Anul VI, Numărul 61, MARTIE 2012

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Din culisele vizitei lui Victor Ponta în SUA Liderul USL a fost la Wa-

shington pentru a primi me-saje politice, iar la Chicago pen-tru a încheia o alianţă electorală politico-religioasă

În perioada 13 -19 februarie 2012, liderul opoziţiei din România, domnul Victor Ponta, a efectuat o vizită misterioasă în SUA. În calitate de preşedinte al Partidului Social Democrat (PSD) şi co-Preşedinte al Uniunii Social Liberale (USL), domnul Victor Ponta este candidatul opoziţiei la funcţia de prim ministru pentru alegerile din noiembrie 2012. Atitudinea şi declaraţiile lui Victor Ponta au fost total diferite faţă de apariţiile sale anterioare din mass media românească, motiv pentru care Evenimentul Zilei l-a catalogat „Noul Victor Ponta Made in SUA”. Motivele schimbării radicale de ati-tudine şi discurs ale liderului PSD s-au datorat mesajelor pe care le-a primit de la politicienii din Wash-ington. În SUA există un protocol al vizitelor de lucru, care se respectă cu stricteţe. Liderii opoziţiei nu sunt primiţi la nivelele cele mai înalte şi nu se bucură de acelaşi tratament ca şi politicienii aflaţi la putere.

Motivul „inflaţiei” de politicieni români care vizitează Washington-ul şi secretomania care-i înconjoară se datorează protestelor stradale prelun-gite, care periclitează interesele mili-tare americane în România. Liderul PSD, Victor Ponta, a petrecut patru zile la Washington D.C. împreună cu responsabilii USL pentru politică Externă, Titus Corlăţean şi apărare, Corneliu Dobriţoiu, timp în care s-a întâlnit cu reprezentanţi din eşalonul doi al Departamentului de Stat; cu membri ai Comisiei pentru Politică Externă Est Europeană din Con-gresul American şi cu reprezentanţi ai FMI. Întâlnirile au fost stabilite cu ajutorul Ambasadorului SUA la Bucureşti, domnul Mark Gitenstein şi al Ambasadei României la Wash-ington. Victor Ponta nu a avut în-talniri publice cu jurnaliştii româno-americani de pe Coasta de Est sau cu liderii comunităţii româneşti din capitala SUA. Motivele sunt expli-

cate pe larg în partea a doua a acestui material (Alianţa Politică & Religie de la Chicago).

Jurnaliştii români din SUA au af-lat despre vizita lui Victor Ponta la Washington în data de 16 februa-rie, de la colegii din România. Viz-ita a fost confirmată de Ambasada României la Washington în data de 17 februarie, ca răspuns la scrisorile adresate de jurnalişti, prin care se so-licitau detalii despre scopul, durata şi agenda vizitei lui Victor Ponta. Presa a fost înştiinţată că detaliile vor fi date publicităţii printr-un comu-nicat, în data de 20 februarie 2012.Lipsa de transparenţă şi secretomania care au însoţit vizita lui Victor Ponta la Washington fac parte dintr-un tipar mai vechi.

Preşedintele Traian Basescu a fost la Washington într-o vizită oficială în data de 13 septembrie 2011, iar presa

româno-americană a fost anunţată prin e-mail cu 4 ore înaintea întâl-nirii preşedintelui cu cetăţenii de la Ambasada României din D.C. Invitaţiile conţineau o confirmare de participare (RSVP), care trebuia trimisă organizatorilor cu o zi înainte de primirea invitaţiei, respectiv în data de 12 septembrie 2011. Într-un mod absolut bizar, singurul jur-nalist român din SUA care a reuşit performanţa de a trimite RSVP înainte să primească invitaţia şi a ajuns la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu de la Washington, a fost Steven Bonică, editorul ziarului Romanian Tribune din Chicago. Nu deţinem informaţii despre procedeul lui de teleportare.

Aşadar, în data de 17 februarie 2012, când Ambasada României a confirmat vizita domnului Vic-tor Ponta la Washington pentru

jurnaliştii români de pe Coasta de Est, liderul opoziţiei părăsise capitala SUA şi se afla la Chicago.

I. De ce a evitat Victor Ponta să dea declaraţii de presă la Washing-ton?

Foarte probabil pentru că liderul PSD a venit în SUA ca să primească mesaje de la oficialii americani, nu ca să transmită mesaje. Mesajele pe care le-a primit i-au schimbat pro-pria percepţie asupra parteneria-tului Româno-American şi asupra cetăţenilor români din SUA. Liderii de la Washington i-au transmis lui Victor Ponta că prin venirea la putere a PSD/USL nu vor fi anulate legile şi proiectele începute de PDL, ci dimpotrivă, indiferent cine va câştiga alegerile din 2012, România va fi obligată să-şi respecte angaja men-tele internaţionale, parteneriatul cu NATO şi SUA.

Victor Ponta a înţeles mesajul, motiv pentru care a declarat ulterior la Chicago:“venirea USL la putere nu va conduce la mutaţii semnifica-tive în relaţiile externe, pentru că în opoziţie sunt oameni responsabili.”

Vizita lui Victor Ponta în SUA a urmat-o pe cea a senatorului Mircea Geoana, care s-a aflat la Washington şi New York în perioada 1-4 februa-rie pentru a relua“ ideea organizării la București, cu sprijinul NATO și al Departamentul de Stat al SUA, a unei conferinţe pe teme de secu-ritate, înaintea Summitului NATO de la Chicago din 2012”. Fostul şef al Senatului, cunoscut datorită funcţiilor de Ambasador al României în SUA şi ministru de externe, a mili-tat pentru “includerea României...

MIORITA USA

WWW.JURNALUL.RO

Un agent de origine română al poliţiei statului Washington a fost împuşcat mortal, joi dimineaţă, 23 feb-ruarie 2012, de un infractor aflat la vo-lanul unui autovehicul, pe care îl oprise pentru un control pe autostradă şi care apoi s-a sinucis.

Tony Rădulescu, în vârstă de 44 de ani, s-a născut la Bucureşti şi s-a mutat în Statele Unite când avea 14 ani. El lu-cra la poliţia statului Washington (State Patrol) de 16 ani şi era detaşat la biroul agenţiei din Bremerton.

Rădulescu a oprit pe autostrada 16

un autovehicul condus de Joshua J. Blake, în vârstă de 28 de ani, şi a transmis prin radio datele maşinii pentru a fi verificate. Rădulescu nu a mai sunat înapoi la secţie, astfel că un adjunct al şerifului din comitatul Kitsap s-a deplasat la locul indicat de pe autostradă şi l-a găsit rănit. Agentul a fost transportat la Centrul Medical St. Joseph din Tacoma, unde a fost pronunţat decesul său.

Bărbatul suspectat că l-a împuşcat este un infractor care ameninţase că va răni poliţiştii dacă va fi arestat din nou, potrivit Departamentului de Corecţie (DOC) al statului.

Blake a stat la închisoare pen-

tru fabricare de metamfetamină, agresiune şi încălcarea unui ordin de restricţie, a precizat un purtător de cuvânt al DOC, Chad Lewis. Infrac-torul era supravegheat de autorităţi din cauza tendinţelor sale violente şi a nerespectării legislaţiei, inclusiv după eliberarea din închisoare.

Joshua Blake s-a împuşcat în timp ce adjuncţi ai şerifului comitatului Kitsap veneau să-l aresteze în legătură cu uci-derea lui Tony Rădulescu.

Poliţiştii care au fost colegi cu Rădulescu, dar şi cetăţenii din comuni-tatea acestuia au depus flori şi lumânări în faţa casei acestuia, după ce au auzit vestea morţii.

POLIŢISTUL DE ORIGINE ROMÂNĂ TONY RĂDULESCU, ÎMPUŞCAT MORTAL DE UN INFRACTOR ÎN WASHINGTON

CONTINUARE IN PAGINA 2 >

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ MARTIE 2012 MIORIŢA USA 2

României în conceptul 3D, Di-plomacy, Development, Defense, pentru ţările Africii de Nord și Orientului Mijlociu Extins.”

Scopul vizitei lui Victor Ponta în SUA pare legat de vizita predecesoru-lui său, domnul Mircea Geoană, deşi cei doi nu mai sunt colegi de partid, iar declaraţiile lor politice îi situează pe poziţii diferite. Prestaţia senatoru-lui Mircea Geoana în SUA a fost net superioară faţă de cea a domnului Victor Ponta, dar ambii s-au remar-cat printr-o companie bizară în SUA. Victor Ponta a fost însoţit la Chicago de pastorul baptist Doru Popa, fost primar PSD al Aradului. Mircea Geoană a fost însoţit de controver-satul om de afaceri şi traseist politic Viorel Duca (actualmente PNL) şi de deputatul Viorel Arion (PDL), ambii originari din Hunedoara.

Viorel Duca deţine cinci case de bătrâni în California, în stil “mătuşa Tamara”; un ranch în Nevada şi o casă de vacanţă în Austria. În perioada 2000 -2003, Viorel Duca a înfiinţat American Liberty University, o uni-versitate privată neacreditată, care a funcţionat într-un garaj din Sacra-mento. Ulterior, universitatea şi-a schimbat numele în Lexford Univer-sity şi a continuat să funcţioneze fără avize şi acreditări. Adevărata Liberty University (LU) se află în Lynch-burg, VA şi este cea mai mare uni-versitate creştină privată din lume. LU a fost înfiinţată şi acreditată în anul 1971, de către Dr. Jerry Falwell, Sr. Între American Liberty/Lexford University, fondată de Viorel Duca în California şi universitatea Liberty (LU) din Lynchburg Virginia, orice asemănare este pur întâmplătoare.

În data de 14 noiembrie 2008, zia-rul Romanian Tribune din Chicago, al cărui editor este Steven Bonică, a publicat o reclamă electrorală pentru Viorel Duca. Deşi la acel moment buletinele de vot nu erau tipărite, autorul reclamei electorale, Dr. Pe-ter Chiş, indica locul unde alegătorii trebuie să pună ştampila pentru a-l vota pe Viorel Duca: “Va multumesc anticipat la toti dragi concentrating, care veti vota afirmativ pentru Sena-torul Viorel Duca; locul pe buletinul de vot il veti gasi foarte simplu:a doua pozitie cu numele acestuia: VIOREL DUCA.”

Preşedintele Traian Băsescu, ex-premierul Emil Boc şi ex-ministrul de externe Teodor Baconschi, s-au deplasat la Washington în data de 13 septembrie 2011 pentru a semna documentele de instalare a scutului american anti-rachetă în România. Patru luni mai târziu, ca urmare a protestelor stradale din România, Emil Boc şi Teodor Baconschi au fost eliminaţi, iar mandatul preşedintelui Băsescu se va încheia în 2012. După 1989 România a reuşit performanţa de a avea 10 miniştrii de externe, mai mulţi decât Rusia în ultimii 100 de ani! Cu o asmenea fluctuaţie la MAE, guvern şi MApN, SUA nu poate stabili o strategie de lungă durată cu România, pentru că la fiec-are întâlnire oficială se prezintă o altă persoană în postura de ministru de externe (şi/sau apărare). Cu cine să negocieze şi să semneze SUA tratate pe termen mediu şi lung? Cu Geoană şi Ponta?

Cum văd americanii protestele stradale din România?

Două articole, publicate de New York Times şi, respectiv CNN, arată că protestele stradale din România se datorează măsurilor de austeri-tate dure, dar absolut necesare, luate de guvernul Boc în ultimii doi ani;

mişcările stradale continuă inutil, de oarece protestatarii nu oferă alterna-tive pentru ţară; rating-ul este afectat; economia pierde; creditele se scump-esc; politicienii sunt depăşiţi de evenimente şi găsesc cu greu soluţii pentru sinistraţii din partea de est a ţării, afectaţi de iarna foarte aspră. Presa americană subliniază un aspect pozitiv: s-au facut paşi importanţi pe calea democraţiei, deoarece protesta-tarii nu mai sunt împuşcaţi pe stradă! În faţa Casei Albe din Washington DC zilnic vedem câteva zeci de pro-testatari pentru diverse cauze. Sunt paşnici, vociferează, depun petiţii la Congres, instituţia prezidenţiala, agenţii guvernamentale, fac lobby organizat contra unor propuneri leg-islative. Administraţia şi preşedenţia îşi văd de treburile lor, nu cade gu-vernul, nu se organizează alegeri an-ticipate.

În România şi în SUA anul 2012 este an electoral. În SUA, indiferent cine va câştiga alegerile, proiectele începute, interne şi internaţionale, vor continua. În România cine garantează că se va întâmpla la fel? Începând din 1989 fiecare partid care a venit la putere a dat vina pe „greaua moştenire a guvernării ante-rioare” şi şi-a început activitatea prin anularea legilor date de predecesori. Schimbarea polilor politici conduce la o schimbare cu 180 de grade a direcţiei în care se îndreaptă Româ-nia. Lipsa de coerenţă din politica externă a ţării noastre determină oficialităţile americane să invite la discuţii toţi liderii politici importanţi din România, pentru a se asigura că ţara îşi va respecta angajamentele internaţionale după alegerile din 2012, iar scutul anti-racheta va fi funcţional la termenele stabilite, in-diferent cine va conduce România. Cu UDMR lucrurile sunt clare; in-diferent cine va câştiga alegerile ei au fost şi vor fi la putere, aliaţii partidu-lui care va forma guvernul; deci sunt şanse mici să vedem lideri UDMR invitaţi la Washington.

Interesele militare americane în România

U.S. Budget Document 2012 descrie pe larg planurile de apărare antirachetă ale Statelor Unite în Europa, un proiect cu implicaţii şi sume greu de imaginat. US Missile Defense Agency (MDA) a stabilit bugetul pentru aşa-numitul Europe-an Phased Adaptive Approach Mis-sile Defense System, care se regăseşte într-un document al agenţiei din data de 13 februarie 2012. Planul include introducerea scutului anti-rachetă format din baterii terestre (versiuni ale sistemului naval de bază Aegis) atât în Polonia cât şi în România. Scutul din România va fi completat de prezenţa permanentă a unui distrugător Aegis al Marinei americane în Marea Neagră. Scutul din România va fi operaţional în 2015, iar cel din Polonia în 2018. Ambele sunt programate pentru a fi modernizate în 2020 cu rachete mai avansate.

Faza I a sistemului, care urmează să fie finalizată în acest an, prevede implementarea unui distrugător Ae-gis în Europa, precum şi activarea unui centru de comandă şi control la Ramstein, Germania şi un sistem de supraveghere radar în Turcia, care este deja operaţional. MDA descrie, de asemenea, costurile de imple-mentare ale sistemului de apărare de mare Altitudine (THAAD), un sistem aerian care poate fi utilizat oriunde şi care operează cu radare de tipul celui instalat deja în Turcia. În acest context, Ray Mabus, secretarul US Navy a anunţat, în data de 16 februarie 2012 numele celor patru

distrugatoare americane care vor pleca în misiune permanentă la baza Rota din Spania. Misiunea lor principală va fi să completeze siste-mul de apărare antirachetă din Eu-ropa. Primele două nave vor ajunge la post în 2014, iar următoarele două în 2015. Secretarul Apărării, Leon Panetta a anunţat pentru prima dată prezenţa celor patru nave în Europa în octombrie anul trecut şi a preci-zat la momentul respectiv că ele vor fi disponibile, de asemenea, pentru a sprijini US Central Command şi US Africom, dacă va fi necesar.

Deşi, din punct de vedere tehnic, nu este parte a sistemului NATO, MDA a anunţat, de asemenea, o cooperare strânsă cu Israelul, care include testarea scutului din Româ-nia prin interceptarea rachetelor cu rază scurtă de acţiune din sistemul de apărare David Sling. De aseme-nea, MDA va participa la punerea în funcţiune a unui radar anti-rachetă în Israel, în anul 2013. Documentul menţionează, de asemenea, acordul încheiat cu Emiratele Arabe Unite în decembrie anul trecut, pentru vânzarea a două baterii THAAD în această ţară. Toate aceste proiecte pe termen scurt vizează Iranul, sistemul de aparare NATO în special, dar ar putea constitui pe termen lung cheia unei confruntări termonucle-are cu Rusia şi China, care se află în intenţiile Imperiului Britanic.

Acest tip de informaţii, pe care Victor Ponta le-a primit la Wash-ington, i-au dat imaginea exactă a responsabilităţilor pe care le va avea dacă va câştiga fotoliul de premier şi l-au determinat să-şi schimbe discur-sul şi atitudinea.

Interesele militare americane în lume

Proiectele militare în care este implicată România fac parte din aripa vestică a unui sistem militar mondial, care vizează Orientul Mij-lociu, China şi Rusia. Aripa estică a proiectului se numeşte “Asia pivot” şi are sediul central la baza militară Guam. Asia pivot vizează China şi partea de est a Rusiei. Un nou raport al Serviciului de Cercetare al Con-gresului a fost dat publicităţii în data de 17 februarie. Raportul vizează acumularea enormă de forţe militare americane în vestul Oceanului Pa-cific. Raportul se referă la staţionarea forţelor americane în Guam, care a început înainte de atacurile de la 11 septembrie 2001 şi a crescut an de an. Deşi purtătorii de cuvânt ai ar-matei au negat mereu pregătirile de război cu China sau Rusia, datele recente confirmă că lanţul se strânge tot mai mult. Primele rachete au

ajuns în Guam în anul 2000 şi au fost urmate imediat de cantităţi mari de muniţie teleghidată. Le-au ur-mat trei submarine nucleare de atac, primul în 2002, ultimul în 2007; 60% dintre forţele submarine ale US Navy sunt în Oceanul Pacific. Guam este, de asemenea, şi o bază militară pentru rachete aero purtate de tip Ohio. Fiecare submarin din Guam poate transporta 154 de rach-ete Tomahawk, dar şi impresionante detaşamente de militari din Forţele Speciale. În anul 2008, SUA a anunţat modernizarea bazei militare din Guam pentru a permite primirea a trei portavioane şi condiţii pentru ca ele să poată staţiona până la trei săptămâni.

În anul 2002, baza militară a fost îmbunatăţită cu cargouri C-17 şi cisterne petroliere KC – 135. În Guam s-au creat condiţii optime pentru primirea bombardierelor B–2 şi B-52 în anul 2004. Avioanele de luptă F -15, F-16 şi F-22 şi-au în-ceput exerciţiile în perioada 2005 - 2007. În 2009 au fost adăugate aces-tui sistem trei drone Global Hawk. Marina americană are 50 de nave desfăşurate în Pacificul de Vest, circa 50% din numărul total de nave US desfăşurate în lume. Air Force are avioane de luptă, portavioane şi un centru de comandă pentru trei scu-turi „Vaillant Shild” în Guam.

Săptămâna trecută, secretatul Marinei, Ray Mubus, a declarat intr-un interviu că patru dintre navele noi de luptă Littoral (LCS) vor fi aduse la baza din Singapore, începând cu 2016, după ce oficialităţile din Singapore vor semna acordul de staţionare. Aceste nave sunt proi-ectate să funcţioneze în apele puţin adânci şi în apropierea ţărmului, deci în Marea Chinei de Sud. În plus, s-au reluat discuţiile cu guver-nul Filipinez pentru mutarea unei părţi dintre puşcaşii marini staţionaţi acum la baza Okinawa din Japonia, în insulele Palawan, fapt confirmat de secretarul apărării, Leon Panetta.

Privind din această perspectivă, declaraţiile lui Victor Ponta de la Chicago au alt sens: “Eu nu cred într-o opoziţie care vine sa distruga tot ceea ce au făcut cei dinainte, ei au putut face atât , noi vom face si mai mult, putem sa învăţăm deci din greselile lor. Asta este in ceea ce eu cred. Soluţia este ca cei de la putere sa facă ce pot ei mai bine, iar oameni prin vot sa decidă dacă ii ăstrează la putere, sau votează cu cei din opoziţie sa vina in locul lor." În concluzie, indiferent cine va câştiga alegerile din România, pro-iectele militare SUA din România,

Europa şi din lume, vor continua. Rămâne de văzut dacă politicienii români vor fi capabili să obţină avan-taje pentru cetaţenii români din SUA sau pentru cei din ţară din acest parteneriat strategic.

II. Alianţa politico – religioasă de la Chicago

În anii electorali liderii spirituali ai bisericilor româneşti din SUA au un rol decisiv pentru desemnarea învingătorilor în alegeri. Majori-tatea secţiilor de votare din SUA sunt amplasate în biserici. Bisericile sunt locurile în care se poate face cel mai uşor campanie electorală, iar în jurul liderilor spirituali se strâng un numar însemnat de români. Bi-sericile româneşti din SUA cu cel mai mare număr de enoriaşi aparţin cultelor neo-protestante. Liderii spirituali deţin registre cu enoriaşii, baze de date cu informaţii diverse: adrese, numere de telefon, acte de identitate şi de stare civila, profesie, loc de muncă ş.a.m.d. Credincioşii neo-protestanţi au tendinţa de a urma cu sfinţenie sfaturile liderilor lor spirituali, inclusiv pe cele electo-rale. Cu o asemenea bază de date şi influenţă, orice lider spiritual poate deveni o ţintă pentru politiceni, iar biserica un centru de influenţă poli-tic. Au existat numeroase cazuri de colaborare a liderilor spirituali cu securitatea. În anul 2004, de pildă, ex-preşedintele Ion Iliescu (PSD) a acordat distincţia Meritul Cultural în grad de cavaler pastorului Nicky Pop, de la cea mai mare biserică neo-protestantă din Oregon. Emigrant în SUA în 1978, pastorul Nicky Pop a obtinut rezidenţa în SUA ca refugiat, pe motive de discriminare religioasă în România, iar ulterior s-a dovedit că a fost informator al securităţii. O parte din dosarul lui a fost făcut pub-lic în cartea “Răscumpărarea Memo-riei”, iar ulterior, el şi-a recunoscut public vinovăţia.

În acest context, faptul că Victor Ponta a fost la Chicago împreună cu pastorul baptist Doru Popa, fost primar PSD al municipiului Arad, reprezintă o asociere bizară doar pen-tru românii din ţară; pentru cei din SUA este doar o manevră uzuală de campanie electorală. Pastorul Doru Popa fusese invitat la înmormântarea unui tânăr baptist de origine româ-na din Chicago, decedat la frageda vârstă de 32 de ani. Însoţindu-l pe Doru Popa la Chicago, Victor Ponta a profitat de ocazia de a-şi face intra-rea...

>CONTINUARE DINPRIMA PAGINA

Din culisele vizitei lui Victor Ponta în SUA

>CONTINUARE INPAGINA 15

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorofic)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara Circiu(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New YorkDan Boanta - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: AgerpressD C News

N Y Magazin

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Cos-tul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anun-tate apartin autorilor,la fel si res-ponsabil-itatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA MARTIE 2012 ŞTIRI 3

Doamnelor si Domnilor,

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

Care Dragobete? Unde? Cine? Cum? De ce? Şi pot continua cu aceste întrebări, cărora le adaug un ridicat de sprâncene, o figură surprinsă, o mirare de toată frumuseţea!

Iata-mă din nou cu roşu în obraji şi nu din cauza frigului de-afară, ci din cauza ruşinii mele în locul celor care vor cu tot dina-dinsul să uite că exista obiceiuri româneşti vechi, frumoase şi neco-merciale! Mai ales necomerciale! Sau poate că aici este cheia acestei revoluţii anti obiceiuri vechi, pro obiceiuri de împrumutat! Dacă nu dăm din buzunar, ca sa copiem cât mai îndeaproape obiceiul vecinu-lui, nu ne simţim bine. Nu ştim ce înseamnă cu adevărat, de unde provine, de ce trebuie să fie aşa şi nu altfel! Ce contează! Dacă-i bal, bal să fie!!!

O zi aşteptată cândva cu

nerăbdare de toţi tinerii, Dragobe tele este în bună parte uitat, fiindpăstrat doar în amintirea părinţilor şi bunicilor. Iar în ultimii ani, acest obicei autohton, riscă să fie dat cu desavârşire uitării, fiind înlocuit de acest Sfânt Valentin, obicei plăcut dealtfel, dar care nu are nici un fel de legatură cu spiritualitatea românească.

Fiu al Babei Dochia, Dragobe-tele obişnuia să se sărbătorească pe 24 februarie. În această zi satele româneşti răsunau de vese-lia tinerilor şi de zicala : „Drago-betele sărută fetele!” Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spune că cine participă la această sărbătoare va fi ferit de bolile anului şi că Drago-betele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbracaţi în straie de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi ple-cau să caute flori de primăvară prin pădurile şi luncile din vecinătate. În sudul României (în special în

zona judeţului Mehedinţi), fetele se întorceau în sat alergând, obi-cei numit „zburătorit”, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era sprint-en şi o ajungea din urmă, iar fata îl plăcea, îl săruta în vazul tuturor. Sărutul acesta semni-fica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult.

O altă tradiţie spune ca Maica Precista a transformat Drago-betele într-o buruiană numită Năvalnic, după ce neastâmpăratul a îndrăznit să îi încurce si ei iţele, sau, în alte parţi ale ţării, se spune ca în dimineaţa zilei de Dragobete, fetele şi femeile tinere strângeau zăpada proaspăta, o to-peau şi cu apa obţinuta se spălau pe cap, sperând că vor avea părul şi tenul mai plăcute admiratorilor. De obicei, tinerii se adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi “face de Dragobete”, fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi indragostiţi tot restul anului, până la viitorul

Dragobete. Aceste întîlniri se transformau, adesea, în adevarate petreceri, cu mâncare şi băutura. De multe ori baieţii mergeau şi în satele vecine, chiuind şi cântând, pentru a participa şi acolo la sărbătoarea Dragobetelui.

Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1 Mar-tie, deoarece se consideră că el este fiul Dochiei şi primul vestitor al primăvarii.

Şi, în concluzie, ce facem? Hotărâm cu unanimitate de vo-turi tinereşti să dăm uitării acest obicei? Sunt biserici, in faţa cărora ne putem intilni, în toate colţurile oraşelor; dacă nu avem pădure la marginea oraşului, avem flori în piaţă! Putem găsi flori de primavară, le putem oferi celor care ne-au cazut cu tronc şi încă mai putem spera la un sărut de Dragobete! Şi ce-ar fi dacă pe lângă zicala “ Dragobetele sărută fetele”, să mai zicem şi “De Dragobete, iubeşte Româneşte”!?

De Dragobete, iubeşte Româneşte!

Avem onoarea de a vă aduce la cunostintă că, în vederea strângerii fondurilor pentru ajutorarea familiilor aflate în situatii critice din zonele afectate de viscol, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, a comunicat că persoanele in-teresate pot face donatii în lei sau în valută în următoarele conturi:- Judetul Vrancea: RON: RO14 RNCB 0267 0364 4280 0012EUR: RO84 RNCB 0267 0364 4280 0013USD: RO57 RNCB 0267 0364 4280 0014

- Judetul Ialomita: RON: RO33 TREZ 1665 005 XXX 0042 57 - Judetul Giurgiu: RON: RO 43RNCB 0145037306490001 EUR: RO 32RNCB 0145037306490005 Cu deosebită consideratie,Cătălin GHENEAConsul General

MĂDĂLINA CORINA DIACONU

PHOTO: DARIE MANEA

Click Here forinteractive map

WORLD FRIENDSHIP DAYThe Friendship Force of Sacramento

“A World of Friends is a World of Peace”

SUNDAY, MARCH 4, 2012 1:00 PM - 4:00 PM Sacramento Elks Lodge

6446 Riverside Boulevard, Sacramento 95831FREEAdmissionAdmission

International Travel Opportunit iesCultural Displays

Video PresentationsRefreshments

Ethnic Dancers and MusiciansFolklorico Latino de Woodland (Mexico)

Tezaur-Romanian Dance GroupKennelly-Whelan School of Irish Dance

American River College Latin Jazz Ensemble Florin Road

43rd Ave

6446 Riverside Blvd

Friendship Force International is a non-profit organization that promotescultural understanding through travel and home stays in over 60 countries.

—Nominated for The Nobel Peace Prize in 1992—

EVENIMENTE MARTIE 2012 MIORIŢA USA 4

UNIREA, SĂRBĂTOARE A ROMÂNILOR “DE UN CUGET ȘI DE-O SIMȚI-RE”, LA “VIITORUL ROMÂN”

ANCA ADUMITROAIE

Când eram copil, numele Princi-pelui Unirii era pomenit de nenu-marate ori în familia mea, de către părinţi, ambii profesori universitari la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Povești frumoase în file de istorie mi-au legănat anii de fetiţă și adolescentă, nutrindu-mi iubirea de carte și provocându-mi imaginaţia, călătoare în negura atâtor ani. Tatăl meu a fost și este un orator de mare fineţe, dăruit cu harul istorisirii și poreclit de prieteni, mai în glumă, mai în serios, “Ioan -Gură-De-Aur”. Domni și domniţe, ostași și haiduci, voievozi neînfricaţi și năvălitori aprigi, toţi se luau la întrecere cu fic-tivii Greuceanu, Ileana și Prâslea în basmele de seară. Îmi amintesc cu mult drag de entuziasmul presărat cu pur românism cu care îmi povestea tatăl meu, Profesorul de istorie, de-spre Marea și Mica Unire. Atunci românii atinseseră idealul de neam al oricărui popor, acela de a stapâni împreună, cei “de un cuget și de-o simţire”, o ţară “rotundă ca o inimă”, reîntregită și regăsită în fruntariile de odinioară. Mihai Viteazul și Alex-andru Ioan Cuza deveniserăpentru mine mai presus de prinţii cu plete aurite și idealuri relativ previzibile, erau eroi serioși, adevăraţi, ai Unirii. Peste mulţi ani, în California, bu-nicul Bitea, cum l-a chemat, cu totul inedit, fetiţa mea pe tata, îi povestea Theei aceleași basme istorice, pe care ea le asculta cu aceeași fascinaţie. Co-piii noștri, ai celor din diasporă, au nevoie, în lumea multiculturală, de o varietate năucitoare, în care s-au născut, de conștiinţa apartenenţei la izvoare, la rădăcinile adânci ale unei istorii de multe secole, cu multe, multe povești. De aceea, atunci când doamna Ionela Kloes, președinte al octogenarei Societăţi Culturale “Viitorul Român” (înfiinţate în 1926), a avut idea unei celebrări a Zilei Unirii Principatelor Române, eu și soţul meu ne-am gândit să adăugăm la sărbătorirea trecutului nuanţa de moștenire viitoare, printr-un program artistic susţinut de copii ai membrilor comunităţii românești din sudul Californiei.Festivitatea, care s-a desfășurat pe 22 ianuarie 2012, în ambianţa elegantă, cu savoare “vintage”, theînceput de secol XX, de la Athletic Club, Los Angeles, a fost onorată de prezenţa Excelenţelor Lor Adrian Vieriţă, Ambasador al României la Washington, cu soţia și fetiţa, și Cătălin Ghenea, Consul General al României la Los Angeles, însoţit de soţie și băieţel. Sala Mare, the Main Hall, decorată de sărbătoare, cu drapelele României, Statelor Unite și Comunităţii Europene, era punctată multicolor, cu multă delicateţe, de încântătoarele aranjamente florale ale Mihaelei Căldurescu de la “Di-ana’s Flowers”. Cei aproximativ 120 de participanţi, dintre care, poate, 10 copii, sosiseră din diferite colţuri ale Californiei, precum și din Nevada, Arizona și România. M-am bucurat de revederea atâtor prieteni dragi, completată de cunoștinţa cu mulţi viitori prieteni.

Seara a fost inaugurată de Vir-gil Adumitroaie, vicepreședintele “Viitorului Român”, prin cuvântul său de bun-venit, urmat de doamna președinte a Societăţii, Ionela Kloes, care a adus salutul său și al comi-tetului de conducere al “Viitoru-lui Român”, amintind diștinșilor oaspeţi de evenimentul istoric de la 24 Ianuarie 1859, Mica Unire, cea

a Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, sub conducerea domnitorului moldovean Alexan dru Ioan Cuza. A mai amintit do-amna Kloes și de o altă sărbătoare de ianuarie, nașterea poetului nos-tru nepereche, Mihai Eminescu, pe 15 ale lunii. În discursul său, domnul Ambasador Adrian Vieriţă a ţinut să mulţumească, întâi de toate, Societăţii “Viitorul Român”, gazda manifestării, pentru efortul de a menţine viu spiritul românesc în sudul Californiei, și, mai apoi, tu-turor românilor din diasporă, pentru atașamentul faţă de valorile naţionale și implicarea constantă, chiar de peste ocean, în “viaţa cetăţii”, un alt fel de unire spirituală, “în cuget și simţire”, cu România noastră și cu Europa. Amai adus domnia sa și salutul Președintelui României, amintind și de vizita domniei sale la UCLA, unde s-a întâlnit cu studenţi români din Los Angeles.

Ca Director Cultural al “Viitoru-lui Român”, mi-a revenit plăcutul rol de organizatoare și prezentatoare a programului artistic, deschis de corul bărbătesc al Bisericii Baptiste “Bethania-La Mirada”, urmat de aportul a patru copii, care ne-au bucurat cu talentul, naturaleţea și drăgălășenia lor: virtuozii pianiști Adrian Arimie (11 ani), Irina Arimie (15 ani), Théa Adumitroaie (10 ani), precum și Vivian Bălașu (aproape 11 ani), cu o încântătoare interpretare, în dulcele grai moldovenesc, a unei legende despre “Cuza-Vodă și turcii”. “Finis coronat opus”, spuneau latinii, astfel că finalul unei reușite serate de sărbătoare a trecutului românilor și de speranţă a viitorului nu putea să-i încununeze mesajul decât pe slove eminesciene: actorul Tudor Petruţ ne-a delectat cu un colaj person-alizat de versuri ale poeziilor “Din străinătate” și “Scrisoarea III”, într-o interpretare de profunzime și umor subtil. În completarea atmosferei unei după-amiezi de mare clasă au venit meniul savuros și muzica antrenantă și variată, selectată de DJ Ștefan.

Unirea Mică, celebrată cu aplomb de “Viitorul Român” și invitaţii săi pe 22 ianuarie 2012, se înscria ast-fel ca o firească completare a ciclu lui sărbătoririi întregirii neamu lui românesc. Parcă dându-șimâna peste Milcov, lunile decem-brie și ianuarie marchează fiecare câte o Unire a Românilor. Pe 29 noiembrie 2011, Consulatul Gen-eral al României din Los Angeles, în colaborare cu Societatea Culturală “Viitorul Român”, organizaseră, la “Catalina Bar and Grill Jazz Club” din Hollywood, un dineu de gală în onoarea Zilei Naţionale a României de la 1 Decembrie. Acea zi istorică amintește de înfăptuirea Unirii Mari, în 1918, la Alba Iulia, unde Mihai Viteazul devenise, cu trei secole în urmă și pentru scurtă vreme, dom-nul tuturor românilor. Marea Unire de la 1918 era numită de istoricul Florin Constantinescu “cea mai sublimă pagină de istorie naţională” și “o necesitate istorică a poporului român”. La selectul club hollywood-ian de jazz al Cătălinei Popescu s-au reunit atunci în jur de 300 de per-soane, fermecate de un concert clasic de mare măiestrie, oferit de un duo de excepţie, pianista Luiza Maria Cloud și violonistul Radu Pieptea. Maestru de ceremonii a fost Tudor Petruţ, au vorbit domnul Consul General Cătălin Ghenea, urmat de mesajul doamnei Lourdes Saab, Director de Protocol la Los Ange-les County. S-au primit diplome în onoarea Zilei Naţionale a României

din partea primarului orașului Los Angeles, Antonio Villaraigosa, pre-cum și de la Los Angeles County Board of Supervisors. Și de acea dată, atmosfera plăcută a fost întregită de un bufet variat, completat inspirat de incomparabilele bucate românești. Unire peste ani, unire de cugete și amintiri, unire de neam și aspiraţii,

astfel s-ar putea, poate, caracteriza dezideratul ideii de românitate, ca fapt istoric sau afectiv, ca realitate în ţara-mamă sau în lumea diasporelor românești de pretutindeni. “Viitorul Român”, societate de tradiţie românească veche de multe decenii, a organizat sărbătoririle Unirilor Mare și Mică în îndepărtata Californie în

spiritul generos al trecerii Milcovului de atunci și Atlanticului de acum: unire “în cuget și simţire”, punte peste ani și destine, de dăinuire vi-itoare.

“Unirea e singura temelie statornică a edificiului viitorului nos-tru”, îmi povestea cândva tata că ar fi spus Dimitrie C. Brătianu…

MIORIŢA USA MARTIE 2012 SPORT5

ÎN FOTBALUL ROMANESC SE INVESTESC SUME EXAGERATE PE JUCĂTORI LIPSIȚI DE VALOARE

- Nelu, ne-am întalnit pentru acest interviu pe o iarnă teribilă, cel puţin pentru noi, timişorenii.Tu eşti orăşean, dar navetezi zilnic la Şag.Cum ţi se pare mişcarea în astfel de condiţii, mai ales că acum faci parte şi din administraţia locală?

- Da, ne-a împresurat această iarnă grea. N-a mai fost astfel de vreo 25 de ani, mai ales în partea asta de Banat, unde nu suntem obişnuiţi cu asemenea temperaturi scăzute.Autorităţile, orice ar face, nu pot face faţă intemperiilor, deşi, pot să-ţi spun cu mana pe inimă că firmele care au caştigat licitaţiile pentru deszăpezire, în mare parte şi-au făcut datoria. Dar să cari cateva sute de tone de zăpadă din oraş, mi se pare ceva imposibil! Ninge aproape continuu, eu fac zil-nic curăţenie timp de 2 – 3 ore, nu-mai muncă de acest gen.

- Te mai ajută şi acumulările de vechi sportiv, desigur...

- E adevărat. Nici nu stau, să mă uit cum ninge şi să nu pot ieşi din casă. Din păcate, n-am prea văzut nici un tanăr să pună mana pe lopată. Tot cei de 40 – 50 de ani şi chiar mai mult, ies în jurul locuinţelor pentru a curăţa zăpada. Dar prea puţini tineri, care se plîng apoi că autorităţile nu fac nimic!

- Ei bine, pe fondul acestei ierni teribile, noi depănăm amintiri la gura sobei. Şi inevitabil, mă gandesc la cititorii noştri de peste ocean, care te percep drept fotbalistul Bungău. Ei bine, ce mai reţii acum din traseele tale din activitatea de performanţă, între Timişoara – Bucureşti – Cluj şi din nou Timişoara?

- Mă bucur că am avut şansa şi norocul să joc la trei echipe – poate cele mai iubite din Romania.Debutul, la CFR Timişoara, a fost remarcabil, aducandu-mi oferte de la Cluj, Piteşti, Steaua şi Rapid. Am ales Rapidul, fiind în acelaşi minis-ter, fapt ce-mi rezolva imediat actele de transfer. Şi-n plus de asta,tocmai caştigase campionatul din 1967, evoluand apoi în Cupa Campio-nilor Europeni. Echipa avea nume cunoscute, Rică Răducanu, un băiat extraordinar, dar şi mare gafeur, Dan Coe, Greavu, Culai Lupescu – tatăl lui Ionuţ, Nuki Dumitriu, Codreanu, Năsturescu, Ion Ionescu, echipă mare, ce mai! Ne-au părăsit, între timp, Dan Coe, Greavu,Dinu şi Neagu, împreună cu antrenorul Val-entin Stănescu. Secundul de atunci, Victor Stănculescu, eşte şi el stabilit în America. Revenind însă, nefiind titularizat – eu nu am mers acolo să frec banca de rezerve, am părăsit Rapidul şi am venit acasă. De fapt, nici nu m-am adaptat la Bucureşti. A venit după mine Titi Teaşcă, aşa că am ales Clujul, unde am jucat trei ani la Universitatea, echipă frumoasă, cu studenţi, cu stadion plin la fiecare meci. Cred că au fost cei mai frumoşi ani din viaţa mea. A venit însă taică-meu după mine, să mă întorc acasă. De vreo şase ani în divizia B, Poli avea ganduri de promovare.Aşa că am revenit la Poli în 1971, iar din 1972, cand a venit antrenor Jackie Ionescu, s-a declanşat bătălia pentru

promovare. Am avut un lot destul de omogen, cu Petrovici, Surdan – pri-etenul meu intim,Mehedinţu – venit de la CFR, Rotaru, Dima, Arnăutu, Copăcianu, Brîndescu, Vidac şi Filip portari. După promovare, în 1973, au venit şi alţi tineri talentaţi, Daşcu, Bojin, Floareş. După primul an de A, am ocupat locul 6, calificandu-ne şi-n finala Cupei Romaniei, joc pierdut, din păcate, 2 – 4 cu Jiul Petroşani.

- Pe defunctul stadion Republicii.Iar eu eram în galerie!

- Ce frumos! Golurile noastre le-am dat eu şi Surdan, care nu mai este printre noi. În următorul campio-nat, Jackie a adus vreo 16 jucători, iar în ediţia 1975 – 76 au venit la conducerea tehnică „Fraţii Petreuş” – Costică şi Petrică Rădulescu. Trep-tat, am pierdut postul de titular, însă am rămas la Poli pană la absolvirea facultăţii de Electrotehnică, fapt cu care mă mandresc, după care am ple-cat la UMT.

- Rămai şi tu tributar dictonului „fotbalul de pe vremea mea”, sau eşti în pas cu mersul lumii, care, inevita-bil, s-a schimbat.

- Noi am practicat un joc de spectacol, cu care puteai ridica tribunele-n picioare, să driblezi pre-cum Ozon, Dobrin sau Giuchici. Nume de nume! Au fost şi „tunari”, precum Oblemenco, Neagu, Dudu Georgescu şi eu.Era frumos să joci un fotbal aerisit.Eu eram specialist la loviturile libere cu zid. Aşa era şi Oblemenco. Stadioanele erau „full” toate.De la Timişoara pană la Iaşi! Acum, fotbalul a devenit o fabrică de bani, în care nu mai interesează decat rezultatul. Şi atunci, jucătorii sunt pregătiţi atletic, cu accent pe forţă, pe condiţie fizică, mai puţin pe partea tehnică.La preluări, sare mingea din ei vreo 2,3 metri cel puţin! Au viteză, dar spectacolul lasă de dorit.Centrări de pe dreapta pe stînga, dacă se găseşte unul s-o dea cu capul,bine.Dacă nu, nu.Nu mai vezi un dribling sau un şut sănătos de la distanţă, nu mai stau jucătorii să lucreze mai bine de o oră după antrenament diferite exerciţii, cum făceam eu, cu loviturile libere. Vezi doar şuturi în tribună, în zid saucate o schemă din care nu iese nimic.Se rulează foarte mulţi jucători, din Africa, Brazilia, Portugalia, Cehia, Croaţia sau Serbia şi atunci echipa nu mai poate fi omogenă.Jucătorii vin şi pleacă, nimeni nu-i cunoaşte dacă ies în oraş.Iar pentru ei se inves-tesc sume imense de bani,800.000 – 1.000.000 euro, absolut nemeritate.Jucătorii pe care, cel puţin eu i-am văzut, nu valorează mai mult decît 200.000 euro, eventual.Ori, pentru condiţiile din ţara noastră, sumele trebuie să fie de maximum 500.000 euro.Ori la Poli, spre exemplu, s-au investit sume exagerate pe jucători lipsiţi de valoare şi s-a ajuns la situaţia de acum!

- Tu n-ai părăsit brusc fotbalul, pentru că ai devenit arbitru.Cum se porneşte cel mai bine într-o astfel de activitate? Fost fotbalist, fiu de arbit-ru, sau, pur şi simplu, doar învăţăcel?

- Eu am fost trimis la un curs in-tensiv de arbitraj, la care nu puteau

participa decat foşti jucători de divi-zia A. Am fost 2 săptămani la Braşov, sub conducerea d-lui Gheorghe N.Gherghe. Cursul consta din teo-rie la sală şi practică, prin arbitrarea unui joc.Colegii mei erau Dumitru Nicolae, Constantinescu – portarul de la Dinamo, Coco Deleanu, Jean Grama, de la Progresul, Mustăţea de la Piteşti, Adam de la Cluj, Re-gep şi Arnăutu de la Timişoara. Eu am arbitrat ultimul joc din program, în care una dintre echipe era ICIM Braşov, divizionară B. A ieşit bine, am fost apreciat şi inevitabil, aruncat direct în divizia C. După care, am urcat pană la A, într-o perioadă în care nu erau specializări în centrali şi asistenţi. Făceam parte dintr-un lot cu Ioan Igna, Otto Anderco, Aurel Bentu, Adrian Porumboiu.Arbitrii de valoare au fost cei proveniţi din fotbalişti. Altfel văd aceştia o de-posedare, o alunecare sau un atac la minge sau la gleznă. Au jucat fotbal pană la 32 de ani, arbitrand apoi pană la 50 de ani în A, 46 de ani în B, 42 în C. Acum,lucrurile s-au schim-bat radical. Crescand viteza de joc, s-a coborat limita de varstă. Arbitrii sunt promovaţi la 24 de ani, pentru ca la 30 de ani să urce-n lotul FIFA, după care arbitrează pană la 45 de ani în A. Dar fiii de arbitrii, nu se vor ridica niciodată la nivelul taţilor. N-am văzut pe nici unul dintre aceştia, poate cu excepţia lui Augus-tus Constantin, capabil de prestaţiile părinţilor. Şi de la Timişoara au fost promovaţi forţat Lajos, Mureşan şi Altmayer, dar toţi au ieţit din arbi-traj pe uşa din dos! Mă uit la cei care arbitrează astăzi Steaua sau Dinamo. Suportă o presiune deosebită, proba-bil că li se aminteşte şi de nişte sume de nu pot dormi noaptea! Marian Iancu procedează astfel tot timpul şi datorită patronilor noştri aceşti arbi-trii, care sunt foarte tineri, cedează psihic, mai ales atunci cand patronii întră la pauză peste ei, în vestiar şi-i ameninţă cu toate nenorocirile posi-bile! Ori, dacă un arbitru a greşit o dată, mai treacă, meargă. Dar dacă o face de trei, patru ori, atunci sunt deja probleme. Şi mai e ceva.

Pe langă că aceste arbitraje sunt cum sunt, mai vine şi Ioaniţoaia cu „Procesul Etapei”, o emisiune TV ce a stricat foarte multe, atăt prestanţa arbitrilor cat şi demnitatea lor. El este unul dintre cei vinovaţi de această stare. Arbitrii şi-au pierdut din start autoritatea, nici unul nu mai îndrăzneşte să decidă tranşant la o ţinere, împingere sau altă infracţiune produsă în careu, la executarea unui corner, de exemplu!

- Din păcate, am ajuns să vorbim mai mult despre arbitraj, decat de fotbal, pentru că zona de vest a de-venit treptat inexistantă in fotbalul mare. Am avut ceva iluzii cu Poli, dar s-a terminat. Finanţatorii vin numai din Bucureşti, este o mare durere.

- Este, mai ales cand ştim că la Timişoara s-a învăţat abeceda-rul fotbalului romanesc.De aici au plecat jucători de mare valoare. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, Bucureştiul polarizand întreaga putere, cu jucători luaţi de peste tot, după poftele celor de la Steaua şi Dinamo, aşa că zona noastră de ţară a slăbit drastic. Iar dacă nimeni din Timişoara nu s-a încumetat să preia această echipă, a făcut-o Mar-ian Iancu. Asta m-a bucurat. Însă nu pot să fiu de acord cu comporta-mentul lui. N-am auzit pe Becali, pe Ion Niculae, Porumboiu sau Borcea să ceară sprijin de la autorităţi.Nu-mai la noi se-ntamplă asta şi mereu pe ton ultimativ!Atunci, ce să cred eu despre acest om? Tot timpul se plange că n-are bani. Dacă nu ştie să gestioneze această echipă, s-o predea autorităţilor locale, dar nu cu datori-ile pe care le-a acumulat!

- Nici acum n-ai abandonat fot-balul, eşti observator federal.

- Eu sunt observator de vreo 14 ani.Şi printre puţinii care au dat exa-men pentru licenţa de observator, pe cand foarte mulţi au fost promovaţi forţat. Sunt mulţi nepricepuţi, nu ştiu să evalueze un arbitru sau să întocmească un raport. La unele jo-curi de divizia C vin 50 de spectatori. Deci, nu există nici un fel de presi-une, iar ei dau 9 şi 10 arbitrilor.Nu mi se pare corect şi am spus asta la

Bucureşti .Mi-am făcut duşmani, pentru că am dat note pe merit, în funcţie de calitatea arbitrajului.Atun-ci, mi-au trimis supervizori la jocuri, la Sibiu, la Arad.Acolo, i-am dat nota 4 lui Robert Dumitru, pentru nişte greşeli flagrante. În urma raportului, acesta a luat opt etape de suspend-are! Dar asta-ţi crează animozităţi, pentru că promovările se fac pe pile şi relaţii. Atunci, să nu ne mai mirăm de calitatea arbitrajelor!

- Cum vezi fotbalul peste 2 – 3 ani?

- La ora actuală, stăm rău.La nivel naţional, sunt cateva echipe care au putere financiară: Steaua, FC Vas-lui, CFR Cluj. Pe de altă parte, se cer puse în practică normele UEFA, stadioane cu instalaţie de încălzire a gazonului. Avem la ora actuală şapte.Pană la 18, mai sunt destule. La Timişoara, a apărut acest proiect, cu un nou stadion.Toţi împreună tre-buie să fim preocupaţi ca proiectul să prindă viaţă, să mergem la Bucureşti pentru fondurile necesare. Dar dacă tot în stilul actual ne rugăm şi cerşim, n-o să progremăm niciodată. În judeţ avem echipe cu jucători vai de capul lor.Trei lulele! Pe vremea mea, dacă jucam cu astfel de echipe, era catastrofă, le dădeam de la opt goluri în sus! La nivel naţional, sunt destule cazuri de datornici, de lipsă de valoare, însă măgăreaţa a căzut pe Poli!

- Nelu, aş încheia spunandu-ţi că editorul publicaţiei noastre mi-a so-licitat expres acest interviu, dovadă că oamenii de-acolo nu te-au uitat. Doreşti să le transmiţi ceva?

- Sigur că sunt încantat şi buc-uros în acelaşi timp că oamenii din America se leagă de amintirile din anii tinereţii şi mi-ar face plăcere să mă aflu candva în mijlocul lor şi să povestim.Ce le pot spune? Mă bucur pentru ei, că şi-au găsit în America o viaţă mai bună, dar sunt convins că le este dor de ţara lor şi de ştirile venite de la noi. Dacă am contribuit şi eu la asta, le doresc multă sănătate şi fericire şi să mai vină şi pe la noi, să nu ne uite!

MIHAI JUNEA

IONEL BUNGAN - INGINER

ZIG - ZAG MARTIE 2012 MIORIŢA USA 6

DUZINA MURDARĂ – CELE MAI MARI ÎNŞELĂTORII DE TAXE PENTRU 2011

MIHAELLA SMITH

În Februarie 2012, IRS-ul (Internal Revenue Service, sau Serviciul Intern de Venituri) a emis raportul “Dirty Dozen”, care clasifică cele mai serioase înşelătorii de taxe, amitind con-tribuabililor de a utiliza prudenţă în timpul sezonului de impozi-tare.

Lista de “Dirty Dozen” sau “duzina murdară” compilată de IRS în fiecare an arată o varietate de înşelătorii comune care pot fi întâlnite în orice moment în timpul anului. Dar, multe dintre aceste înşelătorii au punctul cul-minant în timpul sezonului de impozite când oamenii pregătesc declaraţiile lor fiscale.

Comisarul IRS-ului Doug Shulman a avertizat că “con-tribuabilii ar trebui să fie atenţi şi să evite capcane de stilul de ‘Dirty Dozen’. Criminalii în astfel de înşelătorii vor încerca să păcălească oamenii în personană, prin internet sau prin poştă, cu promisiuni înşelătoare despre restituiri pierdute şi despre bani gratis. Nu vă lăsaţi păcăliţi de aceste escrocherii.”

Afacerile ilegale pot duce la penalităţi şi dobânzi semnificative sau chiar la urmărire penală. Di-vizia pentru Anchetarea Crimelor fiscale a IRS-lui lucrează în-deaproape cu Departamentul de Justiţie ca să oprească înşelătoriile şi să trimită în judecată criminalii răspunzători.

Următoarele sunt înşelătoriile cele mai mari pentru anul fiscal 2012:

Furt de Identitate În primul rând pe lista de

duzina murdară a acestui an este

furtul de identitate. Încercând să răspundă la preocupările crescute de furturi de identitate, IRS-ul a formulat o strategie preventivă, prin detecţia şi rezolvarea furtului de identitate cât se poate de re-pede. Pe lângă efortul legal, IRS-ul a intesificat comentariile in-terne pentru a detecta declaraţiile fiscal false înainte ca restituirile fiscale să fie prelucrate.

Cazurile de furt de indentitate sunt printre cele mai complexe cazuri gestionate de IRS, dar agenţia este dedicată să lucreze cu contribuabilii care au devenit victimele furtului de identitate. IRS a declarat că în anul 2011 a protectat victimele de furt de identitate pentru mai mult de 1.4 miliarde de dolari care ar fi putut să cadă în mâinile greşite. Anul acesta, IRS-ul a anunţat rezul-tatele unei campanii masive de represiune de furt de identitate, care a găsit mai mult de 100 de suspecţi în 23 de state.

Oricine crede ca a avut informaţiile personale furate şi folosite pentru impozite trebuie să contacteze IRS-ul imediat. Pentru mai multe informaţii puteţi vizita situl de www.IRS.gov/identitytheft.

PhishingPhishing este o înşelătorie de

obicei efectuată cu ajutorul unui e-mail nesolicitat sau un site fals care prezintă ca un site legitim pentru a ademenii potenţialele victime, unde le cere să furnizeze informaţii valoroase cu caracter personal şi informaţii financiare. Înarmat cu aceste informaţii, un criminal poate comite furt de identitate sau furt financiar.

Dacă primiţi un e-mail neso-licitat, care pare a fi de la IRS, sau o organizaţie strâns legată de IRS, cum ar fi Sistemul Electronic de a Plăti Brutul Federal (Electronic Federal Tax Payment System), raportaţi prin trimiterea acestui e-mail la phishing@irs.gov.

Este important să ştiţi că IRS-ul nu iniţiază contactul cu con-tribuabilii prin e-mail pentru a solicita informaţii personale sau financiare. Aceasta include orice

tip de comunicări electronice, cum ar fi mesajele text şi canale de social media.

Frauda Preparatorului de Declaraţii Fiscale

Circa 60 la sută din con-tribuabili vor utiliza profesionişti pentru prepararea de declaraţii fiscale anul acesta. Majoritatea preparatorilor oferă servicii sin-cere şi drepte clienţiilor. Dar, ca în orice altă industrie, există de asemenea unii preparatori care îi jefuiesc pe contribuabilii încrezători. Preparatorii dubiosi pot fura o parte din restituirile clienţilor, pot cere sume umflate pentru servicii de pregătire, şi pot atrage clienţi noi prin promisiuni de restituiri garantate sau um-flate.

Este important să ştiţi că din 2012, toţi preparatorii trebuie să scrie un “Preparer Tax Iden-tification Number” (PTIN, sau ‘Numărul de Identificare Fiscală a Preparatorului’) pe toate declaraţiile de impozite prepa-rate.

Alte semnale de urmărit atunci când lucraţi cu un preparator de impozite:

• Dacă nu semnează declaraţia de impozite sau nu îşi scrie PTIN-ul.

• Dacă nu vă dă o copie a declaraţiei de impozite.

• Dacă vă promite restitutii mult mai mari decât primiţi de obicei.

• Dacă vă cere un procent din suma restituirii ca taxă de pregătire.

• Dacă vă încurajeză să plasaţi informaţii false pe raport, cum ar fi veniturile false, cheltuieli, sau credite.

Ascunderea de Venituri Off-shore

Unii contribuabili au motive legitime pentru a ţine conturi în străinătate, dar asta necesită raportarea corectă a acestori con-turi.

“Bani pe Gratis” de la IRS şi Înşelătorii de Social Security

Pliante şi reclame de bani gra-tis de la IRS sau Social Security,

care vă sugerează ca puteţi depune o declaraţie fiscală cu foarte puţină documentaţie, au apărut în biserici şi în comunitaţi în ju-rul ţării. Uneori aceste înşelătorii sunt şi răspândite din gură în gură de oameni încrezători şi bine-intenţionaţi, care dau pri-eteniilor şi rudelelor informaţii greşite. Criminalii prădează în special persoanele cu venituri mici şi persoanele în vârstă.

Falsificarea de Venituri şi Chel-tuieli

Dacă pretindeţi un venit pe care nu l-aţi câştigat sau cheltuieli pe care nu le-ati plătit, pentru a obţine credite fiscale, puteţi în-casa taxe suplimentare, dobân-zi, penalităţi şi chiar urmărire penală.

Cereiri False de Rambursare cu Formularul 1099

Să nu vă implicăţi în scheme de reporturi de impozite, să nu cădeţi pradă la oameni care vă încurajează să cereţi deduceri sau credite pentru care nu sunteţi autorizaţi, şi să nu lăsaţi pe ni-meni să folosească informaţiile dumneavoastră personale şi fi-nanciare să depună declaraţii fiscale false. Dacă luaţi parte la astfel de scheme, veţi putea fi responsabili pentru sancţiuni financiare, sau chiar puteţi fi confruntaţi cu urmărire penală.

Argumente FrivolePromotorii de scheme de

argumente frivole au încura-jat contribuabili să facă cereri nerezonabile şi ciudate pentru a evita plata taxelor pe care le datorează. Exemple de aceste ar-gumente sunt declaraţiile că plata impozitelor este voluntară şi că guvernul nu are nici o putere să colecteze aceste impozite de la un contribuabil. Aceste argu-mente sunt false şi au fost arun-cate în afara instanţei. În timp ce contribuabilii au dreptul de a contesta obligaţiile lor fiscale în instanţa de judecată, nimeni nu are dreptul să nu se supună legii.

Pretinzând în Mod Fals Salarii Zero

Depunerea unui randament de informaţii false este un mod ilegal pentru a reduce suma de impozite o persoană datorează. Legea cere ca contribuabilii sa ra-porte IRS-ului venitul corect.

Abuzul de Organizaţii de Cari-tabil şi Deduceri

Examinatori IRS-ului continuă eforturile pentru a descoperi abu-zul intenţionat al organizaţiilor de 501 (c) (3). IRS învestighează scheme care implică donarea de contribuţii non-numerar, in-clusiv situaţii în care mai multe organizaţii pretind că valoarea totală a aceleiaşi contribuţii non-numerar este mult mai mică. Uneori, donaţiile sunt extrem de supra-evaluate. Unele organizaţii de caritate vă promit că puteţi răscumpăra articolele donate.

Corporaţii FalseSocietăţi independente sunt

utilizate în mod necorespunzător pentru a solicita angajatorului numere de identificare şi for-mular de corporaţii care ascund adevăratul proprietar al unei companii.

Aceste entităţi pot fi folosite în crime finaciare prin sub-re-portarea de venit, prin susţinerea de deduceri fictive, prin evitarea depunerilor de declaraţii fiscale, prin participarea la operaţiunile enumerate, şi prin facilitarea de operaţiuni de spălat de bani.

Abuzul de TrusturiPe lângă utilizările legitime ale

trusturilor de impozitare şi de planificare de imobiliare, unele tranzacţii promit deduceri pent-ru cheltuielile personale, reduceri ale impozitelor imobiliare sau de cadou, etc. Astfel de trusturi sunt de obicei ilegale.

MIHAELLA SMITH este avocată manageră a firmei de drept Mutual Law Group, şi se ocupă de legea de taxe, le-gea de imigrare, şi planificarea financiară a averii. Acest articol este opinia scriitoarei şi nu con-stituie sfat legal.

MIORIŢA USA MARTIE 2012 RECLAME 7

RECLAME MARTIE 2012 MIORIŢA USA 8

Los Angeles . . . . . . . . . . . . San Francisco . . . . . . . . . . .New York . . . . . . . . . . . . . . Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . .

Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . .Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . .

$494$494$298$425

$485$385$435$580

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 - in engleza, romana, rusa si germanaMobil: +1 818 726 5151; office@perfect-tour.comwww.perfect-tour.com www.perfect-tour.travel

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

Sunati pentru bilete de avion la Cluj, Sibiu, Timisoara, Chisinau si pentru tarife speciale catre toate aeroporturile lumii! Tarifele sunt valabile in perioada 15 Ianuarie – 31 Martie si in limita disponibilitatilor.

Tarifele sunt roundtrip si nu includ taxele de aeroport, de combustibil si de bagaj.

EVENIMENTE SPORTIVE SI CULTURALEOlimpiada de la Londra • Tenis la Roland Garros si Wimbledon

CROAZIERE PE MAREA MEDITERANA SAU PE DUNAREDin minunile naturii – Delta Dunarii • Izvoare de sanatate si tinerete

EXPERIENTE EUROPENE DE NEUITATTururi culturale si educationale • Europa vazuta din Orient – Express

EUROPA PE UN BUGET DE PENSIONAR • VACANTE EXOTICE ORIUNDE IN LUME

RAMANETI ALATURI DE NOI PENTRU A BENEFICIADE CELE MAI BUNE OFERTE PENTRU:

Nu uitati sa planificati din timp vacanta Dvs. de Paste!

Los Angeles, Februarie 2012: In perioada 27-29 ianuarie 2012, Los Angeles Convention Center a gazduit a 14-a editie a celui mai important targ international de turism din California – Los Angeles Times Travel Show (LATTS).

Paci�c Perfect Tour, �liala nord-americana a companiei romanesti Perfect Tour, Inc., s-a a�at la prima participare la un eveni-ment de asemenea anvergura, dar a reusit sa promoveze cu deosebit succes oferta de turism cu destinatia Romania.

Interesul de care s-a bucurat standul romanesc a fost peste asteptari. Romani traind in strainatate, americani cu stramosi de singe romanesc sau pur si simplu americani curiosi sa a�e cat mai multe despre un colt de lume inedit si misterios pentru ei, reprezentanti de media, colegi de la alte �rme participante si organizatori – au zabovit cu placere in fata materialului bogat prezentat de expertii de la Perfect Tour, si si-au conturat noi posibilitati de calatorie pentru 2012.

Reprezentantii Paci�c Perfect Tour, impreuna cu colegii de la Perfect Tour, Inc. Bucuresti sositi pentru eveniment, au promovat o imagine complexa a Romaniei ca destinatie turistica, invitind publicul interesat la un voiaj unic – o experienta pe gustul �ecaruia. Posibilitatile discutate au fost nenumarate: s-a vorbit despre castelele si fortaretele medievale bintuite inca de legenda lui Dracula si oferta de turism rural, ecologic si tradi-tional; despre manastirile din Bucovina si evadarea in natura; despre tratamentele antiaging si wellness; despre o tara pe care o poti descoperi si savura strabatind-o in ritm tihnit cu pasul, cu trenul sau intr-o croaziera pe Dunare.

Prezent la stand duminica, 29 ianuarie, Ovidiu Grecea, consulul Romaniei la Los Angeles, a fost placut impresionat de audienta de care s-a bucurat prezenta romaneasca la targ si a incurajat reprezentantii Paci�c Perfect Tour in demersurile lor de dezvoltare si promovare. Experienta acestei participari deschide pentru Paci�c Perfect Tour portile dezvoltarii sale pe piata de turism nord-americana si colaborarea cu �rme renumite de pro�l.

Contact:Daniela Ionescu +1 (818) 726-5151daniela.ionescu@perfect-tour.comwww.perfect-tour.comwww.perfect-tour.travel

Participarea companiei PACIFIC PERFECT TOUR la LOS ANGELES TIMES TRAVEL SHOW

MIORIŢA USA MARTIE 2012 EVENIMENT SPECIAL 9

Balul Vanatorului

ZORICA SAVU - IONITA KISEREU

Dacă-i bal, bal sa fie! Criză sau nu, românii sunt

dornici de distracţii. La această concluzie am ajuns după ce am participat la ultima editie a Balului vânătorului, organizat de Asociaţia Vânatorilor "Cerbul" si găzduit de către Biserica Sf. Maria din Chicago.

Editia din acest an, desfăşurată pe 5 februarie, a demonstrat că suc-cesul unei petreceri constă in calitatea serviciilor, in acest caz al muzicii şi meniului vânatoresc. Combinaţia celor două a făcut ca numărul de bilete oferit de organizatori sa fie depăşit de cerere. Potrivit dlui Ioniţă Kisereu, organizator din partea bi-sericii, un număr de 400 de bilete au

fost vândute, alte peste 100 de cer-eri neputând fi onorate. Din acelaşi motiv, în acest an organizatorii au renunţat la publicitate, aceasta ne mai fiind dorită din cauza epuizării bileltelor incă din luna decebrie a anului trecut.

În ce priveşte petrecerea, participanţii s-au putut bucura de rafinamentul culinar al vânătorilor în prepararea cele opt căprioare şi doi mistreti, vânaţi de membrii clubului. La acestea trebuie să mai adăugăm, nu în ultimul rând, şi prestaţia deosebită a celebrei cântăreţe de muzia populară Zorica Savu care a încântat audienţa atât cu piese din folclor, cât şi cu cântece de petrecere si voie buna.

SANDU BARLADEANU

CALEIDOSCOP MARTIE 2012 MIORIŢA USA 10

„Apoi a grăit Domnul cu Moise și Aaron în pământul Egiptului și le-a zis: Luna aceasta să vă fie începutul lunilor, să vă fie întâia între lunile anului. Vorbește deci la toată obștea fiilor lui Israel… În luna a zecea a lu-nii acesteia să-și ia fiecare din capii de familie un miel…” (Ieșire 12: 1-3)

„Și când vă vor întreba copiii voștri: Ce înseamnă rânduiala aceas-ta? Să le spuneţi: Aceasta este jertfa ce o aducem de Paști Domnului…” (Ieșire 12: 26-27)

„În vremea aceea a grăit Domnul cu Moise în pustiul Sinai, în anul al doilea după ieşirea din Egipt, în luna întâi, şi a zis: Spune fiilor lui Israel să facă Paştile la vremea rânduită pen-tru ele:

Şi a spus Moise fiilor lui Israel să facă Paştile: Şi au făcut ei Paştile în luna întâi, în ziua a paisprezecea, spre seară, în pustiul Sinai; cum porun-cise Domnul lui Moise aşa au făcut fiii lui Israel.” (Numeri 9:1-5)

„…. căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi.” (1 Cor. 5:7)

Sfintele Scripturi de mai sus, din Vechiul Testament, prezintă Legile lui Dumnezeu date prin Moise poporului Israel, cu privire la sărbătorirea Paștilor Domnului (Ieșire 12:26-27). Cu prilejul acesta sacru fiecare familie din poporul lui Israel trebuia să junghie un miel de un an (Ieșire 12:4-5), să-l pregătească și să-l mănânce tot, căci simbolizează Paștile Domnului (Ieșire 12:11). Iar această sărbătoare a Domnului s-o ţină din neam în neam ca o rânduială veșnică (Ieșire 12:14). Dumnezeu a zis lui Moise să spună poporului și timpul când să ţină sărbătoarea Paștilor Domnului cu mielul Pas-cal. Acest timp să fie în prima lună a anului, Nisan, cu lună plină, în ziua a patrusprezecea, către seară, când să junghie mielul (Ieșire 12:6). Această primă lună din an, la poporul Israel, este luna Nisan, corespunzând la noi cu luna Aprilie.

Această sărbătoare a Paștilor Domnului reprezenta la poporul

lui Israel eliberarea din robia Egip-tului după patrusute trezeci de ani (Ieșire 12:40-42), sub condu-cerea lui Moise. Poporul lui Israel a ţinut cu sfinţenie și stricteţe Paștile Domnului cu junghierea mielului și în pustia Sinai (Numeri 9:1-5), în prima lună a anului, luna Nisan 14, ţinând-o până în zilele noastre. Astfel, aflăm că Anul Nou la evrei în-cepe primăvara, odată cu luna Nisan (Aprilie). Această rânduială a Paștilor iudaice au fost ţinute de popor și în timpul Mântuitorului Hristos. Fiecare familie lua un miel și mer-gea la Templu pentru ca preoţii să-l sfinţească după rânduială de slujbă și apoi să servească din el familia seara după apusul soarelui. La Cina cea de Taină, Domnul Hristos a servit cu apostolii mai întâi Paștile iudaic și numai după aceea a trecut la institu-irea Paștilor noi, la instituirea Sfintei Liturghii, cu noul Miel pascal, când a zis ucenicilor: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu și Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.” (Matei 26:26-28)

Mielul pascal la Sfintelor Paști în Noul Testament„…. căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Cor 5:7). Această Scriptură ne descoperă că în Noul Testament „Paștile nostru este Hristos”, pentru că El, „Mielul lui Dumnezeu”, pentru Paștile noi, care a venit „să ridice păcatul lu-mii” „S-a jertfit pentru noi” (1 Cor. 5:7). Mielul din Vechiul Testament, pe care trebuia să-l junghie poporul Israel de Paști, simboliza pe „Mielul lui Dumnezeu”, Iisus Hristos, care va veni și se va jertfi pe Sine pentru elib-erarea întregului neam omenesc din robia păcatului și a morţii, nu numai un singur popor. Iată cum Îl prezintă Sf. Ioan Botezătorul pe Domnul Ii-sus: „A doua zi a văzut Ioan pe Iisus venind către el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.” (Ioan 1:29)Astfel, Domnul Iisus Hristos, ca „Miel al lui Dumnezeu”, „Cel ce ridică păcatul lumii” S-a jertfit pe

Crucea Golgotei pentru eliberarea din robia păcatului a omenirii întregi și restaurarea universului și a În-viat a treia zi după Scripturi (1 Cor. 15:4). Odată cu Învierea din morţi a Domnului creștinătatea a început să sărbătorească noile Paști, după Scriptura care zice: „….căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Cor. 5:7) și a Înviat a treia zi după Scripturi (1 Cor. 15:4) și a dăruit viaţă lumii Sale, pentru că Domnul Dumnezeul și Mântuitorul Iisus Hristos este: „Învierea și viaţa”. (Ioan 11:25)

Data sărbătorii Sfintelor Paști în Noul Testament

La stabilirea datei Sfintelor Paști, după Legile Divine din Scripturile prezentate la început, trebuie ţinut cont de:

1) data din Scripturile Vechiului Testament, stabilită de Dumnezeu prin Moise, pentru data sărbătoririi Sf. Paști (Ieșire 12:1-3, Ieșire 12:26-27 și Numeri 9:1-5);

2) data când Iisus Hristos a fost jertfit prin răstignire și a murit ca om pe Crucea Golgotei;

3) luna plină, ca luminător al nopţii, și de soare, ca luminător al zilei;

4) data sărbătoririi Sf. Paști hotărâtă de Sf. Părinţi la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr., unde au fost prezenţi 318 reprezentanţi ai Bisericii;

5) și de Calendarul Iulian. Aceste considerente de orânduire

divină scrise mai sus, pentru data sărbătoririi Sf. Paști, au fost prezen-tate de Preot prof. dr. Vasile Gheo-rghiu în raportul său din 5 Mai, 1931, Patriarhului Bisericii Orto-doxe Române, Miron Cristea, pen-tru a fi prezentat Sf. Sinod al BOR. Părintele prof. dr. Vasile Gheorghiu, de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, a prezentat acel raport în urma solicitării Patriarhului Miron Cristea de atunci, pentru că se ivise din partea Ligii Naţiunilor ideea de a schimba data sărbătoririi Sf. Paști la o dată fixă din luna Aprilie, pentru interese economice, financiare etc.

Raportul Părintelui profesor

Gheorghiu a fost o expertiză de mare valoare făcută pentru Sf. Sinod al BOR de atunci. Sf. Sinod al Bi-sericii a luat în considerare raportul documentat și aprofundat al Preotu-lui profesor dr. Vasile Gheorghiu și astfel data sărbătoririi Sf. Paști nu s-a schimbat, cum nu s-a schimbat nici în celelalte Biserici ortodoxe din lume.

Prezentarea și documentarea pe rând a considerentelor pentru data sărbătoririi Sf. Paști

1) Data din Scripturile Vechiului Testament dată de Dumnezeu lui Moise pentru data sărbătoririi Sf. Paști (Ieșire 12:1-3, Ieșire 12:26-27 și Numeri 9:1-5).

După cum am prezentat la în-ceput, poporul evreu sărbătorea Paștile după rânduiala divină (cf. Scripturilor Ieșire 12:1-3, Ieșire 12:26-27 și Numeri 9:1-5) în seara zilei de 14 spre 15 a lunii Nissan, Aprilie, care era și prima lună a anu-lui, primăvara, după cum le-a spus Dumnezeu prin Moise.

Iată, o explicare mai detailată a Pr. prof dr. Vasile Gheorghiu din Rapor-tul din 5 Mai, 1931, către Sf. Sinod al BOR: „Primăvara astronomică începe cu ziua echinocţiului de primăvară, adică atunci când ziua este egală cu noaptea. Rezultă, deci, că prima lună a anului trebuie să fi început şi la iudeii vechi cam în ap-ropierea echinocţiului de primăvară. Lunile la iudei începeau cu seara zilei aceleia, în care se observa pentru pri-ma dată secera lunii noi (craiul nou) pe orizontul cerului dela apus. După o evoluţiune de 14 zile luna pe cer devine lună plină. Discul ei rotund se vede în întregime. Paştile iude-ilor se serbau, aşadar, întotdeauna, în ziua de lună plină sau prima lună plină, care urma după echinocţiul de primăvară. […]Rostul acestei serbări era, ca poporul să-şi amintească pururi de eliber-area sa din sclavia Egiptului de către Dumnezeu prin Moise. Paştile iude-ilor se serbau, aşadar, întotdeauna, în ziua de lună plină sau prima lună plină, care urma după echinocţiul de primăvară. Această practică a iudei-

lor bazează pe orânduire divină”.2) Data când Iisus Hristos a fost

jertfit prin răstignire și a murit ca om pe Crucea Golgotei;

Prezint și la acest punct explicaţia Pr. prof dr. Vasile Gheorghiu, din Raportul de mai sus: „Domnul a murit în ziua de Paşti a iudeilor şi an-ume în acel an (30 d.Hr.), când ziua de Paşti era o zi de vineri. A treia zi, într-o zi de Duminică, Domnul a în-viat din morţi, dându-ne prin această Înviere a Sa dovada că Şi-a desăvârşit opera Sa de mântuire. Paştile creştine ne amintesc nouă, aşadar, nu atât de ziua morţii, cât mai vârtos de ziua În-vierii Domnului din morţi. De aceea Biserica creştină a serbat din tot în-ceputul, copiind exact chiar ziua, luna şi anul, ziua anuală a Învierii Domnului în prima duminică, care urmează după luna plină de după echinocţiul de primăvară. Cu acestea ziua Învierii Domnului este pentru totdeauna strâns legată de străvechea instituţie a împărţirei zilelor de peste an în săptămâni de câte 7 zile. […]Întrucât serbarea Paştilor iudaice în ziua de lună plină a primei luni de primăvară, este, de fapt, orânduire divină şi întrucât şi Domnul a bi-nevoit a-Şi desăvârşi chiar cu oca-zia sărbătorii de Paşti a iudeilor, în prima zi de duminică, opera Sa mare de mântuire. Domnul nostru Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi oa¬menii dintr-o sclavie mult mai grea. Dom-nul Iisus Hristos ne-a eliberat nu nu-mai trupeşte, ci şi sufleteşte din scla-via mult mai grea a păcatelor noastre prin jertfa morţii Sale de pe cruce.”

3) Luna plină, ca luminătorul nopţii, și soarele, ca luminător al zilei;

Las și la acest punct să ne răspundă Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu, care zice: „Trebuie să se ia în seamă de marele luminător al nopţii, care este luna ş. a. în faza ei cea plină, şi în fine de marele luminător al zilei, soarele, ş. a. din momentul când acesta a trecut prin punctul echinocţial de primăvară...

SCHIMBAREA DATEI SFINTELOR PAȘTI ESTE ÎMPOTRIVA ORANDUIIRILOR DIVINE

PR. AUREL SAS

CONTINUARE IN NUMARUL URMATOR >

MIORIŢA USA MARTIE 2012 INTERVIU11

DE VORBĂ CU O PERSONALITATE A ANULUI 2011 DESPRE ROMÂNIA EUROPEANĂ

> CONTINUARE DINNUMARUL TRECUT

...o pregătire adecvată o real-izezi și ăn ţară. Cea mai importantă contribuţie o ai atunci când ești ra-portor al unui aviz European care se elaborează în cadrul Comitetului.

Cele mai importante proiecte sunt avizele din cadrul secţiunii SOC (Employment, Social Affairs and Citizenship) la care am fost raportor și care au fost adoptate cu majoritate în sesiunile plenare ale CESE. Aces-tea sunt:

• SOC 335 Mediile fără fum de tutun în care atrag atenţia, în cali-tate de raportor, că peste 19.000 de cetăţeni europeni mor prematur în Europa datorită expunerii la fum de tutun secundar (sau cum mai este denumit: fumat pasiv) și că e nevoie ca în legislatia europeană să existe un grad mult mai mare de protecţie în special pentru copii, adolescenţi și tineri, precum și pentru muncitorii care lucrează în industria hotelieră și de divertisment.

• SOC 408 Homelelessness este un aviz din proprie initiaţivă cu o largă participare românească având președinte de grup, expert și rapor-tor români. Am avut plăcerea să facilitez și o expoziţie a unui art-ist român, Vasile Gabi Grama de la Asociaţia SAMUSOCIAL, în cadrul unor audieri publice pe care le-am avut la Bruxelles pe această temă. În acest aviz în calitate de rapor-tor am sugerat CESE să recomande Comisiei și instituţiilor europene extinderea și focalizarea fonduri-lor structurale (FSE+ERDF) către analiza fenomenului persoanelor fără adăpost (homelessness) și, în spe-cial, pentru construirea de locuinţe permanente în fiecare localitate și ca politicile de combatere a sărăciei destinate persoanelor fără locuinţă, să se evidenţieze valoarea dreptu-lui la locuinţă ca un drept funda-mental. E nevoie să se dezvolte o strategie europeană ambiţioasă pri-vind eradicarea fenomenului social al persoanelor private de adapost (homelessness) care să sprijine statele membre în dezvoltarea unor strategii naţionale eficiente.

Aceste avize au fost deja publicate în Monitorul Oficial al UE. Le puteţi găsi pe site-ul CESE: http://mem-berspage.eesc.europa.eu/Detail.aspx?id=2021513&f=2&s=0&o1=0&o2=0&o3=0&inst=CES&co=RO

6. Ce părere aveţi despre intro-ducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din dias-pora? Consideraţi că legea, în forma actuală, întruneşte condiţiile de siguranţă necesare, astfel încât votu-rile prin corespondenţă să nu poată fi fraudate?

Din câte știu în prezent, doar cel mult 5% -10% dintre românii aflaţi în străinătate pot vota, şi asta din cauza distanţelor foarte mari până la secţiile de vot. În opinia mea acest proiect ar putea rezolva problema distanţelor şi va oferi tuturor şansa de

a vota aşa cum le dictează conştiinţa. Eu cred că orice român din diaspora trebuie să aibe șansa să voteze.

Politicienii aleși și de ei, îi vor de-termina sau nu să se întorcă în ţară sau să rămână mai departe să muncească și să trăiască în străinătate. Reticenţa faţă de nesiguranţa evaluării corecte a voturilor reiese și dintr-un sondaj Gallup realizat pentru Fundaţia So-ros și publicat în noiembrie 2011, 59% dintre români nu sunt de acord cu votul prin corespondenţă, iar 63% nu vor vot prin internet. Proiectul prezintă destule elemente de siguranţă de la momentul intro-ducerii plicurilor în urne, dar nu oferă garanţii până la acel moment. Votul e secret când îl exerciţi în ca-bina de vot, prin votul exercitat prin corespondenţă acest element poate să dispară. Rezultatul corectitudinii evaluării voturilor depinde în opinia mea și de secretariatele secţiilor con-sulare și diplomatice care girează acest proces “al primirii votului prin corespondenţă”. Ar trebuie să fie prezente ONG-uri care să monitor-izeze procesul inclusiv în etapa pri-mirii corespondenţei, și nu doar în ziua votării când se deschid urnele și corespondenţa. Proiectul legii votu-lui prin corespondenţă propus de către Teodor Baconschi a fost aspru criticat de către opoziţie. De ase-menea, și UDMR, partener al PDL în coaliţia de guvernare, se opune adoptării acestuia. Vom vedea dacă PDL va obţine majoritatea.

7. Restricţiile de muncă im-puse românilor de 11 dintre statele membre UE sunt o dovadă că nu toate ţările membre au acelaşi stat-ut şi aceleaşi drepturi? Cât de mult contează “vocea” României în angre-najul European şi câtă “greutate” au propunerile româneşti?

Eu le-aș numi și un examen de maturitate al construcţiei europene în care trebuie să înveţi să-ţi respecţi și partenerii aparent “mai mici”. Deși România e ţară membră a UE, 9 din cele 11 state au dorit să notifice CE

privind prelungirea restricţiilor de muncă după data de 01.01.2012. Nouă dintre cele 11 state membre care menţineau restricţii pe piaţa muncii au trimis notificări până la data de 31 decembrie: Marea Bri tanie (24 noiembrie), Irlanda (15 decembrie), Germania (21 decem-brie), Belgia (22 decembrie), Franţa (23 decembrie), Luxemburg (22 decembrie), Malta (22 decembrie), Olanda (23 decembrie) şi Austria (22 decembrie). Celelalte două state, respectiv "Italia şi Republica Cehă au informat Comisia că vor aplica integral legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă în-cepând cu data de 1 ianuarie 2012", potrivit informaţiilor precizate de CE. Comisia reaminteşte că "în orice caz, toate restricţiile care mai sunt în vigoare trebuie să fie abolite până cel mai târziu la data de 31 de-cembrie 2013". Potrivit dispoziţiilor Tratatului de Aderare, restricţiile privind libera circulaţie a forţei de muncădin cele două state membre - România şi Bulgaria - ar fi trebuit să ia sfârşit, în principiu, odată cu data de 31 decembrie 2011 deoarece statul membru care restricţiona ac-cesul la data de 31 decembrie putea să continue această restricţionare şi după această dată, pentru încă maxi-mum doi ani, doar în cazul unor distorsiuni serioase pe propria piaţă a muncii sau a unor riscuri serioase în acest sens şi doar după notificarea Comisiei asupra deciziei de continu-are a restricţionării. Problema e că nu se definește foarte clar ce înseamnă “distorsiune serioasă”. Notificarea trebuia să fie transmisă înainte de data de 1 ianuarie 2012, iar în absenţa ei se aplică automat legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă. Comisarul Andor are în vedere să prezinte comenta-rii asupra notificărilor primite de la statele membre şi asupra evaluărilor şi datelor prezentate de acestea în cadrul unei reuniuni viitoare a Con-siliului miniştrilor UE de resort.

Din punctul meu de vedere aceasta arată o slabă transpunere și imple-mentare a legislaţiei europene actuale cu privire la libera circulaţie a forţei de muncă și în special în privinţa Di-rectivei 2004/38/EC privind dreptul cetăţenilor europeni și al membrilor-familiilor lor de a circula și de a-și stabili resedinţa liber în Uniunea Europeană. La nevoie, Comisia ar putea să-și exercite dreptul de a iniţia procedurile legate de încălcarea legislaţiei ("infringement") împotri-va statelor membre care nu respectă această legislaţie.

Există voci românești în Parla-mentul Europei care luptă pentru drepturile muncitorilor români și bulgari. Rezoluţia elaborată de Traian Ungureanu (PPE, PD-L) și adoptată prin ridicare de mâini notează faptul că nu s-au înregistrat efecte negative în acele state membre care au permis accesul pe piaţa muncii a forţei de muncă din statele membre care au aderat în 2004 și 2007. “Toate statele membre ale UE trebuie să permită ac-cesul bulgarilor și românilor pe piaţa forţei de muncă până la sfârșitul lui 2011” se spune în rezoluţia adoptată de Parlamentul European, marţi, 25 octombrie. O rezoluţie adoptată în PE “are greutate”, dar în condiţiile crizei economice multe ţări se scuză deși mai mult din 1% din PIB-urile naţionale sunt realizate de mucitorii români sau bulgari.

8. Lipsa unor acorduri bilaterale româno –americane conduce la o serie de probleme specifice pentru românii din America. Unele modele-le europene ar putea fi extrapolate şi pentru SUA? De pildă recunoaşterea vechimii în muncă din România şi/sau cumularea ei cu cea din SUA; echivalarea diplomelor universitare; preschimbarea permiselor de con-ducere româneşti. Aceste aspecte sunt frustrante, mai ales pentru că există reglementari similare pen-tru alti cetăţeni europeni (francezi şi germani). Românii din America pot spera ca într-o zi să aibă drepturi egale cu alţi cetăţeni ai Uniunii sau vor rămâne mereu cetăţeni europeni “de mâna a doua”?

Atât timp cât există un proces european de recunoaștere reciprocă a diplomelor în interiorul UE, mă aștept ca în viitor românii să fie trataţi de către partenerii din SUA în primul rând ca cetăţeni europeni.

Școala românească are tradiţie, și românii acolo unde au ajuns sunt apreciaţi profesional. Se vorbește deja în zona statelor care au adoptat moneda euro de o “Europă cu două viteze”. Asta ar putea afecta imaginea Europei și a românilor care probabil vor fi incluși în categoria cetăţenilor europeni “de mâna a doua” în virtu-tea unor inerţii mentale regretabile. Eu cred ca NU e imperios nece-sar să avem aceleași drepturi, ci să fim trataţi cu demnitate și respect de către statul american ca oricare cetăţeni europeni.

9. Aveţi o experienţă bogată în pro-grame de asistenţă socială. Ce şanse au românii din SUA care doresc să adopte un copil din România? Există şanse de simplificare a procedurilor de adopţie internaţională, sau măcar facilităţi pentru cetăţenii americani de origine română?

Adopţiile internationale au fost oprite acum mulţi ani când rapor-toarea pentru România, doamna Nicholson, a sugerat stoparea lor ca și condiţie obligatorie a ţării no-astre pentru a intra în UE. În 2011 a existat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei care a trecut de votul parla-mentarilor din Camera Deputaţilor, fără să aducă modificări substanţiale sau facilităţi pentru cetăţenii de orig-ine română. Procedura de adopţie se poate începe cu o mai mare celeritate pentru a evita situaţiile când copiii sunt instituţionalizaţi pe perioade lungi de timp, dar în continuare au prioritate adopţiile naţionale. Din această perspectivă românii din SUA care și-au păstrat cetăţenia ar avea șanse să adopte, dar exigenţele s-au mărit în sensul că trebuie să demon-streze că au reședinţă în România pe o perioadă mai mare de timp. Prin articolele anexate la noua lege se înţelege cetăţenii români cu domicil-iul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele douăsprezece (12!!!) luni anterioare depunerii cererii de atestare ca familie adoptativă. Pentru orice alte informaţii sunt deschis la precizări în detaliu.

Vă mulţumesc! Vă doresc mult succes în tot ceea ce intreprindeţi pentru România Europeană şi cetăţenii ei.

SIMONA M. BOTEZAN

INTERVIU CU DOMNUL EUGEN LUCAN, MEMBRU AL COMITETULUI ECONOMIC SOCIAL EUROPEAN DE LA BRUXELLES

EUGEN LUCAN LA DECERNAREA PREMIULUI ANULUI PENTRU O ROMANIE EUROPEANA

CULTURA MARTIE 2012 MIORIŢA USA 12

O nouă biserică baptistă română în Phoenix, Arizona!

Viaţa spirituală a creştinilor româ-ni din metropola Phoenix, capitala statului Arizona, a fost marcată în ul-timele luni de două evenimente ma-jore. La constelaţia celorlalte biserici evanghelice existente, s-au adăugat încă două biserici: Agape Christian Center www.agapearizona.com (pas-tor Petru Lascău), şi, recent, biserica baptistă „Viaţa Nouă”. Eveniment-ele se circumscriu cu certitudine în planul binecuvântat al lui Dumne-zeu, de răspândire şi cunoaştere a preceptelor creştine, de relaţionare şi împlinire spirituală în cadrul dia-sporei române din statul Marelui Canion. Duminică, 12 februarie 2012, într-o atmosferă de încredere şi bucurie, de altfel, caracteristică unui astfel de eveniment, aproxima-tiv 100 de credincioşi baptişti au par-ticipat la inaugurarea celei de-a doua biserici baptiste din oraşul Phoenix: biserica „Viaţa Nouă”. Fratele păstor Mircea Filip alături de: Nicolae Ch-era, Mike Hoştiuc, Simi Andronic, Victor Braica, Mircea Moţ şi evan-ghelistul Mihai Sârbu, au subliniat

încă de la început necesitatea pos-tului şi rugăciunii, implementata în armonie, cu laudă şi închinarea prin cântare, acestea constituind desigur garanţia unei lucrări binecuvân-tate din partea lui Dumnezeu. În-crederea, bucuria şi nu în ultimul rând mulţumirea uşor sesizabilă pe feţele tuturor, amintea cu prisosinţă de un eveniment asemănător, de-scris în cartea Faptele Apostolilor la capitolul 4, versetele 32, 33 şi 34: „Mulţimea celor ce crezuseră era o inimă şi un suflet... Apostolii mărturiseau cu putere... Şi un mare har era peste toţi”. Biserica baptistă „Viaţa Nouă”, prin însuşi numele ei, se doreşte a fi exponenta unei trăiri spirituale exemplare, în concordanţă cu învăţăturile Sfintelor Scripturi, aceasta contribuind desigur la pro-movarea unei mărturii cu adevărat creştine în întreaga diasporă română din Phoenix şi nu numai! Dumnezeu să binecuvânteze în continuare lu-crarea şi mărturia celor două biserici din Arizona: „First Romanian Baptist Church” (pastor Octavian Doboş) şi Biserica Baptistă „Viaţa Nouă”.

RADU OPREA

MIRCEA FILIP

O scurtă istorie a banilor...

Înţelepciunea proverbelor românești dedică un întreg capi-tol banilor, astfel știm cu toţii că banul … la ban trage, că in general nu aduce fericirea (deși unii scep-tici consideră că aceasta depinde mai mult de numărul lor!) și este de preferat să străngem “bani albi” pen-tru zile negre. Suntem așa de obis-nuiti cu bancnota sau moneda din mâna noastră încât uităm de mult ori că pentru o lungă perioadă de timp economia complexă a omenirii a supravieţuit fără o singură monedă în mână!

Istoria banilor se identifică cu is-toria oamenirii, cele două entitaţi fiind greu de separat. Primii "bani" ai omenirii au fost sarea, ceaiul, con-dimentele, sau produsele animale și agricole, logistic un capital peri-sabil și dificil de administrat. Între anii 3000 și 2000 î.Hr. în Mesopo-tamia, s-au pus bazele sistemului bancar de astăzi, templele și palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea produselor agricole și a materialelor preţioase, iar câteva sute de ani mai târziu, în Babilon, Codul lui Hamurapi legifera activitătile bancare. În China, în 1200 î.Hr., schimburile comerciale erau facili-tate prin intermediul cochiliilor de scoici-în esenţă, primii “bani” ai omenirii. Cetaţile grecești Atena și Corint au început să emită moneda proprie în 575-570 î.Hr., iar un sfert de veac mai târziu, legendarul rege Cressus producea în Lidia monede de aur și argint. Capturat de persani, Cressus a deschis drumul primilor bani spre Persia. Un secol mai târziu, mai multe orașe din Grecia și Asia Mica, în insulele din Marea Egee și sudul Italiei produceau monede pro-prii, cele mai valoroase fiind cele de aur, urmate de cele de argint și apoi cele de cupru. Romanii au adoptat

ideea monedelor din metale preţioase de la greci, și astfel au intrat in folosinţă pe teritoriul roman și al provinciilor cotropite.

China, asemeni celorlalte popoare ale lumii folosea aurul și argintul drept monedă de schimb pentru schimburile de sume mari, bron-zul fiind destinat tranzacţiilor de zi cu zi. Pragmatici, chinezii au dat hârtiei (o altă invenţie a chinezilor!) o întrebuinţare practică și astfel s-au născut „banii zburatori”, în esenţă, scrisori de credit pentru transferul sumelor mari de bani, folosite între comercianţii chinezi. Guvernul a re-alizat importanţa acestui sistem mon-etar practicat de către comercianţii privaţi și a preluat această operaţiune lucrativă în folosul și beneficiul sau, emiţând bacnote tipărite oficial.

Prima utilizare reală a banilor de hârtie a fost în provincia Szechwan, și ironic, s-a datorat lipsei frecvente a cuprului, unul dintre componentele celor mai folosite monede, cele de bronz. În lipsa cuprului, chinezii au inceput să folosească hartia drept ma-terie primă pentru emiterea banilor. Primii banii de hârtie au fost emisi în perioada Dianstiei Song în 1023, și pentru început, au fost introduși prudent, pe o perioadă specifică de timp, într-o zonă restransă și în cantităti mici. Bacnotele de hârtie erau emise cu un termen de expirare de trei ani de zile urmând a fi înlo-cuite cu alte bacnote pentru o taxă de 3%, un mod eficient pentru guvern de a-și spori veniturile.

Kublai Khan, conducătorul im-periului chinez din sec. XIII, rămâne în istoria omenirii drept cel ce a impus bacnota de hârtie, instituind acești bani drept monedă oficială impusă obligatoriu de guvern, refu-zul acestor bani garantând sentinţa cu moartea. Pentru a consolida poziţia favorizata a bacnotelor de hârtie, Kublai Khan a confiscat tot aurul și argintul supușilor săi, chiar și

pe cel al comercianţilor străini. Primul european care a intrat în

contact cu banii de hârtie, Marco Polo a fost impresionat de folosinţa banilor de hârtie, în esenţă – „o promisiune”, cum i-a perceput el și ne-a redat pe larg modul în care erau emiși și folosiţi în China, în jurnalul său de călătorie, Călătoriile lui Marco Polo: „Toate aceste bucăti de hârtie sunt emise cu o solemnitate la fel de mare ca și cand ar fi de aur sau argint pur, și pe fiecare bacnotă mai multe oficialitati iși aplica șigiliul și își în-scriu numele. Când toate pregatirile au luat sfârșit, un Înalt Ofiţer al Khan-ului aplică și sigiliul special ce i s-a incredinţat în acest scop, forma de sigiliu rămâne imprimată în roșu, și banii devin astfel oficiali. Orice fal-sificare este pedepsită cu moartea. În fiecare an, Khanul produce cantităţi enorme de bani fără a cheltui nimic, o valoare ce echivalează toate bogăţiile lumii.”

Cum era de așteptat, succesul

banilor de hârtie nu s-a înregistrat cu același succes în toate colţurile lumii: în Persia, introducerea sa forţată, în 1294 a dus la o prabușire totală a comerţului. În sec. XV, folosinţa banilor de hârtie a devenit precara până și în China, ţara sa de origine. Cauza principala a fost emiterea nejustificată a banilor de hârtie ce a dus la deprecierea bruscă a bunuri-lor și, implicit, inflaţie. Începând cu 1455, banii de hârtie au disparut din China pentru câteva sute de ani. În Europa, banii de hârtie au fost introduși de către Banca din Stock-holm în 1661, urmată îndeaproape de Banca Angliei care în 1694 emitea pentru prima dată așa-zisele „note de rulare la numerar”.

Primele monede au aparut pe teritoriul României la malul Marii Negre, în cetăţile grecești. Au circu-lat atunci drahme și tetradrahme de bronz ori argint, și stateri de aur. Ge-to-dacii au imi tat monedele grecești, folosind însă tehnici de batere

a acestora mult mai primitive. Leul a devenit monedă naţională în 1867, și începând cu 1890 sistemul bănesc al ţarii s-a axat exclusiv pe aur, ur-mând tendinţele băncilor straine. Monedele de aur românești aveau o valoare egala cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia și Elveţia. E greu de crezut în criza economică globală în care trăim, că în urmă cu o perioadă de timp relativ scurtă pe scara istoriei, banii noștri aveau această valoare și impuneau un astfel de respect printre ţările europene!

Pe scurt, aceasta este istoria banilor, sunt convinsă ca dupa ce veţi citi acest articol veţi privi altfel moneda sau bacnota din palmă. Banii sunt importanţi, avem nevoie de ei, ne conferă un statut social, siguranţă, ne îndeplinesc necesităţi vitale sau capricii, dar să nu uitam....”cu bani poţi cumpăra un ceas, dar nu poţi cumpara timpul.”

MARA CIRCIU

MIORIŢA USA MARTIE 2012 PUBLICITATE13

-Angajez caregiver part time/full time la casa de batrani in Sacramento, acte si engleza necesare. Sunati la 916-717-0438.-Angajam caregiver la casa de batrani in Surprise, Arizona. Conditii bune de lucru si salariu stimulativ. Tel. (623)518-6890 sau (623)451-7556.- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani, stabil financiar, fost marinar din Constanta, caut doamna rezident pentru ajutor reciproc. Tel.(207) 892 -7150 "- Caut pe Iuliana Molnar, din Brasov. Nr. de telefon (909)965-0131, CA, sa sune la (207)892-7150 - Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles.Informatii la telefon : (310) 699-6917

M I C A P U B L I C I T A T E

EMPLOYMENT OPPORTUNITIES:

Senior Adventist Pastor: North Romanian 7th Day Adventist Church seeks an ordained, ex-perienced Sr. Adventist Pastor with a BA in Adventist theology to minister to Romanian speaking congregation. Must be fluent in wri-tten and oral Romanian. Must be available to work Saturday and Sunday; with Mondays and Tuesdays off. Please send resume to DD, 4359 Sardis Church Rd., Buford, Georgia 30519.

RECLAME MARTIE 2012 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2012

Sacramento County, CAComcast CableThursday @ 8:00 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Vancouver, WASunday 11:00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh 95 - Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park Ch 97 - Anaheim, Villa Park Ch 98 - Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA MARTIE 2012 ULTIMA ORĂ15

Din culisele vizitei lui Victor Ponta în SUA

... într-un grup influenţabil, grupul neo-protestanţilor din Chi-cago. Alianţa între politică şi reli-gie este utilizată în SUA la fel ca şi acţiunea berea & micul sau zaha-rul & uleiul cu care se câştigă vo-turile alegătorilor din România.

Majoritatea protestanţilor de origine română din SUA sunt grupaţi în statele Oregon, Washing-ton, California şi Arizona. Ocupaţia lor predilectă este assisted live care, adică patron de azil de bătrâni sau angajat la un asemenea azil (care-giver). În acest moment, Colegiul 3 Diaspora (SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă) îl are ca reprezentat în Parlamentul României de dom-nul Mircea Lubanovici (PDL), un prosper om de afaceri din Oregon, care este printre altele şi patronul unei case de bătrâni din Portland.

Pentru alegerile din 2012 există deja un aspirant neo-protestant, susţinut de Partidul Poporului/Dan Diaconescu, pastorul Doru Levi Ilioi din Phoenix, Arizona. Bi-serica Elim de la care provine Doru Ilioi are cca. 800 de enoriaşi. Cea mai mare biserica neo-protestanta din diaspora are 2000 de enoriaşi şi 3300 de locuri, se numeşte Happy Valley şi este în Phoenix, Arizona. Pentru comparaţie, cele două biser-ici ortodoxe din Washington D.C. au împreună circa 200 de enoriaşi. Având în vedere că domnul Mircea Lubanovici a avut nevoie de cca. 1.300 de voturi din SUA pentru a câştiga alegerile, deducem că Doru Ilioi are şanse reale dacă va fi susţinut de familia sa şi de câţiva lideri spiri-tuali neo-protestanţi din SUA. Prec-edentele şi influenţa grupurilor neo-protestante din SUA, ne determină să presupunem că prezenţa domnu-lui Victor Ponta la Chicago nu este întâmplătoare. Probabil că va urma nominalizarea unui candidat po-litico-religios de la Chicago pentru a reprezenta PSD la alegerile pen-tru Colegiul 3 Diaspora din 2012.

Câţi alegători români sunt în SUA?Potrivit US Census Bureau, în

SUA trăiesc 447.293 cetăţeni de origine română; 355.175 cu vârsta peste18 ani; 50,6% au studii supe-rioare (minim BS degree); 290.375 sunt cetăţeni americani nativi; 99.898 sunt cetăţeni naturalizaţi, iar 156.918 sunt rezidenţi temporari sau permanenţi născuţi în Româ-nia. Dacă nu au renunţat voluntar la cetaţenia româna, toti cei născuţi în afara SUA şi naturalizaţi, au dublă cetăţenie, deci au drept de vot. Aces-tora li se adaugă un număr similar (sau chiar mai mare) de români cu drept de vot din Canada, adică o jumatate de milion de voturi. De asemenea, o parte dintre cei născuţi în SUA şi Canada au depus cer-eri de obţinere a cetăţeniei române.

Sursele americane arată că 80% dintre cetăţenii de origine româna din statul California sunt credincioşi neo-protestanţi, iar ocupaţia lor de bază este assisted live care business. Pe Coasta de Est a SUA, în Texas şi în Sillicon Valley, situaţia este diferită. Comunităţile sunt mult mai mici, iar bisericile româneşti aproape inexistente. Majoritatea românilor din aceste zone sunt credincioşi ortodocşi sau catolici; 80% au stu-dii superioare (minim BSdegree); profesiile lor predilecte sunt în ra-murile STEM (ştiinţe, tehnologie, economie, matematică), inginerie, sănătate şi educaţie. O mare parte dintre specialiştii români din aceste

zone lucrează, direct sau indirect, pentru agenţii şi contractori gu-vernamentali; cercetare; proiecte NASA, NATO, Space & Defense, deci nu au profil de votanţi PSD.

În statul Illinois locuiesc 33.444 cetăţeni de origine română; 27.065 sunt majori, au vârsta peste 18 ani; 40,6% au studii superioare. 15.497 dintre cetăţenii de origine română din Illinois sunt născuţi în Româ-nia; 17.947 sunt nativi americani, iar 9.648 naturalizaţi. În statul vecin, Michigan, locuiesc 30.930 de cetăţeni de origine română, dintre care 24.514 sunt majori; 33,9% dintre aceştia au studii super

ioare; 20.176 sunt născuţi în SUA; 7.157 naturalizaţi, iar 10.754 sunt născuţi în România şi au o singură cetăţenie, cetăţenia română. Deci, motivul pentru care domnul Vic-tor Ponta a rupt tăcerea la Chicago a fost numărul mare de alegători din zona Marilor Lacuri, cu profilul potrivit şi potenţial de a îmbraţişa doctrina PSD. Postul de televiziune RTN Chicago este o televiziune creştină şi are o acoperire destul de mare, fiind recepţionat în SUA şi Canada, în oraşe precum Chicago (IL); Detroit (MI); Windsor şi To-ronto din Canada. Aşadar, Victor Ponta s-a adresat românilor din zona

Marilor Lacuri deoarece este o zonă cu şanse maxime de impact. În data de 18 februarie 2012, el a acordat două interviuri, primul pen-tru Romanian Television Network (RTN), iar al doilea pentru North American Romanian Press Associa-tion (NARPA). Declaraţiile evazive ale domnului Ponta la Chicago nu au elucidat misterele vizitei sale la Wash-ington, dar mesajul său bizar şi paci-fist a atras atenţia unui număr mare de alegători. Liderul social-democrat s-a declarat surprins că americanii sunt informaţi despre protestele din România, iar romanii din Amer-ica sunt la curent cu tot ceea ce se

întâmplă în ţară: "Am vazut ca oame-nii sunt informati, citesc presa, sunt informati despre ce se intampla in Romania, de la probleme politice la inclusiv faptul ca a fost o iarna foarte grea”. Declaraţiile lui Victor Ponta referitoare la românii din SUA, con-trazic toate discursurile sale anterio-are, conform cărora se opune vehe-ment votului prin corespondenţă; consideră că românii din diaspora nu ar trebui să aibă drept de vot şi nu ar trebui să fie consideraţi cetăţeni români cu drepturi depline.

Copyright@2012 Mioriţa USA. All rights reserved.

>CONTINUARE DINPAGINA 2