PSIHOLOGIA MULTIMILOR

MULTIMILE SOCIALE = ansambluri

reale sau virtuale de indivizi, intre care exista similitudini sau raporturi care le orienteaza relativ convergent sentimentele, credintele, atitudinile sau comportamentele.

CLASIFICAREA MULTIMILOR

In functie de participarea constientizata in timp si spatiu la desfasurarea unor evenimente, putem face distinctia intre: A) multimi reale- fizic constituite pe o anumita perioada si intr-un anumit loc datorita unor circumstante determinate (intruniri publice, mitinguri) B) multimi virtuale dispersate fizic in spatiu si timp dar ai caror membrii sunt legati prin anumite caracteristici comune care ii fac sa dezvolte sentimente, atitudini sau comportamente similare in raport cu anumiti factori sociali

Membrii unor asemenea multimi virtuale nu isi constientizeaza reciproc prezenta decit in mod indirect, dar in anumite imprejurari se pot constitui foarte rapid ca multimi reale. Membrii unei multimi virtuale nu au totdeauna constiinta apartenentei la o comunitate distincta, dar anumiti factori de natura socio culturala, profesionala, etnica, religioasa sau educationala le determina o orientare convergenta in raport cu o anumita problematica sociala.

In functie de caracteristicile structural- functionale care le orienteaza sentimentele si atitudinile multimile pot fi : A) multimi gregare : sunt aglomerari umane spontane, a caror constituire este determinata de factori absolut circumstantiali; membrii acestora nu prezinta similitudini psihoindividuale si psihosociale care sa fundamenteze o solidaritate persistenta. Fiind practic nestructurata, aceasta forma de multime se dezintegreaza foarte usor, imediat ce au disparut factorii care au determinat concentrarea intr-un loc a respectivelor persoane. Insa, prezenta simultana a unui mare nr de oameni genereza o stare psihologica speciala, aparte ce poate declansa fen. si actiuni specifice multimilor psihologice(cf Le Bon). Printre caracteristicile cele mai importante ale acestei stari putem mentiona : o sensibilitate crescuta fata de stimuli puternici sau neasteptati, o diminuare a sentimentului de individualitate.

B) multimi psihologice : se caracterizeaza prin existenta unui obiectiv comun explicit sau implicit, care determina o puternica polarizare a sentimentelor, atitudinilor si comportamentelor. In acest caz intervine un factor structurant de natura psihologica, care asigura insa numai o coeziune circumstantiala in timp si spatiu. Participarea emotionala este foarte intensa, ceea ce creeaza conditiile pentru diminuarea apreciabila sau disparitia asa numitelor bariere interpersonale, comunicarea libera cu persoane total necunoscute, cresterea considerabila a gradului de sugestibilitate.

Asa cum remarca LeBon in aceste imprejurari ia nastere o fiinta provizorie, cu manifestari cu totul specifice, cu un potential pulsional-emotional considerabil, dezvoltat in dauna celui critic rational. Individul isi poate pierde in mare masura spiritul de discernamint pe fondul unor trairi emotionale destul de intense. Galeriile cluburilor sportive, mitingurile la care participa sustinatorii unui lider politic carismatic sunt exemple tipice de multimi psihologice.

C) multimi organizate : sunt formate din persoanele care participa deliberat la un eveniment, in virtutea unor caracteristici ale statutului lor socio-economic, politic, cultural, religios sau etnic. Factorul structurant deriva din actul deliberat al organizarii, prin care se induce legaturi determinate intre membrii. In acest caz, situatia sociala care fundamenteaza starea de multime are un caracter planificat si se desfasoara pe anumite directii principiale. Trasaturile pulsional-emotionale specifice comportamentului multimilor psihologice sunt mult atenuate in favoarea unor conduite preponderent rationale.

Si in acest caz se vor manifesta unele din fenomenele specifice comportamentului multimilor psihologice cum ar fi : sugestibilitatea si diminuarea responsabilitatii individuale. Exp. de multimi organizate : reuniunile profesionale, congresele politice, multimile formate la nivelul unei minoritati coordonate de un lider.

D) multimile comunitare : sunt ansambluri umane relativ omogene in raport cu un anumit criteriu (cultural, etnic, religios) consolidate in timp si constituite pe baza de similitudini naturale sau dobindite. TRADITIA este principalul factor coeziv, alaturi de constiinta apartenentei la comunitate in virtutea unor valori recunoscute si acceptate. Cele mai importante comunitati naturale sunt : clanurile, triburile, popoarele si natiunile; dintre cele constituite artificial : breslele profesionale si sectele religioase.

Traditiile reprezinta amintirile esentiale ale unei comunitati, cu alte cuvinte acele reprezentari, idei, convingeri, norme si modele consacrate in timp si asimilate de fiecare individ; sunt in egala masura rezultatul natural al existentei unei comunitati cit si unul dintre factorii coezivi esentiali. Datorita traditiilor, comunitatile capata un profil psihologic si comportamental distinctiv a.i. putem vb de psihologia specifica unui anumit popor sau unei bresle profesionale.

CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE MULTIMILOR

Trecerea de la multimea gregara la una psihologica echivaleaza cu o restructurare calitativa majora, prin care se trece de la o simpla aglomerare de persoane eterogene cu legaturi conjuncturale si nesemnificative la o structura omogena, coeziva si sincrona in sentimente si actiuni.

Ptr. a explica aceasta metamorfoza, Le Bon invoca 2 fenomene psihologice principale :

A. Dinamica raportului intre constient si inconstient; B. Fenomenul sugestiei colective

A. Din perspectiva dinamicii inconstient-constient structura personalitatii are un caracter bipolar : 1.o zona a personalitatii constiente, rationala ce permite manifestarea individualitatii prin discernamint, spirit critic, trairi afective nuantate si spirit de independenta; 2.o a doua zona, cea a personalitatii inconstiente, dominata de instincte, atavisme sociale, refulari, emotii primare, dependenta de multime, lipsa de discernamint.

Daca prima dimensiune a personalitatii se structureaza in ontogeneza prin educatie si integrare sociala, a doua exprima fondul comun si primitiv al comunitatilor umane primare. Situatia de multime genereaza conditiile unei regresii psihice in care personalitatea inconstienta prevaleaza asupra celei constiente, iar instinctivitatea ia locul rationalitatii.

Importanta elementelor si proceselor inconstiente in generarea fenomenului de multime este subliniata si de S. Freud care apreciaza ca prin participarea individului la o multime se creeaza conditiile pentru relaxarea cenzurii prin care sunt reprimate trebuintele inconstiente. Potrivit lui Jung o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in generarea fenomenelor de multime; arhetipurile sunt modele actionale primitive sedimentate in inconstientul colectiv prin intermediul lor putindu-se explica multe dintre reactiile si comportamentele specifice multimilor.

Sugestia : toate studiile asupra multimilor ajung la o concluzie fundamentala : facind parte dintr-o multime, individul sufera influente considerabile din partea acesteia, avind ca rezultat modificarea sentimentelor, modului de gindire si comportamentului. Sub influenta multimii fiecare individ face lucruri pe care izolat nu le-ar fi facut niciodata; se comporta ca intr-o transa hipnotica, in care controlul constient asupra faptelor sale este considerabil diminuat.

Principalele conditii care favorizeaza producerea sugestiei sunt : ingustarea cimpului constiintei, un fond afectiv aparte, o puternica focalizare emotionala asupra unui obiect, prezenta unui nr mare de persoane care reactioneaza unitar, influenta puternica aunui lider acceptat neconditionat, diminuarea drastica a spiritului critic; Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de spiritul de imitatie .

Spiritul de imitatie

Este foarte accentuat in imprejurarile in care individul se simte mai protejat daca se identifica cu cei din jur, preluind idei, sentimente si modele comportamentale.

Specificul proceselor psihice implicate in fenomenul de multime

Cea mai evidenta trasatura a multimilor se refera la capacitatatea lor de a restructura caracteristicile psihice ale participantilor. Indiferent de tipul de personalitate, nivel de instructie sau pozitie sociala, odata integrati intr-o multime, membrii acesteia simt, gindesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un mod cu totul nou, in virtutea asa numitei legi psihologice a unitatii mentale a multimilor; calitatile intelectuale individuale se pierd, rezultind regresii in plan afectiv, cognitiv si atitudinal.

Imaginatia

Este totdeauna hiperbolica; puternic sustinuta emotional, fara a solicita implicarea rationamentului, imaginatia este motorul principal care pune in miscare multimile. Datorita imaginatiei debordante si a lipsei spiritului critic, multimea devine usor manipulabila.

Ideile

Ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate rational, insa puternic sustinute intuitiv prin imagini, cuvinte- forta si simboluri; Rationamentele sunt bazate pe o logica primara; se fac asocieri intre lucruri disparate intre care exista numai iluzia unor legaturi cauzale. Se generalizeaza pripit, inadecvat si fara a se simti nevoia unei verificari.

Componenta emotionala

Sentimentele, emotiile multimii , desi foarte intense, sunt deosebit de instabile, fluctuante in intensitate si incongruente in forma de manifestare.