Protectia drepturilor omului si combaterea discriminarii romilor in ...

Romani CRISS –Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii

Protectia drepturiloromului si combatereadiscriminarii romilor in

Romania

2006 – 2010

© Informatiile din prezentul raport pot fi folosite doar cu citarea sursei

Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii

CUPRINS

Capitolul 1 Obstacole in accesul romilor la bunuri si serviciipublice: locuire, sanatate, locuri deschise publicului larg

I.Dreptul la o locuinta adecvata: standarde si obligatiile statelor in exercitiulacestui dreptI.1.Curtea Europeana a Drepturilor Omului a extins protectia Conventiei si indomeniul locuiriiI.2.Agentia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) trage unsemnal de alarma cu privire la discriminarea romilor in domeniul locuiriiI.3.Starea de fapt in domeniul locuirii din perspectiva Romani CRISS: incalcareadreptului la proprietate, evacuarile fortate si rasismul de mediuI.4.Cazuri si actiuni Romani CRISS privind discriminarea romilor in privintaaccesului la locuireI.5.Evacuari ilegale si amplasari in zone industriale sau toxice

II.Protejarea dreptului la viață în domeniul sănătății publice si standardeCEDOII.1.Discriminarea in accesul la servicii de sanatate in sondajele Agentiei UniuniiEuropeane pentru Drepturi FundamentaleII.2.Cazuri si actiuni Romani CRISS privind discriminarea romilor in accesul lasanatate

III.Interzicerea discriminarii in accesul la servicii si locuri deschise publiculuilargIII.1.Cazuri si actiuni Romani CRISS privind accesul restricționat tinerilor romi încluburi și discoteci deschise publicului largIII.2 Alte actiuni de monitorizare a discriminarii tinerilor romi in accesul lacluburi

IV. Accesul la piata muncii si relatiile de muncaIV.1.Curtea Europeana de Justitie a condamnat anunturile publicediscriminatoriiIV.2.Cazuri si actiuni Romani CRISS privind accesul pe piata muncii

Concluzii


Capitolul 2 Exercitarea dreptului la educație și segregarea copiilorromi în școli

A.Dreptul la educatie: garantat de Convenția Europeana a Drepturilor OmuluiA.1.Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat segregarea copiilorromi in educatie ca forma de discriminare

B.Agentia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) atrageatentia asupra segregarii in educatie a copiilor romiB.1.In anul 2010 segregarea copiilor romi persista potrivit Agentiei UniuniiEuropene pentru Drepturi Fundamentale...p 48

C.Segregarea copiilor romi in Romania a fost recunoscuta oficial in 2004C.1.Problema segregarii copiilor romi a fost insuficient abordata prinNotificarea 29323/2004C.2.Un pas inainte: segregarea in educatie a copiilor romi interzisa prin Ordinde Ministru in anul 2007C.3.Un pas inapoi: segregarea in educatie a copiilor romi ramane in practica oproblema insuficient adresataC.4.Ministerul Educatiei solicita permanentizarea monitorizarea combateriisegregarii prin Notificarea nr. 28463/2010

D.Actiuni Romani CRISS in constatarea discriminarii si sanctionarea segregariicopiilor romi in educatie...p 55a) Plasarea copiilor romi in anexe ale scoliib) Plasarea copiilor in “scoli speciale”c) Plasarea copiilor romi în școli separated)Plasarea copiilor romi in scoli situate in proximitatea comunitatii de romi.p58e) Plasarea copiilor romi in clase separate

E.Rolul pozitiv al CNCD in interpretarea segregarii in educatie a copiilor romica forma de discriminareE.1.Rolul negativ al CNCD in solutionarea cazurilor de segregare in educatie acopiilor romi

Concluzii


Capitolul 3 Relația cu autoritățile responsabile de aplicarea legii șiadministrarea justiției

I.Standarde jurisprudențiale statuate de Curtea Europeană a DrepturilorOmului privind investigațiile autorităților judiciare

II.Standarde reiterate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privindautoritățile judiciare din România

III.Considerente CRISS privind relatia cu autoritatile responsabile de aplicarealegiiIV.Un exemplu ce confirma considerentele Romani CRISS: cauza Stoicaimpotriva Romaniei in fata Curtii Europene a Drepturilor OmuluiConcluziile Curții Europeane a Drepturilor Omului în cauza Stoica v. România

V.Cazuri monitorizate de CRISS privind rele tratamente si utilizarea excesivaa armelor din dotarea. Rele tratamente, tortura si deces in arestul politiei: Tg. Carbunestib. Utilizarea letala a armamentului din dotare de catre politie: Buhusic.Utilizarea abuziva a armamentului din dotare de catre politie: Chitila Triaj.d. Utilizarea abuziva a armamentului din dotare de catre politie: Bucuresti(Chitila)e. Utilizarea abuziva a armamentului din dotare de catre politie: Apalinaf. Utilizarea abuziva a armamentului din dotare de catre politie: Zanea

VI.Cazuri monitorizate de CRISS privind acte de abuz ale oficialilorresponsabili cu aplicarea legiia. Cazul Pata Rat: purtare abuziva si distrugerea bunurilor de catre lucratoriide politieb.Cazul Gepiu: abuz al lucratorilor de politie si fortelor de interventie rapidac.Cazul Bontida: abuz al lucratorilor de politie si jandarmid.Cazul Acâș: abuz al lucrătorilor postului de poliție și a forțelor de interventiee.Cazul Gulia - abuz al lucrătorilor postului de poliție și a forțelor de interventief.Cazul Clejani: intervenție disproportionată și utilizarea armamentului dindotare...g.Cazul Cuceu:incindierea deliberata a caselor si bunurilor familiilor de romiVII. Conflicte interetnice și intervenția autorităților responsabile de aplicarealegii și administrarea justițieia.Cazul Sanmartinb.Cazul Sâncrăienic.Cazul Martinis

Concluzii


Capitolul 4 Limitele libertății de exprimare și atingerea demnitățiipersoanelor aparținând minorității romilor

I.Repere în jurisprudența C.E.D.O. privind libertatea de exprimare

II.Libertatea de exprimare a presei v. nediscriminarea romilor in cazurile siactiunile Romani CRISSII.1.Cazuri privind exercitarea libertatii de exprimare in detrimentul demnitatiipersonale

III.Libertatea de exprimare a politicienilor v. nediscriminarea romilor incazurile si actiunile Romani CRISSIII.1.Un caz distinct: “tiganca asta imputita”III.2.Un caz distinct privind „psihologia si modul de operare al romilor carecomit infractiuni”III.3.Observatii critice ale Romani CRISS in legatura cu speta

IV.Alte cazuri privind discursul public al politicienilor v. dreptul la demnitatepersonala

IV.1. “Social democratii clujeni asteapta sa se faca o distinctie intre tiganie sisocial-democratie”IV.2.“Am vrust sa evitam tigania ... la motiunea de cenzura”IV. 3.„Cine votează cu Băsescu: alcoolici, ţiganii (...) prostituatele”IV.4.„Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate ... în rândulcomunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”

Concluzii

Capitolul 5 Cazul flagrant al propunerilor legislative privind„terminologia folosită pentru etnia țiganilor”


CONTRIBUTII SI MULTUMIRI

Prezentul Raport este parte componentă a proiectului implementat deRomani CRISS - Centrul Romilor pentru Interventie Socială şi Studii,“Implementarea standardelor de drepturile omului pentru romii din România”, finanţat de OSI – Open Society Institute (Institutul pentru o SocietateDeschisă) – Budapesta.

Romani CRISS doreşte să aduca mulţumiri următoarelor persoanepentru contribuţia valoroasă pe care şi-au adus-o la activităţile Romani CRISS,din perioada 2006-2010, ce au facut posibilă scrierea acestui Raport, furnizândinformaţii, desfăşurând deplasări si vizite de monitorizare în comunităţile deromi, instituţii publice sau instanţe de judecată, activităţi de consiliere siinterviuri, contacte cu avocaţi şi reprezentanţi ai instituţiilor publice, filmedocumentare, dar nu în ultimul rând monitorilor locali de drepturile omului:Alexandru Balog, Alin Banu, Carmen Marcu, Claudiu Michi, Constantin Decu,Dan Raea, Dinu Iuonas, Florin Dura, Gabriel Dandoci, Ginu Marin, Ioan RazvanMarin, Ion Tambac, Ionut Gagiu, Ispas Gheorghe, Larisa Schifirnet, MarcelaMoldovan, Maria Enache (Bogatu), Marius Mircea Peti, Mihaly Dima, MiticaMihai, Nicu Ion Stoica, Robert Janos Vaszi, Rudai Vasile, Sorin Bratu, ToaderBurtea, Vasile Ghencea, Vasilica Turlea, Vinetu Duman.

Romani CRISS multumeşte tuturor organizaţiilor neguvernamentalealături de care a lucrat în parteneriat, în domeniul protecţiei drepturilor omuluişi combaterii discriminării, în special: ACCEPT, Active Watch – Asociaţia deMonitorizare a Presei, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Impreuna”, AmarePhrala – Cluj-Napoca, Amnesty International, APADOR-CH, Asociaţia “Speranţaşi Încredere”, Asociaţia “Amaro Suno” – Craiova, Asociaţia “Khetaness” –Giurgiu, Asociaţia “Maytrei” – Bistrita, Asociatia “Parudimos” – Timisoara,Asociaţia “PRONOBIS” – Sfantu Gheorghe, Asociaţia “Romano Suno” – Cluj-Napoca, Asociaţia “Romii in Europa” – Targu Jiu, Asociaţia “Romii Romascani” –Roman, Asociaţia “Sanse Egale” – Zalau, Asociaţia “Zurale Terne” – Satu Mare,Asociatia „Roma Heart - Ilo Rom” – Brasov, Asociaţia Democrată a RomilorLiberi – Sasa – Petroşani, Asociaţia Femeilor Tiganci – Timisoara, AsociaţiaRoma ACCES – Constanţa, Asociaţia Romilor Buzoieni – Buzău, AsociaţiaRomilor Ursari – Iasi, Asociaţia Şanse Egale pentru Femei si Copii, AsociatiaThumende, Centrul de Dezvoltare ComunitarĂ Neamţ, Asociaţia Tinerii Romipentru Unitate Solidaritate şi Transparentă – TRUST, C.R.E.D.O. Rom-Star –Bacau, Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen FILIA, Centrul deResurse Juridice, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, CentrulParteneriat pentru Egalitate, Centrul pentru Dezvoltare Democratică, Centrulpentru Drepturi de Locuire si Evacuări – COHRE, Centrul Regional PER, CentrulRomilor “Amare Rromentza”, Comitetul Catolic de Lupta impotriva Foametei sipentru Dezvoltare, Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Divano Romano– Botoşani, Federaţia Comunitaţilor Evreieşti din România, FederatiaOrganizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Copilului, Fundaţia


“Ruhama” – Oradea, Institutul Intercultural Timişoara, ", Institutul pentruPolitici Publice, Liga Pro Europa, MCA Romania - Centrul pentru Monitorizareaşi Combaterea Antisemitismului, Observazzione Italia, Organizatiile membreale Aliantei Civice a Romilor din Romania – ACRR, Organizatiile membre ENARRomania, Salvati Copiii.

Romani CRISS multumeşte urmatoarelor persoane pentru sprijinulacordat în munca de monitorizare, de prevenire şi combatere a discriminariifaţa de romi şi a situatiilor de violenta, în special: Violeta Alexandru, StelutaBatar, Costel Bercus, Julie Biro, Nicoleta Bitu, Florina Busuioc, Lavinia Dandoci,Marian Daragiu, Pavel Doghi, Smaranda Enache, Mirela Faitas, Elena Franga,Lacramioara Georgescu, Dezideriu Gergely, Ivan Gheorghe, Nicolae Gheorghe,Delia Grigore, Sandel Grosu, Istvan Haller, Cristinela Ionescu, Iustina Ionescu,Georgiana Iorgulescu, Georgian Lunca, Carmen Marcu, Letitia Mark, CristiMihalache, Florin Moisa, Victoria Mohacs, Mihai Neacsu, Ciprian Necula, MonaNicoara, Delia Nita, Iulian Preda, Marius Rad, Gabriel Stoica, Stanica Taba,Mircea Toma, Eniko Vincze.

De asemenea, Romani CRISS multumeşte urmatorilor avocaţi pentruasistenţa juridică acordată victimelor încalcării drepturilor omului, în special:Adina Buciuman (Baroul Cluj), Alin Nastea (Baroul Bihor), Andrişan Ionel(Baroul Suceava), Carmen Ciocan (Baroul Tulcea), Carmen Popi (BaroulConstanta), Catălin Muti (Baroul Bucureşti), Catălina Nistor (Baroul Bucureşti),Corina Ionel (Baroul Mures), Cristian Şapera (Baroul Bucureşti), Cristina Began(Baroul Braşov), Dorina Lazar (Baroul Neamţ), Emilian Bozai (BaroulMaramureş), Florica Marginean (Baroul Hunedoara), Florin Kovacs (BaroulTimiş), Ioana Cadiş (Baroul Satu Mare), Ion Lazar (Baroul Bucureşti), KersetiKrisztina (Baroul Harghita), Laura Bursuc (Baroul Neamt), Lazăr Adriana (BaroulSibiu), Liliana Barabas (Baroul Suceava), Liviu Began (Baroul Brasov), MedaGrama (Baroul Mures), Miruna Dacu (Baroul Timiş), Nechita Marcel (BaroulBacău), Octavian Meseşan (Baroul Cluj), Otilia Nicolae (Baroul Teleorman),Ovidiu Podaru (Baroul Bistrita Nasăud), Szabo Anca (Baroul Harghita),

Pentru finantarea publicarii acestui raport suntem profundrecunoscatori Open Society Institute (OSI) – Budapesta, Human Rights andGovernance Program.


Capitolul 1

Obstacole in accesul romilor la bunuri siservicii publice: locuire,sanatate,locuri deschise publicului larg, piata muncii

I.Dreptul la o locuintaadecvata: standarde siobligatiile statelor in exercitiulacestui drept

Dreptul la locuinta adecvata esteregasit in Declaratia Universala aDrepturilor Omului si reiterat intr-oserie de instrumente internationaleintre care Pactul International cuprivire la Drepturi Economice, Socialesi Culturale, Conventia privindeliminarea tuturor formelor dediscriminare rasiala, Conventiaprivind elimintarea tuturor formelorde discriminare fata de femei,Conventia privind drepturilecopilului, Conventia privind statutulrefugiatilor, Carta europeana socialaetc1.

1 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,COHRE, ERRC, Protectia dreptului la locuintaa romilro din Romania, Manual privindlegislatia internationala si dreptul la olocuinta adecvata, Bucuresti, 2004.

Comitetul Națiunilor Unite pentruDrepturi Economice, Sociale șiCulturale, in Comentariul General nr.4, a statuat reperele internaționalecu privire la standardul locuințeiadecvate. Sapte criterii minimaletrebuiesc îndeplinite pentru ca olocuință să fie consideratăadecvată2.

Securitatea PosesieiSecuritatea posesiei constituieelementul de baza al dreptului la olocuință adecvată intrucat presupuneprotectia impotriva evacuării forțatearbitrare, a hărțuirii sau a altorforme de amenințare la adresahabitatului.

2 Idem


Disponibilitatea serviciilor,facilităților și a infrastructuriiAccesul la apă potabilă, energiepentru gătit, încălzire și iluminat,canalizare și facilități privinddepozitarea hranei, gunoiului,respectiv servicii de urgențăconstituie elemente substantiale aledisponibilitatii3.

Accesibilitatea sub aspect financiarCostul locuintei nu trebuie saconstituie o amenintare sau ocompromitere la adresa nevoilorsubstantiale ale familiei.

• LocuibilitateaDimensiunile locuintei trebuie sa aibain vedere suficienta spatiului precumsi nivelul de protectie împotrivafrigului, ploii, sau altor amenințări laadresa sanatății persoanelor.

AccesibilitateaPoliticile in domeniu trebuie săasigure că nevoile de locuire suntatinse iar grupurile vulnerabile sidezavantajate au acces la locuinta.LocațiaAsezarea locuintei trebuie să permităaccesul la servicii de sănătate, deeducatie, angajare sau alte serviciisociale.

Adecvanța culturalădimensiunea culturală a locuințeitrebuie să permită exprimareaidentității și a diversității culturale,fara ca acestea sa fie sacrificate înnumele dezvoltării4.

3 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.4 Idem

Una din componentele dreptului lalocuinta adecvata o constituieprotectia impotriva evacuarilorfortate, o obligatie pe care Stateletrebuie sa o respecte de indată. InComentariul General nr. 7, ComitetulNațiunilor Unite pentru DrepturiEconomice, Sociale și Culturale areglementant standardele privindobligatiile corelative evacuarilor5.

Notand ca, in general, evacuarilesunt incompatibile cu Pactulinternational privind drepturileeconomice, sociale si culturale,Comitetul a precizat ca acestea pot fijustificate, in masura in care suntrespectate anumite conditii precum:

-consultarea prealabila a persoaneievacuate-existenta unei notificari adecvate sirezonabile cu privire la dataevacuarii

-existenta unei cai judiciare cepermite obtinerea unui remediulegal fie pentru a preveni evacuareafie pentru a acorda compensatii.

5 Pentru detalii a se vedea CESCR (1997)General Comment 7, The right to adequatehousing: forced evictions.

Locuinta adecvata din punctulde vedere al standardelor

drepturilor omului presupune:

Securitatea posesieiDisponibilitatea serviciilor

Accesibilitate financiaraLocuibilitate

AccesibilitateLocatie

Adecvanta culturala


Aceste conditii se aplica in mod egalla situatiile in care evacuarile suntintreprinse de stat ori de persoaneprivate.

Evacuarile nu trebuie sa conduca laplasarea indivizilor in situatii maivulnerabile, la incalcarea altordrepturi sau la lipsa unui adapost.Nu trebuie sa aiba loc in conditiimeteo nefavorabile sau pe parcursulnoptii. Statele trebuie sa adopte

toate masurile rezonabile, utilizandresursele disponibile, pentru aasigura o acomodare alternativa.

Pe baza Comentariului General nr. 7,Raportortul Special al NatiunilorUnite privind domeniul locuirii aelaborat un set de recomandariadresate statelor cu privire laobligatiile anterioare, in cursul siulterior efectuarii efacuarilor.Urmare unei evacuari, statele suntobligate, cel putin, sa asigure capersoanele sau grupurile evacuate, inspecial cele care nu au alte mijloace,Au acces la un adapasot elementar silocuire6.

6 UN Special Rapporteur on Housing(2007) Report of the Special Rapporteuron adequate housing as a component ofthe right to an adequate standard ofliving, Annex 1, Basic Principles andGuidelines on Development-BasedEvictions and Displacement, A/HRC/4/18, 5February 2007.

Protectia impotrivaevacuarilor fortateconstituie un elementesential al dreptului lalocuire adecvata


I.1.Curtea Europeana aDrepturilor Omului a extinsprotectia Conventiei si indomeniul locuirii

Conventia Europeana a DrepturilorOmului interzice discriminarea in art.14, tratamentele degradante siinumane in art. 3 si protejeazadreptul la viata privata de de familiein art. 8.

In cauza Mazari v. Italia, CurteaEuropeana a fost chemata a sepronunta cu privire la situatia uneievacuari respectiv a neacorarii uneilocuinte alternative corespunzatoarein cazul unei persoane suferinde dinpunct de vedere medical. Curtea aretinut ca in timp ce evacuareapentru neplata chiriei constituie oactiune legitima, in unele cazuriautoritatile trebuie sa acordelocuinta alternativa7.

7 A se vedea CEDO, cauza Mazari v. Italia,ECtHR, 04.05.1999, similar cauza Botta v.Italy, 24.02.1998, cauza O’Rourke v. the UK,26.06.2001.

In cauza Stankova v. Slovacia, CurteaEuropeana a retinut incalcareaarticolului 8 al Conventiei in legaturacu evacuarea nejustificata areclamantului si neacordarea uneiacomodari alternative adecvate8.

Curtea Europeana a notat cadisponibilitatea unei acomodarialternative constituie un element cetrebuie luat in considerare de catreautoritatile care urmeaza a initaevacuari9 sugerand ca o evacuareneinsotita de posibilitatea acordariiunelor locuinte alternative poateveni in contradictie cu Articolul 8 alConventiei10.

In afara standardului acordarii uneilocuinte alternative in situatiaevacuarii, Curtea Europeana aindicat o serie de masuri legitime cepot avea ca scop protectia chiriasilor:

suspendarea evacuarii11,

impunerea obligatiei proprietaruluide a asigura o locuinta alternativainaintea evacuarii12

8 A se vedea CEDO, Marea Camera,09.10.2007.9 A se vedea CEDO, Marea Camera, cauzaChapman v. United Kingdom, 18.01.2001.10 A se vedea CEDO, Marea Camera, cauzaCodona v. United Kingdom, 07.02.2006,cauza Gabriel Louis Stenegry et M me SoniaAdam c. France, 22.05.2007.11 A se vedea CEDO, Marea Camera, cauzaImmobiliare Saffi v. Italy,28.07.1999

Desi Conventia nugaranteaza in modexplicit un drept lalocuinta, CEDO a extinsprotectia in acestdomeniu fata depersoanele aflate insituatii precare de locuiresau de evacuare fortata.

Neasigurarea unei locuintealternative in caz de

evacuare poate conduce laincalcarea dreptului la viata

privata si de familie (Art. 8din Conventie)


adoptarea unor scheme de control achiriei13.

Curtea Europeana a statuat că, inanumite conditii, chiar siconstructiile ridicate ilegal pot ficonsiderate ”proprietate” iarproprietarul acestora este indriduit lacompensatii, in contextul Art. 1 dinProtocolul 1 (dreptul la proprietate)14

In cauza Connors v. UK, CurteaEuropeana a retinut ca in cazul uneievacuari, persoana vizata trebuie saaiba oportunitatea de a contestaefectiv decizia inainte ca evacuareasa aiba loc15.

12 A se vedea CEDO, Marea Camera, cauzaSchirmer v. Poland, 21.09.200413 A se vedea CEDO, Marea Camera, cauzeleMellacher and others v. Austria 19.12.1989 siHutten-Czapska v. Poland , 19.06.2006.14 A se vedea CEDO, Marea Camera,Öneryıldız v. Turkey,30.11.2004, contrarMarea Camera, cauza Hamer c. Belgique27.11.2007.15 A se vedea CEDO, 27.05.2004, similarcauza McCann v. Uk, Marea Camera,13.05.2008.

In cauza Moldovan si altii vs.Romania, Curtea Europeana aconsiderat ca, in ultimii zece ani,conditiile de viata ale reclamantilor,in special mediul supraaglomerat sinesanatos si efectele acestuia indetrimentul sanatatii si starii de binea reclamantilor, coroborat cuperioada extinsa pe parcursul careiareclamantii au trebuit sa traiasca inastfel de conditii si atitudineagenerala a autoritatilor, au produssuferinte psihice considerabile,diminuandu-le demnitatea umana siprovocandu-le sentimente deumilinta si injosire16.

In plus, remarcile unor autoritati, inlegatura cu apartenenta etnica, laadresa onestitatii acestora si amodului lor de viata, in absentaoricarei dovezi, au fost purdiscriminatorii. In acest context,Curtea Europeana a constatat cadiscriminarea rasiala la care au fostsupusi reclamantii constituie in sinetratament degradant, in sensularticolului 3 din Conventie17.

In contextul Art.8, Curtea aconsiderat ca remarcile autorităţilorla adresa reclamantilor, refuzulcererilor cu privire la bunurile mobile,precum şi refuzul de a se acordadaune pentru distrugerea caselor,constituie incalcari ale Art.14(nediscriminare) împreuna cu art.6(dreptul la un proces echitabil) si 8(dreptul la viata privata) dinConventie18.

16 A se vedea CEDO, cauza Moldovan si altii v.Romania, hotararea nr. 2, 12.07.200517 Idem18 Idem

Decizia de evacuaretrebuie notificata inprealabil si poate fisupusa cenzurii de catre oinstanta de judecata.anterior evacuarii.

Conditiile de viatadeplorabile sinesolutionarea situatieide catre autoritatilestatului, datorita originiietnice, conduc ladiscriminare rasiala.


In cauza Lopez Ostra v. Spania,Curtea a decis ca prin plasarea uneistatii de epurare a apelor reziduale,cu efecte nefaste asurpa vieti privatesi de familie a reclamatei, inapropierea domiciliului acesteia,statul in cauza nu a asigurat justulechilibru intre interesele generale,concretizate in necesitatea de aconstrui o asemenea instalatie, sicele personale, in speta dreptulreclamantei de a beneficia de unmediu inconjurator sanatos, protejatprin Art. 819.

19 A se vedea C. Barsan, ConventiaEuropeana a Drepturilor Omului, Comentariupe articole, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti,2005, cauza Lopez Ostra, 9.12.2004.

In cauza Guerra si altii v. Italia,Curtea Europeana a statuat ca existaconsecinte directe ale producerii denoxe prin activitatea unei uzinechimice asupra vietii private si defamilie a reclamantilor, iar statulitalian nu a luat masurile pozitive dea le comunica informatii esentialecare le-ar fi permis sa evaluezeriscurile rezultte din activitatea aceleiuzine si sa decida astfel daca potcontinua sa locuiasca in vecinatateaei20.

20 Idem, cauza Guerra, 19.02.1998.

Pe terenul dreptului laviata privata si de familieCurtea Europana a extinsprotectia si in legatura cumediul inconjurator .


I.2.Agentia Uniunii Europenepentru Drepturi Fundamentale(FRA) trage un semnal dealarma cu privire ladiscriminarea romilor indomeniul locuirii

Raportul FRA privind conditiile delocuire ale Romilor si Travellers inUniunea Europeana, publicat lasfarsitul anului 2009, concluzioneazăcă romii sunt extrem dedezavantajaţi în domeniul accesuluila locuinţe, în sectorul privat şi social.

FRA arata ca mulţi romi in UE suntnevoiţi să locuiască în asezăriimprovizate, fără o infrastructură debază, adeseori în locuinţe la limitalocuibilului, fără perspective delegalizare a locuinţelor sau deîmbunătăţire a calităţii condiţiilor delocuit. De cele mai multe ori, zonelecu locuinţe ale romilor au accesdeficitar la serviciile publice, la locuride muncă şi la şcoli, precum şi oaprovizionare inadecvată cu apă,electricitate sau gaz21.

21 Pentru detalii a se vedea EU FundamentalRights Agency, Housing conditions of Romaand Travellers in EU, 2009.

Raportul FRA indica faptul ca nivelulde segregare rezidentiala alasezarilor romilor este ridicat in UE.In unele state membre, aceastasituatie este şi consecinţa unoropţiuni politice deliberate aleautorităţilor locale şi/sau guvernelenaţionale22.

FRA evidentiaza faptul ca, in unelesituatii, evacuările forţate dinlocuinţele municipale au loc chiar şiimpotriva romilor care îsi plătescchiria cu regularitate. Aceste evacuărise realizează adeseori fără preaviz şipot fi însoţite de violenţă a poliţiei şide distrugerea bunurilor personale.În numeroase cazuri autorităţile nureuşesc să ofere locuinţe alternativeşi/sau plăţi compensatorii pentruconsecintele produse23.

22 Idem23 Idem

“Un numar mare de romi inUniunea Europeana nu se bucurade un tratament egal, traind inconditii cu mult sub standardulmimin de locuire adecvată.Deseori romii traiesc in zonesegregate sau afectate de mediuinconjurator. Au un slab acces laservicii publice, angajare sieducatie, si nu au acces adecvatla utilitati publice...”. (FRA,Housing conditions of Roma andTravellers in EU, 2009)

Condiţiile de locuit aleromilor in UE suntinacceptabile.

Romii sunt cel deseorisubiect al evacuarilorfortate.

Romii sunt cel maiadesea segregatirezidential.


FRA indică faptul că în unele StateMembre, între care şi România, nuexistă un mecanism clar de alocare aunei acomodări alternative24.

FRA face trimire la raportul privindimplementarea Planului de actiune alOSCE privind Romii si Sinti in careRomânia este indicată alaturi de alteStatele Membre în care situaţialocuirii comunităţii rome nuînregistreaza progrese cât tendinţede declin25.

FRA retine ca potrivit unor cercetaridin Romania, romii sunt cei maidezavantajaţi în comparaţie cu altegrupuri etnice, în ceea ce priveşteaccesul la utilităţi publice: 75% nudetin infrastructura pentru gaz, 72%infrastructura pentru scurgeri dereziduuri, 73% pentru apa potabila,12% pentru energie electrica, 14%pentru incalzire26. De asemenea,romii indica faptul ca transportulpublic în zonele locuite de aceştiaeste „absent” sau „funcţioneazaprost”.

România este menţionată întreStatele Membre unde anumiteaşezări şi, în unele cazuri, locuinţesociale, in care locuiesc romii sunt

24 Pentru detalii a se vedea EU FundamentalRights Agency, Housing conditions of Romaand Travellers in EU, 2009, pag. 38.25 Idem, pag. 44.26 Idem, pag. 67.

amplasate lângă zone de depozitarea deseurilor27.

Romania este mentionată intreStatele membre in care segregarearezidentiala a romilor cunoaste unnivel ridicat. Astfel, anumite localităţişi asezari sunt locuite exclusiv ori înmare majoritate de Romi, fie in zoneperiferice, fie centrale28.

FRA mentioneaza faptul că în anul2009 Romani CRISS si alte organizaţiineguvernamentale au protestatîmpotriva hărţuirii romilor dincomunităţile segregate în judeţulHarghita29.

In Raportul intitulat „Provocari siRealizari in anul 2010”30 Agentiapentru Drepturi Fundamentale

subliniaza ca:

In acelasi raport FRA ia act de faptulca CERD si-a exprimat ingrijorareafata de discriminarea rasiala a

27 Pentru detalii a se vedea EU FundamentalRights Agency, Housing conditions of Romaand Travellers in EU, 2009, pag.75.28 Idem, pag. 77.29 Idem, pag. 79.30 A se vedea Agenţia pentru DrepturiFundamentale a Uniunii Europene (FRA),Fundamenal Rights: chalanges andachievements 2011, Annual Report, 15 iunie2011, Capitol „Roma in the EU-a question offundamental rights implementation”.

Romania este inatentia AgentieiUniunii Europenepentru DrepturiFundamentale

”Locuirea este cel mai vizibilsemn al excluderii socialea comunitatilor de Romi.Conditiile de locuire saracesi segregarea rezidentialaau un impact negativ asupraeducatiei, angajarii si sanatatii”.


romilor in accesul la locuire inRomania31.I.3.Starea de fapt in domeniullocuirii din perspectiva RomaniCRISS: incalcarea dreptului laproprietate, evacuarile fortatesi rasismul de mediu

Una dintre cele mai complexeprobleme cu care se confruntă unnumăr important de romi în Româniaeste aceea a locuirii. In general,standardul de viaţă este influenţatîntr-o mare măsură de existenţa unorcondiţii minimale de locuire. Inacelasi timp, locuirea constituie unfactor determinant si interdependent

fata de status-ul socio-economic,educational sau medical.

Inca din anul 2000, Romani CRISS amonitorizat tendintele inregistrate lanivelul autoritatilor publice centralesau locale de excludere saumarginalizare a romilor vis a vis destatus-ul locuirii in comunitatile deromi.

31 Idem

Situatia incerta a locuirii, din punctde vedere juridic, in care se aflamulte persoane din comunitatile deromi, permite adoptarea unorinitiative ale autoritatilor publicelocale, ce conduc la agravareasituatiei romilor, in toate acestecazuri, cele mai afectate categoriifiind copiii, femeile si persoanele

varstnice care nu au la indemana niciun instrument de aparare in fataunor astfel de situatii.

In cazurile monitorizate de RomaniCRISS nu sunt respectate cerintele cuprivire la notificarea in termen adeciziei de evacuare, posibilitea de aexercita un control de legalitate anotificarii evacuarii, existenta uneihotarari judecatoresti in baza careiasa se efectueze evacuarea,interzicerea evacuarii in conditiideosebite (conditii meteonefavorabile, orele evacuarilor), saunu se asigura o locuinta alternativăetc32.

32 A se vedea Romani CRISS, RespectareaDrepturilor Omului: Romii cetateni ai statuluide drept, Raport anual 2003, Bucuresti,Romani CRISS, Gergely D., Morteanu M.,„Implementarea legislatiei anti-discriminarein Romania, Combaterea discriminarii etnice

Majoritatea romilor seconfrunta, in principal, cuprobleme legate de standardulde calitate a locuintelor incare traiesc, infrastructuradeficitara a zonelor in carelocuiesc si statutul juridicneclar al locuintelor si alterenurilor pe care acestia leocupa.

Majoritatea romilor seconfrunta, in principal, cuprobleme legate destandardul de calitate alocuintelor in care traiesc,infrastructura deficitara azonelor in care locuiesc sistatutul juridic neclar allocuintelor si al terenurilorpe care acestia le ocupa.

In majoritatea situatiilor,atunci cand cand seinregistreaza evacuarifortate, autoritatile localenu nerespecta cerinteprocedurale. In cazurilemonitorizate de RomaniCRISS, evacuarile nu suntconforme legislatiei interneori internationale.


Romani CRISS a semnalat frecventsituatii de incalcare a dreptului laproprietate concretizate prin actiunide violare a domiciliului, demolareabuziva a caselor ori distrugereabunurilor personale33.

In cele mai multe cazuri, desiautoritatile locale s-au prevalat deexistenta unor reglementari legale,acestea nu au respectat dispozitiilelegii privind autorizarea executariiconstructiilor şi unele masuri pentrurealizarea locuintelor34.

Lipsa vointei politice si aresurselor financare:o problema serioasa inimplementarea politicilorguvernamentale in domeniullocuirii romilor

Strategia de imbunatatire a situatieiromilor aprobata prin H.G. nr.430/2001 propunea un set divers demasuri in abordarea domeniului deactiune ”Locuire”. In primul rand,Strategia dispunea ”1. Rezolvareaproblemelor legate de dreptul deproprietate asupra terenurilor silocuintelor detinute de romi, aproblemelor legate de aplicareaactelor normative privindconstituirea sau reconstituirea

prin proceduri judiciare”, Editura ECA,Bucureşti, 2004.33 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Prezentare generala a situatiei drepturiloromului privind minoritatea roma dinRomania, 2006, Protectia legala impotrivadiscriminarii si politicile fata de romi, 2007,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Drepturile omului inpractica, Raport anul 2008-2009.34 Idem

dreptului de proprietate funciara,inclusiv prin promovarea unorinitiative legislative in domeniu”.

Potrivit Planului general de masuri alStrategiei, pana in aprilie 2002 urmasa se prezinte un plan national derezolvare in cel mult 4 ani aproblemelor legate de dreptul deproprietate asurpa terenurilor silocuintelor detinute de romi sireconstruire a dreptului deproprietate funciara. De asemenea,pana in iunie 2002 urma sa seprezinte un plan national pentruconstruirea de locuinte socialepentru familiile numeroase si cuvenituri reduse, pe o perioada de 10ani, cu accesul nediscriminatoriu alfamiliilor de romi.

Rapoartele independente cu privirela implementarea Stratieigie auaratat ca la nivel local nu s-a produsaproape nici un rezultat concret almasurilor Strategiei, nefiind alocatefonduri suficiente pentru activitati îndomeniul locuirii35.

35 A se vedea Centrul de Resurse pentruComunitatile de Romi, Institutul pentru oSocietate Deschisa, Monitorizarea

Romii sunt supusi uneiforme de rasism de mediustrans legat de fenomenulde evacuare fortata, prinamplasarea acestora inconditii inumane saudegradante, in imediataapropiere a gropilor degunoi, a statiilor deepurare a apei sau azonelor industriale aflatela marginea localitatilor.


Comisia Europeana a avut o pozitieasemanatoare aratand ca slabiciuneaimplementarii Strategiei a constat inlipsa surselor de finantare, ceea ce acondus la imposibilitatea indepliniriimultor activitati prevazute precum sila restrictionarea eforturilor catreactiuni mai putin ambitioase sicostisitoare36.

Singura initiativa guvernamentalavizand Programul pentru elaborareaactelor normative necesare atribuiriiin proprietate a unor terenuriagricole pentru romi, aprobat prinHotararea de Guvern nr. 256/2003,nu a produs niciun efect in practica.

In ciuda raportarilor minimale aleGuvernului cu privire laimplementarea Strategiei in perioada2002-2006, autoritatile centrale nuau initiat ori raportat nicio masuraconcreta de analiza si solutionare aproblemelor legate de dreptul deproprietate asupra terenurilor silocuintelor detinute de romi, a

implementarii la nivel local a StrategieiGuvernamentale de imbunatatire a situatieiromilor, 2004.36 A se vedea Comisia Europeana, 2002Regular Report from the Commission onRomania’s Progress towards accession

problemelor legate de aplicareaactelor normative privindconstituirea sau reconstituireadreptului de proprietate funciara,inclusiv prin promovarea unorinitiative legislative in domeniu. Maidegraba au fost derulate proiectecare au atins, in mod izolat

problematica clarificarii dreptului deproprietate.

In ciuda unor initiative localepozitive,Comisia Europeana arata cainca nu se poate constata oabordare sistematica a acesteiprobleme”37. Din acest punct devedere, in Raportul din anul 2005,Comsia Europeana solicita Romanieisa asigure integrarea efectiva aminoritatii rome in special subaspectul accesul la locuire38.

In Comunicarea Comisiei Europenedin anul 2006, acesta constatata caimplementarea Strategiei deimbunatatire a situatiei romilor eralenta. In ceea ce priveste domeniullocuirii Comisia Europeana nota:

37 A se vedea Comisia Europeana, 2003Regular Report from the Commission onRomania’s Progress towards accession38 A se vedea Comisia Europeana, 2005Regular Report from the Commission onRomania’s Progress towards accession

Comisia Europeana nota:”unul din aspecteleStrategiei este ca nu s-aadresat satisfacatorsubiectul locuirii. Aceastaeste una din problemele careafecteaza mare parte dincomunitatea roma,majoritatea locuind inconditii inacceptabile”.

In Raportul de evaluare dinanul 2003, ComisiaEuropeana arăta că: ”Lipsaaccesului la locuire potrivitunor standarde acceptabileramane o problemaimportanta pentrupopulatia Roma.


”Conditiile de locuire suntneadecvate. Inca sunt raportatecazuri de evacuari in comunitatile deRomi, fara a se acorda o acomodarealternativa. In general, nivelul decunoastere a situatiei romilor si a

Strategiei guvernului privind romiieste redus, in randul autoritatilorlocale unde au loc aceste evacuari39.

39 A se vedea CE, Raport de monitorizareprivind stadiul pregatirii pentru aderare alRomaniei si Bulgariei, 2.09.2006.

Pana in anul 2010 s-a schimbat foartepuţin în ceea ce priveşte situaţialocuinţelor romilor în comparaţie cumajoritatea populaţiei iar peransamblu situaţia locuinţelor romilorpare să fi fost ultima prioritate peordinea de zi a guvernului. În ultimii 5ani, guvernul nu a demonstrat voinţăpolitică în a elabora o politică la nivelnaţional în vederea ameliorăriicondiţiilor de locuire a romilor dinRomânia40.

40 A se vedea Raportul DecadewatchRomania 2010, evaluarea intermediara adeceniului de incluziune a romilor 2010.

Comisia Europeana consideraca ca autoritatile locale artrebui asistate sa dezvolteprograme de dezvoltarecomunitara si sa identificesolutii cu privire la legalitateaasezarilor romilor. (Raport CE,2006)


I.4.Cazuri si actiuni RomaniCRISS privind discriminarearomilor in privinta accesului lalocuire

Anunturi discriminatorii in piataimobiliara

Publicitatea in piata imobiliara, inparticular legata de vanzarea sauinchirierea de locuinte a constituit undomeniu specific de manifestare adiscriminarii fata de romi. In cele maimulte cazuri, actele discriminatorii aufost initiate de proprietarii imobilelorsi tolerate de agentiile de publicitatesau ziarele de publicitate, prinpublicarea acestora.

In marea majoritate a cazurilormonitorizate de Romani CRISS incadin anul 2003, anunturile publicate inpresa de specialitate includeauclauze de excludere a romilor ca

potentiali cumparatori sau chiriasi.

Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii (CNCD) aconsiderat intemeiate plangerileRomani CRISS cu privire la anunturilede inchiriere publicate in presa despecialitate, prin care romii erauexclusi ab initio ca potentialichiriasi41.

41 Pentru detalii a se vedea hotararea CNCDnr. 208/01.07.2003, Romani CRISS v. Piata dela A la Z in Raport privind implementareaDirectivei rasiale in Romania 2003-2010,

Solutii similare au fost adoptate si incazurile initiate de Romani CRISS cuprivire la anunturile de vanzare aimobilelor.

In legatura cu acest tip de anuntimobiliar, prin care se exclude capotential cumparator categoriapersoanelor care apartin minoritatiirome, CNCD a retinut caracteruldiscriminatoriu, pe baza originiietnice42.

Spre deosebire de situatiaanunturilor postate de proprietariiimobilelor, in cazul CRISS v.Administrator ”Anunturi imobiliare”,s-a pus in discutie anuntulcumparatorului cu clauza deexcludere a imobilelor apartinandromilor ori situate in cartiere locuitede romi.

Prin hotararea nr. 345 din 30.11.2005, CNCD a hotarat ca acest tip deanunt are caracter discriminatoriu43.

Jurisprudenta CNCD sub incidenta legiinationale de transpunere a Directivei2000/43/CE.42 Pentru detalii a se vedea hotararea CNCDnr. 262/25.08.2003, Romani CRISS v.Monitorul de Vrancea, in Raport privindimplementarea Directivei rasiale in Romania2003-2010, Jurisprudenta CNCD subincidenta legii nationale de transpunere aDirectivei 2000/43/CE.43 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:

„Inchiriez 2 camere în vilă,intrare separată, chiuvetă şiapă în cameră ... exclus romi”

„Vând casă (...) 283 mp (...).Nu vindem la rromi”.

„Particular cumpar casa instare buna, toate facilitatile... exclus cartier romi ...”.


In cazul Romani CRSS v. AnuntulTelefonic s-a pus in discutiepublicarea unui anunt de inchiriere incare proprietarul preciza ca potentialichiriasi ”fete sau o famile”, cumentiunea „exclus tigani”.

Prin hotărârea nr. 37 din 07.03.2005,CNCD a constat că faptele sesizate deRomani CRISS constituie discriminareşi a dispus sancţionarea cu amendă încuantum de 700 lei44.

O solutie similara a fost adopta incazul CRISS v. Anuntul Telefonic cuprivire la o oferta de inchiriere a unuiapartament, pe termen lung, cumentiunea explicita „nu romi!!!”45.

In cazul Romani CRISS v.Administrator „Anuntul tau”, CRISS asesizat publicarea on-line aanunţurilor de închirieri imobiliare înconţinutul cărora se face referire laconformaţia etnică a zonei (prinmentiuni specifice “zonă fără ţigani”,”sat fără ţigani”).

Prin hotărârea nr. 220 din30.08.2005, CNCD a reţinut ca

Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.44 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS v.Anuntul Telefonic, in Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.45 Pentru detalii a se vedea Hotararea CNCDnr. 306 din 14.11.2006, Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.

asocierile în cauza dintre minoritatearomă in general şi ideea de tulburarea liniştii publice sau de risc ridicat aucaracter discriminatoriu şi a dispussancţionarea cu amendă în cuantumde 400 RON a autorilor anunţurilor46.

Solutii similare au fost adoptate incazul unor anunturi de inchiriere aunor apartamente in care seprecizeaza conformatia etnica alocatarilor, prin trimitere la situareaimobilului in „bloc fara tigani” sau inzone cu “liniste fara tigani, bloc culocatari linistiti”.

In cazul Romani CRISS v. AnuntulTelefonic, prin hotărârea nr. 306 dindata de 14.11.2006, ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii a statuat ca astfel deanunturi au natura discriminatorie47.

46 Pentru detalii a se vedea Hotararea CNCDnr. 220 din 30.08.2005, Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.47 Pentru detalii a se vedea Hotararea CNCDnr. 306 din 14.11.2006, Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.

„Ofer spre inchiriere ap.cu doua camere pe maimult timp ... Pretul ....nu romi!!“

„Apartament situat inAleea L., parter, linistefara tigani, bloc cu locatarilinistiti...”

“Camera separata lasalariata sau eleva in ap. 3camere, cf. 1 bloc faratigani, cablu, internet...”


I.5.Evacuari ilegale si amplasariin zone industriale sau toxice

Romani CRISS a fost sesizata inrepetate randuri cu privire la actiunide evacuare derulate de autoritatilocale vizand persoane saucomunitati de persoane apartinandminoritatii rome. In cele mai multecazuri, au existat cel putin prezumtiide incalcare a procedurilor cu privirela executarea evacuarilor precum sitendinte ale autoritatilor publice deamplasare a persoanelor evacuate inzone industriale, periferice sau cugrad de toxicitate ridicat.

Somatii, demolari si evacuari ilegale

Un numar de sapte case din cartierulChitila Triaj au fost demolate dereprezentanti ai autoritatilor publicelocale, in jurul orelor 7 dimineata, lao temperatura de aproximativ -15grade Celsius. In cursul actiunii aufost agresate fizic trei persoane deetnie roma, iar doua au fosttransportate la spital. O delegatie aRomani CRISS s-a deplasat la fatalocului insa accesul acestora nu a fostpermis decat ulterior demolariiimobilelor respective.

Pozitia autoritatilor locale prezentataRomani CRISS a vizat aducerea laindeplinire a dispozitiilor PrimaruluiSector 1 privind desfiintarea pe caleadministrativa a constructiilorexecutate ilegal de catre familii deromi care au domiciliul in judetulTeleorman, care s-au ocupat cu furtulde fier vechi. In legatura cu acestaspect s-a precizat in mod expres cao parte din suspecti au fost ridicati dePolitia Transporturi Feroviare care inlucru peste 1200 de lucrari penale cuautori necunoscuti. In timpul actiunii

de demolare a imobilelor,persoanelor in cauza nu li sa acordatun termen pentru a-si scoatabunurile mobile din locuinte, acesteafiind distruse. De asemenea, lamomentul demolarii exista pe rolulJudecatoriei Sector 1 Bucuresti oactiune in uzucapiune (obtinere adreptului de proprietate)48.

Cu prilejul unei actiuni indreptateimpotriva a 7 familii, PrimariaConstanta a procedat la evacuareinaintea pronuntarea unei solutiijudecatoresti definitive si irevocabile.Din cele 7 familii, 2 erau de etnieroma. In ciuda faptului ca toatepersoanele detineau contracte deinchiriere, doar in cazul famillilor ne-rome s-au initiat actiuni in instanta invederea evacuarii. Cu toate ca,inclusiv in cazul familliilor ne-rome,evacuarea a avut loc inainteapronuntarii unei solutii de catreinstanta de judecata, in cazulpersoanelor de etnie roma s-aprocedat direct la evacuare fararespectarea niciunei procedurijudiciare49.

Reprezentantii Primariei Galgauinsotiti de forte de politie sijandarmerie au demolat patru caseconstruite pe un teren aflat inproprietate privata, fiind evacuate 26de persoane de etnie roma din care18 minori. Cu 7 ani in urma, aceste

48 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 200849 A se vedea Romani CRISS, Prezentaregenerala a situatiei drepturilor omuluiprivind minortiatea roma din Romania,Anexa 1, cazuri: evacuare, excluziune saumargninalizare a romilor cu privire la dreptulla locuire in Romania, Bucuresti, august2006.


persoane cumparasera cate 1400m.p. de teren pe care si-au ridicatrespectivele locuinte. Ulteriorintervenitiei Romani CRISS,autoritatile locale au recunoscut caterenul nu era detinut in proprietatepublica ori privata a localitatii si nu aexistat o hotarare a Consiliului localcu privire la interventia Primariei.

Romani CRISS a sprijinitreprezentarea legala a persoanelor incauza, fiind promovata o actiune indespagubiri pe rolul JudecatorieiZalau. Partile au agreat osolutionare pe cale amiabila, fiindfinantate lucrarile de reconstructie acaselor si plata unei compensatiifinanciare, asigurarea partiala demobilier, rechizite scolare siimbracaminte pentru copii50.

In localitatea Ramnicu-Valcea (cartierGoranu) au fost demolate 3 caselocuite de familii de romi, in bazaunei hotarari judecatoresti definitivasi iervocabila. Evenimentul a fostmedizatizat atat in mediile deteleviziune cat si in presa scrisa.Inaintea demolarii romii au avutposibilitatea de a-si scoate bunuriledin imobile. Respectivele familiilocuisera aproximativ 30 de ani inspatiul respectiv. Dupa 1990 audepus cereri pentru improprietarireinsa au fost refuzate. In 1994,Consiliul local a acordat terenulrespectiv unei persoane fizice. Inciuda acestui fapt, pentru locuinteleridicate pe acest teren, autoritatilelocale au perceptut taxe si impozitieaferente aproximativ 10 ani, pana in2005. Proprietarul terenului nu a

50 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.

initiat actiunea in justitie decat laaproximativ 10 ani de la data ridicariiconstructiilor.Romani CRISS a monitorizat cazul si ainitiat o serie de intalniri cuautoritatile locale in vedereasolutionarii situatiei familiilor deromi. Ulterior, Consiliul local allocalitatii a decis atribuirea gratuitaa trei loturi in suprafata de 281 demetri ficare pentru construirea delocuinte proprietate personala51.

Un număr de 24 de romi care locuiauîn comuna Merisani zona Malu Vînăt,au fost somaţi de Primărie sădemoleze casele şi să evacuezeternurile aflate in proprietatepublică, pentru constructia imobilelorin lipsa autoritaziilor52. Romani CRISSs-a adresat autoritatii locale pentru aclarifica situatia sociala si juridica arespectivelor familii. De asemenea, aacordat asistenta in vedereacontestarii somatiilor emise dePrimarie. In esenta, s-au invederatnerespectarea conditiilor de formaprecum si faptul ca ridicareaconstructiei in urma cu 7 ani a fostrealizata cu acordul tacit alautoritatilor publice locale. In plus,actele de identitate ale membrilorfamiliilor au fost emise inconsiderarea respectivei constructiicu destinatie de locuinte, iar copiiurmeaza cursurile scolii din localitatepotrivit principiului frecventarii scoliiarondate domiciliului53.

51 Idem52 Romani CRISS, 2010, Raport demonitorizare, Merisani, Arges, doc.nepublicat.53 Romani CRISS, 2010, cerere de acces lainformatii de interes public, nepublicata;contestatie impotriva Ssmaţiei de evacuareşi demolare nr. 1893 din 14/04/2010,nepublicata.


Amplasarea romilor in zoneleindustiale ale oraselor

In cadrul unui proiect de constructiea 20 de locuinte pentru romi,Primaria Constanta planificaamplasarea acestora in zonaindustriala a orasului, inproximitatea unor fabrici si spatii deproductie, fara acces direct laservicii medicale, sau de invatamantori mijloace de transport in comun54.

40 de familii (aproximativ 200 depersoane de etnie roma) au fostevacuate fortat dintr-un imobil situatin str. Alunisului din Tulcea, in carelocuisera de aproximativ 7 ani.Imobilul, proprieatate privata a uneipersoane juridice, fusese oferit cutitlu gratuit Primariei, insa aceastadin urma a refuzat preluarea. Innumele persoanelor supuse evacuariis-au introdus o serie de cereri,contestatie la executare,suspendarea executarii silite si cererede suspendare provizorie pe caleaordonantei presedintiale. Instanta dejudecata a dispus amanareaevacuarii. Totusi, in ciuda faptului cape rolul instantei se aflau mai multeactiuni in curs de solutionare, s-aprocedat la evacuarea persoanelorde etnie roma55. Cazul a ajuns perolul Curtii Europene a DrepturilorOmului.

54 Singurul mijloc de transport in comun ilconstituia un autobus care asiguratransportul muncitorilor la fabricile din zona.Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Prezentare generala a situatiei drepturiloromului privind minortiatea roma dinRomania, Anexa 1, cazuri: evacuare,excluziune sau margninalizare a romilor cuprivire la dreptul la locuire in Romania,Bucuresti, august 2006.55 Idem

35 de familii de romi care locuiauintr-un imobil urmau sa fie evacuatede Primaria Piatra Neamt. In cadrulunei reuniuni initiate de RomaniCRISS la nivel local, reprezentantiimunicipalitatii au aratat faptul caromii trebuie sa plece iar unii dintreei trebuie inclusiv sa paraseascaorasul intrucat nu au documente. Deasemenea, acestor persoane nu li seofereau o locuinta alternativa.

Motivul evacuarii invocat deautoritati il constituia reabilitareaimobilui printr-un program alAgentiei Nationale de Locuinte. Dupao perioada de timp, autoritatilelocale insotite de 50 de politisticomunitari au evacuat aproximativ100 de persoane care locuiau la scaraC a imobilului. Romii au fost mutatila aproximativ 2-3 kilometri de oras,in vecinatatea fostei gropi de gunoia orasului, la aproximativ 500 demetri de calea ferata. Cea maiapropiata statie a unui mijloc detransport in comun se situa la 1-2kilometri. Cate 4 familii au fostamplasate in 13 unitati locative ceaveau camere de 12 m.p., cu incalzirepe baza de lemne. Utilitatile sanitareerau exterioare, fiecare unitateavand un dus si o toaleta folosite lacomun. Apa potabila era disponibilala chivetele amplasate langa toaleta.De asemenea, unitatile nu aveauinstalatii de canalizare56.Dincolo de efectul de marginalizare side diferentiere a persoanelor deetnie roma prin plasararea laperifieria orasului in conditii precarede locuire, solutia autoritatilor localeabdica de la principiul raspunderii



individuale pentru fapte dedegradare a unor spatii de locuire,imputate in sarcina intregiicomunitati, in conditiile in carecontractele de inchiriere erauincheiate individual, iar degradareauor spatii putea fi imputataindividual57.

Aproximativ 15-16 familii locuiauintr-un imobil aflat in stare avansatade degradare. La initiativa PrimarieiDorohoi s-au aprobat si construit unnumar de 36 de unitati locative incare sa fie mutate aceste persoane.Imobilele au fost dotate cu baie sibucatarie, racordate la apa, siasigurat sistem de incalzire pe bazade gaz respectiv combustibil solid.

Amplasarea respectiv constructiarespectivelor locuinte s-a reazlizat inzona industriala a orasului, inspatele unei fabrici de sticla, inimediata vecinitate a statiei deepurare a localitatii. Distanta pana lacea mai apropiata scoala este deaproximativ 2 kilometri. Primarulorasului a declarat reprezentantilorRomani CRISS ca amplasarealocuintelor in zona industriala a fostdecisa pe baza costurilor reduse deracordare la canalizare si gaz iar inceea ce priveste amplasarea langastatia de epurare se va ridica un gardpentru impiedicarea deplasariicurentilor de aer spre locuinte58.

Initiative similare, de amplasare apersoanelor de etnie roma laperiferia orasului s-au inregistrat inZalau. Aproximativ 250 de persoane

57 Idem58 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.

de etnie roma, locatari ai caminuluiIAIFO, au fost evacuati dereprezentantii autoritatilor locale,jandarmi si gardieni publici. O a douaevacuare a avut loc la scurt timp,reprezentantii autoritatilor declarandca persoanele care nu sunt din Zalauvor fi trimise in localitatile dedomiciliu. Vice-primarul orasului luain considerare ca optiune mutareapersoanelor intr-o fosta ferma depasari situata la marginea orasului.Urmare mai multor interventii aleRomani CRISS precum si dezbateri lanivel local, relocarea nu s-a mairealizat pana la identificarea unorlocuinte alternative acceptabile.59

In urma protestelor comunitatiiprecum si a interventiei RomaniCRISS, initiative de demolare abuzivaa unor imobile au fost oprite, spreexemplu in Sectorul 1 din Bucuresti.(Tarafului) Autoritatile localeargumentau faptul ca persoanelecare nu au domiciliul in Sector vor fitrimite in localitatile de provenientaiar imobilele vor fi demolate. RomaniCRISS s-a implicat in acordarea deconsiliere in vederea obtinerii unuinumar de 40 de acte de identitateprecum si a unor actiuni in instantapentru legalizarea imobilelor60.

59 A se vedea Romani CRISS, Prezentaregenerala a situatiei drepturilor omuluiprivind minortiatea roma din Romania,Anexa 1, cazuri: evacuare, excluziune saumargninalizare a romilor cu privire la dreptulla locuire in Romania, Bucuresti, august2006.60 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.


O solutie „evidenta”:amplasarea romilor langastatia de epurare a apei incazul Miercurea Ciuc

Peste o suta de persoane locuiauintr-un imobil situat in zona centralaa orasului, in baza unor contracte deinchiriere pentru locuinte sociale.Constatandu-se starea avansata dedegradare a imobilului autoritatilelocale au decis evacuareapersoanelor si amplasarea acestoraintr-o alta locatie. O comisieconstituita la nivelul primariei a pusin discutie trei locatii potentiale, insadatorita opozitiei comunitatiilocalnicilor ne-romi ori a unor„probleme de cultura” a romilor,acestia au fost mutati la marginealocalitatii, in imediata vecinatate astatiei de epurare a apei (mai putinde 10 metri). Pe gardul de plasametalica ce delimita statia deepurare se puteau citi placutemetalice de avertizare cu privire lapericolul de toxicitate61.

Situatia materiala a romilor evacuatiera foarte dificila. Celor aproximativ60-70 de persoane li s-au oferit 8baraci metalice. Alte 7 constructii dinmaterial lemnos au fost ridicate deromi. Spatiile locative erau racordatela utilitati de apa si curent iarincalzirea se asigura pe baza de sobecu combustibil solid.

In prima instanta Romani CRISS asesizat Directia Generala de AsistentaSociala si Protectia Copilului, Directia

61 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008 si RomaniCRISS, Prezentare cazuri de incalcare adrepturilor omului in Romania, Raport 2009.

de Sanatate Publica si MinisterulMediului si Gospodaririi Apelor inlegatura cu amplasarea imobilelor siimpactul asupra starii de santate apersoanelor, in particular asupracopiilor. Directia de Santate Publica aconsiderat necesara efectuarea unuistudiu cu privire la gradul de poluareal zonei.

Ministerul Mediului a indicat faptulca Primaria nu solicitase in prealabildin partea Agentiei pentru ProtectiaMediului Harghita acordul de mediupentru amplasarea baricilor metaliceori a constructiilor din lemn.

In urma sesizarilor CRISS autoritatilepublice competente au efectuat unraport cu privire la bilantul de mediupentru statia de epurare a apeloruzate. Potrivit acestuia, atat lafactorul de mediu „apa” cat si „sol” s-au inregistrat depasiri aleconcentratiei maxime admise laindicatorul materii in suspensie, azotamoniacal, detergenti sinteticibiodegradabili, detergenti substanteextractabile cu eter de petrol(indicatori pentru apa), respectivdepasiri la indicatorii de clorbebzen,bifenili policlorurati, hidrocarburiaromatice policiclice62.

Sesizat cu privire la acest caz, prinhotararea nr. 366 din 23 august 2005,Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii a constatatca in adoptarea si implementareamasurilor fata de familiile de etnieroma concretizate prin mutarea peterenul din apropierea statiei deepurare a apelor uzate, Primaria



Miercurea Ciuc a adus atingereprincipiului nediscriminarii respectivdreptului la un mediu sanatos alromilor. CNCD a sanctionat cuamenda contraventionala in cuantumde 4000 RON Primaria MiercureaCiuc, pentru incalcarea art.2, alin.1, 2si 3 si a art.17, alin. 1 din legeaprivind prevernirea si sanctionareatuturor faptelor de discriminare. Dinpacate, comunicarea procesuluiverbal de sanctionare a faptei dediscriminare cat si a hotatarii CNCD s-a facut cu depasirea termenului legalasa incat masura amenzii a fostanulata63.

Romani CRISS a sprijinit persoane dincomunitate pentru a initia demersurijuridice in fata organelor decercetare penala si a instantelorjudecatoresti, in legatura cusavarsirea de catre vice-primarullocalitatii a infractiunii de abuz inserviciu prin ingradirea unor drepturi,infractiune prevazuta de art. 247 Codpenal.

Prin rezolutiile din 18.01.2006respecitv 21.02.2006, Parchetul depe langa Judecatoria Miercurea Ciuca dispus neinceperea urmaririirespingand plangerea initiala cat sicea impotriva rezolutiei procuroruluide caz. Impotriva rezolutiilor s-aformulat plangere pe rolulJudecatoriei Miercurea Ciuc, iar prinsentinta penala nr. 551/10.05.2006,instanta de judecata a respinsactiunea. Impotriva sentintei s-apronuntat recurs. Prin decizia penalanr. 209/R/06.10.2006, TribunalulHarghita a admis recursul si a trimis


cauza la Parchet pentru incepereaurmaririi penale. Prin OrdonantaParchetului din 10.04.2007 s-a dispusscoatea de sub urmarire penala.Plangerea impotriva acesteiordonante a fost respinsa in22.05.2007. In mod similar, prinsentinta penala nr. 791/24.10.2007,Judecatoria Miercurea Ciuc a dispusrespingerea plangerii impotrivaordonantelor Parchetului. Impotrivasentintei penale nr. 791 s-a declaratrecurs64.

In esenta, organele de cercetarepenala si instantele de judecata auretinut, intre altele, ca faptuitorul incalitatea sa de viceprimar, prinactiunile intreprinse, nu a avutintentia de a crea o situatie deinferioritate pe temei denationalitate sau rasa, ca bilantul demediu a indicat faptul ca obiectivulanalizat nu constituie o sursa deagresare a mediului, poluareafactorilor de mediu, situandu-se inlimite admisibile, ca deceselepersoanelor de etnie roma ausurvenit, conform actelor medicale,din motive ce nu au legatura cuconditiile de mediu, sau ca organelelocale au intreprins masuri de aasigura locuite si sprijin materialromilor65.

Prin decizia penala nr. 90/R/ din13.05.2008 Tribunalul Harghita arespins ca nefondat recursulpetentilor. In prezent cazul se afla perolul Curtii Europene a DrepturilorOmului. Plangerea adresata Curtiivizeaza incalcarea dreptului la viata



(Art. 2), dreptului la viata intima,familiala si privata (art.8) a dreptuluila un mediu inconjurator santatosprecum si a dreptului de a nu fi supusdiscriminarii (Art. 14).

Exercitarea abuzivă a dreptuluide petiționare împotrivafamiliilor de etnie romăafectate de calamități

Romani CRISS a monitorizat situațiaromilor din localitatea Arbore,județul Suceava. Ca urmare acalamităților naturale din iulie 2008,a fost afectată și comuna Arbore. Înurma evaluărilor, au fost întocmite19 fișe tehnice pentru locuințele ceaparțin familiilor de romi, pentrucare s-a propus măsura destrămutare și reconstrucție, datorităamplasamentului caselor într-o zonăinundabilă66.

Conform procesului verbal deconstatare a Comisiei constituită dinordin al Prefecturii Suceva, Consiliullocal al comunei Arbore trebuia săemită o Hotărâre de Consiliu localprivind alocarea a 23 de parcele deteren, din domeniul privat, parcelepe care urmau să fie construite 23 decase, în majoritate pentru familii deetnie romă.

Un număr de 120 de persoane dinlocalitate au demarat o acțiune princare au semnat și trimis un memoriuautorităților locale și autoritățilorjudețene prin care au solicitat cahotărârea Consiliului local să nu fie

66 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.

adoptată “pentru arborenii de etnieromă”, deoarece nu doresc să devinăvecini cu persoane de etnie romă.

Romani CRISS a formulat plângereîmpotriva Primăriei Arbore,Consiliului local Arbore și a celor 120de semnatari ai memoriului, laConsiliul Național pentruCombaterea Discriminării.

Prin hotărârea nr. 107 din 9 iunie2010, Consiliul Național pentruCombaterea Discriminarii aconfirmat în parte argumenteleRomani CRISS, a constatat cămemoriul semnat de cele 120 depersoane este discriminatoriu, aduceatingere demnităţii persoaneloraparţinând comunităţii etnice aromilor din localitatea Arbore și adispus sancționarea cu avertisment apersoanelor reclamate67.

CNCD a retinut ca deşi in cadrulmemoriului s-a încercat inducereaunui caracter aparent neutru, acestaa avut un conţinut discriminatoriu.Argumentul invocat în sensul în carepărţile reclamate nu au cevaîmpotriva romilor şi că (n.n. romii) audreptul la teren pe care să-şiconstruiască gospodării a fostcontrapus cu solicitarea expresă căhotărârea care s-ar adopta să nuprevadă repartizarea de loturi învecinatatea sau în mijloculcomunităţii acestora (n.n. cetăţeniiproveniţi din Caşvana) Aceastăsolicitare a fost justificată prininducerea unei distincţii în raport cudobândirea proprietăţilor, modul de



viaţă şi nivelul comunităţii (ex. ”amlucrat din greu în ţările Europei”, ”amplătit zeci şi sute de milioane delei...să ne construim gospodării”) faţăde romi (ex. ”nu suntemobisnuiţi,...să trăim în vecinatateaunor asemenea cetăţeni, ”halul încare arată locuinţele”, ”folosescterenul pe loc de WC”, ”fac desechefuri”, ”bătăi”) În plus, argumentulneamplăsării locuinţelor pentru romi,în vecinatatea sau mijloculcomunităţii este întărită deprevenirea de conflicte care ”inerent,ar apărea între comunitatea lor şi ceaa noastră”68.

În ceea ce privește Primăria șiConsiliul Local Arbore, ConsiliulNațional pentru CombatereaDiscriminării a considerat că acestepărți nu au săvârșit fapte dediscriminare, pe argumentul că nu s-aputut stabi un raport de cauzalitateîntre neaprobarea terenurilor deconstrucție și originea etnică orimemoriul discriminatoriu al celor 120de semnatari69.

68 Idem69 Idem


II.Protejarea dreptului la viațăîn domeniul sănătății publice sistandarde CEDO

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a stabilit că obligațiilepozitive ce revin statelor pentruapărarea efectivă a dreptului la viațăse aplică și în materie de sănătatepublica.

De exemplu, Curtea Europeană astatuat că autorităţile publice auobligația de a adopta reglementăricare să impună spitalelor, publice sauprivate, luarea de măsuri de natură aasigura protejarea vieţii bolnavilor(Curtea Europeană a DrepturilorOmului, cauza Cavelli and Ciglio v.Italy, 17 ianuarie 2002)

Curtea Europeană a considerat că

dreptul la viata presupune și obligațiastatului de a instaura un sistemjudiciar eficace și independent, apt săstabilească cauzele decesului uneipersoane care se găsește subautoritatea organismelor specializateîn domeniul sănătății (unitățispitalicești), publice sau private șicare, dacă este cazul, să facă posibilăangajarea răspunderii acestorapentru actele lor. (CEDO, cauzaPowell v. Marea Britanie 4 mai 2000)

Curtea Europeană a stabilit că statele

au responsabilitatea de a lua măsurinecesare pentru a împiedicaproducerea unor evenimente în careviaţa persoanelor poate fi pusă înpericol, fiind necesară informareapublicului cu privire la pericole laadresa vieţii şi a sănătăţii.

Dreptul la viață apărat de Art. 2 dinConvenția europeană presupuneobligația de a desfășura o anchetaserioasă și aprofundată cu privire lacircumstanțele morții uneipersoane. (CEDO, cauza McCann șialtii v. Marea Britanie, 27 septembrie1995)

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a statuat că acolo undeexistă o suspiciune că atitudinirasiste au indus o acțiune violentăeste deosebit de important cainvestigația oficială să fie intreprinsăpromt, cu imparțialitate, având învedere nevoia continuă de a reafirmacondamnarea rasismului și a uriietnice de către societate.

Inclusiv acte de omisiune aleautorităţilor în domeniulsănătătii publice, în anumitecircumstanțe, pot conduce laangajarea răspunderiistatului, în temeiul art. 2 dinConvenţie. (CEDO, cauza Dodov v.Bulgaria, 17 ianuarie 2008)

În cazul neglijențelormedicale, un sistem judiciareficent trebuie să oferepersoanelor interesate o calede atac în fața jurisdicțiilorcivile, singură sau impreună cuo cale de atac în fațajurisdicțiilor penale, care săaibă ca finalitate stabilirearesponsabilității medicale încauză, și dacă este cazul, să seobțină despăgubiri. (CEDO,cauza Calvelli si Ciglio v Italia)


Autoritățile statului au datoriasuplimentară de a face toti pașiipentru a demasca orice motiv rasistși de a stabili dacă ura etnică sauprejudecățile ar fi putut juca un rol încadrul evenimentelor. ObligațiaStatului de a investiga posibileleimplicații rasiste este o obligație dediligență. Autoritățile trebuie să facatot ce e rezonabil în acele împrejurăripentru a colecta și păstra probele, aexplora toate mijloacele practice dedescoperire a adevărului și a oferidecizii complet motivate, imparțialeși obiective, fără a omite faptelesuspecte care ar putea fi un indicatival violenței rasiste. (CEDO, cauzaNachova si altii v. Bulgaria, 6 iulie2005)

II.1.Discriminarea in accesul laservicii de sanatate insondajele Agentiei UniuniiEuropeane pentru DrepturiFundamentale

Agenţia Uniunii Europene pentruDrepturi Fundamentale a publicatrecent un ”Sondaj al UniuniiEuropene privind discriminarea şiminorităţile - EU-MIDIS”70. Raportulindica faptul ca romii sunt predispuşila discriminare, ceea ce implicanevoia ca strategiile de intervenţie inacest domeniu să fie îndreptate spreacest grup vulnerabil71.În medie, în Bulgaria, Cehia, Grecia,Ungaria, Polonia, România şiSlovacia, 47% din romii intervievaţi

70 Sondajul EU-MIDIS din 2009 a intervievatpersoane de etnie romă din 7 stateeuropene (Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria,Polonia, România şi Slovacia).71 A se vedea Sondaj al Uniunii Europeneprivind discriminarea şi minorităţile -EU-MIDIS, 2009, Agenţia Uniunii Europenepentru Drepturi Fundamentale.

s-au declarat victime alediscriminării din motive etnice înultimele 12 luni.

Discriminarea în domeniul „serviciilorprivate” domină experienţelepersoanelor legate de discriminareacotidiană, experienţele legate delocul de muncă situându-se pe loculal doilea în majoritatea ţărilorparticipante la sondaj.

În Polonia, Cehia şi Ungaria, peste40% dintre respondenţi au fostdiscriminaţi în ceea ce priveşteserviciile private în ultimele 12 luni.Comparativ, respondenţii dinmajoritatea ţărilor s-au simţit maipuţin discriminaţi în relaţia cupersonalul instituţiilor deînvăţământ.

Majoritatea respondenţilor de etnieromă au considerat că discriminareadin cauza originii etnice este foartesau destul de răspândită în ţara lor –spre exemplu, 90% în Ungaria şi 83%în Cehia. În Bulgaria şi România,numai 36%, respectiv, 42% dintrerespondenţi au identificatdiscriminarea din cauza originii etniceca fiind larg răspândită.

Un procent considerabil dintrerespondenţi, cuprins între 11 şi 23%,arată faptul că aceştia s-auconfruntat în ultimele 12 luni cudiscriminări venite din parteapersonalului unităţilor medico-sanitare şi, într-o mai mică măsură,din partea personalului de asistenţăsocială72.

72 EU-MIDIS 2009, Agenţia Uniunii Europenepentru Drepturi Fundamentale.


II.2.Cazuri si actiuni RomaniCRISS privind discriminarearomilor in accesul la sanatate

Romani CRISS a monitorizat cazulunei persoane de etnie romădecedată la Spitalul Judetean Tg. Jiu.La scurt timp după naștere, atâtdoamna B. cât și noul născut audecedat. Circumstanțele cazului auindicat neglijența cadrelor medicaleîn cursul acordării îngrijirilormedicale73.

Romani CRISS, în numele familieivictimelor, a formulat plângere laParchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu cu privire la săvârșireainfracțiunilor de ucidere din culpă,(Art 178 C.pen alin 1 si 2) și neglijențăîn serviciu (Art. 249 C.pen) coroboratcu circumstanța agravantă prevăzutăîn art. 75 C.pen (săvârșireainfracțiunii pe temei de rasă sauetnie)

Împotriva rezoluției de neîncepere aurmăririi penale s-a introdusplângere, invocându-se argumente înlegătura cu: probatoriul incomplet;neadmiterea probelor relevante încauza; lipsa unei investigații efectiveși impartiale; neinvestigareaposibilelor motive rasiale, având învedere faptul că victimei i-au fostadresate jigniri și ofesne în legăturăcu apartenența etnică, de cătrepersonalul medical.

În Rezoluțiile din 06.05.2009 și din09.07.2009 Parchetul a reținut că

73 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anual 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.

decesul femeii și al noului născut sepoate datora unor cauze patologicerespectiv ca decesul celor doi a avutcaracter accidental. In prezent,dosarul se afla pe rolul TribunaluluiGorj, in curs de judecare.

Mentionarea discriminatorie aapartenentei etnice in certificatelede nastere ale noilor-nascuti

Romani CRISS a monitorizat situatiaunor mame de etnie romă care aunăscut în spitale din judetul Galati siCluj. Unitatile medicale au eliberatcertificate de naștere pentru nou-nascuti iar la rubrica „naționalitateamamei”, reprezentantii spitalului aucompletat cu sintagma „Țigancă” sau“Rrom”. Mamele au precizat că nu aufost întrebate de personalul medicalîn legătură cu naționalitatea,respectiv originea etnică.

Două alte cazuri similare au mai fostidentificate, la același spital dinjudetul Cluj. Mamele nu au fostîntrebate ce naționalitate/origineetnică au, si nu si-au exprimatconsimtamantul, însă reprezentanțiispitalului au completat rubrica„Naționalitatea mamei” cu termenul„Romă”74.

74 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anual 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz al

Parchetul de pe lângăJudecătoria Tg. Jiu șiParchetul de pe lângăTribunalul Gorj, au confirmatpropunerea organelor depolitie de neîncepere aurmării penale.


Romani CRISS, in numele mamelor, s-a adresat Consiliului Național pentruCombaterea Discriminării invocandfaptul ca mentionarea apartenenteietnice intr-un document eliberat de oautoritate a statului, aduce atingerein primul rand dreptului persoanei laautoidentificare precum si aconsimtamantului cu privire la datepersonale.

Pana la momentul elaborariiprezentului raport, CNCD nu acomunicat Romani CRISS solutiileadoptate cu privire la respectiveleplangeri.

Discriminare in relatia pacient-personal medical

Romani CRISS a fost sesizată depersoane de etnie romă dinlocalitatea Vârtop, cu privire la faptulcă acestora le este restricţionat şi înunele cazuri refuzat, accesul laserviciile medicale oferite de mediculde familie la care sunt înscrişi. D.E., ofemeie de etnie romă, a menționatcă a fost externată din spital timp deo săptămână, iar doctorii i-au spus cătrebuie să ia medicamente și cămedicul de familie ar trebui săvegheze asupra sănătății ei. Mediculde familie, W.N. a refuzat să otrateze, susținând că D.E. ar fi fugitdin spital. Deși femeia a dovedit că afost externată de doctorii care autratat-o, doctorița a refuzat încontinuare să se ocupe de ea. Maimulte persoane au aratăt cădoctorita W.L. nu face vizite ladomiciliul persoanelor bolnave dincomunitățile de romi ori la persoane

responsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.

care au nevoie de îngrijire medicală,nu își respecta programul de deconsultaţii şi li se adreseazăpersoanelor de etnie romă pe un tonagresiv şi nepotrivit. Cu altă ocazie,medicul a refuzat să consulte un copilrom susținând că nu ar fi îndeajunsde bolnav pentru a fi consultat. Uneialte persoane i-a spus că nu are timpsa îi consulte fata și să vină înurmatoarea zi. În altă situatie, uneimame care venise cu copilul ia spus:„Este bine; așa sunteți voi, țiganii!Dacă au un pic de febră îi aducețiaici!”

Romani CRISS a înaintat o plângereCNCD în legatura cu faptele imputatemedicului de familie din Vârtop. Prinhotărârea nr. 258 din 2010, ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii (CNCD) a reținut căaspectele sesizate nu pot ficonfirmate, probele nefiindconcludente atât în ceea ce priveşteindividualizarea faptelor în timp cât şiîn ceea ce priveşte conţinutulafirmaţiilor. Deși s-au invocat faptecontinue, s-a reținut că declarațiiledin cauză au privit, esențialmente,fapte diferite care s-au consumat lamomente diferite și au vizat terțepersoane75.

III.Interzicerea discriminarii inaccesul la servicii si locurideschise publicului larg



Legea romana privind prevenirea sisanctionarea tuturor formelor dediscriminare76, in Art. 1 alin.2prevede ca: ”Principiul egalităţii întrecetăţeni, al excluderii privilegiilor şidiscriminarii sunt garantate în specialîn exercitarea următoarelor drepturi:… f) dreptul de acces la toate locurileşi serviciile destinate folosinţeipublice...”

III.1.Cazuri si actiuni RomaniCRISS privind accesulrestricționat tinerilor romi în

cluburi și discoteci deschisepublicului larg

76 A se vedea O.G. nr. 137/2000 cu modificarisi completari ulterioare, republicata.

Romani CRISS si Agentia deMonitorizare a Presei “AcademiaCatavencu” au sesizat ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii cu privire larestrictionarea accesului unui numarde 15 tineri romi in Clubul Bamboodin Bucuresti. La intrare acestora li s-a precizat ca nu au o tinutacorespunzatoare, respectiv ca unclub privat poate sa-si selectezeclientela, iar romii nu au acces77.

Prin hotararea nr. 26 din 11 ianuarie2005, CNCD a constatat ca faptelesesizate de Romani CRISS constituieacte de discriminare si a dispussanctionarea cu avertisment a firmeiMorgana SRL, proprietara clubului.Ulterior, Romani CRISS a formulatactiune in despagubiri in cuantum de1 Ron si scuze adresate public prinintermediul unui cotidian la nivelnational.

Prin sentinta civila nr. 3385 din 5martie 2007, Judecatoria Sectorului 1Bucuresti a apreciat ca pretentiileCRISS sunt intemeiate si a obligatfirma la plata sumei de 1 RON,reprezentand daune morale insa arespins cererea cu privire la scuzepublice considerand ca nu s-aprecizat forma de concretizare aacestora. Prin decizia civila nr. 1385 Rdin data de 3 octombrie 2007,Tribunalul Bucuresti a respinsrecursul format de club si a obligatparata sa prezinte scuze minoritatiirome intr-un cotidian national. Inmotivarea deciziei, TribunalulBucuresti a retinut, inter alia, ca desi


Potrivit Art. 10 lit. f din O.G. nr.137/2000 republicata :”Constituie contravenţie, ... ,discriminarea unei persoanefizice, a unui grup de persoanedin cauza apartenentei acestoraori a persoanelor careadministrează persoana juridicăla o anumită rasa, naţionalitate,etnie ...prin : … f) refuzareaaccesului unei persoane sau unuigrup de persoane la serviciileoferite de magazine, hoteluri,restaurante, baruri, discoteci saude orice alţi prestatori de servicii,indiferent dacă sunt înproprietate privată ori publica, cuexcepţia situaţiei în care aceastarestrangere este justificatăobiectiv de un scop legitim, iarmetodele de atingere a aceluiscop sunt adecvate şi necesare”.


in cuprinsul cererii de chemare injudecata CRISS nu a precizat exactmodalitatea in care solicita sa i seceara scuze precum si cotidianulanume, acest fapt nu poate constitui,prin sine insusi, un motiv derespingere a acestui capat de cerere.In prezent, Romani CRISS a initiatprocedura de punere in executare ahotararii instantei judecatoresti.

CRISS vs. S.C Prod-com Gilda Bacau

Romani CRISS a formulat plangere laCNCD cu privire la refuzul de apermite accesul respectiv servireadlui. B.N., persoana de etnie roma, inbarul apartinand societatii Prod-comGilda din Bacau. Dupa ce a intrat inbar si a comandat o cafea, una dinpersoanele care serveau la bar l-aintrebat daca stie sa citeasca, fiindinvitat la intrarea in bar, unde eraafisat un anunt cu urmatorulcontinut: „elevii, minorii, romii,boschetarii nu vor fi serviti in acestbar.”78

Prin hotararea nr. 317/28.11.2006,CNCD a constatat ca faptele sesizatede Romani CRISS constituiedisciminare si a sanctionat societateacu amenda contraventionala incuantum de 1000 Ron79.CRISS vs Club “Twice” Bucuresti

Romani CRISS a formulat plangere laConsiliul National pentruCombaterea Discriminarii cu privire larefuzul accesului a 5 tineri romi indiscoteca Twice din “ComplexulStudentesc Regie” Bucuresti. Alti


tineri cu tenul deschis la culoare auintrat in club doar prin achizitionareaunui bilet. In cazul tinerilor de etnieroma li s-a precizat ca intrarea seface pe baza de rezervare respectivde selectie a clientelei80.

Prin hotararea nr. 329 din 8octombrie 2007, CNCD a constatat,inter alia, ca prin interdictia impusagrupului de tineri romi de a intra indiscoteca, in raport cu ceilalti tineri s-a creat o situatie dezavantajoasalipsita de o justificare obiectiva, ce acondus la discriminare pe bazaapartenentei la etnie si a dispussanctionarea cu avertismentclubului”Twice”81.

Romani CRISS a formulat actiune indaune pentru discriminare, laJudecatoria Sector 3 din Bucuresti.Prin decizia nr. 7312 din 21.05.2011Judecatoria a respins caneintemeiata cererea de obligare aparatei la despagubiri. Romani CRISSa formulat apel impotriva sentintei.Prin decizia civila nr. 846/A din18.10.2011 Tribunalul Bucuresti arespins apelul.

CRISS vs. Clubul “Maxx” Bucuresti

Romani CRISS a formulat plangere laConsiliul National pentruCombaterea Discriminarii cu privire larefuzul accesului a 3 tineri romi indiscoteca “Maxx” din Bucuresti.Persoanele cu tenul deschis laculoare au intrat in club insa tinerilorromi cu tenul inchis la culoare le-aufost solicitate carnete de student82.

80 Idem81 Idem82 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:


Prin hotararea nr. 135 din24.05.2007, cu majoritate de voturi,Colegiul CNCD a retinut ca faptelesesizate nu constituie discriminare.

Romani CRISS a contestat hotarareaCNCD la Curtea Apel Bucuresti. Prinsentinta civila nr.1432 din 8 mai2008, Curtea de Apel a respinscontestatia CRISS. Solutia a fostatacata la Inalta Curte de Casatie siJustitie. Prin decizia civila nr. 3004din 2 iunie 2009, Inalta Curte arespins recursul. Ulterior, in numelevictimelor, Romani CRISS a formulatcerere la Curtea Europeana aDrepturilor Omului.

CRISS vs Clubul “Bavaria” Bucuresti

Romani CRISS a formulat plangere laConsiliului National pentruCombaterea Discriminarii cu privire larefuzarea accesului a 5 tineri de etnieroma in discoteca Bavaria.Precizandu-se initial ca se poate intrape baza de carnet de student,ulterior s-a invocat faptul ca un clubprivat are dreptul sa isi selectezeclientii. La insistentele tinerilor cuprivire la motivul refuzului, unuldintre bodyguarzi a mentionat:“patronul face ura de rasa”. Intrebatdaca aceast lucru semnifica, in fapt,ca “tiganii nu au voie” acolo,bodyguard-ul a raspus afirmativ83.Prin hotararea nr. 307 din 8septembrie 2007, Colegiul CNCD aconstatat, inter alia, ca prininterdictia impusa grupului de tineriromi cu tenul de culoare închisă incomparatie cu ceilalti tineri cu tenuldeschis la culoare s-a creat o situatie

Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 200883 Idem

dezavantajoasa, pe bazaheteroidentificarii cu etnia roma.CNCD a aplicat sanctiunea cuavertisment societatii care detineaclubul.

In 31 august 2009, Romani CRISS s-aadresat Judecatoriei Sector 6Bucuresti cu o cerere pentruobligarea societatii care detineaclubul la plata de despagubiri pentrurepararea prejudiciului suferit caurmare a discriminarii. Cazul se aflain curs de solutionare.

CRISS v. Club Miraj Craiova

Romani CRISS s-a plâns cu privire lafaptul că unui grup de tineri (cu tenulînchis la culoare) li s-a interzis accesulîn discotecă datorită apartenenţeietnice, în timp ce unui grup formatdin 4 persoane cu tenul deschis laculoare (de naţionalitate română) i s-a permis accesul liber. Primul grup detineri (ten închis) a fost oprit debodyguarzi şi le-a fost precizat că nupot intra întrucât localul a fostînchiriat pentru întreaga noapte. Laîntrebările repetate ale tinerilor, unuldintre angajaţii discotecii amenţionat că patronul a decis capersoanele mai închise la culoare sănu intre în discotecă şi că singurulţigan care are voie să intre estedomnul F. Între timp celălalt grupformat din persoane cu tenul deschisla culoare au intrat fără să întâmpineprobleme.

Prin hotărârea nr. 509 din03.09.2008, CNCD a constatatcafaptele sesizate de Romani CRISSconstituie tratament discriminatoriu(discriminare directă), potrivitprevederilor art. 2 alin.1 şi 4 şi s-adispus sancţionarea cu amendă


contravenţională a părţii reclamate încuantum de 1000 lei84.

III.2 Alte actiuni demonitorizare a discriminariitinerilor romi in accesul lacluburi

În anul 2009, Romani CRISS șiAsociația TRUST au organizat acțiunide monitorizare a cazurilor în caretinerilor romi li se refuză sauîngrădește accesul în diferite cluburiși discoteci.

Club 300 Craiova

Un grup de 4 persoane de etnieromă, cu tenul închis la culoare auîncercat să intre în club, simultan cu2 persoane cu tenul deschis laculoare. Atât persoanele de etnieromă cât și cele cu tenul deschis aufost oprite de doi bogyguardzi careau indicat spre un anunț postat laintrarea în club, unde erau listatedocumentele necesare pentru aobține legitimații de intrare: cazierjudiciar, amprente, copie contract demuncă, fișă fiscală, copie pașaport,copie buletin de identitate. Totuși,persoanelor cu tenul deschis nu li s-au solicitat legitimații de intrare,motivându-se că erau clienți fideli aiclubului. Una din persoanele refuzatela intrare a rugat bodyguardul să oînsoțească înăuntru și să îi arate opersoana de acolo care arelegitimație. Bodyguardul a spus că nu

84 A se vedea CNCD, Raport privindimplementarea Directivei rasiale in Romania2003-2010, Jurisprudenta CNCD subincidenta legii nationale de transpunere aDirectivei 2000/43/CE, Bucuresti 2010.

se poate intra pentru că “așa a spuspatronul- să nu intre romii”85.

Club Kado Craiova

Grupul de persoane de etnie romă,cu tenul închis la culoare a fost opritde un bodyguard îmbrăcat în hainecivile. Tinerii au întrebat motivulpentru care un sunt lăsați să intre șidacă nu sunt îmbrăcați adecvat.Bodyguardul a răspuns că nu estevorba despre ținuta neadecvată.Întrebat fiind dacă îi cunoaște pevreunul din tinerii romi, a răspunsnegativ, dar că nu este vorba despreei, în mod particular, ci despre „ei,aşa, în general”. Între timp, maimulte persoane cu tenul deschis laculoare intrau în club fără aîntâmpina nicio restricţie. Din acestmotiv, bodyguardului i s-au cerutexplicaţii. Acesta a spus că nu arenicio problemă cu cei care au intrat,ci doar cu tinerii respectivi, pentru căaşa dorea patronul. Tinerii auîntrebat dacă patronul i-a ordonat sănu îi lase pe ei patru anume în club,iar bodyguardul a replicat: nu pe ei, cipe romi, în general. Acelaşi lucru s-aîntâmplat şi cu celelalte grupuri: celformat din persoane cu tenul închis laculoare nu a fost primit în club, subaceeaşi motivaţie, în timp ce ultimulgrup, format din persoane cu tenuldeschis la culoare, a putut intra înclub86.

Club Kripton Craiova

85 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anual 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.86 Idem


În faţa clubului se aflau doibodyguarzi, care au oprit grupul detineri romi, cu tenul închis la culoare,spunând că nu pot intra deoarece înacea seara accesul se realiza doar pebază de invitaţie. Tinerii au dorit săafle de unde se puteau obţineinvitaţiile, iar unul dintre bodyguarzia răspuns că era o petrecere privată.Pe uşa clubului era lipit un afiş cu oilustraţie, indicând mai multepersoane dansând, şi textul „Party”.Nu era precizat nicăieri că în club sedesfăşura o petrecere privată. Întretimp, doi tineri cu tenul deschis laculoare, au intrat în club, fără aîntâmpina restricţii şi fără a li sesolicita invitaţie. Ulterior, peparcursul discuţiei cu bodyguardul,acesta şi-a schimbat motivaţia,spunând că este datoria sa să asigureo clientelă selectă. Observând căgrupului i se oferă prea multeexplicaţii de către colegul său, un altbodyguard a replicat: „Ce stai să daiexplicaţii? Nu aveţi voie şi punct”. Înacel moment, ambii angajaţi ai firmeide pază au intrat în club, închizânduşa în urma lor87.

Club Estate Craiova

Grupul de tineri romi cu tenul închisla culoare a fost oprit de unbadyguard care a precizat că lamomentul respectiv clubul erarezervat pentru o petrecere privată.Întrebat dacă pot reveni în searaurmătoare, bodyguardul le-a răspunsafirmativ. Între timp, persoanele dingrupul celor cu tenul deschis laculoare, au intrat în incinta clublui,


fără nici un fel de probleme. În searazilei următoare, aceleași persoane aumers la Clubul Estate. Grupul, formatdin 3 persoane de etnie romă a fostoprit de același bodyguard.Bodyguardul nu a permis accesulpersoanelor în club. Încercând să aflemotivul pentru care nu pot intra înclub, un alt bodyguard al aceleiașifirme de pază a dat explicația: “Nuputeți pentru că sunteți romi!”. Opersoană din grup l-a rugat, uimit, sărepete, iar acesta a spus: “Suntețitigani, ce un înțelegi!”. Acesta a maiadaugat că așa a ordonat patronulfirmei de pază, să nu intre țigani înclub, deoarece firma de paza asigurăo clientelă selectă. Același bodyguarda spus că oricum, grupul trebuia sămeargă la mánele, că țiganii nu au cecăuta la house. Persoanele cu tenuldeschis la culoare au putut intra înclub fără nici o îngrădire88.

Discoteca Glitter Craiova

Tinerii romi cu tenul închis la culoareau intrat în discotecă fără aîntâmpina dificultăți, asemeneagrupului de tineri cu tenul deschis.Bodyguardul de la intrare i-a rugat sămeargă să se așeze “mai în spate”, cutoate că erau mese libere în față.Ulterior, li s-a spus că trebuie săpărăsească discoteca, pentru că așa aspus patronul. Unul din bodyguarzile-a indicat tinerilor cu ten inchis laculoare anunţul postat la intrarea înclub in care se preciza: „Clubul îşirezervă dreptul de a-şi selectaclientela”, întrebând dacă ştiu săcitească.89.

88 Idem89 Idem


IV.Accesul la piata muncii sirelatiile de munca

Legea romana privind prevenirea sisanctionarea tututror formelor dediscriminare se aplică tuturorpersoanelor fizice sau juridice,publice sau private, precum şiinstituţiilor publice cu atribuţii înceea ce priveşte: condiţiile deîncadrare în muncă, criteriile şicondiţiile de recrutare, de selectareşi de promovare, accesul la toateformele şi nivelurile de orientare, deformare şi de perfecţionareprofesională90.

Potrivit legislatiei anti-discriminareegalitatea in materie de angajarepresupune interzicerea discriminariiin legatura cu, intre altele:încheierea, suspendarea, modificareasau încetarea raportului de muncă,refuzul unei persoane fizice saujuridice de a angaja în muncă;condiţionarea ocupării unui post prinanunţ sau concurs, lansat deangajator ori de către reprezentantulacestuia91.

IV.1.Curtea Europeana deJustitie a condamnatanunturile publicediscriminatorii

In cauza Centrum voor gelijkheid vankansen en voor racismebestrijding v.Firma Feryin NV, Curtea Europeanade Justiţie a statuat că declaraţia

90 A se vedea O.G. nr. 137/2000 privindprevenirea si sanctionarea tuturor formelorde discriminare, cu modificari si completariulterioare, republicata.91 Idem

publică a unui angajator de a nuangaja salariaţi (instalatori) cu oanumită origine etnică sau rasialăconstituie o discriminare directă,întrucât astfel de declaraţii sunt denatură să descurajeze în mod seriosanumiţi candidaţi să îşi depunăcandidaturile şi, prin urmare, sunt denatură să împiedice accesul acestorala piaţa muncii92.

IV.2.Cazuri si actiuni RomaniCRISS privind accesul pe piatamuncii

Romani CRISS a monitorizat anunturide angajare publicate de societaticomerciale in presa de specialitateprecum si pe site-urile deintermediere a fortei de munca. Inunele cazuri anunturile de angajarecontin prevederi discriminatoriimultiple, pe baza unor criteriiprecum sex, varsta sau origine etnica.Romani CRISS a monitorizat un astfelde caz.

92 A se vedea Curtea Europeană de Justiţie,cauza Centrum voor gelijkheid van kansen envoor racismebestrijding v. Firma Feryn NV, C-54/07, dispozitivul Hotărârii Curţii de Justiţiedin 10 iulie 2008.

Curtea Europeana de Justitie aretinut ca declaraţiile publiceprin care un angajatorinformează că, în cadrulpoliticii sale de recrutare, nu vaangaja salariaţi de o anumităorigine etnică sau rasială suntsuficiente pentru a seprezuma, în sensul articolului 8alineatul (1) din Directiva2000/43, existenţa unei politicide angajare discriminatorii.


In legatura cu publicarea acestoranunturi de angajare pe un site despecialitate, Romani CRISS a formulatplangere la Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii.

Prin hotărârea nr. 97 din 17.05.2005,Colegiul CNCD a constatat că faptelesesizate de Romani CRISS constituiediscriminare directă şi a dispussancţionarea cu amendă în cuantumde 2000 lei a societăţii angajatoare şisancţionarea cu amendă în cuantumde 400 lei a societăţii care deţineasite-ul de specialitate93.

Cazuri similare au fost monitorizare sirecent, in anul 2010. Romani CRISS şiAsociaţia Tinerii Romi pentru Unitate,Solidaritate şi Transparenţă ausesizat Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii cu privire lapublicarea pe un site de specialitate aunor anunţuri de angajare prin caresunt excluse in mod explicitpersoanele de etnie roma (prinmentionarea sintagmei „exclusromi”). Colegiul CNCD a reţinut căastfel de anunţuri reprezintă oexcludere pe baza apartenenţeietnice ce ca efect restrângereaaccesului la un loc de muncă, iar


publicarea lor constituie uncomportament activ care, prinefectele pe care le generează,defavorizează nejustificat un grup depersoane faţă de alte grupuri depersoane.

Prin Hotărârea nr. 127 din07.07.2010, CNCD a constatat căfaptele sesizate de Romani CRISS siAsociaţia Tinerii Romi pentru Unitate,Solidaritate şi Transparenţăreprezintă discriminare directă. Deasemenea, a dispus sancţionarea cuavertisment a partii reclamate94.

Efecte discriminatorii prinrestructurarea functiei de mediatorsanitar

Consiliul local Paşcani, prin Hotărâreanr. 123 din 21.07.2009, a stabilitinfiintarea unei comisii de evaluare apersoanelor încadrate ca mediatoriisanitari si infiintarea unui singur postpentru mediatorul sanitar. In ciudaprevederilor legale din care rezultaclar intenţia legiuitorului de a seprelua toti mediatorii sanitari decătre autorităţile administraţieipublice locale şi asigurarea resurselorfinanciare necesare salarizării,Consiliul local a dispus restructurareafunctiilor mediatorilor sanitari (4existenti) si infiintarea unui singurpost. Or, acesta situatie cumulata curefuzul preluării tuturor mediatorilorsanitari a condus la o discriminareindirecta fata de doamna C.M. careiai s-a desfacut contractul de munca,alaturi de alti 2 mediatori sanitari.


„Angajez mecanici auto cuexperienţă, vârsta 30-40 deani (exclus romi)”

„Angajez confecţionere,croitorese, exclus romi”.


O situatie relativ similara a fostmonitorizata si in localitatea Jirlaujudetul Braila. In contextul acelorasidispozitii legale, autoritatea publicalocala a decis infiintarea unui singurpost de mediator sanitar. In cazuldesfacerii contractului de munca s-ainvocat durata determinata acontractului, refuzul incheierii unuinou contract de munca prinimputarea neindeplinirii atributiilorde serviciu de catre mediatoareasanitara vizata95.

Romani CRISS a monitorizat cazurilesi a asigurat reprezentarea judiciara amediatoarelor sanitare in fataautoritatilor locale si a instantelor dejudecata.

Prin Sentinta civila nr. 954 din 20aprilie 2011, Tribunalul Iasi a respinsactiunea mediatoarei sanitare,retinand ca autoritatea locala dinPascani a prelungit contractul demunca pentru un singur mediator,raspunzand astfel dispozitiilor legalein vigoare precum si nevoii de aasigura un minim de calitate aasistentei medicale sanitare. Practic,anterior restructurarii cei 4 mediatoriconsiliau un numar de 817 persoane,acesta atributie revenind unui singurmediator96.

Tribunalul a omis insa a se pronuntacu privire la aspectul de discriminareinvocat in cauza si nu a luat inconsiderare intreg probatoriul cauzei.Impotriva sentintei civile nr. 954 din

95 Romani CRISS, dosar caz Jirlau, documentenepublicate.96 Romani CRISS, sentinta civila nr. 954 din 20aprilie 2011, Tribunalul Iasi.

2011 s-a formulat recurs, cazul fiindpe rolul instantei de judecata97.

In cazul primariei Jirlau, actiuneaprivind litigiul de munca se afla perolul Tribunalului Braila, in curs desolutionare.

97 Romani CRISS, caz Jirlau, recurs impootrivaSentintei civile nr. 954/2011, documentnepublicat.


Concluzii

Agentia Uniunii Europene privindDrepturile Fundamentale a tras unsemnal de alarma cu privire lasituatia locuirii romilor in Romania

Agentia Uniunii Europene privindDrepturile Fundamentale FRA aindicat România intre StateleMembre în care situaţia locuiriicomunităţii rome nu înregistreazaprogrese cât tendinţe de declin.

România este între Statele Membreunde aşezări şi, în unele cazuri,locuinţe sociale, in care locuiescromii sunt amplasate lângă zone dedepozitare a deseurilor.

Romania este mentionată intreStatele membre in care segregarearezidentiala a romilor cunoaste unnivel ridicat. Anumite localităţi şiasezari sunt locuite exclusiv ori înmare majoritate de Romi, fie in zoneperiferice, fie centrale.

Romii sau fost cei mai dezavantajaţiîn comparaţie cu alte grupuri etnice,în ceea ce priveşte accesul la utilităţipublice

In Romania, romii sunt cei maidezavantajaţi în comparaţie cu altegrupuri etnice, în ceea ce priveşteaccesul la utilităţi publice: 75% nudetin infrastructura pentru gaz, 72%infrastructura pentru scurgeri dereziduuri, 73% pentru apa potabila,12% pentru energie electrica, 14%pentru incalzire. Transportul public înzonele locuite de aceştia este„absent” sau „funcţioneaza prost”.

In anul 2011 Agentia pentru DrepturiFundamentale a lua act de faptul caorganisme internationale precumComitetul ONU privind Eliminareatuturor formelor de DiscriminareRasiala isi exprimau ingrijorarea fatade discriminarea rasiala a romilor inaccesul la locuire in Romania.

Romii au fost supusi unor situatii deincalcare a dreptului la proprietate,demolare abuziva, distrugereabunurilor personale ori evacuarifortate

Romani CRISS a semnalat frecventsituatii de incalcare a dreptului laproprietate concretizate prin actiunide violare a domiciliului, demolareabuziva a caselor ori distrugereabunurilor personale. In cele maimulte cazuri, desi autoritatile locales-au prevalat de existenta unorreglementari legale,autoritatile localenu au respectat cerinte procedurale.In cazurile monitorizate de RomaniCRISS, evacuarile nu au fostconforme standardelor din legislatiainterne ori internationala.

Romii au fost frecvent mutati laperiferia localitatilor, in apropiereazonelor industriale sau a gropilor degunoi

In cazurie monitorizate de RomaniCRISS, deseori romii au fost supusiunor forme de rasism de mediustrans legate de fenomenul deevacuare fortata, prin amplasareaacestora in conditii inumane saudegradante, in imediata apropiere agropilor de gunoi, a statiilor deepurare a apei sau a zonelorindustriale aflate la marginealocalitatilor.


Strategia de imbunatatire a situatieiromilor a fost ineficienta indomeniul locuirii romilor

In ciuda raportarilor minimale aleGuvernului cu privire laimplementarea Strategiei deimbunatatire a situatiii romilor,autoritatile centrale nu au initiat oriraportat nicio masura concreta deanaliza si solutionare a problemelorlegate de dreptul de proprietateasupra terenurilor si locuintelordetinute de romi, a problemelorlegate de aplicarea actelor normativeprivind constituirea saureconstituirea dreptului deproprietate funciara, inclusiv prinpromovarea unor initiative legislativein domeniu.

Comisia Europeana a criticat in modconstant lipsa de eficienta apoliticilor guvernamentale indomeniul locuirii romilor

In tot cursul procesului de pre-aderare a Romaniei la UE, ComisiaEuropeana a criticat ineficientapoliticilor guvernamentale. In 2006Comisia Europeana nota: ”Conditiilede locuire sunt neadecvate. Inca suntraportate cazuri de evacuari incomunitatile de Romi, fara a seacorda o acomodare alternativa. Ingeneral, nivelul de cunoastere asituatiei romilor si a Strategieiguvernului privind romii este redus,in randul autoritatilor locale unde auloc aceste evacuari”. Aceste concluziinu au cunoscut modificarisubstantiale nici in prezent.

Romii s-au confruntat cu discriminărivenite din partea personaluluiunităţilor medico-sanitare

Potrivit datelor Agentiei UniuniiEuropene privind DrepturileFundamentale, în România 47% dinromii intervievaţi s-au declaratvictime ale discriminării din motiveetnice. Un procent considerabildintre respondenţi, cuprins între 11 şi23%, au arătat faptul că aceştia s-auconfruntat în ultimele 12 luni cudiscriminări venite din parteapersonalului unităţilor medico-sanitare.

În unele cazuri, îngrijirile medicaleacordate persoanelor de etnie romăau fost deficitare. Autoritățilejudiciare nu și-au îndeplinit obligațiade a investiga efectiv neglijentelemedicale si dacă posibile motiverasiste au jucat sau nu un rol înacordarea defectuoasă a serviciilormedicale în spital. Mentionareaoriginii etnice a mamei in acteleconstatoare ale nasterii, faraconsultarea persoanei si aconsimtamantului expres al acesteia,au constituit practici in diferitespitale.

Locurile deschise publicului larg aufost restrictive în ceea ce îi priveștepe tinerii romi

Politica de refuz a romilor in locurilepublice a constinuat sa se manifestesi a fost voalată, invocându-se unorilipsa legitimatiei de acces,desfășurarea unui eveniment privat,lipsa invitaiei, însa nu aceleași motiveau fost invocate în cazul tinerilorneromi.


Sanctiunile dispuse de CNCD auramas insuficiente si lispite dedisuasiune

Desi in unele cazuri CNCD a constatatdiscriminarea romilor in accesul labunuri si servicii, sanctiunile dispusenu au fost proportionale oridescurajante, ori au ramas faraefect. In majoritatea cazuriloracestea s-au limitat la un avertismentsau o recomandare adresata celorvinovati de savarsirea actelor dediscriminare.

Reacția de soluționare a plângerilordepuse la Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării a fostextrem de lunga, cu mult pestetermenul legal prevazut de lege.Acest fapt s-a răsfrans atât asupraeficacității instituției cât și asupracazurilor.

CNCD ar trebui să se asigure că suntrespectate termenele legale desoluționare, că oferă soluții completmotivate, bazate pe analiza înaprofunzime a cazurilor și cu oîncadrare judicioasă, în raport demotivele de fapt și de drept. Artrebui să își evalueze strategia decomunicare și să pună la dispozițiapublicului hotărârile de constatare adiscriminării, rapoartele și opiniile despecialitate elaborate.


Capitolul 2

Exercitarea dreptului la educație și segregareacopiilor romi în școli


I. Dreptul la educatie: garantatde Convenția Europeana aDrepturilor Omului

Articolul 2 din Protocolul nr. 1 laConventia Europeana consacra, faranicio indoiala, un drept (dreptul laeducatie, instruire, invatamant) ca undrept fundamental98. În contextulArt. 14 din Convenție exercitareaacestui drept trebuie să fie asigurată”fără nicio deosebire bazată, înspecial pe rasă, ... culoare, ... originenațională sau socială, ... apartenențăla o minoritate națională ...sau altăsituație”.

Se poate spune ca statele auobligația negativă de a nu împiedicao persoană de a beneficia de sistemulde învățământ general și oficial. PEde alta parte statele au obligațiapozitivă de a asigura accesul egal șinediscriminatoriu al oricăreipersoane la formele de învățământexistente.

Curtea Europeana a DrepturilorOmului a statuat ca asigurarearespectării efective a dreptului laeducație presupune organizarea decătre State a unui învățământ deprim grad obligatoriu99. Deasemenea, a statuat ca importanțașcolarizării copiilor în școli primareeste legată nu doar de dobândirea decunoștințe elementare, dar și deintegrarea copiilor în societate100.

98 A se vedea CEDO, cauza Kjeldsen, BuskMadsen si Pedersen v. Danemarca, 7decembrie 1976.99 A se vedea CEDO, cauza Family H. v.United Kingdom, 6 martie 1984.100 A se vedea CEDO, cauza Konrad andothers v. Germany, 11 septembrie 2006.

În sistemele educative ale Statelor încare școlarizarea este obligatorie,prezintă o maximă importanțaînscrierea în acest sistem a tuturorcopiilor de vârstă școlară și cu atâtmai mult a copiilor care aparțin unorminorități etnice101.

Curtea Europeana a DrepturilorOmului a tinut cont de faptul ca”urmare istoriei turbulente șisituatiei lor, romii au devenit ominoritate vulnerabilă șidefavorizată. Curtea a statuat caaceastă poziție vulnerabilăpresupune o protecție specială dinpartea Statelor ce se extinde și însfera educației102.

101 A se vedea CEDO, cauza Sampanis v.Greece, 5 iunie 2008.102 A se vedea CEDO, cauza D.H. and othersv. Czech Republic, 13 noiembrie 2007.

“Nimanui nu i se poate refuzadreptul la instruire. Statul, in

exercitarea functiilor pe care sile va asuma in domeniul

educatiei si al invatamantului,va respecta dreptul partintilorde a asigura acesta educatie si

acest invatamant conformconvingerilor lor religioase si

filozofice. (ConventiaEuropeana a Drepturilor

Omului, Protocolul 1, Art. 2)


I.1.Curtea Europeana aDrepturilor Omului acondamnat segregarea copiilorromi in educatie ca forma dediscriminare

Marea Cameră a Curții Europeane aDrepturilor Omului a reținut că înprocesul de repartizare a copiilor deetnie romă în şcolile pentru copii cunevoi speciale, s-a produs odiscriminare indirectă. Testeleaplicate copiilor au fost considerateca părtinitoare si nu au fost analizatedin perspectiva particularităţilor şi acaracteristicilor specifice copiilorromi. Autorităţile nu au întreprinsmăsuri prin care să se asigure căpărinţii romi au primit toateinformaţiile necesare pentru a lua odecizie informată sau că suntconştienţi de consecinţele decizieiasupra viitorului copiilor103.

Marea Cameră a arătat căprocedurile instituţionale dinsistemul educaţional nu au fostînsoţite de garanţii de natură a lua înconsiderare, de către Stat, nevoilespeciale ale copiilor romi, camembrii ai unei comunităti

103 A se vedea CEDO, cauza DH and others v.Czech Republic, decizia Marii Camere, 13noiembrie 2007.

dezavantajate. Ca rezultat, aceştia auprimit o educaţie care a compromisdezvoltarea personală în loc săabordeze problemele lor reale sau săîi ajute să se integreze în sistemulcomun de şcolarizare şi să dezvoltecapacităţile personale care ar fifacilitat viaţa lor în rândul populaţieimajoritare. Marea Cameră a decis cătratamentul diferenţiat în cauză nu aavut o justificare obiectivă şirezonabilă, copii romi suferind untratament discriminatoriu contrarprevederilor Art. 14 împreună cu Art.2 din Protocolul nr. 1 la Convenţie104.

Curtea Europeana a considerat căautorităţile competente ar fi trebuitsă recunoască particularităţilesituatiei copiilor romi şi să facilitezeînscrierea acestora la scoala, chiardacă unele documente de naturăadministrativa nu erau disponibile laun moment dat, având în vederevulnerabilitatea comunităţii rome,ceea ce face necesară acordarea uneiatenţii particulare la nevoileacesteia105.

În legătură cu plasarea copiilor romiin 3 clase preparatorii situate intr-oanexă a scolii, Curtea Europeană aconsiderat că autorităţile școlare nu

104 Pentru detalii a se vedea CEDO, DH andothers v. Czech Republic, 2007.105 A se vedea CEDO, cauza Sampanis andothers v. Greece, 5 septembrie 2008.

Marea Cameră a Curtii Europenea constatat discriminarea copiilorromi prin plasarea acestora înșcoli pentru persoane cu nevoispeciale, in cauza D.H. si altiiimpotriva Cehiei

Curtea Europeană a constatatdiscriminarea copiilor romi prinrefuzul înscrierii acestora lașcoală respectiv prin plasareacopiilor romi într-o anexă a școlii,in cauza Sampanis si altiiimpotriva Greciei


au adoptat un criteriu unitar şi clar înselectarea copiilor ce urmau a fiînscrişi în aceste clase, respectiv cuprivire la modalitatea de transferarea acestora in clase comune. Curtea aconcluzionat că în ciuda eforturilorautorităţilor de a asigura educaţiacopiilor romi, condiţiile de înscriere aacestora şi plasarea în clase specialepreparatorii, într-o anexa dinmateriale prefabricate, separat declădirea principală a şcolii, a rezultatîn discriminare pe criteriul originiietnice, contrar prevederilor Art. 14împreună cu Art. 2 din Protocolul nr.1 la Convenţie106.

Marea Cameră a Curții Europeane areiterat faptul ca poziția vulnerabilă aromilor presupune o protecțiespecială din partea Statelor ce seextinde în sfera educației. În cauzaOrsus nu s-a pus problema uneipolitici de repartizare automate acopiilor romi în clase separate însădoar în privința acestora s-au formatastfel de clase în școlile primare107.

Curtea a considerat că plasareatemporară a copiilor romi în claseseparate pe motivul deficiențelor delimbă, nu ar fi automat contrarăprevederilor Art. 14 din Convenție,însă atunci când această practică

106 Pentru detalii a se vedea CEDO, cauzaSampanis and others v. Greece, 2008.107 A se vedea CEDO, cauza Orsus and othersv. Croatia, 16 martie 2010.

afectează un grup etnic specific,trebuie să existe anumite garanții.

Legislatia croată nu prevedeaformarea de clase separate, iartestele pentru evaluareacunoștințelor în vederea mutării înclase separate nu adresa în modspecific problemele de deficiențălingvistică cât condițiile generalepsiho-fizice ale copiilor108.

În opinia Curtii Europene, plasareacopiilor în clase separate numai curomi, în cursul ciclului primar nu afost justificată, constituind oîncălcare a Art. 14 (dreptul lanediscriminare) împreună cu Art. 2din Protocolul nr. 1 (dreptul laeducație) din ConvențiaEuropeană109.

108 Pentru detalii a se vedea CEDO, cauzaOrsus and others v. Croatia, 2010.109 Idem

Marea Cameră a Curtii Europenea constatat discriminarea copiilorromi prin plasarea acestora inclase separate în cadrul școlii, incauza Orsus si altii impotrivaCroatiei.


II. Agentia Uniunii Europenepentru Drepturi Fundamentale(FRA) atrage atentia asuprasegregarii in educatie a copiilorromi

Agenţia Uniunii Europene pentruDrepturi Fundamentale (FRA)conchide în Raportul anual din 2008că grupurile vulnerabile înmajoritatea Statelor Membre, înceea ce priveşte discriminarea îneducaţie, sunt romii, sinti şi travellersprecum şi copii solicitanţilor de azil şiai migranţilor iregulari110.

Rportul FRA arată că segregarea îneducaţie este un fenomen prevalentîn mare parte din Uniunea Europeanăiar un domeniu problematic îlconstituie şcolile pentru nevoispeciale, unde un număr consistentde elevi este reprezentat de copiimigranţi şi/sau copii romi.

Agenţia (FRA) indică diferitele formede segregare identificate însistemele de educaţie din StateleMembre:

clase exclusiv formate din eleviromi sau unităţi în cadrul şcolilor(Ungaria; România; Slovenia;Slovacia);

110 A se vedea Agenţia pentru DrepturiFundamentale a Uniunii Europene (EU FRA-European Union Agency for FundamentalRights) , Annual Report, 2008, Secţiunea4.3.4.1. “Roma, Sinti and Travellers”, pag.74,http://fra.europa.eu/fraWebsite/material/pub/ar08/ar08_en.pdf)

supra-reprezentare a elevilormigranţi şi aparţinândminorităţilor în şcoli speciale(Bulgaria; Cehia; Luxemburg;Ungaria; Austria; Polonia;România; Slovenia; Slovacia;Finlanda),

şcoli exclusiv sau predominantconstituite din elevi migranţi sauaparţinând minorităţilor datorităfactorilor socio-economici sau delocuire, politicilor de admitere,atitudinilor discriminatorii şi/saulimbii de predare (Bulgaria; Cehia;Estonia; Grecia; Franţa; Irlanda;Italia; Latvia; Lituania; Luxemburg;Ungaria; Olanda; Austria;România; Slovenia; Suedia; MareaBritanie)111.

111 Idem FRA Annual Report 2008, Sectiunea4.3.5.1. “The issue of Segregation”, pag. 76.

“Politicile şi practicilediscriminatorii faţă de romirămân la un nivel ridicat înUniunea Europeana. Romii încăsunt confruntaţi cu sistemeeducaţionale ecorespunzătoarece conduc la segregare şioportunităţi inegale”. (FRA,Annual Report 2008)


II.1. In anul 2010 segregareacopiilor romi persista potrivitAgentiei Uniunii Europenepentru Drepturi Fundamentale

In luna iunie 2011, (FRA) AgentiaUniunii Europene pentru DrepturiFundamentale a publicat Raportulintitulat „Provocari si Realizari inanul 2010” in care conchide112:

112 A se vedea Agenţia pentru DrepturiFundamentale a Uniunii Europene (FRA),Fundamenal Rights: chalanges andachievements 2011, Annual Report, 15 iunie2011, Capitol „Roma in the EU-a question offundamental rights implementation”.

In Capitolul intitulat ”Romii inUniunea Europeana - o chestiune derealizare a drepturiliorfundamentale” FRA subliniaza faptulca “situatia copiilor romi indomeniul educatiei ramanenesatisfacatoare in ciuda eforturilorStatelor Membre...”.

Agentia Uniunii Europene pentruDrepturi Fundamentale (FRA)consemnează faptul ca situatiasegregarii persista in ciuda adoptarii,în iunie 2010, de catre AdunareaParlamantara a recomandariiadresate Statelor Membre de adesfiinta scolile segregate prinasigurarea accesului efectiv sineseparat a copiillor romi laeducatia de masa…”113

113 A se vedea FRA, Fundamenal Rights:chalanges and achievements 2011, AnnualReport, 15 iunie 2011, Capitol „Roma in theEU-a question of fundamental rightsimplementation”,http://fra.europa.eu/fraWebsite/research/publications/publications_per_year/2011/pub-annual-report-2011_en.htm

“Desi segregarea sistematica numai exista ca politica educationalain niciun Stat Membru [al UE],segregarea continua sa fiepracticata de catre scoli siautoritati de invatamant prinmaniere indirecte. Este cazul,uneori, al efectului politicilor saupracticilor lipsite de intentie iaralteori, al rezultatului segregariirezidentiale ...”“Copii romi sunt mult mai expusila segregare in clase sau scolispeciale in comparatie cu alticopii, datorita dificultatilor deinvatare, reticenta autoritatilor lainscrierea copiilor romi, presiuneaparintilor elevilor neromi de a nu fiprimiti copii romi in clasele lorprecum si locatia izolata aasezarilor romilor”. (FRA AnnualReport, 2011)


III. Segregarea copiilor romi inRomania a fost recunoscutaoficial in 2004

In raportul anual publicat in 2004114,Romani CRISS preciza faptul căformularea problemei in termeni desegregare a romilor in educatie nuse bucura de recunoasterea de catreoficialitati a termenului ca atare. Sepresupunea, la momentul respectiv,ca oficialii din educatie nu suntdispusi sa accepte ca exista scolisegregate in sistem. Segregarearomilor in sistemul educationalromanesc se putea caracteriza cafiind o segregare de facto. Aceasta nuera o consecinta a legii sau a uneipolitici oficiale, ci o manifestare atraditiei, prejudecatilor si ineritei115.

Ministerul Educaței, prin CabinetulSecretatului de Stat pentruÎnvățământ Preuniversitar, a adoptatNotificarea nr. 29323/20.04.2004prin care se interzicea segregareacopiilor romi în educaţie.

Ministerul Educaţiei a interzisformarea grupelor în învăţământulpreşcolar, precum şi a claselor I şi a

114 A se vedea Romani CRISS, RespectareaDrepturilor Omului: Romii cetateni ai statuluide drept, Raport anual 2003, Bucuresti.115 Idem

V-a, cuprinzând exclusiv saupreponderent elevi romi. Acestetipuri de organizare a grupelor oriclaselor, indiferent de motiveleinvocate, constituiau forme desegregare.

Respectivele masuri ar fi trebuit saintre in vigoare, la nivel national, inconformitate cu logica notificariiincepand cu anul scolar 2005-2006.Pentru toate celelalte nivele scolareale invatamantului obligatoriu,respectiv clasele a IIa, a IIIa, a IVa, aVIa, a VIIa, a VIIIa, a IXa si a Xa,desegregarea claselor si scolilor romasegregate ar fi urmat sa aiba loc intr-un interval de 3 ani de la aparitianotificarii.

Desegregarea acestor din urmanivele scolare, potrivit notificarii, ar fiurmat sa fie rezultatul analizeirealizate de catre scoli asupracontextului local al segregarii si alplanurilor de desegregare realizatede scolile in cauza, planuri care satina cont de particularitatile fiecaruicaz. Planurile de desegregare, ar fitrebuit potrivit notificarii sa implicedeopotriva inspectoratele scolarejudetene si scolile precum si ONG-urile romilor, cele de drepturileomului, precum si alti finantatori116.

Notificarea cerea fiecarui inspectoratscolar sa prezinte o analiza a situatieisegregarii,pana la data de 28 mai2004. Ministerul Educatiei avea samonitorizeze aplicarea planurilor demasuri pentru desegregare.

116 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS, Oanaliza a procesului de desegregare, Raport2007, Bucuresti.

Ministerul Educatiei arecunoscut oficialsegregarea copiilor romi ineducatie prin adoptareaNotificarii nr. 29323/2004


III.1.Problema segregariicopiilor romi a fost insuficientabordata prin Notificarea29323/2004

In raspunsul sau cu privire la analizasituatiei segregarii, in iunie 2006,Ministerul Educatiei arata ca din cele42 de inspectorate scolare un numarde 30 de inspectorate au raspuns.

„La cerinţa de a analiza şi de apropune soluţii la problemasegregării în educaţie au răspuns 30de judeţe. Dintre aceste judeţe,judeţele Botoşani, Cluj, Dâmboviţa(5 comunităţi), Galaţi (2 cazuri – Sc 3.Com. Iveşti şi Sat Toflea, ComBrăhăşeşti), Giurgiu, Ialomiţa,Maramureş, au răspuns că seconfruntă cu problema segregăriinumai sub forma „segregăriirezidenţiale” 117.

Reprezentanţii judeţelor Brăila, Gorjşi Teleorman aratau că nu seconfruntă cu problema segregării. Încelelalte judeţe, se recunoaşteaexistenţa unor probleme legate desegregare. Cauzele invocate cel mai

117 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS, Oanaliza a procesului de desegregare, Raport2007, Bucuresti.

des erau: sărăcia familiilor rome,distanţa mare de parcurs până la ceamai apropiată şcoală „mai bună”,reticenţa familiilor rome faţă desistemul educaţional, nefrecventareagrădiniţei de către copiii romi,înscrierea târzie la şcoală.”

Raportul Ministerului Educatieiprivind progresele inregistrate incadrul componentei de desegregaredin proiectul PHARE 2003 arata ca:“Unele inspectorate scolare judetenenu au trimis documentele revazute siplanurile de actiune in ciuda faptuluica notificarea cerea in mod explicitacest lucru. Alte inspectorate auraspuns printr-o scurta nota ca injudetele respective nu existasegregare, desi nu au adus nici oevidenta care sa le sustina afirmatia.O ancheta telefonica realizata deMEC la inceputul anului scolar 2004-2005 a aratat ca notificarea nu a fostin toate cazurile diseminată de catreinspectoratele scolare catre scoli si camulti profesori nu aveau cunostiintade aceasta notificare. Claselesegregate au continuat sa existe siparintii romi care doreau sa isi inscriecopii in scoli mixte din punct devedere etnic au continuat sa fie

directionati catre scolile mixte dincomunitate”118

118 A se vedea Romani CRISS, O analiza aprocesului de desegregare, citat din raportul“School desegregation: progress andchallenges. Experiences from the Phare 2003<Access to education for disadvantaged

Raportul Romani CRISS privindanaliza procesului dedesegragare indica faptul ca inanul 2006 dintr-un numar de 30de inspectorate judetene doar 7au recunoscut ca se confrunta cusituatii de segregare.

Notificarea nu a fost in toatecazurile diseminată de catreinspectoratele scolare catrescoli si multi profesori nuaveau cunostiinta de aceastareglementare.


III.2.Un pas inainte: segregareain educatie a copiilor romiinterzisa prin Ordin de Ministruin anul 2007

Potrivit art. 1, Ordinul nr.1540 „areca obiectiv prevenirea, interzicerea şieliminarea segregării, văzută caformă gravă de discriminare, cuconsecinţe negative asupra accesuluiegal al copiilor la o educaţie decalitate119.

Pentru atingerea acestui obiectiv seinterzice, începând cu anul şcolar2007-2008, formarea claselor I şi aV-a segregate, având preponderentsau numai elevi romi. (3) Prevenireaşi eliminarea segregării şcolare se facîn conformitate cu Metodologia

groups> project”, Bucharest, April2006.http://www.edu.ro/index.php/articles/c499/119 A se vedea Ordinul nr. 1.540 din 19 iulie2007 privind interzicerea segregării şcolare acopiilor romi şi aprobarea Metodologieipentru prevenirea şi eliminarea segregăriişcolare a copiilor romi, publicat în MonitorulOficial nr.692 din 11.10.2007.

pentru prevenirea şi eliminareasegregării şcolare a copiilor rromi,prevăzută în anexa nr. 1 care faceparte integrantă din prezentulordin”120.

Potrivit Art. 3 din Ordinul nr. 1540”Analiza situaţiilor privind unităţilede învăţământ preuniversitarsegregate şi elaborarea planurilor demăsuri pentru desegregare se vorrealiza de către inspectorateleşcolare judeţene şi unităţile deînvăţământ preuniversitar în cauză,cu sprijinul autorităţilor publicenaţionale/judeţene/locale, al ong-urilor cu experienţă în domeniu,precum şi al reprezentanţilorcomunităţilor locale în care se aflăunităţile şcolare”121.

Potrivit art. 5 ”Secretariatul de Statpentru Învăţământul Preuniversitar,Secretariatul de Stat pentruÎnvăţământ în Limbile Minorităţilor şiRelaţia cu Parlamentul, Direcţiagenerală management învăţământpreuniversitar, Direcţia generalăînvăţământ în limbile minorităţilor şirelaţia cu Parlamentul, Direcţiagenerală managementul resurselorumane, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii,inspectoratele şcolare judeţene şi almunicipiului Bucureşti, precum şiconducerile unităţilor de învăţământduc la îndeplinire prevederileprezentului ordin”122.

120Idem121 Idem122 Idem

Ministerul Educaţiei aadoptat Ordinul nr. 1.540din 19 iulie 2007 privindinterzicerea segregăriişcolare a copiilor romi şiaprobarea Metodologieipentru prevenirea şieliminarea segregăriişcolare a copiilor romi,publicat în MonitorulOficial nr.692 din11.10.2007.


III.3.Un pas inapoi: segregareain educatie a copiilor romiramane in practica o problemainsuficient adresata

In iulie 2008 Romani CRISS si UNICEFRomania au publicat Raportul privindMonitorizarea aplicarii masurilorimpotriva segregarii scolare inRomania, dupa intrarea in vigoare aOrdinului nr. 1540/2007.

60% dintre şcolile segregate erausituate la o distanţă cuprinsă între 1şi 3 km de şcoli de nivel similar şi/saumixte123.

28% dintre şcolile segregate sauanumite corpuri de cladire aleacestora erau situate pȃnă la 1 km dealte şcoli de nivel similar şi/sau mixte.Pentru majoritatea şcolilor segregatenu izolarea comunităţilor de romieste cea care determină situaţia deseparare şcolară a romilor124.

123 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS siUNICEF Romania, Laura Surdu, Raportprivind Monitorizarea aplicarii masurilorimpotriva segregarii scolare in Romania, iulie2008, Bucuresti.124 Idem

In 67,5% dintre şcolile segregate seîntalnesc fenomenele de necalificarea cadrelor didactice şi de navetism.In 97% dintre şcolile cu clasesegregate este semnalată prezenţafluctuaţiei de personal în decursulultimului an şcolar125.

In şcolile segregate fiecare alcincilea profesor este necalificat, iarîn şcolile cu clase segregate de romifiecare al şaptelea cadru didacticeste necalificat.

In şcolile segregate 57% dintreprofesori sunt navetişti. Fiecare altreilea cadru didactic din şcolilesegregate şi fiecare al cincilea cadrudidactic din şcolile cu clase segregateşi-a schimbat locul de muncă îndecursul ultimului an şcolar126.

125 Idem126 Idem

In 67% din totalul de 90de şcoli monitorizateerau prezente situaţii desegregare şcolară aromilor, fie segregare lanivelul şcolii, fie lanivelul claselor.

In 18% din şcolile segregate nuexista apă curentă în interiorulşcolii. 57% dintre şcolilesegregate nu au încălzirecentrală. 56% dintre şcolilesegregate nu au niciunlaborator de specialitate.

In 87% dintre şcolile segregatenu există cabinete medicale. In37% dintre şcolile segregate nuexistă bibliotecă şcolară.Starea mobilierului estenesatisfăcătoare în jumatatedintre şcolile segregate. 87%dintre şcolile segregate nudispun de transport şcolar.


Promovabilitatea elevilor romi dinşcolile segregate la examenul decapacitate în anul şcolar anterior afost de 14%. Ȋn 28% dintre şcolilesegregate promovabilitatea laexamenul de capacitate a fost de0%127.

Potrivit Raportului Romani CRISS siUNICEF criteriile de repartizare aelevilor romi în clase, criterii careconduc la segregare, sunturmătoarele: Preferinţa părinţilor şi/sau a

elevilor Rezultatele şcolare ale elevilor Frecventarea prealabilă a

grădiniţei Teste şcolare / teste de evaluare Repetenţia şi momentul înscrierii

în şcoală Repartizarea în funcţie de

domiciliul elevului Repartizarea în funcţie de

numele de familie128

127 Idem128 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS siUNICEF Romania, Laura Surdu, Raportprivind Monitorizarea aplicarii masurilorimpotriva segregarii scolare in Romania, iulie2008, Bucuresti

Raportul Romani CRISS si UNICEFatrage atentia asupra faptului ca129:

129 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS siUNICEF Romania, Laura Surdu, Raportprivind Monitorizarea aplicarii masurilorimpotriva segregarii scolare in Romania, iulie2008, Bucuresti

Ordinul 1540/19.07.2007nu se aplică în 63% dintotalul şcolilor din eşantion(77 de şcoli), în aceste şcolifiind prezentă segregareaşcolară a elevilor romi lanivelul claselor I şi/sau a V-a.

Ordinul 1540/19.07.2007 nueste cunoscut, fie de cătreîntreg personalul şcolii, fiedoar de unele dintrecadrele didactice, inclusivdirectori de şcoală.


III.4. Ministerul Educatieisolicita permanentizareamonitorizarea combateriisegregarii prin Notificarea nr.28463/2010

Notificarea nr. 28463 privindprevenirea si eliminarea segregariielevilor romi are in vedere,adoptarea, in permanenta, a unuiset de masuri, intre care se numarasi inscrierea, si dupa incepereaanului scolar, a prescolarilor sielevilor romi sau de alte etnii,reintorsi cu parintii de la munca dindiferite parti ale tarii sau dinstrainatate, fara a fi repartizati ingrupe/clase/corpuri de scoaladiferite130.

130 Citat din Notificarea nr. 28463 din3.03.2010 privind prevenirea si eliminareasegregarii prescolarilor si elevilor romi insistemul scolar, unel emasrui de mentinere a

Potrivit Notificarii, in contextulreconfigurarii claselor/unitatilor deinvatamant dupa numarul de elevi,prescolarii sau elevii romi vor fidistribuiti alaturi de ceilaltiprescolari si elevi de diferite etnii,evitandu-se in acest fel noisegregari ale romilor131.

Monitorizarea prevederilor dinNotificare se va face in permanentade catre inspectorii pentruproblemele educationale ale romilorin colaborare cu inspectoriiresponsabili cu invatamantulprescolar si scolar, cu inspectoriicare coordoneaza invatamantulgimnazial si liceal132.

Raportarea situatiilor privindincalcarea cerintelor din Notificarese va face de catre inspectoratelesoclare si de Directia GeneralaInvatamant in limbile MinoritatilorRelatia cu Parlamentul siSindicatele, pentru a se lua masurilecele mai potrivite in cel mai scurttimp133.

studiului in limbile minoritatilor.a studieriiorelor de limbi materne in sistemuleducation din Romania.131 Idem132 Idem133 Idem

Tinand cont de faptul ca ”LaMinisterul Educatiei seprimesc semnalari dinunitatile scolare cu predareintegrala sau partiala inlimbile minoritatilor, ori dinpartea unor unitati scolarecu elevi prepondernet romi,prin care se sesizeaza uneletendinte de segregare acopiilor romi de ceilalticopii, ...intrandu-se astfel indisonanta cu legislatiainterna in vigoare ... si culegislatia externa” s-aadoptat Notificarea nr.28463 din 3.03.2010.


IV. Actiuni Romani CRISS inconstatarea discriminarii sisanctionarea segregariicopiilor romi in educatie

a) Plasarea copiilor romi inanexe ale scolii

Romani CRISS a monitorizat pentruprima oara un caz de segregareşcolară in anul 2003. Cazul RomaniCRISS v. Scoala Cehei viza, in esenta,formarea si mentinerea unor claseseparate pentru copii romi,functionarea acestora intr-o anexa(fost grajd) la scoala principala siconditiile existente improprii dedesfasurare a cursurilor pentru copiiromi spre deosebire de celedisponibile copiilor majoritari. Inacelasi an, Romani CRISS a promovatprima actiune in constatarea sisanctionarea unui caz de segregare(ca forma de discriminare) in fataConsiliului National pentruCombaterea Discriminarii (CNCD)134.

Prin hotărârea cu nr.218/23.06.2003, CNCD a reţinut căfaptele sesizate de CRISS, in esenta

134 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Gergely D., Morteanu M., „Implementarealegislatiei anti-discriminare in Romania,Combaterea discriminarii etnice prinproceduri judiciare”, Editura ECA, Bucureşti,2004.

conditiile materiale diferite si lipsaunei justificari obiective pentruclasele alcatuite doar din copii romi,constituie acte de discriminare şi adispus sancţionarea părţii reclamatecu avertisment. Desi hotararea esteextrem de criticabila din prismaambiguitatii incadrarii juridice cat si alacunelor motivarii135, trebuie spusCNCD a pronuntat prima decizie aunei instituţii publice din Româniaprin care s-a constatat că segregareacopiilor romi în sistemul educaţionalconstituie o faptă de discriminare.

b) Plasarea copiilor in “scolispeciale”

Romani CRISS a monitorizat cazulsemnalat initial de postul public deteleviziune (TVR 1) in legatura cusituația copiilor romi din localitateaDumbrăveni. Era vorba depreprocesul de transferare al copiilorromi din cadrul unității deînvățământ, clasele I-XII (LiceuTeoretic) la „Grupul Scolar Special”din localitate, o unitate scolaraadresata copiilor cu dizabilitatiintelectuale. Din discuțiile cureprezentanții școlii a reieșit faptulcă, după o testare efectuata decomisia înființată la nivelulInspectoratului Scolar Judeteana,copii care rămâneau repetenți 2 sau3 ani erau mutati. Comsia hotăradacă elevii au probleme de sănătatemintală și se decidea mutarea lașcoala specială, eliberându-lecertificate din care reieșea că sunt

135 Pentru detalii a se vedea Gergely D.Segregarea copiilor romi în sistemuleducaţional românesc şi protecţia juridicăîmpotriva discriminării, Noua Revista deDrepturile Omului, nr. 1/2009, Vol.5Ianuarie-Martie, Bucuresti, C.H. Beck, 2009.

Segregarea copiilor romiin cladiri anexe ale scoliisi conditii materialediferite constituiediscriminare


copii cu cerințe educaționalespeciale.Urmare acestei politici,aproximativ 90% din copii carefrecventau Grupul Scolar Special eraude etnie romă, deși motivele mutăriierau legate de repetenție și nu deexistența unei dizabilități în legaturacu intelectul copilului.

In ianuarie 2007, Romani CRISS asesizat CNCD, in mod particular, cuprivire la practica de analiza sirepartizare a plasarii copiilor romi inunitati de invatamant pentru copii cunevoi speciale136.

De asemenea, Romani CRISS,organizația Sanse Egale Zalău șiAsociatia pentru ApărareaDrepturilor Omului Sanse Egale forRoma/Sinti au formulat o acțiune laJudecătoria Sibiu împotriva Liceuluiteoretic Dumbrăveni, Grupului ScolarSpecial Dumbrăveni, InspectoratuluiScolar Județean, Ministerul Educației,Serviciul de Evaluare Complex șiComisia pentru Protecția CopiluluiSibiu, solicitând anularea situațieicreate prin discriminare, în principal,prin adoptarea unui plan dedesegragare a copiilor romi, precumși obligarea la plata sumei de 1 lei, cu

titlu de daune morale.

136 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS v. Liceul Teoretic cuclasele I-XII Dumbraeni, Grupul Scolar SpecialDumbraveni, ISJ Sibiu si Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului, pag. 117.

Prin hotărârea nr. 733 din11.06.2008, CNCD a hotărât căfaptele prezentate de CRISSconstituie discriminare şi arecomandat Ministerului Educaţiei sădepună toate diligenţele necesarepentru a adopta măsuri în vedereaînlăturării tratamentuluidiscriminatoriu aplicat elevilor deetnie romă care au fost mutaţi dinşcolile de masă în şcoli speciale, peconsiderentul nevoilor socio-economice. S-a retinut ca in practică,sistemul de evaluare al elevilor învederea înscrierii în şcoli speciale,sprijinul financiar şi material acordatcopiilor, au produs efectediscriminatorii. Statistic, s-a constatatcă elevii de etnie romă reprezintămajoritatea covârşitoare a copiilordin aceste şcoli speciale, fără a exista,în toate cazurile, un motiv medical denatură justifica înscrierea137.

Judecătoria Sibiu a respins acțiuneaformulată de CRISS și Sanse Egale,prin Sentința civilă nr. 4609, peconsiderentul prescrierii dreptului desesizare a instanței de judecatadatorită depășirii termenului de 3 anide la data cunoașterii faptei.Împotriva Sentinței civile nr. 4609 s-aformulat apel.

Prin decizia civila nr. 117/2011Tribunalul Sibiu a respins apelulconsiderand ca instanta a retinut inmod corect depasirea termenului deprescriptie a actiunii. Romani CRISS siSanse Egale au solicitat in recurscasarea ambelor hotarari si

137 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, (2008-2009),Monitorizarea segregarii copiilor romi ineducatie.

Segregarea copiilor romiin „scoli speciale” fara ojustificare medicalaconstituie discriminare


trimiterea cauzei spre rejudecare lainstanta de fond.Prin Decizia civila nr 357 din 19 mai2011 Curtea de Apel Alba Iulia arespins recursul indicand faptul ca,ansa cum reiese din hotararea CNCD,reclamantii au luat cunostinta defapta considerata ca discriminare, celmai tarziu la data de 8.11.2006. Inopinia instantei, formularea actiuniila 7.12.2009 s-a facut cu depasireatermnului legal, actiunea fiindrespinsa in mod legal de instantelede judecata.

c) Plasarea copiilor romi în școliseparate

Romani CRISS a monitorizat situațiaelevilor din Albeni (Gorj) înscriși laScoala nr. 1 (clase I-VIII) și Scoala nr.2 (clase I-IV) din localitate138. LaScoala nr. 2, situată în vecinătateacomunității de rudari, majoritateaelevilor erau rudari, iar la Scoala nr.1, situată la 5 km distanță,majoritatea elevilor aparțineaucomunității majoritare (neromi). LaŞcoala nr. 2 Albeni în cursul anuluişcolar 2008 – 2009 distibuţia copiilorpe clase, din punct de vedere alapartenenţei etnice era următoarea:

Clasa I: 5 români şi 9 rudari, Clasa a IIa: 2 români şi 19 rudari, Clasa a III a:1 român şi 9 rudari, Clasa a IV a: 2români şi 19 rudari. Cadrele didacticedin Scoala nr. 2 au relatat că nuexistă racordare la canalizare, apă șigaze, lipsește materialul didactic,starea materială fiind precară, atât înprivința clădirii cât și a mobilierului.Învăţătoarele de la școală erau cadre


didactice navetiste, deplasându-sezilnic pe o distanţă de 10 km.Şcoala nr. 1 Albeni cu clase I – VIII seaflă la o distanţă de 5 km de Şcoalanr. 2 din localitate. Distribuţia elevilorîn clase, din punct de vedere etnic,era următoarea: Clasa I – 3 rudari şi18 români, Clasa a II a – 27 eleviromâni, Clasa a III a – 18 români şi 2rudari, Clasa a IV a – 13 elevi români,Clasa a V a A – 3 rudari şi 14 români,Clasa a VI a A – 13 români şi 7 rudari,Clasa a VII a A – 4 rudari şi 11 români,Clasa a VIII a A – 5 rudari şi 8 români,

Clasa a VIII a B – 12 rudari şi 3români. Potrivit reprezentanților

Şcoalii nr. 1 Albeni acesta dispune de2 cabinete de informatică, de unlabortor de fizică, chimie şi biologie şide sală de sport. Şcoala esteracordată la sistemul de apă şicanalizare, gaze şi la reţeaua decurent electric. În şcoală predaucadre didactice calificate şi nu existăcadre didactice navetiste.

Pana la momentul redactariiprezentului raport, Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii nu acomunicat Romani CRISS hotarareade solutionare a plangerii in cazulAlbeni.

Segregarea copiilor inscoli separaterezidential in Albeni


d) Plasarea copiilor romi in scolisituate in proximitateacomunitatii de romi

Romani CRISS a monitorizat situatiacopiilor romi din comuna Jilava, undefunctioneaza doua scoli cuinvatamant clasele I-VIII, Scoala nr. 1si Scoala nr. 2. La nivelul Scolii nr. 2aproximativ 80% din elevi erau deetnie roma si 20% din elevi romani,din totalul de 168 de elevi. La nivelulscolii nr. 1 doar 10% din elevi erauromi din totalul de 460 de elevi139.

Comunitatea de romi era situata laaproximativ 500 de m de Scoala nr. 2.La Scoala nr. 1, la nivelul claselor a I-a, la clasa A din 22 elevi 5 erau deetnie roma iar la clasa B toti cei 23elevi erau de etnie roma. La nivelulclaselor a II-a, din 18 elevi niciunul nuera de etnie roma iar la clasa B toticei 14 elevi erau de etnie roma. Lanivelul claselor a IV-a , la clasa A din19 elevi 3 erau de etnie roma iar laclasa B din 15 elevi 4 erau de etnieroma140.

Plasarea copiilor romi in claseseparate

Romani CRISS si Liga Pro Europa aumonitorizat cazul semnalat de “Ziarulde Mures” din 1-7 martie 2004 inarticolul intitulat “Segregare rasiala lascoala din Ungheni”. Parintii si copiiromi au indicat faptul ca o data cuschimbarea directorului scolii, claselea I-a, a IV-a si a VI-a au fostmodificate prin separarea copiilor

139 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Prezentarea generala a situatiei drepturiloromului privind minoritatea roma dinRomania, Situatii de segregare in educatie,\2006.140 Idem

romi de cei majoritari. Acest proces afost initiat la inceputul anului scolar,odata cu trecerea elevilor in claselesuperioare141.Reprezentantii Inspectoratului ScolarJudetean si conducerea ScoliiGenerale „Emil Dragan” din Ungheniau admis existenta unui „dezechilibruetnic” la nivelul compozitiei claselor I,IV si VI, dar au subliniat ca nu s-a avutin vedere unasemenea scop.

In aprilie 2004 Romani CRISS aformulat plangere la ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii in legatura cu situatiasepararii copiilor romi la scoala dinUngheni. Tinand cont de opiniileparintilor dar si de disponibilitateaautoritatilor scolare de a remediadisproportia elevilor pe clase, RomaniCRISS a solicitat CNCD sa recurga, inacest caz particular, la proceduramedierii.

CNCD este ineficient prin lipsaadoptarii oricarei solutii intr-un cazde segregare

La aproximativ 7 ani dupa sesizareacazului, CNCD nu demarase proceduride mediere si nu adoptase o deciziein cazul scolii din Ungheni142. Pana lamomentul redactarii prezentuluiraport, Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii nu acomunicat Romani CRISS hotararea

141 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS si Liga Pro Europa v.Scoala Generala „Emil Dragan” Ungheni si ISJMures, pag. 114.142 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007


de solutionare a plangerii in cazulUngheni.

e) Plasarea copiilor romi inclase separate

Romani CRISS si Amaro Suno aumonitorizat situatia elevilor romi laGrupul scolar auto din Craiova. Lanivelul acestei unitati scolare,structura pe clase releva odisproportie evidenta in privintacopiilor romi. Astfel, la nivelul claseia III-a exista un numar de 3 clase: laclasa a III-a, A din 16 elevi inscrisi, 6sunt majoritari iar 10 sunt romi; laclasa a III-a B, din 24 de elevi inscrisi,16 sunt majoritari iar 8 sunt romi; laclasa a-III-a C, din 17 elevi inscrisi,toti sunt romi. La nivelul clasei a IV-aexista un numar de 3 clase cuurmatoarea structura:- la clasa a-IV-aA, din 28 de elevi inscrisi, 20 suntmajoritari, iar 8 sunt romi; la clasa aIV-a B, din 28 de elevi inscrisi, 18 suntmajoritari, iar 10 sunt romi;la clasa a-IV-a B, din 23 de elevi inscrisi, totisunt romi143.La nivelul clasei a VI-a exista unnumar de 3 clase cu urmatoareastructura: la clasa aVI-a A, din 20 deelevi inscrisi, 4 sunt majoritari, iar 16sunt romi; la clasa a-VI-a B, din 24 deelevi inscrisi, 21 sunt majoritari, iar 3sunt romi.

In februarie 2007, Romani CRISS adepus plangere la Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii,considerand ca a fost aplicat untratament diferentiat elevilor de

143 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS si Amaro Suno v.Grupul scolar auto Craiova si ISJ Dolj, pag.109.

etnie roma prin separarea acestora,la clasele a-III-a, a-IV-a, si a-VI-a fatade elevii majoritari. Cu privire laacelesi aspecte, Romani CRISS aformulat si actiune in fataJudecatoriei Craiova prin care a cerutdaune morale in valoare de 1 RON si

obligarea partilor reclamate larestabilirea situatiei anterioarediscriminarii.

Analizând aspectele invocate deCRISS, CNCD a constatat că înstructura anului şcolar au fostformate si mentinute două claseconstituite exclusiv din copii de etnieroma. Prin hotărârea nr. 103 din25.05.2007, CNCD a considerat caformarea unor clase pe considerentede origine etnica constituiediscriminare şi a recomandatconducerii şcolii şi InspectoratuluiŞcolar să adopte măsurile necesarepentru realizarea procesului dedesegregare144.

Judecatoria Craiova, prin Sentintacivila nr.3619/12/03/2007 a respinsactiunea formulata de RomaniCRISS. Impotriva sentintei s-apronuntat apel.

In data de 21.11.2008, TribunalulCraiova a admis in parte apelulformulat de CRISS si a obligatInspectoratul Scolar si Grupul ScolarAuto la plata de daune in valoarea

144 Idem

Formarea unor claseseparate peconsiderente de origineetnica constituiediscriminare


de 1 ron precum si scuze fata decomunitatea locala de romi.

Romani CRISS si Amaro Suno aumonitorizat situația elevilor dinCraiova, înscriși la Scoala nr. 19 dinlocalitate. În clasele V-VIII erauînscriși un număr total de 106 copiide etnie romă. La nivelul cicluluiprimar, s-a constatat că la unele clase(I, III si V) elevii erau exclusiv sau înmajoritate covărșitoare de etnieromă. Repartizarea elevilor eraurmătoarea: La clasa a-I–a A, toțielevii înscriși erau majoritari; la clasaa-I–a B, din 20 elevi 6 erau romi; laclasa a-I–a C, din 19 elevi inscrisi totierau romi145.

La nivelul clasei a-II-a A, toți eleviiînscriși erau majoritari; la clasa a-II–aB, din 23 elevi 2 erau romi; la clasa a-II-C, din 16 elevi 8 erau romi. Lanivelul clasei a-III–a A, din 22 elevi 4erau romi; la clasa a-III–a B. din 16elevi înscriși 14 erau romi și 2majoritari. La nivelul clasei a -IV -a A,toți elevii înscriși erau majoritari; laclasa a-IV–a B, din 20 elevi 2 erauromi. La nivelul clasei a-V-a A, toțielevii înscriși erau majoritari; la clasaa-IV–a B, din 21 elevi 5 erau romi; laclasa a-V–a C, din 18 elevi înscriși toțierau romi146.

Reprezentanții școlii au motivataceastă situație prin faptul că ”eleviiromi ramân repetenţi, fie părinţiiromâni cer ca, înaintea începeriianului şcolar, copii lor să înveţe în

145 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS si Amaro Suno v.Scoala nr. 19 Craiova si ISJ Dolj.146 Idem

clasele anumitor învăţători” sau ”caurmare a înscrierii târzii a copiilorromi, părinţii acestora neluând înseamă termenul limită pentru

înscrieri”.

In februarie 2007, Romani CRISS adepus plangere la Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii147.Prin hotărârea nr. 395 din14.01.2008, CNCD reținuse că nu sepot constata fapte de discriminare înlegătură cu repartizarea copiilor romiîn clasele din Scoala nr. 19 Craiova.

Romani CRISS a formulat contestațieîmpotriva hotărârii CNCD. Curtea deApel București a reținut că înmotivarea hotărârii nr. 395 ColegiulCNCD ”… a reținut doar definițiasegregării … fără a se face o analizăefectiv a sesizării, în raport de faptaconcretă de discriminare cu careCNCD a fost investit”. Înalta Curte deCasație și Justiție a respins recursulCNCD, iar prin Decizia civila nr. 401din 2010 a menținut ca legală șitemeinică soluția pronunțată deCurtea de Apel București148.

Astfel, Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii a fostobligat sa reexamineze plangereaformulata de Romani CRISS. Prinhotararea nr. 234 din 20.06.2011

147Idem.148 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, (2008-2009),Monitorizarea segregarii copiilor romi ineducatie

CNCD obligat deinstantele de judecatasa reanalizezesegregarea la Scoala 19Craiova


CNCD a retinut ca segregareacopiilor romi in clasele din Scoala 19a constituit discriminare indirecta(formarea claselor I), discriminaredirecta cu privire la structuraclaselor a II a, a IIIa si a V –a si si adispus sanctionarea cu avertisment aconducerii scolii.


Romani CRISS a monitorizat situațiaelevilor din Scoala Generală cuclasele I – VIII “Josika Miklos”, Atid(Harghita). Școala avea un numărtotal de 155 elevi dintre care 87 eleviaparțineau etniei romilor (un procent56,13% din numărul total de elevi aișcolii). La ciclul primar, în anul școlar2006 – 2007, au fost înscriși unnumăr total de 97 de elevi, dintrecare 63 de elevi de etnie romă, iar laciclul gimnazial, dintr-un număr de 58de elevi, 24 de etnie romă. La nivelulciclului primar, s-a constatat că eleviiunor clase erau constituite exclusivsau în majoritate din copii de etnieromă149.

Așa cum reieșea din dateleprezentate de reprezentanții școlii, înclasa I din 27 de elevi, 19 erau deetnie romă; la clasa a II a A din 14elevi 8 erau de etnie roma; la clasa aII a B din 16 elevi toți erau de etnieromă; la clasa a III a din 24 de elevi12 erau de etnie romă; la clasa a IV adin 16 elevi 8 erau de etnie romă; laclasa a V a din 23 de elevi 13 erau de

149 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS v. Scoala GeneralaJosika Miklos Atid, ISJ Harghita si MinisterulEducatiei.

etnie romă, la clasa a VI a din 12 elevi6 erau de etnie romă; la clasa a VII adin 11 elevi 5 erau de etnie romă iarla clasa a VIII a din 12 elevi nici unulnu era de etnie romă.

Reprezentanții unității școlare aususținut că repartizarea s-a realizatpe criterii de performanță, iar pe dealtă parte, elevii în cauză provin dinfamilii în care părinții duc o ”viațămigratoare”. In luna mai 2007,Romani CRISS a depus plangere laConsiliul National pentruCombaterea Discriminarii.

Prin hotărârea nr. 330 din27.03.2008, Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării a constatatcă repartizarea în clase a elevilor dinScoala Generala “Josika Miklos” dinAtid nu s-a făcut pe baza unorcriterii justificate obiectiv, astfelîncât s-au produs consecințediscriminatorii. Așadar, Consiliul astatuat că faptele sesizate deRomani CRISS constituiediscriminare, potrivit Art. 2 alin.1 sialin.4 din O.G. nr. 137/2000

republicată150.


Segregarea copiilor romiin clase separate peconsiderentul moduluide viata al parintilorelevilor constituiediscriminare



Romani CRISS si Asociatia “RomiiRomascani” au monitorizat situatiacopiilor romi care invatau separat decopii majoritari in clasele a-II-a, a-III-asi a-IV-a ale Scolii nr. 3 din Roman. Inanii scolari 2003-2006 au fostformate clase in care invatau doarcopii romi in proximitateacomunitatii de romi. In anul scolar2005/2006, Inspectoratul Scolar apropus desfiintarea acestor clase sidesegregarea lor151.

Liderul local al romilor nu a fost deacord cu desfiintarea claselor dincomunitate solicitand pastrareaclaselor separate. Din cauza lipseispatiului, clasele au fost mutate lascoala nr. 3 din Roman, situata la odistanta de 2-3 km de comunitate.Clasele de copii romi, astfel cum aufost formate initial, au fost mutate incorpul B iar ulterior in corpul A alScolii nr. 3. Practic, copii romi invatauin clase separate fata de copiimajoritari, in cadrul aceleiasi unitatiscolare152.

In martie 2007, Romani CRISS adepus plangere la Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii cuprivire la mentinerea claselorseparate cu copii romi153.

151 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS si Asociatia „RomiiRomascani” vs. Scoala nr. 3 Roman si ISJNeamt, pag. 118152 Idem153 Idem

Prin hotărârea 338 din 03.09.2007,CNCD a pus în discuţie problemarealizării unui just echilibru întresituaţia şi interesul copiilor romi, camembrii ai unei comunitati etnicedezavantajate şi interesele şcolii,considerând că principiul pedagogical constituirii respectiv al menţineriiomogenităţii etnice a unei clase destudiu nu poate justifica per sesegregarea etnică a copiilor romi. Pede altă parte, CNCD a reţinut caefectul constituirii, al mutării saupreluării unor clase exclusiv formatedin copii de etnie romă, reprezintă oforma de discriminare directă pecriteriul etniei, prin care se afecteazăaccesul inegal al copiilor romi la oeducaţie de calitate154.

154 A se vedea CNCD, Raport privindimplementarea Directivei rasiale in Romania2003-2010, Sectiunea X. Segregare etnica.Educatie. A., la www.cncd.org.ro

Constituirea, mutareasau preluarea unor claseformate exclusiv dincopii romi constituiediscriminare



Romani CRISS si Asociatia “Romii inEuropa” au monitorizat situatiacopiilor romi din clasele a I a, a II a sia V a ce isi desfasurau orele la LiceulConstantin Brailoiu din Targu Jiu. Lanivelul clasei I exista un numar de 2clase cu urmatoarea structura: laclasa I A, din cei 25 de elevi inscrisi,24 sunt majoritari si unul rom; laclasa I B, din 17 elevi inscrisi 6 suntmajoritari, iar 11 sunt romi. La nivelulclasei a-II-a exista un numar de 2clase cu urmatoarea structura: laclasa a II–a A, 17 elevi inscrisi, 16sunt majoritari si unul rom155.

La clasa a II–a B, din 20 de eleviinscrisi, 10 sunt majoritari si 10 romi.La nivelul clasei a V -a exista unnumar de 2 clase cu urmatoareastructura: la clasa a V–a A, toti cei 26de elevi inscrisi sunt majoritari; laclasa a-V–a B. din 23 de elevi inscrisi,4 sunt majoritari, iar 19 romi156.

Prin actiunea inregistrata cu nr.15709/318/2007, Romani CRISSformulat actiune in fata instantei dejudecata solicitand obligarea ISJ si aunitatii scolare la plata sumei de 1RON cu titlu de daune morale pentrudiscriminare precum si restabilireasituatiei anterioare, in spetadesegregarea claselor157.

Judecatoria Tg. Jiu, prin sentintacivila nr. 1338 din 26 februarie 2008,

155 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, CRISS si Asociatia „Romii inEuropa” v. Liceul Constantin Barailoiu, TarguJiu si ISJ Gorj.156 Idem157 Idem

a respins actiunea retinand ca nu aufost indicate mijloace de proba insustinerea afirmatiilor privind faptelede discriminare. Impotriva sentinteis-a formulat apel.

Prin Decizia civila nr. 1693 din05.06.2008, Tribunalul Gorj a respinsapelul Romani CRISS ca nefondat.Instanta a considerat ca sarcinaprobei apartinea reclamantei, fiindin culpa cu privire la nedovedireamotivelor cererii de chemare injudecata.

Refuzul inscrierii la gradinita acopiilor romi

Romani CRISS a monitorizat cazuldlui. D.P. care a încercat, în modrepetat, la începutul fiecărui anşcolar, să înscrie la grădiniţa dinlocalitatea Magheru (Gorj), cei doicopii gemeni. La momentul înscrieriicopiilor, educatoarea gradiniţei acerut bunicii să plece: „Ţiganco,năroado, pleacă cu copiii tăi nerozi catine!”. Dorind să afle motivulrefuzului înscrierii, educatoarea i-aexplicat tatălui copiilor că aceştia „aunevoi speciale”, „probleme mentale”,respectiv „sunt handicapaţi, se uităcruciş”. După mediatizarea cazului laun post de televiziune, tatălui i s-acomunicat că poate să își trimită copiila grădiniță. I s-a solicitat să aducă șio masă, două scaune, rechiziteprecum și acte medicale ce atestăsănătatea copiilor158.

Romani CRISS s-a adresat CNCDinvocand discriminarea copiilor in



accesul la o forma de educatieprescolara.

Prin Hotărârea nr. 206 din01.09.2010, Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii a reţinut căcererea privind cei doi copii a fostrefuzată, indicându-se necesitateaînscrierii acestora la o grădiniţăspecială. În ceea ce priveşte aceastăjustificare, s-a reţinut că actelemedicale existente atestau cărespectivii copii erau apţi pentrufrecventarea cursurilor.

Or, criteriul invocat de cătrereprezentanţii grădiniţei l-a constituito dizabilitate presupusă, exprimatăprin afirmaţiile imputate de petentă,fără a exista o constatare medicală cuprivire la situaţia copiilor. În acestecondiţii, s-a constatat că faptelesesizate constituie discriminaredirectă, pe baza asocierii cu opresupusă dizabilitate, în sensulprevederilor art. 2 alin.1 şi art. 11alin.1 din O.G. nr. 137/2000.Împotriva părţii reclamate s-a dispussancţionarea contravenţională cuavertisment159.

159 A se vedea CNCD, Raport privindimplementarea Directivei cadru in Romania(2002-2010), Capitol III Jurisprudenta deconstatare a discriminarii pe baza criteriilorincidente Directivei 2000/78/CE.


V. Rolul pozitiv al CNCD ininterpretarea segregarii ineducatie a copiilor romi caforma de discriminare

Meritul initial al CNCD constă înfaptul că la doar şase luni dupăfuncţionarea efectivă a Consiliului apronunţat prima hotărâre a uneiinstituţii publice din România princare s-a constatat că segregareacopiilor romi în sistemul educaţionalconstituie o faptă de discriminare.

În prima plângere vizând segregareaşcolară, în cazul Romani CRISS v.Şcoala Cehei, prin decizia nr. 218 din23.06.2003, Colegiul CNCD a luat actde faptul că împărţirea în clasediferite „nu se face potrivitcalificativelor obţinute de-a lungulanilor” iar condiţiile diferite pentrudesfăşurarea orelor de curs „sunt maibune în clădirea principală decât înclădirea anexă”160. CNCD a consideratcă nu exista o justificare obiectivă atratamentului în discuţie (implcitdiscriminare indirecta), fără a analizadacă în cauză ar fi existat un raportde cauzalitate direct între origineaetnică a copiilor romi şi condiţiile destudiu diferite, respectiv plasareaexclusivă a acestora într-o clădireseparată161.

160 Pentru detalii privind cazul Romani CRISSv. Scoala Cehei a se vedea Romani CRISS,Respectarea Drepturilor Omilui: Romiicetateni ai statului de drept, Bucuresti, 2004;similar Romani CRISS, Gergely D., M.Morteanu, Implementarea legislatiei anti-discriminare in Romania, Combatereadiscriminarii etnice prin proceduri judiciare,Bucuresti, 2004.161 Pentru detalii a se vedea Gergely D.Segregarea copiilor romi în sistemul

În cazul Romani CRISS v. Grup ŞcolarAuto şi cazul Romani CRISS v. LiceuProgram Sportiv, prin hotărârile nr.103 din 24.06.2007 şi nr. 338 din03.09.2007, pentru prima oară,Colegiul CNCD a încadrat in modexplicit segregarea copiilor romi înclase separate, drept discriminaredirectă, respectiv discriminareindirectă, în sensul prevederilor art. 2alin.1 (discriminare directă) şi art.2alin.3 (discriminare indirectă) dinO.G. nr. 137/2000. În considerentelehotărârii nr. 103/2007, Colegiuldirector a constatat că „în structuraanului şcolar, există două claseconstituite exclusiv pe criteriul etniei.Acest aspect reprezintă o formă dediscriminare, sub aspectul constituiriişi menţinerii claselor formate dincopiii etnicilor romi. Acestă situaţieeste contrară prevederilor cuprinseîn Convenţia internaţională privindeliminarea tuturor formelor dediscriminare rasială, a ConvenţieiONU privind drepturile copilului şiConvenţiei UNESCO privinddiscriminarea în educaţie”162.

Colegiul CNCD a abordat problemaraportului de cauzalitate întretratamentul pus în discuţie, i.e.constituirea/menţinerea separată aclaselor de studiu şi originea etnică acopiilor spre deosebire de abordarileanterioare în care s-a urmărit maidegrabă raportul justificării şi alproporţionalitătii măsurilor în cauză.Acest aspect a fost tratat în modexpres în hotărârea nr. 338/2007,Colegiul tranşând atât chestiunea

educaţional românesc şi protecţia juridicăîmpotriva discriminării, Noua Revista deDrepturile Omului, nr. 1/2009, Vol.5Ianuarie-Martie, Bucuresti, C.H. Beck, 2009162 A se vedea CNCD, hotărârile nr. 103 din24.06.2007 şi nr. 338 din 03.09.2007.


cazualităţii cât şi a justificării invocatede autorităţile şcolare cu privire laprincipiul preluării claselor în formaomogenă.

În cazul Romani CRISS v. Liceul cuProgram Sportiv, Colegiul CNCD aabordat în mod cu totul detaliatproblema segregării, pornind de lapremisa că educaţia reprezintă unuldin elementele fundamentale aleunei societăţi democratice șisubsecvent s-a raportat laprevederile din instrumenteleinternationale de drepturile omuluicare interzic segregarea rasială îneducaţie. Analiza cauzei a fost plasatăîn contextul emiterii de cătreMinisterul Educaţiei a Notificarii nr.29323/20.04.2004 şi a OrdinuluiMinisterului educaţiei nr. 1540 din19.07.2007 privind interzicereasegregării şcolare a copiilor romi.Pornind de la premisa cunoaşteriiprevederilor Notificării nr. 29323 decătre reclamaţi, Colegiul a reţinut că,în cauză au fost fost formate clase încare învăţau numai copii romi, acestaspect fiind confirmat din însăşisusţinerile reclamaţilor care auprecizat că „s-a realizat menţinereaclaselor preluate din spatiileimproprii în care funcţionau”respectiv „din raţiuni pedagogice şide particularitate a copiilor în cauză,diferenţe din punct de vedereeducaţional, cultural, datorităprincipiului continuităţii la clasă,conducerea şcolii, în consens cucadrele didactice din şcoală, ahotărât că elevii din clasele a II a, a IIIa şi a IV a să rămână în clasele în careau fost iniţial până la finele cicluluiprimar”163.

163 A se vedea CNCD, Hotararea nr. 338 din03.09.2007

Prin hotărârea 338/2007, Colegiuldirector a pus în discuţie, pentruprima oară problema realizării unuijust echilibru între situaţia şiinteresul copiilor romi, ca membrii aiunei comunitati etnice dezavantajateşi interesele şcolii, considerând căprincipiul pedagogic al constituiriirespectiv al menţinerii omogenităţiietnice a unei clase de studiu nupoate justifica per se segregareaetnică a copiilor romi. Pe de altăparte, Colegiul a reţinut ca efectulconstituirii, al mutării sau preluăriiunor clase exclusiv formate din copiide etnie romă, reprezintă o forma dediscriminare directă pe criteriuletniei, prin care se afectează accesulinegal al copiilor romi la o educaţiede calitate, inclusiv în sensulprevederilor Ordinului MinisteruluiEducaţiei nr. 1540/2007 privindinterzicerea segregării şcolare acopiilor romi.

În mod similar, Colegiul s-a pronunţatşi în Hotărârea nr. 330 din27.03.2008 în cazul Romani CRISS v.Şcoala Josika Miklos. În cazulRomani CRISS şi Amaro Suno v.Şcoala nr. 19, prin Hotărârea nr. 396din 14.01.2008, Colegiul a constatatcă faptele sesizate nu constituiediscriminare însă hotărârea a fostanulată de instanțele de judecată șiulterior s-a constatat discriminarea.Soluţia este logică având în vedere căpolitica educaţională elaborată deMiniserul Educaţiei în învăţământulpreuniversitar interzice segregareaşcolară a copiilor romi, or o ataresituţie ar fi contradictorie daca arpermite justificarea segregării prinaplicarea principiului menţinerii


omogenităţii etnice prin separare, încazul copiilor romi164.Similar cauzei D.H. şi alţii v. Cehiasoluţionată de Curtea Europeană aDrepturilor Omului, prin hotărâreanr. 733 din 11.06.2008, în cazulRomani CRISS v. Şcoala Dumbrăvenişi alții , Colegiul Director a constatatcă separarea respectiv mutarea(înscrierea) copiilor de etnie roma înşcoala pentru copii cu nevoi specialeconstituie discriminare recomandândadoptarea unor programe deevaluare/reevaluare a copiilorîncadraţi în şcolile speciale, pe bazaunor criterii obiective de natură apreveni constatarea unor situaţiidiscriminatorii pe criteriul originiietnice.

Colegiul CNCD s-a raportat laelementele de fond luate înconsiderare de Marea Camera aCEDO în cauza D.H. şi alţii v. Cehia, cuprivire la prezumţia discriminăriiindirecte raportat la repartizareacopiilor romi în şcolile speciale şinumărul disproportionat al acestora,lipsa unei justificarii obiectiveraportat la sistemul de evaluare,analiza testelor precum şi aspectulreferitor la consimţământul părinţilorce nu poate echivala cu renunţarea ladreptul de a nu fi discriminat.

Din acest punct de vedere, CNCD aconsiderat că sistemul de evaluare aelevilor pentru încadrarea în şcolispeciale, precum şi sprijinul financiarşi material acordat reprezentanţilorlegali ai copiilor ce urmează cursurile

164 Pentru detalii a se vedea Gergely D.Segregarea copiilor romi în sistemuleducaţional românesc şi protecţia juridicăîmpotriva discriminării, Noua Revista deDrepturile Omului, nr. 1/2009, Vol.5Ianuarie-Martie, Bucuresti, C.H. Beck, 2009

şcolilor speciale, în practică, producefecte discriminatorii. „Astfel,statistic se demonstrează că,procentual, elevii de etnie romăreprezintă majoritatea covârşitoare aelevilor în această şcoală specială,fără a exista în toate cazurile unmotiv medical, obiectiv, de natură ajustifica mutarea acestora”165.

De asemenea, Colegiul CNCD a fostde opinie că „în şcolile speciale, eleviitrebuie încadraţi exclusiv subimperiul îndeplinirii cerinţelor expresprevăzute de legislaţia în materiecorelativ situaţiei speciale în care seaflă acesti elevi însă nu sub aspectulsituaţiei socio-economice”166.

165 A se vedea CNCD, hotărârea nr. 733 din11.06.2008.166 Idem


V.1.Rolul negativ al CNCD insolutionarea cazurilor desegregare in educatie a copiilorromi

Dincolo de importanța faptului căC.N.C.D. a stabilit că separareacopiilor copiilor romi în școală(segregare) constituie o formă dediscriminare, pe considerentulapartenenței etnice, Romani CRISS aconstatat ca:

Reacția de soluționare a plângerilorde catre CNCD este extrem degreoaie.

Termenul legal de soluționare alplângerilor (90 de zile, potrivit legii),ca regula, nu este respectat deCNCD. În cele mai multe cazuri,termenul legal de soluționare este, înpractică dublat, triplat sau depășit,chiar mai mult167.

În cazurile de segregare a copiilorromi, constatate ca fapte dediscriminare, CNCD nu a aplicatsancțiuni contraventionale.

Măsurile dispuse de CNCD în cazurilede constatare a discriminării nu sunteficiente și disuasive, de vreme ceacestea se rezumă la recomandăriadresate autorităților școlare si in celmai bun caz la avertismente.

167 Termenul de soluționare al plăngerilordepășește 1 an și 4 luni în cazul CRISS v.Scoala Dumbraveni, este de aproximativ 1 anîn cazul CRISS v. Scoala nr. 19 Craiova, estede peste 10 luni în cazul CRISS v. Scoala Atidși peste termenul de 90 de zile în cazul CRISSv. Scoala Magheru și altii sau CRISS v. ScoalaAlbeni.

În unele cazuri, hotărârile CNCD suntnemotivate, limitându-se laenumerarea unor texte legislative,fără a realiza o analiză a probelorexistente la dosar, si a situațiilorinvocate.

Cel mai elocvent exemplu este dat deCurtea de Apel București care areținut că în motivarea hotărârii nr.395 din 14.01.2008, CNCD ”citeazăprevederi legale incidente … redădefiniția discriminării și condițiile cetrebuie îndeplinite cumulative, iarcând se procedează la examinareasesizării, Colegiul a reținut doardefiniția segregării … fără a se face oanaliză efectiv a sesizării, în raport defapta concretă de discriminare cucare CNCD a fost investit”.

Curtea de Apel București a admisacțiunea Romani CRISS, a anulathotărârea nr. 395 și a obligat CNCDsă procedeze la o nouă investigațiepe fond a sesizării formulate deCRISS.

Înalta Curte de Casație și Justiție arespins recursul CNCD, iar prinDecizia civila nr. 401 a menținut calegală și temeinică soluția pronunțatăde Curtea de Apel București, în cazulCRISS v. Scoala nr. 19 Craiova168.



Concluzii

Segregarea școlară a copiilor romi afost condamnată de CurteaEuropeana a Drepturilor Omului

Pentru prima oară, Curtea Europeanăa Drepturilor Omului a arătat căpoziția vulnerabilă a minorității romepresupune o protecție specială dinpartea Statelor, ce se extinde în sferaeducației, pentru copii romi. (cauzaD.H. si altii v. Cehia, cauza Orsus sialtii v. Croatia)

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a statuat că segregareacopiilor romi în școli specialedestinate copiilor ce suferă de odizabilitate mintală, segregarea înclase separate, ori segregarea încladiri anexe la o școala principalăunde învată copii neromi, constituiemăsuri discriminatorii, contrareConvenției Europeane a DrepturilorOmului. (cauza D.H. si altii v. Cehia2007, cauza Sampanis v. Grecia,2008, cauza Orsus si altii v. Croatia)

Segregarea școlara a copiilor romi inRomania a fost recunoscuta oficial in2004 dar insuficient adresată panain prezent

Ministerul Educaței a adoptatNotificarea nr. 29323/20.04.2004prin care se interzicea segregareacopiilor romi în educaţie. Totusi acestdocument de natura administrativanu a avut forta juridica, fiind lipsitade eficitenta.

Insasi Ministerul Educatiei aconstatat ca notificarea nu a fost in

toate cazurile diseminată de catreinspectoratele scolare catre scoli si camulte cadre didactice nu aveaucunostiinta de aceasta notificare.

Ministerul Educației a interzissegregarea şcolară a copiilor romiprin Ordinul nr. 1.540 din 19 iulie2007, un act administrativ cucaracter normativ, superiorNotificarii din 2004.

În ciuda deschiderii autorităților de aadopta o legislație împotrivasegregării școlare, aceasta nu s-aaplicat in mare masură in unitatilescolare, nefiind cunoscuta si deficitartranspusă în practică.

Ministerul Educatiei a adoptat o nouaNotificare (nr. 28463 din 3.03.2010)privind prevenirea si eliminareasegregarii elevilor romi tocmai inconsiderentul sesizarilor continue atendintelor de segregare a copiilorromi de ceilalti copii.

Ministerul Educatiei trebuie săadopte o politică fermă în ceea ceprivește monitorizarea aplicăriiOrdinului nr. 1540/2007, interzicereasegregării și în mod special adoptareamăsurilor de desegregare.

Segregarea copiilor romi in educaties-a manifestat continuu in ultimii 5ani in Romania

Copii romi au continuat să fiesegregați în școli pentru copii cudizabilități mintale, în școli separatesau în clase separate.

În foarte puține situații,Inspectoratele școlare sau unitățilede învățământ au recunoscut


existența unor cazuri de segregare acopiilor romi.

Autoritățile statului au confirmatsegregarea copiilor romi in educatieca forma de discriminare

Consiliul Național pentru CombatereaDiscriminãrii a confirmat argumenteleRomani CRISS și a constatat cã plasarea,în procent covãrșitor, a copiilor romi înșcoli pentru copii cu dizabilitãțiintelectuale, fãrã a se constata o situațiemedicalã, ce necesitã o asemeneaînscriere, este discriminatorie.

Consiliul Național pentru CombatereaDiscriminãrii a confirmat argumenteleRomani CRISS și constatat cã plasareacopiilor romi în clase separate, peconsiderentul situației familiei, estediscriminatorie.

Consiliul Național pentru CombatereaDiscriminãrii a confirmat argumenteleRomani CRISS și a statuat cã principiulpedagogic al constituirii, respectiv almenþinerii omogenitãþii etnice a uneiclase de studiu nu poate justificasegregarea etnicã a copiilor romi. Efectulconstituirii, al mutãrii sau preluãrii unorclase exclusiv formate din copii de etnieromã, în clase cu aceeasi omogenitateetnicã reprezintã o formã dediscriminare.

Instanțele de judecatã (Curtea de ApelBucurești și Înalta Curte de Casație șiJustiție) au ”sancționat”, în unele cazuri,CNCD pentru ineficiența analizeiplângerilor de segregare școlarã acopiilor romi, obligând instituția lareinvestigare.

Segregarea in educatie, ca forma dediscriminare ramane nesanctionatacontraventional iar CNCD, in unelecazuri, ramane ineficient

Reacția de soluționare a plângerilordepuse la Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării esteextrem de greoaie (mult pestetermenul legal) și se răsfrange atâtasupra eficacității instituției cât șiasupra cazurilor.

În cazurile în care s-au constatatfapte de discriminare, CNCD rareori aaplicat sancțiuni contraventionaledisuasive.

În unele cazuri, hotărârile CNCD suntnemotivate, limitându-se laenumerarea unor texte legislative,fără a realiza o analiză minuțioasă aprobelor ori a situațiilor invocate.Hotărârile CNCD nu sunt disponibilepe site-ul instituției.

CNCD ar trebui să se asigure că suntrespectate termenele legale desoluționare, că oferă soluții completmotivate, bazate pe analiza înaprofunzime a cazurilor și cu oîncadrare judicioasă, în raport demotivele de fapt și de drept. Artrebui să își evalueze strategia decomunicare și să pună la dispozițiapublicului hotărârile de constatare adiscriminării, rapoartele și opiniile despecialitate elaborate

Instanțele de judecatã, în unele cazuri,au respins, din motive procedurale,acțiunile de obligare a instituțiilorșcolare la adoptarea rapidã a unormãsuri de desegregare școlarã a copiilorromi.


Capitolul 3

Relația cu autoritățile responsabile deaplicarea legii și administrarea justiției

I.Standarde jurisprudențialestatuate de Curtea Europeanăa Drepturilor Omului privindinvestigațiile autoritățilorjudiciare


Acolo unde există o suspiciune căatitudinile rasiste au indus o acțiuneviolentă este deosebit de importantca investigația oficială să fieintreprinsă promt, cu imparțialitate,avînd în vedere nevoia continuă de areafirma condamnarea rasismului și aurii etnice de către societate și de amenține încrederea minorităților înabilitatea autorităților de a le protejade amenințarea violenței rasiste.(CEDO, cauza Nachova si altii v.Bulgaria, 6.07.2005, cauza Cobzaru v.Romania, 26.07.2007)

Atunci cînd se investigheazăincidente violente [...] cauzate [...] deagenți ai statului, autoritățile statuluiau datoria suplimentară de a facetoți pașii pentru a demasca orice

motiv rasist și de a stabili dacă uraetnică sau prejudecățile ar fi pututjuca un rol în cadrul evenimentelor.(CEDO, Nachova si altii v. Bulgaria)

A dovedi motivația rasistă va fiadesea extrem de dificil de realizat înpractică. Obligația Statului de ainvestiga posibilele implicații rasiste

ale unui act violent este o obligație

de a utiliza cele mai bune eforturi.Autoritățile trebuie să faca ce erezonabil în acele împrejurări pentrua colecta și păstra probele, a exploratoate mijloacele practice dedescoperire a adevărului și a oferidecizii complet motivate, imparțialeși obiective, fără a omite faptelesuspecte care ar putea fi un indicatival violenței rasiste. (CEDO, cauzaNachova si altii v. Bulgaria,6.07.2005, cauza Cobzaru v.Romania, 26.07.2007)

Orice mărturie de abuz verbal, rasistdin partea agenților de aplicare a legiiîn timpul unei operatiuni ce implicautilizarea fortei împotriva

persoanelor ce aparțin uneiminorități etnice sau de alt fel estefoarte relevantă pentru întrebareadacă a avut loc violență ilegală,indusă de ură. În cazul in care astfelde dovezi se clarifică în cadrulinvestigației, trebuie verificat și, dacăe confirmat, să se ajunga la oexaminare temeinică a tuturorfaptelor pentru a descoperi oriceposibile motive rasiste. (CEDO, cauzaNachova si altii v. Bulgaria,6.07.2005)II.Standarde reiterate deCurtea Europeană a DrepturilorOmului privind autoritățilejudiciare din România

Obligația de aîntreprinde o investigațieefectivă, promtă șiimparțială

Obligația de diligență îninvestigația motivăriirasiale

Obligația suplimentarăde a investiga motivațiarasială

Obligația de considerarea tuturor probelor legatde posibile motiverasiale


Distincția între infracțiunilemotivate de ură și alte infracțiuni

A trata violența și brutalitatea indusede motive rasiale pe picior deegalitate cu cauzele care nu au oasemenea motivație rasială arînsemna ignorarea naturii specifice aunor acte ce sunt distructive laadresa drepturilor fundamentale. Anu face o distincție de abordare înprivința unor situații care suntesențialmente diferite poateconstitui un tratament nejustificatireconciliabil cu Art.14 din Convenție(citat CEDO, cauza Cobzaru v.Romania, hotararea din 26.07.2007)

Rasismul ca factor cauzal alconduitei poliției

Curtea Europeană analizeză dacărasismul a constituit un factor cauzalal conduitei poliției față de reclamantși în relație cu acest aspect dacăStatul și-a îndeplinit obligația de ainvestiga posibile motive rasiale. (ciatcauza Cobzaru v. Romania, hotarareadin 26.07.2007, parag. 92)

Investigatia potențialului motivrasist de către procurori

Nu doar că procurorii nu auinvestigat comportamentulpolițistului implicat în violențe,pentru a verifica, spre exemplu, dacăa fost implicat în trecut în incidentesimilare sau dacă a fost acuzat desentimente anti-rome, însăprocurorii, la randul lor, au făcutremarci tendenționase în relație cuoriginea romă a aplicantului peparcursul investigației. Nicio

justificare nu a fost prezentată deGuvern cu privire la aceste remarci.(citat cauza Cobzaru v. Romania,hotararea din 26.07.2007, parag. 98)

Remarci discriminatorii aleautorităților judiciare române

Curtea Europeană a constatatanterior că remarci făcute deautorități judiciare române cu privirela reclamanți romi sunt purdiscriminatorii și le-a luat înconsiderare ca un factor agravant înexaminarea plângerilor sub aspectulart. 3 din Convenție, în cauzaMoldovan și alții v. România (nr. 2),cererile nr. 41138/98 si 64320/00,hotărârea din 12 iulie 2005, parag.108 la 114 și 120, 121). (parag. 99)

Neîndeplinirea obligației de ainvestiga posibile motive rasiale

Eșecul de a investiga posibile motiverasiale în ceea ce priveștetratamentul aplicat reclamantuluicoroborat cu atitudinea manifestatăpe parcursul investigațiilor constituieo discriminare în raport cu drepturilereclamantului, contrar prevederilorArt. 14 împreună cu Art. 3 și Art. 13,sub aspect procedural. (citat cauzaCobzaru v. Romania, hotararea din26.07.2007, parag. 101)169



III.Considerente CRISS privindrelatia cu autoritatileresponsabile de aplicarea legii

Rolul oficialilor responsabili deaplicarea legii

Oficialii responsabili cu aplicarealegii170 joaca un rol extrem deimportant in protejarea sipromovarea drepturilor omului. Indemocratie, conceptul de “politist”,in sine, are la baza ideea derespectare si aparare a drepturilor silibertatilor fundamentale alepersoanei171. Acest lucru presupunefaptul ca politistul, in calitatea sa dereprezentant al statului trebuie sa seabtina de la orice fel de conduita cear putea constitui o incalcare a unuidrept fundamental al unei persoane.

Insa, relatia dintre functiilepolitistului care tin de protejareadrepturilor omului din perspectivarolului sau efectiv si functia deinterventie conform statutului sau, inspiritul respectarii drepturiloromului, acest lucru constituind chiaruna dintre functiile politieiromane172. Asadar, conformmandatului sau, politiei ii revine atatobligatia de a se abtine de la actiuniori inactiuni ce incalca drepturilor

170 Prin utilizarea termenului de oficialiresponsabili cu aplicarea legii se face referirela jandarmi si politisti (in special la politistiicu atributii in urmatoarele domenii: ordinepublica, proximitate, judiciar, cercetaripenale si fortele speciale).171 A se vedea Legea privind statutulpolitistului, cu modificarile si completarileulterioare.172 A se vedea Legea privind organizarea sifunctionarea politiei romane.

omului, cat si obligatia de a-siexercita atributiile specifice in scopulprotejarii drepturilor omului, eseculin al doilea domeniu putand conducela o incalcare a drepturilor omului,sub aspect procedural.

Violarea drepturilor romilor inrelatia cu autoritatile a continuat

In ceea ce priveste conduitaoficialilor responsabili cu aplicarealegii, in ultimii ani, din experientaRomani CRISS si a altor organizatii dedrepturile omului173, cazurile deviolare a drepturilor omului aucontinuat sa aiba loc. Aceasta starede fapt este confirmata si detaliatade catre institutiile internationaleprin intermediul studiilor de caz sirapoartelor174.

In practica, abuzurile au imbracatdiferite forme care pot fi clasificateconform urmatoarele tipologii:

173 A se vedea, rapoarte anuale ale Asociatieipentru Apararea Drepturilor Omului dinRomania –Comitetul Helsinki disponibile lawww.apador.org sau rapoartele AmnestyInternational disponibile lawww.amnesty.org/en/region/europe-and-central-asia/eastern-europe/romania.174 A se vedea Romani CRISS, Respectareadrepturilor omului in Romania: Romiicetateni ai statului de drept, Raport anual2006-2007, Bucuresti, 2008.

- utilizarea ilegala a armelorde foc

- utilizarea fortei excesive incomunitatile de romi

- tortura in arestul politiei- abuzuri cu conotatii rasiste


Cauze ale abuzurilor impotrivaromilor

Printre posibilele cauze ale abuzurilorcomise de catre oficialii responsabilicu aplicarea legii se numara:

lipsa unei proceduri impartiale deevaluare si verificare a interventieioficialilor responsabili cu aplicarealegii;

lipsa unei posibilitati deindividualizare, fararecunoasterea identitatii, amembrilor fortelor speciale;

stereotipurile despre solidaritateasi violenta romilor care conduc,sau cel putin justifica la nivelulinstitutiei, la comportamentulagresiv al fortelor de ordine incomunitatile cu romi;

sentimentul membrilor fortelorde ordine ca nu vor fi sanctionati,chiar daca nu respecta in totalitatelegea sau procedurile interne incursul interventiei;

statutul de grup vulnerabil alromilor, inclusiv cunoastereaprecara a legislatiei si a drepturilorlor;

pregatirea insuficienta alucratorilor de politie cu privire larespectarea drepturilor omului175.

Utilizarea disproportionata a fortei

Deseori, cand fortele de ordinedesfasoara interventii in comunitatilede romi, sau atunci candreprezentanti ai fortelor de ordine isi

175 A se vedea Romani CRISS, Respectareadrepturilor omului in Romania: Romiicetateni ai statului de drept, Raport anual2006-2007, Bucuresti, 2008.

dau concursul pentru desfasurareaactiunilor altor institutii (de ex.actiuni initiate de primarie), sefoloseste forta in moddisproportionat.

Utilizarea disproportionata aefectivelor de politie

Efectivele politiei si jandarmeriei suntdisproportionat de mari fata denumarul persoanelor din comunitatesi, mai ales, fata de efectiveleutilizate pentru actiuni similaredesfasurate in comunitati nerome.Desi actiunile autorizate in mod legalvizeaza persoane bine determinate,deseori obiectivele acestora suntdepasite si, drept consecinta,actiunea afecteaza comunitatea deromi in asamblul sau.

Utilizarea fortelor speciale deinterventie

Unul dintre principalele aspecte desubliniat in cazul interventiilor politieisi jandarmeriei in comunitatile deromi este utilizarea constanta (amputea spune chiar permanenta) afortelor speciale de interventie.

Uzul ilegal al armelor de foc

Uzul armelor de foc, expresia cea maigrava a acestor violente, poate aveadrept consecinta chiar moarteapersoanelor si are loc, uneori, inafara cadrului legal.

Actiunile ilegale sunt nesanctionate

In multe cazuri, ilegalitatile savarsitede oficiali responsabili cu aplicarealegii nu sunt investigatecorespunzator si ramannesanctionate, cu toate ca situatiile


in cauza sunt semnalate si binedocumentate de catre organizatiileneguvernamentale. In consecinta,lipsa sanctiunilor pentru responsabiliicu aplizarea legii creaza senzatia deimunitate a acestora si de aprobaretacita pentru actiunile lor ilegale dinpartea institutiei pe care oreprezinta.

Exercitarea de presiuni fata devictime sau martori

In plus, se exercita presiuni de catreoficialii si institutiile insarcinate cuaplicarea legii asupra persoanelorimplicate (victime si/sau martori),experti (de ex. medici legisti) siactivisti de drepturile omului.

Abuzurile sunt acoperite princoncursul altor institutii

In conditiile in care, pe langaprotectia legii, protectia oficialilorresponsabili cu aplicare legii,indiferent de abuzurile comise, esteasigurata si de institutiile afiliate, sepoate vorbi de un mecanism care saacopere abuzurile savarsite de acestioficiali.

Sentimentul de impunitate

Mecanismele de asigurare aimpunitatii includ, pe de o parte,exercitarea de presiuni asuprapersoanelor implicate pentru a nudepune actiune in instanta saupentru a nu efectua toate actelenecesare in fata instantei, iar, pe dealta parte, cercetarile penaleefectuate au drept rezultatdispunerea neinceperii urmariipenale. Aceste aspecte tin, in fapt, deprocesul de administrare a justitiei,

element esential al statului dedrept176.

176 A se vedea Romani CRISS, RespectareaDrepturilor Omului: Romii cetateni ai statuluide drept, Raport anual 2003, Bucuresti,Romani CRISS, Prezentare generala asituatiei drepturilor omului privindminoritatea roma din Romania,2006,Bucuresti; Romani CRISS, Protectialegala impotriva discriminarii si politicile fatade romi, 2007, Bucuresti; Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti; Romani CRISS,Drepturile omului in practica, Raport anul2008-2009, Bucuresti, Romani CRISS,Drepturile omului in practica, Raport anual2008-2009, de la discriminarea romilor laabuz al responsabililor cu aplicarea legii,2010, Bucuresti.


IV.Un exemplu ce confirmaconsiderentele Romani CRISS:cauza Stoica impotrivaRomaniei in fata CurtiiEuropene a Drepturilor Omului

Faptele in cauza Stoica

În anul 2001 Primăria comuneiDolhasca, în colaborare cu organelede poliție și gardienii publici, aorganizat o acțiune de control înProbota. În drum spre Probota,respectivele echipaje s-au oprit însatul Gulia, agresând un cetățean deetnie romă care se deplasa cu ocăruță, pe considerentul că nu le-aacordat prioritate .

La întoarcerea din acțiuneaorganizată în Probota, echipajele s-auoprit la barul din Gulia, pentru averifica legalitatea actelor de comertexercitate în locația respectivă. Înafara barului, reprezentanți ai polițieiși ai gardienilor au agresat fizic șiverbal mai multe persoane de etnieromă. Aflându-se la magazinulînvecinat și văzând ce se întâmplă,minorul Stoica a încercat sa fugă sprecasă. A fost oprit de unul dintrepolițiști și lovit cu pumnii și picioareledeși lumea striga să nu îl loveascăpentru că este operat la cap. În urmaloviturilor a fost dus acasă în stare deinconștiență și ulterior internat laSpitalul de Neurochirurgie.

Romani CRISS a reprezentat minorul,sesizând organele de poliție precumși Parchetul militar. Instanțelenaționale au menținut soluțiile de

neîncepre a urmării penale. În urmaexercitării tuturor căilor de recurs înRomânia, a fost sesizată CurteaEuropeană a Drepturilor Omului.Acesta s-a pronunțat în 4 martie2008.

Solutia Curtii Europene impotrivaRomaniei

În 4 martie 2008, Curtea Europeană aDrepturilor Omului a dat câștig decauză reclamantului de etnei romăreprezentat de Romani CRISS șiCentrul European pentru Drepturile

Romilor (ERRC), în cauza Stoica v.Romania177.


Curtea Europeană aDrepturilor Omului aconstatat:

încălcarea Art. 3 sub aspectsubstanțial și procedural(dreptul de a nu fi supus latortură, tratamentelorinumane ori degradante),încălcarea Art. 3 împreuna cuArt. 14 (dreptul de a nu fisupus discriminării).

Curtea Europeană a obligatstatul român la plata de daunenepatrimoniale în valoare de15.000 Euro pentru reclamant.


Concluziile Curții Europeane aDrepturilor Omului în cauzaStoica v. România

Curtea Europeană a consideratproblematic faptul că doar în ceea ceprivește persoanele de etnie romă,declarațiile acestora au fostapreciate ca părtinitoare în timpulinvestigațiilor penale, în timp cedeclarațiile lucrătorilor de poliție aufost integrare în totalitate înmotivarea și concluziile

procurorilor178.

Curtea nu a fost satisfacută căprocurorul ... nu a abordat în nici unsens remarcile din cadrul raportuluiPolitiei ... cu toate că astfel deremarci erau în mod clar stereotipe.(parag. 122) Curtea consideră căautoritățile nu au depus toatediligențele de care dispuneau pentru

178 A se vedea CEDO, cauza Stoica v.România, Hotararea din 4.03.2008, parag.121.

a investiga posibilele motiverasiale.179

Curtea a considerat că remarcile dinraportul politiei care descriucomportamentul agresiv allocalnicilor ca fiind „pur tiganesc”,sunt clar stereotipe și demonstrează

că ofițerii de poliție nu au fost neutridin punct de vedere rasial, atât întimpul incidentelor cât și peparcursul investigației180.

Probele cazului au indicat faptul cămotivele rasiale ce au stat la bazaacțiunilor ofițerilor de politie au fostclare însă nici procurorul responsabilcu ancheta penală și nici Guvernulnu au oferit explicații, ori nu auprezentat indicii din care să rezultecă incidentele au fost neutre dinpunct de vedere rasial. În consecință,s-a constatat o încălcare a Articolului14 coroborat cu Articolul 3.181

179 A se vedea CEDO, cauza Stoica v.România, Hotararea din 4.03.2008,parag.124.180 A se vedea CEDO, cauza Stoica v.România, Hotararea din 4.03.2008, parag.128.181 A se vedea CEDO, cauza Stoica v.România, hotrarea din 4.03.2008, parag.131, 132.

Subiectivismulorganelor de cercetarepenala

Neindeplinirea obligatieide investigare aposibilelor motive rasiale

Lipsa de neutralitatedin punct de vedererasial a organelor depolitie

Neconsiderarea probelorprivind motivele rasiale


V.Cazuri monitorizate de CRISSprivind rele tratamente siutilizarea excesiva a armelordin dotare

a. Rele tratamente,tortura si deces in arestulpolitiei: Tg. Carbunesti

Romani CRISS a monitorizat cazul luiN.B. arestat in data de 05.04.2002,pentru savarsirea infractiunii de furtcalificat si retinut in arestul Politieidin Targu Carbunesti. La cateva zilede la arestare, acesta ii declarafratelui sau ca este batut de cadrelepolitie. Acest aspect era confirmatulterior de catre D.D si C.M.. aratandca atat N.B cat si ei erau batuti decatre politisti pentru a recunoastefurturi, cu autori necunoscuti, pecare acestia nu le-au comis.In data de14 mai 2002, N.B a fost trimis inpenitenciarul Tg.Jiu. Comandantulpenitenciarului declarase ca la vizitamedicala efectuata detinutului acestanu prezenta semne particulare sistarea sanatatii era buna. In ciudaacestui fapt, colegii de camera dinpenitenciar declarau ca, pe timpuldetentiei din Tg.Jiu, N.B vomitabucati de sange”. Avand in vedere cstarea de sanatate a lui N.B seagravase, acesta a fost trimis deurgenta la Spitalul Penitenciar Jilavaunde a decedat a doua zi. Desi rudele

victimei reclamasera actele deviolenta savarsite in arestul PolitieiTg. Carbunesti, pana la datadecesului nici un raspuns oficial nufusese remis acestora. Imediat dupadeces si prezentarea in mass-media aacuzatiilor familiei decedatului, ocomisie formata din ofiteri superioriai Inspectoratului General al PolitieiRomane s-a constituit pentru acerceta conditiile in care a decedatN.B, iar reprezentanti ai ParchetuluiMilitar Craiova au desfasuratcercetari182.

Romani CRISS a adresat sesizari catreMinisterul de Interne, InspectoratulJudetean de Politie Gorj si Politia Tg.Carbunesti, cu privire la conditiile incare s-a produs decesul lui N.B, siInstitutului de Medicina Legala ”MinaMinovici” referitor la cauzele mortii.De asemenea, a fost sesizat AvocatulPoporului.

Inspectoratul Judetean de PolitieGorj precum si Inspectoratul Generalal Politiei – Directia Cercetari Penalein raspunsurile adresate CRISS,precizau ca politistii de la subunitateaTg. Carbunesti nu au exercitatviolente asupra lui N.B. iar cercetareas-a realizat cu respectarea tuturordrepturilor procesual-penale183.

Directia Generala a Penitenciarelorpreciza in raspunsul CRISS ca ”…ladepunerea detinutului N.B inPenitenciarul Targu Jiu ... acesta era”clinic sanatos” si nu prezenta semneobiective de violenta. In intervalul28.05 – 03.06.2002 s-a prezentat de

182 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008183 Idem


3 ori la cabinetul medical acuzanddureri in hipocondrul drept, greturi,varsaturi alimentare si bilioase,simptomatologie interpretabila a fi”Colica biliara”… In 03.06.2002 s-aprezentat la cabinetul medical cuaceeasi simptomatologie, in plusreprezentand edeme ale membrelorinferioare, disurie, lombalgii difuze. Afost transportat la Spitalul JudeteanGorj – Serviciul de Urgenta, unde i s-aefectuat radiografie abdominala sipulmonara, fiind diagnosticat”Abdomen acut chirurgical” siulterior ”Pleurezie bazala stanga inobservatie” cu recomandare deinternare in Spitalul PenitenciarBucurest. In data de 04.06.2002 s-aaprobat transferul la SpitalulPenitenciar Bucuresti, unde esteinternat in acceasi zi…. Intrucatstarea generala s-a mentinutalterata….a fost transferat la SectiaAnestezie si Terapie Intensiva cudiagnosticul ”Bronhopneumonie deetiologie neprecizata. Anasarca.Suspiciune de insuficienta renalaacuta. Anemie”. Pacientul aprezentat stop cardio-respirator siulterior s-a constat decesul.

In data de 01.07.2002, Romani CRISSa formulat un denunt la ParchetulMilitar Craiova impotriva ofiterilor sisubofiterilor de politie privindsupunerea la rele tratamente sitortura a lui N.B, C.M si D.D.

Parchetul Militar Craiova, prinordonanta nr. 733/PMT/2002 din18.09.2003, a dispus neincepereaurmaririi penale fata de personalulmedical, cu motivarea ca faptele nuse confirma iar in ceea ce privestecadrele de politie implicate,Parchetul a dispus declinarea cauzeila Parchetul de pe langa Curtea de

Apel Craiova. Impotriva ordonanteide neincepere a urmarii penale,organizatiile Romani CRISS siAPADOR-CH, in nume propriu, cat siparintii victimei, in nume personal,au depus plangere184.Prin Rezolutia nr.337/P/2003 din27.10.2003, Parchetul de pe langaCurtea de Apel Craiova a dispusneinceprea urmarii penale, intrucatnu a rezultat savarsirea faptei.Procurorul mentiona in rezolutie ca:„…din actele medico-legale nurezulta leziuni produse in urma unoracte de violenta, ci faptul ca evolutianefavorabila spre deces a fostinfluentata si de patologiarespiratorie grava preexistenta,tuberculoza pulmonarafibromodulara cu focarebronhopneumotice”185.

Prin rezolutia nr. 2251/2002 din27.11. 2003, Parchetul de pe langaInalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia Parchetelor Militare, amentinut atat ordonanta deneincepere a urmaririi penaledispuse de Parchetul de pe lagaTribunalul Craiova, cat si rezolutiaParchetului de pe langa Curte a deApel Craiova.

In data de 11 septembrie 2007,Curtea de Apel Craiova a admisplangerea formulata impotrivarezolutiei Parchetului de pe langaCurtea de Apel Craiova in dosarul337/P2003, a desfiintat rezolutia, si atrimis cauza la Parchetul de pe langa

184 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.185 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.


Curtea de Apel Craiova in vederearedeschiderii urmariri penale186.

Parchetul de pe langa Curtea de ApelCraiova a formulat recurs insa InaltaCurte de Casatie si Justitie l-a respinsca nefondat prin decizia penala nr.1332 din 09.aprilie 2008.

Prin Ordonanta din 13 octombrie2008, Parchetul de pe langa Curteade Apel Craiova a dispusredeschiderea urmaririi penale.Ulterior, prin rezolutia nr.337/P/2009, Parchetul a dispusscoaterea de sub urmarie penala a luiA.I. Impotriva rezolutiei s-a formulatplangere la Parchetul de pe langaCurtea de Apel Craiova. Acesta arespins plangerea prin rezolutianr.825/II/2/2009 din 22 aprilie 2009.Plangerile impotriva rezolutiilorParchetului au fost respinse prinSentinta penala nr. 173 din 4decembrie 2009 a Curtii de ApelCraiova. Recursul formulat impotrivasentintei penale a fost in mod similarrespins, prin decizia penala nr. 2118din 28 mai 2010, a Inaltei Curti deCasatie si Justitie.

Dupa epuizarea cailor interne derecurs rudele partii vatamate auformulat plangere la CurteaEuropeana a Drepturilor Omului.Dosarul se afla pe rolul Curtii.

Standarde procedurale sisubstantiale nerespectate in cazulTg. Carbunesti

Actele medicale in cazul partiivatamate au fost incomplete

La circa 10 zile dupa decesul lui N.B,reprezentantii APADOR-CH au

186 Idem

constatat ca la spitalul Jilava, unde seaflau actele medicale ale detinutuluilipseau raportul de autopsie si fisamedicala ce ar fi trebuit intocmita inarestul Politiei din Tg. Carbunesti.Absenta fisei medicale ridica douaprobleme: fie nu a existat (ceea ceinseamna ca N.B nu a fost vazut denici un doctor pe intreaga durata asederii in arestul Politiei), fie s-a“pierdut” pe traseul arest –Penitenciarul Tg. Jiu – SpitalulPenitenciar Jilava. Lipsa actelormedicale din dosarul lui N.B, indicaignorarea totala a obligatiei legale apolitistilor cu privire la protectiaintegritatii fizice si psihice apersoanelor aflate in custodiapolitiei187.

In cauza nu s-a realizat o investigatieefectiva si independenta

Curtea Europeana a DrepturilorOmului a statuat ca: “Obligatia de aproteja dreptul la viata conform art. 2din Conventia Europeana aDrepturilor Omului, relationat cusarcina generala a statului din Art.1de a “asigura fiecaruia din jurisdictiasa drepturile si libertatile definite inConventie” implica si existenta uneiforme efective de investigatieoficiala in cazul uciderii de persoaneca rezultat al uzului de forta. Scopulesential al acestui tip de investigatieeste de a asigura implementareaefectiva a legilor interne careprotejeaza dreptul la viata si, in cazulin care sunt implicati reprezentanti siorganisme ale statelor, sa asigure caisi asuma responsabilitatea pentrudecesele din jurisdictia lor. Forma de



investigatie care indeplineste acestescopuri poate varia in diferitecircumstante188.

Autoritatile nu au luat masuriadecvate pentru a proteja probe sipentru a efectua investigatii exactecu privire la starea de sanatate

In jurisprudenta sa, CurteaEuropeana a indicat faptul caautoritatile statale au obligatia de alua masurile adecvate pentru aproteja probe privitoare la incidentesi, unde este cazul, sa efectueaza oautopsie din care sa rezulte oinregistrare exacta a ranilor si oanaliza obiectiva a concluziilormedicale, inclusiv cauza decesului189.Orice deficienta din investigatie caresubmineaza stabilirea cauzeidecesului unei persoane saupersoanele responsabile intra incontradictie cu acest standard190.

Afectarea sanatatii partii vatamatein custodia autoritatilor statului arasturnat sarcina probei catre Stat

Curtea Europeana a Drepturiloromului a statuat ca: “atunci cand unindivid este retinut si se afla intr-obuna stare de sanatate, iar apoi seconstata ca este ranit in momentuleliberarii, revine statului obligatia dea furniza o explicatie plauzibilapentur originea ranilor. Obligatiarevine autoritatilor de a justificatratamentul aplicat unui retinut cu

188 A se vedea CEDO, hotararea in cauzaMcCann vs. Marea Britanie si hotararea incauza Kaya vs. Turcia.189 A se vedea CEDO, hotararea in cauzaSalman vs. Turcia, in cauza Tanrikulu vs.Turcia, in cauza Cauza Gul vs. Turcia si altele.190 A se vedea CEDO, hotararea in cauzaJordan vs. Marea Britanie.

atat mai mult atunci cand individul adecedat“191.

b. Utilizarea letala aarmamentului din dotarede catre politie: Buhusi

In data de 5 decembrie 2002,Inspectoratele Judetene de PolitieBacau si Neamt au organizat oactiune in cartierul Orbic, situat inlocalitatea Buhusi, judetul Bacau, invederea prinderii unor persoanedate in urmarire generala si localapentru savarsirea infractiunilor defurt si talharie. Asa cum reiesea dinarticolele publicate in cotidianul localMonitorul de Bacau in data de 6decembrie, la actiunea desfasurata injurul orelor 11.00 diminieata, in datade 5 decembrie, au participataproximativ 45 de politisti din cadrulDetasamentului de Protectie siInterventie Rapida (DPIR), Bacau siNeamt, numarul acestora crescandpe parcursul derularii evenimentelorcu inca 40 de efective din cadrulComandamentului Teritorial deJandarmi Bacau.

Descinderea politiei in comunitateade romi din Buhusi s-a soldat cumoartea a doua persoane si ranireaaltor doua din randul romilor,precum si cu ranirea a patru politistidin trupele de interventie. A doua zidupa incident, in comunitatea dinOrbic, la locul de desfasurare aevenimentului, au fost deplasati,impreuna cu o echipa de procurori dela Parchetul de pe langa Curtea deApel Bacau, 170 de Jandarmi. Motivul

191 A se vedea CEDO, hotararea in cauza Orakvs. Turcia, in cauza Selmous impotrivaFrantei.


prezentei unui asemenea numar afost justificat de un zvon privind oposibila sechestrare a politistilor decatre romi insa acesta informatie nua fost niciodata confirmata.192

Romani CRISS s-a adresat oficialInspectoratelor Judetene de PolitieBacau si Neamt cu privire laincidente si la inceperea unoranchete privind uzul de arma siactiunea fortelor de politie sijandarmerie. Inspectoratul Judeteande Politie Bacau, in raspunsul sau,mentiona faptul ca mai multeinfractiuni de talharie si furt au avutca autori persoane din cartierul Orbicinsa in ciuda actiunilor organizate depolitie, autorii au reusit sa fuga. “Inziua de 5.12.2002 s-a organizat oactiune comuna din cadrul IJP Bacausi IJP Neamt reusindu-se depistareaunui numar de 3 persoane urmaritegeneral (C.C., C.G. si C.F.) care s-auascuns in podul unei case nelocuite,una din persoane fiind inarmate cuun topor.”193 Raspunsul politieimentiona faptul ca “politistiiparticipanti la actiune au fostinconjurati de circa 200 de persoane,rude si vecini ai celor depistati, care,pentru a inlesni scaparea urmaritilor,au recurs la manifestari violentelovind politistii aflati in misiune cudiferite obiecte contondente (bate,pietre, topoare etc.)”194

Inspectoratul Judetean de PolitieNeamt mentiona faptul ca la actiuneadin 05.12.2002 au participat unnumar de 18 politisti din cadrul IJPNeamt in vederea prinderii si trageriila raspundere penala a unui numar

192 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.193 Idem194 Idem

de 4 invinuiti respectiv C.C, C.O, S.F siC.G “… cei cautati impreuna cu altiromi adunati in sprijinul lor auagresat politistii din dispozitiv pentrua-si asigura scaparea si in consecintaorganele de ordine au folosit fortapentru autoaparare si pentruretinerea celor in cauza. In acestcontext au fost raniti 4 politisti de laIJP Neamt, 1 jandarm de la Centrulde Jandarmi Judetean Bacau si patrupersoane din randul romilor implicatiin conflict din care 2 au decedat.”195

Intre persoanele ranite prinimpuscare in cadrul actiunii s-a aflatsi un minor. Internat in spital, mameiacestuia nu i s-a permis sa-si vizitezefiul, invocandu-se regulamnetulintern al sectiei medicale. Constatandsituatia refuzului de a permiteaccesul mamei la fiul sau minor, invarsta de 14 ani, si prezentarii unorinformatii detaliate privind starea desanatate a copilului, Romani CRISS s-a adresat Ministerului Sanatatii siFamiliei printr-o sesizare in care afost acuzata atitudinea cadrelormedicale. In acelasi sens, a fostsesizata Autoritatea Nationala pentruProtectia Copilului si Adoptie,precum si Comisia pentru ProtectiaCopilului din cadrul ConsiluluiJudetean Bacau196.

In data de 25.03.2003, Romani CRISSa denuntat la Parchetul de pe langaCurtea de Apel Bacau acteleofiterilor si agentilor de politie.Parchetul de pe langa Curtea de ApelBacau prin rezolutia procurorului decaz a dispus neinceperea urmaririi



penale fata de lucratorii de politiedin cadrul IPJ Neamt, retinandu-se caimpuscarea mortala a doua persoanesi vatamarea corporala a altora s-afacut in conditii de legitimaaparare”. Impotriva rezolutiei s-aformulat plangere la ProcurorulGeneral al Parchetului de pe langaCurtea de Apel Bacau. Acesta amentinut rezolutia procuroruluiconsiderand ca este temeinica silegala197.

Romani CRISS si partile vatamate audepus plangere impotriva rezolutieiprocurorului general la Curtea deApel Bacau. In data de 27.02.2004,Curtea de Apel Bacau a admisplangerea CRISS, a desfiintatrezolutia parchetului si a restituitcauza la procuror in vedereaadministrarii probelor solicitate deCRISS si partile vatamate. Ulterior,dupa recursul promovat de parchet,dosarul a fost judecat la Inalta Curtede Casatie si Justitie, care amentinut neinceperea urmaririipenale, prin decizia penala nr.2387din 08/04.2005.

Dupa epuizarea cailor interne derecurs, in anul 2007, partile vatamateau formulat plangere impotrivaRomaniei la Curtea Europeana aDrepturilor Omului198.

Standarde procedurale sisubstantiale nerespectate in cazulBuhusi

Articolul 2, care asigura dreptul laviata constituie una dintreprevederile fundamentale aleConventiei Europene a DrepturilorOmului de la care nu este permisa

197Idem198 Idem

nici o derogare pe timp de paceconform articolului 15.Circumstantele care justifica privareade viata trebuie analizate strict. Uzuldeliberat sau intentionat de fortaletala este un factor care poate fi luatin considerare cand i se evalueazanecesitatea. Orice uz de forta nutrebuie sa fie decat “absolutnecesar”. Este nevoie de un test denecesitate mai restrictiv incomparatie cu cel aplicabil in modnormal cand actiunea unui stat este“necesara intr-o societatedemocratica”, in contextul Art. 8-11din Conventie. Asadar, uzul de fortatrebuie sa fie proportional cuindeplinirea scopurilor prevzute deArt. 2199.

Atingerea dreptului la viatapresupune existenta unei formeefective de investigatie din parteastatului

Obligatia de a proteja dreptul laviata, conform articolului 2 dinConventia Europeana, relationat cusarcina generala a Statelor dinarticolul 1 de “a asigura fiecaruia dinjurisdictia sa drepturile si libertatiledefinite in Conventie”, implica siexistenta unei forme efective deinvestigatie oficiala in cazul ucideriide persoane ca rezultat al uzului deforta Forma de investigatie careindeplineste aceste scopuri poatevaria in diferite circumstante. Totusi,indiferent de cum se va pune inaplicare, statele trebuie sa actionezedin proprie vointa imediat ceproblema le-a fost supusa atentiei.Nu pot lasa initiativa in seama rudeicelei mai apropriate de a formula oplangere sau a-si asuma

199 A se vedea CEDO, hotararea in cauzaMcCann v. Marea Britanie.


responsabilitatea pentru initiereaoricarei proceduri de investigatie200.

Investigatia trebuie sa concluzionezedaca uzul de forta a fost justificatsau nu, sa identifice si sa duca latragerea la raspundere a celorvinovati

Investigatia trebuie sa fie eficienta,adica de natura a stabili daca uzul deforta a fost sau nu justificat decircumstantele unui caz, sa identificesi sa conduca la tragerea laraspundere a celor responsabili deprivarea de viata. Acesta obligatiepresupune o masura de diligenta201.

Investigatia trebuie sa fie promta sisa mentina increderea publicului inordinea de drept

Pe langa cerinta de eficienta, in cazulinvestigatiilor este implicita cerintade promptitudine si ratiune. Desigur,se poate accepta ca in practica existaobstacole sau dificultati in derulareaunei investigatii intr-o anumesituatie. Totusi, un raspuns prompt alautoritatilor in investigarea unui cazde uz de forta poate fi privit, ingeneral, ca esential in mentinereaincrederii publice in privintarespectarii literii legii si prevenireaoricarei aparente de complot sautoleranta fata de acte ilegale202.

Solutia autoritatilor romane privind”legitima aparare” a lucratorilor depolitiei este lipsita de temeinicie, delegalitate precum si de probitate

200 A se vedea CEDO, hotararea in cauza Ilhanv. Turcia, in cauza Kaya v. Turcia.201 A se vedea CEDO, hotararea in cauza Kayav. Turkey, in cauza Ögur v. Turcia.202 A se vedea CEDO, hotararea in cauza Yasav. Turkey, in cauza Cakici v. Turkey, in cauzaTarnrikulu v. Turcia.

Solutiile adoptate de organele deinvestigatie nu au respectatstandardele prevazute de ConventiaEuropeana in ceea ce privesteprivarea de viata a persoanelor deetnie roma, de catre lucratorii depolitie.

Adevarata situatie de fapt confirmanelegalitatea solutiei de neincepere aurmaririi penale, rezultata atat dinmodul defectuos in care a fostconceput planul de actiune dispus depolitie, cat si din modul haotic in carea actionat fiecare politist, care aevidentiat enorme carente decomportament, mentalitate siusurinta cu care vietile oamenilor potfi suprimate dupa bunul plac alfiecaruia203.

Din relatarile martorilor oculari,rezulta o cu totul alta situatie de faptdecat cea sustinuta de catre organelede ordine. Astfel, in ceea ce privestevictima C.G (tatal unuia dintreurmaritii general), unul dintremartorii prezenti la incident arata caaceasta a fost impuscata in timp cese ducea spre fantana, pentru aaduce apa copiilor, in urma uneialtercatii cu unul dintre jandarmi.Martorul arata ca C.G „s-a luat laincaierare cu un jadarm. Un altjandarm dupa gard a tras cu pusca devanatoare in C.G. si el a cazut. Ala atras primul. Celalalt janadarm cu cares-a incaierat a scos pistolul si a maitras 3-4 focuri de arma in el.” Acelasimartor precizeaza ca „dupa ce s-atras cu arma prima oara,



comandantul politiei a spus ati tras,acum descurcati-va. Fratele lui C.G. s-a dus sa-l scoata de acolo si a tras siin el ranindu-l in palma stanga.”204

In ceea ce priveste victima C.F, mamaproprietarei imobiliului in care s-audesfasurat evenimentele arata ca aauzit 2 impuscaturi, moment in careunul din urmaritii aflati in podul caseia strigat sa inceteze focul pentru caau fost ranite 2 persoane, dupa carea coborat si s-a predat. Cand acoborat si C.F, unul dintre gardieni l-aimpuscat in abdomen, de la distantade 2 metri, cartusul trecand prin el sioprindu-se in peretele de chiripici.Aceeasi martora afirma ca politistiiau spus ca au primit ordin „de sus” sail prinda pe C.F „mort sau viu” si auactionat in consecinta. Tot dinmarturia acesteia rezulta ca, dupa ces-a tras cu arma, unul dintre politistii-a strans la un loc pe jadarmi si le-aspus „in viata vietilor voastre ceea ceati facut acum sa nu mai facetiniciodata”205.

Modul defectuos de organizare aintregii actiuni si lipsa deprofesionalism a cadrelor de ordineangajate in aceasta operatiune auculminat insa cu ranirea grava aminorului de 14 ani, V.V, a caruisingura vina a fost aceea de a se fiaflat in mod intamplator in multimeade curiosi adunata la loculincidentului. Ulterior, V.V a fostinternat la spitalul din localitate cudiagnosticul “plaga impuscata”.

Concluziile procurorului privindimpuscarea lui V.V, precizate in


rezolutia din 7.07.2003 in care sementioneaza ca “minorul s-a postatin dreptul unui paravan confectionatdin P.F.L., prin care a patruns uncartus si i-a produs o plagaimpuscata”, sunt incorecte.Procurorul general, in raspunsul sau,mentioneaza ca in ceea ce privesteranirea minorului V.V lipseste cudesavrasire latura subiectiva ainfractiunii, cu alte cuvinte intentiade impuscare. Insa, rana rezultataprin impuscarea minorului este tipicaunei impuscari directe faraintampinarea vreunui obstacol.

Daca impuscarea s-ar fi realizat prinpenetrarea, in prima faza, aparavanului confectionat din P.F.L,urmele secundare ale impuscarii ar fifost retinute pe acest material. Ranaminorului, insa, contrazice ipotezaretinuta de procuror.

Mai mult, chiar acceptand prinabsurd ca ipoteza prezentata deparchet ar fi reala (lucru contrazis deexpertizele tehnice), lipsa intentieidirecte sau indirecte nu poateexclude in mod automat culpa, dinmoment ce lucratorii de politie erauconstienti de faptul ca in jurul lor seaflau mai multe persoane pe careputeau sa le raneasca, avand invedere ca au folosit armamentul dindotare206.

c. Utilizarea abuziva aarmamentului din dotarede catre politie: ChitilaTriaj



In data de 08.11.2005, in timp ce seindrepta impreuna cu mama sa catrecasa, minora C.M, in varsta de 13 ani,intentionand sa tranverseze liniile decale ferata din spatele statiei CFRChitila Triaj, a fost impuscata de catreun politist din cadrul PolitieiTransporturi Bucuresti.Potrivit declaratiilor extrajudiciaredate de catre victima si martoriiprezenti, C.M a fost impuscata intimp ce se afla cu spatele la politist,in momentul in care cobora pe scarileunui tren stationat pe linia pe caretrebuia sa o traverseze pentru a seindrepta spre casa unde domicilia. Indeclaratii se mentioneaza ca nu aexistat nici un moment in care viatasau intergritatea fizica a politistuluisa fie puse in pericol.

Conform acelorasi declaratii, distantade la care s-a tras asupra minorei afost de maxim 3 metri. Victima a fostdusa la Spitalul Universitar Central,unde a fost operata, extregandu-i-se,in prima faza, un numar de 15 alicedin ficat. C.M a ramas internata inspital o luna de zile.In biletul deexternare din spital, emis indata 8decembrie 2005, se specificainternarea la sectia Chirurgie II, cudiagnosticul: plaga impuscata;explozie hepatica; soc hemoragic;hemoperitoneu masiv; pleurezie;fracturi costale drepte IX207.

Romani CRISS a contractat unaparator ales pentru a reprezentavictima in fata instantei de judecata.O plangere penala impotrivapolitistului din cadrul PolitieiTransporturi Bucuresti a fost


inaintata Parchetului de pe langaTribunalul Bucuresti. La aproximativ2 ani de la data incidentului,Parchetul de pe langa TribunalulBucuresti inca nu identificasepolitistul care a uzat armamentul dindotare, fiind audiata, in cadrulinvestigatiilor, doar minora.Dupa numeroase memorii facute deaparatorul ales de Romani CRISS cuprivire la nesolutionarea cereriipenale, in data de 04.08.2009 s-adispus neinceperea urmaririi penaleimpotriva politistului care a utilizatarmamentul din dotare impotrivaminorei.

Impotriva ordonantei s-a formulatplangere, aceasta fiind respinsa dePrim Procurorul Parchetului de pelanga Tribunalul Bucuresti prinordonanta nr 1931/II-2/2009 din12.10.2009. Similar, plangereaimpotriva ordonantei a fost respinsade Tribunalul Bucuresti, prin Sentintapenala nr.274/F/ din 07.04.2010.

Prin decizia penala nr.1014 /R din 28iunie 2010, Curtea de Apel a admisrecursul promovat de C.M., a casatsentinta penala a Tribunalului, fiinddesfiintate ordonantele si a trimiscauza parchetului in vedereainceperii urmaririi penale. Dosarul afost preluat de Parchetul de pe langaInalta Curte de Casatie si Justitie

d. Utilizarea abuziva aarmamentului din dotarede catre politie:Bucuresti (Chitila)

In data de 19.09.2006, un echipaj depolitie din cadrul sectiei 5 dinBucuresti, care patrula in zona soseleiChitila, a observat doua persoane,intre care si C.A. La vederea


politistilor acetia au fugi, unul pe josiar celalalt cu masina spre stradaRozelor. Masina a iesit de pecarosabil din cauza lucrarilor la sosea.Soferul a cobora, fiind urmarit deunul dintre politisti. A intrat in curteaunui imobil si, in timp ce incerca saescaledeze un gard pentru a sari incurtea unui vecin, a fost impuscatmortal de catre politist.

Conform declaratilor martorilor,vecinii C.A si T.R, in dimineata zileide 19 .09.2006, in jurul orelor 3.00,au auzit o impuscatura de pistol incurtea casei si l-au vazut pe politistulS.A langa victima C.A, care era cu fatain sus, trantit la pamant, si caruia iicurgea sange din gat. In timp ce C.A siT.R incercau sa-i opreasca sangerareasi sa-l duca la spital, politistul S.Avorbea la telefon cu unul dintre sefiisai spunandu-i “sa aranjeze cudoctori”.

Dupa aproximativ 45 de minute, lainsistentele parintilor victimei si avecinilor care venisera in curteaimobilului, politistii au transportatvictima, alaturi de mama acesteia, laspitalul Floreasca cu masina politiei.La spital victima a decedat in urma’’hemoragiei interne si externeconsecinta a unei plagi impuscatelaterocervicale stangi cu leziune devena jugulara stanga si fracturavertebrala cervicala C2. Intre plagaimpuscata care a determinat leziuneade vena jugulara stanga si decesexista o legatura de cauzalitatedirecta”208.


Romani CRISS a contractat unaparator ales pentru a reprezentainteresele familiei victimei ininstanta. Prin rezolutia 4910/P/2006,Parchetul de pe langa TribunalulBucuresti a dispus neincepereaurmaririi penale impotrivalucratorului de politie. Impotrivaacestia s-a formulat contestatie iar indata de 7.12.2007 s-a formulatplangere in fata TribunaluluiBucuresti.

Prin sentinta penala nr. 309 din14.03.2008 Tribunalul Bucuresti aadmis plangerea, a desfiintatrezolutia si a trimis cauza la procurorin vederea inceperii urmaririi penale.Prin decizia penala nr. 729 din03.06.2008, Curtea de Apel Bucurestia respins recursul declarat deprocuror. In data de 22.01.2009Parchetul de pe langa TribunalulBucuresti a dispus incepereaurmaririi penale impotrivalucratorului de politie.

e. Utilizarea abuziva aarmamentului din dotarede catre politie: Apalina

In data de 07.09.2006, in urma uneiinterventii a politiei si a fortelorspeciale in comunitatea din Apalinadin judetul Mures, au fostinregistrate un numar de 37 devictime, dintre care 20 de barbati si17 femei, intre care si 5 minori, 22 depersoane impuscate si 15 lovite sauamenintate cu arma, precum siranirea unui numar de trei politistidin cadrul D.P.I.R209.



Potrivit Inspectoratului Judetean dePolitie Mures, in vederea punerii inaplicare a procedurii de citare, unnumar de sase lucratori de politie si ogrupa de sapte lucratori D.P.I.R s-audeplasat in cartierul Apalina, invederea depistari a doi agresori siinvitarea la sediul politiei. Ajunsi incartierul Apalina, politisti au fostintampinati de un numar mare decetateni de etnie roma, care auinconjurat masinile politiei. Urmareinterventiei luptatorilor D.P.I.R, s-aufolost substante iritant-lacrimogene,cinci spray-uri,16 cartuse cu gloantede cauciuc, 42 de cartuse calibrul9mm pentru pistol tip Glock, toatetrase in plan vertical si douagrenade210.

Romani CRISS si Liga ProEuropa aumonitorizat cazul, fiind intervievatimartori ai incidentelor si organizatediscutii in cadrul unor intalniri cureprezentanti ai autoritatilor locale.Cazul a intrat si in atentiaParlamentului European, o vizita lanivel local fiind efectuata deeuroparlamentarele Victoria Mohacsisi Katalin Levai.

In octombrie 2006, Romani CRISS s-aadresat Ministerului Administratieisi Internelor, institutiei PrefectuluiMures, Inspectoratului General alPolitiei Romane, InspectoratuluiJudetean de Politie Mures siInstitutului pentru Cercetarea siPrevenirea Criminalitatii cu privire laderularea evenimentelor din Apalina.

Ministrul Administratiei si Internelor,dl. Vasile Blaga declara211 ca “Politia

210Idem211 Idem, in buletinul informativnr.613/19.09.2006 - Ministrul Vasile Blagaadresa o scrisoare europarlamentarilor

si-a facut datoria si a respectat cadrullegal, iar evenimentul, desiregretabil, nu poate fi reprosatfortelor de ordine, care au fost pusein situatia de a se apara in fata uneimultimi violente”.

O luna mai tarziu, in data de30.10.2006, Inspectoratul General alPolitiei Romane a raspuns sesizariiRomani CRISS mentionand ca“… s-astabilit faptul ca gestionareaevenimentelor de catre ofiteriiresponsabili din cadrul IJP Mures s-aefectuat in mod necorespunzator,fapt ce a condus la luarea unormasuri cu incalcarea prevederilorlegale in vigoare si a dispozitiilorinterne […]”. De asemenea, raspunsulpreciza faptul ca s-a declansatcercetarea prealabila la adresa unuinumar de trei ofiteri de politieresponsabili cu gestionarea situatiei:Comisar sef de politie U. V, Comisarde politie M. A si Subcomisar depolitie G.P.Totusi, in data de 12.02.2007,Inspectoratul General al PolitieiRomane informa Romani CRISS ca „inurma deliberarii, cu unanimitate devoturi, s-a constatat nevinovatiapolitistilor cercetati, respectivcomisar de politie M. A. [...] si sub-comisar de politie G. P”212.

Romani CRISS a contractat doiaparatori alesi pentru a reprezentapartile vatamate in fata instantelorde judecata.

Vicktoria Mohacsi si Katalin Levai cu referirela organizarea actiunii in Apalina.212 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.


Prin ordonanta 704/P/2006 din data16.01.2007, Parchetul de pe langaTribunalul Mures a dispusneinceperea urmaririi penale fata delucratorii de politie sub aspectulsavaririi de tentiva de omor si deomor calificat precum si declinareacompetentei in favoarea Parchetuluide pe langa Judecatoria Reghin invederea continuarii efectuarii decercetari penale in cauza, subaspectul savarsirii de catre lucratori ainfractiunilor de purtare abuziva,lovire, vatamare corporala grava.Parchetul a retinut ca intentiaorganelor de ordine a fost aceea dedescuraja persoanele care s-au stransin numar mare la fata locului si nu dea le suprima viata, dispozitiile internecare reglementeaza activitateadetasamentelor de interventierapida permitand asemenesa tipuride interventii. Impotriva ordonanteis-a formulat plangere la procurorulierarhic superior.

Prin rezolutia din data de 16.07.2007Parchetul de pe langa JudecatoriaReghin a dispus neinceperea urmariipenale impotriva fortelor de ordine.Plangerea formulata de partilevatamate a fost respinsa prinrezolutia adoptata de Prim-Procurorul Parchetului de pe langaJudecatoria Reghin (rezolutia nr.441/VIII/2/2007 din 31.08.2007).Impotriva rezolutiei s-a formulatplangere la Judecatoria Reghin. Prinsentinta penala nr. 737 din16.07.2008, instanta de judecata arespins plangerea.

f. Utilizarea abuziva aarmamentului din dotarede catre politie: Zanea

In data de 20 iulie 2007, in satulZanea din comuna Ciurea, judetul Iasia avut loc o interventie a trupelorspeciale ale politiei. Au fost retinutepatru persoane. In urma interventieipolitiei, un numar de aproximativ 17-18 persoane (printre ele aflandu-sefemei, copii, batrani) au fostagreasate, batute sau ranite prinimpuscare, iar 2 minore in varsta de12, respectiv 15 ani au fost internatein spital213.

Reprezentantii politiei au declarat caactiunea a avut toate avizele siaprobarile necesare, scopul fiindaducerea la indeplinire a unui numarde 10 mandate de executare. Inaintede actiune s-a realizat o analiza ariscurilor, cunoscandu-se faptul caaccesul in comunitate se realizeazafoarte greu si faptul ca romii „suntagresivi si ca folosesc, in astfel desituatii, femeile si copiii pe post descut uman”. La actiune a participatun numar de 128 de politisti, care aufost impartiti pe echipe ce au intratsimultan in cele 10 locatii unde sepresupune ca se gaseau persoaneleurmarite. Politistii au fost atacati demembrii comunitatii cu „o ploaie depietre”. A fost necesara folosireaarmamentului din dotare, a spray-urilor paralizante, a focurilor deavertisment trase in plan vertical sicare au ricosat, ranind o parte dinmembrii comunitatii214.

Din relatarile romilor, a reiesit faptulca un numar relativ mare de adulti siminori au fost agresati de fortele deinterventie, care au folosit spray-uri



paralizante, cu efect puternic,pulverizate din rezervoare purtate inspatele lucratorilor de politie. Acestiaau reclamat ca, pe durata interventieipolitiei, au fost distruse bunuripersoanale, in special bunurile dinlocuinte, precum si ca au fost ucisiprin impuscare un numar de 25 decaini. 9 copii au fost injurati siscuipati decatre politisti, iar unuldintre copii, in varsta de 2 ani, a fostbruscat215.

Momentul in care politistii au ranitdoua minore, S.I (15 ani) si S.G (12ani) este prezentat in moduri diferitede catre politie si de catre romi.Politia sustine ca au fost trasegloante de avertizare in plan vertical,insa au ricosat si au ranit cele douafetite. Din declaratile romilor rezultaca minorele au iesit la poarta casei, sis-a tras spre ele. Acestea au cazut siulterior au fost trasportate la spitalde masina serviciului de ambulantacare insotea fortele de ordine.Minora in varsta de 12 ani, prezentaplaga impuscata in zona inghinalastanga. Potrivit certificatului medicalnecesita intre 30-35 de zile deingrijire medicala. Cea in varsta de 15ani prezenta plaga impuscata inbratul si piciorul stang, intre 14-15zile ingrijiri medicale216.

Romani CRISS a sesizat InspectoratulGeneral de Politie precum siInstitutul pentru Cercetarea siPrevenirea Criminalitatii, solicitandinformatii cu privire la anchetaadministrativă privind interventiafortelor de ordine in comunitatea de


romi. Inspectoratul General de Politiea comunicat faptul ca: ”Actiuneafortelor de ordine a fost legala iarParchetul de pe langa Tribunalul Iasia considerat-o justificata si necesarapentru contracarea actiunilorviolente a grupurilor de romi.”. Searata, de asemenea ca „pentrustabilirea existentei sau inexistenteiunor abateri disciplinareInspectoratul General de Politie adispus la data de 26.07.2007cercetarea prealabila a sefuluiD.P.I.R. Iasi scms R. T.”217

Ca urmare a incidentelor, romii auformulat plangeri penale in numecolectiv (136 de persoane) adresateParchetului de pe langa Inalta Curtede Casatie si Justitie si 5 plangeripenale individuale adresateParchetului de pe langa Curtea deApel Iasi, Parchetului de pe langaInalata Curte de Casatie si Justitie,Prefectului Judetului Iasi, MinistruluiJustitiei, Ministrului Internelor siReformei Administrative, Primului-Ministru al Romaniei si PresedinteleRomaniei218.

In octombrie 2007 au fost formulatecinci actiuni civile in fata JudecatorieiIasi, impotriva MinisteruluiInternelor, Inspectoratului Judeteande Politie Iasi, Z.L – seful IPJ Iasi, R.D– seful DPIR Iasi, M.L – seful PolitieiMunicipiului Iasi si S.S din cadrul DPIRIasi avand ca obiect obligarea laplata de daune pentru prejudiciilemorale si materiale cauzate219.

217 Idem218 Idem219 Idem


VI.Cazuri monitorizate de CRISSprivind acte de abuz aleoficialilor responsabili cuaplicarea legii

a. Cazul Pata Rat: purtareabuziva si distrugereabunurilor de catrelucratorii de politie

Romani CRISS impreuna cu Asociatia“Romano Suno” au monitorizat cazulraziilor succesive organizate lagroapa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca, în zona cunoscută subnumele de Pata Rât, unde trăiesc maimult familii de romi, ai căror membriinsumeaza aproximativ 120 depersoane. În zilele de 05.11.2005,respectiv 08.11.2005, s-au desfăşuratdouă razii ale poliţiei clujene, avandca obiect identificarea unorpresupuşi infractori care ar fi sustrasbunuri din cabanele aflate în zonelelimitrofe gropii de gunoi220.

Cu ocazia primei razii, in jurul orelor23.00, un numar de 20 de politisti sireprezentanti ai fortelor speciale s-audeplasat in comunitatea de romi dinPata Rat. Ajunsi la fata locului,politistii au scos afara toatepersoanele pe care le-au gasit,prinzandu-le de cap sau de par si le-au aruncat la pamant. Acelasitratament a fost aplicat sipersoanelor care se aflau deja afara.Fortele de ordine au adunat toatefemeile si copiii intr-un singur loc, iar


o parte dintre lucratorii de politie auinceput sa perchezitioneze colibele.Mai multi politisti din randul fortelorspeciale au intrat in colibe si auconfiscat tot ce au gasit: televizoare,casetofoane, coverturi, bani,telefoane si baterii de masina.Bunurile au fost puse in masinapolitiei insa nu au fost semateprocese verbale de confiscare.In timpul in perchezitionarii colibelor,o fata a incercat sa scoata niste haineca sa imbrace copiii. Un reprezentantal fortelor speciale a vazut-o si atrantit-o la pamant. In timp ceaceasta se afla la pamant, politistul incauza i-a aplicat mai multe lovituri cubastonul peste maini, picioare sispate. Un al lucrator a luat o legaturade fan, a aprins-o si a aruncat-o incoliba fetei batute221.

In data de 08.11.2005, in jurul orei05.00 - 05.30, un numar de 60 decadre ale politiei, inclusiv din randulfortelor speciale, au organizat o adoua razie la Pata Rat pentruprinderea unor persoane suspecte desavarsirea unor infractiuni de furt.Politia si reprezentantii fortelorspeciale au imprejmuit intreaga zonalocuita de catre romi, i-au trantit cufata la pamant pe cei care erau afarasi i-au scoas pe toti ceilalti,aruncandu-i la pamant. Femeile aufost asezate intr-o parte si barbatii inalta. Barbatii au fost incatusati, iar intimp ce erau la pamant, unii au fostloviti cu pumnii si picioarele siulterior dusi la sectia de politiepentru audieri222.

Au fost perchezitionate fiecarecoliba, luate toate bunurile care seconsiderau a fi dobandite ilicit,

221 Idem222 Idem


inclusiv doi porci, au fost dusi inmasina politiei. Dupa ce au confiscatbunurile din colibe, politistii s-au dusin spatele celor 13 colibe si au aprins,cu bricheta, nailonul care leacoperea. Focul s-a extins foarteusor, colibele romilor arzand inintregime223.

Chiar daca romii nu s-au manifestatin mod violent, acestia au fost loviticu bastoanele din dotare de catrereprezentantii fortelor speciale. Oparte dintre violentele exercitate aufost filmate de jurnalistii careinsoteau fortele de ordine224.

Deşi era însărcinată în luna a II-a, C.Ma fost bătută de fortele de ordine cuo scândură, până când scândura s-arupt, pentru că a întrebat unde estedus bărbatul sau şi pentru că aîncercat să scot din coliba câtevahaine şi bunuri. C.M a fost lovităpeste mână, peste spate şi pestepicioare. L.D a fost lovită peste faţăde mai multe ori de către un agent depoliţie pentru că le-a cerut politistilorsă nu îl mai lovească pe soţul sau şi aîncercat să scoata din colibă câtevalucruri personale.L.L a fost lovită cupumnul în tâmplă pentru că aîndrăznit să strânga lucrurile dincolibă şi să le puna în căruţă, încondiţiile în care unul dintrereprezentantii forţelor de ordine i-aspus să plece din colibă şi să laselucrurile acolo pentru că altfel o valovi. L.A a fost lovit cu pumnul în faţăde către o persoană care face partedin forţele speciale si care a intratpeste el în colibă, unde dormea cu


feţita sa. Nu cunoaste motivul pentrucare a fost lovit pentru că nu a fostavertizat în prealabil să faca sau să nufaca ceva. L.T a fost bătut de cătreagenţii de ordine, aşa cum reiese dinmaterialul filmat şi difuzat de cătreAntena 1. In materialul video seobservă cum L.T este lovit în modrepetat în cap şi trântit la pământ,chiar dacă nu s-a manifestat în nici unfel, nici fizic, nici verbal faţă deforţele de ordine. In timp ce s-a datfoc colibelor, un copil se aflainauntru. Mama acestuia s-a aruncatin coliba dupa copil pentru a-l salva sia reusit sa-l scoata, dar copilul asuferit arsuri puternice la picioruldrept225.

Romani CRISS a contractat unaparator ales care sa reprezinteinteresele romilor in fata instantelorde judecata. O plangere penalaimpotriva lucratorilor de politie afost introdusa la Parchetul de pelanga Judecatoria Cluj-Napocapentru savarsirea infractiunilor depurtare abuziva, distrugere siamenintare226.

Avand in vedere participarea incadrul raziei a unor ofiteri de politieprecum si a unor jandarmi, initial s-au pronuntat solutii de declinare acompetentei de la Parchetul de pelanga Judecatoria Cluj la Parchetul depe langa Curtea de Apel Cluj,Parchetul militar Cluj, ParchetulMilitar de pe langa Curtea Militara deApel Bucuresti respectiv la Parchetulde pe langa Curtea de Apel Cluj227.

225 Idem226 Idem227 Declinare de competenta avand in vedereconsiderentele Deciziei Curtii Constitutionalea Romaniei, nr.610/20.06.2010.


Prin rezolutia din 22 octombrie 2008,Parchetul de pe langa Curtea de ApelCluj a dispus neinceperea urmaririipenale impotriva lucratorilorparticipanti la razie. Impotriva acesteisolutii s-a formulat plangere, respinsainsa prin rezolutia nr. 1013 /II/2008din 28.11.2008. Curtea de Apel Cluj apronuntat sentinta penala nr.26 din07.04.2009 prin care a respinsplangerea impotriva rezolutiei. Prindecizia penala nr. 3243 din 14.10.2009, Inalta Curte de Casatie siJustitie a admis recursul promovatimpotriva sentintei Curtii de Apel si atrimis cauza parchetului in vedereainceperii urmaririi penale.

Totusi, prin rezolutia din 2septembrie 2011 Parchetul de pelanga Curtea de Apel Cluj a dispusneinceperea urmaririi penaleimpotriva fortelor de ordine. Aceastaa fost mentinuta prin rezolutia nr.929/II/2011 din 13.10.2011 aProcurorului General al Parchetuluide pe langa Curtea de Apel Cluj.

b. Cazul Gepiu: abuz allucratorilor de politie sifortelor de interventierapida

Romani CRISS si Fundatia RUHAMAau monitorizat cazul interventieilucratorilor de politie din data de 9mai 2006, cand un numar deaproximativ 30-35 de politisti inuniforma, civili si reprezentanti aiDetasamentului Politiei deInterventie Rapida (DPIR) au descinsin comunitatea de romi dinlocalitatea Gepiu, jud. Bihor. In urmaacestei descinderi, un numar de 5persoane de etnie roma au fostagresate de catre politisti; 4

persoane au obtinut certificatemedico-legale, necesitand intre 2 si 4zile de ingrijiri medicale228.

Presa locala a prezentat pe largevenimentele petrecute in localitateaGepiu. Ziarul local Jurnalul dedimineata publica, in data de10.05.2006, un articol cu titlul “Mintesau nu Politia?”, in care suspectaargumentele politiei prin care senega folosirea fortei in respectivainterventie. Cotidianul RealitateaBihoreana publica articolul intitulat”Romii batuti de Ziua Europei”prezentand punctele de vederecontradictorii ale reprezentatilorromilor si ale politiei. Articolesimilare erau publicate in JurnalBihorean229, Crisana230 si altele,evidentiind punctul de vedere al IJPcare contrazicea constatarile dincertificatele medico-legale obtinutede patru victime si declaratiilereprezentantilor FundatieiRuhama.231

Inspectoratul de Politie al JudetuluiBihor a negat ca pe durata actinunii

228 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.229 A se vedea articolul publicat in ziarulJurnal Bihorean, intitulat “Romii, Electica siPolitistii”, din data de 10.05.2006230 A se vedea articolul publicat in ziarulCrisana, intitulat ”Ziua «victoriei«Detasamentului de Interventie Rapidaasupra romilor din Gepiu”, din data de10.05.2006231 A se vedea: articolul publicat in cotidianulRealitatea Bihoreana in data de 11 mai 2006intitulat ”Romii se vor plange la Bruxelles”;articolul publicat in ziarul Jurnal Bihorean indata de 11.05.2006 intitulat ”Romii se plangla Bruxelles” ; si articolul publicat in ziarul«Crisana« in data de 11.05.2006 intitulat«Leziunile romilor si concluziile medicilorlegisti contrazic declaratiile politistilor”


politia ar fi folosit forta saumijloacele din dotare. Conformacestui comunicat, scopul actiuniipolitiei a fost prevenirea sicombaterea furturilor de energieelectrica, rezultatul fiind depistarea a11 familii care furau energie electricasi prinderea unui condamnat pentrucomiterea unei infractiunii232.

Romani CRISS a sesizat MinisterulAdministratiei si Internelor siInspectoratul Judetean de PolitieBihor.Potrivit raspunsului Ministerului din06.06.2006, in urma verificarilor s-astabilit faptul ca “politistii participantila actiune au actionat in limitelecompetentelor legale, fara a fiincalcate drepturile si libertatilorcetatenilor de etnie roma. Laformularea concluziei au fost avute invedere declaratiile politistilorparticipanti la actiune, declaratiilecelor patru cetateni de etnie romapentru care S.M.L Bihor a eliberatcertificate medico –legale, declaratiiale reprezentantilor S.C Electricaparticipanti la actiune, ale primaruluilocalitatii Gepiu si ale prefectuluijudetului Bihor. De asemenea,Parchetul de pe langa TribunalulBihor a fost sesizat cu privire lapresupusele abuzuri savarsite depolitistii din cadrul IPJ Bihor cu ocaziaactiunii desfasurate in ziua de09.05.2006, acesta urmand a sepronunta potrivit competentei.“233

232 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.233 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.

Romani CRISS a contractat unaparator ales in vederea acordarii deasistenta si reprezentare legala infata instantelor de judecata. A fostformulata plangere penala laParchetul de pe langa Curtea de ApelOradea impotriva reprezentantilorIPJ Bihor implicati in caz.Constatandu-se gradul profesional alunuia dintre politisti (comisar), ladata de 14.06.2006 dosarul a fostdeclinat la Parchetul de pe lingaCurtea de Apel Oradea.

Prin rezolutia nr 388/P/2008 din 16februarie 2009 Parchetul de pe langaCurtea de Apel Oradea a dispusneinceperea urmaririi penalaimpotriva politistilor, rezolutie ce afost confirmata de catre procurorulgeneral al Parchetului Curtii de Apel.Impotriva rezolutiilor s-a formulatplangere la Curtea de Apel Oradea,iar prin sentinta penala nr.35/PI/2010 din 11.03.2010 acesteaau fost desfiintate iar cauza a fosttrimisa la procuror in vedereainceperii urmaririi penale impotrivalucratorilor de politie.

Ulterior, prin rezolutia din18.11.2010 Parchetul de pe langaCurtea de Apel Oradea a dispusneinceperea urmaririi penale,rezolutia fiind mentinuta si deProcurorul General de pe langaCurtea de Apel234. Impotriva acesteias-a formulat plangere insa Curtea deApel Oradea a respins-o prin sentintapenala nr. 113/P/2011 din19.10.2011.

234 Procurorul General de pe langa Curtea deApel Oradea, rezolutia nr.457/II.2/2011 dindata de 16 iunie 2011.


c. Cazul Bontida: abuz allucratorilor de politie sijandarmi

In data de 3 august 2006, un numarde 5 tineri, dintre care doi minori, aufost ridicati de catre politistii dinBontida, insotiti de jandarmi sitransportati la sediul postului depolitie din localitate. Acestia au fostloviti atat pe parcursul transportuluicat si in sediul postului de politie.Tinerii au fost luat pe rand dindiferite locatii, din fata unui magazin,din strada sau de la locuintele dedomiciliu, de catre doua masini, unautoturism Dacia Logan si o duba deculoare albastra, apartinandJandarmeriei.Toti au fost transportati la sediulpostului de politie al comuneiBontida. In sediul postului de politieactele de violenta au continutat.Reprezentantii jandarmeriei auintocmit procese verbale pentru treidintre cei cinci tineri in legatura cu unscandal petrecut in data de 21 iulie2006 in localitate. La iesirea dinsediul postului de politie doi dintretinerii romi au lesinat, fiind solicitatainterventia Serviciului de AmbulantaCluj. In urma incidentului, trei dintretinerii condusi la postul de politie s-au prezentat la medicul legist, fiindconstatate excoriatii la nivelul regiuniparietale, tumefactii, echimozeviolacee palide, si au fost eliberatecertificate medico-legale235.

Romani CRISS a monitorizat cazulimpreuna cu Asociatia “RomanoSuno” din Cluj. CRISS a sesizatInspectoratul General al


Jandarmeriei Romane (IGJR),Inspectoratul General al PolitieiRomane (IGPR), InspectoratulJudetean de Jandarmi Cluj (IJJ),Inspectoratul Judetean de PolitieCluj (IPJ), Ministerul Administratieisi Internelor (MAI) si Postul dePolitie Bontida cu privire la incident.

Inspectoratul Judetean de JandarmiCluj a aratat ca “echipajul dejandarmi si lucratorii de politie s-audeplasat in comunitatea de romiunde i-au identificat pe V.N si B.D.Brsi s-a luat masura sanctionariicontraventionale de catre jandarmipentru provocare si participareefectiva la un scandal. Dupaintocmirea proceselor-verbale desanctionare, acestia au parasit postulde politie, iar din rapoartelejandarmilor si politistilor participantinu reiese ca asupra celor doi s-auexercitat violente fizice saucontrangeri. Lucratorii de politie sijandarmii au revenit in comunitateade romi unde au identificat pe K.T.,K.E., N.F.S., B.D.B. si M.L. participantila scandalul din 21.07.2006 si au fostcondusi la postul de politie. In timpce jandarmii intocmeau procesele-verbale de sanctionare, in fatasediului de politie s-au adunat in jurulorelor 20.30 aproximativ 80-100 decetateni de etnie roma, majoritateafemei si copii, nemultumiti capersoanele respective erausanctionate contraventional, si careaduceau injurii si amenintari laadresa fortelor de ordine236.

Inspectoratul Judetean de Jandarmicat si Inspectoratul General al



Jandarmeriei Romane auconcluzionat ca, in urma verificarilorsi cercetarilor efectuate in cauza,actiunea comuna a echipajului dejandarmi si a politistilor s-adesfasurat legal, in baza ordinelor siinstructiunilor in vigoare, iar inrapoartele intocmite atat de politistiicat si de jandarmii participanti laactiune acestia au sustinut ca nu auexercitat asupra cetatenilor de etnieroma condusi la post constrangerimorale sau fizice, loviri sau alteviolente, dimpotriva cele care au avutde suferit (distrugeri) in urma actiuniifiind cele doua institutii237.

Romani CRISS a contractat unaparator ales pentru a reprezentainteresele victimelor in fatainstantelor de judecata. In data de28.08.2006, a fost introdusa plangerepenala impotriva reprezentantilorjandarmeriei.Prin rezolutia nr. 17/P/2007 din datade 20 iunie 2007, Parchetul MilitarCluj a dispus neinceperea urmaririipenale impotriva reprezentantilorjandarmeriei.

d. Cazul Acâș: abuz allucrătorilor postului depoliție și a forțelor deinterventie

În data de 4 Iulie 2008, F.Z. se afla încurtea casei. Șeful de post împreunăcu alți trei polițiști s-au deplasat laproprietatea acestuia și i-au cerut săvină la post. Neprecizându-semotivul, F.Z. a refuzat. În acel


moment a fost amenințat de șeful depost că îl va împușca în cap,îndreptând arma spre el. Înmomentul în care a fost forțat săintre în mașină, F.Z. s-a opus. Arevenit în curte și l-a amenințat peșeful de post cu o sapă, cu care alovit în pământ, în semn de protest,fără a periclita pe nimeni din jur. Înacel moment, un consătean, F.Z.D. avenit din spate și l-a prins de gât întimp ce un altul l-a lovit în ochiulstâng, cu mânerul unui ciocan.Căzând la pământ, acesta a fost lovitîn continuare. Lucrătorii de politie, auasistat la acest incident fără săintervină în niciun fel238.

Pierzându-și cunoștința în urmaloviturilor primite, F.Z. a fost dus demembrii familiei (soția, fiica și socrul)la medicul de la dispensar. Între timp,și-au făcut apariția 8 lucratori aiforțelor speciale. Aceștia auintervenit în forță, au lovit cele 4persoane de etnie romă, inclusiv fiicalui F.Z. în vârsta de 13 ani, și i-auurcat într-un microbuz. Lui F.Z. i-aufost puse cătușe.

La postul de poliție, F.Z. soția si fiicaacestuia au fost bătuți de cătrelucratorii forțelor de intervenție.Ulterior, au fost duși, pe rând, lapoliția de la Carei, la poliția SatuMare, la Spitalul Municipal SatuMare, și la postul de poliție.Certificatul medico-legal obtinut deF.Z. certifică faptul că acestaprezenta leziuni traumatice, care s-arfi putut produce prin loviri activerepetate cu corpuri dure



contondente. Leziunile traumaticesuferite au necesitat 40-50 zileîngrijiri medicale pentru vindecare,conform certificatului medico-legal.Soția lui F.Z., fusese însărcinată înluna a treia. Urmare loviturilorprimite, a pierdut sarcina.

Romani CRISS a sprijinit victimele înacțiunile acestora adresateorganelor de poliție și cercetarepenală ori instanțe de judecată.Urmare sesizării Romani CRISS,Inspectoratul de Poliție Satu Mare aconchis că ”în urma cercetărilorefectuate, nu se atestă datepertinente ori proble concludenteprivind existența unui comportamentdiscriminatoriu din partea polițiștilorIJP Satu Mare, față de cetățenii deetnie romă”239.

Prin rezoluția din 11.12.2009Parchetul de pe langa TribunalulSatu Mare a dispus neîncepereaurmarii penale față de lucrătorii depolitie sub aspectul săvârșiriiinfracțiunilor de purtare abuzivă,vătămare corporală gravă și abuz înserviciu contra intereselorpersoanelor întrucât ”nu există indiciiîn cauza că [s-ar] fi săvârșit vreo faptăprevăzută de legea penală”.Împotriva acestei rezoluții s-aformulat plângere la procurorulierarhic superior. Prin rezoluția din21.01.2010, plângerea a fost respinsăca neîntemeiată. În consecință, s-aformulat plângere la Tribunalul SatuMare.

Prin Sentința penală nr. 65 din 23martie 2010, Tribunalul Satu Mare arespins plângerea.Tribunalul areținut că rezoluția Parchetului estecorectă deoarece în cauză nu există

239 Idem

indicii privind săvârșirea de faptepenale și că leziunile constatate princertificatele medico-legale au fostproduse prin loviturile aplicate deceilalți romi. Lucrătorilor de polițienu li se poate reproșa că nu au stopatagresiunea împotriva lui F.Z. atâtatimp cât agresorii îi sprijineau peaceștia din urmă240.

Prin decizia nr. 296/R/2010 din datade 18 mai 2010, Curtea de ApelOradea a respins ca nefondaterecursurile formulate și a menținut înîntregime sentința penală nr.65/2010. Curtea de Apel Oradea areluat cu fidelitate argumentele șiconcluziile Tribunalului și cele aleParchetului241.

Dupa epuizarea căilor interne derecurs, Romani CRISS a adresat oplângere la Curtea Europeană aDrepturilor Omului împotrivaRomaniei, în legătură cu aspectele defond precum și cele de procedură, încazul Acâș.

Standarde procedurale sisubstantiale nerespectate in cazulAcas

Ancheta juridiciară, atât cea penalăcât și cea desfășurată în fața instanțeide judecată, a omis clarificarea unorîmprejurări de fond legate de:-Actele de violență urmare cărorasoția lui F.Z., însărcinată în luna atreia, a pierdut sarcina, ceea ce puneîn discuție inclusiv protecția dreptuluila viață a copilului nenăscut.

240 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.241 Idem


- Necesitatea recurgerii la forță șiloviri în condițiile în care soția lui F.Z.nu a opus rezistență, nu a prezentatniciun pericol pentru terți sauorganele de poliție, era încătușată șiîntr-un raport fizic dispropotionatfață de lucrătorii forțelor deinterventie și alti 4 lucrători depoliție.

- Actele de violență la care au fostsupuse persoanele de etnie romă, încondițiile în care, la momentul la careau fost lovite, nu prezentau nicioamenințare pentru forțele de ordineși nici pentru alte persoane, nu erauînarmate, fiind aduse încătușate înpostul de poliție.

-Deplasarea de forțe în numar mareîn conditiile în care chiar polițiștii aurecunoscut că la momentul implicăriiforțelor speciale conflictul era dejaaplanat.

- Organele judiciare au intepretattrunchiat și subiectiv declarațiilemartorilor oculari, ignorând cudesăvârșire referirile la violențeleexercitate, și în general afirmațiiledefavorabile poliștilor.

- Rezoluțiile Parchetului cât șihotărârile instanțelor de judecată nuau asigurat în niciun fel o analizăaprofundată și mai ales nu ausoluționat fondul solicitărilorreclamanților.

Sub aspect procedural, autoritățilejudiciare nu au asigurat îndeplinireaobligației:- De a realiza o ancheta aprofundată,efectivă și imparțială cu privire lacircumstanțele pierderii sarcinii decătre soția lui F.Z.

- De a investiga efectiv starea de fapt(pierderea sarcinii) coroborat cuadministrarea insuficientă a probelor(audierea personalului medical, sauprecizări scrise din partea acestuia,lămuriri din partea medicului-legist)nu de a se baza pe speculații saupresupuneri neverificate, respectivpe ideea că dacă ar fi existat osarcină, medicul ar fi consemnatacest lucru.

- De a justifica eventuala recurgere laforță în cadrul unei anchete, denatură să conduca la identificarea șipedepsirea persoanelor responsabile,fapt care implică administrareatuturor probelor aparent necesarepentru aflarea adevarului. Organelede cercetare penală au dispus numaicercetarea a trei polițiști.

- De a asigura o anchetă eficientă cuprivire la actele de violență aleagenților, refuzându-se în modconstant referirea la vătămărilecauzate de forțele de intervenție șide poliție, refuzându-se să se explicede ce – în cazul fiecăruia în parte – nuau fost întrunite condițiile pentrutragerea la răspundere a persoanelorvinovate.

- De a asigura o ancheta eficientă cuprivire la posibilele motive rasisteimplicate în desfășurarea acțiunii deintervenție a forțelor de ordine și cuprivire la adresarea unor jigniri cucaracter rasist la adresareclamanților.


e. Cazul Gulia - abuz allucrătorilor postului depoliție și a forțelor deinterventie

În luna iunie 2008, la o stație dealimentare benzină s-a săvârșit otâlhărie. În respectiva zi, T.M. șiT.A.M. se întorceau de la cules fragiși, din spusele lor, trecând pe lângăbenzinarie, în căruță, au văzut untelefon pe jos. Crezănd că este înstare funcționabilă, l -au luat,observând că părțile componente aleaparatului erau împrăștiate.In data de 23.07.2008, 4 lucratori depolitie și 8 lucrători ai forțelor deintervenție s-au deplasat la caselecelor două familii. Doar la una dintreacestea, s-a prezentat un mandat depercheziție, în ciuda solicitărilorexprese. În casa lui D.M. au fostagresate 4 persoane, între care șiminorul S.M.I. și o persoană caresuferă de un handicap de gradul 2.T.A.M. a fost amenințată dereprezentanții politiei, în timp ce îlridicau pe T.M., soțulacesteia.(Acestuia i-au fost adresateurmătoarele afirmații: „Ţigan borât!Mişcă, ţigane, în morţii mătii!”, „Deunde ai tu sculele astea, măiţigane?”)242

Ulterior, la postul de poliție, au aflatcă T.M. era suspect pentru jaful din26.06.2008. T.A.M. a fost bruscată șiîmpinsă de reprezentanți ai poliției,agresată verbal.( „Taci din gură,ţiganco! Dacă mai vorbeşti, te calcacum în picioare, că am voie să te batla tine în curte!”) La comanda unui


lucrător de politie, aceasta a fostlegată de căruța din curte și retinutăsub supravegherea a doi mascați,timp de 15 minute.(Acesta a spus:„lua-ţi-o pe ţiganca asta, baga-mi-aşp... în gura ei şi legaţi-o decăruţă!”)243.

La postul de poliție T.M. a fostamenințat și obligat să dea odeclarație și în cele din urmă lovit cupumnul în cap. („Mă ţigane, dacă nuspui ceea ce îţi zic eu şi te întreb, temănânc!”) T.A.M. a fost audiată, fiindscuipată și lovită în cap cu un ziar deunul din lucratorii de politie.(I s-aspus: „Ţigancă urâtă ce eşti”,„Ţiganca dracului ce eşti”). În fațasediului de poliție, unde se aflau maimulte persoane ce-i cunosteau ceiimplicați în incident, unul dinlucratorii de politie a afirmat că dacămai merge în Gulia, nu se lasă „pânănu omoară vreo 2-3 țigani”. În plus,acesta a ironizat un coleg polițist,care se adresa pe un ton normal curomii, spunând că aceștia să îl punăBulibașă, pentru ”că le ținepartea”244.

Victimele incidentului au sesizatorganele de poliție, organele decercetare penală precum si instanțade judecată. Urmare solicitării decătre Romani CRISS a unui punct devedere, Inspectoratul General alPoliției a precizat că perchezițiile s-auefectuat legal, procesele verbale fiindsemnate de toate părțile, fărăobiecții. Inspectoratul Județean dePoliție Suceava a indicat faptul că

243 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.244 Idem


acțiunea lucrătorilor de politie s-adesfășurat cu respectarea cerințelorlegale, cu autorizațiile necesare, prinprezentarea acestora, fără utilizareaforței fizice, în ciuda faptului că înfața domicillior respective s-au strânsmulte persoane de etnie romă carese manifestau violent. În urmaverificărilor, nu s-a constatatcomiterea unor abuzuri sau aîncălcării legislației cu ocaziapercheziț iilor sau audieriipersoanelor245.

Parchetul de pe lângă Curtea deApel Suceava, prin rezoluția din24.11.2008 a dispus neîncepereaurmăririi penale față de lucrătorii depoliție sub aspectul săvârșiriiinfracțiunilor de purtare abuzivă șiabuz în serviciu contra intereselorpersoanelor întrucât ”nu rezultăsăvârșirea unor infracțiuni de cătreorganele de poliție” iar ”faptelesesizate de ... Romani CRISS nucorespund adevărului”.

Împotriva acestei rezoluții, CRISSprecum și victimele au formulatplângere la procurorul ierarhicsuperior. Prin rezoluția din23.01.2009, plângerea a fost respinsăca neîntemeiată. De asemenea, prinrezoluția din 9.12.2010, Parchetul depe lângă Curtea de Apel a dispusneînceperea urmăririi penale. Șiaceasta a fost atcată.

Romani CRISS și victimele aucontestat rezoluţia Parchetului de pelângă Curtea de Apel Suceava, atât laprocurorul ierarhic superior, cât şi laCurtea de Apel Suceava. Aceasta dinurmă a dispus admiterea plângeriiefectuate de Romani CRISS,împotriva rezoluţiei procurorului,

245 Idem

desfiinţarea acesteia, şi restituireacauzei la Parchetul de pe lângăCurtea de Apel Suceava, în vedereaînceperii urmăririi penale. HotărâreaCurţii de Apel Suceava a fostcontestată, insa recursul a fostrespins de Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, pe considerente ce tin deprocedura si modificarea legislartieiin vigoare cu privire la competenta.

Standarde procedurale sisubstantiale nerespectate in cazulGulia

Investigațiile organelor de cercetarepenală nu au fost imparțiale șiefective, nestabilind în mod clar șineechivoc cadrul procesual,identificarea și audierea părțilorvătămate precum și acuzațiile legatede supunerea la tratamentedegradante.

Aspectele legate de comportamentulrasist al lucrătorilor de poliție, deșirelevat în cauză, prin informațiiplauzibile care să conducă laconcluzia realizării unei anchete cuprivire la existența considerentuluietnic, nu au fost luate în considerare.Investigațiile organelor de cercetarepenală au fost superficiale, nu s-audepus diligențe pentru a stabili dacăfaptele imputate agențilorresponsabili de aplicarea legii au fostsau nu motivate de rasism.

Reținerea că faptele incriminate cuprivire la motivația rasistă s-arinclude în conținutul infracțiunii depurtare abuzivă ar înseamna practic“tratarea violenței și brutalitățiiinduse rasial pe picior de egalitate cucazuri ce nu un asemenea caracter” șiar avea drept consecință faptul căparchetul închide ochii în fața unor


acte ce sunt deosebit de distructivela adresa drepturilor fundamenale(dreptul de a nu fi supus discriminăriiși de a îndepini obligația suplmentarăde a investiga fapte motivate rasialcând există indicii cu privire lasăvârșirea unor asemenea fapte )

Rezoluţiile de neîncepere a urmăririipenale, dincolo de faptul ca au incluso analiză superficială, insuficientă, șinedetaliată în legătură cu purtareaabuzivă a organelor de poliţie, nu aufost motivate complet motivate,impartiale si obiective, omitandfaptele suspecte care puteau fi unindicativ al abuzului motivat rasial.

Argumentele considerate de Parchetdecisive în favoarea rezoluţiei deneîncepere a urmăririi penale au fostlegate de faptul că întreagapercheziţie a fost înregistrată audio-video şi că procesele verbale au fostsemnate atât de către martoriiasistenţi, cât şi de către persoanelepercheziţionate. Însă persoanelevătămate şi alţi martori susţin că nuau fost înregistrate momentele încare organele de poliţie au săvârşitabuzurile. Procesele verbale au fostsemnate de către doi martoriasistenţi, însă, nu reiese dinprocesele verbale dacă cei doimartorii asistenţi erau lucrători depoliţie. În situaţia în care martoriifăceau parte din aceeaşi unitate dincare fac şi organele ce au efectuatpercheziţia, se încalcă prevederileprocesuale penale.

În mod subiectiv, procurorul de caz aacordat atenție evenimentelor dincurtea instituţiei, unde s-au strânsanumite persoane, precizând etniaacestora, în schimb nu a luat înconsiderare posibilitatea investigării

unor posibile motivaţii rasiste inactiunea lucratorilor de politie.Dincolo de faptul că este cel puţinneclar modul în care procurorul astabilit că persoanele din apropiereasediului de poliţie ar fi fost de etnieromă- legislaţia în vigoare prevăzândîn mod expres că fiecare persoanăare dreptul să aleagă dacă doreşte săfie recunoscută ca aparţinând uneiminorităţi etnice- procurorul a făcutreferie la apartenenţa etnică numaiîn contextul în care se menţioneazăpresupuse reacţii violente sauzgomotoase ale celor aflati înrespectiva curte.

Procurorii s-a mărginit să preiaconcluziile şi relatările legate defapte conexe fără legătura cu fondulplângerilor şi nu au întreprins niciunfel de demersuri suplimentare pentrua identifica ipoteze legate desupunerea la violenţe fizice şi psihicedin partea lucratorilor de politie246.

f. Cazul Clejani: intervențiedisproportionată șiutilizarea armamentuluidin dotare

N.C. era implicat într-o relație deprietenie cu L.N. Aceasta, impreunacu doi frați ai lui N.C. au mers lapostul de poliție local unde a dat odeclarație scrisă în care fata îșimanifesta, în mod explicit, acordulpentru a locui împreună cu N.C. Înaceeași zi, reprezentanții polițieilocale au luat o declarație de la un



martor care atesta că L.N. a decis debună voie să locuiască la N.C. În zileleurmătoare dl. B. a fost chemat dereprezentanții Primariei și Polițieilocale, pentru ca L.N. și N.C. să deadeclarație, în prezența mamei lui L.N.cu privire la situația lor. Acest fapt aavut loc în 21 august, în sediulPrimăriei, în prezența viceprimaruluiși a reprezentanților poliției.

În data de 27 august 2008, în jurulorei 13.00, reprezentanți ai poliției șiai forțelor speciale din Giurgiu auintrat, fără a prezenta un mandat depercheziție, în locuința familiei B.,pentru a o elibera pe L.N., pe motivcă ar fi sechestrată. Aceștia auexercitat acte de violență asupra dlui.B., fiind trase mai multe gloanțe decauciuc și utilizate dispozitive cu gazelacrimogene, rezultând rănirea cu unglonț de cauciuc a minorului B.M, învârstă de 14 ani precum și starea deleșin constatată la 2 minori de 1 an și8 luni respectiv 3 ani și 8 luni, caurmare a utilizării gazuluilacrimogen247.

La scurt timp dupa incident, având învedere faptul că reprezentanțiipoliției au spus că mandatul se află lasediul primăriei, familia B., împreunacu rude și vecini s-au deplasat laautoritatea locală, pentru a li seprezenta documentul oficial. Ulterior,incidentul a fost prezentat, pe larg înmass media, în legătură cu faptul căPrimarul localității își va prezentademisia ca urmare a modului în carelucrătorii de politie au intervenit inacest caz.

247 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti

În legătură cu respectivele incidenteRomani CRISS s-a adresatautorităților locale precum șiorganelor de poliție. InspectoratulGeneral al Poliției a precizat că”îndeplinirea atribuțiilor specifice decătre politiștii din Giurgiu s-a realizatobiectiv, fără a fi influențați decriterii cum ar fi rasa, etnia, categoriasocială sau orice alt element care s-arputea constitui într-un factordiscrimiantor la adresa unei persoanesau grup de persoane”. Inspectoratulde Poliție a precizat că ”acțiunea s-arealizat în contextul în care tatăl feteia sesizat poliția cu privire la faptul căeste posibil ca fata sa, în vârstă de 16ani să fie ținută împotriva vointei salede către N.C248.

Parchetul de pe lângă TribunalulGiurgiu, prin rezoluția din 7.05.2009,a dispus neînceperea urmăririipenale față de lucrătorii de poliție.S-a considerat că leziunile minoruluinu au legătură cu cauza, deoarece nuprezintă elemente caracteristiceplăgilor produse prin împușcare iar înraport cu ceilalți reclamanți, nu aexistat elementul intențional al laturiisubiective a infracțiunilor prevăzutede art. 250 C.pen, rezultând călucrătorii de poliție au folosit forțacoercitivă doar în scopul de a seapăra. Împotriva rezoluției s-aformulat plângere la procurorulierarhic superior.

Prin rezoluția din 12.06.2009 s-arespins plângerea formulată caneîntemeiată, fiind reluate, ad

248 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti


literam, motivele invocate înrezoluția inițială a procurorului. Fatade aceasta rezolutie s-a formulatplangere la Tribunalul Giurgiu.Instanta de judecata a respins canefondata actiunea, pronuntandsentinta penala nr.467/11.11.2009.Utilizandu-se caile procedurale deatac, in ultima instanta, Curtea deApel Bucuresti a respins plangereapartii vatamante, prin Decizia Penalanr. 1959 din 14.12.2010.Epuizandandu-se caile interne derecurs, partea vatamata a formulatplangere la Curtea Europeana aDrepturilor Omului.

Standarde procedurale sisubstantiale nerespectate in cazulClejani

Din declarațiile persoanelor implicateprecum și ale dlui. B. A rezultat căacesta a încercat să își protejezefamilia în fața intervenției în forță alucrătorilor de poliție, fiind în apărarenu în poziție de atac iminent, direct șinemijlocit la adresa politiștilor. Înmomentul invervenției acestora, afost afectată intrarea principală acurții, au fost sparte 5 geamuri alecasei, în timp ce L.N. era luata cuforța de politiști.

La momentul deplasării la Primariepentru a se prezenta mandatul depercheziție, Primarul localității aprecizat în mod clar că un asemeneamandat nu exista la Primărie, sau înposesia sa, dimpotrivă, acestasolicitând organelor de poliție săarate respectivul mandat. Înconsecință, acțiunea a fostdesfășurată, prezumtiv, în lipsa unuimandat.

Reprezentanții Primăriei s-au disociatîn mod categoric de acțiunea poliției,considerând că aceasta nu a fostdesfașurată în mod legal.În ziua în care a fost suferit leziunea,minorul a fost dus la spital șiconsultat de către medici. Potrivitdeclarațiilor familiei, registrelemedicale de examinare auconsemnat existența unei leziuniproduse prin împușcare cu glonț decauciuc.

Învestigațiile efectuate în cauza nupot fi calificate ca imparțiale șiefective, din moment ce nu s-auclarificat circumstanțele în care s-arecurs la utilizarea armamentului dindotare, modalitatea de intervenție șiconsecintele asupra itegriătții fizice sipsihice ale celor implicați.

Învocarea legitimei apărari și autilizării coerciției în conținutulrezoluțiilor se limiteaza lamenționarea in terminis fără a indicaîn amănunțime, împrejurările care arfi determinat și impus, cu necesitate,această situație și reactia lucratorilorde poliție.

Aspectele invocate de reclamanți cuprivire la modul de intervențiedisproporționat, distrugereaproprietății, a intrarii în curte șispargerea geamurilor, lipsa uneiautorizații sau mandat, actelemedicale, nu au fost luate înconsiderare de către organele decercetare penală249.



g. Cazul Cuceu: incendiereadeliberata a caselor sibunurilor familiilor deromi

Organizatia Sanse Egale din Zalau amonitorizat cazul Cuceu, urmareinformatiilor cu privire la faptul ca inperioada august 2008 –septembrie2009 un numar de 4 case apartianadmembrilor comunitatii de romi dinCuceu au fost arse in timp ce familiilerespective erau plecate in diferitelocalitati invecinate. Potrivitvictimelor, in luna august 2008 a fostincentiata casa si grajdul familiei luiL.Z. Acesta a depus plangere la politiadin Jibou in legatura cu distrugereaproprietatii sale. In data de29.09.2009 casa familiei lui L.N a luatfoc, in timp ce toata familia se aflaintr-o alta localitate. In data de 30.092009 un alt incendiu avea loc la casalocuita de familia lui C.D iar in datade 20.10.2009 au fost arse depersoane necunoscute anexa si patrucapite de fan ce apartin familieiL.M.250

Romani CRISS impreuna cuorganizatia Sanse Egale au sesizatInstitutia Prefectului Salaj,Inspectoratul pentru Situatii deUrgenta Salaj, InspectoratulJudetean de Politie Salaj si Politiaorasului Jibou.

In toate cazurile victimele auformulat denunturi penale cu privirela savarsirea infractiunii de distrugeresi violare de domiciliu.

250 Raport cazul Cuceu-Jud. Salaj, AsociatiaSanse Egale, doc. nepublicat.

Investigatiile autoritatilor au fosttergiversate, nu s-au cercetatmotivele savarsirii faptelor,invinuiriile fiind atribuite exclusivautorilor necunoscuti. Desi au existatmartori care au oferit indicii cuprivire la savarsirea infractiunilor,acestea nu au fost coroborateefectiv. Ulterior, fiind identificatautorul faptelor, acesta a recunoscutpropria participare la incidentele dinaugust 2008, cat si 29 si 30septembrie 2009. La sugestiaaparatorului ales, acesta a revenit si ainfirmat declaratiile anteriore, datein fata organelor judiciare251.

In data de 03.08.2010 InspectoratulJudetean de Politie Salaj informaorganizatiile ca cercetarile efectuateau fost finalizate, autorul fiindindentificat iar dosarul trimisParchetului de pe langa JudecatoriJibou cu propunere de trimitere injudecata252. Organizatia Sanse Egales-a adresat Parchetului pentru asolicita informatii cu privire la stadiulcercetarilor penale insa nu a fostformulat un raspuns253.

251 Raport cazul Cuceu-Jud. Salaj, AsociatiaSanse Egale, doc. nepublicat.252 Adresa IJP Salaj nr. 219/CR/ 110061 din03.08.2010253 Adresa Sanse Egale, nr. 12/15.02.2011.


VII. Conflicte interetnice șiintervenția autoritățilorresponsabile de aplicarea legiiși administrarea justiției

a. Cazul Sanmartin

În data 25 mai 2009 întrecomunitatea maghiară și cea romă s-a încheiat un ”armistițiu” derespectare a reguluilor deconviețuire. La 31 mai 2009 a avutloc un incident între șase localnici deetnie romă și doi de etnie maghiară.Unul dintre aceștia din urmă a fostlovit, necesitând îngrijiri medicale. Unefectiv de șase lucrători de poliție s-adeplasat în comuna Sânmartin. Romiis-au refugiat în padure, la aflareaveștii că maghiarii din localitate sestrâng pentru a-i ataca254.

În după-amiaza aceleiași zilei,aproximativ 400 de persoane deetnie maghiară s-au adunat în stradăși s-au deplasat spre cele 40 de caseaparținând romilor, pe care le-auavariat, spărgând geamuri,distrugand ușile și țigla de pe case.De asemenea, au distrus diverseobiecte, cum ar fi televizoare, anteneTV etc. Mai multe autoturisme aufost avariate prin spargereageamurilor și lovirea caroseriei cuobiecte contondente. Mai mulți câinidin curțile romilor au fost omorăți.

Romii din sat părăsiseră deja casele,astfel încât nu au fost înregistrate

254A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.

victime umane. Mai mulți cai airomilor au fost duși la abator fărăacordul proprietarilor, iar în urmaconflictului, la presiunea maghiarilorși a poliției, romii au vândut o mareparte din cai, pe sume derizorii. Ocasă a fost incendiată la trei zile dupăizbucnirea conflictului, iar trei case șipatru grajduri au fost demolate lacirca două săptămâni după conflict.Romii și-au părăsit casele, stândnoaptea în padure sau pe câmp, subcerul liber255.

Romani CRISS, Asociația “ȘanseEgale” Zalău, Asociația “RomaACCESS Tomis” Constanța și experțiindependenți au participat ladocumentarea și monitorizareacazului Sânmartin.

În legătură cu incidentele dinSânmartin, Romani CRISS s-a adresatMinisterului Administrației șiInternelor, Inspectoratului Generalal Poliției Române, InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei Române,Inspectoratului de Poliție alJudețului Harghita, Inspectoratuluide Jandarmi al Județului Harghita șiPostului de poliție local.

La soicitările adresate de RomaniCRISS Inspectoratul General dePoliție cât și cel Județean au arătatcă: ”Incidentul a fost aplanat imediatdupă producere, prin măsuri deintervenție, cercetare penală șiintersificarea patrulărilor în zonă,fiind astfel posibilă intervențiaoperativă pentru evitarea produceriide victime și escaladarea unuiconflict interetnic de amploare;Politia Municipiului Miercurea Ciucefectuează cercetări ... față de 38 defăptuitori, sub aspectul săvârșirii

255 Idem


infracțiunilor de violare de domiciliuîn formă calificată și distrugere debunuri, în vederea tragerii larăspundere penală a acestora;Conflictul este atent monitorizat deforțele de ordine, care sunt înmăsura în orice moment să intervinăastfel încât situația din zonă să nuescaladeze”256

Inspectoratul de Jandarmi acomunicat Romani CRISS că: ”În datade 1 iunie 2009, a avut loc o ședințăcu participarea a 245 de maghiari, 2romi și reprezentanți ai administrațieipublice locale. Principalele fapteimputate romilor au fost: Nu aurespectat armistițiul stabilit cu osăptămână anterior între cele douăcomunități etnice, potrivit căruia sevor stopa faptele de încălcare aproprietății private și se vor respectaregulile de conviețuire în comun; ...Reprezentanții romilor nu au negatniciuna din acuzațiile aduse,admițându-le ca fiind reale... Îndatele de 1, 2, 3 și 4 iunie 2009, întreorele 20.30 și 22.00, aproximativ 70-80 de cetățeni de etnie maghiară s-au strâns în zona locuințelor de etnieromă, cu scopul declarat de a-și arătanemulțumirea față de modul în careaceștia înțeleg să respecte regulile deconviețuire în comun; La data de 8iunie 2009, conflictul a mai pierdutdin intensitatea inițială, dar încontinuare cetățenii de etniemaghiară protestează stradal laadresa cetățenilor de etnie romă,situație monitorizată de efective dincadrul IPJ și IJJ Harghita”257.

256 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.257 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,

Considerente CRISS privind cazulSanmartin

Conflictul de la Sânmartin a aparutpe fondul unor tensiuni crescânde,tensiuni care nu au fost dezamorsateprin întâlnirea organizată în data de25 mai 2009. Mai mult decât atât,întâlnirea a acționat, într-o oarecaremăsură, ca un catalizator alconflictului, în sensul în care etniciimaghiari au ripostat prin strângereaîn număr mare și distrugerea caselorromilor ca urmare a încălcării“acordului” de către romi. Etniciimaghiari au perceput incidentul ca oîncălcare a “acordului” din 25 mai2009 și au decis să își facă dreptatesinguri.

Distrugerea caselor romilor anecesitat deplasarea etnicilormaghiari în mai multe zone alecomunei, situate la distanțe de câțivakilometri depărtare. Acest lucrudenotă, pe de-o parte, faptul căetnicii maghiari au vizat pedepsireatuturor romilor din localitate (au fostvizate toate casele deși nu se aflau înaceeași zonă) și nu doar a celorimplicați în incidentul care a condusla declanșarea conflictului interetnic,iar pe de altă parte, faptul că forțelede ordine au avut timpul necesarpentru a interveni în scopulimpiedicării distrugerii locuintelor șibunurilor romilor, ținând cont defaptul că aveau cunoștință de stareatensionată existentă, precum și defaptul că în urma incidentului inițial șiînainte de declanșarea conflictului,poliția a trimis lucrători pentru ainvestiga incidentul, și mai ales defaptul că distrugerile au durat

de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.


aproape o săptămână și s-aupetrecut în prezența forețelor deordine.

În pofida prevederilor imperative alelegii, sub aspectul respectăriiregimului adunărilor publice,protecția dreptului la proprietateprivată, dreptul la demnitate umană,de a nu fi supus discriminării șidreptul la viață privată, etniciimaghiari s-au adunat în grupuri demai multe zeci sau sute de persoaneși au adus daune bunurilor romilor,(inter alia, au incendiat o locuință la 3zile după conflict). Autoritățilepublice nu au reacționat în niciun felpentru a impiedica acestecomportamente ilegale.

Începând cu data de 1 iunie 2009 auavut loc mai multe întâlniri, fiindcreată o “comisie de dialog”. Acestedemersuri s-au concretizat înadoptarea unui “protocol”.”Protocolul” a îmbrăcat forma unuidictat, constituind în fapt temeiulpentru pedepsirea colectivă amembrilor comunității de romi.“Protocolul” a fost negociat încondiții de presiune la adresa romilorcare erau amenințați și intimidați deetnicii maghiari, strânși în grupurinumeroase în locurile publice. Acestaa condus la asumarea de obligații însarcina comunității de romi, fără săstabilească niciun fel de obligații sauangajamente concrete în rânduletnicilor maghiari sau măcar aautorităților locale. Măsurileadoptate în “protocol” au corespunsmai degrabă emoțiilor populare dinrândul maghiarilor, decât realitățilorcare au generat conflictul.

Problema, probabil cea mai delicatăși urgentă, ar fi fost acordarea de

asistență și asigurarea securitățiiromilor, în special a celor care nu aurevenit la casele lor. În pofida chiar șia reglementărilor “protocolului” (dealtfel ilegale ele însele), maghiarii nuau permis întoarcerea romilor cu caiîn localitate, indiferent dacă dețineaupâmant agricol sau nu. Mai multdecât atât, trei locuințe și patrugrajduri ale familiilor de romi au fostdemolate în condiții neclare.

Maghiarii au declarat că nu doresc caromii să mai revină în sat, lucrususținut parțial și de minuta ședințeidin 8 iunie 2009 care consemneazădorința cetățenilor maghiari de acumpăra locuințele romilor care nuse pot întreține, iar aceștia săpărăsească localitatea Sanmartin. Laaproximativ sapte saptamani dupaincident, cel putin jumătate dintreromi nu au revenit în localitate șilocuiau în pădure sau în câmp.

Conflictul a inspirat și alte comunitățilocale, cum ar fi cazul comuneiSâncrăieni, în principal din cauzafaptului că etnicii maghiari auperceput că soluția pentru romi esteaceea de a le incendia locuințele și dea-i obliga prin “protocol” - în faptdictat - să adopte conduite impuse,cu nesocotirea prevederilor legale, șichiar în mod discriminatoriu. Acestlucru a fost facilitat și de faptul că nuau fost luate măsuri concrete față depersoanele care se fac vinovate deviolare de domiciliu în formăcalificată, distrugere calificată oriasociere în vederea săvârșirii deinfracțiuni. Merită subliniat căasemenea fapte constituie un pericolsocial deosebit, având în vedere căsunt săvârșite în formă agravată(având la bază o motivație rasistă) șimai ales faptul că ele constituie un


exemplu urmat de alte persoane șiconduc la declanșarea unor noiconflicte interetnice.

Lipsa administrării efective șiimparțiale a justiției, fără a ține contde apartenența etnică a făptuitorilor,precum și negocierea politică de tip“dictat” abordată de autoritățilelocale, împreună cu permisiuneaîntrunirilor nelegale ale cetățenilormaghiari au contribuit la crearea șiîntreținerea unei stări de nesiguranțăîn rândul romilor și a determinatrămânerea acestora în pădure sau încâmp, fără a se putea întoarce acasă.

Strângerea în număr mare acetățenilor maghiari care s-audeplasat la casele romilor și îiamenințau, în prezența forțelor deordine și faptul că autoritățile statuluinu au luat măsuri legale ce seimpuneau pentru a asigurareîntoacerea romilor în siguranță audeterminat romii să se refugieze înpădure sau în câmp.

Această stare de fapt a constituit odislocare a unui grup pe criteriietnice (internally displaced persons)și încalcă drepturile fundamentale aleomului și obligațiile internaționaleasumate de statul român258.

b. Cazul Sâncrăieni

Conflictul de la Sânmartin s-a dovedita avea potențial de extindere, peacelași model izbucnind conflictul dinSâncrăieni. Stări tensionate similareau fost semnalate în județ și la


Sumuleu – Miercurea Ciuc, Madaras,Sansimion, Casinul Nou.

În data de 8 iulie 2009 la barul dinlocalitate a avut loc o altercațieviolentă între G.G., un localnic deetnie romă și unul de etnie maghiară.Ambii au necesitat îngrijiri medicale.A doua zi, în 9 iulie 2009, G.G. arevenit la bar iar prezența acestuia adeterminat iritarea persoanelor deetnie maghiară din local, peconsiderentul că nu a fost reținut depoliție. Un grup de aproximativ 25 depersoane de etnie maghiară,înarmate cu bâte, s-au strâns în jurulcasei lui G.G. amenințând că vor dafoc tuturor caselor romilor. La fațalocului au venit șeful de post șiprimarul care au încercat să îiindepărteze. Șeful de post a solicitat,prin telefon, ajutoare de la polițiaMiercurea –Ciuc și comuneleînvecinate259.

La fața locului au sosit un număr deaproximativ 50 de polițiști, care auformat un cordon în fata caseilocalnicului rom. În acest timp, la barsoseau grupuri formate din 10-20 depersoane de etnie maghiară, careamenințau că vor să incendiezecasele romilor. În decurs deaproximativ 3 ore, numărulpersoanelor de etnie maghiară aajuns la aproximativ 300-400 deoameni.

Maghiarii au spart cordonul formatdin polițiști și jandarmi, au ajuns înfata casei lui G.G. și au aruncat custicle incendiare reușind să de foccăpițelor de fan aflate în curte,precum și grajdului în care se aflaucai. G.G. fusese reținut si dus lapoliție. Maghiarii au intrat în curtea

259 Idem


altor 6 case și au dat foc la grajduri.Curentul electric, inclusiv iluminatulpublic a fost tăiat de cătreInspectoratul Judetean de UrgențăMiercurea Ciuc. Conform relatărilorunor martori, grupului de pompierisosit la fața nu i s-a permis de cătremulțime să acționeze pentrustingerea focului. Aproape toti romiidin casele încercuite de maghiari aufugit înspre dealuri, rămânand într-ocasă doar 2 bărbati și o femeie.Aceștia au fost adăpostiți inautovehicolul jandarmeriei pânădimineața, pentru a nu fi atacați demulțime260.

În data de 9 iulie 2009, un număr deromi și de maghiari au participat la oîntâlnire de mediere, unde au fostprezenți primarul localității,reprezentanți ai Instituției prefectuluiși ai poliției. La data de 13 iulie 2009a avut loc, la sediul primăriei dinSâncrăieni, o nouă întâlnire la care auparticipat primarul și viceprimarullocalității, subprefectul județuluiHarghita, consilieri aleși,reprezentanți ai poliției municipaleMiercurea-Ciuc, jandarmerieiMiercurea Ciuc, precum șireprezentanții comunității de romi.La întâlnire a participat și o delegațieRomani CRISS.Scopul întâlnirii, conform celordeclarate de dl. primar, a fostîncheierea unui protocol întremembrii comunității de romi șiautoritățile locale. Protocolulreprezinta de fapt o serie de 11condiții impuse de autoritățile localeși pe care romii erau obligați să le


respecte. Pe toata durata întâlnirii,reprezentanții autoritatilor locale(primarul și consilierii locali) auexercitat presiuni verbale asupraliderului rom local al comunitățiipentru a semna cele 11 condiții,acuzând comunitatea de romi defaptul că fură. Romani CRISS aprotestat față de modalitatea deacțiune a autorităților locale, inclusivobligarea semnării protocolului decătre romi, însa reprezentanții rominu au sprijinit demersul RomaniCRISS261.

În legătură cu incidentele dinSâncrăieni, Romani CRISS s-a adresatMinisterului Administrației șiInternelor, Inspectoratului General alPoliției Române, InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei Române,Inspectoratului de Poliție al JudețuluiHarghita și Postului de poliție local262.

c. Cazul Martinis

In data de 25 octombrie 2010 postulde televiziune PRO TV difuza in cadrulprincipalului jurnal de stiri unreportaj in care se arata faptul ca incomuna Martinis din judetul Harghitacasa unei familii de romi a fost gravincendiata de locuitorii de etniemaghiara din localitate. Totodata auars si anexele locuintei, iar propietariiimobilului au parasit localitatea.Motivul incedierii casei il reprezintaacuzatiile aduse familiei de romi decatre maghiari privitor la unele

261 A se vedea Romani CRISS, Prezentarecazuri de încălcare a drepturilor omului înRomânia, anul 2009, Secțiunea I Conflicteinteretnice.262 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.


furturi pe care le-ar fi comisacestia263.

In data de 22 octombrie 2010, familialui D.D. se afla in casa (parintii, copiiilor : 7 ani, respectiv 5 ani si 3 nepoti).In jurul orelor 00.00 D.D. si-a datseama ca intrase cineva in casa. L-arecunoscut pe E.N. din Mărtiniş.Acesta a lovit cu o secure in podea sia iesit afara. In fata curtii se aflaupeste 100 de persoane. Acestia luatpietre dintr-o masina si au aruncatinspre casa. Oamenii din faţa caseistrigau : „In seara asta vei muri sivom face cotlete din carnea ta!”.Imediat ce D.D. a iesit in curte, acestaa fost lovit catre E.N. Fiul lui D.D., invarsta de 28 de ani, a fost trantit lapamant si lovit de multime. Dupa cea fost lovit, D.D. a vazut grajdul dinspatele curtii in flacari, catevapersoane intrasera in curte sidadusera foc. D.D. a fugit inspre grajdsi a eliberat capastrul cailor: 6 cai auscapat fara sa fie afectati deincendiu, o iapa a fost arsa, insa asupravietuit, iar un manz a murit ars.Ulterior, D.D. a intrat in casa dupacopii264.

D.D. a vazut masina de politie in faţacurtii inca din momentul in care aiesit prima data in curte. Acestia nuau reactionat in niciun fel la vedereaevenimentelor. Fata lui D.D. avea uncopil in brate si a rugat politistii de lapolitia locala sa ia copilul in masina.Acestia nu au reactionat, ci au pornitmasina, aproape lovind-o. Multimeaa aruncat cu pietre, a spart geamurilecasei si apoi au aruncat cu sticle

263 Romani CRISS, Conflict interetnic inlocalitatea Martinis- Judetul Harghita, Raportde caz, document nepublicat.264 Idem

incendiare. Pana au venit pompierii,casa a ars in interior.D.D. a fugit prin spatele casei si amers acasa la seful politiei locale,spunandu-i sa ii ajute, pentru camaghiarii vor sa ii omoare. Politistul,imbracat in uniforma, si conformdeclaratiei lui D.D., aflandu-se instare de ebrietate, a spus ca nu arece sa faca pentru ca risca sa fie si elomorat.Intre timp, fiul lui D.D. venea de laOdorheiul Secuiesc insotit de maimulte rude. La intrarea in sat, masinaa fost oprita de seful politiei locale,care nu i-a recunoscut ca fiind rudelelui D.D. si care le-a spus sa seintoarca inapoi, pentru ca „maghiariiau dat foc tiganilor, asa ca lasati-i saarda!” Fiul lui D.D. a spus ca ceicarora le-a fost incendiata casa suntparintii lui si ca vrea sa intre in sat.Vazand ca se apropie echipajul depompieri, multimea a crezut ca vinepolitia din Odorheiul Secuiesc sau dela Miercurea Ciuc si s-a dispersat265.

La sosirea politiei din OdorheiulSecuiesc si din Miercurea Ciuc, D.D. aprimit ingrijiri medicale intr-o salvaresosita la faţa locului, dupa care a fosttransportat la spital. I s-a eliberat uncertificat medico-legal atat lui cat sifiului sau266.

Politia din Ordoheiul Secuiesc si dinMiercurea Ciuc au cercetat loculincidentului pana in jurul orelor04,00-04,30. Dimineata, familia a fostinsotita de politia din OrdoheiulSecuiesc si din Miercurea Ciuc lapostul local, unde li s-au luatdeclaratii. Atat el, cat si sotia, aupovestit ce s-a intamplat, iardeclaratiile pe care ei le-au semnat

265 Idem266 Idem


ulterior au fost scrise de catrepolitisti. Nu l-a intrebat nimeni dacadoreste sa depuna plangere267.

D.D. impreuna cu familia s-aurefugiat la rude in OdorheiulSecuiesc. A venit zilnic in Mărtiniş sadea de mancare la animale. Inpermanenta, politia a patrulat in jurulcasei lui D.D., in Mărtiniş. D.D. a fostcontactat de politia Mun. OdorheiulSecuiesc, si i s-a spus ca trebuie sa fiepazit pentru ca este in pericol. In 26octombrie, intre orele 21,00 panadimineata, un echipaj de politie asupravegheat casa din OdorheiulSecuiesc unde locuieste in prezentfamilia D.D268.

In legatura cu incidentele, familiavictimei a formulat un memoriu laParchetul pe pe langa Inalta Curte deCasatie si Justitie.

Romani CRISS a sesizat MinisterulAdministratiei si Internelor,Inspectoratul General al PolitieiRomane, Inspectoratul General alJandarmeriei Romane, Inspectoratulde Politie Judetean Harghita,Inspectoratul de Jandarmi JudeteanHarghita, Postul de politie Sinmartinsi Institutul pentru Cercetarea siPrevenirea Infractionalitatiisolicitand pozitia oficiala ainstitutiilor in legatura cu incidentuldin Martinis.

Inspectoratul Judetean de PolitieHarghita a comunicat CRISS faptul caG.D. a sesizat organele de politie cuprivire la agresarea sa si incendiereasurei amplasate in imediataapropiere a locuintei sale de catrealte doua persoane. La fata locului s-

267 Idem268 Idem

a intervenit cu operativitate fiinddetensionata rapid situatia iar fortelede interventie au identificat autoriifaptelor. Unul dintre acestia fostretinut pentru 24 de ore si prezentatParchetului de pe langa JudecatoriaOdorheiu Secuiesc cu propunere dearestare preventiva sub aspectulsavarisrii infractiunilor de loviri si alteviolente, violare de domiciliu sidistrugere. Parchetul a infirmatpropunerea de arestare preventivadispunand masura interdicitiei de aparasi localiatea si cercetrea in starede libertate a autorilor269.

269 Romani CRISS, Conflict interetnic inlocalitatea Martinis- Judetul Harghita, Adresanr. 36756 din 4.11.2010, InspectoratulJudetean de Politie Harghita.


Concluzii

Romania a constituit obiect alcauzelor de condamnare in fataCEDO

România a constituit obiect alcauzelor de condamnare la CurteaEuropeana a Drepturilor Omului, înspețe ce implică victime de etnieromă. Cauza Cobzaru împotrivaRomâniei și cauza Stoica împotrivaRomâniei confirmă discriminarearomilor de către organele decercetare penală (poliție și parchete)

Lucratorii de politie au recursdeseori la abuzul fizic sau verbal fatade romi

Lucrătorii de poliție și forțele deintervenție rapidă continuă să îșiexercite atribuțiile în mod abuziv,față de romi. Abuzul fizic sau verbaldin partea responsabililor cuaplicarea legii este, de cele mai multeori, legat de apartenența etnică apersoanei față de care se intervine.Cazurile monitorizate de RomaniCRISS arată că, în majoritatea lor,abuzul fizic sau verbal este legat deapartenența etnică a persoanei fațăde care se intervine.

Fortele de politie suntsupraproportionate in actiunilederulate fata de romi

În marea majoritate a cazurilor,organele de poliție fac apel la forțelede intervenție rapidă atunci cândurmează a se deplasa în comunitățide romi. De cele mai multe ori,

efectivele de poliție și intervențierapidă sunt numericsupraproporționate raportat lacomplexitatea cazurilor ori lanumărul persoanelor implicate.

Investigatiile organelor de cercetarepenala nu au respectat standardeleCEDO

Organele de cercetare penală nu audesfăsurat investigații la nivelulstandardelor stabilite de CurteaEuropeana a Drepturilor Omului, încauze cu victime de etnie romă.

În cazurile monitorizate de RomaniCRISS, organele de cercetare penalănu au asigurat investigații eficiente,imparțiale, prompte și neutre dinpunct de vedere rasial.

Deși, în unele cazuri, instanțele dejudecată au retrimis cauzeleparchetelor pentru începereaurmăririi penale, acestea din urma auadoptat o soluție contrară.

În ciuda faptului că victimele auprezentat indicii de natură a dispunecercetarea unor posibile motiverasiale în săvârșirea abuzurilor,aceste chestiuni sunt ignorate, sau, încel mai bun caz, tratate cusuperficialitate.

Cazurile aduse în fața organelorjudiciare au fost respinse, însăinvestigațiile atât pe fond cât șiprocedural nu au fost eficiente,limitându-se la derularea unorcercetari sumare, subiective, fără aidentificarea ori sancționapersoanele vinovate.


Fenomene extremiste fata de romiau continuat sa se manifeste

In Romania s-au manifestat incontinuare incidente extremiste:conflicte interetnice, distrugeri alecaselor romilor și alungarea acestoradin localitățile în care domiciliau,obligarea romilor să semneze așanumite „protocoale” de colaborareîntre romi și autorități locale,întocmite cu încălcarea flagrantă adrepturilor omului – toate acestea aureprezentat unde de extremismmanifestate împotriva comunitățilorrome din România.

Conflictul de la Sânmartin s-a dovedita avea potențial de extindere, peacelași model izbucnind situațiisimilare în Sâncrăieni, stăritensionate fiind semnalate și în altelocalități rurale (Sumuleu –Miercurea Ciuc, Madaras, Sansimion,Casinul Nou, Martinis.

Autoritatile locale au dat curs unorinitiative nelegale de tip ”protocol”

Demersurile autorităților locale de asoluționa problemele pe bază de“protocol” au îmbrăcat forma unuidictat, constituind, în unele cazuri,temeiul de fapt al comunitățiimajoritare pentru adoptarea demăasuri coercitive colective față decomunitatea de romi. Acțiunile de tip“Protocol” au avut loc în condiții depresiune la adresa romilor care erauamenințați sau intimidați, puși în fatafaptului de a-și asuma obligațiiunilaterale. Măsurile adoptate în“Protocol” au corespuns mai degrabăemoțiilor populare decât realitățilorcare au generat conflicte

Lipsa administrării efective șiimparțiale a justiției, fără a ține contde apartenența etnică a făptuitorilor,precum și negocierea politică de tip“dictat” abordată de autoritățilelocale, împreună cu permisiuneaîntrunirilor nelegale ale unor cetățeniau contribuit la crearea șiîntreținerea unei stări de nesiguranțăîn rândul romilor.

Strângerea în număr de zeci sau sutede persoane în fața caselor romilor șiproliferarea de amenințari, înprezența forțelor de ordine, fără adispune niciun fel de măsuri legale,au determinat persoanele de etnieromă să se refugieze în pădure sau încâmp.

Stări de fapt similare cazului dinSânmartin reprezinta cazuri dedislocare a unui grup de persoane pecriterii etnice (internally displacedpersons) și încalcă drepturilefundamentale ale omului și obligațiileinternaționale asumate de statulromân.

Autoritatile statului nu actionezapromt in administrea justitiei

Autoritatile statului trebuie saprevenia situația în care cetățeniimajoritari decid să aplice propriajustiție pentru a suplini ceea ce eireclamă a fi ineficacitatea, sau poatechiar eșecul statului de drept. Pe dealtă parte, într-un stat de dreptmonopolul utilizării forței revineautorităților statului în condiții strictdeterminate și nicio persoană nupoate, indiferent de motiveleinvocate, să își facă dreptate singură.


Capitolul 4

Limitele libertății de exprimare și atingereademnității persoanelor aparținând minoritățiiromilor


I.Repere în jurisprudențaC.E.D.O. privind libertatea deexprimare

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a precizat că “libertatea deexprimare, garantată de art.10constituie unul din fundamenteleesenţiale ale unei societăţidemocratice şi una din condiţiileprimordiale ale progresului societăţiişi împlinirilor personale.

Subiect al paragrafului 2 al Articolului10, libertatea de expresie include „nunumai informaţiile şi ideile primitefavorabil sau cu indiferenţă (deopinia publică) ori considerateinofensive, dar şi pe acelea careofensează, şochează sau deranjează.Acestea sunt cerinţele pluralismului,toleranţei şi spiritului deschis, fărăde care nu există societatedemocratică.” (CEDO, cauzeleLingens vs. Austria, Sunday Times vs.U.K., Castells vs. Spania, Thorgeirsonvs. Islanda, Jersild vs. Danemarca, DeHaes şi Gijels vs. Belgia, Dalban vs.România).

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a statuat ca disociereapersoanei în prezentarea unor opiniisau idei rasiste, este de natură ajustifica protecţia libertăţii sale deexprimare şi de transmitere a unorinformaţii, nu şi în ceea ce priveşteconţinutul sau autorii ideilor sauopiniilor rasiste. (CEDO, cauzeleJersild v. Danemarca, Glimmerveen şiHagenbeek v. Olanda, Kunen v.Germania)

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a decis că numai prinrespectarea „îndatoririlor şiresponsabilităţilor” ce-i revin, presaîşi îndeplineşte funcţia esenţialăîntr-o societate democratică, fără adepăşi anumite limite, mai ales înprivinţa reputaţiei şi drepturilor altorpersoane, având misiunea de acomunica informaţii de interespublic. (CEDO, cauza Tammers v.Estonia, 6 februarie 2001)

Curtea Europeană a subliniat că „oimportanţă specială trebuieacordată discriminării rasiale, şi că înmod public a diferenţia un grup depersoane sub aspectul tratamentuluibazat pe rasă, poate constitui, înanumite circumstanţe, o formăspecială de afront adusă demnităţiiumane”. (CEDO, cauzele Asiaticilor

Art.10 din Conventia Europeanaprevede că: “orice persoană aredreptul la libertatea deexprimare” însă acelasi articolprecizează în mod expres limiteleacestui drept în aliniatul 2

“exercitarea acestor libertăti, (n.n.libertatea de exprimare, de opinieşi libertatea de a primi sau de acomunica informaţii ori idei) cecomportă îndatoriri şiresponsabilităţi, poate fi supusăunor formalităţi, condiţii,restrângeri sau sancţiuniprevăzute de lege, care constituiemăsuri necesare, într-o societatedemocratică, pentru ... protecţiareputaţiei sau a drepturiloraltora.”


Est Africani v. Marea Britanie,Moldovan şi alţii v. Romania etc).II.Libertatea de exprimare apresei v. nediscriminarearomilor in cazurile si actiunileRomani CRISS

Cotidianul local “24 Ore Muresene”publica un articol de presa intitulat“Cioroii vechi si noi”, cu caracter deopinie, semnat de Mircea Panaiot.Avand drept motto precizarea ca“Orice asemanare cu intamplari saupersonaje reale este absolut …neintamplatoare”, articolul faceareferire, in general, la minoritatearomilor, catalogand romii ca borfasi,escroci, hoti, mituitori, agresivi.Romii erau generic numiti “cioroi”sau “cioroi cu scoala”, “cioroii carenu-şi pun eticheta în frunte şi trăiescîn limitele legii”270. Urmare plangeriiRomani CRISS, prin hotararea nr. 215din 14.07.2003, Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii aconstatat ca faptele sesizateconstituie discriminare si asanctionat autorul articolului cu 2milioane lei vechi.

Romani CRISS s-a adresat instantei dejudecata solicitand obligarea ziaruluila publicarea de scuze publice si platade 1 lei cu titul de daune morale. PrinSentinta civila nr. 4276 din27.10.2006, Judecatoria Mures aadmis actiunea CRISS.

Instanta de judecata a retinut ca:“membrii comunitatii rome au fost


(n.n.) infatisati prin imagineaciorilor, imagine alegorica cu careautorul a facut referire la totiimembrii comunitatii rome, imagineevident jignitoare si care nu poate fiscuzata de forma literara alegorica

aleasa de catre autor pentruprezentarea consideratiilor sale”.

In ceea ce priveste responsabilitateasocietatii care detinea ziuarulinstanta a retinut ca “in calitate deproprietar al ziarului avea puteridepline de optiune cu privire laarticolele pe care le publica, putandrefuza publicarea lui in situatia incare il gasea inacceptabil sa fiepublicat in aceasta forma, datoritaefectului sau cauzator de prejudicii,paratei ii incumba intreagaraspundere pentru fapta sa de apublica un astfel de articol”271.

271 Idem

“Gravitatea nescuzabila a imaginiialegorice alese de autor rezida infaptul ca aceasta imagine estefolosita, in general, in societate cuintentie si efect stigmatizantpentru membrii comunitatii romeiar folosirea ei intr-un articol dintr-un contidian de larga raspandirecontribuie la amplificarea acestuiefect stigmatizant ... folosireaimaginii in curpinsul articolului aspulberat intentia declarata aautorului de prezentare obiectiva sinepartinitoare a imaginiicomunitatii rome, contribuind laamplificarea fenomenuluistigmatizarii acestei comunitati”.(Judecatoria Mures, Sentinta civilanr. 4276 din 27.10.2006)


Cotidianul central “JurnalulNational” a publicat articolul intitulat“Tiganii si audienta”, semnat deMarius Tuca, continand referirinegative la adresa la adresa etnieirome. Referindu-se la interpreti demanele, autorul preciza: “Cantata defel de fel de tuciurii ascunsi in spatelemetalelor pretioase crescute inurechi si te miri unde “muzica“respectiva nu era altceva decat un felde ragaiala pusa pecuvinte!..Fracturau limba romanaumpland-o de sange batjocorind-o cuo placere sadica si poate inconstienta...., tiganii s-au adaptat imediattrecandu-si ritmurile imposibile inritm de manea.... tiganii si behaiturilelor sunt invitati peste tot si au anumeaudienta. E strigator la cer si maintreb ce a facut poporul roman, cuce a gresit atat de mult sa merite unastfel de tratament din partea celorcare incearca sa le bage pe gat totitiganii analfabeti deveniti, culmea, sifoarte bogati peste noapte.” Urmareplangerii Romani CRISS, prinhotararea nr. 169 din 07.05.2004,Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii aconstatat ca faptele sesizateconstituie discriminare si asanctionat autorul articolului cuavertisment272.

Romani CRISS s-a adresat instantei dejudecata solicitand obligarea ziaruluila publicarea de scuze publice si platade 1 lei cu titul de daune morale. PrinSentinta civila nr. 1883 din06.02.2007, Judecatoria Sectorului 1


Bucuresti a admis in parte actiuneaCRISS.Instanta de judecata a retinut caafirmatiile cuprinse in articolreferitoare la minoritatea de etnieroma au caracter insultator sicalomniator, aducand atingereonoarei si reputatiei cetatenilorromi. ... limbajului folosit, expresiilefolosite nu sunt specifice nivelului deexprimare al unei publicatii difuzatape plan national si fiind implicitincompatibile cu principiiledeonotologice si etica profesionalaale jurnalistilor... publicarea de catreparata a afirmatiilor mentionate maisus in ziarul editat de aceastareprezinta o fapta ilicita, care acauzat minoritatii rome un prejudiciunepatrimonial, cauzat personalitatiicetatenilor acestei etnii, constand inatingerea adusa imaginii publice a

acestora si relatiilor sociale in careacestia sunt implicati”.

“Nici un principiu statuat de CurteaEuropeana a Drepturilor Omului sinici un text constitutional, ... nu auca scop sa permita jurnalistilorfolosirea unui limbaj ireverentiossi jignitor la adresa unei persoane,fie ea o persoana publica, oriceafirmatie justificata din punct devedere al libertatii de exprimare ajurnalistului putand fi formulata intermeni care sa nu aiba caracterinsultator, cum sunt cuvintele siexpresiile jignitoare de genul“tuciurii, n-au nici o legatura nicimacar cu apa si sapunul, behaituriletiganilor, tigani analfabeti,hartisti””. (Judecatoria Sector 1,Sentinta civila nr. 1883 din06.02.2007)


Cotidianul “Gazeta de Nord –Vest”publica un articol de presa intitulat“Puci tiganesc esuat” cu referire la ointalnire a romilor organizata in salade sedinte a Primariei Carei, JudetulSatu Mare. Referirile la persoane saula grupuri de persoane au avut invedere apelative sau caracterizari degenul: “liderul analfabet al PartideiRomilor”, “intalnirea minoritatiibronzate a lasat urme grele demnede un adevarat atac bacteriologico-chimic modern”, “In fata putorilorvenite din zona salii de sedinte, frigula fost mult mai usor de suportat”,“Atacul bacteriologic ... cauzat denumarul enorm de pureci si depaduchi ramasi in urma ….”, “s-arputea sustine ca minoritateabronzata care tinde sa devinamajoritara a atentat la integritateademnitarilor locali printr-un adevaratatac de tip special...”

Urmare plangerii Romani CRISS, prinhotararea nr. 154 din 11.05.2005,Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii aconstatat ca faptele sesizateconstituie discriminare, prinreferirile asociate persoanelor deetnie romă aducandu-se atingeredemnităţii pe baza originii etnice.Impotriva cotidianului s-a dispussanctionarea cu avertisment273.

Romani CRISS s-a adresat instantei dejudecata solicitand obligarea ziaruluila publicarea de scuze publice si platade 1 lei cu titul de daune morale. PrinSentinta civila nr. 3361 din


29.05.2008, Judecatoria Satu Mare aadmis in parte actiunea CRISS.Instanta de judecata a retinut ca prinpublicarea articolului in discutie s-asavarsit o fapta ilicita, intrucat eaconstituie un act de discriminare, acarei savarsire este interzisa expresprin O.G. nr. 137/2000, iar in aldoilea rand, intrucat aduce atingereunui drept subiective, dreptul larespectarea demnitatii umane apersoanelor apartinand etniei rome,drept subiectiv garantat de art. 1alin.3 din Constitutia Romaniei, ca

valoare suprema.

“Prejudiciul moral consta inlezarea dreptului la respectareademnitatii umane a persoanelorapartinand etniei rome, care aucitita sau au luat cunostinta in altmod de continutul articolului”.

“In ceea ce priveste textul publicat,acesta este vadit tendentios siironic la adresa comunitatii rome,intentia, cel putin indirecta, de aaduce ijigniri comunitatii vizate,face ca veridicitatea obiectiva acelor scrise in acest material sa nicinu mai intereseze in cercetarearaspunderii delictuale”.

“Modalitatea de reparare aprejudiciului, prin publicarea descuze, este intemeiata si cea maiadecvata”.Sentinta civila nr. 3361 din29.05.2008


Cotidianul “Ziua” publica articolul cutitlul “Ruinele Bucurestilor”, cureferire la centrul vechi al Capitalei.In legatura cu acesta zona de interespentru turisti, articolul descriepeisajul din Lipscani si comunitateade persoane din aceasta zona, intrealtele: “Cladirile n-au geamuri,tocurile ferestrelor fiind captusite cucartoane sau scanduri batute-n cuie,rufele ce par murdare si-atunci candsunt spalate atarna prin balcoane cestau sa cada dintr-o clipa-n alta incapul trecatorilor, iar populatia "deculoare" te intampina la tot pasul, fiepentru a cersi, fie pentru a te talhariintr-un moment de neatentie. Nici nueste de mirare ca strainii consideraBucurestiul o Capitala a tiganilor....Centrul Istoric este o mare atractie aturistilor straini, care nici macar n-auhabar de riscurile la care se expuncand viziteaza aceasta zona raufamata...”

Considerand ca aprecierile de naturastereotipa aduc atingere demnitatiipersoanelor de etnie roma, RomaniCRISS a sesizat CNCD. Prin hotarareanr. 248 din 3.08.2006, ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii a hotarat ca fapteleprezentate nu constituie fapte dediscriminare274.

Cotidianul “ Monitorul de Botosani”publica articolul intitulat “Romcondus pe ultimul drum cupetrecere“. Autorul aprecia ca “romiidin Botosani reprezinta o pata deculoare pe tenul populatiei


majoritare“, ca acestia “creeazareflexul conditionat al protejariiportofelului cand le treci prinpreajma”, ca “se manifesta zgomotosintr-o pasaraseasca greu de deslusit”sau ca “sparg seminte mitraliindcojile pe unde se intampla...”.

Romani CRISS a sesizat CNCD atat inceea ce priveste continutuldiscriminatoriu al articolului cat si inlegatura cu comentariile rasiste alecititorilor postate pe pagina deinternet a ziarului.

In cursul procedurilor in fata CNCD,Monitorul de Botosani a precizat canu promoveaza politicidiscriminatorii iar materialul in cauzaface parte din genul jurnalisticreportaj, relatarile in spetanecontribuind la formarea opinieipublice. In legatura cu comentariilepostate pe pagina de internet acotidianului s-a preciazat ca seopereaza o cenzurare prinintermediul unui program decalculator pe baza unor baze de dateexistand posibilitatea de a include sicuvinte sau expresii pe care CRISS leconsidera nepotrivite275.

Fata de aspectele sesizate de RomaniCRISS, prin hotararea nr. 573 din20.12 2007, Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii a retinut caarticolul imputat nu instituiediscriminari, insa mesajele postatepe forumul ziarului Monitorul deBotosani, in legatura cu acest articol,imbraca forma unor fapte ediscriminare. In acest sens, CNCD arecomandat ziarului sa dispuna



masuri de eliminare a mesajelor cucaracter discriminatorii.Romani CRISS s-a adresat CNCD cuprivire la conţinutul unor articolepostate pe pagina de internet aorganizaţiei Noua Dreaptă,considerând că se promovează uncomportament care vizeazăatingerea demnităţii şi crearea uneiatmosfere degradante şi ofensatoarela adresa minorităţii rome.

Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii (CNCD) areţinut că prin articolele respectivepersoanele aparţinând comunităţiirome au fost catalogate genericdrept violente, agresive, analfabete,delicvenţi etc., identificându-secomunitatea romă în ansambul ei cuclanuri mafiote, cu prostituţia,cămătoria, traficul de droguri,activităţi ilicite şi anti-sociale,incitând la ură rasială. S-a reţinut căprin exprimarea folosită în conţinutularticolelor s-a adus atingeredemnităţii personale, pe baza originiietnice. Prin hotărârea nr. 271 din12.09.2006, Colegiul a reţinut căaspectele sesizate de Romani CRISSconstituie discriminare şi a dispussancţionarea cu amendă a domnuluiT.I. (1000 RON), N.C. (1500 RON), cuavertisment a domnului P.V.M.,precum şi sancţionarea organizaţieiNoua Dreaptă, pentru publicarea pesite a articolelor cu conţinutdiscriminatoriu, cu amendă (2000RON)276.

Cotidianul “Flacăra Iaşului” apublicat un articol cu referire la

276 A se vedea CNCD Raport privindimplementarea Directivei rasiale in Romania2003-2010, Jurisprudenta CNCD subincidenta legii nationale de transpunere aDirectivei 2000/43/CE.

persoane aparţinând comunităţiirome, continand catalogari de genul:„ţigănci împuţite”, „ţiganii puiesc înprostie, ca iepurii, doar pentru apune laba lor jegoasă pe alocaţiaunor amărâţi de copii”, „puradelmucos ataşat de o fustă mizerabilăflorată, puţitoare (...)”, „cunosc ţigani(...) dau lovitori mari şi nu lasă urme”,„ceilalţi prosşti se preacurvesc, nestresează de-a binelea, ne aduc laexasperare (...)”.

Romani CRISS alaturi de alteorganzatii precum Asociaţia RomilorUrsari, Asociaţia Tinerilor şiStudenţilor Romi “Romanitin ”,Asociaţia “Şansa Romani”, Fundaţia“Hope”, Asociaţia Comunitară“Amaroilo”, Asociaţia Culturală“Barbu Lăutaru”, Asociaţia“Interconcordia” si C.A. au sesizatCNCD considerand ca autorul ablamat intreaga comunitate prinsublinierea ideii ca infracţionalitateaeste o trăsătură definitorie a etnieirome şi că folosirea violenţeiîmpotriva romilor reprezintă soluţiafaţă de această problemă.

Autorul articolului a afirmat că nu adiscriminat pe nimeni, considerândcă doar educaţia, decenţa şi bunul-simţ îi mai pot salva pe romi deimaginea tulbure pe care o au înrândul majorităţii populaţiei.

Prin hotarârea nr. 91 din 18.02.2008,Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii a hotărâtcă articolul in speta, prin referirilegenerice la adresa romilor estediscriminatoriu si încalcă dreptul lademnitate al acestei comunitati de


persoane şi a dispus sancţionarea cuavertisment a părţilor reclamate277.Ziarul „Academia Caţavencu” publicain aprilie 2009 articolul intitulat“Pieile negre cer metalul galben de laRoşia Montană”. În cadrul articoluluise faceau referiri cu privire lacomunitatea romă: ”Şi pentru asta s-au adunat ei într-un mare sobor şi audecis să scrie (scrie?WTF) o scrisoareautorităţilor prin care cer ca proiestulsă fie demarat o dată şi –odată.Acum demersul lor e pe undevajustificat, că e mai uşor ciordit de lanişte canadieni decât să te apuci săsapi în munte după metalul preţios”.

In opinia CRISS articolul porneste dela două prejudecăţi des utilizate înspecial mass-media, şi anume căromii fură şi că nu ştiu să scrie. Astfelde referiri nu fac decât să creeze oimagine negativă a comunităţii romecare adânceşte problematicadiscriminării cu care se confruntăromii în societatea românească. Prinfolosirea espresiilor “au decis să scrie(scrie?WTF) şi ”e mai uşor de ciorditde la nişte canadieni decât să teapuci să sapi în munte după metalulpreţios”, autorul articolului creează oatmosferă degradantă, umilitoare şiofensatoare îndreptată împotrivaminorităţii romilor. In legatura cuacest articol, Romani CRISS s-aadresat Consiliuliui National pentruCombaterea Discriminarii.

Academia Caţavencu a arătat că esteun ziar de satiră şi investigaţie apărutcu scopul explicit de a sancţiona prinumor negru şi zeflemea viciile

277 A se vedea CNCD Raport privindimplementarea Directivei rasiale in Romania2003-2010, Jurisprudenta CNCD subincidenta legii nationale de transpunere aDirectivei 2000/43/CE.

societăţii româneşti înpostcomunism. Articolul publicat afolosit note puţin mai relaxate dinpunct de vedere semantic. În cazulpopulaţiei de etnie romă mass medianu poate fi considerată culpabilă dereproducerea şi transmitereaprejudecăţilor şi stereotipurilornegative faţă de aceştiea, întrucât oimagine peiorativă a acestora înrândul populaţiei este întreţinută dementalitatea românului, fărăinfluenţa mass mediei278.Prin hotararea nr. 87 din 2 iunie2010, Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării a confirmatargumentele Romani CRISS si aconstatat că articolul de presă estediscriminatoriu.

In legatura cu aceast caz CNCD areținut: ”Ceea ce interesează ... nueste trimiterea explicită la un anumitgrup etnic, cât asocierile care se facîn legatură cu acest grup depersoane. Demersul persoanelor deetnie roma, ce face obiectularticolului este pus sub semnulîntrebării din prisma abilităţiiacestora de a scrie. Acest fapt rezultădin întrebarea retorică plasată întreparanteze, urmată de prescurtarea”WTF?!” Or, este evident că aceastăsintagmă de natura retorică sefundamentează pe un stereotip,legat de nivelul de educaţie redus alacestei comunităţi de persoane. Celde-al doilea element este legat defaptul că autorul considera într-ooarecare măsură demersul justificat,însă această justificare este plasată



într-o relaţie directă cu oprejudecată. Acest fapt rezultă dinafirmaţia ”că doar e mai uşor deciordit de la nişte canadieni, decât săte apuci să sapi în munte dupămaterialul preţios”. Practic,argumentul invocat în articol este înmod ironic plasat în legătură cuusurinţa săvârşirii unor fapteantisociale, de către aceastăcomunitate de persoane, în speţă ”emai uşor de ciordit” în comparaţie cu

desfăşurea unei activităţi asidue”decât să te apuci să sapi în munte”.”Aceste asocieri sunt de natură aproduce efecte nedorite, în modgratuit, asupra acestei comunităţi de

persoane, creând un cadru cel puţinofensiv sub aspectul demnităţii279.

Ziarul „Cancan” publica in iulie 2010articolul intitulat "România, ţaranimănui!” surprinzand repatriereadin Franţa a unui grup de 100 decetăţeni români despre care seafirma că sunt romi. Articolul seconcentra pe ironizarea şi luarea înderâdere a acestor persoane,prezentand o imagine dezechilibrată,cu referiri jignitoare de genul„„Bărbaţi cu mustăţile bine ascunse... şi femei cu puradei pitiţi subfuste”, „Pe lângă scuipaţi printredinţi şi înjurături în ţigănească”, „cuhainele în saci de plastic şibuzunarele pline de seminţe negrerromii erau luaţi drept pasageri”,„chişeele ... acaparate de femei care-şi puneau fustele în cap”, „uitânddefinitiv româna, limba în care aucerşit prima dată”, „bagaje lipite cuscoci în pungi de supermarket, saciplini de cârpe ce serveau drept„uniforme de lucru" în Occident”,“Copiii, legaţi între ei cu un cordonde capod pentru a nu se pierde, ...smiorcăielile lor fiind argumentulsuprem în negocierea cu autorităţilede a intra în ţară fără buletin” etc.

Romani CRISS s-a adresat CNCDconsiderand ca descriereapersoanelor a creat o imaginenegativa fata de comunitatea deromi, referirile stereotipe fiind denatura a induce o stare deinferioritate bazata pe criteriul


“Apartenenţa etnică a uneipersoane nu poate fi privită carelevantă în legătură directă cumodul în care o persoană sau ocomunitate de persoane exercită oanumită funcţie sau cu privire lafaptele pe care le săvârşeşte. Dinacest punct de vedere, susţinereacă mass media nu poate ficonsiderată culpabilă pentrureproducerea sau transmitereaprejudecăţilor şi stereotipurilornegative faţă de romi trebuieprivită nuanţat. Astfel cum astatuat şi Curtea Europeană aDrepturilor Omului, disociereaziaristului în prezentarea unoropinii sau idei rasiste, este denatură a justifica protecţia libertăţiisale de exprimare şi de transmiterea unor informaţii, nu şi în ceea cepriveşte conţinutul sau autoriiideilor sau opiniilor rasiste” (CNCD,hotararea nr. 87/2010)


originii etnice in comparatie cu restulpopulatiei.

Ziarul Cancan a precizat ca articolulexpune, intr-un mod plastic, un faptreal iar in aprecierea caracteruluipersiflant si poate jignitor trebuietinut seama si de posibilitatearecunoscuta si acrodata ziaristuluiredactor de a crea o atmosfera si oimagine cat mai exacta aevenimentelor la care a asistat.Similar, utilizarea unor cuvinte nu auavut ca obiectiv instigarea la ura oridenigrarea etniei, respectivelecuvinte existand cu sens de sinestatator.

Prin hotararea nr. 421 din15.12.2010, Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii aconstatat caracterul discriminatoriual articolului, retinand ca expresiilefolosite au fost de natura a ofensa inmod gratuit o comunitate depersoane, si au indus o atmosferaumilitoare pe baza originii etnice.Impotriva societatii care detine ziaruls-a dispus amenda contraventionalain cuantum de 600 Ron.

Ziarul „Graiul Sălajului” publica iniulie 2010 un articol intitualt"Nelegiuirile ţiganilor răscoalăpopulaţia din Românaşi”. Incontinutul sau, comunitatea romaera caracterizata generic prinafirmatii precum: „Ţiganii tâlhărescconstant localnicii şi le batjocorescmunca”, „[…]porumbul de când efript e cules pentru a satisfacestomacul tuciuriilor”, „vlăjganiituciurii ...”, „prim edilul de Românaşia intenţionat să stârpeascănelegiurea ţigănească din comună”,„Pentru că pe ţigan şi de l-ai scălda înlapte dulce tot ţigan rămâne”, „le-am

dibuit intenţia de a da atac asupracartierului de ţigani, a-i da foc şi arisipi cenuşa în cele patru vânturi”.

Romani CRISS a formulat plangereimpotriva ziarului si a autoruluiarticolului la Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii.

Ziarul Graiul Salajului a considerat caarticolul relateaza situatii de faptreale fara a reprezenta un abuz alexercitarii libertatii de exprimare.Articolul nu aduce atingeredemnitatii romilor iar imaginea pecare o reflecta articolul nu poate fiimputata ziarului cat celorresponsabili de savarsirea unor fapteanti-sociale.

Prin hotararea nr. 420 din 15.12.2010CNCD a constatat ca asocierileprezentate in articol in legatura cucomunitatea roma au produs unefect discriminatoriu. Expresiilefolosite pentru descrierea acestorpersoane au ofensat in mod gratuitintreaga comunitate de romi au creato atmosfera umilitoare si au adusatingere demnitatii personale. Deasemenea, s-a dispus sanctionarea cuavertisment a partii reclamate.

Ziarul „Graiul Salajului” publica tot inluna iulie 2010 un alt articol intitulat„Cu mascaţii pe urmele ţiganilorhoţi”. Referirile cu privire lacomunitatea romilor vizau, intrealtele, faptul ca: „ţiganii hoţi sunt totmai mulţi şi mai impertinenţi”,„tuciurii sunt obraznici şi răspund cudispreţ”, „Ţiganii din Pausa […] numai încap în capătul satului”,„stomacul tuciuriilor”, „Multă lumese întreabă din ce trăiesc ţiganii”,„Deşi casele lor stau să cadă, maşinadin faţa casei este nelipsită”, „Tuciurii


din Pausa se dovedesc a fi foarteingenioşi când vine vorba de furatcai”, „[…] că aşa e legea în ţigănie”,„astfel de lucruri se întâmplă frecventîn lumea ţiganilor”.

Romani CRISS a formulat plangereimpotriva ziarului si a autoruluiarticolului la Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii.

Prin hotararea nr. 316 din10.11.2010, CNCD a retinut caaspectele sesizate de Romani CRISSconstituie discriminare si a formulato recomandare in legaturamanifesaterea exigentei inexercitarea dreptului la libertateade exprimare. Consiliul a retinut cadescrierea evenimentelor din cadrularticolului a pornint de la situatiiconcrete insa raportat lacircumstantele de fapt si materialulprobator, asocierile mentionate deautor in legatura cu romii au fost denatura sa produca efecte nedorite, inmod gratuit, respectiv au adusatingere dreptului la demnitate apersoanelor care fac parte dincomunitatea roma.

Romani CRISS a contestat in partehotararea CNCD in fata Curtii deApel Bucuresti.

Dincolo de solutionarea justa afondului dedus solutionarii, CRISS ainvocat faptul ca substituirea uneirecomandari in detrimentul uneisanctiuni contraventionale esteneavenita si nelegala. HotarareaCNCD, in aprecierea motivelor defapt si de drept cat si in dispozitiv aomis, in mod nelegal, incadrareafaptelor si stabilirea raspunderiicontraventionale fata de toatepartile reclamate. De asemenea, desi

prin continut cat si dispozitiv seconstata savarsirea unor faptecontraventionale, sanctionabilepotrivit legi prin amenda, hotarareaCNCD nu curpinde nicio sanctiunecontraventionala. In plus, in legaturacu fapta de discriminare constatatanu s-a dispus o sanctiuneproportionala, eficienta sidescurajatoare in sensul prevazut deDirectiva 2000/43/CE transpusa inlegea nationala anti-discriminare.

Ziarul „Sălăjeanul” publica in lunaiulie 2010 articolul intitulat"Prizonieri într-o lume paralelă” inlegatura cu descrierea unorevenimente tensionate intrecetatenii romani de etnie roma sipopulatia majoritara. Referirile laadresa comunitatii de romi aveau invedere, intre altele, faptul ca acestia:„„Întind mâna şi te potopesc cublagoslovenii”, „Vorbesc ... despreţigani, cei care oferă o altă imagine aactualei orânduiri sociale”, „Ţiganiinu trăiesc conform contractului socialşi nu sunt integraţi deloc însocietatea românească, nu sunt ominoritate în România, ci o problemăsocială” „Ţiganul a simţit vântul delibertate, şi-a luat calul şi căruţa, şi-aînjghebat coviltirul şi a pornit înperegrinările ancestrale”, „seînghesuie cu zecile în două sau treicămăruţe murdare, laolaltă cuanimamele pe care le deţin...”,„problema ţiganilor se agravează, iarstatul i-a transformat în cel mai scurttimp posibil în asistaţi social, pe carese simte obligat să-i ascundă cât maideparte de ochii civilizaţiei”.

Romani CRISS a formulat plangereimpotriva ziarului si a autoruluiarticolului la Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii. In


opinia CRISS, articolul nu reprezinta oimagine obiectivă şi documentată cuprivire la situaţia din localitatile incauza, autorul preferând să exprimestereotipuri la adresa romilor şi sărăsfrângă o imagine deformată şinegativă asupra întregii comunităţi.Imaginea dezechilibrată a romilor afost dată de modul în care s-augeneralizat caracteristici negative laadresa întregului grup etnic. Deasemenea, referinţele la întreagacomunitate de romi ca antisocialăconsituie un grav afront adus imaginiişi demnităţii persoanelor de etnieromă.In legatura cu sesizarea RomaniCRISS, prin hotararea nr. 429 din21.12.2010, Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii (CNCD) aconsiderat ca faptele sesizate nuconstituie fapte de discriminare.

II.1. Alte cazuri privind exercitarealibertatii de exprimare indetrimentul demnitatii personale

Agenţia de Monitorizare a Presei şiorganizaţia Romani CRISS au formulatplangere la Consiliul National cpentruCombaterea Discriminarii cu privire laversurile unei melodii cantate de doiinterpreti de muzică de petrecere.Refrenul melodiei a fost difuzat înpresă, pe site-ul Gazetei Sportului şipe diferite posturi de televiziune. Înesenţă, melodia cuprindea trimitericu referire la apartenenţa etnică acomunităţii rome, fiind utilizatesintagme de genul „cioari”, „Ligacamppionilor ... interzisa ciorilor”.Partea reclamată a arătat că aceastăsintagmă nu s-a referit la etnia romă,ci la întreaga galerie a clubului defotbal Rapid Bucureşti.

Prin hotărârea nr. 168 din07.07.2006, CNCD a constatat căversurile melodiei difuzate pe diferiteposturi de televiziune au conţinutdiscriminatoriu, pe baza originiietnice, putând avea ca efectatingerea demnităţii persoanelor deetnie romă. În speţă nu s-a dispussancţionarea contravenţională, avândîn vedere lipsa caraterului public, înprimă instanţă, a difuzării melodiei.Colegiul a dispus emiterea uneirecomandări părţii reclamate280.

Postul de televiziune Antena 1, incadrul emisiunii de stiri’’Observator”, la rubrica Sport, cutitlul “Caracter de tigan’’, a difuzat ostire care reda declaratia unui jucatoral clubului de fotbal UTA Arad, lasfarsitul meciului disputat cu RapidBucuresti. Declaratia il viza pejucatorul Marius Constantin, fotbalistla clubul Rapid Bucuresti: „el asa facela fiecare meci .... pe teren a maiscuipat jucatori, i-a lovit dar nu ai cesa-i faci pana la urma asta ecaracterul lui de tigan”.

In 1 septembrie 2006, Romani CRISSa sesizat Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii cu privire lacontinutul discriminatoriu aldeclaratiei respective, aratand caexpresiile utilizate sunt profundnegative, intrucat se afirma, faraechivoc, faptul ca cei care lovesc siinjura sunt tigani.

Pana la momentul redactariiprezentului raport, CNCD nu acomunicat Romani CRISS solutiaadoptata cu privire la plangere.



Romani CRISS impreuna cuorganizatiile Active Watch - Agentiade Monitorizare a Presei, AliantaCivica a Romilor din Romania, LigaPro Europa, Centrul Euroregionalpentru Initiative Publice au formulatplangere la Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii in legaturacu postarea pe un blog in perioadafebruarie-august 2010 a unui numarde 5 articole cu privire lacomunitatea de persoane apartinandminoritatii romilor. Impotrivaautorului articolelor s-a formulat siplangere la Parchetul de pe langaTribunalul Bucuresti.

Prin modul in care au fost scrise,articolele creeaza o atmosferadegradanta, umilitoare siofensatoare indreptata impotrivaminoritatii romilor. Acestea nureprezinta o imagine obiectiva cuprivire la situatia romilor, autorulpreferand sa exprime stereotipuri laadresa intregii comunitati,caracterizand-o generic ca ocomunitate antisociala.

Atat plangerea contraventionalaprivind faptele de discriminare cat siplangerea penala se afla in curs desolutionare in fata CNCD respectiv aParchetului de pe langa TribunalulBucuresti.

III.Libertatea de exprimare apoliticienilor v. nediscriminarearomilor in cazurile si actiunileRomani CRISS

III.1.Un caz distinct: “tiganca astaimputita”

In dupa-amiaza zilei de 19 mai 2007,domnul Traian Basescu si sotiaacestuia se aflau la un centrucomercial pentru cumparaturi,insotiti de reprezentanti ai presei. Laiesirea din magazin, o jurnalista i-aadresat o intrebare: “Ce procentaveti pentru diseara, pentru maine?”.Presedintele a replicat: “Ma pasarica,n-ai si tu treaba azi?”, dupa care aluat telefonul mobil al acesteia. Aflatin masina sa, in cadrul unui dialog cusotia, domnul Basescu a replicat: “Catera de agresiva tiganca astaimputita!”. Intrega discutie,inregistrata pe telefonul mobil aljurnalistei a fost difuzata pe canalelemass media din Romania.

Romani CRISS a sesizat ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii cu privire la declaratiiledlui Traian Basescu, considerand caacestea imbraca forma unui limbajdur, deopotriva sexist si rasist281.

Prin hotararea nr. 92 din 23.05.2007,CNCD a constatat că afirmaţiiledomnului Traian Băsescu nureprezinta o opinie politică exprimatăîn exercitarea mandatului,imunitatea preşedintelui nefiindextinsă, în cazul faptelor care facobiectul cauzei, în ceea ce priveşterăspunderea contravenţională. Inceea ce priveste declaratiile inlegatura cu criteriul de sex (“mapasarica, n-ai si tu treaba azi?”) CNCDa considerat ca nu se poate retine ofapta de discriminare. Colegiul aconsiderat ca, in speta, cuvântul„păsărică” are mai multe înţelesuri înlimba română, prin urmare, deşi



cuvântul folosit nu este unul adecvatşi transmite mesaje negative înspaţiul public, fapta nu e de natură săatragă răspundere contravenţională.”

Cu referire la afirmaţia prin care seface trimitere la originea etnică,Colegiul a reţinut că sintagmele careformează conţinutul afirmaţiei prinele însele sunt ofensatoare şi aducatingere demnităţii, având un efectumilitor, constituind o aprecierejignitoare strâns legată de opercepţie stereotipă asociată uneietnii, în speţă a celei rome, similarunor percepţii subiective generalizatecu caracter discriminatoriu, de tipulcelor cu care etnia respectivă esteasociată. Colegiul a considerat cădecizia de a da publicităţii oconversaţie privată se înscrie îndreptul de informare ca parte alibertăţii de exprimare, în măsura încare conţinutul conversaţiei privateeste de interes public282.

Colegiul nu a pus la îndoială bunacredinţă a lui T.B., dar a constatat căutilizarea fără intenţie a unui limbajcu efecte discriminatorii în spaţiulprivat poate avea efecte negative însocietate prin crearea unui tratamentinjust sau degradant pentru ocomunitate, atunci când acesteexprimări sunt date publicităţii.Colegiul a reţinut că utilizarea unuilimbaj cu efecte discriminatorii înspaţiul privat, fără intenţia de adiscrimina, dar care ulterior este datpublicităţii, are efecte negative într-osocietate în care imagineapersoanelor aparţinând comunităţiirome este negativă în rândul


populaţiei majoritare. Colegiul areţinut aplicarea principiului potrivitcăruia “nimănui nu-i este îngăduit săse prevaleze de propriaincorectitudine pentru a obţineprotecţia unui drept”.

Prin hotărârea nr. 92 din 23.05.2007CNCD a constatat ca faptele sesizatede Romani CRISS cu privire laoriginea etnica constituiediscriminare, a dispus sancţionareacu avertisment a dlui Traian Basescuprecum şi emiterea uneirecomandări.

Impotriva hotararii CNCD au formulatcontestatie atat Romani CRISS cat sidl. Traian Basescu. Romani CRISS acontestat respingerea capatului decerere cu privire la neconstatareadiscriminarii pe criteriul de sex,respingrea obligarii partii reclamatela formularea de scuze publice sistabilirea unui mecanism deconsultare regulata sau permanentacu privire la problematica minoritatiirome si egalitatii de gen precum sirelevanta recomandarii CNCD fata departea reclamata283.

Dl. Traian Basescu a contestatlegalitatea hotararii sub aspectulfaptului ca fapta sanctionata nu ar fiprevazuta ca fapta contraventionalain concret, ca nu s-au indeplinitconditiile legale pentru calificareafaptei drept discriminare, ca lipsestevinovatia ca element al raspunderii sica sanctiunea aplicata este nelegala.

Prin Sentinta Civila nr. 2799 din08.11.2007, Curtea de Apel Bucuresti



a respins actiunea formulata de dl.Traian Basescu. Instanta a retinut calegiuitorul a instituit sanctionareaoricarei fapte de discriminare, incauza existand un tratament injust siofensator din partea reclamantuluiprin utilizarea expresiei cu caracterdiscriminatoriu, acela de „tigancaimputita”. Fapta de discriminare afost consecinta unui comportamental reclamantului, nejustificat deimprejurari obiective iar expresiafolosita reprezinta o atitudinenegativa, de umilire, de atingeregrava a demnitatii persoanei vizata incauza. Lipaa intentiei nu determinainexistenta faptei contraventionale,in conditiile in care vinovatiareclamantului exista in cauza prinutilizarea neglijenta a expresiei„tiganca imputita” iar reclamantul, incalitate de persoana publica, areobligatia indiferent de locul in care seafla sa manifeste responsabilitate simoderatie in exprimare284.

Inalta Curte de Casatie si Justitie,pronuntanu-se cu privire la recursulformulat impotriva Sentintei Civile nr.2799 din 08.11.2007, a admisactiunea insa a mentinut constatareaca expresia „tiganca imputita”constituie discriminare. Instanta aanulat in totalitate punctul 4 alhotararii CNCD prin care se dispuneasanctionarea contraventionala si aanulat doar partial punctul 3 princare se incadra fapta ca fiindcontraventie.

Prin Decizia Civila nr. 1960 din15.05.2008, Inalta Curtea de Casatiesi Justitie a retinut ca nu au fostindeplinite elementele constitutiveobligatorii si cumulative pentru

284 Curtea de Apel Bucuresti, Sentinta Civilanr. 2799 din 08.11.2007.

existenta faptei contraventionale dediscriminare, respectiv cele generale(legalitatea si vinovatia) si celespeciale (continutul material al fapteicontraventionale).

Pe de alta parte, din economia siinterpretarea literala si logico-juridicaa O.G. nr. 137/2000, Inalta Curte aretinut ca notiunea de discriminarenu presupune intoteauna si existentaunei fapte contraventionale,raspunderea intervenind doar candsunt indeplinite toate conditiilelegale generale si speciale pentruconstatarea si sanctionareacontraventionala. De altfel, chiar dintitlul actului normativ special rezultaca scopul acestuia este si deprevenire a formelor de discriminarenu numai sanctionare, prevenireaputand fi facuta si prin alte modalitatidecat prin aplicarea unei sanctiunicontraventionale285.

Afirmatia recurentului „tiganca astaimputita” chiar daca se incadreaza inipoteza generala a texztului caredefineste notiunea de discriminare,nu este incriminata in dispozitiilespeciale ale O.G. nr. 137/2000. Inceea ce priveste contextul realizariiafirmatiei considerate discriminatorii,instanta a retinut ca reclamantul nutrebuia si nici nu era posibil saprevada rezultatul faptei, neavandniciun moment reprezentareasituatiei ca in acel mediu privatdiscutia sa cu sotia poate fiinregistrata si ulterior, cainregistrarea va fi adusa la cunostintapublicului.

285 Inalta Curtea de Casatie si Justitie, DeciziaCivila nr. 1960 din 15.05.2008.


Inalta Curte a statuat: „Discriminareanu presupune doar o actiune directade suprimare sau restrangere adrepturilor unei persoane pe uncriteriu discriminatoriu, ci poate sainsemne si o atitudine negativa fatade persoana respectiva, in baza unuicriteriu de discriminare, aceasta fiindpusa astfel intr-o situatie deinferioritate, de umilire sua deatingere a demnitatii sale, inconditiile in care, va lua cunostinta,pe orice cale, de acea atitudine286.

III.2.Un caz disctinct privind„psihologia si modul de operare alromilor care comit infractiuni”

In data de 30 mai 2007, in timp ce seafla la reuniunea DelegatieiPermanente a Partidului NationalLiberal desfasurata in localitateaBrasov, domnul Calin PopescuTariceanu, Prim-ministrul Romanieisi, totodata, presedinte al PartiduluiNational Liberal, a facut uneleafirmatii referitoare la cetateniromani de etnie roma aflati incapitala Italiei.

Potrivit cotidianului “EvenimentulZilei” din data de 1.07.2007, inarticolul intitulat “Tariceanu:Cresterea pensiilor meritul PNL”, searata ca “intr-o pauza a reuniunii,Tariceanu a spus ca MinisterulInternelor si Reformei Administrativede la Bucuresti va trimite o echipa decinci politisti care sa ajute laprinderea si repatrierea rromilor carecomit infractiuni in Roma. Subiectuls-a dovedit atat de important incat afost discutat la nivel inalt intrepremierul Italiei Romano Prodi si celroman, Calin Popescu-Tariceanu. “Nuvreau ca romanii care vor sa mearga

286 Idem

sa munceasca in Italia sa aiba desuferit din cauza unui grup restransde cetateni de etnie rroma”, a spusprimul-ministru. Rolul ofiterilorromani va fi acela de a-i instrui pecolegii lor peninsulari in psihologia simodul de operare al rromilor care

comit infractiuni”. Acelasi subiect erapublicat in ziarul Gazeta de Sud dindata de 2.07.2007, cu titlul“Tariceanu isi pune romii in cap”287.Romani CRISS a depus o sesizare laConsiliul National pentruCombaterea Discriminarii. In opiniaCRISS fapta de discriminare savarsitade dl. Calin Popescu-Tariceanu a fostde natura sa atraga raspunderea sisanctionarea contraventionala atat aacestuia, cat si a persoanei juridice,


Inalta Curte de Casatie si Justitie aretinut ca: afirmatia „cat deagresiva era tiganca asta imputita”are caracter discriminatoriu,incadrandu-se in definitia legala anotiunii de discriminare prevazutade art. 2 alin.1 din O.G. nr.137/2000. „... Asociarea termenilor„agresiva” si „imputita” cutermenul de „tigan” are evident oconotatie negativa...”

Situatia ca afirmatia mentionatanu a fost facuta in anumitecircumstante care nu o pot incadraintr-o dispozitie speciala a legiipentru a atrage raspundereacontraventionala, nu excludeposibilitatea calificarii aceteia caavand continut discriminatoriu.(Inalta Curtea de Casatie si Justitie,Decizia Civila nr. 1960 din 15.05.2008)


respectiv a Guvernului Romaniei,domnia sa realizand declaratiile incauza in calitate de premier si inlegatura cu activitatea profesionala(in contextul unor interviuri cujurnalisti referitoare la o serie deactiuni ale Guvernului. CRISS a cerutCNCD sa constatate si sa sanctionezefaptele de discriminare, obligareapartilor reclamate la prezentarea descuze publice minoritatii rome siobligarea Guvernului Romaniei laorganizarea a doua dezbateri publiceprivind discursul rasist si libertateade exprimare.

Romani CRISS a considerat capremierul a pus in evidenta un undiscurs rasist, avand in vedere faptulca domnia sa a prezentat romii cafiind un grup care are de multe oricaracterisitici infractionale “deosebitde periculoase”. Asadar, s-a facut oconexiune intre factorul etnic siinfrationalitate288.

Atunci cand a facut referire lainfractionalitate, a scos in evidentadoar situatia comunitatilor de romi,insa nu si cazul altor comunitatietnice. In plus, simpla prezentare aapartenentei etnice a unei persoanepresupsa a fi savarsit o faptaantisociala are drept efect creareaunei stari ofensatoare, jignitoare,degradante.

Premierul a creat o analogie intresituatia mafiei din Italia anilor ’20 sicea a comunitatilor de cetateniromani de etnie roma aflate inprezent in Italia. In incercearealaudabila de a proteja imaginea


Romaniei in strainatate, premierul aprezentat o stare de infractionalitatecircumscrisa pe criterii etnice, dar nua aratat in mod expres cum a foststabilit faptul ca persoanele in cauzaapartin unei etnii sau alteia.Premierul a catalogat acestepersoane ca apartinand uneiminoritati etnice, incalcand dreptulde libera alegere al acestora si, maimult decat atat, s-a exprimat in modabuziv cu privire la savarsirea unorfapte penale, nesocotind prezumptiade nevinovatie a acestora289.

In mod consecvent, premierul areiterat conexiunile dintre etnie siinfractionalitate, pornind chiar de lacauzele infractionalitatii, aratand caacestea au la origine motivatiisociale, in speta situatia socialaprecara a romilor si implicit eseculpoliticilor de insertie sociala derulatepana in prezent. Incercand sa justificecomportamentul sau, premierul aafirmat: “Eu nu vreau ca din cauzaunui grup de oameni toti romani caremuncesc in Italia sa sufere....”.Intentia a fost laudabila de a protejacetatenii romani care lucreaza inItalia, insa modul in care s-aprezentat situatia, anume caeventualele reactii ostile ar fi cauzatede un comportament ilegal al unorpersoane de etnie roma, a denotatfaptul ca, in opinia domniei sale,romii sunt singurii, sau macarprincipalii vinovati pentru o atarestare de lucru. Generalizarea facuta afost una prejudicianta, intrucat aufost exclusi alti potentiali factori si s-ablamat un grup de romi pentru



reactiile adverse la adresa cetatenilorromani in general290.

Prin hotararea nr. 180 din17.07.2007, Colegiul CNCD a decis,cu majoritate de voturi (5 voturipentru si 2 impotriva) ca fapteleprezentate de Romani CRISS nuconstituie acte de discriminare.

Colegiul a retinut ca afirmatiileexprimate de reclamat aureprezentat un cumul de informatii,rezultat ca expresie a unir ingrijorarifiresti fata de perceptia dinstrainatate a Romaniei si acomunitatii romanesti din Italia,manifestate de autoritatile straine, inspeta primul ministru al Italiei,primarul Romei, precum si massmedia din Italia. In acest context,reclamatul nu a exprimat o atitudinediscriminatorie ci a transmisinformatii al caror subiect a fostdiscutat la nivelul unor inailtidemnitari si oficiali care au pus indiscutie aspecte legate deinfractionalitate si criminalitate,imaginea Romaniei precum si explicitgrupuri de persoane apartinandetniei rome291.

Informatiile in discutie, au avut capunct de pornire si ca premisa, nuconvingerea intima a reclamatului cipreluarea opiniilor si ingrijorarilorexprimate de reprezentanti aiautoritatilor italiene referitoare laefectul si modul de abordare alfenomenelor de infractionalitate,precum si a comunitatilor de romi,

290 Idem291 Consiliul National pentru CombatereaDiscriminarii, hotararea nr. 180 din17.07.2007.

tabere ilegale de emigranti, fluxul demigratie etc292.

In acest context, Colegiul a retinut careclamatul nu a urmarit si nu a avutca scop atingerea adusa unordrepturi minoritatii etnice a romilor.Acesta s-a referit in mod explicit lacomportamentul unor cetateniromani, de etnie roma, din Roma sinu in mod special la romanii de etnieroma din Romania. Intreg ansambulde afirmatii s-a circumscris abordariifenomenului infractional si nu unuifenomen infractional circumscrisapartenentei etnice, fapt demonstratde precizarile cu privire laamplificiarea colaborarii intreministerle de interne in abordareainfractionalitatii fara nici un fel dereferire la prinderea si repatrierearomilor, la instruirea politistiloritalieni cu privire la psihologia simodul de operare al romilor sauprinderea infractorilor romi. Colegiula retinut ca afirmatiile per ansamblullor nu au urmarit si nici nu au avut caefect atingerea unui drept alpersoanelor293.

In opinia separata s-a precizat careferirea la apartenenta etnica a unorpersoane acuzate de savarsirea unorinfractiuni nu a fost sustinuta de niciun fel de probe iar mesajul prezentatopiniei publice a indus in mod clar odistinctie intre cetatenii romani sicetatenii romani de etnie roma, ceeace constituie o fapta dediscriminare294.

292 Consiliul National pentru CombatereaDiscriminarii, hotararea nr. 180 din17.07.2007.293 Idem294 Consiliul National pentru CombatereaDiscriminarii, hotararea nr. 180 din17.07.2007, opinie separata.


Romani CRISS a contestat hotarareaCNCD in fata Curtii de Apel Bucuresti,solicitand anularea hotararii,constatarea faptei de discriminaresavarsita de dl. Calin PopescuTariceanu, sanctionarea cu amendacontraventionala si obligarea laprezentarea de scuze publice fata deminoritatea roma, in mod similar sifata de Guvernul Romaniei.

Prin Sentinta civila nr. 1577 din21.05.2008, Curtea de Apel Bucurestia respins actiunea CRISS. Instanta dejudecata a retinut ca declaratiilePrimului Ministru s-au referit la ungrup restrans de cetateni romani carecomit infractiuni in Italia si au avut invedere exclusiv acest criteriu alincalcarii legilor altui stat.Circumstantierea s-a facut nu pe bazeetnice, ci in temeiul unor fapteantisociale comise de unii cetateniromani care afecteaza imaginea siperceptia despre intrega comunitateromaneasca din Italia. Primulministru s-areferit la toti cetateniiromani din Italia care comitinfractiuni, inclusiv la cetateniiromani de etnie roma. Declaratiileau vizat necesitatea luarii de urgentaa unormasuri la nivel de state pentrulimitarea fenomenului infractional siin niciun caz nu au avut ca efectrestrangera sau limitarea unordrepturi fundamentale295.

Impotriva sentintei civile, CRISS aformulat recurs la Inalta Curte deCasatie si Justitie. In recus s-ainvocat faptul ca in mod gresitinstanta de fond nu a retinutexistenta faptelor de discriminare, inconditiile in care primul-ministru adiscriminat pe baza criteriului de

295 Curtea de Apel Bucuresti, Sentinta civilanr. 1577 din 21.05.2008.

etnie, prin prezentarea romilor ca ungrup care caracterisitici infractionale“deosebit de periculoase”. Ca atare,a indus o conexiune intre factoruletnic si infrationalitate. In plusafirmatiile in speta nu reprezintaopinii si ingirjorari ale autoritatiloritaliene, ci sunt aprecieri personaleale primului ministru. In contextulprevederilor O.G. nr. 137/2000 seintrunesc elementele constitutive alediscriminarii, declaratiile in spetaavand ca efect atingerea demnitatii sicrearea unei etmosfere degradante,umilitoare si ofensatoare la adresacetatenilor romani de etnie roma296.

Prin decizia civila nr. 1293 din06.03.2009, Inalta Curte de Casatie siJustitie a respins recursul CRISSretinand ca atat instanta de fond catsi CNCD au analizat probeledosarului, constatand, intemeiat, canu exista identitate intre afirmatiiledin conferinta de presa si celepublicate in ziarele Evenimentul Zileisi Gazeta de Sud. Similar, a retinut caafirmatiile in speta nu au fost facuteexclusiv cu privire la cetateni de etneiroma, ci cu privire la grupuri decetateni romani, printre care se aflausi cetateni de etenie roma. Acestasituatie, in opinia curtii, nu poate ficalificata ca discriminare, neffindintrunite elementele constitutive. Pede alta parte, Inalta Curte a retinut caafirmatiile premierului au vizat inprincipal necesitata adoptarii unormasuri urgente la nivelor celor 2state in vederea combateriifenomenului infractional cu referirela toti cetatenii romani din Italia care

296 A se vedea Inalta Curte de Casatie siJustitie, decizia civila nr. 1293 din06.03.2009.


comit infractiuni, inclusiv, iar nuexclusiv la cei de etnie roma297.

III.3.Observatii critice ale RomaniCRISS in legatura cu speta

Spre deosebire de interpretareaoferita de CRISS, CNCD sau instantelede judecata au omis a lua inconsiderare intreg contextuldeclaratiilor premierului, in sensuldistinctiei intre cetatenii romani denationalitate romana si cei de etnieroma. Spre exemplu, in parteaintroductiva a declaratiei se retine:“...Este vorba despre numarul deromani, de cetateni romani, atentie,spun, de cetateni romani de etnieroma care constituie un grup demulte ori cu caracteristiciinfractionale deosebit de periculoasecare se inmulteste la Roma”298. Inacest sens, trebuie subliniat caafirmatia prin care se face referire la“cetateni romani de etnie roma careconstituie un grup de multe ori cucaracteristici infractionale” esteprofund discriminatorie. Din numarulposibil de minoritati recunoscute inRomania, premierul evidentiaza unsingur grup (cel al romilor), lucru careeste in sine ilegal in contextul in carese discuta despre infractionalitate simai mult decat atat, nu aduce niciunfel de justificari obiective. Termenulde “grup”, utilizat pe parcursuldiscutiei incriminate, are aceastaacceptiune, precizata in mod expres,repectiv persoane care savarsescinfractiuni pe teritoriul Italiei si care

297 A se vedea Inalta Curte de Casatie siJustitie, decizia civila nr. 1293 din06.03.2009.298 Citat din declaratia data de Calin Popescu-Tariceanu, conform inscrisului intitulat“Transcript Calin Popescu-Tariceanu 30 iunie2007”, min 40:55, pag. 1, inscris prezent ladosarul CNCD.

sunt cetateni romani, insa “cetateniromani de etnie roma” si nu de alteetnii299.

In pofida faptului ca s-a invocatfaptul ca premierul nu a vizatrestrangerea unor drepturi alepersoanelor apartinand minoritatiirome, acest lucru este evident dinaceea ca, atat in cazul intrevederii pecare premierul roman a avut-o cuprimarul Romei cat si in cazul celei pecare a avut-o cu premierul italianRomano Prodi, situatia comunitatilorrome (nici macar situatia grupurilorinfractionale de catateni romani deetnie roma) a fost pusa in agendaalaturi de combaterea crimeiorganizate, a traficului de carne viesau a traficului de droguri. Aceastaalaturare este o consecinta directa aintelegerii pe care premierul roman sireprezentantii autoritatilor italiene oau asupra romilor in general, pe careii percep ca fiind o populatie deinfractori iar, uneori, asa cum a fostcazul in 30 iunie 2007, o afirma inpublic, vorbind despre: “cetateniromani de etnie roma care constituieun grup de multe ori cu caracteristiciinfractionale deosebit de periculoasecare se inmulteste la Roma”. Oasemenea abordare este deosebit dedistructiva la adresa dreptuluiromilor la demnitate umana si laadresa valorilor unei societatidemocratice300.

Un alt aspect important il constituieafirmatia ca nu are importantaapartenenta etnica atata vreme catafirmatiile au vizat, in principal,



persoanele care comit infractiuni inItalia, indiferent ca sunt romi sau nu.Astfel, in mod logic, se impuneintrebarea: daca, intr-adevar,apartenenta etnica nu areimportanta in contextul discutiei, dece a mai fost subliniata, ba chiaratragandu-se atentia asupra acestuifapt, de catre domnul Calin Popescu-Tariceanu? Consideram ca distinctia,atat de clar realizata, intre cetateniiromani si cetatenii romani de etnieroma, a prezentat si prezintaimportanta atat pentru premier, carea adus un prejudiciu cert si cat sepoate de important imaginii sidemnitatii umane a romilor, cat sipentru CNCD, intrucat constituieesenta faptei de discriminarereclamate301.

Faptul ca primul ministru ar dispunemasuri, de orice tip, numai impotrivainfractorilor romani de etnie romadin Italia este sustinuta prinmaterialul probator, prezentat ladosarul cauzei. Astfel, reprezentantiiautoritatilor italiene au aratat in modexplicit ca vizeaza “detasarea unorofiteri romani de politie in cadrulpolitiei italiene, in special pentrutaberele de romi, ..... necesitateaunei interventii de urgenta pentruoprirea fluxului migrator de cetateniromani de origine roma”. Adica, nunumai ca se vizeaza luarea de masurispeciale in mod explicit in cazulinfractorilor romi, autoritatile italienemerg mai departe si intentioneaza sadispuna masuri, in colaborare si cusprijinul autoritatilor romane(inclusiv al premierului), indreptateimpotriva romilor cetateni romani, ingeneral prin actiuni ale politie intaberele pentru romi si prin oprireafluxului migrator de cetateni romani

301 Idem

de etnie roma. Asadar, discutiiledintre premierul roman si primarulRomei au vizat masuri care au avutdrept scop combaterea infractiunilorsavarsite de romi, in mod disctinct,masuri care au facut parte din“Pactul pentru siguranta”. Asadar,prin afirmatiile sale si prin suportulacordat in cadrul intalnirii, PrimulMinistru al Romaniei a sustinut inmod explicit acest demers alautoritatilor italiene, demers ce s-adovedit a fi abuziv.

Atat CNCD cat si Primul Ministru alRomaniei au sustinut faptul caafirmatiile vizau grupuri de infractoride cetatenie romana, indiferent deetnia acestora. Acest lucru este fals.In fapt, dupa cum reiese dintranscript si din inregistrarea audio,premierul insusi a facut aceastadistinctie si a facut-o extrem de clar,ba chiar a atras atentia tocmai asupraacestui fapt. Astfel, acesta a declaratca: “...Este vorba despre numarul deromani, de cetateni romani, atentie,spun, de cetateni romani de etnieroma care constituie un grup demulte ori cu caracteristiciinfractionale deosebit de periculoasecare se inmulteste la Roma”.Premierul s-a referit la grupuri deinfractori formate din cetateniromani de etnie roma, nu la grupuride infractori formate din cetateniromani de etnie romana, la fel cumnu s-a referit la grupuri de infractoriconstituite din cetateni romani deetnie maghiara sau la grupuri deinfractori cetateni romani in general:Prin afirmatiile sale, premierul romana facut referire, in mod explicit, lagrupuri de infractori formate dincetateni romani de etnie roma. Acestact constituie fapta de discriminare insine, pentru ca in cazul unor grupuri


infractionale se prezinta etnia, insanumai atunci cand acestea sunt deetnie roma. In cazul cetatenilorromani de alte etnii nu se faceaceasta precizare, dar premierulinsusi face distinctia in cazul romilorsi nu si cu privire la alte grupurietnice. Prezentarea informatiei, inmod public, fara a aduce precizari cuprivire la activitatea infractionala aaltor grupuri circumscrise etnic esteinacceptabila intr-o societatedemocratica si excede limiteleliberatii de exprimare, intrucat aduceun prejuciu dreptului la demnitateumana a grupului etnic vizat, in spetacel al romilor302.



IV.Alte cazuri privind discursulpublic al politicienilor v.dreptul la demnitate personala

IV.1. “Social democratii clujeniasteapta sa se faca o distinctie intretiganie si social-democratie”

In iunie 2007, domnul Vasile Dancu,vicepresedinte al Partidului SocialDemocrat a declarat ca social-democratii clujeni“ asteapta sa sefaca o distinctie intre tiganie si social-democratie, atat". Declaratia a fostdata inaintea sedintei BirouluiPermanent National (BPN) al PSD,unde se astepta transarea conflictuluiaparut intre filialele din Bucuresti siCluj ale partidului. Conform ziaruluiZiua “totul a inceput de la atitudinea"impaciuitoare" pe care Geoana aincercat sa o afiseze in debutulsedintei BPN. El a spus ca in conflictuldintre Ponta, Dancu si Vanghelie totitrei au gresit chiar daca, fiecare inparte, a avut dreptate”303.

Romani CRISS si Agentia deMonitorizare a Presei (AMP) audepus plangere impotriva d-lui VasileDancu, vicepresedinte al PartiduluiSocial Democrat, cu privire ladeclaratia in cauza prin care setransmite un semnal de tolerantaridicata fata de discriminare, cat siimpotriva Partidului Social Democrat,in legatura cu adoptarea unuicomportament prin care s-a vizatatingerea demnitatii si crearea uneiatmosfere umilitoare cat siofensatoare pentru minoritatearomilor. CRISS si AMP au solicitat


Consiliului National pentruCombaterea Discriminarii sa constatesi sa sanctioneze contraventionalfapta de discriminare precum siobligarea reclamatilor la prezentareade scuze publice, in cadrul uneiconferinte de presa.

IV.2.“Am vrut sa evitam tigania ... lamotiunea de cenzura”

In iunie 2007, un parlamentar,membru al Partidului Democarat,intr-un interviu acordat ziaruluiCotidianul afirma urmatoarele: „Amvrut sa evitam tigania cu semnaturilecare s-a creat la motiunea decenzura“304.

Romani CRISS si Agentia deMonitorizare a Presei (AMP) audepus plangere la CNCD impotrivaparlamentarului cat si a PartiduluiDemocrat pentru adoptarea unuicomportament prin care s-a vizatcrearea unei atmosfere degradante,umilitoare cat si ofensatoare pentruminoritatea romilor. CRISS si AMP aureclamat faptul ca limbajut utilizat afost unul rasist iar prin folosireaexpresiei “tiganie” se aduce unprejudiciu cert si grav demnitatiiumane a minoritatii romilor, avand invedere faptul ca “tigania” la care seface referire este considerata a fi uncomportament negativ si indezirabilla nivelul societatii romanesti.

CRISS si AMP au solicitat ConsiliuluiNational pentru CombatereaDiscriminarii sa constate si sasanctioneze contraventional fapta dediscriminare precum si obligarea



reclamatilor la prezentarea de scuzepublice, in cadrul unei conferinte depresa305.

IV.3.„Cine votează cu Băsescu:alcoolici, ţiganii (...) prostituatele”

Romani CRISS împreună cu alteorganizații neguvernamenatale306 auconsiderat că prin utilizareatermenului “ţigani” în discursul dluiLudovic Orban pentru desemnareacomunităţii rome, s-a creat oatmosferă umilitoare, degradantă şiofensatoare faţă de întreagaminoritate romă. Acesta a declarat:"Eu aş rezuma aşa cine votează cuBăsescu: alcoolici, ţiganii (...)prostituatele, probabil, deşi măîndoiesc că prostituatele vor vota cuBăsescu, având în vedere cum arată”.Alăturarea romilor unor categoriisociale blamate în mentalul colectivilustrează şi întăreşte percepţianegativă asupra acestei minorităţi acărei imagine a fost adeseadistorsionată în ultimii ani prindiscursurile şi remarcile unor oamenipolitici. Prin menţionarea celor douăcategorii sociale şi a minorităţii romeîntr-un context în care se subliniazălipsa de valoare a unor votanţireprezintă o jignire gravă, şi, în ceeace priveşte referirea la minoritatearomă, o faptă de discriminare.Atitudinea lui Ludovic Orban nu face

305 Pentru detalii a se vedea Romani CRISS,Respectarea drepturilor omului in Romania:Romii cetateni ai statului de drept, Raportanual 2006-2007, Bucuresti, 2008.306 Alianța Civică a Romilor din România,Agenția pentru Dezvoltare Comunitară”Impreuna”, Centrul de Studii Rome,ActiveWatch-Agentia de Monitorizare aPresei, Asociația Pro Democrația, Institutulpentru Politici Publice Centrul FILIA, CentrulParteneriat pentru Egalitate, ACCEPT,Centrul de Resurse Juridice, Liga Pro Europa.

decât să întărească stereotipurile şiprejudecăţile cu care aceastăminoritate se confruntă în percepţiasocietăţii româneşti în ansamblul ei.Atmosfera degradantă şi ostilă faţăde categoriile sociale menţionate,precum şi a minorităţii rome, a fostcreată în sensul în care se exprimălipsa de valabilitate şi respectabilitatea acestor electorate, evaluândcalitatea votanţilor într-un moddiscriminatoriu şi ofensator307.

Prin hotărârea nr. 458 din 2010,Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării a confirmatargumentele Romani CRISS și aleorganizațiilor neguvernamentale, aconstatat că declarațiile suntdiscriminatorii și a dispussancționarea cu avertisment a dluiLudovic Orban.

In pronuntarea hotararii, CNCD aanalizat dacă declarația dlui Orban afost de natură a se încadra în limiteledreptului la libertatea de exprimarecorelativ obligației de a nudiscrimina, potrivit O.G. nr.147/20000 republicată308.

CNCD a reținut că prin afirmațiileimputate s-a creat o diferențiere pebaza apartenenței la o etnie prin cares-a adus atingere dreptului lademnitate. Declarațiile în cauză aledlui Orban au depășit cadrul politic,nu au vizat un program politic și nu

307 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.308 A se vedea Romani CRISS, Drepturileomului in practica, Raport anul 2008-2009,de la discriminarea romilor la abuz alresponsabililor cu aplicarea legii, 2010,Bucuresti.


au fost asumate de partidul politicdin care face parte dl. Orban. Liderulpartidului în cauză s-a distanțat dedeclarațiile respective309.

IV.4. „Avem nişte problemefiziologice, naturale, deinfracţionalitate ... în rândulcomunităţilor cetăţenilor români deetnie romă”

În data de 11.02.2010, pe site-ulMinisterului Afacerilor Externe a fostpublicată o declaraţie de presă aministrului Afacerilor Externe, TeodorBaconschi, cu privire la întrevedereacu secretarul de stat francez pentruafaceri europene, Pierre Lellouche. Înconţinutul declaraţiei de presă, seregăseşte referirea expresă cu privirela cetăţeni români de etnie romă, dlTeodor Baconschi menţionând că“Avem nişte probleme fiziologice,

309 Consiliul Național pentru CombatereaDiscriminării hotărârea nr. 458 din 2010.

naturale, de infracţionalitate în sânulunora dintre comunităţile româneşti,în special în rândul comunităţilorcetăţenilor români de etnie romă.”Ulterior unor reactii din parteasocietatii civile, declaratia de presa asuferit modificari unele modificari,avand urmatorul text: „Avem nişteprobleme [...] de infracţionalitate însânul unora dintre comunităţileromâneşti [...]. Poziţia noastră esteclară: intoleranţă totală faţă deinfracţionalitate şi în acelaşi timpdorinţa de a aborda aceastăchestiune – a infracţionalităţii îngrupurile migrate în Franţa – înspiritul şi litera legii europene”.Astfel, au fost înlăturaţi termenii„fiziologice”, „naturale”, precum şisintagma „în special în rândulcomunităţilor cetăţenilor români deetnie romă”, acestea fiind înlocuitecu puncte de suspensie.

Romani CRISS impreuna cu AlianțaCivică a Romilor din România,ACCEPT, Apador-CH, Centrul FILIA,Centrul Euroregional pentru InitiativePublice, Centrul de Resurse Juridice,Liga Pro Europa au formulat plangereimpotriva Ministrului AfacerilorExterne, dl. Teodor Baconschiprecum si a Ministerului AfacerilorExterne la Consiliul National pentruCombaterea Discriminarii.

CNCD a luat act de faptul căexercitarea libertății de exprimarecomportă și responsabilități, întrealtele, a evita pe cât posibil expresiicare, în mod gratuit, ofensează,profanează, nu contribuie la oriceformă de dezbatere publică.Toleranța și respectarea demnitățiiconstituie fundamentul democrațieiși societății pluraliste, prin urmareeste necesar să se prevină discursulcare incită, promovează saujustifică ura bazată pe intoleranță,cu condiția ca orice restricție impusăsa fie proporțională cu legitimitateainvocată. (CEDO, cauzele OttoPreminger Institutie v. Austria,Wingrove v. U.K., Gunduz v. Turcia.)


In opinia organizatiilor, discursul dlui.Ministru oferă o explicaţie biologicăfenomenului infracţionalităţii şiapartenenţei etnică, ipotezăcriminologică vehiculată în special înteoriile naziste şi oferită ca motivaţiepentru Holocaust. Asociereafenomenului infracţionalităţii cuapartenenţa etnică aduce atingeredreptului la demnitate personală almembrilor etniei rome, cetăţeniromâni şi europeni, şi încalcălegislaţia românească şi europeană îndomeniul nediscriminării.

Asocierea infracţionalităţii cu o etnie,în discursul dlui Teodor Baconschi,reprezintă o faptă de discriminare şia creat o atmosferă umilitoare,degradantă şi ofensatoare faţă deîntreaga minoritate romă, acestcomportament având drept efectatingerea demnităţii persoaneloraparţinând acestei minorităţi. Acesttip de discurs nu face decât săîntărească stereotipurile şiprejudecăţile cu care aceastăminoritate se confruntă în percepţiasocietăţii româneşti în ansamblul ei.Atmosfera degradantă faţă deminoritatea romă a fost creată prinindicarea unui raport de cauzalitatedirectă între etnie şi infracţionalitate.

Prin hotararea nr. 366 din24.11.2011, Consiliul Nationalpentru Combaterea Discriminarii aconstatat ca declaratiile in spetasunt discriminatorii si a dispusemiterea unei recomandari.

In ceea ce priveste MinisterulAfacerilor Externe, CNCD a retinut cain sarcina institutiei nu se poateconstata o conduita discriminatorie,iar declaratia ce face obiectulplangerii nu a fost insusita cat redata

sub forma unui citat, ulterior fiindeliminate paragrafele cu efectdiscriminatoriu.

Organizatiile neguvernamentale aucontestat hotararea CNCD la Curteade Apel Bucuresti si au solicitatobligarea CNCD la sancţionareaadecvatǎ (cu avertisment sauamendǎ) a faptelor de discriminareconstatate, la constatarea cǎdeclaraţiile sesizate încalcǎ si art.15din OG 137/2000, republicatǎ, laconstatarea cǎ Ministerul AfacerilorExterne este de asemenearǎspunzǎtor pentru faptele dediscriminare sesizate şi lasancţionarea adecvatǎ a acesteiinstituţii.

CNCD a retinut ca declaratiileimputate, ce constituie obiect alpetitiei, cuprind o parte descriptivade natura pozitiva la adresadiasporei romanesti din Frantaurmata de o descriere de naturanegativa cu privire la dioasporaformata din cetateni romani, inspecial de etnie roma,considerandu-se ca aceasta creazaprobleme „fiziologice, naturale deinfractionalitate”.

Declaratia in sine, prin care seasociaza o stare de infractionalitatenaturala, fiziologica cu comunitateade persoane apartinand minoritatiirome reprezinta un comportamentdiscriminatoriu, in sensul prevazutde art. 2 alin.5 din O.G. nr. 137/2000republicata, ce nu se bucura deprotectia dreptului la libertatea deexprimare in sensul art. 10 dinConventia Europeana a DrepturilorOmului.


Concluzii

In exercitarea libertatii de exprimre,rresa nu trebuie sa depasescareputatia si drepturile celorlalti

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a statuat că “libertatea deexprimare, garantată de art.10parag.1, constituie unul dinfundamentele esenţiale ale uneisocietăţi democratice şi una dincondiţiile primordiale ale progresuluisocietăţii şi împlinirilor personale.

Curtea Europeana a retinut ca “presanu trebuie să depăşească anumitelimite, îndeosebi în ceea ce priveştereputaţia şi drepturile celorlalţi;sarcina sa este totuşi comunicarea,cu respectarea datoriilor şiresponsabilităţilor proprii, ainformaţiilor şi ideilor referitoare laorice problemă de interes general.(Vezi Curtea Europeană a DrepturilorOmului, Hotărârea în cauza Dalbanîmpotriva României, cauza Cumpănăşi Mazăre împotriva României, cauzaSabou şi Pircălab împotriva Românieişi altele).

Disocierea ziaristului de inprezentarea unor idei rasiste poatejustitifica protectia libertatii sale deexprimare

Curtea Europeana a retinut cadisocierea ziaristului în prezentareaunor opinii sau idei rasiste, este denatură a justifica protecţia libertăţiisale de exprimare, nu şi în ceea cepriveşte conţinutul sau autorii ideilorsau opiniilor rasiste. (cauza Jersild v.Danemarca)

Politicienii trebuie să accepte în modinevitabil şi constient verificareastrictă a fiecărui cuvânt şi faptă atâtdin partea ziariştilor cât şi publicului

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a arătat că “limitele criticiiacceptabile sunt mai largi cu privirela politicieni decât în raport cuindivizii obisnuiţi. Spre deosebire decei din urmă, politicienii trebuie săaccepte în mod inevitabil şi constientverificarea strictă a fiecărui cuvânt şifaptă atât din partea ziariştilor cât şia marelui public şi, în consecinţă,trebuie să dovedească un grad maimare de toleranţă, îndeosebi atuncicând ei înşişi fac afirmaţii publicesusceptibile de a fi criticate.Politicianul este şi el îndreptăţit laprotecţia reputaţiei sale, chiar şiatunci când acţionează în calitateoficială, dar cerinţa acestei protecţiitrebuie cântarită în raport cuinteresul dezbaterii libere achestiunilor politice”.(CEDO, cauzaOberschlick vs. Austria, para. 59

Este absolut necesar să se previnădiscursul care incită, promoveazăsau justifică ura bazată peintoleranță

Exercitarea libertății de exprimarecomportă și responsabilități, întrealtele, a evita pe cât posibil expresiicare, în mod gratuit, ofensează,profanează, nu contribuie la oriceformă de dezbatere publică.Toleranța și respectarea demnitățiiconstituie fundamentul democrațieiși societății pluraliste, prin urmareeste necesar să se prevină discursulcare incită, promovează sau justificăura bazată pe intoleranță, cu condițiaca orice restricție impusă sa fieproporțională cu legitimitatea


invocată. (CEDO, cauzele OttoPreminger Institutie v. Austria,Wingrove v. U.K., Gunduz v. Turcia)

Discursul politic nu este absolut sipoate fi restrictionat ori sanctionat

Discursul politic nu este unul absolut.Curtea Europeană a DrepturilorOmului a statuat că libertateadiscursului politic nu este absolutăprin natura sa, Statele fiind în măsurăsă introducă restricții și sancțiuni încontextul Art. 10 din ConvențiaEuropeană. Rolul Curții va fi acela dea analiza compatibilitatea acestormăsuri cu libertatea de exprimare.(CEDO, cauza Incal v. Turcia,9.06.1998)

Presa din Romania in unele cazuripromovează discursul cu nuanțădiscriminatorie la adresa romilor

Din pacate, presa din Româniapromovează discursul cu nuanțădiscriminatorie la adresa romilor.Instrumentul jurnalistic deinformatie, de reportaj sau de satiră,în unele cazuri, depășește limiteleexercitiului dreptului la libertate deexprimare, aducând atingeredemnității și dreptului lanediscriminare fata de romi, in modflagrant.

Politicienii din Romania nu tin contde faptul ca libertatea de exprimarecomportata si respinsabilitati

În mod similar, la nivelulreprezentanților politici, exercitarealibertății de exprimare nu ține contabsolut deloc de faptul că acest dreptcomportă și responsabilități, întrealtele, a evita expresii si apreciericare, în mod gratuit, ofenseaza ori nu

contribuie la nicio formă dedezbatere publică, intr-o societatedemocractică. Așa cum arată șiCurtea Europeană a DrepturilorOmului, toleranța și respectareademnității constituie fundamentuldemocrației și societății pluraliste,prin urmare este necesar să se seprevina discursul care incită, oripromoveaza intoleranța, datorităapartenenței etnice.

Discursul discriminatoriu, promovatde presă sau de reprezentanțiipolitici, deși constatat ca atare deCNCD rămane nesancționat

Discursul cu caracter discriminatoriu,promovat de presă sau dereprezentanții politici, deși constatatca atare de catre institutiile statului(Consiliul Național pentruCombaterea Discriminării) rămanenesancționat. De cele mai multe ori”sancțiunile” aplicate constituierecomandări ori în cel mai bun caz,avertisment.

CNCD sustine protectia libertatii deexprimare, uneori in detrimentuldreptului la demnitate umana

Jurisprudenta Consiliului Nationalpentru Combaterea Discriminarii(CNCD) a evoluat progresiv de la opozitie inclinata mai degraba spreprotectia dreptului la demnitateumana spre o pozitie de sustinere aprotectiei libertatii de exprimare,uneori in detrimentul dreptului lademnitate umana. Acest lucru reiesedin modul de constatare sisanctionare a incalcarii dreptului lademnitate umana. Astfel, daca in aniide inceput ai institutiei se intalneaumai multe cazuri de constatare sisanctionare cu amenda


contraventionala, in ultimii ani,atunci cand CNCD constata incalcareadreptului la demnitate umana prinsavarsirea unei fapte de discriminare,masurile dispuse constau maidegraba in emiterea unorrecomandari.

Simplele apeluri si recomandariCNCD catre clasa politica sau presasunt sterile si fara efect

Exista o necesitate reala si stringentade a actiona la nivelul societatiiromanesti, in scopul combateriistereotipurilor si a discursului rasist.Simplele recomandari sau apelurifacute de catre CNCD catre clasapolitica si catre formatorii de opiniein vederea implementarii principiuluiegalitaţii de tratament, s-au doveditlipsite de eficienta, sterile, lucrudovedit de repetarea unor fapte dediscriminare similare la nivelulinaltilor oficiali ai statului roman,precum si de faptul ca, apelurile nuau generat niciun fel de actiuni dinpartea celor vizati.

Implementarea principiului egalitatiiin discursul promovat in spatiulpublic presupune un efort sustinut,constant si nemijlocit din parteainstitutiilor publice, institutiilormedia si a societatii civile

Amploarea si implicatiile discursuluirasist la adresa romilor, precum siprecaritatea reactiilor critice fata deun asemenea discurs in spatiulpublic, necesita o reactie constanta siferma din partea institutiilor abilitatesa sanctioneze incalcarea legii inacest domeniu cu derulareaobligatorie a unei investigatiiefective, nesuperficiale, in care esteobligatorie analizarea relatiei dintre

dreptul la demnitate umana silibertatea de exprimare dintr-operspectiva de balansare a celordoua drepturi. In acelasi timp, estenecesar un demers sustinut, cuimplicarea nemijlocita a ConsiliuluiNational pentru CombatereaDiscriminarii, a societatii civile, si maiales a unor inalti reprezentanti aistatului roman si formatori de opinie,avand drept obiectiv implementareaprincipiului egalitatii de tratament.


Capitolul 5

Cazul flagrant al propunerilor legislativeprivind „terminologia folosită pentru etniațiganilor”


Prima initiativa a unorparlamentari ai partiduluiRomania Mare cu privire latermenul tigan

La sfarsitul anului 2007, treiparlamentari ai Partidului RomaniaMare310, de factura extremista, auinaintat o propunere legislativaprivind terminologia folosita pentruetnia tiganilor. Propunerea aveadrept obiectiv sa elimine “confuzia,creata artificial, dintre romi siromani, dintre romi si italieni, maiales in tarile Uniunii Europene,denumirea oficiala privind divereselecomunitati de tigani/romi este aceeade tigani, cu care au intrat in Europain anul 1354”, Primul Ministru alRomaniei urmand a “instiinta oficialguvernele din toate tarile lumii ca, inRomania denumirea oficiala pentruaceasta etnie este aceea detigani”.311

Se arata de catre initiatori motivelepentru care ar fi necesara oasemenea reglementare, respectivfaptul ca “in mai multe tari europene,din eroare sau nu, contraventiile simai ales infractiunile savarsite de uniitigani originari din Romania au fostatribuite comunitatilor romanesti.Din mai multe tari membre aleUniunii Europene au fost expulzatitigani originari din Romania, ei fiindconfundati in mass-media curomanii”. Teza consipratiei este din

310 Senatorul Gheorghe Funar si deputatiiIoan Aurel Rus si Mircea Costache, membriiai grupurilor parlamentare ale PartiduluiRomania Mare.311 A se vedea Forma initiatorului, propunereinregistrata la Senat cu nr. bp. 621/2007.

nou prezenta, mentionandu-se ca“dupa anul 1989, la inceput maitimid, apoi ceva mai organizat si chiarcu sprijin guvernamental, s-a trecutla promovarea deliberata a uneiconfuzii , atat in tara, cat mai ales instrainatate, intre tigani si romani,prin inlocuirea termenului de tigan cuacela de rom” si ca “pentru a sporiconfuzia, in cadrul Guvernului a fostinfiintata Agentia Nationala pentruRomi”. Ca solutie, se precizeaza ca“pentru a stopa aceasta confuzie ...nu este prea tarziu pentru a sereveni, oficial, la folosirea corecta atermenului de tigan pentrureprezentantii acestei comunitati”312.

Atat Consiliul Legislativ cat siGuvernul Romaniei au exprimatopinii critice la adresa acesteiinitiative. Spre exemplu, Consiliullegislativ arata ca ”Propunerealegislativă având ca obiect dereglementare schimbarea denumiriioficiale din romi în țigani contravineRecomandării generale nr. 3adoptată de Comisia Europeanăîmpotriva Rasismului și Intoleranței ,acest act fiind invocat chiar de cătreinițiatori în Expunerea de Motive....recomandarea respectivă solicităstatelor membre să se asigure cădenumirea utilizată în mod oficial...este aceea prin care comunitatearespectivă dorește să fiedesemnată313.

In plus, arata Consiliul legislativ,”reglementarea propusă de inițiatoreste de natură a crea o

312 A se vedea Senat, propunere legislativaL44/2008, inregistrata pentru dezbatere cunr. b621 din 23.10.2007.313 A se vedea Consiliul legislativ, aviz negativnr. 621/27.11.2007 la propunerea legislativaB621/02.11.2007.


delimitare/separare a populației deetnie romă/țigani de populațiaromână, ceea ce la o analizăaprofundată, ce ține nu numai delitera ei ci și de spiritul legii,constituie o tentativă dediscriminare etnică ce nu poate fiacceptată din perspectiva legislațieiinternaționale și comunitareconsacrate drepturilor fundamentaleale omului”314.

Respectiva propunere legislativa afost respinsă de Senat în data de06.05.2008 și de Camera Deputațilorîn data de 15.10.2008315.

Tentative similare romanesti inParlamentul European

O initiativa oarecum similara a fostinregistrata in anul 2010, candeuroparlamentul Sebastian Bodu ainitiat o motiune pentru o rezolutieprin care se urmarea ca termenul“rom” sa fie inlocuit in documenteleoficiale ale Comisiei Europene si sa serestaureze termenul de “tigan”,intrucat inlocuirea acestui din urmatermen cu termenul “rom” a fost ogreseala316.

Europarlamentarul Bodu mai arata incuprinsul motiunii ca utilizareacuvantului “rom” creeaza confuzie cutermenul Roman (locuitori aiRomaniei) si cu “Roma” (capitala

314 A se vedea Consiliul legislativ, aviz negativnr. 621/27.11.2007 la propunerea legislativaB621/02.11.2007315 Pentru detalii a se vedea ParlamentulRomaniei, Camera Deputatilor si SenatulRomaniei, informatii disponibile pe paginade internet a celor doua institutiiparlamentare.316 Motiune pentru o Rezolutie aParlamentului European privind inlocuireatermenului “rom” (B7-0537/2010).

Italiei) si ca o asemenea confuzie“poate avea consecinte nedorite atatpentru locuitorii Romaniei si aiRomei, in ce priveste modul in caresunt perceputi de cetateni ai statelormembre si ai tarilor non-UE, dar sipentru minoritatea roma, in cepriveste identitatea sa etnica” 317

O noua initiativa inParlamentul Romaniei privindterminologia ”tigan”

Tot in anul 2010, in data de 8septembrie, dl. Silviu Prigoanainregistra o noua propunerelegislativă la Senatul României cuprivire la terminologia folosită pentru”etnia țiganilor”. În expunerea demotive indica faptul că „nu poțiinterzice existența unui cuvânt prinlege, dar poți emite norme care să„filtreze” utilizarea abuzivă a unorformule”. Cuvantul „rom” este deorigine țigănească, iar în perioadainterbelică au existat organizații șipublicații care foloseau cuvantul rom,în paralel cu altele care-l foloseau pecel tradițional, țigan. Motivația deatunci era similară cu cea invocatădupă 1990: încercarea de scoatere aetniei de sub incidența conotațiilorpeiorative ale cuvântului țigan”318.

Dl. Prigoana sublinia in expunere că„în ceea ce ne privește, ca națiune,cuvântul generează confuzie pe planinternațional; ... în documenteleromânești oficiale (inclusiv manualeșcolare etc.) termenul de utilizat săfie țigan, fără nicio nuanță

317 Motiunea pentru o Rezolutie aParlamentului European privind inlocuireatermenului “rom” (B7-0537/2010).318 A se vedea Senat, propunere legislativaL731/2010, inregistrat pentru dezbatere cunr. b515 din 09.09.2010


depreciativă. E nelogic să impui limbiiromâne să numească o etnie cu uncuvânt al acelei etnii ...” iar„Problemele comunității țigănești(sau/și, de ce să n-o spunem:problemele create de mulți dinaceastă etnie) nu dispar dacăschimbăm numele”319.

In legatura cu aceasta propunerelegislativa, Academia Romana araspuns, in data de 26 octombrie2010320, solicitarii formulate deDepartamentul pentru Relatia cuParlamentul din cadrul GuvernuluiRomaniei aratand ca “termenul tiganreprezinta numele corect al acesteipopulatii transnationale”. Conforminformatiilor aparute in presacentrala, punctul de vedere alAcademiei Romane a stat la bazadeciziei Guvernului de a avizafavorabil propunerea legislativamentionata321.

319 A se vedea Senat, propunere legislativaL731/2010, inregistrat pentru dezbatere cunr. b515 din 09.09.2010320 A se vedea adresa Academiei Romane nr.3917 din 26 octombrie 2010 catre SefulDepartamentului pentru Relatia cuParlamentul.321 Conform Mediafax, “Guvernul este deacord cu schimbarea denumirii de rom intigan”, disponibil lahttp://www.mediafax.ro/social/guvernul-este-de-acord-cu-schimbarea-denumirii-de-rom-in-tigan-7773030, accesat la data de 7decembrie 2010; Jurnalul National,“Guvernul este de acord cu «tigan» in loc de«rom»”, disponibil lahttp://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/jurnalul-national/guvernul-de-acord-cu-tigan-in-loc-de-rom-561648.html,accesat la data de 7 decembrie 2010 ;Adevarul “Guvernul este de acord cuschimbarea denumirii de rom in tigan”,disponibil lahttp://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Guvernul-acord-schimbarea-denumirii-tigan_0_383361753.html, accesat la data de7 decembrie 2010; Hotnews.ro, “Guvernul

In ianuarie 2011, Romani CRISS aformulat plangere impotrivasenatorului Silviu Prigoana,impotriva Guvernului Romaniei siAcademiei Romane la ConsiliulNational pentru CombatereaDiscriminarii.

Considerentele Romani CRISSin fata Consiliului Nationalpentru CombatereaDiscriminarii

Romani CRISS a considerat ca inspeta este vorba despre o diferentagrosolona si primitiva de tratamentce consta in delimitarea, distingerea,deosebirea, separarea a uneicomunitati (respectiv comunitatearoma) fata o alta comunitate(comunitatea romana), prinimpunerea utilizarii exclusive a“termenului care reprezinta numelecorect” (tigan) la niveluladministratiei publice din Romania si“limitarea utilizarii cuvantului”rom”322.

Acesta diferenta de tratament nueste justificata in mod obiectiv sirezonabil de un scop legitim. Scopulurmarit este in fapt ilicit. Initiatorulpropunerii legislative, deputatulPrigoana, arata ca “motivatia deatunci era similara cu cea invocatadupa 1990: incercarea de scoatere aetniei de sub incidenta conotatiilorpeiorative ale cuvantului tigan. Nu

analizeaza oportunitatea schimbariidenumirii de rom in tigan”, disponibil lahttp://www.hotnews.ro/stiri-esential-8052317-guvernul-analizeaza-oportunitatea-schimbarii-denumirii-denumirii-rom-tigan.htm, accesat la data de 7 decembrie2010.322 A se vedea Expunerea de motive ainitiatorului Silviu Prigoana.


cred ca este o solutie pentru ca oameliorare ar fi schimbarearealitatilor, nu a cuvantului care ledenumeste. Cum ar fi ca acei romaniprost vazuti in Italia, de exemplu, sapretinda ca ei nu mai sunt ”romani”,ci ”daci” sau ”valahi”?! In ceea ce nepriveste, ca natiune, cuvantulgenereaza confuzie pe planinternational. Sute de milioane de peplaneta nu au studii filologice si deetimologie. Ei fac o asociere fireasca(si justa!) intre terminatia –ia/-(an)iasi tara (=natiunea ei) care are aceastaparticula ... Romania = rom + ania =tara romilor. E incorect. Se creeaza ofalsa directionare”. Se mai arata decatre initiator ca “problemelecomunitatii tiganesti (sau/si de ce sanu o spunem: problemele create demulti din aceasta etnie) nu dispardaca schimbam numele”.323

De unde rezulta cu claritate intentiade a crea o distinctie abuziva intrecele doua grupuri etnice, care are arela baza – chiar daca intr-o manieraceva mai subtila – aceleasi motiveinvocate si in demersul PartiduluiRomania Mare, partid de facturaextremista, anume faptul caimaginea romanilor/a Romaniei esteafectata de modul ilicit, antisocial deviata al (unor) romi, respectiv de“problemele” pe care acestia lecreaza.

Prezentarea drept incorecta aipotezei ca Romania este tara romilorface o data in plus dovada moduluidiscriminatoriu, populist si superficialin care este tratata aceastaproblematica. Romania este si tararomilor, in conditiile in care pestejumatate de milion de persoane s-au

323 A se vedea Expunerea de motive ainitiatorului Silviu Prigoana.

declarat cetateni romani de origineroma la recensamantul din 2002 siraportat la art. 4, alin. 2 dinConstitutie care arata ca “Romaniaeste patria comuna si indivizibila atuturor cetatenilor sai, fara deosebirede rasa, de nationalitate, de origineetnica, de limba, de religie, de sex, deopinie, de apartenenta politica, deavere sau de origine sociala.” Asafiind, Romania este si tara romilor, sia romanilor si a cetatenilor romanicare au o diferite alte apartenenteetnice, religioase etc.

Mijloacele de atingere ale acestuiscop ilegitim si abuziv sunt la randullor ilicite, disproportionale si chiarineficiente. Astfel, statul nu poateinterveni in sensul reglementariidenumirii pe care ar trebui sa opoarte o minoritate, acest lucru fiindin sarcina membrilor comunitatii incauza si nicidecum o prerogativaadministrativa. Totodata, avand invedere principiul teritorialitatii, legearomana produce efecte in Romania,si cu atat mai putin asupra perceptieiexistente la nivelul unor societatistraine, astfel incat initiativa estevadit improprie, neputand conduce laefectul dorit – “educarea” cetatenilorstraini cu privire la faptul ca romii nusunt romani. De unde rezulta casingurul efect cert al acestei initiativeeste stigmatizarea si incalcareadrepturilor fundamentale ale romilor.

Criteriul avut in vedere este, in modevident, criteriul etnic, urmarindu-sedelimitarea in fata opiniei publiceinternationale a etnicilor romi fata deetnicii romani. Fapta de discriminareare drept scop si efect restrangereaexercitiului urmatoarelor drepturi:dreptul la autoidentificare, dreptul la


identitate al minoritatilor nationale sidreptul la demnitate umana324.Conventia-cadru pentru ProtectiaMinoritatilor Nationale recunoaste sigaranteaza persoanelor apartinandminoritatilor nationale dreptul laautoidentificare. Astfel, art. 3 conferafiecarei persoane apartinandminoritatii rome dreptul de a alegeliber daca sa fie tratata sau nu camembru al acestei minoritati,precum si dreptul de a nu suferi undezavantaj ca urmare acestei optiuni.Ingerinta statului in problematicadenumirii minoritatii afecteaza gravesenta exercitarii acestui drept, inconditiile in care statul defineste –intr-o maniera abuziva si dictatoriala– un element esential al identitatiiminoritatii romilor, lucru ce are dreptconsecinta directa influentareaoptiunii persoanelor apartinandminoritatii rome de a isi declaraapartenenta etnica, respectivlimitarea libertatii de a alege, contrardispozitiilor C.C.P.M.N.. ComitetulConsultativ al C.C.P.M.N. a constatatfaptul ca “numerosi reprezentanti aicomunitatii rome refuza sa fiedenumiti « tigani », in principal dincauza conotatie peiorative legate derobie”.325 Comitetul Consultativ maiarata ca “articolul 3 al Conventiei-cadru consacra dreptul, pentru opersoana apartinand unei minoritatinationale, de a alege in mod liber dea fi trata sau nu ca atare. Posibilitateade a se recunoaste sau nu indenumirea adoptata pentru adesemna minoritatea constituie unul

324 Romani CRISS, plangere inregistrata in6.01.2011 la CNCD.325 A se vedea in acest sens, ComitetulConsultativ al Conventiei pentru PrtectiaMinoritatilor Nationale, Avizul privindRomania, adoptat in 2001, paragraful 21.

din aspectele esentiale ale acestuidrept.”326

Dreptul la identitate al minoritatilornationale este consacrat deConstitutia Romaniei prin art. 6.Tentativa paratilor de a “limitautilizarea cuvantului ”rom”327 si de autiliza in mod exclusiv termenul de“tigan” in plan administrativconstituie o atingere a dreptul laidentitate nationala al romilor, inconditiile in care identitatea oricaruigrup este strans legata de denumireape care o poarta.

Denumirea de “rom” este esentialapentru minoritatea roma, fiindtermenul de sorginte sanscritautilizat pentru autodefinire deaproape un mileniu, spre deosebirede termenul – eminamente extern sideseori jignitor – “tigan”, care nicidupa aproape o mie de ani deutilizare nu a reusit sa patrunda inlimba romani. Prin impunereatermenului de “tigan” se altereazaidentitatea minoritatii rome, intr-omaniera neconforma cu prevederilelegislatiei nationale si internationale.

Dreptul la demnitate umana, valoarefundamentala in orice societatedemocratica, este recunoscut si inlegislatia romaneasca in vigoare,respectiv in O.G. 137/2000republicata. Ingerinta nejustificata siabuziva a statului in sensul stabilirii“termenului corect” pentru definireaminoritatii rome este de natura saaduca o grava atingere dreptului lademnitate umana al romilor328.

326 Idem, paragraful 20.327 A se vedea Expunerea de motive ainitiatorului Silviu Prigoana.328 Romani CRISS, plangere inregistrata in6.01.2011 la CNCD.


Solutia CNCD in legatura cusesizarea Romani CRISS privindinitiativa Prigoana

Prin Hotararea cu nr. 183 din11.05.2011 Colegiul Director alConsiliului National pentruCombaterea Discriminarii a admisexceptia lipsei calitatii procesualepasive a presedintelui AcademieiRomane precum si exceptiaimunitatii parlamentare adeputatului Silviu Prigoana (inconformitate cu art. 72 alin. 1 dinConstitutia Romaniei), in sensul cafapta sesizata este una dintreformele de exprimare aparlamentarilor (senatori saudeputati), are legatura cu continutulmandatului parlamentar si nu excedeacestuia.

Pe de alta parte, Colegiul CNCD adecis respingerea exceptiei lipseicalitatii procesuale pasive apresedintelui Sectiei de Filologie siLiteratura din cadrul Academiei.

Referitor la capatul de cerere privindGuvernul Romaniei, Colegiul CNCD aretinut ca faptele sesizate nu intrasub incidenta OG 137/2000 privindprevenirea si sanctionarea faptelorde discriminare, republicata,deoarece nu exista o faptamaterializata intr-un comportamentdeterminat, respectiv nu exista ofapta care sa produca un efectdiscriminatoriu.

In ultima instanta, cu privire laAcademia Romana, Colegiul CNCD aretinut ca fapta imputata fata deaceasta nu constituie discriminare,in sensul reglementat de Art. 2 alin.1,

Art. 2(8) din OG 137/2000,republicata.

Pe de alta parte, desi nu s-au retinutacte sau fapte de discriminare,Colegiul Director al CNCD aconsiderat ca punctul de vedereformulat de Academia Romanaconstituie o interferenta in dreptulunei minoritati etnice de a-si alegepropria denumire.


Esecul initiativei Prigoana infata Parlamentului Romaniei

Consiliul legislativ a avizat negativproiectul initiat de senatorul SilviuPrigoana. Comisia pentruadministrație publică din Senat aacordat aviz negativ în timp ceComisia pentru Drepturile omului șiComisia pentru egalitate de șanse auacordat aviz favorabil cuamendamente. La CameraDeputaților Comisia pentru egalitatede șanse și Comisia pentru Drepturileomului au acordat aviz negativ329.

Consiliul legislativ nota in avzul saunegativ ca ”începand cu anul 1971,când a avut loc ... primul CongresMondial al Romilor, în documenteleinternaționale predomină utilizareatermenului de Rom ... Aceasta dinurmă denumire pare să aibă totușiutilizare preponderentă în ultimuldeceniu, în special, în documenteleinternaționale, întrucât contribuie lafacilitarea identificării corecte aîntregii etnii (care datorităcaracterului anumitor categorii:ursari, aurari, fierari, sau altecategorii) poate fi prezentă în totspațiul Uniunii Europene și nu poatefi localizată dupa termenul naționalconsacrat, caz în care termenul derom reprezintă denumireagenerică330.Punerea în aplicare a propuneriilegislative va conduce de o manierasubtilă la idea existenței unei

329 Pentru detalii a se vedea ParlamentulRomaniei, Camera Deputatilor si SenatulRomaniei, informatii disponibile pe paginade internet a celor doua institutiiparlamentare.330 A se vedea Consiliul legislativ, aviz negativnr. 515/12.10.2010 la propunrea legislativaB515/16.09.2010.

populații speciale, diferite decelălalte populații conlocuitoaremajoritare, populație care prezintătrăsături proprii ce îi conferă unstatut social/moral diferit ți caretrebuie să aibă un tratamentjuridic/moral deosebit, nu conformprincipiilor de egalitate consacrate dedreptul internațional și dreptulUniunii Europene331.Pe de altă parte, arata Consiliullegislativ ”nici acțiunea de impuneredin exterior, a unui apelativ pentru oanumită etnie, fără implicarea directăa subiecților cărora li se adresează,nu este în concordanță cudocumentele care consacră principiuldreptului la identitate proprie șidreptul la liberă exprimare.”332

In cele din urma, propunerealegislativa a fost respinsă de Senat îndata de 09.02.2011 și de CameraDeputaților în data de 05.04.2011333.

331 A se vedea Consiliul legislativ, aviz negativnr. 515/12.10.2010 la propunrea legislativaB515/16.09.2010.332 Idem333 Pentru detalii a se vedea ParlamentulRomaniei, Camera Deputatilor si SenatulRomaniei, informatii disponibile pe paginade internet a celor doua institutiiparlamentare.


Date post:	02-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	buituong
View:	290 times
Download:	4 times

Protectia drepturilor omului si combaterea discriminarii romilor in ...

Documents