8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part14

1/11

tei'

(165).

5.

-

l{otiunea c,auzalitdtii

dinamioe

eiaboratd.

prin

analogie dupd

con-

cep{iuaea

iregittrii

sufletului

pen'tru

viala

viitoare.

Inteleger:ea

dezvoltdrii

isto-

rjce. Puteroa

divind

si

legile

mecanice

ale

universului.

Legile

mecanice

qi

Dum-

nezeu,

dupd

Descarles.

Atribu,tele

divinitdfii concepute ca legi

frreEti

ale

na-

turil

{167).

6.

-

Cultivarea

judecdtii

atrstracte,

prin

speculatiunile teologilor

creg-

r ni.

Rezurnat

(L69).

CAPIITOLUI,

IV

.

,,

1.

-

Publicul

cel

mare

presupune

o adversii;ate naturalS lntre

religiune

gi

stiint5.

Sufletul

si

corpul religiunei,

dupd

F. Buisson. Religiunea

consideratd

ca un

nume

colectiv

pentru

artd, morald Si

qtiintd

(.172).

2.

-

Constatare

istoricd.

Roiul

atri-

bute-lor dir.initdtii in formarea

postulatelor

gliinlei

moderne.

Matematica

qi

me-

todele experimentale. Matematica

consideratS,

cdtre

stirqitul

evului mediu, ca

o

5tiin 5

divind.

Pdrerea

lui

Galileo

Galilei

(173).

3.

-

.Impersonalitatea

qtiin-

c.i,

dupd

filosofia

materialistS.

Stiinla

consideratd

ca

oglinda

fideld

a

unei

rea-

litriti obiective.

Erorile

filosofiei

materialiste.

Legile

mecanice nu

sunt

legi

fun-

clarnentale.

$tiinla

nu

oglinde;te fidel realitatea obiectivd.

Filosolja

kantiand.

Teoria

,,lucrului

in

sine"

(177).

4.

-

Panpsihologismul dedus

gregit

din

filosofia

lui

Kant.

Idealismul rnagic al

poetilor

romantici

(185).

5.

-

Continuaitorii

filoso-

fiei kantiene.

Metoda

criticistd

$i

metoda

geneticS.

E. Mach, H.

Poincar6,

Felix

Le Dantec

(186).

6.

-

Caractertd

;tiin{ei

moderne. Ajutorul

ce-l

dd

$tiinta

pen-

tru

afirmarea

personalitSlii.

Pretinsul

ei

faliment.

P"ezumat

(189).

Irartea

II-a

LEGEA CONSERVaRTT

UNrrATrr

SUFT,EtESTI

CAPITOLUL I

1.

-

Acordul

intre

teoriile

filosoliei

materialiste

$i

filosofia

lui

Thomas din

Aquino

{192).

2.

-

Caracterizarea sisternelor

metafizige.

Tendinfa

de a

considera

qiiinia

ca

independentd

de

condiliunile

de dezvoltare

ale

personalitdlii

omenesti.

Postularea

unei realitSli

absolute

gi, pe

baza

acesteia, a

unei

cunoqtinte abso-

lute

{195/.

3.

-

Tendinta fiecdrei

culturi.de

a

se statornici

de

veci

in contra

in-

tereselor

actuale

ale individului.

Prestigiul legilor

9i

al

institufiunilor.

Individul

ca

purtdtor

anonim

al

culturii. Tendinta spre

exteriorizare a

sufletului

one-

nesc

(196/.

4.

-

Legea

conservafiunii.

energiei din

lumea fizicd.

Carac

erul aces-

tei legi.

Mdsura

in

eare

aceastd

lege este

experimentald.

Postularea sistemelor

mecanice

complect

izolate.

Explicarea

mecanicd

a

fenomenelor,

dupd E.

Picard.

Analogia

legei

conservaliunei

energiei

in

lurnea

sufleteasc6.

Unitatea

fenomene-

lor sufle,teqti.

Ipotezele

vechii

psihologii.

Sufletul conceput

ira

entitate

reald, iar

nu

ca

unitate formald,

Teoriiie

psihologiei

contimporane.

Psihologia

,,fdrd

suflet".

Noliunea

unit5lilor sufleteqti

analoagd

no{iunii

s,istemelor

complect izolate din

mecanicd

(199).

5.

-

Legea

psihofizicd.

Interpretarea

acestei

legi datd

de

W. Wundt. Generalizarea

legii

psihofizice.

Legea conserva{iunii

unitS{ii

suflete$ti

(206).

6.

-

Legea

corelaliunei

func{iunilor

din

lumea

organicd.

Constatdrile

lui

Ch. Darwin, F,ilosofia lui

H. Taine

(208l.

CAPITOLUL

II

1.

-

Aplioarea

legei

dependenlelor mutule la

explicarea raportului

dinfre

qtiin 6

Ei

eregtrinism

(210).

2.

-

lndinarea

intimd

a

sistemelor

metafizice. Credinla in-

tr-o

lume

obiectivd

necondilionatd

de

conEtiinla

omeneascd.

Contradiclia intre

?96

8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part14

2/11

t

sistemele

filosofice

explicatd

prin

legea

unitdlii

de

congtiinld'

Metoda

dialectic5

aluiI{egel(211.)'3,_Analizaactuluidejudecatd.Elelrrentulin.tuitionalgicon-

;tiinla

activitdlii

pr-oprii'

Deosebirea

lntre

perceptia

pasivd

;i

judecatd

din

panct

clevederelogicsipsihologic.Convingerealogicd(213).4._Tendinteleinnascute

alecon.ltiinlei,caredeterminSactulconvingerii.Criteriu}rnetafizic;icriteriul

'elativist.

condiii,onarea

reciproca

a

acstora.

Progresul

Etiintei

ca

rezultat

al

luptei

intre

tentlinfa

metafizicd

qi

tendintp

relativistd

(216).

5.

-

Explicarea

eauzald

ciaticlepsihologie,indcosebiredectla}ogicd$iistoricd'Rolrilactivitdl.iiaper-

ccptive

in

actrrl

juciecdlii.

Se'rrti:rentul

ca

element

deterrninant

in

nroducle-a

131'

',,ingerii.serrtirrrentlrlexpiicdluptaintrecriteriileopusealeader'Srului{218J

6.

-

Aplica{iuni.

Concluz'ie

(220)'

Partca

lll-a

PERSOANA

$I

I\'IEDIU

CAPiI'OLUL

]

1-Privilegeneraldasupraafirmiriipelrsona}itd{iiindeculsultimpului."Alir-

llareapersonalit.{ iipr.intransforlTlarearaportrrrilot'.]riridice.Afirmareaperst}nir.

litdtii

prin

aplicaliunile

practice

alc

stiin{ei'

Munca

este

libcrtate

fa: '

''

:

L""

gdturaintirndintrevialamintal56iviatamaterialS'dupdH'I{ijffding'Munca

lnaterialdcontribuieladezl,oltareapersona}itdtii'Nouainc}ruilalepeCarec(:a-

pdtdactivitateaomenearcdpebazaiegiidcconservaliuneaenergiei(226)'3'-

fJptirnisrnul

qtiin{ific

nu

se

acrediieazd

pcntru

intreaga

activitatc

a olnu}ui'

C)mul

l.Iu

a1.e

puter.e

dc

a

interr,cni

9i

c]irija

fe:-iomenele

suflcteqti.

Pesirr-risnul

fi]osrlfi-

lorlimorali;tilorinceeaceprir,esteeducaiiuneavoinlei.Reficxiuni]elul

R.

Eucken

{22E)'

4.

-

Dualismul

intre

lumea

externi

si

lumea

internd'

Solulia

IuiJohnStrrartMilI.Etologiaca;tiinld(231).5._Greutdlilepecareleintinr.

1:in5stlinlaet,oiogiei.Greutdti]eclefapt.Ctirrrplexitaieafenoirrencl6lslf|e|esti.

Factor.ulereditdlii.Ocolireadificultdtilcrclec6treJohnStuartMi]l{232l,6,-

Forrnularea

problemei

cum

uilneazd.

sti

fie

pus5.

Fac'torul

ereditd{ii'

caracteristic

fenotnenelor

sufleteqti

(234)'

CAPITOLUL

]I

1.

-

ln

studiui

fenomeneLor

mecanice

nu

se

line

seamd

de ereditaie'

I{o'liunea

putriiinstiintelenaturale.Noliun'eaenergiei.Putereasufleteascd.Ene'rgiasuflo-

tcascd.

Puterea

tnoralei,

gtiintei, culiurei

elc'

(236)'

2'

-.Teoria

indetertninismu-

Iui

ereditar.

Faptele

cari'contrazic

aceastS

teorie.

Deterrninismul

in

rnanifestSriie

cgracterului.Factor.ulereditd|iiinformareaimaginilorliareprezintdrilor.C}pc.

;;;;r.

ioeice

expiicat

prin

influenta

ereditd{ii.

Expresiunea

emotiuni}or

(237i.

:}._.Eroareaacreditat5pot'u,-"imagineigMficeaarculuireflex.Ade'"'dratana_

turdaactelorsufleteQti'Deosebireaintlelumeaexternssilumea'intcrnd,Irnagi-

neagrafic5aarculuireflexfalqificdcuno.stinlaadevdrateirealitdtisufletelti

(23g).4._-Problemaelementeloresentialelisecunclare.Criteriulsimplicitdlii.Ele.

mentelcasobiatesuntelementesecundare.Funcliunilesuperioalesufleteqticonsi.

der.ate

ca

stdri

suflete5ti

accidentale

(241).5.

*

Lipsa

de

rraloare

a

criteriului

sim-

plicitdfii.

pe

baza

lui

nu

se

poate

stabili

teoria

in

8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part14

3/11

\:, ,.

CAPITOI"UT.,

III

l.

:

Determinismul

suflete,sc

a

precdat

istorice$te

determinismulqi

feno.menelpr

xte-rne.

rr-irnele inlelesuri

ale noliunii

de

lege.

Leges naturoe dupd

Descartes,

iiewton

qi

Leibniz

(246).

2.

.-

Adevdrurile

Etiin{ei

moderne

au

fost

practicate

lna-

inte

de

ce

eld sd

li

fost

l'ecunoscute ca formind

o

$tiintd.

Prima

activitate

indu-s-

tljald

a omului a

fost dirijatd

de determinismul

social.

Cuno tinla

determinismu-

]ui ln naturd

pregA,titd prin

dogmele

creptinismullJi

(247).3.

-

Teoria contrard,

clupS

care

progresele

gtiinlei

qi

ale

tehnicei

produclrunii

ar

fi

determinat evolu-

iunea

culturei.

Definitiunea

mediuluj.

Deosebirea

intre conlinutul intuitional

ai

conqtiinlei

Ei

definilia

;tiinlificd

a

n.rediului.

Origina

sentimentului

de

libertate

(248).

4.

-

Cerin{eie suflete."iti

c,ari deterrninard

succesul

qtiinlei

moderne.

Defi-

ltitia

personalitdlii

Ei

a

caracterului.

Tendinla omului

modern Ia dezrroltarea

per-

sanalitdtii, spre

deosebire

de omul

antic. Voinla spre

formarea

percanalit5{il

este

lraza

convingerei

in

determinismul

naturei externe. Restringerea intelesului

de

qtiinld

la

ceea

ce

est n'rai

util

individului.

Prevederea. Analogia

cu filosofia

stoicd

tr250l,

5.

-

Prevederea nu

este o cond,iliune esenliald

pentru

Etiintd.

Pre-

rcderca

adaogA

numai la

utilitatea

practicd (254).

6.

-

Formularea

problemei

care

priveqte

rotrul stiin{ei

sufietului

in

culturd. Legile

cauzale

pntn:

explicarea fdpic-

lnr

trecutc

(256l.

CAPITOI,UL IV

1.

-

Ipoteza

unei

ltiinle

car

ar

putea

sa

prezicd mersul

fenomenelor sufleter;ti.

Utilitatea

acestei

qtiinle

din

punct

rJe.

vedere

individual.

Condi{iunea

irrrposibild

de

rcalizat

pentru

constituirea

unei asen-renea sJiinte.

Fenomenele sufleteqti

nu

pot

fi

prezise

{258).

2.

-

Criteriul

dupd

crare

s