Proiect P.S. 3.1.4.:“Colectarea, prezervarea si

monitorizarea fondului de germoplasma la speciile pomicole, dendrologice si floricole in zona de sud a Romaniei.”

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI VI / 2009INFIINTAREA CULTURILOR COMPARATIVE LA USAMV TIMISOARA

SI CCD DABULENI IN VEDEREA STUDIULUI SI SELECTARII MATERIALULUI BIOLOGIC OBTINUT IN CAMPURILE

EXPERIMENTALE DE LA SCDP BANEASA SI POROSCHIA

Contract 334 / 2006

1.Obiectivul proiectului

- monitorizarea, conservarea si utilizarea genofondului pomicol si dendro – floricol in scopul obtinerii de noi soiuri de plante cu valoare biologica ridicata conform cerintelor “ Comunitatii Europene “.

2.Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului .

- colectarea, prezervarea si monitorizarea fondului de germoplasma pomicola si dendro – floricola de la SCDP Baneasa ;- obtinerea de soiuri noi de plante utilizand genotipuri valoroase din colectiile nationale de pomi, plante dendrologice si flori ;- omologarea si brevetareanoilor creatii ;- transferul tehnologic in productie.

3.Obiectivul fazei:

Studiul in cultura comparativa a materialului hibridologic privind rezistenta la factorii de stres (boli si daunatori, temperaturi extreme, etc.).

Rezultate preconizate

crearea de soiuri de pomi cu talie redusa, pretabile pentru infiintarea de plantatii intensive si superintensive;

4.Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

crearea de soiuri (de pomi si plante ornamentale) romanesti care sa fie introduse in conveerul varietal alaturi de soiuri din sortimentul mondial care se cultivau si se cultiva inca in conditiile de clima si sol ale Romaniei;

crearea de soiuri de pomi rezistenti la principalele boli si daunatori specifici care produc pagube economice importante plantatiilor pomicole;

ameliorarea rezistentei la ger, fluctuatiile de temperatura, ingheturile de revenire sau diverse accidente climatice (chiciura, gheata persistenta pe ramuri).

5. Activitati efectuate / rezultate obtinute

In ca drul etapei s-au desfasurat urmatoarele activitati

Directia formarii, mentinerii si diversificarii in permanenta a unui bogat fond de germoplasma;

Studierea si evaluarea fondului genetic la speciile piersic si cais din punct de vedere morfologic, fiziologic, fenologic, genetic si patologic in vederea utilizarii acestuia in procesul de ameliorare;

Identificarea de surse genetice valoroase din speciile piersic si cais care sa fie utilizate in procesul de ameliorare.

Comportarea soiurilor si hibrizilor de piersic, nectarin si caisfata de temperaturile scazute din timpul iernii si rezistenta lagerurile de revenire;

Identificarea agentilor patogeni prezenti in plantatii si modul de comportare a soiurilor si hibrizilor de piersic si cais fata de atacul bolilor specifice (Cytospora cincta, Alternaria tenuissima).

Rezultate obtinute

Studiul in cultura comparativa a materialului hibridologic privind rezistenta la factorii de stres

(boli si daunatori, temperaturi extreme, etc.)

Evolutia rapida a sortimentului de pomi si plante ornamentale, diversificarea sortimentului (fructe pentru consum in stare proaspata si prelucrate, plante decorative prin frunze si flori, pentru interior si exterior), esalonarea perioadei de oferta pentru consumatori (soiuri timpurii, extratimpurii, tardive si extratardive sau soiuri de plante ornamentale remontante) precum si reinoirea conveerului varietal in functie de conditiile climatice mereu in schimbare si reducerea imputurilor in cultivarea pomilor si plantelor ornamentale, impun creatorilor de soiuri, obiective de ameliorare conform cu realitatile climatice si cerintele consumatorului intern si ale Comunitatii Europene, in contextul dezvoltarii unei agriculturi durabile si imbunatatireacalitatii vietii.

In vederea realizarii obiectivelor in cadrul P.S. 3.1.4. “Colectarea, prezervarea şi monitorizarea fondului de germoplasmă la speciile pomicole, dendrologice şi floricole în zona de sud a României “, etapa VI cu titlul “Infiintarea culturilor comparative la USAMV Timisoara si CCD Dabuleni, in vederea studiului si selectarii materialului biologic obtinut in campurile experimentale de la SCDP Baneasa si Poroschia”, la SCDP Baneasa si USAMV Timisoara s-au creat culturi si microculturi comparative in cadrul carora s-au studiat soiuri si hibrizi autohtoni din speciile piersic si cais, creati la SCDP Baneasa, precum si soiuri / hibrizi proveniti din zone geografice diferite din punct de vedere al conditiilor climatice.

Cercetarile au fost efectuate in paralel, asupra a 47 de soiuri de piersic si nectarin si 37 de soiuri si hibrizi de cais, aflati in plantatiile pomicole de la SCDP Baneasa si in lotul demonstrativ de la USAMV Timisoara. Pomii au fost plantati la 4/5, 4/3, 4/2 m si condusi sub forma de palmeta cu brate oblice, pe trei etaje. Solul a fost intretinut ca ogor negru, alternand cu benzi inierbate.

Lucrarile de intretinere a plantatiilor (taierile de fructificare, fertilizarile, irigarea pomilor, prevenirea si combaterea atacului agentilor patogeni, au fost cele recomandate de tehnologiile moderne.

Ogor negru alternativ cu benzi inierbate in plantatiile de cais si piersic

Comportarea soiurilor si hibrizilor de piersic, nectarin si caisfata de temperaturile scazute din timpul iernii

si rezistenta la gerurile de revenire

• Pentru testarea rezistentei mugurilor la inghet la soiurile si hibrizii de piersic, nectarin, cais luati in studiu, observatiile au fost efectuate in parcelele experimentale de la SCDP Baneasa; lotul demonstrativ de la USAMV Timisoara a fost infiintat in primavara anului 2009; studiile comparative asupra rezistentei mugurilor fata de inghet in conditiile climatice din nord – vestul tarii urmand a fi efectuate in primavara anului 2010. Momentul efectuarii observatiilor in loturile experimentale de la Baza deCercetare Baneasa a fost dupa inregistrarea temperaturilor scazute (-11°C, -15°C) in mai multe zile consecutiv, prin recoltarea de ramuri din loturile experimentale, sectionarea mugurilor si numararea mugurilor pieriti si a celor viabili

Identificarea agentilor patogeni prezenti in plantatii si modul de comportare a soiurilor si hibrizilor de piersic si cais fata de atacul

bolilor specifice (Cytospora cincta, Alternaria tenuissima)

• Insusirea de rezistenta genetica a plantelor horticole fata de atacul bolilor si daunatorilor este deosebit de apreciata in ultimul timp, fiind cea mai ieftina si eficienta metoda de combatere din plantatiile horticole inlaturand si alte dezavantaje ale combaterii chimice cum ar fi poluarea mediului si a produselor sau aparitia de forme de agenti patogeni rezistente la pesticide.• In cadrul acestei etape la speciile piersic, nectarin si caislucrarile de obtinere a soiurilor rezistente la bolile criptogamice cu referire la Cytospora cincta si Alternaria tenuissima, au avut ca obiectiv identificarea de surse de gene cu rezistenta / toleranta la agentii patogeni mentionati.

Evaluarea rezistentei genetice a unor genotipuri de piersic si nectarin fata de ger

Soiuri/hibrizi de piersic si nectarin cu adaptabilitatela temperaturi scazute

HB 5-6

ROMAMER

HB 7-6

BUCURESTI

ADRIANA

PITIC DE BANEASA

TINA

ALEX

CONGRES

EUGEN

Evaluarea rezistentei genetice a unor genotipuri de cais fata de ger

Soiuri/hibrizi de piersic si nectarin cu adaptabilitatela temperaturi scazute

BANEASA 11/13

BANEASA 16/7

BANEASA 22/32

BANEASA 8/35

BANEASA 23/34

BANEASA 7/75

SIRET

RARES

VIORICA

VALERIA

BUCOVINA

ATRACTIV

Evaluarea rezistentei soiurilor si hibrizilor de piersic si nectarin la atacul ciupercii Cytospora cincta

Incadrarea soiurilor/hibrizilor de piersic si nectarin pe clase de rezistenta fata de atacul ciupercii Cytospora cincta

Tolerante

• TRIUMF

• HARBRITE

• EUGEN

• HB 7-6

• VICTORIA

• HB 69

• HB 1-1

• ADRIANA

• PITIC DE BANEASA

Putin sensibile

Moderatsensibile

Sensibile

• RED HAVEN

• CONGRES

• HB 9-48

• AMALIA

• HB 1-4

• MONROE

• HB 16-19

• SUPERBA DE

TOAMANA

• HB 7-8

•HB 9-10

•HB 15-8

•HB 98-08-19

•HB 12-3

•SPLENDID

•BUCURESTI

•HB 20-14

•REDSKIN

•HB 6-3

•HB 3-5

•HB 3-4

•HB 2-6

•HB 2-2

•FAYETT

•HB 7-16

•JERSEYGLO

• HB 2-7

• ROMAMER

• HB 14-5

• HB 5-6

• BABYGOLD 6

• FLACARA

• HB 1-3

• HALBERTA GIANT

• COLLINS

• HB 29-15

• TINA

• HB 1-8

• HB 98 05 24

AMALIA

TRIUMF

Comportarea unor soiuri si hibrizi de cais la atacul produs de ciuperca Alternaria tenuissima

Incadrarea soiurilor/hibrizilor de cais pe clase de rezistenta fatade atacul ciupercii Alternaria tenuissima

Tolerante

• SELENA

• VIORICA

• CARMELA

• BANEASA 31/19

• RARES

• SIRENA

• LITORAL

• CALLATIS

• MURFATLAR 3/28

• BANEASA 22/32

• BANEASA 23/34

•NEPTUN

•BANEASA 22-21

•STELLA

•OLIMP

•EXCELSIOR

•BANEASA 8/35

•BANEASA 12/18

•SANDROP

•BANEASA 22/7

•BANEASA 7/75

•BANEASA 20-40

•MARCULESTI 39-22

•BANEASA 11-13

•SATURN

•SIRET

•BUCOVINA

•ATRACTIV

Putin sensibile

Moderatsensibile

• SULINA

• BANEASA 28/9

• COMANDOR

• BANEASA 22/34

• VALERIA

• BANEASA 22/17

• BANEASA 16/7

• SULMONA

• BANEASA 7/73

CARMELA

Fondul de germoplasma la speciile piersic, nectarin si cais, ofera genitori autohtoni cu toleranta la temperaturi scazute care pot fi utilizate in procesul de ameliorare a soiurilor cu coacere extratimpurie si timpurie;

Din observatiile efectuate in cadrul etapei VI “Infiintarea culturilor comparative la USAMV Timisoara si CCD Dabuleni, in vederea studiului si selectarii materialului biologic obtinut in campurile experimentale de la SCDP Baneasa si Poroschia” se pot trage urmatoarele concluzii:

La specia piersic, nectarin – din cei 47 genitori testati fata de atacul ciupercii Cytospora cincta au fost identificati 7 genitori cu toleranta la acest agent patogen; se recomanda utilizarea lor dar si a genitorilor putin sensibili in ameliorarea rezistentei fata de agentul patogen mentionat;

La cais, au fost identificati 15 genitori ca surse cu tolerantagenetica la atacul alternariozei si se recomanda includerea lor in programul de ameliorare a rezistentei fata de boli;

Atat la specia piersic cat si la cais sunt genitori care s-au comportat ca toleranti la ger dar si la atacul ciupercii Cytospora cincta si respectiv Alternaria tenuissima, fiind valorosi in ameliorarea rezistentei pomilor fata de factorii biotici si abiotici.