Anul VI, Numărul 70, DECEMBRIE 2012

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

MIORIŢA USA

Unirea naţional-politică, de la 1918, nu a fost un dar, coborât asupra neamului româ-nesc din încrederea şi simpatia lumii civili-zate, nici ca o alcătuire întâmplătoare, răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri. Unirea

românilor trebuie înfăţişată totdeauna – potri-vit adevărului – ca urmarea firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă „sărăcia şi nevoile şi neamul" (M. Eminescu–„ScrisoareaIII"), rămânând împotriva, tuturor năvălirilor bar-

bare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie.zbucnirea Primului Razboi Mondial în vara anului 1914 a trezit în sufletul românilor subjugaţi din Transilvania, Bucovina şi Ba-

sarabia nădejdea de izbăvire de sub dominatia habsburgică si rusească și realizarea idealului naţional. În mintea şi inima tuturor încolţise presimţirea că acest conflict va face să răsară şi pentru ei soarele dreptăţii.

 

1 DECEMBRIE 1918ZIUA NAŢIONALĂ A NEAMULUI ROMÂNESC

CONTINUARE IN PAG. 3 >

Cetăţenii români din SUA au parte de o bogată ofertă electorală pentru alegerile din 9 decembrie 2012. Cu toate acestea, unii dintre ei nu vor avea dreptul să voteze, iar alţii nu se vor prezenta la urne pentru că nu sunt de acord cu oferta electorală. O parte dintre cei care ar avea drept de vot in 9 decembrie, nu vor vota pentru că nu mai deţin acte româneşti valabile.

O noutate a acestor alegeri este opţiunea votului de blam, adică votul alb. Dacă veţi avea drept de vot, dar veţi considera că nici unul

dintre candidaţi nu va reprezintă şi nu merită să-i acordaţi votul la alegerile din 9 decembrie 2012, aveţi şi opţiunea votului de blam. Legea electorală a stabilit că buletinele rămase neat-inse de ştampila de vot nu vor mai fi consider-ate voturi nule, ci voturi albe. Chiar dacă ele nu vor atârna în balanţa împărţirii mandatelor, vor spune multe despre încrederea cetăţenilor in candidaţi şi despre oferta electorală a anului 2012.

În opinia mea, candidaţii diasporei ar tre-bui să fie aleşi dintre românii care trăiesc in străinătate şi să-i reprezinte pe toti românii care locuiesc in străinătate. O condiţie esenţială ar fi să pornească in cursa electorală cu drepturi

egale, iar românii din diaspora să poată să-şi susţină proprii candidaţi, nu pe cei numiţi de la centru, altfel locurile din Parlament alocate diasporei nu se justifică!

Candidaţii pentru Camera Deputaţilor in Colegiul nr. 3 diaspora

Colegiul nr. 3 diaspora cuprinde un sfert de planetă, respectiv ţările din America de Nord, America Centrală şi de Sud, dar şi Oceania. Nu am idee câţi români locuiesc in Oceania sau de ce s-a făcut această asociere...

SURSA: hTTP://www.bRU.RO/ClUj-GhERlA/zIUA-NATIONAlA-A-ROmANIEI-IN-EPARhIA-GRECO-CATOlICA-dE-ClUj-GhERlA

ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA

CONTINUARE IN PAG. 15 >

SIMONA M. BOTEZAN

ŞTIRI DECEMBRIE 2012 MIORIŢA USA 2

IMPLANTE DENTAREAVETI DANTURA INCOMPLETA?

AVETI PROTEZA CARE VA DERANJEAZA?AVETI PUNTI PROTETICE CARE NU SE POT CURATA?

Dr. Dorel Onea, DDS, MS, Diplomat al Panoului American de Paradontologie Experienta cu implante dentare din 1998 - Preturi foarte atractive - Acceptam asigurari dentare

Asistenta pentru transport si cazare celor care locuiesc la distanta

Pacienta noastra este foarte multumita de proteza ancorata de patru implante dentare. Punte fixa poate fi instalata in loc de proteza.

APPLE PERIODONTICS & DENTAL IMPLANTS of DR. DOREL ONEA, DDS, MS4300 LIVE OAK LANE, SUITE A, ROCKLIN, CA 95765

(916) 789 1222 www.DoctorOneA.com

LISTA SECŢIILOR DE VOTARE ORGANIZATE PE TERITORIUL SUA PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 9 DECEMBRIE 2012

Secţia de votare nr. 212Phoenix, ARIZONAArizona State University, Downtown Phoenix Campus Mercado502 E. Monroe St., Suite C 145, Phoenix, AZ 85004

Secţia de votare nr. 199 Chicago, ILLINOISConsulatul General al României 737 North Michigan Avenue., Suite 1170, Chicago, IL 60611; Telefon: 312-573-1315; Fax: 312-573-9771; E-mail: office@roconschicago.org

Secţia de votare nr. 213Las Vegas, NEVADAConsulatul General Onorific al României711 Rancho Circle, Las Vegas, NV 89107

Secţia de votare nr. 203Los Angeles, CALIFORNIAConsulatul General al României 11766 Wilshire Blvd. Suite 560, Los Angeles, CA 90025Telefon: 310-444-0043; 310-231-4467; 310-231-4468; Fax: 310-445-0043; E-mail: consulat@consulateromania.net

Secţia de votare nr. 200Chicago 2, ILLINOISBiserica Ortodoxă Naşterea Domnului5825 North Mozart, Chicago, IL 60659

Secţia de votare nr. 204New York City, NEW YORKConsulatul General al României 200 East, 38th Street, New York City, NY 10016Telefon: 212-682-9122; Fax: 212-972-8463 E-mail: office@romconsny.org

Secţia de votare nr. 211San Francisco, CALIFORNIABiserica Baptistă Română (Romanian Baptist Church)San Francisco Bay Area14871 Bancroft Ave, San Leandro, CA 94578

Secţia de votare nr. 201Chicago 3, ILLINOISBiserica Penticostală Română Philadelphia 1713 West Sunnyside Avenue, Chicago, IL 60641

Secţia de votare nr. 216Cleveland, OHIOSala socială a Bisericii Catolice Române „Sfânta Elena”1367 W 65th Street, Cleveland, OH 44102-2109

Secţia de votare nr. 215Charlotte, CAROLINA DE NORDSala socială a Bisericii Baptiste Române9520 Faires Farm Rd., Charlotte, NC 28213

Secţia de votare nr. 202Niles, ILLINOISCentrul Cultural Românesc (Romanian Heritage Center)7777 N. Caldwell Ave., Niles, IL, 60714

Secţia de votare nr. 210Portland, OREGONChestnut Tree Inn9699 SE Stark St, Portland, OR 97216

Secţia de votare nr. 208 Bridgeport, CONNECTICUTBest Western Plus Black Rock Inn Fairfield 100 Kings Highway Cutoff I-95, Exit 24, Fairfield, CT 06824

Secţia de votare nr. 206Boston, MASSACHUSETTSMIT Student Center, Lobdell Hall84 Massachusetts Avenue, Cambridge, MA

Secţia de votare nr. 207Philadelphia, PENNSYLVANIABiserica Ortodoxă Română “Sfânta Treime”714 North American Street, Philadelphia, PA 19123

Secţia de votare nr. 205 - Washington, DCAmbasada României 1607 23rd St., NW, Washington DC 20008Telefon: 202-332-4829; Fax: 202-232-4748; E-mail: office@roembus.org

Secţia de votare nr. 220Detroit, MICHIGANSala socială a Bisericii Ortodoxe „Sf. Simion”821 Newburgh Road, Westland, MI 48185

Secţia de votare nr. 217Dallas, TEXASSala sociala a Bisericii Baptiste Romane Ferguson2312 Dorrington Dr., Dallas, TX 75228

Secţia de votare nr. 218 - Hollywood, FLORIDA2026 Scott Street, Hollywood, FL 33020

Secţia de votare nr. 221 - St. Paul, MINNESOTASala de festivităţi a Bisericii „Sfânta Maria” 854 Woodbridge Street, St. Paul, MN 55117

Secţia de votare nr. 219 - Houston, TEXASBiserica Ortodoxă Română „Sfânta Maria Magdalena”318 Canino Road, Houston, TX 77076

Secţia de votare nr. 214 - Atlanta, GEORGIASala socială a Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Constantin şi Elena”664 Dickens Road, Lilburn, GA 30047

Secţia de votare nr. 222 - St. Louis, MISSOURIBiserica Ortodoxă „Sfântul Toma”6501 Nottingham Ave, Saint Louis, MO 63109-2659

Secţia de votare nr. 209 - Seattle, WASHINGTONPrima Biserică Penticostală Română (First Romanian Pentecostal Church)8315 NE 155th St. Kenmore, WA 98028

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 ŞTIRI3

Celor încinşi în hora de moarte a înfricoşatului război le venea câte un cuvânt de îmbărbătare, ca acela al profesorului Nicolae Iorga, care scria în ziarul „Neamul Românesc": „Să fiţi voioşi aceia, care în strigăte de comandă străină sub steag străin muriţi! Undeva un alt steag se ridică în măsura, în care voi vă cheltuiţi vitejia, vă daţi sângele vostru tânăr. El se ridică tot mai înalt, tot mai larg, săltat în sus şi răsfirat de fiecare silinţă deznădăjduită a puterii voastre, care se stânge. Şi să ştiţi că urmaşii voştri, în ciuda puterilor lumii, sub acest steag pe care în neştiinţă, în durere şi în în-tuneric voi l-aţi înălţat, desfăşurat şi sfinţit, vor fi toţi împreună!".

În împrejurările grele de atunci Rgele Carol I a tinut consiliul de Coroana la Sinaia pe data de 3 august 1914. Aici s-a cercetat textul tratatu-lui austro-român care, în articolul 2, prevedea că: „Dacă România ar fi atacată, fără vreo provocare din partea sa, Austro-Ungaria este obligată a-i da în timp util ajutor şi asistenţă împotriva agresorului. Dacă Austro-Ungaria ar fi atacată în împrejurări asemănătoare din vreo parte a statelor vecine cu România, obligaţia de a sări în ajutor se va prezenta imediat pen-tru aceasta din urma". Din cuprinsul acestui articol se vedea că România nu putea fi îndatorată la nici un fel de ajutor sau sprijin militar, de vreme ce Austro-Ungaria nu fusese atacată din nici o parte, ci ea provocase conflictul împotriva Serbiei.

La 4/17 august 1916 a fost semnat tratatul de alianţă între România, de o parte, Franţa, Marea Britanie, Ita-lia şi Rusia de cealaltă parte. La un momentdat reprezentanţii Antantei aveau să declare că: „Dacă nu intraţi în război, atunci nouă n-o să ne pese de România la încheierea păcii.” Prin acest tratat România se lega să atace Austro-Ungaria. Puterile Ali-ate în „Înţelegerea cordială" garantau în schimb integritatea teritorială a Regatului Român, recunoscându-i totodată dreptul să-şi alipească, la sfârşitul războiului, toate ţinuturile locuite de români din cuprinsul Monarhiei austro-ungare şi făgăduind să nu încheie pace separată, nici pace generală decât împreună şi în acelaşi timp.

În consiliul de Coroană de la 14/27 august 1916, prezidat de Re-gele Ferdinand la Cotroceni, şeful guvernului Ion I. C. Brătianu pro-punea ca România să declare război Austro-Ungariei, arătând că are dato-ria morală să facă pasul acesta, chiar dacă s-ar întâmpla să rămână învinsă.

După astfel de pregătiri şi de hotărâri, în ziua de 15/28 august 1916 a început războiul pentru dezrobirea românilor subjugaţi. Situaţia armatei române a fost destul de dificilă fiind slab sprijinită, iar mai târziu trădată de ruşi, împinsă la lupte inegale pe frontul de sud împotriva bulgarilor aliaţi cu germanii şi cu turcii, pe cel de nord împotriva maghiarilor, aus-triecilor şi germanilor, iar la sfârşit pe frontul de răsărit împotriva ruşilor.

Dupa trei luni de zile de suc-cese pe fronturile din Transilvania și Banat armata română a fost nevoită să se retragă la sud de Carpaţi dupa bătăliile de pe Jiu și Olt. Mai târziu fiind nevoită să înfrunte și armatele germano-bulgare de la sud de Dunăre și după înfrângerile de la Turtucaia, Sibiu şi Neajlov, a fost însă nevoită a se retrage spre Moldova, lăsând capi-tala şi doua treimi din pământul ţării sub ocupaţia armatei germane.

Regele Ferdinand a rămas neclintit în vârtejul celor mai grele încercări, fără a fi şovăit o clipă şi fără a-i fi

părut rău de pasul făcut pentru în-tregirea naţional-politică a României. Răposatul membru al Academiei franceze, Robert de Flers, scria in amintirile sale câteva cuvinte pline de înţeles, auzite din însuşi glasul Re-gelui Ferdinand. Aceste cuvinte sunt vrednice de amintit, fiindcă ele dau putinţa să se înţeleagă lupta cumplită a unui suflet, care se destăinuia des-tul de rar. „În trista dimineaţă – scrie de Flers – când trupele austro-ger-mane, victorioase pe Argeş, intrau în Bucureşti, îl revăd pe Regele Ferdi-nand în pragul primăriei din Buzău cum se îndreaptă spre unul din ofiţerii noştri şi-l aud: „Colonele, ai să te întâlneşti cu generalul Berthlot? Da, Sire! Ei bine! Spune-i, te rog, că nu regret nimic şi că încrederea mea rămâne neschimbată. Cele mai gro-zave nenorociri: înfrângerea, molima şi foametea nu izbutiră să doboare hotărârea Regelui, nici să-i insufle vreo părere de rău. Germanii spun: Germania mai presus de toate… Eu, am zis: Datoria mea mai presus de toate!…"

Armata înfrângerii din toamna anului 1916 s-a schimbat în armata biruinţei din vara anului următor, când un martor nepărtinitor ca gen-eralul Monkéwitz, şeful statului ma-jor al Armatei a IV-a ruseşti, putea face mărturisirea că armata română reorganizată era însufleţită de un măreţ avânt războinic, ofiţeri şi soldaţi aşteptând cu nerăbdare bătălia, spre a se răzbuna de înfrângerile din 1916 şi spre a dezrobi teritoriul cotropit.

Opera de refacere a armatei române s-a încheiat cu cea dintâi manifestare a unităţii naţionale depline, când pri-zonierii transilvăneni şi bucovineni din închisorile ruseşti, înrolaţi în batalioane de voluntari, sosiră la Iaşi spre a se înfrăţi cu trupele române şi a porni împreună la eliberarea Munte-niei si Transilvaniei.

Campania din vara anului 1917, cu durata ei de 50 de zile, a adus numeroase dovezi de simţul de jertfă şi datorie al armatei române care, luptând în împrejurări şi cu mijlo-ace deopotrivă, nu erau întru nimic mai prejos decât oricare armată. Pe frontul din Moldova a căzut şi eroi-na de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu (3 septembrie 1917) şi profesorul de istorie, bucovineanul Ioan Grămadă, străpuns de două gloanţe în bătălia de la Cireşoaia (9 – 11 septembrie).

Procesul de destrămare al armatei ruseşti nu a mai putut fi oprit după izbucnirea revoluţiei bolşevice de la Petrograd, cu dualitatea Lenin-Trotzki în frunte (7 noiembrie 1917). Ostilităţile au fost întrerupte pe fron-tul Siretului, ca şi pe celelalte fronturi ale ruşilor. Generalul Scerbacew s-a văzut silit să încheie armistiţiul de la Focşani – salutat cu bucurie de tru-pele austro-germane, primit însă cu dispreţ de armata română, nevoită să lase armele „nu înfrântă de duşmani, ci trădată de aliaţi".

Întinsul imperiu al Romanovilor, clădit cu sabia şi menţinut cu jugul, începuse a se destrăma în bucăţi. În Basarabia, Sfatul Ţării, alcătuit din 84 de români şi 36 de reprezentanţi ai minorităţilor etnice, a proclamat, la 15 decembrie 1917, Republica democratică moldovenească. Op-era de naţionalizare culturală a Ba-sarabiei a fost ajutată de ardelenii şi bucovinenii pribegi – „adevăraţi misionari ai românismului peste Prut, unde, la 24 ianuarie 1918, s-a proclamat Republica moldovenească independentă. Cu trei zile mai târziu armata română, chemată în Basarabia s-o apere contra bolşevicilor, a intrat în Chişinău şi, după câteva ciocniri, a izbutit să cureţe provincia de resturile armatei ruseşti, ajungând până la în-ceputul lui martie să ia în primire şi Cetatea Albă.

Bucovina s-a unit cu România la 28 noiembrie. Regele Ferdinand s-a întors cu întreaga-i suită la Bucureşti în ziua de 1 decembrie, când românii din Transilvania şi Banat proclamau, cu nespusă însufleţire, în Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unirea pe veci cu patria mamă.

Italianul Mazzini prorocise românilor, încă dinainte de 1848, că nu vor izbuti să-şi cucerească neatâr-narea, libertatea şi dreptatea, decât după prăbuşirea imperiilor rus si austro-ungar.

Atunci, în una din clipele de cea mai grea cumpănă din isto-ria românilor, după ce s-a prăbuşit ţarismul rusesc (1917), începu să mijească de la răsărit cea dintâi rază a soarelui dreptăţii: desfacerea Ba-sarabiei din cătuşele ţariste, spre a se organiza mai întâi ca republică democratică moldovenească, apoi ca republică neatârnată, după care a urmat hotărârea de la 27 martie (9 aprilie)1918 prin care Sfatul Ţării din Chişinău „în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor", a declarat că Basarabia se uneşte pentru totdeauna „cu mama sa România", de care fus-ese dezlipită fără voia ei într-un timp când capetele încoronate se credeau în drept să dispună de soarta ţărilor şi a popoarelor care nu le aparţineau. În textul acestei declaraţii erau cuprinse şi câteva condiţii, asupra cărora Sfatul Ţării a revenit, declarând după uni-rea Bucovinei şi a Transilvaniei, că renunţă la ele „fiind încredinţat că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat" (27 noiembrie – 10 decembrie 1918). Sfatul coloniştilor germani din Ba-sarabia s-a declarat la fel pentru uni-rea cu România (7 martie 1919).

Revoluţia bolşevică din octombrie 1918 şi prăbuşirea monarhiei austro-ungare, a dat românilor din Buco-vina, Transilvania şi Banat prilejul să-şi rostească şi ei cuvântul, arătând, în temeiul drepturilor de proprie hotărâre, cum vor să fie organizate şi cârmuite în viitor provinciile locuite de dânşii. Voinţa lor de conveţuire sub o singură stăpânire naţională şi un singur sceptru a fost exprimată hotarârile Congresului general al Bucovinei care, s-a întrunit în sala sinodală a palatului metropolitan din Cernăuţi la 15 – 28 noiembrie, Con-gres care „întrupând suprema putere legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale" a hotărât „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bu-covinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colaciu şi Nistru cu re-gatul României". În aceeaşi zi Sfatul naţional al germanilor din Bucovina a decis în favoarea unirii acestei pro-vincii cu România.

În ziua de 12 octombrie 1918 la Oradea s-a întrunit pentru prima dată Comitetul Naţional al românilor din Transilvania şi Banat. Cu acest prilej prin condeiul iscusit al lui Vasile Goldiş, Comitetul a redactat o petiţie precizând că numai recunoaşte parla-mentului şi guvernului din Budapesta dreptul să reprezinte naţiunea română şi cerând pe seama acesteia dreptu-rile nestrămutate şi de neînstrăinat la viaţa naţională deplină. Această petiţie a fost înaintată parlamentului ungar de către Alexandru Vaida, la 18 octombrie, după ce, cu o zi înainte, contele Tisza rostise cuvântul de pro-hodire: am pierdut războiul – cuvânt despre care semnatarul petiţiei de la Oradea spunea că ar fi ajutat cauzei româneşti mai mult decât ar fi pu-tut sa-i ajute ei prin luptele de zeci de ani.

„Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească", întrunită la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie (1 de-

cembrie stil. nou.) 1918, a decre-tat „Unirea acestor români şi a tu-turor teritoriilor locuite de dânşii cu România". Punctul de căpetenie al Adunării de la Alba Iulia a fost cuvântarea memorabilă a lui Vasile Goldiş, care a înfăţişat temeiurile is-torice şi politice ale acestei hotărâri epocale. Din fiecare frază a clasicu-lui discurs se simte ritmul grăbit al vremii, pornirea năvalnică a sufle telor doritoare să vâslească spre li-manul mântuirii. Motivarea istorică este mai concisă, mai sintetică, dar în acelaşi timp cuprinzătoare, fiindcă nu se mărgineşte a îmbrăţişa numai tre-cutul Transilvaniei, cum făcea Simion Bărnuţiu în discursul său din 1848, ci priveşte interesele totalităţii neamu-lui românesc, încercând să le aducă în legătură cu istoria lumii: „Naţiunea română îşi pierde unitatea de Stat, se fărâmă prin văi sub dominaţiuni răzleţe şi una de alta neatârnătoare, pierde încopcierea cu fluviul larg şi luminos al istoriei mondiale, ca apa de ploaie în nisip parcă dispare de la suprafaţa conştiinţei umane". Când încopcierea pierdută fu regăsită iarăşi, „conştiinţa naţională săvârşi la 1859 Unirea Principatelor Române sub bunul şi luminatul Cuza Vodă, iar sângele vărsat din nou cu atâta vitejie împotriva păgânilor, la 1877, scutură şi cele din urmă zale ale lanţului, care legaRomânia de Constantinopol şi, la 10 mai 1881, Carol de Hohenzolern aşeză pe capul său coroana de Rege al României libere şi independente". Această privire istorică duce numai la încheierea politică: „Naţiunile trebuie liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi liberată îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar, odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Liber-tatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească…". Bătrânul Gheorghe Pop de Băseşti, la vârsta de 83 de ani, a avut fericirea să prezideze Adunarea de la Alba Iulia, rostind la sfârşitul ei cuvintele biblice ale dreptului Simion: „Acum slobozeşte, Stăpâne, pe robul tău în pace, căci văzură ochii mei mântuirea neamului românesc!"

Spre deosebire de Congresul gen-eral al Bucovinei, care se mulţumise a proclama „Unirea necondiţionată", Adunarea de la Alba Iulia a mai adăugat câteva „principii fundamen-tale la alcătuirea noului stat român", principii cuprinse în 6 puncte, despre rostul şi însemnătatea cărora s-au format în cursul timpului multe păreri greşite. S-a făcut încercarea de a le înfăţişa ca puncte dintr-un pre-tins program de partid.

Împotriva acestei încercări a pro-testat însuşi autorul programului de la Alba Iulia, Vasile Goldiş care, publicându-şi mai târziu discursul, însoţit de câteva „adnotaţiuni", a lămurit că „nu s-a dat prin hotărârea de la Alba Iulia un program politic de partid, ci s-a tâlcuit noua evang-helie a civilizaţiei umane… Nu este aici un program, ci este o doctrină, o concepţie de Stat, un ideal… Cei iniţiaţi în studiul ştiinţelor sociale vor găsi lesne documentarea acestui ideal al civilizaţiei. Deci răspunderea istorică şi politică pentru hotărârea de la Alba Iulia n-o are vreun partid pol-itic, ci o are înaintea tuturor autorul, care s-a simţit alături de sufletul poporului român, cu adevărat iubitor de dreptate şi de libertate. Punctul 1 din art. III, acel cu libertate naţională pentru toate popoarelor este transcris aproape textual din broşura aceluiaşi autor, tipărită la Arad în anul 1912, în limba maghiară, despre Problema naţionalităţii. Am propovăduit aceste

credinţe, când făceam parte dintr-un neam asuprit, nu le-am renegat şi nu le reneg nici acum, când cu aju-torul lui Dumnezeu fac parte dintr-o naţiune stăpânitoare asupra sa în statul său propriu" (V. Goldiş, Dis-cursuri, Bucureşti, 1928, pp.24-25).

Dându-şi seama de urmările poli-tice ale hotărârii de la Alba Iulia, saşii din Transilvania au hotărât la Mediaş pe data de 8 ianuarie 1919 să se considere membrii ai „imperi-ului român". La fel au făcut şi şvabii din Banat care, întrunindu-se la Timişoara în ziua de 10 august 1919 au consfinţit la unirea Banatului cu România.

Astfel s-a desfăşurat procesul de izbăvire a Transilvaniei şi Banatului de sub cârmuirea străină, deodată cu acela de prăbuşire a monarhiei habsburgice, luând parte amândouă aceste procese împreună la îndeplini-rea unei porunci istorice, care nu mai putea fi întârziată prin piedici nefireşti.

Dintre toate manifestările „suveranităţii naţionale", fărâmiţate prin graniţele nedrepte ale imperi-ilor prăbuşite, cea mai măreaţă a fost, fără îndoială, Adunarea de la Alba Iulia, nu numai prin covârşitoarea mulţime care a luat parte la ea, dar şi prin însufleţirea şi prin demnitatea cetăţenească a celor ce aduceau acum la matca României întrgite partea cea mai de preţ a Daciei lui Traian, pământul şi poporul care prin vit-regiile soartei a fost ţinut timp mai îndelungat în lanţurile cârmuirilor străine şi împiedicat a-şi urma cursul firesc al unei dezvoltări nestingherite, în cadrele aceleiaşi organizaţii politice cu restul neamului.

La 14 decembrie a fost înaintată hotărârea de la Alba Iulia Regelui Ferdinand, care rostea cu mulţumire deplină următoarele cuvinte: „În fru-moasa sa cuvântare, d-l Goldiş a spus astăzi că Unirea tuturor românilor era o necesitate istorică. Această necesi-tate a fost înţeleasă de toţi oamenii cu inimă patriotică de dincoace şi de dincolo de Carpaţi, de la Nistru până la Tisa. Dar… evoluţia istorică avea nevoie de instrumente. Dumnezeu, care a ocrotit necontenit în cursul veacurilor poporul românesc, i-a dat bărbaţi care au ţinut sub stindardul ideii naţionale, lor le-a dăruit suflet românesc, le-a întărit mintea şi le-a oţelit braţul ca să ducă barca românis-mului prin toate vitejiile vremurilor până la limanul dorit, unde după atâtea trude şi suferinţe culegem ro-adele binemeritate ale unei lupte de veacuri. Azi, când vedem… săvârşită clădirea măreaţă ce Mihai Viteazul începuse… aduc prinosul meu de recunoştinţă tuturor acelor care în toate colţurile unde sună dulcele grai românesc au pus sufletul şi puterile lor în slujba idealului naţional. După Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră din cele mai scumpe: Trans-ilvania cu ţinuturile din Ungaria lo-cuite de români. Azi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de Unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice… Ele sunt cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii de apos-toli ai idealului naţional, ele sunt şi sfinţite prin sângele vitejilor mei ostaşi, care au luptat şi au murit pen-tru Unire…".

(Sursa: Paul Lindenberg, Regele Carol I al României, București, Hu-manitas, 2006; Eugen Wolbe, Fer-dinand I Întemeietorul României Mari, București, Humanitas, 2006; Dennis Deletant, Istoria României, București, Editura Enciclopedică, 1998, p. 405-421; www.referatele.com; www.acuz.net)

1 DECEMBRIE 1918: ZIUA NATIONALĂ A NEAMULUI ROMÂNESC> CONTINUARE dIN PRImA PAGINA

RECLAMA ELECTORALA PLATITA DECEMBRIE 2012 MIORIŢA USA 4

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 RECLAMA ELECTORALA PLATITA5

Ce v-a determinat sa intrati in lupta politica pentru alegerile generale din Romania?

George Hristescu: Candidatura mea, la alegerile parlamentare 2012, este un drept al meu dar si un exer-citiu de altruism, de generozitate. Aceasta candidatura vine si pe fondul nemultumirii atat personale cat si a comunitatilor de romani din Dias-pora legate de prestatia mai mult de-cat jenanta a deputatului Lubanovi-ci. O vad ca pe o oportunitate unica de a ma face auzit si a-mi declara pozitia publica cu privire la ceea ce se intampla in Romania, CORUPTIE, UN CLIMAT ECONOMIC IN-STABIL, INEGALITATE DE SAN-SA, si nu gresesc cand spun ca sansa unui tanar de varsta mea e una la un milion. Sunt sigur ca în 2008, multi români din SUA, CANADA, AUS-TRALIA si NOUA ZEELANDA au considerat ca fiind inoportuna crear-ea acestei pozitii publice. Eu sunt unul dintre ei. A venit momentul ca noi sa le dam o lectie. Candidez pen-tru a demonstra romanilor mei ca se poate si ca se poate face si o altfel de politica in Romania

De ce PP-DD?George Hristescu: Este forma-

tiunea politica care mi-a dat sansa sa-mi expun punctul de vedere si m-a inteles. Este formatiunea care sustine strategia mea. PP-DD da o sansa tinerilor. Vreau sa va spun ca am avut ocazia sa cunosc oameni de o calitate maxima si contrar ideilor preconcepute, si mizeriilor din mass media PP-DD este o echipa tanara si puternica.

Cine este George Hristescu?George Hristescu: Am 36 de ani,

am crescut in Bucuresti pe Sf. Vin-eri 10.Sunt casatorit si am doi baieti, Marius si Alexandru, 10 si respectiv 6 ani. Reprezint povestea clasica a emigrantului in Statele Unite. Am ajuns aici in 2003 cu un geamantan mic cumparat de pe Lipscani si o In-ima mare.Multi nu-mi acordau nici o sansa. Viata a facut in asa fel ca eu sa le demonstrez contrariul. Si mult mai important, Nu am uitat de unde am plecat.Am gasit aici o societate total diferita de cea din Romania, mult mai deschisa si democrata in adevaratul sens al cuvantului. Ceea ce imi doresc sa se intample si acasa. Da, au trecut aproape zece ani. Ani în care am trait experiente unice ce au facut ca eu sa ma schimb, sa în-teleg sistemul si sa ma pot dezvolta. George Hristescu s-a reinventat. Momentan sunt implicat in Man-agement si Consulting pe probleme de sport, conduc o retea de scoli de arte martiale profesionale de cinci stele, pentru copii , adulti si inalta performanta. Sunt implicat si la niv-el national in forurile de conducere a acestei discipline olimpice și memb-ru in Comitetul Olimpic American. Se intampla prin 2003, când am fost recrutat de U.S. West Coast Associa-tion, cea mai mare organizatie de arte martiale din USA.

M-am alaturat echipei si nu dupa mult timp, prin 2004 am reusit sa am propria mea afacere. Fiind dedi-cat acestei profesii, cu seriozitate am reusit sa ma remarc si sa fiu invitat ca partener la aceasta prestigioasa asociatie sportiva fondata in anul 1988. Personal am deschis 6 locatii in Portland Oregon iar ca asociat cu un procent de 20% in aceasta com-panieavem la ora actuala 35 de locatii in NW cu o cifra anuala de afaceri

de 11 milioane de dolari. In 2006 am fon-dat revista de limba romana pentru comunitate “The Roma-nian Echo” si compania de consul-tanta American Media Consulting.In 2008, printr-un parteneriat de succes, am reusit sa aduc in casele romanilor de pe coasta de vest 24 de canale romanesti. Pot spune ca sunt mandru de ceea ce am realizat si pentru faptul ca am reusit sa duc business-ul in artele martiale la un alt nivel. Ofer si consultanta in acest domeniu pentru cine doreste sa-si dezvolte o afacere de gen. Am cautat intotdeauna sa aduc profesionisti din Romania si sa-i ghidez spre implini-rea visului American.

Ce atuuri aveti dv pentru a-i putea ajuta pe romanii plecati in afara granitelor tarii?

George Hristescu: Experienta mea in societatea americana – per-sonala si ca om de afaceri – îmi da taria sa fiu direct, si pragmatic. Pana acum am realizat tot ceea ce mi-am propus.Deci sunt hotarat sa merg pe acest drum si stiu foarte bine ce am de facut. Atuurile mele sunt puter-nice: Sunt nepatat, nu am „scheleţi” ascunși in dulap, sunt incoruptibil si reprezint alternativa! V-as invita el-egant sa-i intrebati pe cei 12 mii de elevi si antrenori cu care lucrez din pozitia pe care o am la nivel de stat, sau poate pe cei 6 mii de elevi din or-ganizatia mea care se antreneaza din greu avandu-ma ca model de viata, si de ce nu, pe guvernatorul statului nostru care alaturi de fiul sau mi-a fost elev.Multi romani ajung la aca-demiile noastre de cinci stele, fara sa ma cunoasca dinainte, ca sa ma de-scopere. În planul meu de actiune nu va lipsi cel mai important element: Oamenii pe care ii reprezint, pentru ca împreuna se pot realiza multe. Programul meu este simplu si soluti-ile mele sunt concrete. Invit cititorii sa viziteze www.hristescupentruro-mania.ro.

Cum vedeți rezolvarea proble-melor românilor din Diaspora și cu ce inițiative veniți în acest sens?

Dragii mei, problema românilor din acest colegiu nu este “Visa Waiver”, acest “must have” pe lista candidatilor de toate culorile. Curg râuri de cerneală. Zeci de pagini. Dizertaţii. Fata Morgana sau bom-bonica pentru caregiver. Alegătorul trebuie să parcurgă “kilometri” între-gi de text din care nu înţelege nimic. Demagogie ieftină şi este o insultă la adresa inteligenţei românilor noştri. E penibil. Cum am mai spus când am avut ocazia, vizele vor fi eliminate când majoritatea populaţiei din ţară va ajunge la un nivel de trai decent, astfel încât plecarea “afară” să nu mai fie doar un vis de de lucru mai bine ca în ţară.

Dar acum, problema Românilor din Colegiul 3, e chiar această poziţie de deputat, inventată din consider-ente pur politice şi nu din dorinţa de a ne reprezenta. Clar, s-a dovedit inutilă şi total nejustificată pentru cei ce trăim în colegiul 3. Voi schimba această percepţie încă din prima zi a mandatului meu. Aceasta nu va fi o promisiune deşartă. Deputatul de colegiul 3 trebuie să fie un aport benefic adus României prin prisma experienţei acumulate in America de către tineri de vârsta mea, spre exemplu..Voci sincere într-un ocean de nesimţire şi nepăsare la care cel ce a fost deputat 4 ani însă per-cepe bilet de intrare. Şi sunt foarte

mulţi cei ce gândesc ca mine. Linia mea telefonică cu Românii din Di-aspora va fi disponibilă 24/7/365, iar iniţiativele mele sunt concrete. Reale. Câteva dintre ele sunt prezen-tate public pe site-ul meu oficial de campanie www.HristescuPentruRo-mania.ro

Cum se vede Romania din SUA?Ceausescu-Dracula-Nadia și

credeţi-mă, Suntem in stare sa dam mai mult de atat.

Descrieti starea romanilor aflati in preajma dumneavoastra, care si-au facut un viitor peste Ocean!

George Hristescu: Romanii din statele unite sunt, in general, inte-resati de ceea ce se intampla in Ro-mania. Cei cu care am discutat pana acum m-au felicitat pentru curajul pe care il am dar totodata s-au aratat sceptici cand a fost vorba e o schim-bare reala in clasa politica din Roma-nia. Viata lor acum este aici, in tara lor adoptiva. Aici isi platesc taxele si aici isi cresc copiii.

Cum decurge o campanie in Diaspora, pe un teritoriu atat de intins? Aveti o baza de date, in-formatii statistice sau mai pre-cise referitoare la romanii aflati in aceste tari din colegiul pe care candidati? Internet-ul, mediul online joaca un rol cheie pentru depasirea distantelor mari, pentru apropierea de electorat?

George Hristescu: Campania mea se bazeaza pe , mesaj direct, simplitate, utilizarea mijloacelor de socializare disponibile pe internet, cât si vizite „la cald”, prietenoase, în rândul comunitatilor de români din marile orase ale Statelor Unite ale Americii. Exista o baza de date cu romanii ce au domiciliul declarat in Statele Unite. Aceste informatii le are Ambasada,dar din pacate nu am avut acces la ea. Eu am lucrat cu o firma privata de publicitate care mi-a estimat o prezenta de 150,000 de persoane de etnie romana in cele 50 de state. Sigur ca sunt mult mai multi. Daca ne uitam la numerele

din 2008, la vot sau prezentat doar cateva mii de romani. Foarte putin daca e sa tinem cont de marimea co-legiului. De fapt postul de deputat in colegiul 3 a fost adjudecat cu 1600 de voturi. Am avut actiuni pe teren in orase importante ca orasul meu de resedinta, Portland, Seattle, Sac-ramento, New York. Online am avut zeci de mii de vizualizari a mesajelor mele electorale, de unde rezulta ca pe web, prezenta este foarte importanta.

În final, îndemn românii să meargă cu toţii la vot, pentru că nu-mai punând ştampila unde trebuie vom reuşi să stârpim elefanţii de tristă istorie, care sug bugetul României de 4 ani minţind că vă ajută pe voi, pe mine, pe toţi cei din afara României. A merge masiv la vot este singura cale de protest. Ne vedem pe 9 Decem-brie, indiferent că sunteţi la Sidney, Santiago de Chile, Montreal sau Seattle. Vă iubesc pe toţi şi mă gân-desc la voi şi la ceea ce aş putea face pentru Diaspora câştigând acest vot crucial pentru viitorul României.

George Hristescu, candidatul Partidului Poporului Dan Diaconescu in Colegiul 3, Deputati- Diaspora (SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda) are toate sansele sa obtina un mandat de parlamentar pentru 2012-2016

RECLAMA ELECTORALA PLATITA DECEMBRIE 2012 MIORIŢA USA 6

"România este peste tot! Cred cu tărie în asta și cred că e de datoria mea să arăt lumii locul minunat în care m-am născut și pe care îl numesc acasă. Oriunde în lume m-aș afla, port cu mine, în suflet, o parte din ţara mea, la fel cum și voi, cei plecaţi departe, aţi luat cu voi o particică de acasă. România este în fiecare dintre noi și e momentul să le spunem tuturor ce ţară minunată avem

Sunt Tănase Ionela, mă știţi de pe scenă ca Ionela Prodan și am cântat dragostea de ţară vreme de-o viaţă, în lumea întreagă. Anul acesta, vreau să fac o schimbare majoră pentru România. Can-didez pentru funcţia de deputat USL în diaspora, pentru a-i reprezenta pe românii mei plecaţi departe. Vreau să prezint România în lume cu ce are ea mai frumos și valoros.

Port numele României cu cinste și onoare oriunde merg, pentru că vreau din tot sufletul, să fiţi și voi mândrii că sunteţi români, oriunde v-aţi afla!Vă îndemn să ascultaţi măcar unul dintre cântecele folclorice românești, pentru că așa, o parte din România va veni la voi, oriunde în lume v-aţi afla."

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 RECLAME 7

Au trecut deja aproape 4 ani de când mi-am luat angajamentul de a vă reprezenta în Parlamentul României, forul legislativ al ţării care ne aparţine și nouă românilor din di-aspora românească.

Această perioadă nu a fost de-loc ușoară, mai ales că România este încă o ţară aflată în dificultate, având o economie de piaţă fragilă și o democraţie neînţeleasă la valoarea ei, de multe ori din nefericire chiar și de către unii politicieni. Totodată, este o ţară ai cărei cetăţeni încă nu se pot obișnui cu ideea că fiecare cetăţean are obligaţii și îndatoriri, nu doar drepturi.

Chiar dacă au trecut deja peste 22 de ani de la destrămarea comunis-mului, România are nevoie de spriji-nul românilor din diaspora pentru a face progrese în înţelegerea și asimil-area democraţiei în domenii vitale de funcţionare a statului.

Derapajele grave de la democraţie care au avut loc în această vară au deja repercusiuni de netăgăduit, însă este și mai trist faptul că efectele negative vor fi pe o perioadă de timp mai îndelungată, ceea ce din păcate se va răsfrânge tot asupra cetăţenilor români.

Avem nevoie să ne unim forţele de dreapta pentru a crește nivelul de încredere și stabilitate al României pe plan inter-naţional și pentru a recăpăta încrederea partenerilor eu-ropeni, dând dovadă că cei 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană nu s-au scurs în zadar.

România are nevoie de stabilitate politică pentru a nu pierde definitiv încrederea liderilor Comunităţii Eu-ropene, a aliaţilor și a partenerilor strategici ai României.

Direcţia României trebuie să se fie

îndreptată, din punct de vedere poli-tic, numai spre vest și din punct de vedere economic spre toată lumea, de unde poate să atragă investiţii străine care să ducă la creșterea numărului de locuri de muncă și implicit la ridi-carea nivelului de trai al românilor.

După cum v-am informat în comunicatele anterioare, am ac-ceptat propunerea de a merge mai departe, pentru un nou mandat de deputat, sub sigla Alianţei România Dreaptă, fiind convins că împreună cu dumneavoastră putem avea o influenţă majoră în România.

Avem nevoie de o implicare în masă pentru a păstra democraţia câștigată cu greu și cu sacrificii imense de către poporul român. De aceea vă invit să citiţi platforma mea electorală și dacă aveţi sugestii sau propuneri constructive, vă rog să mi le comunicaţi pentru a putea face o echipă și mai puternică în viitor.

Toată activitatea mea parlamentară o puteţi găsi pe site-ul Camerei Deputaţilor la adresa: www.cdep.ro sau pe site-ul meu personal: www.lubanovici.us

În ce privește candidatura mea, sunt motivat să merg mai departe și să continui alături de dumneavoastră, pentru a fi o voce puternică la București și care va lupta în continu-are pentru interesele românilor din ţară și din diaspora.

Franklin Roosevelt spunea că: ,,preţul libertăţii este eterna vigilenţă”. Îmi doresc să rămân același reprezentant de dreapta care a răspuns și va răspunde problemelor celor pe care-i reprezint, având deja experienţa ultimilor 4 ani de activi-tate.

Așa cum se întâmplă de obicei în campaniile electorale, apar tot

felul de candidaţi care fac zgomot mult și foarte ieftin, dar sunt lipsiţi de orice substanţă sau capacitate profesională.

Nu au realizări sau implicaţii în comunitatea româna din dias-pora, ci dimpotrivă unii chiar au fost consecvenţi ani de-a rândul în a defăima, chiar și în presă, toate lucrurile bune pe care le-am făcut împreună cu liderii și membrii comunităţii românești, cu sacri-ficii imense și cheltuieli mari. Ei nu promit nimic concret, nimic realizabil, ci au devenit experţi în defăimări și acuzaţii nefondate la adresa liderilor comunităţii, la ad-resa mea, a familiei mele sau a afac-erilor familiei Lubanovici, fără a ne cunoaște în realitate.

Nu mi-am propus să răspund la niciunul din atacurile lipsite de ar-gumente reale și bun simţ ce au fost făcute la adresa mea și doresc să fac următoarele precizări: Nu sunt și nu am fost agent al securităţii române ori a altor servicii secrete sau nesecrete - drept dovadă prezint tuturor celor interesaţi adeverinţa de la CNSAS (în imaginea alăturată) care certifică acest lucru și pe care o public și pe site-ul meu: www.lubanovici.us, și evident că, în virtutea democraţiei, mi-aș dori ca și contracandidaţii mei să facă la fel. Mai mult decât atât, din adeverinţa respectivă, reiese fap-tul că am fost urmărit de securitate și nicidecum informator.

- Nu am fost membru al UTC (Uniunea Tineretului Comunist) și nu am fost niciodată simpatizant sau membru PCR (Partidul Comunist Român) fapt care mi-a creat multe neplăceri în tinereţe.

- Singurele organizaţii din care am făcut parte în România au fost: organizaţia de pioneri, precum și Sindicatul din România, organizaţie în care erau înrolaţi toţi cei care erau angajaţi.

Ca și creștin practicant, am hotărât ca în campania mea electorală să duc o campanie deschisă, democratică și curată, fără atacuri la niciunul din-tre contracandidaţii mei. Mai mult ca atât, am cerut tuturor directorilor mei de campanie să ducă o campanie civilizată și de bun simţ, cu respect faţă de toţi contracandidaţii mei, cunoscând faptul că Dumnezeu are ultimul cuvant în toate lucrurile, și dacă voi fi opţiunea alegătorilor din colegiul 3 Diaspora voi continua să am aceeași deschidere faţă de toţi românii.

Menţionez că nu trăiesc și nu am trăit niciodată din politică, ci am rămas integru și neimplicat în afaceri dubioase, păstrându-mi tăria de car-acter. Obiectivul meu prioritar a fost să reprezint corect colegiul 3 Diaspo-ra în Parlamentul României. Prima parte a mandatului meu a fost mai dificilă, însă am reușit să reprezint cu cinste interesele românilor în toată activitatea mea, care în pofida unor acuzaţii ce mi-au fost aduse nefon-dat, este foarte bogată și acest lucru poate fi văzut pe site-ul oficial al Ca-merei Deputaţilor din Parlamentul României.

Totodată, întrucât am un colegiu imens, nu de puţine ori în acești ultimi 4 ani am fost nevoit sa fac investiţii și călătorii din conturile personale care au ramas nedecon-tate. Am făcut acest lucru căutand să răspund pozitiv numeroaselor invitaţii de participare în colegiu. Cei ce acuză, pe nedrept, activitatea mea parlamentară nu realizează fap-tul că tot ce am făcut a fost transpar-ent și consemnat în paginile de inter-net ale Parlamentului, demonstrând o activitate bogată și care poate fi analizată de oricine este interesat, fi-ind informaţie publică.

În consecinţă, cer tuturor celor care se aventurează în a face fel și fel de acuzaţii la adresa mea sau a

familiei mele, să se asigure că au și dovezi, întrucât acuzaţiile pot fi pasibile de repercusiuni în confor-mitate cu legile ţării în care trăim. Într-adevar, trăim într-o ţara liberă unde libertatea presei și libertatea de expresie sunt literă de lege, însă sub acest drept constituţional nu se pot ascunde minciunile rău intenţionate în scop de a defăima caracterul și persoana cuiva. Consider că este tim-pul să fim deschiși și să acţionam în mod unitar împotriva tuturor celor care încă mai incearcă să dezbine co-munitatea româna din diaspora prin fel și fel de diversiuni acuzatorii tipic comuniste.

În concluzie, apelez la toţi roma-nii din acest colegiu al diasporei, și nu numai, să dea dovadă de celeri-tate și bună credinţă în toate lucru-rile, condamnând minciunile și acţiunile murdare, denigratorii cu care suntem bombardaţi aproape zilnic, cu precădere în această cam-panie electorală. Vă invit, stimaţi fraţi români, să fiţi alături de mine în această campanie electorală, în special în data de 9 Decembrie, acordându-mi votul pentru a putea

Continua împreună!

Pentru un viitor cu adevărat demo-crat! Votaţi Alianţa România Dreaptă (ARD)Votaţi - Mircea Lubanovici reprezen-tantul dumneavoastră în Camera Deputaţilor pentru mandatul 2012-2016.

Vă mulţumesc anticipat și vă aștept la vot în data de 9 Decembrie 2012!

Votând Mircea Lubanovici daţi o nouă șansă diasporei.

mircea. lubanovici@gmail .com www.lubanovici.us Tel: 888-721-2156

Mesaj către Alegători

Platforma ElectoralăAlegerile parlamentare din 9 Decembrie 2012 sunt

cruciale și vor fi hotărâtoare pentru evoluţia României. Fiind desemnat de către Alianţa România Dreaptă, să candidez pentru un nou mandat de deputat, doresc să continuăm împreună și mă angajez să lupt în mandatul 2012-2016 pentru propunerile legislative deja iniţiate și să continui eforturile ce au ca obiectiv principal întărirea legăturilor românilor din diaspora cu ţara. Ne va fi mult mai ușor să zidim pe fundaţia stabilită în acești ultimi patru ani, decât să luăm totul de la început.

Vor fi în continuare o prioritate pentru mandatul meu următoarele proiecte, pe care mă angajez să le susţin: 1) Votul electronic precum și votul prin corespondenţă, care se află deja în Parlamentul României pentru dez-bateri. 2) Lobby în vederea eliminării vizei pentru Canada pen-tru cetăţenii români și introducerea României în pro-gramul Visa Waiver, al Statelor Unite ale Americii. 3) O reprezentare corectă și echitabilă în Parlament a cetăţenilor români din diaspora, conform numărului persoanelor cu cetăţenie română din colegiul respectiv. 4) Îmbunătăţirea legii privind regimul juridic al adopţiilor din România. 5) Îmbunătăţirea serviciilor consulare în misiunile dip-lomatice românești prin facilitarea angajării personalului auxiliar prin concurs, din rândul românilor care locuiesc în orașele unde sunt ambasadele și consulatele României. 6) Facilităţi fiscale și legislative în România în vederea reducerii taxelor pentru firme care vor să investească în România. 7) Diminuarea taxelor consulare și reducerea termenului de soluţionare a cererilor adresate consulatelor și amba-sadelor. 8) Recunoașterea permiselor de conducere din România în ţările în care nu sunt recunoscute încă. 9) Apărarea constantă a drepturilor religioase în contex-tul presiunilor marxiste din Europa cunoscând faptul că “preţul libertăţii este eterna vigilenţă”. 10) Eliminarea oricărei contribuţii a statului român pen-tru acţiuni împotriva familiei, și a vieţii în general. 11) Reglementarea legislaţiei de redobândire de către cetăţenii români a proprietăţilor confiscate de regimul comunist. 12) Reglementarea legislaţiei de redobândire a cetăţeniei române de către toţi aceia care și-au pierdut abuziv cetăţenia română, din motive neimputabile lor.

9 Noiembrie 2012 RECLAMA ELECTORALA PLATITA

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 RECLAMA ELECTORALA PLATITA9

CALEIDOSCOP DECEMBRIE 2012 MIORIŢA USA 10

CALIFORNIA TRAVEL VA OFERA CELE MAY REDUSE PRETURI IN FIECARE SEZON

Agentia noastra va sta la dispozitie cu tarife si din alte orase.

Din: La: BUCURESTI CLUJ TIMISOARA BUDAPESTALos Angeles $ 495 $ 545 $ 575 $ 480San Francisco $ 495 $ 545 $ 545 $ 480 +Sacramento $ 525 $ 575 $ 575 $ 490 Taxe Phoenix $ 535 $ 585 $ 585 $ 495Portland $ 545 $ 590 $ 590 $ 495 Bucureti-Los Angeles E 775 Budapesta-Los Angeles E 675 Plus taxe

VACANTE DE NEUITAT – CROAZIERE – MASINI - HOTEL USA/EUROPE 21785 Calle Prima, Moreno Valley, CA 92557

TEL: (951) 682-4492 & ( 714) 486-1915

ROMÂNII ADAPTIVI

Atunci când trăim departe de ţara în care ne-am născut, gândurile de-spre atingerea noastră cea de toate zilele cu lumea „de afară” sunt ca o muzică ambientală, pe fundalul căreia ne mişcăm ca-ntr-un film. De parcă ne-am vizualiza de la distanţă, vieţuim de două ori: odată în direct şi odată pe ecranul suprapus peste experienţa noastră de acasă. De-spre contactul nostru cu ceilalţi, cei pentru care „ceilalţi” suntem noi, nu încetăm să ne mirăm, indiferent câte decenii s-ar împlini de la plec-area noastră. Suntem români printre străini, români aici acasă.

Se spune că am fi deschişi din fire, capabili să ne pliem rapid după orice situaţie. Ca orice trăsătură, şi adaptabilitatea are faţetele ei mai puţin măgulitoare. Gurile rele spun că ne paşte golirea de conţinut, dacă ne schimbăm culoarea de la o zi la alta, după cum bate vântul. Aşa să fie oare? Am descins în căutarea adevărului la faţa locului.

Am dat start aventurii cotidiene şi, dând colţul, m-am trezit faţă-n faţă cu o inscripţie de doi metri pe peretele unei case: „Be like water, my friend: tasteless”, semnat Bruce Lee. Îmi amintesc vag de luptătorul sprinten de pe marile ecrane, pe bună dreptate invidiat pentru tal-entul aproape miraculos de a se face nevăzut, respectiv de a apărea pe neaşteptate. „Dreptate are”, îmi zic în gând. Să fii ca apa, neutru la gust, dar nu de prost gust. Transparentă, invizibilă la prima vedere, dar tenace când e vorba să modeleze pietrele de râu.

Şi mă duce gândul la românii „curgători”, noi, cei care ne-am transbordat peste graniţele ţării, dar nu am dispărut de tot. Continuăm să ne destăinuim subtil, după modelul vaselor comunicante, lipsiţi poate de ostentaţie, dar existenţi. De bună seamă că facem faţă situaţiei destul de bine, oglindind în „apele” noastre lumea multicoloră cu care ne întâl-nim. Filtrăm fără întrerupere, dar

asta nu înseamnă că n-am avea adân-cime. Neutri la gust – poate – dar harnici, adunând aromele pestriţe ale unei planete pe care suntem mereu bine primiţi. Omagiu actorului ama-tor de de apă limpede. Are dreptate. „Be like water, my friend: tasteless.”

Revin la noi. Ştiu că e mare pericol să generalizez. Dealtfel mă îndoiesc că ar exista trăsături universal vala-bile, aplicabile unei întregi naţiuni. Har Domnului, suntem unici, fiec-are în felul său. Dar românii sunt adaptabili, asta o spun mulţi, chiar dacă sună plat. Suntem maleabili, flexibili, modelabili. Oare nu e mi-nunat că avem capacitatea şi, mai ales, libertatea de a ne dezvolta, de-venind mai mult decăt atât, cetăţeni ai lumii? Suntem indivizi cu calităţi şi defecte proprii. Nu suntem exponenţii unui genom limitat. De-stinul nostru face vrând-nevrând o cotitură când emigrăm, dar asta nu implică neapărat schimbarea „stării noastre de agregare” intime, aceea de români. Nu ne transformăm în „neromâni” sau „antiromâni” atunci când ne adaptăm vieţii în altă ţară. Nu ne amputăm nimic, ci mai degrabă creştem, asemeni unor copaci altoiţi. Continuăm să facem parte din frumosul popor vegetal, cel inventat de Ana Blandiana în por-tetul nostru poetic, strecurat ca prin minune prin cenzura comunistă.

„De unde altfel linişteaÎn care aşteptăm desfrunzirea?De unde curajulDe-a ne da drumul pe toboganul somnuluiPână aproape de moarte,Cu siguranţaCă vom mai fi în stare să ne naştemDin nou?”

Iată ce spune contemporanul nos-tru, scriitorul Andrei Pleşu, legat de adaptare: „Într-o poveste orientală, se vorbeşte despre un bogătaş avar, care a fost pedepsit să nu mai poată scăpa niciodată de încălţările sale rupte, pentru că nu le-a aruncat la timp. Trebuie să ne schimbăm, la timp, încălţările, să nu ne ataşăm, cu

încăpăţânare, de ceea ce, uneori, pare proprietatea noastră cea mai intimă, dacă nu chiar însuşi destinul nostru”.

„Virtutea – dacă există – e una singură: plasticitatea”, spune în con-tinuare Andrei Pleşu. „Nu versatili-tatea, nu inconsistenţa, nu oportun-ismul, dar plasticitatea: adică puterea de a reacţiona infinit diferenţiat la infinita diferenţiere a împrejurărilor, puterea de a trăi nu aplicînd criterii gata făcute, ci descoperind criterii. Cu alte cuvinte, puterea de a fi nou clipă de clipă”, închid ghilimele, punând capăt citatului din „Jurnalul de la Tescani”.

În virtutea mottoului veşniciei luări de la capăt, după ce am închis cu grijă uşa în urma noastră, ni se deschide o uşă în faţă, în ţările în care suntem întâmpinaţi la sosire. La prima vedere pare de necrezut, dar s-a nimerit să găsesc tocmai unde mă aşteptam mai puţin, în paginile unui ghid turistic despre România, o descriere simplă şi la obiect a unei „metehne” tipice româneşti. Iată pasajul care mi-a atras atenţia: „Pie-sele de teatru absurd ale lui Eugen Ionesco sunt o încercare de a ridica puţin pătura gri a cotidianului anost, pentru a descoperi sub ea „o lume neatinsă”(...) Analog sculptorului Brâncuşi, şi Ionesco caută permanent o esenţă ascunsă, o realitate vitală, uitată, necunoscută până acum, care se ascunde în dosul unei lumi aparente. Probabil că idealul acesta

artistic, tinzând spre un adevăr clar şi simplu, în căutarea unei „uşi” po-etice, în dosul căreia se află realitatea lepădată de straiele ei lumeşti, este un ideal arhaic, românesc”. Am ci-tat din ghidul turistic „Kulturschock Rumänien”.

Că „românul s-a născut poet” ştiam deja demult, dar mărturisesc că mi se părea perfect normal. Pentru mine, ”şocul” e să constat că nu sunt şi celelalte neamuri la fel. Credeam că toţi puii de om – şi în special urmaşii lui Goethe - caută sensuri în adânc. Păcatele mele, iată ce uşor putem cădea în capcana extrapolării!

Iluzia şi speranţa într-un locaş fără păcate ne însoţeşte aşadar peste tot prin lume. Dar ”peste tot atârnă greu, teama de singurătate”, vorba unui cântec interpretat de regretatul Florian Pitiş. Am plecat în căutare, dar ce anume căutăm de fapt? Prea mult s-a vorbit despre natura poetică a sufletului de român şi de-spre intraductibilitatea cuvântului „dor”. Poet sau nepoet, românul nu e doar un „animal afectiv”, cum îl numeşte într-o sintagmă Octavian Paler. Norocul face să avem şi vocaţie realistă. Fericita combinaţie dintre poet şi realism naşte adevărate nest-emate, cunoscutul „haz de necaz”.

Suntem tentaţi să criticăm tot ce-am lăsat în urmă, accentuând de-fectele de orice natură ale poporului şi ţării din care provenim. Pe când era tânăr, Emil Cioran spunea: ”Cum

poţi fi român! Era o întrebare la care nu puteam răspunde decât printr-o autoflagelare de fiecare clipă (...)” Mai târziu, acelaşi Cioran ripostează nervos: „Eu nu-mi iubesc ţara? Păi eu îmi iubesc ţara aşa de mult, că-mi e ruşine că sunt român!". Acelaşi Emil Cioran, la maturitate, spune răspicat: “Iubesc istoria Romaniei cu o ură grea”. Nu cumva trecem toţi prin aceleaşi etape, maturizându-ne cu trecerea vremii, cu sau fără voie? Faptul că până şi cele mai lu-minate minţi au căzut în păcatul de a se ruşina pentru că sunt ruşi, germani, români sau orice altce-va, nu e un alibi, nici pentru noi.

Fără pretenţia de a minimaliza sau lua în derâdere vădita tristeţe care transpare din comentariile pesimiste, rămâne o binecuvântare libertatea de mişcare pe care am dobândit-o acum câteva decenii. Numai graţie ei avem de unde alege. N-a fost în-totdeauna un lucru de la sine înţeles. Faptul că nu suntem condamnaţi din naştere la un destin unic, de ”ou ştampilat” cu numele unei naţii - sintagama aparţine scriitorului Pa-tapievici - rămâne cadoul cel mai de preţ. Asemeni fiului rătăcitor, abia de la distanţă învăţăm să preţuim liber-tatea la justa ei valoare. Comparaţia nu e doar o figură de stil din lumea literaturii, ea este, înainte de toate, un mod de a progresa, care la nevoie se aplică şi spaţial, de-a lungul şi de-a latul planetei.

GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 RECLAMA ELECTORALA PLATITA11

ZIG-ZAG DECEMBRIE 2012 MIORIŢA USA 12

At the beginning of December, John Militaru Ministries team from the US will be flying overseas to fin-ish purchasing the goodies and food and to begin the sorting and orga-nizing process for our Annual Chil-dren’s Christmas Project. Our heart’s desire is to give Christmas packages to over 1000 children this year! And with God’s help and your faithful support we can make this a reality.

There are 6 villages in Northern Romania that John had the oppor-tunity to visit during his September mission. These are the 6 villages that we are praying to be able to bless this Christmas with packages.

We know from John’s recent mis-sion that the conditions in these areas are horrible. Most live in old mud homes and have all but lost ev erything during this year’s drought. As we know from watching

the news, many precious people were affected by the drought throughout the world and unfortunately this particular region was greatly de-stroyed. These people depend heav-ily on their agriculture as a means of survival and they have lost all hope.

This fall John witnessed firsthand how destroyed their crops were (po-tatoes the size of a quarter), the corn completely dried out and vegetables completely gone. These are the most important means of survival in these areas and without them many have gone hungry. Some of the villages had such a drought that even the wa-ter in the wells dried up. This means no water for their animals either. The severe drought has actually created more poverty and living conditions have become unbearable.

Our vision this year is to select the poorest of these families and give

them food such as potatoes, onions, pasta, rice, sugar, corn meal (very useful) and cooking oil to get by for at least one cold month this winter. These are examples of foods that have long shelf life and our desire is to purchase some of these items, if not all, for these families. This is our biggest project of the year and we asking for local support from our Romanian Community as we reach out to those who are less fortunate than many of us are here in the US.

This is where John Militaru Min-istries needs partners like you to step in and make a difference for the lost, hurting and needy.

Visit www.johnmilitaru.org/do-nations.html to be a part of this ex-citing Mission 2012!

John Militaru Ministries

Tradiţionalul Festival de Tradiţii Românesti organizat de Biserica Sfinţii Împaraţi Constantin şi Elena, din Lilburn, Georgia aflat la cea de-a XII-a ediţie a avut loc in zilele de 20-21 Octombrie, 2012, şi a constituit ca in fiecare an un fericit prilej de întălnire între românii din zona met-ro Atlanta. Părintele Chesarie Bertea, preotul paroh al bisericii a ţinut să mulţumeasca tuturor celor prezenti pentru participarea numeroasă nu doar in zilele de sărbatoare ci şi in timpul anului la slujbele duminicale.

De-a lungul a celor doua zile, cei prezenţi au avut bucuria de a fi spectatorii unui frumos şi variat pro-gram artistic, menit să renască spiri-tul naţional, să redescopere valorile autentice, astfel incât tinerele gen-eratii să ia contact îndeaproape cu arta populară si să cunoască totodată mostenirea pe care au misiunea sa o ducă mai departe.

Programul artistic de o inaltă tinută a fost sustinut de interpreti locali dar si de invitati din statele vecine, şi as dori să-i menţionez pe cei care au contribuit la reuşita aces-tui frumos program artistic: formaţia de instrumentişti condusă de Tsu-cu Stoica şi interpreta de muzica populară Daniela Ilitescu; Mircea & Livia Boian, interpreţi muzică folk; grupurile folclorice aparţinând Bi-sericii Sfinţii Împaraţi Constantin şi Elena: “Moştenitorii", “Românaşul” şi "Bucovina” conduşi de instructo-rii de dans Garofaş & Irina Milici, formaţia de dansatori “Rapsodia” condusa de instructorul Ioan Ol-teanu; grupul folcloric “Datina” aparţinând Bisericii Sf. Ana din Jack-sonville, Florida, formaţia de dansa-tori ROYA aparţinând Bisericii Sf. Maria din Dacula condusa de d-na Monica Lenghel; solista de muzica usoară, Marcela Constantin Buruian şi cei mai tineri interpreti de muzica populară: Michael Decu, Ricky & Steven Relea .

Savuroasele mâncaruri tradiţionale românesti, prăjiturile alese şi voia bună au fost prezente din plin şi pe gustul tuturor celor prezenţi. Gospo-dinele comunitaţii noastre în frunte cu d-nele Lenuţa Pop, Elena Stoica & Rodica Grigoraş au dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele şi prăjiturile servite au fost delicioase!

O toamnă frumoasă şi bogată, românească in cuget, fapta şi şimţire,

o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toti cei a căror inimi, deşi departe de casă, încă mai bat

româneste, o toamnă care parafrazân-du-l pe marele nostru poet Arghezi, “niciodată nu fu mai frumoasă”.

Pentru mai multe secvenţe de la acest minunat eveniment, vă in vit să accesaţi link-ul:

http://www.youtube.com/watch?v=KEZK3bzjHQ&feature=youtube_gdata

Festivalul de Tradiții Româneşti din Lilburn, GeorgiaMARA CIRCIU

 

FORmATIA “ROmâNASUl”, lIlbURN, GA

GOSPOdINElE bISERICII SF. ImPARATI CONSTANTIN SI ElENA

dANIElA IlITESCU & FORmATIA INSTRUmENTAlA CONdUSA dE TSUCU STOICA

FORmATIA “ROYA”, dACUlA, GA

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 PUBLICITATE13

- Angajam caregiver, preferabil cuplu live-in. Fair Oaks. Call or text :916-802-7956- Angajez URGENT caregiver sau cuplu live-in. Pentru detalii la tel . 916 501 8901- Angajam caregiver, preferabil cuplu live-in sau schimburi. Conditii excelente,camera si baie privata.Pentru informatii sunati la : 916 761 5795 - Angajez caregiver part time/full time la casa de batrani in Sacramento, acte si engleza necesare. Sunati la 916-717-0438.- Angajam caregiver la casa de batrani in Surprise, Arizona. Conditii bune de lucru si salariu stimulativ. Tel. (623)518-6890 sau (623)451-7556.- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani, stabil financiar, fost marinar din Constanta, caut doamna rezident pentru ajutor reciproc. Tel.(207) 892 -7150 " - Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles. Informatii la telefon : (310) 699-6917

M I C A P U B L I C I T A T E

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

“LA MULTI ANI” ! Orizontal: 1. Petrecerea dintre ani. - Rezervat la masa. 2.Produs de bun gust.- Moda! 3.Deosebit de rar- Nota ce te lasa fara glas. 4.Istete - Marinate. 5.Tratata cu sare - Ramasag. 6.Trecut cu vederea la dineu. Nu, altfel spus. 7 De la inceput este atent! - Maestru la masa de sarbatori. 8. Bairam in crama! - Pomii plugusorului.- X! 9.Nu-i altfel.- Miasme. 10.Spargator de blana - Pusa la current - Producator de bere. 11.Plecate cu uratul. 12.Tratata cu plugul.- Foaie laminata.

Vertical: 1.Controlor de trafic.- Locul de unde vine Mos Craciun. 2.Sic – In accord! 3.Orneaza tarta.- Mare reducere! –Nota la salata! 4. In tema!- Dimensiunea celor cinstiti. Varf. 5. Nimic mai presus de ea.-Tare ca piatra. 6.Unitate de masa – Ideal de masa. – Idee la inceput! 7. Cota medie! – Legal responsabil. 8. Cu acte in regula ca emigranta. 9.Deosebiti de desi. – La toba! 10.Curs de apa – Intreg la cap. 11.Patura de sezon – Cumpana dintre ani. 12.Specialisti in torturi – Nationala cu rauri.

Rezolvarea careului precedent “CONOTATII”ORIZONTAL: 1. CUMULATIVA 2. AMANAT – NUN 3. LATI – IBRIC 4. IR – RU – OATE 5. F – FERITI – S 6. ITE – ARI – PT 7. CALITE – POR 8. ALINA – CALA 9. TONE – CANAL 10. INAUGURARE

VERTICAL: 1. CALIFICATI 2. UMAR – TALON 3. MAT – FELINA 4. UNIRE – INEU 5. LA – URATA – G 6. ATI – IRE - CU 7.T – BOTI – CAR 8. INRAI – PANA 9. VUIT – POLAR 10. ANCESTRALE

Mircea Neagoe San Jose, CA

RECLAME DECEMBRIE 2012 MIORIŢA USA 14

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2012 ULTIMA ORA15

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorific)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara CirciuMarian Petruta

Dr. Ing. Radu Mihalcea(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Octavian RomanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New York

Ramona Jirebie - ChicagoGabriel Jirebie - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

George Petrovai - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - RomaniaMagdalena Albu - Romania

Mihai Stirbu - RomaniaBebe Boanta - Romania

Colaboratori presa: Agerpress

Los Angeles Press ClubSacramento Press Club

Clubul Presei TransatlanticeNARPA, AIPS

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.net

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzurea-za articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si responsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

... dar vă pot spune că românii din America vor găsi pe buletinele de vot din 9 decembrie 2012 pentru Camera Deputaţilor următorii candidaţi:

Alianţa România Dreaptă (ARD) susţine candidatura actualului deputat Mircea Luba-novici (PDL Diaspora), care candidează pen-tru al doilea mandat. Domnul Mircea Luba-novici este un sucevean care a emigrat în SUA în 1985, s-a stabilit in Portland, Oregon şi este cunoscut românilor din SUA ca om de afaceri. Cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (Ionela Tănase pe buletinul de vot) este princi-pala sa contra candidată. Doamna Ionela Pro-dan a fost propusă de PSD şi va candidata din partea USL.

Alţi doi candidaţi sunt din Portland, Or-egon - George Sîngeorzan (PER), un tânăr şi prosper om de afaceri, stabilit in SUA in anul 2001 şi George Celestino Hristescu (PP-DD) fost sportiv de performanţă, co-fondator al zia-rului “The Romanian Echo”.

Alte trei nume de pe buletinele de vot sunt iluştrii necunoscuţi: Abraham Zoltan - Robert (UDMR), Samoilă Pirău (Partidul Naţional Democrat Creştin) şi Guţu Nicolae (PRM). Din păcate, nu deţinem informaţii despre dum-nealor. Până la inchiderea ediţiei, cei trei nu şi-au făcut apariţia in comunităţile româneşti din SUA; nu au dat declaraţii de presă şi nu ne-au comunicat platformele program, cu care speră să câştige voturile alegătorilor din SUA.

Candidaţii pentru Senat in Colegiul nr. 2 diaspora

Pentru cele două mandate de senator al diasporei româneşti, planeta a fost împărţită în două. Colegiul senatorial nr. 2, in care vor vota românii din SUA, cuprinde Colegiile 3 şi 4 de la Camera Deputatilor, adică America de Nord, America Centrală şi de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu şi Africa. În aceste condiţii, unii dintre candidaţi au avut parte deja de contestaţii din partea alegatorilor, care nu sunt deloc încântaţi să le dea votul, din moment ce nu-i cunosc; nu au organizat intâlniri cu alegătorii; nu şi-au prezentat pub-lic oferta electorală; nu au avut activitati in comunităţile româneşti din SUA.

Candidaţii pentru Senat in Colegiul 2 dias-pora sunt: Anghel Adrian (USL), un american de origine română, care s-a intors in ţară dupa 1990 şi a devenit om de afaceri. Adrian Anghel a stabilt intâlniri cu românii din SUA in cam-pania electorală şi işi face campanie electorală prin Internet. Despre candidaţii Kovacs Peter (UDMR) şi Carolina Floare Ilica (PRM) nu detinem informatii.

Pe buletinele de vot mai apar: Prof. dr. Eugen Rovenţa din Canada, susţinut de Alianţa România Dreaptă (ARD). Domnul Eugen Rovenţa este profesor emerit, doctor în matematici aplicate la Facultatea Glendon a Universităţii York din Toronto, unde a pre-dat din 1986 până in 2008. Domnul Eugen Rovenţa propune alegătorilor “o mentalitate nouă, un nou mod de a face politică în Româ-nia”.

Candidatura profesorului Eugen Rovenţa a fost contestată de Consiliul Mondial Român, care a publicat un protest in revista “Clipa”, reclamând modul “netransparent” in care a fost nominalizat candidatul şi faptul că asu-pra lui planează “bănuiala că ar fi fost numit sub presiunea jocului politic al altor candidaţi, pentru a elimina prin procesul de redistribuire, şansa de a avea români-americani in Parlamen-tul României”, scrie preşedintele Consiliului Mondial Român, domnul Neculai Popa.

Pe buletinele de vot pentru Colegiul 2 Senat apar şi două feţe bisericeşti: Dorel Sîngeorzan - episcop în "Church Of God" şi fondator a corporaţiei One World Delivery Corp, din

Portland Oregon, propus de PER. Detalii de-spre acest candidat au fost date publicităţii prin intermediul ziarului “Mesagerul Românesc” din Portland, Oregon.

Un alt candidat pentru Senat este pastorul penticostal Doru Liviu Ilioi (PP-DD), din Phoenix, Arizona. Stabilit in SUA inainte de 1989, este cunoscut şi ca om de afaceri şi orga-nizator de evenimente culturale. Candidatura lui Doru Levi Ilioi şi platforma program au fost aduse la cunoştinţă alegatorilor prin interme-diul mass mediei româneşti din SUA, Canada şi România.

Cine poate vota in SUA la alegerile din 9 decembrie 2012

“Potrivit Biroului Electoral Central BEC), cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi exercită dreptul de vot în baza paşaportului simplu cu menţiunea privind stabilirea domi-ciliului în străinătate, conform art. 2 pct. 32 din aceeaşi lege. În străinătate pot vota numai cetăţenii români cu drept de vot, cu domi-ciliul sau reşedinţa în afara ţării, în conformi-tate cu dispoziţiile art. 8 alin. (2) din legea nr. 35/2008, informează BEC.”

Deci vor putea vota la data de 9 decemb-rie, la secţiile de votare din SUA, doar românii care deţin green card sau cetăţenie americană. Nu vor putea vota studenţii sau emigranţii români, care deşi locuiesc in SUA, continuă să aibă cartea de identitate cu domiciliul in România. La alegerile parlamentare din anul 2008, in baza aceleiaşi legi, românii din SUA au putut să işi exercite dreptul la vot prin dovedirea reşedinţei in SUA cu orice ID card american, SSN, permis de conducere american sau dovada plăţii taxelor şi impozitelor in SUA (formularul w2); contractele de inchiriere sau “dead of trust” pentru locuinţe. Aceste acte au fost acceptate pentru demonstrarea reşedinţei in SUA la alegerile precedente… ca-n fabula lui La Fontaine: “Noi vrem egalitate, dar nu pentru cătei”.

În concluzie, deşi numărul românilor din SUA a crescut in perioada 2008-2012, prediciţia mea este că numărul votanţilor va fi mai scăzut decât la alegerile precedente, deoarece mai mult de jumătate dintre româ-nii din SUA nu deţin rezidenţă permanentă sau cetăţenie Americană, iar o parte dintre cei care au cetăţenie americană, nu mai au acte româneşti valabile sau cetăţenie română.

De ce nu avem candidaţi independenţi pe buletinele de vot din SUA

Pe buletinele de vot din decembrie 2012 nu va exista nici un candidat independent din America de Nord. Acest lucru se datorează legii electorale româneşti, care discriminează candidaţii independenţi din diaspora. Condiţiile impuse de lege, au transformat can-didaturile independente in misiuni imposibile. Au existat două incercări de a depune candi-daturi independente in SUA (ing. Cristian Călin din Chicago şi omul de afaceri Marius Marin din Portland), ambele eşuate din cauza prevederilor stupide ale legii electorale. Din aceste motive, o parte dintre românii din SUA consideră că legea electorală este nedreaptă şi doresc modificarea ei. Argumentele sunt următoarele:

Candidaţii independenţi pentru Colegiul 2 Senat au fost obligaţi să strangă semnături de pe toată planeta: America de Nord, Amer-ica Centrală şi de Sud, Africa, Asia, Ocea-nia, Noua Zeelandă şi Australia. Numărul de semnături stabilit de lege era cuprins intre 4000 şi 12000, in funcţie de mărimea colegi-ului. Practic, pentru un candidat independent la Colegiul 2 Senat, cerinţa de bază era să aibă aptitudini de “globe-trotter” şi fonduri sufici-ente pentru a călători pe cinci continente!

Potrivit legislaţiei, doar o parte dintre româ-nii din diaspora au dreptul să semneze pentru a

susţine aceste candidaturi, cei care au rezidenţă permanentă sau cetaţenie in una dintre ţările din colegiul pentru care se depune candidatura. Desigur, candidaţii nu au avut acces la bazele de date ale poliţiei sau MAE pentru a stabili care dintre conaţionalii lor au dreptul să le susţină candidaturile şi unde locuiesc aceşti români privilegiaţi. Având in vedere că semnăturile rezidenţilor temporari nu sunt acceptate, reiese că românii din străinatate nu au drepturi egale, iar voturile lor nu au aceiaşi greutate in fata legii româneşti, adică legea electorală românească este discriminatorie.

Candidaţii independenţi nu işi pot trimite observatori in secţiile de votare. Câştigătorul este desemnat prin majoritate simplă, ci printr-un mecanism de redistribuire a voturilor, aflat la discreţia partidelor politice. De asemenea, candidaţii independenţi nu beneficiază de redis-tribuire pentru turul doi. Ca urmare, prevederile legale sunt stupide.

În acelaşi timp, candidaţilor susţinuţi de partidele politice din România nu li se cere să strângă semnaturi, să aibă rezidenţă permanentă sau cetăţenie in ţările pentru care şi-au depus candidatura. Din acest motiv, pe listele electo-rale din diaspora apar iluştri necunoscuţi impuşi de la centru, candidaţi care nu au nici o legatură cu românii din America şi care nu cunosc prob-lemele specifice ale expaţilor, care nu cunosc legislaţia SUA.

În plus, o parte dintre rezidenţii temporari, in special cei care se află la studii sau cu contracte de muncă temporare in SUA, se vor intoarce in România la expirarea vizei şi vor suporta direct consecinţele alegerilor din 9 decembrie 2012, la care ei nu au dreptul să voteze! Autorităţile române nu au pus la dispoziţia acestor alegători variante de vot alternative ( electronic sau prin corespondenţă). Ca urmare, la alegerile din decembrie 2012, rezidenţii temporari din străinătate vor fi privaţi de unul dintre drepturile lor fundamentale, dreptul la vot şi vor avea un motiv solid pentru a inainta plângeri Curţii Eu-ropene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Din aceste motive, un memoriu redactat de jurnalistul Grigore Culian de la “New York Magazin” şi susţinut de Asociaţia Mondială a Jurnaliştilor Români de Pretutindeni (AMJRP), a fost trimis autorităţilor de la Bucureşti in luna martie 2012.Autorităţile române au trimis o confirmare de primire, dar nu au luat măsuri pentru eliminarea efectelor discriminatorii ale legii electorale.

Din aceleaşi considerente, redacţia noastră a adresat un memoriu doamnei Monica Macovei, care a vizitat Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” din California in data de 11 noiembrie 2012. Doamna Monica Macovei este deputat in Par-lamentul European; ministrul care a iniţiat reformele din justiţie (cerute de UE), care au condus la acceptarea României în Uniunea Europeană. Doamna Monica Macovei a condus Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. În data de 25 septemb-rie 2012, europarlamentarul a fost primit pre-miul „The Parlieament Magazine” la categoria „Justiţie şi Libertaţi Civile”, pentru lupta asiduă pe care o duce in Parlamentul European im-potriva corupţiei, pentru respectarea drepturilor civile şi pentru reformele promovate in perioada 2005 -2007, când a fost ministru al justiţiei in România.

Alte detalii despre alegerile din diaspora sunt disponibile aici:

http://gazetaromaneasca.com/observator/38-prim-plan/4463-candidat-independent-din-dia-spora-misiune-imposibil.html

http://www.cotidianul.ro/alegerile-parlamen-tare-din-9-decembrie-2012-o-noua-capcana-pentru-romanii-din-strainatate-198143/

ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA> CONTINUARE dIN PRImA PAGINA