminescu Casa de copii Pomârla Casa de copii Pomârla Molid argintiu Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti Casa memorială “Mihai Eminescu” IpoteştiMolid argintiu (2 exemplare) Parcul Dorohoi Consiliul Local Dorohoi Ienupăr Pădurea Tudora-Vorona Ocolul Silvic Mihai Eminescu Ienupăr (2 exemplare) Parcul Dorohoi Consiliul Local Dorohoi Masa tâlharilor Între comunele Frumuşica şi Flămânzi Ocolul Sivic Flămânzi

Conform angajamentelor asumate de România în negocierea Capitolul 22 Mediu – secţiunea Protecţia Naturii, APM Botoşani a completat Formularele Standard pentru opt propuneri de situri Natura 2000: Pădurea Tudora, Pădurea Vorona, Pădurea Ciornohal, Turbăria de la Dersca, Lac Stânca – Costeşti, Iaz Hăneşti, Iezer Dorohoi, Balta Lată, Rezervaţia floristica Stânca şi Rezervaţia floristica Ripiceni. Dintre categoriile de situri care vor intra în componenţa reţelei Natura 2000, situaţia se prezintă astfel: Situri de Importanţă Comunitară – Pădurea Tudora, Pădurea Vorona, Pădurea Ciornohal, Turbăria de la Dersca, Rezervaţia floristica Stânca şi Rezervaţia floristica Ripiceni; Arii de Protecţie Avifaunistică – Lac Stânca – Costeşti, Iaz Hăneşti, Iezer Dorohoi şi Balta Lată; potenţiale situri Natura 2000 incluse în CORINE Biotopes – Pădurea Tudora, Pădurea Vorona, Pădurea Ciornohal, Turbăria de la Dersca, Rezervaţia floristica Stânca şi Rezervaţia floristica Ripiceni; alte propuneri – Lac Stânca – Costeşti, Iaz Hăneşti, Iezer Dorohoi şi Balta Lată.



Tabel A.2.1.c

Rezervaţii naturale Denumire Localizare Suprafaţa (ha) Administrator

Pădurea Ciornohal Comuna Călăraşi 76,5 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Truşeşti Rezervaţia de Tisă Comuna Tudora 119 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Mihai

Eminescu Arinişul de la Horlăceni Comuna Şendriceni 5 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Dorohoi Făgetul Secular de la Stuhoasa

Comuna Suharău 60,5 Direcţia Silvică Botoşani – Ocolul Silvic Dorohoi

Rezervaţia floristică complexă Bălţile Siretului

Comuna Bucecea 2 Consiliul Local Bucecea

Rezervaţia floristică de Schiwereckia podolica

Satul Stânca, comuna Ştefăneşti

1 Consiliul Local Ştefăneşti

Turbăria de la Dersca Satul Lozna, comuna Dersca

10 Consiliul local Dersca

Rezervaţia floristică de Schiwereckia podolica

Comuna Ripiceni 1 Consiliul Local Ripiceni

Lacul Stânca Costeşti Sat Stanca, oraş Stefanesti

2950 Administratia Nationala “Apele Romane”

Tabel A.2.1.d

Categoria Denumire sit pSIC pSPA Situri CORINE Biotopes Alte propuneri

Pădurea Tudora x x Pădurea Ciornohal x x Pădurea Vorona x x Turbăria de la Dersca x x Balta Lată x x Iezer Dorohoi x x Iaz Hanesti x x Lac Stânca-Costeşti x x Rezervaţia floristică Stânca x x Rezervaţia floristică Ripiceni x x x

Tabel A.2.1.e

Situri NATURA 2000

Situri de Importanţă Comunitară Denumire sit Tip habitat, specii de interes comunitar Arii de Protecţie Avifaunistică

Pădurea Tudora Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli

Lac Stânca-Costeşti

Pădurea Vorona Cypripedium calceolus Iaz Hăneşti Pădurea Ciornohal Păduri eurosiberiene cu Quercus robur Iezer Dorohoi Turbăria de la Dersca Depresiuni pe substraturi turboase, asociaţii de

lizieră cu ierburi înalte hidrofile Balta Lată

Rezervaţia floristică Stânca Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică Rezervaţia floristică Ripiceni Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică

Prezentăm în continuare o descriere succintă a ariilor naturale protejate din judeţul Botoşani, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000.

Pădurea Ciornohal Suprafaţă: 265 ha

Regiunea biogeografică: continentală

Tipuri de habitate prezente în sit: păduri dacice de stejar şi carpen

Specii de importanţă comunitară: Iris aphylla ssp. hungarica

Alte specii importante de floră şi faună: Carex brevicollis, Cephalanthera damasonium, Cotinus coggygria, Cotinus coggygria, Crocus reticulatus, Cypripedium calceolus forma viridiflorum, Dianthus capitatus, Echium rossicum, Hierochloe repens, Phlomis herba-venti ssp. pungens, Prunus fruticosa, Prunus tenella, Rumex tuberosus, Serratula radiata, Symphytum ottomanum, Symphytum ottomanum, Trinia multicaulis

Acoperirea şi utilizarea terenului: culturi (teren arabil), păşuni, păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului: teritoriul în care se află situl aparţine miocenului reprezentat prin depozite sarmatice iar din punct de vedere petrografic predomină marnele argiloase, apoi argilele şi mai puţin loess-ul. Pădurea Ciornohal aparţine provinciei balcano-meossiace şi este staţiunea cea mai nordică cu Cotinus coggygria, element pontic sub-mediteranean de mare însemnătate fitogeografică. Aici se întâlnesc şi numeroase elemente continentale şi sudice specifice stepei. Dintre numeroasele specii continentale, unele fiind chiar rare, cităm: Adonis vernalis, Amygdalus nana, Centaurea orientalis, Veronica spicata. Din grupul speciilor pontice, enumerăm: pontice – Alyssum hirsutum, Dianthus membranaceus, Marrubium praecox; pontico-submediteraneene – Ranunculus illyricus, Salvia pratensis, Trifolium pannonicus; pontico-panonice – Acer tataricum, Ajuga laxmani, Carduus hamulosus, pontico-balcanice – Arum orientale, Cytisus austriacus, Linum flavum. Numeroase sunt şi speciile sub-mediteraneene, iar dintre acestea cităm: Bupleurum praealtum, Calamintha acinos, Herniaria incana. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin specia Rhinanthus rumelicus.

Calitate şi importanţă: situl este important din punct de vedere bioconservativ şi a fost obiect de studiu încă din anul 1909 de către Petre Enculescu. Este o pădure tipică pentru silvostepa nordică din România. Din punct de vedere fitogeografic, aici este limita nordică a arealului speciei Cotinus coggygria în România, element pontic-submediteranean. Pădurea este bine conservată, neexistând factori de degradare.

Desemnarea sitului: este inclus în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziţia 2230 – "Pădurea Ciornohal". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei Călăraşi. Este o rezervaţie de interes botanic în principal, fiind inclusă în categoria IV – IUCN.

Tip de proprietate: proprietate a statului.

Management: instituţia responsabilă pentru managementul sitului este Direcţia Silvică Botoşani, care a preluat în custodie situl, contract nr. 5109/25.08.05. Există plan de management întocmit de custode Direcţia Silvică Botoşani, avizat de Academia Română.

Pădurea Tudora Suprafaţă: 245 ha


Tipuri de habitate prezente în sit: subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli



Alte specii importante de floră şi faună: Accipiter gentilis, Aegithalos caudatus, Asio otus, Buteo buteo, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Certhia familiaris, Coccothraustes coccothraustes, Cuculus canorus, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Dendrocopos minor, Dryocopus martius, Emberiza citrinella, Erithacus rubecula, Falco tinnunculus, Ficedula albicollis, Ficedula hypoleuca, Hippolais icterina, Hippolais pallida, Hippolais polyglotta, Luscinia megarhynchos, Muscicapa striata, Oriolus oriolus, Otus scops, Parus caeruleus, Parus lugubris, Parus major, Parus palustris, Passer montanus, Phasianus colchicus, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Picus viridis, Regulus regulus, Scolopax rusticola, Sitta europaea, Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur, Strix aluco, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia curruca, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Turdus philomelos, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Felis silvestris silvestris, Martes martes, Mustela putorius putorius, Sciurus vulgaris, Cephalanthera damasonium, Epipactis helleborine, Galanthus nivalis, Orchis purpurea, Platanthera bifolia, Taxus baccata

Acoperirea şi utilizarea terenului: pajişti naturale, stepe, păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului: situl prezint importanţă ştiinţifică din punct de vedere al bogăţiei floristice şi diversităţii vegetaţiei. În areal este semnalată şi prezenţa arboretului de Taxus baccata, specie declarată monument al naturii. Însemnătate fitogeografică deosebită o au şi elementele alpino-carpatice, alpino-boreale şi atlantice (Gentiana ciliata, Crocus beuffelianus, Carex pendula, Hedera helix). Se remarcă şi o serie de elemente dacice, balcanice de diverse nuanţe (Cardamine glanduligera, Echinops commutatus, Telekia speciosa). Numeroase sunt şi elementele sudice de diferite nuanţe: pontice, pontic-submediteraneene (Lathyrus venetus, Cerinthe minor), sub-mediteraneene (Lathirus nissolia, Stachys germanica, Asparagus tenuifolius) şi continentale (Koeleria macrantha, Lavathera thuringiaca). Zona este alcătuită din formaţiuni sedimentare de vârstă sarmaţiană cu un facies petrografic mai rezistent (gresii şi calcare oolitice cu intercalaţii de argile).

Calitate şi importanţă: situl cuprinde un complex de asociaţii forestiere în parte unice (Făgetum moldavicum) la interferenţă de areale biogeografice distincte în făgetogorunete. Situl este bine conservat, datorită monitorizării permanente şi respectării regulamentului ariei naturale protejate.

Desemnarea sitului: staţiunea de tisă Tudora a fost semnalată încă din anul 1937 de V. Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr. 5/1995, iar ultimul act de declarare la nivel naţional este Legea nr. 5/2000.

Tip de proprietate: toată suprafaţa sitului de 119 ha aparţine fondului forestier proprietate publică a statului.

Management: situl cu suprafaţa de 119 ha este preluat în custodie de Direcţia Silvică Botoşani. Există plan de management avizat de Academia Română.

Lacul Stânca Costeşti Suprafaţă: 2052 ha


Specii de importanţă comunitară: Allium saxatile, Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Falco columbarius, Gavia arctica, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Mergus albellus, Milvus migrans, Pandion haliaetus, Pernis apivorus, Podiceps auritus, Schivereckia podolica, Silene chlorantha, Sisymbrium polymorphum

Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, culturi (teren arabil)

Alte caracteristici ale sitului: situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este format din roci cristaline, magmatice si roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de mişcări de ridicare şi coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni şi regresiuni marine. Odată cu sfârşitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat de către agenţii externi care şi-au început activitatea de eroziune. Succesiunea de formaţiuni geologice prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în: orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul superior, care a constituit o resursă importantă pentru dezvoltarea unor comunităţi umane paleolitice; nivelul de gipsuri din Badenianul superior cantonează ample fenomene carstice cunoscute pe Terra in gipsuri; calcarele cu Liţoţamnium din Badenianul superior cu potenţial carstic atestat în alte zone; calcarele recifale bugloviene reprezintă probabil cea mai extinsă barieră fosilă de corali din Europa. Lacul Stânca-Costeşti este un lac de acumulare construit în vederea exploatării hidroenergiei;lacul prezintă variaţii de nivel în funcţie de regimul precipitaţiilor şi utilizare. Sub depunerile mâloase există un punct stâncos calcaros care poate fi observat şi la ţărm.

Calitate şi importanţă: avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariţii neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna, lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă avifaunistică, reprezentând 76,40% din totalul avifaunei râului Prut: aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie, aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei şi iarna. Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăţească pe măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă. După datele din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migraţie, dar probabil vor fi mai multe cu intensificarea observaţiilor Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului.

Desemnarea sitului: a fost desemnat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004.

Management: APM Botoşani a întocmit Planul de management al sitului, care a fost avizat de Academia Română.

Iazurile de pe valea Ibănesei – Başeului – Podrigăi Suprafaţă: 2512 ha


Alte specii importante de floră şi faună: Circus aeruginosus, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Ciconia ciconia, Chlidonias hybridus, Porzana parva, Anthus campestris, Lanius minor, Aythya nyroca, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Egretta alba, Egretta garzetta, Sterna hirundo, Gavia arctica, Gavia stellata, Philomachus pugnax, Mergus albellus, Phalacrocorax pygmeus, Nycticorax nycticorax, Chlidonias hybridus, Tringa glareola

Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni, alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului: situl se găseşte la sud-est de pintenul deluros al Ibăneştilor, fiind încadrat în Câmpia Jijiei Superioare şi a Başeului. Situl este alcătuit din numeroase iazuri şi acumulări:



Acumulările Negreni, Mileanca, Cal Alb, Iazurile Lişmăniţa, Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca, Tătărăşeni, Neculce, Borzeşti, Havârna, fiind un excelent habitat pentru speciile de păsări specifice zonelor umede.

Calitate şi importanţă: populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva), egretă mare (Egreta alba), aglomerări mari de păsări acvatice – lacuri situate în valea Başeului şi în văile adiacente. Sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare în timpul migraţiei. Din punct de vedere al păsărilor cuibăritoare zona este importantă pentru populaţia de erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva) şi egretă mare (Egreta alba). În stufăriş respectiv pe copacii de pe insula din lacul Hăneşti există colonii mixte de stârci, ca stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din valea Ibănesei găsim colonii de chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybrida) respectiv de pescăruşi râzător (Larus ridibundus).

Management: nu există plan de management.

Pădurea Vorona Suprafaţă: 381 ha


Tipuri de habitate prezente în sit: păduri dacice de stejar şi carpen

Specii de importanţă comunitară: Cypripedium calceolus

Alte specii importante de floră şi faună: Cardamine glanduligera, Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza maculata, Gentiana asclepiadea, Gentianella ciliata, Melampyrum bihariense, Silene vulgaris, Symphytum cordatum

Acoperirea şi utilizarea terenului: păduri de foioase, alte terenuri artificiale (localităţi şi mine)

Alte caracteristici ale sitului: substratul geologic de vârstă sarmaţiană al sitului este reprezentat prin roci alcătuite din conglomerate, alternând cu gresii, nisipuri şi argile vinete. Solul predominant este cel brun de pădure, iar pe alocuri apare podzolul. Flora rezervaţiei Vorona prezintă un remarcabil interes sub aspect fitogeografic. Elementele floristice predominante sunt cele eurasiatice, europene şi circumpolare. Se întâlnesc însă şi elemente alpino-carpatice, alpino-boreale şi atlantice (Carex pendula, Crocus heuffelianus, Festuca rubra, Hedera helix), precum şi o serie de specii dacice şi balcanice (Cardamine glanduligera, Melampyrum bihariense). Importanţă deosebită au şi speciile de origine continentală şi sudică. Dintre acestea, enumerăm: Cerinthe minor, Iris hungarica, Lathyrus venetus, Muscari commosum, Stachys germanica, Trifolium pannonicum.

Calitate şi importanţă: cercetările asupra florei şi vegetaţiei din sit reliefează bogăţia genofondului existent şi însemnătatea fitogeografică a covorului vegetal. Covorul vegetal este variat şi prezintă un interes ştiinţific deosebit, cu o expresivitate remarcabilă pentru această zonă colinară. Specia floristică Cypripedium calceolus este nominalizată în Anexa 2 a Directivei Habitate şi în lista roşie naţională alături de Dactylorhiza maculata şi Cephalanthera longifolia).

Desemnarea sitului: situl se află sub regim protectiv local, fiind nominalizat în Hotărârea nr. 5/1995 al CJ Botoşani.

Tip de proprietate: proprietate privată a Mânăstirii Vorona şi fond forestier proprietate publică a statului.

Management: există o parte din planul de management (plan de măsuri) elaborat de APM Botoşani şi avizat de Academia Română.

Turbăria de la Dersca Suprafaţă: 10 ha


Tipuri de habitate prezente în sit: lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, turbării degradate capabile de regenerare natural

Specii de importanţă comunitară: Angelica palustris

Alte specii importante de floră şi faună: Dactylorhiza incarnata, Menyanthes trifoliata, Menyanthes trifoliata, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Pedicularis sceptrum-carolinum, Peucedanum sceptrum-carolinum, Phragmites australis, Potentilla palustris, Potentilla palustris, Salix pentandra, Salix repens

Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, culturi (teren arabil)

Alte caracteristici ale sitului: situl este situat în partea de vest a judeţului Botoşani. Din punct de vedere geologic perimetrul Lozna-Dersca se încadrează în Platforma Moldovenească ce posedă un pachet de sedimente în grosime de 1000-5000 m. Fundamentul cristalin este alcătuit din micaşisturi, şisturi amfibolice – roci mezometamorfice, iar în partea superioară de roci epimetamorfice de tipul şisturilor sercito-cloritoase, roci carbonatice, roci porfirogene. Stiva de sedimente dispuse peste fundamentul cristalin apar în paleozoicului, mezozoicului şi neozoicului. Datorită capilarităţii ridicate a plantelor ce alcătuiesc stratul turbifer apa îşi găseşte un bun locaş de acumulare în aceste zăcăminte (apa de zăcământ). Apele au un aspect de mlaştină datorită dispunerii zăcămintelor pe un pat argilos impermeabil, Turbăria de la Dersca fiind o mlaştină eutrofă.

Calitate şi importanţă: este habitat rar în România prin grosimea stratului de turbă eutrofă până la neutră (1,5-6 m grosime). Aici sunt adăpostite unele specii de plante rare în flora vasculară a României. Stratul de turbă este format în special din briofite printre care dominant este Drepanocladus aduncus şi alte specii cum sunt Chrysohypnum sommerfeltii, C. chrysohypnum, Callergon giganteum, Funaria hygrometrica, Marchantia plymorpha. Turba are un pH de 6,8-7,6 şi s-a format pe un strat impermeabil de argilă peste care se află un strat de pietriş de râu. Temperatura medie anuală este de 8,30 C şi media multianuală a precipitaţiilor este de 563,3 mm.

Desemnarea sitului: este inclusă în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziţia 2227 – "Turbăria de la Dersca". Din punct de vedere administrativ aparţine comunei Dersca. Este o rezervaţie de interes botanic în principal, fiind inclusă în categoria a IV-a a IUCN.

Tip de proprietate: terenurile apar in persoanelor particulare. Situl nu este preluat în custodie, dar se află în administrarea Consiliului Local al Comunei Lozna.

Management: planul de management a fost realizat de APM Botoşani şi a fost avizat de Academia Română. Responsabilitatea pentru implementarea acţiunilor din planul de management revine APM Botoşani şi Consiliului Local Lozna.

Stânca-Ştefăneşti Suprafaţă: 1 ha


Tipuri de habitate prezente în sit: comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi

Alte specii importante de floră şi faună: Larus argentatus, Streptopelia turtur, Adonis vernalis, Ajuga laxmannii, Allium saxatile, Astragalus austriacus, Aurinia saxatilis, Centaurea orientalis, Dianthus



capitatus, Pulsatilla montana, Schivereckia podolica, Sempervivum ruthenicum, Silene chlorantha, Sisymbrium polymorphum, Veronica spicata ssp. incana

Acoperirea şi utilizarea terenului: râuri, lacuri, mlaştini, turbării

Alte caracteristici ale sitului: situl este situat în partea de est a judeţului Botoşani, în Câmpia Moldovei. Stâncăria principală este constituit din calcare recifale sarmatice, acoperite parţial cu loess. Pantele sunt acoperite cu cernoziomuri de pantă carbonatice şi cu cernoziom levigat. Clima este temperat continentală de tip est-european.

Calitate şi importanţă: Situl prezintă un mare număr de specii continental-sud-estice (cont. + pont. + medit.-pont. + submedit. + balcano-dacice) care împreună cu speciile europene şi eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica staţiune în România cu Schiverekia podolica ce intră aici într-o asociaţie rupestră calcicolă cu totul deosebită de cele montane. Specia se află în această staţiune floristică la limita vestică a arealului ei de răspândire. Importanţa sitului rezidă şi din faptul că în acest areal vegetează câteva specii endemice dintre care amintim Veronica incana, Astragalus austriacus, Sempervivum ruthenicum.

Desemnarea sitului: ultima lege prin care situl a fost declarat rezervaţie naturală de interes naţional este Legea nr. 5/2000.

Tip de proprietate: toată suprafaţa rezervaţiei este proprietate de stat aparţinând Nodului Hidrotehnic Stânca – ANAR Bucureşti. Situl este inclus în întregime în APSA Lac Stânca-Costeşti.

Management: există Plan de Management pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lac Stânca-Costeşti care cuprinde în întregime situl, plan care va fi implementat de custode.



A.1.4. Probleme de mediu A.1.4.1. Tipuri de ecosisteme Având în vedere scara spaţială de abordare a acestui tip de studiu recomandată de ecologia sistemică în raport cu tipologia stabilită de Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale (NUTS), cadrul natural poate fi descris prin analiza complexelor de ecosisteme regionale, pe baza datelor de acoperire şi utilizare a terenurilor din cadrul programului CORINE (Informaţii de Mediu Coordonate pentru Europa) la nivelul al doilea al clasificării (Petrişor, 2007).

Tipuri de ecosisteme din judeţul Botoşani, conform clasificării CORINE Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Suprafaţă

(ha) Suprafaţă (%)

Ţesut urban continuu 22,47 0,05 Ţesut urban Ţesut urban discontinuu 4172,35 9,01

Industrie, comerţ, transport Industrie sau comerţ 330,91 0,71 Spaţii verzi urbane 2,72 0,01

Suprafeţe artificiale

Suprafeţe artificiale neagricole acoperite de vegetaţie Sport şi loisir 3,34 0,01

Teren arabil Teren arabil neirigat 23391,93 50,53 Vii 251,98 0,54 Culturi permanente Livezi 237,60 0,51

Păşuni Păşuni 6722,34 14,52 Culturi complexe 1451,98 3,14

Suprafeţe agricole

Suprafeţe agricole eterogene Teren agricol cu porţiuni importante acoperite de vegetaţie naturală

3223,15 6,96

Păduri de foioase 4994,57 10,79 Păduri Păduri de amestec 10,10 0,02 Pajişti naturale 5,14 0,01 Tufărişuri, vegetaţie erbacee Liziere 119,63 0,26

Păduri, zone semi-naturale Spaţii deschise lipsite de

vegetaţie Plaje, dune 7,77 0,02

Zone umede Zone umede interioare Mlaştini interioare 544,66 1,18

Cursuri de apă 399,65 0,86 Ape Ape interioare Ape stătătoare 403,72 0,87

Aceste date arată că, în ordine descrescătoare a suprafeţelor ocupate, cele mai importante tipuri de ecosisteme sunt agroecosistemele, în particular terenurile agricole neirigate (51% din suprafaţa totală), păşunile (15% din suprafaţa totală) şi terenurile agricole acoperite de vegetaţie naturală (7% din suprafaţa totală), pădurile, în particular cele de foioase (11% din suprafaţa totală) şi ecosistemele urbane şi rurale (9% din suprafaţa totală).

Fig. 1a. Modificări în utilizarea terenurilor în perioada 1990-2000 în judeţul Botoşani – nivelul al III-

lea al clasificării CORINE.

Fig. 1b. Modificări în acoperirea terenurilor în perioada 1990-2000 în judeţul Botoşani – nivelul I al

clasificării CORINE.



Datele europene permit şi evidenţierea schimbărilor survenite în ocuparea şi utilizarea terenurilor în perioada 1990-2000. Pentru acesta, potrivit metodologiei prezentate de Petrişor (2008), nivelul al III-lea al clasificării indică magnitudinea schimbărilor (Fig. 1a), în timp ce primul nivel prezintă relevanţă ecologică (Fig. 1b). Din analiza acestor date rezultă că suprafaţa totală afectată de schimbări la nivelul al III-lea este de 500,5 ha, iar la nivelul I, de 118,3, ultimele modificări apărând în special în sud+estul judeţului ca posibil rezultat al unor activităţi de hidro-amenajare a unor zone agricole. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani situaţia fondului funciar se prezintă astfel: total judeţ: 498569 ha, din care terenuri agricole: 393472 ha, din care: terenuri arabile: 299262 ha, păşuni: 75070 ha, fâneţe: 14692 ha, vii: 1773 ha şi livezi: 2675 ha, şi terenuri neagricole: 105097 ha, din care păduri şi alte terenuri din fondul forestier: 57212 ha, terenuri cu ape şi ape cu sulf: 13794 ha, căi de comunicaţii şi căi ferate: 8368 ha, terenuri ocupate cu construcţii şi curţi: 11628 ha şi terenuri degradate şi neproductive: 14095 ha.

Habitatele naturale

Principalele tipuri de habitate inventariate pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: habitatele de pădure, habitate de pajişti şi tufărişuri, habitate de stâncării, turbării şi mlaştini, habitate de ape dulci.

Habitatele de pădure însumează 57215 ha ceea ce reprezintă 11,5% din teritoriul judeţului, procent care se situează sub media pe ţară (care este de 27%). Cunoaşterea traiectoriei şi evoluţia spre care tinde ecosistemul forestier este deosebit de importantă deoarece el constituie habitatul natural pentru diverse specii de floră şi faună sălbatică. Menţinerea unui echilibru dinamic în acest tip de ecosistem influenţează direct şi benefic nivelul diversităţii biologice din judeţul nostru şi păstrarea relaţiilor complexe în cadrul biocenozelor.

Habitatele de pajişti (păşuni şi fâneţe) însumează 89.285 ha care reprezintă 17,9% din suprafaţa judeţului Botoşani. Pajiştile, ca şi pădurile, constituie un echilibru ecologic în cadrul acţiunilor şi retroacţiunilor dintre floră, faună, sol şi climă de aceea conservarea şi valorificarea lor judicioasă a fost urmărită de specialiştii noştri în aceeaşi măsură ca şi în cazul ecosistemului forestier. Pajiştile din judeţul Botoşani se înscriu în categoria pajişti secundare (fâneţe secundare sau păşuni). În general, se poate aprecia că starea acestor habitate este bună datorită respectării regulilor în organizarea păşunatului şi evitarea încărcării păşunilor cu un număr excesiv de animale sau folosirii unilaterale a ovinelor sau a caprinelor.

Habitatele de stâncării se întâlnesc în comunele Ştefăneşti, Ripiceni şi Manoleasa. Calcarele recifale din aceste habitate reprezintă mediul de viaţă prielnic pentru o plantă termofilă foarte rară Schivereckia podolica motiv pentru care aici s-au constituit rezervaţiile ştiinţifice de la Stânca-Ştefăneşti şi Ripiceni.

Habitatele de turbărie sunt reprezentate de „Turbăria de la Dersca” unde este constituită şi o rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale ce le reprezintă.

Habitate de ape dulci – cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: acumularea cu rol complex Stânca Ştefăneşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, Cal Alb pe râul Podriga şi Negreni pe râul Başeu. La aceste lacuri se adaugă resursele de apă de suprafaţă. Aceste medii acvatice constituie habitatul a numeroase specii de peşti printre care amintim: plătica, şalăul, crapul românesc, roşioara, bibanul, carasul, etc.

Biotopuri

Relieful Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina, respectiv Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, care formează graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4965 km2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. Coordonate geografice: paralela 47024'16" N (Prăjeni), paralela 48016'06" N (Horodiştea), meridianul 27024'02" E (Dersca), meridianul 27024'32" E (Pleşani-Călăraşi).

Tipuri de habitate inventariate conform Legii 462/2001, Anexa 2 Tip habitat Localizare

Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică Malul stâncos al Prutului de la Stânca şi Ripiceni Depresiuni pe substraturi turboase Rezervaţia Turbăria de la Dersca Galerii cu Salix alba si Populus alba Pădurea Zavoi Prut de la Badiuţi până la Sânta Mare Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli

Pădurea Tudora

Păduri panonice cu Ouercus petraea şi Carpinus betulus Pădurea Tudora

Relieful judeţului Botoşani aparţine la două mari unităţi ale Podişului Moldovei: Podişul Sucevei în vest (cca. 21%) şi Câmpia Moldovei în restul teritoriului (cca. 79%). În ansamblu, relieful se prezintă sub forma unor dealuri şi culmi înalte în vest şi nord-vest cu altitudini medii în jur de 400 m şi sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 150 m în rest. Datele privind relieful judeţului Botoşani au fost derivate din modelul digital de elevaţie prezentat de Jarvis şi colab. (2008), valorile de altitudine pentru Botoşani, prezentate în Fig. 2a, sunt cuprinse între 32-531 m. Pe baza acestora a fost elaborată harta reliefului (Fig. 2b) astfel: luncă – 0-20 m, câmpie – 20-200 m, deal/podiş – 200-1000 m, munte – peste 800 m (Petrişor, articol în curs de publicare); dintre acestea, doar formele de câmpie şi deal sau podiş sunt prezente în judeţul Botoşani.

Fig. 2a. Altitudinile în jud. Botoşani. Culorile mai deschise

indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. Fig. 2b. Relieful în jud. Botoşani. Culorile corespund

unităţilor de relief astfel: verde deschis – câmpie, maro – deal/podiş.



Clima – temperatura

Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia la nivelul jud. Botoşani pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50 latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii între 7-90 C, cu valori mai scăzute în partea de nord şi de vest a judeţului şi valori mai ridicate în sud-est (Fig. 3a).

Fig. 3a. Temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai

scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şi colab. (2005), predicţiile pentru anul 2100 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi clima actuală (Fig. 3b), dar cu valori cuprinse între 9-120 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţia spaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 (Fig. 3c). În mare, configuraţia spaţială urmează acelaşi model, în sensul în care în zonele reci temperaturile vor creşte mai puţin, iar în ele calde creşterile vor fi mult mai importante, ajungând la medii care depăşesc cu 20 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creştere generalizată la nivelul judeţului Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii.

Fig. 3b. Predicţia valorilor temperaturii (stânga) şi precipitaţiilor (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile deschise

indică valori mai ridicate, iar cele închise valori mai scăzute.

Fig. 3c. Diferenţe dintre temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) actuale şi valorile predicţiilor climatice pentru

anul 2100 în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. În general, configuraţia spaţială a climei o urmează pe cea a reliefului, valorile mai ridicate ale temperaturii (actuale sau prezise) corespunzând unităţilor de relief joase (câmpie, luncă), iar cele scăzute, reliefului înalt (deal, munte). În ceea ce priveşte precipitaţiile, ele au fost analizate pe baza aceloraşi date, situaţia actuală fiind prezentată în Fig. 3a, predicţia în Fig. 3b, iar diferenţele în Fig. 3c. Configuraţia spaţială este asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori ridicate ale precipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale precipitaţiilor. Predicţiile şi diferenţele urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi precipitaţiile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere aproape generalizată în judeţul Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică scăderi ale precipitaţiilor, regiunile în care se preconizează o creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor ocupând o suprafaţă redusă. De asemenea, se observă că atât configuraţia temperaturii, cât şi cea a precipitaţiilor corespund altitudinii.

Calitatea biotopului

Starea calităţii atmosferei APM Botoşani supraveghează calitatea aerului printr-o reţea de monitorizare structurată astfel: poluanţi gazoşi, prin 4 puncte în flux de 24 ore, amplasate în municipiul Botoşani (APM, SC ELECTROCONTACT SA şi Staţia de epurare) şi în zona de frontieră – Darabani (Staţia meteo); pulberi în suspensie, în două puncte în flux de 24 ore situate în municipiul Botoşani (APM Botoşani şi SC STORSACK RO. SRL Botoşani); pulberi sedimentabile în 5 puncte în flux lunar situate pe întreg teritoriul judeţului Botoşani (APM Botoşani, Staţia meteo Botoşani, Staţia de epurare Darabani, Staţia de epurare Săveni, Staţia de epurare Bucecea); calitatea precipitaţiilor în 3 puncte, din care unul în zona de frontieră cu Republica Ucraina (APM Botoşani, Staţia de tratare Dorohoi, Staţia meteo Darabani); oxizi de azot, într-un singur punct (sediul APM Botoşani) cu “Monitorul automat pentru NOx”. Principalele surse de poluare sunt prezentate în Fig. 5.



Fig. 5. Poluarea atmosferei în judeţul Botoşani (sursa: APM Botoşani). Starea râurilor Teritoriul judeţului Botoşani este limitat la extremitatea estică de râul Prut, având afluenţii principali râul Başeu, cu care confluează în zona localităţii Ştefăneşti, şi râul Jijia cu care confluează în judeţul Iaşi. La rândul său, râul Jijia are ca afluenţi râurile Sitna şi Miletin. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km. Principalele surse de apă de suprafaţă existente pe teritoriul judeţului Botoşani sunt constituite din râurile Prut şi Siret. Cursurile de apă mici din judeţ au debite variabile în sezonul primăvară-vară, iar calitatea acestora nu se încadrează în limitele de potabilitate. Acumulările cu rol complex existente pe aceste cursuri asigură surse de apă permanente. Resursele de apa ale judeţului sunt completate de apele subterane, astfel încât la nivelul judeţului Botoşani avem următoarea situaţie:

Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s) Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în anul 2004 m3/s Debit mediu multianual (m3/s)

Prut Radauti-Prut 563 79.6 Prut Stanca aval 201 82.4 Volovat Manoleasa 1,39 0.434 Baseu Stefanesti 6,97 1.74 Jijia Dorohoi 3,02 0.665 Jijia Dangeni 21,4 1.74 Jijia Todireni 23,8 2.25 Buhai Padureni 1,34 0.168 Drislea Drislea 4,46 0.108 Deriv. Siret Sitna Bucecea 2,38 0.450 Sitna Catamarasti 2,46 0.396 Sitna Dracsani 5,47 1.53 Sitna Todireni 16,2 2.3 Miletin N.Balcescu 7,6 0.468 Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi

Starea calităţii apelor pe ansamblul bazinului inclusiv sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de

râu de diferite categorii de calitate conform NORCAS/2002 I II III IV V Râu Lungime (km) km % km % km % km % km %

Prut 237 237 100 Başeu 104 83 79 21 21 Podriga 40 23 57 17 43 Jijia 134 52 39 82 61 Sitna 78 11 14 18 23 49 63 Miletin 55 55 100 Total judeţ 648 248 38 231 36 152 23 17 3 Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi

Volume captate pe bazine hidrografice în anul 2004 Volume captate pe activităţi economice

Bazinul hidrografic Sursa de captare

Volume captate (mil. m3)

Total volum captat (mil. m3) Activităţi Volume captate

(mil. m3) suprafaţă 24,29 Populaţie 15,76 subteran 0,89 Industrie 10,70 B.H. PRUT subteran 0,18

25,18 Irigaţii 0,52

suprafaţă 24,0 Piscicultură 23,14 Zootehnie 0,04 B.H. SIRET subteran 0,97 24,97 TOTAL 50,15

Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi Starea lacurilor Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil mc şi un volum util de 450 mil. mc, asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat



de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi: Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani.

Resurse de apa acumulate in judeţul Botoşani Denumirea lacului de acumulare Volum total (mii. m3) Volum util (mil. m3) Stânca – Costeşti 1.400.000 450.000 Cal -Alb 16.280 4.950 Negreni 25.600 8.800 Hăneşti 6.400 4.200 Mileanca 14.350 5.100 Iezer 14.100 3.600 Cătămărăşti 17.950 7.520 Dracşani 10.710 8.210

Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de mari. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a.

Lac Nume Tip

Curs de apă

Vol. tot. (mil. m3) Folosinţa principală Stadiu trofic

Stânca Costeşti artificial Prut 735 Regularizare debite, alimentare cu apă, producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor

Oligotrof

Negreni artificial Başeu 10,3 Alimentarea cu apă a oraşului Săveni, irigaţii, apărarea împotriva inundaţiilor

Eutrof

Cal Alb artificial Başeu 6,15 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Eutrof Mileanca artificial Podriga 6,1 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Mezotrof Cătămărăşti artificial Sitna 8 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Oligo-mezotrof Dracşani artificial Sitna 28,6 Piscicultură, atenuarea viiturilor Eutrof Hăneşti artificial Başeu 6,4 Piscicultură, atenuarea viiturilor Hipertrof


1.3.3.4. Starea apelor subterane

În judeţul Botoşani calitatea apelor subterane este urmărită prin intermediul laboratorului SGAJ Botoşani. În localităţile rurale alimentarea cu apă se realizează prin captare de izvoare şi surse proprii subterane. În urma monitorizării localităţilor rurale au fost depistate zone deficitare privind asigurarea necesarului de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Nivelurile piezometrice ale apelor subterane au evoluat în limite normale, chiar şi în perioada de secetă, nivelurile nu s-au situat sub limita de exploatare. Excepţie fac în special fântânile piezometrice situate în zonele de deal, mai ales în perioada de vară-toamnă, unde nivelurile piezometrice au scăzut foarte mult, unele din ele chiar au secat temporar. Din totalul forajelor la care s-a studiat calitatea apei doar 2 foraje corespund cerinţelor Legii privind Calitatea Apei Potabile nr. 458/2002: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii: „amoniu”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Ştefăneşti F1 (de 6 ori), Dorohoi F1 (de 6 ori), Măşcăteni F 2 (de 7 ori), Săveni F1 (de 6 ori); „azotiţi”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Dângeni F3 (de 5 ori), Băluşeni F1 (de 3 ori); „azotaţi”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Sadoveni F 3 (de 2 ori), Ştefăneşti F3 (de 2,5 ori); „sulfaţi”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Ştefăneşti F3 (de 4 ori, şi repectiv de 7 ori), Dracşani (de 11 ori), Săveni (de 6 ori); „mangan”: cele mai mari depăşiri înregistrându-se în forajele Ştefăneşti F 1 (de 8 ori), Ştefăneşti F2 (de 16 ori), Dângeni F3 (de 2,5 ori), Măşcăteni F3 ( de 7 ori).

Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale Staţie de epurare Populaţie deservită Emisar Vol. ape uzate evacuate (mil.

m3) Grad de epurare

SC APA GRUP SA Botosani - Staţia de epurare a municipiului Botoşani

115344 Sitna 13,915 corespunzător

SC APA GRUP SA Botoşani – staţia de epurare a municipiului Dorohoi

16508 Jijia 2,203 necorespunzător

SC APA GRUP SA Botoşani – staţia de epurare a oraşului Darabani

875 Podriga 0,051 necorespunzător

SC APA GRUP SA Botoşani – staţia de epurare a oraşului Săveni

3480 Başeu 0,268 necorespunzător

Consiliul Local Mihai Eminescu Dresleuca 0,088 necorespunzător Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi Conform datelor furnizate de SGAJ Botoşani s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: Staţia de epurare a municipiului Dorohoi

suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, cloruri, calciu, magneziu, fier ionic total, detergenţi sintetici, fenoli, H2S+sulfuri

Staţia de epurare a oraşului Darabani

suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azot total, fosfor total, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, fenoli, H2S+sulfuri, substanţe extractibile

Staţia de epurare a oraşului Săveni

suspensii, CBO5, CCO-Cr, amoniu, azot total, fosfor total, detergenţi sintetici, H2S+sulfuri, substanţe extractibile

Starea solurilor Datorită secetei repetate cat şi a folosirii neraţionale a terenurilor agricole şi arabile, calitatea solurilor a scăzut, astfel, în judeţul Botoşani, se întâlnesc următoarele aspecte defavorabile:

– Eroziunea solului afectează 40,6% din suprafaţa agricolă totală. Solurile excesiv erodate (reprezentate de ravene ogaşe, cornişe de desprindere) au o pondere de 2,2% din suprafaţa agricolă. În ultimul timp degradarea solurilor prin eroziune s-a intensificat datorită desţelenirii unor suprafeţe şi a benzilor înierbate, amplasate pe versanţii cu pante mari.

– Alunecările de teren afectează 15 % din suprafaţa totală agricolă, din care cele active 9,1%. Extinderea alunecărilor de teren în ultimii ani, se datorează lipsei unui program de îmbunătăţiri funciare, care prin lucrări de nivelare, drenaj, înierbare sau împădurire au rolul de a proteja aceste terenuri.

– Excesul de umiditate de natură freatică afectează 12,6% din solurile agricole. Lucrările de desecare şi drenaj executate înainte de 1989 pe o parte din aceste terenuri nu mai funcţionează decât parţial sau sunt complet degradate.

– Aciditatea solurilor poate fi cauzată sau accentuată de tehnologii agricole inadecvate, cum este folosirea an de an a unor doze mari de îngrăşăminte cu reacţie fiziologică acidă. Solurile cu reacţie acidă ocupă zone mari în partea vestică şi nord-vestică a judeţului. Solurile puternic-moderat acide se regăsesc pe 5,9% din suprafaţa agricolă totală. Există un număr de 11 comune în care ponderea solurilor acide este mult mai mare decât media pe judeţ (de ex. Dersca, vf. Câmpului, Corni, Vorona, Curteşti, Suharău, Cristineşti).

– Solurile alcaline (cu pH mai mare de 8,4) totalizează 4,7 % din suprafaţa studiată. În unele comune, ponderea solurilor alcalizate este mai mare decât media pe judeţ (peste 10% soluri alcalinizate): Vlăsineşti, Ştefăneşti, Dângeni, Suliţa, Coţuşca, Gorbăneşti.

– În ceea ce priveşte asigurarea solurilor agricole cu humus, datele de analiză arată că 30% din acestea sunt slab şi foarte slab asigurate cu humus. Cauza cea mai importantă a conţinutului scăzut



de humus constă în eroziunea moderată, puternică sau excesivă ce se constată pe versanţii cu înclinare mare.

– Azotul reprezintă principalul element de nutriţie implicat în procesele de creştere şi dezvoltare a plantelor. Asigurarea slabă cu azot a fost constatată pe 25% din suprafaţa agricolă totală. În condiţiile geomorfologice ale judeţului Botoşani, cu o pondere însemnată a terenurilor în pantă, eroziunea afectează semnificativ atât rezerva de azot organic, cât şi dinamica de durată a formelor minerale de azot din sol.

– Asigurarea foarte slabă şi slabă cu fosfor mobil se regăseşte pe 44% din suprafaţa studiată. Cercetările agricole au stabilit că au loc pierderi importante de recoltă în cazul aprovizionării slabe şi mai ales foarte slabe a solurilor cu fosfor mobil. Ca urmare, acest deficit în fosfor reprezintă un factor limitativ important pentru producţia agricolă din judeţul Botoşani.

– Asigurarea solurilor agricole cu potasiu este bună pe ansamblul judeţului, numai 7% din solurile agricole sunt slab şi mijlociu aprovizionate.

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţeTotal judeţ 498569 Clasa de calitate Suprafaţa (ha) Total agricol, din care: 393472 total 387.796 Arabil 299262 Clasa de calitate a I-a foarte bună 1.365,03 Păşuni 75070 Clasa de calitate a II-a bună 165.388,40 Fâneţe 14692 Clasa de calitate a III-a mijlocie 129.138,28 Vii 1773 Clasa de calitate a IV-a slab 57.056,43 Livezi 2675 Clasa de calitate a V-a foarte slabă 15.769,60

Starea agrochimică a terenurilor agricole, conform datelor furnizate de OSPA Botoşani, prezintă următoarele aspecte defavorabile:

Factor limitativ Suprafaţa (ha) Eroziune (de la slabă la excesivă) 104.273,26 Alunecări (stabilizate, semistabilizate, active) 36.379,81 Gleizare (de la slabă la excesivă) 72.764,71 Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) 6.555,07 Inundabilitate 29.034,17

Biomul

Flora sălbatică Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din suprafaţa agricolă a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului erbaceu este modificată de apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc. În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis, Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni. În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur

(stejar). Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi sunt alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei (14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop. Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone dezinteres pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională. În acelaşi scop au fost declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).

Specii de floră inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4 Denumire ştiinţifică şi populară Localizare

Cypripedium calceolus – papucul doamnei

Rezervaţia de tisă Tudora, Pădurea Baisa, Pădurea Corni, Codrul eminescian-comuna M. Eminescu, Hudeşti (sat Baranca), Pădurea Vorona

Fauna sălbatică

În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de pădure. Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca: popândăul, dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului Moldovei de căţelul pământului, şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp. Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul, nevăstuica, iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea. Avifauna este reprezentată de graur, pitpalacul, ciocârlia de câmp, dumbrăveanca şi unele răpitoare ca: uliul porumbar. Pe iazurile mai mari ori pe bălţile Prutului se întâlnesc frecvent lişiţa, raţa sălbatică. Dintre reptilele mai frecvente sunt şopârlele, iar dintre batracieni: broasca râioasă sau broasca de lac şi buhaiul de baltă. Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai ales prin: căprioara, întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele din Dealurile Cozancei, mistreţul, vulpea, care trece şi în câmpie unde vânează rozătoare, şi pisica sălbatică. Avifauna este reprezentată de mierlă, sturzul cântător, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica. La acestea se adaugă unele rozătoare ca: gaia, uliul. Reptilele sunt mai numeroase, reprezentate prin şarpele de pădure şi diferite şopârle. Deosebit de bogată este fauna de frunzar, în care gasteropodele, păianjenii, insectele şi miriapodele formează o lume puţin studiată. Pentru protejarea faunei sălbatice locale, conform legislaţiei comunitare, pe teritoriul judeţului Botoşani sunt nominalizate, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 5/1995, 78 specii de păsări şi 5 specii de animale care beneficiază de un regim special de ocrotire. Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca Prutului unde au fost inventariate 93 de specii de păsări. Acumularea Stânca-Costeşti a fost declarată arie de importanţă avifaunistică prin HG nr. 2151/2004.

Biodiversitatea urbană

Spaţii verzi şi zone de agrement Suprafaţa (ha)

Oraş Zone de agrement si parcuri Spaţii verzi

Total Populaţie Zona verde / cap de locuitor (%)

Botoşani 13 217 230 126259 5,6 Dorohoi 4 35,7 39,7 35171 3,6 Săveni 3 12 15 12024 5,3 Darabani 3 13 16 8745 1,8



Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este deficitară, iar în cea ce priveşte dotarea spaţiilor verzi cu acces nelimitat, acestea în general nu corespund cerinţelor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1996 privind norme de igienă şi recomandări pentru mediul de viaţă al populaţiei. Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule duce la parcarea acestora pe spaţiile verzi şi trotuare.

A.1.4.2. GESTIUNEA DEŞEURILOR

În prezent, problema deşeurilor menajere se manifestă tot mai acut datorită, pe de o parte, creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte, a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Situaţia este gravă şi în mediul rural, unde, suprafeţe destul de importante sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror componenţă este foarte complexă. Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor în mediul urban reprezintă o serie de riscuri majore pentru mediul ambiant. Gestiunea deşeurilor reprezintă una dintre problemele cele mai acute de protecţie a mediului. Datorită creşterii consumului în ultimii ani, dar şi a tehnologiilor şi instalaţiilor încă învechite din industrie, a crescut cantitatea de deşeuri produsă. De asemenea, există mari cantităţi de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale, care ocupă mari suprafeţe de teren şi afectează calitatea mediului, în special a apelor subterane şi de suprafaţă.

Deşeuri municipale şi asimilabile Deşeurile municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate. Acest sistem acoperă numai 90% din totalul generatorilor de deşeuri municipale din mediul urban. În mediul rural nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori.

Deşeuri municipale colectate (tone/an) 2000 2001 2002 2003 Deşeuri menajare de la populaţie 64395 36591 69454,00 56456,2 Deşeuri menajere de la agenţii economici 10187 20930 16476,00 10053 Deşeuri din servicii municipale 108806 81086,50 83434,00 15056,7 Deşeuri din construcţii, demolări - 3324 2836,00 16723 Total 183388 138607,5 166200 98288,9

Colectarea şi transportul deşeurilor urbane: deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt pre-colectate în recipiente de diferite capacităţi în spaţii special amenajate în acest scop.

Valorificarea deşeurilor municipale În judeţul Botoşani deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) decât într-o măsură foarte mică. Se poate afirma că aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate. Din păcate cea mai mare parte a deşeurilor reciclabile se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.

Depozite de deşeuri municipale Depozitele de deşeuri pot contamina solul şi apa subterană prin levigarea substanţelor toxice conţinute (metale grele, compuşi cu azot, compuşi cloruraţi, compuşi organici). Levigatul provenit din descompunerea substanţelor organice este îmbogăţit cu nitraţi şi poate determina poluarea severă a pânzei de apă freatică, precum şi eutrofizarea apelor de suprafaţă din zonele învecinate depozitului. Biodegradarea materiilor organice în depozite poate să evacueze în atmosferă gaze toxice şi periculoase. Reziduurile menajere au un impact important şi asupra populaţiei fiind vectori importanţi în răspândirea infecţiilor. Astfel, reziduurile provenite din diferite surse conţin de obicei o gamă foarte largă de microorganisme, sanogeni şi patogeni, care răspândesc boli infecţioase şi parazitare. În condiţii prielnice agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, luni), pot pătrunde în sol, apă, provocând contaminarea prin contact direct şi indirect. De asemenea, reziduurile pot conduce la crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi a rozătoarelor. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere urbane în depozitele finale pot conduce la poluarea atmosferei prin descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice cu degajarea de substanţe urât mirositoare (amoniac, metan, hidrogen sulfurat), vântul şi curenţii de aer antrenează praful din grămezile de gunoaie şi produsele de ardere apărute în urma auto-aprinderii incomplete a deşeurilor la locurile de depozitare. Desfăşurarea activităţii pe depozite orăşeneşti este deficitară. Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele municipale sunt acceptate, mai mult sau mai puţin legal, şi deşeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri poate conduce la producerea unui levigat încărcat cu substanţe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane sau solul şi implicit afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă. Depozitele de deşeuri din judeţul Botoşani sunt mixte (60%), acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip urban, cât şi deşeuri industriale, de obicei, nepericuloase. Conform APM Botoşani (2008), în prezent există în judeţ 4 depozite neconforme (care ocupă o suprafaţă totală de aproape 20 de hectare) şi 168 de gropi de gunoi (80 hectare). Nici unul din aceste amplasamente nu sunt conforme cu Directiva privind depozitarea si prin urmare toate trebuie închise si reabilitate. Datele limită pentru închiderea celor patru depozite sunt 2008 (Dorohoi), 2012 (Botoşani), 2014 (Dărăbani) şi 2016 (Săveni).

Nume depozit Loca-lizare

Supr. proiec-tată

(ha)

Supr. ocupată

(ha)

Cap. proiec-

tată (m3)

Volum deşeuri

depozitat (m3)

Volum deşeuri

depozitat anual (m3)

Nr. loc. deserviţi

Depozit orăşenesc Săveni Săveni 1,2 1,0 60000 42000 4000 3200 Depozit orăşenesc Darabani Darabani 1,5 1,5 50000 23000 6400 12820 Depozit mixt de deşeuri industriale si menajere Dorohoi Dorohoi 2,06 1,3 500000 230000 90000 44125

Depozit mixt de deşeuri industriale si menajere Botoşani Botoşani 13,75 6,54 1314000 764000 160000 128700

Deşeuri de producţie Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase.

Deşeuri periculoase Deşeuri nepericuloase 2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003 Generate 24,442 115,411 1096,690 15,764 45047.55 21011.114 45972.75 3970.241Valorificate 8,308 4,390 1050,000 489,382 18342.3954 16876.162 36431.05 1182.87Eliminate - - 8,000 - 32909.853 3842.404 10273.37 1372.2



Deşeuri generate din activităţi medicale (tone/an) 2002 2003 2004 Generate - 37,735 39,639 Eliminate - 37,735 39,639 Stoc final - 0,000 0,000

A.1.5. RISCURI NATURALE A.1.5.1. Vulnerabilitatea la cutremure

Arealul circumscris judeţului Botoşani se încadrează, în macrozona cu magnitudinea seismică 6, iar de la o linie orientată NNE – SSV, ce trece pe la sud de municipiul Botoşani, se încadrează în macrozona cu magnitudinea seismică 71, scara MKS, conform SR 11100/1-93 „Zonarea seismică a României”. Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100-92 Anexa A Zonarea seismică a teritoriului României din punct de vedere al normativelor de calcul se situează în zona E de intensitate seismică (grad seismic echivalent), teritoriul judeţului în totalitate, prezentând coeficientul de seismicitate Ks = 0,12. Conform Normativului P100-1/2004, Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure cu interval mediu de recurenţă IMR – 100 ani şi în termeni de perioadă (colţ) Tc a spectrului de răspuns, zona este caracterizată prin ag care prezintă un coeficient de seismicitate de: ─ ag = 0,12 g, în partea de nord a judeţului; Tc=0,7 sec; ag = 0,16 g, în partea de sud a judeţului; Tc=0,7 sec.

A.1.5.2. Vulnerabilitatea la inundaţii Date la nivelul judeţului: paguba totală - 242 miliarde lei, paguba specifică - 27 miliarde lei/an, 5 miliarde lei/km2, 58 miliarde lei/an/1000; gradul general de vulnerabilitate rezultat - mică, gradul general de vulnerabilitate pe hartă - mică.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii

Tipuri de inundaţii Unitatea administrativ-teritorială Pe cursuri de apă Pe torenţi

Municipii Botoşani Da Nu Dorohoi Nu Da Oraşe Darabani Da Nu Săveni Da Nu Comune Băluşeni Da Nu Brăeşti Nu Da Broscăuţi Copălău Da Da Cordăreni Da Nu Corni Da Nu Coţuşca Da Nu Cristeşti Da Nu Curteşti Da Nu Dersca Da Nu Drăguşeni Da Nu Durneşti Da Nu

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii

Tipuri de inundaţii Unitatea administrativ-teritorială Pe cursuri de apă Pe torenţi

Flămânzi Da Da Frumuşica Da Da George Enescu Da Nu Hilişeu-Horia Da Nu Hlipiceni Da Nu Hudeşti Da Da Ibăneşti Da Nu Mihălăşeni Da Nu Mileanca Da Nu Păltiniş Da Da Rădăuţi-Prut Da Nu Răuseni Da Da Ripiceni Da Nu Roma Da Da Stauceni Da Da Suharău Da Nu Suliţa Da Da Şendriceni Da Nu Ştefăneşti Da Da Todireni Da Nu Truşeşti Da Da Tudora Da Da Ungureni Da Nu Văculeşti Da Nu Vârfu Câmpului Da Da Vlădeni Da Nu Vlăsineşti Da Nu Vorona Da Nu

A.1.5.3. Vulnerabilitatea la alunecări de teren

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la

hazardurile naturale – alunecări de teren Tipul alunecărilor Unitatea administrativ-teritorială Potenţialul de producere a alunecărilor

Primară Reactivată Municipiul Botoşani Ridicat Da Nu Oraşe Darabani Ridicat Da Nu Săveni Ridicat Da Nu Comune Albeşti Ridicat Da Nu Avrămeni Ridicat Da Nu Băluşeni Ridicat Da Nu Brăeşti Ridicat Da Nu Broscăuţi Ridicat Da Nu Bucecea Ridicat Da Nu Călăraşi Ridicat Da Nu Conceşti Ridicat Da Nu Copalău Ridicat Da Nu Cordăreni Ridicat Da Nu



Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren

Tipul alunecărilor Unitatea administrativ-teritorială Potenţialul de producere a alunecărilor Primară Reactivată

Corlăţeni Ridicat Da Nu Coţuşca Ridicat Da Nu Cristeşti Ridicat Da Nu Cristineşti Ridicat Da Nu Curteşti Ridicat Da Nu Dângeni Ridicat Da Nu Dersca Ridicat Da Nu Dobârceni Ridicat Da Nu Drăguşeni Ridicat Da Nu Durneşti Ridicat Da Nu George Enescu Ridicat Da Nu Gorbăneşti Ridicat Da Nu Hăneşti Ridicat Da Nu Hilişeu-Horia Ridicat Da Nu Hlipiceni Ridicat Da Nu Hudeşti Ridicat Da Nu Ibăneşti Ridicat Da Nu Leorda Ridicat Da Nu Lunca Ridicat Da Nu Manoleasa Ridicat Da Nu Mihai Eminescu Ridicat Da Nu Mihălăşeni Ridicat Da Nu Mitoc Ridicat Da Nu Nicşeni Ridicat Da Nu Păltiniş Ridicat Da Nu Pomârla Ridicat Da Nu Răchiţi Ridicat Da Nu Rădăuţi-Prut Ridicat Da Nu Răuseni Ridicat Da Nu Ripiceni Ridicat Da Nu Roma Ridicat Da Nu Santa Mare Ridicat Da Nu Stăuceni Ridicat Da Nu Suharău Ridicat Da Nu Suliţa Ridicat Da Nu Şendriceni Ridicat Da Nu Ştiubieni Ridicat Da Nu Todireni Ridicat Da Nu Truşeşti Ridicat Da Nu Tudora Ridicat Da Nu Ungureni Ridicat Da Nu Unţeni Ridicat Da Nu Văculeşti Ridicat Da Nu Vârfu Câmpului Ridicat Da Nu Viişoara Ridicat Da Nu Vlăsineşti Ridicat Da Nu Vorona Ridicat Da Nu Situaţia generală a riscurilor naturale la nivelul judeţului este rezumată în Fig. 6.

Fig. 6. Riscuri naturale în judeţul Botoşani.



TABEL SINTETIC În cele ce urmează prezentăm un tabel sintetic al situaţiei existente şi problemelor de mediu identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani. De asemenea, Fig. 7 prezintă sinteza acestei analize.

Riscuri naturale Surse de poluare Depozite deşeuri Arii naturale protejate

Nume Inun-daţii curs apă

Inun-daţii

torente

Alune-cări teren

Indus-trie

Agricul-tură

As-falt

Carbu-ranţi

Încăl-zire

Salu-bri-zare

Necon-forme SCI SPA

Rezer-vaţii natu-rale

Monu-mente

ale naturii

MUNICIPII Botoşani x x x x x x x x x x Dorohoi x x x x x x x x ORAŞE Bucecea x x x x Dărăbani x x x x x x x x x Flămânzi x x x x Săveni x x x x x x x x x Ştefăneşti x x x x x x x COMUNE Adăşeni x Albeşti x Avrămeni x x Băluşeni x x x Blândeşti x Brăeşti x x x Broscăuţi x x Călăraşi x x x x Cândeşti x Conceşti x x x Copălău x x x x x Cordăreni x x x Corlăţeni x Corni x x Coşula x Coţuşca x x x Cristeşti x x x Cristineşti x x Curteşti x x x Dângeni x x Dersca x x x x x Dimacheni Dobârceni x x Drăguşeni x x x Durneşti x x x Frumuşica x x x x x George Enescu x x x Gorbăneşti x x Hăneşti x x x Havârna x x Hilişeu-Horia x x x Hlipiceni x x x Hudeşti x x x x x Ibăneşti x x

Riscuri naturale Surse de poluare Depozite deşeuri Arii naturale protejate

Nume Inun-daţii curs apă

Inun-daţii

torente

Alune-cări teren

Indus-trie

Agricul-tură

As-falt

Carbu-ranţi

Încăl-zire

Salu-bri-zare

Necon-forme SCI SPA

Rezer-vaţii natu-rale

Monu-mente

ale naturii

Leorda x x Lozna x x Lunca x x Manoleasa x x x Mihai Eminescu x x x Mihăileni x x x Mihălăşeni x x x Mileanca x x x Mitoc x x x Nicşeni x x Păltiniş x x x x Pomârla x x x Prăjeni x Răchiţi x x Rădăuţi-Prut x x x Răuseni x x x x Ripiceni x x x x x Roma x x x x Româneşti x Santa Mare x x Şendriceni x x x Stăuceni x x x Ştiubieni x x x Suharau x x x Sulita x x x x Todireni x x x Truseşti x x x x x x Tudora x x x x x x Ungureni x x x x Unteni x x Văculeşti x x x Vârfu Câmpului x x x x x x Viişoara x x Vlădeni x x Vlăsineşti x x x x Vorniceni x x Vorona x x x x x x x



��

�� ! "

�� ! "�� #��#��#��

��$��%��! "��%��! "&� ��$��

�

Cadrul natural în judeţul Botoşani: utilizarea şi acoperirea terenurilor, modificări ale acestora şi arii naturale protejate



Lista figurilor incluse în text:

Fig.A.1.2.a. - Temperatura aerului şi precipitaţiile medii în jud. Botoşani. Fig. A.1.2.2.b. - Predicţia valorilor temperaturii şi precipitaţiilor medii în jud. Botoşani. Fig. A1.2.2.c. - Diferenţe dintre temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice actuale şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 în jud. Botoşani. Fig. A.2.1.a. - Arii naturale protejate în judeţul Botoşani, pe categorii. Lista tabelelor: Tabel A.1.2.3.a – Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s)

Tabel A.1.2.3.b – Resurse de apă acumulate

Tabel A.1.2.3.c –Utilizarea lacurilor antropice

Tabel A.1.2.3.d – Volume de apă captate pe bazine hidrografice

Tabel A.1.2.4.a – Specii de floră inventariate

Tabel A.1.2.4.b – Suprafaţa ocupată cu păduri pe categorii de proprietate

Tabel A.1.2.4.c – Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale

Tabel A.1.2.4.c – Repartiţia solurilor

Tabel A.1.2.4.e – Starea agrochimică a solurilor

Tabel A.2.1.a – Arii protejate prin hotărârea CJ Botoşani

Tabel A.2.1.b – Monumente ale naturii Tabel A.2.1.c – Rezervaţii naturale. Tabel A.2.1.d – Situri CORINE Tabel A.2.1.e – Situri Natura 2000 Lista cartogramelor:

A.1.2.a - Trepte hipsometrice şi unităţile de relief

A.1.2.b – Harta geologică

A.1.2.c – Bazine hidrografice

A.1.2.d – Resursele naturale

Bibliografie

Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani (2004), Planul Local de Acţiune pentru Mediu, 110 pag.

Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani (2008), Master Plan privind gestionarea deşeurilor 2007 -2037 Botoşani, 556 pag.

Jarvis A, Reuter HI, Nelson A, Guevara E. (2008), Hole-filled SRTM for the globe Version 4, CGIAR-CSI SRTM 90m Database, http://srtm.csi.cgiar.org.

Govindasamy B, Duffy PB, Coquard J. (2003), High-resolution simulations of global climate, part 2: effects of increased greenhouse cases, Climate Dynamics, vol. 21, pag. 391-404.

Guvernul României (2007), OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 615, 15 septembrie 2007

Guvernul României (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007

Hijmans RJ, Cameron SE, Parra JL, Jones PG, Jarvis A. (2005), Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas, International Journal of Climatology, vol. 25, pag. 1965-1978.

Petrişor AI (2007), Analiză de mediu cu aplicaţii în urbanism şi peisagistică, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 89 pag., ISBN 978-973-7999-85-6

Petrişor AI (2008), Levels of biological diversity: a spatial approach to assessment methods, Romanian Review of Regional Studies, vol. 4, nr. 1, pag. 41-62.

Petrişor AI, GIS assessment of geodiversity covered by natural protected areas in Romania, în curs de publicare în Studia Universitatis Vasile Goldiş.

x x x (1972-1979), Atlas. R.S.România (Atlasul Naţional), Edit. Academiei, Bucureşti.

x x x (1983), Geografia României, vol.I., Geografie fizică, Edit. Academiei, Bucureşti.

x x x (1983), Enciclopedia geografică a României, Ed.şt.şi enciclop., Bucureşti.

x x x (1997), PATJ Botoşani.



A.2. ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE

A.2.1. EVOLUŢIA ISTORICĂ A JUDEŢULUI ŞI A ÎMPĂRŢIRII ADMINISTRATIVE

A.2.1.1. Istoricul judeţului

Actualul judeţ Botoşani este succesorul unora dintre cele mai vechi ţinuturi ale Moldovei, Hârlău şi Dorohoi.

Hârlăul apare cu certitudine într-un act dat de Iuga vodă între 2 iulie 1398 şi 28 noiembrie 1399, unde este amintit în sfatul domnesc boierul Bârlea de la Hârlău1. Curţile domneşti (re)făcute de Ştefan cel Mare în toamna anului 1486 au consolidat importanţa târgului, rămas pănă târziu capitala ţinutului. Abia la 1833 s-a propus desfiinţarea acestuia, fapt petrecut odată cu începutul domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849).

Dorohoiul apare pentru prima dată într-un act de la 6 octombrie 1407 în care la Liov boierii Ţării Moldovei reînnoiesc jurământul omagiului către regela Poloniei, Vladislav Jagello. Între boierii menţionaţi este şi un “Mihail Dorohoianul”, Mihail de la Dorohoiu2. Din anul următor datează şi prima menţiune despre vama de la Dorohoi pe drumul dela Siret la Cameniţa. De altfel se pare că însăşi denumirea târgului provine de la slavonul doroga (drum), ceea ce l-a îndemnat pe Constantin C. Giurescu să socoată Dorohoiul chiar anterior întemeierii principatului Moldovei3.

Ţinutul Botoşanilor care nu apare în Descriptio Moldaviae (1716) a lui Dimitrie Cantemir, este menţionat într-un hrisov al principelui Grigore III Ghica din 1766 pentru şcolile din Moldova şi chiar mai înainte, la 1757, într-o listă de încasări ale goştinei (darea pe porci)4. Apariţia noului ţinut se explică prin decăderea curţilor domneşti de la Hârlău, proces început încă de la mijlocul secolului al XVII-lea şi definitivat odată cu devastările trupelor ruse de ocupaţie a Moldovei în vremea războiului ruso-austro-otoman din 1736-1739. În acelaşi timp s-a produs afirmarea tot mai puternică a târgului Botoşanilor.

Prima atestare a acestuia este făcută de pisania bisericii armeneşti din centrul târgului şi care datează de la 1350, aşadar anterioară întemeierii principatului Moldovei5. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir arată că târgul Botoşanilor era un apanaj al doamnei ţării, de aici provenind veniturile sale personale, pentru întreţinerea curţii ei. Nicolae Iorga a dedus din înălţarea bisericilor din târg de doamna Elena a lui Petru Rareş, că acest principe ar fi constituit apanagiul6. Constantin C. Giurescu

1 Documenta Romaniae Historica.A.Moldova, vol. I, ed. C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1975, pp. 10-11. 2 Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol. II, Iaşi, 1932, p. 628. 3 Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene, Bucureşti, 1967, p.222. 4 Idem, Istoria românilor, vol. III2, Bucureşti, 1946, p.487. 5 Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849, p. 53; Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene, pp. 90, 195-196. 6 N. Iorga, Studii şi documente, vol. V, p. 651.

presupune că acesta ar apărut încă de la instituirea domniei7. Oricum situaţia s-a perpetuat până la finele domniilor fanariote, ultimele prevederi în acest sens datând de la 1819.

Cert este că noul ţinut al Botoşanilor a preluat încă de la înfiinţarea sa, către mijlocul sec. XVIII, cea mai mare parte a ţinutului Hârlăului, acesta din urmă fiind socotit ulterior unul dintre ţinuturile mici ale Moldovei, teritoriul său fiind reunit cu acela al Iaşilor în domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849).

După modificarea graniţelor Moldovei din anii 1775 şi 1812, prin pierderea unor teritorii în favoarea Austriei, respectiv Rusiei, cele două ţinuturi se delimitează prin graniţa de Nord a Moldovei.

Organizarea în două judeţe se face în anul 1834 când se delimitează judeţele Dorohoi şi Botoşani, cel din urmă cu capitala în oraşul cu acelaşi nume. Judeţul Dorohoi va avea capitala la Mihăileni (Târgul Nou) între anii 1835 şi 1850, ca urmare a măsurii luate de Mihail Sturdza de instalare a capitalei judeţului pe moşia sa, situată la vama spre Austria şi în oraşul nou construit special pentru aceasta8. După anul 1850 capitala judeţului revine, în mod normal, la Dorohoi şi oraşul Mihăileni îşi păstrează numai importanta funcţiune de vamă între Moldova (din 1859 Principatele Unite, apoi Regatul României) şi Austria (în 1867, când se creează statul dualist austro-ungar, Bucovina revine în întregime Austriei).

Judeţele Dorohoi şi Botoşani rămân judeţe de graniţă până la sfârşitul anului 1918 când, ca urmare a autodeterminării popoarelor din Rusia Socialistă, Bucovina şi Basarabia se alipesc României. Din acel moment judeţele susnumite se află în mijlocul părţii de NE a României, fiind înconjurate de judeţele Cernăuţi, Hotin, Bălţi, Iaşi, Baia, Suceava şi Rădăuţi. Limitele celor două judeţe considerate împreună cuprindeau un teritoriu mai mare decât cel actual:

- judeţul Dorohoi cuprindea în partea de NV ţinutul Herţei, până aproape de Cernăuţi;

- ambele judeţe cuprindeau în partea de V un rând de comune situate pe malul drept al Siretului;

- judeţul Botoşani cuprindea în partea de S şi Hârlăul;

- ambele judeţe cuprindeau în partea de E şi o fâşie de teritoriu de pe malul drept al Prutului în zona Pererita-Teţcani-Lopatnic-Blesteni-Zătriceni-Terebna-Bădragi, respectiv Cuconeşti-Duruitoarea Veche-Păscăuţi-Braniştea, urmare a situaţiei anterioare anului 1812, când ţinuturile Moldovei se întindeau de o parte şi de alta a Prutului.

La sfârşitul perioadei interbelice, prin legea administrativă din anul 1938, se instituie Ţinutul Suceava care cuprinde şi judeţul Dorohoi şi Ţinutul Prut care cuprinde şi judeţul Botoşani.

În anul 1944, ca urmare a ocupării Bucovinei şi Basarabiei de către URSS, judeţele Dorohoi şi Botoşani ajung până la graniţa de NE a ţării, iar judeţul Dorohoi pierde zona Herţei (din partea de NV a judeţului).

Între anii 1944-1950 se revine la organizarea administrativă pe judeţe, aşa cum era până în anul 1938.

7 Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene, pp. 196-197. 8 Oraşul Mihăileni (Târgul Nou) a fost construit după un regulament urbanistic de ing. Balberitz între anii 1835 şi 1842. În 1835 a fost construită şi şoseaua Mihăileni-Siret, de asemenea cu scopul organizării vămii între Moldova şi Austria. Cf. N. Zahacinschi, Mihăilenii de altădată, 1982, pp. 28-29.



Prin reforma administrativă din anul 1950 se creează Regiunea Botoşani; în anul 1952 această regiune se desfiinţează şi este preluată de Regiunea Iaşi9. În anul 1956 teritoriul actual al judeţului intră în componenţa Regiunii Suceava. Regiunile erau împărţite în raioane şi teritoriul fostelor judeţe Botoşani şi Dorohoi au format raioanele Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni şi Truşeşti. Ca urmare a noii împărţiri administrative a RSR din 1968, legiuitorul – în fapt Nicolae Ceauşescu şi consilierii săi – nu au mai procedat la reconstituirea judeţelor istorice, ci au procedat grosso-modo, la împărţirea regiunii Suceava în două părţi, cea de la Est de Siret devenind actualul judeţ Botoşani. Totodată zona Hârlău din Sudul judeţului intră în componenţa judeţului Iaşi.

Componenţa judeţului Botoşani este stabilită prin Legea nr. 2/1968 completată prin legea nr.55/1968: reşedinţa judeţului este municipiul Botoşani care are 3 comune suburbane (Curteşti, Răchiţi şi Stăuceni); există 3 oraşe – Darabani, Dorohoi, Săveni – şi 66 de comune; judeţul Botoşani are în total 73 UATB care din anul 1977 rămân 72, prin unificarea com. Nicolae Bălcescu cu com. Flămânzi. Componenţa UATB din judeţ este prezentată în Anexa nr. 1, în care sunt menţionate şi datele atestării documentare a localităţilor.

O nouă reformă administrativă stabilită prin Legea nr.2/1989 (care abrogă legea nr. 2/1968) reduce numărul UATB din judeţ la 55, păstrând municipiul şi oraşele care existau în anul 1968. Este urmarea politicii de reducere a aparatului administrativ al ţării, de fapt o expresie a luptei împotriva ţărănimii, întrucât numărul comunelor din judeţ se reduce de la 66 la 59.

Această organizare nouă nu a fost pusă în aplicare şi Decretul Lege al C.F.S.N. nr.38/1990 abrogă legea de organizare din 1989 şi readuce judeţul la situaţia din 1968, cu excepţia precederilor relative la comunele suburbane. Ca urmare, în anul 1990 judeţul Botoşani era împărţit, din punct de vedere administrativ, în 72 UATB, din care 1 municipiu, 3 oraşe şi 68 comune.

După 1990 începe procesul de întărire a administraţiei publice locale prin înfiinţarea municipiului Dorohoi (1994), a oraşelor Bucecea, Flămânzi şi Ştefăneşti (2004) şi a unora dintre comunele desfiinţate înainte (Adăşeni, Blândeşti, Cândeşti, Coşula, Dimăcheni, Lozna, începând cu anul 2003). În felul acesta în anul 2009 judeţul Botoşani este împărţit în 78 UATB: 2 municipii, 5 oraşe, 71 comune.

A.2.1.2. Periodizarea istoriei Moldovei

Evoluţia istorică a zonei este analizată succint pe o perioadă mai lungă de timp, perioadă care trebuie împărţită în câteva etape corespunzătoare dezvoltării şi modernizării ţării. Periodizarea istoriei Moldovei este conţinută în mai multe lucrări istorice; din motive practice, în cele ce urmează vom utiliza periodizarea pe care am stabilit-o pe baza criteriului evoluţiei formei de stat10:

9 Decăderea oraşului Mihăileni continuă ca urmare a pierderii populaţiei germane şi evreieşti, fiind retrogradată la statutul de comună. 10 Datele de bază sunt extrase din C.C. GIURESCU e.a., Istoria României în date, 1971.

ANUL ŞI EVENIMENTUL PRIN CARE SE SCHIMBĂ FORMA ÎN

STAT

PERIOADA, FORMA DE STAT ŞI TERITORIUL ŢĂRII

1352 – Întemeierea Ţării Moldovei (Dragos Voievod)

1352 – 1456

Moldova – stat vasal regilor Ungariei şi Poloniei, alternativ. Teritoriul ţării cuprinde Moldova de acum, Bucovina şi Basarabia.

1456 – Începutul vasalităţii faţă de Sultanul Înaltei Porţi (Petru Aron)

1456 – 1538

Moldova – stat vasal Sultanului Înaltei Porţi şi stat independent, alternativ.

1538 – Instaurarea vasalităţii faţă de Sultanul Înaltei Porţi (Ştefan Lăcustă)

1538 – 1711

Moldova – stat vasal Sultanului Înaltei Porţi, condus de domnitori aleşi de boieri sau impuşi de armate străine; oraşul Iaşi devine principala reşedinţă domnească a lui Alexandru Lăpuşneanu - 156411 .

1711 – Instaurarea domniilor fanariote (Nicolae Mavrocordat)

1711 – 1828

Moldova – stat cu capitala la Iaşi, vasal Sultanului Înaltei Porţi, condus de domnitori greci numiţi de Sultan. Teritoriul ţării se diminuează prin pierderea Bucovinei (1775) şi Basarabiei (1812).

1828 – Începutul ocupaţiei militare ruseşti 1828 – 1859

Moldova – stat cu capitala la Iaşi, sub dublul protectorat al Sultanului Înaltei Porţi şi al Ţarului Rusiei, administrat de Rusia şi, din 1824, condus de domnitorii pământeni, pe baza Regulamentului Organic (1830) şi al Convenţiei de la Paris (1858). Teritoriul ţării se completează cu judeţele din sudul Basarabiei (1856).

1859 – Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate (Moldova şi Ţara Românească)

1859 – 1877

Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti – stat sub suzeranitatea Sultanului Înaltei Porţi şi sub protectoratul puterilor garante, condus succesiv de principii Al. I. Cuza şi Carol de

11 C. CIHODARU e.a., Istoria oraşului Iaşi, vol. I, p. 86.




STAT


Hohenzollern – Sigmaringen, pe baza Convenţiei de la Paris şi a Constituţiei (1866). Oraşul Bucureşti este proclamat capitala României (1862) şi, în consecinţă, oraşul Iaşi pierde calitatea de capitală.

1877 – Proclamarea independenţei României

1877 – 1919

România – regat independent (1881), cu capitala la Bucureşti, condus succesiv de regii Carol I şi Ferdinand. Teritoriul ţării se diminuează cu judeţele din sudul Basarabiei (1878) şi se completează cu Dobrogea (1878), Basarabia, Bucovina şi Transilvania (toate 1918). În perioada 1916 – 1918, din cauza ocupării oraşului Bucureşti de armatele germană, bulgară şi turcă, oraşul Iaşi devine capitala de facto a României.

1919 – Ratificarea unirii României de către Parlamentul României

1919 – 1947

România unită – regat cu capitala la Bucureşti, condus succesiv de regele Ferdinand, consiliul de regenţă, regii Carol II şi Mihai, pe baza Constituţiei României (1923). Teritoriul ţării se diminuează temporar cu Transilvania de nord (1940 – 1944) şi definitiv cu Basarabia şi Bucovina (din 1944).

1947 – Proclamarea Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România

1947 – 1989

România socialistă – republică cu capitala la Bucureşti, condusă de Partidul Muncitoresc Român (din 1965 – Partidul Comunist Român), pe baza Constituţiilor din 1948 şi 1965. Oraşul Iaşi devine oraş de subordonare republicană şi reşedinţa


STAT


1989 – Trecerea la sistemul democratic După 1989

România – republică parlamentară cu capitala la Bucureşti, condusă de preşedinte, pe baza Constituţiei României (1991). Oraşul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi.

A.2.1.3. Atestări documentare ale localităţilor

Atestări documentare

Atestarea documentară a localităţilor este un semn de apreciere a vechimii şi importanţei acestora. Perioadele istorice sunt cele care au fost prezentate în Cap. A.2.1.2.

Se constată că 20 UATB cuprind localităţi care ai fost atestate în perioada 1352-1456, a întemeierii statului moldovean (25% din UATB din judeţ): în primul rând municipiile actuale Botoşani şi Dorohoi, oraşul Ştefăneşti şi fostul oraş Mihăileni; celelalte UATB atestate în această primă perioadă sunt astăzi comune.

Amplasarea în judeţ a acestor UATB este foarte semnificativă: în jurul Dorohoiului; în jurul Botoşaniului; comunele cu iazuri de pe văile Jijiei, Ibănesei şi Başeului; unele comune de pe malul drept al Prutului; unele comune de pe malul stâng al Siretului.

Harta Cantemir (1716)

După hărţi mai vechi, informaţii de la refugiaţii din Rusia după bătălia de la Stănileşti (1711) şi după propriile amintiri, Dimitrie Cantemir a elaborat o hartă a Moldovei care, într-o formă redusă, realizată de geograful francez J. B. D’Anville, a fost descoperită în 1924 de către George Vâlsan la Biblioteca Naţională de la Paris. Originalul acestei hărţi, mult mai mare, fusese văzut în Rusia de geograful francez V. J. Deslile, curând după moartea lui Dimitrie Cantemir (1723).

Harta lui Cantemir înfăţişează principatul Moldovei în jurul anului 1700, mai precis o sinteză a situaţiei din anii 1685-1711 a intervalului domniilor principilor din familia Cantemir. Harta înfăţişează între altele teritoriul judeţului Botoşani de astăzi, care era acoperit atunci de ţinuturile Dorohoi şi Hârlău. În aceste ţinuturi harta menţionează 48 de aşezări în Dorohoi, dintre care două oraşe – Dorohoi şi Ştefăneşti -, şi 43 de aşezări în Hârlău, dintre care două oraşe – Hârlău şi Botoşani.

Iată mai departe lista localităţilor din actualul judeţ Botoşani depistate în harta lui Cantemir.



- în ţinutul Hârlău: Cândeşti, Călineşti, Leorda, Văculeşti, Mândreşti, Cucoreni Costineşti, Mănăstirea Doamnei, Botoşani, Todireşti, Stăuceni, Tudora, Băluşeni, Coşula, Dragşini, Călugăreni, Durneşti, Strahotin, Ionăşeni, Drujeşti, Cerneşti, Orăşeni, Storeşti, Pleşeşti.

- în ţinutul Dorohoi: Pomârla, Falegara (?), Ibăneşti, Liveni, Dumeni, Popeni, Şipoteni, Cordăreni, Silişeni, Buceaciul, Şindriceni, Dorohoi, Broscăuţi, Vlădeni, Vorniceni, Glodeni, Stânceni, Comăneşti, Hudeşti, Ibăneasa, Tătărăşeni, Boranca, Dolniceni, Păltiniş, Crăiniceni, Coceni, Cuzlău, Rădăuţi, Bivolu, Ştiubeni, Ghireni, Coţuşca, Truşeşti (?), Stăuceni, Plopeni, Săveni, Ripiceni, Şilişcani, Ştefăneşti, Volovăţ, Slobozia, Dobârceni, Bârsăneşti, Mihăileşti, Albeşti, Caravia, Iacobeni, Popricani.

Cu semne deosebite, arătând importanţa lor ca aşezări, sunt marcate Botoşanii, Dorohoiul, Ştefăneştii, mănăstirea Coşula şi Mănăstirea Doamnei de lângă Dorohoi.

Târguri vechi din judeţul Botoşani

Cea mai veche aşezare a judeţului este chiar capitala sa, Botoşanii sau Botăşenii, denumire însemnând "urmaşii lui Botăş" sau Botaş conform istoricului C.C.Giurescu în lucrarea sa de referinţă Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene din secolul al X-lea până la mijlocul secolului al XVI-lea. Temeiul datării timpurii îl constituie menţiunea referitoare la biserica armenească ridicată, conform pisaniei, la 1350, fiind astfel socotită şi cea mai veche biserică a comunităţii din ţară. Aceştia au întemeiat nucleul comercial al aşezării, în jurul căruia s-au format ulterior cartierele grecimii, calicimii, lipovenilor. Despre prigonirea armenilor petrecută în 1551 sub Petru Rareş când au fost dărâmate bisericile lor din "Hotin, Siret şi Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Roman" vorbeşte cronicarul armean Minas din Tocat12. Până la mijlocul sec. XIX centrul localităţii era proprietatea exclusivă a armenilor.

Prima menţiune documentară românească despre Botoşani se află în letopiseţul redactat la curtea lui Ştefan cel Mare unde se spune: "în anul 6947 (1439) noembrie 28, au venit tătarii şi au prădat până la Botoşani"13.

"Curţile domneşti" din Botoşani sunt menţionate într-un act de la 18 martie 161514. În legătură cu aceste curţi este pusă construirea de către Ştefan cel Mare a unei biserici, cu rol de capelă de curte, din a cărui pisanie aflăm despre terminarea lucrărilor la 30 septembrie 149615.

O caracteristică a târgului a fost aceea că el a constituit apanajul doamnei ţării, ea încasând veniturile lui16. N. Iorga atribuie lui Petru Rareş acestă dispoziţiune, poate datorită faptului că doamna Elena ridică aici două biserici, dintre care cea cu hramul Sf. Gheorghe datată 1541 (7049) era construită în "târgul Botoşanilor"17. C.C.Giurescu atribuie unor timpuri mai vechi dăruirea către doamna ţării a veniturilor acestui târg întemeindu-se pe ideea că încă din vremea lui Alexandru cel Bun doamna avea o curte a ei cu dregători, ceaşnic, diac, vistiernic, curte ce presupunea venituri pentru întreţinerea ei. Tot Alexandru cel Bun dăruieşte în 1421 fostei sale soţii, Rimgaila, toate veniturile târgurilor Siret şi Volhovăuţului. În acest sens a fost invocat ca argument faptul că vechea pecete a târgului reprezintă un păun; poate în legătură cu păunii crescuţi la curţile domneşti sau poate ca simbol al doamnei ţării?

12 H.Dj. Siruni, Note armene, în Revista Istorică, XV, 1929, p. 130 13 Cronicile slavo-române, p. 6 14 Documente. A, veac XVII, vol. III, p. 203 15 Repertoriul monumentelor, p. 124-126 16 Descriptio Moldaviae, p. 17 17 N. Iorga, Studii şi documente, XV, p. 220-221

Dintre satele ce ţineau de târg enumerăm

– Măcicătenii, pe Jijia, pomenit într-un document de la Petru Şchiopul din 1 august 1583

– Teişoara, pomenit la 9 septembrie 1584

– Onţenii, întăriţi, la 20 decembrie 1588, mănăstirii Moldoviţa

– Stăuceanii, pe Sitna, din ţinutul Hârlăului, dăruiţi de Petru Schiopul mănăstirii Putna

– Mănăstirenii şi Costeştii pe Siret, dăruiţi, la 18 martie 1615 de către Ştefan Tomşa mănăstirii Solca

– Tătărăşanii, cu heleşteu şi cu mori, fostă moşie domnească, în hotarul târgului, amintit la 2 septembrie 1752

Al doilea mare târg ca importanţă este Dorohoiul, a cărui primă menţiune apare într-un act din 6 oct 1407 unde, printre boierii moldoveni care semnează la Liov jurământul de credinţă faţă de regele Poloniei Vladislav Jagello apare şi "pan Mihail Dorohoianul". Un an mai târziu, la 6 oct. 1408, întâlnim actul prin care se stabileşte la Dorohoi un punct vamal pentru negustorii care vindeau cai la Cameniţa, cu această ocazie fiind pomenit din nou Mihail Dorohoianul ca pârcălab al ţinutului.

Dorohoiul se remarcă şi ca zonă importantă din punct de vedere piscicol datorită multor cursuri mici de apă ce formau bălţi şi iezere, dintre care, într-un act din 5 aug. 1620, se pomeneau "iezerul" Dorohoiului, "iazul lui Cristea", "iazul lui Bodeiu", "zăgazul lui Toma Purcarul", "hotarul Pescarilor"18.

Datorită importanţei sale ca târg şi punct vamal, la Dorohoi se fixează reşedinţa vel vornicului de Ţara de Sus19.

Hotarul târgului era delimitat prin stâlpi de piatră care-l separau de hotarele satelor din ocolul Dorohoiului. Informaţia provine din documentul din 5 aug 1620 privind hotărnicia satului Şendricenii, aflat la V de oraş. Despre porţile pomenite în acest document nu se poate conchide că oraşul ar fi fost înconjurat de palisade prevăzute cu porţi, ci mai degrabă ar fi vorba de porţi de intrare în sat, fapt întâlnit chiar şi în timpurile mai recente.

Ocolul Dorohoiului cuprindea următoarele sate

- Şendricenii. Devine silişte în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu, pentru ca ulterior, Constantin Moghilă să-l dăruiască lui Vasile Orăş, vel vornic de Ţara de sus20.

- Cîrstineştii. Ajuns şi el sălişte şi dăruit la 16 martie 1591 de Petru Şchiopul diacului Gheorghe Dorohoncea.

- Iubăneştii, dăruit mănăstirii Solca de către Ştefan Tomşa la 30 martie 1615.

- Dobrănăuţii, pe Siret, dăruit mănăstirii Dragomirna de vel vornicul Ieremia Moghilă, danie întărită de Radu Mihnea la 2 apr. 1618.

- Silicicanii, pe Başeu, întărit mănăstirii Sf. Nicolae din Iaşi de către Radu Mihnea, la 7 apr. 1618

18 Documente. A, veac XVII, vol. IV, p. 492-493 19 Miron Costin, Opere, p. 238, 387 20 Documente. A, veac XVII, vol. III, p. 19-20



- Măgura, întărit lui Nicoară vel vornic, la 12 apr. 1620, de Gaşpar Graţiani

Unul dintre vechile târguri ale ţinutului Dorohoiului a fost Ştefăneştii aşezat pe râul Başeu, afluent al Prutului, pomenit pentru prima dată la 1509. Importanţa sa este dată şi de includerea sa în harta lui Georg Reichersdorf din 1541, din vremea lui Petru Rareş. Întrucât după tradiţie, biserica Sf. Paraschiva din târg este atribuită lui Ştefan cel Mare, Constantin C. Giurescu a presupus că Ştefăneştii datau din vremea acestui principe. Dacă la începutul sec. XVII avea 2000 de case şi atât Miron Costin cât şi Dimitrie Cantemir îl numeau oraş, peste 200 de ani, istoricul Dionisie Fotino nu-l mai includea în lista oraşelor ţinutului Dorohoiului.

Din sec. XVII, în ţinutul Dorohoiului au apărut şi alte târguri, primul dintre acestea fiind cel al Herţei (1672, hrisov de la Gheorghe vodă Duca). Acesta a aparţinut până la răpirea Bucovinei în 1775 de ţinutul Cernăuţilor, ulterior devenind între 1776 şi 1788 reşedinţa unui mic ţinut, al cărui teritoriu se compunea din ceea ce mai rămăsese din ţinutul Cernăuţilor şi o suprafaţă din ţinutul Dorohoiului. Din vremea Regulamentului Organic (introdus în Moldova la 1832) teritoriul ţinutului a fost încorporat la Dorohoi. La 26 iunie 1940 târgul şi zona adiacentă au fost răşluite cu prilejul anexării Basarabiei şi Bucovinei de nord de către URSS.

După anexarea Bucovinei la Sfântul Imperiu Romano-German în 1775 pe noua frontieră, pe pârâul Molniţa, a fost întemeiat un punct vamal în preajma căruia proprietarul moşiei Vlădenilor, Costache Mareş, a obţinut privilegiul domnesc pentru întemeierea unui târg. În 1792 el a colonizat aici evrei din Galiţia şi după ridicarea caselor, atelierelor meşteşugăreşti şi a prăvăliilor şi-a construit şi el în marginea târgului curţile. La 1830 moşia Vlădenilor a intrat în proprietatea lui Mihail Sturdza printr-un schimb de moşii cu Teodor Balş. În 1835 dându-şi seama de importanţa târgului Vlădenilor Mihail Sturdza devenit principe al Moldovei, a răscumpărat şi târgul, pe care l-a numit Mihăileni după numele său.

Alt târg din ţinutul Dorohoiului care s-a ridicat la începutul sec. XIX a fost Darabanii, al cărui nume provine de la denumirea vechii categorii de oşteni din sec. XVII.

Ultimul târg înălţat la acest statut în sec. XIX a fost Săvenii, întemeierea sa fiind făcută prin hrisovul din 4/16 august 1818 a lui Scarlat vodă Callimachi la cererea proprietăresei moşiei, domniţa Eufrosina Mavrogheni.

În ţinutul Hârlăului s-a întemeiat pe moşia familiei Balş târgul Frumuşica, la începutul sec. XIX, în preajma anului 1831.

Alte târguri pe teritoriul actualului judeţ Botoşani au fost târgul Suliţa sau Suliţoaia, Drăcşanii.

A.2.1.4. Monumente istorice

Explicaţii generale

Lista monumentelor istorice LMI a fost publicată în anul 2004 şi a fost completată în anul 2005; ambele liste sunt publicate în Monitorul Oficial al României, în numere bis.

Codificarea LMI se face printr-un indicativ alfanumeric:

1. BT – I – m – A – 01751

II a B

III s

IV

1. – numărul curent al monumentului pe lista judeţului

BT – numele simplificat al judeţului

I, II, III, IV – capitolele LMI: I – arheologie; II – arhitectură; III; monumente de for public; IV – monumente memoriale/funerare.

m, a, s – categoriile monumentelor istorice: m – monument; a – ansamblu; s – sit.

A, B – grupa valorică a monumentelor istorice: A – valoare naţională; B – valoare locală.

01751 – numărul de cod al monumentelor istorice;

01751.01 – 02 – numărul de cod al monumentelor care face parte dintr-un ansamblu sau dintr-un sit.

Explicaţiile sistemului de clasificare sunt date în Ordinul MCC nr.2260/18.04.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice (M. Of. Nr.540/17.07.2008).

Numărul real al monumentelor istorice este diferit de numărul de poziţii din LMI, pentru că:

- numele unui ansamblu este numerotat cu număr curent şi este urmat de numele şi numerele curente ale componentelor ansamblului (de ex., un ansamblu format din două entităţi ocupă trei poziţii în LMI);

- un sit care are mai multe componente este înscris în LMI ca şi ansamblurile (de ex., un sit format din două entităţi ocupă trei poziţii în LMI).

Acest mod de listare are ca rezultat faptul că pe totalul unui judeţ numărul monumentelor istorice este mai mic decât numărul de poziţii din LMI pentru judeţul respectiv.

Situaţia UATB după monumentele istorice

În LMI 2004 în judeţul Botoşani sunt înregistrate 522 de poziţii, cărora li se adaugă 1 poziţie nouă în LMI 2005; rezultă 523 de poziţii, cărora le corespund 453 de monumente istorice (număr real).

Repartizarea monumentelor istorice din judeţul Botoşani pe capitolele LMI şi pe grupe valorice



Grupa valorică

Capitolul LMI

A B

Total M.I.

Procent din numărul total al M.I. din judeţ

Cap. I - Arheologie 8 194 204 45%

Cap. II - Arhitectură 31 193 224 49%

Cap. III – Monumente de for public

0 17 17 4%

Cap. IV – Monumente memoriale/funerare

2 6 8 2%

Total M.I. Jud. Botoşani

Număr

41 412 453 100%

Procent 9% 91% 100%

Se constată numărul mare de M.I. cu specific arheologic precum şi valoarea deosebită a M.I. de arhitectură (14% din totalul M.I. de arhitectură sunt în grupa valorică A).

Repartiţia M.I. pe UATB ale judeţului este prezentată în tabelul anexă (tabel analitic). Sinteza situaţiei este prezentată în tabelul care urmează:

Numărul UATB după numărul real al monumentelor istorice

Numărul UATB cu monumente istorice pe capitolele LMI

Total jud. Botoşani

Numărul real al M.I. din UATB

Cap. I Arheologie

Cap. II Arhitectură

Cap. III –Monumente de for public

Cap. IV –Monumente memoriale/

funerare

Număr UATB

Procent din totalul UATB

1 – 5 49 37 5 3 42 54%

6 - 10 7 3 1 - 20 26%

11 - 15 2 - - - 4 5%

16 - 20 - 1 - - - -

21 şi mai multe - 1 - - 2 2%

Nr. total UATB cu M.I.

58 42 6 3 68 87%

Nr. UATB fără M.I.

20 36 72 75 10 13%

Total UATB 78 78 100%

Se remarcă faptul că un număr 10 UATB din întregul judeţ nu au monumente istorice (13% din numărul total de UATB din judeţ). De asemenea este remarcabil că 20 UATB (26% din numărul total al judeţului) au un număr de 6 – 10 monumente istorice.

Subliniem valoarea deosebită a unor monumente istorice ale judeţului: situl arheologic de la Ripiceni, unde s-a descoperit cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de Sud-Est (care este reconstituit parţial în Muzeul Judeţean Botoşani); aşezarea fortificată de la Stânceşti – com. Mihai Eminescu – perioada fierului; situl arheologic de la Mitoc - com. Mitoc – paleolitic, epoca bronzului; bisericile domnitorului Ştefan cel Mare – Sf. Nicolae Popăuţi – Botoşani şi Sf. Nicolae Dorohoi; aşezămintele familiei lui Petru Rareş – mănăstirea Coşula, bisericile Sf. Gheorghe Botoşani şi Uspenia Botoşani; urmele zidurilor de apărare ale oraşului Dorohoi – sec. XV.

Nu sunt în remarcate în LMI: pivniţele şi galeriile de sub străzile vechi ale mun. Botoşani; staţiile de cale ferată ale liniei Vereşti – Leorda - Botoşani; clădirile în stil Art Nouveau din Botoşani. De asemenea nu sunt remarcate unele elemente urbanistice şi tehnice importante: alimentarea cu apă a mun. Botoşani; oraşul proiectat Mihăileni; iazurile istorice din judeţ (de remarcat că în stema judeţului figurează un rac, care simbolizează bogăţia iazurilor din judeţ).

Aşezămintele monahale ortodoxe

Pe teritoriul judeţului Botoşani există 11 aşezăminte monahale, dintre care 8 mănăstiri şi 3 schituri pendinte de 3 mănăstiri.

Mănăstiri şi schituri

Jurisdicţie: Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Arhiepiscopia Iaşilor

TIPUL MĂNĂSTIRII NR.

CRT.

DENUMIREA HRAMUL

AMPLASAMENTUL

Sat sau cartier/ UATB

Importanţa Vieţuitori/

felul de viată

DATA

ÎNTEMEIERII

ŞI OBSERVAŢII

1. SF. NICOLAE

Sf. Nicolae

(06.12)

CARTIER POPĂUŢI/

MUN.

BOTOŞANI

mănăstire călugări/

obşte

1496

Mănăstire1750

Desfiinţată 1959

Reînfiinţată 1990

2. VORONA Naşterea Maicii Domnului (08.09)

COMUNA VORONA

mănăstire maici/

obşte

cca. 1600

3. SIHĂSTRIA VORONEI

Buna Vestire (25.03)

COMUNA VORONA

schit aparţine măn.

călugări/

obşte

1830-1868



Vorona

4. AGAFTON Pogorârea Sfântului Duh

COMUNA CURTEŞTI

mănăstire maici/

obşte

Începută în sec. XVI

Desfiinţată 1959


5. GOROVEI Sf. Ioan Botezătorul (07.01)

SAT GOROVEI/ COMUNA VĂCULEŞTI


obşte

1740

6. COZANCEA Adormirea Maicii Domnului (15.08)

COMUNA SULIŢA


obşte

1684

Desfiinţată 1959


7. ZOSIN SAT STOREŞTI/ COMUNA BĂLUŞENI

schit aparţine măn. Cozancea

călugări/

obşte

8. BALŞ

COMUNA FRUMUŞICA

schit apartine măn. Cozancea

călugări/

obşte

9. EROII NEAMULUI

Sfânta Treime

SAT GURANDA/ COM. DURNEŞTI

mănăstire maici/

obşte

1945

Desfiinţată 1959

Dărâmată 1960

Reînfiinţată 1990-1991

10. SFINŢII VOIEVOZI

Sfinţii Voievozi

COM. BĂLUŞENI


obşte


11. SF. NICOLAE (COŞULA)

Sf. Nicolae

(06.12)

SAT COŞULA/ COM.COPĂLAU


obşte

Biserica sec. XVI


Sursa: VLASIE, Mihai, Ghidul aşezămintelor monahale ortodoxe din România, Bucureşti: Editura Sophia, 1999, pp 114-118

Situaţia UATB după numărul aşezămintelor monahale

UATB ÎN CARE EXISTĂ 2 AŞEZĂMINTE MONAHALE

2 com. BĂLUŞENI

com. VORONA

UATB ÎN CARE EXISTĂ 1 AŞEZĂMÂNT MONAHAL

mun. BOTOŞANI

com. COPĂLĂU

com. CURTEŞTI

com. DURNEŞTI

com. FRUMUŞICA

com. SULIŢA

7

com. VĂCULEŞTI

UATB ÎN CARE NU EXISTĂ AŞEZĂMINTE MONAHALE

69

Organizarea administrativă a bisericii ortodoxe în judeţul Botoşani este următoarea:

- Jurisdicţia - Arhiepiscopia Iaşilor cu reşedinţa la Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Sucevei;

- Patru protoerii: Botoşani, Darabani, Dorohoi, Săveni.

Elemente memoriale

Elementele principale pe care se fundamentează memoria locuitorilor sunt următoarele:

- monumentele istorice şi, în primul rând, cele cuprinse în Cap. III – Monumente de for public şi în Cap. IV – Monumente memoriale / funerare;

- muzeele, colecţiile, arhivele, bibliotecile istorice;

- bisericile şi cimitirele;

- denumirile elementelor geografice, ale localităţilor şi cartierelor, ale străzilor;

- aşezămintele domneşti;

- locurile bătăliilor importante;

- moşiile şi reşedinţele boiereşti pe moşii;

- reşedinţele boiereşti din oraşele Botoşani şi Dorohoi;

- obiceiurile populare şi folclorul.

Muzeele, colecţiile, arhivele şi bibliotecile istorice sunt prezentate în Anexa nr. 5.



Elemente istorice notorii

Aşezăminte domneşti:

ŞTEFAN CEL MARE (sec. XV)

– Bis. Sf. Nicolae Popăuţi – mun. Botoşani

– Bis. Sf. Nicolae – mun. Dorohoi

PETRU RAREŞ (sec. XVI)

– Măn. Coşula – com. Coşula

DOAMNA ELENA RAREŞ (sec. XVI)

– Bis. Sf. Gheorghe – mun. Botoşani

– Bis. Sf. Nicolae – mun. Botoşani

MIHAI STURDZA (sec. XIX)

– Oraşul nou MIHĂILENI (TÂRGUL NOU), construit după plan şi regulament urbanistic, la comanda domnitorului, 1835-1842, ing. BALBERITZ

– Şoseaua Mihăileni, între MIHĂILENI şi SIRET, construită la comanda domnitorului

Locurile bătăliilor importante

- Sat PODRIGA, com. DRĂGUŞENI – 1434, bătălie pentru domnia Moldovei între fiii lui Alexandru cel Bun – Iliaş şi Stefan; Iliaş devine domnitorul Moldovei

- ŞTEFĂNEŞTI, BOTOŞANI, DOROHOI – 1509 – distruse de invazia tătarilor (în timpul domnitorului Bogdan cel Chior)

- Sat DRACŞANI, com. SULIŢA – 1616, bătălie intre armata moldo-polonă a lui Alexandru Movilă şi armata turcească care câştigă bătălia: sfârşitul protectoratului polonez asupra Moldovei

Reşedinţe boiereşti pe moşii

1 – Com. ALBEŞTI, sat MĂŞCĂŢENI – Conacul STURDZA – GHICA (distrus?)

2 – Com. BRĂEŞTI, sat BRĂEŞTI – Conacul CAPRI

3 – Oraş BUCECEA, sat CĂLINEŞTI – Conacul MICLESCU

4 – Com. CORLĂŢENI, sat VLĂDENI – Conacul HARET

5 – Com. CRISTEŞTI, sat CRISTEŞTI – Conacul STURDZA (distrus?)

6 – Oraş DARABANI – Casa TEODOR BALŞ

7 – Com. DÎNGENI, sat DÎNGENI – Conacul MAVROCORDAT

8 – Com. DERSCA, sat DERSCA – Conacul BURBOR

9 – Com. DRĂGUŞENI, sat PODRIGA – Conacul VASILIU

10 – Com DURNEŞTI, sat GURANDA – Conacul ALEXANDRESCU

11 – Com. HUDEŞTI, sat HUDEŞTI – Conacul BOLDUR-LĂŢESCU

12 – Com. MIHAI EMINESCU, sat STÎNCEŞTI – conacul CALLIMACHI (distrus?)

13 – Com. MIHĂILENI, sat VLĂDENI – conacul MAREŞ – STURDZA

14 – Oraş SĂVENI – conacul RATOS

15 – Com. STEFĂNEŞTI, sat STÂNCA – Castelul ROSETTI-ROSNOVANU (distrus?)

16 – Com. ŞTIUBIENI, sat ŞTIUBIENI – Casa KOGĂLNICEANU

17 – Com. TUDORA, sat TUDORA – Conacul CANTACUZINO-PAŞCANU

18 – Com. TUDORA, sat TUDORA – Conacul RATOS

19 – Com. VÂRFU CÂMPULUI, sat VÂRFU CÂMPULUI – Conacul MORUZI

Se adaugă reşedinţele boiereşti din municipiile BOTOŞANI şi DOROHOI, bisericile şi mănăstirile ctitorite de domnitori, boieri, bresle, negustori, bisericile catolice, armeneşti, lipoveneşti, sinagogile şi cimitirele de toate religiile.

Surse:

L.M.I. 2004

ION, Narcis Dorin, Reşedinţe şi familii aristocrate din România , Bucureşti: Institutul Cultural Român, 2007.

ZAHACINSCHI, Nicolae, Mihăilenii de altădată, Bucureşti: Editura Litera, 1982.

Obiceiuri populare

Unele dintre aceste obiceiuri se păstrează în sate.

NAŞTEREA:

- Se năştea pe pământ sau pe pat, pe ţoale, femeia sufla în sticlă, gravida nu se uita la damblagii, scutece din cămaşa de nuntă a tatălui, prunc pus pe jos lângă mamă şi ridicat de moaşă, bătrână din familie sau moaşa satului, tăia buricul, îngrijea cuplul mic 40 de zile, sau până la botez, făcea scalda, descânta, închina la icoane, primea haine si mâncare,

- Scalda cu apă descântată sau sfinţită, busuioc, flori, monedă, miere, lapte, sare, pană de gâscă, clopot, se arunca la loc curat, lăuza mânca borş,



- Trei ursitoare, a treia noapte, masa ursitoarelor, cu apă, vin şi colaci. Mama visa ursita.

- Copil singur cu mătură lângă el. Naşii de cununie botează toţi copiii, cu cumetrii sunt rude.

- Moaşa botează dacă e pericol, sau dacă femeia năştea în drum, naşa dădea haine si sfătuia toată viaţa

- La 1 an, tăiat moţ cu borş, sarmale, ţuică

- Copilul dădea naşilor respect şi clăci de Lăsata Secului.

- Cumetrie cu petrecere, după botez până la un an. Copilul primea produse, bani.

- Scalda cu toate de la scalda botez, se juca în jurul ei, se arunca la loc curat si cine voia copii se aşeza pe ea.

- Peţitul, croiala: se tocmea zestrea şi se stabilea logodna. Borş, sarmale, vărzare, ţuică.

- Logodna: dura 1 săptămână sau 1 an, se bea şi se mânca, mâini în cruce ale participanţilor, azi simplă petrecere.

- Zestrea: la unele fete se făcea foaie. Pământ, animale, haine, ţesături de casă. Azi mobilă. Ladă, sâpet sau cufăr. Se duce cu carul cu boi. Se juca zestrea pe drum.

- Chemarea: vornici, ciomag, batiste, rachiu.

NUNTA:

- Mirele cu pene de păun. Cojoc şi suman. Cămaşă cu flori şi cute cusute. Se mai poartă la moarte. Floare în piept şi batistă la brâu. Se cânta şi juca.

- Mireasa gătită de druşte. Se cânta de jale, se juca brâul. Coroniţă din comerţ cu panglici şi balţ. Cunună şi ştergar. Casâncă neagră şi şal de pluş pe braţ. Cozi strânse la spate. Mărgele, ciuboţele, basma pentru dezhobotit.

- Daruri pentru nuni, socri, părinţi, rude, vornici, staroste etc.

- Brazi la mireasă, mire şi nun (6). Colaci de cununie, Jamna – colacul nunilor.

OBICEIURI PENTRU O ANUMITĂ DATĂ:

- Colindatul de Crăciun

- Pluguşorul de An Nou

- Cu semănatul de An Nou

- Sorcova de An Nou

- Jocurile cu măşti (Capră, căiuţi, urs, malanca) de An Nou

- Teatru popular (Irozi, Jieni) de An Nou

- Mărţişorul

- Ramura verde de Sf. Gheorghe şi de Florii Paşti, Înălţare, Rusalii

- Usturoiul de Sf. Andrei (30 noiembrie)

- Focuri de Buna vestire, de Măcinici, Lăsata secului

- Culegere plante de leac de Sânziene

- Pomeniri de Moşi. Ajunul Crăciunului, Măcinici, Sf. Gheorghe, Paştele Blajinilor Înălţare, Rusalii, Hramurile bisericilor din sate, ale mănăstirilor

- Încondeiere ouă de Paşti

- Cete de feciori, pentru toate obiceiurile de peste an (organizate după vecinătăţi)

- (Şezătoare şi claca nu se mai fac)

- (Hora satului – duminicile. Nu se mai face)

Festivaluri de folclor

- Hora de la Flămânzi – 15 august (Sf. Maria Mare) – festival interjudeţean de folclor, cu invitaţi din Republica Moldova;

- Festivalul comunităţilor etnice din România, Botoşani – luna mai – festival folcloric;

- Serbările pădurii şi Ospăţul pădurilor, Vorona – 7-8 septembrie (Sf. Maria Mică) – festival folcloric.

Cercetările au relevat următoarele aspecte, în funcţie de localităţile cercetate:

CRISTEŞTI

Ţesătură pentru sumane. Se cos la Dorohoi

DARABANI

Târg de vite, iarmaroc

FRUMUŞICA

Fost centru ceramic

FLĂMÂNZI

Se ţese şi astăzi. Lână, cânepă, in, bumbac, borangic

IBĂNEŞTI



Centru de pietrari

MANOLEASA

Moară cu roată plutitoare

MIHĂILENI

Centru de olărit. Oale, ghivece, străchini, farfurii, bibelouri.

Cimitir evreiesc

RĂDĂUŢI PRUT

Moară de apă

Fântâni cu cumpănă

Fost centru de olărit – ceramică de influenţă rusească, tip Herţa, smălţuită şi nesmălţuită

Cojocărit, cojoace şi sumane cu găietane negre. Azi nu se mai fac

Participau la târg la Dorohoi, unde se vindeau şi măştile pt. Jocurile de Anul nou (se făceau tot în Dorohoi)

ROMA

Dulgheri şi tâmplari de mobilă

Cojocari. Cojoace, pieptare, căciuli.

Iarmaroc de vite

SUHARĂU

Sat de olari. Oale de lapte, borcane, ghivece, capace, ceramică roşie, o singură ardere.

Arhitectură de chirpici

SULIŢA

Olărit, dogărit

ŞTEFĂNEŞTI

Fabrică de ceramică, lucra modele occidentale pentru export

Vechi centru ceramic, lucra chiupuri mari, castroane, oale de lapte, oale de sarmale, tigăi, teracotă.

Prelucrare piele, blană cojoace, căciuli

Târg săptămânal : iarmaroc de vite – joia

Cimitir evreiesc, urme ale prăvăliilor vechi evreieşti din centrul localităţii.

TODIRENI

Până în 1918 – 3 mori de apă.

Acum – moară cu motor

TUDORA

Cojocărit. Cojoace, mintenaşe, pieptare înfundate, căciuli.

Olărit. Oale negre şi roşii nesmălţuite, oale roşii smălţuite. Vase mari 50 l, găvane, fluierici.

Han vechi. Joia se pleca la târgul din Botoşani, cu ceramică. Luau ceaunul de mămăligă şi înnoptau în codrii Botoşanilor, unde făceau mămăliga pe pirostrii. A doua zi ajungeau în oraş.

VĂCULEŞTI

Cojocărit

VORONA

Pădurea Vorona (150 ha, lângă Vorona, rezervaţie de flora si fauna).

Serbările pădurii şi Ospăţul pădurilor - festival folcloric - 7-8 septembrie

Arhitectura populară – consideraţii generale

Arhitectura în sate este într-o transformare continuă, care va duce la pierderea totală a exemplarelor de arhitectură populară care mai există. Observaţiile de mai jos de bazează pe cercetări făcute în deceniile 8 şi 9 ale secolului trecut.

Gospodăria ţărănească cuprinde corpul pentru locuinţă (casa propriu zisă) şi anexe pentru depozitarea cerealelor şi pentru adăpostirea animalelor. Construcţiile anexe sunt din chirpici sau lemn, mai rar din cărămidă, acoperişul este din şiţă sau din paie. Împrejmuirea este din scânduri de lemn sau din nuiele, foarte rar din zid de cărămidă.

Locuinţa tradiţională:



Locuinţele tradiţionale sunt de 3 tipuri: monocelulare (o singură cameră); bicelulare (tindă cu sobă de gătit şi o cameră laterală cu sobă oarbă – „casă”); tricelulare (tindă centrală cu sobă de gătit şi două camere de locuit dintre care una nu se încălzeşte). Intrarea în casă are o prispă cu stâlpi, amplasată fie în dreptul tindei (prispă centrală), fie pe două laturi ale casei (mai rar pe trei laturi); foarte rar se întâlneşte un foişor central în dreptul intrării.

Construcţiile sunt amplasate în aşa fel încât faţada cu intrarea în casă cu ferestrele principale să fie orientată spre soare (S, SE, SV); peretele orientat spre nord este orb (fără goluri).

Sistemul constructiv tradiţional este: temelia din piatră umplută integral cu pământ, talpa casei din grinzi de lemn rotund sau cioplit în două muchii (esenţe tari – stejar sau ulm); pereţii sunt din chirpici sau vălătuci de pământ, mai rar din cărămidă (în momentul de faţă se constată folosirea din ce în ce mai frecventă a cărămizii şi a blocurilor din BCA); acoperişul este în cele mai multe cazuri în patru ape, cu învelitoarea din şiţă sau din paie.

Finisajele constau din tencuială de lut, podele de pământ sau din scânduri; pereţii exteriori sunt văruiţi în alb sau în albastru; tavanele sunt din scânduri (blăni) de lemn, fixate uneori pe grinzi de lemn.

Este caracteristică construirea vetrei în tindă; „casa” – camera de locuit are o sobă oarbă şi plită sau cuptor cu horn.

Se remarcă faptul că, sub influenţa modelelor de viaţă orăşeneşti, modul de construire în sate se schimbă radical, iar modelele de arhitectură sunt din ce în ce mai aproape de arhitectura urbană de la periferia oraşelor. La aceasta contribuie materialele de construcţie care există în magazine, precum şi practicile de construcţie ale meşterilor executanţi.

Listă cartograme:

A.2.1.a. EVOLUŢIA TERITORIULUI JUDEŢULUI BOTOŞANI 1775-1968

A.2.1.b. UATB ÎN PERIOADA 1968-1990

A.2.1.c. UATB ÎN PERIOADA 1990-2009

A.2.1.d. ATESTAREA DOCUMENTARA A UNEI LOCALITĂŢI

A.2.1.e. HARTĂ DIMITRIE CANTEMIR 1716

A.2.1.f. M.I. DE ARHEOLOGIE

A.2.1.g. M.I. DE ARHITECTURĂ

A.2.1.h. TOTAL M.I. ÎN UATB

A.2.1.i. MANASTIRI ŞI SCHITURI

A.2.1.j. MONUMENTE DE FOR PUBLIC, MEMORIALE, MUYEE ŞI COLECŢII

A.2.1.k. ELEMENTE ISTORICE NOTORII

Bibliografie

• Documenta Romaniae Historica.A.Moldova, vol. I, ed. C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi,

Bucureşti, 1975;

• CARDAS, Andrei e.a., coordonator, BOTOŞANI, MONOGRAFIE, COLECŢIA JUDEŢELE

PATRIEI, Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980;

• COSTĂCHESCU, Mihai, DOCUMENTE MOLDOVENEŞTI ÎNAINTE DE ŞTEFAN CEL

MARE, VOL. II, Iaşi, 1932,;

• GHINEA Eliza, GHINEA Dan, LOCALITĂŢILE DIN ROMÂNIA, DICŢIONAR, Bucureşti:

Editura Enciclopedică, 2000;

• GHINOIU, Ion (coord.), ATLASUL ETNOGRAFIC ROMÂN, VOL. I, Academia Română,

Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Editura Academiei Române şi Regia

Autonomă „Monitorul Oficial”;

• GIURESCU, Constantin, ISTORIA ROMÂNILOR, VOL. III2, Bucureşti, 1946;

• GIURESCU, Constantin C. sub conducerea e.a., ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE, Bucureşti:

Editura Enciclopedică Română, 1971;

• GIURESCU, Constantin C., TÂRGURI SAU ORAŞE ŞI CETĂŢI MOLDOVENE, Bucureşti,

1967;

• IORGA, N., STUDII ŞI DOCUMENTE, VOL. V;

• SOUTZO, Nicolas, NOTIONS STATISTIQUES SUR LA MOLDAVIE, Jassy, 1849;

• TUFESCU, Victor, JUDETELE PATRIEI. JUDEŢUL BOTOŞANI, Institutul de Geografie,

Editura Academiei RS România;

• VLASIE, Mihai, GHIDUL ASEZĂMINTELOR MONAHALE ORTODOXE DIN ROMÂNIA,

Bucureşti: Editura Sophia, 1999;

• ZAHACINSCHI, Nicolae, MIHĂILENII DE ALTĂDATĂ, Bucureşti: Editura Litera, 1982.



ANEXA 2.1.

A.2.1. ANEXA 1 - UATB ÎN ANUL 1968

1486 – BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, PARTEA I, Nr. 163-165, pp. 43-46.

LEGE

PENTRU MODIFICAREA LEGII Nr.2/1968 PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI REPUBLICE SOCIALISTE ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI

cu reşedinţa în municipiul Botoşani

Municipii................................................... 1

Oraşe......................................................... 3

Localităţi componente ale municipiilor şi ale

oraşelor.................................................. 7

Comune.................................................... 69

- din care suburbane.............................. 3

Sate........................................................... 338

- din care, aparţin oraşelor 8

A. MUNICIPII

Denumirea municipiului Comune suburbane Sate componente ale comunei suburbane

I. BOTOŞANI – mun. 1. Curteşti 1. CURTEŞTI * 1627

din 17.02.1968, menţionat 2. Agafton * 1835

doc.ca sat în 1350 3. Băiceni * 1503 (1835)

(1440, 1835) 4. Hudum *

5. Mănăstirea Doamnei *

6. Orăşeni-Deal * 1835

7. Orăşeni-Vale * 1835

2. RĂCHIŢI 1. RĂCHIŢI –XIX, vechea

denumire Răchiţi-Popăuţi

2. Cişmea * 1776

3. Costeşti * 1615 (1835)

4. Roşiori *

3. STĂUCENI 1. STĂUCENI *XVI, 1835 XIX- secolul de atestare 2. Siliştea *

1627 – anul de atestare 3. Tocileni * SEC. XIX

4. Victoria – vechea denumire Filipeşti, până la 01.01.1965

B. ORAŞE

Denumirea oraşului Sate ce aparţin oraşului



1. DARABANI- menţionat doc. ca sat 1. Bajura *

în1569, oraş în 1926, comună în 1950, 2. Eşanca *

17.02.1968 oraş care înglobează satele 3. Lişmăniţa -sat

Darabani, Corneşti, Teioasa. înfiinţat la 17.02.1968

Localităţi componente

ale oraşului

2. DOROHOI- menţionat doc. 1407 1. DOROHOI *

ca târg, iar ca oraş în 1408 .Denumire 2. Dealu Mare *

în sec.XIII-XIV-Dorogunea. Municipiu 3. Loturi Enescu *

din 24.11.1994 4. Progresul – vechea den. Putreda,

până la 01.01.1965

3. SĂVENI- menţionat doc.în 1546 sat, târg 1. Bodeasa *

Menţionat în 1818, oraş 1920, comună 1950, 2. Bozieni * 1667

Oraş la 17.02.1968. 3. Chişcăreni *

4. Petricani * 1501

5. Sat Nou *

. C. Comune

Nr.

crt. Denumirea comunei Satele componente Observaţii

0 1 2 3

1. ALBEŞTI 1. ALBEŞTI * 1602

2. Buimăceni * 1586

3. Coştiugeni *

4. Jijia – vechea denumire Şătrăreni până la 01.01.1965, XIV

5. Măşcăţeni * SEC. XIX

6. Tudor Vladimirescu *

2. AVRĂMENI 1. AVRĂMENI * 1554-1555

2. Adăşeni * sec. XIV

3. Aurel Vlaicu *

4. Dimitrie Cantemir – vechea denumire Valea Răchiţii

5. Ichimeni 1721– vechea denumire Ichimenii Mari

6. Panaitoaia *

7. Timuş *

8.Tudor Vladimirescu *

9. Zoiţani *

3. BĂLUŞENI 1. BĂLUŞENI *

2. Băluşenii Noi – vechea denumire Pârlita până la 01.01.1965

SEC. XVII, 1740

3. Buzeni * 1736 (1835)

4. Coşuleni * SEC. XVI,1835

5. Draxini * SEC. XVII

6. Zăiceşti * 1835

4. BRĂEŞTI . 1. BRĂEŞTI * 1790

2. Poiana *

3. Popeni * 1518 (1835)

4. Vîlcelele – vechea denumire Găureana până la 01.01.1965

5. BROSCĂUŢI 1. BROSCĂUŢI * 1582



2. Slobozia – vechea denumire Slobozia-Corlăteni

6. BUCECEA 1. BUCECEA * SEC. XVIII, 1835

2. Bohoghina *

3. Călineşti * 1835

7. CĂLĂRAŞI 1. CĂLĂRAŞI *

2. Libertatea *

3. Pleşani * SEC. XVIII

8. CONCEŞTI 1. CONCEŞTI * 1574-1575

2. Movileni – sat infiinţat la 17.02.1968

9. COPĂLĂU 1. COPĂLĂU * 1835

2. Buda * SEC. XVIII

3. Cerbu *

4. Coşula * 1535

5. Cotu - vechea denumire Cotu-Ruşi până la 17.02.1968

6. Pădureni – vechea denumire Lingurari până la 01.01.1965

7. Şupitca *

10. CORDĂRENI 1. CORDĂRENI (1519, 1835) vechea denumire Cordărenii Vechi până la 17.02.1968

2. Griviţa *

11. CORLĂŢENI 1. CORLĂŢENI * 1487

2. Carasa *

3. Dimăcheni * 1612

4. Mateieni * 1610-1611

5. Podeni – vechea denumire Podu lui Stamate

6. Recia-Verbia – atestat doc. la 1600

7. Vlădeni *

12. CORNI 1. CORNI * SEC. XVIII

2. Balta Arsă *

3. Mesteacăn *

4. Sarafineşti * SEC. XVI

13. COŢUŞCA 1. COŢUŞCA * SEC. XVII

2. Avram Iancu *

3. Cotu Miculinţi * SEC. XVII

4. Crasnaleuca * 1660

5. Ghireni * SEC. XVII

6. Mihail Kogălniceanu *

7. Nichiteni *

8. Nicolae Bălcesu *

9. Puţureni * 1609

14. CRISTEŞTI 1. CRISTEŞTI * SEC. XVIII,1835

2. Oneaga *

3. Schit-Orăşeni * 1708

4. Unguroaia *

15. CRISTINEŞTI 1. CRISTINEŞTI * 1591

2. Baranca * sec. XVI

3. Dragalina *

4. Fundu Herţii * SEC. XIX

5. Poiana *



16. DERSCA 1. DERSCA * 1554-1555

2. Lozna * 1614

3. Străteni *

17. DÎNGENI 1. DÎNGENI * 1660

2. Hulub *

3. Iacobeni * 1596

4. Strahotin * 1562

18. DOBÎRCENI 1. DOBÎRCENI * SEC. XIV

2. Bivolari * SEC. XVII

3. Cişmăneşti * 1746

4. Livada *

5. Murguţa *

6. Pădureni – SEC. XVIII, vechea denumire Brăteni, până la 20.05.1996

19. DRĂGUŞENI 1. DRĂGUŞENI * 1690

2. Podriga * SEC. XVII

3. Sarata-Drăguşeni – vechea denumire Sarata Greacă

20. DURNEŞT I 1. DURNEŞTI * 1589

2. Băbiceni * SEC. XVI

3. Bîrsăneşti * 1616

4. Broşteni * 1528

5. Cucuteni – vechea denumire Cucuteni-Tufescu, până la

01.01.1965

6. Guranda =Budeşti* 1701

21. FLĂMÂNZI 1. FLĂMÂNZI 1605–unificat cu com.Nicolae Bălcescu

la 20.08.1977 (vezi com. Nicolae Bălcescu)

2. Cordun – sat desfiinţat 20.08.1977, unificat cu satul Flămânzi

3. Poiana *

22. FRUMUŞICA 1. FRUMUŞICA * SEC.XIX

2. Boscoteni- SEC. XVII, vechea denumire Unsa-Boscoteni,

pana la 17.02.1968

3. Rădeni SEC. XIX

4. Storeşti 1609

5. Şendreni SEC. XIX

6. Vlădeni-Deal 1518

23. GEORGE ENESCU 1. DUMENI 1569 (1835)unificat cu sat.Şipoteni 17.02.1968;

atestat 1635

2. Arborea

3. George Enescu 1588– vechea den.Liveni, până la 16.09.1955

4. Popeni

5. Stînca

24. GORBĂNEŞTI 1. GORBĂNEŞTI * 1635

2. Bătrîneşti * 1626 (1835)

3. George Coşbuc-vechea denumire Staroşilţa-Radu, SEC. XVI

4. Mihai Eminescu -XIX-vechea denumire Staroşilţa-Stavri

5. Silişcani * 1546

6. Socrujeni * SEC. XVII,1835

7. Viforeni *

8. Vînători

25. HAVÎRNA 1. HAVÎRNA * SEC. XVIII, 1835

2. Balinţi * 1430



3. Galbeni *

4. Gîrbeni * SEC. XIX

5. Niculcea *

6. Tătărăşeni * SEC. XVII

26. HĂNEŞTI 1. HĂNEŞTI * 1586

2. Borolea * SEC. XIV

3. Moara Jorii *

4. Sarata-Basarab *

5. Slobozia Hăneşti *

27. HILIŞEU- 1. HILIŞEU-HORIA-vechea den.Hilişeu-Curt, SEC. XVIII

HORIA 2. Corjăuţi * SEC. XVIII

3. Hilişeu-Cloşca * SEC. XIX

4. Hilişeu-Crişan 1522-vechile denumiri Hilişeu-Gafencu

şi Hilişeu- Vârnav

5. Iezer *

28. HLIPICENI 1. HLIPICENI * 1546

2. Dragalina *

3. Victoria *

29. HUDEŞTI 1. HUDEŞTI 1582– vechea denumire Lupeni

2. Alba *

3. Baranca *

4. Mlenăuţi * 1594

30. IBĂNEŞTI 1. IBĂNEŞTI * 1455

2. Dumbrăviţa *

31. LEORDA 1. LEORDA * SEC. XIX

2. Belcea *

3. Costineşti * 1835

4. Dolina * 1835

5. Mitoc * SEC. XVIII

32. LUNCA 1. LUNCA *

2. Stroieşti * 1576

3. Zlătunoaia * 1805

33. MANOLEASA 1. MANOLEASA- vechea denumire. Manoleasa-Volovăţ,

până la 17.02.1968, SEC. XIX

2. Bold *

3. Flondora *

4. Iorga *

5. Liveni * 1588

6. Loturi *

7. Manoleasa-Prut *

8. Sadoveni *

9. Şerpeniţa * 1721

10. Zahoreni * SEC. XVI

34. MIHAI EMINESCU 1. IPOTEŞTI * 1660 (1835)

2. Baisa *

3. Cătămăreşti-vechea denumire Cătămăreşti-Vale, sec. XIV,1835

4. Cătămăreşti-Deal *

5. Cerviceşti * 1750 (1835)

6. Cerviceşti-Deal-vechea den. Cerviceşti-Crac,

până la 17.02.1968

7. Cucorăni * 1550

8. Manoleşti *

9. Stînceşti – atestat la 1538 (1761)

35. MIHĂILENI 1. MIHĂILENI * 1792

2. Călineşti – menţionat documentar în 1519

3. Cîndeşti –SEC. XIV, vechea denumire Cândeşti-Dorohoi,



până în 1968.

4. Pîrîu Negru * SEC. XVIII

5. Rogojeşti – menţionat documentar în 1397

6. Talpa * SEC. XVIII

7. Viţcani * 36. MIHĂLĂŞENI 1. MIHĂLĂŞENI * SEC. XVIII

2. Caraiman *

3. Năstase *

4. Negreşti *

5. Păun*

6. Sarata *

7. Slobozia Silişcani *

37. MILEANCA 1. MILEANCA * 1660

2. Codreni * (Ciorbeni)1728

3. Scutari *

4. Seliştea *

38. MITOC 1. MITOC *

2. Horia – vechea denumire Ghireni-Curt

39. NICOLAE- 1. NICOLAE BĂLCESCU-com.desfiinţată la 20.08.1977, unificată

BĂLCESCU cu com.Flămânzi

2. Bosînceni SEC. XIX– sat desfiinţat (20.08.1977), unificat cu sat

Nicolae Bălcescu, com.Flămânzi, Botoşani

3. Chiţoveni 1657 – sat în com.Flămânzi, 20.08.1977

4. Prisăcani 1576 - în com.Flămânzi, 20.08.1977 40. NICŞENI 1. NICŞENI * SEC. XVII

2. Dacia *

3. Dorobanţi * 1870 41. PĂLTINIŞ 1. PĂLTINIŞ * 1605

2. Cuzlău * 1721

3. Horodiştea – unificat cu sat Crăiniceni (atestat doc.1476)

(1605) - desf.17.02.1968

4. Slobozia * 1677 (1835) 42. POMÎRLA 1. POMÎRLA * 1536

2. Hulubeşti *

3. Racovăţ – vechea denumire Racovăţ-Palanca

43. PRĂJENI 1. PRĂJENI * 1576

2. Cîmpeni –SEC. XIX, vechea denumire Lătăi, până la 01.01.1965

3. Lupăria *

4. Miletin * SEC. XV

44. RĂDĂUŢI-PRUT 1. RĂDĂUŢI-PRUT *

2. Miorcani * SEC. XVIII

3. Rediu * SEC. XIX

45. RĂUSENI 1. RĂUSENI * SEC. XIV

2. Doina *

3. Pogorăşti * SEC. XIX

4. Rediu *

5. Stolniceni – vechea denumire Stolnici



46. RIPICENI 1. RIPICENI – vechea denumire Ripiceni-Fabrică,

până la 17.02.1968

2. Cinghiniia *

3. Lehneşti *

4. Movila Ruptă * SEC. XIX

5. Popoaia *

6. Ripicenii Vechi-vechea denumire Ripiceni (atestat doc.1448),

până la 17.02.1968

7. Rîşca * 1542

47. ROMA 1. ROMA *

2. Cotîrgaci * SEC. XVIII

48. ROMÂNEŞTI 1. ROMÂNEŞTI 1550– vechea denumire Ostopeni-Româneşti

2. Dămideni * 1616

3. Româneşti-Vale *

4. Sărata * 49. SANTA MARE 1. SANTA MARE *

2. Bădărăi *

3. Berza * 1853

4. Bogdăneşti *

5. Durneşti * SEC. XIV

6. Ilişeni * 1587

7. Rînghileşti * 1582

8. Rînghileşti-Deal-vechea denumire Fotin Enescu,

până la 01.01.1965 50. SUHARĂU 1. SUHARĂU * SEC. XVIII

2. Izvoare *

3. Lişna * 1721

4. Oroftiana – vechea denumire Oroftiana de Sus,

până 17.02.1928 , SEC. XVIII

5. Plevna *

6. Smîrdan *

51. SULIŢA 1. SULIŢA * 1835

2. Blîndeşti * 1835

3. Cerchejeni * 1786 (1835)

4. Cheliş *

5. Dracşani – atestat doc. 1538 (1835)

6. Şoldăneşti * 1603 (1835)

52. ŞENDRICENI 1. ŞENDRICENI 1611-vechea denumire Ghilia,

până la 17.02.1968

2. Horlăceni - mentionat doc.1384

3. Pădureni 1616-vechea denumire Buhai, până la 01.01.1965

53. ŞTEFĂNEŞTI 1. ŞTEFĂNEŞTI – menţionat documentar la 26.05.1435 cu

numele Gura Başeului (1509).Până la 17.02.1968 s-a

numit Ştefăneşti Târg.

2. Bădiuţi – atesta.doc. la 1424

3. Bobuleşti * 1533



4. Stînca *

5. Ştefăneşti-Sat *

54. ŞTIUBIENI 1. ŞTIUBIENI * SEC. XV

2. Ibăneasa *

3. Negreni *

55.TODIRENI 1. TODIRENI -sat unificat cu Movileni (17.02.1968) 1721

2. Cerneşti – sat unificat cu Siliştea (17.02.1968)

3. Floreşti *

4. Gîrbeşti * SEC. XVII

5. Iureşti * SEC. XVII

56. TRUŞEŞTI 1. TRUŞEŞTI * 1568

2. Buhăceni * SEC. XVIII

3. Ciritei *

4. Drislea * SEC. XIX

5. Ionăşeni * 1801

6. Păsăteni * 57. TUDORA 1. TUDORA – menţionat documentar la 29.06.1400

58. UNGURENI 1. UNGURENI * SEC. XVI

2. Borzeşti * SEC. XIV

3. Călugăreni * 1763 (1835)

4. Călugărenii Noi *

5. Durneşti *

6. Mihai Viteazu- vechea denumire Colonişti

7. Mîndreşti *

8. Plopenii Mari * SEC. XVIII

9. Plopenii Mici * 1604

10. Tăuteşti *

11. Vicoleni * SEC. XIV, 1635

59. UNŢENI 1. UNŢENI * SEC. XVI, 1835

2. Burla * SEC. XVIII

3. Burleşti *

4. Mînăstireni * 1615 (1835)

5. Soroceni * (Uriceni) 1587 (1835)

6. Valea Grajdului *

7. Vultureni *

60. VĂCULEŞTI 1. VĂCULEŞTI – XIV, menţionat documentar la 14.04.1415

2. Gorovei 1740-1742– vechea denumire Gorovei-Schit

3. Sauceniţa *

61. VIIŞOARA 1. VIIŞOARA – vechea denumire Bivolu Mare, până la

01.01.1965

2. Cuza Vodă *

3. Viişoara Mică- vechea denumire Bivolu Mic, până la

01.01.1965

62. VÎRFU CÎMPULUI 1. VÎRFU CÎMPULUI *



2. Ionăşeni * 1602

3. Lunca * 63. VLĂDENI 1. VLĂDENI * SEC. XIV

2. Brehuieşti * 1796

3. Hrişcani * 1583 (1835)

4. Huţani *

5. Mîndreşti * 1492 (1835)

64. VLĂSINEŞTI 1. VLĂSINEŞTI – menţionat documentar în 1446

2. Miron Costin *

3. Sîrbi * 1616 65. VORNICENI 1. VORNICENI – menţionat documentar în 1428

2. Davidoaia *

3. Dealu Crucii * 66. VORONA 1. VORONA –XIV, menţionat documentar în 1403, vechea

denumire Vorona Noua, până la 17.02.1968

2. Icuşeni * 1603

3. Joldeşti * SEC. XIX

4. Poiana *

5. Vorona Mare * SEC. XVIII

6. Vorona-Teodoru *

Informaţii din: Ghinea Eliza, Ghinea Dan, Localităţile din România, Dicţionar, Bucureşti:

Editura Enciclopedică, 2000 şi din Andrei Cardaş, coordonator, Botoşani, monografie, colecţia Judeţele

Patriei, Bucureşti: Editura Sport – Turism, 1980,pp. 42-51.



A.2.1. ANEXA 2 - UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ DIN JUDEŢUL BOTOŞANI 1968-2009

M = municipiu

O = oraş

CS = comună suburbană

C = comună

Denumirea

UATB

L 2/1968 +

L 55/1968

L 2/1989 DL 38/1990

Recensământ 1992

Situaţia 2009

1 2 3 4 5 6 7

1. Mun. Botoşani M M M M M

2. Mun. Dorohoi O O O O M (înfiinţat prin

L104/1994)

3. Oraş Bucecea C C C C O (înfiinţat prin L81/2004)

4. Oraş Darabani O O O O O

5. Oraş Flămînzi C C C C O (înfiinţat prin L80/2004)

6. Oraş Săveni O O O O O

7. Oraş Ştefăneşti C C C C O (înfiinţat prin L79/2004)

8. Com. Adăşeni în com. Avrămeni

idem

idem

idem

C (înfiinţată prin L402/2005

– vezi com. Avrămeni)

9. Com. Albeşti C C C C C

10 Com. Avrămeni

C C C C C (diminuată prin L402/2005

– vezi com.Adăşeni)

11 Com. Băluşeni C C C C C

12 Com. Blîndeşti

în com. Suliţa

idem

idem

idem

C (înfiinţată prin L84/2004 –

vezi com. Suliţa)

13 Com. Brăeşti C - C C C

14 Com. Broscăuţi C C C C C

15 Com. Călăraşi C C C C C

16 Com. Cîndeşti în com. Mihăileni

idem

idem

idem


– vezi com. Mihăileni)

17 Com. Conceşti C - C C C

18 Com. Copălău C C C C C (diminuată prin L 337/2003

– vezi com. Coşula)

19 Com. Cordăreni C - C C C

20 Com. Corlăţeni C C C C C (diminuată prin L 343/2003

– vezi com. Dimăcheni)

21 Com. Corni C C C C C

22 Com. Coşula

în com. Copălău

idem

idem

idem


– vezi com. Copălău)

23 Com. Coţuşca C C C C C

Nr.

Crt.

Denumirea

UATB

L 2/1968 +

L 55/1968

L 2/1989 DL 38/1990

Recensământ 1992

Situaţia 2009

24 Com. Cristeşti C C C C C

25

Com. Cristineşti C C C C C

26 Com. Curteşti

C.S. M. Botoşani

C C C C

27 Com. Dersca C C C C C (diminuată prin L342/2003

– vezi com. Lozna)

28 Com. Dimăcheni în com. Corlăţeni

idem

idem

idem

C (înfiinţată prin L 343/2003

– vezi com. Corlăţeni)



29 Com. Dîngeni C C C C C

30 Com. Dobîrceni C - C C C

31 Com. Drăguşeni C C C C C

32 Com. Durneşti C C C C C

33 Com. Frumuşica C C C C C

34 Com.George Enescu

C C C C C

35 Com. Gorbăneşti C C C C C

36 Com. Havîrna C C C C C

37 Com. Hăneşti C - C C C

38 Com. Hilişeu-Horia

C C C C C

39

Com. Hlipiceni C C C C C

40 Com. Hudeşti C C C C C

41 Com. Ibăneşti

C C C C C

42 Com. Leorda C C C C C

43 Com. Lozna

în com. Dersca

idem

idem

idem


– vezi com. Dersca)

44 Com. Lunca C C C C C

45 Com. Manoleasa C C21 C C C

46 Com. Mihai Eminescu

C C C C C

47 Com. Mihăileni C C C C C (diminuată prin L344/2003

– vezi com. Cîndeşti)

48 Com. Mihălăşeni C - C C C

49 Com. Mileanca C C C C C

50 Com. Mitoc C - C C C

F. Com. Nicolae C (unificată cu com.

în com. în com. în com. în oraşul

21 Sub numele com. Liveni

N. Bălcescu Flămânzi, 20.08.1977)

Flămânzi Flămânzi Flămânzi Flămânzi

51 Com. Nicşeni C - C C C

Nr.

Crt.

Denumirea

UATB

L 2/1968 +

L 55/1968

L 2/1989 DL 38/1990

Recensământ 1992

Situaţia 2009

52 Com. Păltiniş C C C C C

53

Com. Pomîrla C C C C C

54 Com. Prăjeni C C C C C

55 Com. Răchiţi C.S. M. Botoşani

C C C C

56 Com. Rădăuţi-Prut

C C C C C

57 Com. Răuseni C - C C C

58 Com. Ripiceni C C C C C

59 Com. Roma C C C C C

60 Com. Romîneşti C - C C C

61 Com. Santa Mare C - C C C

62 Com. Stăuceni C.S.M. Botoşani

C C C C

63 Com. Suharău C C C C C

64 Com. Suliţa C C C C C (diminuată prin L84/2004 –

vezi com. Blîndeşti)

65 Com. Şendriceni C C C C C

66 Com. Ştiubieni C C C C C

67 Com. Todireni C C C C C

68 Com. Truşeşti C C C C C

69 Com. Tudora C C C C C

70 Com. Ungureni C C C C C

71 Com. Unţeni C - C C C

72 Com. Văculeşti C C C C C

73 Com. Viişoara C - C C C



74 Com.Vîrfu Cîmpului

C C C C C

75 Com. Vlădeni C C C C C

76 Com. Vlăsineşti C C C C C

77 Com. Vorniceni C C C C C

78 Com. Vorona C C C C C

TOTAL UATB, din care:

73 59 72 72 78

Municipii 1 1 1 1 2

Oraşe 3 3 3 3 5

Comune suburbane ale M. Botoşani

3 - - - -

Comune 66 55 68 68 71

A.2.1. ANEXA 3 - ATESTAREA DOCUMENTARĂ A UNEI LOCALITĂŢI COMPONENTE A U.A.T.B.

PERIOADELE ISTORICE NR.

CRT.DENUMIRE

U.A.T.B. 1352-1456

1456-1538

1538-1711

1711-1828

1828-1859

după 1859 sau fără

informaţii

1. Mun. Botoşani 1350

2. Mun. Dorohoi

3. Oraş Bucecea

4. Oraş Darabani

5. Oraş Flămînzi

6. Oraş Săveni

7. Oraş Ştefăneşti

8. Com. Adăşeni

9. Com. Albeşti

10. Com. Avrămeni

11. Com. Băluşeni

12. Com. Blîndeşti

13. Com. Brăeşti

14. Com. Broscăuţi

15. Com. Călăraşi

16. Com. Cîndeşti

17. Com. Conceşti

18. Com. Copălău

19. Com. Cordăreni

20. Com. Corlăţeni

21. Com. Corni

22. Com. Coşula

23. Com. Coţuşca

24. Com. Cristeşti



25. Com. Cristineşti

26. Com. Curteşti

27. Com. Dersca

28. Com. Dimăcheni

29. Com. Dîngeni

30. Com. Dobîrceni

31. Com. Drăguşeni

32. Com. Durneşti

33. Com. Frumuşica

34. Com. George Enescu

35. Com. Gorbăneşti

36. Com. Havîrna

37. Com. Hăneşti

38. Com. Hilişeu-Horia

39. Com. Hlipiceni

40. Com. Hudeşti

41. Com. Ibăneşti

42. Com. Leorda

43. Com. Lozna

44. Com. Lunca

45. Com. Manoleasa

46. Com.

Mihai Eminescu

47. Com. Mihăileni ORAŞ NOU

48. Com. Mihălăşeni

49. Com. Mileanca

50. Com. Mitoc

51. Com. Nicşeni

52. Com. Păltiniş

53. Com. Pomîrla

54. Com. Prăjeni

55. Com. Răchiţi

56. Com. Rădăuţi-Prut

57. Com. Răuseni

58. Com. Ripiceni

59. Com. Roma

60. Com. Romîneşti

61. Com. Santa Mare

62. Com. Stăuceni

63. Com. Suharău

64. Com. Suliţa

65. Com. Şendriceni

66. Com. Ştiubieni

67. Com. Todireni

68. Com. Truşeşti

69. Com. Tudora

70. Com. Ungureni

71. Com. Unţeni

72. Com. Văculeşti

73. Com. Viişoara

74. Com. Vîrfu Cîmpului

75. Com. Vlădeni

76. Com. Vlăsineşti

77. Com. Vorniceni

78. Com. Vorona

TOTAL LOCALITĂŢI ATESTATE 20 16 28 8 1 5



A.2.1. ANEXA 4 - ATESTAREA DOCUMENTARĂ A LOCALITĂŢILOR

- atestarea în secolul respectiv - atestarea în anul respectiv

Data atestării documentare Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Adăşeni * Agafton 1835 Alba Albeşti 1602 Arborea Aurel Vlaicu Avram Iancu Avrămeni 1554-1555 Baisa Bajura Balinţi 1430 Balta Arsă Baranca * Baranca Băbiceni * Bădărăi Bădiuţi 1424 Băiceni 1503 1835 Băluşenii Noi (Pârlita)

* 1740

Bătrîneşti 1626 1835 Belcea Berza 1853 Bivolari * Bîrsăneşti 1616 Blîndeşti 1835 Bobuleşti 1533 Bodeasa Bogdăneşti Bohoghina Bold * Borolea * * Borzeşti * * Boscoteni (Unsa-Boscoteni)

*

Bosînceni * Botoşani 1350 1440 1835 Bozieni 1667 Brăeşti 1790 Brehuieşti 1796 Broscăuţi 1582 Broşteni 1528 Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Bucecea * 1835 Buda * Buhăceni * Buimăceni (Băimăceni, Buzinţi)

1586

Burla * Burleşti Buzeni ante 1736 1835 Caraiman Carasa Călăraşi Călineşti, c. Bucegea 1835 Călineşti, c. Mihăileni

1519

Călugăreni 1763 1835 Călugărenii Noi Cătămăreşti (Cătămăreşti-Vale)

* 1835

Cătămăreşti-Deal Cerbu Cerchejeni 1786 1835 Cerneşti unificat cu Siliştea

Cerviceşti 1750 1835 Cerviceşti-Deal (Cerviceşti-Crac)

Cheliş Chişcăreni Chiţoveni 1657 Cinghiniia Ciritei Cişmăneşti 1746 Cişmea 1776 Cîmpeni (Lătăi) * Cîndeşti (Cândeşti-Dorohoi)

*

Codreni (Ciorbeni) 1728 Conceşti 1574-1575 Copălău 1835 Cordăreni (Cordărenii Vechi)

1519 1835

Cordun Corjăuţi * Corlăţeni 1487 Corni * Costeşti 1615 1835 Costineşti 1835 Coştiugeni Coşula 1535 Coşuleni * 1835 Cotîrgaci * Cotu (Cotu-Ruşi) Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Cotu Miculinţi * Coţuşca *

*

1602



Crasnaleuca 1660 Cristeşti * 1835 Cristineşti 1591 Cucorăni 1550 1835 Cucuteni (Cucuteni-Tufescu)

Curteşti 1627 Cuza Vodă Cuzlău 1721 Dacia Darabani (Căbiceni) 1569 Davidoaia Dămideni 1616 Dealu Crucii Dealu Mare Dersca 1554-1555 Dimăcheni Ante 1612 Dimitrie Cantemir (Valea Răchiţii)

Dîngeni 1660 Dobîrceni * Doina Dolina 1835 Dorobanţi 1870 Dorohoi 1407 Dracşani 1538 1835 Dragalina Dragalina Draxini * Drăguşeni 1690 Drislea * Dumbrăviţa Dumeni (Singureni) 1569 1835 Durneşti 1589 Durneşti, com. Santa Mare

*

Durneşti, com.Ungureni

Eşanca Flămânzi 1605 Flondora Floreşti Frumuşica * Fundu Herţii * Galbeni George Coşbuc (Staroşilţa-Radu)

*

George Enescu (Liveni)

1588

Ghireni * Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Gîrbeni * Gîrbeşti * Gorbăneşti 1635 Gorovei (Gorovei- 1740-

Schit) 1742 Griviţa Guranda = Budeşti 1701 Havîrna * 1835 Hăneşti 1586 Hilişeu-Cloşca * Hilişeu-Crişan (Hilişeu-Gafencu şi Hilişeu-Vârnav)

1522

Hilişeu-Horia (Hilişeu-Curt)

*

Hlipiceni 1546 Horia (Ghireni-Curt) Horlăceni 1384 Horodiştea – unificat cu sat Crăiniceni

1605

Hrişcani 1583 1835 Hudeşti (Lupeni) 1582 Hudum Hulub Hulubeşti Huţani Iacobeni 1596 Ibăneasa Ibăneşti 1455 Ichimeni (Ichimenii Mari)

1721

Icuşeni 1603 Ilişeni 1587 Ionăşeni, com. Truşeşti

1801

Ionăşeni, com. Vârful Câmpului

1602

Iorga Ipoteşti 1660 1835 Iureşti * Izvoare Jijia (Şătrăreni) * Joldeşti * Lehneşti Leorda * Libertatea Lişmăniţa Lişna 1721 Livada Liveni 1588 Loturi Loturi Enescu Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Lozna 1614 Lunca, com. Lunca Lunca, com. Vârful Câmpului

Lupăria Manoleasa (Manoleasa-Volovăţ)

*



Manoleasa-Prut Manoleşti Mateieni 1610-1611 Mănăstirea Doamnei Măşcăţeni * Mesteacăn Mihai Eminescu (Staroşilţa-Stavri)

*

Mihai Viteazu (Colonişti)

Mihail Kogălniceanu Mihăileni 1792 Mihălăşeni * Mileanca 1660 Miletin * Miorcani * Miron Costin Mitoc, com. Mitoc Mitoc, com. Leorda * Mînăstireni 1615 1835 Mîndreşti, com. Vlădeni

1492 1835

Mîndreşti, com. Ungureni

Mlenăuţi 1594 Moara Jorii Movila Ruptă * Movileni –1968 Murguţa Năstase Negreni Negreşti Nichiteni Nicolae Bălcescu Nicolae Bălcesu Nicşeni * Niculcea Oneaga Orăşeni-Deal 1835 Orăşeni-Vale 1835 Oroftiana (Oroftiana de Sus)

*

Panaitoaia Pădureni (Brăteni) * Pădureni (Lingurari) Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Pădureni (Buhai) 1616 Păltiniş 1605 Păsăteni Păun Petricani 1501 Pîrîu Negru * Pleşani * Plevna Plopenii Mari *

Plopenii Mici 1604 Podeni (Podu lui Stamate)

Podriga * Pogorăşti * Poiana, com. Brăeşti Poiana, com. Cristineşti

Poiana, com. Flămânzi

Poiana, com. Vorona Pomîrla 1536 Popeni, Brăeşti 1518 1835 Popeni, com. George Enescu

Popoaia Prăjeni 1576 Prisăcani 1576 Progresul (Putreda) Puţureni 1609 Racovăţ (Racovăţ-Palanca)

Răchiţi (Răchiţi-Popăuţi)

*

Rădăuţi-Prut Rădeni * Răuseni * Recia-Verbia 1600 Rediu, com. Rădăuţi Prut

*

Rediu, com. Răuseni Ripiceni (Ripiceni-Fabrică)

Ripicenii Vechi (Ripiceni)

1448 *

Rînghileşti 1582 Rînghileşti-Deal (Fotin Enescu)

Rîşca 1542 Rogojeşti 1397 Roma Româneşti (Ostopeni-Româneşti)

1550

Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec. XVIII

Sec. XIX

Româneşti-Vale Roşiori Sadoveni Santa Mare Sarafineşti * Sarata Sarata-Basarab Sarata-Drăguşeni (Sarata Greacă)

Sat Nou Sauceniţa Sărata



Săveni Schit-Orăşeni 1708 Scutari Seliştea Silişcani 1546 Siliştea Sîrbi 1616 Slobozia 1677 1835 Slobozia (Slobozia-Corlăteni)

Slobozia Hăneşti Slobozia Silişcani Smîrdan Socrujeni * 1835 Soroceni (Uriceni) 1578 1835 Stăuceni * 1835 Stînca Stînca Stînceşti 1538 1761 Stolniceni (Stolnici) Storeşti 1609 Strahotin 1562 Străteni Stroieşti 1576 Suharău * Suliţa 1835 Şendreni * Şendriceni (Ghilia) 1611 Şerpeniţa 1721 Şoldăneşti 1603 1835 Ştefăneşti (Gura Başeului)

1435 (?) 1509

Ştefăneşti-Sat Ştiubieni * Şupitca Talpa * Tătărăşeni * Tăuteşti Timuş Tocileni * Numele localităţii Sec. XIV Sec. XV Sec. XVI Sec. XVII Sec.

XVIII Sec. XIX

Todireni unificat cu Movileni

1721

Truşeşti 1568 Tudor Vladimirescu Tudor Vladimirescu Tudora 1400 Ungureni * Unguroaia Unţeni * 1835 Valea Grajdului Văculeşti * 1415 Vicoleni * 1635 Victoria Victoria (Filipeşti)

Viforeni Viişoara (Bivolu Mare)

Viişoara Mică (Bivolu Mic)

Viţcani Vîlcelele (Găureana) Vînători Vîrfu Cîmpului Vlădeni (Şipoteni) 1635 Vlădeni * Vlădeni-Deal 1518 Vlăsineşti 1446 * Vorniceni 1428 Vorona (Vorona Noua)

* 1403

Vorona Mare * Vorona-Teodoru Vultureni Zahoreni * Zăiceşti 1835 Zlătunoaia 1805 Zoiţani



A.2.1. ANEXA 5 - PATJ BOTOŞANI - MONUMENTE ISTORICE CF. L.M.I.

2004/2005

NUMĂR MONUMENTE ISTORICE ÎN CAPITOLELE LMI

CAP. I - ARHEOLOGIE

CAP. II - ARHITECTURA

CAP.III MONUMENTE DE FOR PUBLIC

CAP.IV MONUMENTE MEMORIALE/

FUNERARE

TOTAL MONUMENTE ISTORICE

UATB Nr. poziţii în LMI/ nr.pozitii în grupa valorică A

Nr. real de MI /nr.mo-nument în grupa valorică A

Nr. poziţii în LMI/ nr. pozitii în grupa valorică A


Nr. poziţii în LMI/nr. pozitii în grupa valorică A


Nr. poziţii în LMI/nr. pozitii în grupa valorică A


Nr. poziţii în LMI/nr. pozitii în grupa valorică A (3+5+7+9)

Nr. real de MI /nr.mo-nument în grupa valorică A (4+6+8+10)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Mun. Botoşani 1/0 1/0 117/21

*1 108/18 8/0 8/0 4/1 4/1 130/22 121/19

2 Mun. Dorohoi 1/1 1/1 18/3

*2 17/2 3/0 3/0 - - 22/4 21/3

3 Oraş Bucecea - - 2/0 2/0 2/0 2/0 - - 4/0 4/0

4 Oraş Darabani 3/0 2/0 5/0

*2 4/0 - - - - 8/0 6/0

5 Oraş Flămînzi 6/0 5/0 2/0 2/0 2/0 2/0 - - 10/0 9/0

6 Oraş Săveni 6/0 5/0 2/0 2/0 - - - - 8/0 7/0

7 Oraş Ştefăneşti 6/0 5/0 6/0

*2 5/0 - - - - 11/0 11/0

8 Com. Adăşeni - - - - - - - - - -

9 Com. Albeşti 5/0 4/0 - - - - - - 5/0 4/0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

10 Com. Avrămeni 4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0

11 Com. Băluşeni 4/0 3/0 4/3 3/2 - - - - 8/3 6/2

12 Com. Blîndeşti 4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0

13 Com. Brăeşti - - 3/1 3/1 - - - - 3/1 3/1

14 Com. Broscăuţi - - - - - - - - - -

15 Com. Călăraşi 6/0 5/0 - - - - - - 6/0 5/0

16 Com. Cîndeşti - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0

17 Com. Conceşti 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

18 Com. Copălău 2/1 2/1 - - - - - - 2/1 2/1

19 Com. Cordăreni 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

20 Com. Corlăţeni 8/0 7/0 1/0 1/0 - - - - 9/0 8/0

21 Com. Corni 8/0 6/0 1/0 1/0 - - - - 9/0 7/0

22 Com. Coşula - - 9/8

*2 8/8 - - - - 9/8 8/8

23 Com. Coţuşca 10/0 9/0 - - - - - - 10/0 9/0

24 Com. Cristeşti 4/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 6/0 6/0

25

Com. Cristineşti 3/0 3/0 1/0 1/0 - - - - 4/0 4/0

26 Com. Curteşti 8/0 6/0 7/0

*2 6/0 - - - - 15/0 12/0



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

27 Com. Dersca 1/1 1/1 1/0 1/0 - - - - 2/1 2/1

28 Com. Dimăcheni - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0

29 Com. Dîngeni 1/0 1/0 1/0 1/0 - - - - 2/0 2/0

30 Com. Dobîrceni - - - - - - - - - -

31 Com. Drăguşeni 6/0 4/0 1/0 1/0 - - - - 7/0 5/0

32 Com. Durneşti 1/0 1/0 1/0 1/0 - - - - 2/0 2/0

33 Com. Frumuşica 5/1 4/1 3/0

*2 2/0 - - - - 8/1 6/1

34 Com. George Enescu

4/0 3/0 - - - - 1/1 1/1 5/1 4/1

35 Com. Gorbăneşti - - - - - - - - - -

36 Com. Havîrna 3/0 2/0 3/0

*2 2/0 - - - - 6/0 4/0

37 Com. Hăneşti 8/0 7/0 1/0 1/0 - - - - 9/0 8/0

38 Com. Hilişeu-Horia

- - 5/0 *2 4/0 - - - - 5/0 4/0

39.

Com. Hlipiceni 6/0 5/0 - - - - - - 6/0 5/0

40 Com. Hudeşti 1/0 1/0 3/0 3/0 - - - 4/0 4/0

41 Com. Ibăneşti 1/0 1/0 - - 1/0 1/0 - - 2/0 2/0

42 Com. Leorda 4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

59 Com. Roma - - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0

60 Com. Romîneşti - - - - - - - - - -

61 Com. Santa Mare

1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

62 Com. Stăuceni 4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0

63 Com. Suharău 4/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 6/0 6/0

64 Com. Suliţa 3/0 2/0 6/0

*2 5/0 - - - - 9/0 7/0

65 Com. Şendriceni 4/0 3/0 3/0 3/0 - - - - 7/0 6/0

66 Com. Ştiubieni 4/0 3/0 1/0 1/0 - - - - 5/0 4/0

67 Com. Todireni - - - - - - - - - -

68 Com. Truşeşti 5/0 4/0 1/0 1/0 - - - - 6/0 5/0

69 Com. Tudora 5/0 4/0 2/0 2/0 - - - - 7/0 6/0

70 Com. Ungureni 3/0 2/0 - - - - - - 3/0 2/0

71 Com. Unţeni 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

72 Com. Văculeşti 1/0 1/0 9/0

*2 8/0 - - - - 10/0 9/0

73 Com. Viişoara - - - - - - - - - -

74 Com. Vîrfu Cîmpului

- - 1/0 1/0 - - - - 1/0 1/0



*1 Din care în categoria “ansambluri” – 12

*2 Din care în categoria “ansambluri” - 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

43 Com. Lozna 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

44 Com. Lunca - - - - - - - - - -

45 Com. Manoleasa 7/0 5/0 - - - - - - 7/0 5/0

46 Com.

Mihai Eminescu

1/1 1/1 3/0 3/0 - - 4/0 3/0 8/1 7/1

47 Com. Mihăileni - - 2/0 2/0 - - - - 2/0 2/0

48 Com. Mihălăşeni 6/0 5/0 1/0 1/0 - - - - 7/0 6/0

49 Com. Mileanca - - - - - - - - - -

50 Com. Mitoc 15/3 12/3 - - 1/0 1/0 - - 16/3 13/3

51 Com. Nicşeni 5/0 4/0 - - - - - - 5/0 4/0

52 Com. Păltiniş 16/0 13/0 - - - - - - 16/0 13/0

53.

Com. Pomîrla - -

4/0

*2 3/0 - - - - 4/0 3/0

54 Com. Prăjeni 11/0 9/0 - - - - - - 11/0 9/0

55 Com. Răchiţi - - - - - - - - - -

56 Com. Rădăuţi-Prut

8/0 6/0 2/0 2/0 - - - - 10/0 8/0

57 Com. Răuseni 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

58 Com. Ripiceni 4/0 3/0 - - - - - - 4/0 3/0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

75 Com. Vlădeni 3/0 2/0 - - - - - - 3/0 2/0

76 Com. Vlăsineşti 1/0 1/0 - - - - - - 1/0 1/0

77 Com. Vorniceni 4/0 3/0 1/0 1/0 - - - - 5/0 4/0

78 Com. Vorona 1/0 1/0 5/0

*2 4/0 - - - - 6/0 5/0

TOTAL NR. MONUMENTE ISTORICE

251/8 204/8 246/36 224/31 17/0 17/0 9/2 8/2 523/46 453/41

TOTAL

NR. UATB CU MONUMENTE

58 42 6 3 68



A.2.1. ANEXA 6 - MUZEE, COLECŢII, ARHIVE, BIBLIOTECI

Nr.

crt. Denumire Amplasament An

înfiinţare Profil principal

1. MN-Memorialul Ipoteşti-Centrul Naţional de Studii “Mihai Eminescu”

com. Mihai Eminescu, sat Ipoteşti

1940/

1950 Istoria literaturii

2. MJB-Muzeul Judeţean Botoşani mun. Botoşani 1955 Arheologie daco-romană. Arheologie preistorică. Istorie

3. SMJB-Muzeul de Artă mun. Botoşani 1960 Artă plastică românească

4. SMJB-Muzeul de Etnografie mun. Botoşani 1989 Etnografie

5. SMJB-Casa memorială “Nicolae Iorga” mun. Botoşani 1971 Personalităţi istorice

6. SMJB-Muzeul Memorial “Octav Onicescu” mun. Botoşani 1995 Istoria tehnicii

7. SMJB-Galeriile de artă plastică “Ştefan Luchian” mun. Botoşani 1981 Artă plastică

8. SMJB-Muzeul de Artă Decorativă mun. Dorohoi 1986 Artă decorativă

9. SMJB-Muzeul de Ştiinţele Naturii mun. Dorohoi 1953 Ştiinţele naturii.Botanică.

Zoologie

10. SMJB-Muzeul Naţional “George Enescu” mun. Dorohoi 1957 Istoria muzicii

11. SMJB-Casa memorială “George Enescu”

com. George Enescu, sat George Enescu (fost Liveni)

1955 Istoria muzicii

12. SMJB-Colecţia Etnografică Zahacinschi com. Mihăileni 1984 Etnografie

13. SMJB-Muzeul de arheologie oraş Săveni 1964 Arheologie preistorică. Personalităţi istorice

14. SMJB-Expoziţia Permanentă de Artă Plastică Contemporană oraş Ştefăneşti 1989 Artă plastică românească

15. ANJB-Arhivele Naţionale judeţul Botoşani mun. Botoşani Arhivă

16. P-Biblioteca mănăstirii Vorona com. Vorona Cărţi religioase sec. XVII-XIX

MJB=MUZEU JUDEŢEAN S=SECŢIE A UNUI MUZEU

MN=MUZEU NAŢIONAL P=COLECŢIE PRIVATĂ

Sursa: Ministerul Culturii, Direcţia Muzee şi Colecţii, Ghidul muzeelor şi colecţiilor

din România, Bucureşti: cIMeC, 2000



A.2.2. PEISAJE CULTURALE

A.2.2.1. Macrozonarea peisagistică Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează în două categorii de peisaj caracteristice zonelor joase ale Moldovei: (i) peisaje de deal şi podiş sub influenţa climatului continental; (ii) peisaje de câmpie sub influenţa climatului continental.

UATB din judeţ sunt încadrate, parţial sau total, în următoarele subcategorii de peisaj:

I. PEISAJE DE DEAL ŞI PODIŞ, SUB INFLUENŢA CLIMATULUI CONTINENTAL (PARŢIAL PONTIC-SUBMEDITERANEAN):

A. DEALURI ŞI PODIŞURI ÎNALTE

38. Podiş cu păduri de fag cu carpen, de gorun şi stejar pedunculat, pajişti stepizate şi terenuri agricole (17 UATB): com. Bucecea, Cândeşti, Corni, Cristineşti, Dersca, Frumuşica, Hilişeu-Horia, Ibăneşti, Lozna, Mihăileni, Pomârla, Suharău, Văculeşti, Vlădeni, Vârfu Câmpului, Vorona, Tudora.

Zona de podiş este situată în partea de Vest a judeţului, spre graniţa cu Ucraina şi spre limita cu judeţul Suceava.

B. DEALURI ŞI PODIŞURI JOASE, DEPRESIUNI CU:

55. Aspect deluros, cu păduri de gorun cu carpen şi de stejar pedunculat cu gorun şi tei, pajişti stepizate şi terenuri agricole (5 UATB): mun. Botoşani, com. Coşula, Cristeşti, Curteşti, Mihai Eminescu.

Zona de dealuri şi de podişuri joase este amplasată în partea de SV a judeţului între zona dealurilor şi podişurilor înalte şi zona de câmpie.

II. PEISAJE DE CÂMPIE SUB INFLUENŢA CLIMATULUI CONTINENTAL (PARŢIAL PONTIC-SUBMEDITERANEAN):

76. Cu terenuri agricole, pajişti stepizate puternic modificate şi pâlcuri de păduri de stejar pedunculat cu arţar tătăresc (18 UATB): oraş Darabani, oraş Flămânzi, oraş Stefăneşti, com. Albeşti, Băluşeni, Blândeşti, Conceşti, Copălău, Dobârceni, Durneşti, Gorbăneşti, Hudeşti, Lunca, Păltiniş, Stăuceni, Suliţa, Todireni, Truşeşti.

Peisajul de câmpie cu pajişti stepizate şi pâlcuri de păduri se întâlneşte în două zone ale judeţului Botoşani:

- în partea de NV a judeţului, până la graniţa cu Ucraina;

- în partea de S a judeţului, între râul Prut şi depresiunea Botoşanilor.

77. Cu terenuri agricole, rare pajişti stepice puternic modificate şi pajişti cu plante halofile şi pâlcuri de stejar pedunculat cu arţar tătăresc (38 UATB): acest tip de peisaj de câmpie, caracteristic Câmpiei Moldovei, predomină în parţile de N, E şi S ale judeţului reprezentând peisajul dominant în cca. 50% din teritoriul acestuia. Se remarcă faptul că în această zonă de câmpie au fost amenajate în decursul timpului un număr mare de iazuri, construite prin bararea cursurilor râurilor (vezi Subcapitolul „Iazuri”).

Peisajul de câmpie continuă spre E, în afara judeţului în Republica Moldova, câmpia fiind fracturată de valea amplă a Prutului.

Subliniem că identificarea peisajelor şi problemelor de protecţie a acestuia trebuie să facă parte din propunerile PUG ale fiecărei UATB în parte.

A.2.2.2. Arii naturale protejate Dintre cele 10 rute principale de migraţie a păsărilor care străbat atmosfera României, două trec pe direcţia N-S pe deasupra judeţului Botoşani:

1. Ruta VI carpatică – urmăreşte traseul râului Siret

2. Ruta VII est-elbică – urmăreşte traseul râului Prut

Din acest motiv asigurarea protecţei păsărilor este un obiectiv major al protecţiei mediului în această zonă.

Pe teritoriul judeţului Botoşani există două Arii de Protecţie Specială Avifaunsitică, parte a reţelei ecologice europene „Natura 2000”:

1. ROSPA 0049 – IAZURILE DE PE VALEA IBĂNESEI-BAŞEULUI-PODRIGĂI

Suprafaţa totală a sitului protejat este 2512,1 ha, repartizată în teritoriile a 12 unităţi administrativ-teritoriale de bază: com. Conceşti, com. Cordăreni, oraşul Darabani, com. Havârna, com. Hăneşti, com. Hudeşti, com. Mileanca, oraşul Săveni, com. Ştiubieni, com. Ungureni, com. Vlăsineşti, com. Vorniceni.

Nu există plan de management al sitului protejat.

Situl este vulnerabil din următoarele motive (cf. Formularului Standard „Natura 2000”):

- braconaj;

- vânătoarea în timpul cuibăritului;

- vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate;

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

- deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului;

- deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite;

- prinderea păsărilor cu capcane;



- pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate;

- electrocutare şi coliziune în linii electrice;

- pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare;

- practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro;

- arderea stufului în perioada de cuibărire;

- arderea stufului;

- arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor);

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive.

2. ROSPA 0058 – LACUL STÂNCA - COSTEŞTI

Suprafaţa totală a sitului protejat este 2051,7 ha22, suprafaţă formată din malul drept al Prutului şi partea din oglinda de apă care aparţine României. Malul stâng al Prutului şi cealaltă parte a oglinzii de apă aparţin Republicii Moldova, linia de graniţă fiind talvegul râului Prut. Situl protejat are suprafaţa repartizată în teritoriile a 3 unităţi administrativ-teritoriale de bază: com. Manoleasa, com. Ripiceni, oraşul Ştefăneşti. Situl reprezintă cel mai important cartier de iernare a păsărilor acvatice din bazinul Prutului.

Nu există plan de management al sitului protejat.

Situl este vulnerabil din următoarele motive (cf. Formularului Standard „Natura 2000”):

- braconaj;

- prinderea păsărilor cu capcane;

- electrocutare şi coliziune în linii electrice;

- pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare;

- practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor;

- arderea stufului.

A.2.2.3. Rezervaţii naturale Comitetul judeţean Botoşani a stabilit în decursul timpului ca anumite zone cu calităţi naturale

deosebite să devină rezervaţii naturale. Informaţiile pe care le avem se referă la următoarele zone:

1. Făgetul Secular– com. Suharău (60 ha)

2. Pădurea Ciornohol – com. Călăraşi (107 ha)

3. Codrul Eminescu – com. Mihai Eminescu

22 Semnalăm faptul că suprafaţa totală a sitului este diferită în două acte normative: HGR nr. 2151/2004 – suprafaţa 2950 ha; HGR nr. 1284/2007 – suprafaţa 2051,7 ha. Am considerat că ultima cifră este credibilă, provenind din Formularul Standard “Natura 2000” al sitului.

4. Lacul Dracşani – com. Suliţa (500 ha)

5. Pădurea de Tisă – com. Tudora (129 ha)

6. Pădurea Vorona – com. Vorona (150 ha)

7. Stânca-Ştefăneşti (rezervaţei geologică şi florală) – oraş Ştefăneşti

Formaţiuni naturale distruse:

A. PEŞTERA RIPICENI – PEŞTERA DE LA STÂNCA-RIPICENI CANAL, com. Ripiceni

Datare: paleolitic, eneolitic.

Cercetată 1924-1926, distrusă de cariera de calcar în prima jumătate a sec. XX.

B. SALINA IBĂNEŞTI – COM. IBĂNEŞTI

Exploatare de suprafaţă a sării, semnalată în literatură.

Modul de folosire a acestor rezervaţii naturale şi măsurile de protecţie necesare trebuie să fie reglementate prin PUG ale UATB respective.

A.2.2.4. Iazuri Existenţa unui mare număr de cursuri de apă cu debite variabile (foarte mari în perioadele de topire a zăpezii şi ale ploilor bogate din timpul verii) precum şi fragmentarea teritoriului Câmpiei Moldovei au făcut ca pe toate râurile să se amenajeze mai multe retenţii de apă. Scopul amenajărilor este multiplu: atenuarea viiturilor, alimentarea cu apă în principal pentru agricultură, piscicultură.

În judeţul Botoşani sunt amenajate deosebit de multe iazuri pe afluentii Prutului: Ghireni, Volovăţ, Başeu, Jijia cu afluentul dreapta Sitna. În anul 1980 în judeţ existau 148 de iazuri cu suprafaţa totală de cca.3600 ha şi cu volumul de apă de cca. 55 milioane m.c.

Vechimea preocupărilor de a amenaja cursurile râurilor este demonstrată de termenii arhaici legaţi de aceste amenajări: iaz heleşteu – acumulare de apă realizată prin bararea cursului unui râu; hindichiu - digul iazului; sulinar – canalul de golire al iazului, călugăr – stavilă mobilă pe verticală care permite golirea iazului.

Unele dintre amenajările de iazuri din judeţ există, probabil, din sec. XIV; ştiri mai multe despre existenţa iazurilor din judeţ există din sec. XVI, când, de exemplu, este menţionat iazul Dorohoiului (1587). În secolul XVII in Câmpia Moldovei (judeţul Botoşani şi Iaşi) după unele surse existau cca. 1500 iazuri cu o suprafaţă de cca. 200 000 ha. Tot în acest secol, în anul 1659, ruperea barajului unui iaz de pe râul Sitna a condus la ruperea mai multor baraje din aval şi la inundarea unor sate. În sec XIX în studiile ştiinţifice se remarcă existenţa acestor amenjări hidrotehnice şi avantajele pe care proprietarii şi locuitorii le au de pe urma acestora. Un semn al acestor avantaje este, probabil, existenţa unui rac pe vechea stemă a judeţului Dorohoi (observaţie dr.ist. Sergiu Iosipescu).

Nevoile crescânde de teren agricol au condus la sfârşitul sec. XIX şi la începutul sec. XX la desfiinţarea unor iazuri; este celebru cazul iazului Dorohoi (amenajat la izvoarele Jijiei, în amonte de



oraş şi cu dimensiuni impresionante – lungime 30 km, suprafaţă 215 ha, adâncime 8-10 m) care a fost desfiinţat în acea perioadă.

După anul 1950 o parte dintre iazuri au fost recondiţionate în conformitate cu prescripţiile tehnice moderne, dându-se unor dintre acumulări şi destinaţia de rezerve de apă pentru sistemele de irigaţie. În perioada 1970-1985 pe s-au realizat acumulări importante de apă, cu scop principal energetic, pe marile râuri din judeţ: Stânca-Costeşti pe Prut, Mihăileni şi Bucecea pe Siret.

Marele număr de lacuri şi iazuri din judeţ au deosebit de importante efecte ecologice, prin atenuarea inundaţiilor, îmbunătăţirea factorilor climatici, şi în primul rând, păstrarea şi refacerea faunei şi florei.

Cele două APSA instituite în judeţ sunt datorate acumulărilor de apă de pe văile Prutului şi ale unor afluenţi ai săi. Unităţile administrativ-teritoriale în care sunt amenajate retenţii de apă sunt următoarele (34 UATB, adică 44% din totalul din judeţ): com. Adăşeni, com. Avrămeni, com. Blăndeşti, mun. Botoşani, com. Broscăuţi, oraşul Bucecea, com. Conceşti, com. Cordăreni, com. Coţuşca, oraşul Darabani, mun. Dorohoi, com. Drăguşeni, com. Havârna, com. Hăneşti, com. Hudeşti, com. Manoleasa, com. Mihai Eminescu, com. Mihăileni, com. Mihălăşeni, com. Mileanca, com. Mitoc, com. Răchiţi, com. Roma, com. Ripiceni, oraşul Săveni, com. Stăuceni, com. Suliţa, oraşul Ştefăneşti, com. Ştiubieni, com. Ungureni, com. Unţeni, com. Vârfu Câmpului, com. Vlăsineşti, com. Vorniceni, com. Vorona.

Remarcăm că valoarea istorică şi culturală a iazurilor din judeţul Botoşani nu a fot până acum semnalată şi studiată. Vechimea amenajărilor hidrotehnice, traditia utilizării acestora, influenţa lor asupra modului de viaţă al oamenilor, existenţa probabilă a unor elemente tehnice valoroase sunt numai unele dintre criteriile care pot conduce la valorificarea culturală a iazurilor din judeţ.

BIBLIOGRAFIE:

• HGR nr. 2151/2004 (M.Of. nr.38/12.01.2005)

• HGR nr.1284/2007 (M.Of. nr.739 bis/31.10.2007)

• BORONEANŢ, Vasile, ARHEOLOGIA PEŞTERILOR ŞI MINELOR DIN ROMÂNIA, Bucureşti, cIMeC, 2000.

• BOTZAN, Marcu, APELE ÎN VIAŢA POPORULUI ROMÂN, Bucureşti, Editura Ceres, 1984.

• CARDAS, Andrei e.a., coordonator, BOTOŞANI, MONOGRAFIE, COLECŢIA JUDEŢELE PATRIEI, Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980.

• DRUGESCU, C., GEACU, S., PLANŞA 29, DRUMURILE DE MIGRAŢIE A PĂSĂRILOR, în Academia Română , Institutul de Geografie, Ministerul Industriei şi Resurselor, C.N. Transelectrica S.A., ROMÂNIA, MEDIUL ŞI REŢEAUA ELECTRICĂ DE TRANSPORT, ATLAS GEOGRAFIC, Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002.

• GIURESCU, Constantin C. sub conducerea e.a., ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE, Bucureşti: Editura Enciclopedică Română, 1971

• POPOVA-CUCU, Ana, PEISAJELE, PLANŞA VI-6, în: Institutul de Geografie al Academiei RS România, ATLASUL RS ROMÂNIA, Bucureşti: Editura Academiei RS România, 1973

Parte desenată:

A.2.2.a. Clasificarea geografică a peisajelor sc. 1:500.000

A.2.2.b. Drumurile de migraţie a păsărilor sc. 1:500.000

A.2.2.c. Arii speciale de protecţie avifaunistică şi rezervaţii naturale - cartogramă



ANEXA A.2.1.

ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ, PARTE INTEGRANTĂ A REŢELEI ECOLOGICE EUROPENE „NATURA 2000”

ROSPA 0049 – IAZURILE DE PA VALEA IBĂNESEI-BAŞEULUI-PODRIGĂI SUPRAFAŢA TOTALĂ 2512,1 HA

ROSPA 0058 – LACUL STÂNCA - COSTEŞTI SUPRAFAŢA TOTALĂ 2051,7 HA

Unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

Denumirea Procentul din suprafaţa terit. UATB care este inclus în sit

Specii de

păsări protejate de CEE

Clasa de habitate

Caractersiticile sitului

1. Com. Conceşti

2%

2. Com. Cordăreni

1%

3. Oraş Darabani

1%

4. Com. Havârna

4%

5. Com. Hăneşti

4%

6. Com. Hudeşti

3%

7. Com. Mileanca

2%

8. Oraş Săveni 3%

9. Com. Ştiubieni

4%

10. Com. Ungureni

1%

11. Com. Vlăsineşti

8%

12. Com. Vorniceni

2%

- Râuri, lacuri - Mlaştini, turbării - Culturi (teren arabil) - Păşuni - Alte terenuri arabile

- Cuibărit: 11 specii - Pasaj: 14 specii

- Situl este încadrat în Câmpia Jijiei Superioare şi în Câmpia Başeului - Situl este format din iazuri şi acumulări (suprafaţa totală 1368 ha):

• Ac. Negreni-172 ha • Ac. Mileanca-325 ha • Ac. Cal Alb-118 ha Total 625 ha • Iazul Lişmăniţa-53 ha • Iazul Ibăneasa • Iazul Vorniceni • Iazul Prisaca Total 209 ha • Iazul Havârna-230 ha • Iazul Tătărăşeni-122ha • Iazul Neculce • Iazul Borzeşti Total 491 ha

- Mai există şi alte iazuri imp. care nu sunt cuprinse în situl protejat:

• Iazul Hăneşti-200ha • Iazul Adăşeni • Iazul Mihălăşeni-60ha

Unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl

Denumirea Procentul din suprafaţa terit.

UATB care este inclus în sit

Specii de păsări protejate de CEE

Clasa de habitate

Caractersiticile sitului

1. Com. Manoleasa 3%

2. Com. Ripiceni 22%

3. Oraş Ştefăneşti 1%

- Cuibărit: 5

specii - Iernat: 6 specii - Pasaj: 10 specii

Teritoriul siturilor este limitat de graniţa dintre România şi Republica Moldova

Situl este cel mai important cartier de iernare a păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului (au fost identificate 178 specii de păsări)

- Râuri, lacuri - Culturi (teren

arabil) - Pădurea

Cinghinia (42,9ha)

- Lacul Stânca-Costeşti, inaugurat în anul 1978, este lac artificial construit cu scop hidroenergetic în colaborare cu URSS. Dimensiuni: nivel de retenţie variabil, lungime cca.70km, suprafaţa cca. 6000ha, volum la NNR cca. 1,5 miliarde mc.



A.3 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI A.3.1. Elemente introductive Analiza structurii şi distribuţiei reţelei de localităţi într-un teritoriu dat - naţional, regional, judeţean, zonal - reprezintă un element specific în cadrul întocmirii documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Localităţile constituie arii de concentrare a populaţiei, activităţilor umane, a infrastructurii tehnice, a valorilor spirituale şi culturale dintr-un anumit spaţiu. Numărul, mărimea, gradul de dispersie în teritoriu al localităţilor sunt tot atâtea elemente ce pot oferi o anumită imagine a nivelului de dezvoltare socio-economică.

Indicatorii utilizaţi pentru caracterizarea reţelei de localităţi sunt, de obicei, indicatori compuşi ce folosesc indicatori primari de tipul: număr oraşe, număr sate, suprafaţă teritoriu etc. Aceşti indicatori primari pot fi găsiţi în surse statistice, geografice şi cadastrale. Iată principalii indicatori primari:

• număr municipii

• număr oraşe

• număr sate reşedinţă de comună

• număr sate aparţinătoare comunelor

• număr localităţi subordonate oraşelor şi municipiilor

• alte tipuri de aşezări (cătune, colonii, stâne etc.)

• tipuri speciale de aşezări (staţiuni balneo-climatice, turistice, ştiinţifice)

Este vorba de localităţi ca entităţi fizice în teritoriu şi nu unitatea administrativ-teritorială. Se pot observa următoarele aspecte:

a) termenii oraş, municipiu desemnează atât localităţi, cât şi unităţi administrativ-teritoriale de bază;

b) numărul satelor reşedinţă de comună este egal cu cel al comunelor;

c) denumirea de staţiune reprezintă un atribut suplimentar al unui oraş, municipiu (de ex.: Mangalia), sat sau localitate subordonată oraşelor sau municipiilor (de ex.: Mamaia).

Din punct de vedere al unităţilor administrativ-teritoriale interesează:

• număr judeţe (în cazul unui P.A.T.Z.)

• număr oraşe şi municipii (unităţi administrativ-teritoriale de bază cu caracter urban)

• număr comune (unităţi administrativ-teritoriale de bază cu caracter rural)

Alţi indicatori primari sunt:

• suprafaţa totală a teritoriului în km.p.

• suprafaţa fiecărei unităţi componente (judeţe, municipii, oraşe, comune) în km.p.

• suprafaţa totală a teritoriilor urbane în km.p.

• suprafaţa totală a teritoriilor rurale în km.p.

• suprafaţa zonelor construite a fiecărei unităţi componente în ha.

• populaţia totală

• populaţia fiecărei unităţi componente

• populaţia urbană şi rurală

• populaţia reşedinţelor administrative (oraşe sau municipii propriu-zise şi sate reşedinţă de comună)

Utilizând aceşti indicatori primari se pot calcula o serie de indicatori compuşi, ce exprimă caracteristici medii de distribuţie, structură şi configuraţie a reţelei de localităţi dintr-un anumit teritoriu.

Principalii indicatori compuşi utilizaţi sunt:

• de distribuţie şi densitate: − număr oraşe şi municipii/judeţ − număr comune/judeţ − număr sate/judeţ − număr oraşe şi municipii/1000 km.p. − număr sate/100 km.p. − număr sate/comună − număr sate/1 oraş − număr comune/1 oraş − distanţa medie între 2 oraşe (km.) − distanţa medie între 2 sate (km.) • de mărime: − mărime medie a oraşelor (număr locuitori) − mărime medie a comunelor (număr locuitori) − mărime medie a satelor (număr locuitori) − categorii de mărime a oraşelor − categorii de mărime a comunelor − categorii de mărime a satelor − număr sate fără locuitori (date recensământ)

În ceea ce priveşte grupările categoriale se urmăresc, de regulă, intervalele:

a) pentru oraşe şi municipii (localităţi urbane)

− peste 300.000 locuitori − oraşe mari − între 100.000-299.999 locuitori

− între 50.000-99.999 locuitori − oraşe mijlocii − între 20.000-49.999 locuitori

− între 10.000-19.999 locuitori − oraşe mici − sub 10.000 locuitori



b) pentru comune (mediu rural)

− peste 10.000 locuitori − comune foarte mari − între 5.000-9.999 locuitori − comune mari − între 3.000-4.999 locuitori − comune medii − sub 3.000 locuitori − comune mici

c) pentru sate

− peste 5.000 locuitori − sate mari − între 3.000-4.999 locuitori

− între 2.000-2.999 locuitori − sate medii − între 1.000-1.999 locuitori

− între100 - 999 locuitori − sate mici − sub 100 locuitori − cu 0 locuitori

• de concentrare:

− gradul de concentrare a populaţiei urbane (%) sau gradul de urbanizare;

− gradul de concentrare a populaţiei în reşedinţa de judeţ (municipiu, oraş, comună);

− indici de concentrare exprimaţi sub forma unor rapoarte ale unor ponderi (de ex.: gradul de urbanizare/număr oraşe din total aşezări).

Disfuncţiile sistemului actual de indicatori sunt relativ reduse, dat fiind faptul că datele necesare sunt accesibile din surse statistice, atlase geografice, planuri cadastrale etc. Un aspect care trebuie semnalat este însă cel al corectitudinii şi actualităţii unor asemenea informaţii. Câteva exemple în acest sens pot fi elocvente:

• suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale − deşi Legea nr.69/1991 a administraţiilor publice locale prevede că orice schimbare a limitelor

administrativ-teritoriale trebuie confirmată de un act legislativ, în ultimii ani, prin aplicarea Legii nr.18 a Fondului funciar au avut loc numeroase schimburi de parcele de teren între unităţi administrativ-teritoriale învecinate, înregistrate la nivelul oficiilor judeţene de cadastru (O.C.O.T.A.); în acest fel, suprafeţele utilizate în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului nu mai corespund în numeroase cazuri suprafeţelor reale ale comunelor şi oraşelor.

• statutul localităţilor − statutul localităţilor este reglementat prin Legea nr.2/1968 a organizării administrativ-

teritoriale şi prin completările ulterioare ce privesc înfiinţarea de noi municipii, oraşe şi comune; totuşi, statutul a numeroase aşezări, în special a celor subordonate oraşelor şi municipiilor, dar şi a unor “trupuri” din componenta satelor, nu mai corespunde situaţiei reale actuale, nefiind reglementat prin acte legislative.

Aceste incompatibilităţi între informaţia scrisă şi situaţia reală viciază analizele şi evaluările întocmite.



A.3.2. Analize şi date statistice

Tabel cuprinzând populaţia pe UAT şi localităţi la recensământul din 2002

UAT pop. totala localitati

populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 1 Botosani 115070 Botosani 115070 1 1 0 2 Dorohoi 30949 Dorohoi 29852 4 1 3 3 Dealu Mare 438 4 Loturi Enescu 378 5 Progresul 281

total municipii 146019 146019 5 2 3 1 Bucecea 5128 Bucecea 4313 3 1 2 2 Bohoghina 179 3 Calinesti 636 4 Darabani 11820 Darabani 8877 4 1 3 5 Bajura 1874 6 Esanca 361 7 Lismanita 708 8 Flamanzi 11799 Flamanzi 4586 5 1 4 9 Nicolae Balcescu 3995

10 Poiana 1920 11 Chitoveni 614 12 Prisacani 684 13 Saveni 8145 Saveni 5968 6 1 5 14 Petricani 689 15 Chiscareni 572 16 Sat Nou 150 17 Bodeasa 465 18 Bozieni 301 19 Stefanesti 5628 Stefanesti 1281 5 1 4 20 Badiuti 889 21 Bobulesti 1422 22 Stanca 928 23 Stefanesti-Sat 1108

total orase 42520 42520 23 5 18 1 Adaseni 1617 Adaseni 1173 2 2 Zoitani 444 3 Albesti 6617 Albesti 2096 6 4 Buimaceni 857 5 Costiugeni 665 6 Jijia 657 7 Mascateni 457 8 Tudor Vladimirescu 1885 9 Avrameni 3873 Avrameni 1466 7

10 Aurel Vlaicu 595 11 Dimitrie Cantemir 174 12 Ichimeni 191 13 Panaitoaia 181 14 Timus 431 15 Tudor Vladimirescu 835 16 Baluseni 5046 Baluseni 1400 6 17 Balusenii noi 348


populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 18 Buzeni 498 19 Cosuleni 244 20 Draxini 1915 21 Zaicesti 641 22 Blandesti 2312 Blandesti 893 3 23 Cerchejeni 927 24 Soldanesti 492 25 Braesti 2231 Braesti 1361 4 26 Poiana 508 27 Popeni 301 28 Valcelele 61 29 Broscauti 3450 Broscauti 3328 2 30 Slobozia 122 31 Calarasi 3984 Calarasi 2752 3 32 Libertatea 538 33 Plesani 694 34 Candesti 2245 Candesti 168 4 35 Calinesti 1208 36 Talpa 496 37 Vitcani 373 38 Concesti 2063 Concesti 1685 2 39 Movileni 378 40 Copalau 4166 Copalau 2771 3 41 Cerbu 760 42 Cotu 635 43 Cordareni 2185 Cordareni 1579 2 44 Grivita 606 45 Corlateni 2591 Corlateni 787 4 46 Carasa 700 47 Podeni 503 48 Vladeni 601 49 Corni 6538 Corni 4127 4 50 Balta Arsa 390 51 Mesteacan 473 52 Sarafinesti 1548 53 Cosula 2958 Cosula 1223 4 54 Buda 279 55 Padureni 638 56 Supitca 818 57 Cotusca 5357 Cotusca 1728 9 58 Avram Iancu 90 59 Cotu Miculinti 523 60 Crasnaleuca 732 61 Ghireni 740 62 Mihail Kogalniceanu 213 63 Nichiteni 664 64 Nicolae Balcescu 29 65 Putureni 638 66 Cristesti 4710 Cristesti 2289 4 67 Oneaga 1677 68 Schit-Oraseni 559 69 Unguroaia 185 70 Cristinesti 3875 Cristinesti 1645 5




populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 71 Baranca 663 72 Dragalina 677 73 Fundu Hertii 653 74 Poiana 237 75 Curtesti 4341 Curtesti 679 7 76 Agafton 239 77 Baiceni 909 78 Hudum 142 79 Manastirea Doamnei 621 80 Oraseni-deal 1020 81 Oraseni-Vale 731 82 Dangeni 3101 Dangeni 829 4 83 Hulub 643 84 Iacobeni 1148 85 Strahotin 481 86 Dersca 3038 Dersca 3038 1 87 Dimacheni 1561 Dimacheni 1092 3 88 Mateieni 323 89 Recia-Verbia 146 90 Dobarceni 2907 Dobarceni 931 6 91 Bivolari 202 92 Cismanesti 468 93 Livada 0 94 Murguta 522 95 Brateni 784 96 Draguseni 2872 Draguseni 1680 3 97 Podriga 1013 98 Sarata-Draguseni 179 99 Durnesti 4163 Durnesti 1237 6

100 Babiceni 553 101 Barsanesti 212 102 Brosteni 284 103 Cucuteni 917 104 Guranda 960 105 Frumusica 6117 Frumusica 739 6 106 Boscoteni 701 107 Radeni 1007 108 Storesti 1133 109 Sendreni 763 110 Vladeni-Deal 1774 111 George Enescu 3686 Dumeni 1909 5 112 Arborea 593 113 George Enescu 219 114 Popeni 534 115 Stanca 431 116 Gorbanesti 3598 Gorbanesti 1126 8 117 Batranesti 289 118 George Cosbuc 264 119 Mihai Eminescu 11 120 Siliscani 350 121 Socrujeni 860 122 Viforeni 28 123 Vanatori 670


populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 124 Havarna 5100 Havarna 3100 6 125 Balinti 452 126 Galbeni 124 127 Garbeni 445 128 Niculcea 41 129 Tataraseni 938 130 Hanesti 2348 Hanesti 1274 5 131 Borolea 409 132 Moara Jorii 108 133 Sarata-Basarab 472 134 Slobozia Hanesti 85 135 Hiliseu-Horia 3714 Hiliseu-Horia 859 5 136 Corjauti 579 137 Hiliseu-Closca 690 138 Hiliseu-Crisan 976 139 Iezer 610 140 Hlipiceni 3763 Hlipiceni 1860 3 141 Dragalina 449 142 Victoria 1454 143 Hudesti 6388 Hudesti 2471 4 144 Alba 1548 145 Baranca 1044 146 Mlenauti 1325 147 Ibanesti 4197 Ibanesti 2393 2 148 Dumbravita 1804 149 Leorda 2745 Leorda 1546 5 150 Belcea 34 151 Costinesti 246 152 Dolina 640 153 Mitoc 279 154 Lozna 2085 Lozna 1060 2 155 Strateni 1025 156 Lunca 4887 Lunca 1762 3 157 Stroiesti 946 158 Zlatunoaia 2179 159 Manoleasa 3713 Manoleasa 689 10 160 Bold 0 161 Flondora 581 162 Iorga 109 163 Liveni 834 164 Loturi 245 165 Manoleasa-Prut 112 166 Sadoveni 533 167 Serpenita 0 168 Zahoreni 610 169 Mihai Eminescu 6493 Ipotesti 642 9 170 Baisa 65 171 Catamaresti 624 172 Catamaresti-Deal 2151 173 Cervicesti 873 174 Cervicesti-Deal 11 175 Cucorani 832 176 Manolesti 223




populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 177 Stancesti 1072 178 Mihaileni 2808 Mihaileni 1532 3 179 Parau Negru 561 180 Rogojesti 715 181 Mihalaseni 2452 Mihalaseni 852 7 182 Caraiman 209 183 Nastase 224 184 Negresti 311 185 Paun 317 186 Sarata 336 187 Slobozia Siliscani 203 188 Mileanca 3007 Mileanca 1812 4 189 Codreni 449 190 Scutari 331 191 Selistea 415 192 Mitoc 2033 Mitoc 1400 2 193 Horia 633 194 Nicseni 2876 Nicseni 1051 3 195 Dacia 171 196 Dorobanti 1654 197 Paltinis 3313 Paltinis 2083 4 198 Cuzlau 183 199 Horodistea 958 200 Slobozia 89 201 Pomarla 2968 Pomarla 2379 3 202 Hulubesti 226 203 Racovat 363 204 Prajeni 3290 Prajeni 1169 4 205 Campeni 673 206 Luparia 797 207 Miletin 651 208 Rachiti 4350 Rachiti 1059 4 209 Cismea 444 210 Costesti 1589 211 Rosiori 1258 212 Radauti-Prut 3923 Radauti-Prut 836 3 213 Miorcani 2014 214 Rediu 1073 215 Rauseni 2983 Rauseni 1232 5 216 Doina 609 217 Pogorasti 185 218 Rediu 650 219 Stolnicesti 307 220 Ripiceni 2271 Ripiceni 2271 7 221 Cinghiniia 0 222 Lehnesti 0 223 Movila Rupta 0 224 Popoaia 0 225 Ripicenii Vechi 0 226 Rasca 0 227 Roma 3229 Roma 2714 2 228 Cotargaci 515 229 Romanesti 2200 Romanesti 1546 4


populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 230 Damideni 560 231 Romanesti Vale 0 232 Sarata 94 233 Santa Mare 3078 Santa Mare 1225 8 234 Badarai 139 235 Berza 239 236 Bogdanesti 456 237 Durnesti 89 238 Iliseni 228 239 Ranghilesti 434 240 Ranghilesti-Deal 268 241 Stauceni 3266 Stauceni 1217 4 242 Silistea 428 243 Tocileni 1140 244 Victoria 481 245 Suharau 5374 Suharau 2283 6 246 Izvoare 78 247 Lisna 961 248 Oroftiana 1138 249 Plevna 211 250 Smardan 703 251 Sulita 3237 Sulita 1261 3 252 Chelis 395 253 Dracsani 1581 254 Sendriceni 4210 Sendriceni 2347 3 255 Horlaceni 672 256 Padureni 1191 257 Stiubieni 2862 Stiubieni 1888 3 258 Ibaneasa 60 259 Negreni 914 260 Todireni 3612 Todireni 2105 5 261 Cernesti 724 262 Floresti 41 263 Garbesti 131 264 Iuresti 611 265 Trusesti 5749 Trusesti 2605 6 266 Buhaceni 757 267 Ciritei 7 268 Drislea 1074 269 Ionaseni 1175 270 Pasateni 131 271 Tudora 5172 Tudora 5172 1 272 Ungureni 7058 Ungureni 2573 11 273 Borzesti 684 274 Calugareni 401 275 Calugarenii Noi 451 276 Durnesti 279 277 Mihai Viteazu 505 278 Mandresti 311 279 Plopenii Mari 838 280 Plopenii Mici 529 281 Tautesti 0 282 Vicoleni 487




populatie 2002

nr. Localitati

(total) orase sate 283 Unteni 3024 Unteni 1223 7 284 Burla 111 285 Burlesti 673 286 Manastireni 849 287 Soroceni 168 288 Valea Grajdului 0 289 Vultureni 0 290 Vaculesti 2253 Vaculesti 1207 3 291 Gorovei 47 292 Saucenita 999 293 Viisoara 2293 Viisoara 1039 3 294 Cuza Voda 640 295 Viisoara Mica 614 296 Varfu Campului 3885 Varfu Campului 2088 3 297 Ionaseni 975 298 Lunca 822 299 Vladeni 4980 Vladeni 1298 5 300 Brehuiesti 1704 301 Hriscani 159 302 Hutani 569 303 Mandresti 1250 304 Vlasinesti 3388 Vlasinesti 1772 3 305 Miron Costin 468 306 Sarbi 1148 307 Vorniceni 4517 Vorniceni 4087 3 308 Davidoaia 161 309 Dealu Crucii 269 310 Vorona 7999 Vorona 2466 6 311 Icuseni 1353 312 Joldesti 1289 313 Poiana 1550 314 Vorona Mare 717 315 Vorona-Teodoru 624

total comune 264295 264295 315 total judet 452834 452834 343 7 21

Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

UAT-uri cu modificări pe care le-au suferit din punct de vedere al denumirii, dispariţiei, sau apariţiei de noi sate, modificări constatate fie la recensăminte, fie în PUG:

1. La comuna Dobârceni, satul Padureni si-a schimbat denumirea in Brateni 2. Flamanzi cuprinde N. Balcescu. Satul Bosanceni care apartinea de N. Balcescu isi schimba denumirea in Prisacani. In recensamantul in 2002 nu mai apare satul Cordun care apartinea de Flamanzi 3. La comuna Manoleasa, lipsesc din PUG satele Bold si Serpenita, care au 0 locuitori 4. La comuna Mileanca, apare in plus satul Moiseni 5. La comuna Romanesti, lipseste satul Romanesti-vale din PUG 6. La comuna Santa Mare, lipsesc satele Badarai si Durnesti din PUG 7. La comuna Todireni, satul Garbesti isi schimba denumirea in Silistea PUG) 8. La comuna Ungureni, lipsesc satele Plopenii Mari si Tautesti in PUG

9. La comuna Unteni, lipsesc satele Valea Grajdului si Vultureni in PUG, care au 0 locuitori 10.La comuna Vorona, apare un nou sat: Vorona Chiţcovata (PUG)

Tabel localităţi cu mai puţin de 100 de locuitori la recensământul din 2002

comuna localitatea populatia 2002 1 Romanesti Sarata 94 2 Cotusca Avram Iancu 90 3 Paltinis Slobozia 89 4 Santa Mare Durnesti 89 5 Hanesti Slobozia Hanesti 85 6 Suharau Izvoare 78 7 Mihai Eminescu Baisa 65 8 Braesti Valcelele 61 9 Stiubieni Ibaneasa 60

10 Vaculesti Gorovei 47 11 Havarna Niculcea 41 12 Todireni Floresti 41 13 Leorda Belcea 34 14 Cotusca Nicolae Balcescu 29 15 Gorbanesti Viforeni 28 16 Gorbanesti Mihai Eminescu 11 17 Mihai Eminescu Cervicesti-Deal 11 18 Trusesti Ciritei 7 19 Dobarceni Livada 0 20 Manoleasa Bold 0 21 Manoleasa Serpenita 0 22 Ripiceni Cinghiniia 0 23 Ripiceni Lehnesti 0 24 Ripiceni Movila Rupta 0 25 Ripiceni Popoaia 0 26 Ripiceni Ripicenii Vechi 0 27 Ripiceni Rasca 0 28 Romanesti Romanesti Vale 0 29 Ungureni Tautesti 0 30 Unteni Valea Grajdului 0 31 Unteni Vultureni 0

total populaţie 960 Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002



Tabel localităţi cu peste 2000 de locuitori la recensământul din 2002

nr. Crt. UAT localitatea populatia 2002 1 Botosani Botosani 1150702 Dorohoi Dorohoi 298523 Darabani Darabani 88774 Saveni Saveni 59685 Tudora Tudora 51726 Flamanzi Flamanzi 45867 Bucecea Bucecea 43138 Corni Corni 41279 Vorniceni Vorniceni 4087

10 Flamanzi Nicolae Balcescu 399511 Broscauti Broscauti 332812 Havarna Havarna 310013 Dersca Dersca 303814 Copalau Copalau 277115 Calarasi Calarasi 275216 Roma Roma 271417 Trusesti Trusesti 260518 Ungureni Ungureni 257319 Hudesti Hudesti 247120 Vorona Vorona 246621 Ibanesti Ibanesti 239322 Pomarla Pomarla 237923 Sendriceni Sendriceni 234724 Cristesti Cristesti 228925 Suharau Suharau 228326 Ripiceni Ripiceni 227127 Lunca Zlatunoaia 217928 Mihai Eminescu Catamaresti-Deal 215129 Todireni Todireni 210530 Albesti Albesti 209631 Varfu Campului Varfu Campului 208832 Paltinis Paltinis 208333 Radauti-Prut Miorcani 2014

total populatie 242543Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Bot

osan

i

Dor

ohoi

Dar

aban

i

Save

ni

Tudo

ra

Flam

anzi

Buc

ecea

Cor

ni

Vor

nice

ni

Nic

olae

Bal

cesc

u

Bro

scau

ti

Hav

arna

Der

sca

Cop

alau

Cal

aras

i

Rom

a

Trus

esti

Ung

uren

i

Hud

esti

Vor

ona

Iban

esti

Pom

arla

Send

ricen

i

Cris

test

i

Suha

rau

Rip

icen

i

Zlat

unoa

ia

Cat

amar

esti-

Dea

l

Todi

reni

Alb

esti

Var

fu C

ampu

lui

Palti

nis

Mio

rcan

i

populatie 2002

Ierarhia localităţilor cu peste 2000 locuitori la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002

La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, judeţul Botoşani cuprindea un număr de 343 de localităţi distribuite în 72 de UAT, dintre care 2 municipii, 2 oraşe şi 68 de comune. După 2002, următoarele UAT cu statut de comună au devenit oraşe:

1. Ştefăneşti în baza Legii nr. 79 din 26/03/2004

2. Flămânzi în baza Legii nr. 80 din 26/03/2004

3. Bucecea în baza Legii nr. 81 din 26/03/2004

De asemenea următoarele comune s-au divizat determinând apariţia a 6 noi comune:

1. comuna Coşula, prin reorganizarea comunei Copălău prin Legea nr. 337 din 08/07/2003

2. comuna Lozna, prin reorganizarea comunei Dersca prin Legea nr. 342 din 08/07/2003

3. comuna Dimăcheni, prin reorganizarea comunei Corlăţeni prin Legea nr. 343 din 08/07/2003

4. comuna Cândeşti, prin reorganizarea comunei Mihăileni prin Legea nr. 344 din 08/07/2003

5. comuna Adăşeni prin reorganizarea comunei Avrămeni prin Legea nr. 402 din 27/12/2005

6. comuna Blândeşti prin reorganizarea comunei Suliţa prin Legea nr. 84 din 05/04/2004

În 2002, judeţul Botoşani număra 31 de localităţi cu mai puţin de 100 de locuitori, dintre care 13 cu 0 locuitori. În 2002, populaţia urbană reprezenta 41,64%, iar cea rurală 58,36%. Cele 2 municipii Botoşani şi Dorohoi grupau 32,25% din populaţie, iar primele 33 de localităţi, cu peste 2000 de locuitori, grupau 53,56% din populaţie. Mărimea medie a celorlalte 310 localităţi era de cca. 680 locuitori.



Gradul de îndeplinire a indicatorilor cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane conform Legii nr. 100 din 19/04/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

351/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş

UAT

BO

TOŞA

NI

DO

RO

HO

I

BU

CE

CE

A

DĂ

RĂ

BA

NI

FLĂ

MÂ

NZ

I

SĂV

EN

I

ŞTE

FĂN

EŞT

I

1. numar locuitori mun 40.000/oras 10.000 DA NU NU DA DA NU NU

2. populatia ocupata in activitati neagricole (% din totalul populatiei ocupate)

mun 85%/oras 75% DA DA NU NU NU DA NU

3. dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă

mun - 80%/oras- 70% DA NU NU NU NU NU NU

4. dotarea locuinţelor cu baie şi wc în locuinţă (% din totalul locuinţelor)

mun - 75%/oras- 55% DA NU NU NU NU NU NU

5. dotarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire centrală (% din totalul locuinţelor)

mun - 45%/oras- 35% DA DA DA NU NU DA NU

6. numar de paturi in spitale la 1000 loc mun 10/oras 7 DA DA NU NU NU DA NU

7. număr medici la 1000 loc mun 2.3/oras 1.8 DA DA NU NU NU NU NU

8. unitati de invatamant mun – postliceal /oras- liceal DA NU NU NU NU NU NU

9. dotari culturale si sportive DA DA NU NU NU DA NU

10. locuri in hoteluri mun 100/oras 50 DA NU NU NU NU NU NU 11. % strazi modernizate din total

mun 60%/oras 50% NU DA DA NU NU NU NU

12. %strazi cu retele apa din total

mun 70%/oras 60% DA NU NU NU NU NU NU

13. %strazi cu retele canalizare din total

mun 60%/oras 50% DA NU NU NU NU NU NU

14. epurarea apelor uzate

mun - cu treapta mecanicasi bilogica/oras- cu treapta mecano-chimica

DA DA NU DA NU DA NU

15. % strazi cu retele hidranti din total

mun 70%/oras 60% NU NU NU NU NU NU NU

16. spatii verzi mp/loc mun 15/oras 10 DA NU NU DA NU DA DA 17. depozit controlat de deseuri cu acces asigurat DA DA NU DA NU DA NU

Număr de indicatori minimali de definire îndepliniţi de municipii şi oraşe:

1. Botoşani – 15

2. Dorohoi - 8

3. Bucecea - 2

4. Dărăbani - 4

5. Flămânzi - 1

6. Săveni - 7

7. Ştefăneşti -1



Numărul de unităţi de învăţământ pe UAT în 2006 (publice şi private*)

Nr. crt.

Unităţi administrativ teritoriale

Număr şcoli postliceale Număr licee Număr şcoli

I-VIII Număr şcoli de arte şi meserii

Număr şcoli primare

1 2 3 4 5 6 7 Municipii 1. Botoşani 3* 13+1* 14 2 1+1* 2. Dorohoi – 3 8 – 3 Oraşe 3. Bucecea – 1 – – 2 4. Dărăbani – 1 5 – 2 5. Flămânzi – 1 3 1 1 6. Săveni – 1 2 – 5 7. Ştefăneşti – 1 2 – 1 Comune 8. Albeşti – – 1 1 5 9. Adăşeni – – – – – 10. Avrămeni – – 4 1 4 11. Băluşeni – – 2 1 4 12. Blândeşti – – 1 – 2 13. Brăeşti – – 1 – 3 14. Broscăuţi – – 1 – – 15. Călăraşi – – 1 – 3 16. Cândeşti – – 1 – 4 17. Conceşti – – 1 – 1 18. Copălău – – 1 1 1 19. Cordăreni – – 1 – 1 20. Corlăţeni – – – 1 3 21. Corni – – 1 1 3 22. Coşula – – – 1 3 23. Coţuşca – 1 4 – 4 24. Cristeşti – – 1 1 4 25. Cristineşti – – 2 – 4 26. Curteşti – – 4 – 2 27. Dersca – – – 1 – 28. Dângeni – – 2 1 1 29. Dimacheni – – 1 – 1 30. Dobârceni – – 1 1 3 31. Drăguşeni – – – 1 2 32. Durneşti – – 1 1 5 33. Frumuşica – – 2 2 2 34. George Enescu – – 1 1 5 35. Gorbăneşti – – 2 1 4 36. Havârna – – 1 1 4 37. Hăneşti – – 1 1 1 38. Hilişeu-Horia – – 2 1 2 39. Hlipiceni – – 2 – 2 40. Hudeşti – – 3 1 2 41. Ibăneşti – – 2 – – 42. Leorda – – 1 – 4 43. Lozna – – 1 1 – 44. Lunca – – 2 1 2 45. Manoleasa – – 1 1 3 46. Mihai Eminescu – – 5 – 1 47. Mihăileni – – 1 1 3

Nr. crt.

Unităţi administrativ teritoriale

Număr şcoli postliceale Număr licee Număr şcoli

I-VIII Număr şcoli de arte şi meserii

Număr şcoli primare

48. Mihălăşeni – – 2 – 5 49. Mileanca – – 2 1 1 50. Mitoc – – 2 – – 51. Nicşeni – – 2 – 1 52. Păltiniş – – 1 1 3 53. Pomârla – 1 – – 3 54. Prăjeni – – 1 1 2 55. Rădăuţi-Prut – – 1 2 – 56. Răchiţi – – 3 – 2 57. Răuseni – – – 1 3 58. Ripiceni – – – 1 – 59. Roma – – – 1 3 60. Româneşti – – 1 – 2 61. Santa Mare – – 2 – 5 62. Suharau – – 3 2 3 63. Sulita – – 1 1 – 64. Şendriceni – 1 2 – 2 65. Stăuceni – – 2 – 2 66. Ştiubieni – – 1 1 1 67. Todireni – – 1 1 2 68. Truseşti – 1 4 – – 69. Tudora – – 1 1 1 70. Ungureni – – 4 1 5 71. Unteni – – 2 – 4 72. Văculeşti – – 2 – – 73. Viişoara – – 2 – 1 74. Vârfu Câmpului – – 2 1 2 75. Vlădeni – – 2 1 1 76. Vlăsineşti – – 2 – 1 77. Vorniceni – – 3 1 1 78. Vorona – 1 6 – 4 Total 3 27 151 46 173

Sursa: ISJ Botoşani, http://www.isj.botosani.ro/nou/?action=RETEA&show_section=13



Nivel de echipare cu echipamente socio-culturale la nivel de UAT în 2008

Nr. crt.

Unităţi administrativ teritoriale Spitale Sanatorii

Unităţi medico-sociale

Teatre şi instituţii muzicale

Muzee Terenuri de sport

Bănci comerciale Tribunale Judecătorii Unităţi de cazare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1. Botoşani 6 4 5 20 7 2. Dorohoi 1 3 11 3 3. Bucecea 3 4. Dărăbani 1 3 5. Flămânzi 1 3 6. Săveni 1 1 1 1 7. Ştefăneşti 1 8. Albeşti 9. Adăşeni 10. Avrămeni 1 11. Băluşeni 3 12. Blândeşti 1 13. Brăeşti 14. Broscăuţi 1 15. Călăraşi 16. Cândeşti 1 17. Conceşti 1 18. Copălău 19. Cordăreni 1 20. Corlăţeni 1 21. Corni 2 22. Coşula 1 23. Coţuşca 1 24. Cristeşti 25. Cristineşti 26. Curteşti 1 (tabără şcolară) 27. Dersca 1 28. Dângeni 29. Dimacheni 30. Dobârceni 31. Drăguşeni 1 2 32. Durneşti 1 2 33. Frumuşica 2 34. George Enescu 1 35. Gorbăneşti 3 36. Havârna 37. Hăneşti 38. Hilişeu-Horia 39. Hlipiceni 1 40. Hudeşti 3 41. Ibăneşti 42. Leorda 43. Lozna 1 44. Lunca 45. Manoleasa



Nr. crt.

Unităţi administrativ teritoriale Spitale Sanatorii

Unităţi medico-sociale

Teatre şi instituţii muzicale

Muzee Terenuri de sport

Bănci comerciale Tribunale Judecătorii Unităţi de cazare

46. Mihai Eminescu 1 1 1 (cabană) 47. Mihăileni 1 48. Mihălăşeni 49. Mileanca 50. Mitoc 1 51. Nicşeni 1 52. Păltiniş 53. Pomârla 54. Prăjeni 2 55. Rădăuţi-Prut 1 56. Răchiţi 3 57. Răuseni 2 58. Ripiceni 1 59. Roma 1 60. Româneşti 61. Santa Mare 62. Suharău 1 5 63. Suliţa 1 64. Şendriceni 1 65. Stăuceni 66. Ştiubieni 67. Todireni 1 68. Truseşti 1 69. Tudora 1 70. Ungureni 2 71. Unteni 72. Văculeşti 73. Viişoara 74. Vârfu Câmpului 1 75. Vlădeni 76. Vlăsineşti 1 77. Vorniceni 2 78. Vorona 1 5 Total 10 2 6 4 12 102 12

Sursa: INS, fişa localităţii 2008



Unităţi spitaliceşti şi de asistenţă medico-socială din judeţul Botoşani

Spitale

Botoşani Spitalul de urgenta Mavromati

Secţii cu paturi pentru : interne,endocrinologie, cardiologie,ORL,boli de nutritie,gastroenterologie, chirurgie,boli contagioase,oncologie,urologie,orto-pedie,dermato-venerice,hematologie

Spitalul de recuperare "Sf.Gheorghe"

Sectie cu paturi pentru recuperare -cardiovasculara- respiratorie- neurologica, Sectie cu paturi pentru recuperare balneo-fizioterapeutica, Compartiment geriatrie

Spitalul de copii "Sf.Paraschieva"

Spitalul de obstetrica-ginecologie

Spitalul de pneumoftiziologie

Spitalul de psihiatrie

Dorohoi Spitalul Municipal

Dărăbani Spitalul orasenesc

Saveni Spitalul orasenesc

Truşeşti Spitalul orasenesc

Sanatorii Durneşti Sanatoriul TBC Guranda

Drăguşeni

Sanatoriul de neuropsihiatrie Podriga

Unităţi de asistenţă medico-socială

Nicolae Balcescu

Mihaileni

Saveni

Suharau

Sulita

Stefanesti

Sursa: http://www.dspbotosani.go.ro/directia.html

Abonamente telefonice la 1000 locuitori 2005

Nr. crt. Denumire UAT

Abonamente /1000 locuitori

1. BOTOSANI 236,322. DERSCA 182,643. DOROHOI 178,524. MIHAILENI 172,905. MIHAI EMINESCU 156,066. ADASENI 139,907. SAVENI 124,458. ROMANESTI (date 2008) 113,759. RIPICENI 113,1110. BUCECEA 112,2311. RACHITI 105,6812. SULITA 103,2513. BRAESTI 100,1814. TRUSESTI 94,5415. NICSENI 90,4616. VARFU CAMPULUI 88,3217. CORDARENI 82,8618. MITOC 75,9919. GEORGE ENESCU 73,9320. MANOLEASA 73,5121. HILISEU-HORIA 72,8622. TUDORA 71,2823. ROMA 67,9324. STEFANESTI 65,5425. COTUSCA 64,4526. CORNI 63,5227. PALTINIS 63,0128. BROSCAUTI 62,7529. HLIPICENI 59,1730. LEORDA 58,7631. VORNICENI 58,7032. VLASINESTI 58,5633. VACULESTI 58,2834. HANESTI 57,6935. VLADENI 57,3836. POMARLA 56,4737. HAVARNA 55,9638. VIISOARA 55,8439. VORONA 55,4740. UNGURENI 55,0741. RADAUTI-PRUT 54,6942. DOBARCENI 53,9743. STIUBIENI 53,8944. ALBESTI 52,8545. DURNESTI 51,4546. DARABANI 50,2247. GORBANESTI 48,7048. UNTENI 46,1549. TODIRENI 45,9150. AVRAMENI 45,6251. CORLATENI 45,2952. DANGENI 43,95




Abonamente /1000 locuitori

53. FLAMANZI 43,27 54. DRAGUSENI 43,17 55. PRAJENI 41,35 56. FRUMUSICA 39,85 57. SENDRICENI 35,49 58. RAUSENI 34,65 59. CALARASI 32,86 60. IBANESTI 32,37 61. CURTESTI 30,95 62. MILEANCA 30,68 63. LUNCA 30,45 64. MIHALASENI 26,22 65. HUDESTI 23,46 66. CRISTINESTI 20,39 67. COPALAU 20,38 68. SANTA MARE 18,85 69. SUHARAU 12,55 70. STAUCENI 11,97 71. BLANDESTI 11,72 72. CRISTESTI 11,05 73. COSULA 9,85 74. LOZNA 7,19 75. BALUSENI 6,86 76. DIMACHENI 5,35 77. CANDESTI 5,31 78. CONCESTI 4,92 Urban 189,69 Rural 56,36 Total 112,13


Indicatori privind calitate locuirii în judeţul Botoşani


Suprafaţa locuibilă /locuinţă 2008

Denumire UAT Suprafaţa locuibilă /persoană - 2008

1. DERSCA 49,01 DERSCA 18,55 2. CANDESTI 39,33 RADAUTI-PRUT 17,55 3. IBANESTI 39,09 CANDESTI 16,99 4. MIHAI EMINESCU 38,91 MIHAILENI 16,92 5. MIHAILENI 38,75 PALTINIS 16,59 6. CORNI 37,74 IBANESTI 15,44 7. ROMANESTI 37,51 ROMANESTI 15,27 8. POMARLA 36,89 CORDARENI 15,24 9. VLADENI 36,80 POMARLA 15,17 10. MUNICIPIUL DOROHOI 36,47 VIISOARA 15,16 11. ORAS BUCECEA 36,36 HLIPICENI 15,03 12. VORONA 36,32 SUHARAU 14,89 13. HLIPICENI 36,17 DIMACHENI 14,89 14. BROSCAUTI 36,04 HAVARNA 14,56 15. ORAS DARABANI 35,44 MITOC 14,55 16. RIPICENI 35,31 BROSCAUTI 14,52 17. RADAUTI-PRUT 35,22 BRAESTI 14,29 18. VLASINESTI 35,22 MILEANCA 14,28 19. MITOC 35,20 VACULESTI 14,27 20. PRAJENI 35,08 CRISTINESTI 14,19 21. MUNICIPIUL BOTOSANI 35,03 GEORGE ENESCU 14,14 22. ROMA 34,79 VARFU CAMPULUI 14,09 23. STIUBIENI 34,72 CORLATENI 14,02 24. ORAS SAVENI 34,51 MIHAI EMINESCU 13,85 25. MANOLEASA 34,18 STIUBIENI 13,83 26. VARFU CAMPULUI 34,05 VLASINESTI 13,76 27. CURTESTI 33,93 ORAS BUCECEA 13,72 28. VORNICENI 33,73 CONCESTI 13,56 29. DRAGUSENI 33,68 VLADENI 13,55 30. SENDRICENI 33,64 COTUSCA 13,54 31. CRISTINESTI 33,57 UNTENI 13,45 32. HAVARNA 33,51 DOBARCENI 13,23 33. DIMACHENI 33,35 HUDESTI 13,14 34. ORAS FLAMANZI 33,32 NICSENI 13,09 35. BRAESTI 33,25 RIPICENI 13,07 36. MILEANCA 32,94 ORAS DARABANI 12,96 37. LEORDA 32,90 VORONA 12,90 38. STAUCENI 32,59 LUNCA 12,84 39. TODIRENI 32,58 SULITA 12,83 40. NICSENI 32,56 CURTESTI 12,79 41. DANGENI 32,56 MANOLEASA 12,79 42. ORAS STEFANESTI 32,55 MUNICIPIUL DOROHOI 12,79 43. UNGURENI 32,41 HILISEU-HORIA 12,68 44. SULITA 32,27 ORAS STEFANESTI 12,67 45. DOBARCENI 32,20 TRUSESTI 12,61 46. TRUSESTI 32,14 AVRAMENI 12,57 47. AVRAMENI 32,13 ROMA 12,47 48. TUDORA 32,09 VORNICENI 12,45 49. PALTINIS 32,01 TODIRENI 12,42 50. LOZNA 31,89 CALARASI 12,33 51. RAUSENI 31,84 MIHALASENI 12,30




Suprafaţa locuibilă /locuinţă 2008

Denumire UAT Suprafaţa locuibilă /persoană - 2008

52. SUHARAU 31,83 ORAS SAVENI 12,20 53. ADASENI 31,73 SANTA MARE 12,19 54. UNTENI 31,53 DANGENI 12,18 55. SANTA MARE 31,51 HANESTI 12,17 56. RACHITI 31,50 MUNICIPIUL BOTOSANI 12,13 57. CONCESTI 31,46 GORBANESTI 12,02 58. VIISOARA 31,30 CORNI 11,88 59. CORLATENI 31,25 BALUSENI 11,87 60. COTUSCA 30,92 RAUSENI 11,85 61. ALBESTI 30,80 DRAGUSENI 11,76 62. HUDESTI 30,76 LEORDA 11,74 63. HILISEU-HORIA 30,64 UNGURENI 11,73 64. LUNCA 30,40 SENDRICENI 11,66 65. CORDARENI 30,34 PRAJENI 11,57 66. VACULESTI 30,05 ADASENI 11,30 67. GEORGE ENESCU 29,91 LOZNA 11,17 68. MIHALASENI 29,63 RACHITI 11,13 69. BALUSENI 29,61 CRISTESTI 10,89 70. GORBANESTI 29,60 STAUCENI 10,82 71. HANESTI 29,16 DURNESTI 10,82 72. CRISTESTI 29,08 ORAS FLAMANZI 10,76 73. CALARASI 28,84 TUDORA 10,66 74. DURNESTI 28,62 FRUMUSICA 10,17 75. FRUMUSICA 28,46 COPALAU 9,83 76. COSULA 27,48 BLANDESTI 9,40 77. COPALAU 27,43 COSULA 9,32 78. BLANDESTI 24,08 ALBESTI 9,26 Urban 35,12 Urban 12,27 Rural 32,94 Rural 12,90 Total 33,79 Total 12,64


Nivel echipare locuinţe cu utilităţi la recensământul din 2002

Denumire UAT-uri

% locuinţe racordate la reţeaua de

alimentare cu apă

% locuinţe racordate la reţeaua de canalizare

% locuinţe cu baie Denumire UAT-uri

% locuinte cu

bucatarie

Botoşani 91,7 90,6 88,8 Dorohoi 96,1Dorohoi 72,5 69,7 69,6 Botoşani 95,4Bucecea 45,4 45,3 44,0 Călăraşi 92,9Săveni 40,8 40,4 40,2 Săveni 91,2Truseşti 18,2 16,3 16,3 Bucecea 89,7Dărăbani 17,4 15,7 15,2 Tudora 87,3Mihai Eminescu 14,3 12,9 12,1 Copălău 86,7Ştefăneşti 14,3 11,6 11,2 Flămânzi 86,1Flămânzi 9,0 8,8 8,7 Româneşti 85,8Ripiceni 7,8 7,8 6,6 Hlipiceni 84,6Leorda 7,6 6,2 5,6 Leorda 84,2Răchiţi 7,5 6,7 6,6 Cristeşti 83,7Frumuşica 4,1 3,9 3,1 Stăuceni 83,4Mitoc 3,5 2,8 2,5 Truseşti 83,3Pomârla 3,4 3,0 0,4 Unteni 82,9Stăuceni 3,0 2,4 2,2 Curteşti 82,7Cristineşti 2,9 0,6 0,5 Albeşti 82,6Vârfu Câmpului 2,8 2,8 2,5 Ştefăneşti 82,2Văculeşti 2,8 1,2 0,5 Mihai Eminescu 82,2Şendriceni 2,6 2,5 2,4 Răuseni 81,9Mihăileni 2,6 2,6 2,6 Brăeşti 81,9Avrămeni 2,5 1,0 1,0 Ştiubieni 81,6Brăeşti 2,4 2,4 2,0 Suliţa 81,6Dângeni 2,3 2,3 2,3 Vârfu Câmpului 80,9Prăjeni 2,3 2,3 2,3 Ripiceni 80,9Vorona 2,2 2,1 1,5 Mileanca 79,8Conceşti 2,1 2,0 1,9 Pomârla 79,6Dersca 2,1 1,7 1,7 Răchiţi 79,3Roma 2,1 2,0 1,9 Dângeni 78,8Corlăţeni 2,0 1,8 1,7 Vorona 78,5Tudora 1,9 1,9 1,9 George Enescu 78,4Copălău 1,9 1,8 1,3 Rădăuţi-Prut 78,0Coţuşca 1,9 1,8 1,8 Avrămeni 78,0Româneşti 1,8 1,7 1,6 Mihălăşeni 78,0Albeşti 1,8 1,7 1,7 Dobârceni 78,0Drăguşeni 1,7 1,7 1,7 Vlăsineşti 77,6Hăneşti 1,5 1,4 1,4 Mitoc 77,2Vlădeni 1,5 1,4 1,1 Corni 76,9Lunca 1,4 0,5 0,5 Nicşeni 76,9Ibăneşti 1,3 1,2 1,1 Manoleasa 76,6Păltiniş 1,3 1,3 1,3 Coţuşca 76,3Curteşti 1,3 1,2 1,2 Roma 76,2Hudeşti 1,3 0,9 0,6 Şendriceni 76,1Broscăuţi 1,1 0,9 0,8 Hilişeu-Horia 75,3Corni 1,0 0,9 0,9 Todireni 75,3Nicşeni 1,0 1,0 0,6 Santa Mare 74,9Răuseni 1,0 1,0 0,9 Hăneşti 74,3Rădăuţi-Prut 0,9 0,8 0,8 Gorbăneşti 73,7Durneşti 0,9 0,5 0,5 Dărăbani 73,4Suliţa 0,9 0,7 0,6 Văculeşti 73,2



Denumire UAT-uri

% locuinţe racordate la reţeaua de

alimentare cu apă

% locuinţe racordate la reţeaua de canalizare

% locuinţe cu baie Denumire UAT-uri

% locuinte cu

bucatarie

Ştiubieni 0,8 0,8 0,3 Băluşeni 71,8Cordăreni 0,8 0,8 0,7 Ibăneşti 71,4Todireni 0,7 0,7 0,7 Ungureni 71,3Hlipiceni 0,7 0,5 0,3 Corlăţeni 71,2Hilişeu-Horia 0,7 0,7 0,5 Havârna 70,4Băluşeni 0,5 0,5 0,5 Broscăuţi 69,8Suharau 0,5 0,3 0,2 Frumuşica 69,8Mihălăşeni 0,4 0,4 0,3 Lunca 69,2Dobârceni 0,3 0,3 0,3 Păltiniş 69,1Santa Mare 0,3 0,3 0,3 Vorniceni 68,6Mileanca 0,3 0,3 0,3 Drăguşeni 67,8Vlăsineşti 0,3 0,2 0,2 Vlădeni 67,4George Enescu 0,3 0,2 0,1 Durneşti 66,0Vorniceni 0,2 0,1 0,1 Prăjeni 61,6Ungureni 0,2 0,1 0,1 Cordăreni 61,0Gorbăneşti 0,1 0,1 0,1 Hudeşti 59,4Călăraşi 0,1 0,1 0,1 Suharau 59,0Havârna 0,1 0,1 0,0 Viişoara 58,9Unteni 0,1 0,1 0,1 Mihăileni 58,3Manoleasa 0,1 0,1 0,1 Dersca 57,1Cristeşti 0,1 0,1 0,0 Conceşti 55,7Viişoara 0,0 0,0 0,0 Cristineşti 50,5Adăşeni Adăşeni Blândeşti Blândeşti Cândeşti Cândeşti Coşula Coşula Dimacheni Dimacheni Lozna Lozna Judeţul Botoşani 29,6 29,0 28,4 Judeţul Botoşani 81,6Total municipii şi oraşe 72,7 71,4 70,2 Total municipii şi oraşe 92,8Total comune 2,2 1,9 1,8 Total comune 74,6

Sursa: INS, recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

Număr locuinţe la 1000 locuitori în 2008 locuinţe /1000loc Populaţie 1. MIHAILENI 784,83 2756,002. CORLATENI 706,71 2489,003. SULITA 685,14 3157,004. DERSCA 618,81 3190,005. COPALAU 601,19 4190,006. AVRAMENI 534,39 3838,007. PALTINIS 518,25 3232,008. CORDARENI 502,20 2047,009. RADAUTI-PRUT 498,13 3746,0010. VIISOARA 484,23 2156,0011. VACULESTI 475,07 2246,0012. GEORGE ENESCU 472,97 3588,0013. SUHARAU 467,85 5164,0014. DIMACHENI 446,45 1438,0015. COTUSCA 437,97 5062,0016. HAVARNA 434,36 4890,0017. MILEANCA 433,36 2836,0018. CANDESTI 432,04 2222,0019. CONCESTI 431,02 1986,0020. BRAESTI 429,91 2140,0021. CALARASI 427,61 3709,0022. HUDESTI 427,12 6305,0023. UNTENI 426,78 2950,0024. CRISTINESTI 422,80 3834,0025. LUNCA 422,37 4657,0026. HANESTI 417,31 2219,0027. HLIPICENI 415,49 3810,0028. MIHALASENI 415,19 2370,0029. HILISEU-HORIA 413,77 3659,0030. VARFU CAMPULUI 413,73 3889,0031. MITOC 413,43 1981,0032. POMARLA 411,28 2784,0033. DOBARCENI 410,94 2852,0034. ROMANESTI 407,06 2125,0035. GORBANESTI 405,88 3506,0036. BROSCAUTI 402,91 3435,0037. NICSENI 401,98 2826,0038. BALUSENI 400,84 5027,0039. STIUBIENI 398,46 2866,0040. IBANESTI 395,04 4154,0041. TRUSESTI 392,46 5733,0042. VLASINESTI 390,79 3324,0043. BLANDESTI 390,20 2327,0044. ORAS STEFANESTI 389,42 5688,0045. SANTA MARE 386,94 3109,0046. TODIRENI 381,28 3622,0047. DURNESTI 378,12 4086,0048. ORAS BUCECEA 377,27 5182,0049. CURTESTI 377,08 4686,0050. CRISTESTI 374,62 4885,0051. MANOLEASA 374,27 3599,0052. DANGENI 374,07 3101,0053. RAUSENI 372,30 3105,00



locuinţe /1000loc Populaţie 54. RIPICENI 370,16 2272,0055. VORNICENI 369,23 4439,0056. VLADENI 368,14 5028,0057. ORAS DARABANI 365,62 11750,0058. UNGURENI 361,96 7067,0059. ROMA 358,57 3408,0060. FRUMUSICA 357,37 6156,0061. LEORDA 356,80 2685,0062. ADASENI 356,22 1544,0063. MIHAI EMINESCU 355,82 6922,0064. VORONA 355,25 8093,0065. ORAS SAVENI 353,59 8114,0066. RACHITI 353,41 4782,0067. MUNICIPIUL DOROHOI 350,63 30186,0068. LOZNA 350,39 2189,0069. DRAGUSENI 349,34 2748,0070. SENDRICENI 346,60 4446,0071. MUNICIPIUL BOTOSANI 346,34 114885,0072. COSULA 339,11 3002,0073. TUDORA 332,13 5248,0074. STAUCENI 332,09 3472,0075. PRAJENI 329,99 3388,0076. ORAS FLAMANZI 323,05 12029,0077. CORNI 314,65 6725,0078. ALBESTI 300,75 6843,00Urban 349,21 187834,00Rural 410,16 263365,00Total 384,79 451199,00


Dinamica locuirii: creşterea fondului de locuinţe în intervalul 1991 /2008 şi respectiv 2002 /2008

Nr. crt. Denumire UAT creştere

2008/1991 (%) Denumire UAT creştere 2008/2002

(nr. locuinţe noi /1000 locuitori

1. MIHAI EMINESCU 27,35 CURTESTI 29,24 2. CURTESTI 24,35 RACHITI 28,86 3. STAUCENI 21,75 MIHAI EMINESCU 26,00 4. PRAJENI 20,86 SULITA 22,17 5. RACHITI 19,35 BROSCAUTI 21,54 6. ORAS DARABANI 18,74 ORAS DARABANI 21,02 7. VORONA 16,68 MIHAILENI 18,14 8. SENDRICENI 15,86 HLIPICENI 17,32 9. ALBESTI 15,17 STAUCENI 17,28 10. HLIPICENI 14,71 DERSCA 16,61 11. DURNESTI 13,27 VORONA 16,43 12. UNTENI 12,41 COPALAU 15,75 13. CORNI 12,25 ROMA 15,55 14. BROSCAUTI 12,25 VLADENI 15,31 15. DOBARCENI 12,05 ROMANESTI 15,06 16. TRUSESTI 11,88 CORNI 12,19 17. TUDORA 11,87 SENDRICENI 12,15 18. ROMA 11,39 MITOC 12,12 19. TODIRENI 10,92 ORAS BUCECEA 11,77 20. LEORDA 10,62 IBANESTI 11,56 21. DERSCA 10,40 CRISTESTI 11,46 22. ROMANESTI 10,19 VACULESTI 11,13 23. HANESTI 9,85 LEORDA 10,80 24. ORAS STEFANESTI 9,82 TODIRENI 10,77 25. ORAS BUCECEA 9,71 HUDESTI 10,31 26. MITOC 9,64 TRUSESTI 10,12 27. SANTA MARE 9,56 BALUSENI 9,95 28. HUDESTI 9,38 DURNESTI 9,54 29. FRUMUSICA 9,18 UNTENI 9,49 30. CALARASI 9,15 VIISOARA 8,81 31. DRAGUSENI 8,84 ALBESTI 8,18 32. CRISTESTI 8,80 CORLATENI 8,04 33. RAUSENI 8,65 AVRAMENI 7,56 34. SULITA 8,37 MUNICIPIUL DOROHOI 7,52 35. NICSENI 8,09 TUDORA 7,43 36. VLADENI 7,99 PRAJENI 7,38 37. RIPICENI 7,68 ORAS STEFANESTI 7,21 38. VORNICENI 7,55 MIHALASENI 7,17 39. UNGURENI 7,52 CONCESTI 7,05 40. GEORGE ENESCU 7,34 MUNICIPIUL BOTOSANI 7,02 41. ORAS FLAMANZI 7,26 GEORGE ENESCU 6,97 42. VACULESTI 7,24 POMARLA 6,82 43. DANGENI 7,21 RAUSENI 6,76 44. MUNICIPIUL BOTOSANI 6,86 MILEANCA 6,70 45. BALUSENI 6,84 ORAS FLAMANZI 6,65 46. COPALAU 6,56 LUNCA 6,44 47. MUNICIPIUL DOROHOI 6,46 CORDARENI 6,35 48. POMARLA 6,22 SUHARAU 6,20 49. AVRAMENI 6,16 NICSENI 5,66 50. CORLATENI 5,90 COTUSCA 5,53 51. IBANESTI 5,67 HANESTI 5,41



Nr. crt. Denumire UAT creştere

2008/1991 (%) Denumire UAT creştere 2008/2002

(nr. locuinţe noi /1000 locuitori

52. CORDARENI 5,65 MANOLEASA 5,28 53. MIHAILENI 5,46 DOBARCENI 5,26 54. ORAS SAVENI 5,44 VARFU CAMPULUI 5,14 55. CONCESTI 5,03 FRUMUSICA 4,87 56. VARFU CAMPULUI 5,03 DRAGUSENI 4,73 57. LUNCA 4,02 CALARASI 4,58 58. GORBANESTI 3,87 UNGURENI 4,39 59. MIHALASENI 3,69 CRISTINESTI 4,17 60. MANOLEASA 3,62 HAVARNA 4,09 61. HILISEU-HORIA 3,20 VORNICENI 3,83 62. COTUSCA 3,16 DANGENI 3,55 63. BRAESTI 3,14 RIPICENI 3,52 64. MILEANCA 2,93 STIUBIENI 3,49 65. STIUBIENI 2,79 ORAS SAVENI 3,45 66. CRISTINESTI 2,47 VLASINESTI 2,11 67. VLASINESTI 1,72 BRAESTI 1,87 68. PALTINIS 1,70 SANTA MARE 1,29 69. HAVARNA 1,38 HILISEU-HORIA 0,27 70. VIISOARA 1,26 PALTINIS -0,93 71. RADAUTI-PRUT -1,63 GORBANESTI -2,28 72. SUHARAU -1,75 RADAUTI-PRUT -9,61 73. ADASENI ADASENI 74. BLANDESTI BLANDESTI 75. CANDESTI CANDESTI 76. COSULA COSULA 77. DIMACHENI DIMACHENI 78. LOZNA LOZNA Urban 7,64 Urban 7,93 Rural 13,58 Rural 27,57 Total 11,26 Total 19,39

Sursa: INS, fişa localităţii 2008 şi recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002

Indicele de motorizare la nivel de UAT, în judeţul Botoşani, în 2007 Nr. crt. UAT număr autoturisme 2007 populaţia 2007 indice de motorizare

1 2 3 1. Botoşani 16409 115739 141,78 2. Dorohoi 3572 30661 116,50 3. Brăeşti 157 2144 73,23 4. Bucecea 363 5224 69,49 5. Corlăţeni 162 2443 66,31 6. Săveni 540 8156 66,21 7. Dărăbani 752 11859 63,41 8. Truseşti 353 5810 60,76 9 Mihai Eminescu 400 6807 58,76 10. Suliţa 164 3183 51,52 11. Mihăileni 140 2752 50,87 12. Coţuşca 255 5127 49,74 13. Curteşti 214 4613 46,39 14. Dersca 145 3216 45,09 15. Leorda 114 2736 41,67 16. Răchiţi 195 4740 41,14 17. Ibăneşti 163 4150 39,28 18. Cândeşti 84 2223 37,79 19. Ştefăneşti 208 5746 36,20 20. Conceşti 72 2013 35,77 21. Broscăuţi 124 3476 35,67 22. Gorbăneşti 125 3551 35,20 23 Coşula 104 3009 34,56 24. Viişoara 76 2222 34,20 25. Cristineşti 128 3796 33,72 26. Lunca 159 4773 33,31 27. Corni 223 6695 33,31 28. Hilişeu-Horia 117 3659 31,98 29. Santa Mare 99 3104 31,89 30 Nicşeni 90 2860 31,47 31. Vorona 254 8097 31,37 32. Stăuceni 107 3431 31,19 33. Lozna 69 2220 31,08 34. Păltiniş 100 3240 30,86 35. Pomârla 88 2860 30,77 36. Blândeşti 74 2412 30,68 37. Havârna 151 4943 30,55 38. Frumuşica 187 6170 30,31 39. Copălău 126 4253 29,63 40. Cristeşti 142 4843 29,32 41. Hăneşti 65 2255 28,82 42. Ripiceni 66 2301 28,68 43. Suharau 146 5239 27,87 44. Vârfu Câmpului 108 3926 27,51 45. George Enescu 99 3605 27,46 46. Rădăuţi-Prut 104 3801 27,36 47. Vlăsineşti 91 3353 27,14 48. Hudeşti 171 6384 26,79 49. Drăguşeni 73 2769 26,36 50. Adăşeni 41 1556 26,35 51. Ungureni 187 7123 26,25



Nr. crt. UAT număr autoturisme 2007 populaţia 2007 indice de motorizare

52. Cordăreni 54 2062 26,19 53. Văculeşti 58 2222 26,10 54. Dângeni 81 3115 26,00 55. Roma 87 3355 25,93 56. Tudora 134 5292 25,32 57. Unteni 74 2936 25,20 58. Manoleasa 92 3669 25,07 59. Şendriceni 110 4423 24,87 60 Albeşti 164 6871 23,87 61. Româneşti 51 2138 23,85 62. Băluşeni 117 5055 23,15 63 Ştiubieni 66 2906 22,71 64. Todireni 82 3655 22,44 65. Prăjeni 74 3393 21,81 66. Vlădeni 104 5018 20,73 67. Dobârceni 58 2867 20,23 68. Avrămeni 77 3841 20,05 69. Mihălăşeni 47 2394 19,63 70. Durneşti 76 4158 18,28 71. Mileanca 48 2900 16,55 72. Răuseni 51 3091 16,50 73. Dimacheni 23 1452 15,84 74. Flămânzi 186 12004 15,49 75. Vorniceni 69 4500 15,33 76. Hlipiceni 54 3828 14,11 77. Călăraşi 42 3757 11,18 78. Mitoc 3 1997 1,50 79 Judeţul Botoşani 30238 454167 66,58

80 Total municipii şi oraşe 22030 189389 116,32

81 Total comune 8208 264778 31,00 Sursa: INS, fişa localităţii 2007

Indicele de motorizare pe UAT în judeţul Botoşani, 2007

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

Botoşani

Dorohoi

Brăeşti

Bucecea

Corlăţeni

Săveni

Dărăbani

Truseşti

Mihai Eminescu

Suliţa

Mihăi leni

Coţuşca

Curteşti

Dersca

Leorda

Răchiţi

Ibăneşti

Cândeşti

Ştefăneşti

Conceşti

Broscăuţi

Gorbăneşti

Coşula

Viişoara

Cristineşti

Lunca

Corni

Hilişeu-Horia

Santa Mare

Nicşeni

Vorona

Stăuceni

Lozna

Păltiniş

Pomârla

Blândeşti

Havârna

Frumuş ica

Copălău

Cristeşti

Hăneşti

Ripiceni

Suharau

Vârfu Câmpului

George Enescu

Rădăuţi-Prut

Vlăsineşti

Hudeşti

Drăguşeni

Adăşeni

Ungureni

Cordăreni

Văculeşti

Dângeni

Roma

Tudora

Unteni

Manoleasa

Şendriceni

Albeşti

Româneşti

Băluşeni

Ştiubieni

Todireni

Prăjeni

Vlădeni

Dobârceni

Avrămeni

Mihălăşeni

Durneşti

Mileanca

Răuseni

Dimacheni

Flămânzi

Vorniceni

Hlipiceni

Călăraş i

Mitoc



SERVICII BANCARE LOCALITATE BOTOSANI DOROHOI DARABANI FLAMANZI SAVENI TRUSESTI CALARASICEC 1 1 1 1 1 BCR 1 1 1 1 BRD 1 1 1 BANC POST 1 1 CARPATICA 1 1 ALPHA BANK 1 GARANTI BANK

1

UNICREDIT TIRIAC

1

PIRAEUS 1 ROM EXTERA

1

OTP BANK

1

TRANSILVANIA 1 1 VOLKSBANK 1 1

CENTRE COMERCIALE - SUPERMARKET LOCALITATE METRO CARREFOUR PLUS DEDEMAN BOTOSANI 1 1 DOROHOI 1 SUCEAVA 1 1 IASI 1



Situaţia la nivel de UAT a intravilanului pe baza PUG aprobate sau în curs de aprobare (situaţie în curs de actualizare) Sat 1 Sat 2 Sat 3 Sat 4 Sat 5 Sat 6 Sat 7 Sat 8 Sat 9 Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Intravilan Propus BOTOSANI Curtesti Rachiti Stauceni DOROHOI Dorohoi Dealu Mare Loturi Enescu Progresul 1146,6BUCECEA Bucecea Bohoghina Calinesti 510,3 37,1 135,1 682,5DARABANI Bajura Esanca Lismanita FLAMANZI Flamanzi Cordun Poiana 1849,95SAVENI Saveni Petricani Chiscareni Sat Nou Bodeasa Bozieni 288 78,34 60,67 44,09 65,26 38,71 575,07STEFANESTI Stefanesti Badiuti Bobulesti Stanca Stefanesti-Sat ADASENI Adaseni Zoitani 157,82 60,35 218,17ALBESTI Albesti Buimaceni Costiugeni Jijia Mascateni Tudor Vladimirescu 249,31 116,7 127,18 83,3 64,82 193,9 835,21AVRAMENI Avrameni Aurel Vlaicu Dimitrie Cantemir Ichimeni Panaitoaia Timus Tudor Vladimirescu 274,7 98,15 29,6 61,4 61,9 78,5 154,6 758,85BALUSENI Baluseni Balusenii noi Buzeni Cosuleni Draxini Zaicesti 269,04 41 144 83 443 210 1190,04BLANDESTI Blandesti Cerchejeni Soldanesti 166,01 190,55 119,25 475,81BRAESTI Braesti Poiana Popeni Valcelele 293 145 56 15 509BROSCAUTI Broscauti Slobozia 461 34 495CALARASI Calarasi Libertatea Plesani 381,68 57,16 80 518,84CANDESTI Candesti Calinesti Talpa Vitcani CONCESTI Concesti Movileni 360 77 437COPALAU Copalau Cerbu Cotu 470,95 111,1 69,9 651,95CORDARENI Cordareni Grivita 344 171 CORLATENI Corlateni Carasa Podeni Vladeni CORNI Corni Balta Arsa Mesteacan Sarafinesti 640 55 75 220 990COSULA Cosula Buda Padureni Supitca 291 23,15 64,1 113,6 491,85COTUSCA Cotusca Avram Iancu Cotu Miculinti Crasnaleuca Ghireni Mihail Kogalniceanu Nichiteni Nicolae Balcescu Putureni 385 18,2 107 189 105 54 125 17 170 1170,2CRISTESTI Cristesti Oneaga Schit-Oraseni Unguroaia 475,1 364,8 113,8 72,8 1026,5CRISTINESTI Cristinesti Baranca Dragalina Fundu Hertii Poiana 501,9 37,73 270,3 205,19 49,57 1064,69CURTESTI Curtesti Agafton Baiceni Hudum Manastirea Doamnei Oraseni-deal Oraseni-Vale 161 64 163 0 215 160 119 882



Sat 1 Sat 2 Sat 3 Sat 4 Sat 5 Sat 6 Sat 7 Sat 8 Sat 9 Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Intravilan Propus DANGENI Dangeni Hulub Iacobeni Strahotin 156,81 183,62 157,04 90,6 588,07DERSCA Dersca DIMACHENI Dimacheni Mateieni Recia-Verbia DOBARCENI Dobarceni Bivolari Cismanesti Livada Murguta Padureni 156,4 48,45 97,1 ? ? ? DRAGUSENI Draguseni Podriga Sarata-Draguseni 270,2 134,8 32,9 437,9DURNESTI Durnesti Babiceni Barsanesti Brosteni Cucuteni Guranda 190,6 89,3 52,5 69,5 257,4 172,58 831,88FRUMUSICA Frumusica Boscoteni Radeni Storesti Sendreni Vladeni-Deal GEORGE ENESCU Dumeni Arborea George Enescu Popeni Stanca 412,3 181,05 75,74 88,5 59,4 816,99GORBANESTI Gorbanesti Batranesti George Cosbuc Mihai Eminescu Siliscani Socrujeni Viforeni Vanatori 243,71 42,15 51,79 9,2 68,19 121,17 15,75 78,65 630,61HAVARNA Havarna Balinti Galbeni Garbeni Niculcea Tataraseni 451,5 74,55 40,1 60,34 35,54 122 784,03HANESTI Hanesti Borolea Moara Jorii Sarata-Basarab Slobozia Hanesti HILISEU-HORIA Hiliseu-Horia Corjauti Hiliseu-Closca Hiliseu-Crisan Iezer 251,8 142,5 179,8 435,5 289,03 1298,63HLIPICENI Hlipiceni Dragalina Victoria HUDESTI Hudesti Alba Baranca Mlenauti 630,69 278,06 93,29 171 1173,04IBANESTI Ibanesti Dumbravita 520,14 303,26 823,4LEORDA Leorda Belcea Costinesti Dolina + Mitoc 264 10,18 65,34 191,48 531LOZNA Lozna Strateni LUNCA Lunca Stroiesti Zlatunoaia 335,76 205,6 365,44 906,8MANOLEASA Manoleasa Bold Flondora Iorga Liveni Loturi Manoleasa-Prut Sadoveni Serpenita Zahoreni???? 119,15 ???? 61,43 31,41 236 55,41 37,97 81,86 ???? 101,3 MIHAI EMINESCU Ipotesti Baisa Catamaresti Catamaresti-Deal Cervicesti Cervicesti-Deal Cucorani Manolesti Stancesti MIHAILENI Mihaileni Parau Negru Rogojesti 1103,56MIHALASENI Mihalaseni Caraiman Nastase Negresti Paun Sarata Slobozia Siliscani MILEANCA Mileanca Codreni Scutari Selistea Moiseni????? 276,25 103,28 52,2 73,16 56,2 MITOC Mitoc Horia 242,29 114,1 356,39NICSENI Nicseni Dacia Dorobanti 230 44 285 559PALTINIS Paltinis Cuzlau Horodistea Slobozia 668 71,34 384 49,42 1172,76POMARLA Pomarla Hulubesti Racovat



Sat 1 Sat 2 Sat 3 Sat 4 Sat 5 Sat 6 Sat 7 Sat 8 Sat 9 Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Suprafata Ha Intravilan Propus 598 78 85 761PRAJENI Prajeni Campeni Luparia Miletin 156,6 71,69 143,84 86,61 458,74RACHITI Rachiti Cismea Costesti Rosiori 131,74 84,53 174,18 205,33 595,78RADAUTI PRUT Radauti-Prut Miorcani Rediu 230,72 455,2 169,9 855,82RAUSENI Rauseni Doina Pogorasti Rediu Stolnicesti 556,33RIPICENI Ripiceni Cinghiniia Lehnesti Movila Rupta Popoaia Ripicenii Vechi Rasca 228 ??? ??? ??? ??? ??? ??? ROMA Roma Cotargaci 449,9 87 536,9ROMANESTI Romanesti Damideni Romanesti Vale Sarata 192,77 119,57 ??? 37,12 SANTA MARE Santa Mare Badarai Berza Bogdanesti Durnesti Iliseni Ranghilesti Ranghilesti-Deal 287 ??? 54,8 54,5 ??? 44,58 80,1 65,9 STAUCENI Stauceni Silistea Tocileni Victoria 160,4 50 191,8 78,2 480,4SUHARAU Suharau Izvoare Lisna Oroftiana Plevna Smardan 628,35 15,75 218,9 350,85 111,09 184,62 1509,56SULITA Sulita Chelis Dracsani 997,48SENDRICENI Sendriceni Horlaceni Padureni 508,14 134,5 337,15 979,79STIUBIENI Stiubieni Ibaneasa Negreni 331,5 13 145,92 490,42TODIRENI Todireni Cernesti Floresti Garbesti Iuresti 217 116 32 44 117 526TRUSESTI Trusesti Buhaceni Ciritei Drislea Ionaseni Pasateni 318,1 170,59 ???? 212,5 276,15 41,34 TUDORA Tudora 822,15 822,15

UNGURENI Ungureni Borzesti Calugareni Calugarenii Noi Durnesti Mihai Viteazu Mandresti Plopenii Mari la ungureni PlopeniiMici Tautesti Vicoleni

602 44,7 85 81 45,67 115 87 78,6 ??? 70 UNTENI Unteni Burla Burlesti Manastireni Soroceni Valea Grajdului Vultureni 193,8 22,66 92,2 135,5 44,8 ??? ??? VACULESTI Vaculesti Gorovei Saucenita 272,5 14,7 291 578,2VIISOARA Viisoara Cuza Voda Viisoara Mica 232,78 134,25 175,02 542,05VARFU CAMPULUI Varfu Campului Ionaseni Lunca 400,67 237,75 262,5 900,92VLADENI Vladeni Brehuiesti Hriscani Hutani Mandresti 86,94 74,84 5,19 32,11 5,26 204,34VLASINESTI Vlasinesti Miron Costin Sarbi 180,55 76 124,58 381,13VORNICENI Vorniceni Davidoaia Dealu Crucii 560,37 36,6 46,2 643,17VORONA Vorona Icuseni Joldesti Poiana Vorona Mare Vorona-Teodoru 1665,82

Sursa date: Consiliul Judeţean, PUG-uri aprobate



A.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE A.4.1. GOSPODĂRIREA APELOR A.4.1.1. Caracterizarea generală a bazinelor hidrografice Suprafaţa judeţului Botoşani este de 4.965 kmp. fiind repartizată pe bazine hidrografice astfel:

b.h. Prut : 4.362 kmp. b.h. Siret: 603 kmp.

Lungimea reţelei hidrografice codificate este de 2.054 km., cu următoarea repartiţie: râu Prut 233 km. afluenţi Prut 1.555 km.

TOTAL 1.788 km.

râu Siret 125 km. afluenţi Siret 141 km

TOTAL 266 km. TOTAL PRUT + SIRET : 2.054 km. Rezultă din cele de mai sus o densitate a reţelei hidrografice de 0,41 km / kmp.

Climatul este temperat - continental, iar temperatura medie multianuală este de + 8,7°C.

Cantitatea de precipitaţii medie multianuală este de 543,4 l / mp. Maxima anuală a fost înregistrată în anul 1969 cu valoarea de 787,3 l / mp., iar minima anuală s-a înregistrat în anul 1946 cu valoarea de 323,9 l / mp. Valorile medii lunare sunt cuprinse între 22,4 l / mp. şi 91,5 l / mp. Minimele se înregistrează în lunile ianuarie - februarie, iar maximele în lunile iunie - iulie.

Intensitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore a fost înregistrată la Botoşani, în data de 14.07.1973 şi are valoarea de 128,8 l / mp. (6 l / mp / minut).

Temperatura maximă istorică a fost de + 39,4° C la S.M. Botoşani ( 17.08.1952), iar cea minimă de - 32,5° C la S.M. Dorohoi (15.02.1937).

Debitele minime înregistrate pe principalele cursuri de apă au fost:

râu Siret : - secţiunea Şerbăneşti - Huţani (iulie 1969) s-a înregistrat valoarea de 865 mc /sec. (în timp ce debitul mediu multianual este de 15,4 mc /sec.);

- secţiunea Lespezi (iulie 1969) valoarea înregistrată a fost de 1140 mc /sec.

râu Prut : - la staţia hidro Rădăuţi-Prut s-a înregistrat debitul de 3.875 mc /sec. în anul 1969.

Din prelucrarea datelor hidrologice după metode cunoscute rezultă următoarele valori cu probabilitatea de depăşire de o dată la o sută de ani:

râu Siret - secţiunea Şerbăneşti - Huţani : 1.035 mc /sec.

- secţiunea Lespezi: 1.735 mc /sec.

În ce priveşte râul Prut, conform acordurilor dintre România şi Republica Moldova, debitul maxim în aval de acumularea Stânca-Costeşti este de 700 mc /sec. pentru probabilitatea de 1 % (până la confluenţa cu râul Jijia), iar pentru Jijia (S.H. Todireni) valoarea este de 400 mc /sec.

Pentru asigurarea unei surse de alimentare cu apă, importanţă au debitele minime zilnice, a căror valoare dictează direct mărimea sursei de apă în regim neamenajat fără lacuri de compensare. Mai jos sunt prezentate debite minime zilnice (mc /sec) pe principalele cursuri de apă din judeţul Botoşani:

Debite minime zilnice pe principalele cursuri de apă din judeţul Botoşani

Tabel a.4.1.1.

Nr.

Râul

Secţiunea Debite minime zilnice

cu asigurarea: crt. 80% 90% 95% 1. Siret Şerbăneşti -Huţani 0,65 0,48 0,39 2. Siret Lespezi 2,80 2,30 2,00 3. Prut Rădăuţi - Prut 11,20 9,60 8,50 4. Prut Ungheni 12,80 10,80 9,50 5. Jijia aval pârâu Întors 0,003 0,001 0 6. Jijia aval pârâu Ibăneasa 0,013 0,005-0,01 0,001-0,003 7. Jijia Todireni 0 0 0

Sursa: R.A. Apele Române-Filiala Iaşi

O altă caracteristică a cursurilor de apă o reprezintă debitul solid, adică transportul de aluviuni. În drumul către albiile colectoare, apele provenite din ploi şi topirea zăpezilor antrenează

importante cantităţi de material solid prin eroziuni de maluri. Tot acest material se constituie în debit solid şi este în corelaţie directă cu structura geologică, gradul de împădurire, stadiul amenajării torenţilor şi mai ales cu debitul lichid.

Pentru râul Siret, valorile determinate sunt de 1,63 t /ha / an în secţiunea Şerbăneşti - Huţani, iar pe râul Prut de 79 kg / sec (2270 mii tone /an) în secţiunea Ungheni.

Pentru celelalte râuri nu se dispune de măsurători directe datorită perioadei scurte de observaţii, aprecierea acestui fenomen făcându-se pe bază de corelaţii. A.4.1.2. Resurse de apă Denumirea generică de resurse de apă cuprinde resursele de apă de suprafaţă şi resursele subterane. A.4.1.2.1. Resurse de apă de suprafaţă. Sunt constituite din totalitatea reţelei hidrografice de pe teritoriul judeţului Botoşani, pe cele două bazine principale. Stocul mediu multianual al râului Prut în secţiunea Stânca este de 2500 mil. mc. (Qo = 81,2 mc /sec), concordat cu partea moldovenească, iar pe afluenţi sunt următoarele valori:

Stocul mediu multianual pe principalii afluenţi ai râului Prut Tabel a.4.1.2.

Qo (mc /sec.) Stoc (mil. mc.) Volovăţ 0,432 13,6 Başeu 1,89 59,6 Corogea 0,095 3,0 Jijia (Todireni) 2,09 65,9 Sitna (am. confl. Jijia 2,00 63,07 Miletin (Câmpeni) 0,467 14,7



Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi Pentru râul Siret, stocul mediu multianual în secţiunea Şerbăneşti - Huţani are valoarea 485,6 mil. mc. A.4.1.2.2. Resurse de apă subterane Resursele de apă subterană din spaţiul Moldova, de care aparţine şi judeţul Botoşani, sunt cantonate în strate freatice şi în strate de adâncime. Mai jos sunt prezentate următoarele definiţii: - resursă de apă subterană - cantitatea de apă subterană (exprimată în l /sec, mc /zi, mc /an) care poate fi obţinută cu ajutorul construcţiilor de captare, raţionale din punct de vedere tehnic ( foraje, puţuri, drenuri, izvoare) la regimul de exploatare impus şi cu o calitate a apei care trebuie să satisfacă condiţiile de potabilitate în decursul termenului prevăzut de folosire a apei. În funcţie de gradul de cunoaştere a sistemelor acvifere, resursele de ape subterane se împart în “categorii” (A, B, C1, C2 şi de prognoză).

Categoria A - cuprinde rezerve sigure de ape subterane, cunoscute în mod detaliat; Categoria B - cuprinde rezerve de ape subterane stabilite prin lucrări de explorare şi uneori prin

lucrări de exploatare, fiind cunoscute cu suficientă precizie principalele particularităţi ale condiţiilor de zăcământ, calitatea apei, condiţii hidrodinamice.

Categoria C1 - cuprinde rezervele probabile de ape subterane stabilite pe baza lucrărilor de prospecţiuni şi explorare.

Categoria C2 - cuprinde rezervele posibile, stabilite pe baza condiţiilor geologice şi hidrogeologice cunoscute în linii generale.

Rezervele de prognoză - sunt acele rezerve de apă subterană estimate pe baza unor consideraţii generale geologice, geofizice şi hidrogeologice pentru unităţi mari hidrogeologice. În funcţie de posibilităţile de valorificare a lor într-un anumit moment de referinţă (posibilităţi determinate de condiţiile tehnice şi economice de exploatare şi de necesităţile de conservare şi de protecţie a acestor ape) se definesc “ grupe de rezervă”, “de bilanţ” şi “în afară de bilanţ”. Rezervele “de bilanţ” reprezintă acea parte a rezervelor exploatabile de ape subterane care pot fi extrase şi care îndeplinesc condiţiile calitative industriale şi tehnice de exploatare. Sunt considerate ca rezerve “în afară de bilanţ”, apele subterane care nu se încadrează în limitele de potabilitate conform STAS 1342/92, luând în considerare mineralizaţia şi duritatea totală (maxim admise) de 1200 mg /l şi respectiv 30° G, precum şi acelea ale căror posibilităţi de exploatare (niveluri dinamice foarte coborâte şi debite sub 0,3 l /sec /foraj pot fi considerate în prezent neeconomice. Ca o caracterizare generală, resursele de apă subterane freatice ale Moldovei sunt evaluate la 34,8 mc /sec., din care, ca resursă de bilanţ 17,8 mc /sec. În privinţa resurselor de apă subterane de adâncime ale Moldovei, ele se cifrează la circa 13,7 mc /sec. Apele subterane sunt distribuite neuniform pe teritoriul Moldovei, distribuţia acestora pe principalele bazine hidrografice fiind următoarea:

Resursele freatice pe principalele bazine hidrografice Tabel a.4.1.3.

Resursă freatică Potenţial Resursă de bilanţ Siret 28 16,7 Prut 4,7 0,2 Bârlad 2,1 0,9

TOTAL 34,8 17,8 Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi

Resursele de adâncime pe principalele bazine hidrografice Tabel a.4.1.4.

Resursă de adâncime Potenţial Resursă de bilanţ Siret 5,9 5,9 Prut 2,0 2,0 Bârlad 5,8 5,8 TOTAL 13,7 13,7 Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi Se observă că cele mai importante resurse freatice evaluate sunt localizate în zona râului Siret, iar resursele de adâncime (100 - 300 m), sunt localizate cu precădere în sudul Moldovei. Pe teritoriul judeţului Botoşani sunt cunoscute următoarele resurse de ape subterane: - ape freatice: - resursă de bilanţ 0,728 mc/sec. - în afară de bilanţ 1,052 mc/sec. - resursa totală 1,780 mc/sec. Nu sunt idenfiticate resurse de apă de adâncime. Debitul maxim captat în cursul anului 1996 (situaţie valabilă cu abateri nesemnificative şi în anii anteriori) a fost de 0,08 mc/sec., captându-se un volum total de 889 mii mc. A.4.1.3. Stadiul actual al lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor pe teritoriul judeţului Botoşani Amenajările de gospodărire a apelor au avut în vedere:

acoperirea cerinţei de apă pentru centrele populate, industriale şi alte folosinţe; combaterea efectelor distructive ale apelor; valorificarea potenţialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă; protecţia calităţii surselor de apă;

A.4.1.3.1. Amenajările pentru acoperirea cerinţelor de apă (folosinţe consumatoare de apă) A.4.1.3.1.1. Captări de ape subterane Se constată că multe din forajele existente nu sunt exploatate în prezent, iar marea majoritate a lor deservesc obiective de interes strict local. Constituie surse de apă pe alimentări cu apă în sisteme centralizate forajele ce aparţin SC. APA GRUP S.A. Dorohoi sector Darabani, pentru alimentarea localităţii Darabani la un debit instalat de 6,65 l/sec. (5 drenuri), Primăria Manoleasa - Liveni cu un foraj ce asigură 1.83 l/sec, Primăria Ripiceni cu 4 foraje ce au un debit instalat de 1.14 l/sec şi Primăria Româneşti cu 5 foraje ce au un debit instalat de 0,625 l/sec. A.4.1.3.1.2. Surse de suprafaţă (acumulări) Râul Prut - acumularea Stânca - Costeşti. Este cea mai mare acumulare din b.h. Prut, cu un volum total de 1285 mil. mc. şi util de 450 mil. mc. din care se asigură apa pentru irigaţii în sistemul Manoleasa - Sadoveni (6275 ha.) şi Ripiceni - Stânca (3o25 ha.) (numai în judeţul Botoşani), alimentarea cu apă a localităţilor Ştefăneşti şi Truşeşti, pentru un debit instalat de 200 l/sec., precum şi



producerea de energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kwh în anul mediu. În anul 1996 s-au produs 87,9 mil. kwh. Se precizează că tot din acumularea Stânca, prin regularizarea stocului râului Prut, se asigură alimentarea cu apă a oraşelor Iaşi, Vaslui şi Huşi, precum şi sursa de apă pentru irigaţii în judeţele Iaşi, Vaslui şi Galaţi. B.h. Jijia:

Acumularea Ezer - este amplasată pe râul Jijia la 1 km. amonte de oraşul Dorohoi şi controlează o suprafaţă de bazin de 116 kmp. Acumularea constituie sursă de apă pentru irigarea unei suprafeţe de 1000 ha şi produce atenuarea viiturilor din bazinul superior al râului Jijia.

Acumularea Cătămăreşti - este o acumulare complexă amplasată pe râul Sitna, afluent de dreapta al Jijiei, în dreptul localităţii Mihai Eminescu. Rolul acestei acumulări este de a asigura sursa de apă pentru irigaţii pe o suprafaţă de 6035 ha., apărare împotriva inundaţiilor pentru 400 ha. teren situat în aval precum şi asigurarea unui debit salubru în albia din aval de 15 -20 l/sec.

Acumularea Câmpeni, nepermanentă, amplasată pe râul Miletin, afluent de dreapta al râului Jijia, are rol de atenuare a viiturilor. B.h. Başeu:

Acumularea Cal Alb, amplasată pe râul Başeu, în amonte de localitate Havârna, are rolul de a asigura sursa de apă pentru irigaţii în sistem local pentru o suprafaţă de 1000 ha.

Acumularea Negreni, amplasată pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, constituie sursă de apă pentru alimentarea localităţii Săveni cu un debit instalat de 43 l/sec., irigaţii pentru o suprafaţă de 960 ha precum şi apărarea împotriva inundaţiilor a unei suprafeţe de 1011 ha.

Acumularea Mileanca, amplasată pe râul Podriga, afluent de stânga al râului Başeu, are rolul de a asigura sursa de apă pentru irigarea unei suprafeţe de 1000 ha. B.h. Siret: Pe cursul râului Siret, ce constituie graniţa dintre judeţele Botoşani şi Suceava, sunt amplasate următoarele două acumulări, aflate sub autoritatea R.A. - Apele Române - filiala Bacău:

Acumularea Rogojeşti - amplasată în amonte de localitatea Rogojeşti din judeţul Botoşani şi Grămeşti din judeţul Suceava, are rolul de a regulariza debitele râului Siret pentru satisfacerea necesarului de apă pentru alimentări cu apă potabilă, industrială şi irigaţii, precum şi producerea de energie electrică, la o putere instalată de 3,2 MW. Producţia medie de energie este de 9,06 Gwh/an.

Acumularea Bucecea este amplasată la 2,5 km amonte de localitatea Bucecea şi asigură următoarele funcţiuni: - alimentarea cu apă a municipiului Botoşani, oraşului Dorohoi, a comunei Bucecea şi a fabricii de zahăr Bucecea, la un debit instalat de 1500 l/sec. (47 mil. mc./an). - tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret - Sitna (în acumularea Cătămăreşti), pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia. A.4.1.3.1.3. Derivaţii şi aducţiuni pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor Pe teritoriul judeţului Botoşani, sunt executate şi funcţionează următoarele aducţiuni şi derivaţii:

aducţiunea Stânca - Truşeşti, în lungime de 16 km., transportă apa din acumularea Stânca de pe râul Prut în localitatea Truşeşti, pentru alimentarea cu apă a acestuia, la un debit de 0,2 mc/sec. (0,9 mil.mc./an);

aducţiunea Negreni - Săveni, în lungime de 8,7 km., transportă apa din lacul Negreni de pe râul Negreni în localitatea Săveni, în scopul alimentării cu apă a acesteia, la un debit instalat de 0,1m mc/sec. (0,5 mil.mc./an).

aducţiunea Cătămăreşti (Botoşani) - Flămânzi, în lungime de 20 km., transportă apa din derivaţia Siret - Sitna (Bucecea - Cătămăreşti) pentru alimentarea cu apă a localităţii Flămânzi, la un debit instalat de 0,0025 mc/sec.

aducţiunea Bucecea - Dorohoi, în lungime de 21 km., transportă apa din acumularea Bucecea de pe râul Siret, în oraşul Dorohoi, avvând un debit instalat de 0,25 mc/sec. (4,1 mil.mc/an).

derivaţia Siret - Sitna, în lungime de 12,6 km., asigură alimentarea cu apă a oraşului Botoşani la un debit instalat de 1,5 mc/sec. precum şi transferul de debite de apă din b.h. Siret în b.h. Jijia (în râul Sitna). De exemplu, în cursul anului 1996, derivaţia a funcţionat în tot timpul anului şi s-au transferat debite a căror valoare a fost cuprinsă între 0,156 mc/sec. (luna iulie) şi 1,13 mc/sec. în luna mai, cu un debit mediu anual de 0,485 mc/sec. (15,332 mil.mc/an). A.4.1.3.1.4. Alimentări cu apă pentru irigaţii Lista sistemelor de irigaţii din judeţul Botoşani este prezentată în anexe. Se remarcă faptul că, din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii de 19.407 ha., în cursul anului 1996 s-au irigat numai 577 ha., adică 3%, situaţie care a existat şi în anii anteriori. A.4.1.3.1.5. Alimentări cu apă pentru piscicultură Lista principalelor folosinţe cu scop piscicol aflate în funcţiune este prezentată în anexă. Principalii deţinători ai luciilor piscicole sunt S.C. PISCICOLA S.A. Botoşani, primăriile locale, precum şi Apele Române - R.A. - filiala Iaşi care a închiriat luciile piscicole la S.C. PISCICOLA S.A. Botoşani, si altor detinatori. Suprafaţa totală utilizată în scop piscicol este de 2.616 ha., la nivelul anului 2009, pentru care s-a folosit un volum de 74,6 mil. mc. Suprafaţa totală amenajată în scop piscicol este de 3.731 ha., diferenţa de 1.115 ha. fiind constituită din amenajări mici, din administrarea primăriilor locale, pentru care nu se deţin date certe. În b.h. Siret, pe teritoriul judeţului Botoşani nu sunt realizate lucrări cu folosinţe piscicole. A.4.1.3.1.6. Bilanţul apelor pentru judeţul Botoşani privind alimentări cu apă şi restituţii pentru populaţie, industrie şi zootehnie (anul 2008)

Tabel a.4.1.5. CAPTĂRI

Debit mediu captat (l/sec.) Volum captat anual (mii mc.) Scop utiliz.

TOTAL Supraf. Subter. TOTAL Supraf. Subter. apă 47,61 28,01 19,59 1501,54 883,49 618,05 populaţie B.H. 15,72 3,37 12,35 476,03 106,44 389,59 industrie PRUT 2825,61 2821,63 3,97 89108,44 88983,05 125,39 agrozootehnie 2889,17 2853,92 36,15 91113,09 89972,98 1140,11 TOTAL APORT DIN B.H. SIRET

682,73

652,84

29,89

21530,84

20588

942,84

populaţie + industrie

TOTAL 3571,91 3505,86 66,04 112643,93 110560,98 2082.95 Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi



Tabel a.4.1.6. RESTITUŢII Debit instalat

(l/sec.) Debit maxim (l/sec.)

Debit mediu anual (l/sec.)

Volum anual (mii mc.)

B.H. PRUT 2084,53 946,70 876,74 6537,79 Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi A.4.1.3.2. Combaterea efectelor distructive ale apelor Apariţia cvasiperiodică a inundaţiilor a condus de-a lungul timpului la realizarea a numeroase lucrări de combatere a efectului acestora. Principalele lucrări sunt cele de regularizări de cursuri de apă, îndiguiri şi consolidări de maluri, precum şi lacuri de acumulare, menţionate anterior. A.4.1.3.2.1. Lucrări de regularizări de cursuri de apă Pe teritoriul judeţului Botoşani, această categorie este cea mai importantă dintre lucrările de combatere a efectelor distructive ale apelor. În prezent, există un număr de32 lucrări de regularizare pe principalele cursuri de apă, care au în total o lungime de 228,5 km. şi apără căi de comunicaţie, localităţi şi terenuri agricole. A.4.1.3.2.2. Îndiguiri Singurele lucrări de îndiguiri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt:

dig mal stâng râu Siret aval acumulare Bucecea, în lungime de 10 km., care apără terenuri agricole; în b.h. Prut, dig C.F.R. în zona Dângeni - Hulub, pe râul Jijia, în lungime de 100 m., care apără

calea ferată Dorohoi - Truşeşti - Iaşi. A.4.1.3.2.3. Consolidări de maluri Pe totalul judeţului Botoşani sunt 32 lucrări de apărări de maluri pe principalele cursuri de apă, în lungime totală de 23,9 km. Trebuie precizat că marea majoritate a lor sunt în prezent degradate. A.4.1.3.2.4. Zone inundabile Ca urmare a inundaţiilor importante produse în anii 1995 şi 2008 au fost identificate următoarele zone care pot fi inundate:

Zone inundabile Tabel a.4.1.7.

Zone şi bunuri materiale afectate de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă sau a

scurgerilor de torenţi

Proprietatea Nr. crt.

Municipiu, oraş, comuna Localitatea (satul)

Nr. locuinţe /anexe

gospodăreşti

Suprafeţe agricole

(ha)

Activităţile social-economice şi obiective

edilitare

0 1 2 3 4 5






gospodăreşti

Suprafeţeagricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5

1 MUN. BOTOŞANI 134 111 8 ob.; 1 km. str. ;baz. Step.

2 MUN. DOROHOI 157 18 14 ob. ; 2Pd.; 1,7 km. Str.

3 OR. BUCECEA 4 79 2 alim apă; 0,2 km. D.J. 4 OR. DARABANI DARABANI 150 CORNEŞTI 0,1 km str. LIŞMANIŢA 348 TEIOASA 647 1 ob. ; capt.alim. apă

TOTAL DARABANI 1145 0,1km.str.; 1 ob.; capt alim . apă

5 OR. FLAMINZI FLAMINZI 5 CHIŢOVENI 7 27 CORDUN 7 N. BALCESCU 14 13 1 ob.; 0,2 km. Str. PRISACANI 12 31 TOTAL FLAMINZI 33 83 1 ob. ; capt.alim. apă

6 OR. SĂVENI SĂVENI 41 308 14 ob.; 0,5 km. DJ 0,3

km.CF.0,3 km. TF; 2km.

BODEASA 16 32 0,2 km.D.J. ; 0,15 km. str.

BOZIENI 14 40 CHIŞCARENI 18 55 PETRICANI 26 51 SAT NOU 2

TOTAL SĂVENI 117 486 14 ob.; 0,7 km. DJ 0,3 km.CF.0,3 km. TF; 2km, alim . apă; 0,35 km str.

7 OR. ŞTEFĂNEŞTI ŞTEFĂNEŞTI 1493 124 68 ob.; 3km.DJ;11 km.DN.;63 km. DC.

BĂDIUŢI 78 75 1 ob.; 1km DN; 7 km.DC

BOBULEŞTI 167 9 8 ob.; Ikm.DN; 7 km DC.

STÎNCA 165 62 13 ob.; 0,2km DN; 3km DJ.;11 km DC.

TOTAL ŞTEFĂNEŞTI

1461 1817 90 ob.13,2 km DN; 6km DJ;88 km. DC.

TOTAL ŞTEFĂNEŞTI

1461 1817 90 ob.13,2 km DN; 6km DJ;88 km. DC.

8 COM.ADAŞENI ADAŞENI 4 95 8Pd.; 6,5km DC








gospodăreşti

Suprafeţe agricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 ZOIŢANI 4 52 4Pd. TOTAL ADAŞENI 8 147 12Pd.; 6,5km DC 9 COM. ALBEŞTI BUIMACENI 50 JIJIA 4 785 T. VLADIMIRESCU 45 TOTAL ALBEŞTI 4 880 10 COM. AVRAMENI AVRAMENI 0,5km. DC ICHIMENI 10 TIMUS 16 TOTAL AVRAMENI 26 0,5km. DC 11 COM. BALUŞENI BĂLUŞENI 77 65 1 km. DC. BĂLUŞENII NOI 15 30 3 Pd.; COŞULENI 60 DRAXINI 26 10 ZĂICEŞTI 45 TOTAL BALUŞENI 118 210 1km. DC.;3 Pd. 12 COM. BLÎNDEŞTI BLÎNDEŞTI 5 CERCHEJENI 40 31 1 km. DC; 3 pd. TOTAL BLÎNDEŞTI 40 36 1 km. DC; 3 pd. 13 COM . BRĂEŞTI MITOC 23 POPENI 122 TOTAL BRĂEŞTI 145 14 COM. BROSCĂUŢI BROSCĂUŢI 13 7 SLOBOZIA 17 TOTAL BROSCĂUŢI 13 24 15 COM. CĂLĂRAŞI CĂLĂRAŞI 6 3 PLEŞANI 1 TOTAL CĂLĂRAŞI 6 4 16 COM. CINDEŞTI CINDEŞTI 52 18

17 COM. CONCEŞTI CONCEŞTI 25+2 bl.. 59 Post pol.;0,5 km. Reţea el.

MOVILENI 3 7 2 ob.; bazin alim apă

TOTALCONCEŞTI 28 + 2 bl 66 Post pol.;0,5 km. Reţea

el.; 2 ob .; bazin alim apă

18 COM COPALAU COPALAU 28 150 2 ob.; bazin alim apă 19 COM.CORDARENI CORDĂRENI 116 246 5ob.;5 km DC GRIVIŢA 37

TOTAL CORDĂRENl

116 283 5ob.;5 km DC.

20 COM . CORLATENI CORLATENI 11 37 4 km ,DC. VLADENI 2






gospodăreşti

Suprafeţeagricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 TOTAL CORLATENI 11 39 4km. DC 21 COM . CORNI CORNI 70 1pd BALTA ARSA 10 10 0,2 km DC; 1 pd SARAFINEŞTI 5 0,1 km. DC; 1 Pd. TOTAL CORNI 10 85 0,3 km.DC; 2 pd.;1 Pd 22 COM. COŞULA COŞULA 1 7 PADURENI 51 20 TOTAL COŞULA 52 27 23 COM . COŢUŞCA COTU MICULINŢI 20 CRASNALEUCA 35 GHIRENI 28

M. KOGALNICEANU

5

N. BALCESCU 2 PUŢURENI 50 TOTAL COŢUŞCA 140 24 COM CRISTEŞTI CRISTEŞTI 6 110 GHILANESTI 5 ONEAGA 10 0,2 km DJ; 2 Pd; 2 pd. TOTAL CRISTEŞTI 6 125 0,2 km DJ; 2 Pd; 2 pd. 25 COM.CRISTINEŞTI CRISTINEŞTI 3 8 1 Pd; 1pd BARANCA 3 4 DRAGALINA 2 5 HERŢA 9 21

TOTAL CRISTINEŞTI

17 38 1 Pd; 1pd

26 COM CURTEŞTI CURTEŞTI 8 BAICENI 5 ORĂŞENI VALE 22 TOTAL CURTEŞTI 35 27 COM DÎNGENI DINGENI 75 HULUB 1 IACOBENI 6 132 STRAHOTIN 19 TOTAL DÎNGENI 6 227 28 COM.DERSCA DERSCA 11 4 2Pd;3pd. ; 2ob. 29 COM. DIMACHENI DIMACHENI 6 14 RECIA- VERBIA 6 TOTAL DIMACHENI 6 20 30 COM. DOBÎRCENI DOBÎRCENI 13 50 BIVOLARI 1 TOTAL DOBIRCENI 13 51 10Pd;1pd.








gospodăreşti

Suprafeţe agricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 31 COM DRĂGUŞENI DRĂGUŞENI 6 80 SĂRATA -DRAG. 10 0,1 km DJ PODRIGA 5 45 TOTALDRĂGUŞENI 11 135 0,1 km DJ 32 COM. DURNEŞTI BROŞTENI 3 CUCUTENI 3 TOTAL DURNEŞTI 6 33 COM FRUMUŞICA FRUMUŞICA 28 34 COM . G, ENESCU G. ENESCU 4 9 ARBOREA 1 POPENI 3 7 TOTAL G. ENESCU 7 17

35 COM. GORBANEŞTI

BĂTRÎNEŞTI 10 25

G. COŞBUC 2 SILIŞCANI 60 300 SOCRUJENI 30 75

TOTAL GORBĂNESTI

100 402

36 COM. HAVIRNA BALINTI 21 2 ob. GÎRBENI 30 1 NICULCEA 38 TOTAL HAVÎRNA 68 22 2ob. 37 COM. HĂNEŞTI HANEŞTI 20 10 2ob. SĂRATA BASARAB 14 2

SLOBOZIA-HĂNEŞTI

13 0,2km DJ

TOTAL HĂNEŞTI 34 25 2 ob, ; 0,2km DJ. 38 COM HILIŞEU CORJĂUTI 5 60 HILIŞEU -CLOŞCA 17 197 1 Pd HILIŞEU -CRIŞAN 10 50 1Pd; 2km DC. TOTAL HILIŞEU 32 307 2Pd; 2 km DC. 39 COM. HLIPICENI HLIPICENI 9 359 1 ob. DRAGALINA 14 VICTORIA 5 TOTAL HLIPICENI 9 378 1 ob. 40 COM. HUDEŞTI HUDEŞTI 10 87 2 ob. ALBA 5 58 BARANCA 39 735 3 ob. TOTAL HUDEŞTI 54 880 5 ob. 41 COM. IBĂNEŞTI IBĂNEŞTI 2 11 DUMBRĂVITA 3






gospodăreşti

Suprafeţeagricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 TOTAL IBĂNEŞTI 2 14 42 COM. LEORDA LEORDA 75 10 3Pd. COSTINEŞTI 5 DOLINA 50 16 6Pd TOTAL LEORDA 130 26 9Pd 43 COM. LOZNA LOZNA 8 STRATENI 7 5 TOTAL LOZNA 15 5 44 COM. LUNCA LUNCA 12 13 STROEŞTI 28 16 ZLĂTUNOAIA 17 TOTAL LUNCA 57 29 45 COM. MAN0LEASA MANOLEASA 5 FLONDORA 10 IORGA 1 SADOVENI 1

TOTAL MANOLEASA

17

46 COM. M. EMINESCU

CĂTĂMĂRĂŞTI-DEAL

15

CERVICEŞTI 35 STINCEŞTI 7 6

TOTAL M. EMINESCU

7 56

47 COM. MIHĂILENI MIHĂILENI 35 12 VLĂDENI 15 5 TOTAL MIHĂILENI 50 17

48 COM.MIHĂLĂŞENI MIHĂLĂŞENI 40 150 1km DJ;2,3 km Dc;2,5km r.el. 2km r.tf.

NĂSTASE 8 65 NEGREŞTI 13 48 0,5km DC;0,5km r.el. PĂUN 4 90 SĂRATA 16 25 0,5kmDJ;0,5 kmDC

TOTAL MIHĂLĂŞENI

81 378 1,5km DJ;3,3km DC;3 km r.el;2 km r.tf.

49 COM. MILEANCA MILEANCA 47 10 2 ob. 2km DC MOISENI 5 3 SCUTARI 11 7 TOTAL MILEANCA 63 20 2 ob. 2km DC 50 COM. MITOC MITOC 20 HORIA 10 TOTAL MITOC 30








gospodăreşti

Suprafeţe agricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 51 COM. NICŞENI NICŞENI 4 5 0,5 km DJ DACIA 15 DOROBANŢI 16 TOTAL NICSENI 4 36 0,5 km DJ 52 COM. PĂLTINIŞ PĂLTINIŞ 256 CUZLĂU 80 HORODIŞTEA 148 SLOBOZIA 265 TOTAL PĂLTINIŞ 749 53 COM. POMÎRLA POMÎRLA 80 115 2 ob; 2km DJ HULUBEŞTI 20 RACOVĂŢ 15 1 km DJ ;1,5km DC

TOTAL POflIRLA. 80 150 2 ob;3 km DJ; 1,5 km DC

54 COM. PRAJENÎ PRĂJENI 3 CIMPENI 9 20 LUPÂRIA 10 MÎLETIN 8 7 TOTAL PH'.JENI 17 40 55 COM. RÂCHIŢl RÂCHIŢl 11 2 ob. CIŞMEA 8

COSTEŞTI 60

ROŞIORI 9 TOTAL RACHITI 88 2ob.

56 COM. RĂDĂUŢI PRUT

RĂDĂUŢI 7

REDIU 2 1 P d TOTAL RĂDĂIŢI 2 7 1 P d 57 COM.RĂUSENI RĂUSENI 26 800 3 Pd DOINA 100 2 PD POGORĂŞTI 54 150 6 Pd STOLNICENI 5 20 4Pd. TOTAL RĂUSENI 85 1070 15 PD 58 COM. RIPICENI RIPICENI 56 59 COM. ROMA ROMA 50 1 Pd COTÎRGACI 25 TOTAL ROMA 75 1 Pd 60 COM. ROMÎNEŞTI ROMÎNEŞTI 56 460 2km DC DĂMIDENI 131 SĂRATA 220 TOTAL 56 711 2km DC






gospodăreşti

Suprafeţeagricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 ROMÎNEŞTI

61 COM. SANTA MARE

SANTA MARA 10 76 5km DN;1,2Km r.el

BERZA 3 ILIŞENI 25 RÎNGHILEŞTI 1 RINGHILEŞTI-DEAL 10

TOTAL SANTA MARE

62 COM.STĂUCENI STĂUCENI 10 115 5km DN;1,2Km r.el TOCILENI 54 1443 TOTAL STĂUCENI 6 165 63 COM. SUHARĂU SUHARĂU 60 1608 IZVOARE 14 70

OROFTIANA DE JOS

3

OROFTIANA DE SUS

3 15

PLEVNA 24 SMÎRDAN 15 TOTAL SUHARĂU 28 64 COM. SULIŢA SULIŢA 17 155 CHELIŞ 30 31 2 pd TOTAL SULIŢA 10 14 1 pd 65 COM. ŞENDRICENI ŞENDRICENI 40 45 3 pd HORLĂCENI 5 58 PĂDURENI 1 10

TOTAL ŞENDRICENI

8 10

66 COM. ŞTIUBIENI ŞTIUBIENI 14 78 NEGRENI 20 9 2km DJ; alim.apă TOTAL ŞTIUBIENI 87 67 COM . TODIRENI TODIRENI 20 96 2km DJ; alim.apă CERNEŞTI 5 280 FLOREŞTI 5 120 GIRBEŞTI 1 40 IUREŞTI 11 80 TOTAL TODIRENI 50 68 COM. TRUŞEŞTI TRUŞEŞTI 22 570

BUHĂCENI 73 5 7 ob; 0,3 km DN;2 kmDC

DRISLEA 10 1 0,2 km DC;








gospodăreşti

Suprafeţe agricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 IONĂŞENI 51 5 TOTAL TRUŞEŞTI 2

69 COM.TUDORA TUDORA 134 13 7ob; 0,3km DN;2,2 kmDC

70 COM. UNGURENI UNGURENI 4 127 2 ob;5 km dr.expl. BORZEŞTI 10 11 CĂLUGĂRENI 5 15 CĂLUGĂRENII NOI 6 DURNEŞTI 4 MINDREŞTI 17 PLOPENII MARI 5 PLOPENII MICI 5 VICOLENI 5 TOTAL UNGURENI 20 72 71 COM. UNŢENI UNŢENI 21 39 BURLA 8km DC BURLEŞTI 5 10 2 pd MĂNĂSTIRENI 17 13 4 km DC TOTAL UNŢENI 43 62 2 pd; 12 km DC 72 COM. CULEŞTI VĂCULEŞTI 22 SAUCENIŢA 18 20 1 Pd

TOTAL VĂCULEŞTI

18 42 1 Pd

73 COM. VIIŞOARA VIIŞOARA 2 13 6Pd; 0,8 km DJ;0,5 kmDC

74 COM. V.CÎMPULUI V.CÎMPULUI 25 IONĂŞENI 50 LUNCA 7

TOTAL V.CÎMPULUI

82

75 COM. VLĂDENl VLĂDENl 116 BREHUIEŞTI 150 HRIŞCANI 54 HUŢANI 863 MÎNDREŞTI 6 TOTAL VLĂDENl 1189 76 COM. VLĂSINEŞTI VLĂSINEŞTI 50 232 MIRON COSTIN 32 SÎRBI 45 170

TOTAL VLASINEŞTI

95 434

77 COM.VORNICENI VORNICENI 15 2 ob;4 Pd






gospodăreşti

Suprafeţeagricole

(ha)


edilitare

0 1 2 3 4 5 DEALUL CRUCII 2

TOTAL VORNICENI

17 2 ob;4 Pd

78 COM.VORONA VORONA 27 15 ICUŞENI 15 JOLDEŞTI 37 POIANA 4 TOTAL VORONA 31 67

TOTAL GENERAL 3945 gospodării; 2 blocuri

17028 ha 187ob;18,5 kmDN; 15,2 kmdj;136,4 dc;72 Pd;17 pd;4J km.r.el;2,3 krn r.tf.2J45km străzi; 1

Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi A.4.1.3.3. Valorificarea potenţialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă (folosinţe neconsumatoare de apă) Cursurile de apă din spaţiul hidrografic Prut, care ocupă cea mai mare parte a judeţului Botoşani, au un potenţial hidroenergetic neînsemnat. Pe râul Prut s-a valorificat potenţialul hidroenergetic al retenţiei create de realizarea barajului Stânca-Costeşti şi al efectului regularizator al lacului de acumulare prin realizarea în comun cu R. Moldova a CHE Stânca-Costeşti cu o putere instalată de 16 MW şi o producţie medie de energie de 65 GWh/an. Pe conducta de aducţiune Stânca - Truşeşti se află MHC Stânca, cu o putere instalată de 0,64 MW şi o producţie de energie în anul mediu de 1 mil. KWh. Pe râul Siret, în cadrul amenajării hidrotehnice Rogojeşti se află uzina hidroelectrică Rogojeşti, cu o putere instalată de 3,2, MW şi o producţie medie de energie de 9,06 GWh/an. A.4.1.3.4. Protecţia calităţii surselor de apă Prin lucrări de protecţie a calităţii surselor de apă se înţeleg măsurile şi instalaţiile care au drept scop conservarea şi protecţia acestora împotriva poluării. A.4.1.3.4.1. Ape subterane Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi, dar care, datorită calităţii climatice şi de strat, au în general debite reduse şi conţinut ridicat de săruri.



Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile şi se alimentează din precipitaţii , din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor.

În bazinul hidrografic Prut, care ocupă în cea mai mare parte teritoriul judeţului Botoşani, apele freatice sunt cantonate în depozite argiloase de vârstă sarmaţiană, cu intercalaţii nisipoase de mică importanţă hidrogeologică şi orizonturi gipsoase. În aceste condiţii, rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, cu depozite slab permeabile şi sulfatate. În general, se observă ape sulfatate cu mineralizare şi duritate înaltă cu un grad de potabilitate redus.

Pentru caracterizarea calitativă a apelor subterane freatice din punct de vedere a caracterului chimic dominant şi al potabilităţii este fundamentală asigurarea unei reprezentativităţi a probelor. Aceasta se obţine prin pomparea o perioada minimă până ce apa iese limpede, fără suspensii, pentru atingerea condiţiilor naturale iniţiale, precum şi un sistem adecvat de recoltare a probelor.

Aprecierea calităţii apelor subterane se face conform STAS 1342/91, care se referă la apa potabilă furnizată de instalaţiile centrale sau surse locale de alimentare cu apă.

Se disting două feluri de impurificatori a apelor freatice:

impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri din rocile pe care le traversează. Aversele de ploaie contribuie la modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi caracteristicile bazinului de recepţie ( pantă, litologie, grad de acoperire cu vegetaţie).

impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale, de la unităţi agrozootehnice sau de la alte surse de poluare: depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau lacurilor, batale de dejecţii la complexele zootehnice.

Principalele surse de poluare a apelor freatice Tabel a.4.1.8.

Nr. crt.

Sursa de poluare Localizare Natura poluării Amploarea poluării

Unitatea

1. Depozit de gunoi pe mal r. Jijia

municipiul Dorohoi

substanţe organice

medie Primăria Dorohoi

2. Depozit de gunoi pe mal r. Podriga

comuna Darabani

substanţe organice

medie Primăria Darabani

3. Depozit de gunoi pe mal r. Varniţa

comuna Frumuşica

substanţe organice

medie Primăria Frumuşica

Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi Concluzii privind apele subterane.

În ultimii ani, tendinţa de utilizare a apelor freatice este în scădere şi este pusă pe seama următorilor factori:

reducerea activităţii unor unităţi economice;

renunţarea la fronturile de foraje aflate în administrarea fostelor C.A.P.-uri şi trecerea parţială a acestora în conservare;

înnisiparea unor foraje, datorită exploatării defectuoase şi dotării cu pompe inadecvate;

aplicarea unor pârghii economice (H.G. 1001/90) care au descurajat folosirea apei subterane acolo unde nu este absolut necesar.

A.4.1.3.4.2. Ape de suprafaţă

Caracterizarea apelor de suprafaţă se face pe baza STAS 4706/88 privind indicatorii fizico-chimici: regim de oxigen (RO), grad de mineralizare (GM) şi gradul toxicilor speciali(TS).

A. RÂURI.

Determinarea calităţii apei din râuri se face pe baza analizei apei în aşa-numitele secţiuni de control, amplasate pe toate cursurile principale.

Râul Prut.

a. Secţiunea Darabani. Este o secţiune de referinţă, fiind situată în aval de punctul de intrare în ţară (Orofteana). Râul Prut a înregistra în perioada de iarnă şi cea secetoasă (iunie - iulie) debite cuprinse între 21,7 - 72,0 mc/sec., iar la viituri (aprilie şi septembrie), debite de 300,0 - 700,0 mc/sec.

b. Secţiunea Ştefăneşti - Stânca. Este situată în aval de acumularea Stânca-Costeşti şi ca urmare debitul râului este variabil în funcţie de debitul uzinat generat de satisfacerea necesarului de apă a folosinţelor din aval. Debitul a oscilat între 54,0 mc/sec. în luna iulie şi 163,0 mc/sec. în luna mai.

Caracterizare. Pe tronsonul Orofteana - acumularea Stânca-Costeşti în lungime de 239 km., râul Prut prezintă caracteristici fizico-chimice, biologice şi bacteriologice care îl încadrează în categoria a II-a de calitate, recomandată de indicatorii RO şi TS. Impurificările se datorează unor cauze aflate pe teritoriul Ucrainei.

Tronsonul aval acumulare Stânca-Costeşti - apele râului Prut beneficiază de autoepurarea produsă de acumularea Stânca şi trec în categoria I de calitate pentru toţi indicatorii, situaţie ce se menţine până la confluenţa cu râul Jijia.

Râul Başeu.

Calitatea apelor râului este urmărită în trei secţiuni de control: Havârna, aval Săveni şi Ştefăneşti, în amonte de confluenţa cu râul Prut.

Pe tronsonul izvoare - acumulare Hăneşti, în lungime de 72 km., râul este “degradat”, calificativ dat de indicatorii RO şi TS, ca urmare a unei poluări naturale datorate condiţiilor geomorfologice a zonelor străbătute cât şi a poluării produse de evacuarea apelor uzate din localitatea Săveni.

Pe tronsonul acumulare Hăneşti - confluenţă râu Prut, în lungime de 46 km., râul este încadrat în categoria a II-a de calitate, dată de valorile TS şi GM.

Râul Podriga.

Are o lungime supravegheată calitativ de 40 km., în două secţiuni: aval Darabani şi amonte confluenţă cu râu Başeu. Pe tot parcursul râul este “degradat” datorită valorilor RO şi TS, urmare influenţei staţiei de epurare a oraşului Darabani.



Râul Jijia.

Categoria apei este urmărită pe teritoriul judeţului Botoşani în două secţiuni de control: amonte Dorohoi şi Todireni.

Secţiunea amonte Dorohoi este situată la 14 km. de izvoare debitul fiind cuprins între 0,066 mc/sec. în august şi 4,04 mc/sec. în luna aprilie.

Secţiunea Todireni este situată la 104 km faţă de prima secţiune şi este influenţată de apele reziduale evacuate pe traseu.

Caracterizare. Tronson izvoare Dorohoi. Râul se încadrează în categoria a III-a de calitate impusă de RO şi TS, situaţie datorată unei impurificări naturale provocată de dezvoltarea abundentă a vegetaţiei acvatice care în procesele de descompunere dă naştere unor compuşi organici responsabili de calitatea apei din aval.

Tronsonul Dorohoi - confluenţă râu Prut. Râul este puternic degradat ca urmare a valorilor RO şi TS, influenţaţi de sursele de poluare care sunt, în judeţul Botoşani staţia de epurare a municipiului Dorohoi şi S.C. ZATRUS S.A. Truşeşti.

Râul Sitna.

Are o lungime de 78 km şi a fost supravegheat în trei secţiuni: amonte Leorda, amonte Botoşani şi Todireni.

Pe tronsonul izvoare - amonte Botoşani, în lungime de 28 km., apa este de categoria a II-a, impusă de RO şi TS.

Pe tronsonul amonte Botoşani - confluenţă râul Jijia, în lungime de 50 km., râul se încadrează în categoria “degradat” datorită evacuării de ape uzate insuficient epurate de către staţia de epurare a municipiului Botoşani.

Râul Miletin.

Este ţinut sub observaţie în secţiunile Nicolae Bălcescu şi Şipote (judeţul Iaşi).

Tronsonul izvoare - N. Bălcescu, în lungime de 37 km., prezintă o apă de categoria a III-a de calitate.

Tronsonul N. Bălcescu - confluenţă râul Jijia a fost încadrat în categoria “degradat” datorită impurificării cu apele evacuate fără epurare de localitatea Flămânzi.

Râul Siret.

A fost supravegheat în trei secţiuni: Siret, Huţani şi Lespezi (judeţul Iaşi), aferente judeţului Botoşani.

La toţi indicatorii, analizele fizico-chimice indică o apă de calitatea I, excepţie făcând concentraţia ionilor de Fe, care uneori a depăşit limita categoriei I, dar aceasta s-a datorat fondului natural al bazinului hidrografic.

Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate Tabel a.4.1.9.

Nr. Cursul Secţiunea de Categoria de calitate Crt. de apă supraveghere R.O. G.M. T.S. GEN. 0 1 2 3 4 5 6 1. Prut Darabani II I II II 2. Prut Ştefăneşti I I I I 3. Başeu Havârna D I D D 4. Podriga aval Darabani D I D D 5. Podriga amonte Başeu D I D D 6. Başeu aval Săveni D III D D 7. Başeu Ştefăneşti III II II III 8. Jijia amonte Dorohoi III I III III 9. Jijia Dângeni D I D D 10. Jijia Truşeşti D II III D 11. Jijia Todireni D II III D 12. Sitna amonte Leorda III I II III 13. Sitna Botoşani II I II II 14. Sitna Stăuceni D I III D 15. Sitna Todireni D I III D 16. Miletin Nicolae Bălcescu III I III III 17. Siret Siret I I I I 18. Siret Huţani I I I I 19. Siret Lespezi I I I I Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi B. STADIUL CALITĂŢII APEI DIN LACURI. Pentru caracterizarea calitativă a apei din acumulări, au fost studiate următoarele lacuri:

- Stânca-Costeşti - Mileanca - Negreni - Cătămăreşti

- Cal Alb - Drăcşani - Rogojeşti - Bucecea

Au fost studiate:

valorile absolute ale indicatorilor de calitate, conform STAS 4706/88;

valorile comparative ale indicatorilor de calitate din 1996 faţă de anul 1995, determinându-se tendinţa de creştere, scădere sau stagnare a valorilor.

Din analiză a rezultat că situaţia globală a calităţii în anul 1996 este uşor înrăutăţită faţă de anul 1995, având explicaţie în evoluţia trofică şi în funcţionarea defectuoasă a staţiilor de epurare a localităţilor din amonte.

Acumularea Stânca-Costeşti, amplasată pe râul Prut, nu are surse de impurificare pe teritoriul judeţului Botoşani. Volumul mare de apă reţinut în acumulare are capacitatea naturală de autoepurare şi anihilare a încărcărilor în anumiţi impurificatori, transportaţi de râul Ciugur (R. Moldova).



Calitatea apei din acumulare este de categoria I la unii indicatori, de categoria a II-a la regimul de oxigen şi degradat la fosfor, situaţie explicată prin seceta prelungită din anii 1994 şi 1995, când volumul din acumulare a scăzut.

Acumularea Negreni, pe râul Başeu, a înregistrat o evoluţie negativă în cursul anului 1996.

Indicatorii chimici încadrează lacul în categoria a II - III-a de calitate şi uneori “degradat” (dată de influenţa fosforului).

Acumularea Cal Alb, pe râul Başeu, manifestă tendinţa de îmbunătăţire a calităţii apei. Pe baza analizei indicatorilor chimici, apa lacului este de categoria I la majoritatea indicatorilor chimici, exceptând substanţele organice şi fosforul, care îl încadrează “degradat”.

Acumularea Mileanca, pe râul Podriga se încadrează în categoria lacurilor cu conservarea calităţii. Indicatorii chimici sunt în limita categoriei I de calitate, excepţie făcând sulfaţii care situează lacul în categoria a II-a.

Acumularea Cătămăreşti, pe râul Sitna prezintă o regresie a calităţii. Indicatorii chimici situează acumularea în categoria I, dar regimul de oxigen o încadrează în categoria a III-a, iar fosforul o degradează.

Acumularea Drăcşani, pe râul Sitna, prezintă o evoluţie negativă a calităţii apei. Valorile anormal de ridicate ale regimului de oxigen atestă o impurificare puternică şi sistematică cu substanţe nedegradate în staţiile de epurare din amonte.

Acumularea Rogojeşti, pe râul Siret, îşi menţine calitatea I, ca şi în anii precedenţi. Se înregistrează totuşi o depăşire la fierul total, cu caracter nepermanent, provenită din fondul natural al bazinului hidrografic.

Acumularea Bucecea, pe râul Siret, se încadrează în categoria I, cu aceleaşi observaţii ca mai sus.

C. SURSE DE POUARE.

Principalele surse de poluare din judeţul Botoşani sunt: S.C. APA GRUP S.A. Botoşani, S.C. APA GRUP S.A. - sect. Dorohoi, S.C. APA GRUP S.A. – sector Darabani, S.C. APA GRUP S.A. – sect. Stefanesti – Săveni.

La S.C. APA GRUP S.A. Botoşani, staţia de epurare funcţionează cu treptele de epurare mecanică (1200 l/sec.) şi biologică, prin aerare cu rotori, la capacitatea de 600 l/sec. Debitul mediu trecut prin staţie în anul 2008 a fost de 378,65 l/sec., dar randamentul global a fost relativ scăzut, în special la treapta biologică, care funcţionează necorespunzător, datorită atât incapacităţii de a prelua în totalitate debitul de ape uzate cât şi deselor defecţiuni la instalaţiile de aerare. Diferenţa de 600 l/sec. se evacuează în râul Sitna epurată numai în treapta mecanică . este de remarcat situaţia specială existentă în zona de sud a oraşului, unde colectoarele de canalizare converg în staţia de pompare Tulbureni cu un debit mediu zilnic de 393,60 l/sec. Staţia are rolul de a tranzita aceste debite spre staţia de epurare, dar conducta de transport nu poate prelua întregul debit, astfel că o parte (212 l/sec.) este evacuat în pârâul Tescu (afluent al râului Sitna) fără a fi epurate. Pentru rezolvarea acestei probleme, S.C. APA GRUP S.A. a analizat două variante: mărirea capacităţii de transport a conductei spre staţia de epurare sau construirea unei staţii de epurare în zonă. Din lipsa resurselor financiare, nu s-a realizat nici una din variante.

S.C. APA GRUP S.A. – sect. Dorohoi execută lucrări de refacere a reţelelor de canalizare şi un nou colector cu diametrul 1000 mm. Spre staţia de epurare, lucrare executată în procent de 100%. În

staţia de epurare se execută lucrări de reamplasare şi modernizare la o parte din obiectele staţiei. Se preconizează ca punerea în funcţiune să se facă la sfârşitul anului 2010. S.C. APA GRUP S.A. Botosani – sect. Stefanesti - Săveni are staţie de epurare pentru capacitatea de 7,22 l/sec. prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică, dar realizează randamente scăzute datorită unei exploatări necorespunzătoare.

În localitatea Flămânzi, lucrările începute în anul 1990 la staţia de epurare (lucrare nouă) au fost întrerupte din lipsa finanţării, staţie care se menţine şi în prezent, după trecerea administrării gospodăriei comunale în sarcina Primăriei.

A.4.2. REŢELE HIDROEDILITARE A.4.2.1. Alimentare cu apă În judeţul Botoşani există în prezent 44 U.A.T.-uri cu localităţi dotate cu instalaţii centralizate şi locale de alimentare cu apă, din care 2 municipii, 5 oraşe şi 66 localităţi din 37 de comune. Lungimea simplă a reţelei de distribuţie este la nivel de judeţ de 751,1 km, din care 455,6 km în localităţi urbane şi 295,5 în localităţi rurale.

Debitul total de apă potabilă distribuită este în 2008 de 7.785.000 m³, din care 4.972.000 m³ pentru uz casnic.

Alimentarea cu apă a localităţilor este realizată prin două sisteme: sisteme centralizate şi sisteme locale.

A. Sistemele centralizate de alimentare sunt asigurate de principalele aducţiuni şi derivaţii (Bucecea - Dorohoi, Siret - Botoşani, Botoşani - Flămânzi, Stânca - Truşeşti, Negreni - Săveni), fiind reprezentate prin:

A.1. Sistemul Bucecea - Botoşani - Dorohoi - Flămânzi, este alimentat din două surse: o sursă subterană în lunca râului Siret (dren vizitabil) ce asigură un debit de 30 l/s, fără tratare, şi o sursă de suprafaţă (acumularea Bucecea) dimensionată la un debit de 2100 l/s, cu tratare.

A.2. Sistemul Ştefăneşti - Truşeşti este alimentat din sursa de suprafaţă acumularea Stânca-Costeşti, dimensionat la un debit de 100 l/s (cu posibilităţi de extindere până la 200 l/s).

A.3. Sistemul Negreni - Săveni este cel mai mic (aproape un sistem local), alimentat din sursa de suprafaţă acumularea Negreni.

A.4. Sistemul Darabani este deasemenea un sistem aproape local, alimentat din puţuri şi drenuri în lunca Prutului cu tratare.

B. Sistemele locale sunt sisteme de alimentare cu capacităţi reduse, în principal din surse subterane, fără tratare. Sistemele locale asigură doar o alimentare cu apă parţială, între 2 şi 80 % din populaţia localităţilor.

Principalele aspecte caracteristice privind alimentarea cu apă a localităţilor sunt următoarele:

Municipiul Botoşani Este alimentat cu apă din acumularea Bucecea (în principal) şi din subteranul luncii Siretului;

Transportul apei se realizează prin aducţiunea Siret - Botoşani.



Debitul de apă distribuit pentru consumatori este de 5.637.000 m³/an, din care 3.355.000 m³/an pentru uz casnic;

Lungimea reţelelor de distribuţie este de 286,2 km;

Ponderea populaţiei care se alimentează în sistem centralizat este de 100 %;

Municipiul Dorohoi Alimentat din acumularea Bucecea;

Transportul apei se realizează prin aducţiunea Bucecea - Dorohoi;

Debitul de apă distribuit este de 989.000 m³/an, din care pentru uz casnic 741.00 m³/an;

Lungimea reţelelelor de distribuţie este de 64,5 km;

Ponderea populaţiei alimentate este de 100 %;

Oraşul Darabani Alimentat din subteranul luncii Prutului prin puţuri şi dren semivizitabil.

Transportul apei se realizează printr-o conductă de aducţiune în lungime de 4,5 km;

Debitul de apă distribuit este de 65.000 m³/an, din care pentru uz casnic 39.000 m³/an;

Lungimea reţelelor de distribuţie este 9,0 km.

Ponderea populaţiei alimentată în sistem centralizat este de 75 %;

Oraş Săveni Alimentat din acumularea Negreni;

Transportul apei se face prin aducţiunea Negreni - Săveni.

Debitul de apă distribuit 123.000 m³/an, din care pentru uz casnic 94.000 m³/zi;

Lungimea reţelelor de distribuţie este de 28,6 km;

Ponderea populaţiei alimentate în sistem centralizat este de 80 %;

Localităţile rurale care dispun de instalaţii centralizate de alimentare cu apă sunt in număr de 66.

Debitul total de apă distribuită consumatorilor din mediul rural în sistem centralizat este de 971.000 m³/an, din care pentru uz casnic 743.000 m³/zi.

Lungimea totală a reţelelor de distribuţie este de 295,5 km;

Ponderea populaţiei care beneficiază de apă în sistem centralizat variază între 2 şi 100%, existând localităţi cu pondere de peste 50 % chiar şi în sistemele locale de alimentare;

Localităţile rurale care nu dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat sau local, se alimentează din pânza freatică prin fântâni.

A.2.2.2. CANALIZARE În judeţul Botoşani dispun de instalaţii de canalizare a apelor menajere şi pluviale un număr de 9 localităţi, din care 4 localităţi urbane şi 5 rurale.

Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 228,2 km, din care 206,5 km în localităţile urbane şi 21,7 km în localităţile rurale.

Caracteristicile principale privind canalizarea şi epurarea apelor uzate se prezintă astfel:

Municipiul Botoşani Canalizare în sistem unitar 90% şi separativ 10%;

Lungimea reţelelor de canalizare 146,20 km;

Staţie de epurare cu treaptă mecanică (1200 l/s) şi biologică (600 l/s);

Grad de epurare: corespunzător

Municipiul Dorohoi Canalizare în sistem unitar 76% şi separativ 24%;


Staţie de epurare cu treaptă mecanică (238 l/s) şi biologică (238 l/s);

Grad de epurare: necorespunzător

Oraşul Darabani Canalizare în sistem unitar 100%;


Staţie de epurare cu treaptă mecanică (15 l/s);


Oraş Săveni Canalizare în sistem unitar 90% şi separativ 10%.

Lungimea reţelelor de calizare 10,20 km.

Staţie de epurare cu treaptă mecanică 43% şi biologică 43%.


În localităţile rurale cu reţele de canalizare şi fără staţii de epurare, deversarea apelor uzate se face necontrolat. În restul localităţilor rurale localnicii şi unele obiective social-economice folosesc closete uscate în curţi şi incinte.



Sistemul de canalizare din judeţ Tabel a.4.2.2.

Localitatea Lungimea reţelei de colectare a apelor reziduale (km)

Epurare ape reziduale Emisar

BOTOŞANI 146 Treapta a doua de tratare SITNA DOROHOI 45,2 Treapta a doua de tratare JIJIA DARABANI 4,9 Treapta a doua de tratare BAŞEU SĂVENI 10,2 Treapta a doua de tratare BAŞEU FLĂMÂNZI 2,5 Fără tratare MILETIN ŞTFĂNEŞTI 3,1 Fără tratare PRUT BUCECEA 5 Fără tratare SITNA M. EMINESCU menajer fosă septică DRESLEUCA A.4.3. REŢELE DE TRANSPORT

În cadrul infrastructurilor tehnice un loc important îl ocupă reţelele transport, compuse din:

- reţea de transport rutier;

- reţeaua de transport feroviar;

- reţeaua de transport aeriean;

- reţeaua de transport naval.

Datele necesare analizei, pentru toate tipurile de reţele de transport s-au obţinut din evidenţe statistice, din planurile de amenajare a teritoriului naţional (secţiunea a II-a), de la societăţile şi regiile care gestionează activitatea în domeniu, menţionate în introducere.

A.4.3.1. Reţeaua de transport rutier

Din analiza echipării cu reţele de transport rutier a judeţului Botoşani au rezultat următoarele:

Reţeaua de transport rutier cuprinde:

• 9 trasee de drumuri naţionale (449,401 km) din care 1 este drum european (E 58)

• 29 trasee de drumuri judeţene (637,467 km)

• 174 trasee de drumuri comunele (1032,758 km).

Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Botoşani este de 2119,626 km, reprezentând 2,59 % din totalul drumurilor publice din România care este de 81.693 km.

Densitatea drumurilor publice în judeţul Botoşani este de 42,51 km/100 km2, valoare peste media pe ţară care este de 34,27 km/100 km2.

Din total lungime drumuri publice situaţia se prezintă astfel:

- 449,401 km (21,20 %) sunt drumuri naţionale

- 637,467 km (30,07 %) sunt drumuri judeţene

- 1032,758 km (48,73 %) sunt drumuri comunale.

Drumurile naţionale În anul 2008, reţeaua de drumuri naţionale de pe teritoriul judeţului Botoşani însuma un număr de 9 trasee şi avea o lungime totală de 449,401 km. Prezentăm în tabelul următor lista drumurilor nationale din judeţul Botosani:

Lista drumurilor naţionale din judeţul Botoşani Tabel a.4.3.1.

POZIŢIA KILOMETRICĂ LUNGIMEA REALĂ (km) Nr.

crt.DENUMIREA DRUMULUI TRASEUL DRUMULUI ORIGINE

(poziţie kilometrică)

DESTINAŢIE (poziţie kilometrică)

Date din anul 2008

Date din anul 1998

1 24 C Limita jud. Iaşi – Santa Mare – Ştefăneşti – Manoleasa – Rădăuţi Prut – DN 29A 43+850 142+250 98,535 98,350

2 28 B Limita jud. Iaşi – Fumuşica – Botoşani – DN 29 39+000 76+758 39,492 37,758

3 29 Limita jud. Suceava – Botoşani – Săveni – Manoleasa – DN 24C 21+670 99+850 78,274 78,180

4 29 A Limita jud. Suceava – Vârfu Câmpului – Dorohoi – Darabani – Rădăuţi Prut – Frontieră Rep. Moldova

23+010 98+842 76,551 74,732

5 29 B Botoşani (DN 29) – Leorda – Dorohoi (DN 29A) 0+000 33+292 33,489 33,292

6 29 C DN 29B - Cucorăni - Bucecea - Mihăileni – Limita jud. Suceava 0+000 43+800 43,975 45,800

7 29 D Botoşani (DN 29B) – Truşeşti - Ştefăneşti – (DN 24C) 0+000 48+146 48,718 48,150

8 29 E Stânca (DN 24C) – Frontieră Rep. Moldova 0+000 2+495 2,495 ... 9 29 F Vorniceni - DN 29A - Cristineşti 0+000 27+900 27,872 ... 10 TOTAL 449,401 416,262 Sursa: D.R.D.P. Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009 Sectoarele de drum naţional ce străbat municipiul Botoşani se află în întreţinerea Primăriei municipiului Botoşani. Lungimea drumurilor naţionale pe tipuri de îmbrăcăminţi se prezintă astfel: - beton asfaltic = 296,902 km (66,07 %) - îmbrăcăminţi asfaltice uşoare = 84,253 km (18,75 %) - beton de ciment = 33,052 km (7,35 %) - drumuri pietruite = 35,194 km (7,83 %) ------------------------- TOTAL = 449,401 km

Lungimile de îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile naţionale din România Tabel a.4.3.2.

Nr. crt. Denumirea drumului

Îmbrăcăminte de beton asfaltic (IBA)

Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară (IBU)

Beton de ciment (BC) Pavaj (PV) Pietruire

(P) 0 1 2 3 4 5 6 1 DN 24C 46,256 17,085 - - 35,194 2 DN 28B 24,526 - 14,966 - - 3 DN 29 76,004 2,270 - - - 4 DN 29A 61,734 - 14,817 - - 5 DN 29B 31,299 2,190 3,265 - -



Nr. crt. Denumirea drumului

Îmbrăcăminte de beton asfaltic (IBA)

Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară (IBU)

Beton de ciment (BC) Pavaj (PV) Pietruire

(P) 0 1 2 3 4 5 6 6 DN 29C 8,377 32,329 3,269 - - 7 DN 29D 46,211 2,507 - - - 8 DN 29E 2,495 - - - - 9 DN 29F - 27,872 - - - 10 TOTAL 296,902 84,253 33,052 - 35,194 Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009 Starea de viabilitate a drumurilor naţionale poate fi considerată în general ca fiind bună, acest fapt rezultând şi din tabelul următor.

Situaţia de viabilitate a drumurilor la data de 31.12.2008 detaliată pe DN la nivel secţie (SDN Botoşani)

Tabel a.4.3.3. LUNGIMEA SECTORULUI PE TIPURI DE ÎMBRACAMINTI

DN

POZ

IŢII

LE

KM

AL

E

SEC

TO

RU

LU

I

BE

TO

N A

SFA

LT

IC

BE

TO

N D

E C

IME

NT

ÎMB

RĂ

CĂ

MIN

TE

A

SFA

LT

ICĂ

UŞO

ARĂ

DR

UM

PIE

TR

UIT

SEC

TO

R

C

U

T

RE

IB

EN

ZI

SEC

TO

R

C

U

PA

TR

U

BE

NZ

I

LO

CA

LITĂŢ

ILE

ÎN

TR

E

CA

RE

E

STE

C

UPR

INS

SEC

TO

RU

L

STA

RE

A

D

EV

IAB

ILIT

AT

E

JUD

EŢ

UL

IN

A

DM

INIS

TR

AR

EA

M

UN

ICIP

IIL

OR

CA

TE

GO

RIA

DN

RE

LIE

F

KIL

OM

ET

RI

EC

HIV

AL

ENŢ

I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 24 C IAŞI –

BIVOLARI – ŞTEFĂNEŞTI - MANOLEASA

24C 43+850÷43+900 0,050 Bivolari Badarai B BT S D 0,043 24C 43+900÷43+925 0,025 Badarai Badarai B BT S D 0,021 24C 43+925÷45+037 1,118 Badarai Badarai B BT S D 0,958 24C 45+037÷45+500 0,463 Durneşti Durneşti B BT S D 0,397 24C 45+500÷45+557 0,057 Durneşti Durneşti B BT S D 0,049 24C 45+557÷45+928 0,381 Durneşti Durneşti B BT S D 0,327 24C 45+928÷46+269 0,341 Santa Mare Santa Mare B BT S D 0,292 24C 46+269÷48+000 1,725 Santa Mare Santa Mare B BT S D 1,479 24C 48+000÷50+063 2,072 Santa Mare Santa Mare B BT S D 1,776 24C 50+063÷57+724 7,691 Santa Mare Ringhilesti-

Deal B BT S D 6,592

24C 57+724÷58+207 0,481 Ringhilesti-Deal

Ringhilesti-Deal

B BT S D 0,412

24C 58+207÷58+580 0,371 Ringhilesti-Deal

Iliseni B BT S D 0,318

24C 58+580÷58+600 0,020 Ringhileşti Iliseni B BT S D 0,017 24C 58+600÷59+612 1,028 Iliseni Iliseni B BT S D 0,881 24C 59+612÷61+129 1,473 Iliseni Damideni B BT S D 1,263 24C 61+129÷62+261 1,180 Damideni Damideni B BT S D 1,011 24C 62+261÷65+800 3,539 Damideni Romaneşti B BT S D 3,033 24C 65+800÷66+000 0,200 Romaneşti Romaneşti B BT S D 0,171 24C 66+000÷66+930 0,916 Romaneşti Romaneşt B BT S D 0,785 24C 66+930÷67+739 0,811 Romaneşti Romaneşt B BT S D 0,695 24C 67+739÷71+653 3,914 Bobuleşti Bobuleşti B BT S D 3,355 24C 71+653÷72+079 0,426 Bobuleşti Badiuţi B BT S D 0,365 24C 72+079÷73+142 1,142 Badiuţi Badiuţi B BT S D 0,979 24C 73+142÷74+385 1,245 Stefanesti Stefanesti B BT S D 1,067 24C 74+385÷75+580 1,197 Stefanesti Stefanesti B BT S D 1,197 24C 75+580÷77+210 1,643 Stefanesti Stinca B BT S D 1,485 24C 77+210÷77+944 0,744 Stinca Stinca B BT S D 0,660 24C 77+944÷94+300 16,507 Stinca Ripiceni B BT S D 14,149

LUNGIMEA SECTORULUI PE TIPURI DE ÎMBRACAMINTI

DN

POZ

IŢII

LE

KM

AL

E

SEC

TO

RU

LU

I

BE

TO

N A

SFA

LT

IC

BE

TO

N D

E C

IME

NT

ÎMB

RĂ

CĂ

MIN

TE

A

SFA

LT

ICĂ

UŞO

ARĂ

DR

UM

PIE

TR

UIT

SEC

TO

R

C

U

T

RE

IB

EN

ZI

SEC

TO

R

C

U

PA

TR

U

BE

NZ

I

LO

CA

LITĂŢ

ILE

ÎN

TR

E

CA

RE

E

STE

C

UPR

INS

SEC

TO

RU

L

STA

RE

A

D

EV

IAB

ILIT

AT

E

JUD

EŢ

UL

IN

A

DM

INIS

TR

AR

EA

M

UN

ICIP

IIL

OR

CA

TE

GO

RIA

DN

RE

LIE

F

KIL

OM

ET

RI

EC

HIV

AL

ENŢ

I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 24C 94+300÷96+350 2,069 Ripiceni Ripiceni B BT S D 1,773 24C 96+350÷103+170 6,930 Ripiceni Manoleas B BT S D 5,940 24C 103+170÷103+760 0,590 Manoleasa Manoleas B BT S D 0,506 24C 103+760÷105+800 1,859 Manoleasa Manoleasa

Prut B BT S D 1,593

24C 105+800÷106+650 0,883 Manoleasa Prut

Manoleasa Prut

B BT S D 0,757

24C 106+650÷106+900 0,330 Manoleasa Prut

Manoleasa Prut

M BT S D 0,283

24C 106+900÷107+960 0,980 Manoleasa Prut

Iorga M BT S D 0,840

24C 107+960÷109+000 1,040 Iorga Iorga M BT S D 0,891 24C 109+000÷110+410 1,410 Iorga Liveni M BT S D 1,209 24C 110+410÷114+750 4,340 Liveni Liveni M BT S D 3,720 24C 114+750÷117+950 3,200 Liveni Mitoc M BT S D 2,743 24C 117+950÷118+950 1,000 Mitoc Mitoc M BT S D 0,857 24C 118+950÷134+500 15,394 Mitoc MIorcani M BT S D 13,195 24C 134+500÷137+910 3,410 Miorcani Miorcani M BT S D 2,923 24C 137+910÷140+700 2,790 Miorcani Radauti

Prut M BT S D 2,391

24C 140+700÷142+000 1,300 Radauti Prut

Radauti Prut

M BT S D 1,114

24C 142+000÷142+250 0,250 Radauti Prut

Radauti Prut

M BT S D 0,214

98,535 46,256 0,000 17,085 35,194 0,000 0,000 0,000 84,726

28B TIRGU FRUMOS – HIRLAU- BOTOSANI

28B 39+000÷43+040 4,031 Maxut Frumusica B BT E D 4,031 28B 43+040÷45+100 1,845 Frumusica Frumusica B BT E D 1,845 28B 45+100÷45+600 0,846 Frumusica Flaminzi B BT E D 0.846 28B 45+600÷50+530 4,832 Flaminzi Flaminzi B BT E D 4,832 28B 50+530÷52+050 1,467 Flaminzi Cotu B BT E D 1,467 28B 52+050÷53+360 1,313 Cotu Cotu B BT E D 1,313 28B 53+360÷53+875 0,527 Cotu Cotu B BT E D 0,527 28B 53+875÷57+100 3,250 Copalau Copalau B BT E D 3,250 28B 57+100÷57+600 0,500 Copalau Zaicesti B BT E D 0,500 28B 57+600÷59+000 1,400 Copalau Zaicesti B BT E D 1,400 28B 59+000÷67+600 8,686 Copalau Zaicesti B BT E D 8,686 28B 67+600÷68+406 0,796 Zaicesti Zaicesti B BT E D 0,796 28B 68+406÷68+620 0,214 Zaicesti Botoşani B BT E D 0,214 28B 68+620÷69+613 0,993 Zaicesti Botoşani B BT E D 0,993 28B 69+613÷71+100 1,529 Zaicesti Botoşani B BT E D 1,529 28B 71+100÷71+150 0,050 Botoşani Botoşani B BT M E D 0,050 28B 71+150÷72+730 1,580 1,580 Botoşani Botoşani B BT M E D 2,370 28B 72+730÷74+250 1,520 Botoşani Botoşani B BT M E D 1,737 28B 74+250÷75+390 1,023 Botoşani Botoşani B BT M E D 1,710 28B 75+390÷76+758 3,090 3,090 Botoşani Botoşani B BT M E D 6,180 39,492 24,526 14,966 0,000 0,000 1,580 3,090 7,263 44,276

29 SUCEAVA – BOTOSANI – SAVENI - MANOLEASA

29 21+670÷24+070 2,507 Dumbraveni Hutani B BT E D 2,507 29 24+070÷25+300 0,858 Hutani Hutani B BT E D 0,858 29 25+300÷26+800 1,954 Hutani Vladeni B BT E D 1,954 29 26+800÷27+650 0,689 Vladeni Vladeni B BT E D 0,689 29 27+650÷31+200 3,601 Vladeni Baisa B BT E D 3,601 29 31+200÷31+680 0,475 Baisa Baisa B BT E D 0,475 29 31+680÷36+440 4,622 Baisa Hudum B BT E D 4,622 29 36+440÷37+400 1,239 Hudum Hudum B BT E D 1,239 29 37+400÷37+900 0,369 Hudum Botosani B BT E D 0,369 29 37+900÷39+400 1,484 1,484 Botosani Botosani B BT E D 3,437 29 39+400÷39+780 0,380 0,380 Botosani Botosani B BT E D 1,484




DN

POZ

IŢII

LE

KM

AL

E

SEC

TO

RU

LU

I

BE

TO

N A

SFA

LT

IC

BE

TO

N D

E C

IME

NT

ÎMB

RĂ

CĂ

MIN

TE

A

SFA

LT

ICĂ

UŞO

ARĂ

DR

UM

PIE

TR

UIT

SEC

TO

R

C

U

T

RE

IB

EN

ZI

SEC

TO

R

C

U

PA

TR

U

BE

NZ

I

LO

CA

LITĂŢ

ILE

ÎN

TR

E

CA

RE

E

STE

C

UPR

INS

SEC

TO

RU

L

STA

RE

A

D

EV

IAB

ILIT

AT

E

JUD

EŢ

UL

IN

A

DM

INIS

TR

AR

EA

M

UN

ICIP

IIL

OR

CA

TE

GO

RIA

DN

RE

LIE

F

KIL

OM

ET

RI

EC

HIV

AL

ENŢ

I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 29 39+780÷40+300 0,320 0,320 Botosani Botosani B BT E D 0,640 29 40+300÷41+900 1,400 1,400 Botosani Botosani B BT E D 2,800 29 41+900÷42+000 0,100 0,100 Botosani Botosani B BT E D 0,200 29 42+000÷43+500 1,470 Botosani Botosani B BT E D 2,345 29 43+500÷44+100 0,630 Botosani Botosani B BT E D 1,260 29 44+100÷44+400 0,300 Botosani Rachiti B BT E D 0,352 29 44+400÷44+950 0,550 Rachiti Rachiti B BT E D 0,566 29 44+950÷62+060 17,164 Rachiti Ungureni B BT S D 14,808 29 62+060÷65+940 3,943 Ungureni Ungureni B BT S D 3,380 29 65+940÷74+778 8,900 Ungureni Saveni B BT S D 7,629 29 74+778÷77+030 2,314 Saveni Saveni B BT S D 1,983

29 77+030÷83+505 6,534 Saveni Aurel Vlaicu B BT S D 5,601

29 83+505÷84+605 1,162 Aurel Vlaicu

Aurel Vlaicu B BT S D 0,996

29 84+605÷87+384 2,804 Aurel Vlaicu Avrameni B BT S D 2,402

29 87+384÷89+527 2,243 Avrameni Avrameni B BT S D 1,923 29 89+527÷94+800 5,330 Avrameni Flondora B BT S D 4,569 29 94+800÷96+900 2,162 Flondora Flondora B BT S D 1,853 29 96+900÷99+850 2,770 Manoleasa Manoleas B BT S D 2,374 78,274 76,004 0,000 2,270 0,000 0,000 3,684 5,784 76,916

29A SUCEAVA – DOROHOI – RADAUTI- PRUT

29A 23+010÷23+550 0,540 Zvoristea Vf Camp. B BT S D 0,463 29A 23+550÷26+300 2,750 Vf Camp. Vf Camp. B BT S D 2,357 29A 26+330÷33+250 6,905 Vf. Camp. Holaceni B BT S D 5,918 29A 33+250÷34+350 1,100 Horlaceni Horlaceni B BT S D 0,942 29A 34+350÷37+500 3,000 Horlaceni Dorohoi B BT S D 2,571 29A 37+500÷37+770 0,220 Horlaceni Dorohoi B BT S D 0,189 29A 37+770÷37+872 0,302 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 0,259 29A 37+872÷38+655 0,627 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 0,537 29A 38+655÷39+500 0,872 0,872 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 1;744 29A 39+500÷42+250 2,542 Dorohoi Dorohoi B BT M S D 2,179 29A 42+250÷43+457 1,565 Dorohoi Dumbravita B BT S D 1,340 29A 43+457÷47+450 4,156 Dorohoi Dumbravita B BT S D 3,562 29A 47+450÷48+670 1,229 Dumbravit Dumbravita B BT S D 1,053 29A 48+670÷51+540 2,902 Dumbravit Dragalina B BT S D 2,487 29A 51+540÷54+410 1,775 Dragalina Dragalina B BT S D 1,521 29A 53+410÷55+205 1,803 Dragalina Smardan B BT S D 1,545 29A 55+205÷57+010 1,805 Smardan Smardan B BT S D 1,547 29A 57+010÷58+105 1,089 Smardan Lisna B BT S D 0,933 29A 58+105÷59+710 1,634 Lisna Lisna B BT S D 1,401 29A 59+710÷60+900 1,168 Lisna Mlenauti B BT S D 1,001 29A 60+900÷61+436 0,56 Mlenauti Mlenauti B BT S D 0,480 29A 61+436÷62+630 1,184 Mlenauti Hudesti B BT S D 1,014 29A 62+630÷66+250 3,667 Hudesti Hudesti B BT S D 3,143 29A 66+250÷72+100 5,842 Hudesti Darabani B BT S D 5,007 29A 72+100÷76+900 5,000 Darabani Darabani B BT S D 6,860 29A 76+900÷82+100 5,276 Darabani Paltinis B BT S D 4,522 29A 82+100÷84+980 2,754 Paltinis Paltinis B BT S D 2,360 29A 84+980÷86+850 1,921 Paltinis Horodiste B BT S D 1,647 29A 86+850÷91+171 4,308 Horodistea Horodiste B BT S D 3,693 29A 91+171÷94+800 3,716 Horodistea Rediu B BT S D 3,185 29A 94+800÷96+200 1,459 Rediu Rediu B BT S D 1,251

29A 96+200÷96+950 0,727 Rediu Radauti Prut B BT S D 0,623

29A 96+950÷97+942 0,847 Radauti Prut

Radauti Prut B BT S D 0,726

29A 97+942÷98+842 1,306 Radauti Prut

Pod Lipcani B BT S D 1,119

76,551 61,734 14,817 0,000 0,000 0,000 0,872 4,343 69,179

29B BOTOSANI - DOROHOI

29B 0+000÷2+190 2,190 2,190 Botosani Botosani B BT M P D 4,380 29B 2+190÷3+000 0,910 0,910 Botosani Botosani B BT M P D 1,820 29B 3+000÷5+850 2,833 Catamarasti Catamaresti B BT P D 2,833


DN

POZ

IŢII

LE

KM

AL

E

SEC

TO

RU

LU

I

BE

TO

N A

SFA

LT

IC

BE

TO

N D

E C

IME

NT

ÎMB

RĂ

CĂ

MIN

TE

A

SFA

LT

ICĂ

UŞO

ARĂ

DR

UM

PIE

TR

UIT

SEC

TO

R

C

U

T

RE

IB

EN

ZI

SEC

TO

R

C

U

PA

TR

U

BE

NZ

I

LO

CA

LITĂŢ

ILE

ÎN

TR

E

CA

RE

E

STE

C

UPR

INS

SEC

TO

RU

L

STA

RE

A

D

EV

IAB

ILIT

AT

E

JUD

EŢ

UL

IN

A

DM

INIS

TR

AR

EA

M

UN

ICIP

IIL

OR

CA

TE

GO

RIA

DN

RE

LIE

F

KIL

OM

ET

RI

EC

HIV

AL

ENŢ

I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Deal Deal

29B 5+850÷11+600 5,620 Catamaresti Deal Cervicesti B BT P D 5,620

29B 11+600÷12+210 1,667 Cervicesti Cervicesti B BT P D 1,667 29B 12+210÷15+200 2,996 Cervicesti Leorda B BT P D 2,996 29B 15+200÷16+060 0,857 Leorda Leorda B BT P D 0,857 29B 16+060÷20+695 3,604 Leorda Braiesti B BT P D 3,604 29B 20+695÷22+520 1,823 Braiesti Braiesti B BT P D 1,823 29B 22+520÷24+685 2,210 Braiesti Vaculesti B BT P D 2,210 29B 24+685÷25+571 0,978 Vaculesti Vaculesti B BT P D 0,978 29B 25+571÷26+996 1,425 Vaculesti Saucenita B BT P D 1,425 29B 26+996÷27+910 0,904 Saucenita Saucenita B BT P D 0,904 29B 27+910÷29+670 1,770 Saucenita Dealu Mare B BT P D 1,770 29B 29+670÷30+605 0,935 Dealu Mare Dealu Mare B BT P D 0,935 29B 30+605÷31+500 0,830 Dealu Mare Dorohoi B BT P D 0,830 29B 31+500÷32+300 0,800 Dorohoi Dorohoi B BT P D 0,800 29B 32+300÷33+292 1,137 1,137 Dorohoi Dorohoi B BT P D 2,274 33,489 31,299 0,000 2,190 0,000 0,000 4,234 5,037 37,726

29C CUCORANI – VIRFU CIMPULUI- MIHAILENI

29C 0+000÷1+030 1,030 Inters 29B Cucorani B BT S D 0,883 29C 1+030÷1+240 0,210 Cucorani Cucorani B BT S D 0,180 29C 1+240÷2+600 1,364 Cucorani Cucorani B BT S D 1,169 29C 2+600÷4+505 1,905 Cucorani Calinesti B BT S D 1,633 29C 4+505÷5+550 1,030 Cucorani Calinesti B BT S D 0,882 29C 5+550÷6+770 1,220 Calinesti Calinesti B BT S D 1,046 29C 6+770÷7+320 0,556 Calinesti Bucecea B BT S D 0,478 29C 7+320÷8+000 0,686 Bucecea Bucecea B BT S D 0,589 29C 8+000÷10+600 2,613 Bucecea Bucecea B BT S D 2,240 29C 10+600÷11+000 0,413 Bucecea Ionaseni B BT S D 0,354 29C 11+000÷13+800 2,620 Bucecea Ionaseni B BT S D 2,245 29C 13+800÷15+200 1,580 Ionaseni Ionaseni B BT S D 1,354 29C 15+200÷16+000 0,814 Ionaseni Ionaseni B BT S D 0,698 29C 16+000÷16+500 0,500 Ionaseni Ionaseni B BT S D 0,429

29C 16+500÷18+020 1,670 Ionaseni Virfu Cimpului B BT S D 1,431

29C 18+020÷21+000 2,991 Virfu Cimpului

Virfu Cimpului B BT S D 2,564

29C 21+000÷21+550 0,550 Virfu Cimpului


29C 21+550÷23+960 2,398 Virfu Cimpului


29C 23+960÷24+500 0,430 Virfu Cimpului Lunca B BT S D 0,368

29C 24+500÷28+300 4,010 Lunca Lunca B BT S D 3,437 29C 28+300÷29+050 0,650 Lunca Talpa B BT S D 0,557 29C 29+050÷30+500 1,446 Talpa Talpa B BT S S 1,239 29C 30+550÷32+450 1,919 Talpa Cindesti B BT S S 1,645 29C 32+450÷35+980 3,530 Cindesti Cindesti B BT S S 3,026 29C 35+980÷38+450 2,472 Cindesti Mihaileni B BT S S 2,119 29C 38+450÷41+000 2,571 Mihaileni Mihaileni B BT S S 2,204 29C 41+000÷41+400 0,400 Mihaileni Mihaileni B BT S S 0,343 29C 41+400÷43+000 1,621 Mihaileni Siret B BT S S 1,389 29C 43+000÷43+050 0,050 Mihaileni Siret B BT S S 0,044 29C 43+050÷43+800 0,726 Mihaileni Siret B BT S S 0,622 29C 43+800÷44+230 0,430 Mihaileni Siret B SV S S 0,368 29C 44+230÷45+800 1,560 Mihaileni Siret B SV S S 1,337 45,965 8,807 3,269 33,889 0,000 0,000 0,000 0,000 39,4

29D BOTOSANI – TRUSESTI - STEFANESTI

29D 0+000÷2+000 2,507 Botosani Botosani B BT M S D 2,507 29D 2+000÷2+800 0,800 Botosani Botosani B BT M S D 0,686 29D 2+800÷6+640 3,856 Botosani Stauceni B BT S D 3,305 29D 6+640÷8+650 1,969 Stauceni Stauceni B BT S D 1,688 29D 8+650÷10+950 2,365 Stauceni Victoria B BT S D 2,027




DN

POZ

IŢII

LE

KM

AL

E

SEC

TO

RU

LU

I

BE

TO

N A

SFA

LT

IC

BE

TO

N D

E C

IME

NT

ÎMB

RĂ

CĂ

MIN

TE

A

SFA

LT

ICĂ

UŞO

ARĂ

DR

UM

PIE

TR

UIT

SEC

TO

R

C

U

T

RE

IB

EN

ZI

SEC

TO

R

C

U

PA

TR

U

BE

NZ

I

LO

CA

LITĂŢ

ILE

ÎN

TR

E

CA

RE

E

STE

C

UPR

INS

SEC

TO

RU

L

STA

RE

A

D

EV

IAB

ILIT

AT

E

JUD

EŢ

UL

IN

A

DM

INIS

TR

AR

EA

M

UN

ICIP

IIL

OR

CA

TE

GO

RIA

DN

RE

LIE

F

KIL

OM

ET

RI

EC

HIV

AL

ENŢ

I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 29D 10+950÷12+100 1,156 Victoria Victoria B BT S D 0,991 29D 12+100÷16+200 4,114 Victoria Siliscani B BT S D 3,256 29D 16+200÷16+900 0,700 Siliscani Siliscani B BT S D 0,600 29D 16+900÷26+900 9,991 Siliscani Drislea B BT S D 8,564 29D 26+900÷29+180 2,107 Drislea Drislea B BT S D 1,806 29D 29+180÷30+720 1,730 Drislea Trusesti B BT S D 1,483 29D 30+720÷32+528 1,766 Trusesti Trusesti B BT S D 1,754 29D 32+528÷36+380 3,756 Trusesti Guranda B BT S D 3,756 29D 36+380÷38+180 1,925 Guranda Guranda B BT S D 1,925 29D 38+180÷40+459 2,287 Guranda Cucuteni B BT S D 2,287 29D 40+459÷44+135 3,657 Cucuteni Cucuteni B BT S D 3,657 29D 44+135÷47+131 3,007 Cucuteni Stefanesti B BT S D 3,007 29D 47+131÷48+146 1,025 Stefanesti Stefanesti B BT S D 1,025 48,718 46,211 0,000 2,507 0,000 0,000 0,000 3,307 44,594

29E STINCA –FRONTIERA MOLDOVA

29E 0+000÷1+800 1,800 Stinca Stinca R BT S D 1,800

29E 1+800÷2+495 0,695 Stinca Frontiera Moldova R BT S D 0,695

2,495 2,495 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,495

29F VORNICENI - CRISTESTI

29F 0+00÷3+646 3,696 Vorniceni Vorniceni R BT S D 3,168 29F 3+646÷5+150 1,511 Vorniceni Cordareni R BT S D 1,295 29F 5+150÷9+702 4,541 Cordareni Cordareni R BT S D 3,893 29F 9+702÷10+696 1,000 Cordareni Dumeni M BT S D 0,857 29F 10+696÷15+274 4,596 Dumeni Dumeni M BT S D 3,939 29F 015+274÷17+064 1,786 Dumeni G. Enescu M BT S D 1,531 29F 17+064÷19+189 2,124 G. Enescu G. Enescu M BT S D 1,821 29F 19+189÷20+182 0,996 G. Enescu Dragalina M BT S D 0,854 29F 20+182÷22+238 2,068 Dragalina Dragalina M BT S D 1,773 29F 22+238÷26+140 3,902 Dragalina Cristinesti M BT S D 3,345 29F 26+140÷27+900 1,652 Cristinesti Cristinesti M BT S D 1,416 27,872 0,000 0,000 27,872 0,000 0,000 0,000 0,000 23,892 TOTAL SDN 451,391 297,332 33,052 85,813 35,194 1,580 11,883 25,734 423,204 Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009 În judeţul Botoşani pe reţeaua de drumuri naţionale se află un număr de 61 lucrări de artă (poduri şi pasaje) însumând o lungime totală de 1.679,65 metri, starea tehnică a acestora fiind în general bună. Prezentăm în tabelul următor situaţia acestor 61 lucrări de artă:

Lista lucrărilor de artă situate pe drumurile naţionale din judeţul Botoşani Tabel a.4.3.4.

Nr. crt.

DN id

Pozitie (km) Obstacol

Localitatea cea mai apropiata

Supra struc tura

Intra struc tura

Lung. totala

Tip fundatii

Nr. tot. deschid.

Anul de constr.

An consoli dare

Clasa de încar.

1 24C 45+750 P.Rosu Santa Mare BP BA 77,600 I,C 3 1975 1985 E 2 24C 58+380 P. Caragea Ringhilesti BP B 11,700 D 1 1975 - E 3 24C 61+390 Scurgerea Damideni BP B 7,120 D 1 1976 - E 4 24C 76+045 R.Baseu Stefanesti BP BA 60,600 I 3 1975 - E 5 24C 90+520 Canal Ripiceni BP B 12,400 D 1 1975 - E 6 24C 98+765 P.Manolea Ripiceni BP B 16,800 D 1 1973 - E 7 24C 100+300 P.Volovat Ripiceni BP B 106,600 I,D 4 1975 - E 8 24C 103+450 P.Volovat Manoleasa BP B 35,000 I 1 1975 - E 9 24C 114+835 Scurgere Livezi BP B 22,400 D 1 1980 - E 10 24C 141+910 P.Radauti RadautiPrut BA B 10,900 D 1 1965 - I 11 28B 42+415 Cale ferata Frumusica BP BA 41,400 I 3 1991 - E

Nr. crt.

DN id

Pozitie (km) Obstacol

Localitatea cea mai apropiata

Supra struc tura

Intra struc tura

Lung. totala

Tip fundatii

Nr. tot. deschid.

Anul de constr.

An consoli dare

Clasa de încar.

12 28B 42+976 Scurgere Frumusica BP B 27,000 I 1 1973 - E 13 28B 45+285 Scurgere Frumisica BP B 18,400 I 1 1973 - E 14 28B 47+193 P.Varnita Flaminzi BP B 39,800 I 3 1968 - E 15 28B 57+603 P.Miletin Buda BP B 35,200 I 1 1968 - E 16 28B 71+475 P.Dresleu Botosani BP B 9,100 D 1 1972 - E 17 29 21+810 R. Siret Hutani BA B 120,330 C 3 1964 2000 E 18 29 23+161 Scurgere Hutani BA B 22,570 D 1 1966 - I 19 29 23+457 Scurgere Hutani BA B 35,800 D 2 1964 2002 E 20 29 23+620 Scurgere Hutani BA B 22,660 D 1 1964 - I 21 29 23+720 Scurgere Hutani BA B 22,100 D 1 1964 - I 22 29 23+875 Scurgere Hutani BA B 19,480 D 1 1964 - I 23 29 23+948 Girla Morii Hutani BA B 46,580 D 3 1964 2002 E 24 29 27+780 P.Vladeni Vladeni BA B 21,200 D 1 1964 - I 25 29 36+309 P.Rau Baisa BA B 20,800 D 1 1964 - I 26 29 37+770 P.Deleanca Botosani BA B 18,650 D 1 1965 - I 27 29 44+132 P. Situa Botosani BP B 27,300 D 1 1968 - E 28 29 48+555 P.Minzoaia Rachiti BP B 27,200 D 1 1968 - E 29 29 53+944 P.Maistrului Manastiren BP B 22,100 D 1 1968 - E 30 29 64+820 R.Jijia Ungheni BP BA 39,200 C 2 1968 - E 31 29 74+788 Cale ferata Saveni BP BA 55,000 D 2 1995 - E 32 29 75+450 P. Baseu Saveni BP BA 52,360 I 2 1974 - E 33 29 84+800 Scurgere A.Vlaicu BP B 30,100 C 1 1974 - E 34 29 95+065 Scurgere Fleodora BP B 11,200 D 1 1973 - E 35 29 95+300 P.Volovat Fleodora BP B 35,600 C 1 1974 - E 36 29A 36+065 P. Intors Dorohoi BA B 46,400 D 2 1963 2008 I 37 29A 40+155 R. Jijia Dorohoi BP B 37,200 I 1 1976 - E 38 29A 43+765 Scurgere Dorohoi BP B 13,000 D 1 1976 - E 39 29A 47+440 Scurgere Dumbravita BA B 14,000 D 1 1968 - E 40 29A 51+295 P.Chilauca Dragalina BP B 11,800 D 1 1969 - E 41 29A 63+320 P. Baseu Hudesti BP B 30,400 D 1 1969 - E 42 29A 96+100 P. Isnovat Rediu BP B 13,000 D 1 1970 - E 43 29B 14+265 P. Dreslean Leorda BA B 22,900 D 1 1965 - I 44 29B 33+277 P. Jijioara Dorohoi BP B 14,300 D 1 1991 - I 45 29C 4+354 Scurgere Calinesti BA B 6,950 D 1 1901 - I 46 29C 8+380 Cale ferata Bucecea BA B 30,000 D 3 1960 - I 47 29C 18+060 Scurgere Vf.Cimpului BP B 12,350 D 1 1980 - E 48 29C 18+758 Scurgere Vf.Cimpului BP B 12,200 D 1 1981 - E 49 29C 21+178 Girla Morii Vf.Cimpului BP B 12,600 D 1 1980 - E 50 29C 23+330 P.Morii Vf.Cimpului BA B 12,000 D 1 1967 - E 51 29C 40+470 P.Molnita MIhaileni BA B 16,800 D 1 1967 - E 52 29C 44+532 Canal Siret MET+BA B 12,700 D 1 1901 - I 53 29D 7+300 R. Sitna Stauceni BP B 27,100 I 1 1960 2003 E 54 29D 7+466 P.Teioasa Stauceni BA B 20,000 D 1 1960 - I 55 29D 14+920 P.Burla Siliscani BA B 11,900 D 1 1961 - I 56 29D 16+600 P. Satului Siliscani BA B 9,000 D 1 1961 - I 57 29D 17+520 P.Siliscani Siliscani BA B 8,000 D 1 1961 - I 58 29D 19+100 Scurgere Siliscani BA B 6,700 D 1 1961 - I 59 29D 28+105 P.Drislea Drislea BA B 27,500 D 3 1960 - I 60 29D 30+971 Scurgere Trusesti BA B 10,000 D 1 1960 - I 61 29D 31+516 R.Jijia Trusesti BA B 58,600 I 3 1969 - E Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009

Dintre cele 61 de poduri existente, un număr de 10 poduri necesită lucrări cu prioritate:

Poduri ce necesită lucrări cu prioritate Tabel a.4.3.5.

Nr. Crt. DN Pozitia Lungime (m)



1 29 23+720 22,10 2 29 36+309 20,00 3 29 75+150 52,36 4 29 95+065 11,20 5 24C 45+750 77,60 6 24C 98+765 16,80 7 24C 100+300 106,60 8 24C 103+450 35,00 9 29D 28+105 27,50 10 29D 31+516 58,60 Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009

La nivelul judeţului Botoşani, mai multe zone sunt afectate de diverşi factori naturali (tasări şi alunecări, zone grav înzăpezibile, etc).

Situaţia zonelor afectate de tasări sau alunecări Tabel a.4.3.6.

Nr. Crt. DN Poziţie kilometrică Fenomen 1 29D 5+100÷6+400 Tasare 2 29D 8+600÷9+600 Tasare 3 29D 18+560÷20+860 Ebulmente, tasari ,alunecari 4 29D 28+750÷29+200 Tasare 5 29D 30+750÷30+850 Tasare 6 29D 45+300÷45+700 Tasare 7 24C 43+900÷44+600 24C 8 24C 45+750 Tasare rampa pod 9 24C 54+060÷56+000 Denivelari, tasari 10 28B 39+000÷40+200 Tasari, alunecari 11 28B 42+570÷42+800 Tasari 12 28B 48+900÷49+300 Tasari, alunecari 13 28B 63+800÷64+100 Alunecari 14 29 49+600÷49+900 Tasari 15 29 53+600÷53+900 Tasari 16 29 54+700÷54+900 Tasari 17 29 61+800÷62+100 Denivelari, tasari 18 29 70+500÷70+600 Tasari, alunecari 19 29 74+880÷74+900 Tasare rampa pasaj 20 29 84+800÷84+900 Tasare rampa pod 21 29 96+300÷96+700 Denivelari, tasari 22 29A 29+800÷30+200 Tasari, alunecari 23 29A 35+200÷735+500 Tasari 24 29A 77+100÷78+200 Tasari 25 29B 11+200÷11+600 Denivelari, tasari 26 29B 14+100÷14+300 Denivelari, tasari Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009

Situaţia zonelor grav înzăpezibile Tabel a.4.3.7.

Nr. Crt. DN Poz km 1 29 51+300÷52+600 2 29 55+100÷57+200 3 29 58+900÷62+300 4 29 66+000÷74+800 5 29A 42+300÷42+700 6 29A 54+100÷54+800 7 29A 66+800÷68+800 8 29A 71+000÷73+200 9 29A 81+000÷83+000 10 29A 85+000÷87+000 11 29A 92+000÷94+000 12 29D 22+000÷24+000 13 29D 46+000÷47+000 14 29C 6+000÷7+000 Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009

De asemenea un număr de 5 drumuri naţionale au sectoare de drum a căror stare tehnică este proastă, având capacitatea portantă depăşită.

Drumuri naţionale cu sectoare având capacitatea portantă depăşită Tabel a.4.3.8.

Nr. Crt. DN Poz km 1 29D 18+560÷20+860 2 24C 54+060÷56+000 3 28B 48+900÷49+300 4 29 54+700÷54+900 5 29 61+800÷62+100 6 29 96+300÷96+700 7 29B 11+200÷11+600 8 29B 14+100÷14+300 Sursa: DRDP Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009

Se impun de urgenţă efectuarea de lucrări de modernizare pe drumul naţional DN 28B pe sectorul cuprins între km 39+000 şi km 76+760, precum şi pe drumul naţional DN 24C pe sectorul cuprins între km 43+850 şi km 142+250.



Drumurile judeţene au rolul de a asigura, pe de o parte, legăturile rutiere între principalele localităţi ale Judeţului şi, pe de altă parte, de a colecta şi dirija către drumurile naţionale traficul rutier local ce se desfăşoară pe drumurile comunale. Prezentăm în tabelul următor lista celor 29 drumuri judeţene din judeţul Botosani:

Tabel a.4.3.9. POZIŢIA KILOMETRICĂ Nr.

crt. DENUMIREA DRUMULUI TRASEUL DRUMULUI

ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5 1 207 L Corni (DJ 208H) - Limita Jud. Suceava 0+000 2+500 2,500 2 207 N Botoşani - Curteşti - Orăşeni Deal - Cristeşti - E 58 0+000 13+900 13,900

3 208 C E 58 - Orăşeni Deal - Poiana - Vorona - Vorona Mare - Joldeşti - Limita Jud. Suceava 0+000 21+870 21,870

4 208 D Limita Jud. Suceava - Bucecea (DN 29C) 18+140 21+740 3,600

5 208 H DN 29 (Baisa) - Corni - Vorona - Oneaga - Pădureni - Copălău – Suliţa (DJ 297) 0+000 47+570 46,830

6 208 I Limita Jud. Suceava (Tudora) - Tudora - Joldeşti (DJ 208C) 3+660 13+800 10,140

7 208 T Limita Jud. Suceava (DN 29) - Călineşti (DN 29C) 15+610 19+960 4,350

8 282

Limita Jud. Iaşi - Rediu - Răuseni - Hlipiceni - Todireni - Albeşti - Truşeşti - Dângeni - Hăneşti - Vlăsineşti - Săveni - Drăguşeni - Coţuşca - Rădăuţi Prut

58+625 164+845 106,220

9 282 A DN 29D (Şoldăneşti) - Ionăşeni 0+000 5+670 5,670

10 282 B Limita Jud. Iaşi (Miletin) - Prăjeni - Câmpeni - Flămânzi (DN 28B) 34+740 51+530 16,790

11 282 H Răuseni (DJ 282) - DN 24C (Berza) 0+000 11+540 11,540 12 291 Leorda (DN 29B) - Bucecea - Huţani (DN 29) 0+000 15+830 15,830

13 291 B Şendriceni (DJ 291C) - Lozna - Dersca - Mihăileni (DN 29C) 0+000 20+750 20,750

14 291 C Dorohoi (DN 29A) - Ezer - Pomârla - Fundu Herţii - Baranca (DJ 298) 0+000 27+450 27,450

15 291 D Dorohoi (DN 29A) - Ibăneşti - Cristineşti - Suharău - Oroftiana - Baranca - Bajura (DN 29A) 0+000 46+220 46,220

16 291 F DJ 291D - Oroftiana - Frontieră Ucraina 0+000 2+300 2,300

17 292 Dorohoi (DN 29A) - Broscăuţi - Corlăteni - Vorniceni - Stiubeni - Săveni (DN 29) 0+000 46+350 46,350

18 293 DN 29A (Dorohoi) - Dumeni - Ghireni - DN 24C (Ghireni) 0+000 47+700 47,700

19 293 A Cotuşca (DJ 282) - Păltiniş (DN 29A) 0+000 18+170 18,170 20 294 DN 29 - Dingeni - Mihălăşeni 0+000 29+160 29,160 21 294 A Avrămeni (DN 29) - Pănăiţoaia - Mitoc 0+000 14+550 14,550

22 294 B Stefăneşti (DN 24C) - Murguţa - Dobârceni - Pădureni (DJ 294) 0+000 18+160 18,160

23 294 C Manoleasa (DN 29) - Hăneşti (DJ 282) 0+000 12+500 12,500 24 296 Botoşani - Roma - Nicseni - DJ 292 (Podeni) 0+000 26+000 26,000 25 296 A Stăuceni (DN 29D) - Roşiori - Costeşti (DJ 296) 0+000 13+700 11,227

26 296 B Plopenii Mari (DN 29) - Mândreşti - Călugăreni - Călugărenii Mari (DJ 296) 0+000 12+900 12,900

27 297 DN 29 (Blândeşti) - Suliţa - Todireni - DJ 282 0+000 25+950 25,950 28 298 DN 29F - Cristineşti - Baranca 27+900 36+740 8,840

29 298 A DN 29A (Dărăbani) - Dărăbani - Havârna - DJ 293 (Havârna) 0+000 10+000 10,000

POZIŢIA KILOMETRICĂ Nr.

crt.DENUMIREA DRUMULUI TRASEUL DRUMULUI

ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5 30 TOTAL 637,467 Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009

Sectoarele de drum judeţean ce străbat municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi oraşele Darabani, Săveni, Bucecea, Ştefăneşti şi Flămânzi se află în întreţinerea primăriilor acestora.

Reţeaua de drumuri judeţene însumează o lungime totală de 637,467 Km (sursa D.J.D.P. Botoşani), din care, pe tipuri de îmbrăcăminţi: - îmbrăcăminte asfaltică = 140,383 km (22,02%) - îmbrăcăminţi asfaltice uşoare = 264,263 km (41,46%) - pietruiri = 226,821 km (35,58%) - pământ = 6,000 km (0,94%) ------------------------- TOTAL = 637,467 Km (100%)

Lungimile de îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile judeţene din judeţul BOTOŞANI Tabel a.4.3.10.

Nr. crt. Denumirea drumului Îmbrăcăminte asfaltică (IA)

Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară (IAU) Pietruire (P) Drum de pământ (DP)

0 1 2 3 6 7 1 DJ 207L n.c. n.c. n.c. n.c. 2 DJ 208N n.c. n.c. n.c. n.c. 3 DJ 208C - 11,870 - - 4 DJ 208D - 2,960 - - 5 DJ 208H - - 16,720 - 6 DJ 208I - 4,340 - - 7 DJ 208T - - 4,350 - 8 DJ 282 5,900 23,615 7,714 - 9 DJ 282A 10 DJ 282B 11 DJ 282H - 0,890 4,000 - 12 DJ 291 2,300 9,630 - - 13 DJ 291B - 7,900 12,850 - 14 DJ 291C 19,600 - 5,350 - 15 DJ 291D - 0,900 - 6,000 16 DJ 291F - - 2,300 - 17 DJ 292 - - 8,364 - 18 DJ 293 - 26,090 8,000 - 19 DJ 293A - - 9,190 - 20 DJ 294 - 5,550 12,160 - 21 DJ 294A - 2,100 - - 22 DJ 294B n.c. n.c. n.c. n.c. 23 DJ 294C n.c. n.c. n.c. n.c. 24 DJ 296 - 12,150 2,220 - 25 DJ 296A n.c. n.c. n.c. n.c. 26 DJ 296B n.c. n.c. n.c. n.c. 27 DJ 297 n.c. n.c. n.c. n.c. 28 DJ 298 - 1,520 7,320 - 29 DJ 298A 4,000 - - - 30 TOTAL 31,800 115,265 100,538 6,000 Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009; n.c. - date necomunicate; - date parţiale În judeţul Botoşani, pe reţeaua de drumuri judeţene se află un număr de 34 lucrări de artă (poduri), dintre care: - 94 % (32 poduri) corespund cerinţelor de capacitate portantă (clasa "E" de încărcare)



respectiv capacitate de circulaţie (lăţimea părţii carosabile) ale traficului actual; - 6 % (2 poduri) cu caracteristici corespunzătoare clasei I de încărcare;

Tabel a.4.3.11.

Lăţime(m)

Nr.

Crt.

Den

umire

a şi

num

ărul

dr

umul

ui p

e ca

re se

află

Po

ziţia

(k

m)

Den

umire

a ob

stac

olul

ui

(cur

s apă,

va

le,c

ale

de

com

unic

aţie

)

Loca

litat

ea

cea

mai

ap

ropi

ată

Mat

eria

lul

de c

onst

r. Su

pras

truct

ură/

Des

chid

eri-

Lung

ime

(m)

Lung

ime

Tota

lă (m

)

Parte

car

osab

ilă

Tota

lă

Star

ea d

e vi

abili

tate

Cla

sa d

e în

cărc

are

Dacă

se p

oatr

trece

prin

vad

Dacă

se p

oate

oco

li

Con

figur

aţia

m

alur

ilor

1 DJ 208C 5+300 p.Miletin Orăşeni Vale BA/BA 29 29 7,00 9,00 Medie E Da Da Păm. 2 DJ 208D 18+189 r. Siret Hînţeşti BA/BA 98 98 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 3 DJ 208H 24+440 p.Sihăstrie Vorona BA/BA 18 18 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 4 DJ 208H 35+150 p.Horoghiuca Oneaga BA/BA 31 31 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 5 DJ 208H 39+800 p.Miletin Copalau BA/BA 22 22 7,00 9,00 Medie I Nu Da Păm. 6 DJ 208H 47+420 p.Sitna Dracsani BA/BA 29 29 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 7 DJ 208I 7+745 p.Plesu Tudora BA/BA 29 29 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 8 DJ 282 77+389 p. Sitna Todireni BA/BA 33 33 7,00 9,00 Medie E Nu Da Abrupt 9 DJ 282 83+425 r. Jijia Albesti BA/BA 42 42 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 10 DJ 282 88+900 r. jijia Albesti BA/BA 38 38 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 11 DJ 282 94+130 descarcare Mascateni BA/BA 16 16 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. 12 DJ 282 94+975 r. Jijia Mascateni BA/BA 40 40 7,00 9,00 Medie E Nu Da Abrupt 13 DJ 282 147+190 p. Volovat Nichiteni BA/BA 33 33 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. 14 DJ 282B 40+650 p. Miletin Prajeni BA/BA 39 39 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 15 DJ 282B 50+700 p.Tulburea Flamanzi BA/BA 18 18 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 16 DJ 282H 0+840 r. Jijia Rauseni BA/BA 76 76 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 17 DJ 291B 1+236 p. Buhai Sendriceni BA/BA 25 25 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 18 DJ 292 4+980 r. Jijia Broscauti BA/M 40 40 7,00 9,00 Medie I Nu Da Abrupt 19 DJ 292 19+200 r. Jijia Corlateni BA/BA 51 51 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 20 DJ 292 21+126 r. Jijia Corlateni BA/BA 41 41 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 21 DJ 292 33+259 p.Ibaneasa Vorniceni BA/BA 26 26 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. 22 DJ 293 20+323 p.Baseu Havarna BA/BA 46 46 7,00 9,00 Medie E Nu Da Păm. 23 DJ 293 26+300 p. Podriga Mileanca BA/BA 36 36 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 24 DJ 294 11+720 r. Jijia Dangeni BA/BA 38 38 7,00 9,00 Bună E Da Da Abrupt 25 DJ 294 23+300 p.Baseu Mihalaseni BA/BA 43 43 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 26 DJ 294C 0+100 p.Volovat Manoleasa BA/BA 36 36 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 27 DJ 294C 12+180 p.Baseu Hanesti BA/BA 42 42 7,00 9,00 Bună E Da Da Abrupt 2 DJ 296 3+296 p.Sitna Cismea BA/BA 29 29 7,00 9,00 Bună E Da Da Abrupt 29 DJ 296 12+195 p. Porcareasa Roma BA/BA 20 20 7,00 9,00 Medie E Da Da Păm. 30 DJ 296 25+657 r. Jijia Podeni BA/BA 42 42 7,00 9,00 Bună E Nu Da Abrupt 31 DJ 296A 1+200 p.Dresleuca Cismea BA/BA 14 14 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. 32 DJ 297 0+250 descarcare Blandesti BA/BA 16 16 7,00 9,00 Bună E Da Da Păm. 33 DJ 297 11+550 p.Sulitoaia Sulita BA/BA 17 17 7,00 9,00 Bună E Nu Da Păm. 34 DJ 298A 8+957 p.Podriga Darabani BA/BA 60 60 7,00 9,00 Medie E Nu Da Abrupt Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009

Tronsoane de drumuri judeţene cu alunecări de teren Tabel a.4.3.12.

Nr. Crt.

Drum judeţean Tronson Lungime

(km) 0 1 2 3

Km 6+100÷7+100 1,000 1 DJ 207N Total 1,000 Km 65+200÷65+400 0,200 Km 67+900÷68+000 0,100 Km 71+000÷76+000 5,000 Km 117+450÷117+650 0,200 Km 134+300÷134+800 0,500

2

DJ 282

Total 6,000

Nr. Crt.


(km) 0 1 2 3

Km 1+700÷2+200 0,500 3 DJ 282A Total 0,500 Km 20+700÷20+800 0,100 4 DJ 291C Total 0,100 Km4+500÷4+600 0,100 Km 27+300÷27+800 0,500 5

DJ 292

Total 0,600 Km 8+000÷9+000 1,000 6 DJ 293 Total 1,000 Km 2+100÷4+700 2,600 Km 11+480÷12+320 0,840 Km 14+000÷15+380 1,380 Km 18+400÷18+950 0,550

7

DJ 296

Total 5,370 TOTAL 14,570 Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009

Tronsoane de drumuri judeţene afectate de inundaţii Tabel a.4.3.12.

Nr. crt Drum judeţean Tronson Lungime (km)

0 1 2 3 Km 33+100÷40+000 7,000 1 DJ 291 D Total 7,000 Km 8+600÷8+900 0,300 2 DJ 298 A Total 0,300

TOTAL 7,300 Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009

Tronsoane de drumuri judeţene inundabile

Tabel a.4.3.13. Nr crt


(km) 0 1 2 3

Km 18+140÷21+000 2,860 1 DJ 208D Total 2,860 Km 29+900÷35+900 6,000 2 DJ 208H Total 6,000 Km 15+600÷17+200 1,600 3 DJ 208T Total 1,600 Km 94+000÷97+000 3,000 4 DJ 282 Km100+000÷101+000 1,000



Nr crt


(km) 0 1 2 3

Km 125+000÷127+000 2,000 Km 163+200÷164+200 0,800

Total 6,800 Km 1+000÷2+500 1,500 5 DJ 282H Total 1,500 Km 11+000÷15+000 4,000 6 DJ 291C Total 4,000 Km 33+000÷40+000 7,000 7 DJ 291D Total 7,000 Km 1+500÷2+300 0,800 8 DJ 291F Total 0,800 Km 10+000÷16+000 6,000 Km 19+000÷21+000 5,000 9 DJ 292 Total 11,000 Km 10+000÷12+000 2,000 10 DJ 294 Total 2,000 Km 13+600÷14+600 1,000 11 DJ 294A Total 1,000 Km 10+300÷11+000 0,700 12 DJ 296B Total 0,700 Km 8+600÷8+900 0,300 13 DJ 298A Total 0,300

TOTAL 45,560 Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009

Tronsoane de drumuri judeţene înzăpezite Tabel a.4.3.14.

Nr crt.


(km) 0 1 2 3

Km 1+300÷1+600 0,300 1 DJ 270L Total 0,300 Km 6+000÷7+000 1,000 Km 13+000÷13+900 0,900 2 DJ 207N Total 1,900 Km 1+300÷2+000 0,700 Km 3+300÷3+700 0,400 Km 6+600÷7+000 0,400 Km 14+100÷14+300 0,200 Km 16+100÷16+600 0,500 Km 19+300÷19+900 0,600

3 DJ 208C

Total 2,800 Km 21+100÷21+300 0,200 4 DJ 208D Total 0,200

Nr crt.


(km) 0 1 2 3

Km 0+300÷1+500 1,200 Km 14+100÷14+600 0,500 Km 30+800÷31+100 0,300 Km 31+350÷31+850 0,500

5 DJ 208H

Total 2,500 Km 9+100÷9+600 0,500 Km 9+900÷10+200 0,300 Km 11+100÷11+600 0,500 6 DJ 208I

Total 1,300 Km 19+100÷19+900 0,800 7 DJ 208T Total 0,800 Km 62+200÷62+300 0,100 Km 63+250÷64+200 0,950 Km 68+500÷68+650 0,150 Km 69+600÷69+700 0,100 Km 76+800÷76+950 0,150 Km 77+300÷77+400 0,100 Km 86+600÷86+750 0,150 Km 90+350÷90+450 0,100 Km 94+600÷94+800 0,200 Km 102+600÷102+700 0,100 Km 103+100÷103+300 0,200 Km 117+000÷118+000 1,000

8 DJ 282

Km 136+000÷139+000 3,000 Km 140+000÷141+000 1,000 Km 159+000÷160+000 1,000 Total 9,300 Km 21+600÷21+750 0,150 Km 22+400÷23+100 0,600 9 DJ 282A Total 0,750 Km 45+000÷47+000 2,000 10 DJ 282B Total 2,000 Km 0+530÷3+880 3,350 Km 4+430÷4+530 0,100 Km 5+750÷6+050 0,300 Km 6+200÷6+500 0,300

11 DJ 282H

Total 4,050 Km 6+800÷7+700 0,900 Km 8+400÷8+600 0,600 12 DJ 291 Total 1,500 Km 0+850÷1+800 0,950 Km 2+100÷3+000 0,900 Km 3+600÷4+200 0,600

13 DJ 291B

Km 5+200÷5+600 0,400



Nr crt.


(km) 0 1 2 3

Km 13+100÷13+600 0,500 Km 14+000÷14+800 0,800 Km 15+100÷15+600 0,500 Km 16+250÷16+500 0,250

Total 4,900 Km 7+400÷7+600 0,200 Km 8+100÷8+400 0,300 Km 16+200÷16+300 0,100 Km 20+500÷20+550 0,050

14 DJ 291 C

Total 0,650 Km 2+100÷2+300 0,200 Km 3+500÷3+600 0,100 Km 4+150÷4+900 0,750 Km 5+500÷5+750 0,250 Km 7+200÷7+700 0,500 Km 8+400÷8+600 0,200 Km 10+200÷10+700 0,500 Km 11+000÷11+400 0,400 Km 13+100÷13+500 0,400 Km 14+000÷14+300 0,300 Km 15+400÷15+800 0,400 Km 17+100÷17+300 0,200 Km 18+500÷18+700 0,200 Km 21+200÷21+600 0,400

15 DJ291 D

Km 22+000÷22+250 0,250 Km 26+100÷26+600 0,500 Km 27+300÷27+650 0,350 Total 5,900 Km 0+500÷0+900 0,400 16 DJ 291 F Total 0,400 Km 25+000÷26+000 1,000 Km 27+000÷27+400 0,400 Km 35+000÷36+000 1,000 17 DJ 292

Total 2,400 Km 0+000÷2+800 2,800 Km 3+000÷3+750 0,750 Km 4+100÷4+900 0,800 Km 5+000÷5+400 0,400 Km 6+000÷6+500 0,500 Km 8+200÷8+650 0,450 Km 9+000÷9+750 0,750 Km 10+200÷11+000 0,800 Km 13+100÷13+600 0,500

18 DJ 293

Km 15+500÷15+750 0,250

Nr crt.


(km) 0 1 2 3

Km 16+200÷16+450 0,250 Km 17+000÷17+250 0,250 Km 18+000÷23+800 5,800

Total 14,300 Km 0+100÷0+800 0,700 Km 7+300÷7+700 0,400 Km 17+300÷17+800 0,500 19 DJ 293 A

Total 1,600 Km 4+200÷4+800 0,600 Km 6+100÷6+300 0,200 Km 7+100÷7+900 0,800 Km 10+100÷10+500 0,400 Km 14+300÷14+900 0,600 Km 18+200÷18+600 0,400 Km 25+500÷25+900 0,400 Km 28+200÷28+800 0,600

20 DJ 294

Total 4,000 Km 0+500÷2+000 1,500 Km 5+000÷8+000 3,000 21 DJ 294 A Total 4,500 Km 1+000÷2+200 1,200 Km 12+300÷1+100 0,800 22 DJ 294 B Total 1,200 Km 0+500÷1+300 0,800 Km 5+100÷5+200 0,100 23 DJ 294 C Km 8+100÷8+900 0,800 Km 10+100÷10+300 0,200 Total 1,900 Km 3+550÷4+300 0,750 Km 6+600÷8+400 1,800 Km 9+550÷10+600 1,050 Km 15+100÷15+800 0,700 Km 21+400÷21+500 0,100 Km 21+950÷22+600 0,650 Km 23+500÷23+650 0,150

24 DJ 296

Total 5,200 Km 13+000÷13+700 0,700 25 DJ 296A Total 0,700 Km 0+300÷0+500 0,200 Km 11+000÷11+100 0,100 26 DJ 296 B Total 0,300 Km 6+000÷7+300 1,300 Km 8+000÷8+100 0,100

27 DJ 297

Km 14+100÷15+000 0,900



Nr crt.


(km) 0 1 2 3

Km 15+200÷15+700 0,500 Km 21+200÷21+500 0,300

Total 3,100 Km 33+300÷33+700 0,400 Km 35+200÷35+500 0,300 28 DJ 298 Total 0,700 Km 0+500÷0+900 0,400 Km 1+100÷1+900 0,800 Km 3+200÷3+600 0,400 Km 9+300÷9+550 0,250

29 DJ 298A

Total 1,850 TOTAL 81,000 Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009 Drumurile comunale însumează o lungime totală de 1032,758 Km (sursa Consiliul Judeţean Botoşani), după cum urmează:

Tabel a.4.3.15. POZIŢIA KILOMETRICĂ Nr.


ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5 1 DC 1 DN 29A (Dărăbani) - Eşanca 0+000 6+900 6,900

2 DC 1A Eşanca (DC 1) - Cuza Vodă - DJ 293 (Cuza Vodă) 0+000 7+500 7,500

3 DC 1B DN 29A (Horodiştea) - Cuzlău 0+000 2+000 2,000 4 DC 1C DJ 298A (Eşanca) - Lişmăniţa 0+000 3+000 3,000

5 DC 1D Havârna - Tătărăşeni - Balinţi - Vorniceni - DJ 298 0+000 13+550 13,550

6 DC 1E Darabani - Teioasa 0+000 2+400 2,400 7 DC 2 DN 29A (Horodiştea) – Slobozia 0+000 2+300 2,300 8 DC 3 Limita Jud. Iaşi - Stolniceni - DJ 282H 5+313 7+513 2,200

9 DC 3A DJ 293A (Viişoara) - Viişoara - Rediu - Rădăuţi Prut (DN 24C) 0+000 10+000 10,000

10 DC 4 DJ 293A - Miorcani (DN 24C) 0+000 2+100 2,100 11 DC 5 DN 24C (Ghireni) - Cotu Miculinţi 0+000 4+350 4,350 12 DC 6 DJ 282 (Nichiteni) - Nichiteni - Avram Iancu 0+000 4+000 4,000

13 DC 7 Codreni (DJ 293) - Sărata - Drăguşeni - DJ 282 (Mihail Kogălniceanu) 0+000 5+400 5,400

14 DC 8 DN 24C (Ghireni) - Crasnaleuca 0+000 4+000 4,000 15 DC 9 DN 24C - Horia 0+000 2+000 2,000

16 DC 10 DN 29 (Flondora) - Timuş - Panaiţoaia - Ziţani - Adăşeni 0+000 12+000 12,000

17 DC 11 DN 29 (Tudor Vladimirescu) - Tudor Vladimirescu - DJ 294C (Zahoreni) 0+000 7+000 7,000

18 DC 12 DN 24C - Sadoveni 0+000 5+500 5,500

19 DC 13 DN 29 (Săveni) - Bodeasa - DN 29 (Tudor Vladimirescu) 0+000 8+500 8,500



ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5 20 DC 14 DN 29 (Săveni) - Sârbi - Miron Costin 0+000 7+600 7,600

21 DC 15 DN 29 (Mihai Viteazu) - Mihai Viteazu - Drăguşeni (DJ 282) 0+000 11+750 11,750

22 DC 15A Chişcăreni - Sat Nou 0+000 1+250 1,250 23 DC 16 DJ 292 (Ştiubeni) - Ştiubeni - Negreni 0+000 3+250 3,250

24 DC 17 Ungureni - Epureni - Iacobeni - Strahotin - Hulub 0+000 15+400 15,400

25 DC 18 Ungureni - Vicoleni 0+000 2+000 2,000 26 DC 18A Plopenii Mari - Vicoleni 0+000 3+000 3,000 27 DC 18B Plopenii Mici - Mihai Viteazu 0+000 3+000 3,000

28 DC 19 DJ 282 (Dânger) - Dângeni - Sârbi - Vlăsineşti (DJ 282) 0+000 11+300 11,300

29 DC 20 DN 29 (Ungureni) - Ungureni - Durneşti 0+000 2+000 2,000 30 DC 20A Durneşti - Mândreşti 0+000 4+000 4,000

31 DC 21 Mileanca (DJ 293) - Tătărăşeni - Scutari - Drăguşeni (DJ 282) 0+000 12+750 12,750

32 DC 21A Mileanca - Seliştea 0+000 1+440 1,440 33 DC 21B Scutari - Codreni 0+000 6+600 6,600 34 DC 22 DJ 294C - Sărata - Basarab 0+000 2+150 2,150

35 DC 23 DN 24C (Stânca) - Negreşti - Mihălăşeni - Caraiman 0+000 11+300 11,300

36 DC 23A Pădureni (DJ 294) - Hăneşti (DJ 282) 0+000 5+150 5,150

37 DC 23B DN 29D (Viforăni) - Socrujeni - Golbăneşti - DN 24 0+000 13+800 13,800

38 DC 24 DJ 294B (Dobârceni) - Dobriceni - Bivolari - DN 29D (Bârsăneşti) 0+000 7+300 7,300

39 DC 26 DN 29D (Băbiceni) - Durneşti - Broşteni - DN 29D (Cucuteni) 0+000 7+750 7,750

40 DC 26A Durneşti - Cucuteni 0+000 3+000 3,000 41 DC 26B Guranda - Guranda Mănăstire 0+000 3+500 3,500 42 DC 27 DN 29D - Şoldăneşti 0+000 2+500 2,500 43 DC 27A Cerchejeni - Şoldăneşti 0+000 6+000 6,000 44 DC 27B Dracşani - Draxini 0+000 8+500 8,500 45 DC 27C Dracşani - Nicolae Bălcescu 0+000 7+500 7,500 46 DC 28 DN 29D (Vânători) - Vânători - Gorbăneşti 0+000 5+500 5,500 47 DC 28A Bătrâneşti - George Coşbuc 0+000 2+500 2,500

48 DC 29 DN 29D (Silişcani) - Burleşti - Unteni - Mănăstireni 0+000 16+900 16,900

49 DC 29A Unţeni - Popăuţi 0+000 1+700 1,700 50 DC 30 Siliştea - DN 29D (Stăuceni) 0+000 2+400 2,400 51 DC 31 DN 29D (Victoria) - Victoria - Tocileni 0+000 2+300 2,300

52 DC 32 DN 29D (Truşeşti) - Ionăşeni - DJ 282A (Ionăşeni) 0+000 4+750 4,750

53 DC 32A Buhăceni - Păsăteni 0+000 1+000 1,000 54 DC 32B Ionăşeni - UM 1800E 0+000 2+000 2,000 55 DC 32C Truşeşti - Păsăteni 0+000 4+900 4,900

56 DC 33 DJ 282A (Tudor Vladimirescu) - Tudor Vladimirescu – Româneşti (DN 24C) 0+000 7+000 7,000

57 DC 33A Bobuleşti - Româneşti 0+000 2+500 2,500 58 DC 33B Ştefăneşti - Bădeuţi 0+000 1+000 1,000





ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5 59 DC 34 DJ 282A (Rânghileşti) - Tudor Vladimirescu 0+000 7+550 7,550 60 DC 35 DN 24C - Berza 0+000 6+000 6,000 61 DC 35A Rânghileşti (DJ 282A) - Călăraşi (DJ 282H) 0+000 4+700 4,700 62 DC 35B Santa Mare - Pleşani 0+000 4+000 4,000 63 DC 35C Ilişeni - Canton Silvic 0+000 3+000 3,000 64 DC 36 DJ 282 (Răuseni) - Răuseni - Doina 0+000 4+450 4,450 65 DC 37 DJ 282 (Todireni) - Iureşti 0+000 2+000 2,000 66 DC 37A Todireni - Floreşti 0+000 4+000 4,000

67 DC 38 DJ 282 (Hlipiceni) - Hlipiceni - Victoria - DN 24C 0+000 8+600 8,600

68 DC 39 DJ 297 (Cerneşti) - Gârbeşti 0+000 4+000 4,000 69 DC 39A Todireni - Odaia Veche 0+000 4+000 4,000

70 DC 40 DJ 297 (Lunca) - Lunca Zlătunoaia - Costingeni - DJ 282A (Albeşti) 0+000 12+850 12,850

71 DC 41 DJ 297 (Lunca) - Lunca - Stroieşti 0+000 3+500 3,500 72 DC 41A Lunca - Bâznoasa 0+000 1+500 1,500 73 DC 41B Lunca - Stroieşti 0+000 2+000 2,000 74 DC 42 DJ 282B (Prăjeni) - Cerbu - Miletin 0+000 1+900 1,900 75 DC 43 Prăjeni (DJ 297) - Lupăria 0+000 3+700 3,700 76 DC 44 Frumuşica - Rădeni 0+000 2+100 2,100 77 DC 45 Frumuşica - Vlădeni Deal 0+000 2+000 2,000

78 DC 46 Limita Jud. Iaşi - Storeşti - Şendreni - Vlădeni Deal - Boşcoteni - Flămânzi 0+000 10+000 10,000

79 DC 46A Copălău (DJ 208H) - Draxini 0+000 2+400 2,400 80 DC 46B Copălău - Prisăcani - Balta Roşie - Plugari 0+000 25+200 25,200

81 DC 47 DN 28B (Flămânzi) - Prisăcani - Odaia Veche - Hlipiceni (DJ 282) 0+000 25+300 25,300

82 DC 47A Prisăcani (DJ 282B) - Chiţoveni 0+000 2+000 2,000 83 DC 48 Poiana - Cordun - Flămânzi 0+000 4+900 4,900 84 DC 48A Nicolae Bălcescu - Chiţoveni 0+000 4+000 4,000 85 DC 48B Nicolae Bălcescu - Stroieşti 0+000 13+000 13,000 86 DC 49 DN 28B (Buda) - Draxini - Bălăuşenii Noi 0+000 7+000 7,000 87 DC 49A DN 28B - Băluşeni - Draxini 0+000 7+700 7,700 88 DC 49B Băluşeni - Mănăstirea Zosin 0+000 3+500 3,500 89 DC 50 DN 28B - Zăiceşti - Buzeni 0+000 6+700 6,700 90 DC 50A Coşuleni - Buzeni 0+000 3+000 3,000 91 DC 51 Cristeşti - Oneaga 0+000 11+400 11,400 92 DC 52 Cristeşti - DJ 208H 0+000 5+800 5,800

93 DC 52A Ionăşeni - Albeşti - Ringhileşti - Bogdăneşti - DN 24C 0+000 21+500 21,500

94 DC 52B Copălău (DJ 208H) - Cerbu (DJ 208H) 0+000 3+800 3,800 95 DC 52C Coşula (DJ 208H) - Băluşeni 0+000 2+600 2,600 96 DC 52D Pădureni (DJ 208H) - Şupitca (DC 52) 0+000 2+400 2,400

97 DC 53 Orăşeni Deal (DJ 207N) - Orăşeni Vale (DJ 208C) 0+000 3+600 3,600

98 DC 53A DJ 208C - Schit Orăşeni 0+000 3+600 3,600 99 DC 54 DJ 208C (Mesteacăn) - Mesteacăn - Sarafineşti 0+000 3+700 3,700 100 DC 55 DJ 208C (Vorona Mare) - Vorona - Tudora 0+000 7+500 7,500 101 DC 55A DN 29 (Huţani) - Icuşeni - DJ 208C (Joldeşti) 0+000 22+100 22,100 102 DC 55B DJ 208C (Limita Jud. Suceava) - Arânaia - Cotu 0+000 8+700 8,700



ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5 Florii - Tudora

103 DC 56 Icuşeni - DJ 208H (Vorona) 0+000 4+800 4,800 104 DC 56A Băiceni - Balta Arsă - Corni 0+000 8+000 8,000 105 DC 58 DN 29 (Vlădeni) - Brehuieşti (DJ 208H) 0+000 2+850 2,850 106 DC 59 DN 29 - Agafton 0+000 2+250 2,250

107 DC 60A DN 29 (Hudum) - Mănăstirea Doamnei - DJ 207N (Curteşti) 0+000 6+050 6,050

108 DC 61 Botoşani - Manolesti - Ipoteşti (DC 62) 0+000 8+400 8,400

109 DC 62 DN 29B (Cătămareşti Deal) - Ipoteşti - Cucorani - DN 29B (Cerviceşti Deal) 0+000 9+700 9,700

110 DC 63 DJ 208T (Călineşti) - Călineşti - Mândreşti - Vlădeni (DN 29) 0+000 7+550 7,550

111 DC 63A Mândreşti - DJ 291 0+000 1+480 1,480 112 DC 64 Mândreşti (DC 63) - Hrişcani 0+000 4+400 4,400 113 DC 64A Vlădeni - Hrişcani 0+000 3+634 3,634 114 DC 65 DJ 296 - Costeşti - Nicşeni 0+000 8+200 8,200 115 DC 65A Răchiţi - Cişmea 0+000 1+687 1,687 116 DC 65B Răchiţi - Cişmea 0+000 1+440 1,440 117 DC 65C Răchiţi - Costeşti 0+000 1+550 1,550 118 DC 65D Răchiţi - Roşiori 0+000 1+177 1,177 119 DC 65E Nicşeni - Dacia 0+000 5+000 5,000

120 DC 66 DJ 296 (Roma) - Roma - Cotârgaci - Leorda (DN 29B) 0+000 14+350 14,350

121 DC 66A Leorda - Costineşti 0+000 2+500 2,500 122 DC 66B Roma - Dimăcheni 0+000 9+100 9,100 123 DC 66C Bohoghina (DN 29C) - Belcea 0+000 3+000 3,000 124 DC 66D Bucecea - Bohoghina 0+000 2+000 2,000 125 DC 67 DN 29C - Ionăşeni 0+000 5+050 5,050 126 DC 68 DN 29B (Brăieşti) - Poiana - Mitoc - Leorda 0+000 8+500 8,500 127 DC 68A Brăieşti - Popeni 0+000 5+250 5,250 128 DC 68B Brăieşti - Vâlcele 0+000 3+250 3,250 129 DC 68C Brăieşti - Dimăcheni 0+000 22+100 22,100

130 DC 69 DJ 292 (Vlădeni) - Vlădeni - Dimăcheni (DJ 292) 0+000 9+150 9,150

131 DC 69A Corlăţeni - Dimăcheni 0+000 2+500 2,500 132 DC 70 Cordăreni (DJ 298) - Arborea 0+000 8+400 8,400 133 DC 70A Cordăreni (DJ 298) - Slobozia 0+000 Km3+100 3,100 134 DC 71 DN 29B - Văculeşti - Gara Văculesti 0+000 8+400 8,400 135 DC 71A DJ 292 (Carasa) - Corlăţeni - Cordăreni (DJ 298) 0+000 11+000 11,000 136 DC 71B Vorniceni - Davidoaia 0+000 4+000 4,000 137 DC 71C Dealu Crucii - Davidoaia 0+000 2+500 2,500 138 DC 72 DN 29A - Săuceniţa - Văculeşti 0+000 5+400 5,400 139 DC 73 DN 29A - Horlăceni - Râul Siret 0+000 8+400 8,400 140 DC 73A DN 29C - Lunca 0+000 1+000 1,000 141 DC 73B DN 29C - Talpa 0+000 1+200 1,200 142 DC 74 DN 29A - Gorovei 0+000 Km1+500 1,500 143 DC 75 Cândesti - Vitcani 0+000 3+900 3,900

144 DC 75A DN 29C (Talpa) - Talpa - Cândeşti - Rogojeşti (Limita Jud. Suceava) 0+000 12+200 12,200

145 DC 76 Dersca (DJ 291B) - Dersca - Rogojeşti 0+000 7+950 7,950





ORIGINE DESTINAŢIE

LUNGIMEAREALĂ (Km)

0 1 2 3 4 5

146 DC 76A DN 29C (Călineşti) - Călineşti - Lozna (DJ 291B) 0+000 6+550 6,550

147 DC 76B Pădureni - Dersca (DJ 291B) 0+000 8+100 8,100 148 DC 76C DC 76 (Lozna) - Străteni 0+000 3+100 3,100 149 DC 76D Lozna - Străteni 0+000 2+240 2,240 150 DC 77 Dersca (DJ 291B) - Hilişeu Crişan 0+000 11+100 11,100 151 DC 77A Corjăuţi - Pomârla (DJ 291C) 0+000 4+300 4,300

152 DC 78 DJ 291C (Ezer) - Ezer - Hilişeu Horia - Hilişeu Crişan 0+000 13+250 13,250

153 DC 78A Hilişeu Horia - Valea Pădureni 0+000 2+000 2,000 154 DC 78B Hilişeu Horia - Iezer 0+000 3+000 3,000

155 DC 79 DN 29A (Şendriceni) - Şendriceni - Pădureni (DC 76B) 0+000 14+100 14,100

156 DC 79A Cobâla - Stracova 0+000 1+000 1,000 157 DC 79C Pădureni - Hilişeu Horia 0+000 3+000 3,000

158 DC 80 DJ 291C (Pomârla) - Pomârla - Dumbraviţa - George Enescu 0+000 24+400 24,400

159 DC 81 Ibăneşti - Poiana - DC 80 (Dumbrăviţa) 0+000 12+300 12,300 160 DC 82 DN 29A (Smârdan) - Smârdan - Suharău 0+000 4+450 4,450 161 DC 82A Suharău - Lişna 0+000 3+000 3,000 162 DC 82B Suharău - Alba 0+000 3+000 3,000 163 DC 82C Lişna - Izvoare 0+000 4+000 4,000 164 DC 83 DN 29A (Hudeşti) - Alba 0+000 4+300 4,300 165 DC 83A Alba - Baranca 0+000 6+000 6,000 166 DC 84 DN 29A (Hudeşti) - Conceşti - Darabani 0+000 7+900 7,900 167 DC 84B DN 29A - Bajura 0+000 2+000 2,000 168 DC 84D Hudeşti - Başeu - Mlenăuţi 0+000 5+000 5,000 169 DC 84E Mlenăuţi - Suharău 0+000 4+000 4,000 170 DC 85 DN 29A (Hudeşti) - Conceşti - Movileni 0+000 7+600 7,600 171 DC 86 DJ 293 - Stânca 0+000 2+400 2,400 172 DC 87 Broscăuţi - Slobozia 0+000 2+680 2,680 173 DC 88 Broscăuţi - Dorohoi 0+000 2+560 2,560 174 DC 89 Broscăuţi - Dimăcheni 0+000 5+370 5,370 TOTAL 1032,758 Pe reţeaua de drumuri comunale se găsesc un număr de 22 lucrări de artă (poduri), dintre care: - 9 % (2 poduri) corespund cerinţelor traficului actual; - 50 % (11 poduri) au caracteristici corespunzătoare clasei I de încărcare; - 41 % (9 poduri) reprezintă poduri deteriorate complet sau inexistente. Este important să amintim, de asemenea, că pe reţeaua de drumuri judeţene şi comunale, există şi zone afectate temporar de fenomene ale naturii cum sunt alunecările de teren, viiturile şi înzăpezirile. A.4.3.2. Reţeaua de transport feroviar Reţeaua de căi ferate a S.N.C.F.R. de pe teritoriul judeţului Botoşani are o lungime de 157,8 km de linie simplă neelectrificată, împărţită în patru secţii de circulaţie: 1. Secţia: Vereşti - Botoşani (511) - 25 km de la Bucecea la Botoşani;

2. Secţia: Leorda - Dorohoi (5l2) - 21,5 km; 3. Secţia: Leţcani - Dorohoi (608) - 95 km de la Andrieşeni la Dorohoi; 4. Secţia: Dângeni - Săveni (608) - 16,3 km La această lungime (l57,8 km) se adaugă lungimile liniilor c.f. din staţiile de cale ferată (11 staţii c.f.) şi haltele de mişcare (4 halte de mişcare): în total 49,834 km. La reţeaua de căi ferate a S.N.C.F.R. se adaugă şi căile ferate industriale (sau de garaj) ale unităţilor industriale de pe teritoriul judeţului Botoşani. Indicatorul densitate căi ferate pentru judeţul Botoşani este 31,65 km/1000 km2. Pe toată reţeaua de căi ferate a judeţului Botoşani, care este formată din linie simplă neelectrificată, tipul de tracţiune este diesel. Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună, fiind supusă permanent activităţilor de revizie şi întreţinere, impuse de siguranţa circulaţiei pe C.F. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 Km/h. Pe reţeaua C.F. există şi zone afectate temporar de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile, alunecările de teren, erodările şi tasările. Din totalul de 157,8 km ai reţelei C.F. a judeţului Botoşani, 3,820 km sunt supuşi alunecărilor de teren reprezentând 2,42% din total, 6,160 km sunt afectaţi de inundaţii - 3,9%; 0,740 km sunt supuşi erodărilor - 0,47% şi 0,100 km sunt afectaţi de tasări - 0,08%. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului Botoşani sunt: viaductele, podurile (cu lungimi peste 10 m) şi podeţele (cu deschidere între 0,5 m şi 10 m). Pe total reţea feroviară a judeţului Botoşani, lungimea totală a lucrărilor de artă este 1457,62 m constând în: 2 viaducte, 17 poduri şi 125 podeţe şi reprezintă 0,92% din lungimea reţelei c.f. a judeţului de 157,8 km. Trecerile la nivel cu calea ferată (denumite uneori şi pasaje pe reţeaua de căi ferate a judeţului Botoşani) sunt la nivel cu calea ferată în număr de 77 şi denivelate în număr de 2, unul superior şi unul inferior. Dintre acestea un număr de 12 pasaje la nivel cu calea ferată sunt păzite iar celelalte 65 nepăzite, dintre care semnalizate cu indicatoare rutiere "Crucea Sfântului Andrei" (I.R.) un număr de 64 şi doar o singură trecere la nivel este înzestrată cu instalaţie automată de semnalizare rutieră fără bariere (S.A.T.), la ramificaţia Miorcani de pe secţia 608: Dorohoi - Andrieşeni. Singurul traseu în curs de execuţie început în 1988 şi neterminat pe raza judeţului Botoşani, este traseul Deleni - Flămânzi, continuare a traseului Hârlău - Deleni din judeţul Iaşi, formând linia Hârlău-Flămânzi. Singurul traseu în curs de modernizare început şi neterminat este linia Bucecea - Botoşani la care se fac lucrări de consolidare şi modernizare suprastructură pentru sporirea vitezei de la 60 km/h la 100 km/h. A.4.3.3. Reţeaua de transport aerian - aeroporturi Judeţul Botoşani nu dispune de un aeroport propriu, însă beneficiază de serviciile aeroportului din judeţul învecinat, situat în municipiul Suceava (localitatea Salcea) la o distanţă de aprox. 43 km de municipiul Botoşani. De asemenea se mai poate opta şi pentru serviciile asigurate de aeroportul Iaşi, cu menţiuna ca acesta se află situate la o distanţă de peste 120 km faţă de municipiul Botoşani. A.4.3.4. Reţeaua de transport pe căi navigabile În Judeţul Botoşani, nu se poate vorbi de o reţea navigabilă. Singurele râuri care ar putea fi navigabile sunt Siretul şi Prutul, dar nu se circulă în mod obişnuit.



Se preconizează prin recomandările P.A.T.N., secţiunea I - Căi de comunicaţie, amenajarea căii navigabile pe râul Prut între Stânca - Costeşti şi Dunăre. A.4.4. RETELE DE TELECOMUNICAŢII

În judeţul Botoşani sunt 38.086 abonaţi la reţeaua telefonică fixă (doar 8,44 la suta de locuitori). Din totalul de 333 sate 15 nu sunt racordate la reţeaua telefonică fixă. Celelalte localităţi sunt

deservite de o reţea telefonică aeriană. Sectorul telecomunicaţiilor, parte importantă a infrastructurii naţionale s-a dezvoltat continuu în

ultimii 12 ani, abordând în funcţie de necesităţi atât soluţii calitative cât şi cantitative. Şi în România s-a trecut la o aliniere la noile tehnologii utilizate în ţările dezvoltate. Astfel în

judeţul Botoşani, ROMTELECOM a instalat în toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comună centrale telefonice digitale (nu mai există centrale telefonice manuale).

Reţelele locale şi interurbane sunt noi şi funcţionează la parametrii proiectaţi. Direcţia de Telecomunicaţii Botoşani s-a orientat pentru crearea de puternice centrale zonale

care acoperă întreaga arie geografică a judeţului. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii de orice categorie să comunice cu orice direcţie

naţională şi internaţională. Judeţul este racordat prin magistrale de fibră optică la reţeaua interurbană şi internaţională. Centralele rurale sunt, de regulă, instalate în centrele de comună celelalte sate fiind racordate la ele

prin circuite aeriene. A.4.4.1. Reţele şi echipamente telefonice În ceea ce priveşte racordurile spre abonaţi, ele sunt executate mai ales aerian, în ultima perioadă înlocuindu-se chiar şi unele cabluri subterane urbane depăşite, prin cabluri noi montate pe faţadele clădirilor. Situaţia din judeţ este similară, cu menţiunea că ponderea reţelelor modernizate este mai redusă. Echipamente telefonice existente în judeţul Botoşani: a) echipamente digitale: 89 bucăţi b) echipamente analogice: 0 c) echipamente manuale: 0 Structura reţelei 1. Linii stâlpi telecomunicaţii urbane şi rurale 32% 2. Linii stâlpi telecomunicaţii interurbane 68% 3. Circuite telefonice din OL urbane şi rurale 40% 4. Circuite telefonice din OL interurbane 60% 5. Cabluri telefonice urbane şi rurale nemodernizate 10% 6. Cabluri telefonice urbane şi rurale modernizate 60% 7. Cabluri telefonice interurbane nemodernizate 10% 8. Cabluri cu fibre optice 20%

Lista cu numărul abonaţilor telefonici din judeţul Botoşani Tabel a.4.4.1.

Nr. crt. Localitatea unde este localizată centrala telefonică

Comuna Număr de abonaţi

1 Albeşti Albeşti 403 2 Avrămeni Avrămeni 277 3 Bogdăneşti Santa Mare 111 4 Botoşani Botoşani 14028 5 Brăeşti Brăeşti 229 6 Broscăuţi Broscăuţi 179 7 Bucecea Bucecea 592 8 Călăraşi Călăraşi 296 9 Copălău Copălău 88 10 Cordăreni Cordăreni 224 11 Corlăteni Corlăteni 200 12 Corni Corni 409 13 Coţuşca Coţuşca 399 14 Cristeşti Cristeşti 73 15 Cristineşti Cristineşti 97 16 Dângeni Dângeni 243 17 Darabani Darabani 870 18 Dersca Dersca 629 19 Dobârceni Dobârceni 157 20 Dorohoi Dorohoi 3024 21 Dragalina Hlipiceni 30 22 Drăguşeni Drăguşeni 133 23 Dumbrăviţa Ibăneşti 68 24 Durneşti Durneşti 264 25 Iezer Hilişeu Horia 98 26 Flămânzi Flămânzi 739 27 Frumuşica Frumuşica 226 28 George Enescu George Enescu 254 29 Gorbăneşti Gorbăneşti 31430 30 Hăneşti Hăneşti 237 31 Havârna Havârna 361 32 Hilişeu Hilişeu 180 33 Hlipiceni Hlipiceni 221 34 Horodiştea Păltiniş 68 35 Hudeşti Hudeşti 209 36 Ibăneşti Ibăneşti 85 37 Joldeşti Vorona 169 38 Leorda Leorda 152 39 Lunca Lunca 268 40 Manoleasa Manoleasa 298 41 Mihăileni Mihăileni 461 42 Mihălăşeni Mihălăşeni 183



Nr. crt. Localitatea unde este localizată centrala telefonică

Comuna Număr de abonaţi

43 Mileanca Mileanca 152 44 Miorcani Rădăuţi Prut 271 45 Mitoc Mitoc 252 46 Nicşeni Nicşeni 344 47 Păltiniş Păltiniş 308 48 Pomârla Pomârla 238 49 Prăjeni Prăjeni 237 50 Răchiţi Răchiţi 468 51 Rădăuţi Prut Rădăuţi Prut 230 52 Răuseni Răuseni 166 53 Ripiceni Ripiceni 315 56 Româneşti Româneşti 286 54 Roma Roma 301 55 Santa Mare Santa Mare 177 56 Săveni Săveni 1193 57 Şendriceni Şendriceni 247 58 Stăuceni Stăuceni 283 59 Ştefăneşti Ştefăneşti 441 60 Ştiubieni Ştiubieni 285 61 Suharău Suharău 83 62 Suliţa Suliţa 420 63 Todireşti Todireşti 236 64 Truşeşti Truşeşti 624 65 Tudora Tudora 375 66 Ungureni Ungureni 568 67 Unţeni Unţeni 249 68 Văculeşti Văculeşti 105 69 Vârfu Câmpului Vârfu Câmpului 268 70 Viişoara Viişoara 222 71 Vlădeni Vlădeni 262 72 Vorniceni Vorniceni 452 73 Vorona Vorona 314 74 Zlătunoaia Lunca 168 75 TOTAL 38086 Sursa: ROMTELECOM Botoşani

În prezent mai sunt 1282 de cereri de instalare de noi posturi telefonice fixe. Lista localităţilor netelefonizate din judeţul Botoşani este prezentată in tabelul ce urmează:

Tabel a.4.4.2.

Nr. Localităţi netelefonizate (sat) Comuna 1 Băluşenii Noi Băluşeni 2 Coşuleni Băluşeni 3 Movileni Conceşti

Nr. Localităţi netelefonizate (sat) Comuna 4 Pădureni Copălău 5 Nicolae Bălcescu Coţuşca 6 Unguroaia Cristeşti 7 Galbeni Havârna 8 Niculcea Havârna 9 Belcea Leorda 10 Scutari Mileanca 11 Doina Răuseni 12 Pogorăşti Răuseni 13 Stolniceni Răuseni 14 Izvoare Suharău 15 Floreşti Todireni Sursa: ROMTELECOM Botoşani



A.4.5. REŢELE ENERGETICE A.4.5.1. Reţele electrice A.4.5.1.1. Surse de producţie a energiei electrice

În judeţul Botosani cea mai importantă sursă de energie electrică este CHE Stânca cu o putere instalată de 16 MW. Această centrală hidroelectrică are avantajul unui important lac de acumulare, cel mai mare din ţară după cel de pe Dunăre, şi o producţie relativ constantă de energie electrică. Uzina este exploatată de către F.E. Bistriţa din Piatra Neamţ, care mai are în judeţ şi CHE de la barajul pe Siret de la Bucecea cu o putere instalată de 1,18 MW în cele două grupuri. Energia electrică produsă numai în campanie, Fabrica de Zahăr "Siretul" Bucecea cu două grupuri cu contrapresiune de 3 MW fiecare funcţionând la 2,5 MW, este utilizată în fabrică şi o mică parte este preluată de S.E.N. prin staţia Bucecea.

În ultimul timp a intrat în funcţiune şi grupul electrogen cu contrapresiune, de 2,5 MW, de la UPEET (fost CET) Botoşani aparţinând de Regia Autonomă Municipală (RAM) Botoşani.

În partea de nord a judeţului mai funcţionează şi CHE Rogojeşti cu două grupuri totalizând 3,2 MW putere instalată. La Stânca mai există o microhidrocentrală aparţinând unităţii "Stânca" de 0,63 MW putere instalată.

Puterea totală instalată în surse locale poate atinge maximum 29,51 MW, însă CET Bucecea funcţionează numai sezonier, iar CHE Rogojeşti debitează în staţia Siret, deci se pot utiliza, pentru nevoile judeţului Botoşani, numai 20 până la 26 MW în condiţiile cele mai favorabile. Ponderea acestei puteri în puterea necesară judeţului, reprezintă 26% până la 35%, în situaţia cea mai favorabilă.

Judeţul Botoşani spre deosebire de altele are o foarte slabă dotare locală cu surse de producere a energiei electrice, neexistând nici o mare centrală electrică în zonă cum au majoritatea judeţelor limitrofe.

A.4.5.1.2 Consumul de energie electrică

În judeţul Botoşani, ca de altminteri în toată ţara, consumul de energie electrică a cunoscut o diminuare, în special datorită restrângerii unor activităţi industriale neprofitabile.

Consumul casnic, datorită eliminării oricăror restricţii, a cunoscut o uşoară creştere. Abonaţii casnici consumă 45,8% din toată energia vândută în judeţul Botoşani, procent foarte mare faţă de cel mediu pe ţară de 18%; acest fapt arată că în această zonă se produce relativ puţin în toate domeniile şi se consumă mai mult pentru nevoile personale.

Numărul consumatorilor industriali raportat la nivelul ţarii este de 1,11%, pe când a celor casnici este de 1,945% - destul de apropiat de indicatorii de bază ai judeţului Botoşani. Consumatorii industriali şi similari, care preiau energia electrică din S.E.N. la medie tensiune reprezintă 0,8% din cel similar pe ţară, în timp ce cei ce preiau energia la 0,4 kv este de 1,9%.

În anul 2002 consumul specific de energie electrică pe ţară a fost de 1.925 KWh/loc, în timp ce în judeţul Botoşani se realizează numai 707 KWh/loc, deci 2,72 ori mai puţin. Această valoare arată dezvoltarea judeţului în raport cu media pe ţară a dotării şi funcţionării diferiţilor consumatori productivi în special. Cea mai mare valoare a acestui indicator revine municipiului Botoşani cu 1.350 KWh/loc şi cea mai mică mediului rural şi oraşului Darabani.

A.4.5.1.3 Reţele de transport a energiei electrice Reţele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv) Volumul de instalaţii pentru liniile electrice de distribuţie la 110 kv se ridică la 348,65 km. Dintre acestea: - linii aeriene buclate - 169,03 km - linii aeriene radiale - 179,62 km

Reţele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv) Tabel a.4.5.1.

Denumire LEA Lungime Traseu aproximativ Botoşani - 3,177 Botoşani - Catamarasti Hudum - Abator 10,813 Hudum - Rachiti Hudum - 4 Hudum - Catamarasti Hudum - Botoşani 4,135 Hudum - Botoşani Hudum - Trusesti 33,521 Hudum - Tulbureni - Stauceni - Burleşti - Gorbanesti - Socrujeni -

Ciritei - Trusesti Abator - Saveni 31,276 Rachiti - Minastireni - Ungureni - Vlasinesti - SaveniSaveni - Mitoc 19,518 Saveni - Aurel Vlaicu - Avrameni - Dimitrie Cantemir - MitocRipiceni - Mitoc 21,991 Ripiceni - Manoleasa Prut - Mitoc Trusesti - Stanca 22,306 Trusesti - Guranda - Cucuteni - Stanca Stanca - Ripiceni 18,331 Stanca - Ripiceni Hudum - Blocuri 3,036 Hudum - Botoşani Hudum - Flamanzi 35,16 Hudum - Baiceni - Oraseni Deal - Cosula - Copalau - FlamanziDolhasca - Hudum 34,63 HudumVeresti - Botoşani 15,723 Veresti - Brehuiesti - Baisa - Stancesti - BotoşaniSaveni - Darabani 36,147 Saveni - Stiubieni - Negreni - Mileanca - DarabaniDorohoi - Darabani 38,586 Dorohoi - Progresul - Dumeni - Havirna - DarabaniSiret - Dorohoi 16,384 Siret - Piriu Negru - Calinesti - Talpa - Strateni - Sendriceni -

Dorohoi Sursa: E.ON Moldova Distribuţie S.A. A.4.5.1.4. Reţele de distribuţie publică de medie tensiune

Liniile de medie tensiune sunt preponderent aeriene în zona rurală a judeţului şi subterane în mediul urban.

Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, edilitari, social-culturali, inclusiv a unor consumatori industriali de puteri reduse.

Volumul de instalaţii, repartizat după tensiunea reţelei şi a tipului acestora este următorul:

Tabel a.4.5.2. Zona Botoşani (km) Zona Dorohoi (km)

Lungimea totală a liniilor principale 2229,5 226,3 Lungimea totală a derivaţiilor 701,4 338,7 Lungimea totală a LEA 1914,8 574,9 Lungimea totală a LES 314,7 31,3 TOTAL 2455,8 km Sursa: E.ON Moldova Distribuţie S.A.



În ultimii ani volumul reţelelor de medie tensiune şi numărul posturilor de transformare au

scăzut din cauza dezafectării reţelelor electrice aferente fostelor CAP.

A.4.5.1.5. Staţii de transformare

Prin reţeaua de 110 kv a judetului Botoşani sunt alimentate 13 staţii de transformare 110 kv/MT la care se racordează reţelele de medie tensiune.

Tabel a.4.5.3. Denumirea staţiei Localizare (amplasare) Nr. posturi trafo

1. Abator Răchiţi 38 2. Blocuri Botoşani 87 3. Bucecea Bucecea 10 4. Cătămăraşti Cătămărăşti 28 5. Darabani Darabani 150 6. Dorohoi Dorohoi 256 7. Hudum Hudum 69 8. Ripiceni Ripiceni 31 9. Săveni Săveni 183 10. Truşeşti Truşeşti 151 11. Botoşani Botoşani 191 12. Mitoc Mitoc 19 13. Flămânzi Flămânzi 113 Sursa: E.ON Moldova Distribuţie S.A.

A.4.5.1.6. Reţele de distribuţie de joasă tensiune

În mediul rural reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 2700,95 km, iar în mediul urban 1076,60Km. În zonele centrale, reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) şi au o lungime de 9,40Km in mediul rural şi de 987,50km în mediul urban.

Alimentarea reţelelor de joasă tensiune se face din reţelele de medie tensiune prin intermediul a 961 posturi de transformare (putere instalată 298 MVA).

Evidenţa posturilor de transformare

Tabel a.4.5.4. Nr. crt. Localitatea Număr posturi de transformare Putere instalată (MVA)

0 1 2 3 Zona Dorohoi-Darabani

1 Dorohoi 62 25,16 2 Dealu Mare 4 0,49 3 strada Progresul-Dorohoi 3 0,326

Nr. crt. Localitatea Număr posturi de transformare Putere instalată (MVA) 0 1 2 3 4 Sauceniţa 4 0,299 5 Prelipca 1 0,063 6 Cobila 1 0,1 7 Horlăceni 2 0,163 8 Văculeşti 5 0,355 9 Gorovei 1 0,063 10 Brăeşti 7 0,848 11 Poiana Brăeşti 2 0,2 12 Vâlcele 1 0,025 13 Broscăuţi 9 0,812 14 Strachova-Şendriceni 1 0,063 15 Satu Nou - Dorohoi 1 0,1 16 Loturi Enescu - Dorohoi 1 0,1 17 Dumeni - G.Enescu 5 0,673 18 Şipoteni - G.Enescu 2 0,14 19 Popeni - G.Enescu 1 0,1 20 Griviţa - Cordăreni 1 0,1 21 Cordăreni 6 0,47 22 Griviţa - Cordăreni 1 0,063 23 Carasa Pădure 1 0,04 24 Dumbrăviţa - Ibăneşti 6 0,646 25 G. Enescu 1 0,1 26 Arborea - G.Enescu 2 0,2 27 Stânca - G.Enescu 2 0,26 28 Dragalina - Cristineşti 5 0,636 29 Ibăneşti 8 0,862 30 Cristineşti 8 0,889 31 Poiana - Cristineşti 2 0,103 32 Baranca - Cristineşti 2 0,126 33 Fundu Herţii 3 0,3 34 Racovăţ 2 0,103 35 Pascari - Şendriceni 4 0,67 36 Pădureni - Şendriceni 7 0,575 37 Iezer - Hilişeu Horia 4 0,303 38 Hilişeu Horia 6 0,433 39 Mocra - Hilişeu Horia 1 0,04 40 Corjăuţi 1 0,063 41 Hilişeu Crişan 5 0,53 42 Balabani 1 0,063 43 Hilişeu Cloşca 1 0,1 44 Pomârla 7 0,686 45 Hulubeşti - Pomârla 1 0,063 46 Şendriceni 4 0,453 47 Străteni 3 0,286 48 Lozna 5 0,5



Nr. crt. Localitatea Număr posturi de transformare Putere instalată (MVA) 0 1 2 3 49 Dersca 9 1,043 50 Slobozia - Broscăuţi 1 0,063 51 Carasa 4 0,251 52 Carasa - Coşeri 1 0,04 53 Recea Verbia 1 0,063 54 Corlăţeni 3 0,263 55 Dimăcheni 4 0,363 56 Mateeni 1 0,063 57 Vlădeni - Corlăţeni 2 0,126 58 Seliştea - Corlăţeni 1 0,04 59 Podeni - Corlăţeni 1 0,1 60 Dealu Crucii - Vorniceni 1 0,063 61 Davidoaia - Vorniceni 1 0,063 62 Vârfu Câmpului 9 1,006 63 Lunca - Vârfu Câmpului 2 0,126 64 Aluniş - Vârfu Câmpului 1 0,063

65 Mesteacăn - Vârfu Câmpului 1 0,04

66 Balabani 29 5,487 67 Bajura 5 0,673 68 Imbireni 1 0,025 69 Conceşti 5 0,673 70 Movileni 1 0,16 71 Hudeşti 9 1,133 72 Baranca - Hudeşti 2 0,35 73 Alba - Hudeşti 5 0,583 74 Mlenăuţi 3 0,323 75 Başeu 2 0,163 76 Lişna 4 0,4 77 Izvoare 1 0,1 78 Smârdani 2 0,163 79 Plevna - Suharău 1 0,1 80 Suharău 7 0,813 81 Cotu Bour 1 0,025 82 Oroftiana 5 0,5 83 Păltiniş 6 0,75 84 Cuza Vodă 1 0,1 85 Viişoara Mare 5 0,463 86 Viişoara Mică 1 0,1 87 Slobozia - Păltiniş 1 0,025 88 Cuzlău 1 0,16 89 Horodiştea 3 0,42 90 Rediu - Rădăuţi Prut 4 0,423 91 Rădăuţi Prut 6 0,789 92 Miorcani 8 1,183

Nr. crt. Localitatea Număr posturi de transformare Putere instalată (MVA) 0 1 2 3 93 Eşanca 1 0,063 94 Lişmaniţa 3 0,165 95 Seliştea - Havârna 1 0,063 96 Mileanca 7 3,7 97 Cal Alb - Movileni 4 3,363 98 Gârbeni 1 0,063 99 Havârna 6 0,9 100 Scutari 1 0,063 101 Moiseni 1 0,025 102 Tătărăşeni 3 0,423 103 Balinţi 1 0,1 104 Niculcea 1 0,025 105 Galbeni 1 0,04

TOTAL 406 65,596 Zona Botoşani

1 Agafton 1 100 2 Băiceni 1 100 3 Balta Arsă 2 80 4 Băluşeni 5 733 5 Băluşenii Noi 2 63 6 Belcea 1 40 7 Bohoghina 1 63 8 Boşcoteni 1 100 9 Botoşani 247 164982 10 Brehuieşti 4 363 11 Bucecea 25 9969 12 Buda 2 126 13 Buzeni 1 63 14 Călineşti 4 490 15 Cătămărăşti 10 6367 16 Cătămărăşti Deal 1 250 17 Cerbu 2 126 18 Cerviceşti 3 226 19 CHE. Bucecea 1 250 20 Cheliş 1 63 21 Chişcovata 1 250 22 Chiţoveni 1 63 23 Câmpeni 2 103 24 Cireşoaia 1 100 25 Cişmea 3 980 26 Copalău 7 813 27 Cordun 4 550 28 Corni 9 1050 29 Costeşti 2 8100 30 Costineşti 1 63



Nr. crt. Localitatea Număr posturi de transformare Putere instalată (MVA) 0 1 2 3 31 Coşula 4 363 32 Coşuleni 2 126 33 Cotu 1 63 34 Cristeşti 9 833 35 Cucorăni 2 260 36 Curteşti 9 4463 37 Dolina 1 63 38 Dracşani 5 440 39 Draxini 4 476 40 Flămânzi 10 2013 41 Frumuşica 4 813 42 Horoghiuca 1 25 43 Hrişcani 1 63 44 Hudum 2 103 45 Huţani 1 100 46 Icuşeni 2 200 47 Ion Creangă 1 160 48 Ionăşeni 6 676 49 Ipoteşti 1 160 50 Joldeşti 4 476 51 Leorda 11 4358 52 Lunca 3 600 53 Lupăria 1 100 54 Lupăria Nouă 1 100 55 Lupăria Veche 1 63 56 Măldărăşti 1 40 57 Mănăstirea Doamnei 3 413 58 Manoleşti Vale 1 40 59 Mesteacăn 1 63 60 Miletin 1 63 61 Mândreşti 3 263 62 Mitoc 1 63 63 Movila Parului 1 63 64 N. Bălcescu 6 773 65 Oneaga 5 590 66 Orăşeni Deal 2 163 67 Orăşeni Schit 1 63 68 Orăşeni Schit 1 63 69 Orăşeni Vale 2 126 70 Pădureni 2 126 71 Poiana - Flămânzi 4 326 72 Poiana - Vorona 2 200 73 Popeni 1 40 74 Prăjeni 2 163 75 Prisecani 1 100

Nr. crt. Localitatea Număr posturi de transformare Putere instalată (MVA) 0 1 2 3 76 Pristeşti 1 40 77 Răchiţi 5 3983 78 Rădeni 4 326 79 Roşiori 1 160 80 Sarafineşti 2 163 81 Şendreni 1 100 82 Sihăstrie Vorona 2 126 83 Siliştea 1 100 84 Stăneşti 1 63 85 Stăuceni 3 473 86 Stânceşti 2 200 87 Storeşti 5 486 88 Suliţa 5 973 89 Supitca 2 200 90 Tocileni 2 200 91 Tudora 14 2202 92 Tulbureni 1 250 93 Unguroaia 2 80 94 Vasile Lupu 1 250 95 Vercicani 2 80 96 Victoria 1 63 97 Vlădeni 4 289 98 Vlădeni Deal 1 63 99 Vlădeni Vale 1 63 100 Vorona 5 913 101 Vorona Mare 2 200 102 Vorona Nouă 2 200 103 Vorona Teodoru 1 250 104 Zăiceşti 3 450 105 Zlătunoaia 4 460

TOTAL 555 230870 Sursa: E.ON Moldova Distribuţie S.A. Principalii indicatori energetici teritoriali ai judeţului Botoşani

Judeţul Botoşani se situează pe o poziţie fruntaşă faţă de celelalte judeţe în ceea ce priveşte indicatorii energetici. 11 – LEA MT/s = 0,49935 km/kmp

(densitatea liniilor LEA MT) 12 – LEA JT/s = 0,75763 km/kmp

(densitatea liniilor LEA JT) 13 – LES + LEA MT/post = 2,13862 km/post

(reţeaua de medie tensiune aferentă unui post de transformare) 14 – LES + LEA JT/post = 3,60064 km/post (reţeaua de joasă tensiune aferentă unui post de transformare)



Electrificarea rurală

În judeţul Botoşani mai sunt 9 localităţi rurale unde unele gospodării nu sunt racordate la reţele electrice comunale de joasă tensiune. Această stare de fapt se datorează în special extinderii intravilanului acestor localităţi, noile localităţi apărute urmând a fi electrificate conform soluţiilor stabilite.

În tabelul următor sunt listate aceste localităţi:

Tabel a.4.5.5. Nr. crt. Localitatea (aşezarea) Comuna

1. Baisa M. Eminescu 2. Cătămărăşti Deal M. Eminescu 3. Tudor Vladimirescu Albeşti 4. Dimăcheni Dimăcheni 5. Mlenăuţi Hudeşti 6. Sauceniţa Văculeşti 7. Borolea Hăneşti 8. Borzeşti Ungureni 9. Copălău Copălău Sursa: E.ON Moldova Distribuţie S.A. A.4.5.2. Alimentarea cu gaze naturale

Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune aparţinând sistemului naţional de transport gaze traversează teritoriul judeţului în mod radial, pornind de la orasul Bucecea. Pe teritoriul judeţului Botoşani se află amplasate conductele de transport gaze naturale (presiune înaltă) aparţinând SNTGN „TRANSGAZ” S.A. Mediaş:

Tabel a.4.5.6. Denumire conducta Lungime (km) Localitatea

alimentata Debit maxim (Nmc/h)

1. Cond. Ø 14” Tisauti – Bucecea 6,50 SRM Bucecea 10.000 2. Cond. Ø 10” Bucecea – Botosani 17,10 SRM Botosani 20.000 3. Cond. Ø 8” Bucecea – Botosani 17,10 SRM Botosani 4. Cond. Ø 10” Bucecea – Dorohoi 24,00 SRM Dorohoi 5.000 5. Cond. Ø 10”+8” Bucecea – Siret 40.00 SRM Siret 2.200 Sursa: Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale ”TRANSGAZ” S.A. Mediaş

Conform datelor furnizate de E.ON Gaz Distributie S.A. Tg. Mures, în judeţul Botoşani, în

prezent sunt alimentate cu gaze naturale 5 de localităţi: Botoşani, Bucecea, Cătămărăşti Deal, Manoleşti. Numărul total de abonaţi – utilizatori de gaze naturale, la nivelul judeţului este de 37.137 abonaţi, dintre care:

- abonaţi casnici 35.907; - abonaţi industrie 12;

- abonaţi instituţii 202; - abonaţi privatizaţi 1.016.

Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor în localităţi este 162,48 km din care lungimea conductelor – branşament este 32,64 km, lungimea reţelei urbane este de 156,53 km, iar în localităţi rurale 5,95 km. Cantitatea totală de gaze naturale livrate la nivelul judeţului / localităţilor într-un an: 48.123 mii m3. Din acesta în municipii şi oraşe a fost livrată o cantitate de 47.365 mii m3, iar în localităţi rurale 758 mii m3. Gazele naturale sunt utilizate în industrie în scopuri tehnologice şi pentru consum casnic la prepararea hranei, pentru încălzire cu sobe, pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere folosind instalaţii individuale de încălzire centrală sau instalaţii publice de distribuire a energiei termice.

În prezent, în judeţul Botoşani există studii şi proiecte, în diferite faze de execuţie, pentru dezvoltarea / extinderea reţelelor de gaze existente precum şi înfiinţarea unor noi distribuţii de gaze naturale: 1) Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale, presiune redusă – Ansamblul de locuinţe Sud-Vest 1, Sud-Vest 2, Sud-Vest 3 şi Ansamblul Mihai Eminescu. 2) Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale, presiune redusă – Ansamblul de locuinţe Marchian, Zona Centru si Piaţa Revoluţiei cu racordare din SRS Kogălniceanu. 3) Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale, presiune redusă – Ansamblul de locuinte Eminescu 2 – str. Aleea Pinului şi Aleea Nouă.

Toate aceste trei proiecte se vor derula in Municipiul Botoşani. A.4.5.3. alimentarea cu energie termică

Conform informaţiilor furnizate de C.J. Botoşani – serviciul tehnic, consiliile locale, S.C. TERMICA S.A. alimentarea cu energie termică în sistem centralizat mai funcţionează doar în municipiul Botoşani. În trecut au existat centrale termice si retele de distributie a agentului termic in localităţile Săveni, Truşeşti, Dorohoi dar acestea au fost dezafectate până în anul 2002, iar in oraşul Bucecea centrala termică a incetat activitatea în 2006 ca urmare a cererii reduse din partea populaţiei.

În municipiul Botoşani producţia şi distribuţia de energie termică în sistem centralizat este asigurată de S.C. Termica S.A. Cota de piaţă la nivel local este estimată la 35%, fiind racordaţi la reteaua de distribuţie a energiei termice un număr de 14039 apartamente sau locuinţe si un număr de 104 agenţi economici, unităţi bugetare sau instituţii publice.

Faţă de perioada precedentă, alimentarea cu căldură în sistem centralizat s-a restrâns, în acelaşi timp cantitatea de căldură distribuită pe apartament fiind diminuată, in anul 2008 fiind de 5,6 Gcal/an-ap. faţă de 2001 când a fost 10,3Gcal/an-ap. Reducerea cererii de energie termică a rezultat din economiile facute de proprietarii care au instalat repartitoare de costuri, din blocurile contorizate si prin reducerea voluntară a confortului termic, în paralel cu debranşarea unor proprietari de la reţea.

Localităţile care beneficiază de gaze naturale pot rezolva mai uşor şi eficient problema încălzirii utilizând, într-o mai mare măsură în prezent, centrale termice individuale sau pentru un număr restrâns de consumatori, moderne, eficiente energetic şi ecologice.

În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice au mari probleme din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor; de asemenea o problemă importantă o reprezintă starea construcţiilor, izolaţiile slabe, lipsa contoarelor de măsură a cantităţilor de căldură livrate la consumatori şi în cea mai mare măsură lipsa resurselor financiare în special ale populaţiei. Scăderea presiunii gazelor la temperaturi exterioare scăzute conduce la reducerea drastică a căldurii la vârful de consum, cu urmări nefavorabile pentru locatari dar şi pentru clădiri şi reţele (apariţia condensului, pericolul de îngheţ – în special la conductele cu diametru mic, amplasate aerian).



A.4.6. SERVICII DE GESTIUNE A DEŞEURILOR

Gestionarea deşeurilor este o problemă complexă şi departe de a fi rezolvată conform exigenţelor de mediu din Uniunea Europeană. Acutizarea problematicii deşeurilor, cu referire în special la deşeurile orăşeneşti menajere, este generată de creşterea semnificativă a cantităţii acestora, acumulării în cantităţi mari pe o perioadă lungă de timp şi depozitării lor inadecvate, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de procesare a deşeurilor.

Pentru localităţile din judeţul Botoşani, la nivelul anului 2009 nu exista un sistem unitar de gestiune a deşeurilor menajere şi industriale. Rezolvarea situaţiei se face în majoritatea cazurilor la nivel local, iar pentru unele localităţi prin folosirea amplasamentelor din principalele centre urbane. A.4.6.1 Cantităţi de deşeuri generate şi colectare

Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani redactează statistici privind cantităţile de deşeuri generate şi colectate. Cantităţile de deşeuri colectate sunt date separat pentru zonele urbane şi rurale. Cifrele estimative pentru 2003-2006 sunt prezentate în tabelele de mai jos. Doar depozitul din Botoşani are o platformă de cântărire din septembrie 2006.

Aşa cum se va observa mai jos, a fost dificil să se stabilească indici de generare a deşeurilor pe baza datelor întocmite de către APM Botoşani şi a chestionarelor trimise de autorităţile locale. Printre probleme se număra următoarele:

• Absenţa, în general, a facilităţilor de cântărire a deşeurilor la depozite şi la gropile de gunoi precum şi lipsa unor factori sistematici şi consistenţi de convertire a volumelor de deşeuri din diferite surse în cantităţi;

• Cantităţile de deşeuri raportate prezintă, în unele cazuri, variaţii enorme, de neexplicat şi incredibile de la un an la altul. Fără o justificare plauzibilă a acestor variaţii, este dificilă utilizarea acestor date ca bază pentru elaborarea prognozelor;

• Unii dintre operatori sau autorităţi locale au făcut erori evidente în datele pe care le-au furnizat, de exemplu cantităţi anormal de mari privind anumite fluxuri de deşeuri, cauzate probabil de înţelegerea în mod greşit a ceea ce înseamnă fluxul de deşeu respectiv.

Deşeuri menajere amestecate de la populaţie – în zonele urbane

Tabelul următor prezintă cantităţile de deşeuri menajere raportate colectate pentru anii 2003 –

2006 şi raportul corespunzător pentru locuitor urban deservit în kg / zi / locuitor.

Cantităţi de deşeuri menajere colectate din zona urbana, între 2003 - 2006 Tabel a.4.6.1.

Judeţul Botoşani 2003 2004 2005 2006

Deşeuri menajere tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc Deşeuri menajere amestecate

56.456 1,12 27.480 0,54 27.253 0,51 37.886 0,72

Sursa: A.P.M. Botoşani Acest tabel arată variaţii foarte importante de la un an la altul, cantităţile fiind estimative deoarece nu este menţionată nici o cântărire periodică sau sistematică în timpul perioadei raportate.

Deşi, în general, deşeurile nu sunt cântărite la depozitele din judeţul Botoşani datorită lipsei echipamentulul de cântărire corespunzător, la sfârşitul anului 2006 a fost instalat un cântar la depozitul din municipiul Botoşani şi, astfel, pentru întregul an 2007 sunt disponibile cantităţile deşeurilor cântărite. Prin împărţirea cantităţii cântărite de deşeuri menajare la numărul estimat al locuitorilor deserviţi, se poate obţine o estimare a cantităţii zilnice de deşeuri generate per capita în municipiul Botoşani. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel a.4.6.2.

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec AN

Deşeuri menajere depozitate (tone)

1791 1640 2102 1980 2068 2039 2377 2732 2377 2275 1978 2192 25551

Deşeuri menajere pe locuitor deservit pentru perioada de calcul (kg/persoană)

15.6 14.3 18.3 17.3 18.1 17.8 20.7 23.8 20.7 19.9 17.3 19.1 223.0

Media deşeurilor menajere pe locuitor deservit, pe zi (kg/pers/zi)

0.50 0.51 0.59 0.58 0.58 0.59 0.67 0.77 0.69 0.64 0.58 0.62 0.61

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani Cifrele se bazează pe următoarele ipoteze: 1. cifrele nu includ deşeuri provenite din afara municipiului 2. nici un deşeu din municipiul Botoşani nu a fost evacuat la vreun alt depozit (de la A.P.M. Botoşani am înţeles că ambele afirmaţii de mai sus sunt valabile) 3. clasificarea deşeurilor municipale a fost corectă 4. serviciul de colectare a deşeurilor municipale în municipiul Botoşani acoperă 100% locuitori (după cum a fost declarat de către Municipalitate în chestionarul nostru) 5. toate deşeurile municipale au fost cântărite la momentul depozitării.

Deşi cifrele de mai sus nu par să prezinte variaţii ridicate, nu considerăm că oferă o bază suficientă pentru elaborarea previziunilor privind generarea deşeurilor municipale urbane în judeţ. În particular, există incertitudinea dacă într-adevăr rata de colectare în municipiu este de 100%. În caz contrar, cifrele de mai sus ar avea tendinţa de a diminua cantitatea deşeurilor generate pe cap de locuitor.

Datorită motivelor prezentate mai sus, a fost adoptat indicele de generare a deşeurilor stabilit de PRGD, şi anume 0,9 kg/loc/zi (2003).

Prezentăm în continuare cantită�ile de de�euri generate în jude�ul Boto�ani pe principalele tipuri de de�euri: A. Deşeuri menajere amestecate de la populaţie – în zonele rurale

Cantităţi de deşeuri menajere colectate din zona rurală, între 2003 - 2006 Tabel a.4.6.3.

Judeţul Botoşani 2004 2005 2006



Deşeuri menajere tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi Deşeuri menajere amestecate

240 0,22 255 0,29 380 0,44

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani B. Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii

Cantitatea de deşeuri municipale colectate din comerţ, industrie şi instituţii Tabel a.4.6.4.

2003 tone/an kg/an/loc




Judeţul Botoşani Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, şi institutii

10053 59,33 6078 31,60 5479,1 28,48 9628,10 50,51

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani C. Cantităţi de deşeuri menajere colectate separat

Cantitatea de deşeuri menajere colectate separat – cantităţi şi indici de generare Tabel a.4.6.5.

2003 2004 2005 2006 Judeţul Botoşani tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an

Deşeuri menajere colectate separat (cu excepţia celor din construcţii, demolări), total

23,10 0,17 13,00+ 0,09 142,30 0,97 186,60 1,29

Hârtie/ Carton - - 1,00 0,01 15,40 0,11 15,20 0,11 Sticlă 0,00 0,00 0,00 0,00 15,50 0,11 25,00 0,17 Plastic 20,10 0,15 0,00 0,00 78,70 0,54 119,40 0,82 Metale 3,00 0,02 12,00 0,09 32,50 0,22 27,00 0,19 Biodegradabile 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Altele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,20 0,00 0,00 0,00 Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani

În general, cantităţile de deşeuri colectate separat au crescut pe parcursul acestei perioade, în special plasticul colectat separat. Nu s-a efectuat colectarea separată a deşeurilor biodegradabile pe parcursul perioadei avută în vedere.

Colectarea separată a deşeurilor se realizează pe două căi: prin spaţiile special îngrădite, amenajate de companii private de reciclare şi prin sisteme de colectare separată înfiinţate în Botoşani, Dorohoi şi Dărăbani (vezi secţiunea 2.8.2): De exemplu, la sfârşitul anului 2006, în municipiul Botoşani existau 27 puncte de colectare separată pentru deşeurile din ambalaje PET (APM Botoşani, 2007). D. Deşeuri voluminoase

Deşeuri voluminoase – cantităţi şi indici de generare Tabel a.4.6.6.

Judeţul Botoşani

2003 tone/an kg/loc/an 1500

2004 tone/an kg/loc/an



Deşeuri voluminoase

8,85 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani E. Deşeuri provenite din serviciile orăşeneşti – zona urbană

Deşeuri din parcuri şi grădini Tabel a.4.6.7.

Judeţul Botoşani

2003 2004 2005 2006

tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an Deşeuri din parcuri şi grădini în zonele urbane

4695 27,7 6.709 35,1 1603,7 8,3 1149 6,0

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani F. Deşeuri de piaţă

Deşeuri de piaţă Tabel a.4.6.8.

Judeţul Botoşani





Deşeuri de piaţă în zonele urbane

1994 11,8 3286 17,2 2416 12,6 2842 14,91

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani G. Deşeuri stradale

Deşeuri stradale Tabel a.4.6.9.

Judeţul Botoşani





Deşeuri stradale în zone urbane

8368 49,4 15607 81,7 16562 86,1 8854 46,5

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani H. Deşeuri din construcţii şi demolări

Deşeuri din construcţii şi demolări Tabel a.4.6.10.

Judeţul Botoşani

2003 2004 2005 2006

tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an tone/an kg/loc/an



Deşeuri din construcţii şi demolări

16723,00 98,69 15160 79,34 9394 48,83 9779 51,30

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani I. Deşeuri colectate şi depozitate

Deşeuri colectate şi depozitate în mediul urban – cantităţi şi indici Tabel a.4.6.11.

2003 2004 2005 2006 Judeţul Botoşani tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi

Total deşeuri colectate – zona urbană

103188 2,05 77475 1,52 66328 1,24 74483 1,41

Total deşeuri depozitate – zona urbană

103188 2,05 77475 1,52 66328 1,24 74483 1,41

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani

Deşeuri colectate şi depozitate în mediul rural – cantităţi şi indici Tabel a.4.6.12.

Judeţul Botoşani 2003 2004 2005 2006 tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/zi tone/an kg/loc/ziTotal deşeuri colectate – zona rurală

0 0,00 250 0,23 320 0,37 470 0,54

Total deşeuri depozitate – zona rurală

0 0,00 250 0,23 320 0,37 470 0,54

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani J. Deşeuri generate şi necolectate

Deşeuri generate şi necolectate mediul urban – cantităţi şi indici Tabel a.4.6.13.

Judeţul Botoşani

2003 2004 2005 2006

tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc

tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc

Deşeuri menajere generate şi necolectate – zona urbană

10348,70 0,90 16836 0,90 15179,30 0,90 15065,70 0,90


Deşeuri generate şi necolectate – mediul rural Tabel a.4.6.14.

Judeţul Botoşani

2003 2004 2005 2006

tone/an kg/an/loc

tone/an kg/an/loc

tone/an kg/an/loc

tone/an kg/an/loc

Deşeuri menajere generate şi necolectate –zone rurale

42540,50 0,40

38716,30 0,40 38712 0,40 38511,90 0,40

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani Soarta deşeurilor din gospodăriile urbane necolectate de către sistemul de colectare nu este cunoscută, doar poate fi următoarea: · unele deşeuri sunt duse la cel mai apropiat depozit sau sunt depozitate în containere în altă parte în oraş, şi ajung în acelaşi fel în depozit, · unele deşeuri sunt evacuate ilegal, · o parte organică este compostată în grădini, · altele sunt arse în grădini. K. Nămol provenit de la epurarea apelor uzate

În present, există 5 staţii de epurare a apelor uzate în judeţul Botoşani. Datele furnizate de APM Botoşani arată, pentru fiecare din aceste staţii, tipul de epurare aplicat, numărul persoanelor conectate şi soarta nămolului generat de către acestea.

Cantitatea generată de nămol de la epurarea apelor, exprimat ca materie uscată, depinde foarte mult de numărul persoanelor conectate la staţiile de epurare a apelor uzate. Cantitatea de nămol generat pe persoană conectată, la nivel judeţean, este de 20 kg/pers/an. Aceasta cifră corespunde destul de mult datelor publicate la nivelor altor ţări. În prezent, doar aproximativ 26% din populaţie este conectată la staţiile de epurare a apelor uzate. Raportându-ne la populaţie ca un întreg, înseamnă că rata de generare este de 5,23 kg/loc/an. Însă această rată de generare se preconizează că va creşte pe măsură ce va creşte numărul persoanelor conectate la staţiile de epurare a apelor uzate.

Total deşeuri municipale produse în 2003, Judeţul Botoşani Tabel a.4.6.15.

Categorie Cantităţi generate (mii tone) Destinaţie

Deşeuri amestecate (ne-voluminoase) colectate în zonele urbane

46 Depozit

Deşeuri voluminoase 2 Depozit Deşeuri municipale provenind de la instituţii

14 Depozit

Deşeuri colectate separat - Reciclat Străzi, parcuri, pieţe 16 Depozit Deşeuri C&D 10 Depozit Nămol din canalizare 2 Depozit Deşeuri urbane necolectate 10 Deşeuri rurale colectate -



Deşeuri rurale necolectate 42 Gropi de gunoi rurale Total 141 exprimată ca materie uscată Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani

Există 7 oraşe şi municipii care sunt socotite ca fiind zone urbane: Botoşani, Dorohoi, Dărăbani, Flămânzi, Săveni, Ştefăneşti şi Bucecea. În zonele urbane, cea mai mare parte a populaţiei – aproximativ 76% - este deservită de serviciile de colectare a deşeurilor.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor se află în responsabilitatea fiecărei unităţi administrative, însă multe dintre acestea delegă activitatea de colectare /transport unei companii separate. Toate companiile sunt complet publice.

În cazul gospodăriilor individuale familiale deşeurile sunt în general colectate din uşă în uşă, pe când în cazul locuitorilor în blocuri de apartamente, aceştia trebuie să ducă deşeurile la punctele de colectare a deşeurilor din apropiere care conţin containere de deşeuri ce sunt golite în mod regulat. Câteva dintre punctele de colectare sunt construite conform Standardului din România SR13387 – Prescripţii de proiectare a punctelor pentru pre-colectare, 1997, însă multe din ele sunt insalubre şi folosesc echipamente învechite şi distruse.

În câteva locaţii speciale din municipiile Botoşani, Dorohoi şi Dărăbani au fost stabilite echipamente pentru colectarea selectivă a sticlelor de plastic şi a altor fluxuri reciclabile. Multe dintre vehiculele de colectare necesită înlocuirea cu utilaje mai moderne şi mai potrivite.

Deşeurile colectate sunt duse direct la depozitele situate aproape la periferia oraşelor, fără nici o tratare prealabilă. La unele depozite şi gropi de gunoi o anumită cantitate de deşeuri e sortată de gunoieri.

În general, în fiecare oraş este funcţional un depozit, iar deşeurile colectate în oraş ajung la acel depozit. Acest tipar va fi schimbat odată cu viitoarele inchideri ale depozitelor existente. După o perioadă, în 2008 deşeurile colectate în municipiul Dorohoi vor ajunge la depozitul din Dărăbani, datorită închiderii depozitului din Dorohoi. Distanţa dintre Dorohoi şi Dărăbani este de aproximativ 35 km. La depozitul din Botoşani, unele fluxuri de deşeuri, inclusiv DEEE, textile, hârtie şi carton sunt colectate separat.

În multe oraşe operatorii privaţi au amenajat spaţii îngrădite unde colectează materiale reciclabile. Aceştia cumpără materiale the la colectori sau de la posesorii materialelor. Materialele reciclate sunt depozitate, compactate, ambalate dacă este cazul şi transportate la comercianţi mai mari sau companii de reciclare.

Deşeurile periculoase generate de gospodării nu se colectează separat faţă de deşeurile menajere generale, astfel că acestea din urmă includ (părţi mici) de deşeuri periculoase: baterii, medicamente expirate, resturi de vopsele etc.

Zonele rurale cuprind 71 de comune. Doar un număr mic de gospodării rurale - aproape de 1% -beneficiază de servicii de colectare. Astfel, marea majoritate a populaţiei rurale trebuie să-şi evacueze propriile deşeuri. Doar comunele Truşeşti şi Mihai Eminescu au un sistem de colectare asigurat de către serviciul de salubritate. Această deservire a zonelor rurale a început în 2004. În majoritatea cazurilor locuitorii înşişi îşi duc deşeurile la gropile locale de gunoi autorizate, de obicei chiar în afara zonei locuite sau, dacă nu există groapă de gunoi autorizată în apropiere, la o groapă de gunoi ilegală.

Unele deşeuri sunt compostate individual şi folosite ca îngrăşământ în agricultură. Acelaşi lucru este valabil şi pentru excrementele animalelor. Probabil deşeurile de grădină generate de gospodării sunt arse.

În zonele rurale nu există puncte oficiale de colectare separată, însă unele companii cumpără fluxuri de deşeuri selectate de la locuitori.

A.4.6.2. Proporţia populaţiei deservită de către serviciile de colectare a deşeurilor

În 2006 erau circa 456.765 locuitori în judeţul Botoşani, dintre care 42% locuiau în zone urbane şi restul de 58% în regiunile rurale. Din această populaţie, 76% din locuitorii urbani erau deserviţi de servicii de colectare a deşeurilor, însă în zonele rurale rata de racordare era de doar 1%. Pentru întreaga populaţie a judeţului proporţia deservită era de 32%. Cifrele sunt redate în tabelul de mai jos şi în imagine.

Populaţia deservită de serviciile de colectare a deşeurilor între 2003-2006 Tabel a.4.6.16.

2003 2004 2005 2006 Total locuitori în judeţ 460.825 459.195 459.900 456.765 - URBAN 169452 191078 192369 190609 - RURAL 291373 268117 267531 266156 Total locuitori deserviţi 137949 142764 148541 147123 - URBAN 137949 139827 146161 144747 - RURAL 0 2937 2380 2376 Total locuitori nedeserviţi 322876 316431 311359 309642 - URBAN 31503 51251 46208 45862 - RURAL 291373 265180 265151 263780 Zona acoperită a judeţului 30% 31% 32% 32% - URBAN 81% 73% 76% 76% - RURAL 0% 1% 1% 1% Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani A.4.6.3. Posibilităţi de depozitare a deşeurilor

În principiu, toate deşeurile municipale din judeţul Botoşani care nu sunt recuperate ajung la un depozit, o groapă de gunoi sau sunt evacuate la o groapă de gunoi ilegală. Nu se efectuează incinerarea deşeurilor municipale în judeţ şi nu există nici instalaţii centralizate de compostare. Cu toate acestea unele gospodării compostează o parte sau toate deşeurile biodegradabile în propriile lor grădini. Însă aceasta nu înseamnă că există suficiente gospodării care compostează propriile deşeuri biodegradabile încât să fie atinse ţintele Directivei privind depozitarea.

Există 200 gropi de gunoi şi 4 depozite în judeţul Botoşani. Depozitele sunt în municipiul Botoşani (se va închide în 2012), Dorohoi (2009), Dărăbani (2014) şi Săveni (2016)

În regiunile rurale există cel puţin o groapă de gunoi în fiecare comună. A.4.6.4. Zone cu probleme în judeţul Botoşani

Articolul 4 (3) din Directiva privind depozitarea deşeurilor (1999/31/EC) permite statelor membre să scutească de unele sau toate prevederile acesteia depozitele de deşeuri din aşezările izolate. Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani a prezentat o propunere către Ministerul Mediului ca să se acorde dispense pe baza acestei prevederi pentru 22 de localităţi izolate unde comunicarea rutieră cu restul judeţului este dificilă. Localităţile propuse sunt sate care nu au legături cu drumurile principale.

Drumurile de legătură sunt neasfaltate. Iarna sau în zilele ploioase aceste sate pot deveni inaccesibile camioanelor de colectare. Aceste sate sunt enumerate în tabelul de mai jos:

Tabel a.4.6.17.



Tudor Vladimirescu

2016 Albeşti Albeşti 10 Pietriş Ştefăneşti/40

Ichimeni 178 Avrameni Avrameni 15 Pietriş -6km

Săveni/30

Unguroaia 184 Cristeşti Cristeşti 13 Pietriş –9km

Botoşani/21

Baranca 662 Cristineşti Cristineşti 7 Pietriş -6, pământ-1

Dorohoi/35

Poiana 236 Cristineşti Ibăneşti 4 pământ -4 Dorohoi/35 Avram Iancu 130 Cotuşca Nichiteni 4 pământ -4 Săveni/25 Nicolae Bălcesu

34 Cotuşca Cotuşca 7 pământ -7 Săveni/32

Cotu Miculinţi 579 Cotuşca Cotuşca 8 Pietriş -8 Dărăbani/40 Borolea 479 Hăneşti Hăneşti 8 Pietriş -8 Săveni/18 Sărata Basarab 412 Hăneşti Hăneşti 8 Pietriş -8 Săveni/18

Galbeni 125 Havarna Balinti 4 Pietriş -4 Dărăbani/24 Neculcea 41 Havarna Tătărăşeni 4 pământ -4 Dărăbani/24 Corjăuti 553 Hilişeu Horia Hilişeu Horia 4 Pietriş, pantă

mare-4 Dorohoi/11

Hilişeu Crişan 1179 Hilişeu Horia Hilişeu Horia 6 Pietriş, pantă mare-6

Dorohoi/17

Mihai Eminescu

12 Gorbăneşti Gorbăneşti 4 pământ -4 Botoşani/30

George Coşbuc 325 Gorbăneşti Gorbăneşti 3 pământ -3 Botoşani/29

Slobozia Siliscani

214 Mihălăşeni Mihălăşeni 4 pământ -4 Ştefăneşti/23

Caraiman 207 Mihălăşeni Mihălăşeni 7 Pietriş -4, pământ -3

Săveni/25

Codreni 630 Mileanca Mileanca 9 pământ -9 Săveni/20 Izvoare 78 Suharău Lisna 2 pământ -2 Dărăbani/20 Soroceni 180 Unteni Burleşti 3 Pietriş -3 Botoşani/23 Davidoaia 197 Vorniceni Dealu Cruci 3 pământ -3 Săveni/25 Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani Propunerea nu a fost acceptată de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. A.4.6.5. Colectarea şi transportul

După cum s-a observat deja, cantitatea de deşeuri colectate în Judeţul Botoşani este relativ scăzută, în special în zonele rurale. Este interesant de notat faptul că informaţia primită în chestionarele completate de unităţile guvernamentale locale din judeţ descriu o imagine mult mai favorabilă a ratei de acoperire cu serviciile de colectare. Cu toate acestea, datele arată mult mai puţin susţinute şi de încredere. Avem mai mare încredere în cifrele date de Agenţia Locală de protecţie a Mediului Botoşani, menţionate mai sus, şi am reţinut acele date.

Cu toate acestea, trebuie notat faptul că sunt câteva proiecte PHARE în dezvoltare care vor aduce îmbunătăţiri semnificative în unele servicii de colectare a deşeurilor, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale (vezi mai jos Proiecte importante de îmbunătăţire a gestiunii deşeurilor în judeţul Botoşani).

În judeţul Botoşani există diferite sisteme de colectare a deşeurilor. Sistemele de colectare existente sunt descrise pe scurt în capitolul 2.7.2. Deşeurile municipale şi cele asimilabile sunt colectate de către organismele publice (fie însăşi autoritatea locală sau în unele cazuri o companie deţinută în totalitate de autoritatea locală). Organizaţiile care au operat servicii de colectare în judeţul Botoşani în 2006 şi statutul lor de proprietate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Spaţiile îngrădite pentru colectarea materialelor reciclabile sunt deţinute de operatori privaţi. Operatorii privaţi au nevoie de autorizaţie.

Organizaţii care furnizează servicii de gestiunea deşeurilor în judeţul Botoşani Tabel a.4.6.18.

Nume Aria deservită Nr. loc. Deserviţi

SC Urban Serv SA Botoşani Botoşani 92750 Direcţia de Servicii Publice a CL Dorohoi Dorohoi 31525 Serviciul de gospodărire comunală Săveni 2646 Serviciul de gospodărire comunală Dărăbani 6650 Serviciul de gospodărire comunală Mihai Eminescu - Serviciul de gospodărire comunală Trusesti - Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă �i canalizare jude�ul Boto�ani - SC APA GRUP SA Boto�ani

Se observă faptul că în judeţ sunt active 6 companii publice de colectare a deşeurilor. Acestea sunt active în special în mediul urban. Colectarea deşeurilor în mediul rural este dominată chiar de autorităţile locale. Deşeuri menajere amestecate

Majoritatea deşeurilor din Botoşani sunt colectate ca deşeuri menajere amestecate. În zonele urbane, care constau în 7 municipii şi oraşe din Botoşani, domiciliază 189389 locuitori (Anuarul Statistic 2007).

Serviciile de salubritate deservesc populaţia prin diferite sisteme. În Dorohoi şi Botoşani îşi au sediul doar serviciile de salubritate ale judeţului Botoşani care au autorizaţie. Structura principală de deservire a populaţiei în zonele urbane este bazată pe un sistem care presupune aducerea deseurilor la container de catre cetăţean (sistem de colectare la punct fix) în cazul blocurilor şi unul care presupune colectarea deşeurilor din uşă in uşă (sistem de colectare din uşă în uşă) în cazul gospodăriilor familiale individuale. În mare parte gospodăriile familiale individuale sunt localizate în zonele periferice ale oraşelor.

Frecvenţa colectării este diferită la punctele de colectare. În Botoşani şi Dorohoi colectarea deşeurilor precolectate se face zilnic de luni până duminică. Colectarea poate fi efecuată de două ori pe zi, în cazul în care cantitatea generată de deşeuri o necesită. În celelalte zone urbane colectarea deşeurilor are loc de trei ori pe săptămână.

În Ştefăneşti, operatorii nu deţin utilaje de colectare, cum ar fi pubele sau vehicule. În zonele rurale serviciile de salubritate sunt foarte puţin dezvoltate. În 2006 doar 0,9% (2376

locuitori) din totalul populaţiei din regiunile rurale era deservită de serviciile de salubritate. Procentul principal al populaţiei deservite din zonele rurale beneficiază de sistemul de colectare la punct fix.



Frecvenţa este mai scăzută decât în zonele urbane. În cazul în care există un sistem de colectare în zonele rurale, frecvenţa de colectare variază între o dată la 14 zile la de două ori pe săptămână. Colectarea deşeurilor municipale în zonele rurale este organizată în special cu ajutorul căruţelor trase de cai.

Sistemul de colectare în judeţul Botoşani 2006 Tabel a.4.6.19.

Mediul Proporţia populaţiei deservite (%) prin: Sistem de colectare la punct fix, frecvenţa

colectării pe săptămână Sistem de colectare “din uşă în uşă”, frecvenţa colectării pe săptămână

Total 0.5 1 2 3 5 >5 Total 0.5 1 2 3 5 >5

Urban 73.8 0.0 0.0 0.0 23.8 0.0 39.3 25.8 0.0 2.5 0.0 0.0 0.0 23.3

Rural 1.4 0.7 0.0 0.4 0.0 0.0 0.0 0.1 0.0 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0

Total 37.6 0.4 0.0 0.2 11.9 0.0 19.6 12.9 0.0 1.3 0.0 0.0 0.0 11.6

Sursă: Chestionarul completat de autorităţile administrative din judeţul Deşeuri colectate separat

În Botoşani, Dorohoi şi Dărăbani a fost implementată colectarea separată pentru PET în puncte speciale de colectare. De exemplu, la sfîrşitul anului 2006 în municipiul Botoşani existau 27 puncte de colectare separată pentru deşeurile PET din ambalaje. Majoritatea oraşelor practică colectarea separată limitată a fluxurilor de deşeuri reciclabile. Spaţiile special îngrădite pentru colectarea separată aparţin operatorilor privaţi. Acestea cuprind în general containere plasate în locaţii speciale sau în sedii comerciale în oraş. Aceste sisteme sunt organizate de companii private. Principalele fluxuri de interes sunt hârtia şi cartonul, metalele, plasticul reciclabil şi sticla. În Botoşani există operatori privaţi care cumpără deşeuri colectate separat de la colectorii de deşeuri. Utilaje disponibile pentru operatorii de deşeuri pentru colectarea deşeurilor menajere

Echipament pentru pre-colectare în judeţul Botoşani (2006)

Tabel a.4.6.20. Botosani Tipul containerului Locaţie/ Companie

Pubele pentru gunoi (0.12 m³) plastic, metal

Con-tainere (4m³)

Euro- Container (0.24m³)

Euro- Container (1.1 m³)

Con-tainere de 0.6m³

Altele (0,015-2.0m³)

Recipiente din plasă de sârmă pentru colectareaseparată PET

Con-tainere pentrufirme (4.0m³)

Volum total doar pentru gospodării (m³)

Total-mediul urban

3466 16 17 762 0 0 37 202 1322

Total-mediul rural

20 31 6 46 2 264 0 0 249

Total Judeţul Botoşani 2006

3486 47 23 808 2 264 37 202 1571


Utilajele de colectare din Botoşani sunt în mare deficit în comparaţie cu un sistem eficient de colectare. Municipiul Botoşani deţine majoritatea echipamentului pentru colectarea deşeurilor menajere.

Cu privire la mediul urban, numărul total de locuitori care beneficiază de sistemul actual de colectare a deşeurilor este de 144.747. Capacitatea actuală a containerelor existente pentru gospodării este de circa 1322m3. Deci capacitatea actuală a containerelor pe cap de locuitor este de 9,1 litri/persoană. În mod empiric, în cadrul unui sistem de colectare la punct fix, cu serviciul de colectare zilnic, este suficientă o capacitate de colectare de 10 litri/persoană. łinând cont de faptul că majoritatea zonelor urbane beneficiază de o frecvenţă a colectării de cel puţin 5 ori pe săptămână rezultă că, pentru populaţia deservită în prezent, capacitatea actuală a containerelor de colectare este aproape adecvată.

În regiunile rurale doar câteva comune sunt echipate cu containere pentru colectare. Capacitatea specifică a containerului pe cap de locuitor este mică, cu excepţia localităţii Mihai Eminescu unde capacitatea containerului pe cap de locuitor (26 litri/locuitor) este mai ridicată decât în municipiul Botoşani.

Rezumând, se poate spune că nu este standardizată inventarierea containerelor iar capacitatea specifică per persoană în mediul rural este foarte scăzută.

În zonele urbane echipamentele constau în mare parte din pubele de gunoi de 120 litri şi 240 litri. Şi containerele de 1,1 m³ sunt frecvente. În plus, în Dărăbani, Dorohoi şi Botoşani există recipiente din plasă de sârmă pentru colectarea separată a PET. În zonele rurale utilajele de colectare sunt mai variate decât în zonele urbane. Există tendinţa de

a implementa containere nestandardizate cu capacitate între 0,015 la 2 m³. Echipamentele pentru transportul deşeurilor sunt deasemenea variate. Aceste echipamente sunt

rezumate în tabelul de mai jos:

Echipament pentru colectare în Botoşani (2006) Tabel a.4.6.21.

Botoşani Mijloace de transport Locaţia/ Compania Camioane

de compactare a deşeurilor(4-18m³)

Camioane cu containere

Tractoare cu remorcă

Camioane deschise

Camioane cu benă basculantă

Alte vehicule

Număr

TOTAL-ZONE URBANE

11 6 5 9 1 0 32

TOTAL-ZONE RURALE

2 0 0 2 0 4 8

TOTAL JUDEłUL BOTOŞANI 2006

13 6 5 11 1 4 40




Din cele 7 zone urbane, Ştefăneşti şi Flămânzi nu au utilaje de transport. Motivul ar fi că aceste regiuni urbane au structura unei regiuni rurale; în aceste perimetre,transportul este efectuat cu căruţele.

Raportul camioane/ locuitori, necesar pentru a asigura un sistem adecvat de colectare a deşeurilor, depinde de mai mulţi factori cum ar fi numărul de schimburi pe zi lucrătoare, distanţa până la depozit, capacitatea camioanelor, eficienţa traseului parcurs etc. În general, se presupune că un camion compactor cu 3 osii poate deservi o populaţie de circa 12.000 locuitori. Municipiul Botoşani deţine 9 camioane compactoare care deservesc o populaţie de 116.000 locuitori. Adică 1 camion pentru 12.860 locuitori. Acest raport este oarecum optim, presupunând că echipamentul este folosit în mod eficient. Pe baza aceleiaşi premize, un singur camion compactor care în Dorohoi deserveşte o populaţie de 31.000 locuitori, nu este suficient.

În zonele rurale utilajele de colectare sunt foarte limitate: 6 comune din 71 au utilaje de transport pentru colectarea deşeurilor. Aceste comune sunt Mihai Eminescu, Nicseni, Rădăuti Prut, Sendriceni, Viişoara şi Vlădeni. Numărul vehiculelor în zonele rurale se ridică la 8, pentru 4 din ele nefiind specificat tipul vehiculului. În zonele rurale aproximativ 33270 locuitori sunt deserviţi de un vehicul.

În general, operatorii din oraşe au aproape suficiente utilaje pentru a face munca de colectare în mod adecvat (în condiţiile utilizării pe scară largă a sistemului de colectare la punct fix), pe când în zonele rurale există un serios deficit de utilaje şi, ca urmare, sunt necesare noi investiţii care să asigure extinderea ratei de acoperire a serviciului.



Lista tabelelor: Tabel a.4.1.1. Debite minime zilnice pe principalele cursuri de apă din judeţul Botoşani Tabel a.4.1.2. Stocul mediu multianual pe principalii afluenţi ai râului Prut Tabel a.4.1.3. Resursele freatice pe principalele bazine hidrografice Tabel a.4.1.4. Resursele de adâncime pe principalele bazine hidrografice Tabel a.4.1.5. Bilanţul apelor pentru judeţul Botoşani privind alimentările cu apă pentru populaţie, industrie şi zootehnie (anul 2008) Tabel a.4.1.6. Bilanţul apelor pentru judeţul Botoşani privind restituţiile Tabel a.4.1.7. Zone inundabile Tabel a.4.1.8. Principalele surse de poluare a apelor freatice Tabel a.4.1.9. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate Tabel a.4.2.1. Sistemul de canalizare din judeţ Tabel a.4.3.1. Lista drumurilor naţionale din judeţul Botoşani Tabel a.4.3.2. Lungimile de îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile naţionale din România Tabel a.4.3.3. Situaţia de viabilitate a drumurilor la data de 31.12.2008 detaliată pe DN la nivel secţie (SDN Botoşani) Tabel a.4.3.4. Lista lucrărilor de artă situate pe drumurile naţionale din judeţul Botoşani Tabel a.4.3.5. Poduri ce necesită lucrări cu prioritate Tabel a.4.3.6. Situaţia zonelor afectate de tasări sau alunecări Tabel a.4.3.7. Situaţia zonelor grav înzăpezibile Tabel a.4.3.8. Drumuri naţionale cu sectoare având capacitatea portantă depăşită Tabel a.4.3.9. Lista drumurilor judeţene din judeţul Botoşani Tabel a.4.3.10.Lungimile de îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile judeţene din judeţul BOTOŞANI Tabel a.4.3.11. Lista lucrărilor de artă de pe reţeaua de drumuri judeţene Tabel a.4.3.12. Tronsoane de drumuri judeţene cu alunecări de teren Tabel a.4.3.12. Tronsoane de drumuri judeţene afectate de inundaţii Tabel a.4.3.13.Tronsoane de drumuri judeţene inundabile Tabel a.4.3.14. Tronsoane de drumuri judeţene înzăpezite Tabel a.4.3.15. Lista drumurilor comunale din judeţul Botoşani Tabel a.4.4.1. Lista cu numărul abonaţilor telefonici din judeţul Botoşani Tabel a.4.4.2. Lista localităţilor netelefonizate din judeţul Botoşani: Tabel a.4.5.1. Reţele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv) Tabel a.4.5.2. Liniile de medie Tabel a.4.5.3. Staţii de transformare Tabel a.4.5.4. Evidenţa posturilor de transformare Tabel a.4.5.5. Lista localităţilor parţial electrificate Tabel a.4.5.6. Reţele de transport gaze naturale Tabel a.4.6.1. Cantităţi de deşeuri menajere colectate din zona urbana, între 2003 - 2006 Tabel a.4.6.2. Cantităţii zilnice de deşeuri generate per capita în municipiul Botoşani Tabel a.4.6.3. Cantităţi de deşeuri menajere colectate din zona rurală, între 2003 - 2006 Tabel a.4.6.4. Cantitatea de deşeuri municipale colectate din comerţ, industrie şi instituţii Tabel a.4.6.5. Cantitatea de deşeuri menajere colectate separat – cantităţi şi indici de generare Tabel a.4.6.6. Deşeuri voluminoase – cantităţi şi indici de generare Tabel a.4.6.7. Deşeuri din parcuri şi grădini

Tabel a.4.6.8. Deşeuri de piaţă Tabel a.4.6.9. Deşeuri stradale Tabel a.4.6.10. Deşeuri din construcţii şi demolări Tabel a.4.6.11. Deşeuri colectate şi depozitate în mediul urban – cantităţi şi indici Tabel a.4.6.12. Deşeuri colectate şi depozitate în mediul rural – cantităţi şi indici Tabel a.4.6.13. Deşeuri generate şi necolectate mediul urban – cantităţi şi indici Tabel a.4.6.14. Deşeuri generate şi necolectate – mediul rural Tabel a.4.6.15. Total deşeuri municipale produse în 2003, Judeţul Botoşani Tabel a.4.6.16. Populaţia deservită de serviciile de colectare a deşeurilor între 2003-2006 Tabel a.4.6.17. Zone cu probleme în judeţul Botoşani Tabel a.4.6.18. Organizaţii care furnizează servicii de gestiunea deşeurilor în judeţul Botoşani Tabel a.4.6.19. Sistemul de colectare în judeţul Botoşani 2006 Tabel a.4.6.20. Echipament pentru pre-colectare în judeţul Botoşani (2006) Tabel a.4.6.21. Echipament pentru colectare în Botoşani (2006) Lista surselor:

Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi

Sursa: D.R.D.P. Iaşi, Secţia Drumuri Naţionale Botoşani, noiembrie 2009

Sursa: D.J.D.P.Botoşani, noiembrie 2009

Sursa: Consiliul Judeţean Botoşani

Sursa: ROMTELECOM Botoşani

Sursa: E.ON Moldova Distribuţie S.A.

Sursa: Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale ”TRANSGAZ” S.A. Mediaş

Sursa: A.P.M. Botoşani

Sursa: Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor, Chestionare adresate operatorilor

Sursa: Master Plan pentru servcii de alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani - SC APA GRUP SA Botoşani

Sursa: Master Plan privind gestionarea deşeurilor 2007-2037 judeţul Botoşani - Consiliul Judeţean Botoşani



B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ B.1 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

B.1.1 Evoluţia şi ritmul mediu anual de creştere al populaţiei

B1.1.1 Evoluţia populaţiei la recensăminte (1930-2002).

Pentru o reflectare cât mai exactă a evoluţiei fenomenelor demografice în timp, la nivelul judeţului Botoşani recensământul populaţiei asigură informaţii cu privire la numărul şi structura populaţiei, facilitând o prelucrare complexă a informaţiilor. În acest sens, se impune analiza potenţialului uman al judeţului în evoluţie, comparând datele oferite de recensămintele din perioada interbelică şi până în prezent.

Tabel B.1.1.1.a

Evoluţia populaţiei la recensăminte (1930-2002)

ANUL DE RECENSĂMÂNT POPULAŢIA POZIŢIA FAŢĂ DE CELELALTE JUDEŢE

ALE ROMÂNIEI % DIN TOTAL ŢARĂ

29.12.1930 351.780 16 - După Bucureşti, Timiş, Dolj, Bihor, Arad, Cluj, Prahova, Suceava, Mureş, Iaşi, Teleorman, Argeş, Olt, Buzău, Bacău.

2,46

25.01.1948 385.236 15 - După Bucureşti, Dolj, Timiş, Prahova, Bihor, Constanţa, Teleorman, Arad, Mureş, Argeş, Olt, Suceava, Iaşi, Bacău, Dâmboviţa.

2,42

21.02.1956 428.050 17 - După Bucureşti, Dolj, Prahova, Cluj, Bihor, Timiş, Iaşi, Mureş, Teleorman, Bacău, Suceava, Argeş, Arad, Buzău, Olt, Dîmboviţa.

2,44

15.03.1966 452.406 16 - După Bucureşti, Prahova, Dolj, Cluj, Iaşi, Timiş, Bihor, Suceava, Teleorman, Arad, Buzău, Hunedoara, Galaţi, Olt, Neamţ.

2,36

05.01.1977 451.217

23 - După Bucureşti, Prahova, Dolj, Iaşi, Cluj, Timiş, Bacău, Suceava, Argeş, Constanţa, Mureş, Teleorman, Olt, Neamţ, Hunedoara, Galaţi, Dîmboviţa, Buzău, Braşov, Sibiu, Maramureş.

2,09

07.01.1992 461.305

20 - După Bucureşti, Prahova, Iaşi, Timiş, Dolj, Constanţa, Cluj, Bacău, Mureş, Galaţi, Braşov, Bihor, Argeş, Neamţ, Dîmboviţa, Buzău, Vaslui, Teleorman, Arad.

2,02

18.03.2002 452.834

23- După Bucureşti, Prahova,Iaşi, Dolj, Constanţa, Bacău, Cluj, Suceava, Timiş, Argeş, Galaţi, Bihor, Braşov,Mureş, Neamţ, Bâmboviţa, Maramureş, Buzău, Olt, Hunedoara, Arad, Vaslui

2,09

Sursa: INS, Recensământul populaţiei, 2002

Se poate constata o înrăutăţire a situaţiei demografice, poziţia cea mai defavorizată în ierarhia judeţelor fiind ocupată în 1977 şi în 2002; un loc 23 îi asigură o pondere de numai 2,09 % în totalul populaţiei ţării. În intervalul 1977-1992 judeţul a câştigat 3 locuri, pentru ca ulterior să revină pe locul ocupat în anul 1977.

Ponderea cea mai mare este de 2,46% în 1930, judeţul ocupând atunci locul 16 în poziţia faţă de celelalte judeţe.

În intervalul 1930 - 2002 s-a constatat o creştere de doar - 101.054 de locuitori, iar în perioada dintre ultimele două recensâminte (1992-2002) s-a înregistrat o scădere absolută de 8471 persoane.

Tendinţa de scădere a fertilităţii instalată după primul război mondial, a cunoscut un ritm foarte accelerat în perioada 1957 - 1966, în aşa fel încât în 1966 s-a realizat cel mai scăzut nivel 14,3 născuţi vii la 1000 locuitori. Măsurilor luate în octombrie 1966 ar fi trebuit să le corespundă o creştere a populaţiei, dar fenomenul este contrar constatându-se chiar o scădere a numărului populaţiei de la 452.217 cu aproape 1000 locuitori, deşi cea mai înaltă natalitate se înregistrează în judeţele Vaslui, Iaşi, Bacău şi Botoşani din Moldova, zonă care prezintă din punct de vedere demografic fertilitatea cea mai accentuată.

Cauza constă în mişcarea accentuată a populaţiei ce determină un sold migrator negativ foarte ridicat.

La recensământul din 18 martie 2002, populaţia judeţului pe medii de provenienţă avea următoarea configuraţie

Total judeţ 452.834 locuitori 100 %

Mediul urban 165.984 locuitori 36,65 %

Mediul rural 286.850 locuitori 63,35 %

La recensământul din 7 ianuarie 1992 situaţia se prezenta astfel:

Total judeţ 461.305 locuitori 100%

Mediul urban 178.854 locuitori 38,77%

Mediul rural 282.451 locuitori 61,23%

Valorile de mai sunt relevante pentru evoluţia populaţiei într-o perioadă de intense modificări social-economice cu reprecusiuni asupra mişcării naturale şi migratorii a populaţiei.



Dinamica populaţiei judeţului privită comparativ cu cea la nivel de ţară indică valori apropiate aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:

Tabel B.1.1.1.b

Dinamica populaţiei 1992 - 2002

Judeţul Botoşani Indici de creştere în anul 2002 faţă de 1992 (%)

1992 2002

SPOR ABSOLUT POPULAŢIE

Judeţul

Botoşani România

TOTAL 461305 452834 -8471 98,2 95,1

Mediu Urban 178.854 165984 -12870 92,8 92,3

Mediu Rural 282.451 286850 4399 101,6 98,3

Sursa: date calculate

B1.1.2 Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2008

La nivelul anului 2008 (1 ianuarie) populaţia judeţului Botoşani însuma un total de 453.958 locuitori, cu 1154 persoane mai mult faţă de anul 2002. Pe medii de locuit structura se prezenta astfel mediul urban 190.261 locuitori (41,9%) şi mediul rural 263.697 locuitori (58,1%), ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a parametrilor faţă de anul 2002 prin decretarea a 3 noi oraşe (Bucecea, Ştefăneşti şi Flâmânzi) faţă de cele 4 existente (Botoşani, Dorohoi, Darabani şi Săveni).

Ca mărime demografică se constată diferenţe apreciabile între oraşele judeţului. Există o disproporţie între Botoşani, reşedinţa judeţului şi cel de-al doilea oraş în ierarhie Dorohoi. Valoarea este de 3,8/1, valoare care poartă numele de hipertrofie urbană. Raportul dintre primul oraş în ierarhie Botoşani (116.669 loc.) şi ultimul oraş Săveni (8165 loc.) este de 14,3/1. Aceste valori vin să sublinieze gradul diferit de polarizare exercitat de oraşe în teritoriu exprimat şi printr-o concentrare a populaţiei rurale în comunele din partea de vest şi nord a judeţului, unde mărimea demografică a acestora depăşeşte 4500 locuitori.

Mărimea demografică a UAT-urilor (oraşe şi comune) în anul 2008 este exprimată în tabelul de mai jos precum şi în cartograma privind acest element (B.1.a)

Tabel B.1.1.2.a

Mărimea demografică a UAT în anul 2008

DENUMIRE UAT Populaţie - 2008 DENUMIRE UAT Populaţie - 2008 ORAS BUCECEA 5197 VLASINESTI 3328ORAS STEFANESTI 5745 ROMA 3370ORAS SAVENI 8165 PRAJENI 3380ORAS DARABANI 11837 BROSCAUTI 3447ORAS FLAMANZI 12046 STAUCENI 3449MUNICIPIUL DOROHOI 30602 GORBANESTI 3518

MUNICIPIUL BOTOSANI 116669 GEORGE ENESCU 3602Total mediu urban 190261 TODIRENI 3612DIMACHENI 1445 MANOLEASA 3619ADASENI 1553 HILISEU-HORIA 3643MITOC 1985 CALARASI 3724CONCESTI 2013 RADAUTI-PRUT 3777CORDARENI 2064 CRISTINESTI 3809BRAESTI 2133 HLIPICENI 3813ROMANESTI 2140 AVRAMENI 3830VIISOARA 2176 VARFU CAMPULUI 3867LOZNA 2197 DURNESTI 4109CANDESTI 2217 IBANESTI 4169HANESTI 2221 COPALAU 4232VACULESTI 2243 VORNICENI 4454RIPICENI 2287 SENDRICENI 4470MIHALASENI 2371 CURTESTI 4651BLANDESTI 2375 LUNCA 4691CORLATENI 2460 RACHITI 4752LEORDA 2682 CRISTESTI 4857MIHAILENI 2730 HAVARNA 4914DRAGUSENI 2775 BALUSENI 5009POMARLA 2789 VLADENI 5024NICSENI 2821 COTUSCA 5086DOBARCENI 2846 SUHARAU 5174MILEANCA 2863 TUDORA 5276STIUBIENI 2895 TRUSESTI 5769UNTENI 2931 FRUMUSICA 6137COSULA 3005 HUDESTI 6360DANGENI 3086 CORNI 6716RAUSENI 3102 MIHAI EMINESCU 6865SANTA MARE 3118 ALBESTI 6868SULITA 3165 UNGURENI 7092DERSCA 3211 VORONA 8088PALTINIS 3247 Total mediu rural 263697

Sursa: Fişele statistice ale comunelor şi oraşelor

Dinamica populaţiei analizată la nivel de UAT, pentru două intervale 1990-2008 şi 2000-2008, relevă următaorele:

- majoritatea UAT-urilor au marcat scăderi de populaţie mai mari de 10% şi cuprinse între 0 şi 10 % (specific jumătăţii de est şi nord a judeţului;

- valori pozitive au marcat UAT-urile situate în partea de vest;



- aceste valori sunt ilustrate prin tabelele de mai jos şi prin cartograma referitoare la dinamica populaţiei în intervalul 1990-2008 (B.1.b) (B.1.c).

Tabel B.1.1.2.b

Diferenţe procentuale de populaţie în intervalul 1990-2008

Denumire UAT Populaţie 1990 Populaţie 2008 Pondere 2008/1990

Diferenţe procentuale 1990/2008

DERSCA 5923 3190 53.86 -46.14 SULITA 5648 3157 55.90 -44.10 MIHAILENI 4841 2756 56.93 -43.07 COPALAU 7325 4190 57.20 -42.80 CORLATENI 3920 2489 63.49 -36.51 AVRAMENI 5453 3838 70.38 -29.62 VIISOARA 2732 2156 78.92 -21.08 CALARASI 4384 3709 84.60 -15.40 UNTENI 3456 2950 85.36 -14.64 LUNCA 5435 4657 85.69 -14.31 RADAUTI-PRUT 4325 3746 86.61 -13.39 CONCESTI 2247 1986 88.38 -11.62 CORDARENI 2288 2047 89.47 -10.53 COTUSCA 5653 5062 89.55 -10.45 MILEANCA 3162 2836 89.69 -10.31 POMARLA 3063 2784 90.89 -9.11 MUNICIPIUL DOROHOI 33080 30186 91.25 -8.75 MIHALASENI 2593 2370 91.40 -8.60 HANESTI 2422 2219 91.62 -8.38 BALUSENI 5454 5027 92.17 -7.83 GORBANESTI 3796 3506 92.36 -7.64 MUNICIPIUL BOTOSANI 123857 114885 92.76 -7.24 MANOLEASA 3869 3599 93.02 -6.98 PALTINIS 3447 3232 93.76 -6.24 DOBARCENI 3018 2852 94.50 -5.50 HAVARNA 5167 4890 94.64 -5.36 MITOC 2089 1981 94.83 -5.17 ROMANESTI 2232 2125 95.21 -4.79 BROSCAUTI 3541 3435 97.01 -2.99 HUDESTI 6490 6305 97.15 -2.85 ORAS DARABANI 12086 11750 97.22 -2.78 ORAS FLAMANZI 12304 12029 97.76 -2.24 SUHARAU 5258 5164 98.21 -1.79 ORAS SAVENI 8244 8114 98.42 -1.58 BRAESTI 2169 2140 98.66 -1.34 DANGENI 3137 3101 98.85 -1.15 HILISEU-HORIA 3699 3659 98.92 -1.08 TODIRENI 3657 3622 99.04 -0.96 NICSENI 2848 2826 99.23 -0.77 HLIPICENI 3807 3810 100.08 0.08 TUDORA 5229 5248 100.36 0.36 RAUSENI 3093 3105 100.39 0.39

VLASINESTI 3297 3324 100.82 0.82 PRAJENI 3360 3388 100.83 0.83 IBANESTI 4118 4154 100.87 0.87 CURTESTI 4645 4686 100.88 0.88 STAUCENI 3428 3472 101.28 1.28 GEORGE ENESCU 3534 3588 101.53 1.53 ORAS STEFANESTI 5594 5688 101.68 1.68 VACULESTI 2204 2246 101.91 1.91 DURNESTI 4007 4086 101.97 1.97 SANTA MARE 3033 3109 102.51 2.51 ORAS BUCECEA 5047 5182 102.67 2.67 RIPICENI 2210 2272 102.81 2.81 VORONA 7863 8093 102.93 2.93 VORNICENI 4309 4439 103.02 3.02 LEORDA 2600 2685 103.27 3.27 TRUSESTI 5535 5733 103.58 3.58 CORNI 6489 6725 103.64 3.64 VLADENI 4815 5028 104.42 4.42 UNGURENI 6706 7067 105.38 5.38 STIUBIENI 2694 2866 106.38 6.38 FRUMUSICA 5700 6156 108.00 8.00 CRISTINESTI 3535 3834 108.46 8.46 RACHITI 4405 4782 108.56 8.56 VARFU CAMPULUI 3571 3889 108.91 8.91 CRISTESTI 4479 4885 109.06 9.06 ROMA 3033 3408 112.36 12.36 ALBESTI 6029 6843 113.50 13.50 MIHAI EMINESCU 6014 6922 115.10 15.10 SENDRICENI 3811 4446 116.66 16.66 DRAGUSENI 2333 2748 117.79 17.79

Sursa: Date prelucrate după fişele statistice ale comunelor şi oraşelor

Tabel B.1.1.2.c

Diferenţe procentuale de populaţie în intervalul 2000-2008

Denumire UAT Populaţie 2000 Populaţie 2008 Pondere 2008/2000

Diferenţe procentuale 2000/2008

COPALAU 7340 4190 57.08 -42.92 DERSCA 5575 3190 57.22 -42.78 SULITA 5438 3157 58.05 -41.95 MIHAILENI 4686 2756 58.81 -41.19 CORLATENI 3912 2489 63.62 -36.38 AVRAMENI 5016 3838 76.52 -23.48 MUNICIPIUL DOROHOI 35011 30186 86.22 -13.78 MILEANCA 3209 2836 88.38 -11.62 MUNICIPIUL BOTOSANI 126621 114885 90.73 -9.27 BRAESTI 2319 2140 92.28 -7.72 ROMANESTI 2300 2125 92.39 -7.61 ORAS SAVENI 8739 8114 92.85 -7.15 HANESTI 2382 2219 93.16 -6.84



RADAUTI-PRUT 4014 3746 93.32 -6.68 CORDARENI 2182 2047 93.81 -6.19 LUNCA 4949 4657 94.10 -5.90 MIHALASENI 2508 2370 94.50 -5.50 POMARLA 2944 2784 94.57 -5.43 CALARASI 3910 3709 94.86 -5.14 VORNICENI 4647 4439 95.52 -4.48 CONCESTI 2051 1986 96.83 -3.17 VLASINESTI 3425 3324 97.05 -2.95 DRAGUSENI 2811 2748 97.76 -2.24 ORAS DARABANI 12002 11750 97.90 -2.10 ORAS BUCECEA 5292 5182 97.92 -2.08 HAVARNA 4991 4890 97.98 -2.02 COTUSCA 5153 5062 98.23 -1.77 HUDESTI 6413 6305 98.32 -1.68 UNTENI 3000 2950 98.33 -1.67 BALUSENI 5112 5027 98.34 -1.66 VIISOARA 2188 2156 98.54 -1.46 CRISTINESTI 3890 3834 98.56 -1.44 ORAS STEFANESTI 5743 5688 99.04 -0.96 MANOLEASA 3609 3599 99.72 -0.28 LEORDA 2676 2685 100.34 0.34 ORAS FLAMANZI 11983 12029 100.38 0.38 SUHARAU 5130 5164 100.66 0.66 RIPICENI 2255 2272 100.75 0.75 PALTINIS 3206 3232 100.81 0.81 GEORGE ENESCU 3557 3588 100.87 0.87 MITOC 1962 1981 100.97 0.97 STIUBIENI 2827 2866 101.38 1.38 DURNESTI 4020 4086 101.64 1.64 GORBANESTI 3449 3506 101.65 1.65 VORONA 7949 8093 101.81 1.81 TODIRENI 3547 3622 102.11 2.11 TUDORA 5132 5248 102.26 2.26 DANGENI 3031 3101 102.31 2.31 IBANESTI 4057 4154 102.39 2.39 ALBESTI 6679 6843 102.46 2.46 TRUSESTI 5566 5733 103.00 3.00 NICSENI 2739 2826 103.18 3.18 UNGURENI 6823 7067 103.58 3.58 BROSCAUTI 3312 3435 103.71 3.71 FRUMUSICA 5928 6156 103.85 3.85 CORNI 6462 6725 104.07 4.07 CRISTESTI 4650 4885 105.05 5.05 DOBARCENI 2706 2852 105.40 5.40 HILISEU-HORIA 3465 3659 105.60 5.60 VARFU CAMPULUI 3672 3889 105.91 5.91 MIHAI EMINESCU 6512 6922 106.30 6.30 VACULESTI 2089 2246 107.52 7.52 VLADENI 4675 5028 107.55 7.55 PRAJENI 3138 3388 107.97 7.97

ROMA 3078 3408 110.72 10.72 HLIPICENI 3441 3810 110.72 10.72 SENDRICENI 4010 4446 110.87 10.87 SANTA MARE 2802 3109 110.96 10.96 RACHITI 4185 4782 114.27 14.27 RAUSENI 2711 3105 114.53 14.53 STAUCENI 2986 3472 116.28 16.28 CURTESTI 4016 4686 116.68 16.68

Sursa: Date prelucrate după fişele statistice ale comunelor şi oraşelor.

B.1.1.3 Ritmul mediu anual de creştere a populaţiei

Scăderea ritmului de creştere în perioada 1966 - 1977 la - 0,024 % se datorează mişcărilor masive ale populaţiei spre alte judeţe, deşi sporul natural este printre cele mai ridicate din ţară. În perioada 1977 - 1992 se constată o îmbunătăţire a ritmului de creştere mediu, acesta luând valori pozitive la 0,15 %. În ultimii cinci ani, diminuarea ritmului de creştere la - 0,011 % , nu este o caracteristică a judeţului Botoşani, ci este un simtom al fenomenului de îmbătrânire al populaţiei, fenomen generalizat la nivelul întregii ţări.

O evoluţie a populaţiei pe medii în perioada 1930 - 1966 ne poate oferi o imagine mai bună asupra fenomenelor demografice din această perioadă. Studiul mai detaliat în perioada 1990 - 1996 pentru a puncta mai bine schimbările majore survenite în ultimii ani, ne semnalează următoarele tendinţe:

- pe intervalul 1930 - 1992 se constată pe total judeţ o creştere demografică, cu intensităţi diferite de la o etapă la alta.

- în mediul rural se constată o diminuare valorică a numărului de locuitori de la 89,6% în 1956 la 60 % în 1996 şi la 58,1 % în anul 2008.

- ÎN MEDIUL URBAN, DUPĂ AL II-LEA RAZBOI MONDIAL SE CONSTATĂ ÎN INTERVALUL 1948-1956 O SCĂDERE VERTIGINOASĂ A NUMĂRULUI DE LOCUITORI, DUPĂ CARE O REDRESARE, MAI EVIDENTĂ ÎN PERIOADA 1977-1992, CÂND CREŞTE NUMĂRUL POPULAŢIEI URBANE DE LA 23% LA 39,1%.

- în valori absolute, ponderea populaţiei urbane este inferioară.

- la nivelul ţării, fenomenele demografice sunt mai estompate la recensământul din 1948 prin creşterea uşoară înregistrată în mediul urban, în comparaţie cu anul 1930 (explicaţia constă în faptul că Moldova în timpul celui de-al II-lea Război Mondial a fost teritoriul unde s-au desfăşurat lupte decisive).

- la recensământul din 1948 valorile înregistrate situează judeţul peste media pe ţară în mediul urban, pentru ca ulterior să prezinte valori mult sub media pe ţară, cea mai mare diferenţă înregistrându-se în 1966 (15,63% faţă de 38,2%).

În perioada dintre 1977 - 1992 populaţia urbană a judeţului a crescut cu 76.573 locuitori, cu un indice de creştere de 173,92%, ceea ce reprezintă un ritm mediu anual de 3,76%, în timp ce populaţia rurală a scăzut în acest interval cu 66.485 locuitori un indice de creştere de 80,87% cu un ritm mediu anual de -1,405%.

Într-un interval de 20 de ani (1977-1996) se constată aproape o dublare a numărului populaţiei urbane datorată migraţiei populaţiei de la sate la oraşe dar şi datorită localităţilor devenite urbane la reorganizarea administrativă din 1968 (Darabani şi Săveni).



În anul 2002 populaţia urbană era de 165.984 locuitori, pentru ca în prezent (2008) să fie de 190.261 loc. ca urmare a decretării de alte trei noi oraşe.

Pentru ultimul interval de timp 200-2008 se constată următoarele tendinţe în privinţa ritmului mediu anual de creştere a populaţiei (vezi cartograma cu ritmul mediu anual de creştere a populaţiei în perioada 2000-2008 – B.1.d)

-valorile pozitive cuprinse între 0 şi 1%, precum şi peste 1 % sunt caracteristice părţii de vest şi sud vest a judeţului;

- valori negative de mai cuprinse între 0 şi -1 % şi sub această valoare caracterizează cea mai mare parte a UAT-urilor cu preponderenţă în jumătatea de est şi în partea de nord a judeţului.

- oraşele au marcat valori negative, ca o consecinţă a scăderii puterii economice şi a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.

B.1.2 Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei reflectă gradul de încărcătură umană al unui teritoriu şi reprezintă un indicator privind presiunea societăţii asupra mediului şi pune în evidenţă capacitatea acestuia de a răspunde necesităţilor acesteia.

În timp, densitatea medie a populaţiei judeţului Botoşani a prezentat valori diferite în funcţie de numărul populaţiei totale, astfel:

- densitatea medie a populaţiei judeţului în 1977 = 90,9 loc./km2



În anul 2008 densitatea medie a fost de 91 loc./ km2 . În raport cu densitatea medie pe ţară, sau a altor regiuni ale ţării, judeţul Botoşani înregistrează o densitate inferioară.

În mediul rural valorile densităţii variază pe un ecart cuprins între 37 şi 97 loc./ km2 în funcţie de evoluţia fenomenelor demografice, dar mai ales de factori de natură economică şi fizico-geografică.

În mediul urban, cea mai mare densitate revine oraşului Botoşani (peste 2800 loc./ km2 ) şi Dorohoi (500 loc./ km2), celelalte oraşe prezentând valori cuprinse între 100 şi 140 loc./ km2 .

Analiza cartogramei privind densitatea populaţiei relevă densităţi mai mari în jumătatea de vest a judeţului precum şi în jurul oraşelor (B.1.e)

B.1.3 Mişcarea naturală a populaţiei

Mişcarea naturală a populaţiei se manifestă prin schimbările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a natalităţii şi a mortalităţii generale, fiind influenţată şi de numărul căsătoriilor şi divorţurilor.

Bilanţul natural al populaţiei reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate determinând creşterea sau scăderea numărului de locuitori.

Analiza elementelor de mişcare naturală este posibilă numai pe baza datelor primare anuale, extrase din caietele statistice ale comunelor, în perioada 1985 - 1996.

B.1.3.1 Natalitatea

Natalitatea înregistrată în perioada 1985 - 1995 în judeţul Botoşani a fost de 16,3 o/oo sub media realizată în perioada 1966 - 1977. În anul 1996 se înregistrează o rată de 13 o/oo superioară celei înregistrate la nivelul ţării. În anul 1994, judeţul a înregistrat o rată a natalităţii de 13,8 o/oo , superioară celei înregistrate la nivelul ţării de 10,9 o/oo.

Cea mai importantă constatare este faptul că în intervalul 1985 - 1996, natalitatea a înregistrat o scădere atât la nivelul judeţului cât şi a municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Până în 1989 se constată o uşoară creştere a natalităţii, intervalul următor remarcându-se printr-o scădere accentuată.

Pentru intervalul 200-2008 valorile medii ale natalităţii au variat pe un ecart cuprins între 9 şi 15 o/oo . Valori medii de 10-11 o/oo sunt specifice jumătăţii de vest a judeţului, partea estică înregistrând valori mai ridicate. (vezi cartograma Natalitatea în intervalul 2000-2008 – B.1.f)

B.1.3.2 Mortalitatea

Mortalitatea înregistrată în perioada 1985 - 1995 în judeţul Botoşani a fost de 11,37 o/oo , valoare inferioară celei realizate la nivelul ţării de 11,7 o/oo , pentru ca în 1996 să crească la 14,63 o/oo .

Important este faptul că în intervalul 1985 - 1995, mortalitatea înregistrează o creştere constantă la toate nivelele, judeţ, municipii, oraşe şi comune.

Rata mortalităţii este ridicată în mediul rural, deoarece în aceste zone structurile de vârstă ale populaţiei au fost afectate prin migrarea forţei de muncă spre urban, populaţia rămasă fiind îmbătrânită. Valoarea ratei mortalităţii pe total judeţ Botoşani este sensibil situată sub nivelul ratei medii de la nivelul ţării din 1994.

Pentru perioada 2000-2008 rata medie a mortalităţii generale a fost de 15,2 o/oo. Valorile acestui indicator au variat între 10 şi 21 o/oo cu o repartiţie inegală pe teritoriul judeţului, conturându-se două areale cu valori de peste 15 o/oo în partea de est şi în nord vest (vezi cartograma cu rata maortalităţii).

Un element care reprezintă un indicator şi al standardului de viaţă este cel al mortalităţii infantile, valorile indicând un ecart de variaţie cuprins între 10 şi 35 o/oo de născuţi vii. Arealele cu valori ridicate ale acestui indicator sunt aceleaşi cu cele ale mortalităţii generale (vezi cartograma cu rata mortalităţii infantile – B.1.g).

B.1.3.3Bilanţul natural al populaţiei

Bilanţul (sporul) natural este diferenţa dintre numărul născuţilor şi cel al decedaţilor, determinând creşterea sau scăderea numărului de locuitori. Pe ansamblul judeţului, sporul natural a fost de 4,93 o/oo în perioada 1985-1995. În acest interval, sporul a înregistrat descreşteri la nivelul municipiilor, oraşelor, distingându-se două perioade:

- perioada 1985 - 1989 - când se înregistrează un spor relativ constant.

- perioada 1990 - 1995 este caracterizată printr-un bilanţ natural descrescător, atingând în 1996 valori negative.

În ultimul interval de referinţă (2000-2008) se constată un bilanţ natural mediu negativ (-3,47 o/oo ), cu valori negative pentru majoritatea UAT-urilor. Cele mai accentuate valori negative sunt caracteristice părţii de nord-vest a judeţului, precum şi primele două aliniamente de UAT-uri situate parale cu valea



Prutului, din partea estică. Valori pozitive sau negative apropiate însă de 0 sunt caracteristice sudului judeţului şi celor două municipii (vezi cartograma cu bilanţul natural al populaţiei – B.1.h).

B.1.4 Mişcarea migratorie a populaţiei

Schimburile de populaţie dintre un teritoriu şi altul sau dintre o localitate şi alta reprezintă gradul de atractivitate dintre o localitate şi alta sau perspectivele de dezvoltare a zonei sau localităţii respective.

Intensitatea migraţiei interjudeţene prezintă diferenţieri între judeţe, ca urmare acţiunii unor factori de influenţă, cum ar fi: gradul de dezvoltare economică, existenţa unor centre urbane mari, care exercită atracţie pentru persoanele migrante, situaţia demografică şi alţi factori socio-economici.

Judeţele din care a plecat numărul cel mai mare de populaţie sunt: Iaşi, Vaslui, Teleorman, Buzău, Ialomiţa, Olt, în timp ce judeţele care şi-au mărit populaţia prin migraţie sunt: Timiş, Constanţa, Braşov, Hunedoara şi municipiul Bucureşti.

B.1.4.1 Număr de plecări

Fluxurile migraţiei interne a populaţiei, au cunoscut în ultimile decenii intensităţi diferite, care în afara factorilor identificaţi anterior, au fost influenţate şi prin diferenţa dintre emigraţie şi imigraţie (intrajudeţeană şi interjudeţeană).

Emigrările (plecările) înregistrate în judeţul Botoşani în perioada 1985-1995, exprimată în rată la 1000 locuitori a fost de 19,2‰.

În acest interval de timp media anuală a emigraţiei pe judeţ a fost de 7.774 persoane cu excepţia anului 1990, când s-a ajuns la cifra record de 23.634 persoane ca urmare a înlăturării unor reglementări care interziceau stabilirea domiciliului într-un număr de "oraşe închise". Situaţia întâlnită în anul 1990 la nivelul judeţului s-a reflectat identic la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, şi satelor fără excepţie .

Incluzând şi anul 1990, media emigrărilor a fost de 9360 persoane anual ce situează judeţul printre cele 28 de judeţe cu sold migrator negativ, ceea ce semnifică existenţa unor disfuncţionalităţi din punct de vedere al gradului de dezvoltare economică şi al repartiţiei neechilibrate a unor centre urbane, care nu reuşesc să reţină forţa de muncă în totalitate.

Pe medii rata emigrărilor în perioada 1985-1995, se prezintă astfel:

- mediul urban: 7,8‰ (sub media pe judeţ);

- mediul rural 25‰ (peste media pe judeţ);

Pentru intervalul 2000-2008 valorile variază între 10 şi 27‰ majoritatea UAT-urilor având valori în jur de 15 ‰. Pentru oraşe media este mai redus 13‰. (vezi cartograma cu rata medie a plecărilor în intervalul 2000-2008 – B.1.i).

Se constată că ponderea cea mai mare în privinţa emigrării, revine mediului rural.

Mirajul civilizaţiei urbane, existenţa de locuri de muncă cu posibilităţi de calificare, cât şi facilităţile oferite de dotările şi echipările orăşeneşti, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural şi oraşele mici, după obţinerea calificării să se stabilească în oraşele mari.

B.1.4.2 Număr de sosiri

Al doilea flux important al mişcării migratorii, dar diferit ca sens al mişcării, îl reprezintă cel ce constituie populaţia imigrantă (sosită) la nivelul judeţului. Din analiza efectuată se constată că acest contigent de populaţie este mai redus decât cel al emigraţiei.

Imigrările (veniţii) înregistrate în judeţul Botoşani în perioada 1985-1995, exprimate în rate la 1000 locuitori a fost de 10,7‰, cu 8,5 promile sub rata celor plecaţi. În acest interval de timp media anuală a imigraţiei pe judeţ a fost de 5146 persoane cu excepţia anului 1990, când numărul sosiţilor a fost de 5.789 persoane.

Observăm că ponderea cea mai mare în privinţa venirilor în judeţ se îndreaptă spre mediul urban, explicabil prin atracţia ce o exercită oraşele asupra tineretului şi a grupelor de populaţie în vârstă aptă de muncă. În acelaşi timp trebuie remarcată la nivelul judeţului şi atracţia populaţiei din mediul rural spre cel urban.

Datele prezentate pentru anul 1996, separat demonstrează o schimbare a fluxului spre mediul rural din cauza condiţiilor lipsite de perspectiva din mediul urban.

În perioada 2001-2008 valorile statistice indică o medie ce variază între 10 şi 33 ‰ , cele mai multe valori de 20 ‰ fiind marcate de UAT-urile situate în partea de vest a judeţului. De remarcat că oraşele au marcat valori modeste în privinţa acestui indicator (vezi cartograma cu media sosirilor în perioada 2000-2008 – B.1.j).

B.1.4.3Bilanţul migratoriu

Tabel B.1.4.3.a

Sinteza privind mişcarea migratorie a populaţiei judeţului Botoşani în perioada 2001-2008

Denumire UAT

medie sosiri 2001-2008 Denumire UAT

medie plecari 2001-2008 Denumire UAT

Bilanţ migratoriu 2001-2008

ORAS DARABANI 6.8 CANDESTI 26.5 MUNICIPIUL DOROHOI -10.01

MILEANCA 8.6 DIMACHENI 24.8 MILEANCA -9.49VORNICENI 9.4 ADASENI 20.5 VORNICENI -7.36

ORAS FLAMANZI 9.5MUNICIPIUL DOROHOI 20.3 DIMACHENI -7.36

PRAJENI 9.9 MITOC 19.5 CALARASI -7.21CALARASI 10.0 ROMANESTI 19.1 MITOC -6.76HAVARNA 10.2 COTUSCA 19.1 LUNCA -5.91MUNICIPIUL DOROHOI 10.3 UNTENI 19.0

MUNICIPIUL BOTOSANI -5.73

COSULA 10.7 BLANDESTI 18.8 HANESTI -5.67COPALAU 10.7 SULITA 18.4 COSULA -5.56CONCESTI 10.9 MILEANCA 18.1 ROMANESTI -5.42HUDESTI 11.0 DANGENI 17.8 MANOLEASA -5.36DERSCA 11.3 ALBESTI 17.6 DERSCA -5.16MUNICIPIUL 11.3 AVRAMENI 17.6 ADASENI -4.99



BOTOSANI LUNCA 11.3 MANOLEASA 17.5 ALBESTI -4.84POMARLA 11.4 TODIRENI 17.5 ORAS SAVENI -4.83HANESTI 11.6 BRAESTI 17.5 CONCESTI -4.65MANOLEASA 12.2 ORAS SAVENI 17.4 COPALAU -4.61VIISOARA 12.5 HANESTI 17.3 ORAS DARABANI -4.32RADAUTI-PRUT 12.5 LUNCA 17.3 VIISOARA -4.14ORAS SAVENI 12.6 CALARASI 17.2 HAVARNA -3.84TUDORA 12.7 BALUSENI 17.2 DRAGUSENI -3.64ALBESTI 12.8 DOBARCENI 17.1 PRAJENI -3.49

HLIPICENI 12.8 MUNICIPIUL BOTOSANI 17.0 HLIPICENI -3.40

MITOC 12.8 CURTESTI 16.9 RADAUTI-PRUT -3.39FRUMUSICA 12.8 GORBANESTI 16.8 ORAS FLAMANZI -2.66LOZNA 13.0 DRAGUSENI 16.8 TODIRENI -2.53MIHALASENI 13.0 VORNICENI 16.8 MIHALASENI -2.40UNGURENI 13.1 VIISOARA 16.6 GORBANESTI -2.37DRAGUSENI 13.2 DERSCA 16.5 AVRAMENI -2.24CORNI 13.2 HILISEU-HORIA 16.3 COTUSCA -2.16VLASINESTI 13.7 RIPICENI 16.3 HUDESTI -1.97ROMANESTI 13.7 COSULA 16.2 SULITA -1.96DURNESTI 13.9 VACULESTI 16.2 TUDORA -1.92CORDARENI 14.5 HLIPICENI 16.2 DANGENI -1.81GORBANESTI 14.5 VORONA 16.0 UNGURENI -1.65TODIRENI 15.0 RADAUTI-PRUT 15.9 UNTENI -1.58AVRAMENI 15.3 CORLATENI 15.8 POMARLA -1.56ADASENI 15.5 CRISTINESTI 15.6 CORDARENI -0.77SUHARAU 15.6 CONCESTI 15.6 RIPICENI -0.69

RIPICENI 15.6 MIHAI EMINESCU 15.5 DURNESTI -0.53

TRUSESTI 16.0 SANTA MARE 15.4 BALUSENI -0.51DANGENI 16.0 MIHALASENI 15.4 CORNI -0.38ORAS STEFANESTI 16.2 COPALAU 15.3 DOBARCENI 0.05SULITA 16.5 STIUBIENI 15.3 VLASINESTI 0.54BALUSENI 16.6 CORDARENI 15.2 FRUMUSICA 0.55ORAS BUCECEA 16.6 ORAS BUCECEA 15.2 VORONA 0.67VORONA 16.7 TRUSESTI 15.1 HILISEU-HORIA 0.77NICSENI 16.8 CRISTESTI 15.0 TRUSESTI 0.91VARFU CAMPULUI 16.9 ROMA 14.9 SUHARAU 1.02COTUSCA 16.9 UNGURENI 14.8 BLANDESTI 1.27HILISEU-HORIA 17.1 LEORDA 14.7 ORAS BUCECEA 1.45DOBARCENI 17.2 TUDORA 14.6 CANDESTI 1.87STIUBIENI 17.2 RAUSENI 14.6 STIUBIENI 1.89IBANESTI 17.4 SUHARAU 14.6 CORLATENI 1.99

UNTENI 17.4 DURNESTI 14.4 ORAS STEFANESTI 2.50

DIMACHENI 17.5 NICSENI 14.3 NICSENI 2.54CORLATENI 17.8 HAVARNA 14.0 LOZNA 2.60LEORDA 18.0 MIHAILENI 14.0 SANTA MARE 3.07GEORGE ENESCU 18.3 SENDRICENI 13.8 LEORDA 3.26

SANTA MARE 18.5ORAS STEFANESTI 13.7 CRISTINESTI 3.31

CRISTESTI 18.6 CORNI 13.6 CRISTESTI 3.53

MIHAILENI 18.6 RACHITI 13.5 VARFU CAMPULUI 3.66

CRISTINESTI 18.9 BROSCAUTI 13.4 BRAESTI 3.99PALTINIS 19.2 PRAJENI 13.4 MIHAILENI 4.64

RAUSENI 19.3VARFU CAMPULUI 13.2 RAUSENI 4.72

VLADENI 19.3 VLASINESTI 13.1 GEORGE ENESCU 5.48BLANDESTI 20.1 VLADENI 13.0 IBANESTI 5.61ROMA 20.6 HUDESTI 13.0 ROMA 5.70BRAESTI 21.5 POMARLA 12.9 PALTINIS 6.33STAUCENI 22.2 PALTINIS 12.9 VLADENI 6.39VACULESTI 23.3 GEORGE ENESCU 12.8 VACULESTI 7.11BROSCAUTI 23.5 STAUCENI 12.4 STAUCENI 9.80SENDRICENI 23.8 FRUMUSICA 12.3 SENDRICENI 9.97CANDESTI 28.3 ORAS FLAMANZI 12.2 BROSCAUTI 10.04

RACHITI 29.7 IBANESTI 11.8 MIHAI EMINESCU 14.56

MIHAI EMINESCU 30.1 ORAS DARABANI 11.1 RACHITI 16.14CURTESTI 33.4 LOZNA 10.4 CURTESTI 16.54


După cum se poate remarca din tabelul de mai sus există o majoritate a UAT-urilor care au marcat un deficit migratoriu cuprins între 0 şi 10 ‰ la care se adaugă UAT-uri care au marcat un spor modest ca urmare a ponderii mai mari a celor sosiţi în localităţile respective.

Cartograma care relevă bilanţul migrator indică prezenţa sporului migrator în partea de vest a judeţului în apropiere de valea Siretului.

B.1.5 Bilanţul total al populaţiei

Bilanţul total al populaţiei pe intervalul 200-2008 indică în majoritatea cazurilor un bilanţ negativ cu valori cuprinse între -18 şi 0,2 ‰, caracteristic jumătăţii de est a judeţului, precum şi în partea sa nordică.

Valorile pozitive cuprinse între 0,1 şi 14 ‰ aparţin la 15 UAT.

De remarcat că şi oraşele au marcat, în majoritate valori negative.

Tabelul de mai jos şi cartograma (B.1.l) privind bilanţul total sunt elocvente pentru caracterizarea sintică a potenţialului uman al judeţului.



Tabel B.1.5.a

Bilanţul total al populaţiei judeţului Botoşani (o/oo )

(2000-2008)

Denumire UAT Bilanţ total Denumire UAT Bilanţ total DIMACHENI -17.8 BRAESTI -3.8ADASENI -14.6 STIUBIENI -3.5RADAUTI-PRUT -13.0 MIHAILENI -3.5VIISOARA -12.3 LOZNA -3.2LUNCA -12.2 AVRAMENI -3.1CORDARENI -11.9 GEORGE ENESCU -3.1CALARASI -11.7 COPALAU -3.0MILEANCA -11.1 HILISEU-HORIA -2.9HANESTI -9.6 ORAS FLAMANZI -2.8HAVARNA -9.5 DANGENI -2.8COTUSCA -9.4 VACULESTI -2.7ROMANESTI -9.3 HLIPICENI -2.5MANOLEASA -9.1 NICSENI -2.3MIHALASENI -8.5 MUNICIPIUL BOTOSANI -2.2BLANDESTI -7.8 DURNESTI -1.9CONCESTI -7.5 LEORDA -1.8MUNICIPIUL DOROHOI -7.4 TUDORA -1.6SUHARAU -7.3 COSULA -1.6MITOC -7.3 ORAS STEFANESTI -1.1VORNICENI -7.0 VORONA -1.0CANDESTI -6.7 TRUSESTI -0.6UNTENI -6.5 SANTA MARE -0.4RIPICENI -6.2 IBANESTI -0.3DERSCA -5.9 FRUMUSICA -0.2PALTINIS -5.9 ORAS BUCECEA 0.1VLASINESTI -5.9 PRAJENI 1.0SULITA -5.7 CRISTINESTI 1.0POMARLA -5.6 CORNI 1.9VARFU CAMPULUI -5.5 VLADENI 2.3GORBANESTI -5.1 CRISTESTI 2.8TODIRENI -4.8 ALBESTI 3.0ORAS SAVENI -4.7 RAUSENI 3.2DOBARCENI -4.7 BROSCAUTI 3.9ORAS DARABANI -4.6 ROMA 4.1DRAGUSENI -4.6 SENDRICENI 6.9HUDESTI -4.5 STAUCENI 11.0BALUSENI -4.1 MIHAI EMINESCU 13.2UNGURENI -4.0 RACHITI 13.3CORLATENI -4.0 CURTESTI 14.0


B.2 Resursele umane

B.2.1 Structura pe grupe de vârstă

Structura pe grupe de vârstă în anul 1992 şi în anul 2002 relevă tendinţa generală de scădere a populaţiei tinere, de menţinere relativă a populaţiei apte de muncă şi de îmbătrânire a populaţiei

Tabel B.2.1.a

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei în 1992 şi 2002 (%)

Grupa de vârstă

0-14 ani 15-59 ani 60 ani şi peste

Total judeţul Botoşani în anul 1992

24,6 56,8 18,6

Total judeţul Botoşani în anul 2002

20,7 57,6 21,7

Total România în anul 1992 22,7 60,9 16,4

Total România ân anul 2002 17,6 63,0 19,4

Sursa : INS, Recensământul populaţiei 1992 şi 2002

După cum se poate remarca valorile grupei tinere sunt superioare mediei naţionale. Îmbătrânirea populaţiei este mai accentuată, iar potenţialul de forţă de muncă era mai redus la nivelul anului 2002.

În profil teritorial ponderea populaţiei tinere (0 - 14 ani) varia, în anul 2002, între 15 % şi 29 % cele mai mari valori fiind înregistrate în partea centrală şi sudică a judeţului (vezi cartograma cu ponderea populaţiei tinere în total populaţie – B.2.a).

Categoria populaţiei adulte (15-64 ani) constituie populaţia activă, cu importanţă pentru asigurarea realizării proiectelor de dezvoltare. Pentru anul 2002 această grupă avea o pondere cuprinsă între 52 % şi 74 %. Cele mai mari ponderi aparţin oraşelor (peste 60%) .

Populaţia de 65 ani şi peste (grupa vârstnică) avea ponderi cuprinse între 6 şi 31 %. Ca repartiţie în teritoriu valorile cele mai ridicate, care indică un grad accentuat de îmbătrânire sunt caracteristice jumătăţii nordice a judeţului şi în în UAT-urile situate în est de-a lungul Prutului, la care se adaugă un sector în partea centrală. (vezi cartograma cu ponderea populaţiei de 65 ani şi peste – B.2.b).

Un element sintetic prin care se poate caracteriza structura pe grupe de vârstă a populaţiei este rata de dependenţă demografică, ştiut fiind că grupele de vârstă tânără şi bătrână sunt susţinute economic şi social de grupa populaţiei adulte. Rata de dependenţă se calculează după formula

R = (P0-14+P65 şi peste) x 100 / P15-64

Cartograma ratei de dependenţă (B.2.c) indică valori cuprinse între 35% şi 85 %. Aproximativ ¾ din totalul UAT-urilor au valori de peste 75 % cu excepţia celor situate în vestul şi sud-vestul teritoriului judeţean.

Această structură pe grupe de vârstă, corelată şi evoluţia negativă a bilanţului total al populaţiei generează probleme în asigurarea revitalizării localităţilor şi implicit a activităţilor social-economice.



B.2.2 Structura populaţiei după nivelul de instruire

Aceast tip de structură este însemnat pentru evaluarea calitativă a resurselor umane. Faptul că datele disponibile sunt cele ale recensământului din anul 2002 conferă acestora un caracter orientativ. Modificările intervenite în sens pozitiv sau negativ vor fi surprinse de înregistrările recensământului din 2011.

Cele două cartograme (ponderea populaţiei de 10 ani şi peste fără o şcoală absolvită – B.2.d şi ponderea populaţiei de 10 ani şi peste cu studii superioare – B.2.e) precum şi tabelul de mai jos indică ponderi extrem de reduse ale populaţiei cu studii superioare, precum şi ponderi destul de ridicate (de peste 8%) în mare parte din UAT-uri, fapte cu influenţă negativă asupra calităţii resurselor umane din judeţ.

Tabel B.2.2.a

Structura populaţiei după nivelul şcolii absolvite (2002)

Denumire UAT % înv. superior Denumire UAT % fără şcoalăDIMACHENI 0.1 BOTOSANI 2.9 UNTENI 0.3 BUCECEA 3.1 GORBANESTI 0.4 RIPICENI 3.9 STAUCENI 0.4 DOROHOI 4.2 COSULA 0.4 BRAESTI 4.2 BALUSENI 0.5 MIHAILENI 4.9 BLANDESTI 0.5 NICSENI 5.4 CRISTESTI 0.6 MANOLEASA 5.6 RACHITI 0.6 CANDESTI 5.8 HUDESTI 0.6 SAVENI 6.0 DURNESTI 0.6 MIHAI EMINESCU 6.2 SENDRICENI 0.6 SENDRICENI 6.3 CALARASI 0.6 SULITA 6.6 VORNICENI 0.7 TRUSESTI 6.7 PRAJENI 0.7 VLADENI 6.7 LEORDA 0.7 SANTA MARE 6.8 GEORGE ENESCU 0.7 VACULESTI 7.2 CORNI 0.7 RACHITI 7.3 PALTINIS 0.7 RAUSENI 7.3 VLASINESTI 0.7 STAUCENI 7.3 VACULESTI 0.8 AVRAMENI 7.3 ALBESTI 0.8 DINGENI 7.4 MANOLEASA 0.8 DARABANI 7.4 ADASENI 0.8 BROSCAUTI 7.5 LUNCA 0.8 CRISTESTI 7.5 COPALAU 0.8 MIHALASENI 7.5 SUHARAU 0.8 POMARLA 7.6 POMARLA 0.8 HILISEU-HORIA 7.8 STIUBIENI 0.8 PALTINIS 7.8 CURTESTI 0.8 DERSCA 7.8 AVRAMENI 0.8 ROMANESTI 7.9 UNGURENI 0.9 HUDESTI 7.9 TUDORA 0.9 CURTESTI 8.1 HLIPICENI 0.9 BALUSENI 8.1 HANESTI 0.9 CALARASI 8.2 BROSCAUTI 0.9 VORONA 8.2

ROMANESTI 0.9 CORNI 8.3 HILISEU-HORIA 0.9 COPALAU 8.4 CORLATENI 0.9 CRISTINESTI 8.4 NICSENI 0.9 UNGURENI 8.5 DRAGUSENI 0.9 ROMA 8.6 VLADENI 0.9 HLIPICENI 8.6 CORDARENI 0.9 DOBARCENI 8.7 CONCESTI 0.9 IBANESTI 8.8 MIHALASENI 0.9 DRAGUSENI 8.8 TODIRENI 1.0 BLANDESTI 9.0 IBANESTI 1.0 VARFU CAMPULUI 9.0 MITOC 1.0 MITOC 9.1 VORONA 1.0 CONCESTI 9.2 MILEANCA 1.0 STIUBIENI 9.2 BRAESTI 1.0 TODIRENI 9.4 LOZNA 1.0 VLASINESTI 9.4 VIISOARA 1.0 COTUSCA 9.5 SANTA MARE 1.0 SUHARAU 9.5 VARFU CAMPULUI 1.0 DURNESTI 9.5 DOBARCENI 1.0 FRUMUSICA 9.5 COTUSCA 1.1 VIISOARA 9.7 FRUMUSICA 1.1 ADASENI 9.8 ROMA 1.2 GEORGE ENESCU 10.1 MIHAI EMINESCU 1.2 FLAMANZI 10.1 RADAUTI-PRUT 1.2 LEORDA 10.2 DINGENI 1.2 PRAJENI 11.0 CRISTINESTI 1.2 ALBESTI 11.0 HAVARNA 1.2 LOZNA 11.4 CANDESTI 1.3 STEFANESTI 11.6 MIHAILENI 1.3 DIMACHENI 11.7 RAUSENI 1.3 CORLATENI 11.8 FLAMANZI 1.3 CORDARENI 12.1 DERSCA 1.4 TUDORA 12.1 SULITA 1.5 GORBANESTI 12.8 RIPICENI 1.7 RADAUTI-PRUT 13.5 DARABANI 1.9 LUNCA 14.2 STEFANESTI 2.1 COSULA 14.8 TRUSESTI 2.5 VORNICENI 15.3 SAVENI 3.1 HANESTI 15.5 BUCECEA 3.2 UNTENI 17.1 DOROHOI 5.0 MILEANCA 19.2 BOTOSANI 8.3 HAVARNA 22.0

Sursa: INS, Recensământul populaţiei, 2002.



Lista Tabelelor din subcapitolele B.1. şi B.2:

Tabel B.1.1.1.a - Evoluţia populaţiei la recensăminte (1930-2002)

Tabel B.1.1.1.b - Dinamica populaţiei 1992 – 2002

Tabel B.1.1.2.a - Mărimea demografică a UAT în anul 2008

Tabel B.1.1.2.b - Diferenţe procentuale de populaţie în intervalul 1990-2008

Tabel B.1.1.2.c - Diferenţe procentuale de populaţie în intervalul 2000-2008

Tabel B.1.4.3.a - Sinteza privind mişcarea migratorie a populaţiei judeţului Botoşani în perioada 2001- 2008

Tabel B.1.5.a - Bilanţul total al populaţiei judeţului Botoşani (o/oo ) (2000-2008)

Tabel B.2.1.a - Structura pe grupe de vârstă a populaţiei în 1992 şi 2002 (%)

Tabel B.2.2.a - Structura populaţiei după nivelul şcolii absolvite (2002)

Lista cartogramelor din subcapitolele B.1 şi B.2: B.1.a – Mărimea demografică în anul 2008

B.1.b – Dinamica demografică în perioada 1990-2008

B.1.c – Dinamica demografică în perioada 2000-2008

B.1.d – Ritmul mediu anual de creştere a populaţiei în perioada 2000-2008

B.1.e – Densitatea populaţiei în anul 2008

B.1.f – Media natalităţii (2000-2008)

B.1.g – Media mortalităţii generale (2000-2008)

B.1.h – Bilanţul natural al populaţiei

B.1.i – Rata medie a celor plecaţi (2000-2008)

B.1.j – Rata medie a celor sosiţi (2000-2008)

B.1.k – Bilanţul migratoriu al populaţiei

B.1.l – Bilanţul total al populaţiei

B.2.a – Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în total populaţie (2002)

B.2.b – Ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie (2002)

B.2.c – Rata de dependenţă demografică

B.2.d – Ponderea populaţiei de 10 ani şi peste fără şcoală absolvită (2002)

B.2.e – Ponderea populaţiei de 10 ani şi peste cu studii superioare (2002)

Bibliografie

PATJ Botoşani, 1997.

INS – fişele statistice al comunelor şi oraşelor pe perioada 2000-2008

INS – Recensămintele populaţiei din 1992 şi 2002.



C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Judeţul Botoşani a fost şi este un judeţ al contrastelor: potenţial uman remarcabil dar potenţial economic grevat de o infrastructură neconformă. După un centralism economic evident înainte de 1989 şi în care unele activităţi economice au fost „lipite” în judeţul Botoşani, fără a avea o tradiţe sau măcar nişte premise clare de dezvoltare, a urmat perioada de tranziţie în care toate activităţile induse în mod forţat au sucombat (producerea articolelor tehnice de cauciuc, şuruburi etc.) dar nici activităţile de tradiţie şi cu o solidă bază de materii prime în cuprinsul judeţului nu au reuşit să se menţină, dispărând sau reducându-şi mult producţia (textile, confecţii producerea obiectelor din sticlă şi porţelan, produse alimentare – zahăr etc.).

Teza vehiculată cu precădere a fost cea a agrarismului acestui judeţ, culturile agricole având condiţii bune şi foarte bune pe cuprinsul judeţului. Legea fondului funciar din anul 1991 a bulversat structurile agricole constituite în special din cooperative agricole de producţie (CAP) şi întreprinderi agricole de stat (IAS), proprietatea privată devenind cvasimajoritară. Odată cu reinstitirea proprietăţii private asupra terenurilor agricole a mai avut loc un fenomen care va marca întreaga agricultură românească: fragmentarea excesivă a exploataţiilor agricole şi practicarea unei agriculturi de subzistenţă în mod inevitabil.

Structurile de tip asociativ nu au avut succes în mod iniţial datorită exemplului negativ dat de fostele cooperative agricole de producţie, practica acestora menţinându-se încă vie în memoria ţăranilor.

Structura populaţiei active pe cele trei mari sectoare de activitate (primar, secundar şi terţiar) în anul 1992 ne relevă un judeţ în care marea majoritate a unităţilor administrative de bază sunt grevate de ponderea mare a populaţiei active în sectorul primar. Prin prisma acestei poziţii este clar că judeţul Botoşani are funcţia agricolă dominantă. Această funcţie este determinată pe de o parte de potenţialul remarcabil al solurilor şi pe de altă parte de lipsa de concurenţă puternică din partea altei funcţii. În anul 1992, trecuseră abia 2 ani de tranziţie şi tabloul activităţilor economice ale judeţului nu era încă atât de marcat de reorganizarea şi restructurarea economiei.

În anul 2002, structura populaţiei active ocupate suferă o deplasare şi mai accentuată spre ponderea mai mare a activităţilor agricole. O oarecare excepţie prin detaşarea de grupul destul de compact al unităţilor administrative cu ponderi mari ale populaţiei active ocupate în sectorul primar revine oraşelor judeţului Botoşani, atât celor vechi cât şi celor care au primit recent acest statut. Primele două oraşe ale judeţului Botoşani: Botoşani şi Dorohoi au o structură mai diversificată în care sectorul terţiar deţine o pondere de aproximativ 50 %, restul revenind sectorului secundar. În schimb, celelalte oraşe se remarcă prin ponderi anormal de mari ale populaţiei care lucrează în sectorul primar, probabil acest sector constituind singurul refugiu al populaţiei active ocupate în lipsa unei diversificări funcţionale corespunzătoare şi a lipsei de perspective.

Oraşele recent declarate au ponderi destul de mari ale populaţiei active ocupate în sectorul primar, demonstrând că doar legea prin care acestea sunt declarate oraşe nu este suficientă pentru a asigura şi diversificarea funcţională economică. Practic, aceste oraşe sunt condamnate în lipsa unor infuzii de investiţii serioase de a rămâne oraşe rurale, care trăiesc pe seama spaţiului rural apropiat, care capătă accente de ruralizare tot mai puternice şi care generează fluxuri migratorii în liposa unor motivaţii economice consistente.

Depărtarea de centru se face simţită în acest judeţ, singura şansă pentru moment fiind aceea a accesării unor fonduri europene, având în vedere faptul că fiind şi judeţ de graniţă şi în plus este situat la graniţa estică a Uniunii Europene, şansele sale de accesa aceste fonduri sunt mari.

C.0: Introducere în geografia muncii

Aspectele de geografia muncii sunt extrem de importante pentru explicarea unor evoluţii economice în lipsa unor statistici economice detaliate. Datele de la recensăminte sunt cele mai fiabile şi complete în acest sens, problema majoră a acestora fiind faptul că recensămintele se desfăşoară din 10 în 10 ani. Relevantă pentru analiza activităţilor economice este structura populaţiei active pe cele trei sectoare principale de activitate: primar, secundar, terţiar.

O dinamică simplă a acestei structuri ternare pentru anii 1992 şi 2002 (figurile C.0.a, C.0.b) evidenţiază schimbări structurale majore, unele unităţi administrative de bază suferind transformări neaşteptate şi bruşte. Din păcate, sensul spre care s-au făcut aceste schimbări este spre profilul funcţional primar, constatând între 1992 şi 2002 o accentuare a profilului funcţional primar. Comune ca Leorda, Bucecea (după anul 2002 va primi statutul de localitate urbană), Curteşti, Stăuceni, Broscăuţi etc. au cunoscut aproape o dublare a procentului de populaţie activă care lucrează în sectorul primar. Majoritatea acestor comune se află în apropierea oraşelor Botoşani şi Dorohoi, reorganizarea sectorului economic secundar (industrie şi construcţii) generând un excedent de forţă de muncă, care şi-a găsit debuşeul în cel mai sigur şi comod sector economic: primar.

Toate aceste evoluţii au fost favorizate dşi de legea fondului funciar din anul 1991, reconsitituirea dreptului de proprietate constituind un element favorizant şi incitant pentru o translare de la urban la rural, după ce timp de câteva decenii s-a vorbit de un exod rural. La aceste ponderi majore ale sectorului primar au mai contribuit şi sucombarea unor activităţi neagricole (industria extractivă în comuna Rădăuţi Prut, Hudeşti). Chiar şi un oraş ca Săveni, a cărui profil urban este marcat pe alocuri de ruralism, a cunsocut o dublare a ponderii populaţiei active din sectorul primar.

Singurul care a înregistrat o diminuare a ponderii populaţiei active din sectorul primar a fost oraşul Botoşani (de la 2,5 % la 2 % între 1992 şi 2002). Fiind principalul oraş din judeţ, acesta ăşi păstreaz capacitatea polarizatoare, manifestându-se şi o aumită inerţie a populaţiei domiciliate în acest oraş de a reveni în mediu rural.

De asemenea, nu este de neglijat nici faptul că o parte din populaţia oraşului Botoşani dar şi din judeţ s-a orientat spre ţări europene pentru a-şi găsi de lucru, astfel justificându-se prezenţa într-un număr destul de mare a autovehiculelor de marcă pe străzile oraşului, numărul de înmatriculări fiind o mărturie în acest sens. Cel mai probabil, sectorul informal ocupă şi el o pondere destul de importantă, mai ales în mediul rural. Tot la acest sector informal ar putea fi incluşi şi cei care lucrează temporar în străinătate (ilegal).

Evoluţia după 1992 a populaţiei active ocupate pe cele trei sectoare de activitate pe tot judeţul Botoşani (figura C.0.b) nu evidenţiază schimbări majore a nivel de ierarhie ci doar la nivel de ponderi, în ultimii ani statuându-se o consolidare a sectorului primar (ponderi apropiate de 50 %), urmat de sectorul secundar (ponderi de circa 30 %) şi de sectorul terţiar. Lipsa unei diversificări funcţionale, şansele mici de atragere de capital străin sau chiar românesc, o infrastructură tributară deciziilor de la centru şi accentuarea sentimentului de periferie, inclusiv din partea autorităţilor, permit un oarecare status quo la ponderile pe cele trei sectoare în ultimii ani.

Populaţia activă care lucrează în sectorul secundar a înregistrat diminuări normale în toate unităile administrative de bază ale judeţului Botoşani. Cea mai evidentă s-a înregistrat în cazul oraşului Darabani, unde s-a înregistrat o diminuare a ponderii de circa 3 ori între 1992 şi 2002. Cu diminuări importante se situează şi comunele care au înregsitrat creşteri de ponderi în cazul sectorul primar: Curteşti, Stăuceni, Broscăuţi, Leorda, Bucecea etc. Aceste corelări demonstrează clar că populaţia activă şi-a schimbat profilul funcţional dintr-o necesitate acută şi în lipsa altor posibilităţi.



Ponderea populaţiei active din sectorul terţiar a cunoscut şi ea o dinamică osilantă. Oraşele Botoşani, Dorohoi şi Darabani au fost singure unităţi administrative care au înregistrat creşteri de ponderi, mai semnificativă fiind cea din cazul municipiului Botoşani (de la 36,5 % la 54,5 %). Restul unităţilor administrative au înregistrat pierderi de ponderi mai mari (Leorda, Răuseni, Curteşti, Stăuceni, Româneşti, Brăeşti, Bucecea, Mileanca, Cordăreni, Dersca etc.) sau mai mici (Mihăileni, Săveni, Văculeşti, Prăjeni, Avrmeni, Manoleasa, Santa Mare, Cristineşti, Roma, Coţuşca etc.).

Rata de activitate (figura C.0.c) se pliază pe un palier destul de întins, în acesta intrând unităţi administratived de bază cu o rată de activitate mai mare (George Enescu, Răuseni, Dobârceni, Vlăsineşti, Drăguşeni, Româneşti, Broscăuţi, Pomârla, Brăeşti etc.) şi comune cu cele mai mici rate, îngrijorător de mici (Ştiubieni, Mihăileni, Vorona, Hilişeu Horia, Vorniceni, Răchiţi, Corlăten, Ibăneşti, oraşul Darabani etc.). Aceste rate mici sunt date pe de o parte de manifestarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei iar pe de altă parte datorită prezenţei unui sector informal cu dominanţă agricolă.

Rata de ocupare (figura C.0.d) păstrează din punctul de vedere al ecartului aceeaşi configuraţie ca şi în cazl ratei de activitate dar ierarhiile sunt uşor schimbate prin reliefarea unor comune cu valori mari ale ratei de ocupare (George Enescu, Dobârceni, Răuseni, Vlăsineşti, Româneşti etc.) şi a altora cu ponderi mici, la mai mult de o treime din ponderile comunelor cu rate mari de ocupare (Ştiubieni, Mihăileni, oraşele Darabani şi Dorohoi, primul având cea mai mică rată de ocupare din judeţul Botoşani cu 30,2 % etc.).

Şomajul reprezintă o problemă delicată prin impactul social pe care îl are, prin manifestările divergente şi contradictorii dar şi prin alte fenomene care sunt generate de acesta. Rata şomajului în anul 2002 (figura C.0.e) nu surprinde cu nimic, oraşele de la acea dată având cele mai ridicate rate din tot judeţul, în cazul acestora apropiindu-se de 20 % (Darabani), sau depăşind 20 % (Botoşani, Dorohoi, Săveni). Imediat în ierarhia cu rata şomajului se clasează Bucecea datorită prezenţei fabricii de zahăr, fabrică închisă ca majoritatea fabricilor din ţară datorită concurenţei zashărului brut din import şi lipsei de măsuri pentru protecţia pieţei interne şi a producătorilor interni. Cu rate foarte mici, chiar insignifiante (sub 2 %) se plasează comunele George Enescu, Dobârceni, Pomârla, Mihălăşeni, Manoleasa, Româneşti). O analiză comparativă a ratei şomajului efectuată pe luni la nivelul judeţului Botoşani şi a României, evidenţiază faptul că până în 1997, rata şomajului din judeţul Botoşani a fost superioară celei de la nivel naţional, ecartul oscilând şi depăşind chiar 1 %. A fost şi cea mai dificilă perioadă pentru economia judeţului Botoşani, numeroase întreprinderi diminuându-şi activitatea sau închizându-şi porţile. Din a doua jumătate a anului 1997, rata şomajului judeţului Botoşani s-a situat constant sub cea de la nivel naţional, ecartul oscilând de la câteva zecimi până la 1 % (figura C.0.f).

Pe fondul crizei economice declanşată la nivel mondial şi şomajul din judeţul Botoşani cunoaşte o recrudescenţă pe parcursul anului 2009 (figura C.0.g). Unele comune ca Vorniceni, Avrămeni, Drăguşeni, Coţuşca, Mihai Eminescu, Roma, Leorda, Răchiţi, Mitoc, Curteşti, Todireni, Stăuceni, municipiul Botoşani au înregistrat doar în decursul a câtorva luni (ianuarie – octombrie 2009), creşteri de peste 50 % a numărului de şomeri. Alte comune ca Lozna, Vârfu Câmpului, Durneşti, Santa Mare au cunoscut scăderi cu peste 50 % a numărului de şomeri în acelaşi interval de timp analizat. În acest context economic de criză dar şi înainte de manifestarea crizei economice, judeţul Botoşani apare ca un judeţ defavorizat. Acest calificativ este justificat de argumente cum ar fi: lipsa unor resurse naturale consistente şi exploatabile economic, slaba diversificare economică funcţională, investiţiile precare pe cuprinsul judeţului, slaba corelare a producţiei agricole cu producţia industrială, lipsa unor materii prime industriale de bază (o materie primă de o calitate excelentă, cum este nisipul silcios de la Miorcani, unul dintre cele mai pure din ţară nu se mai exploatează deoarece fabrica de sticlă de la Dorohoi a fost închisăîn lipsa unui management performant şi a unei privatizări eşuate).

Caracterul de judeţ defavorizat este dt şi de un indicator relevant: raportul de dependenţă economică (figura C.0.h). Acest raport se calculează între populaţia inactivă şi şomeri pe de o parte şi populaţia activă pe de altă parte. Un raport procentual superior la 1,40 % este considerat pentru sistemul de pensii pin repartiţie, sistem aplicat la ora actuală în România. Cu alte cuvinte, presiunea financiară exercitată de inactivi şi şomeri asupra populaţiei active ocupate este foarte mare şi poate determina intrarea în blocaj a sistemului de pensii dacă productivitatea muncii nu este suficient de mare pentru a compensa acest decalaj anormal.

Prin prisma acestui raport de dependenţă economică, comunele cu cele mai critice situaţii sunt: Ştiubieni, Mihăileni, Vorona, Hilişeu Horia, Răchiţi, Ibăneşti, Vorniceni, Văculeşti, Bucecea, Corlăteni, Mitoc, Flămânzi, Stăuceni, Havârna, Hudeşti, Ripiceni, Lunca, Albeşti, Coţuşca, Cristeşti, Unţeni oraşele Darabani, Dorohoi, Botoşani, Săveni. Foarte bine prin prisma raportului mic de dependenţă economică se situau comunele: George Enescu, Dobârceni, Răuseni, Vlăsineşti, Pomârla, Româneşti, Drăguşeni, Frumuşica etc. (sub 1).

Un alt raport elocvent pentru analiza situaţiei eocio-economice este acela dintre pensionari şi populaţia ocupată. (figura C.0.i). Acest raport este îngrijorător în cazul unităţiloradministrative care au un raport mai mare de 50 % (Mihăileni şi Ştiubieni au chiar peste 100 %; Havârna, Corlăteni, Văculeşti, Hilişeu-Horia, Vorona, Mitoc, Lunca, Coţuşca, Ibăneşti, oraşul Darabni etc.). În schimb, comunele George Enescu, Pomârla, Drăguşeni, Răuseni, Româneşti, Frumuşica, Vlăsineşti, Ştefăneşti, Dobârceni etc. au acest raport foarte mic (sub 20 %), ceea ce semnifică faptul că ele au o populaţie tânără cu o importantă componentă activă a populaţiei.

Indicii de înlocuire a forţei de muncă sunt relevanţi pentru potenţialul forţei de muncă a unei unităţi teritoriale. În literatura de specialitate sunt vehiculaţi trei astfel de indici. Primul indice de înlocuire a forţei de muncă (figura C.0.j) ia în calcul raportul dintre numărul de persoane potenţial a intra pe piaţa muncii (20-29 de ani) şi persoanele potenţial a ieşi de pe piaţa muncii (55-64 de ani). Un raport superior la 1,5 este considerat ca un potenţial bun al forţei de muncă, condiţia de bază fiind aceea ca populaţia care va intra pe piaţa muncii să nu emigreze. Oraşele Botoşani şi Dorohoi, comunele Prăjeni, Corni, Albeşti, Flămânzi,Copalău, Mihai Eminescu, Răchiţi, Tudora. Şendriceni etc. au un indice mai mult decât satisfăcător, indicele în cazul oraşelor Botoşani şi Dorohoi fiind superior la 2. Se observă că mediul urban a fost beneficiarul fluxurilor migratorii de populaţie tânără, aceasta generând o natalitate ridicată. Prin prisma manifestărilor nataliste de până în 1989, acest indice nu este suficient de relevant pentru că în calculele făcute intră parţial şi aceste generaţii nataliste.

De aceea, s-a preferat utilizarea şi a unui al doilea indice de înlocuire a forţei de muncă (figura C.0.k), calculat prin raportarea populaţiei de 0-14 ani şi o treime din populaţia de 15-59 de ani. Acest indice este mai sintetic decât precedentul şi constituie o proiecţie pe termen mediu şi lung. Prin prisma acestui indice, comunele Albeşti, Cristineşti, Vorniceni, Prăjeni, Gorbăneşti, Ştiubieni, Copalău, Dobârceni, Dângeni, Durneşti etc. au indici superiori la 1,3 şi sunt plasate cel mai favorabil dintre comunele judeţului Botoşani. Surprinzând şi luân în calcul generaţiile mai puţin nataliste de după 1990 şi raportându-se la o populaţie mult mai relevantă, acest indice este mult mai aproape de situaţia pe care se doreşte a fi analizată. Cu valori ale indicelui sub 1 sunt oraşele Botoşani, Dorohoi şi comunele Lunca şi Vârfu Câmpului.



Situaţia unor indicatori legaţi de piaţa muncii judeţului Botoşani la recensământul din anul 2002

Raportul de dependenţă economică

Indicele de înlocuire a forţei de muncă 1 (20-29/55-64)

Indicele de înlocuire a forţei de muncă 2 (0-14/50-64)

Indicele de înlocuire a forţei de muncă 3 (0-14/15-59/3)

Raportul dintre pensionari şi populaţia ocupată

Rata de activitae

Rata de ocupare

Rata şomajului

ALBESTI 1,48 1,64 2,13 1,75 46,59 42,57 40,29 5,36

AVRAMENI 1,26 1,31 1,28 1,24 54,28 46,36 44,26 4,52

BALUSENI 0,98 1,11 0,91 1,05 42,59 53,39 50,44 5,53

BOTOSANI 1) 1,79 2,42 1,59 0,84 42,60 46,74 35,89 23,20

BRAESTI 0,82 0,94 1,12 1,20 26,41 61,00 55,00 9,85

BROSCAUTI 0,69 1,05 1,11 1,10 22,91 62,20 59,33 4,61

BUCECEA 1,67 1,30 1,28 1,10 54,24 44,60 37,46 16,00

CALARASI 1,10 1,15 1,05 1,19 55,86 48,69 47,54 2,37

CONCESTI 1,19 1,17 0,99 1,19 64,19 47,79 45,61 4,56

COPALAU 1,02 1,55 1,55 1,36 32,09 51,07 49,48 3,11

CORDARENI 0,75 0,92 0,85 1,13 33,89 59,13 57,12 3,41

CORLATENI 1,65 0,85 0,90 1,20 92,01 39,91 37,69 5,55

CORNI 1,11 1,76 1,43 1,25 43,05 50,08 47,40 5,35

COTUSCA 1,42 0,99 0,91 1,11 77,45 44,22 41,31 6,59

CRISTESTI 1,41 1,39 1,35 1,31 63,47 45,33 41,44 8,57

CRISTINESTI 1,08 1,08 1,33 1,52 40,20 49,78 48,08 3,42

CURTESTI 1,30 1,40 1,14 1,09 54,10 46,23 43,52 5,88

DANGENI 1,01 1,26 1,40 1,33 40,38 51,02 49,76 2,47

DARABANI 2,31 1,58 1,57 1,21 78,49 37,04 30,21 18,43

DERSCA 1,19 1,09 1,12 1,26 50,02 46,98 45,66 2,83

DOBARCENI 0,56 1,06 1,17 1,33 18,83 64,95 64,12 1,27

DOROHOI 1) 2,07 2,13 1,76 0,98 57,50 42,49 32,52 23,46

DRAGUSENI 0,66 1,38 1,25 1,15 13,11 62,40 60,31 3,35

DURNESTI 1,06 1,14 1,29 1,33 40,20 50,35 48,64 3,39

FLAMANZI 1,58 1,62 1,54 1,24 53,14 40,42 38,79 4,03

FRUMUSICA 0,68 1,27 1,35 1,29 15,71 60,98 59,42 2,55 GEORGE ENESCU 0,37 0,87 0,87 1,13 8,44 73,49 72,92 0,78

GORBANESTI 1,12 1,04 1,20 1,37 51,94 49,08 47,25 3,74

HANESTI 1,05 1,18 1,22 1,24 47,82 50,64 48,89 3,45

HAVARNA 1,56 0,94 0,85 1,08 92,28 40,84 39,14 4,18 HILISEU-HORIA 1,92 1,28 1,34 1,31 90,10 36,16 34,28 5,21

HLIPICENI 1,18 0,99 0,91 1,20 44,13 49,43 45,95 7,04

HUDESTI 1,52 1,00 1,04 1,23 72,26 42,00 39,67 5,55

IBANESTI 1,73 0,95 1,00 1,19 75,55 40,03 36,65 8,45

LEORDA 1,14 1,16 1,32 1,23 37,68 49,44 46,70 5,53

LUNCA 1,49 1,11 0,72 0,86 83,93 42,42 40,23 5,16

MANOLEASA 1,27 1,32 1,22 1,22 58,90 44,84 44,03 1,80 MIHAI EMINESCU 1,23 1,52 1,34 1,11 35,96 49,16 44,93 8,62

MIHAILENI 2,15 1,08 1,14 1,18 110,47 34,24 31,74 7,28

MIHALASENI 0,70 1,12 1,05 1,17 22,33 59,83 58,81 1,70

MILEANCA 0,88 1,18 1,19 1,32 28,91 56,40 53,14 5,78

MITOC 1,59 1,39 1,33 1,32 80,28 40,14 38,66 3,68

NICSENI 1,17 1,11 1,05 1,21 61,52 47,64 46,18 3,07

PALTINIS 0,91 0,80 0,80 1,08 47,55 54,03 52,31 3,18

POMARLA 0,65 1,27 1,26 1,18 13,01 61,42 60,61 1,32

PRAJENI 1,37 1,84 1,64 1,39 53,93 44,10 42,16 4,41

RACHITI 1,75 1,51 1,40 1,19 72,11 39,29 36,34 7,49 RADAUTI-PRUT 0,98 0,95 0,82 1,04 55,19 52,03 50,62 2,69

RAUSENI 0,59 1,30 1,13 1,18 14,42 65,50 62,76 4,20

RIPICENI 1,51 1,15 1,34 1,32 66,37 41,66 39,81 4,44

ROMA 1,32 1,32 1,31 1,28 61,39 46,08 43,08 6,52

ROMANESTI 0,62 1,22 1,18 1,26 14,62 62,73 61,55 1,88

SANTA MARE 0,89 1,29 1,22 1,27 31,09 54,58 52,99 2,92

SAVENI 1,84 1,28 1,39 1,10 61,37 44,38 35,15 20,80

SENDRICENI 1,32 1,48 1,42 1,18 43,86 46,96 43,11 8,19

STAUCENI 1,56 1,47 1,34 1,17 62,67 41,82 39,04 6,66

STEFANESTI 0,75 1,43 1,34 1,21 18,52 59,45 57,29 3,65

STIUBIENI 2,30 0,93 1,19 1,36 107,27 32,53 30,29 6,87

SUHARAU 0,82 1,07 0,97 1,14 37,00 56,57 54,97 2,83

SULITA 0,90 1,04 0,96 1,13 36,77 54,93 52,64 4,17

TODIRENI 1,35 1,21 1,24 1,31 50,36 47,51 42,50 10,55

TRUSESTI 1,22 1,24 1,42 1,30 41,82 48,84 44,96 7,94

TUDORA 1,39 1,49 1,24 1,18 50,88 45,03 41,88 7,00

UNGURENI 1,17 1,21 1,30 1,28 47,91 48,82 46,19 5,40

UNTENI 1,40 1,01 1,08 1,28 65,34 44,01 41,60 5,48

VACULESTI 1,69 0,95 0,89 1,05 90,92 40,12 37,15 7,41 VARFU CAMPULUI 1,11 1,17 0,89 0,94 43,10 51,48 47,36 8,00

VIISOARA 0,80 0,85 0,82 1,09 33,18 57,04 55,60 2,52

VLADENI 1,38 1,22 1,05 1,13 63,03 43,69 41,99 3,91

VLASINESTI 0,62 0,91 1,05 1,18 16,27 63,81 61,87 3,05

VORNICENI 1,71 1,44 1,50 1,42 75,26 38,76 36,86 4,91

VORONA 1,96 1,44 1,15 1,10 85,31 36,10 33,79 6,41 Sursa datelor: INS Bucureşti şi DJS Botoşani



Cel de-al treilea indice de înlocuire a forţei de muncă (figura C.0.l) raportează populaţia de vârstă 0-14 ani la populaţia de 50-64 de ani. Cele mai critice situaţii (indici mici, sub 1) sunt în comunele Lunca, Păltiniş, Rădăuţi Prut, Vişoara, Havârna, Cordăreni, George Enescu etc. iar cele mai bune situaţii prin prisma acestei înlocuiri de generaţii sunt în Albeşti, Dorohoi, Prăjeni, Dorohoi, Copalău etc. cu indici superiori la 1,5.

Toate aceste situaţii semnifică o schimbare radicală de comportament demografic cu impact asupra potenţialului forţei de muncă pe viitor. Judeţul Botoşani, cunoscut înainte de 1989 ca unul dintre cele mai nataliste din România ănainte de 1989 şi care era unul dintre judeţele generatoare de fluxuri migratorii, îndeosebi spre vestul ţării şi sud-estul ţării, a ajuns în prezent la un comportament de tip dualist, mediul rural căpătând accente de comportament demografic denatalist. Doar oraşele importane mai păstrează unele reminescenţe nataliste de dinainte de 1989.

Multe comune din judeţul Botoşani sunt marcate de îmbătrânire demografică prin acest context, aceste comune vor avea probleme pe termen scurt şi mediu.

C.1: Agricultura, silvicultura, piscicultura, vânatul

C.1.1: Îmbunătăţirile funciare

Solurile

Datorită varietăţii condiţiilor geomorfologice şi de microclimat, judeţul Botoşani prezintă o gamă largă de tipuri de sol. Cernoziomurile se întâlnesc de-a lungul văii Prutului şi a Jijiei, cernoziomurile zlotoase, de fertilitate moderată, apar mai degrabă pe interfluvii şi pe pantele reliefului deluros, cele mai specifice aflându-se între Volovăţ şi Podriga, cernoziomurile levigate, de fertilitate ridicată, sunt caracteristice pentru suprafeţele de câmpie (nord şi est de Jijia) ca şi solurile cernoziomuri levigate zlotoase, bogate în humus şi propice pentru agricultură. Merită amintită şi prezenţa solurilor cenuşii de pădure care însoţesc pratoziomurile, caracteristice zonelor umede, în zona dealurilor înalte dinspre Siret, dar apar şi în nordul judeţului, ori la est de Jijia.

Din cauza secetelor, a irigaţiilor necontrolate, a folosirii neraţionale, a rotaţiilor culturilor necorespunzătoare, calitatea solurilor a scăzut simţitor în ultimele decenii pe aproape toată suprafaţa judeţului. Eroziunea solurilor afectează aproape jumătate din suprafaţa agricolă totală (40,6 %), iar 2,2 % din aceeaşi suprafaţă este supusă fenomenelor de eroziune excesivă (ravene, cornişe de desprindere). Acest procent ridicat se datorează în mare parte despădurii sau desţelenirii versanţilor abrupţi şi supunerea acestora activităţilor agricole. Eroziunea este principalul responsabil pentru conţinutul scăzut de humus din sol, datele din 2004 indicând faptul că 30 % din soluri sunt slab şi foarte slab asigurate cu humus. Alunecările de teren afectează 15 % din suprafaţa totală agricolă, în bună parte din cauza lipsei unor programe de îmbunătăţiri funciare ori a inexistenţei culturilor agricole în curbe de nivel.

Clasele de pretabilitate

Diversitatea condiţiilor geomorfologice, de mediu, dar şi a presiunii umane impun o clasificare a solurilor in funcţie de pretabilitatea acestora pentru activităţile agricole. Conform OSPA Botoşani, repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate este următoarea :

CLASA DE CALITATE SUPRAFATA (HA)

Clasa de calitate I (foarte buna) 1.365,03 Clasa de calitate II (buna) 165.388,40

Clasa de calitate III (medie) 129.138,28 Clasa de calitate IV (slaba) 57.056,43

Clasa de calitate V (foarte slaba) 15.769,60 TOTAL 387.796

Se observă o pondere ridicată a terenurilor din clasa II si III, însă şi o creştere semnificativă a terenurilor din ultimele două clase comparativ cu 1998. Practic, pretabilitatea terenurilor agricole se degradează de la an la an din cauza gestionării deficitare a culturilor agricole, marea majoritate a exploataţiilor agricole neaplicând agrotehnicile cele mai adecvate sau pur şi simplu nerespectând nici o agrotehnică. Spre deosebire de sistemul cooperatist sau de stat de dinainte de 1989, exploataţiile agricole de astăzi fac apel foarte rar la consultaţii de specialitate.

Irigaţiile

Se constată o subvalorificare a potenţialului hidrografic, judeţul Botoşani prezentând suprafeţe irigate de-a lungul văilor Prutului şi Jijiei, însă mărimea acestor suprafeţe a rămas aproximativ constantă din 1993 pana în 2008 (19.243 ha în 1989, 20.332 ha in 1997, 20.325 ha în 2008), ceea ce denotă o lipsă a modernizării şi o agricultură de subzistenţă bazată pe suprafeţe mici ale căror proprietari nu îşi pot permite investiţii ridicate. In plus, marea majoritate a acestor irigaţii se datorează unui sistem de lacuri de acumulare şi iazuri cu o vechime apreciabilă, deci nu putem spune ca sunt rodul unor investiţii recente; în judeţul Botoşani există un număr apreciabil de lacuri şi iazuri (cca. 150) de dimensiuni diferite cu o distribuţie uniformă in teritoriu (Cal Alb, Mileanca, Tătăraşeni, Negreni, Ibăneşti, Stânca Costeşti, Ezer, Iazul Mare, Cătămărăşti, Unteni, Curteşti), care ar reuşi să acopere o suprafaţă mult mai mare de teren agricol decât în momentul de faţă.

Cea mai răspândită metodă de irigare este prin aspersiune, aceasta metodă prezentând avantajul distribuţiei uniforme şi dozării controlate. Vechimea sistemelor de irigaţie prezente in judeţ este un alt semn al vulnerabilităţii acestui areal în faţa fenomenelor de secetă. Un risc real care se face simţit in judeţul Botoşani este cel al irigaţiilor şi drenărilor incorecte, asociate cu o gestionare şi utilizare necorespunzătoare a terenurilor agricole; astfel, peste 16 % din suprafaţa agricolă totală este supusă procesului de salinizare şi alcalizare determinat în cea mai mare parte de reţinerea sărurilor conţinute în apa folosită la irigaţii. În prezent, multiplele utilizări ale apei au provocat folosirea apei uzate sau cu un conţinut ridicat de săruri pentru irigarea terenurilor. Astfel, deşi oraşele Botoşani şi Săveni dispun de staţii de epurare cu treaptă mecanică şi biologică, acestea au nevoie de o modernizare urgentă, fiindcă s-au înregistrat depăşiri la indicatori precum hidrogenul sulfurat, amoniu ori substanţe organice, în timp ce la Flămânzi, spre exemplu, se evacuează 2,917 l/s ape uzate în râul Miletin.

SPECIFICARE U.M. ANII

1989 1993 1997 2003 2008

IRIGAŢII HA. 19.243 20.332 20.332 20.332 20.325



DESECǍRI HA. 9.150 20.183 10.183 Lipsă date Lipsă date

COMBATEREA

EROZIUNII SOLULUI HA. 94.822 97.833 97.833 Lipsă date Lipsă date

Desecările

Desecările acoperă o suprafaţă de câteva mii de hectare, şi e în continuă descreştere, în sud-vestul judeţului într-un areal Bucecea-Prăjeni-Tudora. Lucrările de desecare şi drenaj executate înainte de 1990 funcţionează doar parţial, o bună parte a acestora fiind colmatate. Excesul de umiditate afectează 12,6 % din solurile agricole.

Combaterea eroziunii solului

Este foarte vizibilă în partea de vest, fiind influenţată de importanţa unităţilor de relief de deal. Partea estică, a Câmpiei Jijiei nu are decât câteva acţiuni punctuale, în special în partea nordică a Dealurilor Săvenilor.

Îngrăşămintele

Cantitatea de îngrăşăminte folosite, de ambele tipuri (naturale şi chimice) cunoaşte o evoluţie neuniformă, marcată de creşteri si scăderi succesive ale valorilor; această tendinţă se manifestă începând cu anii 1990, din cauza schimbărilor legislative foarte dese şi a politicilor agricole diferite întreprinse de fiecare guvern. Uneori folosirea de doze necorespunzătoare de îngrăşăminte cu reacţie fiziologică acidă conduce la creşterea excesivă a acidităţii solurilor. Solurile puternic-moderat acide se găsesc pe 5,9 %, o bună parte dintre acestea regăsindu-se în partea vestică şi nord-vestică, acolo unde 11 comune depăşesc media ponderii solurilor acide pe judeţ (de exemplu Dersca, Cristineşti, Corni, Vorona). În schimb, procesul de alcalizare (cu pH mai mare de 8,4) se regăseşte pe 4,7 % din solurile judeţului, unele comune având procentaje cu mult peste media judeţului (peste 10 % in Vlăsineşti, Ştefăneşti, Dăngeni, Sulita, Cotusca, Gorbaneşti).

TIPURI DE INGRǍŞǍMINTE CANTITATEA UTILIZATĂ LA HECTAR AN

Naturale (to.) Chimice (to. s.a.) Naturale (kg/ha) Chimice (kg/ha s.a.)

2003 947.070 6.835 33.469 75,27

2004 1.020.449 6.190 28.834 74,27

2005 777.660 4.063 31.353 65,78

2006 680.190 4.355 34.805 73,22

2007 690.040 4.807 32.858 65,40

C.1.2: Fondul funciar

Fondul funciar din judeţul Botoşani se constituie într-unul dintre cele mai echilibrate prin prisma unităţilor de relief pe care acesta se grefează. Din punctul de vedere al suprafeţei totale, judeţul Botoşani este al douăzeci şi nouălea judeţ al României într-o ierarhie sui generis. În schimb, după suprafaţa agricolă, judeţul Botoşani este al cincisprezecelea judeţ, deţinând o pondere de 2,7 % din suprafaţa agricolă a ţării, stuându-se printre judeţele clar agricole ale României. După suprafaţa arabilă, judeţul Botoşani este al unsprezecelea judeţ al ţării, ponderea suprafeţei sale arabile din cea a ţării fiind de 3,2 %. După suprafaţa ocupată de păşuni, judeţul Botoşani este al douzeci şi patrulea judeţ al ţării cu o pondere a acestora de 2,3 %. După suprafaţa ocupată de fâneţe, judeţul Botoşani ocupă locul al douăzeci şi şaselea cu o pondere de 1,5 %. Locul al XXIX-lea cu 0,8 % revine viilor şi pepinierilor viticole. Locul al XXVI-lea şi o pondere de 1,23 % deţine judeţul Botoşani la suprafaţa ocupată de livezi şi pepiniere pomicole.

Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani nu a evoluat de o manieră surprinzătoare după 1990, ea mărindu-se cu un procent în raport cu suprafaţa totală a judeţului. Aceste transformări s-au produs pe fondul aplicării legii fondului funciar. Pe de o parte ponderea suprafeţelor deţinute de livezi şi vii s-a diminuat datorită defrişărilor, noii proprietari rezultaţi în urma legii fondului funciar preferând tăierea livezilor sau renunţarea la cultura viţei de vie. Impactul a fost negativ, dispariţia livezilor şi viilor determinând în multe cazuri o reactivare a alunecărilor de teren. Inevitabil, s-a înregistrat, cel puţin în scripte, o creştere a ponderii suprafeţei arabile (cu un procent).

Gestionarea eficientă a fondului funciar este una dintre problemele esenţiale cu care se confruntă judeţul Botoşani. Sunt foarte multe terenuri afectate de alunecări de terenuri şi care sunt luate în evidenţă ca păşuni. Se poate constata o reactivare a alunecărilor de teren, ceea ce afectează capacitatea agricolă a judeţului iar măsurile pentru stoparea acestor fenomene geomorfologice sut ca şi inexistente.

Practicarea unei agriculturi moderne presupune lucrări importante de îmbunătăţiri funciare, lucrări care sunt însă foarte costisitoare şi care sunt ca şi inexistente la nivelul judeţului Botoşani în ultimii 20 de ani. Fragmentarea excesivă a exploataţiilor agricole, mijloacele rudimentare de practicare a agriculturii (utilizarea animalelor – cai, boi, vaci – la principalele activităţi agricole) conduc spre o agricultură de subzistenţă, contrastantă în raport cu statutul de membră a Uniunii Europene.

Paradoxul este că judeţul Botoşani se bazează pe agricultură ca ramură economică principală însă aceasta este practicată în cea mai mare parte la un nivel subzistenţial lipsind voinţa de organizare în forme asociative prin care activităţile agricole să fie desfăşurate pe suprafeţe mari, în mod mecanizat iar producţia agricolă să fie valorificată fie prin export fie rin contracte pe termen lung şi care implică un flux continuu de livrare şi cantităţi mari de produse agricole.

Problema principală la ora actuală este imposibilitatea valorificării producţiei agricole pentru că nici un contractant nu va veni să facă nişte contracte pentru cantităţi mici de produse agricole. Formele asociative există la nivelul judeţului însă impactul acestora nu este încă suficient de mare. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei rurale, tot mai accentuat înb ultimii ani şi manifestat pe fondul scăderii ratei natalităţii din mediul rural după ce mult timp, judeţul Botoşani s-a situat printre judeţele nataliste ale României poate determina fie o restructurare a sectorului agricol prin orientarea spre forme asociative şi practicarea unei agriculturi moderne, mecanizate fie o „pârlogire” a terenului agricol şi o subutilizare a sa. Inevitabil se ajunge la sintagma: potenţial există dar nu este valorificat corespunzător.

La nivel de unitate administrativă de bază, judeţul Botoşani se calează aproape perfect din punct de vedere agricol pe condiţiile fizico-geografice, diferenţele la nivelul indicatorilor agricoli fiind aproape strict dependente de aceste condiţii.



Astfel, ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală la nivel de unitate administrativă de bază (figuraile C.1.a şi C.1.b) evidenţiază ponderile cele mai mari în comunele din Câmpia colinară a Jijiei iar cele mai mici în comunele situate pe bordura vestică şi nord-vestică a judeţului Botoşani. Pot fi evidenţiate comunele cu cele mai mari ponderi ale suprafeţei aricole: Ungureni, Adăşeni, Drăguşeni, Mileanca, Viişoara, Mihălăşeni etc. Cele mai mici ponderi revin unor comune ca Pomârla şi Coşula (aceasta din urmă nou înfiinţată prin separarea de Copalău), ambele având ponderi ale suprafeţei agricole situate între 40 % şi 50 %. Dacă ar fi să observăm schimbările care s-au făcut la nivelul dinamicii suprafeţei agricole între 1990 şi 2008, ultimul an pentru care dispunem de date statistice oficiale sunt de remarcat câteva comune cu evoluţii pozitive (câştiguri de ponderi ale suprafeţei agricole din totalul suprafeţei totale) cum ar fi: Gorbăneşti, Hăneşti, Havârna, Leorda, Ibăneşti, Ripiceni, Vorona, Vârfu Câmpului, Todireni, sau cu evoluţii negative (pierderi de ponderi ale suprafeţei agricole din totalul suprafeţei totale) cum ar fi: Călăraşi, Hilieu-Horia, Hudeşti, Mihai Eminescu, Nicşeni, Răuseni, Ştiubieni, Suliţa. În orice caz, comunele care au înregistrat pierderi de ponderi sunt mai mai puţin numeroase decât cele care au înregistrat creşteri.

Prezenţa a trei râuri principale (Siret, Prut şi Jijia) constituie un atu pentru practicarea unei agriculturi performante mai ales în contextul unei tendinţe de aridizare a climei în ultimii ani, secetele fiind tot mai frecvente. Nu sunt lipsite (mai rar) nici inundaţiile (vezi cazul inundaţiilor de la Rădăuţi Prut), atât secetele cât şi inundaţiile producând pagube importante agriculturii.

Ponderea suprafeţelor arabile din suprafaţa agricolă la nivel de unitate administrativă de bază (comune, oraşe şi municipii) s-a poziţionat pe un trend crescător în ultimii ani, acest trend fiind vizibil în majoritatea comunelor judeţului Botoşani (Figurile C.1.c şi C.1.d). Doar câteva comune au înregistrat pierderi infime de ponderi: Coţuşca, Dângeni, Hăneşti, Lunca, Mileanca, Mitoc, Pomârla, Stăuceni, Suliţa, Văculeşti, Vlădeni. Nu întâmplător, cele mai mair ponderi ale suprafeţei arabile se situează în comunele care se suprapun cu teritoriul fie pe valea Prutului, fie pe Valea Siretului fie parţial pe valea Jijiei.

Fenomenul acesta al creşterii ponderii suprafeţelor arabile este justificat parţial de orientarea spre agricultura de subzistenţă deşi fenomenul de pîrlogire tinde să se manifeste tot mai acut în unele comune pe fondul îmbătrânirii populaţiei sau intrării acesteia în incapacitate de muncă. Dispariţia naturală a generaţiilor bătrâne poate determia o coagulare a terenurilor agricole în forme asociative sau aglutinarea acestora prin cumpărare. Interesant este că şi-au făcut apariţia deja unele societăţi agricole în comune cu importante suprafeţe agricole şi cu soluri fertile, comunele de pe valea Prutului constituind un exemplu în acest sens (Manoleasa, Mitoc, Rădăuţi Prut). O parte dintre acestea s-au consolidat prin intermediul accesării fondurilor europene.

Ponderea suprafeţelor ocupate de către păşuni din suprafaţa agricolă a ajuns în anul 2008 la aceeaşi valoare ca în 1990 însă cu fluctuaţii anuale mai puţin importante. Menţinerea acestor ponderi poate releva conexiunea cu sectorul de creştere a animalelor, sector care a înregistrat un regres atât din punctul de vedere al formei de organizare cât şi ca efective. Dispariţia întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de stat, principalele deţinătoare a complexelor de creştere a animalelor a determinat şi o reducere a efectivelor dar mai ales o mixtură a raselor şi o pierdere de productivitate.

Pierderi de ponderi între 1990 şi 2008 au înregistrat comunele Cordăreni, Curteşti, Frumuşica, Havârna, George Enescu, Păltiniş, Prăjeni, Rădăuţi Prut, Ripiceni etc. Ponderi mai mari au avut comunele Dângeni, Gorbăneşti, Santa Mare, Vorniceni etc.

Dintre toate categoriile de suprafeţe agricole, păşunile au înregistrat cele mai mici fluctuaţii la nivel de unitate administrativă de bază, aceasta repercutându-se şi în dinamica generală a ponderii păşunilor din suprafaţa agricolă totală la nivel de judeţ. Această cvasistabilitate poate fi explicată prin păstrarea statutului păşunilor, majoritatea fiind fâneţe private. Chiar dacă mare parte din ele au fost revendicate de foşti proprietari, primăriile comunelor au ezitat să-i pună în posesie tocmai pentru a nu determina dispariţia acestora. Pe de altă parte, statul român subvenţionează hectarul de păşune cu 100 lei iar de la UE se mai pot obţine 50 de euro pentru hectarul de păşune. Toate acestea prin încurajarea asocierii şi a păstrării calităţii păşunilor.

Cele mai mai mari diferenţe pozitive de ponderi între 1990 şi 2008 s-au înregistrat în cazul comunelor: Albeşti, Călăraşi, Coţuşca, Dângeni, Gorbăneşti, Lunca, Santa Mare Româneşti, Vorniceni iar cele mai mai mari diferenţe negative de ponderi în comunele: Conceşti, Corni, Frumuşica, Mihai Eminescu, Păltiniş, Prăjeni etc. (figurile C.1.e şi C.1.f)

Ponderea suprafeţelor ocupate de fâneţe din suprafaţa agricolă totală a fluctuat foarte puţin, statutul acestora fiind unul de protecţie specială. Uniunea Europeană acordă fonduri pentru întreţinerea acestora, ele constituind alături de păşuni un suport major pentru creşterea animalelor.

Comunele care au înregistrat creşteri de ponderi ale suprafeţei ocupate de fâneţe sunt câteva: Cordăreni, Corni, Frumuşica, Mihai Eminescu, Păltiniş, Ungureni, Vlădeni etc. Cele care au înregistrat pierderi de ponderi sunt: Coţuşca, Drăguşeni, George Enescu, Gorbăneşti, Rădăuţi Prut, Santa Mare etc.

Ponderea suprafeţelor ocupate de vii şi livezi după 1990 a înregistrat poate cea mai evidentă scădere între 1990 şi 2008, având loc o înjumătăţire a acestor ponderi. Această diminuare de suprafeţe şi ponderi au fost determinate de destructurarea C.A.P.-urilor şi I.A.S.-urilor, noii proprietari renunţând la întreţinerea acestora sau tăindu-le din motive subzistenţiale, viile şi livezile necesitând o agrotehnică costisitoare.

Suprafeţele ocupate de livezi au cunoscut acelaşi fenomen de pierderi majore în suprafaţă însă nu din motive climatice ci mai ales din motive organizaţionale. Cele mai drastiuce reduceri de ponderi şi suprafeţe s-au înregistrat în comunele Nicşeni, Mihai Eminescu, Frumuşica, Curteşi, Ibăneşti, Roma, Unţeni, Vorniceni, Vorona etc. (figurile C.1.i şi C.1.j). Dacă în 1990 existau 4 comune care aveau peste 5 % din suprafaţă agricolă cultivate cu livezi (Gorbăneşti, Truşeşti, Curteşti, Frumuşica), singura comună care şi-a menţinut acest statut pana in 2008 este Curteşti, însă şi aici se remarcă o scădere de peste un procent cauzată de o modernizare aproape inexistentă şi de competitivitatea merelor de import. Previziunile pentru următorii ani nu sunt îmbucurătoare având în vedere îmbătrânirea pomilor existenţi.

Suprafeţele ocupate cu viţă de vie s-au diminuat şi datorită faptului că recomandările Uniunii Europene sunt de favorizare a culturii de viţă nobilă şi renunţarea treptată la hibrizi. Cele maim mari suprafeţe cu viţă de vie sunt concentrate în comunele din sudul judeţului Botoşani, aflate în cotiguitate cu una dintre cele mai importante podgorii ale României: Cotnari. Comunele cu cele mai mari reduceri de ponderi ale suprafeţei cultivate cu viţă de vie sunt: Albeşti, Călăraşi, Frumuşica, Răuseni, Româneşti, Santa Mare etc. Trebuie ţinut cont şi de faptul că prin judeţul Botoşani trece şi limita nordică de cultură a viţei de vie astfel explicându-se de ce în jumătatea nordicădar şi în cea sudică, suprafeţele cultivate cu viţă de vie sunt foarte mici (figurile C.1.k şi C.1.l).

Concluziile primare referitoare la evoluţia fondului funciar sunt mai mult negative deoarece chiar dacă pe ansamblu, fondul funciar al judeţului Botoşani nu a cunoscut schimbări radicale în structura sa acesta a fost grevat de inflenele perioadei de tranziţie dar mai ales de legea ondului funciar. Din păcate, cele mai productive şi valorizante categorii, suprafeţele ocupate cu viţă de vie şi livezi, şi-ai diminuat



suprafeţele din mai multe motive. Unul dintre acestea este îmbătrânirea demografică care a determinat o oarecare penurie a forţei de muncă în mediul rural.

Un alt motiv este imposibilitatea asigurării unei agrotehnici necesare acestor culturi şi lipsa mijloacelor mecanizate pentru efectuarea principalelo lucrări. În aceste condiţii, cel mai la îndemână a fost să se distrugă aceste plantaţii şi terenurile să fie transformate fie în păşuni fie chiar în teren arabil deşi productivitatea unor asemenea terenuri este discutabilă.

C.1.3: Cultura plantelor

În condiţiileîn care creşterea animalelor a căpătat accente subzistenţiale evidente prin dispariţia marilor complexe zootehnice, cultura plantelor constituie prin impactul spaţial şi cantitatea de forta de munca o activitate majoră, justificată şi de ponderea mare a suprafeţelor agricole arabile şi de tradiţiile îndelungate. De exemplu, în perioada interbelică grâul produs în Câmpia colinară a Jijiei era preferat pe pieţele din Germania datorită calităţilor sale.

În prezent, agricultura subzistenţială marchează şi cultura plantelor, transformările majore la nivelul proprietăţii terenurilor şi lipsa unor mijloace mecanizate moderne determinând starea precară la modul general al cultuii plantelor în judeţul Botoşani. Ca pondere în totalul suprafeţelor cultivate sunt dominante culturile cerealiere, acstea având condiţiile agropedoclimatice cele mai favorabile.

Suprafaţa ocupată de cereale poziţionează judeţul Botoşani pe locul al XVI-lea în ţară. Ca pondere, aceste culturi deţin 55,5 % din suprafaţa cultivată a judeţului Botoşani, o pondere mai mică decât cea înregistrată la nivelul naţional de 66,8 %.

La grâu şi secară, judeţul Botoşani ocupă locul XXIII pe ţară. La secară ocupă locul al V-lea. La grâu ocupă locul al XXIII-lea. În teritoriu, comunele se remarcau prin suprafeţe mari cultivate cu grâu în 1990 şi o diminuare drastică în anul 2003. Această diferenţă de suprafaţă în cultura grâului în decurs de câţiva ani este determinată şi de lipsa unei mecanizări adecvate. Grâul este o cultură care necesită şi o agrotehnică adecvată (îngrăşăminte, ierbicide etc.). Se poate spune că pierderile de suprafaţă din cultura grâului s-au compensat cu câştigurile din suprafaţa cultivată cu porumb, o cultură mult mai subzistenţială decât cea a grâului. O cauză a acestei pierderi este şi renunţarea majoritară la exploataţiile agricole pe suprafeţe mari (fostele C.A.P.-uri şi I.A.S.-uri). Şi mai interesantă este situaţia la nivel de unitate administrativă.

Dacă în 1990, comunele care se pliau pe Câmpia colinară a Jijiei cultivau majoritar grâul, în 2003 tocmai aceste comune au ajuns să cultive cele mai mici suprafeţe cu grâu. Se observă cum unele comune din nordul judeţului şi vestul acestuia au suprafeţe cu grâu mai importante şi pe fondul prezenţei unor asociaţii agricole, care preferă să cultive grâu pe suprafeţe mari. Cele mai mari diminuări de suprafeţe cultivate cu grâu şi secară s-au înregistrat în comunele Coţuşca (fost SM.A., care asigura lucrările agricole mecanizate a dispărut), Hăneşti, Rădăuţi Prut, Mihălăşeni, Suharău, Truşeşti, Ungureni, Unţeni, Vlăsineşti (figura C.1.n). Toate comunele şi oraşele judeţului Botoşani, fără nici o excepţie, au avut diminuări ale suprafeţelor cultivate cu grâu şi secară.

Suprafaţa ocupată de orz şi orzoaică plasează judeţul Botoşani pe locul al XXI-lea. La culturile de ovăz, judeţul Botoşani ocupă locul al IV-lea între judeţele ţării.

Culturile de porumb plasează judeţul Botoşani pe locul al VII-lea pe ţară. Faţă de 1990, suprafaţa cu porumb s-a dublat, remarcându-se comunele din centrul judeţului Botoşani şi nordul acestuia. Doare patru comune au avut suprafeţe cultivate cu porumb mai mici faţă de 1990 (Hilişeu-Horia, Cristineşti, Ibăneşti şi Vorona). Cele mai mari creşteri de suprafeţe cultivate cu porumb le-au avut comunele:

Corlăteni, Gorbăneşti, Ungreni, Răchiţi, Havârna, Drăguşeni, Durneşti, Unţeni, Vârfu Câmpului, Truşeşti, Suliţa, Albeşti etc. la care se adaugă şi oraşul Ştefăneşti (figura C.1.m).

Suprafeţele cultivate cu leguminoase pentru boabe ierarhizează judeţul Botoşani pe locul al III-lea pe ţară. Ponderea acestor culturi din suporafaţa cultivată totală a judeţului Botoşani este de 1,04 %, o pondere mai mare decât cea înregistrată la nivelul României de ,47 %. La mazăre, poziţia judeţului este a XXII-a în timp ce la culturile de fasole boabe ocupă prima poziţie pe ţară, deţinând şi 14,3 % din totalul suprafeţelor cultivate în România.

Plantele tehnice cultivate ocupă locul al XV-lea. În anul 2008, în judeţul Botoşani nu se mai cultiva nici un hectar de plante textile după ce ani la rând acestjudeţ era printre judeţele fruntaşe în astfel de culturi.

Suprafaţa ocupată de plantele uleioase plasează judeţul Botoşani pe locul al XII-lea. Ponderea acestor culturi în suprafaţa totală cultivată a judeţului Botoşani este de 1,89 %, superioară ponderii de la nivel naţional (1,59 %). Floarea soarelui deţine acelaşi loc XII ca suprafaţă cultivată, fiind o altă cultură cu creşteri importante faţă de 1990 alături de porumb chiar dacă nu de aceeaşi amploare.

Comunele cu cele mai mari creşteri de suprafaţă cultivată cu floarea soarelui faţă de 1990 sunt Manoleasa şi Ungureni (peste 1000 ha fiecare), comune unde asociaţiile private de tip cooperatist domină şi s-au orientat spre această cultură valorizantă (figura C.1.o). La rapiţă, judeţul Botoşani este abia pe locul al XIX-lea. În schimb, culturile de soia poziţionează judeţul Botoşani primul loc în ţară, deţinând o pondere de 31,1 % din suprafaţa ultivată cu soia la nivel naţional.

Culturile de plante pentru alte industrializări pun judeţul pe locul al II-lea. Judeţul Botoşani este fruntaş şi la cultura sfeclei de zahăr prin poziţia a VII-a. Această cultură a suferit mutaţii profunde prin pierderile de suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr, cultura aceasta fiind una importantă înainte de 1990 şi prin prezenţa pe teritoriul judeţului a două fabrici de zahăr (Bucecea şi Truşeşti). Cele mai importante scăderi de suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr s-au înregistrat în comunele: Albeşti, Avrămeni, Coţuşca, Durneşti, Manoleasa, Mihălăşeni, Truşeşti, Ungureni sau în oraşul Ştefăneşti (figura C.1.s).

Culturile de cartof aduc un loc IX judeţului Botoşani, poziţie influenţată parţial şi de vecinătatea unui judeţ cu suprafeţe mari cutivate cu cartof, judeţul Suceava. Suprafeţele cultivate au scăzut după 1990. Dacă în 1990, comunele din nordul judeţului şi cele dinspre vest, de la graniţa cu judeţul Suceava aveau cele mai mari suprafeţe cultivate (figura C.1.p), după 1990 aceste comune au cunoscut o scădere a suprafeţelor (Dersca, Mihăileni, Ibăneşti, Tudora, Vârfu Câmpului, Vorona etc.) în timp ce alte comune au înregistrat uşoare creşteri (Albeşti, Avrămeni, Dângeni, Copalău, Frumuşica, Răuseni, Româneşti etc.).

Locul al IX-lea la ponderea suprafeţei cultivate cu legume arată condţiile favorabile (văile unor râuri şi prezenţa a numeroase iazuri) pentru aceste culturi. Ponderea deţinută de cultura legumelor la nivel de judeţ (3,5 %) este apropiată de cea de la nivel naţional (3,4 %). Faţă de 1990, legumele au avut creşteri importante, comunele Coţuşca, Dângeni, Frumuşica, Lunca, Ştiubieni, Suharău, Suliţa, Unţeni, Vârfu Câmpului, Vlădeni, Vorniceni (figura C.1.r) având cele mai mari creşteri de suprafaţă. Cultura legumelor necesită surse de ape importante (râuri, iazuri, ape subterane), potenţialul judeţului Botoşani fiind important în acest sens.

La tomate ocupă locul al XVII-lea, la la vinete locul al XVIII-lea, la ceapă uscată locul al VIII-lea, la usturoi locul al IV-lea, la varză albă locul alş VIII-lea, la ardei locul al X-lea, la rădăcinoase comestibile locul al XIV-lea, la legume cultivate în câmp locul al X-lea, la legume cultivate în sere şi



solarii locul al XVI-lea, la legume proaspete cultivate în grădinile familiale locul al VI-lea, la pepeni verzi şi galbeni locul al XVII-lea.

Judeţul Botoşani ocupă primul loc în ţară după suprafeţele cultivate cu furaje verzi din teren arabil. De altfel, ponderea acestor culturi este importantă (18 %) plasând aceste culturi pe a doua poziţie ca importanţă a suprafeţelor. La nivel naţional, aceleaşi culturi au o pondere mai mică (10,6 %). La furaje perene ocupă tot locul I, la lucernă locul al X-lea, la trifoi locul I, la furaje verzi anuale locul al V-lea, la porumb verde furajer locul al II-lea, la rădăcinoase furajere locul al V-lea, la căpşunerii pe rod locul al XV-lea, la livezi pe rod locul al XIX-lea.

Surprinde înt-o anumită măsură ponderea destul de mare a terenului arabil în repaus (8,2 %), judeţul Botoşani deţinând locul al XVII-lea între judeţele ţării. Ponderea terenului arabil în repaus este mai mică decât cea de la nivel naţional (11,8 %). Aceste ponderi pot fi explicate prin lipsa forţei de muncă determinată de îmbătrânirea demografică accentuată din unele comune.

Pomicultura

Deşi este o zonă colinară, judeţul Botoşani nu se remarcă prin poziţiile ierarhice a diverselor fructe printre primele judeţe, atenţai maximă fiind acordat terenurilor arabile şi culturilor specifice acestor terenuri.

Din punctul de vedere al numărului pomilor fructiferi, judeţul Botoşani este al XXV-lea judeţ al ţării, această poziţie fiind valabilă atât la exploataţiile agricole cât şi în sectorul privat. La umărul de pruni este pe acelaşi loc XXV în toate cele trei cazuri (total, privat, exploataţii agricole) iar la este pe locul XVIII la total, XVI la privat şi XVII la exploataţii agricole. Ca număr de peri, judeţul Botoşani se situează pe locul al XX-lea. La cultura piersicilor, este printre judeţele de la sfârşitul ierarhiei (locul al XXX-lea la total, locul al XXVIII la privat şi locul XXVI la exploataţiile agricole). La cultura cireşului şi a vişinului, judeţul este pe locl al XIX-lea la total şi privat şi pe locul al XV-lea la explotaţiile agricole. La caişi şi zarzări este pe locul al XXII-lea în toate cele trei cazuri. Cultura nucului plasează judeţul Botoşani pe locul al XVIII-lea.

Potenţial în domeniul pomiculturii există pentru că sunt ăncă sufieinte terenuri, îndeosebi în pantă, şi care nu sunt utilizate. O plantaţie pomicolă ar rezolva problema alunecărilor d eteren şi ar mări productivitatea acelor terenuri şi a agriculturii judeţului Botoşani. Cele cu expunere sudică ar putea fi utilizate pentru culturile de viţă de vie.

Cultura viţei de vie

Pentru că cea mai mare parte a teritoriului judeţului Botoşani se află la nord de limita nordică a culturii viţei de vie, această cultură nu este foarte importantă, doar comunele din sudul judeţului, în special cele de la graniţa cu judeţul Iaşi, au suprafeţe mai mari cu viţă de vie. Cu cele 1672 de ha de viţă de vie (pondere de 0,01% din suprafaţa totală cu viţă de vie a ţării), judeţul Botoşani este pe locul al XXIV-lea. Atât suprafaţa cultivată de privaţi cât şi cea din exploataţiile agricole se situează pe acelaşi loc XXIV.

Suprafeţele cultivate cu viţă de vie altoi sunt aproape insignifiante (sub 100 ha), locul al XXIX-lea constituind reflectarea fidelă a condiţiilor de mediu dar şi lipsa unei implicări la nivel asociativ cooperatist. Viile hibride ocupă o suprafaţă de 16 ori mai mare decât a celor altoi, acestea nefiind pretenţioase şi mult mai uşor de întreţinut însă cu o productivitate mai mică. Ca urmare şi poziţia în ierarhia suprafeţelor cultivate cu vii hibride a judeţului Botoşani este mai avansată (locul al XVIII-lea). Suprafeţele cltivate cu viţă de vie pentru struguri de masă ajung la doar 4 ha în judeţul Botoşani,

plasând judeţul printre ultimele din ţară. Majoritatea suprafeţei cu viţă de vie este dominată de soiurile cu struguri pentru vin (locul al XXIV-lea).

C.1.4: Creşterea animalelor

Sectorul de creştere a animalelor a cunoscut un recul ca urmare a schimbărilor structurale petrecute după 1990. Ca efective de bovine, judeţul Botoşani este pe locul al patrulea între judeţele ţării iar bovinele din gospodăriile populaţiei se situează pe locul al III-lea pe ţară. Creşterea acestor animale, din punctul de vedere al efectivelor, a înregistrat după 1990 o dinamică negativă, în condiţiile în care vechile combinate specializate de creştere a animalelor şi-au diminuat mult activitatea sau au fost închise. De altfel, bovinele crescute în aceste complexe sunt de aproape 1000 de capete. Sectorul care a a „preluat” aceste efective şi le-a dezvoltat este cel al gospodăriilor populaţiei, care deţine un număr covârşitor prin raport cu efectivele de bovine din complexele de creştere a acestora.

Moştenirea de efective de bovine de la fstele C.A.P.-uri sau I.A.S.-uri încă nu se disipase în totalitate în anul 1990. Ca urmare, translarea de efective s-a produs dinspre sectorul cooperatist spre sectorul privat. Această translare nu a fost totală, pierderile de efective fiind destul de mari, acestea înjumătăţindu-se aproape. Cele mai consistente scăderi de efective au fost în comunele Cristineşti, Vârfu Câmpului, Truşeşti, Coţuşca, Havârna şi municipiul Dorohoi şi oraşul nou înfiinţat Bucecea. Sunt şi câteva comune acre au înregistrat câteva creşteri uşoare de efective de bovine: Brăeşti, Conceşti, Hilişeu-Horia, Hăneşti, Tudora, Vorniceni (figura C.1.4.a).

Şeptelul de porcine de la nivelul judeţului Botoşani ocupă locul al IV-lea iar porcinele din gospodăriile populaţiei se plasează abia pe locul al XXIII-lea. Şi în cazul porcinelor, efectivele aproape s-au înjumătăţit. Cele mai drastice scăderi de efective s-au produs în cadrul a trei unităţi administrative ale judeţului: Leorda, Truşeşti şi oraşul Bucecea (figura C.1.4.b). Toate trei unităţile au avut complexe de creştere şi îngrăşare a porcilor, complexe care au dispărut între timp.

Efectivele s-au disipat la nivel comunal, pierderile cele trei unităţi administrative de mai sus, nefiind compensate de creşterile din celelalte unităţi administrative (Mihai Eminescu, Mihăileni, Hudeşti, Hlipiceni, George Enescu, Lunca, Darabani, Flămânzi).

Efectivele de ovine ale judeţului Botoşani poziţionează judeţul pe locul al IV-lea, vestitele pielicele de karakul fiind produse la Staţiunea de cercetări a ovinelor şi caprinelor de la Popăuţi. Cvasimajoritatea comunelor au înregistrat o scădere de efective, cele mai mari scăderi de efective fiind în comunele Albeşti, Avrămeni, Cristineşti, Dângeni, Gorbăneşti, Hăneşti, Hlipiceni, Răchiţi, Rădăuţi Prut, Ungureni, Unţenu, Vlăsineşti etc. (figura C.1.4.c).

După numărul de păsări, judeţul Botoşani ocupă poziţia a X-a. Cele trei complexe de creştere a păsărilor care-şi mai desfăşurau activitatea în 1990 (Mihai Eminescu, Leorda, Răchiţi) concentrau în acel an efective importante. După 1990, lipsa de strategie în acest domeniu şi intrarea în blocaj financiar a determinat închiderea acestor combinate (figura C.1.4.d). Creşterile s-au înregistrat în gospodăriile populaţiei însă nu mai are loc o concentrare în localităţi aşa cum era înainte de 1990.

Poziţiile acestea fruntaşe la efectivele de animale denotă parţial/ într-o măsură destul de evidentă caracterul de subzistenţă a agriculturii judeţului Botoşani deoarece populaţia rurală, pentru a-şi asigura existenţa, creşte şi animale. Aceste efective sunt disipate în principal în gospodăriile populaţiei. Fostele complexe de creştere a animalelor nu mai funcţionează, acestea pierzând şi baza de aprovizionare cu furaje (terenurile agricole pe care se bazau au fost retrocedate foştilor proprietari prin Legea fondului funciar din anul 1991).



Numărul de cabaline din exploataţiile agricole în anul 2002

După efectivele de cabaline, judeţul Iaşi se încrie între judeţele cu un număr mare la nivel naţional (peste 25.000 capete în anul 1998). Folosite din vremuri străvechi pentru transport şi la muncile agricole, în perioada postbelică, pe măsura mecanicizării agriculturii şi a transportului de mărfuri şi călători, numărul cabalinelor s-a redus treptat. În perioada post-decembristă, după desfiinţarea proprietăţii socialiste asupra pământului în favoarea celei private, numărul cabalinelor a crescut din nou ca urmare a destrămării CAP-urilor şi IAS-urilor ce deţineau baza tehnico-materială pentru realizarea lucrărilor agricole. Acestea s-au degradat sau au fost înstrăinate, noii proprietari neavând posibilităţi pentru achiziţionarea propriilor maşini agricole, au recurs la tracţiunea animală. Repartiţia spaţială a şeptelului de cabaline este relativ uniformă. Acest fapt reflectă utilizarea generalizată în agricultură şi pentru transport în condiţiile în care nu se observă, spre exemplu, diferenţieri în funcţie de repartiţia zonelor cu relief mai accidentat sau a suprafeţei arabile. Comunele cu cele mai multe cabaline sunt Flămânzi, Ungureni, Adăşeni Avrămeni şi oraşul Darabani (figura C.1.4.g).

Numărul de caprine din exploataţiile agricole în anul 2002

Caprinele se cresc relativ uşor, adaptându-se mai bine decât ovinele la condiţiile climatice variate. Preferă totuşi zonele mai înalte, cu păşuni naturale întinse, la nivelul judeţului Botoşani efectivele cele mai mari înregistrându-se în zonele cu energii de relief mai ridicate decât în restul judeţului (figura C.1.4.h), în comunele de pe rama vestică deluroasă unde se întâlnesc altitudini peste 300 m (Brăieşi, Văculeşti, Corni) şi în partea de nord-est în comunele Rădăuţi, Drăguşeni, Păltiniş (200-270m).

Numărul de iepuri de casă din exploataţiile agricole în anul 2002

Judeţul Botoşani nu se remarcă la nivel naţional prin creşterea iepurilor de casă, însă ţinând cont mai ales de multiplele moduri de valorificare şi ritmul rapid de creştere, se cresc în gospodăriile din întreg judeţul. Printre comunele cu cel mai mare număr de exemplare se numără cele din partea nord-vestică a judeţului: Suharău, Cristeşti, Mihăleni (figura C.1.4.h) cu peste 450 de exemplare la nivelul anului 2002, la polul opus situâdu-se, trei comune din jurul municipiului Botoşani (Răchiţi Stăuceni, Curteşti), Ştiubieni şi Conceşti.

Numărul de măgari şi catâri din exploataţiile agricole în anul 2002

Măgarii şi catârii sunt utilizaţi ca animale de povară şi de tracţiune, fiind nepretenţioşi în ceea ce priveşte hrana. În ciuda acestor atuuri, care s-ar putea spune că vin în întâmpinarea dificultăţilor specifice restructurării sectorului agricol în zonă, în judeţul Botoşani, efectivele sunt slab reprezentate,. O fâşie mediană, în care numărul maxim de exemplare este de patru, este asociată comunei Dobârceni, situată în partea estică, cu un efectiv de 47 de exemplare în anul 2002 (figura C.1.4.k).

Numărul de familii de albine din exploataţiile agricole în anul 2002

Privatizarea agriculturii după anul 1989 a dus la scăderea numărului de familii de albine, în timp ce în perioada postbelică numărul stupilor a fost în continuă creştere. Baza meliferă bogată şi interesul pentru apicultură face ca această activitate economică să fie dezvoltată în zonă, chiar dacă judeţul Botoşani nu se înscrie printre primele judeţe la nivel naţional. Peste 1000 de familii pe comună în anul 2002 au fost la Darabani şi Dobârceni, urmate de municipiul Botoşani şi comuna Albeşti cu peste 700 de familii în acelaşi an (figura C.1.4.i). Existenţa speciilor forestiere meliflore (păduri de salcâmi şi de tei), a pajiştilor naturale, a speciilor cultivate cu potenţial melifer ridicat (floarea soarelui), arbori fructiferi şi viţă de vie, ca factori favorizanţi singulari sau în combinaţie, explică această repartiţie.

Numărul de animale de blană din exploataţiile agricole în anul 2002

Diminuarea numărului de capete de animale a făcut ca producţia de pielărie, blănărie să scadă în perioada postdecembristă, situaţie ce caracterizează de altfel întregul sector agricol. În judeţul Botoşani, creşterea animalelor pentru blană se face în 7 centre, cele mai multe efective fiind la Bucecea, urmată de Săveni, Truşeşti, Botoşani, Vârful Câmpului, Drăguşeni şi Mihălăceni (figura C.1.4.i). Această activitate este în legătură cu dezvoltarea meşteşugurilor având la bază produse animaliere şi care au avut un aport important în progresul economic din această zonă încă începând cu secolul al XV-lea. Blănarii, ciobotarii, cojocarii, pielarii, cizmarii, tăbăcarii, etc. practicau meşteşugurile care au contribuit la dezvoltarea şi afirmarea unor centrelor urbane ale actualului judeţ.

Repartiţia numărului de exploataţii agricole individuale în 2002

Se referă la / este o mărime a gradului de fragmentare a suprafeţei agricole. O cauză a acestui fenomen o poate reprezenta aplicarea articolului din Legea 18/1991 care permite moştenirea unor terenuri până la gradul al IV-lea de rudenie. În această situaţie, cadrul legislativ favorizează fărâmiţarea proprietăţii, iar parcelele de mici dimensiuni, pe lângă neîndeplinirea criteriilor de performanţă şi eficienţă în exploatare pot conduce la degradarea suprafeţelor agricole prin favorizarea aplicării de practici agricole necorespunzătoare ( ex.: aratul pe direcţia deal-vale şi/sau realizarea de noi căi de acces tot pe această direcţie, procese ce pot conduce la eroziune în adâncime şi activarea unor procese morfodinamice).

Analizând repartiţia numărului de exploataţii agricole individuale în judeţul Botoşani pentru anul 2002, reiese că pe Valea Prutului şi în partea centrală există o tendinţă de asociere mai mare între proprietari, numărul de sole fiind mai mic decât în partea sudică şi central-estică a judeţului. În ceea ce priveşte numărul de unităţi cu pesonalitate juridică, în zonele în care există mai puţine exploataţii agricole individuale există şi un număr redus de persoane juridice, cu excepţia câtorva UAT, cum ar fi oraşul Ştefăneşti, comunele Vorona, Cristeşti, Stăuceni, Blândeşti (figura C.1.4.f).

La nivel european se doreşte micşorarea numărului de exploataţii agricole şi atingerea pragului de o unitate economică de dimensiune europeană (ESU)23. La nivel naţional, statisticile par să indice acest lucru: în anul 2005, potrivit Anchetei Structurale realizate de către Institutul Naţional de Statistică, existau 4.256.152 exploataţii agricole, cu 5,1% mai puţine decât în anul 2002, când numărul lor a fost de 4.484.893.

Repartiţia numărului de exploataţii agricole în judeţului Botoşani pentru anul 2002 nu pare a indica diferenţe foarte nete între comune din acest punct de vedere. Se pot diferenţia totuşi unităţile administrativ teritoriale cu un număr mare de exploataţii agricole cum sunt municipiul Botoşani, oraşele Flămânzi, Dorohoi şi Darabani, comunele Hudeşti, Adăşeni Avrămeni, faţă de cele cu un număr mic de astfel de exploataţii: comunele Mitoc, Corlăţeni, Ripiceni

Repartiţia numărului mediu de hectare SAU (Suprafeţe agricole Utilizate) ce revine unei exploataţii agricole în 2002 (ha SAU/exploataţie agricolă) şi Repartiţia SAU (Suprafeţe agricole Utilizate) se poate traduce prin gradul de „pârlogire”/ de subutilizare a terenului agricol. O utilizare mai eficientă a fondului agricol se realizează în comunele Manoleasa, Mitoc, Coţuşca, Drăguşeni, Ungureni (figura C.1.4.e), observându-se scăderea eficienţei în utilizarea terenului agricol pe direcţia est-vest. O posibilă explicaţie ar putea fi gradul de accidentare a terenului, valorile energiei reliefului crescând tot pe această direcţie.

23 Unitatea economică de dimensiune europeană (European Size Unit -ESU) este denumirea generică dată dimensiunii economice a exploataţiei agricole şi este detereminată ca sumă a produselor dintre marjele brute standard, calculate pe tip de suprafaţă agricolă şi specie de animal, şi suprafeţele cultivate şi/sau efectivele de animale. ESU reprezintă potenţialul economic al unei exploataţii agricole. Ppotrivit reglementărilor europene, 1 ESU=1200 Euro.



C.1.5: Silvicultura

Fondul forestier reprezintă un factor economic important al judeţului Botoşani, însumând 54.118,5 ha în anul 2008, ceea ce reprezintă 10,9% din suprafaţa totală a judeţului. În aceste condiţii, judeţul se situează mult sub media suprafeţei de păduri a ţării, care este de 27,2%.

Cea mai mare parte a suprafeţelor ocupate de păduri (82,79%) se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor prin Direcţia Silvică Botoşani. Esenţele de foioase sunt dominante. sunt alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei (14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop.

Fondul forestier – 2002? Judeţ Suprafaţa totală (ha) Fond forestier (ha) % din suprafaţa totală Botoşani 498569 54635 10,10% Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Botoşani

Suprafaţa ocupată cu păduri pe categorii de proprietate - – 2002?

RNP Unităţi

administrativ teritorile

Persoane juridice (unităţi de cult, şcoli) Persoane fizice TOTAL

FF

45.232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54.635 ha Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Botoşani

Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale – 2002

Categoria de proprietate Grupa funcţion

ală RNP Unităţi administrativ teritoriale

Persoane juridice

Persoane fizice

TOTAL FF

I 7667 ha - 139 ha 510 ha 8316 ha II 37565 ha 14 ha 369 ha 8371 ha 46319 ha

TOTAL 45232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54635 ha Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Botoşani Zonele cu mari masive forestiere le găsim în sud-vestul judeţului în comuna Copălău şi în nord-vestul judeţului, în zona Pomârla, Suharău. Astfel, fondul forestier este concentrat pe o fâşie în partea vestică cu extensii spre sud, sud-est şi nord, nord-est la care se adaugă lizierele de pădure din lungul Prutului.

În prezent, pădurile din judeţul Botoşani sunt ameninţate de degradare şi de schimbarea folosinţei datorită extinderii agriculturii, păşunatului excesiv, tăierilor necontrolate, combaterea necorespunzătoare a incendiilor şi daunelor datorate poluării aerului. Ponderea redusă a pădurilor şi a celorlalte terenuri cu vegetaţie forestieră este confirmată de informaţiile din Planul Naţional de Împădurire care încadrează judeţul Botoşani în categoria zonelor deficitare în păduri (suprafaţa pădurilor reprezintă mai puţin de 16% din suprafaţa totală a acestuia) alături de alte 14 judeţe.

Pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi în scopuri socio-economice se impun măsuri de conservare şi împăduriri. Suprafaţa terenurilor pe care s-au executat împăduriri are în linii generale o evoluţie ascendentă începând cu anul 1996, însă nu s-a atins încă nivelul anului 1990 ce reflectă politica de refacere a fondului forestier din perioada de dinainte de decembrie ’89.

Evoluţia suprafaţei terenurilor pe care s-au realizat împăduriri după 1990

342

125

67 64 69 62

90

158

133116

143

117

156

219

252

187171

329

288

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ha

Sursa datelor: INS Bucureşti

În Planul Naţional de Împădurire modalităţile de creşterea a suprafeţei forestiere se referă la împăduriri ale unor terenuri degradate şi a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie pentru culturile agricole, pentru cursurile de apă şi căile de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în pantă etc.

Se poate avea în vedere ca aceste extinderi să constituie păduri de agrement în apropierea oraşelor, monumentelor şi altor puncte turistice

Piscicultura

Pescuitul în iazuri are tradiţii seculare în Moldova de Nord, judeţul Botoşani situându-se printre primele locuri ca număr de iazuri şi ca luciuri de apă , deţinând şi recordul de cel mai mare iaz din ţară (Dracşani). Majoritatea iazurilor din judeţul Botoşani, sunt controlate de societatea privată „Piscicola” (Vorniceni, Drăguşeni). Alte societăţi care au concesionat luciuri de apă (au în proprietate doar digurile) sunt S.C. Pirania (acumulările de la Hudeşti, Cal Alb), S.C. Gema (Hăneşti), S.C. Dassm (Stăuceni, Roma), S.C. Barca S.R.L. (Dragalina), Fish-Com SRL (Tătărăşeni, Mileanca), S.C. Rechinul Alb (Negreni), S.C. Impex Dona (Costeşti) etc.

Suprafaţa piscicolă a scăzut semnificativ faţă de anul 1989 când era de 6913 ha, ca urmare a aplicarii prevederilor Legii nr. 18, noii proprietării preferând schimbarea destinaţiei vetrelor fostelor bazine piscicole în fâneţe, păşuni, etc.



Pescuitul s-a extins mai mult în iazurile în care se practică o piscicultură sistematică. Cele două râuri mari din marginile judeţului joacă un rol secundar.

În bălţile din albia Siretului la Ionăşeni (comuna Vârfu Câmpului) şi la Rogojeşti (comuna Mihăileni) se pescuieşte lin, ştiucă şi crap. În lacul Stânca-Costeşti predomină plătica, şalăul şi roşioara, specifice acestuia şi provenind din râul Prut. În iazuri, alături de speciile tradiţionale (caras, crap, roşioară) s-au introdus specii alogene de mare productivitate (crapul galiţian şi Lausity, crapul argintiu şi carasul auriu). Cei mai recenţi reprezentanţi ai faunei piscicole originari din Asia de SE au fost colonizaţi după anii ’80 datorită ritmului rapid de creştere al acestora. Aceleaşi considerente de ordin economic au stat la baza colonizării plăticii.

Suprafaţa piscicolă a judeţului Botoşani deţine în prezent 5565 ha ceea ce reprezintă cca 1,1 % din suprafaţa totală a judeţului. Suprafaţa de luciu de apă de pe teritoriul judeţului se găseşte materializată în iazuri, pepiniere piscicole, acumulări şi bălţi naturale.

Suprafeţele de luciu de apă se exploatează în sistem semiintensiv şi în sistem natural cu aport de furaje, înregistrându-se o producţie medie de cca. 500 kg/ha (cca. 30% crap, cca. 10% caras, cca. 60% specii fitofage - novac şi sânger).

Acumulările pentru alimentare cu apă (Stânca-Costeşti, Negreni, Bucecea şi Rogojeşti) au o utilizare piscicolă redusă, deocamdată neprezentând importanţă economică din punct de vedere al valorificării acestor suprafeţe pentru piscicultură. Exploatarea se limitează la închirierea de către deţinători particularilor din zonă, peştele recoltat fiind valorificat local, fără a se ţine evidenţa cantităţilor recoltate.

Pieţele oraşelor Botoşani şi Dorohoi şi cele ale judeţului Neamţ şi chiar Bacău sau Suceava sunt aprovizionate cu peşte din acumulările piscicole botoşănene, existând disponibilităţi şi pentru alte judeţe ale tării.

Producţiile cele mai mari sunt obţinute de principalul deţinător de suprafeţe piscicole (S.C. Piscicola S.A. Botoşani), ca urmare a administrării hranei suplimentare, îngrăşămintelor şi amendamentelor, a dotării tehnico-materiale şi aplicării unei exploatări dirijate sub controlul unui personal tehnic de specialitate.

Producţiile scăzute ale celorlalţi deţinători, se datorează faptului că pentru aceştia piscicultura constituie activitate auxiliară, cea mai mare parte a bazinelor deţinute fiind exploatate natural şi ca adăpătoare pentru animale şi în mai mică măsură pentru irigarea unor suprafeţe agricole (legumicole).

Cea mai mare mare producţie de peşte se obţine de la iazul Dracşani.

După decembrie 1989, producţiile înregistrează un regres, atât datorită reducerii suprafeţelor productive (deţinute de fostele C.A.P.-uri) precum şi datorită nivelelor ridicate a cheltuielilor de exploatare, deţinătorii utilizând un procent mai mare din speciile planctonofage (neconsumatoare de furaje) în detrimentul ciprinidelor.

De asemenea, producţiile obţinute sunt mai reduse ca urmare a braconajului. Această practică, la care se adaugă pescuitul industrial abuziv pe râul Prut şi în acumularea Stânca-Costeşti în principal, afectează în mod negativ ihtiofauna.

Conform Planului Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Botoşani, măsurile necesare în vederea refacerii populaţiilor din specii piscicole ameninţate cu dispariţia sunt instalarea de panouri de avertizare privind condiţiile de efectuare a pescuitului şi propunerea unei perioade de prohibiţie de trei ani în vederea refacerii fondului piscicol. Concomitent cu măsurile de conservare se impune creşterea gradului de adaptare a fermelor pisicole din punct de vedere economic. O oportunitatea în acest sens o reprezintă finanţările nerambursabile disponibile în domeniu (ex.: FEADR).

C.2: Industria, producţia şi distribuţia energiei electrice şi termice, gazelor şi apei, construcţii

Din diferite perspective, expuse obiectiv, putem desprinde o serie de efecte pe care industria le poate avea asupra componentelor socio-economice. În acest sens menţionăm rolul dinamizator manifestat asupra componentei demografice, dar în acelaşi timp poate constitui şi un puternic factor de segregare în ceea ce priveşte distribuţia spaţială a aşezărilor umane.

Vorbind despre localizarea, în spaţiu, al capacităţilor de producţie industrială constatăm o covârşitoare prezenţă a acestora în mediul urban, fapt ce poate fi considerat ca o moştenire lăsată odată cu destrămarea epocii de aur a industriei, perioada socialistă. Explicaţia pentru această alegere neinspirată de amplasare a provenit din dorinţa, mai marilor acelor vremuri, de a maximiza cu fiecare şansă ce se ivea importanţa mediului urban; astfel, tinerele generaţii de astăzi până chiar şi cele de atunci fiind silite să guste din repercusiunile amare aduse de acele implantări inestetice. Poate în mare parte maniera de amplasare menţionată anterior şi-ar fi demonstrat utilitatea dacă aceasta se disculpa prin generarea unui profit sesizabil, dar din păcate aceasta nu poate fi justifică aici. Rezultatul în acest sens fiind medii urbane ce suferă de pe urma unui grad înalt de industrializare, dar a căror activitate în acest domeniu nu era sesizabilă din punct de vedere al profitului generat.

Pe măsura trecerii timpului şi datorită căderii socialismului aceste goluri mascate au început să devină tot mai pregnante la nivel naţional, ele ieşind la lumină sub forma unor poli ai sărăciei şi al şomajului, constrânse de împrejurimi către o reorientare în domeniul economiei. Dar datorită inerţiei procesului de industrializare această reconversie menţionată anterior s-a dovedit a fi una destul de socilitantă şi pe alocuri problematică, reorientarea trebuind să fie percepută corect şi să pornească mai întâi de la nivelul mentalităţii colective pentru a se putea transpune cu succes în economie.

Astăzi, chiar şi după aderarea la Uniunea Europeană, România încă mai probleme cu procesul de remodelare a structurilor economiei naţionale. Concret vorbind încă şi la ora actuală se luptă în scopul tranziţiei spre o economie de piaţă caracterizată prin coerenţă şi eficienţă. În cazul nostru, aceasta implică o restructurare complexă de prioritate, de ramură, subramură, de produs, tehnologică, etc. Un efect puternic asupra ansamblului economiei este conturat şi de către liberalizarea preţurilor.

Oglindirea efectelor ce au fost resimţite la nivelul industriei s-au conturat prin scăderea volumului producţiei fizice industriale, concedierea unui procent semnificativ din efectivul de forţă de muncă al acestui sector, tăierea oricărui fel de investiţii îndreptat spre acest domeniu, mai ales a celor care sunt responsabile de crearea a noi capacităţi de producţie.

În acest sens amintim industria Judeţului Botoşani care este evaluat ca reprezentând aproximativ 0,7% din producţia industrială la nivel naţional, ocupând fără nici un fel de îndoială unul din locurile cele mai prost plasate în ierarhia naţională din acest punct de vedere.

Pentru a veni în sprijinul afirmaţiei mai sus menţionate, dacă se poate spune astfel, avem argumentul adus de populaţia ocupată în acest sector al economiei ce reprezintă nici mai mult nici mai puţin de 0,2% din efectivul total al ţării. Astfel, avem o a doua cifră care înclină balanţa înspre existenţa unei imagini economice botoşănene schilodită din punct de vedere al varietăţii tipurilor de domenii economice de activitate.

Ca valoare totală a producţiei industriale distingem o serie de procente toate cuprinse între bornele intervalului 45 – 49% în valoare totală a activităţilor desfăşurate în economia judeţului. După anul 1989 în care industria avea o pondere de 58% din valoarea totală a P.I.B.-ului, tendinţa următorilor ani a fost una în descrisă de o descreştere continuă, diferenţa putând fi găsită în ponderea producţiei agricole în creştere, în construcţii şi servicii.



Cursul ascendent de până în anul 1989 al indicatorilor economici s-a datorat politicii generale de creştere cu orice preţ a activităţilor industriale. Iar după căderea regimului caracterul descendent a fost unul şi mai pregnant deoarece judeţul Botoşani nu deţine resurse minerale importante. Momentan profilul economic pregnant al judeţului este unul agrar – industrial.

Deşi am menţionat mai sus că Botoşanii nu se bucură de resurse importante, printr-o serie de eforturi de sporire a capacităţii de prelucrare a resurselor existente acesta şi-ar putea focaliza atenţia asupra mineralelor utile, pe care am ales să le enumăr în continuare:

Nisipuri silicioase Zăcămintele de flint de la Miorcani-Crasnaleuca Nisipurile glauconitice de la Rădăuţi-Prut-Crăiniceni Zăcământul de gips de la Ivăncăuţi-Cuzlău Zăcământul de sulf de la Păltiniş Acumulările de sulf de la Podriga Zăcământul de turbă de la Dersca Calcare Gresii Argile Pietrişuri Bentonite Tufuri Depozite loessoide Pietrişuri Bentonite Tufuri Depozite loessoide

Astfel, în această ordine de idei subliniem printr-o manieră sintetică definiţia rocilor utile pentru a se obţine o înţelegere mai bună asupra importanţei acestora. Literatura de specialitate în acest sens afirmă că rocile utile sunt substanţe minerale cu o largă răspândire pe întreg teritoriul ţării şi cu largi utilizări nu numai în construcţii, dar şi în diferite ramuri industriale. Pe baza lor s-au dezvoltat şi vor continua să se dezvolte, industria materialelor de construcţii, (ciment, var, cărămizi, prefabricate), industria ceramică şi a materialelor refractare, industria sticlei. Pe de altă parte industria metalurgică utilizează sub formă brută sau după o prealabilă sortare, unele roci cum ar fi: calcarele, nisipurile etc.

Larga arie de utilizări a acestor roci, plasează pe un loc important interesul pentru cunoaşterea zăcămintelor şi a zonelor de perspectivă care nu se află în exploatare.

În cadrul regiunii dintre Prut şi Başeu se întâlnesc o serie din marea categorie a rocilor utile, pe care le prezentăm în continuare:

Nisipuri silicioase

În cadrul zăcămintelor nemetalifere din ţara noastră, un loc important îl ocupă nisipurile silicoase, materie primă pentru industria sticlei şi a ceramicii fine de menaj. Această industrie necesită nisipuri cu un înalt grad de puritate. Nisipuri de acest gen sunt foarte rare, ele găsindu-se numai în culcuşul unor zăcăminte de cărbuni, care funcţionează ca filtru şi absorbant pentru apele de circulaţie cu acizi humici care solubilizează oxizii de fier din nisipuri, purificându-le.

Nisipurile silicioase presupun un conţinut de 97-99% SiO2 şi sub 0,03% Fe2O3.

Regiunea dintre Prut şi Başeu se bucură de prezenţa a două zăcăminte de nisip silicos, relativ mari, localizate în partea sa nordică. Este vorba de zăcământul Miorcani şi de zăcământul Hudeşti-Alba-Suharău.

a. Zăcământul Miorcani

Între localităţile Rădăuţi-Prut şi Miorcani, în malul drept al Prutului pe o lungime de cca. 3,6 km şi o lăţime care variază între 80-700 m se întâlneşte nisip de calitate superioară, folosit în fabricarea sticlei de menaj. Nisipul este fin, are culoarea albă şi un conţinut de 0,05 Fe2O3. Grosimea stratelor variază între 0,1-2,5 m.

Zăcământul se află cantonat în partea inferioară a Badenianului, având în pat calcare cenomaniene, iar în acoperiş calcare cu Lithothamnium. Datorită variaţiilor litofaciale pe care le prezintă, avem de-a face cu sectoare unde apar argile şi marne, precum şi concreţiuni silicoase, exploatate pentru bile de silex.

Din punct de vedere calitativ, cercetările au pus în evidenţă două categorii de nisipuri:

- Nisip calitatea I în baza zăcământului, de culoare albă, un conţinut de SiO2 depăşeşte 85% şi un conţinut de Fe2O3 care variază între 1,40 - 0,06%, fierul fiind însă îndepărtat în cea mai mare parte prin procedeul de spălare.

- Nisip calitatea II-a în partea superioară a zăcământului, de culoare uşor gălbuie datorită oxizilor de fier cu un conţinut ridicat de CaCO3. Conţinutul de SiO2 este sub 85%. Unele strate de nisip conţin bile de silex răspândite haotic. Ele pot înlocui în unele cazuri parţial sau chiar total, nisipul. Exploatarea acestor concreţiuni se face o dată cu exploatarea nisipului. Asemenea strate ating grosimi de 10 - 30 m şi apar mai ales în partea de S a zăcământului (între Miorcani şi Crasnaleuca).

Bilele de silex negru, numite şi flinturi, înlocuiesc lateral nisipul. Sunt des căutate bucăţile de flint ce au formă cât mai sferică şi un diametru cuprins între 15-17 cm, acestea fiind utilizate în morile cu bile pentru măcinarea substanţelor minerale utile care nu trebuiesc impurificate cu fier, cum ar fi feldspaţii, caolinul, bentonitul, etc.

Bucăţile de flint nesferice sunt utilizate la prepararea smalţurilor, emailurilor, la fabricarea sticlei de flint, a cărămizilor refractare, ca abraziv, ca degresant în ceramica fină, etc.

Rezervele de nisipuri silicioase de la Miorcani sunt de ordinul a câtorva milioane de tone, dar zăcământul este neregulat ca întindere şi grosime. El se menţine până la adâncimea de 50 - 60 m.

Lucrările de exploatare se efectuează în cea mai mare parte subteran, prin sistemul de mină şi mai puţin prin cariere. Zăcământul este sistat pentru exploatare după ce înainte de 1989 s-a exploatat intens.

b. Zăcământul Hudeşti-Alba-Suharău

În SV oraşului Dorohoi s-a pus de curând în exploatare (aprilie 1977) un al II-lea zăcământ de nisipuri silicoase de bună calitate. Acest zăcământ se întinde pe teritoriul localităţilor Hudeşti-Alba şi Suharău, în sectorul de şes al viilor superioare a Başeului. Conţinutul în cuarţ al acestor zăcăminte depăşeşte 95%, iar granulaţia este destul de uniformă. Gradul de rulare este avansat predominând formele subrotunjite.

Zăcământul de la Hudeşti-Alba-Suharău prezintă în bază aceleaşi calcare cenomaniene ca şi zăcământul Miorcani, iar la partea superioară suportă un orizont de gresii, gipsuri şi marne cu Lithothamnium badeniene.



Zăcământul are o grosime de 15 m, el găsindu-se între 86-101 m. Adâncimea mare ca şi existenţa unui orizont acvifer foarte puternic îngreunează exploatarea, care se desfăşoară la zi, prin sistemul de sonde. Nisipul este extras prin absorbţie împreună cu o mare cantitate de apă, care este drenată apoi prin canale de scurgere în Başeu.

Stratul de nisip se extinde pe o suprafaţă de peste 40 km2 şi are grosimea cuprinsă între 3 şi 17 m. Cantitativ este de cca. 350 ori mai mare decât cel de la Miorcani, depăşind cifra de 700.000.000 tone. (câmpia Bârgău).

Nisipul este format din granule fine constituite în general din calcedonie şi opal şi numai într-o mică măsură din cuarţ.

Conţinutul de SiO2 variază între 98% şi 99,5%, iar cel de Fe2O3 variază între 0,03 şi 0,04%. Nisipul de la Bajura -Suharău poate fi exploatat pe teritoriul satului Alba printr-un puţ cu adâncimea de 75 m.

În apropierea oraşului Dorohoi, în satul Iezer se găseşte un zăcământ de nisip cenuşiu-argilos, sarmaţian ce poate fi exploatat în carieră. Acest zăcământ este deschis pe pârâul întors şi este acoperit de un strat de argile loessoide.

Nisip pentru construcţii se găseşte şi în comuna Păltiniş cariera Eşanca, la Manoleasa pe Prut şi în comuna Ştiubieni.

Zăcămintele de flint de la Miorcani-Crasnaleuca

Flinturile sunt aglomerări de bile şi fragmente de silex provenite din remanierea concreţiunilor silicioase din calcarele cretacice.

Grosimea acestor aglomerări variază între 10 m şi 30 m şi se extind pe o suprafaţă de peste 30 km2. Pe alocuri flintul este slab cimentat cu un ciment argilos.

Formele sferice au diametrul cuprins între 7 cm şi 15 cm. Flintul poate fi exploatat în carieră. Rezervele de flint se apreciază a depăşi cifra de 200.000.000 mc.

Nisipurile glauconitice de la Rădăuţi-Prut-Crăiniceni

Între Rădăuţi-Prut şi Crăiniceni există un strat de nisip verde glauconitic situat în baza formaţiunilor cretacice.

Acest strat se extinde pe o suprafaţă destul de mare (10 km2) şi are grosimi variabile între 0,50 m - 4m.

Nisipul trece lateral şi în bază în gresii cuarţoase glauconitice cu silexuri.

Prezintă o granulaţie uniformă, grosieră pe alocuri cu fosile.

Orizontul glauconitic are continuitate în toată regiunea cercetată, iar de la Crăiniceni spre vest nisipurile sunt cimentate sub formă de gresii. Grosimea acestor variază între 4 m şi 35 m. Rezervele de nisip glauconitice au fost apreciate la peste 5.000.000 tone.

Acest orizont este foarte aproape de suprafaţă, în sectorul Şcoala Veche din Rădăuţi Prut (adâncime 8 m).

Zăcământul de gips de la Ivăncăuţi-Cuzlău

Gipsul este una din materiile prime de bază pentru industria materialelor de construcţii. El prezintă o serie de proprietăţi care-i măresc şi mai mult valoarea. Astfel gipsul are proprietatea de a pierde cu uşurinţă apa, proprietatea de activant, proprietatea de a se disocia în vederea obţinerii şi altor produse, etc.

Remarcăm proprietatea alabastrului de a se prelucra uşor, sub formă de plăci, plăci de ornamentaţie şi sculpturi. Permite de asemenea folosirea lui pentru placarea faţadelor de clădiri şi chiar la unele ornamente şi monumente, rezistând bine în timp la acţiunea agenţilor externi.

Un rol foarte important al gipsului, este acela pe care-l joacă în fabricarea ipsosului. Condiţiile tehnologice de obţinere a ipsosului din gips sunt foarte simple şi rentabile.

În regiunea dintre Prut şi Başeu, cercetările de după anul 1950, au identificat rezerve apreciabile de gips, localizate în partea de N a regiunii pe o lungime de cca. 60 km şi o lăţime de 2-10 km. Arealul gipsurilor cuprinde o serie de localităţi cum ar fi: Crasnaleuca-Miorcani, Rădăuţi-Prut, Crăiniceni, Horodiştea, Cuzlău-Ivăncăuţi, Păltiniş, Corneşti, Vatra, Hudeşti, Suharău continuând mai departe, către Nord până la Dersca.

Între Ivăncăuţi şi Cuzlău, gipsurile apar la zi, aici găsindu-se arealul cu cea mai rentabilă exploatare. Gipsul suportă totuşi un strat acoperitor de grosimi reduse, care poate fi şi el valorificat. Suprafaţa rentabilă de exploatare la zi este de cca.3 km lungime şi 500 m lăţime. Gipsurile apar compacte, prezentând o coloraţie cenuşie-cafenie, care dispare prin ardere. Coloraţia se datoreşte prezenţei substanţelor bituminoase impregnate în rocă. În zonele mai apropiate de suprafaţă, gipsurile apar cristalizate.

Prin foraje s-a identificat grosimea orizontului gipsifer care, la Păltiniş ajunge la 20 m, iar în preajma oraşului Darabani la 60 km. Depozitele de gips, chiar şi cele de adâncime mai mare, prezintă interes economic, mai ales în cazul exploatării nisipului silicios de la Hudeşti.

Rezervele de gips exploatabile din zona nordică a regiunii dintre Prut şi Başeu, se ridică la cca. 60 mil. tone iar calităţile ipsosului obţinut din acest gips sunt mult superioare.

Rentabilitatea este maximă. Astfel între Hudeşti şi Suharău, pe valea superioară a Başeului din anhidrit se obţine ipsos de calitate, doar printr-o simplă măcinare.

Gipsul reprezentativ de Cuzlău apare ca o masă cristalină fin grăunţoasă, culoarea predominantă este alb-gălbuie, sau alb-gri.

Alabastrul care apare în partea vestică a regiunii, are culoare albă, pe unele porţiuni cu tentă cenuşie.

Anhidritul care înlocuieşte alabastrul este de culoare albă, opac şi compact cu slabe incluziuni argiloase.

Ţinând seama de faptul că gipsul este singura materie primă din care se obţine ipsosul, de asemenea că în Moldova nu există nici o fabrică pentru ipsos, acesta fiind adus din alte părţi, fapt care îi ridică mult preţul de cost, ţinând totodată seama şi de rezervele mari de gips din nordul Moldovei, ca şi de volumul mare de construcţii care se realizează în această parte a ţării, se impune ca o necesitate imperioasă, construirea unei fabrici de ipsos în nordul Moldovei pentru folosirea raţională, atât a rezervelor cât şi a produsului industrial obţinut.

Zăcământul de sulf de la Păltiniş

Prin lucrările de exploatare executate pentru identificarea gipsurilor badeniene din partea de nord a Moldovei, s-a pus în evidenţă deasupra acestora roci cu sulf, sub forma unor impregnaţii fine, în masa unor calcare, marno-calcare cenuşii şi conglomerate silicioase, silexuri sau gresii glauconitice, în care sulful se prezintă sub formă de granule. Existenţa acestor acumulări este pusă pe seama reducerii gipsului, în prezenţa bacteriilor anaerobe.

Cele mai importante concentraţii de sulf, au fost identificate pe teritoriul localităţii Păltiniş (5 km NE de Darabani), dar mai ales în perimetrul oraşului Darabani, pe valea Teişoarei şi valea Ursoaiei.



Mineralizaţiile de sulf au fost identificate la adâncimea de 100-200 m. Straţele de sulf sunt aproape orizontale. Aceste straţe au fost identificate pe o lungime de 1 km şi o lăţime de 200 m. Grosimea straţelor variază între 0,1 - 3,87 m iar conţinutul mediu este de 12% S.

Deasupra mineralizaţiilor de sulf se întâlneşte o gresie slab cimentată cu miros de hidrogen sulfurat, cu granule de pirită şi oxizi de fier.

Acumulările de sulf de la Podriga

La cca. 2 km SV de Darabani în depozitele tortonian bugloviene, s-a întâlnit în foraje gaz metan sub presiune, ce provine din descompunerea substanţelor organice, (celuloză). Gazul metan a redus sulfatul de calciu şi a dat naştere slabelor acumulări de sulf din Valea Podriga.

Mai departe a intervenit procesul chimic de oxidare, din care au rezultat acumulările de sulf, care se găseşte depus într-un calcar vânăt, spongios (calcare de Ratin), sub formă de cuiburi de culoare galben-murdar cu aspect ceroid.

Zăcământul de turbă de la Dersca

În zona Dersca-Lozna, se găsesc turbăriile situate la o altitudine de 300 m şi se extind pe o suprafaţă de peste 100 ha.

Turba este entrofă, pământoasă şi alcătuită în cea mai mare parte din CYPERACEAE (în bază) şi muşchi (în partea superioară).

Grosimea stratului variază între 1 şi 6 m, iar rezerva probabilă este peste 2.000.000 mc.

După Bâgu V. turba de aici este omogenă, conţine multă cenuşă (în partea superioară = 10,24%, iar în partea inferioară 27,85%) şi are putere calorică medie, egală cu 4099 calorii.

Calcare

Între rocile de construcţie, un loc important îl ocupă calcarele. În regiunea dintre Prut şi Başeu se întâlnesc două categorii de calcare: - Calcare cu Lithothamnium, - Calcare recifale.

a. Calcare cu Lithothamnium

Sunt exploatate în cariera de la Miorcani, şi sunt folosite pentru piatră de construcţie ori la pietruirea drumurilor. Calcarele cu Lithothamnium au culoare vânăt-cenuşie, grosimi de 6-8 m, şi se desprind în bancuri groase. Ele sunt foarte dure.

b. Calcarele recifale cu Serpula (Calcar de Stânca) se găsesc în lungul Prutului, între localităţile Mitoc şi Stânca-Stefăneşti. Ele sunt de vârstă bugloviană şi mai sunt cunoscute sub numele de Toltry sau Miodobare.

Calcarele recifale au culoare cenuşie albicioasă şi grosimi variabile (40 - 70 m). Sunt acoperite de pietrişuri şi depozite loessoide (4 - 10 m) cuaternare.

În zona Ripiceni aceste calcare prezintă mare importanţă, aici fiind deschisă o carieră de interes local. Datorită proprietăţilor sale, din calcarele de Ripiceni se poate obţine var.

Cariera Ripiceni - este situată în nordul localităţii cu acelaşi nume. Ea prezintă condiţii favorabile de exploatare a calcarelor lumaşelice din care se obţine var de calitatea I.

Calcarele Lumaşelice au o grosime de 0,6 - 1 m, culoare alb-gălbuie şi sunt dispuse în alternanţă cu calcare marnoase, cenuşii, compacte şi cu gresii calcaroase de aceeaşi culoare.

În prezent calcarele sunt exploatate pentru piatră spartă. Exploatarea se face în condiţii bune, transportul este însă dificil, carierea aflându-se la cca. 19 km de calea ferată (staţia Dângeni). Rezervele sunt modeste.

Gresii

Gresiile prezintă deseori o tărie, care le face propice utilizării loc ca piatră de construcţie. De obicei gresiile sunt dispuse în strate subţiri (0,5 - 1m), fapt ce facilitează prelucrarea lor sub formă de coloane, dale pentru pavaje decorative, etc. Dar ele mai pot fi folosite pentru întreţinerea drumurilor, precum şi ca piatră brută pentru ornamente.

În regiunea dintre Prut şi Başeu, gresiile se exploatează într-o serie de cariere de interes local, cum ar fi:

a. Cariera Ivăncăuţi de schisă în versantul drept al pârâului Izvor, la locul numit de localnici "la Izvoare". Cariera se găseşte la altitudinea de 172 m. Gresiile au culoare cenuşiu-gălbuie şi se găsesc la baza nisipurilor. Grosimea lor este de câţiva metri.

b. Cariera Hudeşti - este deschisă la cca 2 km de Hudeşti pe p. Horobagiului, unde gresiile calcaroase bugloviene apar în condiţii favorabile de exploatare.

În satul Oneaga din comuna Coşula, există o gresie grosieră , calcaroasă, ce aparţine sarmaţianului inferior şi care poate să fie folosită ca piatră pentru temelie la construcţii, sau ca piatră pentru şosele.

În comunele Conceşti, Păltiniş, Miorcani, apar sub depozitele buglovian-volhiniene, bancuri de gresii cuarţoase grosiere până la microconglomerate.

Pietrişuri

Pietrişurile sunt formate din elemente ce provin din gresii calcaroase, gresii silicioase, calcare, cuarţ, roci eruptive, etc. Ele au un accentuat grad de grad de rulare şi se găsesc de regulă în baza teraselor Prutului în special, dar şi a celorlalţi afluenţi mai importanţi ca: Başeu, Volovăţ, Ghireni, p. lui Istrate, etc.

Pietrişurile sunt exploatate şi folosite pentru întreţinerea drumurilor, dar şi în construcţii sub formă de balast.

a. Cariera Crasnaleuca este deschisă în baza terasei de 10 - 15 m a Prutului. Exploatarea este făcută de către fostul C.A.P.

b. Cariera Baranca în NV a oraşului Darabani, oferă pietrişuri cu utilizări multiple, extrase din aceeaşi terasă de 10 - 15m a Prutului.

Prundiş aluvionar pentru acoperirea drumurilor se găseşte în comunele: Oroftiana (Valea Prutului), Drăguşeni, Răuseni şi pe Valea Jijiei.

Argile

Argilele au o largă răspândire pe cuprinsul regiunii dintre Prut şi Başeu. Ele au de asemenea grosimi variabile între câţiva metri şi aproximativ 100 m.

a. Argilele de Bajura - Cuzlău



În lungul Prutului, începând de la Horodiştea spre V (Cuzlău-Ivăncăuţi-Bajura-Hudeşti-Alba) se întâlneşte un complex argilos, de vârstă bugloviană. El prezintă grosimi de 30 m la Horodiştea şi până la 100 m la Alba - Hudeşti.

În partea lor inferioară se intercalează un orizont subţire de cinerite andezitice, cu o grosime de până la 1 m.

Argilele sunt vinete, foarte fine, compacte cu stratificaţie marcată cu intercalaţii de nisip fin. Prin umezire argilele devin plastice şi se pot utiliza în industria ceramicii brute.

b. Argilele de Mitoc - se întâlnesc la SV de Mitoc între pârâul Ghireni şi p. lui Istrate în S. Ele repauzează peste calcarele cu Serpula, au grosimi de cca.10 m, şi culoare gălbuie-albicioasă. Caracteristic pentru argilele de Mitoc este prezenţa pe toată grosimea lor a unor agregate centimetrice de cristali de gips, care apar atât dispersate în masa argilelor, cât şi în concentrate în nivele de 0,5 - 3 cm, de culoare roşcată. Argilele identice se întâlnesc în zona oraşului Darabani, în deschideri naturale. Pot fi utilizate în ceramica brută.

Argilele ce pot fi folosite la fabricarea cărămizilor se găsesc în comuna Suharău (Ruginoasa), Trestiana şi Iezer lângă Dorohoi, la Albeşti în apropiere de Botoşani, la Ungureni lângă Săveni, la Săveni, Botoşani, etc.

Bentonite - Argilele bentonite apar în dreptul localităţilor Crasnaleuca, în bucla Prutului. Ele se prezintă sub formă de intercalaţii (10- 30 cm) în cadrul orizontului de marne badeniene.

Aceleaşi intercalaţii apar şi la cca. 4 km N de Crasnaleuca, ca şi pe p. lui Istrate.

Bentonitele sunt de culoare albă, foarte plastice şi unsuroase la pipăit. Ele par a avea calităţi tehnologice bune, îndeosebi pentru a fi folosite în foraj - extracţie şi ceramică.

Tufuri - Tufurile apar în cuprinsul depozitelor bugloviene. Cea mai mare grosime o au pe p. Harabagiului din perimetrul localităţii Hudeşti, unde ajung până la 1,8 m. În deschiderile de la Ivăncăuţi şi Cuzlău, au grosimi ceva mai mici.

Tuful de la Hudeşti apare sub forma unui bloc cu o consistenţă medie, din care cauză se poate prelucra uşor. Ar putea fi utilizat şi în construcţie ca piatră de ornament.

Depozite loessoide

Pe cuprinsul regiunii dintre Prut şi Başeu se întâlnesc depuneri loessoide alcătuite din prafuri nisipoase şi argiloase, cu intercalaţii de argile şi nisipuri. Depozitele loessoide au grosimi de la câţiva metri până la 30 - 35 m. Ele îşi găsesc utilizarea în construcţia caselor, fiind prelucrate şi folosite de către localnici sub formă de chirpici. Majoritatea caselor din regiune utilizează asemenea materiale.

Continuând într-o altă ordine de idei părăsim conţinutul referitor la resursele naturale prezente pe teritoriul judeţului Botoşani şi ajungem la a vă prezenta potrivit datelor extrase, de specialiştii domeniului finanţe, din bilanţurile de la nivelul anului 2006. În rândurile ce urmează fiind expuse schematic topul firmelor la nivel de Municipiu Botoşani ce au înregistrat o cifră de afaceri sesizabilă în domeniul industriei.

Industria de echipamente electrice şi optice

Întreprinderi mijlocii

1.GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT SA

2.AQUATERM SRL


Profilul de fabricaţie al fostei întreprinderi Electrocontact a permis desprinderea sau formarea unor întreprinderi noi cu profil de fabricaţie asemănător datorită calificării forţei de muncă.

Întreprinderi mici

1.ELTEC SRL

2.ELECTRIC START SRL

3.GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT - FABRICA DE TRANSFORMATORI SRL


Microîntreprinderi

1.ELSACO INDUSTRY SRL

2.OMICRON SRL

Industria extractivă, de prelucrare a ţiţeiului şi cocsificare a cărbunelui

Întreprinderi mici

1.CON 2000 SRL

Industria produselor primare

Întreprinderi mici

1.NEXT SRL

2.SENESE RO SRL

3.A.M.COS. COMPANY SRL

4.FOLIPLAST SRL

5.EUROGLASS SRL

6.COMBILUX SRL

7.EPSILON SRL



8.DORI COST SERVICE SRL

Industria produselor primare

Microîntreprinderi

1.EUROMATCON SRL

2.PLAST-ELECTRIC SRL

3.SMAPLAST LUCA SNC

4.TOPTEX SRL

5.ISOFIX SRL

6.ACTIV IMPEX SRL

7.ROBERTA DESIGN SRL

8.ELCA SRL

Industria metalurgica, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)


1.UPSS SA

Industria metalurgica, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)

Întreprinderi mici

1.LIRA-INST SRL

2.MAG-IMPEX SRL

Industria metalurgică, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)

Microîntreprinderi

1.INTERMET SERVICE SRL

2.L.A. CIESSE 159 SRL

3.CONELAR SRL

Industria lemnului şi a produselor din lemn, a celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie, silvicultură şi exploatare forestieră


1.TERRA CONSTRUCTII SRL

2.PALTINUL G.B. SRL


Întreprinderi mici

1.DANIMET EXIM SRL

2.C.L.A.-CENTRUL DE LIBRARII AGATA SRL


Microîntreprinderi

1.SILV ECO SRL

2.TRANZIT IMPEX SRL

Industria mobilei


1.NORD-TOUR SRL

Întreprinderi mici



1.KASAIS SRL

2.TOP DESIGN SRL

3.ELIM-70 SRL

Microîntreprinderi

1.EURO PARTY GROUP SRL

2.PULSAR SRL

3.ESSA SRL

Industria produselor textile şi de tricotaje, a confecţiilor de îmbrăcăminte şi a blănurilor

Întreprinderi foarte mari

1.SERCONF SA

Industria produselor textile şi de tricotaje, a confecţiilor de îmbrăcăminte şi a blănurilor

Întreprinderi mari

1.LONFIL SRL

2.FORMENS SRL

3.CONTED SA

4.G.T. COMPANY SRL

5.RAPSODIA CONF SA



C.3: Turismul

Activităţile turistice în judeţul Botoşani se situează, ca amploare, persoane angrenate sau ca importanţă economică pe o poziţie deficitară la nivel naţional sau chiar regional, în ciuda existenţei unor resurse turistice importante.

Cele două componente principale ale turismului - deplasările persoanelor către anumite destinaţii şi ansamblul activităţilor pe care aceştia le desfăşoară la destinaţie – sunt reprezentate disproporţionat la nivelul judeţului Botoşani. Deşi situat marginal în sistemul urban regional sau naţional, zona este marcată mai ales de o mobilitate însemnată, legată de poziţia de interfaţă frontalieră, de existenţa unor axe de transport tradiţionale marcate de schimburi economice cu zone exterioare judeţului dar şi de atractivitatea de factură culturală exercitată de acesta. Această mobilitate este uneori dificil de plasat între turism, recreere, migraţie de muncă sau simpla tranzitare. Impactul economic, spaţial sau chiar psihologic al mobilităţii în scop turistic rămâne încă sub posibilităţile reale. După 2006 se întrezăreşte însă o uşoară revigorare a fenomenului turistic în ansamblu, ceea ce deschide noi perspective pentru impunerea turismului ca activitate economică cu rol deosebit în dezvoltarea teritorială.

C.3.1. Evoluţia fenomenului turistic

Activităţile şi amenajările turistice se plasează, la nivel spaţial, pe două mari axe: una NE-SV (Dorohoi-Botoşani-Hârlău), ce urmează îndeaproape zona de contact între Câmpia Colinară a Moldovei şi Culmea Siretului iar a doua V-E, între Suceava – Botoşani cu prelungire către punctul vamal din oraşul Ştefăneşti.

Prezenţa structurilor de primire cu funcţiuni de cazare este expresia cea mai directă a importanţei fenomenului turistic, prin amenajările, investiţiile, aportul financiar şi forţa de muncă angrenate de acesta. Prezenţa, în 2009 a doar 12 structuri de primire cu funcţiune de cazare declarate oficial la nivelul judeţului (7 în Municipiul Botoşani, 3 în Dorohoi şi doar 2 în mediul rural – Com. Mihai Eminescu şi Com. Curteşti indică o reprezentare slabă a activităţii de cazare, în legătură cu un nivel al cererii încă modest.

Aceste structuri de primire totalizau, la nivelul aceluiaşi an, 790 de locuri de cazare, aproape jumătate din numărul de locuri existente la nivelul anului 1990. Această scădere importantă se datorează fie unei reconversii a structurilor de primire de dinainte de 1989 din oraşele Darabani şi Săveni, fie a scăderii activităţii din tabăra şcolară de la Agafton (Com. Curteşti) care a impus scăderea capacităţii de cazare autorizate de la peste 1000 de locuri în anii ’90 la doar 150 de locuri în 2009. Acest lucru nu indică o abandonare a structurilor turistice ci mai degrabă declinul unor modele turistice impuse de regimul trecut. De-altfel apariţia unor pensiuni urbane în Botoşani şi Dorohoi şi creşterea, mai ales după 2002 a numărului de locuri deţinute în aceste oraşe (mai ales de pensiunile urbane) indică o dinamică nouă, bazată pe creşterea unor necesităţi legate de turismul urban, cu componentele sale – turism de afaceri, cultural sau de tranzit.

De-a lungul celor 20 de ani de tranziţie către o economie de piaţă putem identifica mai multe etape evolutive. Perioada 1990-1995 este una de stagnare în care se perpetuează încă modelul turistic anterior impus, de masă, canalizat. Între 1996-2000 structurile de primire înregistrează un declin evident (sistarea activităţii a două hoteluri din Municipiul Botoşani sau scăderea locurilor de cazare omologate la Agafton). La începutul anilor 2000, se prefigura un nou avânt al turismului şcolar oferit de tabăra de la Agafton, aceasta redeschizându-şi larg porţile (doar în această structură, peste 1200 locuri de cazare declarate în 2000-2001 faţă de doar 512 în 1999) pe fondul unei cereri deosebite (peste 14.000 de sosiri în 2001). Deşi după 2004 declinul acestei tabere devine iminent (150 locuri de cazare declarate după

2004 şi un nivel al sosirilor de doar 2000 de turişti pe an în medie), această redinamizare de la începutul anilor 2000 ne indică faptul că turismul şcolar în Judeţul Botoşani are încă posibilităţi de revigorare. După 2006 se prefigurează o uşoară tendinţă ascendentă, legată mai ales de evoluţia din ce în ce mai însemnată a frecventării pensiunilor urbane, ceea ce ridică un anumit nivel de optimism asupra posibilităţilor viitoare. Se va vedea în perioada următoare cum va fi afectat criza economică actuală structurile de primire, sosirile turistice sau numărul înnoptărilor din aceste structuri în judeţul Botoşani.

Figura C.3.a: Evoluţia nr. locurilor de cazare (Sursa - Institutul Naţional de Statistică al României)

La nivelul structurilor de primire cu funcţiune de cazare, Municipiul Botoşani rămâne singurul oraş în care subzistă modelul hotelier. De semnalat faptul că, acest sector nu înregistrează variaţii însemnate de activitate (constant, în jurul valorii de 400 de locuri de cazare declarate şi aproximativ 20.000 de turişti anual), semn că acestea erau, încă dinainte de 1989, bine adaptate la nivelul de atractivitate al acestui oraş cu veche tradiţie urbană dar şi la nivelul cererii turistice. În ceea ce priveşte tradiţia urbană consolidată a oraşului Botoşani care se manifestă şi în generarea unor practici urbane (cum ar fi frecventarea hotelieră) este una veche, dacă ne raportăm la prima statistică a României din 1859 care plasează oraşul Botoşani pe locul 3 ca număr de locuitori în arealul vechiului regat, cu 27.000 locuitori, după Bucureşti şi Iaşi.

Pensiunile urbane se impun ca un nou model mai ales după 2000 (din păcate, înainte de 2004 Institutul Naţional de Statistică nu oferă date în acest sens). Este vorba de un model mai flexibil şi mai adaptat unor noi standarde şi tendinţe în turism legate de nivelul ospitalităţii, estetică,

Figura C.3.b: Evolu�ia sosirilor turistice pe structuri de primire (Sursa - Institutul Na�ional de Statistică al României)



ambient şi competitivitate. Între 2004 şi 2008 se constată o creştere însemnată a numărului de locuri în pensiunile urbane (în Municipiul Botoşani, de la 21 de locuri în 2004 la 70 în 2008 şi în Municipiul Dorohoi, de la 35 de locuri în 2004 la 50 în 2008). La nivelul sosirilor turistice în pensiunile urbane din cele două municipii, observăm (figura 3) o creştere deosebită mai ales în Municipiul Dorohoi unde modelul pensiunii urbane preia în totalitate cererea turistică. În mediul rural, singura comună care deţine pensiuni este com. Mihai Eminescu, acestea fiind înregistrate ca şi cabane turistice însă modelul oferit de acestea este mai degrabă unul de factură urbană, fără legătură cu specificul sau tradiţiile locurilor, în legătură cu proximitatea Municipiul Botoşani şi a Muzeului Memorial Eminescu. Există şi situaţii în care pensiunile existente în fapt nu apar în statistici (cazul Pensiunilor “Casa Andrei” sau „Koket” din or. Darabani), ele fiind înregistrate probabil ca având alte activităţi principale (restaurant sau magazin) dar sunt prezente pe motoarele de căutare de pe internet ca având funcţiunea de cazare, prezentând disponibilitate efectivă la contactarea telefonică a acestora.

Figura C.3.c: Evoluţia sosirilor turistice în pensiuni şi cabane (Sursa - Institutul Naţional de Statistică al României)

Absenţa unui model turistic rural se regăseşte la nivelul lipsei pensiunilor agroturistice declarate la nivelul Judeţului Botoşani dar şi al lipsei de preocupări a actorilor publici pentru promovarea cel puţin a unor discuţii pe marginea acestei chestiuni, fapt destul de important dacă luăm în considerare specificul profund rural şi posibilităţile importante al judeţul Botoşani (exceptând cele câteva nuclee de tradiţie urbană). La nivel informal, există cel puţin 8 pensiuni rurale la nivelul judeţului impunându-se necesitatea ca factorii de decizie să le integreze de facto în datele oficiale.

C.3.2. Infrastructura turistică

Structurile turistice cu funcţiuni de primire

Distribuţia spaţială a Structurilor de Primire cu Funcţiuni de Cazare24: 24 Această listă de structuri turistice şi caracteristicile acestora a fost realizată prin preluarea datelor oficiale cât şi a celor neoficiale, prin contactarea telefonică a reprezentanţilor tuturor structurilor de primire vizibile pe motoarele de căutare internet şi nu reprezintă opinia reprezentanţilor oficiali ai Consiliului Judeţean Botoşani.

• Municipiul Botoşani: Hotelul Rapsodia – 3***, 150 de camere din care 68 au primit distincţia de 4***,

cu restaurant clasificat la 4**** şi cu cea mai mare sala de conferinţe din zona Moldovei (600 locuri).

Complexul Hotelier Maria (fostul Hotel Unirea), 55 de camere (23 cam. Clasificate 4**** şi 33 camere 3***), cu un total de 120 de locuri, în apropierea parcului M. Eminescu, pe strada Unirii nr 16.

Hotelul Rareş, 2**, 32 de camere (peste 50 de locuri de cazare), în Piaţa 1 Decembrie 1918 nr.65.

Hotel Belvedere, 2** şi 3***, 17 camere (peste 37 locuri de cazare), situat în Bd. M. Eminescu nr. 67

Hotel Europa, 4****, 20 de camere, în centrul vechi al municipiului Hotel Tineret, 2**, 18 camere (32 locuri), situat pe Bd. M. Eminescu no 48 Pensiunea Tex-Club, 4****, cu 2 restaurante cu bucătărie românească şi

internaţională şi un casino renumit în localitate Pensiunea Kathleen, 3***, 13 camere, pe şoseaua Iaşului nr. 85 Pensiunea Tabu, 3*** – 18 camere (28 locuri), pe strada Vânătorilor nr. 6 Pensiunea Casa Lux, 3***, 13 camere (30 de locuri) cu restaurant de peste 80 de

locuri, cramă (peste 50 de locuri), sală de nunţi (peste 400 de locuri) şi Vila Casa Lux 3***, 6 camere duble

Pensiunea Bianca, 3***, 15 camere (36 locuri) în str. I. L. Caragiale nr. 11 Pensiunea Elda, 3***, în calea Naţională nr. 233 Complexul turistic "Lebăda" amplasat la 4 km de municipiul Botoşani pe D.N.

28B, într-o zonă pitorească (actualmente în renovare).

• Municipiul Dorohoi Pensiunea Splendid, in str. Al. I. Cuza nr 27 Hotel Parc Brazi, 2**, 14 camere (30 de locuri) şi un restaurant cu o capacitate

de peste 150 de locuri, Str. Brazi nr. 1 Pensiunea Firenze, str. Victoriei nr. 3.

• Oraşul Darabani Pensiunea Koket, 3*** (max. 30 de persoane), în centrul oraşului Pensiunea Casa Andrei, 2**, 6 locuri, la marginea oraşului

• Com. Mihai Eminescu Cabana (motel) Stejarul (sat Baisa), 16 locuri de cazare; Pensiunea Ipoteşti (sat Ipoteşti) 3***, 4 camere (8 locuri) Pensiunea Matei (sat Ipoteşti, str. Şipotului nr. 9) Pensiunea Floare Albastră (sat Ipoteşti) 3*** (25 de locuri) Pensiunea Casa Boema (sat Cătămăreşti-Deal), 10 cam.(20 loc.), pe DN29B km4 Complexul Memorial “M Eminescu” din Ipoteşti (spaţii de cazare generoase)

• Com. Curteşti Tabăra Internaţională "Luceafărul" de la Agafton, situată la 9 km depărtare de

Mun Botoşani, lângă complexul mănăstiresc "Agafton", remarcabil prin biserica construită la 1740, dar şi prin întregul său ansamblu, dispune actualmente de doar 150 locuri de cazare omologate (din cele peste 1200 existente în trecut) în hotel, vile şi căsuţe.

• Com Vârfu Câmpului



Pensiunea Alexandra (sat Vârfu Câmpului) • Com. Stăuceni

Pensiunea Andreea, 3***, 5 camere (12 locuri) şi un restaurant cu specific pescăresc (100 locuri) şi terase şi foişoare (max. 170 locuri).

Alte structuri de primire cu funcţiuni de cazare se pot găsi în cadrul:

• Complexul Mănăstiresc Vorona • Mănăstirea "Gorovei"

Există câteva tendinţe observabile la nivelul judeţului Botoşani în ultimii ani:

- Acreditarea şi omologarea parţială a structurilor de cazare din judeţ, ceea ce împiedică buna vizibilitate a fenomenului turistic în amploarea reală a acestuia;

- nicio pensiune din judeţ nu este înregistrată la ANTREC iar Institutul Naţional de Statistică nu deţine informaţii asupra existenţei pensiunilor rurale deşi există cel puţin 8 pensiuni care funcţionează efectiv în comunele rurale din judeţ;

- O mare parte din structurile de cazare omologate declară parţial locurile de cazare deţinute iar unele structuri nu deţin informaţii clare asupra numărului de locuri maxim al structurii (acestea sunt adesea modulabile, cu un sistem de canapele extensibile sau paturi mobile care pot oricând creşte capacitatea de cazare;

- Există o evoluţie pozitivă, ascendentă a nivelului calitativ al serviciilor oferite de structurile de cazare, multe structuri fiind clasificate la 4 stele, majoritatea gravitând la 3 stele;

- Vizibilitatea bună a structurilor de cazare pe internet; - Creşterea generală nivelului ospitalităţii, deschiderea la negociere, adaptabilitatea structurilor la

cererea turistică, orientarea permanentă către clientelă.

C.3.3. Potenţialul turistic natural

Rezervaţii şi monumente ale naturii, de importanţă comunitară

• Stânca - Ştefăneşti - rezervaţie geologică şi floristică (1 ha); • pădurea Ciornohol, rezervaţie forestieră (77 ha); • pădurea Vorona - rezervaţie floristică şi faunistică (150 ha); • pădurea Tudora, regiunea Dealul Mare - rezervaţia de tisa - lemn de esenţă foarte tare, specie

rară pentru ţara noastră (117 ha), • făgetul secular Stuhoasa, com. Suharău (60 ha); • arinişul de la Horlăceni, com. Şendriceni - rezervaţie forestieră (5 ha); • Turbăria Dersca – rezervaţie floristică (10 ha); Bălţile Siretului - rezervaţie floristică (2 ha);

Dimensiunile reduse ale acestor arii şi lipsa unor structuri turistice importante în proximitatea lor nu fac din aceste arii adevărate resurse turistice. Câteva dintre acestea, de dimensiuni mai importante şi cu o reprezentativitate mai ridicată (Pădurea Tudora cu specia de tisă) sau Pădurea Vorona (150 de hectare, în apropierea complexului mânăstiresc omonim) pot constitui puncte de atracţie complementară structurilor turistice existente în apropiere, mai ales în legătură cu unele practici prietenoase cu mediul (drumeţia sau cicloturismul). Acestea pot miza de asemenea pe statutul de arii incluse în programul Natura 2000.

Situri NATURA 2000 SITURI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

Denumire sit Tip habitat, specii de interes comunitar

ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

(denumire sit)

Pădurea Tudora -Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli

Lac Stânca-Costeşti

Pădure Vorona -Cypripedium calceolus Iaz Hăneşti Pădurea Ciornohal -Păduri eurosiberiene cu Quercus robur Iezer Dorohoi Turbăria de la Dersca -Depresiuni pe substraturi turboase

-Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile

Balta Lată

Rezervaţia floristică Stânca

-Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică

Rezervaţia floristică Ripiceni -Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică

Tabel 1 Situri Natura 2000 – Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Botoşani (2005). Pe teritoriul judeţului mai sunt unele păduri care constituie locuri de atracţie mai ales pentru activităţi de recreere la sfârşit de săptămână, în mod deosebit cele din apropierea localităţilor Copălău (Buduhala), Flămânzi (Ţiganca), Frumuşica (zona Schitu Balş), Lunca (zona mănăstirii Cozancea), Şendriceni, Văculeşti, etc., însă cu valoare turistică foarte limitată.

C.3.4. Forme de turism existente

Turismul de afaceri

Dacă în perioada 1990-1996, declinul economic al societăţii se răsfrânge şi asupra activităţii turistice, după această perioadă, turismul de afaceri se impune ca factor important în economia locală. Pensiunile noi apărute după 2000 la nivelul Municipiilor Botoşani şi Dorohoi reflectă atât o acumulare importantă de capital a unor investitori locali dar şi o cerere din ce în ce mai semnificativă din partea unei clientele business, pentru care este nevoie de un tratament particularizat, atent, profesional. Această cerere este în legătură cu unele investiţii, reţele de prezentare sau de distribuţie a unor produse comerciale, instalarea unor structuri comerciale importante, mai ales la nivelul oraşului reşedinţă de judeţ. Dezvoltarea deosebită a acestui sector se reflectă în ultimii ani şi în revigorarea marilor structuri hoteliere desuete sau chiar prag de faliment în urmă cu 10-15 ani sau într-o tendinţă de up-grade al unor hoteluri la 4**** şi dezvoltarea impresionantă a ofertei de locuri în săli de conferinţe (cea mai mare sală de Moldova fiind la Botoşani). Este greu de cuantificat cu exactitate aportul acestui tip de turism la economia locală însă cu siguranţă se află pe primele locuri ca şi activitate economică iar practicile spaţiale şi amenajările specifice sunt vizibile.

Turismul cultural-religios şi social

În Municipiul Botoşani există Muzeul Judeţean , înfiinţat în anul 1955, cu sediu într-o clădire realizată de meşteri italieni între 1906-1914. Muzeul conţine numeroase valori arheologice şi istorice de la cele mai vechi urme materiale de pe teritoriul judeţului. Memoria celor mai importante personalităţi este evocată prin renumitele case memoriale: Complexul muzeal "M. Eminescu" de la Ipoteşti, Casa memorială "N. Iorga" din Municipiul Botoşani, Muzeul memorial "G. Enescu" din Municipiul Dorohoi



şi Casa memorială "G. Enescu" din Liveni iar acestea sunt anual frecventate de turişti mai cu seamă provenind din judeţele învecinate.

Există o seamă de complexe mănăstireşti şi biserici, care atrag mai cu seamă populaţia locală dar, sporadic, şi grupuri de turişti. De remarcat ctitoriile ştefaniene de la Botoşani (Bis. “Popăuţi” şi „Sf. Gheorghe”) şi Dorohoi (Biserica „Sf. Nicolae”) care ar putea fi integrate într-un circuit regional tematic. De o atractivitate însemnată sunt şi: Complexul Mănăstiresc Vorona, Mănăstirea Coşula din comuna Copalău, Schitul Balş pe D.N. 28B în dreptul localităţii Vlădeni, Complexul mănăstiresc Agafton din localitatea cu acelaşi nume, Mănăstirea Gorovei, Biserica Adormirii, Uspenia, catedrală a Municipiul Botoşani, bisericile armeneşti din aceeaşi localitate etc. Mănăstirea Zosin este unicat în ţară prin faptul că este construită din lut pe structuri de furci de lemn şi are o vârstă considerabilă.

Judeţul Botoşani poate miza pe renumele deosebit al celor doi mari maeştri ai poeziei şi muzicii clasice româneşti – Mihai Eminescu şi George Enescu şi să se constituie în “Panteonul culturii romaneşti”, o denumire de marcă care i-ar putea conferi în timp o atractivitate deosebită la nivel turistic.

Evenimentele culturale deţin o pondere importantă în ceea ce priveşte o anumită atractivitate punctuală a unor localităţi din judeţ. Dintre acestea, o parte sunt deja consacrate:

- 31 august - 1 septembrie - "Festivalul comunităţilor etnice din România", Botoşani; programul festivalului cuprinde o paradă a portului popular, spectacole ale formaţiunilor artistice reprezentative pentru comunităţile etnice din diferitele judeţe ale ţării, vernisaje, colocvii etc.;

- 14 - 15 ianuarie; 12 - 15 iunie - "Zilele Eminescu"; manifestarea în care se acordă Premiului Naţional pentru Poezie; - 14 - 15 iunie - Concursul Naţional de poezie "Porni Luceafărul", colocviile "Revistei Hyperion", Caiete botoşănene; - 18 - 20 aprilie - Festivalul concurs al cântecului popular moldovenesc "Satule mândră grădină", de la Bucecea; - 27 februarie - 1 martie - Festivalul concurs naţional de muzică uşoară "Mărţişor dorohoian"; - 23 - 24 mai - zilele creaţiei şi creatorilor populari de la Agafton; - 25 august - 5 septembrie - Tabăra de creaţie a plasticienilor amatori; - septembrie - Festivalul folcloric naţional "Serbările Pădurii", de la Vorona; - 8 - 9 noiembrie - Festivalul concurs naţional de creaţie-interpretare a teatrului scurt "Mihail Sorbul"; - 20 - 21 decembrie - Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă; - sfârşitul lunii august - Tabăra naţională de pictură "Ştefan Luchian", organizată la Ipoteşti, la care participă artişti

plastici consacraţi; - 10 - 12 mai - Zilele "G. Enescu" de la Dorohoi; - 4 - 6 octombrie - Zilele "O. Onicescu", manifestare ştiinţifică ce-l comemorează pe marele matematician.

Turismul şcolar şi ştiinţific

Există în Judeţul Botoşani o tradiţie relativ veche legată de frecventarea unor locuri de rezonanţă culturală de către grupuri de elevi, în special din judeţele învecinate. Complexul Muzeal a atras, în special înainte de 1989 fluxuri importante de elevi şi şcolari, iar construcţiile şi investiţiile recente din acelaşi complex arată că declinul din anii 90 a fost depăşit. Pe drept cuvânt, “numeroşi turişti vin să vadă aceste locuri ale copilăriei lui Mihai Eminescu," aceasta gura de rai a plaiurilor româneşti, unde în codrii străvechi se ascund poieni înflorite şi ape limpezi”, titrează site-ul românesc www.ropedia.ro . La nivelul taberei internaţionale de la Agafton, există încă posibilităţi de revigorare însă trebuie să se regândească strategia actuală prin: trecerea la un parteneriat privat-public a taberei, crearea unui portofoliu de activităţi şcolare coerent de-a lungul perioadelor de vacanţă, propunerea unor activităţi tematice care să pună în valoare specificul judeţean cu rol de identificator psihologic (spre ex., tot ceea ce gravitează în jurul poetului Mihai Eminescu, uşor identificabil la nivel naţional), stabilirea unui program de sejur coerent care să vină în contraponderea activităţii actuale a taberei marcată de o “sezonalitate” profundă (se bazează doar pe atractivitatea câtorva evenimente punctuale).

Turismul sportiv, cinegetic, piscicol

Turismul sportiv şi cel practicat în scopuri vânătoreşti sau de pescuit sunt forme cu caracter mai sporadic şi sezonier şi nu generează încă un aport economic sau structuri turistice specifice. La acest nivel, judeţul Botoşani are un potenţial important dat de prezenţa celor două râuri ale Moldovei (Siret şi Prut), a unui număr mare de lacuri şi acumulări (148), de pe râurile interioare ale judeţului (Başeu, Jijia, Sitna, Miletin) a unei faune vânătoreşti diversificată (iepure, căprior, mistreţ, etc.)

Turismul de agrement

Pe teritoriul judeţului Botoşani există frecventări turistice reduse (ale unei clientele externe judeţului) legate de zonele de agrement. Există mai degrabă locuri şi activităţi de petrecere a timpului liber cu o puternică componentă socială şi recreativă care aduce mai cu seamă confort social decât aport economic extern. Există unele locuri de agrement, legate în special de unele locuri cu peisaje deosebite, îngrijite sau de existenţa unor structuri de alimentaţie tipice frecventate mai ales în perioada estivală şi mai ales în legătură cu petrecerea week-endului de către populaţia locală:

- Zona de agrement din pădurea Rediu, la ieşirea din Botoşani spre Suliţa; - Stâna Baisa (7 km dinspre Municipiul Botoşani spre Suceava) lângă pădurea Baisa, alături de Cabana Stejarul, cu

locuri de cazare şi restaurant cu terasă; - Aşezarea pitorească de la Agafton în cadrul natural al pădurii unde populaţia şcolară dispune de un sat de vacanţă,

şi unde se organizează tabere cultural-artistice şi sportive; - Complexul turistic Lebăda la 4 km de Botoşani, la D.N. 28B, într-o zonă pitorească, în apropierea păduri Rai

(actualmente în renovare) cu restaurant cu terasă, ştrand şi motel; - O altă zonă de agrement frecventată este Pădurea Vorona spre Fălticeni (D.N. 28B, D.J. 208C), la cca. 25 km de

Botoşani, în care se află amplasat Complexul mănăstiresc Vorona, un excelent loc de odihnă şi recreere prin liniştea locului, a arborilor, a ansamblului mănăstiresc;

- Codrii evocaţi de poetul Eminescu (aflaţi la cca. 4 km de casa memorială "M. Eminescu" din Ipoteşti), care prin frumuseţea pădurii dar mai ales prin valoarea simbolică a acestora se constituie într-o zonă de atracţie turistică;

- Pădurea Guranda (şoseaua Botoşani-Ştefăneşti, la 4 km după localitatea Truşeşti) - un loc de popas şi recreere, beneficiind de cadrul natural al pădurii dar şi de Mănăstirea Guranda;

- Zona pitorească din jurul Mănăstirii Gorovei, (la jumătatea distanţei între localităţile Vârful Câmpului şi Dorohoi (D.N. 29A) cu o abatere de 3 km de la şosea), în localitate Gorovei

Ecoturismul Deşi incipient, turismul verde, turismul în natură sau turismul ecologic pot fi, alături de agroturism (evaluarea unor resurse locale legate de practicile agricole, zootehnice sau forestiere) căi reale de dezvoltare durabilă a teritoriului judeţului Botoşani. În legătură mai ales cu un turism ştiinţific au loc deja unele frecventări pentru observarea faunei şi a florei (mai ales birdwatching) în zona lacului iezerul Dorobanţi (circa 80 de specii de păsări) sau Lacului Stânca Costeşti dar şi în lungul râurilor Jijia şi Prut care constituie adevărate ecosisteme naturale.

Trasee turistice:

- diverse itinerarii prin centrele vechi ale municipiilor Botoşani şi Dorohoi - traseul Botoşani – Bucecea – Suceava - şoseaua aflată la contactul între Culmea Siretului şi Câmpia Colinară a Moldovei, pe

aliniamentul Cotnari – Hârlău – Flămânzi – Copălău - Botoşani – Dorohoi – Darabani – Rădăuţi-Prut – Miorcani

- traseul Botoşani – Vorona



C.3.5. Activităţi de promovare şi informare turistică

Programul de Dezvoltare Economică şi Socială al Judeţului Botoşani pe 2008, în materie de turism propune o serie de măsuri (în număr de 25) în cadrul Priorităţii V. “Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale, culturale şi sociale”, subdomeniul Infrastructura culturală şi creşterea atractivităţii turistice. O mare parte dintre acestea sunt însă lucrări de consolidare a patrimoniului cultural-religios, sau a componentei recreative sociale, care necesită investiţii costisitoare. De multe ori turismul este utilizat în retorica publică ca denumire generică pentru orice activitate de recreere sau de petrecere a timpului liber chiar dacă acestea au mai degrabă o finalitate socială. Se neglijează astfel însăşi esenţa turismului care presupune atragerea persoanelor şi capitalurile acestora din afara arealului judeţului Botoşani. Din cele 25 de măsuri, doar o parte (în jur de 9) sunt menite să sprijine în mod direct dezvoltarea turismului prin creşterea atractivităţii turistice, conştientizarea beneficiilor activităţilor turistice şi consolidarea unei atitudini pro-active faţă de turism (ultimele 3 având un caracter mixt – social şi turistic):

Nr. Acţiune/Activitate Instituţia responsabilă Perioada Sursa de finanţare

1. Ospitalitate de 5 * ( stele ) – proiect privind îmbunătăţirea competenţelor legate de managementul relaţiilor cu clienţii pentru un grup de 135 reprezentanţi din acest domeniu. Se propune crearea şi promovarea unui pachet comun de obiective şi atracţii turistice din regiunile Botoşani şi Ivano- Frankivsk

Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară Botoşani

Sept.2007 -Oct.2008

Programul de Vecinăt. România -Ucraina 2004-2006

2. “Centrul de informare turistică şi cooperare transfrontalieră” – înfiinţarea centrului în sediul Bibliotecii Judeţul Botoşani

Consiliul Judeţean Botoşani

2007-2008

Vecinătate RO-UA Phare

3. Accesarea unor programe în parteneriat cu autorităţile publice locale în domeniul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural, multiculturalitate, educaţie permanentă, în vederea conştientizării cetăţenilor cu privire la importanţa patrimoniului cultural şi includerea unor obiective cultural

DJCCPCN Botoşani + consiliile locale

2008 BS + Fonduri europene + BL

4. Definitivarea acţiunii de marcare a hărţilor cadastrale cu siturile arheologice şi monumentele istorice şi de arhitectură din judeţ. Finalizarea proiectului e-GISPAT

DJCCPCN Botoşani

2008

5. Mediatizarea în ţară şi peste hotare a valorilor culturale, istorice, turistice ale judeţului Botoşani prin distribuirea de broşuri, pliante, albume foto, casete video şi audio etc., în vederea atragerii unui nr mai mare de turişti

DJCCPCN Botoşani, consilii locale, sponsori

2008

6. Reabilitarea patrimoniului istoric şi cultural în vederea creşterii atractivităţii turistice, realizarea unor panouri publicitare, inscripţionarea monumentelor istorice etc. (Se doreşte punerea în valoare a bisericilor de lemn şi de zid, a muzeelor săteşti)

DJCCPCN Botoşani + Muzeul JudeţulBotoşani + Primăriile Vorona, Bucecea, M. Eminescu, Dorohoi, Truşeşti, Ştefăneşti, Pomîrla

2008 BL+BS

7. Amenajare lac parc “Mihai Eminescu” – municipiul Botoşani

Consiliul local Botoşani

2008 BL

8. Reabilitare, modernizare şi extindere la Grădina publică “Mihai Eminescu”

Grădina publică “Mihai Eminescu”

2008 BL

9. Reabilitarea Centrului istoric şi a zonei pietonale din municipiul Botoşani

Consiliul local Botoşani

2008-2010

PHARE + BL

Tabel 2 Extras din Programul Orientativ de Dezvoltare Economică şi Socială al Judeţul Botoşani pe anul 2008

C.3.6. Perspective şi măsuri de dezvoltare a turismului

Pentru perioada următoare, se pot impune unele direcţii de dezvoltare care să ia în considerare mult mai atent problematica turismului prin elementele specifice acestei activităţi şi nu subordonate doar unor nevoi sociale ale populaţiei locale. Următoarele direcţii şi măsuri posibile ar putea impulsiona direct sau indirect dezvoltarea ulterioară a acestui sector economic:

- Propunerea unor discuţii asupra evaluării agroturismului ca model de sprijinire a comunităţilor rurale din zonele cu potenţial natural sau socio-cultural;

- Sprijinirea brand-urilor judeţene şi protejarea prin denumiri de origine controlată a acelor produse/mărci locale specifice cu rezonanţă transjudeţeană (vodca Voronskaya, diverse mărci de brânzeturi, făina de 000 superioară de Botoşani, etc.);

- Utilizarea recurentă şi integrată a unor simboluri locale emblematice care să realizeze un grad ridicat de reprezentativitate psihologică în mintea consumatorilor de bunuri comerciale sau produse turistice care ar putea aduce avantaje imaginii judeţului Botoşani:

- poetul Mihai Eminescu

- savantul Nicolae Iorga

- pictorul Ştefan Luchian

- compozitorul George Enescu

- prezenţa arborelui de tisă

- tradiţia culturală (teatru, filarmonică în Botoşani)

- specificul etnografic (obiceiuri, datini, meşteşuguri)

- Crearea unei burse a cărnii în Municipiul Botoşani, deja în proiect, bazată pe o veche tradiţie pastorală şi zootehnică; Carnea şi laptele reprezintă două mari atu-uri ale judeţului iar reevaluarea unor mărci vechi (cum ar fi caşcavalul denumit în trecut “Buricul de Săveni”) sau sprijinirea unor mărci deja consacrate (firma “Dorolact” din Dorohoi) ar putea ridica gradul de reprezentativitate al acestor puncte forte;

- Modernizarea drumului Paşcani – Botoşani pentru o accesibilitate mai mare a centrului reşedinţă de judeţ faţă de fluxurile de transport dominante ale Moldovei cât şi atragerea Municipiul Paşcani într-o arie de polarizare economică;

- Sprijinirea tradiţiilor (festivaluri, evenimente) şi a unicităţii (spre ex. „Festivalul Usturoiului” - proiect abandonat sau a unui posibil Festival al “Vrejului de Fasole” întrucât Judeţul Botoşani este primul judeţ pe ţară la suprafeţele cultivate cu această plantă – peste 14% din suprafeţele cultivate la nivel naţional etc.)

- Revigorarea unui turism şcolar regional către structurile existente prin înfiinţarea unor ateliere şi activităţi pe tematici specifice judeţului;

- Crearea unor circuite tematice a de redescoperire a locurilor în care a trăit populaţia evreiască pentru a fi propuse turiştilor din Israel şi SUA.

- Iterarea unui turism activ, prin traseele cicloturistice sau prin traseele de drumeţie ca mijloc de recreere, menţinere în formă, descoperire a peisajelor şi a locurilor cultural – istorice (realizarea unui posibil itinerar, pe jos sau cu bicicleta, de “pelerinaj cultural” Botoşani – Ipoteşti).



- Reevaluarea arhitecturii tradiţionale - casele acoperite cu stuf din Ibăneşti sau Hudeşti sau din zonele umede ale judeţului unde acest material există din belşug, ceea ce ar putea duce la o consolidare a unui specific local.

C.4: Servicii economice

În ciuda faptului că judeţul Botoşani este încă profund agrarizat, o serie întreagă de firme cu activităţi dintre cele mai diverse îşi au sediul în zonele rurale. Prezenţa IMM-lor cu profil de întreţinere şi reparare autovehiculelor în comune precum Cătămăreşti Deal, Hudeşti Ibăneşti, Şendriceni, a acelora care se ocupă de intermedieri în comerţul cu diverse produse din Brăeşti, Carasa, Roma, precum şi a multor alte domenii de activitate ca transporturile rutiere de persoane şi de mărfuri, de existenţa facilităţilor de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, etc. relevă o activitate economică mixtă în spaţiile rurale, activitate care însă nu are nevoie de o forţă de muncă numeroasă cum este cea concentrată în agricultură.

Dinamica numărului total de salariaţi din judeţul Botoşani în domeniul serviciilor

Domenii de activitate 2002 2003 2004 2005 2006 2007Vânzarea, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule 96 86 99 104 115 117

Comerț cu ridicata (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) 292 277 280 288 296 322Comerț cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor);repararea bunurilor personale și gospodărești 1596 1506 1514 1555 1557 1497Hoteluri și restaurante 218 242 246 250 272 285Transporturi terestre, transporturi prin conducte 112 188 226 257 265 264Transporturi aeriene 1 1

Activități anexe și auxiliare de transport, activități ale agențiilor de turism 5 13 19 18 21 23Poșta și telecomunicații 15 16 21 30 29 41Activități ale instituțiilor financiare și bancare cu excepția activ de asigurăriși ale caselor de pensii 30 15 20 19 22 24Activități auxiliare ale instituțiilor financiare și de asigurări 2 3 12 17 20 34Tranzacții imobiliare 25 28 43 44 44 55Închirierea mașinilor și echipamentelor fără operator și a bunurilorpersonale și gospodărești 1 4 5 9 8 8Realizarea de produse software, servicii informatice conexe 28 39 43 47 51 59Cercetare - dezvoltare 3 2 2 3 1 1Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor 103 153 184 228 264 279Învățământ 5 5 6 6 6 9Sănătate și asistență socială 29 28 37 42 47 46Asanarea și îndepărtarea gunoaielor; salubritate și activități similare 2 2 2 2 2 2Activități recreative, culturale și sportive 16 24 29 32 33 35Alte activități de servicii 27 41 43 48 47 55


C.4.1: Comerţul

Cel mai dinamic domeniu de activitate economică după anul 1989 este comerţul. Acest fapt se verifică pe deplin atunci când ne referim la numărul societăţilor de profil care s-au creat din iniţiativă privată.

Nu poate fi contestată nici evoluţia sub aspect calitativ şi cantitativ a ofertei comerţului de toate tipurile.

Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economia judeţului Botoşani şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. Infuzia de capital străin din acest domeniu a dus la formarea a 68 de societăţi mixte. Zonele rurale sunt încă o dată cadre de reuşită economică a unor firme precum SECORO S.R.L. din oraşul Bucecea care, după ce şi-a reluat activitatea în anul 2001, a ajuns în anul 2008 la o cifră de afaceri de 767 309 lei numărând doar 5 angajaţi.

Proximitatea faţă de municipiul Botoşani, principalul pol urban al judeţului, poate constitui unul din avantajele acestui mic oraş cu o activitate economică destul de variată în serviciile către populaţie. Aceeaşi proximitate poate constitui explicaţia cifrei de afaceri a firmei MOLDFISH S.R.L. cu sediul în comuna Curteşti, firmă care înregistra un venit total de 4 131 373 lei în anul 2008. Piaţa de desfacere atrăgătoare constituită de către municipiul Botoşani, dar şi de comunele din jurul său nu este un factor deloc de neglijat când vine vorba de profitul exerciţiului financiar.

Deşi reşedinţa de judeţ atrage o mare parte din activităţile de servicii, IMM-rile sunt extrem de prezente în peisajul economic al judeţului, acestea fiind dispersate pe întreg teritoriul. Firmele cu peste 50 de angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum comerţ, transporturi, poştă şi telecomunicaţii se regăsesc cu precădere în zonele urbane ale judeţului datorită prezenţei unei forţe de muncă specializate şi numeroase.

C.4.2: Transporturile

Importanţa acordată transportului rutier, fie el de persoane sau de marfă, în acest judeţ este clară în urma analizei numărului de firme de pe piaţa serviciilor din acest teritoriu: prezenţa a 33 de firme de transporturi terestre de călători înregistrate numai în municipiul Botoşani şi a 51 de firme specializate în transporturile de mărfuri produce o viziune clară a unei reţelei rutiere funcţionale.

Transporturile rutiere de călători şi de marfă sunt extrem de dezvoltate spre deosebire de cele feroviare. Accesibilitatea feroviară scăzută către principalele localităţi din interiorul judeţului, precum şi slaba conexiune cu judeţele învecinate au reprezentat factori esenţiali în dezvoltarea transportului rutier inter şi intrajudeţean. Numărul suficient de mare de firme înregistrate în judeţul Botoşani, precum şi înnoirea parcului auto de transport în comun reuşeşte să atragă tot mai mulţi călători. Un număr de 37 de firme asigură transporturile urbane, suburbane şi metropolitane de călători, la care se mai adăugă alte 54 de firme responsabile de transporturile rutiere de persoane. Multitudinea de firme de taxi din mediul urban, dar şi rural (63 în municipiul Botoşani, câte 1 în comunele Hudum, Pădureni, Loturi Enescu, etc.) indică şi o preferinţă a locuitorilor judeţului Botoşani pentru transportul individual în pendulările lor din interiorul oraşului sau între rural-urban/rural.

C.4.3: Finanţe-bănci

Activităţile financiar-bancare din judeţul Botoşani urmează tendinţa naţională de creştere începând cu anul 2003, înregistrându-se în 2007 o creştere de aproximativ 68 % a numărului de firme faţă de anul precedent. Deşi reduse comparativ cu dinamica naţională, activităţile financiar-bancare desfăşurate în cadrul judeţului au crescut în perioada 2002-2007, înregistrându-se un număr de 54 de firme de profil în anul 2007.

Unităţile financiar-bancare au în proporţie de 98 % între 1 şi 9 angajaţi şi sunt extrem de prezente şi în spaţiul rural în comune precum Guranda, Hlipiceni, Păltiniş, Ştefăneşti, Oneaga, etc., oferind servicii



simple de creditare, de intermediere a tranzacţiilor financiare, de asigurări şi fonduri de pensii. Noua firmă TRAVAGLINI INVEST S.R.L. din Brehuieşti înregistrată în 2009 reprezintă doar un exemplu de unitate financiară care accesibilizează utilizarea serviciilor financiare şi bancare în zonele rurale şi care încearcă decongestionarea, cel puţin parţială, a tranzacţiilor financiare din oraşe.

Dinamica numărului de firme înregistrate în sectorul financiar-bancar 2002 2003 2004 2005 2006 2007

România 2873 3183 4182 4662 5164 5954 judeţ Botoşani 30 16 29 33 37 54


C.4.4: Sănătate şi asistenţă socială

Se remarcă discrepanţa dintre serviciile oferite în mediul urban şi cel rural, în condiţiile în care 58,1 % din populaţia judeţului Botoşani locuieşte în mediul rural. Oraşele concentrează cea mai mare parte a serviciilor medicale specializate: Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati”, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie, Spitalul de Copii „Cuvioasa Parascheva”, Spitalul de Recuperare „Sf. Gheorghe”, Spitalul de Psihiatrie, toate în municipiul Botoşani, Spitalul Municipal Dorohoi; se remarcă comuna Mihăileni a cărei locuitori beneficiază de asistenţă medicală generală datorită existenţei aici a unei unităţi medico-sociale. Deşi numărul unităţilor medicale este relativ scăzut la nivel judeţean, o oarecare preocupare pentru problemele medicale şi sociale ale locuitorilor judeţului Botoşani este evidentă dacă se ţine seama de creşterea numărului de angajaţi şi din domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale. Cel mai probabil, numărul de farmacii apărute în diverse localităţi din judeţ sunt în mare parte responsabile pentru această creştere a personalului sanitar: ELDES FARM (din 2006), FARMACIA „SF. ANA” (din 2007), NATURA FARM S.R.L. (din 2007), etc.

0

500

1000

1500

2000

2500

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia numarului total de angajati in servicii economice in judetul Botosani in perioada 2002 - 2007

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si casniceHoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii

Intermedieri financiare

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

Figura C.4.a : Sursa datelor: INS Bucureşti



Lista cartogramelor: Figura C.0.a – Structura populaţiei active pe sectoare de activitate principale în anul 1992

Figura C.0.b - Structura populaţiei active pe sectoare de activitate principale în anul 2002

Figura C.0.c – Rata de activitate în anul 2002

Figura C.0.d – Rata de ocupare în anul 2002

Figura C.0.e – Rata şomajului în 2002

Figura C.0.f – Situaţia şomajului

Figura C.0.g – Dinamica numărului de şomeri între lunile ianuarie şi octombrie 2009

Figura C.0.h – Raportul de dependenţă economică în anul 2002

Figura C.0.i – Raporftul dintre pensionari şi populaţia ocupată în anul 2002

Figura C.0.j - Indicele de înlocuire a forţei de muncă (20-29 ani/55-64 ani) în anul 2002

Figura C.0.k – Indicele de înlocuire a forţei de muncă (0-14 ani/15-59 ani/3) în anul 2002

Figura C.0.l - Indicele de înlocuire a forţei de muncă (0-14 ani/50-64 ani) în anul 2002

Figura C.1.a – Ponderea suprafeţelor agricole în anul 1990

Figura C.1.b - Ponderea suprafeţelor agricole în anul 2008

Figura C.1.c - Ponderea suprafeţelor arabile în anul 1990

Figura C.1.d - Ponderea suprafeţelor arabile în anul 2008

Figura C.1.e – Ponderea suprafeţelor ocupate cu păşuni în 1990

Figura C.1.f – Ponderea suprafeţelor ocupate cu păşuni în 2008

Figura C.1.g – Ponderea suprafeţei cu fâneţe în anul 1990

Figura C.1.h – Ponderea suprafeţei cu fâneţe în anul 2008

Figura C.1.i – Ponderea suprafeţelor cu livezi în anul 1990

Figura C.1.j – Ponderea suprafeţelor cu livezi în anul 2008

Figura C.1.k – Ponderea uprafeţelor cu viţă de vie în 1990

Figura C.1.l – Ponderea suprafeţelor cu viă de vie în 2008

Figura C.1.m – Suprafaţa cultivată u porumb

Figura C.1.n – Suprafaţa cultivată cu grâu

Figura C.1.o – Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui

Figura C.1.p – Suprafaţa cultivată cu cartofi

Figura C.1.r – Suprafaţa cultivată cu legume

Figura C.1.s – Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr

Figura C.1.4.a – Efectivele de bovine

Figura C.1.4.b – Efectivele de porcine

Figura C.1.4.c – Efectivele de ovine

Figura C.1.4.d – Efectivele de păsări

Figura C.1.4.e – Suprafaţa agricolă utilă şi SAU pe exploataţie agricolă în anul 2002

Figura C.1.4.f – Exploataţiile agricole şi unităţile cu personalitate juridică în anul 2002

Figura C.1.4.g – Numărul de cabaline şi bovine în anul 2002

Figura C.1.4.h – Numărul de caprine şi iepuri de casă în anul 2002

Figura C.1.4.i – Numărul de animale de blană şi familii de albine în anul 2002

Figura C.1.4.j – Numărul de porcine şi păsări în anul 2002

Figura C.1.4.k – Numărul de ovine, măgari şi catâri în anul 2002



D. CONTEXT SUPRA - TERITORIAL (regional, naţional, macro-regional) D.1. Context european

Poziţia judeţului Botoşani în context european ilustrează poziţia excentrică şi de graniţă, la limita de răsărit a Uniunii Europene. Judeţul Botoşani este parte a mai multor programe de cooperare transfrontalieră şi trans-naţională, precum: Programul pentru Europea de Sud-est, Regiunea Eurocarpatică, Regiunea Prutul de Sus, Programul de cooperare transfrontalieră România-Moldova-Ucraina (a se vedea planşa 5.1).



D.1. Context naţional şi regional Prevederi PATN Secţiunea I – CĂI DE COMUNICAŢII

Lege nr. 363 din 21/09/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I Reţele de transport

ANEXA Nr. 1

DIRECŢII DE DEZVOLTARE

prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport

Reţeaua de căi rutiere

2. Drumuri expres sau cu 4 benzi:

2.09. Rădăuţi-Prut-Ştefăneşti.

2.17. Suceava-Botoşani-Ştefăneşti*);

2.18. Botoşani-Târgu Frumos;

3. Poduri noi:

3.02. pe râul Prut la: Galaţi-Giurgiuleşti, Fălciu, Ungheni şi Ştefăneşti;

*) Cuprinde şi secţiunea dintre ultima localitate şi frontiera de stat.

Prevederi PATN – secţiunea II – APA Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa şi Legea nr. 20 din 11/01/2006 pentru modificarea legii 171 /1997

Apa pentru populaţie

1.0. Aducţiuni importante, cu debite peste 0.1mc/s, pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă

1.1. Pe termen mediu 2006-2015; DENUMIREA ADUCŢIUNII

DENUMIREA PRIZEI DE APĂ

LUNGIMEA ADUCŢIUNII -

KM

DEBITUL PRECONIZAT –

MC/S

LOCALITĂŢI IMPORTANTE

ALIMENTATE CU APĂ

Vârful Câmpului - Dorohoi

Acumularea Vârful Câmpului

(Râul Siret)

10.0km 0.5mc/s Dorohoi

2.0. Lucrări hidroedilitare de reabilitare şi dezvoltare în municipii şi oraşe

2.1. pe termen mediu 2006-2015 JUDEŢ,

MUNICIPIU, ORAŞ

POPULAŢIA LA

01.01.1996

ALIMENTĂRI CU APĂ

CANALIZĂRI

Municipiul Botoşani

129.834 − Majorare capacitate de compensare, înmagazinare;

− Reabilitarea reţea de distribuţie;

− Extindere reaţea de canalizare; − Completarea staţiei de epurare

cu treaptă avansată (chimică);

Municipiul Dorohoi

35.362 − Majorare debite la captare-tratare;

− Majorare capacitate de compensare, înmagazinare;


− Extindere reţea de distribuţie;


cu treaptă avansată (chimică); − Extindere staţie de epurare;

2.1. pe termen lung 2016-2025

JUDEŢ, MUNICIPIU,

ORAŞ

POPULAŢIA LA

01.01.1996

ALIMENTĂRI CU APĂ

CANALIZĂRI

Darabani 11.969 − Majorare debite la captare-tratare;






Saveni 8.731 − Majorare debite la captare-tratare;





3.0. Zone cu disfuncţionalităţi mari în alimentarea cu apă şi/sau canalizare a municipiilor şi oraşelor, care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare şi dezvoltare

ZONA MUNICIPII ŞI ORAŞE

JUDEŢUL

Zona nr. 28 Dărăbani Botoşani Zona nr. 28 Dorohoi Botoşani Zona nr. 28 Săveni Botoşani



4.0. Zone cu resurse de apă, poluate de industrie, care necesită măsuri de reabilitare pe termen mediu

NR. CRT.

DELIMITAREA ORIENTATIVĂ A

ZONEI

SUPRAFAŢĂ (HA)

2.05 Judeţul Botoşani Sud 8.500 Total Judeţ 8.500

5.0. Suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, în sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare ulterioară pe termen lung

NR. CRT. DENUMIREA AMENAJĂRII

SUPRAFAŢĂ (HA)

2.05 Judeţul Botoşani Corni - Tudora 2.206 Total Judeţ 2.206

Prevederi PATN – secţiunea III – ZONE PROTEJATE Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate

1.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii

NR. CRT. DENUMIREA SUPRAFAŢĂ (HA) LOCALIZAREA 2.226. Stânca Ştefăneşti 1.00 Oraş Ştefăneşti

2.227. Turbăria de la Dersca 10.00 Comuna Dersca

2.228. Bucecea – Bălţile Siretului

2.00 Oraş Bucecea

2.229. Stânca Ripiceni 1.00 Comuna Ripiceni

2.230. Pădurea Ciornohal 76.50 Comuna Călăraşi

2.231. Pădurea Tudora 117.00 Comuna Tudora

2.232. Arinişul de la Horlăceni 5.00 Comuna Şendriceni

2.233. Făgetul secular Stuhoasa

60.70 Comuna Suharău

2.0. Gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate, de interes naţional

A. Podişul Sucevei şi Cămpia Moldovei

a.1. Rezevaţii ale biosferei şi parcuri naţionale sau naturale – nu cuprind

a.2. Zone care cuprind rezervaţii şi monumente ale naturii

3.0. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)

A. Clădiri civile urbane

NR.

DENUMIREA

UNITATEA ADMINISTRATIV

TERITORIALĂ

JUDEŢUL

f) 8. Aşezămintele Sofian Municipiul Botoşani Botoşani

B. Ansambluri urbane

NR.

DENUMIREA


TERITORIALĂ

JUDEŢUL

g) 7. Centrul istoric al oraşului Botoşani

Municipiul Botoşani Botoşani

C. Biserici din lemn

NR.

DENUMIREA


TERITORIALĂ

JUDEŢUL

h) 17. Biserica Sfinţii Voievozi

Comuna Băluşeni, satul Băluşeni

Botoşani

h) 18. Biserica Adormirea Maicii Domnului

Comuna Brăeşti, satul Brăeşti

Botoşani

D. Biserici şi ansambluri mănăstireşti

NR.

DENUMIREA


TERITORIALĂ

JUDEŢUL

k) 27. Biserica Sfântul Nicolae


k) 28. Biserica Întâmpinarea Domnului şi Sfinţii

Împăraţi (Ruset)


k) 29. Biserica Uspenia (Adormirea Maicii

Domnului), cu clopotniţa


k) 30. Biserica domnească Sfăntul Gheorghe, cu

clopotniţa


k) 31. Biserica Sfăntul Nicolae, cu clopotniţa




4.0. Monumente şi situri arheologice

A. Complexe paleolitice

NR.

DENUMIREA UNITATEA

ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

JUDEŢUL

a) 1. Aşezare din paleoliticul superior (în punctual

“Malu Galben”)

Comuna Mitoc, satul Mitoc

Botoşani

a) 2. Aşezare paleolitică (în punctual “Izvor”)

Comuna Ripiceni, satul Ripiceni

Botoşani

5.0. Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare cultural de interes naţional

JUDEŢUL

MUNICIPII

ORAŞE

COMUNE

Botoşani Botoşani - Băluşeni

Botoşani Dorohoi - Brăeşti

Botoşani Bucecea -

Botoşani - Corni

Botoşani - Curteşti

Botoşani - Frumuşica

Botoşani - Leorda

Botoşani - Mihai Eminescu

Botoşani - Mitoc

Botoşani - Ripiceni

Botoşani - Văculeşti

Botoşani - Vârfu Cămpului

Botoşani - Vlădeni

Prevederei PATN Secţiunea IV – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI Lege nr. 351 din 06/07/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi

4.3. Localităţi urbane de rangul II

Sunt de rangul II următoarele localităţi:

Poz. 10. Botoşani, municipiu reşedinţă de judeţ 128.591 locuitori la 1 ianuarie 1999

Poz. 26. Dorohoi, municipiu, 35.298 locuitori la 1 ianuarie 1999 5.6. Localităţi urbane de rangul III:

Sunt de rangul III următoarele localităţi:

Poz. 56 Dărăbani, oraş, 12,002 locuitori la 1 ianuarie 1999

Poz. 126 Săveni, oraş, 8685 locuitori la 1 ianuarie 1999 6.0. Zone lipsite de oraşe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acţiuni prioritare pentru dezvoltarea de localităţi cu rol de servire intercomunală

PATN identifică zona 13 de pe teritoriul judeţelor Botoşani şi Iaşi cuprinzând 24 de comune cu 128 de sate, cu o populaţie totală de 102.645 locuitori la 1 ianuarie 1999 şi având o suprafaţă de cca. 177.362 ha. În judeţul Botoşani sunt cuprinse 17 comune cu 89 de sate şi 73.308 locuitori (la 1 ianuarie 1999), având o suprafaţă de 118.290 ha

Zona 13 Botoşani 1. Albeşti 2. Călăraşi 3. Dobârceni 4. Durneşti 5. Flămânzi 6. Frumuşica 7. Hlipiceni 8. Lunca 9. Mihălăşeni 10. Prăjeni 11. Răuseni 12. Ripiceni 13. Româneşti 14. Santa Mare 15. Ştefăneşti 16. Todireni 17. Truşeşti Iaşi 1. Andrieşeni 2. Bivolari 3. Gropniţa 4. Probota 5. Şipote 6. Trifeşti 7. Vlădeni



Prin declararea comunelor Flămânzi şi Ştefăneşti, ca oraşe, zona 13 nu mai face parte din categoria menţionată în Secţiunea IV PATN, dar trebuie observat faptul că niciunul din cele două noi oraşe nu satisfac indicatorii cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane conform legii 100 /2006.

5.1. Lista cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în perioada 1966-1998, care necesită acţiuni de sprijin şi revitalizare

────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────── Comune cu scăderi de populaţie │ Comune cu scăderi de populaţie de 30-50% │ de peste 50% ────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────── Judeţul Denumirea comunei │ Judeţul Denumirea comunei ────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────── │ Botoşani 1. Avrămeni │ 2. Băluşeni │ 3. Brăeşti │ 4. Conceşti │ 5. Cordăreni │ 6. Corlăteni │ 7. Coţuşca │ 8. Dângeni │ 9. Dobârceni │ 10. George Enescu │ 11. Gorbăneşti │ 12. Havârna │ 13. Hăneşti │ 14. Hilişeu-Horia │ 15. Hlipiceni │ 16. Lunca │ 17. Manoleasa │ 18. Mihăileni │ 19. Mitoc │ 20. Păltiniş │ 21. Rădăuţi-Prut │ 22. Răuseni │ 23. Ripiceni │ 24. Roma │ 25. Santa Mare │ 26. Suharău │ 27. Ştiubieni │ 28. Todireni │ 29. Unţeni │ 30. Văculeşti │ 31. Vârfu Câmpului │ 32. Viişoara │ 33. Vlăsineşti │

Prevederi PATN – secţiunea V – ZONE DE RISC NATURAL

Lege nr. 575 din 14/11/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V- a - Zone de risc natural 6.0. Unităţi administrativ-teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismic,

echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului Romăniei, este

minimum VII (exprimată in grade MSK)

NR.

CRT.

JUDEŢUL

UNITATEA

ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

NUMĂRUL DE

LOCUITORI

INTENSITATEA SEISMICĂ

EXPRIMATĂ ÎN GRADE MSK

25. Botoşani Municipiul Botoşani 128.591 VII

26. Botoşani Municipiul Dorohoi 35.298 VII

27. Botoşani Oraşul Dărăbani 12.002 VII

28. Botoşani Oraşul Săveni 8.685 VII

7.0. Unităţi administrativ-teritoriale afectate de inundaţii

NR.

CRT.

JUDEŢUL

UNITATEA


TIPURI DE INUNDAŢII PE CURSURI DE

APĂ

TIPURI DE INUNDAŢII PE CURSURI DE

TORENŢÎ 307. Botoşani Municipiul Botoşani • - 308. Botoşani Municipiul Dorohoi - • 309. Botoşani Oraşul Dărăbani • - 310. Botoşani Oraşul Săveni • - 311. Botoşani Oraşul Flamanzi • • 31. Botoşani Oraşul Stefanesti • •

313. Botoşani Comuna Băluşeni • - 314. Botoşani Comuna Brăeşti - • 315. Botoşani Comuna Broscăuţi • - 316. Botoşani Comuna Copălău • • 317. Botoşani Comuna Cordăreni • - 318. Botoşani Comuna Corni • - 319 Botoşani Comuna Coţuşca • - 320. Botoşani Comuna Cristeşti • - 321. Botoşani Comuna Curteşti • - 322. Botoşani Comuna Dersca • - 323. Botoşani Comuna Drăguşeni • - 324. Botoşani Comuna Durneşti • - 325. Botoşani Comuna Frumuşica • • 326. Botoşani Comuna George Enescu • - 327. Botoşani Comuna Hilişeu-Horia • - 328. Botoşani Comuna Hlipiceni • - 329. Botoşani Comuna Hudeşti • • 330. Botoşani Comuna Ibăneşti • -



331. Botoşani Comuna Mihălăşeni • - 332. Botoşani Comuna Mileanca • - 333. Botoşani Comuna Păltiniş • • 334. Botoşani Comuna Rădăuţi-Prut • - 335. Botoşani Comuna Răuşeni • • 336. Botoşani Comuna Ripiceni • - 337. Botoşani Comuna Roma • • 338. Botoşani Comuna Stăuceni • • 339. Botoşani Comuna Suhărău • - 340. Botoşani Comuna Suliţa • • 341. Botoşani Comuna Şendriceni • - 342. Botoşani Comuna Todireni • - 343. Botoşani Comuna Truşesti • • 344. Botoşani Comuna Tudora • • 345. Botoşani Comuna Ungureni • - 346. Botoşani Comuna Văculeşti • - 347. Botoşani Comuna Vârfu Câmpului • • 348. Botoşani Comuna Vlădeni • - 349. Botoşani Comuna Vlăsineşti • - 350. Botoşani Comuna Vorona • -

8.0. Unităţi administrativ-teritoriale afectate de aluncări de teren

NR.

CRT.

JUDEŢUL

UNITATEA


POTENŢIALUL DE

PRODUCERE A ALUNECĂRIL

OR

TIPUL ALUNECĂRILOR

PRIMARĂ/ REACTIVATĂ

178. Botoşani Municipiul Botoşani ridicat • 179. Botoşani Oraşul Dărăbani ridicat • 180. Botoşani Oraşul Săveni ridicat • 181. Botoşani Oraşul Bucecea ridicat • 182. Botoşani Comuna Albeşti ridicat • 183. Botoşani Comuna Avrămeni ridicat • 184. Botoşani Comuna Băluşeni ridicat • 185. Botoşani Comuna Brăeşti ridicat • 186. Botoşani Comuna Broscăuţi ridicat • 187. Botoşani Comuna Călăraşi ridicat • 188. Botoşani Comuna Conceşti ridicat • 189. Botoşani Comuna Copălău ridicat • 190. Botoşani Comuna Cordăreni ridicat • 191. Botoşani Comuna Corlăţeni ridicat • 192. Botoşani Comuna Coţuşca ridicat • 193. Botoşani Comuna Cristeşti ridicat • 194. Botoşani Comuna Cristineşti ridicat • 195. Botoşani Comuna Curteşti ridicat • 196. Botoşani Comuna Dângeni ridicat • 197. Botoşani Comuna Dersca ridicat •

198. Botoşani Comuna Dobârceni ridicat • 199. Botoşani Comuna Drăguşeni ridicat • 200. Botoşani Comuna Durneşti ridicat • 201. Botoşani Comuna George Enescu ridicat • 202. Botoşani Comuna Gorbăneşti ridicat • 203. Botoşani Comuna Hăneşti ridicat • 204. Botoşani Comuna Hilişeu-Horia ridicat • 205. Botoşani Comuna Hlipiceni ridicat • 206. Botoşani Comuna Hudeşti ridicat • 207. Botoşani Comuna Ibăneşti ridicat • 208. Botoşani Comuna Leorda ridicat • 209. Botoşani Comuna Lunca ridicat • 210. Botoşani Comuna Manoleasa ridicat • 211. Botoşani Comuna Mihai Eminescu ridicat • 212. Botoşani Comuna Mihălăşeni ridicat • 213. Botoşani Comuna Mitoc ridicat • 214. Botoşani Comuna Nicşeni ridicat • 215. Botoşani Comuna Păltiniş ridicat • 216. Botoşani Comuna Pomărla ridicat • 217. Botoşani Comuna Răchiţi ridicat • 218. Botoşani Comuna Rădăuţi-Prut ridicat • 219. Botoşani Comuna Răuşeni ridicat • 220. Botoşani Comuna Ripiceni ridicat • 221. Botoşani Comuna Roma ridicat • 222. Botoşani Comuna Santa Mare ridicat • 223. Botoşani Comuna Stăuceni ridicat • 224. Botoşani Comuna Suhărău ridicat • 225. Botoşani Comuna Suliţa ridicat • 226. Botoşani Comuna Şendriceni ridicat • 227. Botoşani Comuna Ştiubeni ridicat • 228. Botoşani Comuna Todireni ridicat • 229. Botoşani Comuna Truşesti ridicat • 230. Botoşani Comuna Tudora ridicat • 231. Botoşani Comuna Ungureni ridicat • 232. Botoşani Comuna Unţeni ridicat • 233. Botoşani Comuna Văculeşti ridicat • 234. Botoşani Comuna Vârfu Câmpului ridicat • 235. Botoşani Comuna Viişoara ridicat • 236. Botoşani Comuna Vlăsineşti ridicat • 237. Botoşani Comuna Vorona ridicat •



Extrase din PATZR Nord-est (INCD – Urbanproiect, 2003)

A Structura teritoriului

Tabel 1. Structura reţelei de localităţi

Judeţul Suprafaţa (kmp)

Nr. locuitori (la 18.03.2002.)

Nr. oraşe şi municipii

din care: municipi

i

Nr. comune

Bacău 6.621 706.623 8 3 79 Botoşani 4.986 452.834 4 2 68 Iaşi 5.476 816.910 4 2 85 Neamţ 5.896 554.516 5 2 69* Suceava 8.553 688.435 8 5 92** Vaslui 5.318 455.049 4 3 71 Total regiune 36.850 3.674.367 33 17 465 Sursa : C.N.S., 2003; Anuarul Statistic al României, 2002

PATZR (Analiza 2) – Structura teritoriului (pag. 1)

Cele mai importante tipuri de resurse sunt:

- minereurile nemetalifere (sare, fosforite, sulf, săruri de potasiu), ce se găsesc îndeosebi în zona montană şi cea de contact între munte şi podiş – judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău, cu două puncte de exploatare şi în Botoşani;

- roci utile şi materiale de construcţie se găsesc în toate judeţele, grupate în câteva zone compacte la limita judeţelor Botoşani, Suceava şi Iaşi, în centrul judeţului Bacău, nord-estul judeţului Botoşani (este vorba în principal de carierele de pietriş şi nisip din lunca Prutului), precum şi în sud-vestul judeţului Iaşi;

PATZR (Analiza 2) – Resursele subsolului (pag. 5)

Tabel 2. Terenuri afectate de procese de eroziune şi alunecări Judeţul A % B % C %

Bacău 194.246 29,42 5.190 0,79 239.305 36,24

Botoşani 159.664 32,04 0 0 44.736 8,98

Iaşi 142.306 26,08 17.636 3,23 65.265 11,96

Neamţ 36.546 6,16 234.118 39,47 6.091 1,03

Suceava 6.048 0,72 0 0 279.737 33,16

Vaslui 124.999 23,30 76.714 14,30 28.797 5,37

Total 663.809 19,62 333.658 9,63 663.931 16,12 Sursa datelor: Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, 1998

* În octombrie 2003 comuna Roznov a fost declarată oraş prin Legea nr. 408/2003. ** În anul 2002 au fost înfiinţate, prin Legea nr. 430/2002 şi Legea nr. 590/2002, comunele Ciocăneşti şi Iaslovăţ, judeţul Suceava, pentru care la data întocmirii studiului nu au fost disponibile date statistice. Pentru Ciocăneşti, datele sunt asimilate comunei Iacobeni, iar pentru Iaslovăţ, comunei Milişăuţi, din care au făcut parte. De aceea, în continuare s-au luat în calcul 90 de comune pentru judeţul Suceava.

PATZR (Analiza 2) – Alunecari de teren (pag. 7)

Degradarea terenurilor în zona dealurilor este foarte extinsă. Etajul colinar şi depresiunile sunt afectate de alunecări de teren în diferite stadii de evoluţie care pot fi identificate pe majoritatea suprafeţelor, concomitent cu o torenţialitate foarte activă.

Relieful deluros, în pantă, al regiunii (cca. 50%) este supus eroziunii şi alunecărilor de teren, fiind afectate astfel suprafeţe întinse: în judeţul Botoşani peste 15.000 ha degradate, în judeţul Vaslui peste 89.000 ha. (suprafaţa totală afectată de procese naturale de degradare, reprezintă 70,5% din suprafaţa agricolă a judeţului - pe 71% din suprafaţa afectată s-au executat lucrări de combatere a eroziunii solului).

- judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de sud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti, Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti;

PATZR (Analiza 2) – Alunecari de teren (pag. 7)

- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare şi combaterea dăunătorilor în câmp prin administrarea incorectă a acestora; poluarea difuză a acviferelor freatice, în special cu azotaţi se resimte intens, cu concentraţii care depăşesc limitele admise la acest indicator în arealele: culoarul Trotuşului pe tronsonul din aval de Oneşti, culoarul Bistriţei din aval de Piatra Neamţ, culoarul Siretului din aval de Roman, Depresiunea Sitnei din aval de Botoşani, culoarul Bahluiului din aval de Podu Iloaiei, culoarul Prutului din aval de Ungheni.

PATZR (Analiza 2) – Calitatea apei (pag. 10)

- Poluarea cu pesticide a terenurilor agricole, practicată mai ales înainte de 1990, dar cu remanenţă în sol şi care se resimte în mod deosebit în judeţele Bacău, Iaşi şi Botoşani.

PATZR (Analiza 2) – Calitatea solului (pag. 11) Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Secţiunea III – Zone protejate au fost declarate un număr de 4 parcuri naţionale, 1 parc natural şi 102 rezervaţii şi monumente ale naturii (din care 15 în judeţul Bacău, 8 în judeţul Botoşani, 24 în judeţul Iaşi, 22 în judeţul Neamţ, 25 în judeţul Suceava şi 8 în judeţul Vaslui – conform Anexei nr. 7). PATZR (Analiza 2) – Zone naturale protejate (pag. 12) Tabel 4. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional în Regiunea 1 Nord-Est

Din care Judeţe Elemente de patrimoniu cultural Monumente şi situri

arheologice Monumente şi ansambluri de arhitectură

Mediul urban

Bacău 7 4 3 2

Botoşani 13 4 9 7

Iaşi 35 5 30 20

Neamţ 21 8 13 5

Suceava 41 2 39 11

Vaslui 10 3 7 1

Total regiune 127 26 101 46



Sursa datelor: Legea nr. 5/2000

Chiar prin tradiţia de ruralitate, regiunea prezintă un valoros patrimoniu etno-folcloric. Astfel, au fost delimitate 11 zone cu valoare etnografică, insuficient puse în valoare, din care unele concentrate într-un singur judeţ, altele însă extinse în două. Aceste zone sunt:

1. Bucovina – centrul şi nordul judeţului Suceava 2. Ţara Dornelor – depresiunea cu acelaşi nume, în vestul judeţului Suceava 3. Broşteni – sud-vestul judeţului Suceava 4. Suharău – Hudeşti – nordul judeţului Botoşani 5. Rădăuţi Prut – nord-estul extrem al judeţului Botoşani, chiar la frontiera de stat cu Republica

Moldova 6. Vorona – Flămânzi – sudul judeţului Botoşani 7. Călăraşi – Bivolari – zonă în judeţele Botoşani şi Iaşi, de-a lungul Prutului şi frontierei de stat 8. Neamţ (Târgu Neamţ - Agapia) – în nord-estul judeţului Neamţ 9. Piatra Şoimului – Borleşti – sudul judeţului Neamţ 10. Ghimeş – Valea Trotuşului – Tazlău – în vestul şi centrul judeţului Bacău 11. Răchitoasa – Bogdăneşti – zonă extinsă în judeţele Bacău şi Vaslui Cu toate că cercetarea etnografică a scos la iveală elemente de patrimoniu folcloric de valoare excepţională, atât în domeniul artelor vizuale şi aplicate, cât şi a celor interpretative, aceste valori nu sunt puse în mod corespunzător în circuitul economic, respectiv valorificate prin turism, mica industrie sau pentru crearea unei imagini favorabile pentru regiune.

PATZR (Analiza 2) – Zone protejate construite (pag. 12) Din punct de vedere istoric, regiunea prezintă o surprinzătoare fluctuaţie a centrelor urbane (vezi Anexa nr. 2). Cele două oraşe antice (Stânca Doamnei şi Anbusta) sunt cunoscute doar din documente. Principalele centre mari datează din perioada feudală (Iaşi, Suceava, Bacău, Botoşani, Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Vaslui, Roman etc.), însă sunt menţionate oraşe care şi-au pierdut de atunci acest statut (Târgu Trotuş din judeţul Bacău, Ştefăneşti din judeţul Botoşani, Baia şi Vama din judeţul Suceava şi Fălciu din judeţul Vaslui). Generaţia oraşelor moderne cuprinde localităţi ca Buhuşi, Gura Humorului, Fălticeni sau Slănic Moldova. Ultima generaţie de localităţi urbane o reprezintă oraşele Negreşti, Comăneşti, Oneşti, Bicaz şi Roznov, declarat în octombrie 2003. Deşi în ultimii ani există presiunea de a declara noi localităţi urbane, Regiunea 1 Nord-Est s-a remarcat prin faptul că unele din oraşe doresc să-şi redobândească statutul rural (este cazul oraşului Săveni din judeţul Botoşani). Acest lucru se datorează puternicei tradiţii de ruralitate a zonei, dar şi dificultăţilor cu care se confruntă aşezările urbane care şi-au pierdut baza economică şi deci principalul mijloc de subzistenţă a populaţiei.

PATZR (Analiza 2) – Reteaua de localitati (pag. 15)

Lungimea drumurilor publice pe fiecare judeţ din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord- Est se prezintă astfel:

Drumuri naţionale Judeţul Botoşani – 416 km, 8 trasee Judeţul Iaşi – 343 km, 8 trasee Judeţul Vaslui - 379 km, 8 trasee Judeţul Suceava – 629 km, 13 trasee

Judeţul Neamţ – 407 km, 8 trasee Judeţul Bacău - 431 km, 7 trasee

Drumuri judeţene Judeţul Botoşani – 668 km, 29 trasee Judeţul Iaşi – 1064 km, 49 trasee Judeţul Vaslui – 936 km, 52 trasee Judeţul Suceava – 1136 km, 54 trasee Judeţul Neamţ– 759 km, 44 trasee Judeţul Bacău – 1000 km, 49 trasee

Drumuri comunale Judeţul Botoşani –1031 km, 171 trasee Judeţul Iaşi – 966 km, 150 trasee Judeţul Vaslui – 826 km, 197 trasee Judeţul Suceava – 700 km, 98 trasee Judeţul Neamţ – 644 km, 124 trasee Judeţul Bacău – 1023 km, 210 trasee

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători în condiţii de siguranţă şi confort optime.

PATZR (Analiza 2) – Infrastructurile tehnice – Reteaua de cai rutiere (pag. 16)

Reţeaua de cale ferate din cele 6 judeţe care compun Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est, comparativ cu alte judeţe ale României este relativ mai modestă .

Tabel 6. Echiparea cu căi ferate∗ a zonei studiate Din care:

Judeţul Lungime CF (km) Electrificate Linii cu o

cale Linii cu două căi

Linii cu ecartament larg

Densitate (km/1000 km2)

Vaslui 250 - 192 57 1 47,0 Iaşi 290 135 135 140 15 53,0 Botoşani 160 - 160 - - 32,1 Suceava 444 201 363 79 2 51,9 Neamţ 136 46 109 27 - 23,1 Bacău 226 191 116 110 - 34,1 Total 1.506 573 1.075 413 18 - PATZR (Analiza 2) – Infrastructurile tehnice – Reteaua de cai ferate (pag. 17)

Teritoriul regiunii se află în bazinele hidrografice Siret şi Prut. Regiunea este străbătută de 8 cursuri de apă , în general pe direcţia N – S. Cele mai mari bazine hidrografice ale regiunii sunt ale râului Siret, cu 42.890 kmp şi al Siretului, cu 10.990 kmp. Râul Put este şi graniţă naturală cu Republica Moldova, pe lungimea de 680 km.

∗ Sursa Anuarul Statistic al României 2002



În bazinul hidrografic Prut, zonele se află în judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, pe râurile Başeu, Prut, Elan, Vaslui, Rebricea, Denduc.

PATZR (Analiza 2) – Gospodarirea apelor (pag. 20)

Tabel 7. Suprafeţe acoperite cu lucrări de îmbunătăţiri funciare

Irigaţii Desecări Combaterea eroziunii solului

Bacău 20.920 3.623 111.881 Botoşani 20.234 11.882 98.122 Iaşi 50.433 43.074 114.102 Neamţ 10.414 11.256 37.508 Suceava 3.778 85.080 84.594 Vaslui 29.662 41.223 195.600 Total 135.441 196.138 641.807

Sursa: Studiu ISPIF 1996

Deşi regiunea dispune de cca. 135.441 ha suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii, se constată reducerea drastică a utilizării irigaţiilor în zonele în care există sisteme, ceea ce are drept consecinţă însemnate pierderi de producţie la hectar. Un exemplu în acest sens îl constituie judeţul Iaşi unde, din suprafaţa totală amenajată pentru irigat au fost irigate doar 1.066 ha. (2,2%). Acest fapt se explică prin faptul că beneficiarii de teren nu au avut echipamente de udare şi fonduri necesare pentru plata tarifelor.

Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul vegetal (pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura, viticultura, legumicultura) se confruntă cu o lipsa acută a unor instalaţii moderne de irigat. Pe de altă parte sistemele de irigaţii au instalaţiile distruse sau descompletate, există dificultăţi în aplicarea udărilor în perioada secetoasă datorită mulţimii de proprietari şi diversităţii culturilor.

Desecările sunt în mare măsură colmatate, fondurile pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie etc.) sunt insuficiente.

Lucrările de bază pentru combaterea eroziunii solului (benzile înierbate, agroterasele, plantaţiile silvice) sunt în mare parte distruse de proprietarii terenurilor orientate din deal în vale, lucrările de combatere a eroziunii se efectuează pe suprafeţe reduse în comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente. Lipsa fondurilor necesare şi lipsa de interes manifestată în întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului are consecinţe în diminuarea efectului benefic al acestor lucrări asupra solului. Dacă înainte de 1990 au fost întocmite şi realizate lucrări de îmbunătăţiri funciare pe bazine hidrografice – inclusiv pentru înfiinţarea de noi plantaţii de pomi şi vie, precum şi pentru împădurirea terenurilor cu alunecări active în prezent aceste lucrări sunt într-o avansată stare de degradare. PATZR (Analiza 2) – Lucrari de imbunatatiri funciare (pag. 21)

Tabel 8. Caracteristicile sistemelor centralizate de alimentare cu apă la nivelul regiunii Apă potabilă distribuită pentru consum

(mm mc/an) Judeţ

Localităţi cu sistem centralizat de

alimentare cu apă (nr.)

Lungimea reţelei de distribuţie a apei

potabile (km) Total Uz casnic

Bacău 60 754 44.645 30.977 Botoşani 66 695 15.245 8.277 Iaşi 28 957 61.175 36.290 Neamţ 84 679 21.635 16.494 Suceava 46 660 24.852 11.872 Vaslui 73 707 14.488 11.755 Total regiune 357 4452 182.040 115.665 România 3092 39104 1.530.241 988.359

Sursa datelor: Anuarul statistic al României 2001, CNS 2003

PATZR (Analiza 2) – Retele de distributie a apei potabile (pag. 22) Tabel 9. Caracteristicile reţelelor de canalizare la nivelul regiunii

Localităţi cu reţea de canalizare (nr) Judeţ

Total Municipii şi oraşe Lungimea reţelelor de

canalizare (km)

Bacău 48 8 489 Botoşani 19 4 224 Iaşi 12 4 529 Neamţ 13 4 314 Suceava 28 8 547 Vaslui 11 4 358 Total regiune 131 32 2461 Total ţară 682 264 16590

Sursa datelor: Anuarul statistic al României 2001, CNS 200

PATZR (Analiza 2) – Retele de canalizare a apelor uzate (pag. 23)

- centrale termoelectrice:

- CET Borzeşti 1 Pinst = 1055 MW

- CET Borzeşti 2 Pinst = 250 MW

- CET Iaşi 1 Pinst = 150 MW

- CET Iaşi 2 Pinst = 100 MW

- CET Suceava Pinst = 100 MW

- CET Botoşani Pinst = 2,5 MW PATZR (Analiza 2) – Reţele energetice teritoriale -Surse de producere a energiei electrice (pag. 23)



Tabel 10. Localităţi alimentate cu gaze naturale în Regiunea Nord-Est (2001)

Număr localităţi alimentate cu gaze naturale

% din total localităţi

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie (km)

Bacău 16 18,4 641,1 Botoşani 4 5,6 150,4 Iaşi 11 12,4 503,9 Neamţ 11 14,9 294,6 Suceava 7 7,1 221,6 Vaslui 2 2,7 116,6 Total regiune 51 10,3 1928,2 Sursa datelor: CNS, 2003

Pe judeţe, cel mai bine asigurat cu reţele de gaze este Bacăul şi Neamţul şi Iaşiul, cu cele mai multe localităţi alimentate cu gaze naturale, dar şi cele mai mari lungimi de conducte de distribuţie. Din acest punct de vedere, cele mai rămase în urmă sunt judeţele Vaslui şi Botoşani, cu 2, respectiv 4 localităţi racordate la sistemul de alimentare cu gaze naturale (din care, în Botoşani, doar două localităţi urbane). Dealtfel, dintre cele 33 de oraşe şi municipii, există 11 fără reţele de gaze naturale, respectiv Dărăbani, Săveni, Târgu Frumos, Roznov, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret, Solca, Huşi şi Negreşti.

PATZR (Analiza 2) – Alimentare cu gaze naturale (pag. 25)

În zona urbană, activitatea de colectare (salubritate) a deşeurile menajere de la populaţie este asigurată de agenţi economici specializaţi. Depozitarea deşeurilor se realizează neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

Conform rapoartelor statistice furnizate de unităţile de utilitate publică de interes local cantitatea de deşeuri solide urbane pe judeţele componente regiunii, în anul 2000 este:

Tabel 11. Cantitatea de deşeuri solide urbane (2000)

Judeţul Total, din care Depozitate în halde de gunoi Depozitate în locuri neamenajate

Bacău 193.462 193.462 -

Botoşani 57.184 53.513 3.671

Iaşi 280.893 280.893 -

Neamţ 155.224 152.821 2.403

Suceava 166.521 166.519 2

Vaslui 108.713 102.313 6350

Regiunea N-E 961.997 949.522 12.425

Deşeurile menajere din zona rurală nu sunt supuse unui sistem de gestionare, neexistând servicii de colectare şi transport. Depozitarea deşeurilor se face în general în perimetre stabilite de primării fără a fi supravegheate şi împrejmuite. Aceste perimetre nu sunt respectate în totalitate, existând cazuri de depozitări necontrolate de deşeuri în special pe malul curenţilor de apă.

În zona montană nu exista puncte de colectare a deşeurilor cu excepţia cabanelor care au sistem de colectare propriu:

- nu există contracte cu persoane fizice

- deşeurile sunt aruncate în padure

- nu există canalizare şi fose septice

- multe materiale de construcţie sunt depozitate în zone verzi

- lemnul, rumeguşul sunt lăsate pe sol

2. Deşeuri din activităţi economice

Principalele deşeuri din activităţi economice sunt cu precădere rezultate din:

- deşeuri minerale din exploatările miniere – (halde de steril);

- deşeuri industriale şi din construcţii (fier vechi, cenuşă, zgură, lemn)

- depozite de carburanţi

- deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare - constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, materiale fitosanitare expirate;

PATZR (Analiza 2) – Gestiunea deseurilor (pag. 26)

Eliminarea deşeurilor urbane în zona studiată are loc prin depozitare pe sol, neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare. Deşeurile menajere din zona rurală, în ceea mai mare parte a cazurilor, nu sunt supuse unui sistem de gestionare, neexistând servicii de colectare şi transport Această situaţie a avut drept consecinţă depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri produse în timp, fiind afectate suprafeţe de teren utilizabile în alte scopuri şi malurile cursurilor de apă din localităţi.

Deşeurile industriale produse în întreprinderi prin conţinutul lor de substanţe toxice şi metale grele, constituie surse de risc deosebit de grav pentru vegetaţie, faună, afectând productivitatea agricolă.

PATZR (Analiza 2) – Gestiunea deseurilor (pag. 27)

B. Structura socio-demografică Tabel 12. Evoluţia populaţiei între recensămintele din 1992 şi 2002

Judeţul Populaţie 1992 Populaţie 2002 2002/1992 2002/1992 urban Bacău 696033 706623 1,015 0,88* Botoşani 461305 452834 0,982 0,96* Iaşi 775667 816910 1,053 0,94* Neamţ 578520 554516 0,959 0,87* Suceava 697519 688435 0,990 0,92* Vaslui 461374 455049 0,986 0,89* Total regiune 3.670.418 3.674367 1,001 0,90* % din populaţia României 16,35% 16,95% - -

Sursa datelor: Rezultatele preliminare ale recensământului din 18 martie 2002; Recensământul populaţiei şi locuinţelor 1992 şi 2002

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, creşterile se concentrează în zona sud-estică şi central-estică (judeţele Iaşi şi Vaslui), iar stagnarea şi scăderea populaţiei predomină în zona montană a judeţelor Suceava, Neamţ şi Bacău, precum şi în nordul judeţului Botoşani, precum se vede din cartograma nr. 15. Semnalăm încă un fenomen inedit, imaginea exodului urban către ruralul apropiat: în timp ce centrele urbane prezintă scăderi, populaţia comunelor din împrejurimi este în creştere



spectaculoasă (este foarte vizibil fenomenul în cazul Iaşiului, Bacăului şi Sucevei). De asemenea, se remarcă creşterea ponderii populaţiei în totalul populaţiei României.

PATZR (Analiza 3) – Potentialul demografic (pag. 1) Tabel 13. Densitatea populaţiei

Densitate (locuitori/km2) Densitate în mediul urban Densitate în mediul rural Bacău 141,9 480,8 64,2 Botoşani 118,3 641,0 60,8 Iaşi 211,8 1717,4 82,0 Neamţ 122,9 681,1 63,1 Suceava 100,9 398,8 57,8 Vaslui 123,8 860,3 54,1 Regiune 99,6 664,3 63,3 ROMÂNIA 90,9 442,1 48,2 Sursa datelor: Rezultatele preliminare ale recensământului din 18 martie 2002; Rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002 PATZR (Analiza 3) – Densitatea populatiei (pag. 2)

Cele mai mari densităţi se găsesc la centrele urbane mai importante: Bârlad (4751,6 loc/kmp), Bacău (4074,1), Iaşi (3424,3), Botoşani (2828,4), Roman (2333,2) şi Suceava (2037,2). Aceste cifre nu reflectă în mod necesar “aglomeraţia” din oraşe, ci combină fenomenul extinderii localităţilor cu raportul dintre intravilan şi teritoriul administrativ al oraşului. PATZR (Analiza 3) – Densitatea populatiei (pag. 2)

Populaţia urbană a zonei este concentrată în 33 oraşe, între 4 şi 8 în fiecare judeţ. Structura populaţiei pe medii nu este asemănătoare în cele 4 judeţe. Cu o medie de 40,7% populaţie urbană∗, zona este sub media pe ţară (52,7%). Din cele şase judeţe, doar două depăşesc pragul de 40% urban: Iaşi (47,5%) şi Bacău (46,2%). Cele mai profund rurale sunt judeţele Suceava (33,3% populaţie urbană), Neamţ (42,2%) şi Botoşani (36,7%). Diferenţele mari între judeţele mai bine urbanizate şi cele cu o populaţie rurală de cca 2/3 sunt o măsură a inegalităţii dezvoltării economice.

În intervalul 1992 – 2002, (vezi tabelul 12), se poate constata că populaţia urbană a scăzut la 90,0%, o valoare apropiată mediei naţionale (90,48%), în timp ce cea rurală a crescut la 108,5%.

Oraşele cu populaţia cea mai mare din zonă sunt Iaşi (321.580 locuitori), Bacău (175.921 locuitori), Botoşani (115.344 locuitori) şi Suceava (106.138 locuitori). În Iaşi şi Botoşani, populaţia urbană este concentrată în municipiile reşedinţă de judeţ (mai mult de 70%), celelalte oraşe având o populaţie mult mai redusă. PATZR (Analiza 3) – Structura populatiei pe medii (pag. 2)

∗ Odată cu declararea comunei Roznov, judeţul Neamţ, drept oraş, ponderea populaţiei urbane din regiune a crescut de la 40,6%, iar a judeţului Neamţ, de la 36,6%.

Tabel 14. Ponderea grupelor de vârstă a tinerilor şi vârstnicilor, pe medii şi judeţe

Tineri (0 – 14 ani) Vârstnici (60 ani şi peste) Populaţie în afara vârstei active

total urban rural total urban rural total urban rural Bacău 20,15 18,09 21,92 18,30 14,28 21,76 38,45 32,37 43,68 Botoşani 20,70 20,39 20,89 21,44 10,82 27,59 42,14 31,21 48,48 Iaşi 19,89 15,41 23,94 16,56 12,42 20,30 36,44 27,83 44,24 Neamţ 19,29 17,34 20,40 19,92 14,24 23,18 39,21 31,58 43,58 Suceava 21,49 18,62 22,91 19,01 13,81 21,60 40,50 32,43 44,51 Vaslui 21,26 19,00 22,71 19,35 11,30 24,56 40,61 30,30 47,27 Total regiune 20,42 17,74 22,24 18,81 12,98 22,79 39,23 30,72 45,03

Sursa datelor: CNS,2003; Rezultatele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002

În ceea ce priveşte structura pe vârste, se constată că cei mai mulţi tineri se găsesc în judeţele Suceava (21,49%) şi Vaslui (21,26%), însă doar în două judeţe acest procent scade sub 20%. Vârstnicii sunt în proporţie mai mare în judeţele Botoşani (21,44%) şi Neamţ (19,92%), media zonei fiind de sub 19%. La nivel de medii, este clară ponderea mai redusă a grupelor extreme de vârstă în oraşe (30,72%), faţă de cea din comune, unde procentul are valoarea de 45,03%, însemnând o pondere mai redusă a populaţiei în vârstă de muncă.

De asemenea, e de reţinut ponderea mai mică a vârstnicilor decât a tinerilor în judeţele Bacău, Iaşi, Suceava şi Vaslui, precum şi la nivelul întregii regiuni. De asemenea, este semnificativ de mare ponderea populaţiei în afara vârstei active, în special în judeţele Botoşani, Vaslui şi Suceava, şi în mod deosebit în mediul rural, ajungând la aproape jumătate (48,48%) în comunele din Botoşani. În oraşele din regiune există o pondere mai redusă a populaţiei vârstnice decât în rural, datorită şi fenomenului re-ruralizării (întoarcerea, după pensionare, a orăşenilor de prima sau a doua generaţie la ”pământ”). PATZR (Analiza 3) – Structura populatiei pe grupe de varsta (pag. 3)

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, se observă constituirea unor „zone de îmbătrânire” care, în mod curios, nu depăşesc limitele judeţelor, şi se grupează în nordul şi centrul judeţului Botoşani, centrul judeţului Neamţ, sud-estul judeţului Bacău şi centrul judeţului Vaslui. PATZR (Analiza 3) – Structura populatiei pe grupe de varsta (pag. 4)

La nivelul regiunii, ponderea vârstnicilor este de 18,81% (vezi tabelul 13). Cifrele aferente judeţelor variază între 18,3% şi 21,4%. Diferenţele dintre judeţe nu sunt atât de semnificative, decât cele dintre medii: în urban, se constată un grad foarte redus de îmbătrânire, de la 10,8% la 14,3%, în timp ce în rural, ponderea vârstnicilor variază între 20,3% şi 27,6%. (Cel mai „îmbătrânit” judeţ este Botoşani.) Astfel, îmbătrânirea demografică afectează în primul rând comunele. Acest fapt poate fi explicat parţial prin migraţia masivă a persoanelor de vârstă activă din rural în urban, până în anii ’90 şi parţial prin re-migrarea persoanelor pensionate din oraşe în satele de provenienţă.

La nivel de unităţi administrative, în toate oraşele din zona studiată, ponderea populaţiei vârstnice nu depăşeşte 23%, înregistrând şi valori de 7,5% - este cazul municipiului Vaslui. Trei din 32 de oraşe au o pondere a populaţiei vârstnice mai mică de 10% (Vaslui 7,5%, Târgu Frumos 7,9% şi Botoşani 9,0%). Polul opus sunt oraşele cu peste 20% persoane de 60 de ani şi peste, respectiv Dărăbani (20,1%) şi Solca (23,0%). Comunele cu populaţia cea mai îmbătrânită (peste 35% populaţie de 60 de ani şi peste) sunt: Cordăreni, jud. Botoşani (38,9%), Blăgeşti, jud. Vaslui (38,8%), Moldoveni, jud. Neamţ (37,2%), Stăniţa, jud. Neamţ (37,0%), Corlăţeni, jud. Botoşani (36,2%), George Enescu, jud. Botoşani (35,6%) şi Viişoara, jud. Botoşani (35,1%). PATZR (Analiza 3) – Imbatranirea demografica (pag. 5)



Un indicator sintetic, care reflectă întreaga structură pe vârste (populaţia tânără, de vârstă activă şi populaţia vârstnică) este raportul de dependenţă, care arată câte persoane inactive sunt „suportate” de 1000 persoane de vârstă activă.

Tabel 15. Raportul de dependenţă, pe judeţe şi medii Total Urban Rural Bacău 624,8 478,7 775,4 Botoşani 728,4 453,5 940,9 Iaşi 573,7 385,6 793,6 Neamţ 644,8 462,8 772,3 Suceava 680,6 479,8 802,1 Vaslui 683,7 434,7 896,5 Total regiune 645,5 443,4 819,2

Sursa datelor: CNS, 2003; Rezultatele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002

Raportul de dependenţă este cel mai mic (sub 480) în mediul urban, unde şi gradul de îmbătrânirea al populaţiei este mai mic. În rural însă, acest raport este uneori peste dublul valorii din urban (cum ar fi cazul judeţului Botoşani, care are o medie de 940,9 persoane de vârstă inactivă la 1000 activi).

Oraşele în care raportul de dependenţă este mic sunt municipiile reşedinţă de judeţ: Vaslui (360,6), Iaşi (368,5), Botoşani (405,2), Bacău (429,5), Suceava (409,8) şi Piatra Neamţ (442,7). Cel mai mare raport de dependenţă, de tip rural, se găseşte în centrele urbane mai mici: Solca (819,7), Dărăbani (752,1) şi Negreşti (701,4).

Comunele au un raport de dependenţă ce variază de la 394 la 1264. Raportul de dependenţă este mai scăzut în comunele din judeţele Iaşi: Tomeşti (393,9), Holboca (436,1), Ciurea (577,7), Miroslava (561,6) şi Suceava: Crucea (540,0), Cârlibaba (559,1) şi Ostra (564,8). Valori foarte ridicate (depăşind 1000) se regăsesc în toate judeţele: 7 comune în Bacău, 26 în Botoşani, 4 în Iaşi, 4 în Neamţ, 2 în Suceava şi 21 în Vaslui. Cele mai mari valori sunt în comunele Cordăreni (1234,2), jud. Botoşani, Stăniţa (1234,5), jud. Neamţ, Păltiniş (1211,7), jud. Botoşani, Tătărani (1210,3), jud. Vaslui, Gorbăneşti (1159,8), jud. Botoşani, Vultureni (1143,3), jud. Bacău, Corlăţeni (1142,4), jud. Botoşani şi Moldoveni (1140,0) din jud. Neamţ. PATZR (Analiza 3) – Raportul de dependenta (pag. 5)

Tabel 16. Populaţia pe naţionalităţi şi judeţe (%) Român

i Maghi

ari Rromi Alte naţionalităţi

România 89,5 6,6 2,5 1,5 Bacău 97,4 0,6 1,7 0,3 Botoşani 98,8 0,0 0,8 0,4 Iaşi 98,1 0,0 1,2 0,7 Neamţ 98,6 0,1 1,1 0,2 Suceava 96,3 0,1 1,4 2,3 Vaslui 98,9 0,0 1,0 0,1 Total regiune 97,9 0,2 1,2 0,7

Sursa datelor: Rezultatele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002 PATZR (Analiza 3) – Structura populatiei pe nationalitati (pag. 6)

Tabel 17. Rata natalităţii în judeţele Regiunii Nord-Est (2001)

Judeţul Rata natalităţii (‰) Din care în mediul urban Bacău 11,9 9,7 Botoşani 13,6 10,7 Iaşi 13,3 9,6 Neamţ 11,0 9,1 Suceava 13,0 10,1 Vaslui 13,9 10,4 Total regiune 12,7 9,8

Sursa datelor: CNS, 1998; 2003

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, centrele urbane cu rata natalităţii cea mai scăzută sunt Roman (8,6‰), Oneşti (8,8‰), Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc şi Iaşi (9,0‰), precum şi Piatra Neamţ (9,1‰). Oraşele cu valori maxime ale natalităţii sunt: Hârlău (18,0‰), Negreşti (16,0‰) şi Săveni (15,2‰). PATZR (Analiza 3) – Miscarea naturala a populatiei – Natalitatea (pag. 6)

Rata mortalităţii la nivel de judeţ se prezintă astfel:

Tabel 18. Rata mortalităţii în judeţele regiunii Nord-Est (2001) Judeţul Rata mortalităţii (‰) Din care în mediul urban Bacău 11,0 8,8 Botoşani 12,8 7,2 Iaşi 10,0 8,0 Neamţ 11,2 9,0 Suceava 10,4 8,4 Vaslui 11,6 7,8 Total regiune 11,0 8,3

Sursa datelor: CNS, 1998; 2003

Oraşele cu cea mai scăzută rata a mortalităţii Vaslui (5,3‰) şi Botoşani (6,5‰) – deşi la nivel de judeţ, în Botoşani se înregistrează cea mai ridicată mortalitate – şi Paşcani (7,4‰). PATZR (Analiza 3) – Miscarea naturala a populatiei – Mortalitatea (pag. 7)

În 21 comune se întregistrează o rată a mortalităţii de peste 20%, din care 9 în judeţul Botoşani. Cele mai mari rate ale mortalităţii se găsesc în Păltiniş (24,4‰) şi George Enescu (22,8‰) din jud. Botoşani, precum şi Blăgeşti (23,7‰), jud. Vaslui. PATZR (Analiza 3) – Miscarea naturala a populatiei – Mortalitatea (pag. 7)



În 2001, în condiţiile unei natalităţi crescute şi a unei mortalităţi nu foarte ridicate, sporul natural a avut valori pozitive în cinci din şase judeţe şi la nivelul regiunii (1,7‰).

Tabel 19. Sporul natural în Regiunea 1 Nord-Est (2001) Judeţul Sporul natural (‰) Din care în urban Localităţi cu spor natural negativ Bacău 0,8 0,9 33 Botoşani 0,8 3,5 40 Iaşi 3,3 1,6 19 Neamţ - 0,2 0,1 40 Suceava 2,6 1,7 31 Vaslui 2,3 2,6 24 Total regiune 1,7 1,6 151

Sursa datelor: CNS, 1998; 2003 PATZR (Analiza 3) – Miscarea naturala a populatiei – Sporul Natural (pag. 8)

În urban, 9 oraşe din 33 au avut în 2001 sporul natural negativ, până la –2,5‰ (Roznov). Cel mai ridicat spor natural l-a avut oraşul Hârlău (9,2‰). Dintre municipiile reşedinţă de judeţ, doar Vaslui (5,1‰), Botoşani (3,5‰) şi Suceava (3,2‰) au un spor natural ridicat, celelalte având un spor natural uşor pozitiv (sub1,6‰).

La nivel de comună, se constată că există cazuri în care sporul natural are valori extrem de scăzute, ajungând până la –15,7‰. Aceste comune sunt localizate în majoritate în judeţele Botoşani şi Neamţ: Blăgeşti, jud. Vaslui (-15,7‰), Moldoveni, jud. Neamţ (-13,4‰), Păltiniş, jud. Botoşani (-12,9‰), George Enescu, jud. Botoşani (-11,9‰), Făurei, jud. Neamţ (-10,5‰) şi Dulceşti, jud. Neamţ (-10,2‰). Comunele cu sporul natural cel mai ridicat se află în mare parte în judeţul Iaşi (dintre cele cu spor natural peste 10‰, 16 din 29 se află aici) dintre care se detaşează comunele Mironeasa (22,5‰), Sineşti (20,4‰) şi Voineşti (18,5‰). PATZR (Analiza 3) – Miscarea naturala a populatiei – Sporul Natural (pag. 9)

Tabel 20. Migraţia în regiunea 1 Nord-Est (2001)

Sosiri cu domiciliul Plecări cu domiciliul Sold migratoriu Din care, în mediul urban

Bacău 9673 9521 152 -1151 Botoşani 6613 6745 -132 -564 Iaşi 11.341 11.117 224 851 Neamţ 7539 7817 -278 -847 Suceava 8397 8803 -406 -1014 Vaslui 5668 6729 -1061 -671 Total regiune 49.231 50.732 -1501 -3396 Sursa datelor: CNS, 2003

În 2001, oraşele din cele şase judeţe nu mai constituiau poli de atracţie ai migraţiei, doar şapte dintre ele având un spor migratoriu pozitiv: Iaşiul (ca centru urban major) şi şase oraşe mici: Dărmăneşti, Târgu Ocna, Săveni, Târgu Frumos, Roznov şi Negreşti, majoritatea cu solduri practic nesemnificative (între 3 şi 16). Oraşele în care s-a înregistrat cea mai scăzută rată a migraţiei sunt: Slănic Moldova, Hârlău, Dorohoi, Solca. Există şi comune în care soldul migratoriu a avut valori pozitive ridicate, acestea aflându-se în Muntenii de Jos, jud. Vaslui (42,9‰), Săuceşti, jud. Bacău (28,8‰), Miroslava, jud. Iaşi (24,0‰), Mărgineni, jud. Bacău (21,5‰), Broscăuţi, jud. Botoşani (20,8‰). PATZR (Analiza 3) – Miscarea naturala a populatiei – Miscarea migratorie (pag. 9)

B2. Resursele umane

Tabel 21. Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale în Regiunea Nord – Est (2000) – %

România Total regiune Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 40,8 50,4 38,6 61,8 42,6 52,5 56,3 59,0 Silvicultură 0,5 0,8 0,8 0,4 0,4 1,3 1,4 0,5 Industrie, din care 23,2 19,2 26,5 14,1 20,7 18,3 15,4 17,8 Extractivă 1,6 0,9 3,3 0,2 0,0 0,1 1,1 0,0 Prelucrătoare 19,6 16,6 20,9 12,5 18,7 16,7 12,9 16,5 Energetică 2,0 1,7 2,3 1,4 2,0 1,5 1,4 1,3 Construcţii 4,1 3,3 4,9 2,2 4,0 3,2 3,0 1,8 Comerţ 9,0 7,8 9,7 6,1 8,9 8,1 6,6 6,4 Hoteluri + restaurante 1,1 0,7 0,7 0,6 1,1 0,7 0,6 0,3

Transporturi + depozitare 3,8 2,5 2,5 1,0 3,1 2,7 2,9 1,3

Poşta + telecomunicaţii 1,1 0,9 1,0 0,9 0,9 0,8 0,8 0,8

Financiar-banca-re şi asigurări 0,9 0,7 0,6 0,5 0,6 0,5 0,6 0,5

Tranzacţii imo-biliare + servicii 3,1 2,2 3,2 1,4 2,7 1,9 1,7 1,7

Administraţie publică 1,7 1,2 1,2 1,5 1,1 1,2 1,2 1,2

Învăţământ 4,9 5,2 5,3 4,4 6,8 4,3 4,8 4,5 Sănătate + asistenţă socială 4,0 3,4 3,6 3,7 5,3 3,6 3,2 3,1

Alte activităţi 1,8 1,7 2,4 1,4 1,8 0,9 1,5 1,1 Sursa datelor: CNS, Anuarul statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 3) – Forta de munca (pag. 10)

Tabel 22. Ponderea salariaţilor pe sectoare ale economiei naţionale in Regiunea Nord-Est, 2000 România Total regiune Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultură 3,2 2,7 1,9 3,3 3,5 2,1 1,6 4,6 Silvicultură 1,1 1,8 1,6 0,9 0,7 3,1 3,7 1,0 Industrie, din care 40,5 40,4 45,5 38,5 37,2 40,8 37,7 43,9 Extractivă 3,0 1,9 6,0 0,7 0,0 0,4 2,8 0,0 Prelucrătoare 33,7 34,8 35,5 33,6 33,4 37,1 31,3 40,6 Energetică 3,8 3,7 4,0 4,2 3,8 3,3 3,6 3,3 Construcţii 6,8 6,6 7,1 6,1 6,7 6,7 6,7 4,9 Comerţ 12,3 12,9 12,9 11,7 13,3 14,2 11,8 12,5 Hoteluri + restaurante 1,8 1,3 0,9 1,6 2,0 1,4 1,2 0,5

Transporturi + depozitare 6,0 4,2 3,6 1,5 4,9 5,0 5,8 2,1

Poşta + telecomunicaţii 2,0 2,0 1,8 2,7 1,8 1,9 2,2 2,2

Financiar-banca-re şi asigurări 1,6 1,2 1,1 1,4 1,1 1,2 1,3 1,4

Tranzacţii imo-biliare + servicii 3,8 2,8 3,7 1,8 3,0 2,7 2,3 2,0

Administraţie 3,2 2,8 2,1 4,9 2,2 2,7 3,1 3,4



publică Învăţământ 8,8 11,2 9,1 12,7 12,5 9,4 12,0 12,1 Sănătate + asistenţă socială 6,6 7,7 5,5 10,6 8,8 7,4 7,8 7,4

Alte activităţi 2,3 2,4 3,2 2,3 2,3 1,4 2,8 2,0 Sursa datelor: CNS, Anuarul statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 3) – Forta de munca (pag. 12)

Conform datelor din Anuarul statistic al României, şomerii din regiune în anul 2000 numărau 213.608 de persoane, iar rata şomajului depăşea media naţională (10,5%), fiind de 13,2% (vezi tabelul 23). Dintre judeţe, cea mai favorabilă situaţie se găseşte în Bacău (9,5%), la extrema cealaltă găsim judeţele Botoşani (16,7%) şi Neamţ (16,6%).

Gravitatea situaţiei o ilustrează ponderea foarte mare în regiune a şomerilor neîndemnizaţi (33,1%), faţă de acelaşi indice la nivel naţional (25,3%). Acest lucru arată caracterul cronic al lipsei locurilor de muncă în judeţele zonei, în special în Neamţ (51,3%) şi Botoşani (42,1%).

Tabel 23. Şomajul şi rata şomajului la 31 dec. 2000

Nr. şomeri înregistraţi

Beneficiari de ajutor de şomaj

Beneficiari ajutor interes profesional

Beneficiari alocaţii de sprijin

Beneficiari plăţi compensatorii

Şomeri neîndemni-zaţi

Rata şomajului

România 1.007.131 221.815 85.250 391.932 52.914 255.220 10,5 Total regiune 213.608 32.432 18.544 83.694 8.237 70.701 13,2 Bacău 26.168 5.749 1.918 13.418 1.758 3.325 9,5 Botoşani 35.117 4.182 3.562 12.084 521 14.768 16,7 Iaşi 38.993 4.584 4.307 16.238 1.182 12.682 10,9 Neamţ 22.595 2.457 1.123 6.435 995 11.583 16,6 Suceava 37.851 5.926 3.272 13.852 1.142 13.659 12,2 Vaslui 30.616 6.948 2.640 15.555 1.747 3.726 15,4 Sursa datelor: CNS, Anuarul Statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 3) – Somajul (pag. 12)

La aceşti indicatori, situaţia mai favorabilă o găsim în judeţele Neamţ, Suceava şi Botoşani, ceea ce pune întrebări asupra realităţii datelor privind şomajul, întrucât acestea nu cuprind fenomenul şomajului ascuns (vezi tabelul 24).

Tabel 24. Corelaţia dintre diferitele segmente ale populaţiei din Regiunea 1 Nord - Est în funcţie de participarea la activitatea economico - sociala, in anul 2000 Populaţia

2000 Populaţia ocupata PO

Populatia ocupata / 1000 loc.

Populatia activa PA=PO+S

Rata generalade activitate

Rata de ocupare a PA

Rata generală de ocupare

România 22435205 8629500 385 9636631 42,95 89,54 38,46 Total regiune 3823492 1409100 369 1622709 42,44 86,83 36,85 Bacău 752761 249800 332 275968 36,66 90,51 33,18 Botoşani 463808 175500 368 210117 45,30 83,52 37,83 Iaşi 836751 318000 380 356993 42,66 89,07 36,81 Neamţ 568229 224800 396 269663 45,99 83,36 39,56 Suceava 717224 273400 383 311251 43,39 87,83 38,11 Vaslui 466719 167600 359 198216 42,47 84,55 35,91 Sursa datelor: CNS, Anuarul Statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 3) – Participarea populaţiei la activitatea economică (pag. 12)

B2.3. Indicele dezvoltării umane

Dezvoltarea umană reprezintă, înainte de toate, un proces prin intermediul căruia se extind posibilităţile de alegere ale oamenilor, prin extinderea capabilităţilor. La orice nivel al acestei dezvoltări ne-am referi, orice persoană aspiră să aibă acces la o viaţa lungă şi sănătoasă; acces la structurile educaţionale şi acces la un standard de viaţă decent. Aceste trei capabilităţi se traduc prin longevitate, nivel de educaţie şi standard de viaţă. Cele trei elemente caracterizează, în mod sintetic, indicatorul indicele dezvoltării umane (IDU). Indicele dezvoltării umane se calculează în cadrul Raportului Naţional al Dezvoltării Umane al Programului Naţiunilor Unite.

Longevitatea este un indicator măsurat prin speranţa de viaţă la naştere.

Nivelul de educaţie se calculează ca o medie aritmetică ponderată între gradul de alfabetizare al populaţiei (cu o pondere de două treimi) şi gradul de cuprindere în învăţământul de toate nivelurile (o treime).

Ca măsură a standardului de viaţă se foloseşte produsul intern brut (PIB) pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare în dolari SUA.

Tabel 25. Indicele dezvoltării umane 1996/1999 pentru România şi regiuni

PIB/loc. în US $ la PPC

Speranţa de viaţă la naştere (ani)

Gradul de alfabetizare al populaţiei adulte

(%)

Rata brută de cuprindere la toate

nivelele de învăţământ

Indicele dezvoltării

umane (IDU)

România 1996 4244 69,1 97,0 62,0 0,758 1999 5441 69,7 97,1 64,9 0,759 Reg. N-E 1996 3256 69,0 96,9 58,6 0,699 1999 3891 70,1 97,0 61,5 0,738 Reg. S-E 1996 4270 68,9 97,0 58,6 0,754 1999 5299 69,6 97,0 60,8 0,752 Reg. Sud 1996 3866 68,7 95,0 56,9 0,724 1999 4717 69,6 95,2 59,8 0,740 Reg. S-V 1996 3900 69,4 95,5 61,2 0,736 1999 4957 69,6 95,7 63,6 0,748 Reg. Vest 1996

4996 68,1 97,8 63,8 0,797

1999 5621 69,2 97,8 68,8 0,763 Reg. N-V 1996 3981 68,2 97,2 62,1 0,739 1999 4750 68,7 97,3 65,7 0,747 Reg.Centru 1996

4526 69,8 98,5 60,5 0,779

1999 5497 70,1 98,5 62,9 0,762 Bucureşti 1996 6090 69,5 98,9 82,1 0,888 1999 10425 71,5 98,9 84,7 0,831

Sursa datelor: Raportul naţional al dezvoltării umane 1998, 2001-2002



Tabel 26. Indicatori ai dezvoltării umane - situaţie comparativă 1996/1999

Unitatea Speranţa de viaţă la naştere (ani)

Gradul de alfabetizare al pop.ulaţiei adulte (%)

Rata brută de cuprindere şcolară la toate nivelele

Indicele speranţei de viaţă

Indicele educaţiei

România 1996 69,1 97,0 62,0 0,734 0,853 1999 70,5 97,1 64,9 0,758 0,864 Reg. N-E 1996 69 96,8 57,8 0,734 0,838 1999 70,8 97,0 61,5 0,763 0,852 Bacău 1996 69,0 96,9 57,0 0,733 0,836 1999 70,4 97,0 59,2 0,757 0,844 Botoşani 1996 67,7 95,3 54,9 0,712 0,818 1999 70,0 95,3 57,7 0,750 0,828 Iaşi 1996 68,6 97,1 67,4 0,727 0,872 1999 70,9 97,2 71,9 0,765 0,888 Neamţ 1996 69,8 97,6 55,6 0,747 0,836 1999 70,6 97,7 57,6 0,760 0,843 Suceava 1996 69,9 97,9 56,2 0,749 0,840 1999 71,6 98,0 59,4 0,777 0,851 Vaslui 1996 69,0 95,9 55,6 0,733 0,825 1999 71,0 96,0 57,2 0,767 0,831

Situaţia prezentată în tabelele de mai sus relevă faptul că Regiunea de Nord-Est se caracterizează prin cel mai mic indice al dezvoltării umane pe plan naţional. Cauza principală a gradului redus al dezvoltării umane al Regiunii de nord-est, pare însă a fi nivelul scăzut al PIB-ului (cel mai scăzut nivel pe regiuni - 3891 US $ la PPC/loc). Se poate observa o creştere a valorii absolute a indicelui pe perioada 1996-1999 de la 0,699 la 0,738, adică o uşoară ascendenţă de 5,5%, acesta reprezentând un punct forte având în vedere că regiuni cu potenţial important – Vest, Centru şi inclusiv Bucureştiul (de la 0,888 IDU a scăzut la 0,831) au înregistrat pentru aceasta perioadă un spor negativ al IDU. La nivel de judeţe se poate observa o revigorare, pentru perioada considerată, a tuturor parametrilor constituenţi ai IDU. Astfel, comparând datele de la nivel naţional cu cele obţinute pentru regiunea de nord-est se costată că speranţa de viaţă din regiune este mai mare decât cea pe ţară, iar, gradul de alfabetizare are o valoare apropiată de media pe ţară. Numai la capitolul rata de cuprindere la toate nivelele de învăţământ se înregistrează o valoare vizibil mai mică decât cea pe ţară, în aceeaşi situaţie găsindu-se însă mai mult de jumătate dintre regiuni. PATZR (Analiza 3) – Indicele dezvoltarii umane (pag. 13)

Tabel 27. Populaţia şcolară în anul şcolar 2000/2001 (%)

Total, din care Preşcolar Primar şi

gimnazial Liceal Postliceal şi profesional

Superior

Bacău 151.554 15,5 59,2 13,3 7,6 4,4 Botoşani 90.263 16,3 63,0 13,5 6,8 0,4 Iaşi 214.250 10,9 47,5 11,2 6,9 23,5 Neamţ 109.417 14,5 61,7 14,5 9,0 0,3 Suceava 149.692 16,5 59,1 12,4 7,2 4,8 Vaslui 93.099 16,1 63,2 13,4 7,2 0,1 Total regiune 808.275 14,5 57,3 12,8 7,4 8,0

Sursa datelor: Anuarul statistic, 2001 Din aceste date se vede prezenţa copiilor cu preponderenţă în învăţământul obligatoriu, primar şi gimnazial, în timp ce grădiniţele sunt mai puţin frecventate. Învăţământul superior se concentrează în marele centru universitar Iaşi, cu ponderi mici în judeţele Suceava şi Bacău, cu unităţi de învăţământ superior în reşedinţele de judeţ. În judeţul Botoşani, deşi conform datelor furnizate de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului în iulie 2003, există învăţământ universitar, ponderea studenţilor este foarte mică (0,4%). La nivelul regiunii de dezvoltare, au fost luate în calcul unităţile de învăţământ mediu şi superior, reprezentate în Cartograma nr. 21. Se vede astfel că din 463 de comune (prezente în nomenclatorul unităţilor administrative), existau unităţi liceale, postliceale sau şcoli de maiştri în 70 (din care, în toate centrele urbane, mai puţin oraşul Roznov), repartizate pe judeţe astfel: Bacău 13, Botoşani 11, Iaşi 10, Neamţ 12, Suceava 16 şi Vaslui 8. Dezvoltarea mai slabă a educaţiei de nivel mediu este evidentă în judeţul Vaslui. PATZR (Analiza 3) – Invatamant (pag. 15) Cele mai mari dotări de sănătate în regiunea 1 Nord-Est se concentrează, în mod evident, în municipiul Iaşi, unde există şi învăţământ superior de specialitate. 36,4% din totalul medicilor şi 37,1% din totalul medicilor din sectorul de stat lucrează în municipiul Iaşi (peste 2300). În celelalte reşedinţe de judeţ sunt mai puţini medici: 455 în Bacău, 362 în Botoşani, 310 în Piatra Neamţ, 370 în Suceava şi 157 în Vaslui. PATZR (Analiza 3) – Sanatate (pag. 15) Dotările sanitare majore la nivelul regiunii se prezintă după cum urmează: Tabel 28. Dotări sanitare majore în regiunea 1 Nord-Est (2001)

Localităţi dotate cu Spital Dispensar policlinic Localităţi cu cabinete medicale particulare

Comune fără medici

Bacău 7 8 9 1 Botoşani 6 4 11 6 Iaşi 12 4 37 - Neamţ 5 4 7 - Suceava 8 2 11 1 Vaslui 10 4 4 9 Total regiune 48 26 79 17 Sursa datelor: CNS, 2003 Din totalul de dotări sanitare majore, se remarcă numărul redus de localităţi cu cabinete particulare de medici (din 495 de unităţi administrative, mai puţin de 80), din care aproape jumătate în judeţul Iaşi. De asemenea, un semnal grav faptul că 17 comune (din care 9 în Vaslui şi 6 în Botoşani) sunt lipsite de medici, în condiţiile în care la Iaşi există o puternică instituţie de învăţământ superior de profil. Tabel 29. Medici în Regiunea de Nord- Est (2001)

Număr medici Total, din care Mediul urban (%) Sector privat (%) Nr. medici / 1000 locuitori

Bacău 964 83,4 1,9 1,4 Botoşani 597 81,2 3,5 1,3 Iaşi 2649 91,9 5,2 6,3 Neamţ 733 74,5 2,5 1,3 Suceava 915 79,0 12,0 1,3 Vaslui 473 81,4 3,8 1,0 Total regiune 6331 84,9 5,9 1,7



Sursa datelor: CNS, 2003 PATZR (Analiza 3) – Sanatate (pag. 16) În general, mediul urban este prezent cu ponderi foarte mari în ceea ce priveşte numărul de medici (cea mai mică fiind pentru judeţul Neamţ, de 74,5%, această pondere crescând cu declararea recentă a comunei Roznov drept oraş). PATZR (Analiza 3) – Sanatate (pag. 16) În Botoşani sunt cele mai puţine biblioteci şi cititori înscrişi. Tabel 30. Activitatea bibliotecilor în regiunea de Nord-Est (2000)

Judeţul Unităţi Volume existente

Cititori înscrişi (mii)

Cititori/1000 locuitori

Volume eliberate (mii)

Volume/ locuitor

Bacău 469 4465 187 248 2044 2,7 Botoşani 315 2901 101 218 1618 3,5 Iaşi 617 8778 272 325 5803 6,9 Neamţ 374 3101 134 229 1964 3,4 Suceava 556 4927 190 265 2653 3,7 Vaslui 330 2651 120 257 1843 3,9 Total regiune 2661 26823 1004 263 15925 4,2

Sursa datelor: Anuarul statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 3) – Cultura sport - Biblioteci (pag. 17) Tabel 31. Numărul şi activitatea cinematografelor în 2000 Judeţul Cinematografe Locuri în săli Spectacole Spectatori (mii) Bacău, Neamţ, Vaslui 13 5773 11952 185 Botoşani, Suceava 29 8673 5445 112 Iaşi 9 3757 7907 297 Total regiune 51 43507 25304 594 Sursa datelor: Anuarul statistic al României, 2001 Activitatea cinematografelor în anul 2000 este în scădere faţă de 1999, când (conform Anuarului statistic din 2000) au existat în total 64 de cinematografe, care au prezentat 28.430 de spectacole, cu 608.000 de spectatori. Această tendinţă se înscrie în cea generală de reducere a activităţii cinematografelor, la nivel naţional. PATZR (Analiza 3) – Cultura sport - Cinematografe (pag. 17) Tabel 32. Muzee şi case memoriale în regiunea 1 Nord-Est Total dotări muzeale Muzee Case memoriale Altele Bacău 17 8 6 3 Botoşani 10 7 3 - Iaşi 25 13 12 - Neamţ 14 11 2 1 Suceava 12 4 6 2 Vaslui 11 9 2 - Total regiune 89 52 31 5 Pentru populaţia de cca 3,7 milioane de locuitori, cele 52 de muzee şi 31 de case memoriale par insuficiente. Ele se găsesc răsfirate destul de echilibrat în cele şase judeţe, cele mai multe fiind în judeţul Iaşi şi Bacău. Cele mai puţine dotări muzeale se găsesc în Botoşani şi Vaslui.

PATZR (Analiza 3) – Cultura sport – Muzee, case memoriale (pag. 18) Tabel 33. Activitatea sportivă şi dotările aferente în Regiunea de Nord-Est

Judeţul Localitatea Săli sport Stadioane şi terenuri sportive

Săli polivalente Alte dotări

BACĂU Bacău 1 6 - - Oneşti 2 3 - 2 Cluburi şi asociaţii sportive în judeţ f.d. BOTOŞANI Botoşani 2 2 1 Cluburi şi asociaţii sportive în judeţ 36 IAŞI Iaşi 3 2 1 4 Cluburi şi asociaţii sportive în judeţ 85 NEAMŢ Piatra

Neamţ 2 6 - 2

Roman 1 - - 1 Cluburi şi asociaţii sportive în judeţ f.d. SUCEAVA Suceava 2 7 1 3 Fălticeni - - - 2 Cluburi şi asociaţii sportive în judeţ f.d. VASLUI Vaslui 1 3 1 2

Huşi 2 Bârlad 1

Cluburi şi asociaţii sportive în judeţ 47 Sursa datelor: Ministerul Tineretului şi Sportului Datele disponibile arată o activitate sportivă relativ redusă în regiune, principalele cluburi şi baze sportive fiind în principal în municipiile reşedinţă de judeţ. Doar câteva din celelalte centre urbane deţin organisme majore în domeniul sportiv, iar dotările acestora sunt mai degrabă modeste. PATZR (Analiza 3) – Cultura sport – Dotari sportive (pag. 18) Tabel 34. Locuinţe terminate în 2000 Locuinţe terminate în anul 2000 Din care: din fonduri private Regiunea 1 Nord-Est 6.265 6.081 Bacău 1.151 1.127 Botoşani 865 845 Iaşi 1.215 1.124 Neamţ 832 832 Suceava 1.492 1.492 Vaslui 710 661

Sursa: CNS, Anuarul Statistic al României, 2001



Tabel 35. Distribuţia locuinţelor existente pe judeţe (2001) Locuinţe existente Suprafaţa locuibilă

Total (nr) d.c. private (%)

d.c. în urban (%)

Total (mp)

d.c. propr. privată (%)

d.c. în urban (%)

% populaţie urbană

Bacău 256.800 98,6 47,1 9.296.461 98,8 47,0 46,2 Botoşani 164.870 98,4 34,1 5.439.236 98,5 35,7 36,7 Iaşi 270.153 97,6 48,1 9.486.261 98,0 49,6 47,5 Neamţ 204.499 98,6 39,9 7.360.840 98,9 38,9 36,6 Suceava 237.706 98,2 34,5 9.117.373 98,6 33,4 33,3 Vaslui 164.402 98,5 36,5 5.607.315 98,7 38,6 39,3 Total regiune 1.298.430 98,3 40,9 46.307.486 98,6 41,2 40,6

Sursa datelor: CNS, 2003 Cifrele de mai sus arată, pe de o parte, preponderenţa covârşitoare a locuinţelor proprietate privată, care ajunge invariabil la aproape 100% la toate judeţele (la nivel de unitate administrativ-teritorială de bază, există 13 comune fără nici o locuinţă în proprietate de stat). Pe de altă parte, ponderea de sub 50% din locuinţe în mediul urban (chiar sub 35% în judeţele Botoşani şi Suceava) arată vocaţia rurală a regiunii, iar comparate cu ponderile populaţiei urbane, doar judeţele Vaslui şi Botoşani arată o pondere puţin mai mare a locuinţelor, semn că în rural locuinţele sunt mai “aglomerate” faţă de urban. PATZR (Analiza 3) – Locuirea (pag. 20) Suprafaţa locuibilă a crescut între 2000 şi 2001 cu cca 15%, creştere distribuită pe judeţe în felul următor:

- Bacău – 10,5% - Botoşani – 14,5% - Iaşi – 17,2% - Neamţ – 14,3% - Suceava – 17,1% - Vaslui – 19,4%

Creşterea mult mai mare a numărului locuinţelor decât a populaţiei, precum şi creşterea procentual mai mare a suprafeţei locuibile decât a numărului de locuinţe arată o îmbunătăţire considerabilă a condiţiilor de locuit. Rezultă azi mai puţine persoane la o locuinţă (în 2001 indicele ajunge la 2,84 persoane / locuinţă, sub media naţională de 2,92), şi o suprafaţă locuibilă mai mare pentru o persoană (12,57 mp/persoană, sub media naţională de 14,02 mp/persoană). PATZR (Analiza 3) – Locuirea (pag. 21) C Structura Activitatilor Tabel 40. Câştigul salarial mediu net lunar în anul 2000 (lei) România Regiunea

1 N-E Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Total economie 2.139.138 1.850.572 2.046.894 1.710.229 1.859.332 1.775.304 1.773.964 1.809.748

Sursa datelor: CNS, Anuarul statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 4) – Structura activitatilor (pag. 2)

C1. Agricultura Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Regiunea Nord - Est beneficiază de un fond funciar agricol care reprezintă 56,8 % din suprafaţa totală. Tabel 41. Structura fondului funciar agricol (ha)

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg. NE Pondere Supr. totală 662.052 498.569 547.558 589.614 855.350 531.840 3.684.983 100 Supr. agricolă 323.478 392.860 380.910 283.803 349.131 400.538 2.130.720 57,8/100 d. c. sector privat 320.319 387.866 371.348 276.615 340.250 395.665 2.092.063 98,18 Arabil 184.606 298.171 253.313 170.80 179.859 286.271 1.372.600 64,42 Păşuni 87.529 75.262 88.080 69.459 91.108 86.823 498.261 23,38 Fâneţe 40.275 14.766 19.714 40.088 74.819 7.581 197.243 9,25 Vii 7.597 1.843 11.723 1.111 - 15..973 38.247 1,89 Livezi 3.441 2.818 8.080 2.765 3.345 3.890 24369 1,15

Sursa : CNS, Anuarul Statistic al României, 2002 Judeţele cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din regiune sunt Botoşani (78,8%) şi Vaslui (72,8%), ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate în agricultură. Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:

calitatea terenului, cu o diversificare pronunţată, alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea acestora;

parcelarea excesivă a terenurilor, exploatarea suprafeţelor agricole realizându-se pe loturi mici (1-3 ha) datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a suprafeţelor prin Legea nr. 18/1991;

nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează pe loturi de cel puţin 50 ha/1tractor;

forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;

gradul mare de sărăcie a proprietarilor, care întâmpină mari dificultăţi în realizarea producţiei agricole şi creşterii animalelor;

lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii; reducerea cu o treime a parcului de maşini şi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al

regiunii să nu poată fi valorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei.

diminuarea efectivelor de animale la toate speciile; Infrastructură insuficientă pentru preluarea şi valorificarea producţiei zootehnice din cadrul

gospodăriilor individuale. PATZR (Analiza 4) – Structura activitatilor (pag. 2) Gruparea terenurilor după pretabilitatea la folosinţa arabilă s-a realizat avându-se în vedere caracteristicile şi deficienţele principale de sol şi drenaj, în funcţie de intensitatea de manifestare şi natura proceselor de degradare.



Tabel 42. Gruparea terenurilor după pretabilitatea la arabil Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Clasa VI Judeţul ha % ha % ha % ha % ha % ha %

BACĂU 29.871 9.2 54.378 16.8 56.821 17.6 118.355 36.5 53.507 16.5 10.990 3.4 Botoşani 33.675 8.7 192.446 49.7 88.062 22.8 66.074 17,0 4.675 1.1 2.750 0.7 Iaşi 24.800 6.6 107.875 28.7 115.226 30.7 47.925 12.7 64.200 17.0 16.075 4.3 Neamţ 43.456 15.4 64.220 22.7 50.410 17.9 55.500 19.6 28.360 10 40.680 14.4 Suceava 17.456 5.0 87.282 25.0 122.195 35.0 116.958 33.5 34.913 1.0 1.745 0.5 Vaslui 23.843 6.1 90.560 23.2 143.503 37.0 89.023 23.0 39.861 10.3 1.475 0.4 Total 173.101 11.5 596.761 32,3 576.217 31.3 493.835 27.6 225.516 10.6 73.715 8

Sursa: Studiu ICPA Bucureşti Conform datelor furnizate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I - VI de pretabilitate la utilizarea ca teren arabil:

Clasa I - ponderea terenurilor agricole cu soluri de calitate foarte bună fără limitări în cazul utilizării ca arabil

Clasa II - este constituită din terenuri cu pretabilitate bună şi limitări reduse pentru culturile de câmp

Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slabă cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil Clasa V şi VI- terenuri cu limitări foarte şi extrem de severe

Tabel 43. Structura suprafeţei cultivate Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg N-E % Total suprafaţa cultivată 182.963 285.665 252.121 168.733 178.296 272.387 1.234.382 100

Grâu şi secară 21.845 36.867 50.406 33.804 26.421 67.159 236.502 19,1 Porumb 96.567 131.317 114.783 60.188 37.444 132.837 573.136 46,4 Floarea-soarelui 3.091 23.207 17.561 3.774 1.756 33.544 82.933 6,7 Sfeclă de zahăr 622 5.833 2.639 2.935 3.729 1.339 17.097 1,3 Cartofi 6.283 8.625 9.395 9.494 30.813 2358 66.968 5,4 Legume 6.689 7.467 11.415 5.251 6.345 4.298 41.465 3,3 Plante de nutreţ 41.357 47.844 26.161 33.475 51.374 16.070 216.281 17,5

Sursa: CNS, Anuarul Statistic al României, 2002 În producţia vegetală s-a manifestat o tendinţă generală de reducere a randamentelor medii şi a producţiilor totale. Producţiile medii sunt modeste sau chiar foarte mici la aproape toate culturile. Caracterul preponderent cerealier al structurii de producţie reprezintă un aspect negativ al agriculturii regiunii. Ponderea suprafeţelor ocupate de cereale este ridicată, chiar dacă acestea nu dispun de condiţii agro-pedoclimatice favorabile pentru cultivarea speciilor respective. Patrimoniul viticol actual deşi este apropiat ca suprafaţă celui existent în 1990 prezintă o serie de modificări în structura sortimentală cu impact asupra calităţii vinurilor la care se adaugă şi fenomenul de îmbătrânire a unor plantaţii precum şi cel de distrugere datorită calamităţilor naturale din ultimii ani. Plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi s-au micşorat an de an, pe de o parte datorită defrişărilor care au avut loc în primii ani ai aplicării legii fondului funciar, iar pe de altă parte datorită îmbătrânirii şi distrugerilor provocate de calamităţi şi imposibilităţii acţionării la timp pentru îndepărtarea acestor efecte şi întreţinerii plantaţiilor ca urmare a lipsei resurselor financiare. Suprafeţele şi producţiile obţinute la unele plante tehnice tradiţionale sunt reduse în majoritatea cazurilor sub 50% din suprafaţa pretabilă acestor culturi: sfecla de zahăr, rapiţa, inul, cânepa, tutun etc., precum şi a altor culturi: plante furajere, plante medicinale şi aromatice - fenomen datorat în principal imposibilităţii asigurării dotărilor pentru mecanizarea acestor culturi. Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea în continuare a potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia. PATZR (Analiza 4) – Potenţialul pedologic al solurilor (pag. 4)

Tabel 44. Efectivele de animale (mii capete)

Judeţ/specie Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiune

Bovine 107 101 112 96 158 62 636 Porcine 154 83 99 111 96 66 609 Ovine 173 311 336 187 198 201 1406 Păsări 3477 2209 2302 1073 1321 1248 11630

Sursa : CNS, Anuarul Statistic al României, 2002 PATZR (Analiza 4) – Structura productiei animale (pag. 6) Tabel 47. Structura populaţiei active ocupate în agricultură

Populaţia totală Masculin Feminin Total regiunea N-E 2.171.838 1.090308 1.081.530 Bacău 380.359 192.463 187.896 Botoşani 282.808 139.536 143.272 Iaşi 421.889 214.436 207.453 Neamţ 351.499 175.726 175.773

Suceava 466.736 232.634 234.102 Vaslui 268.547 135.513 133.034 Sursa: CNS, Anuarul Statistic 2002 PATZR (Analiza 4) – Populaţia ocupată în agricultură (pag. 7) Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani, 7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava. .................................................................. Legea 36/1991 privind societăţile agricole si alte forme de asociere în agricultură a stimulat înfiinţarea de asociaţii agricole fără personalitate juridică şi a creat un nou tip de cooperaţie primară la nivelul producţiei (societăţi agricole cu personalitate juridică) care nu are însă o evoluţie pozitivă nici din punct de vedere al numărului şi nici din punct de vedere al suprafeţelor exploatate în comun. În ceea ce priveşte societăţile comerciale agricole cu capital majoritar de stat (constituite în baza Legilor 15 şi 31/1990) în marea majoritate nu s-au adaptat noilor cerinţe ale economiei de piaţă fapt ce a determinat ca multe din acestea să fie lichidate (complexe de porci si păsări), o parte au fost privatizate, iar cele cu profil agricol (foste IAS-uri) sunt într-o situaţie financiară precară. Ca o consecinţă a tipurilor de structuri agricole existente, oferta de produse agroalimentare din gospodăriile ţărăneşti este pulverizată în cantităţi mici, eterogene, care cu puţine excepţii este destinată unor pieţe locale. Organizaţiile producătorilor pe produs sau tipuri de produse sunt cel mai ades cvasi-inexistente sau nefuncţionale. Comportamentul asociativ al actualilor proprietari este generat de gradul redus de dotare tehnică a exploataţiilor individuale, capacitatea redusă de muncă, determinată de vârsta înaintată a proprietarilor de pământ şi de incapacitatea managerială. Dotarea cu utilaje de mecanizare de slabă performanţă şi tehnicitate, a pus producătorii agricoli în imposibilitatea exploatării eficiente şi cu rezultate profitabile a parcului tehnic existent, ei practicând o agricultură de subzistenţă. PATZR (Analiza 4) – Agenti economici (pag. 8)



Tabel 50. Parcul de utilaje agricole în Regiunea de N-E Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiunea 1

N-E Maşini agricole

Stat Priv. S P S P S P S P S P S P Tractoare 914 2386 469 440 278 750 2076 929 644 542 3037 725 6918 5772 Semănători mecanice 55 947 159 1146 332 153 905 41 85 64 1316 219 352 970

Supr arabilă la 1 tractor fizic 76 77 21 21 77 90 82 87 49 50 94 104 81 86

Sursa: CNS, Anuarul Statistic 2002 Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul vegetal (pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura, viticultura, legumicultura etc.) se confruntă cu o dotare formată în principal tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole, cu un grad ridicat de uzură fizică şi morală, la care se adaugă şi fiabilitatea scăzută a unor utilaje autohtone ceea ce conduce la creşterea duratei de efectuare a lucrărilor agricole şi deci la depăşirea termenelor optime de efectuare a lucrărilor agricole. Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătorii particulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţile agricole de stat, care au un parc agricol adecvat, cu menţiunea însă că nu există date precise cu privire la gradul de uzură a acestuia. PATZR (Analiza 4) – Mecanizare (pag. 9) Tabel 51. Depozitarea produselor agricole Capacitatea de depozitare (tone) Nr. silozuri Judeţ Total În silozuri În magazii

Nr. localităţi Total cu acces la CF

Bacău 224.990 66.000 158.990 2 2 2 Botoşani 276.100 67.800 208.308 2 2 2 Iaşi 296.230 63.780 232.450 2 2 2 Neamţ 162.900 77.600 85.300 2 2 2 Suceava 105.750 0 105.750 - - - Vaslui 256.560 73.100 183.460 2 2 2 Regiune 1.322.540 348.280 974.258 10 10 10 PATZR (Analiza 4) – Depozitare(pag. 9) C2. Silvicultura În profil teritorial, distribuţia fondului forestier prezintă diferenţieri pe judeţe după cum urmează:

- în judeţul Suceava, 50,8% din suprafaţa totală; - în judeţul Neamţ, 44,2% din suprafaţa totală; - în judeţul Bacău, 40,2% din suprafaţa totală; - în judeţul Iaşi, 17,7% din suprafaţa totală; - în judeţul Vaslui, 13,2% din suprafaţa totală; - în judeţul Botoşani, 11,5% din suprafaţa totală.

Despăduririle masive practicate de-a lungul timpului în diferite scopuri, în special în zonele joase, explică faptul că judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui prezintă un procent redus de împădurire. Tabel 52. Masa lemnoasă exploatată în 2000 şi potenţialul de exploatare a pădurilor

Posibilitatea anuală de exploatare a pădurilor (mii mc)

Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic (mii mc)

Bacău 823 696,7 Botoşani 119 119

Iaşi 213 249,5 Neamţ 840 957,4 Suceava 1102 1576,7 Vaslui 158 172 Total regiune 3255 3771,3

Sursa datelor: Anuarul statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 4) – Silvicultura(pag. 10) Tabel 53. Volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic (mii mc)

Total Răşinoase

Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi

România 1428,7 5346,1 4508,4 1333,0 1731,0 1366,2 Total regiune 3771,3 2057 931,8 114,8 350,4 316,9

Bacău 696,7 195,2 367,9 25,6 64,2 43,8 Botoşani 119,0 0,4 14,4 20,5 45,1 38,6 Iaşi 249,5 3,6 34,1 23,2 91,6 97,0 Neamţ 957,4 548,0 289,7 17,1 51,1 50,7 Suceava 1576,7 1310,0 206,3 6,1 38,3 16,0 Vaslui 172,0 0,2 19,4 22,3 59,3 70,8

Sursa datelor: Anuarul statistic al României, 2001 În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, prin amenajamente silvice, pădurile se încadrează periodic în două mari grupe funcţionale. Grupa I cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, solului, climei şi obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate rezervaţii ale naturii. Grupa II cuprinde păduri cu funcţie de producţie şi protecţie, în care se urmăreşte să se realizeze, în principal, masă lemnoasă de calitate superioară, şi alte produse ale pădurii, concomitent cu protecţia calităţii factorilor de mediu. Tabel 54. Structura fondului forestier conform grupării funcţionale

Din care Grupa I Grupa II Suprafaţa

fondului forestier ha % ha % Bacău 266.589 122.595 46 143.994 54 Botoşani 57.215 10.875 20 46.340 80 Iaşi 96.878 30.111 31 66.767 69 Neamţ 260.462 151.055 58 109.407 42 Suceava 434.815 225.926 52 208.889 48 Vaslui 70.499 16.924 24 53.575 76

Sursa datelor: Anuarul statistic al României, 2001 Se poate constata ponderea scăzută a pădurilor cu funcţii speciale de protecţie în judeţele situate în zona de podiş, unde fenomenele cvasinaturale (eroziunea şi alunecările de teren) se manifestă pe suprafeţe întinse.



Tabel 55. Ierarhizarea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie Subgrupe: % din total

Suprafaţa pădurilor cu funcţii speciale de protecţie

Protecţia apelor

Protecţia solului

Protecţia climei

Păduri de recreere

Păduri de interes ştiinţific

Bacău 122.595 33,9 35,4 1,1 26,2 3,4 Botoşani 10.875 31,2 18,4 - 43,2 7,2 Iaşi 30.111 15,4 40,3 - 38,4 5,9 Neamţ 151.055 41,0 25,8 1,0 16,1 16,1 Suceava 225.926 37,6 31,3 1,1 14,7 15,3 Vaslui 16.924 14,4 57,1 - 23,7 4,8

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor, date estimate pe baza ponderilor făcute de Ministerul Mediului, Apelor şi Protecţiei Mediului, 1997 Pădurile de recreere care la rândul lor cuprind pădurile parc şi pădurile de agrement din jurul staţiunilor balneoclimaterice, dar şi pădurile destinate conservării şi dezvoltării vânazului şi recreerii prin vânătoare, ocupă suprafeţe importante în judeţele Bacău, Botoşani şi Iaşi. Pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier se constituie în zone naturale protejate şi sunt destinate ocrotirii integrate în parcurile naţionale, parcurile naturale şi în rezervaţiile naturale. Pădurile reprezintă o resursă economică regenerabilă care realizează cu cheltuieli relativ reduse, în afară de produse lemnoase, şi o serie de accesorii cum sunt ciupercile, fructele de pădure, plantele medicinale, produse de vânat şi pescuit, şi altele. PATZR (Analiza 4) – Silvicultura(pag. 12) C3. Industria Industria s-a dezvoltat în special în centrele urbane mari şi în apropierea acestora, în municipiile Bacău, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Suceava – aceasta în condiţiile în care peste 50% din populaţia regiunii locuieşte în mediul rural. La sfârşitul anului 1997, valoarea totală a investiţiilor de capital străin era de 133.662,7 mil. USD, cu distribuţie neuniformă în cadrul regiunii, ponderea maximă aparţinând judeţului Iaşi (37%), în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani deţin împreună doar 10%. La sfârşitul anului 1999, valoarea totală a investiţiilor străine era de 13362,7 cu o distribuţie neuniformă în cadrul regiuni, ponderea maximă aparţine judeţului Iaşi, 37%, în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani au împreună 10%.

Tabel 56. Participarea capitalului străin din regiune

Judeţ Nr. S.C. participante la capital

Valoare totală a capitalului subscris (mii lei)

Valoare totală a capitalului subscris (mii USD)

% capital străin în total regiune

Bacău 442 190541,2 25195,4 19,0 Botoşani 119 30057 13017,0 5,0 Neamţ 309 102799,6 14956,4 13,0 Suceava 486 302714,5 21529,4 21,0 Vaslui 115 27509,4 4830,8 5,0 Total regiune 2350 908122,7 13362,7 100,0

Sursa datelor: CNS, Anuarul statistic al României PATZR (Analiza 4) – Industria (pag. 13)

C4. Construcţiile În 1992-2002 numărul clădirilor noi construite în Regiunea 1 Nord-Est a fost de 99.737 adică 29,77% din numărul clădirilor ridicate în ţară. Din totalul pe regiune, cele mai multe construcţii au fost ridicate în judeţul Iaşi 22,36%, iar cele mai puţine în Botoşani.

Tabel 61. Numărul clădirilor, locuinţelor şi al gospodăriilor populaţiei la recensămintele din 1992 şi 2002

Nr. clădirilor Suprafaţa totală (mp) Nr. camere de locuit

Loc. utilizate în scop comercial

Nr. camere utilizate în scop comercial

2002 1992 2002 1992 2002 2002 2002

România 4.846.572 4.491.565 304.253.207

258.518.314 220.702.994 - 83.543

Bacău 161.170 140.876 9.296874 7.759827 644.108 1.804 3.076 Botoşani 120.656 113.364 5.453535 4.442470 393.546 668 934 Iaşi 152.189 129.886 9.551994 7.368845 655.430 1.403 2.229 Neamţ 136.614 120.750 7.343936 6.011569 516.554 1.287 1.651 Suceava 174.028 154.588 9.087903 7.183446 593.826 1.355 1.341 Vaslui 121.005 106.461 5.602864 4.337361 406.293 765 1.137

Sursa: CNS, Anuarul Statistic al României, 2001 PATZR (Analiza 4) – Constructiile (pag. 15)



C5. Turismul Spaţiul geografic al regiunii se evidenţiază prin prezenţa a diverse forme de turism care se completează reciproc în cadrul diferitelor categorii de destinaţii specifice (turism montan bisezonal, turism balnear, turism cultural, turism rural şi agroturism).

Tabel 63. Capacităţi de cazare în Regiunea 1 Nord-Est (2000) Capacitate de cazare

Locuri existente În funcţiune (mii

locuri x zile)

Sosiri (mii)

Înnoptări (mii)

Utilizarea netă a capacităţii de cazare (%)

Total România 280.005 50.197 4.920 17.647 35,2 Reg.1 Nord-Est 17.745 4.624 543 1.468 31,7 Bacău 4.116 1.322 127 387 29,3 Botoşani 1.664 336 39 97 28,7 Iaşi 2.917 671 101 287 43,1 Neamţ 2.929 745 92 171 23,0 Suceava 5.269 1.335 153 480 36,0 Vaslui 850 215 31 44 20,5

Sursa: CNS, Anuarul statistic al României, 2001

Tabel 64. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2000

Total Hoteluri + Restaurante

Hanuri turistice

Cabane turistice Campinguri Vile şi

bungalouri Tabere elevi şi preşcolari

Regiune 250 81 2 13 17 38 21 Bacău 38 15 1 - 3 8 6 Botoşani 7 5 - 1 - - 1 Iaşi 49 16 - 2 7 13 6 Neamţ 55 15 - 6 3 2 4 Suceava 93 26 1 4 2 15 3 Vaslui 8 4 - - 2 - 1

Sursa: CNS, Anuarul statistic al României, 2001. În calitatea sa de consumator de bunuri şi servicii, turismul are consecinţe asupra utilizării forţei de muncă în alte ramuri ale economiei, cum ar agricultura, industria alimentară, industria uşoară, construcţiile. Studiile întreprinse demonstrează că la fiecare sută de noi locuri de muncă în turism se creează 60-80 de locuri în construcţii şi agricultură. Ocuparea forţei de muncă în turism poate determina mutaţii în profil teritorial, din acest motiv poate fi considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor în regiune prin atragerea unor puncte/ zone turistice în circuitul de valori cu consecinţe asupra valorificării resurselor, asupra disponibilizărilor din alte sectoare.

Tabel 65. Populaţia ocupată în sectorul hoteluri şi restaurante în 2000 (mii persoane) Populaţia ocupată Total Hoteluri şi restaurante % România 8.629,3 92,8 1,07 Total regiune 1.409,1 9,7 0,68 Bacău 249,8 1,6 0,44 Botoşani 175,5 1,0 0,56 Iaşi 318,0 3,5 1,10

Neamţ 224,8 1,6 0,71 Suceava 273,4 1,5 0,54 Vaslui 167,6 0,5 0,29

Sursa: CNS, Anuarul statistic al României 2001

Tabel 66. Numărul mediu de salariaţi în sectorul hoteluri şi restaurante în 2000 Nr. mediu salariaţi Total Hoteluri şi restaurante Din care

muncitori %

Total regiune 633.331 8.372 6.663 1,32 Bacău 138.878 1.208 946 0,86 Botoşani 59.306 964 606 1,62 Iaşi 166.431 3.262 2.916 1,92 Neamţ 98.286 1.361 1.014 1,38 Suceava 107.064 1.229 1.064 1,14 Vaslui 63.866 348 120 0,54

Sursa: CNS, Anuarul statistic al României 2001 PATZR (Analiza 4) – Turismul (pag. 18)

Tabel 67. Situaţia unităţilor şi a locurilor de cazare, pe medii, în Regiunea Nord-Est, în 2003 Urban Rural

Nr. loc

Nr. unităţi Nr.

loc % Nr.unit % Nr.loc % Nr.un

it %

Total regiune

16.121 262 10.62

8 100 140 100 5.533 100 122 100

Bacău 2.744 37 1.995 18,77 26 18,57 749 13,53 11 9,01 Botoşani 1.326 7 436 4,10 5 3,57 890 16,08 2 1,63 Iaşi 3.198 51 2.237 21,04 21 15,0 961 17,36 30 24,59 Neamţ 2.989 63 1.719 16,17 21 15,0 1.270 22,95 42 34,42 Suceava 5.034 96 3.744 35,22 60 42,85 1.290 23,31 36 29,51 Vaslui 870 8 497 4,67 7 5,00 373 6,74 1 0,82

Sursa datelor: CNS, 2003 Cele mai importante capacităţi de cazare se află în judeţul cu potenţialul cel mai ridicat, Suceava. Unităţile hoteliere se găsesc în special în centrele urbane. PATZR (Analiza 4) – Turismul (pag. 18) Rezervaţiile naturale prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit de tip peisagistică, forestieră, floristică, faunistică, geologică, botanică:

Judeţul Botoşani: Alunişul de la Horlăceni, complexul fortificat de cetăţi dacice de la Lozna (botanică), faună cinegetică Cerbu – Copălău, pădurea Ciornohal de la Călăraşi (forestieră), pădurea Stuhoasa, făgetul secular Suharău (forestieră), recifele de la Ripiceni, Stânca Ştefăneşti (geologică);

PATZR (Analiza 4) – Alte posibilitati de agrement (pag. 20) Turismul cultural beneficiază de un valoros patrimoniu reprezentat de cele mai frumoase şi mai numeroase edificii din ţară, de numeroase instituţii de cultură. Cele mai însemnate obiective turistice din regiune sânt :

Judeţul Botoşani : Biserica Popăuţi, Casa de la Ipoteşti a lui Mihai Eminescu, Biserica Sf. Gheorghe (1552), Centrul Mondial Vorona, Biserica Uspenia, Casa Bosforu, Casa Sommer;



............................................................................ Cele peste 20 de vestigii arheologice amintesc de cultura şi civilizaţia de pe aceste meleaguri. Merită menţionate rezervaţiile arheologice de la Cucuteni (caracterizată prin ceramică fină şi variat pictată în care predomină decorul în spirală), Mitoc, Ripiceni, Cetatea Dacică de la Bâtea Doamnei. PATZR (Analiza 4) – Turism cultural (pag. 22) Numeroase localităţi rurale dispun de locuri de cazare:

Judeţul Botoşani: Curteşti (869), Mihai Eminescu (21); ................................................................................. În regiune întâlnim următoarele centre etno-folclorice specializate în cântec şi dans, obiceiuri populare, creaţie de măşti: Epureni, Corneşti, Ruginoasa, Cleja, Cordăreni, Flămânzi, Târpeşti şi Fundu Moldovei. Centrele de creaţie populară sunt specializate în costume populare, ceramică, cusături, mobilier, prelucrare artistică a lemnului şi a pietrei, centre de dogărit. Acestea sunt: Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Marginea, Sadova, Şaru Dornei, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Deleni, Răducăneni, Tansa (jud. Iaşi), Ghimeş, Caşin, Glăvăneşti, Poieni, Berzunţi (jud.Bacău). Centrele de creaţie populară contribuie la dezvoltarea turismului etno-folcloric şi vin în întâmpinarea turismului în care turistul participă activ la realizarea produsului (deprinderea unor meşteşuguri, participarea la sărbători). PATZR (Analiza 4) – Turism pentru reuniuni(pag. 23) C6. Servicii economice

Tabel 72. Abonaţi telefonici în Regiunea 1 Nord-Est (2001)

Abonaţi telefonici total

Abonaţi telefonici urban

Abonaţi telefonici rural

Grad de telefonizare judeţ

Grad de telefonizare urban

Grad de telefonizare rural

Bacău 132.443 98.103 34.340 18,7 30,0 9,0 Botoşani 50.772 37.158 13.614 11,2 28,3 4,8 Iaşi 132.158 105.188 26.970 16,1 27,0 6,3 Neamţ 86.941 60.253 26.688 15,6 28,3 7,8 Suceava 75.383 58.725 16.658 10,9 25,5 3,6 Vaslui 48.938 38.597 10.341 10,7 21,6 3,7 Total regiune 526.635 398.024 128.611 14,3 26,5 5,9

Sursa datelor: CNS, 2003 PATZR (Analiza 4) – Servicii economice – Telecomunicatii (pag. 25) E Contextul suprateritorial Zone protejate care cuprind suprafeţe din teritoriile învecinate Aceste zone sunt:

- Rezervaţia naturală Prut, între Ştefăneşti (Botoşani) şi Probota (Iaşi), cu o parte aflată pe teritoriul Republicii Moldova;

- Parcul naţional Rodna, cuprinzând teritorii din judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud; - Parcul Naţional Călimani, parţial în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Mureş; - Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, parţial în judeţul Harghita.

Pentru aceste zone protejate, se pune problema unei gestiuni comune, dar şi a elaborării în viitor a unei strategii comune de protecţie şi valorificare. PATZR (Analiza 4) – Contextul Suprateritorial (pag. 33)









Listă cartograme sub-capitole A1, A3, A4 şi capitol D A1e - Riscuri naturale A1f - Surse de poluare A1g – Modificări ale suprafeţelor împădurite A1h - Modificări ale zonelor construite A3a - Organizarea administrativa a teritoriului A3b - Principalele arii periurbane in zona de studiu A3c - Marimea UAT dupa suprafata A3d - Marimea UAT dupa populatie A3e - Satisfacerea indicatorilor minimali conform legii 100 din 2007 A3f - UAT Sate apartinatoare si localitati componente A3g - UAT Localitati cu mai putin de 100 de locuitori A3h - Reteaua dotarilor de invatamant A3i - Reteaua dotarilor de sanatate A3j -Reteaua dotarilor cu caracter cultural si sport A3k -Reteaua de judecatorii si tribunale A3l - reteaua bancara si centre comerciale A3m - Reteaua unitatilor turistice A3n - Abonamente telefonice la 1000 locuitori A3o - Reteaua de alimentare cu apa si canalizare A3p - reteaua de alimentare cu gaze naturale si energie termica A3q - Locuire - suprafata locuibila A3r -Locuire - Gradul de echipare A3s - Locuire - dinamica construirii de locuinte A3t - Datele de aprobare ale PUGurilor A3u - Modificari de intravilan conform PUGurilor A4a_zone inundabile A4b_Echipare hidroedilitara A4c_Retele alimentare cu apa A4d_Retele de transport rutier A4e_Accesibilitate A4f - Gradul de accesibilitate A4g - Indicele de motorizare A4h_Retele de transport feroviar A4i_Telecomunicatii_telefonie fixa A4j_Retele energetice

A4k_Retele alimentare cu gaze naturale A4l_Managementul deseurilor A4m_Gestionarea deseurilor D2a - organizare administrativa D2b - unitati geografice D2c - sistem urban D2d - cai de comunicatie D2e - zone cu probleme de dezvoltare

Date post:	29-Nov-2014
Category:	Documents
Upload:	aloisuiie
View:	1,628 times
Download:	15 times

Patj bt etapai-memo1

Documents