Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I

8/19/2019 Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I

http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tehnologiilor-de-prelucrare-mecanica-prin-aschiere-vol-i 1/654

P R C H E C T A R E ATEHNOLOGItLQR□E P R E U J C R A R E

m e c a n i c APR IN A§ CH!ERE

VDLUMUL



C. PIcos, O. Pruteanu, C. Bohoalevld, Oh. Coman,V. Braha, Dr. Paraachlv, L. Slt t rtMnu, Tr. Grimeacu

- Instltutul Poll tahnlc „GHv Aaachl" , laf l |Al. Marin, V. lonMtt, Al. Toca

- inaUtutui Pottf tmtc »8. Lazo", Chl f lniu -

PROIECTAREA TEHNOLOGIILOR OEPRE LU CR AR E MECANICA PRIN A$CHIERE

Manualtie prolectaroVOLUMUL 1

Editura UNIVERSFTASCHISINAU

1992



C U P R I N S

Capitolul 1. H C t m FREUJCRARIIMBCANICE....... I1.1. Erori de prelucrare.Definitii.

CXasificare* ....•*...... I........ j ^1.2* Erori de prelucrare produse de

uzurtt naînilor-unelte §i a sqi-lelor....................... 17

1.3. Erori de prelucrare produse de

defareayiile elastice ale siste-■Lilui tehnologic................. 301.4. Erori da prelucrare produse da

cief ormaîile termioe ale siste-■ului tehnologic................... 48

1.5. Erori de instalare .................. 581.6 . Erori de reglare a sculei ........... 721.7. Galculul erorii totale de porelu-

crare ...................... . 941.8. Analiaa statisticaft a predziei

de prelucrare................... 96

1.9. Precizia ecxnonicS de prelucrare.... 110

Capitolul 2. EWNCIPII DE BkZh LA F9DIECT7HREATEHNQLOGIIDGR DB PRELUCRARE * -CMUCA PRIN ASCHIERE....... ....... 128

2.1. Date initiale pentru proiectareaprooeselor tehnologioe §i anali-za lor ........ .................... 1 128

2.2. Stabilirea succesiunii operafcii.-lor de prelucrare prin a^chiere..... 161

Capitolul 3. DETBRKDARE& ACAOSLRUjCR DE FRE-I1XRARE SI DIMENSIUN1IA INTER-HEDIARE ......................... . 186

3.1. No iurn. de baz& .................... 1Q63.2. Metoda de calculanalitic a a-

daosurilor de prelucrare *.......... 1883.3. Abater! spaîale..... ............ 1943.4. Eroarea de instalare ............ 199

5 t





8.3. Prelucrarea mecanicfi a semifa-bricatelor tumate ...............! I! 292

8.4. Exemplu de calcul ......... .......... 292

Capitolul 9. ADAOSURI DE FREXJLXRARE INTERME-DIARE DUPA TABELE NORMATIVE......... 304

Capitolul 10. CALCUUJL REEIMUUJI DE ASCHIEREIA STRUNJIRE.......1............... 33010.1 i Principii §i no£iuni de bazd ......... 33010.2. Elementele componente ale regi-

mului de a§chiere .............. ! L. - • 33110.3. Propriet&tile a^chietoare §i do-

meniul de utilizare a materiale-lor pentru scule .............|..... 331

10.4. Uzura §9 durabil itatea sculeia§chietoare ...................... . 332

10.5. Calitatea precizia suprafeêiprelucrate ......... .......... 1.... 334

10.6. Strunjirea exterioard §i inferi-oar& ................................ 334

10.7. Determinarea vitezei de a§chiere.... 35910.8. Regimuri de a§chiere utilizind

piacufe mineralo - ceramice ....!.... 36510.9. Regimuri de a§cfaiere pentru ali-

aje neferoase...................... 37610.10. Strunjirea canalelor §i reteza-

rea ................................ 37710.11. Strunjirea profilatd............... 37910.12. Prelucrarea filetelor prin strun-

jire ................................ 38510.13. Regimuri de a§chiere la prelucra

rea pe strunguri universale grele .... 396

Capitolul 11. REGIMURI DE ASCHIERE IA FREUJCRA-REA PE STRUNGURI SEMIAUT0MATEMUCTIOTriTE....................... 417

11.1. Consideratpj. generale ............... 417

11.2. Etape de proiectare................ 41711.3. Exemplu de calcul al parametri-

lor regiraului de a§chiere laprelucrarea pe un strung semiau-toraat multicuîte................... 440

Capitolul 12. REGIMURI DE ASCHIERE LA PRELUCRAREA PE STRUNGURI MULTIAXE........ 453

12.1. Noîuni generale privind prelucrarea pe strunguri multiaxe ........ 453

7



12.2. Etapele de calcul al regiaurilor0 de agchiere ...................... .

12.3. Exemplu de calcul ................... 47®

Capitolul 13. REGIMURI DE ASCHIERE IA FRHJU-CRAREA PE STRUNGURI REVOLVERAUTOMATE........................... 4B6

13.1. Cansideraîi generale.............. . 48613.2. Elemente ccmune........... !....... 467

13.3. Metode de stabilire a turaîilor... 30613.4. Verificarea puterii ................ 51213.5. Exemplu de stabilire a parame-

trilor regimului de a§chiere laprelucrarea pe un strung revolver automat........................ 513

Capitolul 14. REGIMURI DE ASCHIERE IA FREZARE.... 52314.1. Principii §i noîuni de bazfi...... . 52314.2. Frezarea cu freze cdlindrioe....... 52814.3. Frezarea frcntalS ................... 53514.4. Frezarea cu freze d isc..... 54714.5. Frezarea cu freze cilindro-fron-

tale cu coadfi, freze ferSstrSu§i freze profilate................. 547

14.6. Frezarea filetelor.... ............ 55414.7. Filetarea cu filiera...... ........ 55714.8. Filetarea in virtej ................ 55814.9. Regimuri de a§chiere la prelu

crarea pe ma§ini de frezat cumai multe scule simultan........... 565

Capitolul 15. REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTARESI MORTEZARE....................... 582

15.1. Noîuni de ......................... 582■15.2. Regimul de a$chiere la rabotarea

longitudinal^ §i transversals....... 58415.3. Regimul de a§chiere la prelucra

rea prin mortezare................. 621

Bibliografie ................................... 635

Anexe ............... 641



C a p .l PR ECI ZIA PRELLCRARII MHCAKICE

1.1 ERCRTLE DE PRELUCRARE - DEFINmE,CXASIFTCW*E

Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia pres-crisS a pieselor in urma procesului de prelucrare. Precizia pre-lucrSrii mecanice este gradul de concordantS, sub aspect geane-tric,dintre piesa prelucratS §i piesa definite geometric in de-senul de execuîe, in ceea ce prive§te: precizia dimensional^,precizia de forma §i precizia pozi' iei reciproce a diferitelorelemente geometrice ale piesei. Abaterile efective ale dimensiu-nilor suprafeêlor, ale formal nr lor geometrice, precun §i alepoziîilor reciproce ale acestora,in raport cu valorile lor no-minale, canstituie erorile de prelucrare. Precizia de prelucrare

se evalueazS dupS marimea erorilor de prelucrare.1.1.1 Precizia diramsionalS de prelucrare

Precizia dimensional# de prelucrare se poate determina cucondiîa cunoa§terii datelor caracteristioe ale piesei, determi-nate in desenul de execu ie, care se definesc astfel:

- dimensiunea nominalS este dimensiunea fa^S de care sedefinesc dimensiunile limits (minima §i maxima);

- dimensiunile limits sint cele douS dimensiuni (minimS §imaxima) ale unei piese, intre care poate varia dimensiu-nea efectivS;

| abaterea superioarS este diferenâ algebricS dintre di-mensiunea maxima si cea nominaia corespunzStoare;

- inferioara este diferenâ algebricS dintre dimensiunea minima §i cea nominaia corespunzStoare;

- toleranâ se determina ca diferenâ intre dimensiuneamavimS §i minima, sau ca diferen^S algebricS dintre aba-

terea superioarS §i abaterea inferioarS.Prin cctnpararea datelor caracteristice ale pieselor prelu-crate cu cele presarise in desenul de execuîe se dbîne gradul de precizie dimensd onalS rezultat in urma prelucrSrii.Ale-gerea procedeelor de prelucrare mecanicS i a ma§inilor-uneltetrebuie sS se facS cu respectarea atit pentru procedeu, cit §ipentru ma§ina-unealta, a condiîei ca precizia necesarS sS fieprecizia economics (cea care se obîne in mod normal, folosind



procedeul §i maîna-unealtS, alese). In acest soop in tab. 1.1se dau valori orientative pentru precizia economics a dimensi-unilor, otofcinuta prin diferite procedee de prelucrare mecanicS.

1.1.2 Precizia formei geometrice a pieselor

Precizia formei geometrice a pieselor are un rol deosekdtde important, canstituind adesea factorul principal in funcfcL-

onarea normals a unor aparate §i ma§ini. Pentru determinareapreciziei de forma geometric^ a suprafe elor se impune defini-rea urmatoarelor no iuni:

| suprafa'fa geometrica nominaia este suprafaâ ideaia, acSrei forma este definite in desen §i (sau) in documen-taîa t^nicS;

I suprafa a reals define§te suprafa a care 1inriteaz3 cor-pul respectiv pi £1 separfi de mediul inoanjurator;

I suprafaâ efectivd este suprafaâ ob£inut& prin masura-re §i care este apropiata de suprafaâ realS;

- suprafaâ adiacenta definefte suprafa£a de aceea§i formacu suprafaâ data,tangents la suprafaâ reals (efectivS)dinspre partea exterioarfi a material ului piesei §i a§e-zata astfel incit sa satisfaca condiîile prescrise incazul particular dat;

- profilul geometric nominal este conturul rezultat prinintersecîa suprafeêi geometrice (naninale') cu un plancu orientare data;

- profilul real este conturul rezultat prin intersecîa

dintre suprafaâ realS §i un plan cu o orientare data;I profilul efectiv este profilul rezultat prin mSsurare,a-propiat de profilul real;

- profilul adjacent de formS data se definefte ca profilulde forma data tangent la profilul real (efectiv) din partea exterioara a materialului piesei.

In mod analog se definesc §i cilindrul, cercul §i dreaptaadiacenta. Cu aceste noîuni definite se pot exprima cele douaelemente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de forma §i toleran a de forma.

Abaterea de forma este abaterea formei suprafeêi realefaâ de forma suprafe£ei adiacente sau abaterea formei profi-lului real faâ de forma profilului adjacent. MSrimsa abateriide forma se determina ca distanâ maxima dintre suprafaâ efec-tiva §i suprafaâ adiacenta sau dintre profilul efectiv §i profilul adjacent.In caztil abaterii de forma nu se ia in considerare rugo-zitatea suprafe£ei. Toleranfca de forma se define^te ca zona de-terminata de abaterea limits de forma. Toleranâ de forma este

pgalS cu abaterea limits superioarS de forma (abaterea inferi-oara fiind egalS cu 0).



Tebelul 1.1 Prvotsia liol • diMMiaiunilor

Treapta de precizieFelul prelucrlr i i Metniot

Econoa icA Liaita oe poate fiobtinutl

GiurIre 11 ....13 10

Llrgire a. cWyrojAre 1 1 ___13

b. finisara 9 ....10 9Altztre a. ctegroâre 8 ....9

b. finisara 6 ___7 1

Brojar# a. dagroâre 8 ....9b. finisara 7 ....8 7

Frazara cHindrid frontal!a.degroâre 12b.f inisara 1 0 ___11 8c.foafte f ini 8 .... 9

Rabotar* a.d&grogara 1 2 ___13b.f inisara 11 ....12 11

Strunji re exterioarla.d»gro?are 11 ....13b.seaifinisare 10 ....11 8c.f inisara 8.....9d.foarta fini 7 6

Strunjire interioaria.degroâre -12....14b.senifinisara 11....12c.fInisara 8....10 7d.foarta f inS (cu diaaant) 7 6

Rectif icare rotundaa.degroâre 9....10b.f inisare ?....8c.foarta fini 7 7

Rectificare plania.degroâre 9....10b.finisara 7....10c.foarta f inS 7 6

Honuirea.medie 7b.foarta f ini 6 |

Lapuiraa.praalabili 7b.medte 7c.foarta fini 6

Ca abateri de form& se pot menîona, printre altele, urrofl-toarele:

- abaterea de la rectilinitate este distan£a maxima dintreprofilul efectiv §i dreapta adiacenta in limitele lun-

11



gimii da r^tarln -A. «« da la r*cti 1 initate se poateprezanta Buh tomtit <1n oonrjavitat® si convaxitate;

- concavitataa wiulA aturvei clnd distanâ dintre dreaptadiacenta yl profilul ufwjllv draft* da la extremit&îleprofilului apra mijloo;

- ccnvaxitataa ajjnra afcunf.'i clnd distanta dintre dreaptaadiacenta yi profi lul afactiv scade de la extremitaîle

profilului rjpr* oantru;- abaterea ds la planitata «sta definita ca distant^ maxima dintre auprafa^ afactivl $i planul adiacent,in li-mitele suprafaâi do mfarinÂ.

Abaterea de la pl.inltut.ii aa poate prezenta sub doua formsimple: concavltatea (ji convaxitatsa.Acostc abateri se definesin mod analog cu cele dts la rectilinitate, cu deosebire ca distan£a se ia intre planul n&Lacant §i suprafaâ efectivS.;

- abaterea de la circularitate este distant3 maxima dint

profilul efectiv 9I cercul adiacant.Ovalitatea $i poligonalitatea sint focmele simple ale abaterii de la circularitata;

- ovalitatea este data de diferenâ dintre diametrul max§i cel minim; adica dublul abater ii de la circularitate

I pol iganal itatea se caracterizeazS prin forma aproximatpoligonalS a profilului efectiv;

- abaterea de la cilindricitate se define§te ca fiind ditanâ maxima dintre suprafaâ efectivS §i cilindrul adacent, in limitele lungimii de referinâ. In cadrul abterii de la cilindricitate se disting doua abateri:de circularitate in sectiunoa transversals a piesei §i abterea profilului longitudinal (axial);

I abaterea profilului axial este distanâ maxima dintprofilul longitudinal adjacent §i profilul longitudinefectiv.

Formele simple ale abaterii de la cilindricitate sint:fo

ma canica,forma butoi,forma $ea §i forma curbcL. Aceste formecaracterizeaza prin diferenâ dintre diametral maxim §i miniadica dublul abaterii de la cilindricitate.

Forma curbi, la care locul geometric al secîunilor tranversale este o linie curbfi, are marimea curbSrii egali cu aterea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valoKtoleranêlor de la ractilinitate ,de la planitate, la forma da profilului §i la forma data a ouprafe£ei,iar in tab. 1.3 va

rile tolerantelor la circularitate î cilindricitate.



Tabetul 1.2 Valor ila tolarantilar ia rMtilinitatt, La p l w l u u , la foraa datA• profilului pi la foraa suprafepai

H iâAa iiififtlCLASA DE PRECIZIE

y rVfni liMiwno*fnail 1 11 111 IV V VI VII VIH IX X XI XII

tori TOLERANTA (M a 1

PTni la

10 0.25 0.4 0.6 1 1.6 2.5 4 6 10 16 25 4010 * 16 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 5016 * 25 0.4 0.6 1 1.6 2.5 I 1 10 16 25 40 60p 1 40 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 50 8040 - 63 0.6 1 i i 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10063 - 100 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120100 * 160 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160160 - 250 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200250 - 400 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 200400 - 630 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300630 - 1000 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 4001000 - 1600 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 5001600 - 2500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 6002500 * 4000 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 8004000 - 6300 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 10006300 * 10000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200

Tabelul 1.3 Valor lie toieranfcelor la circularitate $i cilindricitate

DiaensiuneaCLASA DE PRECIZIE

noainelfi $1! II III IV V VI VII VIII IX X XI XU

t»Oj TOLERANTA iP •]

Ptni Id3 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 50

3 - 6 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 606 ~ 18 0.5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80

18 - 50 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100

50 - 120 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120120 - 260 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160

260 - 500 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200

500 - 800 1r6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250aoo - 1250 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 3001250 - 2000 2/5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400

Pooiîa raminal& este poziîa suprafeêi, a axei ei,a profilului sau a planului de simetrie, determinate prin oote nani-nale liniare sau unghiulare fat ci de baza de referin(ci sau fa—

de o altS suprafa^£, ax&, profil sau plan de simetrie.Baza de referin(& este o suprafa^S, linie sau punct, fa A

de care se determine poziîa nominal^ a suprafefei sau a ele-■entului considerat.

Abaterea de poziîe este abaterea de la poziîa nominalfi aupei suprafe£e,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime-



trie t a%& de baza de referint£,sau abaterea de la poziîa naai-nalA reciprocA a unor suprafeê, a axelor lor, a unor profilesau plane de simetrie. Ca centre sau axe ale suprafefcelar reali se consider^ oentrele sau axele suprafeêlor adiacente (de esc*enplu ca ax& a unui alezaj cilindric se considers axa cilindru*!lui adjacent inscris in alezaj).

Abaterea limit# de poziîe este valoarea maximS (pozitivj Isau negativfi) a abaterii de poziîe.

Abaterile §i toleranfcele de pozifcie:Abaterea de la paralelism a doud drepte intr-un plan estedat£ de diferenta dintre distanâ maxima §i minima dintre Hdoua drepte adiacente oqplanare, masurata in limitele lungimiide referinfca.

Abaterea de la paraleliam a doufi drepte in spafciu se de-termini prin abaterile de la paralelismul proiecfiilor oelordouS drepte incruci§ate pe doua plane reciproc perpendiculare.

Abaterea spaîalA de la paralelism se ob£ine prin deter-minarea In cele douS plane reciproc perpendiculare a diferen-%ei dintre distant proiecfriilor la capetele lor extreme.

Abaterea de la a doua suprafe£e de rota ie sedetermine prin abaterea de la paralelism a axelor suprafe£elcfr|adiacente. Aoeasta abatere este similar* cu abaterea de la paralelism a doua drepte In plan, dac& se determine in planul co-mun al celor doua axe, sau a doua drepte in spaîu, dacd ea sedetermina In doua plane perpendiculare.

Toleranfca la paralelism se define§te cu valoarea maximiadmisa a abaterii de la paralelism.

Abaterea de la perpendicularitate dintre cele doua supra-fe£e de rotaîe sau dintre o suprafaâ de rotaîe §i o dreapt4este data de diferen£a dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile efective §i unghiul nominal de 90 , mSsu-ratA liniar in limitele lungimii de referin^.

Toleranâ la perpendicularitate se define§te ca valoarea -<maxima admisa a abaterii de la perpendicularitate.

Bdtaia circular^ frontaia este diferenâ dintre distantp-imaxima §i distanâ minima de la suprafaâ frontaia reaia pin*la un plan perpendicular la axa de rotaîe de referin£af n£su-rata in limitele lungimii de referin^S sau la un diametru dat.

Toleranâ b a t a i i frontale este valoarea maxima admisi abataii circulare frontale.

Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafej®de rotaîe este diferen£a dintre unghiul format: de dreptele fidiacente la profilurile efective §i unghiul ncminal, 3liniar,in limitele lungimii de referinfd.

Toleranfa la inclinare se define^te ca fiind zona cuprinfit|lintre doua ccnuri, avlnd generatoarele paralele, §i la distant

egalA cu toleran£a la inclinare, se prescrie toleranâ Htre dou& drepte sau suprafeê de rotaîe.



q n i H n racu.ai.e-Abaterea de la coaxial itate este distan£a moving d intre a-

xa suprafefcei adiacente considerate §i axa dat& ca baz& de re* ferin^S, mflsurata in limitele lungimii de referintft.

Toleranâ la coaxialitate se define§te ca dnhlul valorii maxime admise a abaterii de la coaxialitate sau de la ociioenr tricitate.

Abaterea de la simetrie se define§te ca distan£a maxi aft dintre planele (axele) de simetrie ale eleroentelar considerate,

mfisuratS in limitele lungimii de referinÂ sau intr-un plan dot.Toleranâ la simetrie este dublul valorii admise a abate

rii de la simetrie. Abaterea de la intersectare se define§te ca distanfca mini

ms dintre doufi drepte adi acente sau dintre doua axe care in po- ziîa lor nominaia trebuie sA fie concurente.

Toleranâ la intersectare este dublul valorii maxime admise a abaterii de la intersectare.

Tabalul 1.4 Valorii* tolaranfalor la paralaliaa *i perpendicularitate

DimensiuneaCLASA DE PRECIZIE

nominal* I 11 III IV V VI VII VIII IX X XI XII

[nun] TOLERANTA (/a ]

Ptni la10 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60

10 - 25 0.6 1 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 60 10025 - 60 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 16060 - 160 1 ,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250160 - 400 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400400 - 1000 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 6001000 - 2500 10 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 10002500 - 6500 16 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 16006300 -'10000 25 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 1600 2500

TabeLul 1.5 Tolar«itala bStSii circutare radiale

Dloansiuneanominal!

CLASA DE PRECIZIE

I II III IV V VI VII V4II IX X XI XII

[bib] TOLERANTA [pa ]

Pfnl la10 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60

15



10 j 25 0.6 1 1.625 - 60 1 m B I60 j 160 3 H 1 1 4

160 j 400 2,5 4 6400 I 1000 4 6 101000 9 2500 6 10 162500 j 6300 10 16 256300 I 10000 16 25 40

2.5461016254060

4

1016254060

100

Tabelul 1.5 feerttl

6 10 16 25 40 6Q10 16 25 40 60 10Q16 25 40 60 100 16025 40 60 100 160 25040 60 100 160 250 400 E60 100 160 250 400 600 1(2100 160 250 400 600 1000 H160 250 400 600 1000 1600 9 |

Valorile toleranêlor abaterilor spa£Lale sint cuprinse M tabelele 1.4 - 1.6. Alegerea maînii-unelte pentru realizarî unei precizii econc«Tiice se poate face dup& indicaîile tabelului 1.7

Tabelul 1.6 TolarM(e do ooaxtaLitato, liMtrit 91 la intersectie

Dimensiuneanominal!

[mm]

CLASA 0E PRECIZIE

I n 11! IV V VI VII VIII IX X XI XII

TOLERANTA l/im ]

Pin! la 6 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 2006-18 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 25018-50 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 30050-120 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400120-250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500250-500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600500-800 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800800-1250 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 10001250-2000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200

Observable. Prin dimensiunea nominal3 so Inteloge diametrul suprafefcei examinate sau

dimensiunea dintre suprafefcele care formeazS eleraentul simetrie examinat.Daca dimensiunea nominal! nu esto indicate, atunci toleranta se deternin!dupfi elomontul care are dimesiunea coa mai mare.

Tabelul 1.7 Precizia econo*ica do foruS $i pozitie

Ma?ina-unealta Abateri, mm

Strunguri cu inil(i-uea vtrfurilor pTnSla 400 mm

Ovalitate:0,01

Conicitate pe lungimeade 300 mm:

P/02

Convexitate supraf.plane frontal*: ,

0,02

Marini de freza.t ori-

zontale ?i vorticalo

Neplanitate la fini*

sare: 0,02...0,045 pelungime de 300 mm

Neparalelism cu planul

de bazS: 0,025...0,05/100 mm lungime

Hapih'i de roctificatrotund

Ovalitate:0,005

Conicitate:0,01...0,02/1000 mm — H

1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare din P jn

de vedere al structurii statistics

Erorile primare sau elementare sint erorile de prelucrif^

16



produse de diferiîi factor! tehnologici ?i care inf luenêaziprecizia piesei oib inute in urma procesului de prelucrare.

In f u n c t i e d e v a r i a ^ i a marimii § i f r e c v e n t a apariîei e-r o r i l o r d e p r e l u c r a r e s e d i s t i n g : e r o r i l e sistanatioe constan-| a , e r o r i l e s i s t e m a t i o e v a r i a b i l e , e r o r i l e intiraplfitoare sau a-l e a t o r i i . E r o r i l e s i s t e m a t i c e c c m s t a n t e s i n t a o e le e r o r i cares i n t o o n s t a n t e c a m Sr im e § i s e ns d e a c£ La n a re § i a u o f r e c v e n -

t a r e g u l a t S de a p a r i ^ i e . Se pot m e n ^ ic n a c a e xe m plu d e e r o r i

s i s t e n i a t i c e constante e r o r i l e de f orm S § i p o z i t i e r e c i p r o c S a

s u p r a fetelor, care apar datoritS i m p r e c i z i e i g e o m e t r i c e a m a § i -

nii-unelte. Erorile sisteniatice variabile sint e r o r i l e a c S r o r 'mSrime variazS dupS o lege oar4care §i au o frecvent& r e g u l a t S .

Aceste erori sint de forma:A=f{u)

in care f (u) este o funcîe de variabila u. Ca exemplu se poate mentions eroarea produsS de uzura dimensional a sculei a § -

ehietoare care, aproximativ, este proportionals cu timpul de a-fchiere.

Erorile intimpldtoare sint erorile care nu au o frecven SregulatS de apariîe §i pot lua o mSrirae variabilS firS sS sepcatS determina nici timpul de apariîe si nici mSrimea eroriide prelucrare. Aceste erori apar in urma acîunii unui numSrmare de factori tehnologici independent §i nu se supun unoriegi de variable evidente. Ca exeoplu de erori intimpl&toare sepot jnentiona erorile de prelucrare produse de deformatpile e-lastice ale elementelor sistemului tehnologic sub acîunea variabila a forêlor de a§chiere, erorile de a§ezare ale setnifa-|aricatelor in dispozitiv, etc.

1.2 ERCRI EBB FRE3JJCRAEE PRCDUSE ESE UZURA MASINI-I£R - UNES3E SI A SCULEUCR ASOHETQftRE

1.2.1 Uzura maînilorûnelte

Uzura ma§inilor-unelte, care influen£eaz& precizia de prelucrare, se referS la lagSrele arborelui principal, la suprafe-êle de ghidare, la angrenaje §i sSnii.Uzura acestor componenteprincipale ale ma§inilor-unelte produce:

I abaterea de la rectilinitate §i de la paralelism a suprafeêlor de ghidare ale ma§inilor-unelte;- abaterea de la paralelism dintre suprafaâ de ghidare§i axa arborelui principal;

- bStaia radial3 §i axialS a arborelui principal al ma§i-nii-unelte.

Uzura ghidajelor ma§inilor-unelte are cea mai importantînfluents asupra preciziei dimensionale §i de formfi a p i e s e l o r

ce se prelucreazS. Ca urmare a neuniformit<f£ii acestei u z u r i d e -

| lungul ghidajelor rezultS o eroare dimensional I § i d e f o rm f i .



oe variazA axial .Prin cunoa^terea aoestei uzuri se pot detarmi-na erorile de prelucrare respective.In cazul strungului cu ghi-daje ocmbinate,eroarea la diaroetrul piesei prelucrate D se poate calcula folosind relaîa urroatoare, (1.1):

—iffi--.-fcostt-— cosP+~ [ — sinQ+sina-— sin(a+P)Rsin(a+P) uB B uB | uB " m

( 1 . 1 )

in care (£ig. 1.1): u., Ugsint uzurile ghidajuluiprismatic; este uzuraghidajului plan; h, B,a §i\p sint datele constructiveale strungului.Considerind unghiurile a§i P ca variabilele ecu-aîei (1 .1 ) §i rezolvind

sistemul de ecua£Li (AD) *aB 0 si (AD)1. * 0, dupfi cels-a notat h/B = n, se ob-kine solu£±a optima:

«=/£= arctg(l/n) (1 -2 )

Fig. 1.1 Eroarea do prelucrare determinatede uzura ghidajelor.

DacS se considera ca n are valori u§or supraunitare, re-zulta ca a §i 0 sint cuprinse in intervalul 40 .. .50 , cind valoarea erorii de prelucrare este minima.

1. 2. 2 Uzura scul el or a§chi etoare

La prelucrarea pe ma§ini-unelte reglate la dimensiune invederea obfrinerii automate a dimensiunilor, uzura sculelor a§-chietoare este factorul principal in determinarea apariîei e-rorilor sistematice ale dimensiunilor §i formei suprafeêi prelucrate.

Uzura sculelor a§chietoare influenêaza prooesul de prelucrare in urmatoarele direcîi:

- inrautaêste precizia de prelucrare;- se ob£in rugozitaî mari ale suprafeêi prelucrate;- apar vibraîi cu efecte nefavorabile asupra. sistemului

tehnologic;- create nivelul de solicitare mecanica a elementelor

aamponente ale sistemului tehnologic, ocmducind la spori-



rea consumului de energie de a^chiere.Pentru stfthl *1 irea concreta a nvomentului In care scula nu

mai poate fi considerata oorespunzatoare, din cauza star id. salede uzura! I se folosesc in mod conventional valori bine stabiliteale m&runii faêtei de uzura de pe suprafaâ de aêzare, precum§i ale craterului de pe suprafaâ de degajare.

In tab. 1.8 ••• 1.12 sint prezentate uzurile maxime admisibile pentru diferite scule a^chietoare.

Tabelul 1.8 Uzura cut it®I or di strung

Tipulcut itului

Material depralucrat

Materialulcutltului

Uzura [mm] ,la:

Degropare F inisara

Strun]Ire Otel,font! Otel rapid 1....... 1,5 0,6.... 0,7longitudinal! aaleabili Aliaj dur 0,7...... 1,0 0,6.... 0,7

Strunjire Font! cenupie Otel rapid 2....... 3 1,0.... 1,5plan! Aliaj dur 1....... 1,5 0,6.... 0,7

Strunjire oiai 0|el rapid 1........1,5 0,6.... 0,7

interioari font! aaleabili Aliaj dur 0,2.... 0,3Font! cenupie Aliaj dur 0,7....... 1 0,3.... 0,4

Tiiere,retezare Otel,fonti Otel rapid 1....... 1,5 -aaleabili Aliaj dur

Font! cenupie Otel rapid 1,5..... 2,0 -Aliaj dur 0,7..... 1,0 m j

Cutite disc pi Ota I 0(al rapid 0,7..... 0,8 0,2... 0,3prisaatice Aliaj dur 0,2....0,3

Tabelul 1.9 Uzura frazalor

Tipulfrezei

Material depralucrat

Materialulaculei

Uzura (Bin]

Cilindric! OtelFont!

Otel rapid 0,3........... 0,40,3...........0,6

Frontal! OtelFont!

Otel rapid 0,8........... 1,01,0 ........... 1,5

Cu coad! Otel,font! 0,2...... . 0,3

Diac cu 3 t!ipuri Font! Otel rapid B 0,3...........0,4

T!iere,retezareProf flat, detalonat

Font!Otel, font! Otel rapid

0,3 ....... 0,40,2 ........... 0,3

Frontal! Ota IFont!

Aliaj dur 0,7 ....|.... J 1,01,0 .......... 1,5



diferite procedae de prelucrare.

Uzura sculelor a^chietoare pe directia normalA la suprafa-de prelucrat influenteazfi direct dimensiunea ce urmeazA N

se obîncl la pies a prelucrat# §i este denumita uzura dimensio-naia u,care este legata de uzura pe suprafaâ de a§ezare h prinurm&toarea relaîe :

Tabelul 1.10 Uzura burghielor

Diaaetrul Haterialul da prelucrat Mirimea Diaaetrul Materialul de Mar iaaaburgh iului uzur i i burghiului prelucrat uzur|i

aa ma ma ma

Aliaj neferos 0,2 Aliaj neferoa 0,56 FontS cenupie, bronz 0,3 15...20 Fonts cenupie, bronz 0,6

Otal, fonts aaleabili 0,4 Otel, fonts maleabilS 0,8

Aliaj neferoa 0,3 Aliaj nefaros 0,66.,.10 Fonts cenupie, bronz 0,4 20...25 Fonts cenupie, bronz 0,7

Otel, fonts aaleabilS 0,6 Otel, fonts naleabilS 0,8

Aliaj neferos ' 0,4 Aliaj neferos 0,710...15 Fonts cenupie, bronz 0,5 25...30 Fonts cenu?ie, bronz 0,8Otal, fonts aaleabili 0,7 Otel, fonts naleabilS 1,0

Tabelul 1.11 Uzura ISrgitoarelor (in lungul fete? de asezare)

DiaaetrulISrgitoarelor

LSrgitoare din otel rapid LSrgitoare din aliaj dur

aa Haterialul de prelucrat

Otal, fonts male- Fonts cenupie Otal, fonts aale** Fonts cenupie

abilS abilSMSrimea uzurii, ma

10..-15 0,7 0,6 - - '

16...20 0,9 0,8 0,3 0,321...25 1,0 0,9 0,3 0,326...30 1,3 1,0 0,4 0,431...40 1,4 1,2 0,4 0,441...50 0,4 0,4

Tabelul 1.12 Uzura sculelor da filatat (pa fata da apezare)Denuairea sculei Materialul de prelucrat MSrimea uzurI|, ran

Tarod Otel 1|Fonts cenupie o

o o o U l I r

t

IFiliara rotunda Otal 0,1...0,5

Freze pieptane de filatat Otal 0,3. ..0,5

u g? h tg a

20

(1.3)

. m



H care a este unghiul de a§ezare.Relaîa (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina

,a 40%. Diagrama uzurii u in funcîe de drumul parcurs de vir-M sculei a^chietoare (fig.1.2) variazS cu condiîile concrete(je lucru.

Diagramele de uzurfi a sculelor pun in evident ur-

matoarele caracteristiciale fenomerrului:- procesul de uzurS nu areo variaîe liniarS;

I procesul de uzura sedesfa§oar3 in trei pe-rioade.

Perioadele de uzura sint:1 pe lungimea drumului de

*a§chiere L, este perioada uzurii iniîale u;;| pe lung imea drumului de a§chiere Ln este perioadauzurii normale un;

1 perioada ultima este denumita §i perioada uzurii rapidesau catastrofale.

Uzura dimensionaia pe perioada de durabilitate a sculei,dupa" a§chierea unei lungimi L=Lj+i,n, este data de relaîa:

u=ui+uQ (----—)i 0 -i o o o ■ [fm] (1.4)

unde: Ug = 1000(un/L) « m este uzura relative; L - lungimeadrumului de a§chiere, in metri.

E Relaîa (1.4) se mai poate prezenta sub forma:

n d lU = U, + U„106 s [/Lan] (1.5)

unde: 1 este lungimea suprafeêi strunjite, in mm; s - avansul,in mm/rot; d - diametrul piesei,in mm. Relaîile (1.4) §i (1.5)se utilizeaza cirei L> 1000 m.In cazul cind L<1000 m se recomanrda relaîa (1.6):

u= (ui + u0L1) (1>6)





10”sIS care j|este suprafaâ rabotata, In irm ; s -avansul de lucru,jn BB/c.d.

la rectificare-, uzura pe raz£ a discului abraziv se poate^termina cu aproximatie, pe baza volumului de metal IndepSrtatde pe suprafaâ piesei care se prelucreazS. S-a deteminat ex

perimental c3 voluraul de material abraziv cansumat intre douSascutiri ale discului de rectif icat este de 20 ori mai mare de-c£t volumul de metal indepartat in aoeea i perioedS de timp. Peaoeastci baza, se poate scrie:

F A n------ -— [abb] (1.13)

20Fad

in care F este suprafa£a care se rectifica, in mm2;Ap 1 adaosulde prelucrare care se indepSrteazS de pe piesa,in mm; n I num&-

rul de piese din lot; F , I suprafata aschietoare a discului dejtectificare, in nm . | S H H |Valorile medii ale uzurii ini iale §i relative la strunji

rea de finisare, obînute pe cale experimentaia, sint date int abel u l 1.13.

1.2.4. Uzura in func£Le de parametrii de a§chiere

Relaîa de calcul pentru uzura sculei aschietoare, deter-minata din studiul diagramei de variable a uzurii in raport cu

drumul de a§chiere, nu confine o dependent explicitaa uzuriifa a de factorii ei determinant ., dintre care sepotmentions inprimul rind materialele utilizate pentru prelucrare, §cula aschietoare §i regimurile de a§chiere.

De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, de§ipartial, la ctofinerea unor relaîi de calcul al uzurii in func-tie de parametrii mentianati. Astfel, V.I.Komissarov propuneunnStoarele rela£ii pentru strunjirea interioara a fontei cenu-§ii, HB = 160, folosind cu ite cu piacu e VK6:

uD = 0,198 v1'02 s °'n t °'7 (1.14)u„ = Cu v- sn tp ka ky kr, (1.15)

in care C , m, n, p sint coeficien i §i exponen i care carac-terizeaza calitatea materialului prelucrat §i a materialuluisculei k , k , k - coeficienfi care tin seama de unghiul da a-Sezare, unghiul de degajare §i de raza de rotunjire a virfuluioutitului.

Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedev a sta-



Tatoalul 1.14 CoafioianfH pantru ealwlut imutII m tM| ^ca dtp ind dm mmtmrtalul ik prvluât pt «*»

Hatarialul da pralucrat Natarialul aculal n *u -0,0*9Otal HB»ie0-240 0,515 0,014 0,*

Otal 35Mnt6P10CT15K6)

0,616 0,01* Q,«I1 0,16

Otal 10TiM»Cr1B0 0,69 0,0J1 0,06

Aliaj da titan K40(VK8) o,aa 0,036 0,0fa of l

Alaafl 0,34 0,010 0,04 0.1*

Tabelul 1.15 CoaflciantH pantru caloulul uzurii ralatlva I . .m >•»»».m H Mca dapind da gaaaatrla pi mi lt an ii aoulat BNhlltMra

Matarialul sculaiCoaf iciant1]

P30(T5K10) M0(T1H6) *tk)

Valoarea coafIciantului 9 1,54 1,0 QjUnghiul da atac, k 30 45 60 10

Valoaraa coaficiantului 2 U 1,0 u

Raziatanta la ruoare a otaluluiapchiat j M N/ao 550 650 790 no

Valoaraa coaficiantului H|

0,75 1,0 1,» i,ir

- la strunjirea fdrd lichid de rficirea materi&Xului GL60

cu un cu£it din o£el rapid Rp2:

u =(1 I e'°'z w T) {[ (-0,02 I 1 0,0106)^ 1 (2,962 | I l,8246)v 1

1 98,737 s I 131,9U8]t + (0,016 s - 0,004)v* | (-2,488 I |

- 0,1185}v + 126,3827 s + 14,2178} ; (1.21)

- la strunjirea f3r& lichid de r & d r e a materialului 0LCA5 cu un cuît cu piacuta P20, fixatA mecanic:

jtl I e'0'1977 r){[(-0,0385 s 1 0,0158)^ 1 (6,533 8 | 2,5962)V-

269,9235 s + 194,5158]t + (0,0257 s + 0,0011Jv2 + (-4,37*

,0256)v I 237,7897 1 1 30,42), [/an] (1.22)

strunjirea f&rA lichid da r4cir« a nabarlalului &CtfH u n ouît din crtel rapid Rp2:

H ____________ » ____________ ____________



-fl - e-0'2447 r )([(-0,0425 s + 0,0154)^ + (7,44 6 - 3,0198)v-0 1

- 229,75595 s + 191,8305]t +(0,019 s + 0,0008)^ +(-3,7747 s+

+ 0,1861)V + 154,9962 s + 1,0942 } [ m ] (1-23)

Rezultatele obînute prin aplicarea expresiilor de calcul

fi 18.• *1»23) la diferite valori ale ‘paranvetrilor v, t, s §iI sint trecute in tabelele 1.16...1.21.

Tabelul 1.16 Valorii* uzurii radial* a cutitului da strung araat cu plku(« P2Q, fixata aacanic, la strunjirea otalului 13CrNi30

Viteza v,

a/ain

Avansul s,

an/rot

Uzura radialfi la t=40 ain,1n /un

Adlnciaea da a?chiere t, nm

0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 51 107 164 220 2770,2 57 114 170 227 283

50 0,3 64 120 177 233 2900,4 70 126 183 239 2290,6 64 139 195 252 308

0,1 63 128 192 256 3210,2 71 133 195 257 319

100 0,3 79 139 198 258 3170,4 87 144 201 259 3160,6 103 155 207 261 312

0,1 180 287 395 502 610 10,2 188 276 365 453 541

150 0,3 197 266 334 £ 403 472 I0,4 205 255 304 353 403 I0,6 222 233 342 254 265

0,1 413 598 784 969 11540,2 420 555 600 824 959

200 0,3 428 512 596 « 6790,4 436 467 - .0,6 451

'



Tabelul 1.17 Valorii* uaurti radial* a outltulut da strung din ot«l ra(k. .Kp2, la atrunjirea otelului 13CrMJ0

Viteza v (

a/a in

Avansul s,

mm/rot

Uzura radial! la t»40 mln,ln ~7 ■~~

Adincimon d* apohtere t, nn

0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 53 94 134 175 2150,2 57 99 141 184 226

50 0,3 61 105 149 193 2360,4 65 110 156 201 2470,6 73 12*1 167 219 268

0,1 38 75 112 147 18575 0,2 41 78 115 153 190

0,3 44 82 119 157 1940,4 47 85 123 16t 1990,6 53 91 130 169 207

0,1 34 72 111 149 187

100 0,2 37 74 112 150 1880,3 39 77 114 151 1890,4 42 79 116 153 1900,6 47 83 119 155 191

Tabelul 1.18 Valorile uzurii radiate a cutitului de strung araat cu pl&cuteP20, fixate aecanio, la strunjirea otelului 0L60

1 Viteza v. Avansul s. Uzura radialfi la r=40 mini,in fa

a/a in aa/rot Adincimea de a^chiere t, mm

.0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 26 82 138 193 24850 0,2 32 86 141 195 249

0,3 37 90 144 196 2500,4 43 94 147 198 2510,6 54 103 153 201 252 f

0,1 33 89 146 138 258100 0,2 38 93 147 141 257

0,3 43 96 149 144 2550,4 49 100 151 4 147 2530,6 59 107 154 153 249

,0'1 140 306 474 146 807200 0,2 185 302 420 147 954

0,3 230 297 366 1490,4 275 293 151 I

, 0,6 367 154 H



mTabelul 1 . W Valortie uzur 11 radltlt aatrunjlree otalulul O. M)

• outltulul 41 tt/uigdtn oêl rapid Kp2,l«

yttea* v. Avensul s. Usurs redtslA le r*40 ain,fn as" " I

* a/«*n am/rot Adlnotaea de aschiere t, m j0,5 1 1,5 Z 2,5 I

0,1 45 79 112 146 179 1■ 49 83 120 150 183 I

. 50 0,3 53 87 120 154 187 10,4 58 91 124 158 191 10,6 66 99 133 166 200 1

0,1 34 62 90 188 146 l75 0,2 37 66 94 123 151 1

0,3 41 70 99 128 157 10,4 45 74 104 133 163 10,6 52 82 108 143 174 1

B i """ V-0,1 30 57 85 113 140 1

100 0,2 33 61 88 116 143 |0,3 37 64 92 119 146 10,4 41 68 95 122 149 I

0,6 48 75 102 129 156 I

Tabelul 1.20 Valorlie uzurii radiala a cutitelor de strung araate cu plkutlP20, fixateaecanic, la strunjirea otelului GLC 45

Viteza v, Avansul s. Uzura radiali la r=40 ain,In pm

■/ain mm/rot Ad Incises de apchiere t, aa C ' H

0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 32 82 133 182 23350 0,2 39 87 135 183 2320,3 45 91 138 184 2300,4 51 96 140 185 2290,6 64 105 146 186 206

0,1 35 82 128 175 221

100 0,2 41 88 134 181 2270,3 47 93 140 187 2330,4 53 99 146 193 2390,6 65 111 152 204 251

.

0,1 87 159 232 305 378

150 0,2 95 160 225 290 3550,3 104 161 218 276 3330,4 112 162 211 261 3110,6 129 164 1$7 232 267

0,1 187 315 444 573 7020,2 201 305 408 512 616

200 0,3 • 215 294 313 451 *0,4 229 283 .

1 0,6 258 - I

29



Tdbalul 1.21 Valorii* uzur if radial* a cuf.itulu4 da string dim*4*4 rapidalrunj ir** o(*lului OX 45

V i u u v. Avanaul 1 Uzura radialA la r»40 at*,In jaiI

■/hin aa/rot Adlnciaaa da apohtar* t, at

0,5 1 1,5 2

0 , 1 51 93 134 176 2170,2 54 90 141 104 227

50 0,3 58 103 148 193 230

0,4 61 108 154 201 2400,6 67 118 168 210 269

0,1 39 69 100 130 1610,2 41 76 111 146 181

75 0,3 44 83 122 162 1010,4 46 90 134 177 2210,6 51 104 156 209 262

0,1 35 61 88 114 1400,2 36 67 98 129 159

100 0,3 37 73 108 143 1700,4 38 78 118 158 197

0,6 41 90 138 107 235

Extinderea utilizdrii relafoilor (1.18 ... 1.23) in cazulaltor aliaje feroase, care difer# de cele folosite in timpulexperienfelor (OIC 45, QL 50, 13CrHi30) prin rezisten$a lor larupere, R^ se face prin ooeficienti de corec£ie.

Coeficienîi de corectie pentru calculul uzurii radiale a cuîtelor din o£el rapid R 2 sau annate cu pl5cti£e P20 se ofcînpentru diferite regimuri de a$chiere,dac3 se cunoa§te duritateasau rezistenâ la rupere a materialului de prelucrat. Dependents intre duritate §i rezistenfa la rupere R , in daN/nm , estedat3 de rela£ia:

H B = C XR î

in care pentru o£el carbon cu C< 0,6%, C1 =2,19, iar e1 =1,061,iar pentru o£elurile aliate §i cele de ccnstrucfcii cu C > 0,6%,Cj = 3,093 §i e1 = 0,984.

Valorile coeficienîlor de corec£ie pentru strunjirea de

finisare sint prezentate in tabelele 1.22 §i 1.23, iar pentrustrunjirea de degro§are in tabelele 1.24 §i 1.25.

1.3 ERORI D E FREUX3RARE ERCDUSE DE DEra*MATIILEELASTICE ALE SISTEMULUI TEHWCBXGIC

1.3.1 Noîuni generale

Sistenrul tehnologic al maînii-unelte are o structure elastic^, sub acîunea forêlor generate de procesele de lucru.



Tabelul 1.22 Coaflotenttl aedll g ooreetle &.(r) al uzurii radtale I outltululde atrung din otal rapid tp2, H H da valor I La ooraipuu ko va•I* ■efcerfalulul OLC 45 la oaro Ctl(r)*1 la atrunj 1 m da IInlaaraa X 0,2 mm/r o t , t<1 aai u

vl

1

I

v, m/rain Rezistenta la rupere a aaterialului prelucrat RB ,daN/aa^

40 50 60 70 80 90 100 110 120

50 0,702 0,809 0,904 1 1.083 1.160 1,190 1,238 1,261

75 1,724 0,811 0,905 1 1,072 1.130 1,173 1,217 1,231

100 0,718 0,120 0,9o6 1 1,093 1,156 1,203 1,218 1,234

Deformaîa elastic# a sistemului tehnologic provoacS abateri de la pozifcia reciprocS a piesei §i sculei §i drept urroare

apari£ia unei erori de prelucrare.Determinarea erorilor de prelucrare cauzate de deformati-

ile elastice comport# definirea unor noîuni caracteristioe decalcul. Rigiditatea sistemului tehnologic Rliit reprezinti ca-

v, a/aln Reiiatente la rupere e materialului preluorat RB,daN/M a-------

40 50 60 70 80 90 100 110 120

50 0,777 0.855 0.933 1 1.055 1.088 1,122 1,155 1,166

75 0,753 0,835 0,931 1 1,054 1.082 1,109 1,116 1,123

100 0,746 0,820 0,910 1 1,054 1,074 1,104 1,111 1,119

Tabelul 1.23 Coaficientii aedii da corectie C (t) al uzurii radiala a cutituluida strung araat cu plicuti P20, in functia da va Lori La ooreapunzl-toara ala aaterialului OLC 45 la cara Cu (r)=1 la atrunjiraa da f i -niaara a < 0,2 aa/rot,t<1 aa

v, m/m in Rezietenta la rupere e materialului preluoret RB,daN/aa^

40 50 60 70 80 90 100 110 120

50 0,931 0,943 0,977 1 1,079 1,181 1,295 1,431 1,590

75 0,875 0,900 0,950 1 1,050 1,125 1,250 1,375 1,525

100 0,916 0,937 0,968 1 1,040 1,229 1,406 1,583 1,770

150 0,939 0,952 0,975 1 1,097 1,280 1,585 1,073 1,439

200 0,960 0,971 0,980 1 1,087 1,315 1,765 1,580 1,100

Tabelul 1.24 Coaficientii aedii da corectie C (r) ai uzurii radiate a cutitului

da strung din otal Rp2, In functia da valorila coraapunzatoara ataaaterialului OLC 45 la cara C (t)»1 la atrunj iraa da dagroâraa < 0,2 aa/rot,t<1 aa

31



Tabelul 1.25 Coefteiontii aedii da M | G (r) R uaurH radial* I nutttuUii da strung araat cu pllcupi P2Q, In funcfcla da valor tla sore«CK«uttoara alt aatarialuLut OLC 45 (• oars C (r)=1 La atrunj Iras da de*gro>are « > 0,2 aa/rot, t>1 aa

I v r m/m in Reziatunta la rupora a materialului pralucrat RB|, daN/mmI

40 50 60 70 80 90 100 110 120

1 500 ,8 8 5 0 ,9 0 6 0 ,9 4 7 1 1,062 1,145 1 ,229 1,333 1,479

75

1

0 ,868 0 ,894 0,921 1 1,052 1,131 1,210 1,332 1,473

1 1001 .

0 ,8 8 4 0 ,9 1 3 0,961 H 1,096 1 ,28 2 1,269 1,365 1,519

1I 150 0 ,8 61 0 ,892 0 ,9 3 8 1,092 1 ,23 0 1,430 1,676 2,076

[ 200 0,<840 0 ,8 71 0 ,915 | 1 ,1 0 8 1,275 1,585 1,975 2,623

' pacitatea acestuia de a se opune deformaîilor elastice sub ac-1 iunea forêlor din procesul de lucru.

Rigiditatea poate fi static# Rst sau dinamic# Rd, dupS ca-racterul static sau dinamic al formei:

FRst S —~ [ daN/mm j,

y

in care: Rst este rigiditatea static#, in daN/mm; Fy - forfa indirecfcia y, in daN; y - deformaîa, in mm.

Conponentele Fx, Fy/ Fz, cu deformaîile x, y, z,pe direc-tiile corespunzStoare, vor determina rigiditSîle:

F F Fz

R* = - ; Ry = - ; Rz = - • d-24)x , y z

* Gradul de cedare sau de flexibilitate W este mSrimea inverse rigidit&£ii:

y iW = - | — [mm/daN] (1.25)

'■Fy ■ J H

Rigiditatea si flexibilitatea sistemului tehnologic au ur-

m&toarele expresii;F y •

R si#t | — H [daN/mm]; W sist I — ||| mm/daN, (1 .26)

Vs,-st Fy

urrie: y i8t este deformaîa elastic# a sistemului tehnologic,care se poate determina astfel:

y.ut = y . 0 + yP + yd + y„u* f1 -27 '



yp? yd ; M fiind deformaîile elastioe ale h h h dispozitivului ma§ inii-unalte.Ralaîa (1.26) se mai poate scries

I

F F Fv y fi v - Pv Fv - B + y - + — + y-

^slst Rsc Rdsau:

1 1 1 1 1•—- - = — + - I — + —

^siat ^sc ^d Rmu

de unde:

"sist - Wsc + Wp + §+11 (1.29)

unde: Rsc; Rp; Rd; R,u; Wsc; Wp: Wd; Wfflu sint rigiditatile respec-tiv flexibilitatea sculei, piesei, dispozitivului §i maûiii-unelte.

Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini:

- rigiditatea instantanee:

St 8

- rigiditatea medie:F

Y H

êd = — = tgo,; (1.31)Yh

Fig 1.3 Diagrams de rigidi"tate a sistemului tehnologic'

: Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzat5 de defor-maîile elastice ale sistemului tehnologic,se lucreazS cu rigiditatea medie. Rigiditatîle medii statice ale subansamblurilor

raa§inilor-unelte variazS intre (2.. .4)10 N/m,la unele ajungindpina la 108 N/m, iar la ma§inile uzate rigiditatea static# estesub 107 N/m.

Rigiditatea dinamic# Rd rezult# din caracterul dinamic alfor elor de a§chiere §i se evalueaz# practlc cu ajutorul unuicoeficient dinamic /xR £ 1

R st



Erorila de prelucrare determinate de deforma^lile elasticsale sistemului tehnologic depind de urm&torii factor!:

- metoda de prelucrare;I forma semifabricatului; ”I modul de instalare a semifabricatului;- caracteristicile forêlor de a^chiere.

1.3.2 Defarmatiile e1a.st.ioR consider ind rigiditatea ‘staticS a sistemului tehnologic la prelucrarea '

pe strung

Metoda de prelucrare: strunjire cu un cuît a semifabrica- Itelor de tip arbore.

a. Metoda de instalare a sfmifafrricatului in universalCazul cind rigiditatea semifabricatului este mica in ra-

port cu cea a universalului - rigiditatea universalului nu seia in considerare ■

Relaîa pentru calculul erorii de prelucrare are forma:P Ly

y = -— , (1.33) 33EICind rigiditatea universalului seiain considerate rezultfi:

y..« “Cfu | V 1 I H I I |16fsf3 Fy (1-34)

y.m = (fu + V * V (1-35>

In relat-iile (1.33)...(1.35) s-au notat: y I deformaîa e-lasticfi mm ; Fy - componenta formei de a§chiere pe direcîa y,

in daN; L -lungimea piesei pin£ la locul de incastrare; E - rao-dulul de elasticitate, in daN/mm ; I - momentul de inerîe, inran ; fu - coeficienti de flexibilitate pentru universal, arbore principal, coeficient unghiular de flexibilitatea universalului §i coeficient de flexibilitate pentru semifa-bricat; k I raportul dintre lungimea piesei §i lungimea liberaa arborelui principal.

b. Modul de instalare a spmi fahricatului intre virfuxrUestrungului

- semifabricatul de tip arbore neted.Relaîa de calcul pentru eroarea de prelucrare, ca sum& aerorilor elementelor sistemului tehnologib, -este:

1 x 2 Fy x2 Fv F (L-x)2 x2y ■— (i--)+ — - + — + --------- , (1.36)

Rpf L I* R,e 3 E I L

iar rigiditatea sistemului tehnologic:

I

34



1 B ________________ —— ------------------- ..., ^ ,(1.37)N,,t I | I 1 x 2 1 (Ir-x)2 X2

( — H I - -) +( — I ( - ) + — + ------------Rpf L Rp. L R ^ B E I L

Pe baza alt or cxmsideraîi teoretio e (fig- 1-4), suma ero-rilor elementelor sistemului tehnologic se poa te cal ou la oi

expresia:

| K i?ajsE- sin(cn-p-e) fj?aesina

0 y Rsiat ^sc+Cl RaiaC- sin(a+p-e)] +i?scsi n a

1

In relaîile (1.35. • .1.38) s-au f&cut notatiiles x - dis- tanâ fa£a de p3pu§a fix&,unde se aplicd forâ P ; L - lungimea semifabricatului; R ^ - rigiditatea p3pu§ii mobile; RRf I rigiditatea pSpu§ii fixe, R3C - rigiditatea subansamblulux sculei

archietoare; r raza instantanee a suprafe£ei prelucrate; r0 -razade reglare a cutitului de prelucrare.

35



U H Racv2 I rigiditatile statice ale sculei pe cele doui di-rec£ii v, §i v,; Rsj5t - rigiditatea sistemului; a -unghiul dintre direc£ia de incarcare §i direct-ia z; p - unghiul dintre directia de incfircare §i direcîa de mSsurare a defontiaîei;

J?,ce=azctg[——| fcsrp] (1-41)

c. Instalarea semifahricatului In universal §i virful pa- pisii mnhilp

Eroarea de prelucrare:

F X3 X(91,2 - 61. X + x2)y = 1-- [ 1---------------- ] (1.42)

3 E 1 12 El--- + 41,

sau in func£ie de adincimea de a§chiere adoptatS tp:

1y i tp[l I —--- 1---- i-------- I---S (1.43)

feX- x(91.f -61, x | || C— (1 I -------- 1--—— )+ — | l3EI 12EI , R „

“—+ 411®pm

In relaîile (1.42) §i (1.43) s-au fScut notaîile: x-dis-tanâ universal - punctul de apl icare a formei F ; 1, = 1+L I- 1+kL; 1 - lungimea semifabricatului; L I lurcjimea in consol#a arborelui principal; k - coeficient de modificare a lungimiiL cu diametrul D al arborelui principal intr-o lunjime echiva-lenta cu diametrul d al semifabricatului.

Valorile coeficientului k sint trecute in tab. 1.26.



d. Instalarea semifabricatului In universal §i virful p&-pu§ii mobile sau intre virfuri, cu luneta mntailfl

Eroarea de prelucrare:

F F„y y

x x .(l- -r - x2(l - x)2

L L

(1.44)

Rp Rpm 3 E I L

urvle Rt este rigiditatea lunetei.

e. Instalarea semifabricatului intre virfuri sau in universal jfpO virful p3pa§ii mobile, cu lunetS fixS,la mij-locul lungimii sanifabricatului fi cu neglijarea depla-sSrilor elastLce ale p3pu§ii fixe §i mobile.

Eroarea de prelucrare se determine cu rela ia:1

y=tP[i i B ---------- 8— 1 -------t ^ « m , ( i - 4 5 )xzC 2 31 - xz C

■2 .2 1 2«i— [(i-x)------—11, (r-x"-V) i — 11]3EI1 41 Rso

urrie: tp este adincimea de reglare initials; 1 - lungimea semifabricatului; 1, - distanâ pSpu§3 fix& - luneta; x - distanâ

mobile - punct de aplicare a formei de a§chiere.Metoda de prelucrare: strunjirea cu mai multe cu£ite cu

semifabricatul intre virfurile strungului.Deformatiile elastice liniare 51 unghiulare ale elemente-

lor sistemului tehnologic sint:

1W “---- [F (L I Lp)~ F'(L I l>'r)], (1.46)

Rpf L

37



H ------ 1 I - I n - (1-47)i s

B S 1!tg a = —:---- ---, (1.48)

L

urxie y fSy sint defonuaîile elastics ale papu§ilor fixd §i

mobili; F, F'- rezultantele forêlor de a§chiere ale cuîtelordin cSru'.ioarele longitudinal (din fa£S) §i transversal (dinspate);Lr, Lr'- distanêle de la virful pSpu§ii fixe la forêlerezultante F, F' ; L - lungimea semifabricatului; a - unghiuldintre axele semifabricatului in poziîe initials nedeplasatS§i in poziîe deplasatS, datoritS defonnatpdlor elastice y. §i

Yp»*

1.3.3 Deformaîa elastic^ a sistemului tehnologic la

prelucrarea prin rabotare §i frezarea. Placi §i carcase

Instalarea semifabricatului: pe masa maginii.PlacS dreptunghiularS cu toate laturile incastrate:

p(l-H)F b2Y..x---------------------------—j— ■[«■](1-4

E h-

PlacS dreptunghiulara cu toate laturile simplu rezemate pecontur:

0,203 Fy b2 (1 - nz)Ymax ~ | 7 (1.501

Ehf (1 + 0,462 of)

Cind carcasa dreptunghiularS de prelucrat are nervuri pepartea inferioarS §i se 'tine seama de rigiditatea pereîlor

laterali:

_J f lYmax = K ----- d-51)

F h3

In expresiile de calcul s-au fScut urmStoarele notaîi:yBax | deformaîa elastic^ maxima, mm; F - for£a de a^chie-re,N ;a = b/a<l; a, b, h -lungimea, liîmea §i grosimea pl&cii,respectiv a peretelui carcasei, mm; u i 0,3 - coeficientul lui

38



j*>isson;F - aodulul de elastiritate a materialului semifabrica-tului^l/ * 2; P - coeficient care dapinde de raportul a/b astfel:

a/b 4 2 1

1 1 0,072 0,087 0,0624

1 este coeficient ce depinde de forma constructive. a carcase!astfel:

i n1 _

InSltimea carcasei

a B=b H=b/2 H=b/4 H=b/10

h i 0,09 0,105 0,115 -

0,5I

0,11 0,13 0,15 0,17

b. Suprafe£e plane ale carcaselar

Instalarea seed ratniiri: pe masa ma§inii de rabotatlongitudinal |

1y = tL [ 1 ---------— ^ ] (1.52)

C C

1 + — + —R»f R*c

Cind carcasa are nervuri sau perefci laterali:

1y = t [ 1 -------- ] (1.53)

C1 + —

In relaîile (1.52) , (1.53) s-au notat: y jj deformaîa e-lasticS a sistenului semifabricat-scul&; ‘Rsf, R3C f rigiditateaseal fahricatului §i caruciorului port-sculcL;

C = Cp sy (HB)n, (1-54)

y

tp este adincimea de a^chiere la reglarea initials.

39



1 . 3 . 4 De f a r a a î a e l a s t i c A B a l s t a eul ul t a br a l o g l c Hr e c t i . f i o i r e a r o t u n t t e x t e r i o a r f i

a. Instalarea piesei intre virfuri:

- rectificare cu avans longitudinal:

1 | I 1 I f f ( L 1 X)2 X2y “ -— + — - + — I I------------■ (1.54)

Bp L i v X g 3ETL

y -tp U ----------- 5------- -------------------(1-55)X X

c(i — ) c — l§§§®L L 2 C C X2 (L - X)2

------ + --- + — +------------ 1 + 1

Rpf Rp- R.d 3EI1- rectificare cu avans transversal, eroarea de conicitate

este:

a = a, - ot2 (1.56)

In relaîile (1.54)..i(1.55) s-au fScut notaîile: y - de- jformarea elastics a sistemului tehnologic, mm: tp -adincimea dea§chiere la reglajul initial, mm; F -forâ de a§chiere, daN;Rpf, R^, R^d - rigiditatîle pSpu§ii fixe, p5pu§ii mobile §i a .

ansamblului arborelui principal al discului abraziv, daN/mm; x -distanâ papu§£ fixS-punctul de aplicare a formei de a§chiere, Imm; L -lungimea sanifabricatului;^, a% | inclinarea axei semifabricatului §i a arborelui port-disc de rectificat, datoritSdeformaîilor elastice ale p3pu§ilor fixS §i mobilS, respectivale p3pu§ii port-disc.

1.3.5 Defarmaria piagHrsS a sistemului tdnriologic laprelucrarea gaurilor.

a. Pe ma§ini de gSurit verticale, cu instalarea piesei pemasa mafinii.

Unghiul de inclinare a axei gaurilor: ,

tg a+ tg p 1 1tg y = tg(a +j3 ) = --------- =tg a + tg jS =>Fax( — + — ) (1.57)

1+t ga tg/3 R„ R „ , J

40



Ci nd u r g h i ur i l e d t S u c l i m t a l t n o w t i i û r l pr in-diferi au < , M U l

- 0,0153(1 - t ) F„ (1.60)

pis Hf l nl de i l wmt :- dud m u i ^n u n i cu semifabricftfcul se deplaseazft lor

gl t udinal , r igi di t at ea setdfabr icat ul ui $i scul ei (bara de ale-i s t ) variazd nuMi In sectj iunil s tr snsvenal s, produclnd deter-

■(i i e.l ast ice dat e de:

r % t1 ---------- 1 s«" y -tkH------ i------- ];d.6i)c c l + c(wrf + S

i+ — + •—K *-

- l a pr elucrarea cu inst al ar ea piesel or i n dis pozi t icare j hit t emU $i susîn bara de al ezat , inaint e §i dupa pi es &,

i ar r i gi di t at ea dis pceit i vul ui este mare, rezult fis4x3 - Six 2

[mm/daN] (1.62)

sau daca E - 2,1*10*, daN/mm2 (pent r u oêl ) §i I “ 0,05 d4

__________4x3 - 31X2[mm/daN]

" 5*10* d*

Cind x - 1/2 S

Isr m . m

192KZ 2*10* d*[mm/daN]

(1.631

U-Ml

41



unde d esta diametrul ban>i de Alegar*, In inn;Prelucrarea prin nlawoi'u «iuiltimK a mat n iter g&iri.

Ipoteze: -Vy-r^l^L- formal* radiale m determina pe baza adincimii de reglare initial© (t ) j

I se neglijeazfi dofoimaî ilo alastioe ale semifabricatului,§i dispozitivului;

- bara de alezare se coaaidarfi grindfi netedS incastratfi laambele oapete.

In cazul prelucrfirii a trei gfiuri simultan se ob£in rela-tiile [1.62-1.64]:

(b+c+d-x) (a+x) ,y,F1 = F , ---------------[3(a+x)l -(a + x) ~(btc+d-x)(a+x)];

6 E I 1J( 1 .62)

(ofd-x)2(a+x)*

I P “F2 -------------[3(a+b+x)l-3(a+b+x)(x+a)-(o+d-x)(a+x)];6KX1- 2 d-63)

(d-x) (a+x)Yws " f 3 ----------- [3(a+b+o+x)l-3(a+btc+x) (a*x)-(d-x)(a-tx)].

6EI13(1.64)

Eroarea de formfi este dat& de relaîa:

A f - 2(y„x - y„B) d.65)

Valorile extreme y ?i ylln se ob£in din relaîile(1.62)...(1.64), cind x - 1 §i x *0. In relaîile de calcul(1.53)..(1.64) s-au fficut urmStoarele notat-ii: a - unghiul deinclinare a mssei ma§inii; p - unghiul de inclinare aarboreluiport scuM; y - unghiul de inclinare a axei gfiurii, rad; Fax 1forâ axialfi de gfiurire, N, R„, R - rigiditatea mesei,respec-tiv a arborelui principal, N/rad: R,. - rigiditatea sistemuluiburghiu-arbore principal in direcîe radialfi,N/mm;E, I -modululde elasticitate ,N/mm §i momentul de iner£ie a secîunii trans-

versale a burghiului, mm4; Frd - forâ radialS neechilibratfi,N;f = 0,5 -raportul dintre forâ axialfi asupra tfiifului transversal §i forâ de avans; y1f1 - sfigeata de incovoiere a barei inlocul de amplasare a cutitului, sub acîunea formei F,,nm;analog y2F2 §i y3F3; a, d - distanêle de la cu£itele gSurilor 1§i 3 (extremele) la perefcii interior! cei mai apropiaî ai dis-pozitivului ,mm; b, c - distanêle dintre forêle F, §i'F,, res-pectiv dintre F2 §i F3> mm; 1 - lungimea barei dintre pereîiinterior! ai dispozitivului; x - distanâ de deplasare a cutitului in timpul lucrului fa£fi de poziîa initial#; d -diametrul

42



tarsi de alezat ,tn mm.Pentru a reglementa m&rimea admisibilA a defonna^ illor e-

lastioe §i a valori lor corespunz&toare rigiditfi£ii sistemuluitehnologic al maînilor-unelte , s-au elaboratnorme la aoeastftdirecfcie, d in tr e ca re se dau, in tab. 1.27, cele referitoare lastrunguri.

Tabalul 1.27 Valorii* rigidititii static* fI *1* daplaslrii relative MhittbiI* ale coapanantalor sist—iului tehnologic

Diametrulnaxtn d»

Rigidit axaa strunguluiin nn

Forti apt icati

Daplaaaree aaxiaS adiisibili tnluto a portcutitului fa(i da :

atrunjIrePapula Pfipuâ daN Dorrvul din Dorrvul dinlf ixl nobilft arborala principal pinotl 1

100 1750 1400 70 0,04 0,05125 2000 1400 100 0,05 0,07 I160 2000 1400 140 0,07 0,10 I200 2000 1550 200 0,10 0,13 I250 2150 1750 280 0,13 0,16 V520 2350 1900 400 0,17 0,21400 2750 2150 560 0,21 0,27 I500 2650

2300 8000,28 0,35 I

630 3100 2400 1120 0,36 0,47 I800 3400 2650 1600 0,47 0,61 I1000 3700 2700 2240 0,61 0,82 1

1.3.6 Deforuaîa elastic! ctmamic! a sistemului teb-nologic

Caracterul dinamic al solicitorilor sistonr.dui tehnologicdetermine o varia£ie a deformatîilor elastice §i a rigiditcHîi.

Cercet!rile intreprinse i n aceast! direcîe au ajuns la canclu-zia cd sub acfciunea forfcelor dinamice de a^chiere, deformatiileelastice ale sistemului tehnologic au o cre§tere ce poate ajun-ge pin! la 60% comparativ cu acîunea static! a forêlor.

Parametrii tehnici ai sistemului tehnologic in cazul solicitorilor dina mice se defines c astfel:

Rigiditatea dinamic!:

B t R stRd = — [N/ran]; m < 1. (1.66

Rigiditatea dijiamic! se mai poate def ini ca raportul dintre anplitudinea unei for£e armonice aplicat! prin scula a§chietoare piesei de prelucrat §i amplitudinea deplasirii e l atice maxime y ce apare la rezonan^S in punctelede aplicara formei de a^chiere, deci:



Variaîa H-i naming a formei de agchisre poate fi ctetermina--t & folosind una din relafciile:

I II I -r1 b y* (dupA Polacek) (1.6a)

z0 z0 2ir1 §§ g B II dt ffi — (kp-3^) — ds |

z z ft% t0

+[ z03cq - — (JCp—Jc ) — ]dn (dupS Tobias) (1.69)z n

c 2 i I .A Fd y sin f+C oos f - CA sin | pflpa Chirxaoescu) (1.70)2A

In relaîile (1.68)...(1.70) s-au notat: r., este ooefici-

entul cupl&rii xnaxime; b - lfitpjnea efectivS de a^chiere; y1-proiecîa raodului normal de vibraîe pe cea a cupl&rii maxime;z - num&rul t&i§urilor a§chietoare principale ale sculei; z0 -numcirul t&Ljurilor aflate siimiltan in a§chiere; dtr ds, d|| va-ria£ia elementary a adincimii de a§chiere a avansului §i a vi~tezei unghiulare a arborelui principal al ma§inii-unelte; A -airplitudinea maxima a mi^cSrii oscilatorii; tpdefazajul dintremi§carea §i masa oscilatorie; k,; - constante;

x r 1 YfC = CF xF t s , (1*71)

Airplitudinea defonnaîilor elastice dinamice (y#) sub ac-£iunea variaîei conponentei Fy se poate calcula cu relaîilet

3 * (1 .67)

2 _v

* /rc â-— (dupS Sokolovschi) (1.72)

B

y * ~ r (dup&Danek-Pol aoek) (1.73)e

In relaîile (1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientulformei de rezistenfcS ce se qpune formei excitatoareja -coef i ci -

44



entul forfei excitatoare; h -ooeficientul formei de rezistanîoe se opane formei elastice; B - laîmea pragului ce se prelu-cre&zA prin a§chiere transversal ; Fa I forfa de a^chiert* intispul vibraîei:

=0'75 -c,b H

r( ■= B sin | + D cos e; B —---; D = ---

Ah Ab

(1.74)

Dimensiunile medii ale a§chiei, pentru calculul amplitudi-nii deforma'tiilor elastice dinamice, dupS Danek-Polacek, sintreprezentate in fig. 1.5.

Eroarea de prelucrare cauzata de deformaîa elasticS, considerind si componenta dinamicS a formei de a§chiere (fig.1.4):

A R H W sin(<n-p-e)--Rje singy* *«i« X ac+c (*s s 3C' sin(a+p-e)*RSC sina

CA

2 R .(cos2 g)t sin<p+2coso>t cos«p-2 si nip) *1"7 ]

unde: a = arctg Py/Fz; a 1 unghiul dintre forâ de incfircare §idirectia z a sistemului de referin^fi; p -unghiul dintre fortade incfircare §i directia de mdsurare a deformaîei:

t = a r c t g [ ( —^ fcgrp]; P=e = -£ (1.76)

RsUt - rigiditatea sistemului tehnologic; Rscv1 ; R,;c„2 - rigiditatea sculei pe direcfiile v1 qi y2;

xf YfC = Cf xf t s (1.77)

A - airplitudinea autovibraîei;x f Y f

FyO = C F S 0 (1-7&)

g p ,1.79,

? - unghiul de defazaj intre forfca §i virful sculei;m - masa piesei; k - Constanta elasticS a sistemului con I

$ 45



B i d e r a t ;u -(k/m)0'5 -pulsaîa formal perturbatoare; o -A z u m;C - coeficient de amortizare; z - 0,1 - factor de amortizare.

Relaîile de calcul pentru rigiditatea dinamicft Rd, ooeficientul dinamic 5 p! deformaîa elasticfi dinamicft (y), deter* inmate in cazul strunjirii semifabricatelor exoentrioe, au fostobînute de K.V.Kolev.

Fig. 1.5 Sch**« foralrii s*o(iun1l

Rigiditatea rii r a n raft

(10>,

)2+

■cf ^SC< * > S

s i n (a) t —i|r)

sino)T( 1 . 8 0 )

Cind u > (1,5...2) o0 sau o < (1,5...2) uD ,n=0 ,tq T = 0T = 180 . Pentru o > a 0 se obîne:

«2

= Rttf1 J ~ R,t “ m <* i (1.81)

iar cind q < w 0 rezultd:

» 2

“o

n cazul a - u0, R - o.

46



ClMficUntul illiwrin

s i n ( ( j c-i|t)

s i n u t ■ nN “o

2 I |n3 o> (1.B3)

at unc i c i n d | i 0 , s a o bî n e:

1114/Ja0)2 (1.84)

Defarmaria elasticfi dinamicfi

Fv m F ty = 2 ■= — !L (1.85)

^ R«daca u > u 0 se obîne:

Fy

y “.“t HRstd--- I

“0iar dacS u < u 0 rezultS:

F yY = - . ■- • (1.87)

m u - Rst

In relafiile (1.80)..(1.87) s-au fcLcut notaîile: R , esterigiditatea staticS a sistemului tehnoloqic; R^ - rigiditateadinamiefi a sistemului tehnologic; u0 =(k/m) ' -pulsa ia propriea sistemului; m -masa redusfi a sistemului cuît-suport; k - rigiditatea static# a sistemului; | -pulsaîa formei perturbatoare; n -coeficient de amortizare; | - unghiul de defazaj intre£ar%£ ?i deformaîe; y - deformaîa elastic^dinamicd.

( 1 . 8 6 )

R._ —m o)

47



1.4 ERORI EE HREUJCRAHE HKEUBE DE EETORHKni UK TKK-n i c s a i s a r s TBnr u i m w g a i T C

1.4.1 Na (imi generale

Sursele prindpale de cSldura care produc . defonnaîile termlce ale sistemului tehnologic se pot grupa, dupS locul lor de amplasare, in: surse interioare §i surse exterioare.

Sursele interioare au cea mai inportanta acîune asuprastarii termice a sistemului tehnologic §i sint araplasate instructura mafinii, cuprinzind electranotoarele, arborii princd- pali, angrenajele, rulinentii,cuplajele, furubul conducator,sistemul hidraulic,sistemul de ungere, procesul de a§chiere §i lichidul de a§chiere.

Sursele exterioare apar independent de soluîa constructive a ma§ inii §i de parametrii ei funcîanali in mediul incan- jurStor H pot fi radiaîile solare, sursele de incSlzire a ha- lai, radiatoarele, coriductele termice subterane, curenfci de aer.

Sistemul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doufi stSri: stationary ?i nestaticnara sau tranzitorie.Starea termicfi statp-onara se realizeazfi cind aportul de

caidura este egal cu pierderile de caidura, temperatura fiind Constanta in timp.

Starea termicS nestationarS are loc la pomirea maînii dupfi o opr ire indelungata. Transferul de caidura se poate efectua prin una sau mai multe din cele trei forme cunoscute: conducive, canvecîe, radiaîe.

a. Legea generals a transferului caldurii prin oonrtmrrîe, legea lui Fourier, exprima cantitatea de caidura dQ care se transmite prin suprafaâ izotermS dA in timpul dr, proportional cu gradientul de temperaturS dt/dn:

dtdQ = - ). dA (-) dr [J] (1.88)

da

unde: k [kcal/m.h.grd] ,este ooeficientul de conductivitate ter- micci §i are vkLori in raport cu natura corpurilor fi variazS

cu temperatura conform relaîei:

X = X0(l + a t), (1.89)

unde: - coeficient de conductivitate termica la temperatura0°C; a - coeficient caracteristic fiecSrui corp ca mSrime semn. In construcîa de maîni-unelte, diferenêle minimale de temperaturA ating 60°C, de urda rezulta variaîi ale coeficientului a de cca. 6% , mqtiv pentru care acest coeficient se oonsidera constant.



TF8

#1?

I t n w a r l ^ n r j i l r t i r l l pr i n o o nnc t i a p r i n B U-chidelor fl qiimlnr

c a l d ur i i a r e l o c p r i n c ur o nî i n c a zul l i c hi de -I o az el o r . Tr a ns j ni s i a c i l d u r i i p r i n o cnv e ct i e s e ba ze azA

^ 1g ef l u r W c n :

0 - ct0 A(t„ - tf), [J/T] 11.90)

0 este fluxul termic (cantitatea de caidura transmisa in^!?tstea de timp); tf - beraperatura fluidului care scaldft pere-

I '*Te (jg tenperaturd t ; ac - ooeficientul de ccnvecîe termicS,I s u p r a f e ê l e nef c ede a l e ma î n i l o r - une l t e nu a u n i c i o i n-

j j ua i i a as upr a c o e f i c i e nt u l u i a 0.

I c. Transuisia caldurii prin radiaîe

W ~ Relafiile care se situeazi dincolo de lumina ro§ie (infra-| ro§u),cu lungimi de und2L cuprinse intre 600 B §i 1 *fln, au, in-

(jgosdai, efect termic de incaizixe.Radiaîa termica poate fi reflectata, poate patrunde prin

aorp sau poate fi absorbita de corp. Puterea de reflexie R, deugtrurriere D si cea absorbita A sint date de relaîile:ererqie radianta reflectata energie radiants transmisa

- ^ .——-------------------- * D53----------- m ■I---1 |energie radianta incidenta energie radiants incidenta

energie radianta absorbita

energie radianta incidenta

R + D + A = 1.

d.Calculul schimbului de caidura prin radiaîe in oorelare[ca propagarea caldurii prin ccnvecîe se e£ectueaz& apticindlegea lui Newton, a fluxului termic schimbat prin radiaîe intre doua suprafe£e de teroperaturi T1 §i T2,ooeficientul de radiate fiind ar: , •

0 =* ar AfT, - T ), _________________ (1.91)

T. T,1 L 2 L

C (— )4 - (— )4100 100

|“ r = \T, ~ T 2

>«Je: C este ooeficientul de radiaîe care pentru fonts cenn§iefi otel, dupS calitatea suprafeêi, variazS intre 1,75 1 5,6

[W/mZK] (1.92)

49



In (fcaaniul fymrotiurllor W...loo;c, aT - (1...Dupcmfetal e Mnv l u c n t * , oxidate m u uopai t a, rartl Mri i

Mul ct art t nji * termicii dacl t os l * rect i f l oat * m u aoaperttsun st ret super f i ci al pr otect or. In aasul ncrîi nii cxnoar i.t ft t i•ocnvect l ei f i r adia^l t t i, ocnveot ia f Lind CanoMnul A mi mnt ,ooefi cient ul da acti iab superf ici al a - a, + a , , l ar r al af i afluxulut termic are forma:

<0 - aAJt j, - t,*,), (1.93)

in care tenperatura tp este tanperatura suprafeêi emitatoare; t - tenperatura fdiului ambiant.

Transmisia caldurii se poate face prin contact intra caladouft aedii sau printr-w perete despArîtor.

a. Tfrrnn-•i“i a dDAiii prin aontact

In cazul eafinii-unelte yi a intregului siatem tehnologic,lichidale de a^chiare, ulaiul de ungere sau d>> arîanare hidrau-lica, gazele inc&lzite, pot tranamite caidura lor prin contactdirect. Cftldura astfel transmisa unui perete este:

Q - a A r (T, - T, ) , [ J ] (1.94)

In care a este coeficient da transfer termic de suprafaâ,in W/kX ; T,, T. - temperature fluldalor fi a perefcilor metali-ci; t - timpul; a - 300...500 - cind apa este In repaos; a -

2000...4000 - cind apa curge turbulent; a “4,8...3,4 - de laaer la suprafafa neteda, cind viteza v de curgere ajunge la 5a/a.

I. Transaisia dflitoii printr-vm perete desp&rîtar

Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete des-pfirVitor se face in trei etape:

- de la mediul 1 cu tenperatura T1 la una din supraf eâlaperetelui cu tanperatura T', in timpul r ;,

Q - a, A(T, - T ’ ) t (1.95)

- aceeafi cantitate de c41dur4 transmisa prin pareta lasuprafafa de ie?ire cu tanperatura T":

Q- U /1 )A (T' - T ") t ; (1 . 96 )

- cai.tita'. >=>i oe caidura os trace da pa suprafata cu teuf>a~ratura T" in mediul 2 cu tenperatura T»:

Q - OjACT - Tj)t (1.97)



Di n r e l a p- i l e ( 1 . 9 5 ) . . . ( 1 . 9 7 ) r e zul t i :

Q - kAfT, - T2)t , (1.98)

jp care 1/k^l/a, + 1/Oj +1/A. .

1.4.2 Defnrnaî■» 1 t w ni na al e maîniiHinolt*!

Posibilitatile de calcul ale stSrii termice ale mafinii-u-nelte, datoritS formei sale ccnplexe, diferitelor surse de cal-£jura, modalitfifcilor variate ale transferului de cSldurS, sintdificile, laborioase §i cu rezultate insufident de precise ingjnparatie cu cele experimentale.

Precizia de prelucrare pe ma§ini-unelte este influenfca-ta de starea termicS §i drept urmare de defonjia ia termicS a a-celor organe sau subansambluri care modifies pozrîa relativSdintre semifabricat §i scula afchietoare fi care se menîoneazSin continuare.

a. Arborele principal poate avea deformaîi tend.ee inplan longitudinal, vertical fi orizontal.

DacS arborele principal a fost fixat contra deplasSrii a-xiale la lagSrul din spate,atunci poate avea loc o deplasare a-xiaia a universalului fi a piesei al cSrei capfit este fixat inacesta. Deplasarea axialS a universalului va fi:

AL = a L AT [mm] (1.99)in care: a este ooeficientul de dilatare termicS liniarS. a ma-terialului arborelui principal: L -lungimea arborelui: AT - di-feren a de temperaturS intre arbore fi carcasS.

Deplasarea orxzontalM fi verticals.

DeplasSrile arborelui principal in planele orizontal |ivertical se pot determina folosind rela iile:

A0 = a L AT [mm]

( 1 . 1 0 0 )Av = a H AT [mm],unde: a este coeficientul de dilatare a materialului carcasei(pentru fonts a = ll^lO'^K*1, cotele L fi H sint in (fig. 1.6).

Eroarea dimensionalS a piesei prelucrate la strung determinate de deplasSrile termice ale axei arborelui principal dinpozi ia 0 in O’(fig. 1.6),la atingerea regimului termic stabilse obfcine astfel:



r'-/(r+A0)a+Aii A r n /{ r +A 0) * +a ! (1.102)

/

Pig. 1.6 lohaM dapla»lrMarboralul prlnolpal In pla-nala orisontal • ! vartioaldatorUI varlattal tampara-turll tn pipupa f {JS

unde: Ar este eroarea la raza a piesei; r, r1 - distanêlede la virful cutitului la axa piesei ce sa prelucreaza la regiajul initial al sculei §i dup8 deplas&rile A0 §1 Av.

b. Deformafriile termice ale batiului

* Deforma£iile termice ale batiului au urmatoarele carac-teristici in raport cu cele ale pipugii fixe:. - sint mai mici, diferenêle de temperatura intre diferi-

tele parî atingind valori de 8.. .10 C;-sint neuniforme datorita amplasSrii neraîonale a sur-selor interioare de caidura.

Transmiterea caldurii batiului la unale piese prin locuri-le de imbinare intr-un proces stablllzat se poate calcula, conform legil Fourier:

Q = (Vd) A (T1 - T)t [J] (1.103)

in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmite cSldura; A -suprafaâ imbinSrii dintre batiu §i piesa conjugate, in mm ; T1 -temperatura suprafeêi exterioare de imbinare a peretelui prin care se transmite caidura; a - ooeficientul decanductibilitate termica, care pentru fanta are valoarea de40 kcal/m.h.grd; t - timpul, in ore.

Cind batiul confine ca sursa principaia de caidura baia de

52



I uled> InoSlairea generals este uniforrn&, piesele oe se afIS pa' Mtiu au o cre§tere a temperaturli AT, oe se poate calcula cu

relatiasa ms ...ff _ i

(1-1045

jn care Q este caidura absorbita de piesa,in J; a - coeficient de cedare termica de la pereîi piesei in aer,in W/mTC; A, - a-ria suprafeêlor pereîlor piesei prin care se produce transmiterea caldurii in aer, in m .

c. Defannaîile termice ale senrifabricatelor

Cantitatea de caidura acumulata de semifabricate depindede tipul prelucrarii. Reparti£i.a procentuaia a caldurii rezul-tate din procesul de a§chiere, obînuta pe baza experimental^,este in general urmStoarea:

| la strunjire 50...85% in a§chii, 10...40% in cuît, 5...8% in semifabricat, 1... 2% in mediul ambiant: la gSurire28% in a§chii, 14% in burghiu, 55% in semifabricat.

In cazul unui cimp termic constant, variaîa de temperatu-ra at a semifabricatului oe se prelucreaza se poate calcula curelatia:

Q r0A T = - - - - [°C], (1.105)c m

in care: Q es t e Ccil dura prel uat a de piesa, in J: c - caidura

specifics a raetalului piesei prelucrate, in J/kgK; m - masa se-MLfabricatului, in leg. CSldura Q se poate calcula astfel:

ur- .1 Q = (P/100) Fjj V tj, [J] (1.106)

ri- unie: Fz este oomponenta principals a formei de a§chiere, in N;n- M v I viteza de a§chiere,in m/nun; p -procentul de caidura absor-

bita de semifabricat din cSldura de a§chiere.Varlaîa dimensiunii liniare a semifabricatului (lungime,

3) 91 diametru, inal£Lme etc. ) se poate determina prin relaîa:

ml- AL = a L AT, (1.107)u- in care: a este ooeficientul de dilatare liniarS a materialulire semifabricatului,in mm / mm K (pentru oêl a =(1,17.. 1,22) 10' de ir dimensiunea la care se refers dilatarea,in mm; AT - cre$terde tenperaturii semifabricatului, in raport cu starea initials, in

C. in procesul de prelucrare, sint trel faze ale deformable!termice:

1 la inoeput are loc o incSlzire §1 o deformaîe termicS a

H 53

êlere-

rac-

ri-



semifabricatului relativ micS;B in r*n-jfwHw a doua, are loo o incsfllzire gi o cregter® 9

defonnatiei termice, plnfi la o anumitS valoare ce se mentine a- poi constants pe o anumitS lungime a semifabricatului;

8 in | treia (finals), are loc o m&rire intensi 1caldurii §i corespunzStor, a deformatiei termioe.

liiirri in considerare aceste perioada de regim termic sedetermine diametrele corespunz&toare faze!or respective:

a? - diametrul initial de reglaj al sculei:

d, I 1 - P at, B ■ (1.108)

in care: cL este diametrul abtinut in perioada a doua; p - coe-ficientul de dilatare in volum a materialului piesei; AT, - va-riatia temperaturii intre sectiunile corespunz&toare diametre-lor dg §i d,.

Eroarea diametralfi pe toatS lungimea piesei este : ;

A d=d0~d3=d0 [1-^(i-|JA rx) (1.109)

Relatia (1.109) este valabilS in ipoteza crefterii unifor-me a temperaturii.

d. Defonnatia tenniCa a sculelor a§chietoare

Deformatia termicS a sculelor a§chietoare este cauzatS deenergia calorics ce rezultS din procesul de lucru in zona dea§chiere. Deformatia termicS a sculelor are cea mai importantSinfluents asupra preciziei de prelucrare.

Energia caloricS dirt zona de a§chiere se poate calcula fS-ra a se introduce erori mari, cu relatia:

Wq = F v [J/ndn] (1.110);sau:

Qt = (P y)/E [kcal/min], * (l.lll|j

in care : Wc, Qj este energia caloricS degajatS in zona de a§-chiere; F - forta totals de a§chiere, in N.; v - viteza de a§-chiere, in ra/min; E = 4195,5 J/kcal echivalentul mecanic alkcal.

Energia termicS preluatS de cutit, dWe, se

d W0 = X, F, T0 dT [J] (1.112)

54



Ehergia termicS csdatS de cu it, dW.:

‘I B f ; d W, - i j Pj T dr [ J ] , (1.113)

M care: A1r 12 sint coeficienti de transraiaie a caldurii,I j/nfo.grd; F,, F2 | suprafeêle prin care se transmite cSldura

|| ia sursS cStre cuît §i de la cuît c&tre mediul incanjuri-tor; to -diferenâ dintre temperatura medie a sursei §i cea media a cutitului; T 1 diferenâ dintre temperatura medie a cuti

tului H cea a mediului incanjurStor; dT - intervalul de tiiip,in ore.Energia termicS corespunzStoare variaîei de temperatura

1 cutitului, dWc, este:

d Wc = m c dT, * (1.114)

mxJe: m este masa in consoia a cutitului, in kg: c I caiduraspecifics a materialului cutitului,in J/kg.grd; <JT 1 intervalulinfinit mic al variaîei de tenperaturS, in grd.

Alungirea termicS a cutitului AL, la o anumitS diferentSde tenperaturS T, se obtine cu ajutorul relaîei:

AL = a Lc T , (1.115)

iar pentru alungirea maximS AL,corespunzStoare diferenêi maxi-me de tenperaturS Tc, relatia de calcul este, in mod analog:

AL = a Lc Tc , (1.116)

in care: a este coeficient de alungire termicS liniarS a materialului cutitului; Lc -lungimea in consolS a cutitului, in mm.

Alungirea termicS a cutitului la o anumitS diferentS detenperaturS At*, in functie de alungirea maximS AL, se poatedetermina cu relatia:

t

A L = A L (l-e r“) (1.117)

iar pentru contractia AL a cutitului la un anumit moment dat,dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazS:

55



Xh (1.117) ?li (1.118) s-au notat T0 - (me)/(lrjT ' - (» c)/(31 F ) , X qd X‘fiind oaeflcianfrl de transmit**

a o&Idurii la Ino&lxirea fi la rficri.rea cutitului.Luini Te 3 4, razultA:

ALr-AL(l-e 4) (1.119)■■

Pentru utilizarea acestei relatii este necesar s& fie cu- jnoscuta alungirea maximS AL, care a fost stability In mod experimental , la un regim termic staîonar:

1AL - C - R, (t s)0,re v0'5 [#im] (1.120)

F

In care: C este o constants care depinde de parametrii regimu-lui de afchiere c ** 4,5 pentru v = 100...200 m/min, t < 1,5 ran,

s <>0,2 mm/rot ; - lungimea in consol# a cutitului, In ran;1Pg - rezistenta la rupere a materialului care se prelucreazS,in daN/mm ; t - adincimea de a§chiere, in mm; s - avansul,inmu/rot; v - viteza de a§chiere, in m/min; F - secfciunea transversals a cutitului, in ran .

Tinind seama de (1.120), relatia (1.118) ia forma:

^•tT=C-— Ra (.t s) 4) [fim] (1.121) {

In urma altor cercetSri experimentale (Gh.Petriceanu), s-aajuns la concluzia cS la prelucrarea de degro§are si finisare aarborilor netezi cu fixarea intre virfuri, alungirea termicSmaximS a cutitului |||| poate fi calculate cu relatia:

= (1 .122)

in care: ATMd este cre§terea medie a temperaturii cutitului;a - coeficient de dilatare liniarS ; Lp -lungimea in ccnsolS acutitului; ALC - deformatia termicS maxumS a, cutitului.

CercetSri recente (C.Buzatu) in legSturS cu influenza de-formatiei termice a cutitului de strung asupra preciziei deprelucrare au condus la determinarea, pe baza prelucrSrii datelor experimentale, la relatii de calcul mai complexe, care sSpoatS fi folosite in conditit map variate.

56



Coeficienîi b>r bjf EH ^R determine experimental in funcîe de parametrii v, L^/A, s,t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de |3Hcire-ungeref etc. Relatia (1.123) este valahilS. cind tirapul de^schiere este constant, autorul experimenting la t =* 3 min.

DupS determinarea coefiden^Llor s-au obînut Irela£ii pentru deformaîile termioe ale cutitului in ccndiîiconcrete de lucrus

a. strunjire cu cu£it arraat cu P20, fixare mecanicS, material de prelucrat 0LC45, f£r& lidiid de rScire:

H; l 4£r=<l - e T° ) ( l - e' 8-s58s) t (“23, 561t +20, 461)

( _£) 2+( 6, 994t - 5, 729) (—H -0, 622 t +0, 791]v +

v' A A c

L - , (1.124)+(1550, 09 t - 1767, 117) (—§3 2+85r906 t- 49 , 699

A c

b. strunjire, cut±t R^, material de prelucrare 0IC45,fSrlichid de rScire:

rAI r=(l-e T’ ) (l-e-8'958a) [ ( - 5, 018 t+7, 528) (—£) z +

| A

+(0, 602 t - 1, 506) ( — ) - 0, 112 t +0, 457] v+( 376, 58 t-| . A c

- 1066, 83) ( —£ ) 2+( - 45, 18 t+128, 01) ( ^ £ ) + A A

+46,98 t+22,68 • \< ']'UM

c. strunjire, cu£it andat P20, fixare mecanicS,material prelucrat QL60, fSrS lichid de rScire:



d. strunjire, cutit Rp2, material de prelucrare QL60, ■lichid de r&dre:

A V ( l - e ' T')(l-8-M77*) [(-6,138t+9,209)+(i*)

-1,842) B l -0,137 t+0, 560] V+ (460, 364t-1304,756) A . A 1

+ (-55,26 t+101, 322) (^) +57 , 304 fc-27 ,777 A

e. strunjire, cutit armat P20, material de prelucrart13CN30, fSrcL lichid de rficire:

T 2A L t= (1-e T°) (l-e-4<777°) [(-32,165 t+27, 933) lg| +(9,54

-7 , 821) (—£) -0,590 t-0,950]V+ (2116,162 fc-2412,439) (ii)! A A

+ (-660,238 t+533,268) (-^) +91, 28 t-54, 851] A I

f • strunjire, cutit R 2, material de prelucrare 130130,fSrS lichid de rficire:

--i r, 1A Lt- (1-e T») (l-e*8'369a) [(-5,127 t+7,691) (—£) +(0,615t-

A

L L 2-1,538) (-^) -0,115 t+0,468] V+(384, 4861-1089,705) (-£)A

+ (-46,156 t+130,782) ( — )+48, 03 t-23,204 A

Pentru prelucrarea altor materiale, la care se cunosc re-zistentele de rupere,se pot utiliza coeficient! de corectie, inraport cu otelul QI£45, la care ooeficientul mediu de corectie se considers Cc = 1 §i care sint prezentate in tabelele 1.28,

1.29. Pentru determinarea deformatiilor termioe ale cutitului 4cu pldcute din carburi metalice lipite se folosesc coeficientide corectie in raport cu cele fixate mecanic.Acefti ooeficienfi Ide corectie sint cuprin§i in tab. 1.30.

1.5 ERORREA DE INSTALARE

1.5.1 Eroarea de instalare

Operatia prin care piesa se ageazS §i se fixeazS in pozi"tie corespunzfitoare prelucr&rii se nume§te instalare.

58



si. ao ^ in n m mm gaJ W w A (P tj ^

N> 05 w w Uf £ H O

, | s . .— „«; „. , e>, — i E g a a g ■ H Injj ere a aaterialului de prelucrat, tn raport cu OLC 45 CC =1)





In operafcia de instalare pot apare urmatoarele eroriiKroarea de bazare (orientare) care Be definite ca fiind

yjriatia de poziîe a suprafetei prelucrate fa£S de baza de re-ferint ' cauzatS de baza tehnologicS.

Eroarea de fixate se define^te de asemenea ca fiind varia-tia de poziîe a suprafeêi prelucrate fa£S de baza de referin-

determinate de forêle de fixare.Eroarea de instalare este datS de:«i I eb + £f m 6, - e J + e * (1.130)

clrai dispozitivul de bazare a seanifabricatului, prin ine-jiactitSti-le ce le poate avea, influenfeazS precizia de instala-je atunci eroarea de instalare se determinS cu rela ia:

ei =( 6b i £f + 6d > sau

"'6r I *b2 + ef? )°'5 1 B j f1-131*cini ed este o eroare sistematicS.

Cu suficientS precizie, eroarea de instalare se poate de-termina cu relafciiHe:

- pentru suprafeê de revolutie:

6i =( 6 br + e / F * ; (1.132)I pentru suprafeê plane:

6, = 6* + €f . (1.133)Eroarea totals de orelucrare e, poate avea expresia:

1 1 K 2 e0Z IK * 7 ) + I + 1 (1<131)urrie:y - eroarea geometries a ma§inii-unelte; kg, k, - coefi-cientii de dispersie relativS; €0 I eroarea de prelucrare dincare se excepteazS eroarea de instalare.

' Intre toleranâ prescrisS a piesei T §i eroarea totals deprelucrare eT trebuie sa existe relafcia: T > eT, de unde, eroarea de instalare maximS admisibilS eja va fi:

t ( T - £d - y)2 - ko2 «o2]°'5€U < - - - - - - - - - - - - - - - - - - - g - - 1 (1.135)

H 1 | I | l: §§ =[(T - I I Y)2 - 1 2 ]°'5 ;Pentru determiniarea valoncS maxima a erorii de instalare

admisibile este necesar sS se cunoascS:

T - toleranâ piesei din desenul de execuîe;«d I eroarea dispozitivului care,fiind micS,se neglijeazS;Y - eroarea geometries a ma§inii-unelte;6q - eroarea de prelucrare ce se considers intr-o primS a-

proximaîe egalS cu precizia economics de prelucrare; se ia dinsubcapitolul "Precizia economics de prelucrare".

Eroarea de instalare realS ejr, pentru a fi acceptatS inPr°°esul de prelucrare, trebuie sS fie mai micS sau cel mult e-9al3 cu eroarea de instalare admisibilS, deci:

«tr S eja (1.136)

61



Tabelul 1.31 ■•latll de calcul pentru erorfle 9 baxere La dlferfte — B j Hinatalnr* H

Nr .CPt. Schema de orientare

Dimensiu-nea

Valoaree absolute aaxia*a erorii

da or 1antare

1.

2.

0

A C

A C

0

3. *

1 ( p

njfrijj•Ac*

A K

A C

4.

?>///

AC

tg£+ K tg^

5.

0

A D2

Ad♦X









18.

19.

Tabalul 1.31 (eontinuftr*)

j 1o

iqIC3

i

<

T *

J oeW/\}I?

Boltrombicgar an tat„I d

n

ID

a

b

c

n

IR

Ad

Ad

IA d

B x

+ A h

1 1 1 tfl —I

conicitataa dornului

0

A d

AD+ x

0

Ah

AK

Ah

0

Ad

Ad § AN

Ad sin2 arc sin-

2 R

LStimaa a a boltului ronbic aa determine cu ral

d if

e =nnn

AIC | AJCy

und* A K este toleran idispozitlvulu) dupA di~manaiunaa K

J6 6



A01 | ADg

1 ILatimaa §a boltului rombicas datarmini cu ralatia :

S °2 J2nt n

s b i aa 1min

undo A L aata tolaranta

dispozitivului dupi dimansiunaa L

0A C

Diamatrul maxim at giurii dacantrara, mm

4;1 7,5;6 10

Eroaraa da cantrara, A Cmm 1

Tabalul 1.31 (contlnuara!



24.

25.

26.

27.

28.

TAitut 1.3^ (oonttnuttt)

n . m

fax ■c;T

D o r n e x f e ns ib11

0,d,h

D , d , h

Si n

J.ln M B t 4 *

Pantru af*zaraa pa vlrfaabfl In pfipupabuopl sau In dorn cu o-pritor fix

0Pantru apazaraa pa vlrf fix Instalat In pSpu&aaobili

0A C

An

AB + AA min

< J.i n * # # t >|

Aa

AL

c H I

68



In tabelul 1.31 s-au notat: Aa,Ab,Ac...erorile dimensionale a,b,c... x-bitaia radiali;jn - 'jocul 10 in in; e-excentricitatea suprafetei ?n raport cu axa gfiurii; tolarant-ala diametral gfiurii; T2 ~tolaran(a la diamatrul dornului; A* jooul radial feinia la non*taraa seaifabricatului pa dorn; T ,~tolarantale la lungine a sea ifabricatului; bazalatahno logic© la orient are fixara; -- suprafa(a da pralucrat; “»-fortela da fixara;

1.5.2 Deternrinarea erarii reale de instalare

Eroarea real# de instalare depinde de schema dispozitivului de aêzare, prindere §i fixare a piesei de prelucrat.

Eroarea de instalare, dup& cum s-a ar&tat, are dou& conqpo- nente: eroarea de bazare §i eroarea de fixare.

a. Eroarea de bazare * Eroarea de bazare se dbîne prin ana.Iiza directs a scheroei

de bazare. In tabelul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente

69



scheme de instalare a semifabricatelor, in vederea prelucrtriilor. Erorile de bazare ment ionate coresjxmd diferitelor bazede referinta oe se pot adopta la piesa de prelucrat.

b. Eroarea de fixareErorile de fixare depind de metoda de instalare/ mSriniea

fi pozitpa forfelor de fixare.Metoda de instalare determine eroarea de fixare prin:

- deformat-iile sanifabricatului, deformat-iile dispozitivu-lui §i deformat^Lile de contact sanifabricat - element debazare al dispozitivului. I

Erorile de fixare cauzate de defarmatiile de contact.Relaîile de calcul pentru deformat-iile de contact s-au

obînut pe cale experimentaia, fiind de forma:

y = C qn [/an] (1.137)

in care C este o constants ce depinde de prqprietStile stratu-

lui superficial si de rugozitatea suprafeêlor in contact; q- efortul specific de fixare, in N/m ; n -coeficient expanentji- lal subunitar. Eroarea de fixare se poate scrie:

6 f = (Ymax - Ymin) « s a = Cfq^" - q„inn) (1.138)

a , fiind unghiul format de direc£ia efortului de fixare §i ceaa dimensiunii de ab£Lnut dupS prelucrarea mecaniccL.

Eroarea de fixare se poate exprima §i in funcîe de efortul mediu de stringere q„ed.

I l l C q%ed *' (1.139)

UndeS ' K ■= • oIn toate cazunle in care K = 1 sau a = 90 , ef = 0.Relafciile de calcul pentru deformaîile de fixare de con-

tact pentru diferite scheme de instalare sint prezentate in tabelul 1.32.

Erorile de fixare cauzate de defaana£iile elastjce ale semi f a hr - i r v r i nl i r i -

Forfele de fixare provoacfi deformatpole elastice ale serni-fabricatului §i dispozitivului prin ractrimea §i directîa lor deaplicare. MSrimea forêi de fixare, uniformitatea distribuiriiacesteia pe suprafaâ de fixare,suprafafca §i direcîa forêi destringere depind in mare m3sur£ de procedeele de prindere §ifixare a semifabricatelor.

Oeterminarea erorilor de fixare a semifabricatelor §i dis-pozitivelor comports tratSri analitice couplexe, de aceea sefolosesc in scopul obînerii acestor erori datele experimen-tale.

70





5. Prisma cuunghiul dm 90

Tab»lul 1.32(oontlng

22*0,03 m y* H ----------- )

/ I

‘ coup IW b ] 922+0,03 Ra

x«2q ' (- - - - - - - - - )D

Se$«| [/jb>]

q ’ 1or \m spaoif iolyia•trlngara (daN/c* I;

fi -unghiul dlritra di-raofia forfcaf H | di■ana(unit SB obfcinut;Ra -rugozitatea I/an I;D -diaaatruL semtfa-brioatului Ina],

In tabelele 1.33 ... 1.36 sint prezentate erorile de fixare in cazul celor rnai uzuale procedee de instalare.La prelucra-rea suprafeêlor de revolu£±e se va considera o eroare de fixa

re in direcîe radialS, iar la prelucrarea suprafeêlor fran-tale plane, dup3 o direc£ie axialfi. Erorile de instalare a se-mifabricatelor in mandrine, pe domuri §i in menghin& sint tre-cute in tabelele 1.37 §i 1.38.

c. Eroarea de verificare

In cazul prelucr&rii f3r& dispozitiv special,reglarea scu-lei a§chietoare la dimensiune se face prin t r ece r i de prob&,pentru fiecare semifabricat;precizia instaldrii se asigurd prinverificarea individual^ a pozifiei semifabricatului pe ma§ina-

unealta.Verificarea poziîei se face dup& rizurile de t rasare,mar-

cate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe supr af aâ se-mifabricatului. In acest caz, in loc de eroarea de ins talare,apare eroarea de verificare, pe strunguri norroale v e r i f i c a r e aefectuindu-se pe suprafaâ cilindricS §i frontal^; d a t e l e s i n tprezentate in tab. 1.39.

1 .6 EROAREA 035 REGLARE A SCULEI

Pr ocesul pr i n car e se abî ne pozi î a corect S a tiiûluisculei fa£& de pies a de pr el ucr at ast f el i nci t dimensiunea pie-sei s& se incadreze in limitele cimpului de tolerance, este cu-noscut sub denumir ea de r eg l ar e l a di mensi une a sculei a^chie-t oar e. Reglarea i ni î al d, uneor i , nu asi gur S precizia de prelu-cr ar e a int r egul ui l ot de pi es e, ceea ce imjxxne repetarea aces-tei qperaî i , pr in reglarea din nou a sculei a§chietoare la di-mensiunea i ni t i al s de r egi aj .Depl asar ea muchiei a§chietoare dinpoziîa i n i t i a l ^ de r e g i a j este determinate de uzura aoes teia.

7 2



D i m e n s i u n e a d e r e g i a j s e p o a t e d e f i n i c a d i m e n s i u n e a l ap o 2 i t i G n e a z i s o j l a , p e n t r u c a d i m e n s i u n e a p i e s e i p r ® -

i t e r a t e s & f i e c u p r i n s & i n c i m p u l d e t o l e r a n f A a l a c e s t e i a .D i j n e n s i u n e a d e r e g i a j o p t i m s e d e f i n e ^ t e c a d i m e n s i u n e a d e

p ^ g i ^ i o n a r e a s c u l e i ! , c a r e a s i g u r f i n u m S r u l m a x i m a l p i e s e l a rp r e l u c r a t e , a l e c d r o r d i m e n s i u n i s i n t c u p r i j r i s e I n l i m i t a l e c i m -p u l u i d e t o l e r a n t # • I n c a z u l u n u i r e g l a j o p t i m s e p o a t e r e a l i z a ,

I c a d i m e n s i u n i l e p i e s e l o r s | s e m e n t i n # i n c i n q p u l d e t o l e r a n t ^ p e t o t t i m p u l d u r a h i l i t a i j i i s c u l e i .

Pentru obînerea dimensiunilor suprafefcelor prelucrate f in limitele toleranêi T, trebuie ca dimensiunea de reglaj initial 1 1 1 fie determinate, in cazul prelucr^rilor exterioare, in raport cu dimensiunea Dmin admisibilS, iar la cele interioare, cu ^jnensiunea maxima D_;x admisibilS.

Calculul dimensiunii de reglaj initial se poate efectua cu relaîile:

- pentru suprafeêle exterioare:

W \ D r = D min + + */2 = D„in + ^ + 3a ; (1.140)

- pentru suprafeêle interioare:

D„ = §11 - e - u/2 | D „ „ - e - 3ct , (1.141)r max n • max m *

in care: € este cimpul de inprS§tiere al erorii de mSsurare:y - amplitudinea curbei de repartifie dimensional^ a pite^îor prelucrate; a -abaterea medie pStraticS a curbei de repartiîe.

Reglarea la dimensiune a sculei a§chietoare se poate e-

fectua prin urm&toarele metode: metoda a§chiilor de probS, dup& piese de profc&, dup& etalan, reglare interschimbabiia*

1.6.1 Reglarea prin archil de probS

Metoda const# in determinarea dimensiunii de reglare a sculei a§chietoare prin efectuarea pe o lungimea micS a suprafefcei ce se prelucreaza a unor a§ciiieri sub forma de treceri

succesive, urinate de mSsurStorl, pinS cind dimensiunea piesei este cuprinsa in cimpul toleranêi prescrise sail reprezinta dimensiunea calculate a regiajului initial Dr.

Eroarea de reglare este data de relaîa:

fr = €o + 6d + em' (1.142)

in care: eQ este eroarea de citire; €d - eroarea dimensiunii de reglare; em - eroarea de ra&surare.

Alegerea operatiilor de mSsurare §i determinarea erorii dem&surare se realizeaza folosind tabelele 1.40 §i 1.41.



suprafetei deDiametrul suprafetei strl nse 11 mm

Turnate :

in forma de nisip/forinare mecanin ice ,mode l me ta l i c

cu modele fuzibile

sub presiune

Ma t r i £ a ta l a c a l d

Tabelu l 1 .33 Ero r i | flMr. j dir jo||l§H |

50-80 80-120 120-180

Fixare Tn universal cu t rei bacuri

180*260 260-360 360-5

Fixare Tn buc?a elastica de stringere

Bara trasa la race

-prelucrate de degropare

-prelucrate de finisare

Turnate:-in forna de nisip,formare mecenic a , » o d e l aetalic



Tabelul 1.33Cconttn

-in cochi la 120 140 ^70 200 240 280 320 ] 380 440 "

-cu aodele fuzibile 40 < 140 60 70 80 90 100 .120

-sub presiune 20 25 30 35 40 45 50 60 jv-'l

Laminate la cald .------ 180 220 260 320 380 440 500|

I-prelucrate de degro$are 40 50 60 70 80 90 100 120 140

I-prelucrate de finisar e 20 25 30 ' 35 40 45 501 60 70

Observajii i .La ax acu ta rea mai mult or faze de prelu crare pe aceeapi suprefata, cu o singura fixare a sea if abricatului [ valorile i

in tabe l se vor lua numai pen tru pri me faza tehnologica. Pentr u faza uraatoare ef2=^cf1+ *ind' urK*® 1 #ste 00 aicp ora re k=0,06, e,..-eroarea de fixare la prima faza, iar c - ^ -eroarea de indexare. Se va Lua 50jm. Eroareadex are es te o caract eri stic a a mapin ilor- unelt e prevazut e cu aese sau taabure care execute”o impcare de indexare pr elu cra rea piese i pe mai multe posturi de lucru. Daca prelucr area se execute cu scule fixate erticulet, cere scen tre aza pe supr efat a de preluc ret, nu se ia in consid erare eroarea de indexare. Le bazarea pieselor intre virfuri f

apare eroarea de fixare in directia radiala.La ba za re a pe do rn aa va con sid ers ero are de fixa re in dire ctie radiala in funcfcie de mocfcil de fixare a dornul

uni ver sal , in dis pozi tiv de fixare, etc. La prinde rea dornului intre virfuri, eroarea de fixsre in direcfia radiala

z e r o /

Tabel ul 1.34. Erori da fixa re tn dire ctie axial a Cfa , jnra

260-360 36

Turnata :-fn forma de ni sip,formare mecsni

nicl,model metalic

!n cochile

Diametrul suprefefcei strfnse ,1n mmCeracteristice suprafetei debezare

Fixare in universal cu trei bacuri



sub presiune

Tabelul 1.34. (contin

Fixare in buc?e elestica de stringere (cu opritor)

Mat r Ha t a la ce ld

Laminata la cald

prelucrate de degro$are

I-pre lucretS de degro$aret —---------------------------------

Turnate:| -?n forma de n is i p , f or me re mecani-| ca,aodel Bete l

I - i n c o c h i i l l

cu node le fuz ib i le

-sub presiune

H e t r i t e t e l e c el d

Leainete la ce ld

' p re l u c ra ta d e f i n i s a re

- r e c t i f i c a t e

Bara trasa la rece

Fixe re Tn mandrina cu actionere pneumatica



l a b t l u l U o n l ^ n i r

/-prelucrete de degro;ere‘- ■- ■ - ■■

40 50 60 70 80 80 | 90 I 100 | 110 3| [ 3 13

J-preluc reiX de fini sere 25 30 35 40 50 60 70

— -■

i 80

------ ■9

90 R S j i

Ob se rv e^ i i : Ase ze rea intre Virfur i n u da erori de fi xere ,epe re insa o eroere de bazare in direct je axiala sub forma de deplasdep las aPi long itu din ele ale piesei . Le e?ez aree pe dorn eroerea de fixare in direcjia axiala se va lua in func

de modul de fix ere e dornu lui: in univ ersa l, in dispozitiv de fixere etc.3. La fixarea in buc?a elastica a semif abri c

lor indi vidu ate, ero aree de fixa re in dire ctia axiala est e cu 10-20 /an mai mare decit la fixarea barelor trese le re

Tebel ul 1.35 Ero are a de fix are la eêzarea seaifabr icatelor pe cepuri de reezea ele dispozitivului c^, /nn

1 Cerec teri stic a suprafetei de

, | bazare^.-' -Diemetrul suprafetei strinse tn mm

6-10 10-18 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260 260-360 (360-5

Fixare tn dispozi tiv de stringere cu ;urub sau cu excentric

T u r n a t e :

|-5n forma de nisip,formare mecani-

j nica ,mod el me talic90 10 0 125 150 175 200 225 250 300 I 35

B-j— _ -- .j - T n c o c h i l e • 100 11 0 120 130 140 150 160 180 20

---- -------m A i m j ------------------------------

l-cu modele fuzibile seu sub

j pres iune

80 90 ‘oo

110 120 130

- - - -

140 150■ , # 'j* dr

£ i

Het r i t e t e l a c a l d 90 10 0 12 5 15 0 17 5 200 22 5 25 0 300 j

L a m i n a t a l a c a l d 90 10 0 125 150 175 20 0 22 5 M U

' p r e l u c r e t e d e d e g r o j e r e 80 90 10 0 110 120 130 140 150 160 17

I-prelucrete de finisere

------------

70 80 90 10 0 110 120 130 140 150 j | 1 6

1------- :------ 1 — -----------------------I'rectif iceta1---------

60 70 80 90 100 110 1 120 130 140 I I



Tabelul 1.35. (contin

Fixare tn dispozitiv de stringere cu actionare pneumetica

v Turnate:

-In forma de nisip,formere mecani-

ca,model metalic70 90 10 0 120 140 160 180 200 240

-in cochi la 80 90 100 11 0 120 130 14 0 160

-cu modele fuzibile 65 70 75 80 90 100 110 120 1

|-sub presiune 40 45 50 60 70 80 90 100

Hetri(ete la cald 70 90 100 120 145 160 180 200 240

Laainete le cald 70 80 100 120 140 150 180 - -

-prelucrete de degropere 65 70 75 80 90 100 110 1 120 130

V-prelucrete de finisere 50 60 70 80 90 90 ' 100 11 0 120

-rectif icete 40 50 60 70 80 80 90 10 0 110

0 b s e r v e t i i : 1 . Ce d i m e n s i u n e transversals a semif abrica tului se ve lue dimens iune a maxime in sectiunee nora ele pe suprefete de prel

re,con siderind suprefata de prelucret paralele cu suprefete de bezere e semif abricatului.

2.Eroarea de fixer e este dsta pe normele le suprefete de prelucret.

3.A?ezeree pe mess megnetice nu de erori de fixere.

Tabelul 1.36* Ero are a de fi xar e la ayazara a sea if abricatelor pe placute le de reezea ele dispozitivului

Cerecteristice suprefetei de

b e z e r e6-10

Diametrul suprefete s tr in se ,tn m m

---------— f----------- 1----

10-18 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260 260-360 1360

Fixere in dispozi tiv de strtngere cu surub seu excentric

Turnate :1n forae de nisip/formere meceni-

nica,aodel aetelic

90 1 0 0 1 1 0 120 135 150 175 2 0 0 24 0



cu mo de le f u z i b i l e

sub p res iune

T a b e l u l V S f e t c o n t

Ha t r i t a t a l a c a l d

L a m in a ta l a c a l d

• p re l u c ra t a de d e gro ?a re

p r e l u c r a t a de f i n i s a r e

r e c t i f i c a t a

I

Turnate:

J-Tn fo rma de n is ip , fo rmare mecan i -

I c a .mo d e l me ta l i c

Fixare Tn dispozitiv de stringere cu actionare pneumatics

- 1n c o c n 1 1 a

-cu modele fuzibile

- sub presi une

M a t r i t a t a l a c a l d

L a r i n a t a l a c a l d

-prelucrata de degrojare

- p r e l u c r a t a de finisare

v a c t i f i c a t a

a , » r v . t n : 1 .Ca d i . e n . i u n , t r a n «e r «l . I » m if . b ri c . tu l u , | |

lua dimensiunea maxina in sacpunea



c ra re , c o n s i d e r in d s u p ra fa t a d e p re lu c ro t p a re l e la c u s u pre f a ta de b aza r® a s e m i f a b r i c a t u lu i .

2 .E ro a rea de f i x a r e e s te d a ta p e no rma ls l a s u p re fa ta de p re lu c r a t .

3 .Asezar«a pe masa magnet ica nu da e r o r i de f ix a r e .

Ta b e l u l 1 .3 7 . Er o a r ea d e i n s t a l a r e a s e n i f a b r i c a t u l u i I n n a n dr i n a 91 p e d o rn u r i f .i ns

Tip u l ma n d r in e i s a u a l d o rn u lu i

Do r n c u bu c$ a e l a s t i c a p e n t r u d i a m e t r u l s u p r e f e t e i

J d e b a z a re ,Tn mm :

-p ino la 50

• p es te 5 0 ,p in a la 2 0 0

Man d r ine c u t r e i b a c u r i n e c a l i t e s au b uc pe s e c t io n a t ep e n t r u d i a m e t r u l p i n a l a 120

Ma nd r ine cu do ua b a c u r i p e n t ru d ia me t ru l p ie s e i

I p i n a l a 200 mm

*cu ?urubur i - -

-cu c remal ie ra

D o r n u r1 c i l i n d r i c e cu p i u l i t a , a j u s t e j cu j oc

Dornur 1 co n i c e , ?n c a z u l a l e z a j u l u i sen) i f a b r i c a t u l u i

cu Lungimea minima 1,5d

i Mandr ine $1 d o r n u r i cu buc?e el fast ice ?i cu

I h i O r o p l a s t p e n t r u |

11 p m a la 0 ,5 d

| I p e s t e 3 ,0 d

M a n d r i n e 9 1 d o r n u r i cu a r c u r i l a m e l a r e * f e r f u r i e

Treap ta de p rec iz ie a

baze i tehno log ice a

s em i f a br i c a tu Iu i

7 . . . 9

J o c in a in te d e f i x a re

de 0 , 2 . . . 0,1 mm

1 1 . . . 3 0

8 . . . 1 1

Mandr ine cu membraneHa n d f in e >1 d o rn u r 1 cu buc?a gof r o t elb u c >e e l a s t i c e c u n e r v u r i )

R ..... — .......1----------------------

7 . . . 9

7 . . . 1 1

7 . . . 9

5...7

Eroarea da ins ta l are

t n d i r e c t i e r a di a l a t n directie ax

1 0 . . . 3 5

2 0 . . . 6 0

1 0 . . . 3 0

20

50

1 0 , . . 1 2 0

1 0 0 . . . 2 0 0

2 0 . . . 6 0

t n l i m i t e l e t o l e r a n t e i

j o c u l u i

30

50.!.100

15...40

1 0

3 . . . 1 0

10...20

10. . .20

3...5

2... 5

Depinde da dtaan

l a s e a i f a b r i c a t u

dornuLui—



(|}4bf‘V»tii'i>1 >Foloair*a Mc w i s a t l o r da acttonara pnauaatlcl ft hidriuliol pa ra lu il aa etc»oraz» aroaraa da fnatala*e cu 20.. .40 X.

2-Prwluoraraa Mt ifabr ieata lor cu prlndarea fn aandrlfa ou buoya M t l l ita ta ut iUi aai l la loturl da pieaa da aal ault 80.. 120 buclti.

Tabalul 1.38. Erorii* da instalare B aaatfabricatalor cu dtBanilunt pfnl la60 Mi In Mnghina

Tipul nanghinei Hatoda da a;azara Daplasarea semifabrIcatului,/bd 1

(ianghini cu jurubPe pled da adaoa Tn stare liber A 100 ...200 1

Pe placi de adaos ou baterea saei-fabricatului la fixare 50 1 . B0

Hanghine cuaxcantric

Pe placi da adaos 40 . . 100

Firi placi da adaos 30 !| 50

Observatie: Dacfi forta da fixara se eentine constant! , a&riaea erorii se aicjoreazicu 30 - 50 X.

Tabelul 1.39. Eroarea da vor if icare a seaiifabricatelor pe strung, cu verificareape suprafata ctlindrici si frental 1

Eroarea da verificare,aa 1

Hodul de a?ezare Metoda de verif icare Seaifabricate

aici sijloci i ■ari

Intre vTrfuri si suportireglabili fn foraS de cruce

La cele doua capete in pla-nele orizontal si vertical sila bataie 0,5-1,0 1,0-1,5 2,0-

In platou cu 4 bacuri, cusprijin pe virful pjpu$ii

aobile

LTngS platou, pe iniltiaeasea if abricatului si la bitaie

radialft

3.0

In platou cu 4 bacuriPe suprafata da revolutieexterioarl sau inter ioar& sipe suprafata frontalS

0,02-0,04 0,03-0,06 0,05

0,06Pe collar dupfi trasaj Pe diaaetru pe fata

frontali

Observatie : HSriaile erori lor de var if icara data la nua&rfttor se referfi la verificrea cu ac da trasat pa suprafata neprelucratfi (valorile nari) sau precratS grosier (valorila aici). La nuaitor sint date aSriaile de vari

care cu coaparator pe suprafata prelucratS prin strunjira de finisareValorile din tabelul 1.39 includ $i eroarea de fixare a semifabricatu

Tabelul 1.40. Erorile de reglare dupS taabur.

Vsloarea diviziunii taaburului.

is ®ajmi de frezat

i p0,05

0,1 ... 0,5

Erorile de reglaraa sculei , pa

5 ... 1015 ... 30

30 ... 70

Eroarea de strunjire la diametru, m

10 | 030 ... B





—s© prelucreazS piesele da prabii, dupA core, prin rrAjfU-fitari, se determine valoarea limits j dijnensiunilor, araplitu-jinea cimpjlui de £nqar&§t±ere, valoaroa mediel aritmetice So^gpolul de impr&$tiere §i abaterea media p&tratio& a dimensiu-nilor;

- se determine toleranâ de reglaj T cu una dinjela'tiile:

Tr - I - 69(1 I --- 1 (1.146)Vh

6ct(1 +-Vn

(1.147)

- se verifies dacS valoarea mediei aritmetice, rezulin urma prelucrSrii pieselor de probS, se incadreazS in cimfwlde variable a dimensiunii de reglaj.

Justificarea relafciilor privind Dr §i Tr se arata infig. 1.7 §i 1.8, unde 3o/Vn reprezinta jumStatea amplitudiniicimpului de impra$tiere dimensional a pieselor de pratd, abate

rea medie pStraticS a acestui cimp aproximindu-se a fi a/in.

Fig.1.7. Re p art i t ie m odii lorari tmetice al e gr upel or

Valorile abaterii medii pStratice se pot lua, la determi-narea dimensiunii de reglaj la piesele de probS, din tab. 1.46,iar uzura muchiei a§chietoare a sculei §i valorile erorilorlimits de mSsurare din tabelul 1.8, respectiv 1.41.

Se constats c3 prin aceastS metodfi dimensiunea de reglajeste cuprinsS intr-un cimp al toleranfei de reglaj Tr simetrica§ezat fa£& de mijlocul toleranêi de prelucrare T.Pentru obî-nerea optimului, dimensiunea de reglaj initial Dr trebuie sSfie determinate in raport cu dimensiunea minima cdmisibilSi « j ( » « a , ! n \ n ,« prelucrSri exterioare §i in raport cu Dfflax,la cele interioare.

S-au conceput §i variante ale acestei metode de reglaj. SeBentianeazS, dintre acestea, metoda propusS de V.I.Gostev §i



A.A. Siroeghin:-se prelucreazd cinci piese de prdb& cu u n reglaj

al sculei §i se determine amplitudinea lirprftgtierii dLnenai/jjyle a acestora:

^«ax 3 ^min' d.iia,

- se determine apoi in mod aproxijiiativ abaterea msdi*tratica a impra§tierii instantanee, folosind relafia:

(1*14®)

unde: este un coefici^nt care leagfi amplitudinea iirpr3§tiHrii de abaterea medie patratica §i care depinde de num&rul 1 M pieselor de praba, dupa cum se arata in tab. 1.42.

Tabelul 1.42 Valorile coeficientului d^ functia de nuaSrul n al pieselor da probl

n 2 3 4 5 6 7 8 9 10

dn 1,128 1,693 2,059 2,326 2,534 2,704 2,847 2,970 3,078

Dimensiunea de reglaj Dr se calculeaza astfel:- la prelucrarea suprafeêlor cilindrice exterioarefc

D = D ■+ kar Bin (1.150)

- la prelucrarea suprafefcelor cilindrice interioare:

(1.151)D = D - kar max

unde: Dm - D . sint dimensiunile limita admise de cimpul dem a x ' m i n ,toleranâ la qpera£ia respectiva; k --coeficient abînut pe calestatistica, pentru diferitele procedee de prelucrare* ale caruivalori sint prezentate in tab. 1.43.

Tabelul 1.43 Valorila coeficientului k

Felul aa?inii unalta

StrunguriMajini da raetificat flri vtrfuriHafini da alazatHa#Ini da bropatMavini da ractificat interiorHe?ini da honuit



Ver i f i car ea cor ect i t udi ni i dimensi unii de r egl aj oomtftI urmSt oarele:” - se detenrcmA media aritmetica x a dimensi unil or oelcrr•rtzipiese de prabS prelucrate;

™ - se camparft dimensiunea de r egl aj Dr cu val oarea medialarit net ice; H M |

- s e consi der^, ca r egl ar ea est e cor ect i dac&;

X = Dx ± 2 *o (1.152)

^ urrie r ezul t a: Tr = 4ct .DacS nu es t e s at i s f acut a condi i a (1.152), se procedeazi

la I noua corecîe de poziîe a sculei a^chietoare.

1 .6 .3 . Det enni nar ea H- imwrwrhim- i de r eg l aj ,consi der i nd §i eroarea pr obabil S a

operaîei de reglare.Dimensiunea de reglare se calculeazfi inind seama de:

| -cimpul total al toleranfcei la dimensiunea suprafeêi prelucrate; aa - cinpul de imprS§tiere a dimensiunii in unna prelu-crSrii,cauzat de starea utilajului, adispozitivului §idespoHficulpperaîei; or 1 suma erorilor de reglare; 1 - uzura

I dimensionalS a sculei in timpul prelucrSrii intregului lotde piese. Cimpul total de imprfi tiere dimensionalS este:

T = ua + ur + A, (1.153)Uzura mavimfl a sculei a^chietoare in tinpul prelucrSrii

Intregului lot de piese trebuie cunoscutS atunci cind trebuieP se determine existenâ §i numSrul reglSrilor supliraentare|i anune cind:

T < o>, + fflr + \ ax (1.154)unde:

oa = ku , (1.155

in care coeficientul k = 4.. .6 , iar abaterea medie pStratidPoate lua urmatoarele valori:

I = 0,0 2.. .0,03 mm pentru opera iile de degro§arejI = 0,01...0,02 pentru operatiile de semifinisare;o < 0,01 mm pentru opera iile de finisare.

Uzura dimensionalS a sculei A poate fi calculate canside-



rind oftt

A - AR, + Ay, tim] (1.155,

in care ARt este variable pozi^lei muchiei jujchiatoare ca Mzultat al uzurii; A 1 variaîa poziîei muchiei a§chiftoar*provocatfi de deplasarea elastioi ce spare ca rezultat al inSriL

rii forêi a§chietoare din cauza uzurii;Ay 1 0,2«AR, pentru d*.grofare §i A - 0,l*ARj pentru finisare.In cazul utilizfirxi unor scule prereglate (in afara ma i-

nii-unelte), eroarea de reglare a sculei se ia:

“r=VAiS + Ly + H (1.157)

A{ este toleranâ de reglare a sculei in afara maînii-unelte;

Ay - eroarea de instalare a sculei pe ma§ina-unealtfi;Ah -eroarea introdusS la reglare, la reglarea initials a port-sculei pe marina unealtS.

Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri:-la reglarea initials, la reglarea suplimentarS efectua-

t& manual, la reglarea suplimentarS efectuatfi automat.In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale ero-

rilor de reglare in cazurile menîoonate.In cazul regiarilor de oompensare ce au loc pe ma§ina-

unealtS, acestea se fac folosindu-se etaloane, opritori rigizi

sau opritori cu cadran; mSrimea erorilor de instalare a sculeidepinde de metoda de instalare,adicS de bazarea §i fixarea sculei. Qrientativ erorile de instalare la fiecare schimbare a sculei A , sint date in tabelul 1.45.

valorile erorii totale de prelucrare :

+ “r2

[/an] (1.158)

la diferite qperaîl tehnologioe sint cuprinse in tabelele 1.46 §i 1.47.

Determir'area ciHacnsiimii erorii de reglaj considerind ?i eroarea de reglare

Dimensiunea de reglaj in a c e s t j caz , pentru preluararaft

pieselor de probtt Drp, se d e t e r m i n f i in urm&toarele etape:



9 H ■ ■ ■B se folosesc relaîile:

W^rp In + ~---- 1 ur pentru suprafeê exterioare

2 (1.159)1 !

D = Daax------- wr pentru suprafeê interioare2 (1.160)

1D = Dnin + ---- pentru suprafefce exterioare

2 (1 .161)®T

Drp = Doax----— pentru suprafelê interioare2 (1.162)

Tabelul 1.44 Erorile de reglara a sculei. Date orientatlve

sau:

Precizia reglSrii, oun 1

l-ridicatl 11- normals I

Ffirl realare suolimentarSTolerance de reglare a sculei In afara ma?iniiunelte A:

Abaterea admrsibilS de la dimensiunea nominal*Eroarea de instalare a sculei pa M.U., ZLEroarea la reglarea initials introdusS deyreglor, Au

Eroarea totals probabi 15 de raglare

0,010± 0,005I 0,010

0,010

0,020± 0,010± 0,020 1 ^

0,020 ^

pi ip n £ 0,0173 0,0347 |

Reqlarea manuals s u d I imentarfiMSrinea reglSrii da compensare manual! la

un inputs A : maxims

pminimfiEroarea efectivS a reglSrii de compensare

aanualS iLEroarea introdusS da reglor la reglarea pe

na?infi Au

0,0200,010

0,005

0,010

0,05. H I0,02 m M

0,010 1

0,020 'Ir

Eroarea totals probabi IS de raglare

r f l S i 4 , 2r r p n

0,0112 0,0225 I

Real area automats suplimentarS pentrucompensarea uzurii sculei

HSriaea reglSrii automata suplimentara, laun iopuls Afl: maximS

minimSEroarea afactivS a reglSr i i da compansaraautomate A

Eroarea introdusS de reglor la reglareainitials a sculei A^

Eroarea totals probabi IS da raglare

0,0100}004

0,002

0,005

0,0250,010 1

0,005 I0,010

*f! Si 2

*.Ah 2 I b H I i 0*0054 0,0112 V

87



c m o n ude reglare se refer! I* razl.

2.Eroeree electtvl a real«r11 de ocnpenaere nu trebule %«din nirimea .reglirll de ooapensere pe un iapula.

Tabelul 1.45 Eroaree ftedle de i ratal ere a cutitului

Hatoda da Inatalare

Dupg etelonCu fixarea cutitului cu puruburi Tn port*cuj:it, AjpS atingereaetalonului

Cutitul,f ixat Tn port-cuît,adus spre etelon prin avana transversalIdem, folosind foiva de hfrtia

Dupfl un ooritor rigid

Hatoda de instalare

DupS un ooritor ou cadran

Instelaree Jnei scule interschimbabile cu aohinbarea prin:1 cu plftcute fixete mecanic| cu plicute cu mai multe muchii~ cu cut it reglat tn afara mepinii, cu ajutorul unui comparator

sau minimetru

- pe nt r u f o l o s i r e a r e l a f c i i l o r ( 1. 15 9 . . . 1.162) |valoareac i j n p u l u i d e i m p r a § t i e r e s e d e t e r m i n e c u a j u t o r u l relafciei( 1 . 1 5 5 ) § i a i n d i c a î i l o r c e s e da u i n l e g at ur a cu aceasta saus e ut i l i z e a z a t a be l e l e 1 . 4 6 § i 1 . 4 7 ;

- v a l o a r e a e r o r i i de r e g l a r e s e det e r mi ne cu rela ia( 1 . 1 5 7 ) , f ol o s i ndu- s e da t e l e di n t a b . 1 . 4 4 ;

- pe nt r u f o l o s i r e a r e l a t î e i ( 1 . 1 5 4 ) , v a l o r i l e erorilart o t a l e de pr e l uc r a r e s e i a u d i n t a be l e l e 1 . 4 6 § i 1 .4 7 ;

- s e pr e l u c r e a za p i e s e l e de pr o ba cu dimensiunea prelimi n ar y d e r e g l a j , de t e r mi n at e c onf o r m indicafriilor arStafcem a i i n a i n t e :

- s e d e t e r m i n e d i m e n s i u n i l e l i m i t s l a p i e s e l e prelucrate§ i v a l o a r e a a n p l i t u d i n i i c i m p u l u i d e i r a p r a ^ t i e r e ;

- s e r e c a l c u l e a z a di me ns i uni l e d e r e g l a r e cu relaftile1 . 1 6 1 , 1 . 1 6 2 , i n c a r e s e i nt r o duc e v a l o a r e a c i mpul ui def t i e r e di me ns i o na l ^ a pi e s e l o r p r e l uc r a t e ;

- s e de t e r mi n e di f e re nf c a d i n t r e di me ns i une a de reglajp r e l i mi na r y D § i c e a db t i nut a dupa pr e l uc r a r e a pieselor deproba Drs;

- s e ef ect ueazci cor ecfcia i ndic at e de marimea data de di-f e r e n ^ a c e l o r do ua di me ns i u ni d e r e g l aj meni p.onat e mai inainte,d up a s e mnul d e v ar i ab l e a c e l o r d oua di me ns i uni de reglaj.

1 . 6 . 4 R e g l a r e a d u p a e t a l o n s a u g a b i o n

Me t o da d e r e g l a r e l a di me ns i u ne a s c u l e l o r cu ajutorul e-

88



1*a

im

130301050

130

JHB

20

50

50

reatiei

sau

a ^ i a

ilor

l i -a t e

rate

l ep r a -

lajde

di-te,

e-

| n m fabloanelor §i calibrelor, are o largfi ap l ic H Infolosindu-se la fabricaîa In serie,la preluarAri I

^runguri revolver, strunguri automate 9! aemiautanate cu maijuilt® cutite.

Reglarea la diiroensiune cu ajutorul etaloanelor este o me*staticd Ima§ina-unealta este in stare de nefunc^lcnare) î

consti in fixarea poziîei tai§ului sculei la o distant deter-

minatA de pozifcia spaîaia a suprafeêlor etalonului, prin adu-$8 in contact a taiûrilor sculei cu suprafata etalonuluigau cu virful de palpare al conparatorului montat in alezajulconic al p3pu§ii mobile (fig.1.9). Poziîa astfel detenninata asaportului port-scuia este apoi fixata cu ajutorul unor oprito-H sau limitatori de cursa, pe direcîe longitudinaia §i tran-gyersaia limitatori,care servesc la identificarea pozi£iei ne-cesare initial® §i finale a sculelor pentru prelucrarea tutu-ror pieselor din lotul de fabricate.

In cazul cind se folosesc calibre de grosime pentru o re-glare cit mai precisa (fig.

1.10

), diametrul etalomului pentrusuprafeê de revoluîe exterioara se mic§oreaza cu de doua origrosimea calibrului.

Precizia regiarii dupa etalon create daca se folose§teun etalon cu comparator (fig. 1.11), in care caz comparatorulse regleaza la zero cu o rigia aplicata pe generatoarea supra-fet ei etalonului, dupa care se advice virful cuîtului in contact cu butonul plat al conparatorului.

La stabilirea dimensiunii de reglaj, trebuie sa se £inseama ca in situaîa de prelucrare apar deformaîile elasticeale sistemului tehnologic, precum §i acîunea jocurilor din cu-plele cinematice ale mînii-unelte. Dimensiunea de reglaj este

^pfluenâta $i de rugozitatea de suprafata , deoarece contactulsculchetalan se face pe fundul microneregularitaîlor. In urma

| acestor precizari, dimensiunea etalonului, care devine dimensiunea de reglaj, se determina astfel :

b)

>9 Reglarea dupi etalon sau dupi comparator, montare In pApupa mobiI A:. STeglarea dupA etalon; b~reglarea dupi comparator





C b * r v . , 1 . : V a l o r i l e p r . v . zu t . In t * . l se r e f e r , U ' r m . Pe nt r u d i . e n s i . n i l e , v . I o r «. d i n t eb e, 1 H

-

Tm b m l u l ? . 4 7 E r o a r e a t o t a l s d a p r e l u c r a r e

r a p a r t i f i a d i o e n s i o n a l a a p tpent.ru dif eri t* u t o d e cte r e g l w e I souVeS, tit Itmei-ra I

l o r p r e l u c r a t e p e i o a ? i n i e r o a r e a carei anplitudine s e o o n s i < f e r a 4 o # t r . »

| | V a l o r i l e p r e va zu t e i n t a b el s ere f e ra l a raza . Pen tru d imens iun i le d iametra le S |

a lo r i l e d in ta be l se * * l«a z a .





In. cazul supra£efelor da revolu^le:

[ran] (1.165)

jn care Fy este companervta normals, a forêi de a§chiere,ln daN;

9 1 rigiditatea sistemului tehnologic, in daN/ran.

Se considers ijj = J, [mn] (1.166)

In care J este jocul diametral existent in lagSrele artorelui^rincipal al ma§inii-unelte;A, = 0,04 mm la strunguri de precise normals §i M = 0,02 mm la strunguri de precizie ridicatfi.

Se va lua AR = 2RI in cazul suprafe'teior de revolufie,unte Rz este in51îmea micraneregularitaîlor profilului. Innedie, valoarea totals a corecîilor, cind R0 = 2,5 B este:

Aol + Aj + Ar « 0,1 [mm] (1.167)

I Valoarea totals a corecîilor determinatS prin calcul nueste suficient de precisS, de aceea in practicS, dupS obînereapmensiunii de reglaj, folosind etalanul, se prelucreazS citevapiese de probS, care se mSsoarS , dupa care se defimtiveazSpozi ia sculelor §i dimensiunea etalcnului.

I; Valorile privirei deformaîile elastice la prelucrarea bi-lateralS pentru unele valori ale rigiditSîi §i forêi de a§-chiere sint cuprinse in tab. 1.48. >1 Eroarea de reglare dupS etalon se determinS cu rela£ia:

(1.168)

®de | este un coeficient (k = 1,0...1,2) care ||||| seama deabaterea legilor de repartiîe ale erorilor cotnponente fat£ delegea normals; ,M -cimpul de imprS§tiere a erorilor la prelucrarea etalbanelor('10...20 im);§1 -cimpul de imprS^tiere a erorilor cauzate de deformafrille de°®tact -cSrucioare portsculS-limitatori de cursS (-15. .30/jm) ;

- cimpul de SjnprS§tiere a erorilor de a§ezare dupS etalon awwlelor afdiiatoare (~20.. .50/an).



aM Hral

Fig.f.11 SohMa raglfnidupi •talon auc<aparitor1-•talon;2-r iglA

1.7 Calculul erorii totaleEroarea totals de prelucrare mecanicS prin a^chiere este

constituitS dintr-o sumS de mai multe erori primare sau elemen-tare, erori oe pot fi, dupS caracterul lor, intimpiatoare sausistematice.

Eroarea totals sau cimpul de imprS§tiere a dimensiunii Iexecutate se poate ob£ine prin douS metode principale:

a. evaluarea mirimii erorilor elementare §i apoi Insumarealor;

b.evaluarea directs a m&rimii erorii totale de prelucrare ImecanicS pe baza metodelor de analizS statistics.

Prima metodS prezintS avantajul simplitStii I dar nu punein eviden^S factorii §i ponderea lor in constituirea erorii totale.

A doua metoda pune in evident# influenza fiecSrui factortehnologic in formarea erorii totale, dar manifests o importan-tS diferen^S intre valoarea erorii totale astfel obînute §icea rezultatS pe cale experimental#.

Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin a§chiere, pebg'zg erorilor elementare, se poate exprima, sub forma generals,prin urmStoarea relafcLe funcîonalS:

Atot = f( Ay, A,, Au, At, Ar, £Af), (1.169)

in care: A este eroarea datoratS deformafciilor elastice;Aj - eroarea de instalare; Au - eroarea datoratS sculei archie- Itoare; At -eroarea cauzatS de deformaîile termicse ale siste-1

mului tehnologic; Ar - eroarea de reglare la dimensiune;EAf I suma erorilor de formS ale suprafeêi prelucrate.Erorile primare ce determinS eroarea .totals sint indepen

dents intre ele §i depind de candiîile de efectuare a opera-îei de prelucrare.

Eroarea A este egalS cu diferenâ valorilor limits (ma-ximS §i minimS) ale deformaîilor elastice ale sistemului tehnologic, intr-o secîune consideratS.



Eroarea A se determine in aoea secîuna a in0jT0 eroarea este maximS. Eroarea Ay este o eroare cu caracterjntiniplStor! iar legea da reparti'tie a aoestor erori figoisiderata legea normals a lui Gauss.

Eroarea de instalare A( are, in general, un caracter in-' tlnplfitor §i legea ei de repartiîe urmeazS legea normals Gauss.

Eroarea de instalare este formats din suma vectorialS atrei conponente: eroarea de-bazare 6b, eroarea de fixare e, §i

eroarea de pozi£ie a semifabricatului determinatS de impreciziaI (jispozitivului.Eroarea datoratS uzurii Au este cauzatS in principal de

I uzura sculei a§chietoare §i are o variaîe consideratS liniarS‘ in timpul prelucrSrii intre douS regiaje. Curba de repartiîe aH acestei erori corespunde legii de egalS probabilitate.

Eroarea dimensionalS determinatS de deformatiile termiceale sistemului tehnologic At are, in timpul regimului termic

I staîonar, o valoare constants, de aceea se pansiderS ca fiindo eroare sistematicS constants.

Eroarea de reglare la dimensiunea Ar, in cazul unui numSr: mare de reglSri (la fabricatia de serie mare), poate fi consi-I, deratS cS are un caracter intinplStor ?i repartiîa ei ca

fiind conform legii normale.Suma erorilor de forma IAf ale suprafetpei prelucrate este

p cauzatS de imprecizia geometries a ma inii- unelte, de abaterileI^Kmrnensionale ale semifabricatului.

1 Determinarea erorii totale se poate efectua prin insuma—rea algebricS a erorilor conponente, astfel:

Atot = Ay + Aj + Au + At + Ar + SA, (1.170)

In cazvT nhîn^ri ~i dimensiufiilor diametrale prin strunjire,| eroarea A1 se neglijeazS, deoarece eroarea de bazare este nulS.

Prin sumarea algebricS a erorilor primare, se obîne, in® general, o valoare prea mare pentru eroarea totals, deoarece

I acîunea concctnitents a tuturor erorilor primare la valorilelor maviniP are o micS probabilitate. Din aceastS cauzS,eroarea

H totals se determinS pe baza legii pStratice de compunere a

I erorilor dupS relatia:

Atot = S *Ay2+X2 -a 3•Au2 +A4-At2j | -A,2 I 1 A t

(1.171)

Erorile de formS 2Af se considers erori sisj^matice §ise sumeazi algebric.

In relatia (1.171) s-au fScut urmStoarele notatii: t esteun coeficierrt care determinS procentul de rise al apariîei

95



pro amx a rwanauu ; -coer c en core acpzm am ma curbelor de rspartiîa a erorilor primare $i reprezirrW H tratul abaterilor medii pStratice relative.

Pentru curbs de repartiîe normal#, se ia Ir 1/9; pentru ourba de egalS probabilitate, 1- 1/3. Tinind seama de aoeete va-lori ale ooeficdentului 1 1 se obîn:

| | i | As I 1/9 (1.172)

£ - " 1/3. (1.173)

Eroarea totals devine:

4, I B -,/A z + A (1+3-A.2 + 3- A >2 + A I 1 SA,cot 2 V y i u t r / (1.174)

Reiatia de calcul a erorii totale ia §i unele forme parti-culare, cum ar fi cazurile:

- la obînerea dimensiunilor diametrale, A, se neglijea-zS;

- la prelucrarea fSrS reglSri intermediate, Ar devine oeroare sistematicS constant#;- cind aceea§i cpefatie tehnologicS la piesele dintr-un

lot se face la mai multe ma§ini, eroarea de form# sAi devineintimplfitoare.

1.8 ANALIZA STATISTICS A PRFTTZTKT DE FREUUdORE

1.8.1 Repartitia teareticS normal# (Gauss)

CercetSrile experimentale au ar#tat cS repartiîa dimen-siunilor-efective ale pieselor prelucrate pe magini-unelte re-glate la dimensiune corespunde legii de repartitie normals. Repartiîa normals are loc atunci cind variabila aleatoare cerce-tatS este rezultatul ac£iunii unui numcLr mare de factori inde-pen3enti,care influenêazS variabila aleatoare. Legea reparti-tiei normale are urmStoarea expresie materaaticS:

• .. (x-a)a

y= f(x,m, a) =-- 1— -e f t (1.175)o V2 *ji

Cind m = 0, se ob ine:

X3a*oa

o V 2 B (1 .1 7 6 )y - f (x,m, o) ---p— 1| a'°a

96



H I *-au notat: a I abater©a madie p&traticA; m I mediazSitffOticA a variabilei aleatoare x.

Reprezentarea grafic& a legii de reparti^le normalft estecurt)4 de forma unui clopot (fig. 1.12),care este simatrioA

? a d e * are 081 ordonatA maxima expresia;

y = _ 1— .B a-v/27 I (1.177)

parametrii principali ai repartiîei normale sint:I media aritmetick:

m = f ~x-f(x) -dx \ (1.178)

’|S|

I abaterea medie patraticA:

a = Ig(x-m) I-f(x) dx (1.179)

- modul M §i mediana $$0

M - Mq = m. (1.180)

E 1.12 Rtprtzantaraa flr.fio* I l.gii da rapartitl* normal! | I funotWi da rapartt

tit normal^.



__perpendicularele ridioate In pjnctele| x,, jj x,, | H R .prezintd pw*aW |3 de aparitie a variabileilimitele respective:

(x-m)2F { x ) = — 1 — - f " e 3 al •d x

n *-/9 •<ir S Ho V 2 'n (1,

ILegea de reparti ie normaia se poate prezeanta |i mb £§B

repartifiei norma le reduse sau normale normate, printr-o acfwBbare de variabila:

x-m xz f|---- wan | =----, cind m = 0.

a a

Variabila z se numefte variabila normaia normata.Bcuatia repartiîei normate, cind m = 0, ia forma:

J- •.i

y - f ( z ) 1 1 --- -e | (1.182) |

Valorile pentru f(z), cind I ia valoriintre 0,1 ?i 3,0, 'sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitateaintre anunita Ivalori ale variabilei z,in cazul repartitiei normale normate,wdetermina analog cazului cind variabila este x (1.179), func la Ide repartiîe oorespunzStoare avind forma:

+ ** IF ( z ) = —— - r ~ e - d z (1.183)v/2 •u •**"

Funcfcia de repartiîe normals normata de forma:Z2

(z) =-■----- * | * e 2 *dz (1.184) J v'2Tit J°

se nume§te funcîa Laplace.Aceasta funcîe estefoarte utiia incazurile cind ecua-

H | repartitieinormale normate se integreaza intre limitele g HI z, cind se ab£ine:

F(z) •[* e 2 ‘d z =—|—IT° I 2 -dzi— = ‘fZe [ -c*z .y2~*7c y n ? Jo

(1.185) I

93



Determinarea Integral el 1.185 esto mult uguratA,___j-oce integrala Laplace f (z) este tabelatS, funcîe de variabUS0. 1111

Intre functia de repartiîe normaia P(x) gt functia derepartitie normals normatS $(z) exists urmStoarea rela^le;

F(x) I F(z) I ---- 1 I 0(z). (1.186)2

Valorile funcfriei de repartiîe normale normate gi alefuncîei Laplace sint trecute in tabelele 1.50 §i 1.51.

1.8.2 Repartitii statistioe experinesrttale

Pe baza datelor experiruentale, se pot intoani urmStoarelecurbe de repartitie:

1 histograma frecvenêlor absolute sau relative (fig.1.13.a, b);

- poligonul frecvenêlor absolute sau relative (fig.1.13.C, d);

- tiiagrama frecvenfcelor cumulate,sub forma, de histogramssau poligon al frecvenêlor (fig.l.l3.e, f).

Parametrii repartitiilor experimentale sint:- media artimeticS x, care se calculeazS cu relaîa:n

x = 1 (1.187)

x este suma tuturor valorilor observate §i n este numSrul to

tal al valorilor observate.Mediana M, cind §irul statistic este in ordine cresccitoa-re sau descrescStoare se calculeazS cu relaîile:

M = x (la §irul impar de valori) (1.188)(n+l)/2

x + xn/2 (n+l)/2M =---- —:--------- (la §ir par) (1.189

Modul Mq la repartitii aproape normale se determine astfel

Mq = X - ,3(X - M). (1.190

99



CO

K)0QlAN

R«HJ8Ww!oRSnji3»-i-«- »" »* o fl 13 o o o ciI HI 9^ j* j 1 j* *• j* ' j* * ' s a b i

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Ca %° o o

in Wflorrg r-K.

Oo

( > 0 0 3 ^ C M n ^ c O ' O i n ' O ® t 2 > r X ' Sc m c m c m c m o j ^- 't - * - tggg n S o o o a o o o o oH ** *• *• _ * J * J * 9 • .%

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

o cm B? incm co k > g g cnj lg

^ S ^

Ch f O* !*• m I

roro IO K) K)

f\ JQ'NC>00 0'0 )incoroin cor-pooint-sÔtONlO fNi^KlArMOK)K)rohK)roK)(\J(M(\JfsjrM

o o o o o o o o o o o o

-cr rvjQ GOgo in

O o

inN.C\Jina*Q'r-0 r-^ i A O ( \ | f n r - C 0 > tCOS* .

Ô'CfiNK)ro^h \ V V *

o o o o

Nt (Nl Q Sro ro fn cm

a* O' Nt # 0 K) ro O co 0 N. CM00 mO' in CMO O' 0 CM£ CMO' co O m- in a- mCMO 00 •2 ro CMO 00 (§ in ro ro CMCMCM«“ tr- 0 O 0 O O 0 0 0 0

£ 9 a « 9

i s i s lo o 5 5 §OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

O O o

in

o

r- sO in «“ oo in rv sO cmO O - C O f r j Q

3 msf CMIOK>

r - f o i n r o r o a ' o i n a ' o c oWQ-OfVlCOvt rvlr-r- r SQCOinroOOO-OCMOCO^ ( N J C M C V K M f - r r - r f - O

r - C D C D ^ l A C D ^ O O K j r O r - i A i vr o Q a ^ Q C s J i n o i n c M O K i n KS3^3nW(Mf -r-000QO O O O O O O O O O O O S

fc-

£L.ao

03M

S ^ o m c o s s incpNw«os

a- a*r o K )

0 0 0 0 0 0

O K O ' S S f M M n o O N f O C O O C O f Ow w . w W .—w . J m r \ J c o > r o s ^ r o K » i n c o ^ f v J O r -a ‘a ' C O S ^ r , f M o c o i n K ) i - a 3 ^ ^ M O O ' N ' O i n ^K ) N ) M M l O K I K J M ( \ J ( M ( \ H M r r r r r O O O O O

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

r vj ^ c 0 K ) s 0 * 0 r 0 m o M’Oo*0(\ jOKin^K)CM CMt - r O OO OOOOOOOOOO

0 ‘r - > t g f O i n < M a * O K ) r f - i n O ' - O S ^ a ' r f M ( M M a * 0c O ' O Q ' ( M n a ) 0 ' S i n r - [ s * r o ^ > o i n i n N P ' O i o r - ( M M i ^( > ( > C O N . ^ r * ( \ j Q C D ' O r O r - C O ' 0 > t C M O f r S O i n > t

ro o? a* m 3fi cmmKKmS )CNJO*Kin

HHJro fM (M r r Q O O OOOOOOO OOOOOOOO

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

om(M(\ icpfO(M«->fk1 )ina'T- ®tOPQi O«-ONha‘ inrCD

CM r- Q ' ^ 0 ' c 0 ' 0 i n f 0 r - c 0 - 0 f 0 r - 0 s > 0K > f O r O ^ > K ) K ) f O K > C M f M C M C M « - T -

N o * o c M i n i n ^ O ' * - r < . N . O T - c M « - N c o * o S N ^ ( M K . - t C \ l » O ^ K . r - N K ) O S i A ^ > t r \ i o a * N » o i n ^ ^ r \ j ( M r - « - f - o o o

*— t - O O O O O O O O O O O O O O^ ^ % % % % % % 5 C C ^

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

a- st

0 0 0 ^*f l O N r rO O' O COK ) K ) K ) ^

O* t- M fO 00 CMK> CM3 i n ro

S r O O * C M > t S i n ^ O O - 0 0O ' O N K ^ r O O O ^ Q ' l A ^C O ' O ^ f - O K ^ M r - O ' S . O i n^ ft A ft I JV ft M B M B aaMi JBk

Q> O O O O O

JOro ro CMCMCMCNJ> % ^ ^ ^ %

O O O O O O O

▼- ¥- r- o o^ V % ^ % i

0 0 0 0 0 0

i n w r in 00 cmK> CMCM0 0 0

in H H QM O N ?F Q 1

m ? 9■ o o Q o o o o

0 0 I I .-* ^ ^ ^ ^ 'o o o o o o o o o o

1

M•M N

O r ( \ | K ) ^ i n * O S C O O '

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

o « - r v j r o > « t m ^ ) N . c o O ' 0 » - r j r o s T i n > o r - ® a l c:l.* HRr r ' f - r r ' f - f - r - r r - f g f V J f M M M t M C M f M W ^ 1

1 0 0 I



L V f t J W f t

4J

CO

1 Ho

mo

3 Alo

*o n.

m if*>c -o^ € rv *n

m P M S I .O O O O O O O O O O O

! & »m in 4 5^K S K QQ 00 CO co o-

O O O O O O O O O O O O I

o o o o o o o

•*1 1- in sj o «m »• *om r- m s *okit o K> IA kp'r-

GOCOCOCO00 g|W N Kj <S K N B

o o o o o o o

L oI L

■8 ' f

.5 TI•VJ"

Q)a

8

•M#

i

I

I

ino

in

to

csj

Nto

J * ONO' O* cor m o*m m m

' O c o c m >j n o * T - o * ^ mf O ® ( M K ) O J C O f O ^ ^ r -

'O 'ONN^ s s sf c S(\linNO*r00 00 GOGOO'

o o o o o o o o o o o o o o

^ o * N * i n ^ c o o * mi n ( Q O O k ' 0 0 ( M ( Mo w s f r f y j i n s ( > o

£SS C 0 r - Oin st to o

r - in a , K)N- - .m m i A O o s s

o o o o o o o o o o o o o oN- CO 00 00 00

rooVo

O N O *0 ^ O N-( \ | r r 0 »0 r mr - m a r a i o J oin m m «o « k s

^ ^ S H V ^

o o o o o o o

to sPs.<0O O'Ni N-

$m«

cnjGO 00

GO S ( Mo o coN- C§CO GO

o o o o o o o

§00▼—in 00 in CM O' (M sr? 4 9N. in CM oo CM vr ro T™

3 00 9CM o 00 CM$

o* ro *0 O' CM 3 goO m in m *0 >o N» r*» is 00 CO 00 00

o o o o o o o o o o o o o o

o %o

O O N S r O r r - Q^ W K ) r O * i n C > r rO^frCOCMinO'CMOO*m i n m < j * 0 « 0 S N S

oco mo * o*oo to <o sO«— Sfl sQ 00 O00 00 GO® mS \ S N *

O O O O O O O O O O O O O O

oo

o c o f o a ' N f i n s Q t -OO'O'Mn'r in® COlAT-o r o S f - i n O ' C M i n o o r - ^ ^ mi n i n m - o - O ' O r ^ N - N - c o c o o o o o

C D O O O O O O O O O O O O O

§

Or-(VJ (>0*"

O O O O O O O O O O ^ - ^ ^ " ^

1 0 1



V*w|p

O O O O O* * * * *!*• W f \ ) -* 0

N o

——------------ '

O O O O O* * * * • »

p _* o o o-A s w oV« N ^) *0 OH i d ro po o(\)-»D» W O

0 ,

0 0 _ h

0 , 0 0 3 9 9

0 , 0 4 3 8 0

0 , 0 8 3 1 7

0 ,1 2 1 7 2

0 ,1 5 9 1 0

O*O

rv)

0 , 0 0 7

9 8

0 , 0 4 7

7 6

0 , 0 8 7

0 6

0 ,1 2 5

5 2

0 ,1 6 2

7 6

o*oro

04

0 , 0 1 1 9 7

0 , 0 5 1 7 2

0 , 0 9 0 9 5

0 ,1 2 9 3 0

0 ,1 6 6 4 0

0 , 0 3

^ I

0 , 0 1 5 9 5

0 , 0 5 5 6 7

0 , 0 9 4 8 3

0 ,1 3 3 0 7

0 ,1 7 0 0 3

o*o•r* UI I

O O O O O* * * * * *M 11 o o oN U i O U l - »S K 00 "OO O' © N (> i| g Cmsi IV) to

0 , 0 5

O'

0 , 0 2 3 9 2

0 , 0 6 3 5 6

0 ,1 0 2 5 7

0 ,1 4 0 5 8

0 ,1 7 7 2 4

0 , 0 6

I O O O O OI M i ' > >I w ^ - * 0 0I f§ Is 2 S?2 ^ S NI f§ u H H 8?I ^ j fy o o

O*o•>4 00

1 O o O O oI . K 5 9 S

I £ H a « »

U s i f i g

O*o00 •o

I ,° ® O o o

I ! § ! § §[ s a S a g

01

3

B

o

9-3

i

%r-

8

1U -i O *>'00 V o U l V u ’Tu V o t o 0 »V V U i V

OOOOOOOOOOOOOOOO

$ 1 $ S 1 1 3 # V s ' s a V a s00 CM_* -* f\>o j Al IO ft!

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

' 9 ,5 ' 5 ^ ! $ , ^ ^ ,o ,o o 3 a ) o o N N a ' U i ^ w i \ )•O O 00 © N (> ut 4S N *0 O W N 0 * 0 ^ 0N U l - ^ N r v ) U 1 0 ' U i O O ^ ^ ( > 0 ) ' 0 < 0 ^ U U i N

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o•A *o *o *o *o *o *o %o «o *o <o o *o o *o <*o *o <o *o *o' Q ' O ' O ' O ^ O ' O ' O ^ ^ O ^ O O O O O O O N N O ^ U l ^ u r V )O O O CDCDNO ' U lS UT- A N N O ' N O '

c o o o * s a ' U i ^ i \ ) « o a ‘u i o o r u u i N N u * r u

N C O CD O U O O ^ W ^ S w

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o•O-O «C *0 «0 'O *o *oOJ© N N C h U ' f ' H f U

O00CDN-NiCh

o a ) N O ' V t M v > O N w a w < > a ) 6 ) S wt o o j N C D N u u i - A - ^ ^ a j r o ^ f j ^ o f f

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oo3

0 ' 0 ' 0 ' 0 « 0 ' 0 < » ' 0 ' 0 ' 0 ' 0 ' 0 * 0 ‘0 ' 0 ' 0 * 0' 0 ' 6 ' 0 ' O o * 4 ' O i c o a ) N N a * v i ^ u f N >( D O O N C ' U i ^ W O N W O W N - O ^ O i B U !

N ^ r u c o ^ N * o ^ ) u i N ^ u i d ) o i a ) - A - A U ) N - »

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o'O'O'O'O'O'Q'O-O'O

„ ©OONNO*S O k N Q ) ^ Q > 0 0 ( > 0 0 ' O O r v ) 0 0 ^ 0 3 0 U l ^ U 1

-q *o *o *0 sO *o *o-O>C'O *o o *o >o

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

*0 >0 *6 «i)<)0 ' O H ) '0 ' 0 4 0 0 0 0 0 0O ' O -O C D ON N O ' f ' W O C D ^ O•S o> r\j o ui &

•o *o *o «o «oV B m ^f l i ■ = N O * ^ Wa ' t 0 4 < 5 C D £ * Q ^ O OO -»O N

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oj) *0*£)*'0 <•& *0 « %0 •& 4D *&

2 2 ^ ) 4 ) ^ * 2 * O j < 2 < 0 * 0 0 3 0 0 a ) N O k O t U i ^ Nj ) « 0 ' O a o a 3 N N Q ' ^ w - * o o ^ o u i ‘0 - * r o - > ' 0N ^ r u ' 0 a i ‘0 r \ » f v ) * 0 r v ) - * ^ O 0 3 0 ' W ^ ^ C D r u

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

• o « o ^ 2 < i 2 2 ^ o o o o o N ( > ( M n ^ u io o o o N O ' U ' u - * c p v / i - » ^ ' O r > j u N O5 o w w - J,* ' W N M v * - »* o i n u ' 4 )^

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

* * * * * * * * * * B B S b B 5—

3 5 5 5 5 5 5 5 5 5 ________ - - - - 13 3 3 i © o o N ^ 0 5 w ^ ^ u j ^ 2 S ^ f t 5 ! f t

y ^ m - o -o -o -o -o00 00 03 S N f r B 04

.

T a b el ul

1 . 3 0

( c o o t f

n u ar a J



0 1 1 2 3 4

z 0 , 0 0 0,01 0,02 0,03

- 0 ,50 ,6

1 10 ,8

0 ,9

1 .0

0 ,19146

0,22575

0 , 25804

0 , 28814

0 , 31594

0 , 34134

0,19497

0,22907

0,26115

0,29103

0,31859

0,34375

0,19847

0,23237

0,26424

0,29369

0,32121 .

0,34614

0,20194

0,23565

0,267300,296730,32381

0,34850

1 ,11 ,2

1 ,3

1 ,*

1 ,5

0 ,36433

0 , 38493

0,40320

0,41924

0 , 43319

0,36650

0,38696

0,40490

0,42073

0,43448

0,368640,38877

0,40658

0,42220

0,43574

0,37076

0,390650,40824

0,423640,43699

1 ,61 .7

1 . 8

1 , 9

2 / 0

0 ,445200 , 45543

0,46407

0,47128

‘0,47725

0,44630

0,45637

0,464050,47193

0,47778

0,447380,45728

0,465620,47257

0,47831

0,44845

0,458130,466380,47320

0,47882

2 ,1

2 ,22 ,3

i p2 ,5

0 ,48214

0,48660

0,48928

0,49180

0,49379

0,48257

0,48645

0,489560,49202

0,49396

0,483000,48679

0,489830,49224

0,49413

0,493410,48713

0,490100,49245

0,49430

2 ,6

2 .7

2 . 82 ,9

0 ,49534

0,496530,49744

0,49813

0,495470,49664

0,497520,49819

0,495600,49674

0,49760

0,49825

0,495730,496830,49767

0,49831



labe\.u\ K S lcont\wu*r«)

5 6 7 8I 9 1 10

10,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09

1 0,20540 0,20884 0,21226 0,21566 0,21904 0,22240

0,23891 0,24215 0,24537 0,24857 0,2517* 0,254900,27035 0,27337 0,27637 0,27935 0,28230 0,285240,29955 0,30234 0,30511 0,30785 0,31057 0,313270,32639 0,32894 0,33147 0,33398 0,33646 0,338910,35083 0,35314 j 0,35543 0,35769 0,35993 0,36214

0,37286 0,37493 0,37698 0,37900 0,38100 0,38289 0,39251 0,39435 0,39717 0,39796 0,39973 0,40147 0,40988 0,41149 0,41309 0,41466 0,41621 0,41774

0,42507 0,42647 0,42785 0,42922 0,43056 0,43189 0,43822 0,43943 0,44062 0,44179 ' 0,44295 0,44408

0,44950 0,45053 0,45154 0,45254 , 0,45352 0,45449 0,45907 0,45994 0,46080 0,46164 0,46246 0,46327 |0,46712 0,46784 0,46856 0,46923 0,46995 I 0,47062 |0,47381 0,47441 0,47500 0,47558 0,47615 0,47670

0,47932 0,47982 0,48030 0,48077 0,48124 0,48169 I

0,48382 0,48422 0,48461 0,48500 0,48537 0,48574 I

0,48745 0,48778 0,48809 0,48840 0,48870 0,48899 I

0,49036 0,49061 0,49086 0,49111 0,49134 0,49158

0,49266 0,49286 0,49305 0,49324 0,49343 0,49361 I I

0,49446 0,49461 0,49477 0,49492 0,49506 0,49520 I

0,49585 0,49598 0,49609 0,49621 0,49632 0,49643 I

0,49693 0,49702 0,49711 0,49720 0,49728 0/ 49736 I I

0.49774 0,49781 0,49788 0,49795 0,49601 0,49807 I I0,49836 0,49841 0,49846 0,49851 0,49856 0,49861 I



__P i ^tratici (abatecea standard) a MAbaterea medxe p S t r w K J * ^ %

l eazd ca rel a l a:

2E U i - s n

13-1

Dispersia :

i <*;-*>*

ja-1(1.193)

Amplitudinea u= | x.in'(1.194)

Fig. 1.13 Curbs u*pariaantala

darepartipa:

•-histograM

frtcvantalorabsolute;b-histograaafracvanfcalorralativa;

C“pol igooulf r#cvaofcalor

absolute*d-poligonulf rscvanfcalorralativa;

•-histogramf racvantalcf

cuaulata;f-poligonul

f r#cv#nt*^coaulata

104



Asimilarea repartl^lel statistics cu repartitia normal!! Mpe baza urroitoarelor criteriis-ccnpararea amplitudinilor mflsurate In abateri standard,

gunosclndu-se ofi in cazul reparti£iei normal# s

| 1 ; (1.195)

-oonpararea abaterilor pitratice relative 1.,c& aces tea se calculeaz* cu rela ia:

~2 (1.196)

-oonpararea coeficienîlor de repartifie relativfi k, care§e definesc:

in care XG este abaterea medle pStraticS relative, pentru re-tpartitia normaia §i 1{ -abaterea medie pStraticS relative a re-parti£iei statistice ce se analizeazS.

1.8.3 Ccntrolul statistic al preciziei de prelucrare

^ Determinarea preciziei de prelucrare pe cale statisticsI'oarporta urmStoarele faze:

-analiza statistics a procesului de prelucrare,care constSdin mSsurarea caracteristicii de precizie la o mare cantitatede probe prelucrate, supuse controlului, §i asimilarea repar'-Ijiei erapirice cu o funcfie teoreticS;' -Mtoamirea fi§elor de control pentru verificarea stabili-

tcl ii preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnologic.|v MSsurarea caracteristicii de precizie se efectueazS cu

aparate sau instruraente de mSsurS care trebuie s3 aibS o sensi-Mlitate de cel pufin 1/10 din valoarea toleranêi prescrisS'pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trebuie s&

fie suficient de mare.Kj&similarea repartifiei empirice cu o reparti£ie teoretioS(de obicei cu reparti£ia normal^) se bbfcine prin urmStoarele o-pera ii:

-verificarea caracterului intinpMtor al variabilei;Eja -verificarea stabilit££Li procesului tehnologic din punct

da vedere static §i dinamic.Verificarea caracterului intimplfitor al imprSutlerii ya-

lorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prin douSnetodej |§



“metoda iteraîll or;- metoda diferenêlor succesive.

Verificarea prin metoda iterafciilor se poate f a c e p eurmStoarelor criterii:

a num&rul total al iteraîilor; I lungimea interatîilor.

Procedeul de lucru in cazul metodei iteraîilor este prezentat in tabelul 1.52.

Verificarea pe baza metodei diferenêlor succesive se face

atunci cind verificdrile pe baza iteraîilor dau rezultatecon-

tradictorii. Procedeul de lucru al verificSrii pe baza diferen- ■£elor succesive, care este mult mai laborios, se prezintA In tabelul 1.53.

Tabelul 1.52 Metoda iterati ilor

Criteriul numirului total al iterateilor Criteriul lungimii iteratiilor

1. Sa tree valorile caracteristice In ordinecrescitoare2. Se determinfi medians M a valorilor1 sirului13. Se notaaza cu "a" toata valorile mai marijtfi cu "b" cele mai mici decft medians

4. Se stabile?te numirul total al iteratii”lor R, adica numirul total al grupurilornotate cu "a" ?i al grupurilor notate cu "b"

din sirul valorilor fn ordinea obtinerii lor5. Se calculeazi numirul minim admis deitara(ii R cu urmitoarea relafie:a

r =------(n+1-z / n-1 )2

unde n este numirul de valori ale giruluizfl este variabila normali normati care

se determini pentru un interval deincredere din tabelul 1.51 cunoscTndci f(z)=1/2 -a

I.Se tree valorile caracteristicii de pre*cizie in ordine crescitoare

2.Se determine mediana H a valorilorpirului

3.Se noteaza cu ,,a,,toate valorile mai maripi cu "bn cele mai mici declt mediana | insirul valorilor Tn ordinea obtinerii lor4.Se stabileste iterafcia cu lungimea maxi-m3 k, adici iterafcia cu numirul maxin devalori de un anuait tip al iteratiilor

?irului de valori5'.Se calculeazi numirul minim k admis aliteratiei, cu relafcia:

- 0,4329nI og-----------

logd - a)

ka = 1 1log 2

n este numirul valorilor, iar fl- risculadmis.

Se verified condi(ia acceptoriicaracterului fntimplitor al impristierii

R < R.a

Sa verifies condi£ia acceptorii

Observatie: Cele douiI numere ale simbolurilor "a11 p "b11 trebuie si fia agala, tn osrascop valorUa agala ou M sa pot introduce In grupele "a" sau "b" , dupinacesitate.

106



zie car# au numirul de ordina i pi i+1 sa refarS la pfrul numerelornoordonate crescStor. NumSrul n sa referi la totalitataa valorilor ca*racteristicii da precizie , iarzfl reprezintS valoarea variabHei normale normate care se determinl cu ajutorul tabelelor 1.49 pi 1.50, pentru o anumiti valoare a nivelului do Tncredere ( 1 -a ).

Verificarea stabilitSîi staticeStabilitatea static# a reparti£iei dat# de prooesul de

prelucrare po at e fi v erificat # prin caracterul normal al repar-titiei, identic c u cel al repartiîei normale. Verificarea nor-malit#£Li se poat e efe ctua c u ajutorul urm#toarelor roetode:

- reêaua deprobabilitate;§ histograma datelor;- criteriul % •

Verificarea normalitaîi p ri n re£eaua d e prahabi 1 ItatePe o reêa d e probabilitate care are scara absciselor li-

niar&, dat# de valor ile caracteristicii de precizie (Xj) §iscara ordonatelor logaritraic#, dat# de frecvenfele cumulate frc

ale valorilor caracteristicii de precizie, se inscriu valorileobtinute in urma determin#rilor xi §i fp6, Dae# punctele deooordanate (x,-, frc),inscrise pe reêa formeaz#, aproximativ, olinie dreapt#, linie c are se nume§te dreapta lui Henry, atuncri.reparti ia este normal#.

Verificarea normalit#kii cu ajutorul histogramai datelorPentru ca repartiîa experimental# s# poat# fi asimilat#

I® cea normal#, histograma trebuie s£ indeplineasc# urzn#toarele

107



oam ut- sfi aibS un alngur maxim; —- sfl aoeaaî valoara pentru madia I

gi modul, adic4 x - - M.

Verificarea nannalitX£i± pe baza criteriului xCandiîile pentru aplicarea criteriului % sint:

N I 50; n, >5; 10 < | < 20, (1.198)

unde N este numSrul total de valori ale girului statistic;n, I numSrul de valori dintr-o clasS; It - numSrul claselor.Determinarea valorii x se face folosind metodologia din

tabelul 1.54 .Valoarea xc calculate ee compare cu valoareapentru un anumit nivel de incredere (1 - a) ?i un num&r de grade de libertate f — (k - 3) extrasi din tabelul 1.55.

Determinarea intervalului §i a nivelului de increderepentru madia aritmeticfi. §i media pStraticSIntervalul de incredere pentru un anumit parametru al co-

lectivitfiîi este intervalul limitat de valorile x, §i S| incare se poate afla acel parametru cu prcbabilitatea (1 -a) §|se poate exprima astfel:

P (x1 < x £ x2 >= 1 - a , (1.199)

a | fiind prababil itatea ca parametrul x si nu se afle in acelinterval.

Nivel de increderePrcbabilitatea (1 - a ) ca valoarea x si se afle in in

tervalul de incredere se numegte nivel de incredere.

Intervalul de incredere al mariiei aritmetioeMedia aritmeticfi a intregii colectivitafci n, pentru un

nivel de incredere (1 - a) §.i in raport cu numSrul gradelor delibertate f = n I 1, are urmStorul interval:

5F±'t - Aa yfn (l-20°)

Valorile pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in funct iede nivelul de incredere (1 - a) §i de numfirul gradelor de libertate f = n 1 1, in care n este numSrul datelor.

Intervalul de incredere al abaterii hm**H pStraticeAbaterea mediei pStratioe a intregii colectivitfi i, pentru

acelafi nivel de incredere (1 - a) §i cu acelaî numSr de grade de libertate f i n I l,se calculeazS cu urmStoarele rela ii!

108



Si

N( 1 . 201)

ujKie S §i Sj in* lindtrie superioarS §i inferioara ale inter-valului; | a/j §i Xi-B/z sint coefirimti in func ie de ni-velul de incredere §i de numSrul gradelor de libertate £-n - 1,valorile lor fiind cqprinse in tabelul 1.52.

Verificarea stahilitSîi procesului tehnologic; din punctde vedere dinaninStabilitatea dinamicS a procesului tehnologic se deter

mine prin variaîile pe care le au urmStorii parametri statis-tici: media aritmeticS, abaterea medie p&traticS, mediana §iamplitudinea, in timpul desfS$ur3rii procesului tehnologic.?. Verificarea stafcdlitS-fcii dinamice este precedatS de verificarea caracterului intinplStor al imprS^tierii §i al normali-

ta ii repartiîei.Procesul de verificare a stabilitSîi dinamice a procesului tehnologic confine urmStoarele faze:- Se extrag la intimplare eântioane cu un nrimSr oarecare

de exemplare (de exemplu 5), la care se mSsoarS caracteristicade calitate xs;

- Se determine suma:5

E * i (1.202)

- Se calculeazfi media:

E xi(1.203)

5I Se calculeazS anplitudinea medie: _______

difereirfa a valorilor extreme ale caracteristicii' de calitate.I Se repetS opera£iile pentru alte e§antioane extrase,

nuimnum 20.I Se calculeazS media mediilor (media generalS):

k

E - ix= 1 (1.204)

unde k este numSrul de e?antioane extrase. j- se calculeazS amplitudinea medie o pentru totalitatea

e§antioanelor:k

E » i(0 =-1—— ■'(1.205)



- Se calculeazS limitele de control ale parametrllor statistic! adqptaî. Se iau, de exeroplu, madia aritmeticS §i amplitudinea, cSrora li se determine limitele de oontrol pe bazaamplitudinii (tabelul 1.57), cu relaîil^:

I pentru media aritmeticS:1 limita superioarS Lot = Xc + A'u ;- limita inferioarS 1., = Xc - A'u ;

I pentru amplitudine:- limita superioarS L'^ =C' *u ;- limita inferioarS L'c, =0'*u .

Relaîile de calcul pentru limitele de control ale medieiaritmetice §i ale anplitudinii, precum fi valorile ooeficienfci-lor din relaîile de calcul,sint prezentate in tabelele 1.57 §i1.58 .

Intr-un formular diagrams (fig.1.14),se traseazS in par-tea superioarS I^s §i i , la o scarS pe ordonatS §i se inscriusub formS de puncte valorile calculate ale medi ilor aritmeticeale egantioanelor, in ordinea cronologicS a extragerii lor.

In spaîul inferior al diagramei, se traseazS, in mod analog L'c §i L* -. Se inscriu sub formS de puncte valorile me-Hi | ale amplitudinii egantioanelor, in ordinea cronologicS aextragerii lor. Punctele inscrise pediagrams se unescprintr-olinie continuS.

Se interpreteazS fi§a de oontrol. Pot rezulta urmStoarelecazuri:

- punctele corespunzStoare mediei §iairplitudinii se in-cadreazS in limitele lor de control, procesul tehnologic estestabil ca reglaj §i ca precizie;

- punctele corespunzStoare celor doi parametri statistidnu se incadreazS in limitele lor de control, procesul tehnologic este instabil ca reglaj §i ca precizie;

| punctele corespunzStoare mediei aritmetice depSsesc limitele de control, iar cele ale amplitudinii sint cuprinse intre limitele de control, procesul tehnologic este instabil careglaj §i stabil ca precizie;

I a patra variants posibilS atestS stabilitatea ca reglaH instabilitatea ca precizie.

1.9 PRECIZIA BCXMOKECA DE ERELITEAREIn procesul de prelucrare mecanicS,se disting urmStoarele

noîuni in legSturS cu precizia de prelucrare:Precizia functionals care se refers la cunoa$terea ?i

prescrierea cit mai exacts a cimpului de tolerantS pentru fie-care piesS, in limitele cSruia piesa sS-§i poatfl ircleplini rolulsSu functional.

Precizia functionals se determinS in faza de proiectare.Precizia tehnologicS se referfi la cunoa^terea ?i pre-

110



a c r i a r e a r a e t o d e l o r d e p r e l u c r a r e mecanicS prin care s e p o a t e0 t y £ j j i 0 p r e c i z i a f u n c £ i o a n a l # a p r o d u s u l u i . C a urmare a p o e i t o i -l i t i t i i d ® Q b t i n a r e a p r e c i z i e i f u n c t i c n a l e p r i n m a i raulte me-

t o d a d e p r e l u c r a r e , a a p f c u t n o t i u n e a d e p r e c i z i e e c o n o m i c * .p r e c i z i a e c o n o m i c # d e p r e l u c r a r e s e r e f e r # l a a d o p t a r e a

g p e l o r m e t o d e d e p r e l u c r a r e c a r e , i n c a n d i ^ i i n o r m a l e d e p r o -M S S a S p o t * a s i g u r a p r e c i z i a f u n c ^ i o a n a l S . C u n o a ^ t e r e a p r e c i -

j i i l o r e c a n o m i c e a l e m e t o d e l o r d e p r e l u c r a r e c a n s t i t u i e o

j j q p o r t a n t # c a n d i e d ® l a i n t o c m i r e a u n u i j u d i c i o s p r o c e s t e h n o l o g i c d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c .In acest soop/se dau,£n cele ce urmeaz#, t a b e l e c e c o n ^ i n

date orientative asupra preciziei economice pentru d i f e r i t e m e -tode de prelucrare, in cazul prelucrfirii unor suprafeê c e s ei n t i l n e s c in mo d frecvent in procesul de fabricaîe din r a m u r aQcnstructp-ei de ma§ini, (tab.1.59.. .tabl.71).

Data

OraNr.da ordina a probai

Madia

B

Amplitudina

H H 1

L,ci

Valoaraa caracteristiciinfisurata

123

Suma

Nadia

Anplitudinaa

Hodificfiri Tn procasul tehnologicConcluzia controlorului

Cauza Incilclrii desflpurlrii normaia

Nlturi luatea

Controlor

Rtglor

Hap ins aau munoitor

JFig.1.14. Fipa da control pantru madia pi amplitudina.



Tabelul 1.55 Valoril e paraaetrului pentru un anusit nivel de tncre dere (1- «),le un grad de libertate f=(k I 3)

0,05

393.10"9

0, 1

157.108

0, 5

393.10-7

1,0

157.10 -6

2,5

982.10 -6 393.10

5, 0

-5

10,0

8

20,0 30,0

0,0158 0,0642 0,148

10

40.0

0.27S

0,00100 0,00200 0,0100 0,0201 0,0506 0,103 0,211 0,446 0,713 1 . 0 2

0,0153 0,0243 0,0717 0,115 0,216 0,352 0,548 1,00 1,42 1.87

0,0639 0,0908 0,207 0,297 0,484 0,711 1,06 1,65 2,19 2.75

0,158 0,21 0 0,412 0,554 0,813 1,15 1,61 2,34 3,00 3.66

0,299 0,318 0,676 0,872 1,24 1,64 2,20 3,07 3,83 4.57

0,485 0,598 0,989 1,24 1,69 2,17 2,83 3,82 4,67 5.49

8 0,710 0, 85 7 1,54 1,65 2,18 2,73 3,49 4,59 5,53 6.42

10

11

12

13

14

15

16

17

0,972

1,26

1,93

2,31

2,70

3.11

3.54

3.98

1,15 1,73

1,48 2,16

1,83 2,60

2,21 3,07

2,62 3,57

3,04

3.48

3.94

4.42

4,07

4.60

5.14

5.70

2,09

2 . 5 6

3,05

3.57

4,11

4,66

5.23

5.81

6.41

2,70 3,33

3,25 3,94

4,17 5,38

4,87

3,82

4,40

5,01

4,57

5 , 2 3

5 , 8 9

5,58

6,30

7,04

5 , 6 3

6 . 2 6

6.91

7 .56

6 , 5 7

7 . 2 6

7 . 9 6

8 . 6 7

7,79

8.55

9.31

1 0 . 1

6,18

6,99

7,81

8,63

9,47

10.3

11.2

12.0

6,39

7,27

8,15

9,03

9,93

10,8

11 J

12.6

1 3 . 5

7.3

B.3

9.

10

1

12

13



17 3 ,98 4 ,42 5,70 M l 7,56

9/31 11.2 12.6f—

8,67 10.1 12.0 f J . 5

■

U

VuV .'A Ccont t



1 1 4

■

Tabelul 1.55 (confciauara

I ~~ i — i ■ ._______ I__________Ob se rv at ie Cal cul ul proba bi I itat i i Pj pa ntr u co la doua clasa extrene sa faca adjnind -(

-5) cu 1 aeaMind (Zn' l} I I



(■

115



i .

Tabelul1^56 fcanti fi—



T«b*lul 1-54 DftUrainaTMvalorii parattrulul

IpToaraaUltaiLp*rio»raJl&ral

Frecventaabsolute a

olaaei n.1 ,* <”*

Valoarea

a integrateLaplace

m - 1 ,• i-iHPi »| -Hp,

---- nIn -Hp,)*

Va

£ R| 3 N1 | 1,000

oouM

« 1

Tabelul 1.57 Calculul liaitilor da oontrol pantru aedia aritaeticl >i ■plitudim

Ralatil de calcul pentru liaitele da control

Hadia aritmetici Aaplitudinea

Cazul Pe baza abateriimedii pStratice

Pe baza amplitu~dinii medii a

epantioanelor

Pe baza abateriimedii pitratice

Pe baza aaplitu*dinii aedii a

eântioanelor

r <7s S«feci*xc ci=xc

t'«=Cs

T > 7s |-c»=xn.ax:!sei=x«in

.Lc*=x« x j ; sei min L'ci=0s IH

Observat ii: 1.xc este mijlocul oimpului de tolerant*;2.x , x . sint Limitele superioari ?i inferioarS ale clapuluidotoLerantS.

Tabelul 1.58 Valoril« coaf icienfiUpr *£,0*#D«D*In funcfcia da alriaea na e?antionului.

t

a 1

n A A' B B* C C' D D« dn=— IS I

2

34567B910.

2,185

1,7841,6451,3821,2621,1681,0921,0300,977

1,937

1,0540,7500,5940,4980,4320,3840,3470,317

0,905

1,3661,5451,7081,8281,9221,9982,060^,113

0,802

0,7720,7500,7350,7220,7110,7020,6940,687

4,650

5,065,315,485,625,735,825,905,97

4,120

2.992,582,362/222,122,041.991,94

0,000,060,200,370,540,69a,830,961,08

0,000,040,100,160,210,260,290,320,35

1,1281,693

2,0592,3262,5342,7042,8472,9703,073

117





119

o 1

I L e p ui r e ,s u p r an e t e zi r e 0 , 8 - 0 ,1

[ Ruta re, netez ire

1 cu di amant

0,8 - 0,05

3 \ 4 \ 5 \ | \ 7 \ | \ | \ 10 \ 11 \ 12 \ ■xi V iB t

5 I i t i i 8 1 i r 11 \ H | 18 \ 20 \ Zi \ » \

4 4 4 5 1 6 | 7 1 8 1 1° | 12 \ 14 \ 1b \ 18 \

10 48 58 '70 84 100 '1?0 140 160 185 210 1 230 '

9 30 36 43 52 62 74 87 100 115 130 140

8 18 22 27 33 39 46 57 63 72 81 89

7 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52i

6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36

5 5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 25

O b s e r v a t i i 1.D ate le di n t abel se re fer a la piese din ojel .Pentru piese din fonts ssu slisje neferoBse,di»ensiunile npr&l0\*pre luc rat e sint mai preci se cu o treapta de precizie fata de piesele din o(el.

2. To le ra nt el e la dime nsi uni sint va labi le pen tru s uprafe tele cu l/d < 2.Pentru l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice

vor lua mai mari cu una * doua trepte de precizie.

Tab elu l 1.6 4 Toleran$.ele de poz iti e a axelor gaurilor dupa alezarea pe aa;ini agregat, in aa.

DiametrulV mm

Precizie bucket de ghidare

P a r a m e t r u l g a u r i 1 ,mmaerita de aere precizie

1I Depl asa rea axei gaurii prelucr ate :

- f a £ a d e a x a Mb u c ? e i d e g h i d a r e f i xe <18

19 - 30

31 - 50

51 - 80

0,0420,047

0,0520,018

0,0380,045

0,0490,016

- fata de bazel e tehnolog ice (fare

luarea Tn consid erare a erorii de

o r i e n t a r e )

| 18

19 - 30

31 - 50

51 - 80

0,0700,074

0,0790,053

0,0660,072

0,0760,052

vDistan ta dintre a xele a doua gauri

prelucrate simultan La acela?i post

al liniei automate

< 18

19 - 30

31 1 50

51 -80

0,070

0,0760,0920,039

0,0670,0690,0870,036



Tabelul ,1.60. Precizia ji catitatea suprafeêlor li

I Procedeul deI prelucrare

Ra, fl B

Adtncimeas t r a t u l u isuper f i c i a lde f ec t , /an

Treaptade

prec iz ie

1 2 3 4

I Ga uri re $1

I l£rgire cu1 burghi ul 25 - 0 ,8 70 - 15

131 2

11

1 0

9

I La rg ir e cu

jlargitorul :- degroyare

- thtr -o faze

pentru o gaura

obf. inuta prin

turnare sau

for jere

I - de fini sere,dupi* llrgire

degro?are sau

gaurire

25 - 6 ,3 50 - 20 131 2

125 - 6 ,3 50 - 20

131 2

11

10 - 0,4 20 - 301 09

8

Alezare :

1 - n o r a e l a 12 ,5 - 0 , 8 25 - 15 1 1

1 0

ia-' 'f -precise

1 ^

6 , 3 | 0 ,4 15 5 9

6



relucrarea gaurilor

Tolerantele tehnologice le dimensiunediametrele nominate tn mm

, in iflSS pentru



1 2 1

Bropare :

- degrosare gaurat u r n a t e s a u f o r j a t a

S t r u n j i r e i n t e r i o a r e

■d e g r o ? a r e

R e c t i f i c a re

- d e g r o ? a r e

h o n u i r e

R u l e r e i n t e r l o a r

n e t e z i r e c u

d i a m a n t u t

f i n i s a r e dupa

b r o ^ a r e , d e g r o j a r e

s e u g a u r i r e





Rodare

S t r u n j i r e i n t e r i o a r

R e c t i f i c a r e

Rodare

N o r t e z a r e

B r o j e r e

O b s e r v e ^ i i : 1 . D a te l e d i n t a b e l s e r e fe r a b l e p i e s e d i n o t e l . Pe n t ru p i e s e d i n f o n t s s su s l i s j e n e fer o as e, di e e n si i m i le s up rt f e te •l o r p r e l u c r e te s e o b t i n mai p r e c i s e c u o t r e a p ta d e p r e c i z i e f a ta d e p i e s e le d i n o te l .

2 . To l e r e n te l e l a d i me n s i u n i s i n t v a l a b i l e p e n t r u g a u r i c u l / d <2. Pe n t ru l / d = 2 - 1 0 , t o l e ra n te l e t eh no l og ic e se vormer i cu una doua" t rep t e de

3 . P r e c i z i e p r e l u c r e r i i g e u r i l o r e s t e d e t e r m i ne t a de p r e c i z i a de ex e cu t i e a s c u l el o r " cu di ae n si u ni f i x e

Ta b e l u l 1 .6 1 P r e c i z i e e c o n omi c e d i me n s i o n a l # l e p r e l u c r a r e e g e u r i l o r c o n i c e ,a g e u r i l o r a d t n c i f i e g e u r i l o r p o l ig o n e le

F o r m a g a u r i I o r

C o n i c e

Adfnci

H e to d e d e p r e l u c r a r e

S t r u n j i r e i n t e r io a r e

Faze de p re lucra re

degro$are

f i n i sa r e

d e g r o j e r e

f i n i s a re

mecanicamanuali i

Treapta de preciz ie

1I |7

PoligonaLe





Tabe lu l 1 ,65 P r ec i z i a ? i c e l i t e t e a sup r e fe te l o r l e p r e luc r a r ea sup r v fe te l o r p l ena.

Procedeul dep r e l u c r a r e

Ra,/an

Adfncimeas t r a t u l u is up er f i c i a ld e f e c t ,

Treaptade

p r e c i z i e

Tolerance teh nolo gice, in \m, la dinensi une pin a la baza deasezare

80 81- 181- 251- 80 81 - 181 - 251- 80 81- 1181- | S 1“180 250 500 180 250 500

I I

180 I 250 j 500

Dimensiuni le suprafefcei plane prelucrate ( lungine x lat iae ) ,





abatarilor,in gg

Falulprelucriri i

Neperpendicularitaufata da:

Maplanitatanaract ilinitata alta au [

prafatft

pralucre-tl le e -

caaapi a

pazara

suprafatado apaza*ra

alti su

prafprelucrati la a-caaapi apazara

suprafata

da a$aza-ra

dagroparaf inisaref ini

Mapini da frazatlogItudinaI

dagrofarafinisara

Mapini da frazatou taJDbur

dagropara

f inisaraf ini

Mapini da frazat

ou maaa rotativi( oarusal )

dagroparafinisaraf ini

Mapini da frazatvartioala dopraoizia noraali

dagroparafinisarafini

Map ini da frazatorizontala piunivarsala dapracizia normali

dagroparafinisara

fini

Mapini da alazatpi frazat

orizontala

dagroparaf inisaraf ini

Map ini da frazatagragat


Mapini da rabotatI logitudinaI

dagroparafinisara

dagroparaf inisaro

dagroparafinisaraf ini

Mapini da raoti'f icat plan dapracizia noraali


126



u .

tate

au *at 2uora*a a -$i are

1-10025- 6

--100A0

•--

100A025

---

2506025

---

100A0

25

-

--

160

6025

---

200A016

1-1002516

--20060

--25060

I--

1604025

---

1602516

Tabelul 1.67 Precizie aconoaicft diaensionalft la preluorarea liauLtenl eeuprafetelor paralele, In ■.

Caraotarul pre-luorirli

Lungiaea J| litiaea auprafetei, tn aa.

| 100 101 - 200

Distanfca Intre suprafata, tn aa

50 51 - 80 81 - 120 50 51 - 80 81 - 100

Frezarea siaultanlcu fraza disc

0,05 0,06 0,08 0,06 0,08 0,10

Tabelul 1.68 Precizia econoaicX diaanaianall la prelucrarea f iletelor.

Hatoda da prelucrare Treapta de precizia

Filatara cu cut it Filet exteriorFilet interior

6 - 77 - 9

Filataraa cu pieptane de Filet exterior

filatat Filet intarior

6 - 7

7 - 9

Filataraa cu f iliere 8 - 9

..FileUcea cu tarozi 8 | 9

Filetarea cu freze disc Filat exteriorFilet interior

6 - 78 | 9

{ Filataraa cu freze da Filat exteriorfilatat Filat interior

6 * 78 | 9

-- ..... . ■ . ■■—Rularea f iletelor cu role Filet exterior

sau cu bacuri

8 * 9

Ktctificarea filetului 6 | 7

Tabelul 1.69 Precizia econoaici diaansionall la prelucrarea canalelor depan! cu frezi pentru cane Iat sau cu cut it rabotat, aa.

Lfitimea canalului ,am Trecerea da dagropara Trecerea da finisare

6 - 10 0,10 0,0411 - 18 0,15 0,0419 - 30 0,20 0,05

Tabelul 1.70 Pracizia •concaicl la prelucrarea a^>rafetelor cu frezaprofiIat1, aa.

Lungiaee suprafetei, bubPrelucrarea de degropar* Prelucrarea da finisara

Lltiaea frezei

1120 121 | 180 | 120 121 | 180

> 100 0,25 0.10101 - 300 0,35 0,45 0,15 0,20301 - 600 0,45 0,50 0,20 0,25

127



Cap.2 FRINCIPII DE BAZA IA PROHEIAREA TfiHNQLOGIILCRCE PREUJCRARE MECRNICA H U N ASCHEERE

2.1 DATE INITIAIJE PENTRU PR01ELTAREA PROCESEJXRTEHNQDDGICE SI ANALIZA I£R

Proiectarea procesului tehnologic este inerent legate decunoafterea unor elemente numite generic "date iniîale". Aces-te date ini£iale se refers la: 1) Documentaîa tehnicS de baz3;2) Caracterul producîei fi mSrimea lotului; 3) Desenul de execute a semifabricatului; 4) Echipamentul tehnic dispanibil; 5) Nivelul de calif icare a cadrelor; 6) Alte condiîi de lucru.

2.1.1. Documenta£ia tefavi.cS de bazd. Documentafia tehnica de bazS este o parte components a documentatiei tehni-ce din construcîa de mafini, alfituri de documentaîa de stu-diu, de documentaîa tehnologicS fi de documentatia auxiliary.

Documentatia de basA cuprinde acele documente ale cfirorprevederi trebuie neapSrat respectate in cursul execu iei unuianumit produs.

Din documentaîa tehnica de baza fac parte: a) desenele deexecuîe; b) schemele; c) desenele de instalare; d) borderouldocumentaîei de baz3; e) caietul de sarcini; f) lista standar-delor de stat, a normelor interne fi a instructiunilor cu caracter republican; g) calculele spedale etc.

Desenele de execufcie sint destinate s5 evidenîeze forma,dimensiunile, candifiile tehnice pentru obiectul fabricat fi pentru elementele lui componente (ansambluri de toate gradele,repere).

Schemele sint reprezentAri grafice legate de func ianarea§i construcîa obiectului; se incadreazS in aceastS categorie

schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de func-îonare etc.Desenele de instalare au menirea de a stabili legSturile

obiectului executat cu elementele la care se racordeazd, pentru jpunerea sa in funcîune; se pot stabili in acest fel eventuale-jlle corelaîi cu agregatele vecine etc.

Borderoul unpnt-a -i pi de YttsA cuprinde o evident a do~ cumentelor companente ale documenta iei de baz£.

I



des -

S;e -

5 )

iani-tu-a.ror

nuideoular-ca-

ma,fi

le,

reaorienc-

rilentruale-

do-

Caietul da aarcdni se intocmafte In cropil trriicirii tutu-pir oonditiilor tehnica (rafaritoara atit la exacutia, clt fi

I g incarcarea, exploatarea, verificarea obiectului de exacutot)I nu sint preclzate in standards, in normale interna (repu

blicans, dapartamantale) sau pe desenul de exacu ie.Idsta standardelor da stat, 8 normalor interna fi a in-

gtxucîunilor ai caracter republican referitoare la obiectul deI' axecutat, la modul de verificare 5 aoestuia, la materialele din

care este dbînut, este necesar& pentru a vedea in oe m&suraI aceste standards, norme etc. au fost respectate.Calculele speciale se refers cu precSdere la acele calcule

j care trefcuie eventual repetate in cursul procesului tehnologicde fabricate, cum ar fi calculele de rezolvare a langurilor dedimensiuni, calculele privind echilibrarea pieselor care supor-t3 mifcSri de rotaîe etc.; aceste calcule se completeaza, innSsura In care este posihil, cu exemple partial sau total re-zolvate.

ELementele cuprinse mai s u s f o r m e a zS a f a d a r documenta£ia£ t e h n i c a de baza, necesarfi i n t i r ap u l e l a b o r S r i i fi desfafursSriip p r o c e s u l u i tehnologic. Este b i n e c a l a i nd em i na tehnologului sa! se g&seasca toate documentele d i n c o m p a n e n ^ a d o c u m e n t a t i e i dei bazf i , i n aceasta situate f i i n d p o s i b i i a f orm area u n e i imagini

g e n e r a l e asupra obiectului f a b r i c a t , a su pra d e s t i n a ^ i e i fiK f u n c t j i o n a r i i sale. Exista totufi f i u n e le s i t u a ^ i i in care,| d i n t r e documentele enumerate a n t e r i o r , n u s i n t d i sp o n ih i le de-

c i t u n e l e fi aceasta in condi ii p e r f e c t j u s t i f i c a t e :

a) In momentul inceperii execuîei unui prototip, de exem-

plu sau a afa-numitei "serii zero", este posihil ca cele maij mul te componente ale documentaîei de baza sa nu fi fost execu-t a t e ; mai mult, chiar reperele u n u i a n u m i t p r o du s (in faza de

I p r o t o t i p ) sint susceptibale f i a f e c t a t e u n e o r i d e anumite imbu-| n f i t a t ^ i r i constructive. Elaborarea p r o c e s u l u i tehnologic se face

i n a c e s t caz pe baza desenelor d e e x e c u t i e fi a caietelor deH s a r c in i , v a l a b i l e n um a i p e n t r u executarea prototipului sau af s e r i e i z e r o ;

b) i n i n t r e p r i n d e r i l e p ro du cSt o a re d e piese de schimb de-i s t i n a t e s a raspunda c e r i n £ e l o r de a s t f e l de piese de la nivelulI unei r a m u r i a e c o n o m i e i n a ^ i o n a l e , e s t e posihil ca la dispozi-

t i a t e h n o l o g u l u i s a n u s e gSs ea sca d e c i t desenele de executie.I A s t f e l d e s i t u a ^ i i p o t ap a r e , de ex em plu, in cazul necesitafii

p r o d u c e r i i u n o r p i e s e d e s ch im b pentru ‘utilaje importate sauPentru u t i l a j e c u o ve ch im e mai mare, pentru care nu se dispune

§£QB e l e n v e n t e l e c o m p o n e n t e ale documanta iei de baza. Intr-o ase-i nenea situa ie, a v i n d la dispozi£ie doar piesa uzata fi ansam-‘«lul condi iilor in care aceasta a func ionat, se intocmaftaâ-numitul desen de releveu, In fapt un dasen da executie, ca-

|| va servi tehnologului in'elaborarea procesului tehnologic da^Whricaîe a respective! piese de schimb.



Be poata cfcserva, din cele arState, c4 elementul cel Mimportant fi In unele cazuri unicul element component al 9 Hmanta£iei de bazA, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccrwtl-hria ii n m ii fV> execuîs. De menfcionat este faptul c4 prin desen da execu£ie se poate intelege atit desenul de ansanblu general sau de subansaniblu, cit fi desenul de execuîe a uneipiese oarecare; de obicei, in practicfi, prin desen de execu£i&se considers insfi numai desenul de execu£ie a unei piese.

Desenul de ansBHfalii general trebuie s& permits tehnologului intelegerea constructiei §i uneori chiar a functian£rii ma-finii, cunoafterea subansamblurilor conponente, a condiîiloresen£iale referitoare la mcntajul mafinii, la principalele ca-racteristici de exploatare.

Desenil de subansanfciu precizeazS caracrterul f i marimeaajustajelor intre diferitele piese componente, dimensiunile delegiturS cu subansamblurile invecinate, conditiile referitoarela asamblarea fi morctarea subansamblului. Tehnologul poate stabili prin desenul de suhansamhlu destinaîa fi candifciile defuncîonare a pieselor, necesitatea unor elements privind precizia fi rugozitatea suprafetelor.

Studiul desanului de execuîe. Afa cum s-a mai arStat,desenul de execufcie oonstituie practic cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabrica£ie a u-nei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care dispune tehnologul. Se admite totufi sfi nu existe nici chiar acestdocument in unele cazuri particulare, cum ar fi:

-pentru piesele ce se obîn din semifabricate profilatelaminate (inclusiv %ev±), prin retezarea lor sub un unghi drept

sau pentru cele executate din tahlS, prin tSierea dupS un cerc,pfttrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inainte de asamblare;

-pentru piesele standardizate sau achizitp.anate din corner ,utilizate f & S a suporta prelucriri suplimentare sau supusedoar unor tratamente temochim.ce sau chimice de protec£ie an-tiooroziv& (tratamente menîonate in tabelul de components) , dflcfi notarea conform standardelor le determine in mod univoc;

-pentru ansamblurile nedemontabile ale produselor a cSroroonstructie este extrem de simplS fi cind pentru execu£ie sint

sufidente reprezentSrile, cotele fi oandiîile tehnice din desenul de ansanblu (cum este cazul unor cansrtructii metalice);-pentru piesele unicate, ale cSror forme fi dimensiuni de

finitive urmeazS a fi stabilite la mcntaj.In astfel de situaîi, pentru elaborarea prooesului tehno

logic, este neoesar s& se apeleze la desenele de subansambluri Isau la standardele care oferS detalii in leg&turS cu piesa indiaoutia.

Aflat in faâ unui desen de execu£ie pentru care unneaad I



sS proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog execute o verifi-care a acestula. Verificarea poate lua douS aspects:

a) In primal rind are loc o verificare a respectirii cb- rintelor standardelor in vigoare referitoare la modul de irrtoo-mire a desenelor §i de inscriere a datelor tehnioe. AceastS e-tapS implies in micS mSsurS cuno§tin£ele de tehnologie;

b) 0 a doua components a verificarii, esen ialS pentru execuîa piesei, o constituie examinarea tehnologicitS li de

fabricate a acesteia.Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o datS cuacumularea unei experience mai bogate, timpul destinat aoesteiverificari se poate reduce intr-o mSsurS apreciabilS. Pe bazaverificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenulindeplinefte toate candiîile pentru a se jxitea trece la etape-le urmStoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insScanstata existenfca unor lipsuri sau a unor deficient^ ale desenului; in principiu, in astfel de situaîi, este necesar catehnologul sS ia legStura cu proiectantul utilajului sau cu re-

prezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventua-lelor modificSri pe desenul de execute. De regulS, nu estepermisS introducerea unor modificSri pe desenele de execuîefSrS acordul proiectantului utilajului.

Verificarea respectSrii prescriptiilor standardelor in vigoare. Desenul de execu£ie este un desen definitiv, intocnit lao scarS standardizatS; el trebuie sS cuprindS toate datale ne-cesare execuîei piesei respective, a§a cum aratS de altfel §inumele sSu.

Aceste date privesc construc£ia piesei, forma, dimensiuni-

le, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ?ialî parametri necesar i execuîei sau verificSrii produsului.Desenul de execuîe se poate referi atit la o piesS din cadrulproducîei de bazS, cit §i la o piesS a unui dispozitiv, la osculS, la un semifabricat etc.

Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desenele de execute sS satisfacS toate cerinêle din standardele invigoare, aiicS atit cerinfele privind modul de intoanire a desenului (format, scarS, reprezentare, cotare, inscrierea datelor etc. 11 cit §i cele care se referS la datele tehnice (dimen-

siuni, materiale, tolerance etc.).Nu este admisS existen a unui singur desen pentru douS piese, care sint una 1 imaginea in cglindS a celeilalte, cu ex- oep ia cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea si- multanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelagi tinp, pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suite variante dimensionale, se accepts folosirea unor desane avind aoeste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe anelnyi desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singurS datS, la oscarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel,



Se poate abserva, din cele arState, cS elementul cal miimportant 9! In unele cazuri unicul element ccmpcnent al dacymentatiei de bazS, aflat la dispozi ia tehnologului, il ccnstituie desenul de eosBcutie. De msn£icnat este faptul cS prin desen de execu£ie se poate Intel ege atit desenul de ansamblunaral sau de subansaniblu, cit $i desenul de execu ie a unepiese oarecare; de obicei, in practicS, prin desen de executse considers insS numai desenul de execu£Le a unei piese.

Desenul de 1111 ins! flu general trebuie sS permits tehnologlui intelegerea ccnstructiei §i uneori dhiar a functicnSrii 8finii, cunoa§terea subansamblurilor componente, a condi iiloesenîale referitoare la mantajul ma§inii, la principalele caracteristici de exploatare.

Desenul de subansaaUu precizeazS caracterul §i K Bajustajelor intre diferitele piese ccropanente, dimensiunile dlagSturS cu subansamblurile invecinate, condiîile referitoarla asamblarea §i montarea subansamblului. Tehnologul poate stabili prin desenul de subansamblu destina£ia §i crmrii'fri ile d

funcîonare a pieselor, necesitatea uror elemente privind precizia |H rugozitatea suprafeêlor.

Sbrtinl desenului de exBCuîe. A§a cum s-a mai arStat,desenul de execufcie ccnstituie practic cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricafcie a u-nei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care disfxi-ne tehnologul. Se admite totu§i sS nu existe nici chiar aoestdocument in unele cazuri particulare, cun ar fi:

-pentru piesele ce se cb£in din semi fabricate profilate

laminate (inclusiv £evi), prin retezarea lor sub un unghi dreptsau pentru cele executate din tablS, prin tSierea dupS un oerc,pStrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inainrfee de asambLare;

-pentru piesele standardizate sau achiziîcnate din canert,utilizate fSrS a suporta prelucrSri suplimentare sau supusedoar unor tratamente termochimice sau chimice de pratec£ie an-tioarozivS (tratamente mentionate in tabelul de acnipcnen$S),dacS notarea conform standardelor le determinS in mod univoc;

-pentru ansamtalurile nedemontabile ale produselor a cSror

canstructie este extrem de sinplS §i cind pentru execuîe sint suficiente reprezentSrile, ootele ?i ognditiile tehnioe din de-sesuul de ansamblu (cum este cazul unor ccnstructii metalice);

-pentru piesele unicate, ale eSror forme §i dimensiuni definitive urmeazS a fi stabilite la mantaj.

In astfel de situaîi, pentru elaborarea procesului tehno* logic, este necesar sS se apeleze la desenele de subansamblunw n la standardele care oferS detain in lagSturS cu piesa indiscu£ie.

Aflat in faâ unui desen de execuîe pentru care urmsaw

130



sS proiecteze tehnolog ia, inginerul tehnolog executa o varificare a acestuia. Verificarea poate lua douS aspects:

a) In primal rind are loc o ver if icare a respectirii 0 0

rinêlor standardelor in vigoare referitoare la modal de intoomire a desenelor §i de inscriere a datelor tehnioe. Aoeostfi etapS implies in micS mSsurS cunogtinêle de tehnologie;

b) 0 a doua canpanfixitS a verificflrii, esenîaia pentrexecuîa piesei, o ccnstituie examinarea tehnologicitStii dfabricate a acesteia.

Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o data cacumularea unei experience mai bogate, timpul destinat acesteverificari se poate reduce intr-o mSsura apreciabilS. Pe bazverificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenuin3epline$te toate ccndit-ii le pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insconstata existenâ unor lipsuri sau a unor deficient^ ale desenului; in principiu, in astfel de situafri i, este necesar ctehnologul sa ia legatura cu proiectantul utilajului sau cu re

prezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificari pe desenul de execute. De reguia, nu estpermisS introducerea unor nvodificSri pe desenele de execuîfara acordul proiectantului utilajului.

Verificarea respectari.i prescriptiilor standardelor In vigoare. Desenul de executpe este un desen definitiv, intocmit lo scara standardizata; el trebuie sa cuprindS toate datele necesare execuîfii piesei respective, a§a cum arata de altfel numele sau.

Aceste date privesc construct! a piesei, forma, dimensiunile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual al£i parametri necesar i execu£Lei sau verificSrii produsuluiDesenul de execu£ie se poate refer! atit la o piesa din cadruproductiei de baza, cit §i la o piesa a unui dispozitiv, la sculfi, la un seraifabricat etc.

Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desenele de execuîe sa satisfacS toate cerinfele din standardele ivigoare, aHU-a atit cerinfcele privind modul de intoanire a desenului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea dat&

lor etc.), cit fi cele care se refers la datele tehnice (dimensiuni, materiale, tolerance etc.).MU este admisS existenâ unui singur desen pentru dou

piese, care sint una - imaginea in oglindS a celeilalte, cu excepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea simultanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelafi tiappentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suitvariante dimensicanal e, se accepts folosirea unor desena avinaceste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe aoelaydesen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singur8 datS, la

scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel



dimensiunile realizabile in mai multe variante fiind simboliza-te prin litere. Se admite de asemenea sS se intoaneascS un ftin«gur desen de execufcie pentru piese de aoeeaî formS §i cu ace-lea§i dimensiuni, dar executate din materiale diferite.

Este dbligatorie numai utilizarea reprezentSrilor §i 5

semnelor conventionale standardizate; pot apare alte reprezon- tSri §i sejnne, care nu sint | in standarde,dac& exist#o legend^ explicative a acestora.

Pe desen trebuie sS aparS precizSri privind atit materia-lul in stare finite, cit §i legate de starea initials a materi-alului (semifabricat etc.).

In desenele de execute, piesele se reprezintS cu dimensiunile, starea suprafeêlor §i ceilalfi parametri pe care ii auinainte de asamblare (de exemplu, dupS tratamentele termiae, termochimice de suprafafd, acoperiri galvanice, dar inainte de acqperirile decorative prin vopsire, IScuire).

DacS este vorba despre piese la a cSror execufie trebuie ISsat un adaos pentru prelucrSri ulterioare (la asamblare}, a1

cestea se reprezintS cu dimensiunile §i starea suprafeêi 00- respunzStoare piesei dupS prelucrarea definitive de la asamhla- j re, dar inscriirdu-se, de exewplu, in imediata aprcpiere*:a parametrilor in discu£ie, cuvintele "DupS asamblare" sau "La manta;)".

Se impune ca numSrul de cote existente pe un desen de exec u t e sS fie minim, dar totodatS §i sufident pentru execufcia §i verificarea piesei; nu este admisS repetarea aceleia§i cote pe alte vederi sau secîuni ale aceleia§i piese. Trebuie de a- sesnenea sS se evite plasarea cotelor in a§a fel incit sa se formeze un lan£ de cote inchis. DacS se impune totu§i menîana- I rea unor cote informative, care ar conduce la existenâ. unui lan£ inchis, cotele informative se inscriu intre paranteze §i fSrS tolerance.

Este necesar sS existe prescriptii de precizie pentru toate cotele §i to£i parametrii din desen, prin iniicarea abated- lor limits (min., max.). Aceste prescripîi pot rezulta:

- din inscrierea abaterilor limits (valori sau simboluri) direct lingS parametrul indicat; aceste abateri sint prescrise I

de obicei lingS cele standardizate;- din indicatiile generale de pe desen; astfel, de exemplu, pentru rotp. dinfcate, arcuri etc., espistS sistone de tole- , ranfe standardizate. Pentru cote fSrS iniicaîi de tolerant©#se va face apel la standardul corespunzStor. In mod similar# exists tolerance pentru cotele bbtinute prin tumare, matriâre etc.;

- din subinêlegerea implicitS a preciziei, care poate fi dedusS din celelalte date inscrise pe desen, cum ar fi cazulabaterilor de formS §i de poziîe, care sint incluse in cinffcW- de toleran^S la dimensiuni etc.



In spaîul liter al desenului, aste necesar sA fie insari-se, sub forma de text sau tabele, conditiile tetonice de aalita-ta pentru piesa respective. OanCinutul textului trebuie sfl fieoorerLs §i univoc. Unita£ile de mfisuri existenta in text trebuie si fie unitaî ISO sau unitfi i de mSsurS tolerate pe tinp neli- mitat (conform standardelor in vigoare). Ttextul §i tabelele se inscriu sub titlul "Condit-ii tehnioe", de regul&, in urmStoareasuocesiune:

a) Conditii pentru materiale in stare finitfi §i eventual

in stare initials (semifahricat);b) Conditii privind precizia formei fi a dimensiunilor;c) Conditii de calitate a suprafetelor (rugozitate, acope-

riri de protecîe etc.);d) Conditii legate de tratamentele termioe, termochimice;e) Conditii speciale de mantaj;f) Conditii speciale de reglaj §i de punere in functiune;

H g) Conditii speciale de receptie;h) Conditii speciale de exploatare;i) Indicatii de marcare;

j) Condit-ii speciale de transport §i depozitare;k) Trimiteri la alte docuroente, care contin referiri laconditiile tehnice ale produsului, altele decit cele indicatepe desen.

In mod dhiignuit, nu sint acceptate pe desenele de executiel-indicatii tehnologice, cu exceptia acelor indicatii care se refers la alegerea semifabricatului sau la animate procedee, conditii sau mijloace de executie sau oontrol, in mSsura in careacestea sint indispensabile pentru asigurarea calitStii produ-' sului.

I Verificarea tehnologicitStii piesei

Erin tehnologicitatea constructiei unei ma§ini se apreci-az3 mSsura in care marina este realizata in a$a fel, incit pede o parte, sS satisfacS in totalitate cerintele de naturS teh-nico-functianalS §i sociaia, iar pe de altS parte, sS necesitecheltuieli minime de muncS vie §i material izatS. Se poate ob-serva faptul cS. tehnologicitatea, ca notiune, se refer* de faptla doua aspecte:

1) Tehnologicitatea de exploatare, care prive?te latura’Ailizarii mafinii sau produsului respectiv;2) Tehnologicitatea de fabricate, legata de mSsura in ca

re produsul poate fi dbtinut cu un cost minim al executiei, cuun volum redus de munca, cu un consum scSzut de materiale etc.Aoest ultim aspect este avut in vedere cu precadere de c&trsinginerul tehnolog, cind examineaz& desenul unei piese; de alt-*®1, in cuprinsul acestui subcapitol, in lipsa unor precizirisuplinentcure, referirile la tehnologicitate vor avea in vedere

| 133





tehnologul poate constata cS materialul prescris pentru un H H mit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind nici un fel de mSsuri in acest sens. In alte cazuri, se poate ajunge insS la ooncluzia cS materialul prescris se caracterizeaztt printr-o prelucrabilitate scSzutS. Este momentul aici s& se precizeze urmStoarele: dacS in cazul prelucrSrilor de de^roâre . intereseazS cu precSdere ca prelucrarea 1I decurgS cu un consum minim de scule, cu o productivitate ridicatS, cu solicitSri mecanice scSzute,in condiîile unor regirauri de afchiere intense,

altele vor fi conditîile care vor determina prelucrabilitatea la finisare, cind se va urmSri indeosebi rugoz itatea suprafeêi ce se obînfi prin a§chiere.

Constat ind, de exemplu,la examinarea desenului unei piese, cS materialul prescris se caracterizeazS, in stare de semifabricat (inaintea prelucrSrilor de degro§are), printr-o prelucrabilitate relativ scSzutS, tehnologul va §ti c| in traseul tehnologic va trebui sS fie cuprinsS, in prima parte a aoestuia, o opera£ie menitS sI amelioreze prelucrabilitatea prin a§- diiere. De obicei, se apeleazS la prescrierea unui tratament

termic preliminar, care, spre deosebire de cel definitiv* urmS- re§te imbunStSîrea prelucrabilitSîi dintr-un anumit punct de vedere. Astfel, semifabricatele din oêluri bogate in carbcn sau din oêluri aliate obînute prin prelucrSri mecanice la cald, prin tumare etc. , dispun de o duritate mai ridicatS, fiind ca atare mai puîn prelucrabile prin degro§are; de re£i- nut este insS cS, pentru acelea§i materiale, semifabricatele laminate sint mai prelucrabile, datoritS unui tratament de re- coacere, aplicat de regulS in intrqprirrierea care livreazS semifabricatele laminate.

Este necesar sS se precizeze faptul cS, frecvent, prescrierea modalitS£ii concrete de aplicare a tratamentului termic constituie o sarcinS a tehnologului pentru prelucrSri la cald, care va coropleta §i o documentaîe tehnologicS specifics acestei cperaîi; tehnologul pentru prelucrSri prin afchiere va trebui sS constate necesitatea aplicSrii unui tratament termic §i totodatS sS solicits atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intocmirea documentaîei in acest sens. In iwxi orientativ, in tabelele 2.1,2.2, 2.3 sint pretate citeva modalitSî de aplicare a unor tratamente termice

pentru imbunStSîrea prelucrabilitSîi unor fonte |i oêluri de largS rSspindire.

Inaintea unor prelucrSri de finisare, cum ar fi prelucrarea prin rectificare, se aplicS, in cazul oêlurilor, de exemplu, tratamente termice de imbunStSîre sau de cementare §i cS- lire. Aceste tratamente au dublu rols pe de o parte, se urmS-re§te satis facerea unor cerinte privind viitoarea utilizare apiesei, iar pe de alts parte, imbunStS£irea prelucrabilitStii, in vederea aplicSrii prooedeelor de finisare, cunoscut fiind 1

135



de aceaste date, faptul ce o duritate max mare conduce la res*lizarea unei rujozltA'fi mai scSzutfi. Un alt caz in care exavl«.narea desenul ui trebuie Eg eviden£ieze exxstenâ unex kune pre-lucrabil iteî prin afchiere este cel al p r e l u c r & m pe strut-guri automate. Criteriul esenîal de evaluare a preluorahi 1 it&-îi il canstituie, in acest caz, posibilitatea de evacuare B§oare a a^chiilor, care, altfel, prin rSsudre §i acumulare pepiesa prelucratS §i pe scuie,ar determina oprirea prelucriirii

§i ca atare diminuarea productivitefcii I a principa lului avantajal prelucrfirii pe ma§ini-unelte automate. Este cunosoit faptulcS pentru piesele care urmeaze a fi prelucrate pe strunguri automate se recanandS a fi utilizate (acesta fiind unui dintrecazurile in care cerinêle de tehnologicitate impun alegerea 9nui anumit material pentru piese) a§a-numitele oêluri pentruautomate sau alte materiale care dau na^tere unor archil fSri-mifate sau care se rup u§or.

In concluzijR, la examinarea dfisenului unei piese, tefanolo-gul i§i va forma o imagine asupra prelucrahi litAîi materialu-

lui din care se va executa piesa, urmind ca, de la caz la caz,se se ccnt, in elaborarea tehnologiei de prelucrare mecarnice prin afchiere, de aoeaste inportantS prcprietate tehnologice.

B. Forma constructive a piesei.

Examinarea desenului de executie a unei piese va trebuise evidenîeze §i mesura in care forma constructive asigureprelucrarea in conditii cit mai convenabile. 0 forme construo

tive optime a unei piese asigure o prelucrare cu un volum minimde raunce, dar cu respectarea prescriptiilor privind preciziadimensiunilor §i starea suprafeêlor.

Tehnologul va trebui se constate ce suprafefce ale semifa-bricatului urmeaze a fi prelucrate prin afchiere î in ce m£su-re este posi.biie real i zarea acestor suprafeê la un cost minim§i cu un volum de munce redus. Totodate, va avea in vedere cain timpul prelucrSrii, forma constructive a piesei se asigureacesteia o rigiditate corespunzStoare. Examinarea desenului vatxebui se scoate in evidence mesura in care diferitele suprafe-% e ale piesei, care urmeaze a fi executate prin afchiere, sintu§or accesibile §i pot fi prelucrate cu scule star*dardizate.

Realizarea condiîilor de precizie §i de calitate a supra*ferfcelor cu un volum redus de munce implied:

- existen£a unei forme constructive cit mai simple §i u§orde prelucrat (suprafeê plane, suprafeê de revoluîe);

- posibilitatea utilizerii corespunzStoare a unor suprafe*% e in calitate de suprafeê de orientare sau de fixare;

- asigurarea unor posibiliteti de stringere suficientA Isemifabricatului pe masa mapinii-unelte sau in dispozitiv, dar



cu evitarea unor deformafcii dSunAtoare, din cauza acesteistrlngeri?

I accesul §i ie§irea ccanodS a sculelor §i verif icatoarelorla nivelul suprafeêlor de prelucrat; folosirea, pe cit B Hbil, a sculelor §i verificatoarelor standardizate.

Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi luate indiscu£ie unele forme constructive care se caracterizeazS printr-o tehnologicitate superioarS. In tabelele 2.4.!.2.10 sint

prezentate citeva exenple in acest sens, insotpte de cocnentariidestinate sji reliefeze elementele ce confers o tehnologicitatemai bunS unei anumite cctnstruc ii, pentru un anumit procedeude prelucrare.

C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in litate de baze de referin^, baze de orientare, baze de fixare

In cadrul studiului desenului de executie, tehnologul vaanaliza modul de cotare a diferitelor suprafeê. In general,

cotele care determine poziîa suprafeêlor se dau in raport cuo bazS functionals, fiind deci cote funcîonale. Acestea se refers ca atare la dimensiunile esen£iale pentru funcîonarea o-biectului reprezentat in desen.

Spre deosebire de cotele funcîonale, cotele nefuncjpnnalenu prezintS inportanfcS pentru func£ionarea piesei, dar sint in-' dispensabile pentru determinarea formei acesteia, fiind deci u-tile in etapele de executie a piesei respective.

Din punctul de vedere al prelucrSrii mecanice prin a§chie-re, o important deosebitS trebuie acoraatS sistemului de cota

re, de justeêa § i corectitudinea alegerii lui depinzind, in u-nele cazuri, modul de desfS§urare a procesului tehnologic §i a-nume modul de orientare §i fixare a semifabricatului in dispo-zitive, modul de reglare a sculelor la dimensiunile de lucru,nrctul de mSsurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc.S-a arStat anterior faptul cS modul de cotare utilizat in general in desenele de executie este cel care tine cant de funptio-narea piesei; in acela§i timp, este insS necesar sS se precizeze cS luarea in considerare de cStre proiectantul unui utilaj§i a cerinfcelor de naturS tehnologicS, in ceea ce prive§te mo

dal de cotare, poate facilita elaborarea procesului tehnologicde prelucrare.

A§a cum se cunoa§te, baza de referin^S reprezintS un element material sau imaginar al piesei, in raport cu care se po~ziîoneazS alte elemente, prin una sau«mai multe cote. Baza dereferinfcS poate fi o suprafafcS a piesei (suprafa^S de referin-tS) sau o ax& de simetrie (axS de referin^S). Exenplele din tabelul 2.11 sint de naturS sS sublinieze inportanâ utilizSriicorecte a unor elemente ale piesei in calitate de baze de refe-

pentru facilitarea efectuSrii operaîilor de ccntrol §i



T aba Iu l 2.1 tagib u t i de t ri fi nt teraic ( r t w o r t da glcfcul izar*) rw oMr akb il* pantru fafawtftiirM jjp

unor o(tluri dur*

Harca o t & t u i u i l a c o a c t r t inconplat S Racoacara izotaraa Recoacera

DupS STAS Dupi GOST

Durf ta taaIn star©

f o r j a t i , H B ,tn daN/ cm

A u i t a n f -

t i z a r e a ,

In °C

In ta rva -

lu l dar f i c i r a

I t n t l .tn °C

Vl t «26

da r l *c i r a , i n

°C/ h

Austen i *

t i u r a i .°C

TH p t n *

tura dat ra n s -f o r a a r a ,

In °Ci

Tiapda

an*

;ine*

In h

V

Teapera- ct u r a . I n

°C

itaza da>a ra c i re

t lnS la r600°C, 1

In °C/ h

Dur ita te a I

HB dupS• c o a ot r«9 |n d a i / c a r l

OLC 6065 Hn 10

60

65 G220 . . .270225 . . .320

760 . . .780

740 . . .760

740 . . .600

740 . . .600

3 0 . . . 5 0

2 0 . . . 3 0 * |

• . < -Wj. 229 I

229

60 Si 15 AOLC 65 A

60 SG65

230 . . .285 « - | • 8 f' 680 . . .700 25 . . .35 229 I

56 Si 17 A 55 S 2

240 . . .300 .

_ 11,1^ - 111 t

7 0 0...7 2 0 2 5 ...3 5 241 j51 Si 17 A 50 S 2

OLC 85 A 85 250 . . .320

QSC 10OSC 11

OSC 13

Y 10Y 11

Y13

269 . . .341 750. .770 750 . . .650 2 0 . . . 3 0 7 5 0 . .7 7 0 | 6 8 0 . . .7 0 0 2It

.IK Ml

7 1 0 ...7 3 0 1 3 0 . .. 5 0

1 9

VCU 14 HVG 350 . . .450 7 7 0...7 90 7 5 0...6 20 1 0 ...2 0 770 . .790 6 8 0 . . . 7 0 0 4

1

700 . . .720

B

2 0 . . .4 0 ) 2 29

BUL 1 SH 15

3 20 ..415 7 90 ...8 10 7 80 ...6 50 1 0 ...2 0 790 . .810 7 0 0 . . . 8 1 0 1 680 . . .700 2 0 .. .4 0 229



Tmb*Lul 2.2 Trmtmmmat* t e r a i c e r t c o a a n do b i l * p e nt r u f r i j u n t t i p r a a p r » l u c r r i > i l i t i t i i u no r o ( * l u r i ■ut .o c l l ibi l t t

R e c o a c e r a c o m p l e t i R e c o a c e r e i z o t e r m S N a r c a o f e l u L u i Racoacara Incomplete N o r m a l f a R a v a n ! r a

z a r e , ° C I n a l t l . ° CI n c a l z i r a Austenit i z a r e . T r e a p t a

3 8 H o C r A l 0 9

3 4 H o C r N i 1 5

3 0 M o C r N i 2 0

H o C N 1 5

V S C W 2 0

V H o C 1 2 0



Tabe lu l 2 .3 Tra tamen te teraice racoaandabile p a n t r u f a b u n a t & t i r aa p r e l u c r a b i l itfc;i i prin afchiere a fontelor

Tipul da tratament Tipul de fonteScopul

tratamentulufTemperatureda Incilzi-re, tn °C

T impulde mentinere Rfciree

Recoecerea de fnmuiere afontelor cu grafit lamelar,

la tempereturS'’joasi

Fonta neeIiatesau mediu el late

Formarao ferltel,pentru Tmbunatlfireaprelucrabilitati i

Recoeceraa da innuiere afontelor cu grafit I etna I ar.

La temparatura media

Recoecerea de inmuiere efontelor cu grafit lameler,

la temperature ridicata

Recoecerea de feritizerea fontelor cu grafit

nodular

7 0 0 . . . 7 6 0

Fonte mediu el fetepentru cere treta-mentul precedenteste Insuficient

Idem

Fonte pestrite,elbite superficial

0b(inerea unei buneprelucrabilitati

Toate fontele cugrefit nodular

Recoaceree de feritizereI fontelor cu grefit

nodular

Obt i neree unai buneprelucrabiliteti sicre?terea plastici*

tafii

7 9 0 . . . 9 0 0

9 0 0 . . . 9 5 5

Toate fontele cu Imbunetatirea prelu-

Recoecera de feritizarea fontelor albe

grafit nodular

Idem

In urine tratementu-lui ia naptere fonta maleebile neagra

crabilitatli pi ore?terea pla sticitap i

Idem

Obtinerea unei pies*ticite(i ridicate ?ia unei foerte bune

prelucrabilitati

900

900

900

900... 950

45 tin...1 orapentru f iecare 25 mmgrosime de perate

45 ain pantru f iecere 25 mm grosimede perete

1...3 ore pentruf iecere 25 mm gro

sime 1 1 ore

1 ore pentru fiecare 25 ran grosime

+ 1 ora’

In cuptor, pin! la 540°C Icu 55 /ora in intervalul

540...290 C

In cuptor, pine la 290^

In cuptor, pin! le 290 C

In cuptor, pine la 650°C,mentinere le aceasta teaperatura tiap de 5 ore | cite oora pentru f iecere 25 m i gr

sime de perete

1 ore * cite o orapentru f iecare '25 mm

grosime de perete

2 ore pentru f iecare 25 mm grosime de

perete

In cuptor, pina la 650°C, co viteza me! mice de 20°C/

si apoi recire mai rapide

5... 20 de ore Iatemperature da

incalzire

In ajrtor, cu o viteza dab°C/ora pin* la 730°C Hcu 360°C/ora p1na la 427°

Racire lenta 10...30 de orde le 790-760°C le 730-700°

uratati de o racire rapid?



Ti p u l de t ra t am en t Ti p u l de f o n t a

Scopul

t r a t a m e n t u l u i

i O b t i n e r e a u n a i p l a sI Recoecerea da f a r i t i za r e I I n u raa t r a tamen- t i c i t a t i r i d i c a t a p

a f o n t e l o r a lb a t u l u i i a n a ?t e re a une i foar te bunaf o n t ! a a l a a b i l a p r e l u c r a b i l i t X t i

p e r l i t i c X

I Ca l i r e a f o n t a l o r a l i at e Fonta a l ia t a cu Ob t i neraa unei bune7 ,5 . . .1 2 ,5X Mn p r e l u c r a b i l i t i t i

Norma l i za rea fon ta lo r Fonta re f rac ta rS Obtineraa unei bunea l f a t e p r e l u c r a b i l i t S t i



T a b e lu l 2 .3 (conttnumre>

mperetur i

TncXlzi-e , Tn °C

i Timpulda mentinere R l c i r e a

940

24 da ora la acaas

ta temperaturaRac i re b ruaca p ina la 750^C, I

apo i l e n t a , t fmp da 16 o ra , I

p i n a l a 70D°C, urm at a da o I

r a c i r e m a i rapida

940 Idem

Rac i re rapida pina la 2 0 0 . .

300°C, u rmata da o i n c s l z i r a l

p in a l a 770°C, Banf f nara 3 / 4 1

| h , r a c i r e r a p i d ! ,fncalzire 1pfna la 705°C, mentinere 15

ora la acaaata temperature pfla p o i rS6ira rapidM

940 Idem

Racire bruaca pfna la 7 5 0°C,I apoi lenta, tiap de 35 de oral pinS la 700°C, recire pinS leiteaperatura mediulul ambient,!incelzire pine la 8 0 0 ^ , j

racire le teaparetura mediu- 1lui ambient. incelzire pineLe 600. .700 C, ou mentinare 13 . . 5 h , epof recfre in cuptor1

00..1050 3 . .. 5 ore Reefre 1n ape j



■ I B 1 9 S S I1 B I IM S H S I M B h b h Prln H H H

Netehnologic TehnologicCooantariu

Existence gulerelor ou diaaatreaari pa arbor 1 iapllcl un volui tare de aunol pantru prelucrarea prln|•trunjire. Dacl fortale axiala paeara la prat a gulerul nu slrit praa■ari, sa poate practica Inlocuireagularului cu un inal fixat prln-tr-un purub aau fratat la cald-Baialas pantru erbori cara sa vor rac-|tifica pa toati lungiaee. In oazulunor forta axiala aari, sa poataprevadea pa arbora un sic gulerauxiliar pantru inal.

Existance traptelor reunite prinsuprafata frontala aau prin supra'fa(a da racordara face nacaaari u-tilizarea unor cutita cu x =90° pichiar a unor cutita cu raz* da re*cordara la vfrf. Prevederea unortapir! con ice cu k=45 contribuia|la siaplificaraa prelucririi, prinfoloairaa unui acaluiapi cupt pen-1[tru raalizaraa difaritalor trepta.

Asiguraree iapirii libera a cufi-tului la terainarea atrunjiriitreptei con ice aiaplifici prelucra-

(Arborii cu trapta da lungiai pidiametre agala la cele doui capete,jtrapta dispuse aiaatrie, sa potprelucra aai upor , cu aai aultacutita siaultan, flri a fi nacasaril° noua reglare a sculelor la diaan-fsiunila de lucru.

Inlocuirea portiunilor profilate j■la pieselor prin trepte de revolu'JIf* da forai aei aiaplA reduce aultfcheltuialile da executia pi da re* Iaacutira a cutitalor profilate. ■

142



2.4 (oontinuara)

In una I a cazuri, aa adilta aa paroantrall a unui arbora lung al

r**»nl *M cu* razultl dupi atrun-jlraa da dagropara. In aoaat caz,foloairaa unui aaaifabricat traa La

raca( al clrul diaaatru al fia agaL00 °*l al plrfcii cantrala a arboralui), allturf da o raproiactara aforaai arboralul, poata raduca Inaod conaidarabil voluaul da aunolpantru strunjire.

nIn cazul prelucrlrii pa atrungur

ravolvar a seaifabricatelor subforal da barl, aata nacaaar oa souLa la apazata tn capul ravolvar alpoatl apchia tn condi(iila exittanjtai aijcirii da avana longitudinalPlaaaraa, da axaaplu, a auprafat**lor axtarioara, cu diaaatra tn or*dine craadtoara da la draapta apraatInga facilftaazl pralucraraa ousculele diapuaa pa capul ravolvar.

Pantru piaaa praluerata pa atrun'guri ravolvar, tn cazul tn cara au

prafafa da diaaatru “d" rlatna na-pralucratl, aa va cluta oa valoaraadiaaatru lui d^ al fia eft aai apropiata da oaa a diaaatrului d, iarlungiaaa tj- ctt aai aid.

Mi

Exiatan|a> la unui dintra capatalaunui arbora, a unai gluri filatata

cu diaaatru aic lapiedici foloairaaatrunjirii tntra vtrfurK praluorare aai pracial) pi iaplicl unaoriprindara aupliaantarl pantru raalizaraa glurii filatata. Inloouiraaglurii filatata da acaat tip cu otraaptl Y ilatatl axtar ior, pravlzutl pa capltul arboralui, tatounltlfapta tahnologioitataa raparului

143



T aba lul 2.5 E««ptacfct iruta prin frozora

tflhnnlogie* 9 notohnoU**®* P* "* ™

3 7 Z Z Z Z Z

IBB

RMliztrtaunuicaneIdopanl c*

ro Bojungl ptnoBD

frontall I troptoi oil indrloo au diaaotrul «oi «aro osto diffoilA. Hfej tohnologicA aata pravadaraa 9nut oonol ou racordara 8 fundulul,

cere paraito proluororoa ou frail Idiso, praluorara sat productivl do

ott oaa cu frozl dogat.

Pralucraraa unui oanal pa o treep- t< oonicl a unui arbora aata aai u*

jor da exaoutot, daci fundul cana* lului aata paralal cu axa da siM~ tria a orborolui.

e£ ~ V

OaoA o furcA are descMderea Tn* tra oala douA brate alcAtuitl nuaoi din suprafata plana, aa poata fi pralucrati cu fraza disc obipnuito, mai tiiplt, aai iof tino fi aai pro* ductiva dec it frazela dogat sau da* cit frazala disc profilata.

Pralucraraa euprafatolor curba ou profila ooaplicata nocositl fraza dotalonoto, al oAror coat aata u i rtdioat. lnlocuiraa acestor supra* fata cu intoraoctfi da suprafata plana craazA conditii aai convono* bila din punctul de vadara al coo* tuluf prelucrlrii.

W S g B S c{3 - IjSExistenta unor suprafata cara sa

obtin prin frazara la aoolapf nival facilitaazA atit pralucraraa pro* priu-ziaA, cit pi oriantaraa pi fi*

xaraa sea if abricatului.

Practicaraa initialA a unui canal |cu °frozA disc facilitaazA pralucrarea unui ghidaj tn coadA da rtn- <*inicA# foloaind fraza unghiulara conico, al c^ror coat aata aai ri* dicat; axiatanta chiar a unaI daga* jjori reduce voluaul da luoru al frazalor con ice.







Tabelul 2.6 (oontinuara)

V ////Z 7

w m m m//S*

-63/

1—

22l L

m m f - d j

m cazut unaf 8*®-' ,n M r » 9

m .z« »* *• Pr***1* | *U ‘p" 1 . tnutili . l « ‘ “ P» torti l w

K g P r. w d. rM un»i tr.pt. al lungiM oora*punzitoare | N

(pentru ca alezorul gera tntreaga lungiae efect ivl daprasara) contribute | craftaraatehnologicit**1i._____________

cuU

Exacutaraa unef giuri neatrlpun-u e u o auprafafcl plan! la fundulgiurii, eate dif i c i l i . Fotoairaa u- nai giuri cu fund conic aau a unefgiuri atripunae, pralucrata cu a- dtncitor cu cap, feciliteazi prelu-craraa. Eata neceaer, tn cazul al doilaa, ai aa aibi tn vadara miri-aila diaaetrelor <fc *1 (cara trebula ai coraapunai cu cala da laadfncftorul cu cap).

Pralucraraa cu burghiul a unai gluri cu axa Inclinati poata conduce la deplaaarea ?i chiar la rupereaaculei. Reali zerea tn preelabil a unaf auprafete plana, parpandfeula* ra pa axa gAurii, conduce la tabu* nttltirea condi tiUor da afchiere.

\

Y///As

/ / /

V/jfr.

__|Prelucrerea traptelor conioa alag& urUor aa realiseezA In conditii aaf siapla cu un adVneitor conic,dec* traapta conici a giurii aa a*fli direct tn oontinuarea unai por'tiuni cilindrioa.

_|Satisfacaraa conditiei 0->02 par aite pralucraraa Mi u$oara a su*prafe$ei plana a boaajului dtn intar ioru I carcaaei (avTnd diaaetrul

r2^» prin aiaplif icaraa accaaului sculai.

WJ o anuaiti deforaare a axai bur*gniului aa poata produce la ieîraaaceatuia, dintr-o gauri atripunai,intr-un pareta tnclinat; foraa pieJ® ^êbuie at evite o aaeaenea aituatie.

146



Tabalul 2.6 (continuara)

Moale Duntatf apropiate

La pralucraraa calai da* a doua giuri, Tn cazul unor alazaja care «intaraaotaazi, burghiul aa poatadaplaaa. Pantru a avita o aaaaanaa

aituafia, gaura a doua aa axacutAtn doui atapa: aai tntti aa raali*zaazi o gauri cu diaaatrul g M iarapoi aa lirgaata acaaati gauri pinila diaaatrul In ipotaza unordiatanta praa iici tntra axala gAurilor, aa poata raourga 3 la ua*plaraa priaai giuri prin introduceraa tn aa a unui dorn cara aa vaaooata ultarior.

Pantru giuri data dupi asaobIareaa doui piaaa din aatariala cu duriti(i difarita (pantru introducaraaunui *tift, da axaaplu), aata poaibili daplaaaraa axai burghiuluf. 0astfal da gauri sa axacuti In con-difcH buna nuaai daci aatarialalacalor doui piaaa au dun tit i aanai-bil agala.

'///// aV.

. -j---— •

7 ,< /////

Eata dificili aaiguraraa coaxia-lititii a doui alazaja cara nu co-aunici tntra ala, datoriti pralu-cririi alazajalor tn doui prindaridistincta ala piasai.

Pantru acala portiuni ala giurilorcara trabuia alazata ( cun afnttraptala cilindrica intarioara pantru rulaanti, In carcaaala pantruraductoara aau pantru cutii da vi*taza), axiatanfa unor dagajiri in*tarioara favorizaazi pralucraraa(conul da atac al alazorului pi-trunztnd libar tn acaata dagajiriintarioara). *

147



Tabalul 2.7 Foree tahnologioa pi mtihnologlot pantru piaaaprin bropara.

« 4u «a prtl,

Natahnologio Tahnologio

1— |— j

7 2 2 Z Z Z Z * 7 7 7 7 7 7 ?

Coaentariu

Blntr-o gauri contci, pravadara*unor canal* ou fundul paralat cu Ixa giurii faoa postbill pralucraraaprin bropara, aai productivl deck

lalta procadaa da pralucrara.

Evitaraa foloairii unor diqnzi*tiva speciale da ghidare asta poaf-pill prin pravadaraa I|iui cu o suprafata planl perpendI*culari pa axa giurii.

*777777////Z/A

Reducerea la ainiaua naoaaar allungialf suprafetelor bropata con-duca at It la diainuaraa putarii nrcaaara praluerirfl, eft m la aic-|*orarea consuaului da scula (al ci-ror coat aat* ralat.lv aara).

Tabalul 2.8. Exaapla da foraa tahnologioa pi natahnoiogioa la esaoutaraaf Hatalor

Natahnologio Tahnologic Coaantariu

Jprevederaa unai dagajiri la tar-ainaraa suprafatei f llatata faeilltaazi axaoutaraa prin atrunjira •

If ilatului.

Hln cazul giuri lor filatata cu ta

rodul, aata nacasar si sa *ini contda faptul ci tarozii atnt|cu un con da atac, caaa ca diainu-aazi lungiada traptai cu fllat pr*

lucrat integral d 2’ ^ *



Tabalul 2.8 (canitnuara)

Existanta unat dagajiri interioar®ou o lungiaa sufioianti faciliteazipralucraraa ou ajutorul unui outIt• giuri lor fil«tat« nestripunsa m u

car* au tn oontinuara giuri cu dia-aatra aai aid.

Practicarea unai tapiri la capltularboralui facltitaazl a corecti a filierei, la fnceperea axa-cutiai filetului.

Tabalul 2.9 Exeapla da forat tahnologioa pi natahnologioa la exacutaraa danturilor

_kxi stanza unai dagajiri da litiaepraa mici face dificili pralucraraaprin aortezare a danturii rotilorbaladoare (acaata fiind uneori uni-

cul procadau da obtinar* prin aj-ohiere a danturii treptei ou diaae-tru aai aic).

Polos irea suprafatai giurii axialepantru oriantara aaiguri o prelu-crara aai precisi a danturii daoitIn cazul utilizirii unor giuri a-vtnd axa paralala cu axa pfesai..

•etehnologic Tahnologic Coaantariu

Mic?orarea lungiaii butucului lapralucraraa in aaria a rotilor din*lata cilindrica paraita raducaraalungiailor cursalor in goI la aa*i-nile pantru cara avanaul rapid nuasta prograaabil.



Tabalul 2.10Exeaple da foraa tahnologioanut* prin r»otific«r«.

Inatahnologio* pantru »*>rafeta

Natahnologio Tehnologic

S LExistent* unai dagajiri facilityzi pralucraraa traptalor cilindricapa portiunea pa cara acasta trapta

sa continui cu trapta da disaetruaai itra.

0.8

Comentar iu

3

lln cazul unui arbore, ractificaraaunai trapta cilindrica incadratejfntra trapta cu diaaetre u i asriasta dificil da executet, caaa ceface si f ia aai tehnologici o solutie cu posibilitate da iepire libeIri a discului abraziv la un capit.Hai tehnologici asta tnsi variant*constructivi la cara discul poataiepi liber la aabela capete alatreptei cilindrica.

La pralucraraa unui arbore cu aaiaulta suprafate conice, voluaul da■unci necasar pantru raglarea aaifi"nii este aai radus daci suprafeteleconice sint caracterizata printr-o

aceeapi valoare a conieititii.

M l 08

Este posibili evitarea rectif id*rii pe o lungiae aai mare dec it ceanecasari a unai trepte ci I indr ice,prin crearea unai trepte supliaen*tare, cu o diferenta aici da diaaetru Tn report cu treapta care tre*buie rectificati.

Daci la un arbore este necesar »•se rectifice aai aulta trepte ci"I indr ice, este da preferat si M •dopte o aceeapi valoare e razei diracerdare, pantru a evita schiabe-rea discului abraziv aau coractaresfrecventi a profilului aceatuie.



TAilul 2,10

00/

W munor suprafafa m fnil*

t i n m ) M r * dK tt o*l« car* ira-

b u k netff iett * plan japlici atac* tuaraa unor raglaja supli venter a

s au foL os tr aa u no r d i ^ w i t t w r

daevata.

chiar a uno r oper a^ ii d e pzrelucrare propriu- zisd.TotodatS, des enul de execuîe aflat in £a£a inginerului

tehnolog trebuie sd pun& in evi d en t existenfra unor suprafeê care s& po atd fi folosite pentru instalaraa sendfabricatului in vederea prelu cr Sr ii raecanioe prin a^chiere. DacSl din punctul de vedere al destinafiei sale piesa nu necesitA astfel de suprafe£e, pro iec tantul piesei va trebui s£ \ i r & c c a t de cerinêle dena ture tehnologici, prevdzird elemente speciale (fig. 2 .1 ), prin intermediul cdrora s & fie posibilS orientarea piesei; astfel de elem ente po t fi bosaje, g&uri tehnologice etc. Se poate ar&ta, de exemp lu, in sensul ilustrSrii celor afinnate anteri

or, c& arborii lungi au prevA-I zute, de obioei, gduri de centrare al cSror rol este de a servi la orientarea piesei intre virfuri, la prelucrcfcrile prin strunjire, rectificare etc. (fig. 2 .2 ). Ui alt exeaplu este cel al unor pistoane, care au prevcfczute supraf eê interioare, destinate de asenenea orient£rii semifabricatului pentru unele prelucrdri prin a$chiere (fig. 2.3).

zzzz

Fi0»2.1 ImbunStfft irea tehnologicitati* unei

pies© prin prevederea unor eleraento

cara fac posibi15 siaplificaraa o*

riantirii semifabricatului pa mapi-

na-unaalti pi cre$terea stabiL iti-

ti i In tiapul prelucririi.

SJfl* 2.2. Exaapla da giuri da cantrare pantru oriantaraa Maifabr i cat# I or intr#virfuri sau Tn vlrf pi in aandrina universal!.

151



n

*

Tabalul 2.11 5 ■unor ■lit da oot«r«.

Coaentariu

In cazul unai pi«u caralsuportl preluoriri 9 Hpini-unelte diferite, H

duL da aaplasare I cota-lor poate evidantia aca-lle cota cara trebuie cb-tinute pa fiecare aapinife avantual la flacarefazi.

La pralucraraa unai pia-se da revolu£ie fn douiprinderi, aodul da aapla-|sore a cota lor poata of a* Iri indicatii clare Tn ca-laa ca privepte ob(inaraa|[diferitelor cota Tn cazul Ifiecirei prindari. Repre*|zantaraa piasai Tn pozi-kia corespunzatoar#calei|[aai iaportanta prindariasta da naturi si daa oliaagine concreti asupraordinii opera(iilor saufazelor da pralucrara aunai piese; Tn cazul pie-1sei din desenul allturat,|la priaa prindere, piesase fixeazi la exterior,par la cea de-a doua, pa[suprafata ihterioeri, cuajutorul unui dorn.

Intrucit, Tn practici,■I I exeoplul din dase-1| aliturat este aai

■li executarea

|i TntTi a giurii stri*j pi abia dupi aceeala adTnoirii, se recoaandI|raportarea suprafeteiprontala, prelucrata cuUdTncitorul, fefci da su-

ata frontal! a piesejIn leglturl cu cere se va|ectue reglaree soulei

pentru prelucrare pida care eata aai upor davarifioat diaenaiunea oba|tinuti, ou ajutorul unuipubler de adfnciae.



Tabelul 2.11 (oontinuire)

+

& i -O18 72

9090

10

— —

' 10.2 I21

32 __

Existent* unor beze dereferint* nu fnseamni cltoate cotele trebuie report at» la aceste baza.In exeoplul din figuri,

fntruoft fiecere fLanaiconstituio practic ungrup constructiv diferiteleaentele unui aseneneagrup sa coteezi In reportcu grupul respectiv || nucu cele ele altui grupconstructiv.

Daci doui giuri sfnt anplasete siaetric fn report cu exe piesei, pozitiile lor nu trebuie stebilite fe(S de aergineepiesei, ci feti de exe desiaetrie. Justificeree ecestui aod de cotere vi-zeezi eviteree abaterilorpozitiilor giurilor fnreport cu exe de siaetrie piesei,Tn cezul fn cereaerginee piesei este ne-

prelucreti seu prelucreticu ebeteri aeri. De ase-aenee, fn cazul fn cereeste iaportanti distentedintre exele celor douigiuri, pozitiile ecestorenu se vor determine prindistan(ele fntre exelelor si o elti suprefeti,ci direct, prin distentedintre exele giurilor.

La prelucreree unui arbo*re fn trepte si de lungi-ee redusi, elegeree uneisuprefete frontale ( pefiguri, cee din dreepte)fn celitete de bezi derefer inti feciliteezi ve-rifioaree diaensiunilorde oitre nuncItor Tn tie-pul si dupl efeotuereeprelucririi*



Tabalul 2.11 (oonttnuara)

In aflaura tn care a«t«posibil, aa va evita fo-loslrea Yn calltate dabazl da refer inti a unaisuprafete nepralucrate,

caractarizate, da obicei,prin abatarl relatlv aarlde pozltie sau da foral.

In sfir§it, pot exista cazuri in care semifabricatul este completat cu elemente necesare fixSrii in dispozitive, pentru prelucrarea precise a unor suprafete. De exenplu, piesa din ti- gura 2.4 este prevdzutd cu o treaptS conicd suplimentarf, a cfi- rei ex ist en t permite prelucrarea cu fixarea piesei, pe porîu-

nea respective, intr-un dispozitiv. Buc§a din figura 2.5 dispune de doua te§iri canice interioare, la ambele capete, pentru a fi posifaiia orientarea §i fixarea semifabricatului intre virfuri, in vederea executorii unei strunjiri exterioare de finsare.

Fig. 2.3 Prevederea unor elemente careuraeazl a fi utllizate ca baza de orientare la prelucra*rea aecanlci prin apchiere

r-.fK3Sj\>S&

i

uM

Fig. 2.4 Pies! previzuti cu o traap*tfl conici sup I iaentari,pen~tru fabunititirea conditii'lor de fixare tn dispozitiv

D. Prescrierea raîcnalA a tolerantelor §i a rugozittffcilcr suprafeêlor prelucrate

Desenul de execute trebuie s& cuprircl& toate datele privind tolerantele §i rugozitatea diferitelor suprafefce. Examina- rea desenului de c&tre tehnolog, din acest punct de vedere, nu trebuie s S l se limiteze ins& la atit; este necesar ca inginerul

tehnolog s& verifice justeêa prescrierii diverselor tolerant* §i rugozitdî, cunoscut fiind faptul cd prin utilizarea unor tolerance §i rugozitdî sc&zute se poate ajunge la cre§tari i»*



portante ale oosturilor de fabriaaîe. Evident, o asenenea verificare are un caracter destul de conplox, ea implicind lnte- legerea de c&t r e tehnolcg a rolului functional al piesei In (jiscutp-e. 0 asenenea verificare este mai dificil de efectuat In Xipsa altor axponente ale documentaîei de baz&, adic& atunci cirti la dispoziîa tehnologului se afl& doar desenul de execu-

tie. Diversitatea oandifciilor de funcîonare a suprafeêlor pie-

selor a generat o gamfi largfi de combina£Li ale toleranêlor § i arugozitAîlor suprafeêlor. Ci- teva recomandSri, utile tehnolo-Igului la verificarea prescrieriirationale de c&tre proiectant aItoleranêlor §i a rugozitAîlor,pot fi intil unn&toarele:

1, Pentru suprafet ele a$a~ zise libere ale pieselor, supra- I feê care nu determine parametrii de funcfcianare a produsului, to-

| leranêle la dimensiuni nu trebuie s& fie prescrise la valori mai mica decit cele corespunzcL- toare preciziei eoonomioe. Parametrul de rugozitate Rf, pentru

PÛprafeêle libere, are de obicei valori mai raari decit 6,3 Aon;pentru ônditpi de aspect sau de cre§tere a rezistenêi la

I caroziune, se admit totu§i valori mai sc&zute ale parametru-lui R,;

2. Pentru supra£e£ele utilizate in prooesul de prelucrareca baze de orientare, toleranfcele dimensiunilor se incadreazdcte regulcL in treptele 8.. .12 de predzie ISO. De reînut estefaptul cS pot exista situaîi in care toleranêle aoestor di-aensiuni sint mai mici decit cele corespunz&toare preciziei e-

V oonomice;3. Pentru suprafe£ele principale, adioS acelea care deter-

niina parametrii de func£ionare a utilajului, toleranêle pres-crise \ in cont de carxiitiile respective de funcîonare;

4. Rugozit&tile suprafeêlor de orientare §i ale suprafe-

W o r principale sint influenâte de natura oontactului la care4 sint supuse respective!e suprafeê: pentru contact fix, parame-

de rugozitate R# se va incadra in limitele 6,3...1,6 //m,||§ pentru contact mdbil Ra= 0 ,8...0,05 /jm/

E. Gradul de unificare si de normalizare a pieselor

Se consider^ c& o piesA este cu atit mai tehnologioft, cuI Genuine mai multe elements reglementate prin standards §i

?rTne; respectirxi o asemenea oerinÂ, se poate ajunge, de exem-

l | B la reducerea num&rului total de diametre §i lungimi dife-

fig. 2.5 ImbunStStirea tehnologicititii

sub espectul formei construc

tive a unor bucê, prin preve~

vederea unor suprafete conica

interioara, pentru orientarea

fntre vTrfuri, la atrun]irea

exterioarl de finisere

1 5 5



rite, cu posibile efecte asupra mic§orSrii num&rului scul*â^chietoare ?i al verificatoarelor. Extinzind domeniul da val#-bilitate a primei afirmatii, se poate canstata cS tehnologj^tatea unui produs (ansamblu) este mai bunS dacS aoestaun numSr mare de subansambluri sau piese standardizate §i

Pentru ob£inerea unei evaluSri cantitative a tehnologici-tSîi din acest punct de vedere, se recurge la un indicator v,

stabilit ca un raport intre numSrul de elemente unificate n snumSrul total de elemente N:n

Y ------ (2N

2.1.2 Caracterul productiei §i mSrimfla l o t u l u i . 0tanfS hotSritoare asUpra elaborarii prooesului t e h n o l o g i c r ev i

ne cunoa§terii caracterului producîei §i m&rimii l o t u l u i . i n

raport cu caracterul producîei (producfcie individuals, de serie mica, mijlocie sau mare, de masS), se indicS a legerea unor

metode de prelucrare mai productive sau mai pu£in p r o d u c t i v e ,

plecindu-se insS §i de la evaluarea costului de f a h r i c a ^ i e * ,3

In cazul unei producfcii individuale sau de serie mica, se

va recurge la o proiectare mai pu£in amSnuntitS a procesu lU

tehnologic, la ma§ini-unelte universale, la cadre c u o c a l i f i -

care mai ridicatS. In acela§i timp, pentru o producfcie de raasa,

este recoroandabilS utilizarea unor metode de mare p r o d u c t i v i t a -

te, implicind existenâ ma§ inilor-unelte speciale, a une i p ro -iectSri detaliate a tehnologiei de prelucrare etc. I n t r e c e l e

douS situaîi se vor afla evident cazurile product iei de ser ie

mijlocie fi de serie mare.In ceea ce prive§te atribuirea caracterului de p roduc t i e

individual , de serie sau de masS, o anumitS c l a s i f i c a r e se

poate face pe baza greutSîi §i a numSrului pieselor ce urroeazS

a fi executate (tabelul 2.12).Nu numai caracterul produc£iei exercitS insS influents a~

supra elaborSrii §i desfS§ur3rii procesului tehnologic, cimSrimea lotului. AceastS influents se manifests pe de o partsin mod direct, prin modificarea panderii timpului de pregSti-re-incheiere din tinpul pe bucatS, in cadrul normei de tiap#iar pe de altS parte, in mod indirect, fiini afectate fcndurol®de investitii, ciclul de fabricate, tinpul de a$teptare a se*mifahricatelor etc. De altfel, in literatura de specialitate gjxistS numeroase relaîi legate de determinarea aâ numituluilot cptim, care sS asigure un minimum al cheltuielilor <3b bricaîe, in corditiile unei productivitSti cit mai mari.



r abal ut 2 .1 2 l U b l U r t * u r a c t t n j l u ) pr o duc t » •»

Caractarul productiaiPiaae

Grata, buc/an Mijlooii, buc/an Uyoare, bua/an

Product ie individual! Plni la 5 Pin! la 10 Pin! la 100

productia d* aar ia aid 5...100oo C

J o

100...500

P r o d j c t i e de sari a aijlocie 100...300 200...500 500...1000

producti * de saria a a r e 300...1000 500...5000 5000...50000

| Product ia de nasS Pasta 1000 Pasta 5000 Pasta 50000

2.1.3 Desenul d e execuîe a semifahricatului. In momentultrecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanicSL, in-ginerul tehnolog trebuie s3 dispunS deja de o serie de date

privind sendfabricatul folosit §i de obicei chiar de desenulBpifabricatului. In cazul semi fahricatelor ojbtinute prin lami-nare, de reguld, se renun£& la existenta unui desen al semifa-lrioatului, pent ru elaborarea tehnologiei de prelucrare mecani-11 prin a§dhiere.

| Stabilirea naturii semifahricatului se face prin consulta-rea unor tehnologi special i^ti in prelucrSri la rece §i la cald,jp baza unei analize tehnioo-eccnomice. Aceste analize au invedere eccnomicitatea obînerii semifahricatului, calitatea a-cestuia, dar eccnomicitatea generals a realizarii piesei fi

nite. Se cunoa§te faptul cS. este posibilS realizarea unui semi-fahricat in cxandilpi. ecanomice avantajoase (semifabricat carac-terizat de obicei printr-o precizie dimensional^ §i de formSredoscL), dar care nu permite Qbfenerea la un cost scSzut a piesei finite, ceea ce nu s-ar intimpla dacS s-ar utiliza un se-î fa bric at cu un cost ceva mai ridicat. Toate acestea subli-niazS importanâ ce trebuie acordatS analizei §i stah~i.Ii.rii rationale a tipului semifahricatului.

Desenele de execuîe pentru semifabricatele abtinuteprin tumare §i pri n matrrfare sau for jare la cald se elatorea-

de obicei, de cStre tehnologi specialist! in prelucrSri laCaid, ajungiivi apoi la dispoziîa tehnologului in ale cSrui a-îixiîi se afl& proiectarea procesului tehnologic de prelucra-H *©canicS prin a$chiere.

In report cu natura §i cu desenul cancret al semifahri- c*tului, se stabilesc traseul tehnologic de prelucrare prin a§-

dispozitivele necesare, parametrii regintului de lueru De reînut este faptul c| la analiza desenului seraifa-

iS^tului, tehnologul trebuie s& aoorde atenîe prelucrabili- g K f materialului in aoeastd fazfi, pentru a recamanda, eventu-

157



al, aplicarea unui tratament termic pentru ameliorarea prelu-carabilitatii prin afchiere; a se vedea, In acest sens, cele Hrfitate in subcapitolul 2.1.1, In legSturS ou prelucrahLUtataaprin afchiere.

2.1.4 E3c±dpamentul tehnic dispanihi 1. Pentru proiecta-rea procesului tehnologic de prelucrare mecanicfi, este necesars& se cunoasc£ nivelul de dotare fi posibilitatile de canpleta-re In viitor a bazei materiale a intreprinderii cu inafini-unel-

te, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea ce privefte e-xistenâ sau inexistenâ unei anumite dotciri cu echipament tehnic a unei intreprinderi, pot fi eviderrfiate douct situafcLi dis-tincte:

a) In cazul unei intreprinderi existente, inainte de ase trece la elaborarea tehnologiei, inginerul tehnolog trebuiesa cunoascd in principiu echipamentul tehnic din inzestrareaintreprinderii, intrucit in funcîe de acest echipament urraea-z3 a fi proiectat procesul tehnologic;

b) Pentru o intreprindere ce unneazS a fi construitS,

proiectarea in principiu a tehnologiei de obfrinere a celor maiimportante produse este aceea care determine achizitianarea diferitelor utilaje, scule etc.; in acest caz, se poate vorbideci despre o dotare cu echipament tehnic a intreprinderii inraport cu tehnologia proiectata.

Revenind la prima situafie, care este, de fapt, fi cea maides intilnitS, se iirpune sublinierea importanêi cunoagterii e-cfaipamentului trimic existent in intreprindere. Tehnologul trebuie sS fie familiarizat in primul rind cu mafinile-unelte dindotarea sectp-ilor fi cu posibilitaîle acestora. De dbicei, la

nivelul atelierelor de ptroiectare a tehnologiilor de prelucrarela rece exists cataloage care cuprind prindpalele caracteris-tici ale mafinilor-unelte fi anume date privind gamele de tura-tii, avansuri, curse duble/minut, puterea motoarelor electricede acîonare etc. Important^ este de asemenea cunoafterea ace-lor caracteristici tehnice ale roa§inilor-unelte, care Darnl | §|dimensiunile maxime ale pieselor ce pot fi prelucrate; citevaindicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13.

In anumite cazuri, prezinta interes pentru proiectareatehnologiei nu numai tipurile fi caracteristicile maf inilor-u

nelte, ci fi modul de dispunere a acestora in cadrul sec iei deprelucrSri mecanice. Se admite faptul cS o eventual^ dispunerea maf inilor-unelte pe linii tehnologice asigurS careaitii maifavorabile desfSfurSrii procesului tehnologic decit in cazulgrupSrii pe tipuri de maf ini-unelte, aceasta inset evident fi inraport cu caracterul productiei fi cu mSrimaa loturilor.

Este util s& fie cunoscute dispozitivele, sculele fi verif icatoarele existente, pentru a vedea in ce m4sur& ele pot fiutilizate direct sau adaptate fSrfi cheltuieli prea mari pentru

1 5 8



fafcaricafcia altor repere; o asemenea oerinfcfi este de naturf HH R e constructia sau achiziîonarea unor dispozitive, I unorîficatoare sau a unor scule, in candiîi neecananioe pentru

f ^treprindere.0 examinare atentft §i un nivel de cuno^tlnê corespunzi-

Ilffi vor permite, in numeroase situaîi, ffirf a se apela la maricheltuieli suplimentare §i numai prin executarea de scule, dis-

1 positive (al cfiror cost este mai scizut in raport cu cel al u-jei ma§ini-unelte), cre§terea productivity^!! unor utilaje mai

ygchi- AceastS afirroa ie nu trebuie insS interpretatS in modjfesolut; inginerul tehnolog trebuie s& aib& in permanent in a-t0 i ie posibilit££ile de modemizare a tehnologiilor, chiarprin canstruc£ia sau prin achiziîanarea unor noi ma§ini-unel-I q , scule, dispozitive etc.; important^ este stabilirea, pe ba-za calculelor economice, a momentului in care devine rentabilSjnodificarea, in sensul moderniz&rii, a unei anumite tehnologiide prelucrare.

2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea docu-

®enta£iei tehnologice face necesarS, in unele etape, precizareaqradului de calificare a cadrelor. Se impune deci ca, inaintede a se trece la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecani-ca, tehnologul s3 fie in posesia unor date privind calificareaca3relor existente. In funcfcie de acest element, se stabilefteo asemenea variants tehnologici incit s Sl fie posibilcL realiza-rea produsului in condiîile prescrise de proiectant, dar la uncost cit mai scSzut.

Ridicarea nivelului de calificare a cadrelor trekuie s1csonstituie o problem^. inportanti pentru fiecare intreprindere,aceasta avind insemnate consecinê asupra costului §i producti-vitiîi prelucrSrilor.

2.1.6 Alte ocndi£±i de lucru.In afara factorilor enume-ra£L anterior §i care, de obicei, sint factorii a cSror cunoa§-tere este necesarS inainte de a se trece la elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicS prin afchiere (desenul de

6 execu ie a piesei, caracterul producfiei §i mSrimea lotului, e-cbipamentul tehnic disponibil, desenul semifabricatului, nive

lul de calificare a cadrelor), exists situaîi in care pot apace elemente suplimentare, de care trebuie s& se £in£ cent inI proiectarea tehnologiei. Astfel, de exemplu, se cunoa§te faptul

de obicei, in stabilirea tehnologiei, se are in vedere, cuprecSdere, criteriul economic, in sensul obînerii unei piese$$ un cost cit mai sc&zut. Pot apare insS §i cazuri in care este absolut necesarS efectuarea unor prelucr&ri in condiîi dePr°ductivitate maximS, pentru a evita a§a-numita "^trangulare”® producîei in locurile "inguste11. Intr-un asemenea caz, selnP jne Qbînerea unui numfir maxim de piese in unitatea de timp,



Tabelul 2.13 Carecteristici tohnice (diaenaiunf) ale Bapinllor-unelt*, oereIiniteazl dinenaiunile u x i M ale se«»f abr icatelor oa pot ftpreluorate

1 Ma$ina-unealt! Dtmensfuni

I StrungInlltimea vfrfurilorDistanta maxims Tntre vfrfuriDimensiunile degajirii din batiu

Strung revolver Diametrul alezajului din arborele principal

Diametrul maxim de strunjireStrung automat Diametrul alezajului din arborele principal

Lungimea maxima a curse1 de avans

Marina jap g!uritDiametrul naxio de gfiurireDistante de le coloan! pin! la arborele principalDistance maxim! Tntre arborele principal ?i nasi

Marina de frezat

Dimensiunile meseiLa ma?inile orizontale: distanta maxim! de la mas! ptnl la ar*borele principalLa ma$inile verticale: distanta de la arborele principal pin!

la ghidajul mesei

Marina -de alezatfrezat

Diametrul arborelui principalDistanta de la arborele principal pin! la mas!

Marina de rabotatDimensiunile meseiDeschiderea dintre coloane (sau lungimea consolei)Lungimea maxim! a cursei

Marina de morte-zat

Lungimea maxim! a curseiDimensiunile meseiDistantele (maxim! ?i minim!) de la mas! la ghidajele berbe-cului portsoul!

Marina de recti-ficat rotund exterior

In!ltimea vfrfurilorDistanta maxim! tntre vtrfuriDiametrul maxim de rectificare

I Marina de recti**I ficat plan

Dimensiunile meseiDistanta dintre discul de rectificat ?i mas!

chiar cu riscul unei eventuale cre^teri a costului fabricaîei.

Tehnologul trebuie s3 cunoascS totodatcL nu rlumai echipa-mentul tehnic disponibil, ci §i nivelul de utilizare a acestuiechipament; de exemplu, se impune cunoa§terea acelor maîni-unelte cu grad mare de incSrcare, fie pentru stabilirea unorposibilit&fci de cre§tere a productivit&£ii lor, fie pentru evi-tarea folosirii lor in fabricaîa unor categorii de piese prininlocuirea prelucrSrii pe aceste ma§ini cu alte procedee sau cuprelucr3ri pe ma§ini-unelte similare.



. s am um auuu . — yPRIN ASCHTERE

0 etapS important# in proiectarea prpcesului tehnologic d5 determinarea structurii

Lg -t--- 1-----v ; ^jnologice necesare execu-jjrii pieselor este in strinsfi legSturfi de (xndiîile tehnico-flmcfcicnale prescrise aoestora. OperafcLile tehnologice se pot

gjupa in: operaîi de degro§are, operaîi de finisare §i oper a ^ de netezire. In cadrul unui prooes tehnologic se pot pre-ygjea operaîi din categoria celor arfltate mai inainte sau sepoate renunâ complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturorEJtegoriilor de operaîi tehnologice, suprafafca piesei r&nininin starea rezultata din procesul de semifahricare.

0 corecta succesiune a operaîilor se stabile§te atgjni se £ine seama atit de condiîile tehnice, care asigur£ po-gjtalitatea realizSrii lor, cit §i din consjderente economice,care asigur& cheltuieli minime de fabricate.

Numirul variantelor unui proces tehnologic de prelucrarenecaniccL prin a^chiere va fi cu atit mai mare cu cit numSrulpjprafeêlor piesei este mai mare; acest nura3r al variantelorse poate determina cu relaîa:

in care k reprezinta numSrul operatp.ilor tehnologice.Un rbl important in elaborarea proceselor tehnologice il

are modul cum vor fi realizate operaîile tehnologice: pe bazaEincipiului diferenîerii operat-i.il or sau pe baza principiuluiooncentr&rii operaîilor de prelucrare. Alegerea principiuluida realizare a operafciilor se face in concordant^. cu volumul?produc iei §i dotarea tehnicS cu utilaje.

DacS se utilizeazd principiul ccncentrSrii operat-i ilor la|relucararea mecanicS §i sint realizate simultan "m" operaîiKdmologice elementare, in acest caz numSrul variantelor proce-sului tehnologic, cu diverse succesiuni, vor scSdea:

Spre exemplu, in cazul aplic&rii principiului diferenîe-jii operaîilor, la prelucrarea unei piese, la care sint de re-alizat §ase operatîi, numSrul variantelor de prooes tehnologic,|| conformitate cu relaîa (2.2), va fi de 720; dacd pentru a-0eea§i piesS sint realizate simultan un numfir de patru operaîiolementare, numSrul variantelor de proces tehnologic va fi egal

( 2 . 2 )

m k! (2.3)(k-m) !m!



. . .Aoeste variants de real izare a unui proces tehnologic p*

tru o piesS conduc la existenâ, chiar in cadrul aceleiagi i*>ne, a mai multor process tehnologice.

Proiectarea prooeselor tehnologice §i in special 8tabilrea succesiunii operatiilor de prelucrare §i a continutului cestora se efectueazS pe baza unor principli care conduc in fnal la reducerea num&rului variantelor tehnologice, apropiiixjule de varianta optima din punct de vedere economic. Aoest

principli sint:1. in cazul cind piesa nu poate fi executatfi ccnplet dintr-o singurS operaîe, atunci se recomandfi ca la prima operaba procesului tehnologic s3 fie prelucratfi acea suprafa£fi sauin cazul cind este necesar, acele suprafeê care vor servdrept baze tehnologice pentru operaîile ulterioare;

2. Operatiile sau fazele in tinpul c&rora exists posibilitatea depistSrii unor defecte de semifabricare (porozitati, fsuri, necmogenit&ti etc.) se recomanda a fi executate pe cposibil la inceputul prelucrSrii;

3. Daca baza de a§ezare nu coincide cu baza de mSsurareeste necesar ca in operatiile urmStoare s3 se realizeze neaparat baza de ra&surare prevSzuta pe desenul piesei;

4. Se recomanda a se realiza mai intii degro§area suprafetelor §i apoi finisarea lor;

5. Daca in timpul realizarii piesei rigiditatea acesteise poate schimba, atunci este indicat a se executa mai intii acele operatii care nu conduc la mic§orarea rigiditatii piesei;

6. La piesele de revolutie se vor prelucra mai intii su

prafetele cilindrice sau conice §i apoi se vor executa suprafetele frontale; aceasta recomandare apare necesarS in scopul realizarii dimensiunilor de lungime ale pieselor;

7. In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate sva avea in vedere ca ordinea operatiilor de prelucrare s3 fiinversa gradului de precizie; o suprafatS cu precizie ridicatse va prelucra inaintea altor suprafeê de precizie mai micaintrucit aceasta este susceptibiia de a fi rebutata;

8. Pentru iniaturarea cheltuielilor legate de transportuinteroperational, in situaîa auplasarii maînilor dupa tipu

prelucrarilor, se vor grupa operaîile identice;9. Executarea gaurilor, canalelor de pana, a canelurilor,a filetelor etc. se recomanda a se aplica catre sfir§itul procesului tehnologic, in scopul evitarii■deteriorarii cu ocazitransportului interoperational;

10. In timpul elabor3rii semifabricatului pot lua natterstensiuni interne; in acest caz este indicat ca intre operaîilede degro§are §i cele de finisare sa existe un anumit tinp pen*tru a se elimina aceste tensiuni ( pe cale naturalfi sau artifi"ciaia);



IX. Succesiunea qpar&tiilor tehnologice va fi astfel adop-tatfl, incit s& se obtinfi un tiiqp de bazi minim ( pe baza mic$o-rSrii lungimii cursei de lucru);

12. Este indicat ca la prelucrarea unel piese s& se utili-zeze cit mai purine baze tehnologice, pentru a se reduce numS-rul de prinderi §i desprinderi, care atrag dupS sine erori deprelucrare §i tiirpi auxiliari mari.

Un proces tehnologic bine intoanit va trebui s3l respecteurmfitoarea schema de succesiune a operaîilor:

-prelucrarea suprafeêlor care vor canstitui baze tehnologice sau baze de mSsurare pentru qperaîile urm5toare;

-prelucrarea de degro§are a suprafeêlor principals alepiesei;

-finisarea acestor suprafeê principale, care se poate e-xecuta concomitent cu degro§area;

-degro§area §i finisarea suprafeêlor auxiliare;-tratament termic (daca este impus de condiîile tehnice);-operatii de netezire a suprafe£elor principale;-executarea dperaîilor conexe procesului tehnologic (cin-

tariri, echili.brSri etc.)-controlul tehnic al calitatii; in unele situafcii pot fi

prevSzute operatii de control intermediar dupS operaîile deimportant majora, pentru a evita prelucrarea in continuare aunei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedereal calitatp.i.

Dup3 stabilirea succesiunii operaîilor fi fazelor estenecesar a se alege metoda prin care urmeaza a se realiza opera-Ipa sau faza respective §i apoi sfi se determine numSrul de ope-ra£ii sau faze necesare realizarii piesei finite.

Alegerea metodei de prelucrare se face tinind seazna de ur-matorii factor i: productivitatea mafinilor-unelte existente saua liniilor tehnologice, candiîile tehnice impuse piesei, marimea coeficientului de precizie total, inpus, ce trebuie reali-zat in urma prelucrarii fiecSrei suprafefce in parte. Coeficien-tul de precizie poate fi calculat cu expresia:

ktot = ----- (2.4)

T P

in care Tsf reprezinta toleranfa semifahricatului, in microme-tri; T - toleranfca dimensiunii, pentru, suprafaâ respectiva,de dbtinut in urma prelucrarii, in raicrometri.

La alegerea metodei de prelucrare un rol important £1 arenumSrul operaîilor ce trebuie realizate §i indicii tehnico-ecanoniici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare.

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obîneprin cotnbinarea diferitelor metode de prelucrare pe diferite

163



*tot 3 k i‘k 2'k 3‘" * ' * n ' (2.S)

in care 21 reprezintS numSrul de cperaîi ( r e a l . i z a . t e p r i n B f p -rite prooedee) necesare executSrii siiprafefcei, p e n t r u 9 s e o b -£ine precizia impusS. Pentru determinarea metodelor d e p r e l u

crare se procedeazS In felul urmStor:- se determine valoarea coef icientului total de p r e c i z i e

folosind relaîa (2.4), unde toleranâ semifabricatului se p o a te c±£ine din standards, iar cea a suprafeêi de pe desenul d e

execuîe al piesei;- din analiza tabelului 2.14 se opteazS pentru unui din

procedeele care poate oferi rugozitatea impusS de proiectant pedesenul de execu£ie al piesei; alegerea se efectueazS in raportcu posibilitatea realizSrii, prin procedeul respective a preci-ziei dimensionale §i de formS;

- se calculeazS coeficientul de precizie al fazei respective (kj); dacS valoarea calculate este cel pu£in egalS cu valoarea coeficientului de precizie total, suprafafa se considers

terminatS;- in cazul in care coeficientul de precizie calculat estemai mic decit coeficientul total, se vor cSuta alte metode deprelucrare care,\ in baza relaîei (2.5), vor trefcui sS ofere ovaloare a coeficientului de precizie total mai mare sau cel pu-tin egalS cu cea calculatS cu relaîa (2.4).

In vederea calculSrii coeficienîlor de precizie intenne-diari, se vor folosi tabelele 2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care daucorespondent intre toleran S, clasa de precizie (ISO) §i rugo-

zitate.Exesnplu de calcul

Se considers cS este necesar a se executa piesa reprezentatS in figura 2.6 din-tr-un semifabricat laminat la cald. Se adopts, din STAS 333-86, un diametru de urmStoa-rea valoare: 4>3o!J;? mm. Suprafaâ de diametru mai mare rSmine neprelucrat3,iar cea dediametru 4>25*0'021 mm va trebui ab£inutS, prindiferite procedee, din semifabricat.

In vederea gSsirii metodelor de prelucrare a acestei suprafe^, se va prooeda infelul urmStor:

Se calculeazS mai intii coeficientul deprecizie total:

O h

-.

-------N«l

I

* 0 *

6 0

Fig. 2.6 Schita piasei

pantru exemplul

considerat



Tlf 1200H --- ---- -------- 57,14

Tp 21

Din analiza t e g l l B 2.14 se poate canstata c8 rugozita—tea impusa suprafeêi respective (Rt=0,8 tm) poate fi realizatiprin mai multe procedee. Din toate, insS £inind seania de sami-fatoricatul ales, precum fi de forma piesei, merita a se lua inconsiderare strunjirea de netezire, rectificarea de finisare fi

honuirea exterioara.Dacfi se considers ca operate finals rectificarea de finisare (care permite sS se obîna fi precizia dimensional^) fidaca se irapune fi condipa ca din opera£La precedenta (rectificarea de degrofare-tabelul 2.15) s3 nu rezulte o tolerant^ maimare de 45 /an ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poateasigura un coeficient de precizie egal cu:

Tr,d 45fc, - -----------I 2,14 ,

Tr.f 21

tn care Tr d reprezinta toleranâ la operatia precedenta recti-ficSrii die finisare, adica rectificarea de degrofare, in /an;Tr f-toleranta obtinuta la rectificarea fina fi care este egaiacu toleranâ piesei.

Se poate constata ca valoarea coef icientului || este infe-rioara coeficientului de precizie total fi deci vor mai trebuiefectuate alte prelucrari, care sa asigure obtinerea unui coeficient de precizie intermediar egal cu:

57,2

----------------I 26'72k, 2,14

I Configuratia piesei permite efectuarea unei strunjiri dedegrofare, care poate asigura o toleranâ la diametru egaia cuT d=280 /an (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coefici-entul de precizie va fi:

Tsf 1200= 4,28

Ts.d 280 ‘

Se poate observa ca cele doua metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu: ka=kt • kj=2,14•4,28=9,15 , ceea ce in comparatie cu 57,14 este mult prea putpn. Mai sint neces&ra prelucrari pentru a se obîne un coeficient de precizia egalcu:



I S 57,14k 2 3 ----- S -------- 6,25

k. 9,15

0 strunjire de finisare care s£ asigure o tolerant egalscu 84 H ar‘apropia mult valoarea coeficientului de precizieintermediar de cel total"(conform tabelului 2.18 strunjirea dedegrofare este in clasa a 11-a de precizie, iar cea de finisarein clasa a 8-a; in canformitate cu datele din tabelul 2.15,pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm, toleranâ este de

84 urn):T,.d 280

k3 | ----- | ---- I 3,33T,.f 84

Cu aceastS mSrime, coeficientul intermediar devine:

It = kj'k^kj — 30,5Intrucit aceastS valoare nu este mai mare sau cel mult e-

galS cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de incS o

prelucrare care s& asigure o precizie egaia cu:

Kot 57,14kj3------- | ------ = 1,87

k„ 30,5

AceastS valoare a coeficientului de precizie poate fi a-tinsS printr-o rectificare de degrofare, dacS se impune ca laoperatia precedents toleranfca sS fie de 84 jum:

k4 ---------- ---| 1,86Tr.d 45

Afadar se poate canstata cS precizia de prelucrare impusSse realizeazS, dacS se efectueazS urmfitoarele prelucrSri prinafdhiere: strunjire de degrofare, strunjire de finisare,rectificare de degrofare, rectificare de finisare. Coeficientul deprecizie va fi:

1 1 1 1 1 1 1 1 45 84 280 1200

hot |------------------- ------------------ i I 57.14Tr.f Tr.d T».f Ts.d 21 45 84 280

In tabelele 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate e-xemple de trasee tehnologice ale diferitelor piese ce se prelu-creaz& in productie de serie mica sau de serie mare.

Un model de plan de cperatii, pentru operatia 1 din tabelul 2.21, este prezentat in anexa 1.

166



Tabalul 2.1 4 CoreL atia dint re caractariatic ile diferitelo r procedaa de pralucrara a m*ir«f«t*lorpi rugozitataa aM st or a prelucrare

c u c u t i t

cu f a raa t rSu

Degropare

Sen i f i n i t a re

F i n i a a r a

Fo a rt e f i n i

Degropare

S e a i f i n i a a r a

F i n i a a r a

F o a r t a f i n a

A l a z a r a c u c u t i t u l

Dagro fara

F i n i a a r a

F o a r t a f i n a

Procedeul de

p r e l u c r a r e

Turnare Tn n i a i pTu rna re Tn co ch i l i

Turnara sub praa iuna

F o r j a r e l i b e r a

F o r j a re f n n a t r i t *

Sab lara

L a a i n a r a l a c a l d

T raga ra l a race

Ex t ruda ra

Oab i ta ra

S t r u n j i r e

i n t e r i o a r i

Frazarac i l i n d r i c a

Pa rac ta ru l

p r e l u c r i r i iV a l o r i la r u g o z i t l t i i , I n im

S t r u n j i r ae x t e r i o a r a



a be lu l 2.14 B 8 3 B



Rodere

Honuire

Degropare

Semi f i n i sa raF in i sa reFoa r ta f i na

S e a i f i n i s a r aF in i sa re

Foa r te f i na

Rectif icareplana

T i b « l u l 2 . H ( . c a n t t a u a r *

Lepui re

Lua t ru i r e

Rulare

Prea lab i l aMedieF in i sa reFoa r te f i nS

DegrofareF in i sa reFoa r te f i na

DegrofareF in i sa reFoa r ta f i na

P r e l u c r a r ineconvent ional e

Preliminara

Final a

E lec t roe roz iune

de degro fareE lec t roe roz iune

de f i n i sa raP r e l u c r a r ie l e c t r o c h i n i c e

Pre luc ra r i cuu l t r a s u n e t e



Tabal ul 2.15 Toler an£a T, p , pan tru diaens iun i da la 1 pfrifc la 500 ( STAS 8101-68 )

DiaensiuneaTraapta da preciz ie

noa ine ia, mm5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 6

Peste 1 la 3 4 6 10 14 25 40 60 100 140 250 400 60

Paste 3 la 6 5 8 12 18 30 48 75 120 180 300J

480 75

Peste 6 la 10 6 9 15 22 36 58 90 150 220 360 580 90

Peste 10 l a 18 8 11 18 27 43 70 110 180 270 430 700 11

I Paste 18 la 30 9 13 21 33 52 84 130 2100 * r>

330 520 840 13

Peste 30 la 50 11 16 25 39 62 100 162 250 390 620 1000 16

Peste 50 la 80 13 19 30 46 74 120 190 300 460 740 1200 19

I Peste 80 la 120 15 22 35------ - 54 87 140 220 350 540 870 1400 22

Peste 120 le 180bS b S IpSi

18 25 40 63 100 160 250 400•

630 1000 1600 25

j Pes te 180 l a 250 20 29 46 72 115 185 |1| 460 720 1160 1850 29

I Peste 250 la 315 23 32 52 81 130 210 320 520 810 1300 2100 32

I Peste 315 la 400 25 36 57 89 140 230 360 570 890 1400 2300 36

I Peste 400 la 500 27 40 63 97 155 250 400 630 S 970 | 1550 2500 40

Ob s e rv a t i e: V a l o r i l e t o l e r a n t e l o r d i n t a b e l s l n t v a l a b i l e a t i t p a n t ru p r e l u cr a r e a si4>ra fe (e lo r de revo lu t i e e f t p i

i t



1 7 1

■:

Tabelul 2.16 Tolaranta T, ptntru diM nsiu nl p n t a 500 plna la 5000 5



Ta b a l u l 2 .1 7 C o r a l a t f a i n f o r a a t i v a d i n t r a r u g o z i t a t a 91 p r a c i z i a d i a an s i o na l a



Tabelul 2.18 Coreapondantaprelucrare

dintre tr up ti de precizia pt attodi cb

Natoda da praluorare Caraetarul preluorlril Treapta da preoisfe

1. Strunjire (exterfoarfl. ■dagropara 10,11,12,13 iintarioari) ■finiaara 7,8,9,10 \

”foarte finl (cu diamant) 5,6,7

2. Frazara (oilindrid, P dagrosara 9,10,11,12plan!) ' finisara 8,9,10

‘foarte fini 7

3. Rabotara ’dagropare 10,11,12" finisare 8,9,10,11

4. Giurire 9,10,11,12

5. Adfncire 8,9,10,11,12

6. Alezare ”degropare 6,7,8■finisare 6,7- foarte f ini 5,6

7. Rectificare “degrofare 7,8,9,10■finisare 6,7,8

■foarte finl 5,6,78. Honuire * medie 6,7

Lepuire * finl 5,6Rodare

9. Filatare " cu filiera 6,7,8-cu cut it pieptene, frezere 6,7,8* rectificare 5,6,7

10. Danturare t prelucrare cu scule dinRp sau CM 6,7,8,9,10

“rectificare 5,6

jtbservat ie: S-a notet cu Rp “otelul rapid pi cu CM - carburi metal ice.

Tabelul 2.19 Succesiunea cperatiilor da prelucrare a unui arbore daelectroaotor, in condi(iile unei product ii da serie Bare

Schita piesei Schita senifabricatului

Denuoirea operatial(fazai)

1

Schita da prelucrare Mapina-unealtlfolositi



Tabalul 2.19 (contlnuara)

FREZARE-CENTRUIRE

Frezara simultani laaabala capata

CantruIra simultani la

ambala capata

STRUNJIRE DE OEGROSARE

Strunjire pa o parta

Strunjire pa cealaltiparte

STRUNJIRE DE FINISARE

Strunjire pe o parte

Strunjire pe cealaltiparte

CONTROL INTERMEDIAR

STRIERE (ZIHTARE)

RECTIFICARE(siaultani pe toatesuprafetele)

CONTROL INTERNEDIAR

FREZARE CANAL DE PANA

O B

o e 3 0 0 -

O R O S & -

0 £ B | - | - t i f f e d

Hapfnade freiatoantruit

Strungaulticutite

Strungaulticutite

Hapinade atriat

Hapina darectificatsiaultan

Mapinada frazat

174



PtElME TOLE(fn zona zfatatl)

10 STRUNJIRE TOLE

11 ECHILIBRARE

12 CONTROL FINAL

Tabalul 2.19 (oontinuara;

I

f----.L. .1 I} »> §

Strungseaiautoaat

Tabatul 2.20 tuooaafunaa oparatiilor da pralucrara a unui yuni) conducitorda la atrung, fn oondltiila unai producti i da aaria

J.xj

J1

——

L 80V1130

m J

Schita saaifabricatului

m

*1330

Sea ifabricatobtinut prin dabitaradin bari laainati

Nr,crt, Danuairaa oparatjai (fazai) Schita da pralucrara Hapina-unaalt!folosit!

STRUNJIRE

Strunjira frontal! CantruiraStrunjira frontal! Cantruira

Strungnoraal

175



Tabalul 2 . 2 0 (oont«^<trtJ

Strungnormal

Strungnormal

Strung

normal

Strungnormal

Strungnormal

Majina daractif icatrotund

Ha#inada frezatfilete

STRUNJIRE DE DEGROSARE

Strunjire pa o parte(tn aod succesiv)

STRUNJIRE DE DEGROSARE

Strunjire pe cealalti

parte (fn aod succesiv)


Strunjire pe o parte(fn aod succesiv)Strunjire pe cealaltiparte (fn aod succesiv)

FREZARE DE DEGROSAREA FILETULUI

DETENSIONARE

STRUNJIRE

Strunjire frontaliRecentruire (la ambelecapete)

STRUNJIRE

Strunjire I oca? luneti

RECTIFICARE(fn aod succesiv)



Tabalul 2.20 (ccntlnuaray

14

15

16

17

FILETAREA DE SEMIFI*n i s a r e a f i l e t u l u i

FREZARE CANALE DE PANA

TRATAHENT TERHIC DEDETENSIONARE

RECTIFICAREA GAURILOR

DE CENTRARE

RECTIFICARE DE FINISARE

Rectif icare in aodsuccesiv

F1LETARE

Prelucrare filettrapezoidalPrelucrare filettriunghiular

AJUSTARE

CONTROL FINAL

> 3 K

IStrungda ffletat

Hapina de frezat

Hapina de

rectificatgBuri de centrare

Marina darectif icatrotund

Strungde filetat

Qbservatie: Schemele de orientara au fost indicate Tn confornitate cu GOST 31107-81





STRUNJIRE

Strunjire de fini-sare (a conului ex-terior)

Strunjire de fini-sare (a conului dinspate)

RECTIFICARE

Rectificare de de-gro?are a suprafe-(ei frontala

Rectif icare de de-grogare a suprafe-(ei intarioara

BROSARE CANAL DEPANA

Strung

de cop1 at

o - -

Marinauniversal!

de rectificat

Ha9ina debroât



Tabclut 2.21 (contlnuare)

DANTURAREDE

DEGROSARE

Danturareprinpi*

trundara

—■

HapIna universal!

dadanturat

roti conice

DANTURAREA DEFINISARE

Danturara prinrostogolire

Hapinauniversal!da danturatroî conice

AJUSTARE

CONTROL INTERMEDIAR

10 TRATAHENT TERHIC

11 RECTIFICARE DEFINISARE

Rectificare into-rioar!

12 CONTROL FINAL

0

Hapina darectificatinterior

180



Tabalul 2.22 SucoitiunM opirattUor da priluorirt prin iiwhUrt •dintat* dlindrioa, fn oonditHU unai productIi da aarl* lial

Schita piaaal

r f f l ^ E S

• g * '

Hr.crt.

Denumirea oparapei(fazei)

Schita aaaifabricatului

1

Is

I

San ifabricat turnat dinfonts

Schita da pralucrare Mapina-unaaltlfolositi

STRUNJIREStrunjira frontal aStrunjira interioarida dagroparaStrunjira intarioarl

da finiaaraTapira intarioarlTapira axtarioarla butucului

STRUNJIREStrunjira axtarioarlda dagroparaStrunjira axtarioarida finiaaraStrunjira frontalfiTapira axtarioari roatlTapira axtarioarl butuc

Strungnoroal

Strungn o m a I

DANTURARE

HORTEZARE CANAL PANA

|

Qbia

CONTROL FINAL

Hapinida frazatdanturl

Mapini danortazat

irv«tia: Schemata da orientare au foat indicate in oonfornitate cu QOST 31107-81.

181





• | j m

« p

( ( l o n p o j

d |

W n

i r u p

* o

u i

' m o j

i o

| w n

v

« j » i i | b I «

a | j d

■

j u o n

i t j d

i p

j

o ^ | | t « j « d o

M u n

| i i m

|

£ 2 ' l



Denun i r ea ope r a t i c iC f a z e i )

1

FREZARE PLANA

✓

STRUNJIRE T)E DEGROSARE

S t r u n j i r i f r o n t a l e

S t r u n j i r i i n t e r i o a r e

S t r u n j i r i c a n a l e





1


S t r u n j i r i f r o n t a l ®

S t r u n j i r i i n t e r i o a r e

FREZARE



Tabalu l 2 .23 (cont inuara)

Ma t i n ida a lezat

M f r a z a t



lakwluV. sgHag (eon t^Tuva ')

CONTROL FINAL

GAURIRE

Gauri re la 0 10,2 mm

Tarodare H12

Gaur ir e la 014 mm

Tarodara H16

Gauri re la 01 8,8 mm

GAURIRE

Gau ri re la <>6,7 mm

Tarodare M8Hayini

S g au ri t

Vedere d in A

Vede re d in C

Vedere dm B

Hayinido g&uri t



Cap.3 DEIERMINAREA ADAOSURHXR DE PRELUCRARE SI A DIHEN-SIUNHXR INTERMEDIARE

3.1 NOTIUNI DE BAZA

In constructia de ma§ini, pentru obînerea pieselor cuprecizia necesarS §i calitatea suprafeêlor impuse de ccandi£ii-le funcfionale, este necesar, de obicei, ca de pe semifabricatit se indepSrteze prin a§chiere straturi de material care con-stituie adaosurile de prelucrare.

Deteminarea adaosurilor de prelucrare este strins legate

de calculul dimensiunilor intermediare §i al dimensiunilor se-raifabricatului. Pe baza dimensiunilor intermediare se proiec-teaz& dispozitivele pentru prelucrari pe ma§ini-unelte, verifi-catoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiunile scule-lor a§chietoare la operaîile (fazele) succesive de prelucrarea g&irilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifahricatului servesc la proiectarea matrifelor ,mo-delelor pentru execuîa formelor de tumare, cutiilor de mie-zuri etc. Stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei semifa-

bricatelor §i al cansumurilor specif ice de materiale, precum §ial regimurilor de a^chiere §i normelor tehnice de timp pentrucperatiile de prelucrare mecanicS prin a§chiere.

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosescurmStoarele metode:

a. metoda experimental-statistic^;b. metoda de calcul analitic.

Prin metoda experi mental-statistic^ adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor standarde, normative sau

tabele de adaosuri, alc&tuite pe baza experienêi uzinelor saua unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accele-reaz& proiectarea proceselor tehnologice, ins& nu prezint# ga-ranfcia c& adaosurile stabilite in acest mod sint intr-adevSrminime pentru condiîile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice sint determinate f3r3 a tineseama de succesiunea concrete a operaîilor (fazelor) de prelucrare a fiecarei suprafe£e, de schemele de a§ezare a semifabricatului la diferite qperaîi de prelucrare prin a§chiere §i deerorile prelucrarii anterioare. Valorile adaosurilor experimen-

186



taj.-statisti.ee sint in multe cazuri mai mari decit este strictjjecesar, deoarece au in vedere candiîi de prelucrare perrtrucare adaosurile trebuie sEL fie aooperitoare in soopul evitAriifebuturilor.

Metoda de calcul analitic al cdaosurilor de prelucrare,elaborate de V.M.Kovan, se bazeazS pe analiza factotilor care^termind mSrimea adaosului §i stabilirea elementelor campanen-te ale acestuia pentru candiîile concrete de efectuare a dife-ritelor operaîi tehnologice. Aoeast& metoda permite evidenîe-

rea posibilit&tilor de reducere a consumului specific de material §i de mic§orare a volumului de munc& al prelucrflrilor me-canice la proiectarea unor procese tehnologice noi §i la analiza celor existente.

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite de-tenninarea unor dimensiuni intermediare optime la toate opera-îile succesive de prelucrare §i asigurS un numSr minim de ope-rafii §i faze de prelucrare, necesare obînerii ealitefctii pre-scrise a piesei prelucrate.

In compara£ie cu valorile adaosurilor determinate experi-mental-statistic, calculul analitic poate conduce la economiide 6,. .15% din masa nets a piesei.

Metoda de calcul analitic se recomandS sd fie utilizatcLindeosebi in condiîile producîei de mas&, de serie mare §i deserie mijlocie. Aceasta metoda. se reccmanda, de aseraenea, inconstruc ia de utilaje grele, chiar in oandiîile fabricafieiindividuale a pieselor de dimensiuni foarte mari. Pentru ast-fel de piese, adaosurile prea mari pot conduce la pierderi maride metal prin a§chiere; pe de alta parte, la prelucrarea piese

lor mari este inadmi sibil rebutul produs din cauza unor adao-suri insuf iciente,La producîa de serie micst §i individual^ a pieselor de

precizie medie, cind se schijnba frecvent obiectul produc£iei §ieste necesarS o durat3 scurta a preg&tirii tehnice a fabricaî-ei, metoda de calcul analitic nu se aplic& de obicei din cauzavolumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de prelucrare se determine! in acest caz din tabele, STAS-uri, GOST-urietc. La utilizarea tabelelor trebuie s5 se analizeze daccL con-ditiile concrete ale procesului tehnologic corespund condj-fcii-n pentru care au fost alcStuite tabelele normative. In toatecazuriJ.e 'in care existci abateri fa ci de ccandiîile tabelelor,adaosurile recomandate trebuie precizate prin calcul analitic.

Se deosebesc urmcitoarele no£iuni referitoare la adaosul deprelucrare:

Adaosul de prelucrare intermadiar este stratul de material08 se indepSrteazSl la operaîa (sau faza) respective de prelu-

prin a^chiere de pe suprafaâ considerate. Acest adaos sePterminS ca diferen^S intre dimensiunile obînute la doufi ope-

(faze) consecutive de prelucrare a suprafeêi oonsidera-



Adaasul da pocelucrare total e s t e stratul de material c e N

in d e p Sr t e a zS p r i n e f e c t u a re a t u t u r o r operatiilor (fazelor) «uo-c e s i v d d e p r e l u c r a r e p r i n a ^ c h i e r e a s u p r a f e ^ e i considerate, del a s e m i f a b r i o a t p in f i l a p ie s a f i n i t e , i n soopul respecterii oon-d i ^ i i l o r d e p r e c i z i e a s u p ra f e £ e i § i d e c a l i t a t e a stratului Us u p e r f i c i a l . A d a o su l t o t a l a l u n e i s u p ra f e ê r e p r e z i n t A , deci,suma a d a o s u r i l o r i n t e r m e d i a r e n e o e s are p e n t r u p r e l u c r a r e a com

p l e t e a s u p r a f e ^ e i c o n s id e r a t e .

Adaosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice.Adaosurile simetrice (b i l a t e r a l e ) sint adaosurile p r e v t e u -

te pentru prelucrarea suprafeêlor exterioare §i interioare d e

revolutie (cilindrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea si-multanfl a suprafefrelor plane paralele qpuse (fig. 3.1).

Fig.3.1.Adaosuri simetrice Fig.3.2.Adaosuri asimetrice

Adaosurile asimetrice (unilaterale) sint adaosurile prevd-zute pentru prelucrarea succesivfi, in faze diferite, a suprafe-■£elor plane opuse, sau adaosuri prevSzute numai pentru una dintre suprafe£ele qpuse, cealaltd r&ninind neprelucratd (fig.3.2).Din categoria adaosurilor asimetrice fac parte §i adaosurilepentru dimensiuni dintre suprafeêle plane §i axe de referinâle pieselor.

3.2.MBTCDA DE CALCUL ANAUTIC AL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectu-eaz3 numai dupS stabilirea traseului tehnologic (succesiunii o-peraîilor) cu precizarea schanei de orientare §i a schemei defixare la fiecare operaîe §i precizarea procedeului de obîne-re a semifabricatului. Pentru fiecare operaîe trebuie calculate in prealabil eroarea de orientare §i eroarea de fixare, caresint mSrimi ce se includ in relaîile de calcul ale adaosurilor.

Fiecare semifabricat, in funcfcie de procedeul de semi fa-

188



jfioara sa prezmra a pre ucrarea mecanicS cu anumite abateri^jiwmsionale gi da formSt, abateri de la poziîa prescrisi a su-prafetal°r fi defecte de suprafatS etc. Prin procesul de prelucrare mecanicS aceste abateri se inlftturS sau se reduc in limi-ggj admisibile.

Ca urmare a execuîei fiecfirei faze de prelucrare, apar,asemenea, §i abateri produse de insufi procesul de afchiere,

a ciror mfirirae depinde de metoda de prelucrare aplicatS, de re-gjimirile de afchiere, de erorile geometrice ale mafinii-unelte

- i de al i factori tehnologici.La calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se considers cS mSrimea adaosului intermadiar pentru operat ia (faza)ocnsideratS trebuie sS fie suficientS pentru a putea fi inlStu-rate toate abaterile (fazei) precedente de prelucrare mecanicSsau de tratament termic, precum fi pentru ccmpensarea erorii deinstalare apSrutS la operaîa (faza) consideratS.

In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultatedin operaîile de prelucrare precedente f i din operaîa de prelucrare consideratS, a cSror mSrime influenfceazS fi determinSnSrimea adaosului de prelucrare intermadiar.

1 . C a l i t a t e a s u p r a f e ^ e l o r p r e l u c ra t e e s t e c a r a c t e r i za t S dr ugo zi t a t ea s u p r a f e ^ e i § i d e a din cim ea s t r a t u l u i superficialale c 3 r u i s t r u c t u r e f i p r o p r i e t S ^ i s e deosebesc d e c e l e ale me-t a l u l u i d e b a z S. P e n t r u a s e e v i t a m Sr i re a s u c c e s i v S in stratuls u pe r f i c i a l a a b a t e r i l o r d e l a s t a r e a n o rm a ls a m e t a l u l u i debazS! I m i c r o n e r e g u l a r i t a t i l e f i s t r a t u l s u p e r f i c i a l d e f e c t r e -

zu lt a t l a p r e l u c r a r e a p re ce d en t s t r e b u i e i n d e p a r t a t e l a p r e l u

crarea m e c a ni c S c o n s i d e r a t e .

MSrimea micraraeregularitSîlor suprafeêi este caracteri-zatS de inSlîoea neregularit&£ilar profi lului R , definite inSTAS 5730/1-85 fi GOST 2789-73 I InSIfimea neregularitSîlorprofilului dop-ir P de procedeul de prelucrare prin afchiere, deregimul de afchiere utilizat, de vibrafciile de inaltS frecvenfcSale mafinii-unelte sau sculei, de proprietSîle materialuluiprelucrat (duritate etc.) fi de al$i factori tehnologici. I-nSllpmea neregularitS£Llor profilului R , rezultatS la prelucrarea precedents, va intra ca element component in relaîa de

calcul a adaosului de prelucrare. La calculul adaosului de prelucrare necesar efectuSrii primei operaîi de prelucrare a fi-ec3rei suprafeê mSrimea Rj reprezintS inSlîmea neregularitS-Ulor semifabricatului. /

In stratul superficial, in care datorrtS prelucrSrii prin®9Chiere se produce deformarea grSunîlor cristalini, apar ten-siuni remanente fi duritatea superficialS se mSrefte. Deci, pe0 anumitS adincime, stratul superficial se ecruiseazS.

La semifabricatele tumate din fonts cenufie, stratul su-t rficial ccnstS dintr-o crusts perliticS, a cSrei zonS exteri-

°9t confine deseori urme de amestec de formare. Pentru lucrul



normal al sculei a?chietoare, adincimea de afchlera trebuia H fie mai mare decit grosimea crustei perlitioe, de aoeea acwt strat trebuie inieturat oomplet la prima operable de prelucrar® a suprafeêi respective.

La semifabricate tumate din oêl S de asesnenea, defect© superficiale sub forme de sufluri ] microfisuri,zone decarburate etc., care trebuie inlSturate prin a^chiere.

La semifabricatele matrifate §i forjate H t w din o£el, stratul superficial poate fi decarburat pe o anumite aiincime

§i cu oxizi formaî pe suprafaf& la incSlzire. Adincimea de a§- chiere trebuie sS fie mai mare decit stratul de oxizi §i cel decarburat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietaî de- osebite in sens negativ faê de starea normaie, adice stratul superficial defect, rezultat la prelucrarea precedents, trebuie indep&rtat prin a§chiere, iar adincimea S a acestui strat va intra ca element component in relaîa de calcul a adaosului. La calculul adaosului de prelucrare nu se consider^ intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin a^chiere, ci numai adincimea zonei superioare intens deformate.

2. Altd categorie de abateri ale semifabricatelor care in- fluenêaza mSrimea adaosului este reprezerxtate de abaterile de poziîe ale suprafeêi de prelucrat f a l d e bazele tehnologice, denumite pe scurt abateri spafciale. Dintre abaterile spaîale fac parte: necoaxialitatea suprafeêi exterioare (alease ca ba- zI tehnologic^) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele buc§elor, cilindrilor §i discurilor cu gaure prealabiie; necoaxialitatea treptelor unui arbore fat£ de fusurile alese ca baze tehnologice sau fa££ de linia gSurilor de centrare; neperpendicularitatea suprafe£ei plane frantale faê de axa suprafeêi

cilindrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul suprafeêi plane de prelucrat faê de suprafaâ plane de orientare la piese de tipul carcaselor etc.

Abaterile spafciale apar datorite erorilor de execute §i deformerii semifabricatelor forjate §i tumate, datorite defor- merilor la tratamente termice, precum §i din cauza erorilor geometrice ale ma§inilor-unelte pe care se execute operaîile de prelucrare. La prelucrarea mecanice se poate produce de asemenea copier ea la o scare mai mice a abaterilor spaîale ale semifabricatelor brute.

Abaterile spa£iale rezultate din prelucrarea precedente constituie un termen component al relafciei de calcul al adaosului. -

3. La fiecare instalare a semifahricatului pentru prelucrare pe maîna-unealte, pot apare erari de instalare. Datorite erorii de instalare, suprafaâ de prelucrat initials nu o- cupe o poziîe invarlabile la toate semifabricatele din lot fa- ê de scula a^chietoare reglate la dimensiune. Deplasarea su- prafeêi de prelucrat (iniîaie) care apare datorite acestei e-



rori t r e l e s a rie conpensata printr-un element, component su-olimentar al ada osului Intermediar — eroarea de instalare la o~Egrafcia considerate.

T r e b u i e preoizat cS eroarea de instalare se considers In P^lculul adaosului de prelucrare intermediar numai pentru ope-j-a ii efactuate pe ma§ini-unelte reglate in prealafc&l la dimen-giune, deci cind precizia de prelucrare se asigurS prin metodac lnerii automate a dimensiunilor.

Dace prelucrarea se execute prin metoda indivi-^yaie a preciziei este neoesare verificarea iraiLviduaie a pozi-

Hei fiecerui semifabricat pe ma§ina-unealte §i, in acest caz, locul erorii de instalare, in relafcia de calcul a adaosului se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se datore§te impreciziei verificerii rizurile de trasare sau ciirect pe suprafeêle semif abricatului care se fixeaze pe ma§i- pa-unealte.

MSrimea adaosului de prelucrare intermediar minim se cal- culeazS prin insumarea tuturor abaterilor prezentate mai sus.

Abaterile spa£iale §i eroarea de instalare reprezinte vectori, deoarece au o valoare numerics, o direcîe §i un sens.

Insumarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafeêlor plane cei doi vectori sint coliniari, deci:

■11 p +¥ | | p + e (3.1)

adice suma vectoriaie se determine prin suma algebrice a valo-rilor numerice ale vectorilor.

La prelucrarea suprafeêlor exterioare §i interioare derevoluîe, vectorii p si € pot avea direcîi oarecare, imprevi-zibile, de aceea insumarea acestor vectori se face, la valoarea

cea mai prdbabiie, prin regula rSdScinii petrate:

|‘p + e | = y/p2 +e2 (3.2

In relafciile de calcul ale adaosului de prelucrare, prezentate in cele ce urmeaze, s-au notat cu indicele i- 1 compnentele adaosului ce derive din qperaîa (faza) precedente cu indicele i cesnponenta luate pentru operaîa (faza) considerate. Acest sistem de notare simplifies simbolizarea la ccn

struirea algoritmilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul calculatorului electronic.

Adaosul de prelucrare intermediar «minim, pentru prelucrarea prin metoda obînerii automate a preciziei dimensiunilose calculeaze cu relafciile urmStoare:

a. pentru adaosuri sijnetrice (pe diametru) la suprafeexterioare §i interioare de revoluîe:

I I H 1 2 /p i -x I I (3 .

1 9 1 -



supra£«^tsuprajfcyi

(3.3)

0.4)

- 2Lj Bin este adaosul de prelucrare minim pentru operafcia (faza) i, considerat pe o parte (pe raze sau pe o singur& fa£& pland);

- 2Apj ||| - adaosul de prelucrare minim pentru qperafia (faza) i, considerat pe diametru sau pe dou& fe£e plane qpuse, prelucrate simultan;

" ineifrijraa neregulariteîlor profilului, rezultate la operatia (faza) precedents i-1 ;

- S i -1 - adincimea stratului superficial defect, format la operaîa (faza) precedent# i-1 ;- p1. 1 - abaterile spafrLale ale suprafefei de prelucrat

fafe de bazele tehnologice ale piesei, r£mase dupe efectuarea opera£iei (fazei) precedente i-1 ;

- ei - eroarea de instalare a suprafefcei de prelucrat (iniîale) la operaîa sau faza considerate i.

Dace prelucrarea se face prin metoda obtpnerii individuale a preciziei dimensiunilor, cu treceri de probe, atunci in rela- t-iile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare este

inlocuite prin eroarea de verificare cvi la operaîa (faza) de prelucrare i.Valorile elementelor ccroponente ale adaosului de prelucra

re, din relaîile (3.3)..(3.5), depind de tipul pieselor, de material, de metodele de prelucrare prin afchiere §i de schemele de orientare in vederea prelucrerii prin a§chiere pe ma§ini- unelte.

In unele cazuri concrete de prelucrare, unele din ccmpo- nentele adaosului de prelucrare minim se pot exclude din rela- %xa de calcul.

Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonte cenu§ie, fonte maleabiie fi aliaje neferoase, adincimea stratului defect S se ia in calcul numai pentru adaosul priroei operaîi de prelucrare a fiecerei suprafeê; dupe.prima cperaîe de prelucrare prin afchiere, merimea S se exclude din calcul, deoarece in stratul superficial nu se observe raodificeri insemnate la aceste materiale.

Dupe tratamente termice §i ternKxihimioe ale pieselor din oêluri, stratul superficial trebuie pestrat in cit mai mare

b. pentru adaoeuri eimatrioe (bilateral©) la plane cpuse, prelucrate slinultan:

1 1 9 1 1 H 1 1 pi-i I Sc. pentru adaosuri as imetrice (unilaterale) la

plane opuse prelucrate succesiv sau pentru o singure plane:

Api “ p 1-1 I s l-1 + Pt- 1 + ««•Notafri ile folosite sint:

192



. .mare, rezxstente la uzure etc.) se micôreaze rapid odatA

I mirirea adaosului inieturat la rectificare. Din acest motiv,H oalculul adaosului pentru rectificarea pieselor din oêltratate terraic (prijfi ceiire, nitrurare etc.) se exclude terme-Hj S din relaîa de calcul.

La prelucrarea suprafeêlor de revoluîe cu orientarea se-jnifabricatului pe gduri de centrare, intre virfuri, eroarea de

p instalare poate fi considerate zero pe direcfcia radiaie.La prelucrarea g&urilor cu scule a^chietoare care se auto-

Iscentreaze dupe gaura iniîaie (bro§e, alezoare fixate articu-lat pe arborele principal al ma§inii), abaterile spafriale de

jFinclinare deplasare ale axei gSurii nu pot fi inieturate §i111 aceea termenul se exclude din relaîa de calcul; toto-date, datorite autocentr&rii sculei, eroarea de instalare estezero.

La prelucrarea cu scule cu teisuri geometric determinatesau la rectificarea unei suprafeê brute, dace nu se cer condi-

I £ii de respectare a dimensiunii (prelucrare pentru "suprafafcS

H curate11) stratul mimim de metal care trebuie indepertat esteI format din termenii M §i SM la care se adaugS abatereade forme a suprafeêi de prelucrat a semifabricatului brut.

La supranetezire §i lustruire, adaosul de prelucrare esteRteterminat de ineiîmea neregularitaîlor, de erorile de reglare a sculei la dimensiune §i de uzura acesteia, care nu depe-§esc de obicei 1/2 din toleranâ de prelucrare.

In baza acestor precizeri, relafciile de calcul ale adaosu-I lui intermediar minim sint date centralizat in tab. 3.1., pen-■tru diferite cazuri de prelucrare prin a§chiere.

Valorile numerice ale conponentelor adaosului de prelucrare sint date In cap. 4 - 8, pe tipuri de semifabricate, pentru

I diferite operaîi de prelucrare prin a§chiere. In tabelele nor-j mative din cap .4 - 8,* componentele adaosului sint notate fSreKindicele i- 1 sau i.Pentru conpanenta Rj au fost date valori din| §irul standardizat de valori.

In relaîile de calcul ale adaosului de prelucrare, insu-marea elementelor ccmponente s-a fecut aritmetic. La prelucrarea mecanice a pieselor, o parte din componentele adaosului,fi-

re§te, se pot conpensa reciproc. De aceea, pentru detenninareaadaosului intermediar minim, se poate inlocui insumarea aritme-tice a elementelor componente prin relatpi care se bazeaze peteoria probabiliteîi §i statistice matematice.

Este de notat inse ce dace se aplice metoda probabi 1 isticede calcul, trebuie se se admite un procent oarecare de rise deQbfcinere la o parte din piese a unor suprafeê pe care adaosulda prelucrare poate fi insuficient. In afare de aceasta, metodaeste mai complicate din punct de vedere matematic , necesitecalcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este inutile 11

193





Bzg la prelucrfrile prin afchiara la o scarf mai nlot, praa m si alta abateri spaîale care pot apara la prelucrarea prinlujchiere a semifabricatelor j

- abaterile de la poziîa reciprocal corecta a subansblurilor mafinii-unaTte fi erorile deplasflrilor relative ale idiferitelor subansambluri care candiîoneazA pozi^la relativaldintre scula a§chietoare fi piesa de prelucrat.

Deformafciile remanente ale semifabricatelor se producales ca rezultat al apariîei tensiuriilor interne, la rfcirea

neuniforma a semifabricatelor fi la tratamente termice, cind ne-uniformitatea incaizirii fi rfcirii pieselor determina formareaunor tensiuni termice , iar neuniformitatea transformSrilorstructurale in tiinp fi pe secîunea piesei respective provoacMtensiuni structurale .c

In timpul tratamentelor termice, deformarile sint aprecia-bile, mai ales la piesele lungi fi complicate. Termenul din re-la ia de calcul a adaosului de prelucrare trebuie sa includavaloarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru caadaosul de prelucrare sa poata compensa aceasta deforma ie.

Deformaîile remanente se produc, de asemenea, ca rezultatal redistribuirii tensiunilor interne, provocata la indeparta-rea straturilor de metal prin afchiere, in special la prelucrarea de degrofare a semifabricatelor.

In urma micforfrii abaterilor spaîale la operaîile deprelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa o-pera iile de finisare fi pot fi neglijate.

Abaterile spaîale vor fi deci luate in considerare incalcul:

1. la semifabricate brute, pentru prima faza tehnologicS

de prelucrare prin afchiere a fiecarei suprafe e;2. dupa prelucrarea de degrofare fi cea de semifinisare

cu scule cu taifuri geometric determinate, pentru faza tehno-logica urmatoare;

3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a e-xistat o deformare.

La calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera nu-mai acele abateri spaîale care nu se includ in cimjxil de to-leran a la dimensiunea suprafeêi, ci au o valoare independents.

In unele cazuri, abaterea spaîala este egaia cu suma maimultor abateri componente, fiecaredin acesteafiind un vector.In cazul existenêi adoua abaterispaîalecomponente (p1

i p2), mSrimea abaterii spaîale rezultante p-ir1 este:

Pi-1 = I Pi + .P2 I* (3.6)

Daca vectorii p1 si of au aceeafi directie fi acelafi sens,obtinem:

Pi-i = Pi + P2, (3’7)

195



iar p e n t r u s a n s u r i o p u s a :

Pi-t " Pi " P2- (3.8)

la prelucrarea suprafeêlor da ravolufcLa, vactorli pot a- vea direcfcii oarecare ca nu pot fi pravfizuta 9! In acest caz insumarea lor se face dijpa rogula r&dAcinii pfttrate:

Pi- i I Jp i B Pa § 0, 96- p, 1 0 , 4 » p 2, ( 3. 9 )d a c a p1 > p2-

Daca exista trei abateri spaîale, de exemplu curbare, a- batere de la coaxialitatea treptelor §i eroare de centrare la arborii in trepte, atunci:

Pi- 1 = m m m I ° * 94*Pi + °# 3#P2 1 ° ' 3#P3 (3- 10)daca p1 > || > p3.

Marimea §i felul abaterilor spaîale depind in special de forma piesei §i de raporturile dintre dimensiunile sale, precum §i de schema de orientare a piesei in vederea prelucrarii pe ma§ina-unealta •

Influenza schemei de orientare a piesei asupra marimii a- baterii spaîale poate fi evidenîata pe baza exeroplului de prelucrare a unui arbore in trepte, cu prinderea in universal, respectiv intre virfuri (fig. 3.3).

Fig.3.3.Influenza scheme 1 de orientare asupra miriam abaterii spat 1tie

la prinderea in universal (fig. 3.3,a) §i in cazul unei e- rori de instalare in universal €j = 0 , abaterea spafciaia pentru suprafaâ cu diametrul D este p*= 0, iar pentru suprafaâ cudiametrul d, p = p , unde p este marimea abaterii de la coa-xialitate a trqptelor arborelui. La prinderea aceluia§i arboreintre virfuri (fig. 3.3,b) §i in cazul unei erori de centrare 3arborelui p.8ntr = 0, abaterea spaîaia are marimea p 1 1/2* ptxpentru ambele suprafeê.

Se vor examina abaterile spafciale caracteristice pentrudiferitele clase de piese de ma§ini. In tab. 3.2 este data cla-



T-b*lul 3.2. Claaificaraa pieselor tipizate pa e l m, M construct.. da Maplnl

ARBOR I NETEZI SI IN TREPTEI > t,5»D

1.ArborH reckictoarelor 3. Axepi outfHor da vitaze 4.Tije

2.Arborii pompalop can- S.Stifturitrifuge

DISCURI H < 0,25«D

1.Pistoane-disc2.Hanpoana.3.Flanpe4.Capace rotunda5.Cuplaje

6.Roti da curaa pivolant 5

7.Ro£i dintate cu osingur2 coroanS

TAMBURI SI PAHARE 0,25»D < L < 1,5«D

1.Tamburi de trolii2.Carcase de lagfir3.Ropi de curaa fntrepte

A.Pistoane cu tijS5.Ro£i dintate cumai multe coroone

BUC9E SI GUZINET1 PENTRU LAQARE L > 0,25-D

I.Cuzineti pentrulaglra

2.Bucpa da ghidaraS.Bucpe pantru laglra

PIRGHII SI FURCl,'

1.Pirghii de cuplare2.Furci da cuplare3.Furci de ambreiaj4.Pirghii de acttonare

GR1NZ1 SI CONSOLE

1.Grinzi2.Traverse3.Console de toate tipurile

CARCASE,BATIURIfPLACI

1.Carcase de reductor 5.Blocuri de cilindri2.Carcase de' pompe centrifuge pi cu piston 6.Chiulase3.Carcase de cutii de viteze 7.Batiuri de mapini-unelte4.Cartere 8.Pl3ci de fundafie

Nota(ii folosite: H-grosimea disculuiD-diametrul exteriorL-lungimea totals a piesei.

s i f icarea pieselor tipizate pe clase.Pentru piesele di n clasa arbori sint caracteristice urraS-

toarele abateri spaîale:- - pent ru suprafeêle exterioare de revolu£ie - curb

abaterea de Id coaxial itatea treptelor §i eroarea de centrare;S pen tru suprafe£ele frontale plane - perpendicul ari t a-

tea suprafetelor frontale fa$S de axa arborelui;- pentru gSurile axiale ale arborilor cavi - deplasarea

fi inclinarea axei g&urii.

Curbarea semifabricatului brut este rezultatul r&cirii sal e neunif or me §i al l ovi t ur i l or accident al e, sau al deforrafiriisemi f abr i cat ul ui af l at i nc& i n st ar e cal dS, dupS seanif abri care.

In cur sul pr el ucr Sr i l or mecanioe pr i n af chi er e, curbarear ezul t e i n urma mi c§or £ r i i cur bSr i i semi f abr i cat ul ui br ut , pre-cum §i i n urma r edi s t r i bui r i i t ensi uni l or i nt er ne, produsfi dup&friciep&rtarea s t r at ur i l or a^chiat e de met al .

Abat er ea de l a coaxi al i t at ea t r ept el or semi f abr i cat ul ui a-pare:

- l a for j are l i ber a, dat or i t # abat er i l or de for j are l a

a -7



- la strunjire, datorita micforarii norraale a erorlXarsemi fabricatului.

Dup3 prelucrarea de degrofare, abaterea de la coaxialita-tea treptelor care a exlstat la semi fabricatul brut se micfo-reaz3, iar la faza tehnologicS urraatoare este practic inlfitura-ta.

Eroarea de centrare este abaterea axel gSurilor da centrare faâ de axa geometries a semifahricatului.

Neperpendicularitatea suprafe elor frontale facade axa

arborelui este, de obicei, rezultatul erorilor geometrice alemafinii-unelte. La retezarea (debitarea) semifabricatelor fi laprelucrarea capetelor acestora, abaterea spaîalS menîonataeste determinata de neperpendicularitatea mifedrii de avans peaxa semifabricatului fi de deformafri lie elastice ale sculei af-chietoare.

La strunjirea suprafefelor frontale ale treptelor cu dife-rente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprafeêlorfrontale este mica fi poate fi neglijata.

Deplasarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a se-mifabricatului se datorefte erorii de Instalare la gaurire.

Incl inarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a semifabricatului este provocata de urmatoarele cauze:

I neperpendicularitatea direcfciei de avans a lajrghiuluifaâ de suprafaâ frantaia a piesei, ca rezultat al abaterilorde pozifie ale subansamblurilor mafinii-unelte;

- inegalitatea couponentelor radiale ale for£elar de af-chiere, care apare in cazul lungimii diferite a taifurilor fcur-ghiului (ascu ire imprecisa a burghiului);

- deforraatpile elastice ale si±ansarablurilor mafinii-u-nelte, sub acîunea conponentei axiale a forêi de a§chiere.Pentru piesele din clasele bucfe fi discuri, tambure fi

pahare, sint caracteristice urmatoarele abateri spaîale:- deplasarea axei gaurii centrale fa S de axa suprafe ei

exterioare de revolufcie (excentricitatea), care poate exista lasemifabricatele brute fi care se micforeaza progresiv la prelu-crarile prin afchiere;

- neperpendicularitatea suprafeêlor plane frontale faâde axa piesei, abatere care poate rezulta la retezarea fi la

strunjirea frontaia;- neperpendicularitatea suprafeêlor frontale la semifabricatele brute for jate.

La piesele din clasa pirghii fi furci abaterile spa ialecare pot apare sint: curbarea semifabricatul\si brut, incl inareafi deplasarea axelor gaurilor. Inclinarea axelor gaurilor produce o abatere de la paralelismul axelor, iar deplasarea lor, oabatere a distanêi dintre axele gaurilor.

La piesele din clasele grinzi fi console, carcase, batiuri



a orraar or senu anr ca u u ru uma , su ac unga ma u-nilor interne ce apar la rScirea neuniformS. De as<4|[ k, dato-ritA redistribuirii tensiunilor Interne dupSgrofare pot apare abateri de forms fi abateri de pi^ *^ ^ ^ 'suprafetelor. Abaterile spaîale ale suprafetelor planepot^Tabateri de la parallelism, abateri de la perpendicularitate, a-bateri de la planitate etc.

Pentru gSurile din aceste piese, abaterile spafriale sintdeterminate de incl inarea fi deplasarea axelor gSurilor.

Abaterile spa£iale remanente ale suprafetelor prelucratecare au avut abateri iniîale sint rezultatul copierii abateri-lor prin prelucrare, la o scarS de micforare.

Valorile abaterilor spaîale ale semifabricatelor, precumfi abaterile spaîale remanente dupS efectuarea operatiilor deprelucrare prin afchiere sint date in cep 4 1 8, pe tipuri desemifabricate.

3.4. EROAREA DE INSTALARE

Eroarea de instalare la operaîa consideratS este caracte-rizatS de mSrimea deplasSrii suprafeêi de prelucrat, dupS ori-entarea fi fixarea in dispozitiv, fa£S de poziîa teoreticSprevSzutS de schema de orientare. Modal de determinare a eroriide instalare a fost prezentat in cap. 1.

3.5. EROAREA DE VERIFICARE

La afezarea semifabricatelor in vederea prelucrSrii fSrS

I dispozitiv special, cind reglarea sculei afdiietoare la dimen-siune se face prin treceri de probS pentru fiecare semifabri-1 cat in parte (ab£inerea individuals a preciziei dimensiunilor)

I precizia afezSrii se asigurS prin verificarea individuals apoziîei semifabricatului pe mafina-unealtS.

In relaîa de calcul al adaosului de prelucrare se va in-- troduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare evla crperat-ia consideratS.

Eroarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a

fost prezentatS in cap. 1.,1 La afezarea semifabricatului in universal fi lunetS, pentru strunjirea interioarS fi rectificarea interioarS, se faceverificarea cu precizia pina la 1/2 din toleranâ'la diametrulgSurii prelucrate, deci ev = 0,5»Td.

3.6. CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARY

Pe baza adaosurilor intermediare minima calculate se de-terminS dimensiunile intermediare pentru fiecare suprafa£& a

199



HuwBfl dm p r o l u c r a t , l a t o a t a o p e r a t i i l e d e p r e l u c r a r e .

D i a m iuni la lntareedllare aou operaîcriale sint dLnenaiu.nile pa car# la capita In mod suoaesiv suprafsfcele piesei Hdifaritala oparaîi (faza) de prelucrare prin a^chiere, g g |plnd de la aamifabrioat plna la piesa finiti. Aoestea sint di-mensiuni tahnologice care se noteaz& In documentatia de Cabci-caîa (plana de operaîi, fife tehnologice etc.) §i care determine, da aseroenea, dimensiunile verificatoarelor de tipul call,

brelor limitative, dimensiunile sculelor agchietoare pentru

prelucrarea gSurilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dunaisia>nile intermediare trebuie dbînute in limitele toleranêlortehnologice, stabilite pentru operafriile succesive de prelucrare a fiecirei suprafe e. La ultima operate de prelucrare a fi-ec&rei nuprafeê rezultA dimensiunea finite, in limitele tolerance! fiiiafionale.

Relaîile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor intermediare fi toleranêlor tehnologice. Dispunerea adaosurilor deprelucrare intermediare este diferitS, dupS cum prelucrarea se

realizeazd prin metoda obfcinerii individual e sau prin metodaobînerii automate a dimensiunilor (cu reglarea sculelor dupdpiese de probi sau dupfi etalcn).

In fig. 3.4 se prezinta schema dispunerii adaosurilor intermediare la prelucrare prin metoda obtinerii individuale adimensiunilor pentru suprafeê de revoluîe exterioare - arbori(fig. 3.4,a) fi suprafeê de revoluîe interioare 1 alezaje(fig.3.4,b).

Pentru suprafefce de revolutie exterioare se pot serie re-

a) b)

Fig, 3.4. Schema adaosurilor intermediare la prelucrarea prin metodaobtinerii individual* a dimensiunilor: a. arbori: b. alezaje

laîile:- adaosul minim:

( 3 . 1 1 )

2 0 0



- adaosul maxim s

max“ 1-1max“ 1Bin (3-12)

M care: 2Ap, min, ggfl BBX este adaosul de prelucrare minim, respectiv maxim, pentru qperatia (faza) considerate B

d- I H R d i . 1 ■ - dimensiunea minima, respectiv maximaogre se abîne la opera£ia (faza) precedenta de prelucrare i-1 ;

H Binf d ? aax - dimensiunea minima, respectiv maxima,

|P§ se dbtme la operaîa (faza) de prelucrare considerate i.Se observe ce adaosul de prelucrare nu are o valoare con-gtante pentru toate semifabricatele din lot, ci variaze intrevalonle min ®ax* I 9

Se delineate nopiunea de aiaos de prelucrare nominal2A| noa, ca fiind diferen£a dintre dimensiunea nominaie ob£inu-te la operaîa (faza) anterioare d M nom §i cea considerated. '(pentru arbori, fig. 3.4,a):

2A , = d „ | d P H (3.13)§|&&, noa i-1 non i no*Prin urmare, pentru arbori:

2A • = 2A • + T ;.4 (3.14)ai noa pi min i »

Analog, pentru suprafeê plane cu adaos asimetric:

^pi nom — ^pi min i~1

Pentru suprafeê de revolu£ie interioare, adaosurile uv-tennediare vor fi (fig.3.4,b):

- adaosul minim

- adaosul maxim:

- adaosul nominal:

Valorile adaosurilor nominaie sint neoesare pantru deter-minarea dimensiunilor nominaie ale semifabricatelor pe baza ce—rora se execute echipamentul tehnologic (matriê, modele pentrutumare, dispozitive pentru prelucrare etc?.). Valorile adaosu—H lor de prelucrare maxime servesc pentru detenninarea adinci—milor de afchiere (t. = A^ max), a vitezelor de afchiere, a for-telor maxime de afchiere, pentru calculul forêi de fixare indispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentruregimul de a§chiere ales.

Dimensiunile nominaie pentru diferitele operand.! (faze) deprelucrare a unei suprafeê, in cazul regierii prin treoeri deprobe, se iau astfel:

Pentru suprafe'te exterioare (tip arbore), dimensiunea no-minaie se ia egaie cu dimensiunea maxime, cimpul de tolerance

ZAp. min *” ^ i min ^ i -1 ax( 3 . 1 5 )

2Api max — ^ i max ^ i -1 in ( 3 . 1 6 )

2Ap,

nom

nom

— ^ i noa ^ i -1

= ^ i min + T i

nom

-1

( 3 . 1 7 )

( 3 . 1 8 )

2 0 1



fiind dispus in minus £a%A de dimensiunea ncminalft; in aoestfel, executantul atinge la prelucrare mai intii dimensiunea no-minald §i apoi urmeazfl cimpul da toleran£&, astfel incit sintreduse la minim posibilitfifcile de apariîe a rebutului nere-cuperabil.

Pentru suprafeê interioare (de tip alezaj), dimensiuneanominalS se ia egalk cu dimensiunea minimi, cimpul de toleran fifiind dispus in plus fa£& de dimensiunea ncminal£L Si in aoest

caz, in timpul prelucrarii se atinge mai intii dimensiunea no-minalS, iar cimpul de tolerant urmeazfl in sensul a^chierii.

Respectarea acestor recomandari corespunde a^chierii spremaximum de material: in cazul arborelui, maximul de materialcorespunde dimensiunii maxime a arborelui, iar in cazul alezajului, maximul de material echivaleazd cu dimensiunea minima aalezajului; se ab£ine, astfel, micôrarea uzurii sculei §i aoonsumului de energie pentru a^chiere, deoarece executantul o-pre§te prelucrarea la atingerea dimensiunii nominale.

Grosimea unei preeminence sau a unui perete (fig. 3.5,a)se echivaleazd, conventional, cu diametrul unui arbore §i de a-ceea cimpul de t o le ra n t se amplaseazS in minus fat^L de dimensiunea nominal^; l&timea unui canal, sau a unei adincituri (fig.3.5,b) se asimileazS, convent io na l , cu diametrul unui alezaj,ia r cimpul . de to le ra n t se dispune in p lus fa£& de dimensiuneancminalcU

Fiind cunoscute din desenul de execute dimensiunile limits ale suprafeêlor, se determine dimensiunile intermediare inordinea inverse celei in care se execute operaîile de prelu

crare pentru fiecare suprafa^S a piesei, pin& la obtinerea dimensiunii supraferfcei semifahricatului.In tab. 3.3 sint date rela£Lile cu ajutorul c&rora se cal-

culeazd dimensiunile intermediare la prelucrarea prin metodaobtinerii individuale a dimensiunilor.

La semifabricatele brute, abaterile limits sint date inplus §i in minus fa£S de dimensiunile nominale,conform fig. 3.6.

De aceea, adaosurile nominale pentru prima operaîe deprelucrare a suprafe£ei considerate se calculeazd cu relatiiles

Dimensiunile nominale se pre-scriu, a§adar, astfel:

- pentru suprafeê de tiparbore:

- pentru suprafete de tipalezaj:

Fig.3.5. Dimansiunaa nominal! ji cimpul

da tolaranti la proaninan(a jti canala



a ) I p ' ! ':W

Fig. 3.6. Schema adaosurilor de prelucrara pentru semifabricete brute:a. arbori (dimen siunea d* eate >i dimen siune nooinali );b. alezaj e (dimensiunea este >> dimensiune nominal!)

1 p e n t r u s u p r a f e ^ e e x t e r i o a r e :a d a o s u l s i m e t r i c :

2, p § || H I 1Hi (3*23)a d a o s u l a s i m e t n c :

^ 1 no. - Apl .in +I A in I (3.24)- p e n t r u s u p r a f e ^ e i n t e r i o a r e :

a d a o s u l s i m e t r i c

2 \ , no. 1 2A p 1 .in 1 I H i 1 S ia d a o s u l a s i m e t r i c

m t W\ V n c - V » i n + I A » I* <3 ‘2 6 >

i n c a r e : | A- n | § i | A s | r e p r e z i n t e v a l o a r e a a b s o l u t e a a b at e r i i i n f e n o a r e , r e s p ec t i v a a ba t e r i i s upe r i o ar e l a di mens i u-n e a n o m i n a i e a s e m i f a b r i c a t u l u i .

Di m e ns i u ni l e no mi n ai e d a nom a l e s e m i f a b r i c a t u l u i b r u t s ea b f i n a s t f e l :

| pe nt r u supr af ef c e e x t e r i o a r e d e r e v o l u î e :

nom = mx + non ( 3 . 2 7 )

- pe nt r u s upr a f e t e i n t e r i o a r e d e r e v o l u t i e :

d s noa “ ain ^ £ 1 noa ( 3 . 2 8 )

Ada o s ul d e pr e l uc r a r e nomi nal t o t a l 2A t a l f i e c e r e i

s t pr a f e ê r e p r e z i n t e s uma a d a o s u r i l o r no mi n ai e * i n t e r me di a r e ne ce -s a r e s u p r a f e ^ e i c o n s i d e r a t e :

11 H no. « 1 | , 2 A p i ( 3 . 2 9 )



in care: 2^, este adaosul nominal intermediar aimotrio p«y- tru operatia i ;

n - num&rul total de operaîi de prelucrare pentru su- prafaâ consideratA.

Adaosul naninal total se obtine prin diferenta dintre dimensiunea nominal^ a suprafeêi £ ami fabricatUlui dt nom gi dimensiunea norainaia a suprafeêi piesei finite d H pentru arbori, respectiv prin diferenta dintre dimesmunea nominal^ I piesei finite d, H §i dimensiunea nominaia a suprafetei send-

fabricatului d5 noa pentru alezaje, adicS:| pentru arbori:

^ p noa t n 9 nora I 9 non (3*30)- pentru alezaje:

non) t * npn "" non (3- 31)La calculul dimensiunilor intermediare cu formulele din

tabelul 3,3, dimensiunile nominale teoretice rezultate din calcul se rotunjesc in plus pentru suprafeê de tip arbore §i in minus pentru suprafeê de tip alezaj.

La prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor apare o dispunere a adaosurilor intermediare diferita fata de prelucrarea prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se explica prin faptul c3 la prelucrarea pe raa- §ini-unelte reglate la dimensiune constants pentru intregul lot de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic MUSDP (ma§ina-unealta-scuia-dispozitiv-piesa) au loc fenomene de "copiere”care constau in aceea ca la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiunea minima Li.1 B-n se obtine dimensiunea minima. Ls m-q la operatia considerate i, iar la pre

lucrarea unui semifabricat cu dimensiunea limits maxima LM H se obtine dimensiunea maxima L- max (fig. 3.7)*

g. 3.7. Deformatiiie elastice la prelucrarea pe nasini-lelte reglate la dimensiune constant!: L - dimensiunea

de reglare

Intr-adevclr, in fig. 3.7 se observS ca la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea li-

mita minima Li.1 ffljn, deformatia elastica a sistemului tehnologic

204



TaMlul 3.3 Foraui* pentru caloulul dtawwlunilar fntaraedlere Is aetoda cfatlMrlt hrdividual* • diMmiunilor

Hr.ort. Felul suprafetelor Formula de oaloul

1. Suprafate exterioare cu adaos

asiaetrio

•

2 non | pl ain ^1"1

M-1 aax a ^1 max | pi noa

h-Vnoa | Li-1 max (rotun^°

Li-1 min = i-1 max r i-1

2. Suprafefce exterioare cu adaos

simetric

^pi noa i * p1 ain | i-1

di-1 aax | di aax | pi noa

d. 4 * d4 - (rotunjit)1-1 nom i-1 aax g

di-1 min “di"1 max r ’Ti-1

3. Suprafete interioare cu adaos

asimetric

^pi noa " ^pi ain î-1

1 s L - A■"i-1 ain i ain noa

L. « : L, . (rotunjit)1-1 noa i1 min

*"1-1 aax “ i*1 ain r * i-1

4. Suprafete interioare cu adaos

simetric

^pi noa ~ pi ain + Ti-1

di-1 ain ~ di min ^pi noa

di-1 noa = V i ain

d. * = d - . + T* «i-1 aax i-1 a m r l-1

Observatii. 1. Notatii: A • _A ■ - adaosul de prelucrare nominal asimetric.res-r r pi nom' pi min r pectiv adaosul miniin asimetric, la faza considerati i ;

2Ap- noJn, 2Api mi-n “adaosul de prelucrare nominal simetric,res*

respectiv adaosul minim simetric, la faza considerati i ;

L- - nax, L- ^ n -n - dimensiunea maxim!, respectiv ainia! a su-

prafefeicu adaos asimetric, care se ob£ine la faza precedent

i-1d.„i , d-_^ . * diametrul maxim, respectiv ainia care s

ob(ine la faza precedent! i-1 ;

L• ■ . L- . , d. , d. . - dimensiuni maxime. respecti1 max' i min' i max' l min Iminime care se obtin la faza considerat! i ;

T«.i 1 toleranfca la faza de prelucrare preoedenti, i-1.

2. Dimensiunile simbolizate cu indicele r sint dimensiuni rotunjite.

3. Dimensiunile nominaie ale semifabricatelor se obtin cu relatiile (3.27)

(3.28), pe baza adaosurilor nominaie (3.23), (3.25).



are valoarea minima yBi_r astfel incit dupa prelucrare se otatin* dimensiunea limitA minima L i M R in timp oe la semifabricatul cu dimensiunea limita maxima L i . 1 apare deformatia elastica maxima ymax, in urma cfireia se obfrine dimensiunea limita maxima Lj [

In fig. 3.8 este prezentata schema dispuneril adaosurilor §i dimensiunilor intermediare la prelucrarea suprafeêlor derevolutie exterioare, respectiv interioare, prin metoda rii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiind caracteris-

ticcL pentru iniaturarea adaosului intermediar intr-o singura trecere.Prelucrarea prin metoda abt-inerii automate a preciziei di

mensiunilor se efectueaza pe strunguri semiautomate multicutite strunguri revolver, strunguri automate, la frezarea pe ma§ini de frezat longitudinal,la alezarea fina cu cuît a gaurilor etc in toate cazurile fiecare scuia a§chietoare lucrind intr-o singura trecere. Loturile de piese se pot prelucra prin metoda obtinerii automate a preciziei §i pe strung universal, folosind opritori rigizi sau coirparatoare cu cadran.

Pe baza schemei din fig.3 . 8 se pot serie urmatoarele rela-•£ii:

- pentru suprafeê de revolutie exterioare:

adaosul minim: min = A - | min min (3.32)

adaosul maxim: max = f P max - d . max(3.33)

sau max = 2 \ i min + Tj -1 " T |(3.34)

adaosul nominal :2Api nom = <*M nom K nom (3.35)

sau nom 2A - . -f Ia. - ,pi nin « in în i(3.36)

$ ___

Jills

35xT

§

a)

Fig. 3.8. Schema adaosurilor de prelucrare intermediare la prelucrarea prin metoda obtinerii automate a precizitfi dimensiunilor:

a - arbori: b * alezaje



adaosul minim: 2 V min= d, —i max *1- 1 max

aiaosul maxim: max "* d1 min min

sail max *** *^jji min + T* .1 madaosul nominal: nom "" 1 nom ” d M nom

sau 2^ i nom ** ^ p l min + |

In ralatia (3.36) s-a notat cu | A.n M I, I A 1n ( | valoarea absolute a abaterii inferioare la dimensiunea nominaie pro- vfcutA pentru faza de prelucrare precedents i-1 , respectiv la faza considerate i:

- p e n t r u s u p r a f e f c e d e r e v o l u f c i e i n t e r i o a r e :

(3.37)

(3.38)

(3.39)

(3.40)

I K * I (3.41)

In relaîa (3.41) s-a notat cu | As , . 1 |r | A s i | valoarea absolute a abaterii superioare la dimensiunea nonijiaie prevazu-

te pentru faza d e prelucrare i-1 , respectiv la faza considerate i.Adaosurile de prelucrare totale miniroe 2A^ min t, maxime

2Ap aax t §i nominaie 2A^ nom t se obtin, atit la suprafe£e de tip arcore, cit §i de tip alezaj, prin insumarea adaosurilor inter- raediare corespunzatoare:

2A . • « 5 2A*. • (3.42)min t fai nun ' '

2A = £ 2A ■ (3.43)max t 1=1 p \ max ' /

2A = £ 23L- (3.44)nom t j= 1 non ' '

Dimensiunile intermediare pentru suprafe£e exterioare de revolutie se vor calcula cu fom ule le:

K', • d i-1 max 7 d i min + min + (3.45)

$ d M min = d i-1 max r | T i-1* (3.46)

In relaîa (3.46) s-a notat cu d M Bax g dimensiunea maxime la faza precedente i-1 , rotunjite in plus. Rotunjirea se face din 0,05 in 0,05 mm pentru dimensiuni care trebuie obtinute la strunjire de finisare, respectiv di n 0 , 1 in0 , 1 mm pentru dimensiuni care trebuie o&tinute la strunjire de degro§ are.

Analog, pentru suprafete interioare de revolufcie, dimensiunile intermediare vo r fi:

d i-1 min m % max " min " ^*1-1 (3 .4 7)

207



^ i -1 mx * t i n r ^ (3«46 )

In relaîa (3.48) s - a not at cu d ^ m1n r di mensiunea minimil a f a z a precerxtS i - 1, r ot unj i t S i n minus. Rot unj i r ea se f ace cur espect ar ea ace l or a§i recoraandSri ca § i pent r u supraffefce c i l i n*dr ice ext eri oar e.

Ca dime nsiu ni nomi nal e (rotunjite) pentru fiecare operaîe(fazS) succesivS de prelucrare se consider5 pentru suprafefce de

tip arbore dimensiunile limits maxime, iar in documenta£ia teh-no lo gi cS se indi cS co ta d nora-°; pentru supra feê de tip alezajd me n si un il e nominale se iau egale cu dimensiunile 'limits minime, iar in document a£ie se indicS cota dno£ | .

La semifabricatele laminate, t u m a t e sau matri£ate, abateril e limits sint date, in STAS-urile §i GOST-ur ile corespunzS- toare, in plus §i in minus f a d e dimensiunile namioale. De a-ceea, di mensiunile nominale d s ale semifabricatelor laminate tu ma t e sau matriâte se obîn cu relaîiles

- pent ru suprafeê e xterioare de revolufie:

d,nom = <*1 min + 2^1 .in + I A jn | (3.49)

Dim ensiu nea norainalS rezulta tS di n calcul se rotunje§ te inplus;

- pentru suprafeêle interioare de revoluîe ale semifabricatelor tumate sau matriâte:

d s non = <*1 max ' 2Ap1 .in “ I A s I (3 .50)

Dimensiunea nominalS rezultatS din calcul se rotunje§te in minus. In r e l a ^ i i l e (3.49) §i (3.50) s- au fol osit notafciile:di pin' max “ dimensi unea minima, res pec t i v maxima obt i nut S l a ___

pr ima oper at e de pr el ucr are a supr afeêl or consi der at e;2Ap1 B- - adaos ul i nt er mediar minim, pe di amet r u, pent r u pr ima oper at i ede pr el ucr ar e a supr af eêi ; | Ain | , [ As j - valoar ea absolute a abat er i i i nfe r i oar e, r espect i v super i oar e, l a dimensiunea nomi-nalS a semifahricatului brut.

Pe desenul de execufcie al semi f ahr i cat ul ui se va ii r l icacot a sub forma d, cu abat er i l e l i mi t s A. s i A- starx3ardizate,(cu semnul l or al gebr ic) l i S w

Tol eranfcel e t ehnol ogic e pent r u oper a i i l e intermediare se stabilesc corespunzStor cu treptele de precizie care caracteri- zeazS fiecare operatie de prelucrare (vezi cap, 4 -8 ). Toleranâ la operat ia f i nal s de pr elucrar e a f i ecSr ei suprafe£e trebuiesS f i e egalS cu t ol er anâ l a dimensi unea finitS, conform dese-nul ui de execuîe, verificindu-se posihilitatea respectSrii a- cestei tolerance la procedeul de prelucrare finals, prevSzut in procesu l tehnologic.

La operatj-ii de prelucrare in mai multe treceri, la care se

\

2 0 8



r ; non u r , w u r occ. , aenema cuspuneru. aaaosur . ar(ft* diferltA fn\A da schema din fig.3.8. In aoeas-

■ cm/url, daformaîil® elastic® ale elementelor sistemuluiteiinoloqic practic lipessc la ultimele treoeri, datorita forê-lor mial, i*r exacutantul, utilizind partea "txece" a califcru-lul# t lrvli' Is obînA la prelucrare dimensiunea limits raaximftrptfitru arbori)! corespunzStoare maximului de material.

In fig. 3.9 se prezintfi schema dispunerii adaosurilor in-tarroediare $i tolaranêlor la dimensiunile intermediare la prelucrarea unai sruprafeê cilindrice exterioare in suocesiunea;

strunjire de degroâre, strunjire de finisare, rectificare.

Fig.3.9. Schema adaosur i-lor intermediare la pra*lucraraa unai suprafat*ciI indr ice exterioare:il , I | I adaosul ainia pi wax . ipantru strunjiraa da da*grosara; 2A^ adaosul! ! " p2 Bin 1 .... _

minia pantru strunjiraada finisare: 2A 7 - ■i a*

. • pj Bindaosul Binib pentru rect i f i care

Plecind de la dimensiunea finals d3 prescrisS in desenulda execute (care poate varia intre d3 Bj §i d3 Mx, in limiteletolerance! T,), se obfcin urmfitoarele relaîi de calcul ale di-mansiunilor intermediare pentru suocesiunea de operaîi considerate in fig. 3.9:

- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de finisare:

§are:

brut:

d, “ d* + T, + 2A*, .s„ + T, (3.51)^ max 3 min 3 p3 min 2 ' *

d, . = d, „ - T, (3.52)it min“ m x r 2

- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de degro-

d, = cU . + 2A, . + T. (3.53)1 max <2 minp2 min 1

d 1 in= d 1 max r “ T 1 (3.54)- dimensiunea nominalS a suprafeêi la semif abricatul

d - d, : + 2K., ■+ I Ain I (3.55)» nop 1 min Safcl min I in I . '

In tabelul 3.4 sint date formulele necesare pentru calculul dimensiunilor intermediare la prelucrarea prin metoda otafcL-nerii automate a dimensiunilor, pentru schema dispunerii adao-



Tabe l ul 5 . A F o n uL t pe nt r u c al o ul u L d f > mi i u n) l o r I n t m d l a r t l a Mt o d i a bt l nv r l l a u*t a u t * • d l Mne i unl l o r

INr.ort.' Felul auprafatalor Formula de oaloul

% Suprafepe exterioare cu adaoa

a

*M-1 max "^ 1 mfn I Q » In * ^1*1

Sa rotunjapte dimensiunea max(ml la

valoaraa

H -1 min m S max r I

2. Suprafeta exterioare cu adaos

simetric

î-1 max 1 î min 1 ^pi min | ^f*1

Se rotunjepte dimenaiunee maxima la

valoarea d- « _1 i-1 mex r

î-1 min 88 i-1 max r 1 î-1

3. Suprafeta interioare cu adaos

asimetric

**i-1 oin B max S *pi min i-1

Se rotunjapte dimensiunea minimi la

valoarea LM ^ |

î-1 max " **i-1 min r i î-1

4. Suprafeta interioare cu edaoa

simetric

î-1 min ”î max ”S>i min i-1

Se rotunjepte dimensiunea minima la

valoarea jd«-* _i- i min r

d ■4 s d • « Tj 4

i-1 mex i-l min r i-1Observatii.1. Notati i: A - n-n -adaosul de prelucrare minim asimetric La faza conside-

rata I2Ap. m-n -adaosul de prelucrare minim simetric la faza considerate i;Lj.j _ax, Lv.- m n - dimensiunea meximft, respectiv minimS a au-prafetei cu aaaos asimetric, care se obtine la faza precedentsi-1 ;d- * . d; - - diametrul maxim, respectiv minim, care sej-l max/ ,i-l min . . „ ' r 'obtine la feza precedents i-1 ;pi L. _• , d- _-v. d. - dimensiuni maxima, respectivi max' i min' . i .max' , i min . . . 9minima care se op?:in la faza considerate i;T- <1 -toleranta la faza de prelucrare precedents i-1.

2. Dimensiunile nominate d ale semifabricatelor bruteae calculeezi cuformulele (3,49) si <3.50?.

3. Adaosurile de prelucrare intermediere minime 2A^ . , respectiv A_i minse determini cu formulele din tabelul 3.1. ^

4. Rotunjirile dimensiunilor nominale celculate (dimensiunile maxime pentrusuprefete de tip arbore, respectiv dimensiunil« minime pentru suprafetade tip alezaj) se vor ■fece din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni obtinutela strunjire de finisere, frezare de finisare etc., respectiv din 0,1 Tn0,1 mm pentru dimensiuni obtinute la strunjire de degrofare, frezare dedegropere etc.

5. Pentru dimensiunile intermediere la operatia executatA fnainte de reoti-f icare,tn locul formulalor din tabelul 3.4 se vor folosi formulele (3.51)pi (3.52).



H H f l Intermediare conform fig. 3 .8 .pentru efectuarea calculului adaosurilor de prelucrare in-

^gpnediare §i a dimensiunilor intermediare se recomand& utili- tarea tabelului 3.5.

T|b*lul 3-5 Calculul adaosurilor da praluorara if dimensiunilor intsmdiars

OparatHl*

(fszsl*)da pralu-qrara 1 *u"prafa*«lor

Elamantalaadaosuluiminim, im

Adaosminim,im

Adaos no- 1minal cal-culat, fm

Tola-rant*t , m

D1man-siunaanon1nail, MB

Dlmanslunilasuprafafcai,an

Notarsacotei indocuaan-tatia,mmaax imi minimi

R2 s p c

Calculul adaosurilor de prelucrare minime §i al dimensiu-

nilor intermediare se efectueazcL in ordinea inverscL celei in care se execute operaîile (fazele) de prelucrare a fiecfirei suprafe£e. in tabelele de calcul de tipul tabelului 3.5 se in- died dimensiunea finite (din desenul de execute) a fiecdrei suprafeê prelucrate fazele (qperafciile) tehnologice in or- diiiea executdrii lor (vezi exemplele de calcul in cap. 4 - 8 ) .



Cap.4 MHOSURUE OB FRHJJCRARE PHJTRO SEMIFABRICATEt amtmat b IA CAID §1 TEASE LA KBCE

4.1. HJDICA3TI GENERATE

Barele laminate se folosesc ca semifabricate pentru arfauri

netezi §i in trepte cu diferenê relativ mici intre diametreletreptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab.3.2) cu d i -ametre pina la 50 mm, pentru buc§e cu diametrul pina la 25 inn,piese de t ipu l f lan§elor etc. Pentru determinarea diametruluibarelor laminate din care se prelucreazS arbori in trepte secalculeazS succesiv adaosurile de prelucrare intermediare §idimensiunile intermediare pentru treapta cu diametrul cel ma-imare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime egale,calculul se face pentru treapta cea mai precisa. La calcululadaosurilor valorile 1^, S § i p , precum § i toleranâ T se iaude la operatia (faza) precedents de prelucrare a suprafeêirespective, ia r eroarea de instalare 1 -de la operat ia ( faza)considerata. Pentru determinarea adaosului la prima operaîe(faza) de prelucrare, va lori le 1^, S,p § i toleranâ T sintcele corespunzStoare barelor laminate. Celelalte t repte alearborelui, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentar fata de treapta cu diametrul maxim .Daca adaosul tehnologic suplimentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate f i in ia -

turat in t r-o singurS trecere atunci in prima t recere de degrofare se indepSrteazS 60-70 %din adaosul supl imentar, i a r in adoua trecere, 30-40 % din acest adaos. Prelucrarea ulterioara(strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existatadaos suplimentar se va face la dimensiunile intermediare calculate cu formulele date in cap. 3.

Diametrul nominal de calcul d? no|n a l barei laminate sautrase la rece se calculeaza cu relaîa :

d = d, + 2A,. • + I A- I , (4.1)I nom 1 max jd1 min ! i ! £ j '

in care d1max este dimensiunea maxima ofcînuta la prima operatede prelucrare a ce lei mai mari t repte ;

2A 1min I adaosul intermediar minim pentru prjima operaîede prelucrare a t reptei considerate ;

| Aj | -valoarea absoluta a aba ter ii inferioare l a diametrulbarei laminate.

2 1 2



Se adepts din STAS, respectiv GOSPT diametrul nominal alcu valoarea oea mai. apropiats.DacS toleranâ la diametrul treptei celei mai mari coind-

! cu toleranâ la diaiostrul barelor calibrate atunci diametruljjgyei calibrate se adepts fSrS adaos de prelucrare pe treaptamaxims*

In mod analog se procedeazS pentru bare laminate cu sec i-jne pitratS, o£el lat etc.

Pentru rectificarea artoorilor dupfi tratamentul termic se

ya exclude din relaîa de calcul a adaosului adincimea stratului superficial defect S.In tabelul 4.1 se dau abaterile limits la diametru pen

tru bare din oêl rotund laminate la cald, dupS STAS 333-87,iarjn tabelul 4.2 abaterile limits la diametru pentru oêl rotundcalibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezintS abaterile limits pe diametru pentru oêlul rotund laminat la cald,dupS. GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4 abaterile limits pentruo elul rotund calibrat, dupS GOST 7417-75.

Parametrii §i S, ce caracterizeazS calitatea suprafe- •

S la barele din o£el laminate la cald §i trase la rece sintda£i in tabelul 4.5.

4.2. ABATERI SPA^TAIE IA SEHEFMRICftTE IAKQKTE LA CAID §]SEMIFABRICAIE CALIBRATE

I Abaterile spaîale care trebuie luate in considerable lacalculul adaosului de prelucrare pentru suprafe ele de revolu-£ie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sintcurbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ) §i eroarea decentrare.

Se deosebesc curbarea totals pc <ox §i curbarea locals pc.La prelucrarea intre virfuri curbarea locals pc se calcu-

leaza cu formula :

Pc=2 A c*lc (4.2)

pentru lc < 1/2,in care lc este distanâ in mm, de la secîunea

de prelucrat pentru care se determinScurbarea pinS lacapStul§§! mai apropiat (fig. 4.1) ;l-lungimea totals;A c-curbarea specifics,in //m/mm ( tab. 4.6 ).

Curbarea totals p I este Ir c max

p 0 = 4 O*1 <4 .3)

|| care 1 este lungimea totals, in mm.Curbarea totals a semifabricatelor debitate se determinS

formula ( 4.3 ).

213



Eroarea de centrare pc#n.r la semifabricate laminate ( pr%» cum 99 la semi fabricate matrlfate da tip arbore) apari datorite arorii de orientare a seanifabrioBtului la operaî® do centrxiin $i are ca efect radialA a suprafeêlor exterioare ds n&-voluble ale semifahricatului faÂ de axa gAurilar de centrare.

Dacfi la operatia de centruire pe marina d ecentruit barele laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig- 4.2) eroareade centrare este determinate numai de eroarea de reglare a ma- §inii de centruit, de aproximativ 0,25 mm, deci :

§cvntr " °/25 (4.4)

Tabelul 4.1 AwterHe liaftl pentru ofel rotund laainat La cald (STAS 333-87)

DacS, Insfi, la centruire, semifabricatele sint orientate pe prisme cu fixare unilateraia (fig.4.3), atunci eroarea de

2 1 4



depinde §i dfi toleranâ T la diametrul B orien—a semifabricatului la oentruire; eroarea de oentrare va fi:

Pewjcr*® •25^/z^+l [nm] (4.5)

T este toleranâ la diametrul bazei de orientare §i se ia

in nro.

Tabelul 4.2 Abateri Haiti pantru o£al rotund calibrat (STAS 1000-80)

Diametrul, Abateri liatl la diaaatru, aa Diaaetrul, Abatari liaiti la diaaetru, mmnm

t: h9 h1Q H11 h9 H10 h11

0 0 04 -0,025 -0,040 -0,075 20,0

21,0I 4,5 22,0

4,8 0 0 0 23,0

P-0,030 -0,048 -0,075 24,0 0 0

5,5 25,0 - -0,084 -0,130| 6,0 26,0

27,06,5 r ,n . 28,07,0 29,07,5 30,08,0 0 0 08,5 -0,036 -0,058 -0,090 31,09,0 32,09,5 33,0

1 10,0 34,0Y~ 7t n

10,5 36,0 - 0 0

11,0 38,0 -0,100 -0,160! 11,5 • 39,0

12,0 40,0j i . 12,5 42,0g 13,0 45,0

13,5 0 0 0 46,014,0 ■ j o o 0 4 -0,070 -0,110 48,014,5 50,015,015,5 55,016,0 56,016,5 58,0 0 017,0 60,0 - - -0,120 -0,190

I 17,5 63,018,0 65,0

70 0t m 0 0

r v |V4

19,019,5

* -0,084 -0,130

«er• ■ u a i u i v U III v y - v v I u u u i i u u a i i w t o w w v ■— ----- -------- — n a a a a — « p a

iH| coj it-tras (CT) otal traa-racopt(TR), otal tras-plefuit (TS), otalcojit-plafult (CS), otal traa-racopt-plafuit (TRS).2.0talul rotund oalibrat aa axacutl ou abatari liaiti conform otapului datolaranti h11.La oararaa beneficiarului, otalul rotund calibrat aa poataaxacuta pi Tn dapurila da tolaranta hlO pi h9.



Pentru bare laminate T este toleranâ diametrului barei iar pentru arbori matriâî, T este toleranâ la diametrul fusuri- lor de orientare ale semifahricatului pe prisme.

La centruirea semifabricatelor de tip arbore dupe trasaj (la producîa de serie mice §i individual^) eroarea de centrare se poate lua 1

p cntr 1 W M 9 1 H Hin care T este tol era nâ , in mm, la diametrul semifahricatului.

La prelucrarea intre virfuri, abaterea spatp.aie rezultante se determine p rin sumarea curb&rii §i erorii de centrare :

p=v/ p| + p ^ c x [ m m ] (4.7)

unde : pc est e m&rimea curbarii locale sau totale in funcfcie de suprafaâ pen tru care se calculeaze adaosul de pelucrare.

Fig. 4.1 Curbarea axei laprelucrarea intre virfuri

Tabelul 4.3 Abateri limita pentru otel rotund laainat la cald (GOST 2590-71)

Diametrul, mmAbateri limita pe diametru, inlaminaremm, pentru precizia de

jnaltA ridicAtA obi?nuitA

-■ - -

5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9 0,1 0,2 0,2 0,5 0,3 0,510-19 0,1 0,3 0,2 0,5 0,3 0,520-25 0,2 0,3 0,2 0,5 0,4 0,526-4$ 0,2 0,5 0,2 0,7 0,4 0,750;52-58 0,2 0,8 0,2 1,0 0,4 1,060; 62; 63; 65; 67; 68 0/3 , 0,9 0,3 1,1 0,5 1,170; 72; 75; 78;

80; 82; 85; 90; 95 0,3 1,1 0,3 1,3 0,5 1,3100; 105; 110; 115 - 0,4 1,7 0,6 1,7120; 125; 130; 135 - - 0,6 2,0 0,8 2,0140; 150; 160170; 180; 190; 200 • - «_ ■ • g If 0,9 2,5210; 220; 230; 240; 250 * #3* ■ jfi?t „ 1,2 3,0

Observapi.1. Ofelul cu diametrul pinl la 9 mm se UvreazAtn colaci, iar paste 9 mm inbare.

2.Curbura barei nu trebuie sa depapeascA 0,5% din lungime; la comanda be*nefictarulut >e pot livra bare avtnd ourbura oare tA nu depataascA 0,2 X din lungime.

216



Hi'<*aul in universalin cansolft ( fig. 4.4) curbarea1 a o i semifabricatuluilaminat sau calibrat 9 determi-

formula J■ p 1 a.x | 2«Ac»l*cos I arctg ( 2A0 ) ] [ram] , (4

pure s Ac este curbarea specific^ exprimatA in t m/xm; ^Xur i®103 semifabricatului (conform fig .4.4), in mm .

Tab«lul 4.4 Abateri liaiti pentru otelul rotund celibret (<M>i GOST 7417-75)

QjtfMtrul , Abateri liaiti la diaaetru, mmnun

h9 h10 h i 1 h 12

K - 0 , 0 2 5 - 0 , 0 4 0 -0 ,0 6 0 -0 ,1 0 0

3 ,1 - 6 - 0 , 0 3 0 - 0 , 0 4 8 -0 ,0 7 5 -0 ,1 2 0

6 ,1 ' 10 - 0 , 0 3 6 - 0 , 0 5 8 -0 ,0 9 0 -0 ,1 5 0

1 0 ,2 - 1 8 / 0 - 0 , 0 4 3 - 0 , 0 7 0 -0 ,1 1 0 -0 ,1 8 0

18 ,5 - 30 ,0 - 0 , 0 5 2 - 0 , 0 8 4 - 0 , 1 3 0 - 0 , 2 1 0

3 1 ,0 - 5 0 ,0 - 0 , 0 6 2 - 0 , 1 0 0 - 0 , 1 6 0 - 0 , 2 5 0

I I 5 2 ,0 | 6 5 , 0 - 0 , 0 7 4 - 0 , 1 2 0 - 0 , 1 9 0 - 0 , 3 0 0

1 67 ,0 - 80 ,0 - - -0 ,1 9 0 -0 ,3 0 0

8 2 , 0 - 1 0 0 , 0 - • -0 ,2 2 0 -0 ,3 5 0

Tabelul 4.5 Calitatea suprafetei la bare laainate fi trese din otel

Felul senifabricatului m v * S , /an

O t a l rotund pina la 30 125 150l a n i n a t l a 3 2 , . .. 80 160 250c a l d 9 0 . . . 1 8 0 200 300

2 0 0 . . . 3 0 0 320 400

O ta l rotund tras la rece 63 600 ( a l rotund tras pi plefuit 10

iObserva ie. Calitatea suprafetei frontale dupi debitare - vezi tabelul 4.11

F i g . 4 . 4 Cu rb a r e a a x a i l a f i x a r a a I n c o n s o l i I n

u n i v e r s a l

217



Exemplu: dacS din tabelul 4.6 se ia Ac - 2 j/m/mm, in formula (4.8) se introduce A S 0,002 mm/ram.

Valorile curbSrii specifice A0 pentru bare laminate sint date in tab.4.6.

La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea de degro§ are a pieselor care dup S strunjirea de finisare au

fost supuse unui tratament termic de cSlire, abaterea spaîalA care se ia in considerare este curbarea piesei la tratamentul termic.Pentru rectificarea intre virfuri marimea curbSrii se determin e cu relafciile (4.2), respectiv (4.3), in funcîe de secîunea pen tru care se calculeazS curbarea.

DupS rectificarea de degrofare a pieselor tratate termic, abaterea spafoalS remanents este :

pc = 0, 03 *p0 | , (4.9)

kaiide : p^ tr es te mSr im ea curbSrii la tratamentul termic efectuat inaintea operaîei de rectificare.Valo rile curbSrii specif ice Ac pentru bare d in o£el rotund

calibrat, trat ate termic, sint date in tab.4.7.Aba teri le spaîale calculate cu relaîilt (4.7), respec

ti v (4.8) se iau in considerable la calculul adaosului de prelucrare numai pentru prima operaîe de prelucrare pri n a^chiere a suprafetêlor de revoluîe.

Valorile abaterilor spafciale remanente du pS diferitele operaîi de prelucrare prin a§chiere se calculeazS pe baza le-

gii copierii abaterilor spaîale ale semifabricatelor brute la o scarS de mic§ orare, cu formula :

p = K »psf [mm] (4.10)

in care K este u n coeficient care indicS gradul de mic§ orare a abaterilor spafciale; psf - abaterea spaîalS a semifahricatului brut, in mm.

Tabelul 4.6 Curbarea specific! a senifabricatelor Iaainato La cald Ac,pe/aa

Caracteristica bareilaminate

.

Lungimea semifahricatului taminat, mm

PTnfi la 120 121...180 181...315 316...400 401...500

FfirS Tndreptare 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5

Caracteristica bareilaminate

Diametrul semifabricatuldi laminat, mm

PTnfi la 30 31...50 51...80 81...120 Paste 120

Ffiri Tndreptare,dupA cfllire cu fncilzire:

- In cuptor- cu CIF

Oupi Tndreptare pe presi

2,01,00,13

1,30,650,12

0,9 0,60,30,10

0,30,150,08

218



w .v cu.o a u u a . u x x u . s n y

H pentru semifabricate laminate, matriâte, forjate liber H turTiate sint data in tab.4.8.

Valorile abaterilor spaîale pentru suprafeê frontales£nt date in tab. 4.11!

Tabtlul 4.7 Curbarea specif i d a bareI or dfn otel rotund calibrat k . ja/MD

pjsaetrul barei calibrate,mm

FSrS Tndreptarea semifabricatelor djpl tratamentul termicl

In cuptor cu C1F

pfnS la 25 1,6 0,80Peste 25 Ia 50 1,3 0,65peste 50 la 70 0,9 0,45

Observafii: 1.Pentru barele de otel rotund calibrat se admit In stare de livrare,con*1form STAS 1800-80, urmStoarele valori ale ourbirii specif ice Ac!- pentru otelul 1,01 TRS :5 pm/mm pentru diametre ptni la 15 nm in-

cluaiv ?i 3 /on/nun pentru diametre peste 15 mm;- pentru otelul TS, CS TRS :3 /an/mm pentru diametre pini la 18 mm in-

clusiv.2.La prinderea Tntre virfuri curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)

iar curbarea locals cu formula (4.2). La prinderea cu buc?S elasticS,Tn consolS, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.8), in care lungimea I se considers pfnfi la sectiunea de fixare in bucsa elasticft. Larectificarea fSrS virfuri, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)

Tabelul 4.8 Valorile coefic lent ilor K do aicforare a abaterilor spatiale

Faza tehnologics Coeficientul K

1 DupS strunjire : J- Tntr-o singur2 fazS 0,05- degro?are 0,06 1- semifinisare '0,003- finisare 0,025

DupS rectificare :| de degro?are 0,03

DupS frezarea de degro$are a suprafetelor plane (matritate, forjate liber, 0,06

sau turnate)

Observatii: 1.Dup5 rectif icarea de degrosare a pieselor de tip arbore, tratate termic,Tn relatia (4.10) Tn locul abaterii ps* se ia Tn considerare nSrimeacurbfirii la tratamentul ternic pc 'M efectuat Tnaintea rectificSrii.

2.NSrimea curbSrii dupS tratamentul termic pc t se calculeazS cu rela-

tiile (4.2) respectiv (4.3), utilizind valorile corespunzStoare alecurbSrii specif ice djn tabelele 4.6 si 4.7.

4.3. EREL DCRAR E& MEEMJICA A SUERAJFEpUCR OB REVCOJflE

Parametrii R 2 si S care se dbtin dup& diferitele operaîide prelucrare mec ani cS a suprafetelor de revoluîe exterioare,precum §i tr ep te le de pr eci zi e in car e se incadreazS toleranâtehnologici la dia met rul suprafetei prel ucrate s int date in ta-

belul 4.9 pen tru pie se prelucrate di n bare de oêl l ami nat e l a



oâl rotund calibrat. Pentru prelucrarea g&irilor se va ccnsultatabelul 6.1,(cap.6).

Pentru a determina t oleranâ tehnologicfi pent ru fiecare H pera îe intermediary de prelucrare, in funcîe de treapta de precizie indicate, se utilizeaz& tabftlul 2.15, (cap.2).

Tabelul 4.9 Parametrii obtinuti la prelucrarea otalulul laminat la cald. &4>rafatade r«volu(itt axtarioara

Procedeul de prelucrare Treapta de precizie R 2, pm S, pn

Strunjire :I - coj ire 14 125lit 120

- degropare 12 I 63 60- finisare 10...11. 32...20 30- Tntr-o pinguri fazi 1Q...11 } 32...20 30- fini de netezire (cu carburi sau cu 7...9 6,3...3,2 -

diamant)

Rectificare fntre virfuri pi rectificare firi virfuri :

- degropare 8. ..9 10 20

- finisare sau tntr-o singuri fazi 7...8 6,3 12■fini de netezire 5...6 3,2...0,8 6 H

Observatii: 1.Strunjirea !ntr-o singurS f azi pi rectificarea Intr-'o singuri fazi seefectueazi direct f Sri a mai diuiza aceste operapii in faze distincte(degropare pi finisare).

2.La rectificarea executati dupS oil ire, paramatrul S se exclude din rela-tia de calcul a adaosului de prelucrare.

3. Toleranpele corespunzatoare treptelor de precizie sint date Tn tabelul2.15, cap.2.

4 * 4 . PRETOCRAREA MECANIGA A SUERAFEXEDGR FRGNTAI£

Pentru calculul adaosului de prelucrare la prim a operaîe de prelucrare a feêlor frontale plane, parametrii R ?, S,p precum §i toleranâ T care intrS in relaîa de calcul sint parametrii caracteristici ai qperaîei precedente - debitarea barei. In tabelul 4.11 se dau valorile parametrilor caracteristici la debitarea barelor.

Valorile parametrilor obtinute la diferite opera£ii de prelucrare me canicS a suprafeêlor laminate §i calibrate din o-

X&l sint specificate in tabelul 4.12.

4.5. JEXEMPED DE CALCUL

S3 se calculeze adaosurile de prelucrare §i dimensiunile intermediare pentru un arbore de la un reductor ( fig.4.5 ). Se- mifabricatul est e o barS di n o£el roturxi laminat la cald, din material QLC 45 STAS 880-80, producfcia este de serie micS.

DatoritS seriei mici de fabr ica te, prelucrarea piesei se face pe ma§ ini-unelte universale cu rejlarea sculelor la di-

2 2 0



prin netoda treoerilor de ptxkA (abtinerea indivi preciziei dimensiunilor) -Operatiile oe se vor executa la

vfltn fig,1.5 sint urv&toarele I i debitarea;

Tabilul 4.10 h r — tri i abt inuti Is pnluerarM ot*lulul tras la raoa.Suprafata da rwolut ie extar ioar*

Cfûl de tolerant!

al barei calibrate

Procedeul de pralucrere Treaptft de

precizia

Rz'(aa

8, jw

h9Rectificare firi centre:■inainte de trataaent teraic 7 6,3 12'df}| trataaent teraic 6...5 3,2...0,8 *

Rectif icare fSri centre:*degrofare 9 10 20

h10 si h11 ‘finisare 7 6,3 12-finfi de netezire 6...5 3,2...0,8 6..‘.2

hi 1

Strunjire pe strung autcaat saustrung revolver:“Intr-o singur a trecere 11 32 2d

*ln doui traceri 10 16 15

Qbservapi: I.Tolerantele la dieaetre, ccrespunzdtoare treptelor de precizie, sint dateIn tabelul 2.15, capitolul 2.

2.Valorile abaterilor spatisle reaanente dupi strunjirea pe strung automatshu strung revolver se vor deiersina cu relati ile:* dupi strunjiraa intr-o tracare p = 0 , 0 5 * -- dupS strunjiraa tn doui traceri p = 0,02»p^ ;

In care ps^ este abateraa spapala a barei calibrate (curbarea),vezi ob"servapile da la tabelul 4.7.

Tabelul 4.11 Paraaetrii da precizie fi cal itate a suprafetei la debitare

Procedeul de debitareTreapta deprecizie lalungiae

Neperpend iculari tateacapfitului barei fetS

de axfia p, mra

Pe foarfeci dupS opritor 17 300 Vezi observaîile subtabel

P* fierSstrau circular, f ierastriuBlternativ, cu frezS'f ierSstrfiu pe■ajini de frezat

14 200 0,01*0

Cu cut it de retezat pe strunguri 13 200 0,045*0

Prin forfecare pe prese 17 R =150...300S^1000...160d

Vezi observa£iile subtabel

Obiervatii .1 .La debitarea pe foarfeci fi pa prase rezultfi o suprafafJ de debitareInclinatl plni la 3° fa$S de directia perpendiculars pe ax&, pracua :§jfo zoni neregulati (adlncituri) care poata ajunga plnl la 0,2«D. MArineaTnolinfiri i zonai naragulata trebuie luata in considarara la calcululadaosului de prelucrare la capetale sea if abricatului debitat.

2.Iolerantale oorespunzitoare treptelor de precizie indicate sint date intabelul 2.15. abaterile liaiti la lungiaea de debitare fiind »imetrice (±)



ratwlut * .1J ParaMtrtl * t lnuH g « 4 p r f . t . l < r f ro nf L. C TdabItar*

Procedeul da prelucrare Treapta de precizia Rf, ja 8, tm

Strunjire frontall ii degropare| finisareI Tntr~o singuri fazi

121111

503232

5030 130

Rectificare frontali pe mapina de recti* 5...10ficat rotund sau masina de rectifioatfrontal

6

Observatfi :1.Treptele do precizie indicate Tn tabel sa asiguri atunoi cTnd baza teh*nologioi pentru pralucraraa frontal! coincide ou baza da misurare. DacSacasta baza nu coincid la toleranta corespunzitoare traptai da precizieindicate Tn tabal sa adaugi aroaraa da oriantara cara sa determini cfcjpiindica(iila din cap.1, pantru cota cara trabuia respectati la operatiada pralucrara frontalS.

2.Dupa strunjirea da degrofare a fefcelor frontale la piasa da tip arboreprelucrate din bare laminate sau trasa la race, abaterile spatiale aleacestor auprafdpe aTnt mici pi se neglijeazl.

3.Tolerantele coraspunzltoara treptelor de pracizia indicate sint date intabelul 2.15.

4.La calculul adaosului da prelucrare pentru rectificarea executati cijpltratamentul termic, paramatrul S sa exclude din relatia de calcul.

Q.

1,6/32 3

K %

Ji — =i■

E S I ...

w

cs*

cG--------- o

1 Q

f No SOO o

11 23 , 31

1 6^ I M W r &

.

1___5

. Si

61) 6 56i f o

2S0-o08

NOTA:—Tesitun 1x45° ' j w j j H H

—Rugozitatea supra fet e/or fH

Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turapia

- frezarea frontalS §i centruirea;

- strunjirea suprafeêlor cilindrice [intr-o singurS oper a t e );- frezarea canalelor de panS;- tratament termic de iinbunStS'tire ( la HR C 20...30 );- indreptarea piesei ( redresare ); + ' 0- rectificarea suprafeêlor cilindrice 4>17lS;So6 4 > 2 0 - o . o a5

4>25!J5;So7 nrn. Pentru stabilirea diametrului barei laminate din care se va executa piesa se calculeazS adaosurie de prelucrare pentru suprafafca cu diametru maxim.



1 . Pent r u s upr af aâ 4>25tS'.oa7a . pentru rectificare (operatia preoadsnta art* strunjiraa

t_tr-o singurfi faza ) |R , “ 2 5 (® iS,., g 0 (dup& tratamentul termicdaoil ire8,.,

I P exclude din calcul ;

p I I 2»AC»1C 1 .

A c 1 0,13 an/ran din tab.4.6 (dupS Indreptare) Jlc = 108,6 mm din desenul piesei ;p = 2*0,13*108,6 » 28

La prelucrari intre virfuri nu se faceverificarea a§9I aSrii/ deci e„ = 0.

A§adar, adaosul minim pentru rectificare este :

ZApi .in I 2R, i-1 | 2*Pi-i I 2*25 | 2*28 | 106 g

Din tabelul 2.15 cap.2, obt inem toleranâ pentru operaîaI precedents- strunjire intr-o singurS faz&-con£orm treptei 10 de

I precizie : Tj., = 84 m, deci aaaosul nominal, pentru rectificare este :

2AS nom = ,in + Ts., 1 106 | 84 | 190 SIDiametrul maxim inainte de rectificare ( dupS strunjire j

K este :|tj „x | di «X + 2Ap, ;oD = 25,007 I 0,190 | 25,197 nun.

Se rotunje§te : d,., max = ,nm = 25,2 mm ;Diametrul minim rezultfi :

di-i «in 1 25,2 - 0,084 | 25,116 mm.Deed, qperafcia de strunjire se va executa la cota

<j) 25.2 0 mm ;b. pentru strunjire (anterior strunjirii materialul-barS

I este sub formS de laminat ):Rz j., = 125 /mi ;Sj., = 150 (M ;

Pi-1=}/Pc +Pcantr2 [mm]

conform fonnulei (4.7) pentru prelucrarea intre virfuriPc ~ 2*A c*lc ; ^% = 1,5(m/mm ( tab. 4.6 pentru laminat f&r& Indreptare );Pc = 2*1,5*108,6 ~ 326 m ;Pcentr § 0,25 mm = 250 M (pentru centruire exeeutatS pe ma§ina

I * oentruit, cu fixarea materialului in prisma autocentranta*

223



formula (4.4) ;

P i . 1 V 3 2 6 a + 2 5 0 a- 4 1 1 [ i m

Adaosul minim pentru strunjire este :

H sin I j | g | | I B I 2pM I 2(125 1 150) +2-411-1372 H

Din tab. 4.1 se obtine abaterea inferioarS A. la dianetrui

barei laminate :Aj = -0,9 mm.'Adaosul nominal de calcul :

,2Api no. - 2Api .in + I A t I " 1 3 7 2 + I ~ 9 0 0 I I B m .

Diametrul nominal de calcul al barei laminate sedeterminecu formula (4.1) :

d . no. | p l f I I # 3 72 I | - 0 ,9 | | 2 7 ,4 7 2 mm.

Se alege o bar£ laminate cu diametrul standard!zat ,<J) 28!q!9 M conform SE&S 333-87.Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru o-

peraîa de strunjire a treptei <)>2 5 !£; JSJ mm este :

2A- nnm = d. - - d4 nftm =28 - 25,4 = 2,6mm.pi non ri non i non '

2. Pentru suprafata <J)24.5 mmAdaosul nominal pentru strunjire se determine prin dife

renta dintre diametrul barei laminate §i diametrul suprafe ei

stmnjite : H I M

2ApT- norn = 28 - 24,5 = 3,5 mm.

3. Pentru suprafata mma.pentru rectificare se adopts acela§i adaos nominal ca

§i la suprafata <J>25±0,007 , adicS :^pi. nom “ H.

Diametrul maxim al suprafetei finite este :20 - 0,025 p 19,975 mm.

Diametrul maxim inainte de rectificare (dupS strunjire )este :

d i-i max 1 19,975 I 0,190 = 20,165 mm ;se rotunjefte : g = 20,2 mm

d f-1 non ~ 20,2 mm«in P 20,2 - 0,084 - 20,116 mm.

Deci, operatia de strunjire se va executa la cota :4>2 0 .2-o, 064 wm*

224



l

;

©-

b. pentru strunjire adaosul se determine prin difere^^^•ctrelor de strunjire ale treptelor vecine, ad-ifff s

| P no* I 24,5 1 20,2 I 4,3 mm.4. Pentru suprafeêle mma. pentru rectificare se adopts, acelaî adaos

2elalte suprafete rectificate sSSfj nom fl 33| A®*

Diametrul maxim al suprafetei finite este :17 + 0,006 | 17,006 ram

Diametrul maxim inainte de rectificare ( dup& strunjire )este s

A -1 max “lllfll I 0,190 ( 17,196 ramse rotunje^te : dj.., aax | 17,2 nun

di-1 non = 17,2 imtl.

Toleranta pentru cperatia de sxrunjire este 70 S (tab.2.15) treapta 10 de precizie)

Diametrul minim :

d i-1 rain - 1 7 '2 I 0 , 0 7 I 1 7 /1 3 Inm-

Cperatia de strunjire se execute la cota 4)17 .2_0>07 ram.b. pentru strunjire, adaosul se determinS prin difere

RcfcLametrelor de strunjire ale treptelor vecine :

2Api nom = 2 0 , 2 - 1 7 ,2 = 3 . .

5. Caleuliil adaosurilor pentru prelucrarea suprafetelor frontale la cota L = 250?0.a ram.

Suprafetei e frontale de cap&t se prelucreazS prin frezare,cperatia precedents fiind debitarea pe ferSstrSu circular. Dintabelul 4.11 obtinem :

^ i-1 + si-i = °'2 WfeP|-#l = 0,01*D =» 0,01*28 IS 0,28 ram.

Maosul minim pentru frezarea simultanS a fetelor frontaleeste :

2Ai = 2*0,2 + 2*0,28 m 0,96 ram.Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de preci

zie, este 1150 jum = 1,15 mm (tab.2.15, capf.2); abaterile limitsla lungimea de debitare sint deci ±0,57 5 ram sau rotunjit

±0,6 mm.Prin unnare, adaosul nominal calcul at pentru frezarea

frontal^ este :

f t no. I ZApi min + I I “ ^ I I f | # I I 1 ,5 6. ran.

225



Tabelu l 4 .13 Calcu lu l adaosu lu i pent ru un arbore de la un redactor ( f i g .4 .5 )

O p e r a t i l e ( f a z e l e )de pre lucrare a

s u p r a f e ( e l o r

E leaente leminim

adaosului/m Adaos

i n i m ,fm

Adaos nominalc a l c u l a t , im

ToleranceT //m

Dimensiuneanominal^,

am

Dimensiunilesuprafetei

S P e

1f fUMMaxima Minima

Notarea cot ei indocuacntat ie,

Su p r afat a

Semifabricat

S t r u n j i r e

R e c t i f i c a r e

1 2 5 1 5 0 4 1 1 - • •- ' 1 2 0 0 28 28,5 27,3

2 5 - - 2 8 - 1 3 7 2 2 0 7 2 8 4 2 5 , 2 25,2 25,116

‘ > ■ - jj I - - 1 0 6 1 9 0 1 4 25 ,0 25,007 24,993 « £ S

Supra fe f ce le f r on ta le , l a co ta 250-fm mm

D e b i t a r e 200 - 280 - ■ •> 1200 252 252,6 251,4 gorfy*

Fr eza re f r o n t a l ^ : | * - 960 1560 800 250 250 249,2 25(£

A d a o s u r i l e p e n t r u f r e z a r e a f r o n t a l f a c a p e t e l o r r e p r e z i n t K a d ao s ur i b i l a t e r a l e (s ua a a da o s u r i lo r pr e v^ zu t e pe f e t e l a f r o n t a la cape t a le p ie se i ) . Va loa rea adaosu lui de pe f i eca re capX t es te ega l t i ou j uma ta te d in valoa rea t r w u t K m tabe l .



Lungimea ncndnalft pentru debitare este :- 250 + 1,56 - 251,56 ina,

H rotunje^te I i g 9 252 ram.

La debitare se va respecta cota : 252 ±0/6 ram.Valoarea reals ( recalculate ) a adaosului ncndnal este I

2Api non 1 252 I 250 | 2 ram.

Pentru fiecare suprafata frontalft adaosul este :A_t ** 1 mm.-Formularul de calcul al adosului de prelucrare, completat

in baza calculelor efectuate, este dat in tab.4.13.



Cap. 5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEOTRU SEMIFABRICATEMA1RITATE LA CALD

5 .1 . UJ DI CA m GENEKALE

DupS ce s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare me-r-gni r** prin a§chiere, se calculeazS adaosurile de prelucrarem-in-iniA pentru toate operafciile { fazele ) de prelucrare a fie-c3rei suprafefce. Pentru determinarea adaosului minim la primaoperaîe ( faza ) de prelucrare a suprafefei considerate, mSri-miip Rz,s,p, care intra in relaîa de calcul, sint cele cores-punzStoare semifabricatului matrifat brut, iar eroarea de instalare se determine pe baza indicaîilor din cap.1.La stabilirea procesului tehnologic de prelucrare macanicS se va avea invedere c& nu se execute la matriâre gSurile cu axele in planeneparalele cu direcfia de matritare; aceste g&uri se vor obtine.prin gSurire in material plin.

Adaosurile de prelucrare totale calculate §i dimensiunii^calculate ale semifabricatelor nu includ adaosurile tehnologice^necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matri at,pentru fixarea semifabricatelor la tratament termic sau adaosurile pentru probe §i epruvete de InoercSri mecanice. Adaosurile,)tehnologice men£ionate mai sus se stabilesc in mod suplimentar£a%& de adaosurile de prelucrare calculate analitic §i anume,laintoanirea desenului semifabricatului matriât. La suprafe£el||matrifate care se prelucreazS ulterior prin a§chiere, inclina£i-'iile de matritare §i celelalte adaosuri tehnologice se aplicS ladimensiunile nominale calculate ale acestui semifabricat. I

Razele de raoordare la matritare evitS muchiile ascuîtecare due la apariîa cr3p5turilor §i la mSrirea solicitSrilormecanice in procesul de matri' are.

Valorile razelor de racordare ale semifabricatului §i alepiesei finite ( fig. 5.1) trebuie sfi satisfacS relaîa optimS :

rP > ra " j ( 5-I

in care : r este raza de raoordare la piesa prelucratfi ;rs - raza de racordare a semifabricatului;js||§ - adaosul de prelucrare nominal caculat.

DacS nu se respects candiîa (5.1), se recomandS s3 se mfi-reascS raza de racordare rp la piesa finitS. DacS din conside-rente constructiv-fpnc ionale aceasta nu este posibil, este ne-cesarS corectarea valorii adaosului de prelucrare minim in ve-derea satisfacerii condiîei :

228



rp * Ade undeA'.ln I

in cars

in p > r . (9.2)

> r.tinrPJ ;este

I Aadaosul

i In 3 1 * de prelucrare

infe-

con fur semifabrcat

contur piesa

(5.3)minim oorectat;

T S . I • I N n p I- valoa-rea absolute a abateriirioare la dimensiuneaa semifabricatului Ia piesei finite.

Valorile inclinatiilor de ma-triâre sint indicate in tab.5.1 dupS STAS 7670-83. Valorisimilare sint prevSzute inGOST 7505-89.Valorile razelor de racordaremaxime la semifabricatele ma-

Fig.5.1 Razele da racordare la seaifabric*- triâte Sint indicate in tab.tui M t r U a t la piesa finite 5.2 iar abaterile limita in zo

na de raoordare nu trebuie sS depS§eascS valorile abaterilorlimits dimens ionale ale semifabricatelor matrifate. DacS razelede racordare pe desenul de execuîe al piesei finite sint maimari decit oele din tab.5.2 atunci razele de matriâre se voradopta dupS desenul piesei finite.

In fig.5.2 este dat un exenplu de semifabricat matritatdin care se poate urmSri modul de aplicare a razelor de racordare exterioare R §i razelor interioare r, in funcîe de inSl-timea h. Se observS cS razele interioare r ale matriêi sinraze exterioare ale semifabricatului matriât, iar razele exterioare R ale matriêi devin raze interioare la semifabricatumatriât. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioarminlme la matrifare dupS GOST 7505-89.

Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la primoperate (fazS) de prelucrare a fiecSrei suprafete cu ajutorurelaîilor (3.36) §i respectiv (3.41), precum §i calculul dimensiunilor nominaie ale semifabricatului matriât cu relatiil(3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limits la matrifcare.



_ KIN J I HTabilul 5.1. InoLirwtii do utriâr* ( STAS 767D-B3 )

Tipul utilaju-lui do notritaro

Suprafeta interioare Suprafeta exterioare

ungh1,grade oonditii unghi1grade condit]i

' - 10 Piese InalteCiocan 10 Piese obipnuite 7 Piese obipnuite

7 Cu fnflltine docftdere micS

3 Piese plate

10 Piese fnalte 7 Piese platePresi 7 Piese obipnuite 3 Cu TmpingStor

3 Cu extractor 1 Cu extractor

_ . 3 In aatritiMajini da frezatorizontale

3 In functia de a-dtncime

1 Piese obipnuite

0-3 Cu gaurg sau a*dlncituri

0 In poanson

Tabelul 5.2. Ram do raoordare la Batritare ( vozi fig.5.2 ), dupS STAS 7670*83

Infitimea consider at fi, mm Raze interioare r,

mm

Raze exterioare R, tn mm

Clasa I de matritare Clasa II de matritarepaste atni la

. £ 25 2 4 425 40 3 5 640 63 4 6 1063 100 6 8 16100 160 8 10 25160 250 10 16 '40

250400 16 25 63

400 630 25 WH By •'

Observatie .Razo mai mici decit cele din tab*I se pot stabili numai tintnd searaa dedurabilitatoa matritoi.

In tabelele 5.4. .5.7 sint date dup& STAS 7670-83 abaterile limits pentru dimensiunile nominale ale semifabricatelor matritate din oteluri aliate, executate pe ciocane, prese ■§i pe ma§ini de forjat orizontale. Aceste abateri limits sint date pentru clasa de matritare I ( abateri limita restrinse ), respectiv II ( abateri limits normale) §i se aplicg. la dimensiunile exterioareale semifabricatului matritat; pentru dimensiunile interioare abaterile limit* se stabilesc cu.seran schimbat. Dimensiunile nominale calculate ale semifabricatelor matritate se rotunjesc din 0,1 in 0,1 mm pentru clasa I de matritare respectiv din 0,5 in 0,5 mm pentru piese matritate in clasa II de m atritare, in sensul mdririi adaosului.

Clasa de matritare se stabile§te in functie de cerintele de precizie impuse pieselor, precum §i de conditiile de matritare §i de tipul productiei. Abaterile limit* sint dat e in ta*

230



bela pentru dimensiunile maxime de lungime, lS ima,grosime .Dimensiunile piesei care se inisoarS pa-raiai sau aproape

cu planul de separable sint considerate lungimi Bfi 14-Hmt. Dimensiunile piesei care se mSsoarS perpendicular fa£4 daplanul de separate reprezintS in&l£imi,iar dimensiunile pieseicare traverseazS planul de separable sint considerate grosimi.

Diametrele gSurilor pStrunse §i nepStrunse sint considerate "lStimi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioaremSsurate pe direcfcie verticals fat!| de planul de separa^Hhta

1 inSlîmi ".Valorile abaterilor limits din tabelele 5.4. .5.7 se stIbilesc in funcfcie de masa piesei, calitatea oêlului, ccmplexi-tatea formei semifabricatului exprimatS prin factorul de can-plexitate §i dimensiunea maximS.

Masa piesei matriâte se calculeazS dupS ce s-a stabilittehnologic forma semifabricatului matriât in funcfcie de mftrl-mea ?i complexitatea piesei finite.

Calitatea oêlului se stabile§te astfel : grupa Ml-oêluricu conînut de carbon mai mic de 0,65 % §i oêluri aliate cu su

ma elementelor de aliere ( Mn, Ni, Cr, Mo, V, fi W) mai micS de5% ;grupa M2 - oêluri cu conînut de carbon mai mare de 0,65 %§i oêluri aliate cu suma elementelor de aliere (Mi, Ni, Cr, MoV §i W ) mai mare de 5%.

Corplexitatea de forma a piesei matriâte se exprimS prinfactorul de complexitate S:

S = mp / mn ; (5.4)

unde | mp este masa piesei matri ate; - masa corpului gecme-tric simplu in care se inscrie piesa matriâtS ( fig.5.3 §i5.4).

Se deosebesc patru grupe de canplexitate §i anume :

- grupa SI cu 0,63< S < 1,0 ;| grupa S2 cu 0,32< S < 0,63;- grupaS3 cu 0,16 < S < 0,32;- grupaS4 cu S < 0,16.

Cu cit complexitatea de formS este mai mare, cu atit factorul de complexitate S este mai mic.Pentru piesele din fig.5.3, m se calculeazS cu rela£ia :

7r»dzm H --------- h * p (5.5)

4

231



Fig.5.3. Insorierea In cilindru a unor pita* matritate

da tipul oorpurilor da revolutie

iar pentru pit* di n fig.5.4 cu laîa: ;'q|

m,f43*h»l*p (5,6)

in c are p este derv sitatea materials

lui. La piesele cu flange subîri matri^ ate pe maîni de for j at-or izanta- le stabilirea abaterilor limit* la gro sim i nu se calcul eaz * factorul S ci se ia grupa S4, dac*:

a t I d 1 I 0,2sau a 2 / d^ > 2 ( f i g . 5 .5 l

2).

Fig.5.4 Schi^fi pantru determinarea grupei da coa*pi ax i tat e la pi*s* forja-t* pe aapini d* forjat o-rizontal*

Tabelul 5.3. Raz* da raoordar* exterioar* la aatritara ( GOST 7505-89)

Masa semifabricatuluimatrijat, kg

Valoaraa minimi a razalor d* racordare *xt*rioare, mmpentru adincimea oavitifii aatritai, ea

Plni la 10inclusiv

10...25 25...50 Peste 50

Ptni la 1,0 inclusiv 1,0 1,6 2,0 3,0Peste 1 pini la 6,3 1,6 2,0 2,5 3,6P*st* 6,3 plni la 16 2,0 2,5 3,0 4,0P*st* 16 plni la 40 2,5 3,0 4,0 5,0Past* 40 plni la 100 3,0 4,0 5,0 7,0Paste 100 ptni la 250 4,0 5,0 6,0 8,0

Observatia.Valoarea razalor da raoordara interioare sa stabilapt* de coaun acord intraax«cutant pi b*n*fioiar.

In GOST 7505- 89 s i nt dat e abat er i l i mi t * pent r u semifabricate matritate din ofcel.

I m i iFig.5.5.3ohita p*ntru d*t*rminar*a grupal aj

complaxitata la pi*a* forjata p*pini da forjat oriiontala

232



Fac t o ru l de

c o m p l e x i t a

t e a f o r m e i

C a l i t a t e ade o t e lv u r a

s u rp l u s

(+)

Masa

p i e

se i

Ta be l ul 5 . 4 A ba t e r i l i a i t i pe nt r u l ung i a i , l a t i a i s i m al t i a i < d i « a e t r « } p e ntr u (<M>a STAS 7670- 83) p Te se u t r i v a t * da e la aa H a a t r tt a r * I

Id (w»)1Factoru l de

comp l ex i t a t ea formei

Dimensiunea

■>1000<1250

rea >1250a s i- >1600<120 <180 <1600

t r i e t r i e

♦ 0 ,7 +0,7

+0,8+0,8





Tabelul 5.4 (continuar-e)

1 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 52 j0 I0,8 +0,9 ♦1,0 ♦1,0 +1,0 *1,1 ♦1,2 h *h1,5 +1,7

0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 ■0,9 ■1,0 -1,3|

1,0 +1,0 ♦1,0 ♦1,1 ♦1,2 ♦1,3 +1,6 *■1,8 ►2,0 ■*2,0 f 2,0

0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -1,0 -1,0 1,2 -1,5

1,0 +1,0 ♦1,2 ♦1,3 +1,4 ♦1,5 ♦1,7 +1,8 +2,0 ►2,0 |►2,5

0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,1 -1/2 “1,2 -1,5 -1,5

1,0 ♦1,2 ♦1,3 +1,4 ♦1*5 +1,8 +1,8 +2,0 ♦2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0

0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 I

1*2 ♦1,3 ♦1,4 ♦1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0 ♦3,5 I♦3,5 I0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -1,2 "1,5 -1,5 -2,0 I-2,0 -2,0 |-2,5 i

1,3 ♦1,5 ♦1,7 +1,8 +1,8 +2,0 1+2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0 ♦3,5 ♦3,5 ' +3 ,5

0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2I 1,5

-1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 g g

1,5 ♦1,7 ♦1,8 ♦1,8 ♦2,0 +2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0

+3'5

♦3,5 +3,8 +4,0

0,7 -0,8 - 1,0 “1,2 ”1,2 -1,5 p i -2,C -2,0 -2,0 P | -2,8 -3,0

1,7 +1,8 +1,8 ♦2,0 ♦2,0 m +2,5 +3,C +3,5 ♦3,5 ♦3,8 ♦4,0 f i g

0,8 - 1,0 -1,2 "1,2 -1,5 "1,5 "2,c -2,C -2,0 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0

1,8 +1,8 ♦2,0 +2,0 ♦2,5 +2,5 +3,0 1 1 +3,5 -3,8 +4,0 -4,0 +4,5

1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -2,0 - 2,0 i"2,0 -2,0 1-2,5 j-2,8 j'3,0 -3,0~3' 5



2 3 5

■



2 3 6

Factoru.l de

complexita*te a forme1

Celltateade otel

Factorul de

complexitatea formei

vura separatesur- ----------

plus aai - si-

("*■) me- Be*

U p - t r ie t ri es i

(- )se*

_ * * P * * * M i— tr. ) p«tru Pi.„ | c l M | I

Dime nsiu nea , D (m )

> 5 0 0

< 6 3 0

> 6 3 0

< 8 0 0>100051250

>1250<1600

>160052000

>2000S25001


http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tehnologiilor-de-prelucrare-mecanica-prin-aschiere-vol-i 244/654* 2 3 7



Tabelul 5.5 (contin



parametrii R, ?i s care oaractarlzeazA calitatea suprafefrella scmifobE'ioatele matritate la cald* pe ciooaune gi pre— alrxtin tiflh»5»fl»

Jggi tt at aa da otaI

Factorul da

coaplaxltataa form*t

ntraotoru'lul

O l N m i u n a i

T ab el ul 5 . 6. A b a te r ! H a i t i p a n tr u g r o a t i i , p a n t ru p l a aa H t r l | a U p a

o l o oa n a pi p r a aa I n o l aa a d a M t r l p r a 1 ( S TA B 7 6 7 0* 8 3 I

♦0,7- 0,3**0,7" 0 , 40,7

“ 0 , 5**0,8- 0,5■►0,9- 0 ,51,0

- 0,5+1,0 -0,6+1,1 - 0,7

1,2 - 0,81.4

- 0,81,5

*1,0♦1,8-1,0♦1,8-1.22,0

"1,22.0

1*1.52,5

- 2,0 3,6

* 2,0 4,0

•2,2

4,2 *2,5 *.2

-2,8

5,0 -3,0 5,4

-3,0

* 0 , 7- 0,4*0,7-0,i|4 0 , 7- 0,6+ 0 , 9- 0 ,5♦0,9- 0,6

1.0- 0 , 6

1,10 , 7

1,2-0,81.3

- 0,9

1,5 -1,01,8

1-1.01,8

*1,22,0

*1,22,0

1*1,5 2,5

*1,5 2,5

"2,0

3,6 *2,5 4,2

*2,5

4,2 -2,8

4,5 -3,0 5,4

•3,0 5,8

•3,2



TabaLul 5.7. Abatarf liaftl pentru groat*1, pantru piaipraaa pl iailni da forjat orlzontala

da aatrltara II ( STAS 7670-83 I

■Itmm pm in claaa

D imenaiunaa. -

< 20 >20.. >50... >80... >120 160 >250<50 <80 <120 <160 <250 <400

+0,6 0,6 +0,7 0,8 0,9 1,0 1,2-0,3 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 •0,7 0.6 0,7 0,8 0,9 +1,0 +1,2 1,3’0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,6 -0,7 0,7 0,8 0,9 1,0 +1,2 +1,3 H i-0,4 -0,4 -0,5 ’0,6 -0,6 -0,7 -0,8 0,8 0,9 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 1,4-0,4 -0,5 -0,5 -0,6 ’0,7 -0,8 ■1,0 0,9 +1,1 1,2 1,3 +1,4 1,5 1,8’0,5 -0,5 -0,6 “0,7 -0,8 -0,9 ■1,0 1,1 1,2 +1,3 1,4 +1,6 +1,6 +1,8-0,5 ’0,6 -0,7 -0,8 “0,8 -1,0 ’1,1 1,2 M +1,5 1,6 1,7 +1,8 +2,0

-0,6 "0,7 -0,7 -0,8 ’0,9 ’1,1 -1,2 1*3 +1,5 +1,6 +1,7 1,9 2,0 +2,2-0,/ ’0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4 1,5 1,6 +1,7 1,9 +2,0 +2,2 +2,5-u,/ -0,8 -0,9 -1,0 “1,2 -1,4 “1,5+1,6 +1,7 1,9 2,1 2,2 +2,5 +3,0-0,8 -0,9 “1,0 “1/1 “1,4 -1,5 -1,5 1,/ +1,9 2,1 2,4 2,5 +3,0 +3,0“0,V -1,0 -1,1 “1,2 ‘1,5 ’1,5 -2,0+ I,V 2,1 2,4 2,5 3,0 +3,0 +3,0-1,0 -1,1 -1,2 “1,5 -1,5 -2,0 -2,0 2,1-1,1

2,4 2,5 3,0 3,0 3,5 +4,0-1,2 -1,5 “1,5 -2,0 -2,0 “2,0

2,4+2,5 3,0 3,5 3,5 +4,0 +4,0-1,2 -1,5 -1,5 “1,5 -2,0 -2,0 -2,5

2,5-1,5

3,0 3,5 3,5 4,0 +4,0 +4,5-1,5 "1,5 -2,0 “2,0 -2,5 -2,5

+3,0’1,5

3,5 3,5 4,0 +4,5 4,5 +5,0-*,5 *2,0 -2,0 “2,5 -3,0 -3,0

3,5’1,5*3,5’2,0 4,0

3,5 +4,0 5,0 +5,0 +5,0 5,5-2,U *2,0 -2,5 “3,0 “3,5 “3,5+4,0 +5,0 5,5 5,5 +5,5 +6,0-2,0 5,0

“2,5 5,5

-2,5+6,0

“3,0+6,0

-3,5+6,0

-3,5 6,5

£,U+5,0’2,5 5,5"3,0+6,0’3,0

"2,5 5,5

"3,0+6,0"3,0+6,5"3,5

-3,0+6,0

-3,0 6,5-3,5 7,0*3,5

“3,0 6,5

“3,0 7,0“3,5 7,5-4,0

“3,5 6,5

-3,5+7,0-4,0+8,0-4,0

-4,0+6,5

-4,0+7,0-4,5+8,0-4,5

-4,0+6,5

“4,5 7,5-4,5+8,0'5,0



Tabelul 5.8. VaLorfle pi s pantru aaaifabr foata aatritate

Hass semifabrioatului natri£at, kgB I S, i m

pfnl La 0,25 80 150'Paste 0,25 plna la 4,00 160 200• Pasta 4,00 pfnl la 25 200 250Pasta 25 pTni la 40 250 300Pasta 40 plni la 100 320 350Pasta 100 ptnfi la 200 400 400

Obiarvatie. Valorile h | sfr\t date pantru sanifabricate curipte prin sablare sau daca-pare.

In cazul curS'tirii cu jet de granule R se ia egal cu400 m , indiferent de masa semifabricatului.

5.2.ABATERI SPATIALE IA SEKTFABRICATE MATRT&TE IA CAID

La semifabricate matritate de tip arbore ( axe, arbori,

tije cu ingro§Sri etc. ) pentru prelucrarea suprafeêlor cilindrice exterioare cu fixarea in universal, in consol^ pe treapta( suprafa£a ) de la un capSt ( fig.5.6 ), mSriroea totals a aba-terii spatiale se exprimS sub forma sumei vectoriale dintrecurbarea axei pc §i deplasarea matritelor in planul deseparable. Deplasarea matritelor se datoreste jocurilar incoloanele de ghidare ale matritei §i necoincddentei semimatri-|elor la ma§inile de forjat orizontale §i produce excentricita-tea in planul de separable a celor douS pSr£i ale piesei raatri-fate.

Prin urmare :

^ P = P c + p" m » <5 -7 ) •

Deoarece insumarea vectorilor p p^ se face dupa re-gula r&lScinii pStrate, relaîa de calcul a abaterii spatialepentru fixarea numai in universal este s

Pn/P^+P2® (5 .8)

Ivalorile deplasSrii matritelor pa in planul de separableal piesei matritate sint date in tab.5.9,.

MSrimea curbSrii totale pc a semifabricatului matritat detip arbore la prinderea in universal, in consolS, se calculeazScu relatia (4.8), cap.4.

Pentru piesele de tip tijS cu flan§S sau tijS cu ingro§Srimatritate pe ma§ini de forjat orizontale, valorile curbSriispecif ice pQ ale tijei sint date in tab .5.10.

■ H 0) 241



Tabalul 5.9 Valorilc daplaalrii aatritalor pan tru piaaa c u pla n da aaparatfe aiaatrie (ar bor u diaourij pfr gM t ate.).

Oaplaaaraa Tn planul da aa*paratia *a# “

parat la ji»' SB

I piaaai. Claaa 1 da aa- Claaa II da na* piaaai, Claaa 1 da ma- Claaa Ifl da

n tritaraCvalori tritara(valori tritara(valori aatritaraCva-raatrtnaa)

!noraala ) raatrtnaa) lori noraala)

< 0,25 0,3 0,3 >10...<16 0,8 1,0>0,25... <0,40 0,3 0,4 >16...<25 0,9 1,1>0,40...<0,63 0,3 0,4 >25...<40 1,0 1,2>0,63...<1,0 0,4 0,5 >40...<63 1,2 1,4>1,0----<1,6 0,4 0,5 >63...<100 1,4 1,7M , 6 . .. .<2,5 0,4 0,6 >100..<160 1*6 2,0>2,5....<4,0 j 0,5 0,7 >160.,<250 1,8 2,5>4,0....<6,3 j 0 , 6 0 , 8 >250..<400 2 , 0 3,0>6 ,3....<1 0 , 0 0,7 0,9

Obsarvatii : 1. Valorila rastrtnsa coraapunzltoara olaaal I da matritara ta iau pantruaaaifabricata aatritata pa ciocana pi praaa, iar valorila noraala co-

raapunzltoara clasai II da natritara, pantru aemifabricata aatritata paciocana, prasa sau aapini da forjat orizontala. Claaa da natritara saatabilapta tn funcfia da carinfcaLa impuse piasai pracum 9 1 da conditii-la pi tipul productiei.

2. Pantru piasa cu plan da aaparafcia asimatric, valorila daplaalrii aa-tritalor sa pot lua din STAS 7670-63, tabalala 4 si 5.

Abaterile spatp.ale pentru semifabricate de tipul arborilor calculate cu relaîile (5.8) §i (5.9) se iau in considerable la calaolul adaosului de prelucrare numai pentru prima operable de prelucrare mecanica a suprafeêlor de revoluîe.

Valorile abaterilor spaîale reroanente dupfi diferitele o-

per aîi de prelucrare prin a^chiere se calculeazft cu relaîa(4.10) din cap,4*

La prelucrarea suprafefcelor cilindrice exterioare ale se- m lfahricatelor de ti p arbore, intre virfuri, ( fig.5.7 ), abaterea spafciaia totals este formats din curbarea axei pc, deplasa rea matriê lor pa §i eroarea de centrare pcantr §i se calculeazd cu relaîa:

P = V P V P V P % ‘g.:|

Curbarea axei se calculeazfi cu relaîa (4.2) pentru deter- ui narea curbSrii locale p0 sau cu relafcia (4.3) pentru determina re a curb&rii totale p Bax, valorile curbSrii specifice A0 fiind da te in tab.5.10 §i 5.11. Deplasarea matriêlor pn e s t eda t& in tab. 5.9, iar eroarea de centrare pc#ntr se calculeaz& c urelafciile (4.4) sau (4.5), cap.4.

242



Tabelul 5.10 Valorile curbirli apeotf to« i fn ja/aa, pentru tljl *+f» ref ul area flanpat m u YnsroplrTI aaalf abr loatulul pa aaflnl ds forjat orizontale

Lungleea tijei, aa

Ac, pa/aa, pentru diaaetrul tijel, In aa

Plni le 18

Peate 18plni Is 30

Peste 30 plni la 50

Peate 50 ptnl la 80

Peate 80 plni la 120

PTnl la 120 6 8 12 16 20Paste 120 pTnl la 180 4 6 8 12 16Peste 180 plni la 500 2 4 4 6 6Paste 500 pTnl la 1000 1 2 2 3 3

Fig.5.6 Abater 1 spa£iale la fixarea Tn Fig.5.7 Abaterea de curbare a axel launiversal Tn consoll prelucrarea Intre vtrfuri

La semifabricate matritate circulare de tipul discurilor cugaura central^ poanscnatA la matritare ( ro^l dintate, flan§e,discuri cu gauri strSpunse etc. ), abaterea spatial* totalspentru prelucrarea g&urii, cu orientarea la prima cperatie pesuprafa£a dlindricfl exterioari ( fig.5.8), se ccnpune din deplasarea matritelor in planul de separate pB §i excentricita-tea gfiurii poansonate fat& de suprafata exterioarft p9 J

Tabelul 5.11. Valorile curbirli specif ice A , In/m/wm, pentru aea if abricate ■atriâte da tipul arborilor (axe, arbori)

Diaaetrul aenifabrioatului■atritat, mm

Curbura specifics Ac*

Dupl matritareDupl tndrepta DupS trstaaent termicre pe prose

tn cuptor cu C1F

, PTnl la 25 4 0,20 2,5 1,25Peste 25 la 50 3 0,15 1,5 0,75

Peste 50 la 80 2 0,12 1,5 0,75

Peste 80 la 120 1,8 0,10 1,0 0,50

Peste 120 la 180 1,6 0,08 1,0 0,50

Peste 120 la 260 1,4 0,06- - r.

Peste 260 la 360 1,2 - - •

Pasta 360 la 500 1,0

Observable . La sen if abricate I a da arbori tn trepte/ valorile curbirli specif loess ledin tabel Tn funefcie da diaaetrul raedin oalculat cu relatia :

d1*l1 + d2*l2 I ■" I V lnD . . d ----------------1---------------

In oare : d., dp,...d sTnt diamatrele traptalor ; I., sint lungiBtreptelor ;t * lungimea totali a aemifsbrIcatului.



Directiile vectorilor abaterilor c o n p o n e n f c e M *i ■fiind nedeterminate, abaterea totals se obtine pri n oompunflrcg geometries dupS regula rSdScinii pStrate :

P=Vp V P % , (5.10)

Valorile deplasSrii matritelor sint date in tab.5.9, iar valorile excentricitStii gSuriipoansonate in tab.5.12.Pentru prelucrarea su

prafetelor exterioare de revolutie cu prindereala prima qperatie tot peo suprafa^S exterioarS

de revolutie brutS abaterea spatia IS este jpS!plasarea matritelor || .

Tabelul 5.12. Valorile excentricititli giurii pi deforairii suprafeteifrontale la piese circular* siaetrice (discuri, rojidintate etc.) pi pfrghii, aatritate pe pras e pi aapinide forjat orizontale

ifLungimea giurii poansonate (pentru pe )sau diametrul maxim alsuprafetei frontale

(pentru p )# mm

Excentricitatea giuriipoanSonate p , In mm

Abater ea de la planit ate (de-formarea) suprafetelor plane

Pdef'?n

Abateri res-tr1nse(olasa I)

Abateri nor-male(clasa II)

Abateri res-trlnse(clasa I)

Abateri normals (clasa 11)

Pina la 50 0,50 0,8 0,5 0,5Peste 50 pinl la 120 0,63 1,4 0,5 0,5Peste 120 pinl La 180 0,80 2,0 0,5 0,7Peste 180 pinl la 260 1,00 2,8 0,6 0,9Peste 260 pin! la 360 1,50 3,2 0,7 1,0Paste 360 ptnl la 500 2,50 3,6 0,8 1,1

Observatie s Abaterile restrlnse corespund clasei I de matri tare (STAS 7670-83) pentrusemifabricate matritate pe prese,iar abaterile no rmala cores pund clasei II

de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricate matrit ate pe prese saumapini de forjat orizontale.

;' 'it •.DacS prelucrarea suprafetelor exterioare de revolutie se

face cu prinderea pe suprafata gSurii brute, abaterea spatial*pentru suprafetele exterioare de revolutie se calculeazS cu re-

latia (5.10). - La prelucrarea suprafetelor frontale ale semifabricatelor

matritate dei tip disc, abaterea spatialS se manifests prin de-formarea suprafetei frontale pd#f (fig.5.9 ).

Fig.5.8. Abateri spatiale la piese

matritate de tip disc



Deformarsa ouprafe^Blor(rantalu u produce sub ac-tiunea forâlor oe spar ladabavurarea pisaai matriâtefi la poansonarea gfturii, deasonantta, In tiinpul trata-mantului termic.

Valoaraa inaxirA a de-formSrti suprafetêi frontale

la sendfabricate brutede tipul discurilor este da-ti in tabelul 5.13.

La calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafefcelorfrontale dupS tratamentul termic al pieselor de tip disc inclu-siv la piese de tipul roîlor dinâte cu o coroani, trebuie s&se £inS seama de deformarea lor la acest tratament, luindu-se

p = A 0»D = 0,8»D [jum] (5.11)

in care 0 este diametrul maxim al suprafe ei frontale de pre-lucrat, in mm.

DupS diferitele operafcLi de prelucrare a suprafeêlorfrontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaurS centrals,raSrimea abaterilor spaîale remanente ale suprafeêlor frontalese poate determina astfel :

- dupS strunjirea de degrosjare frontalS :

p = 0,20* ( R - r ) •Ap ; Aim (5.12)

- pfpiS strunjirea de semifinisare frcntalS :

P = 0,15»( R - r )»Ap , m (5.13)

I dupS strunjirea de finisare frontalS :

p = 0,10®( R - r )»Ap , urn (5.14)

in care R ?i r sint, respectiv, raza suprafeêi exterioare §iraza suprafeêi g&urii pinS la care se strunje§te frontal,in mmiar A este valoarea specifics a abaterii de la perpendicu-laritate in m pe 1 mm lungime. Valorile sint date in tab.5.13

DacS diferen^ ( R - r ) < 50 mm, abaterile spaîale remanente ale suprafeêlor frontale sint mici §i se pot neglija, cuexcepîa pieselor de tipul discurilor tratate termic la care seva tine seama de deformarea feêlor frontale care se poate pro-<3uce In timpul tratamentului termic ( vezi relaîa (5.11)).

245



Tabalui 3.13.Abataraa spoofftoi 9 la parpaodlouUritato g < ■ ■ 1 m da rial |a suprafafcalor frontal# faj;I * aaaffabrtoatuluf da tip dlao aatritat

Masasemifabricatului aatritat, kg Matritarepapraal Hatrifcarapanapini da

forjat orfzontal!

P?nl la0,25 0,2 0,3Pasta0,25pfnl la1,6 0,3 0,5Pasta1,6pfni la4 PI

0,7Pasta1pfni La10 m 0,9

Past! 10pfnaIs25 0,6 1,1

Pasta25ptnfl la40 0,71,2

La sendfabricate matri'tate de tipul pirghiilor, bielelor §i furcilor abaterile spaîale caracteristice se manifesto prin curbarea semifabricatelor brute (fig. 5.10).

Pentru prelucrarea suprafeêlor plane ale capetelor pieselor de tip pirghie, relaîa de calcul a abaterii spaîale este:

P “ 2*A 0*lc J (5.15)

in care A I este curbarea specific#, int m/im

lc | distanâ de la secfciuneapentru care se determin# curbarea pin# la cap#tulcel mai apropiat, mm ( vezi fig.5.10). In cazulorient#rii semi fabricatului dup# suprafefcele tijei pirghiei sau bielei, abaterea spatial# pentru prelucrarea suprafetelor plane ale capetelor este curbarea total# :

P ..x - A C#L | (5.16)

in care L este lungimea total#, in mm.

Valorile curbSrii specifice pentru piesele raatriâte de tipul pirghiilor,bielelor,furcilor etc. sint date in tab.5.14.

Fig.5.10 Curbaraa pits#tor da tip ptrghl#

Dup# prima operable de prelucrare a suprafeêlor plane ale capetelor pieselor de tip pirghie, abaterile spafciale remanente se calculeaz# cu relafcia (4.10).

Pentru gdurile din capetele pirghiilor, obînute la matri- £are, abaterile spaîale caracteristice sint excentricitatea g#urii fa^# de conturul exterior al capului pirghiei §i deplasarea raatriêlor. M#rimea exoentricitAîi g#urii poansonate p# se va lua din tab.5.12, iar m#rimea deplas#riiinatritelor pa din tab.5.9. Abaterea spatial# total# se calculeaz# cu relaîa(5.10).



latetul 5.14. Curbare. specif i d A j«/m, pantru *mm\1 wbr \cmtm ftatrltat* da tip plrgfhla

Claaa da Lungime® maxim! L, mn

re <100 >100...125

>125...160

>160...200

>200...250

>250...315

>313...400

>400...)500

>500.,.630

I A 4 3 , 3 2,5 2,2 2 1,8 1,5

f 11 6 6 5 4,5 A

13 2,0

■'

2,5

5 . 3 . P R E C I K R A R E A M E C A NI C A A S UP R A F E T E L OR D E R E V O L UT I E

Parametrii ^ §i S care se dbîn dup& diferite operaîi deprelucrare mecanicS a semifabricatelor matritate precum §itreptele de precizie in care se incadreazS tolerantele tehnologice la diametrele suprafetelor prelucrate sint date in tab.

5.15. In funcîe de treapta de precizie indicate, din tab.2.15§i 2.16, in cap.2, se obtine valoarea toleranfei la diametrulrespectiv.

5.4. PRELUCRAREA MECANICA A SUFRAFEIEL£R FRCNTALE LA

PIESE DE TIPUL CCRPURIIXK KE REVCOJTIE

Pentru piese matritate de tipul arborilor, discurilor §ialte corpuri de revolutie, parametrii ab£inuti la diferite qpe-

ra ii de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.5.16.

5.5.PRELUCRAREA MECANICA A PIESEUCR DE TIPUL PIRGHIILCRSI FORCIIXR MATRTIME

Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu §i fSr&nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificatii asime-trice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitfi generic11 pirghii §i furci ”, pot fi necesare operatii de frezare, bro-

§are sau rectificare a unor suprafete plane, eventual de strunjire a tijei cilindrice care une§te capetele pirghiei precum §ide prelucrare a gaurilor din capete.

In tab. 5.17 se dau parametrii Qbtinuti la diferite operatii de prelucrare a pieselor din clasa pirghiilor §i furcilormatritate, iar. in tab.5.18 este indicate eroarea de centrare apirghiilor matritate, care apare la strunjirea intre virfuri atijei cilindrice a pirghiilor.

247



Tabalui 9.15. Pi r M t r i l ob(lnu(1 la preluoraree Mt fa br lo ft il or ait ri^ S i d e ravolutit Mttrloini.

IProcedeul da preluorare I Treapta de preofzie S B 8 B I

| j IN TREPTE

uStrunjire :"*

1 - tntr~o singurl fozi 11...12 32 30" degropare 12 50 501 finisera 1 1 ■ 11 25 *• 25

- fini de netezire I 5 5OISCURI, ROTI DINTATE

1 Strunjire :- fntr-o singurl fazi 10...12 32 30- degropare i u 100 100

1 - semifinisure I 12 50 501 - finisare 10...11 25 25

rRrCTIFICARE ARBORI SI OISCURI

Recti f icare :- ..----

- intr-o singuri fazi 7... 9 5 10

- degropare 8...9 10 20' - f ini sore 6...7 5 15- fini de netezire 5...6 2,5 5

Observatii . 1.Abaterile spajiale dupa diferitele opera£ii de prelucrare mecanici secalculeezi cu formula (4110), cap.4.Pentru piesele de tip disc cu gaurd central!, abaterile spatiale rema-nente dupfi diferitele operatii de prelucrare a giurii se deteroini conform indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap.6.

2.La oper.atiile de prelucrare dup# tratamentul termic se ve tine seama dedeformatiile ce pot apare la tratament (curbarea pieselor de tip arbore)

3.La operafclile de prelucrare mecanici executate dupS cilire, nitrurareetc. airimea S so exclude din relatia de calcul a edaosului de prelu-

crare.4.Strunjirea ?ntr*o singurl fazfi se execute direct pe suprafata bruti fi-r§ a raai diviza operetia in doui faze distincte, degropare pi finisare,Tnsi cu regimuri apropiate de strunjirea de finisare.

5.6. EXEMPUJ DE CALCUL

S3 se calculeze adaosurile de prelucrare |i dimensiuni|sintermediare pentru qperaîile de prelucrare a suprafeteloijplane frontale ale capului §i piciorului bielei din fig.5.11.Semifabricatul bielei este matriât din QIC 45, STAS 880-82, in

clasa II de matriâre conform STAS 7676-83, iar masa semifabri^catului matriât este 1,3 Kg.

Cperaîile de prelucrare a suprafeêlor plane frontale ale capului §i piciorului bielei din fig.5.11, pentru obînerea dimensiunii finite 38 ,0 062 mm sint urm&toarele s

I frezarea siraultanS a feêlor frontale ale capului bielei

{ fig.5,12,a ); '- frezarea simultanS a feêlor frontale ale piciorului bi-

elei ( fig.5.12,b );



Tabelul 5 .16. Parmaetr i i cfef inutf la prelucrarea suprafetelor front ale

Procedaul de prelucrare Treapta da pracizia 8,

ARBORI IN TREPTE

Strunjire frontal4 :S degrofare 12 50 50

- finisare 11 32 30- tntr-o singur! fazfi 11 32 30

Frezare frontall intr-o fazfi 14 100 100Rectificare frontal! 9 10 20

DISCURI

Strunjire :- intr-o singuri fazi 10...12 32 30| degrofare 14 100 100- semifinisare 12 50 501 finisare 10...11 25 25

Rectificare frontal! :

* intr-o singuri fazi pe mapini derectificat rotund 7... 9 **"■; £

- pe ina?ini de rectificat plan :- degropare 7...9 10 1- finisare 6 * J

Qbservatii. 1 . Trept e I e do precizie din tabel sint pontru cazul tn care baza tehnoLogi-ca coincide cu baza do m!surare. Dacl acesto baze nu coincid, se adaugieroarea de orientare care se datermin! dupS ind ica tiH e din cap.1, pen*tru cota care trebuie respectat! la operatia da prelucrare frontal!.

2. Treptele de precizie din tabel sint date pentru cazul. respect!rii dimen-siunii fat ! da o suprafata planl prelucrat5. Dacl prelucrarea frontal!

se face cu respectarea dimensiunii faf! da o suprafatl neprelucratl,toleranta se determin! cu relatia:

M . T a ^ v2

tn care : • T este toleranta la dimensiune pentru seoifabricatul bruts

matritat; ,- T - toleranta la dimensiune dupl prelucrarea unei

frontale; T *se ia conform treptei de precizie indicateTn tabelul 5.16.3. La pie se d§rtipul arbor itor, abaterea spatial! remanent! dupS strunji-

re a de degrofare 9 1 frezarea de dogrosare ■neperpendicularitatea supra-

fetei frontale fat! de axa piesei are valori neglijabile. La piese detipul discurilor, abaterile spatiate remanente dupa diferitele operapiide prelucrare frontall se deterninl cu relatiile (5.12)...(5.14), iardup! tratamentul ternic, ca abatere spatial! se va considera deformaroafeteIor frontale care se poate produce la tratamont, cu relatia (S.1 1 ).

4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea executati dupitratamentul termic ,parametruL S se exclude din relatia de calcul.

- rectificarea planS a feêlor frontale ale capului §i piciorului bielei pe o parte ( fig.5.13,a );

- rectificarea planS a feêlor frontale ale capului §i piciorului bielei pe partea opusS ( fig.5.l3,b ). Ambele operatii se execute dup& ce biela a fost tratatd termic.



TatwluL 5.17. ParflHtrif f l b t M i la prelucrarea ■ecanlcl a plr^blllor », furollor

Procedeul de prelucrere Treapta deprecizie

j i | s S m

I Frezarea suprafetelor plane paralele cu axaI piesei pi a planului de separatie alI capetelor:

"degropare 12 32 50-finisare pi frezare intr-o faz! 10...11 10 15

I Broparea Tntr-o faz! a suprafetelor plane 10 5 10

I Rectificarea suprafetelor plane paraleleI cu axa piesei:

- degropare 8...9 10 201 finisare 6...7 *’ -

1 Strunjirea tijai cilindrica a pfrghiai:- degropare 12 50 50- finisare 11 25 25

Observatii.1. Abaterea spatial! da curbare a ptrghi ilor brut matritate, cara sa are in

vadara la pralucrarea suprafetelor plana ala aceatora, sa calculeaz! curelatia (5.15), raspctiv (5.16). Dup! frezarea da degropare a suprafete-lor plane ala pTrghiilor matritate, abaterea spatial! reaanenti ae determine cu relatia (4.10), cap.4, iar dup! pralucrarea da finisare a supra*fetelor plane, abatarila spatiale atnt neglijabile.

2. Strunjirea tijei ci I indr ice a pirghiei, dac! este nacesarfl, se executftTntra vTrfuri. Calculul abaterii spatiala cara sa are in vedere la deter-ainaraa adaosului da praluorara pantru priaa operatie da prelucrara a ti-jai cilindrica sa face cu foraula (5.9), Tn cara curbarea specific! |sa ob£ine din tabalul 5.14, iar daplasaraa matritalor pffl din tabelul 5.9.Eroaraa da oantrara Pcen*r pantru pralucrarea tntra virfuri este dat! Tntabalul 5.18.

3. Abatarila spatiale remanents dup! operatiila de prelucrare aecanic! a

gfiurilor din capatala pirghiilor sa vor determine conform indicatiUor dinci^rinsul obsarvatiilor da sub tabalul 6.3, cap.6.4. La calculul adaosului da prelucrara pantru ractif icarea plan! executatl

dup! trataoent termic, paranetrul S sa exclude din relatia de calcul.

Tabelul 5.18. Eroarea da centrare p pentru saaifabricata aatritate de tipulpYrgniilor

I Lungimea total!I a piesei, Tn no

120...180 180...260 260...360 360...500

Dimensiunea transvarsaL!, In mn

18..30

30...50

50..80

18..30

30...50

50...80

18...30

30...50

50..80

18..30

30...50

50..B0

I Eroaraa da can-I trara, Tn ua

300 400' 500 300 400 550 350 450 600 350 350 600

Capul piciorul bielei au aceea§i in£Ltime, de aceea a- daosurile de prelucrare au aceea§i valoare.

a. Calculul adaosului pentru rectificarea planft (operatic precedents este frezarea intr-o singurS. faz&) la 0°** 38.4:0jp2inm

250



- i o n| B o {dupS tratamentul tannic 8,., se exclude din calcul) I

! 9 K»plf (conform relatiei (4.10))j0,06 | tab.4.6 );

p =-A0*L oanform relaîei (5.16), deoareoe orientarea se- mifatricatulul fal^S de frezele reglate la dimensiune se face III tija bielei ( vezi fig.5.12 ff

4 = 4 /An/mm ( tab.5.14 );L “ 217 + 20 —237 mm, din desenul piesei;

p,., = 0,06*4*237 w 57 /an.

Fig.5.11. Bi*L* '

A ezarea pi esel or pe masa magnetics a ma§inii de rectifi

cat pl an nu produce erori de fi xare, deci e, ■0.Prin urroare, adaosul minim pentru rect if icarea planS pe oparte este :

JL Btn = 10 + 57 = 67 /xtn> :|i ...Toleranta la operatia de rect if icare pland in treapta 9

de precizie este 62 i m ( tab.2.15, cap.2 ).Adaosul de prelucrare nominal pentru rectificarea pe o par

te are valoarea :Ap npn - 67 + 62 - 129 /an.

Dimensiunea maximS inainte de ultima rectificare plan



«? Bax + * p no. - 30 '4 + °'1 2 9 “ 3 8 '52 9 »

Dinensiunea minimS : h2 .in m ^3,55 - 0,062m. 38, 488 mm

caput bielei

Cota h2 a capetel or bi elei inainte de ul t i ma rec-tificare planS (abfcinutS MpS prima rectificare pl anS,

conform fig.5,13 a) va fi :1*2 38/55.q#o62 nm

Adaosul nominal real(recalculat) pentru ultimarectificare plan*,este t

* V non = 38,55-38,4 ■0,15 nm.Intrucit fefcele frontale

ale capetelor trebuie sI fiesimetrice fa£S de axa longitudinals a bielei, este o-bligatorie adoptarea acelu-ia§i adaos de prelucrare *!pentru prima fazS de rectificare planS :

V n » = 0,15 nun.Deci, cota nominalS inainte

de prima faza de rectificare?planS (dupS frezare) este:

hi non " h i „* = 1 1 1 1 B“ 38,70 mm.

Toleranta la operatia defrezare intr-o fazS in treapta 10 de precizie,este conform tab.2.15 de 100 /um.

Fig.5.12 Frezarea fetelor frontale caapetelor bielei:a*frezarea fefcejlor capului bielei;b~frezarea feteIor piciorului bielei;

Dimensiunea minimS inainte de prima rectificare planS:

min “ I f f j f 10/1" 30'6n p M

252



Doci operat;ia de frazare plana a capului, respactlv pi d o - -jlui bielei s e va executa la cot a h, g j a - /-o inn.

b.Calculul adaosului pentru frezaraa plani ( anteriorfrez&rii. semifabricatul rata In stare bruti, matriât ) s

fig ,.1 p 160 B t tab.S.8 ) js,., " 0 ( semifabricatul matriât fiind tratat termic

I se exclude din calcul ) ;i | p, I - 4*237 | 948 m j

6,-0.

Frezarea fefcelor frontale executindu-se simultan se utilizers relatia de calcul pentru adaosuri simetrice :§p| ,i„ I | I i I 2p(-l I 2*160 | 2*948 | 2216 /an.

Fig.5.13. Rectificarea feêlor frontale ale capetelor bielei

Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la frezare precum §i pentru determinarea diinensiunii sanifabricatului sintnecesare abaterile limits la matriâre, conform EJIKS 7670-83 Ifftandardizate in funcfcie de masa piesei matritate, factorul deoamplexitate a formei, calitatea oêlului §i dimensiunea maximS | piesei matritate.

Factorul de coinplexitate a formei S este :

S = mp / ,

unde : mp = 1,3 Kg, reprezintS masa semifabricatului matriât ;

ity - masa corpului geometric in care se inscrie semifabricatul matri at.

In cazul bielei din fig.5.11 masa paralelipipedului caredrcumscrie biela este

* 7,95 Kg.

Deci, | i 1,3 / 7,95 ~ 0,163, prin urmare piesa sa inca-dreazS in grupa de ccnple: ' te S., caracterizatfi prin0,16 < S < 0,32.

253



Ofeiul nrr1 45 avi nd ccnt inut ul de carbon da 0 ,4 2 . .0,5 1incadnaazi i n grupa M. de cal i t at a.

In acest e oandiî i , di n t ab.5 .5 , pent ru pie s e matr it at e incl asa rx de matrit are, cu masa ci? ari ns« Int r e 1 ,0 1 ,6 Xg(Cg!.l i t at aa o(el ul ui M, factor ul de compl exit ata S3 se abf i n Mhat er i l e l imit s - olinm.

Adaosul de prel ucrar e nominal bi l at er al , conform r el at i a(3.36) este :

2ftpl no. - 2Ap1 + I A,n , I " I A )n I If

2 A, ^ = 2,216 + | - 0,9J - | - 0,1 | - 3,016 mm.

Cot a nominalS h, n0B a semif abricat ul ui mat r i ât , conformrelaîei (3.49) este :

p! non ™ ain ^1 Sin j*" I in *f I>H I 38,6 I 2,216 I I- 0,9| | 41,716 mm.

Se r ot unj e t e : hs | 42 mm.

Capetel e semif abri catul ui se mat r it eazfi l a cot a4 - o.'smm, care se inscr i e pe desenul pi es ei mat r i t at e. j ^ Hf

Adaosul nominal r eal pent r u oper at i a de f r ezar e, recalcu-lat in unna rotunjirii, devine :

2Ap1 noa = 42 - 38 ,7 = 3,3 mm ,adi c3 pe f i ec ar e fa a

fr ont al S revine adaosul 3 ,3 /2 - 1,65 nm. Adaosul de pr el ucr ar e nominal t ot al s e obt i ne pr i n di f e

r ent a cotel or nominale al e semif abr icat ul ui §i pi es ei f i ni t e :

I P noa t I 42 - 38,4 | 3 ,6 mm,

adicfi pe fi ecar e f at a f r ont al S r evi ne 3 ,6 /2 ■= 1 ,8 mm.



CAP 6. ADAOSURI OB PRELUCRARE PHfiSU GAURI

6.1 PREUX3RMRBA MECANICA A GAURUXR

Giurile din piese se pot executa prin gaurire in materialplin sau prin lfirgirea unor gfiuri realizate in prealabil prinforjare sau tumare.

In tab.6.1 sint dati parametrii de precizie §i calitate asuprafetelor, obtinute la diferite procedee de prelucrare a gaurilor. Datele din tab.6.1 sint aplicabile pentru orice tip depiese §i orice tip de semifabricat, avlndu-se in vedere c& precizia de prelucrare a gaurilor nu este in general influentatade clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc.

DupS efectuarea calculului succesiv al adaosurilor dimensiunilor intermediare ale gSurii,se ajunge la dimensiunea decalcul pentru operatia de gSurire,apoi se alege diametrul stan-dardizat cel mai apropiat al burghiului,cu respectarea condiî-ei ca diametrul minim al sculei ( admis de toleranta de execute | sa nu fie mai mic decit diametrul minim calculat pentrugSurire.DupS alegerea burghiului standardizat se corecteaza dimensiunea nominaia pentru gaurire,conform cu burghiul ales. Fo-losirea de burghie elicoidale cu diametre nestardardizate, pentru gSuri care sint supuse altor prelucrari dupa gaurire, nu

este admisS.Prelucrarea gaurilor cu largitoare, numita largire, se a-plica fie dupS gaurire, fie pentru mSrirea diametrului unei ga-uri deja executate la tumare sau forjare. Precizia diametruluigaurilor largite depinde de toleranêle de execufcie la diame-trul largitorului, precum §i de supraiargirea gaurii, fencmencare ccnsta in cbînerea unui diametru al gaurii mai mare decitcel al. largitorului.

Prin calculul succesiv al adaosurilor §i dimensiunilor in-termediare ale gSurii se ajunge la dimensiunea calculata pentrucperafia de largire. flpoi se alege diametrul nominal standardizat cel mai apropiat al largitorului §i se corecteaza dimensiunea naninaia pentru largire, conform cu largitorul ales. Dato-rita corectarii dimensiunii pentru largire este necesara §i re-calcularea adaosului naninal pentru operatia de largire, cu relatia : •’

larg = st ~ at > C®*!)

255



in care ! 2A I este adaosul da prelucrare naninal recaleulat pentru lfirgire; d. It - diametrul nominal al lfirgitorului, canI form ITOS respectiv GOST; H - diametrul nominal standard!*zat al burghiului 1 respectlv diametrul nominal al g&urii brute tumate sau for jate, dacd l&rgirea se executA direct asupra urii brute ).

Tabelul 6.1 Parametrii objinuti la pralucrarea nec anid a gSurilor

1 Procedeul de prelucrara

Oiaoatrul gAuri1, Treapta Calitataa supraf.

precizie H I |yj Sfj*

Oa la 3 pinA la 6 20 40

Paste 6 la 10 32 50

GAurire cu burghie elicoidale agfiurilor normale

Paste 10 la 18 12 40 60

Paste 18 la 50 50 70

Paste 50 la 80 63 >80

De la 3 ptnA la 10 16^- 25

I GAurire adincA cu burghia specialaPaste 10 la 18

1220 30

Peste 18 la 30 32 40

Paste 30 la 50 50 50

Lirgire cu lArgitor a gAurilor bru-ta turnate sau forjata

De la 18 ptnA la 3012

40 40

Peste 30 ptnA la 80 50 50

I LArgire da finisara cu lArgitorI dupA gAurira sau dupA lArgireaI gSurii bruta

PinA la 30

11. ..1032 30

Paste 30.ptnA la 80 40 40

1 Strunjire interioarA :I degropare| finisare* fini (netezire)

De la 50 ptnA la260

1210

6. | .7

4020

3/2

502010.,5

1 Alezare : - normals| precisA- finA

De la 6 ptnA la 80108

6...7

1053,2

20105

I Rectificare interioarA PtnA la 80 7...9 I 10

8ropare }e la 10 ptnA la 80 7...84

4 6

Calibrara cu bilA sau cu dorn Da la 6 ptnA la 80 7 0,63 -

Lepuire, honuira PtnA la 80 6...7 0 #16

Observatii: 1«Se considers conventional gAuri normals cala pantru cara raportul l/d<5pi gAuri adfnci in cazul l/d >5.



2.La g f i u r i r e a g a u r i l o r n or ma le cu g hi d ar e a b u r g h i u l u i inbuc§S de gh ida re se a s i g u r d t r e a p t a 11 d e p r e c i z i e ad i a m e t r u l u i .

3 . Se reo cmpnd a ca g & u r i l e cu d ia me t ru l ld >3 0mm ca r e n u s i n t

e x ec u t a te l a f o r j a r e sau t u m a r e sa f i e g Su r i t e s uo oe -s i v c u doua b u r g h ie : p r i m u l c u d i a m e t r u l d 1 1 ( 0 , 6 . . .

0 , 7 )d § i a l d o i l e a cu d ia m e t r u l f i n a l d .4 .Ti p u l a l e z S r i i (n o r m a l s ,p r e c is a , f i n d ) e s t e c a r a c t e r i z a t

de t o l e r a n ^ e l e d e e x ec u^ ie l a d i a m e t r u l a l e z o r u l u i .

5 .S t r u n j i r e a i n t e r i o a r S f o a r t e f i n a , e xe cu ta ta cu c u £ i t ec u di am a n t s au c u p lSc u ^ e d i n c a r b u r i m e t a l i c e p e m a § i nide a l e z a t v e r t i c a l e sau o r i z o n t a l e p e rm i t e r es pe ct a re a

t r e p t e l o r de p r e c i z i e 8 . . . 6 § i a ru g o zi t a f c i i Ra i 0 , 8 . . .0,2 tm.

P re l u c ra r e a g a u r i l o r c u a l e z o r u l se f o l o s e f t e de o b i c e i c a

procedeu d e p r e l u c r a r e l a c o t a f i n a l s sau i n a i n t e a h o n u i r i i g a

u r i l o r . A le za r e a r e a l i ze a z a p r e c i z i a d i a m e t r u l u i , f orm a c o re c t aa g a u r i i § i c a l i t a t e a s u pe r io a ra a s u p r a f e t e i , i n s a nu c or ec t ea

za e r o r i l e d e i n c l i n a r e § i d eza xa re a l e a x e i g a u r i i ,d e o a r e c e a -

l e z o r u l s e a u t o c e n t r e a z a d up a g a u ra e x i s t e n t a . P e n t r u a p e r m i t e

oconducerea l i b e r a a a l e z o r u l u i e x c l u s i v d up a g a u ra c a r e s e a l e -

ze a za ,a l e zo r u l e s te f i x a t a r t i c u l a t (e l a s t i c ) pe a r b o re l e p r i n c i p a l a l m a ^ i n i i - u n e l t e , c u a j u t o r u l u n e i m andr ine o s c i l a n t e .

I n a c e s t c a z , a b a t e r i l e s p a ^ i a l e d e l a o p e r a t i a pr ec ed en t a

de p r e l u c r a r e a g a u r i i se e x c lu d d i n r e l a t i a d e c a l c u l a adao

s u l u i de p r e l u c r a r e , i a r e r o ar ea de i n s t a l a r e e s t e ze r o .P r e c i z i a d i a m e t r u l u i g a u r i l o r a l e za t e d ep in de de t o l e r a n -

^ e l e d e e x e c u ^ i e l a d i a m e t r u l a l e z o r u l u i , d e s u p r a i a r g i r e a gau r i i , d e s t a r e a d e u zu r a a m a § i n i i -u n e l t e , e t c . P e n t ru db ^ in e re a

t r e p t e i de p r e c i z i e 7 l a p r e l u c r a r e a g a u r i l o r c u d i a met re > 12mm, e x e cu t a t e i n i t i a l p r i n g a u r i r e , e s t e n e ce sa ra su cc es iu n ea d e

o p e r a £ i i : l a r g i r e (s au s t r u n j i r e ) ,a l e z a r e p r e a la h i 1 a (p r e c i s a )

f i a le za re f i n a i a ( f i n a ) . P e nt ru g a u r i l e e x ecu t a t e i n i t i a l p r i n

f o r j a r e s au t u m a r e , t r e a p t a de p r e c i z i e 7 se a s ig u ra p r i n doua

o p e r a ^ i i s u cc e s iv e d e l a r g i r e , urm at e de a l e za r e p r e a l a b i i a § i

a l e z a r e f i n a i a .Tr e a p t a d e p r e c i z i e 8 l a p r e l u c r a r e a g a u r i l o r cu d ia m e t re

> 12 mm, ex e c ut a t e i n i t i a l p r i n g a u r i r e , se a s ig u r a p r i n succesiunea de p r e l u c r a r i : l a r g i r e (s au s t r u n j i r e ),u r m a t a de o s i n -

gura a l e za r e , i a r i n c a zu l g a u r i l o r f o r j a t e sau t u m a t e , p r i n do

ua l S r g i r i s u c c e s iv e u rm at e d e a l e za r e a f i n a i a .

P r i n c a l c u l u l s u c ce s iv a l a d a o s u r i lo r 11 d i m e n s i u n i l o r i n -

t er me di ar e a l e g a u r i i s e c ib î n d i m e n s i u n i l e n om i na le c a l c u l a t ep ent ru o p e r a f i i l e d e a l e za r e p r e a l a b i i a § i l a r g i r e . Se a le ged ia m e t ru l n om i na l s t a n r i a r d i za t c e l m ai a p r o p i a t a l a l e z o r u l u i ,

a s t f e l i n c i t d i a m e t r u l m inim a l s c u l e i sa nu f i e m ai m io d e c i t

d i am e t r ul m in im a l g a u r i i , a p o i se r e c a l c u l e a z S a d ao s ul p e n t r u

257



metre nastaxrlardizate, deoaraoe costul adestor scule este r e l a -

tiv ridicat.Pentru piesele care se prelucreazfi pe magini- unelte agre-

gat §± pe linii automate, operatiile tehnologioe suooesive ■ prelucrare a gSurilor §i pr ed zl a de prelucrare asiguratfi sint date in tab.6.2.

Tabelul 6.2. Suoceaiunea operatiilor de prelucrare 8 giurllor p e mapini agregat pilinii automata

Treaptada

precizie

OperatiiLa(fazale)

tehnologioe

Traaeul tehnologic pentru diametre, Tn mm :

PinA la 18 Peate 18 plnl la50

Peate 30

1 1 2 1 2

12 GAurire + + + - -

11

Lfirgire de degro-pare(Tntr-o fazi)

Strunjire interi-oarfi de degropare

-

+ +

+

10 Lirglre de aemifi-nisare

+ 0 - --

8...9

LIrgire interioarAde seaif initare

- - + - +

Alezere prealabilA + - - + - :

7

Alezare finalA * + - + - !

Strunjire interi-oarA de finisare

• • • : - +

Observatie: Cu 1 pi 2 sint notate trasaele tehnologioe posibile. Cu aemnul * aTnt notate opera£i ile (fazale) tehnologioe aplioate La trasaele tehnologioe respective.

Bro§area gSurilor asigurS o precizie ridicatS de prelucrare in limitele treptelor de*precizie 7.. .8, precum §i suprafefce fine, cu Ra= 1,6...0,4 /on. Inainte de bro§are,g&urile sint prelucrate de ofoicei prin strunjire de finisare, prin ISrgire §i

strunjire sau prin strunjire §i alezare cu alezor.Bro§area gdurilor se execute de dbicei ca hro§are liberS, la care gaura bro§at5 nu capStZ o poziîe determinate fat# de alte syprafete ale piesei,iar bro§a se autocentreazfi dup& gaura existent#. Deoarece la bro§area liber& nu se corecteazA abaterile de possible ale axei gdurii, abater ile spafciale se exclud din relatia de calcul a adaosului de prelucrare pentru bro§are, iar eroarea de instalare se consider# zero. In cazuri mai rare se aplica broârea coordanat# ( ghidat# ), cu instalarea piesei intr-un dispozitiv special care asigurS poziîa axei suprafefcej.



t r o § a t e f a t s d e a l t e s up ra f e t e a l e p i e s e i . I n c a zu l h r o q d r i i o o -o r do n at e , l a r w Tn n i u i a d a o s u l u i d e p r e l u c r a r e p e n t r u b r o f a r e

t r e b u i e sS s e seama § i d e a b a t e r i l e d e p o z i t i e a l e a x e i

g j u r i i f a ^ i de p o z i ^ i a n o m in al S, g en er at e l a o p e r a t i a d e p r e l u

c r a re a g S u r i i , p re m er gSt o ar e b r o ^ S r i i .La hanuirea gaurilor nwpii de hanuit se autocentrftnzS ( au -

toregleazS) pe suprafata gSurii, de aceea abaterile spaîale §ieroarea de instalare se exclui din calculul adaosului de prelucrare. Pentru piesele tratate termic, marimea S se exclude d i n

calculul adaosului pentru hanuire. La hanuirea intr-o singurSopera ie se obtine R > 0,63 tm, iar la hanuirea in douS faze( prealabiia §i finaia ) se ajunge la Ra — 0,2...0,04 tm.

Abaterile spatiale ale gSurilor executate.cu burghie eli-coidale pentru gSuri normale respectiv cu burghie speciale pentru gSuri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezintaabaterile de deplasare fi inclinare a axei gaurii.

6.2. EXEMPLU DE CALCUL

SS se calculeze adaosurile de prelucrare §i dimensiunileintermediare pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare §i exterioare ale pinionului din fig.6.2.

Semifabricatul este matritat la cald din otelul aliat28TiMnCrl2 STAS 791-68. Matritarea se executS in clasa II dematritare conform STAS 7670-83, iar masa semifabricatului estepeste 4 Kg.

Rezolvare. Principalele operatii §i faze ale procesuluitehnologic de prelucrare mecanicS a pinionului sint prezentatein tab. 6.4

1. Pentru suprafata gSurii | 48 0*°'0Z7 [mm]

Schema dispunerii adaosurilor intermediare pentru prelucrarea gSurii 0 48 0 ' mm este prezentatS in fig.6.3.

a. Pentru hanuire ( operatia precedents este rectificarinterioarS in treapta a 8 - a de precizie ) :

1-1 = 5 [/fln]l SM i 0 | dupS tratamentul termic Sj., se ex

clude din calcul );pM «* 0 §i €j =0 I deoarece capul de hanuit se

autoregleazS ;‘2»pi k - 2‘5 | 10 | I |

Toleranta pentru operatia precedents, de rectificare inte-rioarfi, conform treptei 8 de precizie este :

T,.1 I 39 [/an] ( tab.2.15, cap.2 ).In fig. 6.3 se observS cS dimensiunea minima dupS rectifi-



Tabelul 6.3. Abat er! apatf ale pent ru g lu r ll * H H M H H

Denum i rea abater i I

Tipul burghlului

Burghiu elicoidal Burghlu pantryadtnol 1

Diametrul giurif, nun

3... I 6...10

10...18

18...30

30...50

3...6 6...10

I Inclinarea specificA a axei gAuriiI §1 pe 1 mm lungime a gAurii,

/on/mm.2,1 I f f 1*3 0,9 0,7 1,6 1,3

Deplasarea axei gAurii fatAde pozitia nominalA CQ /

pm I10 15 20 25 30 10 15

■

20 25

Observatif: 1.Abaterea spatialA totals dupA gAurire se determine cu relatia:

P I 1 CJ 2 + (A„*l)2

tn oare : I este lungimea gAurii, fn mm.2. Categoriile principaie de abateri spatiale ale axei gAurii brute tur*, i nate sau forjate sint:ay' pentru gAuri turnate/rdeplasarea ''axei gAurii pax datoritA deplasirii

miezului Cvezi cap. 8,78.2), precua pi inclinarea axei gAuri! 11( l-lungimea gAurii). Inclinarea specificA A , in ^m/nua are valorile':pentru diametrul a = 10...30 mm, A = 10...20 /fla/nun, pentru 0 I 30...50ram,A = 5...15 pn/nun, iar pentru #>50 mm,A = 3...10 jun/m.

b. pentru gAuri perforate la matritare sau forjare liberA, excentricitateap a gAurii fatA de suprefata exterioarA.

3. Abaterea spatialA remanent# a axei gAurii dupA diferite operatii da pra-lucrare a giurii se calculeazA cu formula : p = K*Psf in care K estecoeffcientul de micporare a abaterilor; p ^ • abaterea spatialA a axai

gAurii pentru semifabrioatuL brut, respectiv pentru gaura obtinutA pringAurire fn materielul pi in. Valorile coeficientului K sfnt : dupA prelu-crarea de degropare K=0,05;dupA pralucrarea de semif inisare K=0,005;dupipralucrarea de finisare £^0,002; la prelucrArile ulterioare abatereaspatial A a axei gAuri i se poate neglije.''

ca^rea interioarS (inainte de honuire ) este :

deci :

d M nrin -i min " ^pi min- | *

d,., min m 48 - 0,010 - 0,039 ~ 47,951

d i-1 min = 47,95 [mm];

<*M nom B 47,95 [mm];

d M max 4 47,95 | 0,039 ■*47,989 [mm]j

Dec i operaîa de rectificare se execute la cota I 47,95 0^0,039



Pta.fr. 1. D*pl««r*« p( trtolin»ro •*xat giuri I: 00 * pozltia nontnall (otr raota) • fliurH; t^m '

plaittl f«» d* poaHii wkinati; OjQ,tnolinatl 91 daplasati f«t« £8

poaftla namlnall.

Fig.6.2. Pinion

=3- «— 7esi tuh 1*5x4 5 ,- Rugozitatea suprafetelor

life

b. Calculul adaosului pentru rectificarea interioare (ope- rafia precedents este bro§area ) :

R z fjj = 4 [ m ] rS . . = 0 (dup& tratamentul termic se exclude

din'calcul ).Rectificarea interioarS se execute cu bazarea pe suprafe-

■fele flaneurilor din£±lor intr-un dispozitiv cu role care vin in contact cu flancurile, de aceea la determinarea abater ilor spatiale se £ine seama de b&taia radial# a danturii fa^S de a- lezajul pinionului. Prin §everuirea danturii b&taia radialfi a fost redusS la circa 0,05 mm. Pe de altS, parte, la tratamentul termic de cSlire §i revenire alezajul se deformeazfi devenind conic sau oval pin# la 0,05 mm.

Prin urmare, abaterea spaîalfi totals de la operaîile pre-cedente de §everuire §i tratament termic este 1

2*Pj.1 m 50 +50 • 100 ; P m " l p & h

261



mm rectificare

Apmrn honuire

'min rectif icare

'max rectif icare

mm honuire

'max honuire

A pmtn brosare

i m A omi n st runfir.

dm'm ma

dnommatri

dmax matrit are

dmin strunjire

dmax strunji re

mk brosare

dmax brosare

Fig.6.3. Schaaadispunarii grafica| adaosurilor in-termediare pantruprelucrarea giurii

H j | H |

Eroarea de fixare in dispozitivul cu acîcoiare pneumaticspentru rectificarea interioarS se considers s

€f = 50 [/im] (tab.1.33, cap.l );

Adaosul minim pentru rectificarea interioarS:

M II I 2»4 I I V 502 + 50Z = 149 S | ' \ Toleranta pentru operatia precedents - brosare - conform

treptei 8 de precizie este:39 [/on]. p H

Dimensiunea minimS dupS bro§area gSurii ( inainte de rec

tificarea interioarS ) este:

d i-l gin I 47*95 I 0,149 | ‘0,039 I 47,762 [nm]Se rotunje§te : d.i-1 min [mm] )

d i-1 no* ■ 4 7 f7 5 [ ™ ] ;

max - - r--- -■ »----«•— * - h wxmOperatia de brosare a gSurii se va executa la oota

47,75 q40'03’[mm].

47,75 + 0,039 » 47,789 [ran].

2 6 2



In urma rotunjirii efectuate este necesarS recalcularea a-(jaosului nominal pentru rectif ioarea interioarS, prin diferenâdimensiunilor nominale :

2% H | «,95 1 47,73 - 0,20 [ram].c. Calculul adaosului pentru broâre ( operaîa precedents

este strunjirea de degropare a gfiurii ) :R, - 40 [/an]; S,., = 50 [/Jin].

Abaterea spa^lala remanents dupS strunjirea de degropare agSurii nu poate fi eliminate,deoarece bro§a se autocentreazS pe

qaurfi, de aoeea se considers cS :Pt-V*=°Eroarea de instalare la hro§are p, - 0, deoarece se aplxcS

bro§area liberS. Prin urmare :2Apj B(n = 2(40 + 50) = 180 [/an].

Toleranâ pentru opera'tia precedents, strunjirea de degro-§are, conform treptei 12 de precizie, este 250 /an ( tab.2.15,cap.2. ).

Din fig.6.3 rezultS c3 dimensiunea minima dupS strunjireeste :

deci : dSe rotunje?te : d

d i »»x — p i min — i"1■ - 0,180| = 47,789 I 0,180 - 0,250 = 47,359 [mm].. - 1 . i n | 4 7 * 3 Oil J

d i - i n<* B 4 7 , 3 [ nun] ;

d i- l I 47,3 I 0,25 I 47,55 [mm].Cperatia de strunjire de degropare a gSurii se execute la

cota 47,3 o [mm].Adaosul nominal recalculat pentru bro§sarea gSurii :

2Ap P9m = 47,75 - 47,3 = 0,45 [mm],d. Pentru strunjirea de degropare a gSurii ( inaintea ace-

stei cpera£ii semifabricatul se aflS in stare brutS,matri£ata):R* H “ 200 [/an] ; S,., = 250 [/an] ;

P i - 1 “ V p,2 + pB2 ( formula 5.10 ).Excentricitatea gSurii brute p . = 0,8 [mm] ( tab.5.13 ).Deplasarea matritelor pB = 0,8 [mm] ( tab.5.9 ).

A§adar : pj^ = V 0,82 + 0,82 = 1,128 [mm].Eroarea de fixare in mandrinS cu acîanare pneumatic^ este

eti = 500 [/an] ( tab.1.33 ).

Eroarea de onentare ( bazare ) €0 = 0.

2Aj >jn = 2(200 + 250) + 2» V 11282 +,5002 « 3 3 6 8 [/an] .

Pentru calculul dimensiunii nominale a gSurii brute dinsemi,fabricatul matriât sint necesare abaterile limits la matritare, conform STAS 7670-83.

In cazuJ semifabricatului pinionului din fig. 6.2,factorulde ccmplexitate a formei S I m / || are valoarea S > 0,63

263



Tabelul 6.4 Proceaul tehnologic de preluerere aeoanicl a plnionufcMl din ft$

Denuaireaoperajlilorpi fazelor NapIna-unealti

Strunjireadadegropa™| giurii Stringrevolver

Bropareagiurii Mapini debropat

orizonteli

Strunjire :1. Suprafata oilindricl

exter ioari1 2. Suprafata frontali A

Strung normal

I Strunjire :1 1. Suprafata frontali

exterioari a butucului2. Suprafata frontali B

Strung normal

1 Strunjire :1. Fata frontali interioari

butuc2. Degajare la #95 pe adincimea

de 1,5 mm _3. Degajare la #80,8 « 2

pe adincimea de 17>5 q * conform desenului

Strung normal

I DanturareHapini de frezat

danturi

I §everuire danturi

Hapini de

peveruit

I Tretament termic : ceaentare,I clI ire, revenire

I Rectificare :1 1. Suprafata giurii1 2. Fata frontali interioari

butuc

Hapini derectificatinterior

I Rectificarea fetei frontaleI exterioare a butucului

Hapini derectificat

I Honuirea giurii Hap ini da honuit

I Honuir»M danturii Hap ini da honuitdanturi

Orlentarea

Suprafataoil indrioi •xt«rl0<r|

universal cuatrtngere

Suprafatafrontal1A

Suprafatagiuri i,

pedispozitivcubucpi extanai-

bill

Suprafata giurii pi fatafront*

18 A, pe dispozitiv cubucpi R

tensibili

Suprafata giurii pi suprafatafrontali exterioari a butucului,pe dispozitiv cu bucpi exten*1-|bil5

Suprafata giurii pi o fatifrontali, pe dorn

Suprafata giuri i pi fata

frontali a butucului, pe dorn

Pe suprafata coroanei dintata pipe suprafata frontali exterioaria butucului,cu dispozitiv cu r<yfle, cu actionare pneumatic!

Suprafata giurii î fata fron*tall interioari a butucului,pe dorn*

Suprafata oilindricl axtarioari

fi fata frontali A

Suprafata giuri ii pa dorn

W

m

m

k



( pentru defini'fci.a factorulul S, v e z i cap.5 ) , d a d p ie sa D In-*oedreazS in grupa.de ccmplexitate 81,conform STAS 7670-83. Ofc«-lul 28TiMhCrl2 face parte din grupa de calitate ,conform ffFhB7670-83. In aceste ccndiîi, abaterile limits la matriâre Inriyfl II de matrifcare, pentru diametrul gAurii sub 50 mm sint s2s .-\ I I I pentru gSuri se aplicS abateri limits cu semnegchimbate fa£# de cele di n STAS, conform tab.5.5,cap.5 ).

Diametrul nominal al gSurii brute,conform relafciei (3.50),este : ft--

d* non dgtrunj.mix *trunj.#in I |1| I i

adicS : d, non. * 47'55 - 3r368 - 0,7 = 43,482 [mm].

Aplicind regula rotunjirii din 0,5' in 0,5 mm, pentru sendfabricate matritate in clasa II, se obtine dimensiunea ncminalSrotunjitS :

d . non, = [ m m ].

Dimensiunea maximS a gSurii matritate : • >•Hti

max - 43,5 + 0,7 - 44,2 [mm].Dimensiunea minim# a gSurii matritate s

d. min r 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm],

Pe desenul piesei matritate se treoe cota gSurii.Aiaosul nominal pentru operaîa de strunjire de de^râre

a gSurii se obtine prin recalculare in funcfcie de dimensiunilenominale rotunjite s

2Ap nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [ m ] .

Adaosul nominal total al gSurii 0 48 0*°'027 mm, calculat cadiferenl S a dimens iunilor nominale ale gSurii finite §i gSuriibrute, este :

nom t 4® ■" 43,5 « 4,5 [mm].2. Pentru suprafata cilindrica extenoara 0 129,24 _0 16 mm

se executS o singurS operable de strunjire.Din tab.5.3 se obtine :

SC, H = 200 [ m] | SM r 250 [tm] .

Abaterea spatiala pM = V Pe2 + Pm2 •

Deoarece strunjirea exterioarS se executS dupS ce initials-a efectuat strunjirea gSurii cu prinderea pe suprafata cilin-dricS exterioarS, abaterea spaîalS de excer^tricitate a gSuriia fost redusS la valoarea :

265



( conform otoarvafciilor la tab.6.3 )

P® | 000 twn] •

Prin urmars j & V § 1 1 + 800* s 801 [/an] 1

Ia strunjirea exterioari bazarea se face pe suprafata g&j.rii, In dispozitiv cu buc§fi extensibilfi care asigurS o central*

buna, decit#1 -0.

A?adar : 2Sj| | 2(200 | 250) | 2*801 - 2502 [/an] .

Adaosul nominal pentru strunjirea pe strungul normal (universal ) este :

jp no. | Zftpi .In 1 IA,n | f ( formula 3.23 )Abaterile limita la matritare la diametre peste 120 mm sint

• -o(9 ' [mm].

Deci | 2Ap| - 2,502 + 0,9 | 3,402 [mm].

Diametrul naninal al suprafetei cilindrice exterioare brute va fi :

ds n| “ 129,24 | 3,402 | 132,642 [mm].

Se rotunje§te : d, i 133 [mm].

Pe desenul piesei matritate se inscrie cota : i 133 ! ,+1'7[mm].

SI - o ,o s * p , 1 | 0 ,0 5 »0 ,e I 0,040 [mn]

266



Cap. 7 ADAOSURI DE EREUJCHARE PENTRU SEMFAERICXEEFCRJATE LTBER

7.1. INDICATTI GENERALE

Semifabricatele for jate liber cu dimensiuni mici fi mij loci! se utilizeazfi in fabricatia individuals fi de serie mic&,iar semifabricatele cu dimensiuni mari, la toate tipurile deproducfie. Prelucrarea prin afchiere a semifabricatelor forjateliber se efectueazS, de obicei, prin metoda obtinerii individuals a preciziei dimensiunilor. La instalarea semifabricatuluipe mafina-unealta se face verificarea instalSrii, individual

pentru fiecare semifabricat in parte fi,ca urmare,in relatia decalcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este in-locuita cu eroarea de verificare ( cap.l ).

Determinarea adaosului minim de prelucrare la prima opera-tie ( faza ) de prelucrare a fiecSrei suprafete se face tutfndseama de mirimile Rz, S, p, corespunzatoare semifabricatuluibrut §i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pemafina-unealta. Adaosurile de prelucrare totale calculate nu includ adaosurile tehnologice suplimentare, necesare pentru sim-plificarea canfiguratiei piesei forjate fi ufurarea forjarii

libere. La stabilirea traseului tehnologic de prelucrare meca-nicS se va avea in vedere ca semifabricatele nu se gSuresc laforjarea libera pe ciocane daea diametrul gSurii D < 40 mm firaportul H / D > 3,unde H este in&ltinea,iar D -diametrul exterior. La arborii in trepte forjati liber pe ciocane nu se execute forjarea in trepte la o semidiferenta a douS diametre ve-cine mai mica de 10 mm.

La calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima o-peratie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile limitala forjarea libera. Pentru semifabricatele forjate liber din o-

teluri carbon fi oteluri aliate abaterile limita sint date inSTAS 2171/1-84 fi STAS 2171/2-84, respectiv in GOST 7829-70 fiGOST 7062-79.

Modul de aplicare a adaosului de prelucrare nominal pentruprima qperatie de prelucrare fi a abaterilor limita la dimen-siunile exterioare este indicat in fig.7.1.

Se dbserva in fig.7.1 ca adaosul de prelucrare naninalcalculat pentru prima operatie de prelucrare 2Ap1 nom se aplioS

267



I

1

arbore .c§M

Fig.7.1. Sohama de eplloar* a adaosului nominal pantru prlma operable da praluorart Iunul arbor©, prin matoda ob$1nar11 Indlvlduala a praolzlal dlmanslunflor

a nom a nom * p1 nom '

1 min * s nom I N I'

**s max " a nom + •

. . . *Aa STASs ”8 nom

pi STASin ccntinuarea diiaensiunii nominale d- pom care pentru suprafe eexterioare de tip arbore coincide cu dimensiunea maxima d1 *?

Pentru suprafeê interioare ( alezaje ) adaosul de prelucrare nominal, calculat pentru prima qperaîe de prelucrara^2Ap1 non) se aplic# prin mic§orarea dimensiunii nominale d1 H care pentru suprafeê de tip alezaj coincide cu dimensiunea mini

mi d 1 min. Pe desenul semifabricatului forjat liber, dimensiuneapentru forjare se inscrie sub forma :

* s nom+A

+ A s STAS

i STAS

abaterile As §i A i fiind cu semnul algebric conform STAS 2171-84, iar in cazul cind abaterile limit# sint simetrice, sub forma:

unde 3L este toleranâ de for jare,Dimensiunile teoretice nominale calculate ale semifabrica*

telor forjate liber se vor rotunji la cifre intregi, apoi se I

268



reoalcula adao sul d e prelucra re pent ru prim a operable ( de de*qroâre )! £inJLnd seama de dimensiuni le rotunjite.

Parametrii E|| $± 1 care caracterizeazS calitatea suprafe-êlor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane sauprese sint da£i in tab.7.1.

Tabelul 7.1. Calitateasuprafetei lasemifabricateforjateliber

Dimensiuneade

gabarit maxima

asemifabrica

tului, mm

Dela50

ptnl la

180

Peste180

p1n£la

500

Peste500

pTnSla

1250

Peste1250

p1n8la

3150

Paste3150

ptnl la

6300

Paste

6300

pinl la

10000

1Rz+S, mm 1 1,5 2 2,5 3 3,5

7.2. ABATERI SPATIALE IA SEMIFABRICATE BRUTE FORJATE LIBER

Pentru piese cilindrice cu secîune uniforms, fSrS trepte

sau flan§e,curbarea totalfi a semifabricatului brut se determine cu relatia : •.

pc * Ac- L [/an] (7.1)

in care s Ac este curbarea specifics, in im/im, iar L -lungimea totals a semifabricatului in mm.

Pentru piese forjate liber cu secîune variabilS de tipul axelor in trepte sau cu flange de capSt sau intermediare,al barelor in t r e p t e cu sec£iune dreptunghiularS sau pStratS etc. se va determina curbarea locals in zona treptei pentru care se

calculeazS adaosul de prelucrare cu formula :

pc - 2* Ac* lc [/an], (7.2)

in care lc este distanta de la treapta ( flan§a ) de prelucrat pinS la capStul cel mai apropiat, in mm. Valorile curbSrii specifice Ac pentru formulele (7.1) §i (7.2)-sint date in tab.7.2.

Tabelul 7.2. Ourbarea specifics A , Tn pm/rao pantru sen if abricate brute forjate liber

de tipul axelor, barelor etc.-

Felul prelucrlrii

Diametrul sau dimensiunea sec(iunii transveraale, mm

Pinl la 120 Peste 120ptnl la 180

Peste 180pfni la 250

Peste 250pinl la 315

Paste315 ptnlla 500

Forjare liberl 3 2 1 0,8 0,6



P ieae le cu sec£iune variabili da tipul axelor tn ttmptM H pot obfine la forjare cu abateri da la coaxlalltatea trapfcaw

MSrimea acestor abateri pn se poate lua egalS cu 1 /4 Iffl toleranfa de forjare T, la diametrul treptei invecinate mal n*- rl. Deoareoe insfi toleranêle de forjare conform STAS se g&gjl lesc In fUncîe de diametrul maxim al piesei finite, abatarat de la ooaxialitate pn va fi egalS cu 1/4 di n toleranfa T ig diametrul treptei cu secfeiune maxitnA. Axele In trepte care vor fi prelucrate prin a§chiere cu bazarea pe gSuri de centrara intre virfuri, pot prezenta o eroare de centrare carapentru semifabricatul forjat liber se determine cu relatia qq. respunzfitoare centruirii dup& trasa j :

P os nt r = ° '2 5 ‘ T . M ( 7 . 3 )

in care : T este toleran a, in HI la diametrul treptei cusecfciune maxima la semifabricatul brut.

Prin urmare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spa ia-18 totals a semifabricatelor de tipul axelor in trepte se vacalcula cu relatia :

ps=/pi + p5 + pJ«tr

In cazul prelucrfirii pieselor de tipul axelor scurte intrepte, cu prinderea numai in universal, abaterea spatial! totals a semifabricatului se va calcula cu rela iile : '

- pentru treapta prinsS in universal la prima operable :

P, “ Po v (7.5)

- pentru treptele care nu sint prinse in universal laprima operate :

Ps =^Pc+ Pn [jum] (7.6)

in care: p0 - 2A0. 10 este curbarea totals,iar p = (l/4)* T, este abaterea de la coaxialitatea treptelor,T, fiind toleran a daforjare la diametrul treptei cu secfciune maximS.

La piesele forjate liber de tipul discurilor gSurite, ins-lelor, cilindrilor cu gaurS perforate la forjare etc. abatereaspa ialS pentru prelucrarea gSurii, cu bazarea la prima operable pe suprafafa cilindricS exterioarS, este egalS cu excentri-citatea gSurii forjate fafcS de suprafafca exterioarS p, care sapoate lua egalS cu 1/4 din toleranfa la diametrul gSurii bruta.

Pentru suprafe ele frontale ale discurilor, abaterea spa'lllll este reprezentatS de deformarea H® :

270



r.ina-bi-eaa or

re,eo-

u

-

va

)

in-

s

5)

a

)

-

ee-eaa--e

e.a-

Pdef ~ K ' t o ' f W * (7.7)

unde : Ac■* 1... 3 mra/ra in funcîe de rigid itatea semifabricatului, iar D este diametrul exterior al semifabricatiilui, In me-tri.

In cazul plScilor §i pieselor prismatice forjate, abatereaspatial5 de deformare pd#f, care se considers in calculul adaosurilor pentru prima qperaîe de prelucrare a suprafetelor plane, pe infilfriroea piesei, este :

Pd.f 1 V 1 [mm](7.

unde: Aq a 1.. .3 mm/m ; L - lungimea plScii, respectiv a pieseiprismatice, in metri.

7.3. PRELUCRAREA MECANICA A SEMIFABRICAIEDCR PCRJATELIBER

Parametrii R^ §i S care se dbîn dupa diferite qperaîi deprelucrare mecanicS a semifabricatelor forjate liber, precum §itreptele de precizie corespunz&toare tolerance! tehnologice ladimensiunea suprafetei prelucrate sint date in tab. 7.3.

Tabelul 7.3. Parametrii obfc1nut1 la preluorarea mecanlcl a saaifabricatelor forjate li~bar pa ciocane si prese

Prooedeul de prelucrare Treapta da preolzle Rj, 1* S, im

Strunjire aau frezere :- cojIre* degrofare- semifIniaare* finisare■finl de netezire

1715...1612...1410...116....7

1250250125405

350240120405

RectIfIoare :■"la curat" 14...15 20 20• degrofare 10 16 15■finiaara 6...7 5 5" netezire 5...6 -2,5 5

Observafcii: I.Toleranfcele tehnologice coreapunzltoare treptelor de precizie indicatesint date 1n tabelul 2.15, cap.2.2.Rectificarea "la curat" sa apliei pentru preluorarea suprafetelor carevor constitui baza tehnologice fi care nu vor mai f{ prelucrete ulterior.

3.Pentru suprafe(ela frontale, treptele de precizie din tabel afnt datapentru oazul respeotlrii cotai faf! de o auprafafl preluorati. Oaoi prelucrarea fronteli aa face cu reapectarea ootei fafl de o suprafafcl brutl,tolerance •• daternini cu relafle :

T ■T + T1 'a pr

tn oare:'T eate toleranta la dimensiune pantru semifabricatul brut for-

271



Jat* T - tolafanta dlBanaluna dupl pralucrarea unel fe te frantaUm BBSoonforo traptef da preolxle din label.

MArimea abaterilor spatiale remanente dupA diferitele faze tehnologioe de prelucrare mecanicA a suprafetelor de rovolutia ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri , se calculeaasA cu relatia :

P ~yj (2AC*1C) | +PcaAtr (7*9)

iar valorile curbArii specifice A0 §i ale erorii de centrare remanente Pc#ptr/ care se introduc in relatia (7.9), sint date in tab.7.4 §i tab.7.5.

Avind in vedere necesitatea verificArii pozitiei semifabricatului forjat pe ma§ina - unealtA, in relatia de calcul a adaosului pentru prima faz A de prelucrare, cu prinderea in platou cu patru bacuri (sau -universal) || sprijin pe virful p3pu- §ii mobile, se va introduce eroarea de verificare (vezi cap.l).

Insumarea abaterii spatiale p a semifabricatului (vezi

relatia (7.4)) cu eroarea de verificare ev pentru prelucrarea suprafetelor de revolutie se face utilizind formula :

VP 2 + e 2s (7.10)

Valorile remanente ale 6rorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra aceleiagi suprafete,lao singurA fixare, se vor calcula cu relatia :

evi =K- evl (7.11)

in care : evi este valoarea remanents a erorii de verificarijre] pentru faza i (i=2,3...); K -coeficient de mic§orare a erorilor (tab.4.8,cap.4) ;cv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab. 1.39, cap.l).

La prelucrarea gAurilor de tipul discurilor, inelelor, buc-§elor etc. insumarea abaterii spatiale de excentricitate pe agAurii brute cu eroarea de verificare ev se face cu formula :

2/ j

t ®v (7.12)

Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, ineleloretc. insumarea abaterii spatiale pctef cu eroarea de verificarecv se face algebric : p^ + c

Valorile remanente ale abaterii spatiale p# de exoentrLci-tate a gAurii dupA diferitele operatii de prelucrare a gAuriise calculeazA pe baza legii copierii erorilor (vezi observatiA 3 la tab.6.3,cap.6) ,iar valorile remanente ale erorii de veri~



7.4. Curbarea specif tol pQ dupA prelucrirU* a*a*nice ale semifatorloeielor f -Jet* llb»r (de ttpul arbor j lor ,bar*lor ate.), /iffl/mn

Diametrul ■au dimensiunea ftectluni* tranaveraale, aa I

P1nA la120

Peat* 120p1nA la 180

Past* 180 |stnA la 250

P*at« 250 IalnA la 3151

Paate I*15 pi-1nA la 1500 1

Preluorarea aeoanicA:-de oojlre 1,50 1,00 0,50 0,40 0,30 1-de degropare 0,70 0,50 0,30 0,20 i °'10 1-de aenifiniaare 0,05 0,04 0,03 0,02

WDupA tratament termio 0,10 0,08 0,06 0,04 1 °*0 2 1(oAlire) fi tndreptare

I M 1 ■ l 1 1

Observafcii: 1.La calculul adaosurilor de preluorare pentru operas I ile oare uraeazA dupftstrunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea speoiflol aaneglijeazA, fiind micA.

2.La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor trata(ltermic dupA strunjirea de finisare, se va considera curbarea specifioA ceapare d in cauza tratamentului termic.

Tabelul 7.5. Eroarea de centrare remanents p * dupA fazele de prelucrare aecanioA a| arbor Ilor forjati liber, /mi n r

Lungimea arborelui, nun

FelulprelucrArii

PtnA la 500 500...1000 1000...2000 I

Diametrul arborelui, aa , ' 1

3

50...

...80

80...

..120120....180

50...

...80

80.....120

120....180

50... I...80

80....120

120....180

DupA cojire 500 750 1000 750 1000 1500 1000 1500 1500 I

DupA strunjireade degrofare

100 150 200 150 200 300 200 300 300

OupA centruire apiesei strunji-te anterior

20 30 40 30 40 60 40 60 60

Observable: La calculul adaosurilor pentru operatiile care urmeazA dupA strunjirea de

finisare, eroarea de centrare remanentl este aicA (1...3 /a) fi se negli-

jeazA. '

ficare ev- - cu relatia (7.11).Pentru suprafeêle frontale ale discurilor, inelelor etc.

abaterile spaîale remanente dupS diferitele operaîi de strunjire frontal# se calculeazS cu relaîile ( 5.9 )...( 5.11 ) dincap.5, iar dupS strunjirea de finisare frontalS, abaterile spa-tiale sint neglijabile.

La prelucrarea mecanicS a suprafetelor plane ale plScilorsau altor piese prismatice, abaterile spaîale remanente dup&frezare se determine cu formula (4.10), cap. 4.

i Plcot. voh I 273



Cap.8 JraOStRHE DE FRBJUCRARE PENTRU SEMIFAHRlcaTgTORNAIE

8.1 INDICATII GENERALE

Dupd intocmirea traseului tehnologic d e prelucrare mecani-*cd se calculedzd succesiv adaosurile intermediare de prelucrarapentru toate qpera£iile (fazele) de prelucrare ale fiecfirei su-prafeê; in continuare, plecind de la dimensiunile piesei finite §i luind in considerare adaosurile calculate se determinedimensiunile intermediare, ajungind pinfi la dimensiunile nani-nale ale semifabricatului brut tumat. Dimensiunile nominale ||le semifabricatului t u m a t se prevSd cu abateri limits indicatein STAS-uri sau GOST-urile corespunz&toare.

Modul de aplicare a adaosului de prelucrare nominal pentru

prima operable de prelucrare a suprafetelor exterioare, respec-tiv interioare §i de aplicare a abaterilor limits la dimensiu-nea nominal^ a semifabricatului este indicat in fig. 8.1.

Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosului nominal pentru prima operafcie de prelucrare a unui semifabricat tumat: a * suprafaM exterioarl cu adaos asimetric; I j tu-prafatl interioarl cu adaos asimetric

In fig. 8.1,a se observe c| adaosul de prelucrare nominalAp1 , calculat pentru prima operable de prelucrare a suprafe-•fei exterioare, se aplicS in ccntinuarea dimensiunii nominaleL1nool pentru prima operaîe de prelucrare, adoptatA egali cu

274



Airoensiunea maxima QHMHDimensiunea nominal# a semifabricatului, pentru suprafet#

exterioare este:

unde: A i §i Aa sint abaterile limit# inferioari, respectiv su-perioara la dimensiunea nominal# a semifabricatului brut, luatecu sesnnul algebric conform STAS 1592-85.

In mod similar, pentru prelucrarea unei suprafete interioare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obîn relatiiles

Pentru prelucrarea suprafetei interioare, adaosul de prelucrare nominal este aplicat prin mic§orarea dimensiunii nomi-nale L1nom, adoptate egal# cu dimensiunea minim# L1a1n pentruprima operatie (fig. 8.1,b).

Valorile abaterilor limit# ale semifabricatelor tumatedin font# §i oêl sint date dup# STAS 1592/1-85 §i STAS 1592/2--85 in tabelele 8.1 ... 8.4, in functie de dimensiunile piesei§i de clasa da precizie la tumare. Pe desenul semifabricatuluitumat este totdeauna specificat# clasa de precizie la tumare.

Criteriile informative de incadrare in clase de precizie apieselor tumate sint date in tab. 8.5, dup# STAS. In tab. 8.6sint date tolerantele dimensiunilor semifabricatelor tumatedip# GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recomandate aleclaselor de precizie la tumare, dup# acela§i GOST.

Pentru calculul adaosului minim la prima operatie (faz#)de prelucrare a suprafetei considerate, m#rimile ||| S, tp careintervin in formula de calcul sint cele corespunz#toare semifabricatului brut tumat. Eroarea de instalare e, respectiv eroarea de verificare ev, se stabile§te dup# indicatiile din cap.l.

Adaosurile de prelucrare calculate nu includ adaosuriletehnologice de tumare, necesare pentru suplimentarea grosimiiperetilor semifabricatului tumat, determinat# de oonditiileprocesului tehnologic de tumare §i de cerinta simplific#rii o-peratiei de executie a formelor de tumare. Aceste adaosuri

j| Inom + plnom m *1nom ij plmln 3 I !

iar dimensiunile limit# ale semifabricatului sint

m ^‘•noo 1 1 | i

anax snora a*

(8.1)

(8.2)

(8.3)

(8.5)

(8.4)

w m (8.6)

275



tehrologiae de tumare se stabilesc da tehnologii aar« teaza tehnologia de tumare §1 se aplicS supliiMntaradaosurile de prelucrare propriu-zise, de la duneiaiunilenale ale semifalaricatului. Astfel, la piesele prevfizut* cuuri se va £ine seama de ^ realizirii la tumjir% Inor gSuri cu diametre mici. Ddanetrele minim admiae ale glur Llor tumate, in oazul tumSrii in forme de amestec de fortaggau valorile din tab. 8.8. . 1 I H ^ L

GSurile prevSzute pe desenul piesei finite ou diametre m 'mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnar®urmind sS fie obînute prin gfiurire in plin ai fcurghiul, in IBdrul procesului tehnologic de prelucrare mecanicS. In practicjse admite deseori cS gSurile cu diametre mai mici decit 20 tn la producfria de masS, mai mici de 30 mm la producîa de aerit§i mai mici de 40 mm la producfcia individuals, in piese turnatein forme de amestec de nisip, sS fie obînute prin gSurire.

Valorile minime ale gSurilor, obînute la tumarea prinalte procedee sint urmStoarele:

1 la tumarea sub presiune1- la tumareacu modele u§or fuzibile 3 B

- la tumarea in cochilS 5 JBjI la tumarea in forme-coji 8 mn.

Pentru extragerea fSrS dificultSî a modelului din formapereîi modelului trebuie sS prezinte inclinaîi de formare pepereîi perpendiculari pe planul de separable al formei de tur-nare, care determine existenâ unui adaos tehnologic suplimen-tar fa^S de adaosul de prelucrare.

In fig. 8.2 se dS un exenplude aplicare a inclinaîilor deformare, in care haûrat se re-prezintS secîunea piesei finite, iar innegrit 1 inclinafci-ile de formare §i adaosurile deprelucrare A . Se observS cS peI suprafata superioarS a serai fa-bricatului exists un adaos deI prelucrare mSrit fa^S de adao

sul de pe faâ inferioarS, da-I toritS tendinfcei de acumulare aI d

| ale piesei in poziîa de tuma-Ire (vezi §i observatiile la tab. 8.10).

Inclinaîile de formare se aplicS dupS exemplul dat infig. 8.3,a §i b, valorile inclinatiilor fiind prescrise infuncîe de inSlîmea modelului, conform tab. 8.9.

Fig. 8.2 Inclinatii deformare pi adaosuri de pre-

lucrere



2 7 7

5 3

in I

S '5 5tttf W i n m

* i f f r B

Ta be l ul 8 . 1 A ba t e r i U n i t a L a di a e ns i u ni l e pi e s e l or t u r nate di n f ont * ( STA S 1 99 2/1S5 >

Dimensiunea noa inale tn ’—

Abateri linita, ro

Clasa

deGabaritul maxim

fit piesei



I—0

IV

1

501...1200

1201...2600

2601...3800

Pina la 200

201...500

501...1200

1201...2600

+1,20-0,90

+1,40

‘ 1,00

+1,50

- 1,10

+1,10-0,80

3 4

+1,30 +1,50-1,00 -1,10

+1,60 +1,80-1,10 -1,20

+1,80 +2,10-1,20 -1,40

+1,20 +1,40-0,90 -1,00

+1,20-0,90

+1,30

- 1,00

+1,50

- 1,10

+1,30

- 1,00

+1,50- 1,10

+1,80

- 1,20

+1,50- 1,10

+1,80- 1,20

+2,10-1,40

+1,80

- 1,20+2,10-1,40

+2,40

-1,60

8

+3,00- 2,00

+3,60-2,40

+2,10

-1,40

+2,40

"1,60

+1,80- 1,20

+2,40

-1,60

+3,00- 2,00

+3,00

- 2,00

+3,60|-2,40

+4,20

-2,80

+4,20-2,80

+1,90

- 1,20+2,00-1,30

+2,40

-1,50

+2,10-1,40

+2,40

-1,60

+2,40-1,60

+3,00

- 2,00

+3,00-1,80

+3,60

-2,40

+3,60■ 2,20

+4,20-2,60

+4,80-3,20

+4,20-2,40

+4,80

-3,20

10

5,40

-3,60

+5,40-3,60

+6,00-3,80

Tabelul 8.1 (continue

11 12 13

------------

+7,20-4,80

+9,60-6,40

| +12,0

I - 8,0

+7,20-4,80

5401...6300

+1,80- 1,20 +2,10-1,40 +2,40-1,60 +3,00

- 2,00 +3,60-2,40

+2,10-1,40

+2,40

-1,60

+3,00

- 2,00+3,60

-2,40

+4,20

-2,60

+4,20-2,60 +4,80-3,20

+4,80

-3,20

+5,40

-3,60

+5,40-3,60 +7,20-4,80 +8,40 +10,8-5,50 I -7,20+

12,0

+6,00-4,00

8,40 +9,60 I +12,0-6,40-5,50

+ 1 5 , 0

- 10,0

Obse rve ;, i i I A b a te r i le l im i t* d a t. la c la se le IV | V | p re ci zi e se r ef er S la 5 d i - n a i -

inter ioare, abate rile 1h plua devin abateri in .inua ar abater! I. fn ™2. In cazul piese lor tur nate in forye executate prinjablcner e, valoarea * « t r i or 1 -----t ^ jnciii. *.

intre prodScator ,i beneficiar, fSr* a depe,i cu S M

l I B *intre S S H W M J V



27 9



2

8

0

Tabelul 8.2 (contin

gi gg '_a 0^ i a s e ê Pr ®c ^z ® I V ? 1 V a ba t e r i l e l i m i t a ma x i me p e ntr u c ot e l e f u nc t i o na t e indicate in mod expras pa deac u m mai mi c i f a t e de v a l o r i l e p r e va zu t e l a c l a s a ? i d i a e n s i u n i l e r e s p e c t i v e .

clasele de precixie IV 9 i V am refe r* la diaens iunile exterioare. In cazut d i m m n a i u n iHre, aoftta nle in plus dev in ebeteri Tn minus, iar abatar ila Tn ainu a dev in dbater i fn plua.



8.3 P*r n U o r pi narvurf lor pantru ptaaa turnat* d»«

Clas* dapracizia

Gabaritul maximal piaaai

turnata,nun

Groatna a paratilor |ti narvurilor napraluorata, aai

tub 6 6.... 10 10..,20 20...3 0p(0... 50 50...80 BO-120

Abatari limit!, am

■ I

Ptnl la 30 ±0,2 10,3

30...60 10,3 10,3 0,4

61...100 10,3 10,4 10,4 10,5

o r v i

oo 10,4 10,4 10,5 0,6 IP ,7

201...500 10,4 10,5 +0,6 10,7 10,7

II

Pfni la 200 10,5 10,5 1P,6 iP,7 +0,8 11,0 11,2

201...500 10,5 10,6 10,7 0,8 11,0 11,2 11,5

501...120010,6 10,7 0,8 11,0 I 11,2 11,5 11,7

III

PinI la 200 P I 2P,6 10,7 0,8 11,0 11,2 11,5

201...500 10,6 10,7 10,8 li,o 11,2 11,5 11,7

501...1200 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0

1201...1800 10,8 11,0 11,2 11,6 11,7 12,0 12,5

IV

PtnA la 200 +0,6 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7

201...500 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0

501...1200 +0,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0 12,2

1201...2600 11,0 11,2 11,5 g f l 12,0 12,2 12,5

2601...3800 11,2 11,5 11,7 12,0 12,2 12,5 13,0

PTni la 200 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0

201...500 10,8 ;1 ,° 11,2 11,5 11,7 12,0 12,

501...1200 1 M 11,2 11,5 11,7 12,0 12,5 13,

V

1201...2600 0 M 11,5 11,712,0 12,5 13,0 13,

2601...5400 11/5 11,7 12,0 12,5 13,0 13,5 14,

540,1... 6300 12,0 12,5 13,0 13,5 +4,0 14,5 15,

281



■ p.r.*Uor 1 n.rvur<lor B p"“ H



, ,i 8.5 Indleatll privlnd fncadrarea tn oltN B H H M I I H Ifont* ft din ot*l (STAS 1592-85) ^ * * p , M *lor turner* dtn

cl»»* BCriterii informative da Incadrare

I

Piese mici de coopLexitate micfi si media,turnate prin procadee de precizia!(cu mod ele ufor fuzibile, forme ceramice, cu modele permananta ate.). 1

II

III

Piese mici de coopLexitate mare ;i piese mi j loci i turnate prin procedae'de precizie .

Piese mici fi mijlocii de serie mare fi de mas&, obtinute prin for

mare mecanici, turnare tn cochilii sau tn forme coji.

IV Piese de serie, mici fi mijlocii, obtinute prin formare mecanicfi pe mafini de formare fi piese turnate tn cochile.

I V Piese de serie mici, piese cu gabarit fi complexitate mare, turnate tn forme executate manual sau mecanic.

In fig. 8.3,a se observe c& inclinatia m£re§te grosimeaperetelui pentru suprafeêle piesei care urmeazS a fi prelu-crate prin a§chiere, in plus fa£& de adaosul de prelucrare pro-priu-zis. Inclinaîile de formare pentru suprafeêle care vorfi prelucrate prin a§chiere se aplica de la dimensiunile nominale ale semifabricatului.

Dac& piesa finite este de la inceput proiectata cu incli-

n&ri constructive, desigur c3 nu se mai aplicS inclina£Li defonnare.



Tabelul 8.6 T o U r - ^ u d ^ ^ U o r » . « j g | g g | | g | g S 2 5-85)

Cla sa de prec izi e a dimensiunilor seaif abricate I or, dupa GOST

Ptna la 4

Paste 4 pine la 6

Peste 6 pina la 10

Peste 10 pina la 16

Pest e 16 pina la 25

P e s t e 2 5 p i n a l a 4 0

Peste 40 pine la 63

Peste 63 pina la 100

Intervaleledimensiunilornominate, mm

i i





Tabelul 8.7 Class da prsolilt a dlaenelunllor a M lfaorianatw .prop ad— da turnare (GOST 26645-89)

Procedeul daturnare

Dimensiunea maxima de gabarit asem i f abr i oatulu i1

mm

Tipul aatalului aau aliajuluf

Aliajo neferoa-se cu teaperatu*ra de topire sub700°C

Aliaja naferoa-ae ou m ra de topirepeste 700 C ;fonte oenufii

Fonti aa*laablli,fonti Hliaei,ota I

Clasa de preoizia a dimensiunilor

I Turnarea sub pfni la 100 3T-5 3-6 4-7T| praaiuna peste 100 3-6 4-7T 5T-7

Turnare Tn forme pfni la 100 3-6 4-7T 5T-7ceramIce si cu mo de I a upor fuzibile peste 100 4-7 5T-7 5-8

iTurnarea fn cochiliIla presiune joasi pfni la 100 4-9 5T-10 5-11Itn forme metal ice. peste 100 la 630 5T-10 5-11T 6-11turnare fn forme de peste 630 5-11T 6-11 7T-12nisip fntirite

Turnare fn forme de

niaip fntirite,tur pfni la 630 6-11 7T-12 7-13Tnare oantrifugali. peste 630turnare fn forme pfni la 4000 7-12 8-13T 9T-13■crude fi uaoate de peate 4000 8-13T 9T-13 9-14Inisip-argili •

Observatie. Valorile mai mici al* claselor da pracizia sa raforl la semifabricate aiapla pi la condi(i1la productiei da masi, automatizate ; valorila mai marl -la piese coop li cat a pi la executie tn serie mici fi individual!; valorilemedii se referi la sem if abr icata da complexitate media fi la conditiileproductieI de aarie oecanizata.

Tabelul 8.8 Diaftetrele minima ale gaurilor brut turnate

Piaee turnate din fonti Piese turnate din otel

I Groaimea peretelui,

I “

Diametrul giurii turnate, mm

Groaimea peretelui, mm

Diametrul giuri1 turnate, mm

I 6...10 ■ 6...10 pfni le 40 25

20...30 10...15 40...60 30

40...50 12...18 paate 60 35...40

Obaervatie. Oetele din tabel se referi la giuri cu lungimea I < 5d.



Este n e o e s ar , p r i n u rm a r e , ca cSupft c a l c u l u l a n a l i t i c a l e d a o s u r i l o r 9 t

d i m e n s i u n i l o r s e m i f a b r i c a t u l u i , b & s e

efectueze modific&rile c o n s t r u c t i v e

oorespunz&toare ale c o n f i g u r a t i e i p i e

sei sau s& se corecteze a l a o s u r i l e

calculate, seama de neceaitateaaplic&rii adaosurilor tehnologioe d e

tumare.Calitatea suprafetelor la semifa-

bricatele brut tumate este caracteri- zat& de parametrii §i S, indicant in tab. 8.10 §i 8.11.

Fig. 8.3 Schama aplicirii tnclinatiilor da formare:a • pa auprafata oara vor f4 pralucrata;b - pa auprafata cara rftmfn napralucrata

Tabalul 8.9 Inolinatii da formara ala aodalelor $i cut ii lor da niezuri, la turrmraa infonae din aaaatao da nisip

ihiljiimaa h sau h 1 a

modelului,

mm

Garnituri da modal din lamn Garnituri da modal matalica

fi fi' fi |

p?n! la 20 3° 3° 1°30‘ 3°

N O U l O 1°30' 2°30* 1° 2°

50...100 1° 1°30' 0°45' I

100...300 0°45‘ 1° 0°30' 0°45*

300...800 0°30‘ 0°45' 0°20* * 0°30‘

800...20000°20‘ 0°30* -

*

Obwrvatii. 1. Garniturilo da modal matalica stnt utilizate la productia da aaria marapi da mas!, iar garniturila da modal din lamn aa foloaaac pantru produo*(la individual! pi da saria mic!.

2. Pantru narvurila da rigidizara a piaaai turnata aa iau ?nolin!ri da pin!

la 5 ... 8°.



1.10 Celltatee auprefetelor <« *), tn m , pentru Maif abr icata turnate ln•• ^ Mit ae cfti foreare

j■eberltul mex1m al aemlfabrloa!tului turnit^

Hatertalul Hetoda de formere Ptnl la500

Peate500 ptnlla 1250

Peate1250 ptnlla 3150

Peste3150 ptnlla 6300

’Htt6300la10000

:ormare mecenicl cu modelemetal Ice 400 600 800 B h •

Fonti Formere mecenicl cu modeledin lemn 500 700 900 * (SI

Formare manual1 cu modeledin lemn 600 8bo 1000 1500 200

Formare mecenicl cu modelemetelice 300 500 700 - 1 1

Otel Formare mecenicl cu modeledin lemn 400 600 800 - -

Formere manuall ou modeledin lemn 500 700 900 1300 170

Formare mecenicl cu modelemetalice 200 400 - | | - |

Hetale fialiajeneferoase

L --

Formere mecaniol cu modeledin lemn 300 500 • - 1 • 9

Formere manuall cu modeledin lemn 400 600 800 1100 • 1

Observatll. 1. Deoaroce defeotete da tipul incluziunilor da nisip, zgurl fi gaze autendinta da ridicare spre plrtile da sus ale piesei, la senif abricatelaturnate Tn forme de amestec da formare pentru suprafetei# plana care informa de turnere se efIfi tn pertea de sus, la suma (Rz+S) din tabel sa i-

deugl: 0,5 ... 3 mm pentru semifabricate turnate din fonts fi 0,5 ...4mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se ieu pentrudimensiuni nominale mici fi precizie de turnare mare, iar valorile atimari pentru dimensiuni nominele mai mari fi precizie de turnere mei icl*

2. Pentru semifabrioatele turnate din elieje neferoeae, sume (R *S) •• vamflri numai In urmltoarele cezuri, cu velorile: - pentru aliaje neferoaatgrele, turnate tn olasa III de preoizie, cu 0 , 2 ... 2 mm;" pentru aliaje neferoese ufoere turnate tn oleaa II de preoizie, cu 9|

0,5 mm;- pentru elieje neferoase ufoare turnate tn olaaa III de preoizie, cu 0,5... 1,5 mm.



Iêlul 0‘11 C«LItatac aupr>f«t«l fl protista dlBanatuntlor diilnula prin MLodi apaet•It di turnar*

Matoda n turnar*Traaptada

praolzfa9

1 tn H pantru pic*

o a

M

Fontl 0t*L Hatala B a"llaja nafar.

In cochili 0 5cantrifugi 12...16 200 500 200 100

In form* cojl 11...14 100 260 160 100

Sub prasiuna 11...14 50 - - 100

Cu nodala upor* fuzibila 11...14 50 170 100 60

8.2 ABATERI SPATIALE LA S EMF ABR ICA TE TURNATE

In cazul semifabricatelor tumate de tip carcase, la prelucrarea gSurilor brute cu orientarea dupS suprafeê plane brute (fig. 8.4,a) abaterea spaîalS care se considers in calcululadaosului pentru prima operable de prelucrare a gSurii bruteeste:

( 8 , 7 )

urx3e: p x este deplasarea gSurii fa£S de poziîa nominalS , da-,toritS deplas&rii miezului in forma de tumare in plan orizontal§i in plan vertical, in procesiil de formare; Sh, —abaterealimits la dimensiunea nominalS care determine pozi£ia axei gSurii brute in plan vertical (dimensiunea h), respectiv la dimensiunea nominalS de poziîe a gSurii brute in plan orizontal (di-mensiunea m).

Abaterile limits la dimensiunile de poziîe ale axei gSurii brute se iau din tab. 8.1 §i 8.2 dupS STAS, respectiv din

tab. 8.6 dupS GOST, in funcîe de dimensiunea nominalS de pozi-tie a axei.La prelucrarea unei suprafeê plane brute cu orientare

dupS o gaurS brutS (fig. 8.4,b), abaterea spafrialS totals carese considers in calculul adaosului pentru prima operaîe deprelucrare a suprafeêi plane se determinS cu relatia:

n = /a 2 I T S (8.8)P v P def Pd&pl

in care: pd#f este abaterea de la planitate a suprafeêi planede prelucrat a semifabricatului (deformarea); p^f § A0 L, m , Si

fiind valoarea specifics a abaterii in t m/i m, iar L 1 dimensiu-



Fig. 8.4 Schena pentru prelucrarea pieselor de tip carcasfl: a ”prelucrariilorientarea (bazarea) dupfi suprafete plane; b * prelucrarea suprafetei plonarea (bazarea) dupS suprafata gSurii

nea maxima a suprafetei pentru care se calculeazci adaosul, in mm; t - deplasarea miezului care contureazS gaura bruta.

Deplasarea p . L a miezului in forma de tu m a r e se va lua 9

gala cu toleranta la dimensiunea nominal^ de la axa gSurii pina la suprafata de prelucrat (toleranta cotei h in cazul din fig.?8.4,b ), deci:

Pdepl A: (8.9)

abaterile A9 §i A f fiind abaterile limita ale dimensiunii h la tu mar e care se iau din tab. 8.1, 8.2 dupa STAS, respec± iV'|^H 8.6 dupa GOST. Este de menfcLanat ca orientarea dupS o gaur1 bruta este admisa numai pentru prima operatie de pr cl oc r^ ^J I

La instalarea pieselor de tip carcasa pe o soprîlifg pla

na, opusa §i paraleia cu suprafata de prelu[~ rimea totaia a abaterilor spaîale pentru I prelucrat se exprima prin abaterea de la J rea):

P d e f = V L

;rat (fig* 8.5), m£K siiprafaâ planSjj de >lanitat£ (deforin&l

( 8 . 1 0 ) 9

Fig. 8.5 Prolucrareasuprafetei plane oua?ezarea pe o supra*fatS planS opusS suprafetei de prelucret

Valorile abaterii specifice de la planitate A^, pentru semi fabricate tu mate in I forme din amestec de formare (de nisip) sint:- pentru carcase Ac =* 0,3...1,5 jm /m ;

- pentru piaci Ac ~ 2.. .3 /in/mm* i Pentru suprafetsle pl ane

se va considera : pdaf = AC*L, \snde L este B mensiunea maxima a placii, in mm. II

290,



Abaterile de la paralellsnul suprafetelor plane brute ale Bfwl fnliri /"nt**7 5 b tumate in forme de nisip sint 1/2 din tolerance la duneneiune.

m oazul pieselor de tipul oorpurilor de revolu£ie tumate cu gaurS, dacS pentru prelucrarea suprafetelor exterioare de revoluîe bazarea se face dupS suprafata gSurii brute, atunci abaterea spatialS care intervine in calculul adaosului pentru stprafetele exterioare de revolutie este deplasarea razei gSurii pax, produsS din cauza deplasSrii miezului din pozitia oo-rectS; deci in aoest caz p0 •= p^.

MSrimea deplasSrii axei gSurii p.„ la seroifabricatul bruteste:

P.x " * h - | j |

unde 6h este abaterea limits la grosimea peretelui semifabricatului tumat (vezi tab. 8.3 §i 8.4 Aipfl STAS).

La prelucrarea gSurii brute cu bazarea pe o suprafa^S de revolutie exterioarS (fig. 8.6), abaterile' spatiale care se considers la calculul adaosului pentru prima operaîe de prelucrare a gSurii sint: deplasarea axei pd = p , insumatS dupS regula rSdScinii patrate cu inclinarea axei gSurii Ay*l (vezi oteervaîa 2 la tab. 6.3, cap.6).

La prelucrarea suprafetelor frontale ale pieselor tumate de tipul oorpurilor de revolutie, abaterea spatiaLS a suprafe- £ei brute de prelucrat se prezintS sub forma deformSrii:P def = Ac*D. Abaterea spa£ialS specifics Ac se va lua in acest caz Ac = 0,7 ... 3

( m / i m .Valorile remanente ale abaterilor spatiale dupS diferitele operatii de prelucrare se determinS pe baza legii oopierii erorilor la o scarS de mic§orare, cu relatia (4.10), cap.4. Deplasarea remanents a axei gSurii dupS operafciile sucoesive de prelucrare a gSurii se va determina conform precizSrilor cuprinse in observatiile de la tab. 6.3, punctul 3.

Valorile remanente ale erorii de verificare || pentru diferitele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia (7.11), cap. 7.



8.3 PRELUCRAREA MECANICA A SEMIFABRICATELCR TURNATE

Fig. 8.6 Abateri spatiale lacorpuri de revolutie turnate

Parametrii de precizie a dimensiunilor §i de calitate a suprafeê-lor care intervin in calculul adaosului de prelucrare pentru dife-ritele qperaîi de prelucrare me-

canicS a suprafetelor exterioarede revolutie §i a suprafetelorplane ale semifabricatelor turnatesint daî in tab. 8.12. Pentruprelucrarea gSurilor se va consul-ta tab. 6.1 din cap. 6.

8.4. EXEMPLU DE CAICUL

Pentru butucul din fa£3 de la un tractor (fig. 8.7) estenecesar sS se calculeze adaosurile de prelucrare §i dimensiuni-le intermediare. Semifabricatul este tumat din fonts cenu$ie

in clasa de precizie IV, STAS 1592-85, in farad din amestec deformare (nisip)»Se considers o produc£ie de masd, de aceea prelucrarea

piesei se execute pe ma§ini de mare productivitate: strung semiautomat cu 8 axe principale, agregat de g&urit vertical cu 7posturi §i cu capete de g&urit multiaxe, marina de alezat findcu diamant orizontaia, bilateralfi, cu 4 axe principale. Procesul tehnologic de prelucrare mecanicfi este prezentat in tab.8.13.

Operatiile de prelucrare 1, 2 fi 3, menîonate in tab.8.13

sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. 8.8,a se prezintaschema de principiu a functionirii strungului semiautomat cu 8axe principale, cu prelucrare succesiva, cu .indexare dubia,posturile 1 §i 2 fiind posturi de incdrcare (fixare, respectivdesprindere a semifabricatelor din mandrina pneumatic^).



Tatoetul I.U PvMvtrll obt irut i la prtluorarM —cinlol • wilfriirloattler turtwu

Prelucrarea Treapta de preetiteM 1

Intr-o slnguri fazi

I. STRUNJIRE | FREZARE j RABOTARE Turnare fn forae da aaesteo dp foraaraa. foraara aeoanioi cu aodele aetalioe

11...12 32 30DegroMre 12 SO 50 1

Degropareb. foraere aeoenio! cu aodele din lean

14 100 100Semif ini sere 12 50

Co j ire c. foraara aanueli cu modale din lean16...17 320 300 IDegropere 14...15 250 240 ISemifinisare 11__ 12. 100 100 1

Finisared. pentru toate aetodele de foraara

10...11 25 25 1Netezire 7...9 5 5

Intr-o singuri faziTurnare fn cochili pi turnare centrifugal!

11 25 25 IDegropare 12 50 50 IFinisare 10 20 20Netezire 7...9 5 S

Intr-o singuri faziTurnare fn forae coji

10...11 25 25 I

Degropare 11 20 20 1Finisare 10 10 10 1Netezire 7...9 5 5

Intr-o singuri faziTurnare cu aodele upor fuzibile

10 16 20Netezire 7...9 2,5 5 1

Intr-o singuri fazi

11.RECTIFICAREA SEMIFABRICATELOR TURNATEPRIN DIFERITE METOOE

7 5 10Degropare 8...9 10 20Finisare 6...8 5 15

Netezire 5...6 0,8' 1

Observatii. 1.Pantru pies© din fontfi cenupie, fonts raaleabUfi sau metale pi aliaja ne-feroase, mirimea S sa va exclude din relatia da calcul a adaosului dapralucrara, dupS prima operatie (fazi) da prelucrare a fiecirei supfafe-te. De aseinanea, dupfi tratanentul termic (cilire) al pieselor din otel,mfiriraea S se exclude din calculul adaosului.

2.Pantru prelucrarea suprafetelor plana, treptele de precizie din tabelcorespund cazului cind se respect! dimensiunea fat! de o bazi da nisurareprelucrat!. Dac! pralucrarea suprafetelor plane se face cu respectaraa u-nei dimensiuni fat! de o bazi da nisurare brut!, toleranta diaenaiunii sedeteroin! cu relatia:

T = — -----(a. 12)2

fn care: T este toleran(a la dimensiune pentru samifabricatul brut tur*nat; T - tolerant* la dimensiune dup! prelucrarea suprafetai plane oa~re constituie baza de nisurare; T se ia conform treptei da praotila in-dicate fn tabel.

3.Pentru calculul adaosurilor de prelucrare ale giurilor din pieaale tur-nate se vor utilize indicat file din cap. 6.

293



latwlul 0.13 Prcmul lahnotogtc d» praluarara n c a n l d ■buUfcwlui rot.it din f«(B

F«*l* operniiei

EE?

liititl 1

M*ifflb icstulul# r*tp*Ctiv dcaprlndorea din Mirdr \r\* pr-«uaanci

JL* i 8* il !’? i * ti di i ii ‘j?

Danvra i i‘-'i >i tip|

utiuj

3.

{strung sem unite*M t CU 8 !*•principal® tip

1K282



t m u i fcta

B H H,, , g u m

1

PoitUl 5Strunjire frontal! a flanêi ou reapectaraa dw miiriiar I28,5^0,25 ?i *154

Strunjirea dagajirii *90.5*?** eu Ilft e a da 3 aa, cuaentinerea diaanaiuni i 23+0,25Strunjirea teyirif 3x30® |Strunjirea frontal! cu Bent inarea diaanaiunii 56*0,52

Poatul 7Llrgiree da finiaare a glurii $89, S’?'*2Strunjiraa auprafetei +1504.U

Poatul 2Fixaraa seaifabricatului, respectiv daaprinderaa din aan- 1drina pneuaaticl

. ■'VLirglraa gluri1 4>70,3<«'M cu aen(inerea diaanaiunii29?'*

Poatul 6Strunjiraa degajlrii $7.2,5*£'40 cu lltiaae da 3 aa, cunentinerea diaanaiunii 48+0,34Strunjiraa frontal! cu aentinerea diaanaiunii 26+0,52Strunjiraa tapirii 3 x 30°Strunjiraa frontal! a flanpsi cu raapactaraa diaenaiunHor25.°0.„ >i #138

Poatul 8llrgirea da finitara a giurii $7i,5*J'2*Strunjiraa suprafepoi 4)132^,Jt

2 Poatul 1Fixaraa semifabricatului, respectiv dsaprinderea acestula

Poatul 2Glurirea a 3 gluri «6,7 pe adtnoimea da 18 m , diapuaa peoircunferinta ®92

Poatul 3

Glurirea a 5 gluri A T/ 4®-1* atrlpunae, pe ciraaferinta0175

Poatul 4Llrgirea a 5 gluri 4>i7,8*o’”

Agregat de gArit w t k i l 2b axa primipate pi aaal cu 7 posturi

2Poatul 5

top iron a 5 gluri 2 x 30°

Poatul 6Alezarea a 5 gluri

Poatul 7



Tabelul 8.13

1 1n z y I

! 5

Axale prinoipale din at Inga :Alezarea finl a giurii 4»72 ;m } cu reapactar*aa Hterii da la coaxialitate 0,05 ourStrunjiraa frontali intarioari cu raapactaraa cotai26+0,52 91 a condifciei da bitaia frontali maxim admiai da0,05 nm

Axala principals din dreapta :

Alazaraa f ini a giurii 472Zjj;8ix cu raspeotaraa aba-tarii da la coaxialitate 0,05 mmAlazaraa giurii #90 a ' 07 reapectarea cotai 4»32!i;0opi a conditiei da bitaia radiali da 0,05 mmStrunjira frontali intarioari cu raapactaraa cotai <J>32*1|o<fi a conditiei da bitaia frontali maxim acini si 0,05 mm

Mafina da i t & Mfin cu diaaantor izontal 1 bit*.Q cu 4 Mprinoipale, tip2706

4 Spilaraa piesei. Suflaraa suprafetelor interioare cu aercomprinat

-

5 Control final ’’'fn

1. Calculul adaosurilor de prelucrare §i al dimensiun^Hintermediare pentru suprafata

Prelucr&rile succesive ale loca§ului pentru rulment in scqpul Qbînerii cotei ^SQZ'o'qII mm sint urm3toarel%f§|

- ISrgirea de degrofare in operatia 1, postul 3r lSrgirea de finisare in operatia 1, postul 7;

- alezarea £in& cu cu£itul 3 (fig* 8.12) in operatilf|j, cu axele principale din dreapta.

a. adaosul pentru alezarea fin£ (operatia precedents! este

ldrgirea de finisare):= 40 /xm (tab. 6.1, cap. 6) ;S. 1 = 0 (pentru piese din fontk S se exclude

din calcul dupfi prima operatie de prelucrare);

Pi- 1 I 0 ; /€j - 50 aoq (eroarea de fixare in cazul string]

gerii pe suprafa^ prelucrat^, intr-o mandrin& pneumatic#);

^ i m in « 2#40 1 2#50 1 180 I SToleranta operap.ei precedente (largire de finisare|, in

treapta 11 de precizie^ este T M = 220 tm (tab. 2.15, cap. 2). I

Diametrul maxim al suprafetei finite este:d jmay = 90 - 0,024 = 89,976 mm.

Dimensiunea minima inainte de alezare finS l (dupSlargireade finisare):

Se rotunje§te: = d,.i = 89,5 mm';i-im.x > 89»5 f 0,22 - 89,72 mm.

Operatia de l&rgire de finisare se execute la 4»89,5"o'22 nm.

« 89,976 I 0,180 - 0,220 « 89,576 mn.



b. Pentru ISrgirea de finisare (operaîa precedents est«*l&rgirea da dagro§tttre) E ■I I I

Rt i .1 - 50im ; B{. - 0.

Abaterea spaîalfi remanents dupS ISrgirea de. degropare ee-tes

I I 0,05*p#f * (8.13)

in care psf este abaterea spaîalS a axei gSurii brute tumate,

alcStuitS din deplasarea axei gaurii pax §i inclinarea axei g Burii brute A • 1 :

' P a f^ P J + H y ' D * B E

Pe baza relafciei (8.11): pax | Sh, iar din tab. 8.3 se ab-£ine abaterea limits la grosimea peretelui semifabricatului tur-nat in clasa a IV-a de pecizie la tumare: fi = 1,0 ram.

Inclinarea specifics a axei gSurii brut tumate |f 1 3 ...... 10 /nn/iran, iar lungimea gSurii prelucrate este 1 = 59 mm(fig. 8 .8 ,b).

Asadar: Ay«l =■* 5*59 * 295 /an,Psf=v/l000i +295? = 1043 (8.15)

Eroarea de fixare pentru ISrgirea de finisare este:

efr«i2 = K*6fr.di + 6ind (ctoeervafcii 1 la tab. 1.33) (8.16)

Eroarea de fixare initials €frad1 in mandrina cu acîonare pneumatics este:

6frad1 “ 58 0 W *Deci: €frad2 = 0,06*580 + 50 « 85 /un;2Aplain = 2 -50 + 2^52* + 85s <= 3 00 <a*17

Pentru ISrgirea de degropare:+ S i-1 ff 4 0 0 J®1 8. 10)

Pi-1 = Psf = 1043 1$*efrad1 =580 W *

Âr ,i„1„= 2 '4 0 0 +2^10432 + 5802 «3186 |jun (8.18)

Pentru a asigura o repartizare mai echilibratS a adaosuluipentru posturile la care se executS ISrgirea de degropare §iISrgirea de finisare se determinS adaosul minim total pentru ISrgire, apoi se repartizeazS 30% din adaosul total pentru lSr-girea de finisare §i restul de 70% pentru ISrgirea de degro§a- re.

297



S? W

<NjCi*1+1>0,LO'

Fig. 8.8 Operatia 1 da prelucrarea butucului rotii:a - schema da principiu a funcfci-onSrii strungului semiautonat cu8 axe;b ■ fixarea semifabricatului lapostul 1;c - prelucrarea la postul 3;d - prelucrarea la postul 5;e - prelucrarea la postul 7.



2Z1&&

Fig. 8.9 Oparatia 1 da pralucrara

a butucului rotii: *' ffxapaaia1

nifabrlcatului la postul 2; b

praluoraraa la postul 4; c*pra*

lucrf<aa la postul 6; d *praUr

crarfm la pottul 8

Fig. 8.10 Oparatia 2 eta pralucrar

butucului rotii: a - fixarea seaifabr

catului la poitul 2; c - prelucrarea

poatul 3

018*0,18



Fig. 8.11 Operatia 2 da prelu-orare a butucului rofii: a -- pralucrarea la postul 4; b -- prelucrarea la postul 5; o *- prelucrarea la postul 6;, d ~- prelucrarea la postul 7

Adaosul min im totalgire: 300 + 3186 ■» 3486 /co.,Pantru ISrgirea de finisarevine: 0,3*3,486 — 1,046 » 1Pentru ISrgirea de degropare:

3,486 - 1 “ 2,486 mm.Toleranâ operaîei de lSrgir® de degropare, in treapta a I2~a

i- 1 350 /an

V t t J

i-1max

de precizie, este:(tab. 2.15, cap. 2).Diametrul minim inainte degirea de finisare:

dM.icT8 9 ' 7 2 I1 fiM 88,37 amSe rotunje§te:

d i-1»in 1 H I 8 8 ' 3 BIII = 88,3 + 0,35 | 88,65 nm

Gperafcia de ISrgire de degrosare Ise executS la cota 088,3 0 HDimensiunea nominalS a gSuriibrut tumate va fi:snoffl ~ d 1»a# *7 ^ p1nin **" ifg I Iform rela ieo. (3.50)) (8.19)Abaterile limits la dimensiunilesemifabricatului tumat in clasaa IV-a de precizie au valorile:!!. 1 3*°' mm (tab.8 .1 ).Deci : d ^ ^ f i S - 2,486 I 0,9*= 85,264 nuuSe rotunje§te: dsnoo = 85 mm.

Pe desenul send, fabricatului tur-nat se inscrie cota 85-1,3+0,9

nm.

2. Calculul adaosurilqr tie prelucrare §i dimensiunilor inter-mediare pentru grosimea flan§ei25 .q 5^ mm*

Supra£eêle frontale ale flan§ei‘se prelucreazS intr-o singurSfazS de strunjire pe fiecare fa

l l

8 .8 );

- strunjirea fe£ei frontale D in operatia 1, postul 1 (fi9

3 0 0



ire2-aO /um

fir-

nm

m

mm± ±

a n -9)l esa

:

it1 Fig. 8.12 Operatia 3 de prelucrare pe marina de al ezat f i n cu diamant/ orizontal S, cu e

axe

R , i - i + ® i- i = 2 4 0 0 P P- Abaterea spaîala: pM = p , = Ac*D (8.20

ei Ac = 3 m / mm ; D = 210 mm (d i n d e se n u l

piesei, fig. 8.7), 'i Pi-1 ~ 3*210 ~ 630 nm.1 ' ®|- Eroarea de fixate in direcfie axialS:_ £fax = 120 ^m (tab. 1.30, f i x a r e i n mandrin

' gneumaticS).A d a o s u l d e p r e l u c r a r e m in i m s i m e t r i c ( h i l a t e r a l ) e s t e :

2Api mj = 2*2400 I 2(630 + 120) I 6300 BDimensiunea nominal^ de tumare a flan§ei piesei:

h = h ■+ 2A . H, + IA I (8 .21s nom %i n ®>n 1 i n' a

' - Abaterile limits la tumare in clasa a IV-a de precizipentru dimensiunea maxima de gabarit peste 200 ram fi pentru c®ai mare in&itime nominal^ a piesei tumate (130 mm, confo

- strunjirea feljfii frontale A In operatia 1, postul 6(fi/g6.9). I

Inainte de strunjire, female frontale sint desigur in «ta-jne bruta.

□in tab. 8.10 rezultS:S r a E f + S i- 1 s 400 im .

Ccmsiderind ca la turnare flanâ piesei se aflS in parteade sus a formei, la valoarea din tabel se adaugS 2 mm (ofceerva-tia 1, tab. 8.10) ad ic &: H

301



fig. 8.7} sint: ' , mm (tab. 8.1).Iniltijnea mirdjna a flannel conform desenului da exeauti*

m - 25 - 0,52 - 24,48 mm.A§adar: h, no_ g 24,48 + 6,3 + 1,1 “ 31,88 mm.Se rotunje§te: n, nMI = 32 mm.La tumare, flan§a se realizeazS la cota de inaiy**

32.] 3 ' mo.' Adaosul de prelucrare nominal, bi lateral este:

m | 32 - 25 | 7 mm.Pe fiecare fa'fa frantalS adaosul este: 7/2 “ 3,5 mm.Cota nominalS care trebuie realizatS la strunjirea

frontale D:25 + 3,5 p 28,5 mm.

In documentaîa tehnologicS se inscrie cota cu abater! limits tehnologice sub forma:

28,5+0,25 mm.

3. Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor in-termediare pentru prelucrarea gSurilor 018 | ' mm.

Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare & g3u-rilor pe agregatul de gSurire se utilizeazS tab. 6.2 din cap.6,

Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gSuri 018 0mm sint:

- gSurire 5 gSuri cu cap multiax (opera ia2, post ul 3);- ISrgire 5 gSuri(operafcLa 2, postul 4);- tefire 5 gluri 2x30° (qperaîa 2, postul5);- alezare la cota finitS 5 gSuri (operaîa 2, postul 6).De remarcat cS pentru realizarea gSurilor 018 „ ' mm in

treapta de precizie 8...9 este suficientS o singurS alezare.a. Pentru faza de alezare (faza precedents 1 ISrgire de

finisare)Rj = 32 mn ; SM = 0 ; = 0 € I —50 pm (eroarea de indexare a ineseirotati

ve a agregatului);H ■ I 2(32 + 50) I 164 #an. '

Toleranâ fazei precedente de ISrgire in treapta 10 deprecizie:

Tj., = 70 /an,

Diametrul minim inainte de alezare este:d,-., mjn | 18,035 I 0,164 | 0,7 = 17,801 mm.Se rotunje§te: d M min = d M nom - 17,8 mm.Diametrul maxim are valoarea:

d,-1«x-17f8 + 0(0 7 - 1 7 f8 7 ^Faza de ISrgire se executS la cota 17,8 0 j mm.Diametrul nominal standardizat in STAS 8054/5-80 al ISrgi"

torului elicoidal cu coadSconicS, folosit pentru ISrgireinte de alezare este 17,75mm, insS pentru cazulproducîemags se admite execufcia ISrgitoarplor la cote specials nestarr



datfdi i s&te, oor espun&t oara oeri nf rel or tahnol ogi oo.Adaosul nomi nal recal cul at pent ru al ezare este:

**1 m m 18'° -17'8 •° '2 mm-

b. Pentru faza da l f i rgi re (faza precedents earte gtturi rea):R* - 40 /an ; B^1. - 0 ;

( b y ' I ) 1

(observatia 1 la tab. 6.3).Deplasarea axei gfiurii CQ 1 20 tm.

Incl inarea specifics, a axei gfturii A i 1,3 tm/im;1 » 25 inra (din desenul piesei);

Pi-i = l /2 o i + ( 1, 3 - 2 5 ) 2 = 3 8 n m

Eroarea de fixare la ISrgires j«f rad2 = K » « f r -1 + 6 1 | 0,06*50 + 50 | 53 m i

ZApiMn = 2 -4 0 + | | g 8 2 1 5 3 2 1 2 1 0 | |

Toleranta fazei precedents de gaurire In treapta 12 deprecizie este = 180 tm.

Diametrul minim ihainte de ISrgire (la gfiurire):d i-l »in # 17'87 I0,210 - 0,180 J 17,48 mm.

Se prevede gfiurirea cu burghie standardizate 017 mm, prinurmare gfiurirea se execute la cota 017 0 ' mm.

Adaosul nominal recalculat pentru operatia de lfirgire de-vine:

2Ap lirg « 17,8 - 17 - 0,8 mm.

Precizia ridicat# de pozifcie reciprocS. a suprafetelor fcu-tucului ro£±± se obtine prin prelucrarea in aceeaî operatie asuprafetelor respective §i prin orientarea (bazarea) corespun-zStoare a piesei de prelucrat. Astfel. coaxialitatea precis^ a•loca§urilor pentru rulmenti 090-0,959 ' mm §i 072_O#O51" ' mm,cu abaterea de la coaxialitate maxim adndsd de 0,05 ran, se asi-gurfi prin prelucrarea concomitentfi a acestor suprafefce pe marina de alezat fin-cu diamant, bilateral^, cu 4 axe principale,la o singurfi instalare a piesei de prelucrat. Orientarea pieseipe gulerul 0150 ° .0 16 p §i pe fa£a frontal^ prelucratk D aflan§ei asigur& o b&taie radialfi minimi a s^rafetelor de prelucrat.

In ceea ce prive§te conditia de bfitaie frontalS. a feêlorfrontale B §i C, cu valoarea admisd de 0,05 mm, aceasta se res-■ ropprin prelucrarea in aceea§i cperatie ?i prinderea acestorfete firantale, cu cutitele 5 §i respectiv 1 (vezi fig. 8.12).



Cap. 9 AQAGSURI DE PREUUCRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE NCRMATIVE SI STAS-uri

Adaosurile de prelucrare intermediare sint adaosuri de prelucrare pe operatii (faze), necesare pentru compensarea erorilor de prelucrare generate la operaîa (faza) precedents de prelucrare a fiecSrei suprafeê. Suma adaosurilor intermediarepentru prelucrarea unei suprafeê date este egalS cu valoareaadaosului total de prelucrare pentru suprafaâ consideratS. 'j

Trebuie sa se in vedere ca determinarea adaosurilorintermediare, deci §i a adaosului total de prelucrare ca sumSaacestora, sS se efectueze dupS verificarea tehnologicitS£Li canstrucîei piesei §i a sendfabricatului §i dupS alegerea jus-tificatS din punct de vedere tehnico-econonic a semifabracas- tului.

Determinarea adaosurilor intermediare dupS tabele normative sau STAS-uri are o rSspindire largS la producîa individuals §i de serie micS, datoritS faptultai cS permite scurtarea duratei de preg&tire a fabricaîei, determinarea rapidS a dimensiunilor sendfabricatului §i a dimensiunilor pentru operat^Lile deprelucrare mecanicS. Dezavantajul metodei constS in caracterul' aproximativ al acesteia, ceea ce poate conduce in unele cazuri la un cansum mSrit de material sau la nierespectarea condiîilor de calitate a suprafetelor prelucrate.

In tabelele 9.1 ... 9.29 se dau valorile adaosurilor deprelucrare intermediare (pe operatii sau faze), rezultate in urma sistematizSrii datelor din uzinele constructoare de ma§ini §i recoiriandate pentru condiîi medii de fabricate.

La honuirea gSurilor adaosul de prelucrare depinde de aba

terea de formS a gSurilor inainte de honuire fi de rugozitateaadmisS a suprafefcei gSurilor dupS honuire. In tabelele 9. 12 §i9.13 se dau valorile adaosurilor de prelucrare pentru honuireagSurilor.

Existenâ unor abateri de formS mari ale .gSurilor inaintede honuire impune necesitatea de a se executa mai multe operatii (faze) succesive de honuire.



Tabelul 9.1 Adaoauri dm p ra luo r t r t l a debi tarea Ma i f ab r ioau l o r d in U* », H

1mm fflm. r

I P T T

a

1

- 1\*m 1 1 8 m\

B-- - -

m

Ml ~

Grosimea semifabricatului(diametrul, latura) mm

Lfitimea tSieturii B, in mm , la tftierea: \daosUlf

I P Hprelu~ 1crarea

1cap8 tu~Ilui/ mini

La ferSs-

trfiu alternate v

La ferfis-

strfiu circular

Cu cutit

pe strung

Cu frezS

ferfistrSu

' _________

Cu disc

abraziv

0 1 2 3 4 6

Pini la 20 2 4 3 3 2

Peste 20 la30 2 4 4,5 3 2 1 1

Peste 30 la 50 2 4 4 4 2 2

Peste 50 la 60 2 4 4 Z- :- 3

Peste 60 la 70 2 5 4"- ■■ : 'd m '! 2Peste 70 la 100 2 6 5 ! 2 - • f J vPeste 100 la 150 2 6 ■ Z.SU

Observatii: 1* Lungimea de debitare a semifabricatului I este: l=l0 *2\> ' S Lungimepiesei finite). Pentru semifabricate debitate care nu se supon prelucrfl

rii fefcelor frontale ale capetelor 1 =Lq.

2e Lungimea de material consumatS pentru debitarea unei s i o g u r © piese: L=lQ+2Ap+B (B este Ifitimea sculei de tfiiere).

3. Lungimea de material consumatS pentru debitarea a n piese (decfi nu rfti

ne rest de material):

4. La debitarea din bard pe strung universal sau strung rnvolvaf+2A +B)+l , unde I este lungimea restului de material,priRderea^ barei ?n mandrinfi la tSierea ultimului sen if ebr.icatj

Hnegaaar* pantr

■ H *=30mm, pentru prinderea tn mandr ini* universalfi; I r 20-90in bucfd elastics a strungului automat.

nm f an I ru || ?ndar

5. L&timea cufcitului de retezat poate fi calculatfl apt o* imet^vB=0,6D mm, In care D este diametrul mater ialului de ret eaatf -.MM

305



TabeluL 9.2 Adeeeuri de prelucraretotal*pantrupl»* prelueraifcedinKffigS I S traae (ptotru bare Indraptila)

Diametrularborclui,

M i

Ole I laminat la oald

Adaoaul da preluorare pa diametru, tn rom, pantru raportul dint re lung?pi diametru :

Observatii. 1. Pantru barele din matala si aliaja neferoase valorile adaosurilortabel© se vor fnmulti cu coeficientul 0,8...0,85.

2. Diametrul barei pantru arborli ?n trepte se va determina dupfi treapta oudiametrul cel mai Bare: la diametrul nominal finit al treptei cu sectiunsmaxima se adaugi adaosul total din tabel, iar valoarea obtinuti se rotim*jeste ptni la diametrul cel mai apropiat, Conform STAS 333-87 (va2 i tabe*lul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4);

3. Pentru barele laminate nefndreptate, adaosul se va majora cu eirimea na-CesarS pentru compensarea curbirii de 5 mm/m pentru bare cu | >36mm, res

pectiv de 10 mm/m pentru a <36mm.

Tabelul 9.3 Adaoauri da prelucrare pentru suprafe(e de revolutie exterioara ale arbori-lor expcutati din seaifabricata laminate matritate

r;Oiamatrulnominal

Procedeul de prelucrare a suprafe-tai

Adaosul pe diametru pentru lungimea arborelui, In

Ptni la120

Peste 120la 260

Peste 260la 500

Peste 500la 800

Peste800 la1250

Peste1250 I- 2000

1

Peste30

Degropare si strunjire fntr-o faziSemifinisareFinisare

1,3/1,1

0,45/0,450,25/0,20

1,7/-

0,5/-0,25/-

Peste 30

ptni la50

Degropare si strunjire tntr-o faziSemif inisareFinisareFini de netezire

1,3/1,1

0,45/0,450,25/0,200,13/0,12

Paste 50|Degropare pi strunjire fntr-o fazi

pfni la Semifinisare80 Finisare

Fini de netezire

Paste 80

ptni la120

Degropare pi strun-Jire fntr-o faziSemif iniatraF in i seraFini da nate/ire

1,5/1,1

0,45/0,450,25/0,200,13/0,12

1,6/1,4

0,45/0,450,25/250,14/0,13

2,a/-

0,50/-0,30/-0,16/-

W ' , l

0,50/0,450,25/0,25.0,16/0,12

1,7/1,5

0,50/0,450,30/0,250,14/0,13

1,9/1,3

0,50/0,450,25/0,250,15/1,13

1 2,3/2,1

0,50/0-,500,30/0,300,18/0,16

3,1/~

0,55/-0,35/-0,20/-

2,1/1,7

0,50/0,500,30/0,250,16/0,14

2,6/2,3

0,50/0,500,30/0,300,18/0,17

5#4/*

0,55/-0,35/-0 ,20/-



H U } 9.3 toentinuaraj

paste1 2 0

ptnft la1 0 0

Dagropara si strun-jire fntr-o faziSemifInisaraFinisareFinl da netezire

2 ,0 /1 ,§

0,50/0,450,30/0,250,16/0,13

2 ,1/1 ,4

),50/0,45 C3,30/0,253,16/0,13

2 ,3/1,8

),50/0,45 03,30/0,25 C3,17/0,15 C

2,7/2, 1

,50/0,50 01,30/0,30 0>,18/0,17 C

3,5/3,2

,6/0,55 0,35/0,3 0>,2 1 /0 , 2 0

*,&/-

,65/-,40/-,27/-

Pasta Degropare si strun 2 ,3/1,4 2,4/1,5 2 ,6 /1 , 8 2 ,9/2,4 3,6/3, 2 5,0/180 jire fntr-o fazi 9

pfni La Semif inisare 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 3,55/0,50 3,6/0,55 0,65/260 /0,65

Finisare 0,30/0,25 0,30/0,25 0,30/0,25 [3,30/0,30 0,35/0,3 0,40//0,40Fini de netezire 0,17/0,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0 ,2 2 /0 , 2 0,27/

/0,26

Strunjirea semifabricatelor matritate

Degropare pi strun 1,5/1,4 1,9/- - — - -

Pin8 la jire fntr-o fazi18 Finisare 0,25/0,25 0,30/- - 3 - — • -

Fini de netezire 0,14/0,14 0,15/- — % — 1 | I

Peste 18 Degropare pi strun 1 ,6 /1 ,5 2 ,0 /1 , 8 2,3/- _ - / - -

jire fntr-o fazipfna la Finisare 0,25/0,25 0,30/0,25 0,30/- - -

30 Fini de netezire 0,14/0,14 0,15/0,14 0,16/- - — — - -•

Paste 30 Degropare pi strun 1 ,8 /1 ,7 2,3/2,0 3,0/2,7 3,5/- — ■ —jire fntr-o fazi

pfna la F inisare 0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/- — -

50 Fini de netezire 0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17 0 ,2 1 / — 1 —

Paste 50 Degropare pi strun 2 ,2/2 , 0 2 ,9/2,6 3,4/2,9 *,2/3,6 5,0/- -jire fntr-o fazi

pfni la Finisare 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 0,45/- -

80 Fini de netezire0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18

0,

2 2/

0 ,2 00,26/ — ..

Peste 80 Degropare pi strun 2 ,6 /2 ,3 3,3/3,0 4,3/3, 8 5,2/4,5 6,3/5,2 8 ,2 /-jire fntr-o fazi

pfni la Finisare 0,30/0,30 0,30/0,30 0,40/0,35 0,45/0,4C 0,5/0,4! 0,62/-

1 2 0 Fini de netezire 0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,3/0,2< 0,38/-

Paste Degropare pi strun 3,2/2, 8 4,6/4,2 5,0/4,5 6,2/5, 6 7,5/6,7 -

1 2 0 jire intr-o fazipfni la Finisare 0,35/0,30 0,40/0,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,6/0,5'> 1

180 Fini de netezire 0 ,2 0 /0 ,2 0 0,24/0,22 0,25/0,23 0,30/0,7( 0,35/0,3 1 I

Observatii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tabel sint indicate: la numiritorpentru prinderea fntre vtrfuri; la nunitor pentru prinderea fn universal.

2. Adaosurile de prelucrare din tabel reprezmti adaosuri minima.

3. Valorile adaosurilor de prelucrare pentru suprafe£e conioe exterioare «evor lua aceleapi ca pi pentru suprafe£ele cilindrioe exterioare, tnfuncfie de diametrul maxim al suprafetei conice.

4. Adaosurile pentru strunjirea de finisare sfnt date fn oazul ofnd fnaintede strunjirea de finisare se executi strunjirea de degropare.

307





wttplu.fc'tTr-eaault| ufiot plateculungtaetotal AL2KJ0m&, I**u*jc*)it*a#'ri/

f intear*auntr —oulungimeal=4QeftVvabaterVt*in *teWfc.

0pi rs»p«ctiv*•0,16mm.

4. Pantru suprafatale frontal* ala oapatelor aa va pravadaa aeeaab-i valoefe •a adaosului, tn tunctie da diametrul d av oapetuUii cu *aot Sun* mat mar*fi da lungisee totalA I a piesei.

5. In oazul arbor i lor-pin ton, la reotificarea suprefeiei ~fconatituie baza de apezare si functional! adaosul D pi H H ar* I va da*pip | 0,05 ... 0,10 nun, deoarece tn oaz contrar sa poata ^produê Icarea pozifiei petei da contact la eaanblerea final!.-

Tabalul 9.5 Adeosuri da prelucrara pe diaaatru pentru strunjirea de finisare a gluri*

lor, dupl strunjiraa de dugrosare (pe strunguri nonsulu)

Diametrul nominel algluri i, tn mm

Lungimea giurii, in mm

Peste25

Peste Peste Peste Peste Peste I25 le 63 la 100 la 160 le 250 I b

63 100 160 250 400

Paste400 la630

Peste 10 1,0 1/1 1/1Peste 10 'la 18 1/2 1,3 1,3 *• «*.- ■— 1 v,# |Peste 18 la 30 1/3 1/3 1,4 1/4 —. - —

Peste 30 la 50 1/4 1/4 1,4 1/5 1/5 . - ■

Peste 50 la 80 1/5 1/6 1,6 1,7 1/8 1/9Peste 80 la 120 1/7 1/7 1/8 1,8 1,9 2,1Peste 120 la 180 1/9 1/9 1,9 2,0 2,1 2,2Peste 180 la 250 2/0 2,1 2,1 2,2 2,3 2,4Pesta 250 la 315 2,3 2,3 2,4 2,4 2,5

Li d

Tolerant* Isdiametrulinainteda at run]i jirea de!If iniserel1 1 1 1 1 am

Adaosul de prelucrare pe diametru 2A ,"T'

0,150,18

j0,21,0,250,30

2,3 0,352,5 ;f 0,40» 0,46

a i0,52

Tabelul 9.6 Dinensiunila scuLelor la pralucrarea gSuri Lor in material pi''*, cooforapreciziilor 7...8, pentru diaaetre de 3...50 sir.

Diametrul Diametrul, mm

prelucra- Burghiului DupS strun Lirgito- Alezorului Alezorului pentru

te, nun jirea cu rului pentru ga gaura cu prec tzia 71

Pr imul Al doilaa cutitul ura cu pre-i ---

burghiu burghiu cizia 8 Alazor dtf Alezorl

degroâra If inis.I

0 1 2 3 4 5 8 T j

1 3 2,9 3 1 1

4 3/94

5 4,8 5 5

6 5,8 6 6

8 7/8 8 7 , 9 6 |

10 9.8—------ — 10 9 , 9 6 10 |

, 12 11.0 11,85 12 11,95 U I

13 12 0 12,85 13 12,95 1 1 1

14 13 0 13,85 14 13,95 U

15 14,0 ___________ 14,85 15

Me •.MM*«ai'KM»eai14,95 15



?»servet«

pffl 1 1

13,95 H1*,9* | 1ft19/94 * 2 021f9%- 2 22J;94 2424,9* 2525,94 2*27,94 28

29&3 303t,93 3234,93 3537,93 3839,93 : 4041,93 42 .44,93 I 4547,93 | 4849,93 1 50

1. In cazul folosirii unui stngur at ezor, adaosul da prelucrere repartizet|V» tabel alezorului de degropare pi alezorului de f inlsart rtvim unuit tngur alezor.

2. La giuri cu diametre pfni la 15 m i incluaiv, tn piese din fonti, nu B folosepte lirgitorul.

3. La disaetrete de 30 jn 32 aa, fn piese din fonti, giurirea 9face cuun singur burgh iu cu diaaetrul da 28 respect iv 30 m «

4. Strunjirea interioeri cu cufftul ae poate eplice in locul lirgini, d»exeaplu dacl este necesari oorectarea pozifiei axel giurii da prelucrat.

Tabelul 9.9 Adaosuri da pelucrare pantru bropareo gturilor cilindrice

Diametrul giuriibropate,

ffaportul dintre lungimea de bropare pi diaaetru

Pfni le 1 Peste 1 pfni le 2 Peste 2 pfni la 3 | Paste 3mm

Adaosul pentru bropare pe dieaetru, m i

io.;.1818...3030...50

50...80

0,650,81,1

M *0,9 '

0,750,91,2

M e e >1,0 }

0,751,0

1.3.,.1,0 *

J

0 ,7 1,1 1

e*\1.2 }

1.2 |

Observatii. 1. Adaosurile din tabel se refer! la giuri prelucrat* fnainte da broparefn traapta 11 da precizia cu burghiu sau lirgitor, cu excepfJa ceiurilorindicate prin asteriscuri:

Adaosuri pentru giuri prelucrata inainte da bropare ou doui aculesuccesive, de exemplu giurire pi lirgire, giurire pi alezare.

*4)Adaosuri pentru giuri prelucrata inainte da bropare prin strunjire

vinterioari pe strunguri revolver.

310



£• •O 1

3U

M

a b e l u l 9 . 7 D i a en a i u n f t e s c u l e l o r l a p r el u c r a r e a g a u r i l o r f o r j a t e f i t u r n a t e c on fo rm p r e c i z i U o r 7 »l 8 , pent ru d i w i r e 9 9150 99

Diametrulgaurii

*?:' Diametrul,, mm DiametrulV. t | Diametrul, mm

prelucre- Strunjirea de degro-Strunjirea Alezor Alezor

gojrii

prelucrat# Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor de Alezor te, mm ?are de finiaa-PA

degrofare f inisarenant pi >

99 Jpare de f inisare degrofare finiser■ pfniru —-*-■——■—i—«-«—- pentru

Prime A doua alazaj H7 Prima A doua alezej strunjire strunjira sau H8 strunjire strunjire aeu H

0 1 2 3 4 5 61 JB 8 9 10 m m

30 mm* 28 29,8 29,93 30 80 75 78 79,5 79,9 8032 — 30 31,7 31,93 32 82 77 80 •1,3 81,85 8235 33 34,7 34,93 35 85 8 80 83 84,85 938 36 37,7 37,93 38 88 83 86 87,3 87,85 8840 *—* 38 39,7 39,93 40 90 85 88 80,3 89,85 9042 •' 40 41,7 41,93 42 92 1# 87 90 2 *f'5 91,85 9245 — 43 44,7 44,93 45 95 90 93 94,3 94,85 9548 — 46 47,7 47,93 48 98 95 8 96 97,3 | 97,85 9850 45 48 49,7 49,93 50 100 95 98 99,3 99,85 10052 47 50 51,5 51,92 52 105 100 103 104,3 104,8 105

55 «k 51 53 54,5 54,92 55 110 105 108 109,3 109,8 11058 54 56 57,5 57,98 58 115 110 113 114,3 114,8 11560 56 58 59,5 59,92 60 120 115 118 119,3 119,8 12065 61 63 64,5 64,92 65 130 125 128 129,3 129,8 13068 64 66 67,5 67,9 68 135 130 133 134,5 134,8 13570 66 68 69,5 69,9 70 140 135 138 139,5 139,8 14072 68 70 71,5 71,9 72 145 140 143 » 144,3 144,8 14575 71 73 74,5 74,9 75 150 145 148 149,3 149,8 15078 74 76 77,5' 77,9 78 9

H L _ _

Observe*ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrare rapartizat 1n tab*I alazorului de degrofare ■ alezocv#da finisare ravine unui singur alezor.

2. Dectf adaosurile de preluorare pantru gaura turnata sint mari. prima s t ru n j i r a da degroje r* 9 va execute Tn dwa* « i muite t r t o c r



Tab*l u I 9.8. Adboaur i de prelucrare pentru rect if icarea auprafetelor c i I indr ice erter ioere (STAS 7D9S-B2)

'

t

t L i

A - adaos de prelucrare pe dieaet.ruA# - abater* auperioara la diaaetrul piesei finited - diaaetrul notinil al piaaai finitedRin, <J|(J|x - diaM tf id linii respectiv a n i l al piutl f tnriD D - die*etrul ainia respect tv aaxta al piaaai ina-ri

da r t o l H l o i r t

Tq - tolerant* la diaaetrul piaaai inainte da raetlftcare(la strunjire)

Diametrul

nominal alp i es e i f i n i

te d. am

Peste

Pfnala 30

1 3 0,25

3A6 0,25

6 10 0,25

10

»

10 0,25

30 0,30

50 0,30

wtb 0,35

Lunginea piaaei de rectif(cat L.

Peat*80 la

120

Paata120 la180

Paata180 la250

Paata250 la400

Pasta400 la530

Pasta530 la Paata

1000 la1000 1600

Adaosul da prelucrara pe diaaatru A , aa (confora ftgurff)

T ol ar ania Itu g.la dlaaa-itai

Paata Paste (Peste lPaata Itrul p l a - M n11600 la 2500 l» 4000 1*16500 uliat tnatnlu | 2 0^ W0^ 63J^ «000 It* 9 rae| r«

til ioara If t

V V

2 3 4 5 6 A 7 8 9

- - 1 * — 1: — —• :

—

0,25 0/25 - ~ - — —

0,25 0,25 0,30 0,30 — - *

0/25 0,25 0,30 0,30 0,30 9/30 0,35 0,35

0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,35 0,35 j 0,45

0,30 0,30 0,30 0,30 0,35 0/35 0,45 0,45 I0/35 0/35 0/35 0,35 0,35 I 0,35 10,45 0,45 I

10

0.45

0,53

0 . 3 5 0,63

11 12

I 0,65 Ej

14

0,040

0.048 J

M M / m

W a rn



3 1 3

) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

BO 120 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,45 0,45 0,45 0,55

11

0,65

Ii

0.65120 180 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,55

w

0,65 0,65

180 250 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,55 0,65

r ^

0,65250 315 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,55 0,55 0,60 0,65 0,70 0,70315 400 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,70400 500 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,70

500 630 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,75 0,70 0,70

630 800 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75

800 1000 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,80

*K% (eoRt\nu

Obaa rv& t i i . 1 . Valo r He adaosulu i d i n t abel a© ref er a la ractif icaraa pe WBpiiyf de re ct if ic at ext eri or cu aau ff rK v i r f ur i , I p iesenet re ta te te rmic , cu axcapt ia p iaaa lo r cu pereti subtiri ;i a inalalor da rulaenti.

2. Pantru p ie sel e cara afnt axpuaa a aa deforma datorita afactului teraic le cara sfnt supuse, foraa piesei sau a«r i a l u l u i , a d a o s u r i l e da p r e l u cr a r e pot f i aajorata cu pfnlf la 50X. Aceeafi najorare se va eplica daca piaaele sint p roduct i e . . I

3 . Adaoaurila de pralucrara din tabel afht valabila cu oondi( ia ca bateia radial! a suprafetei ds rec t i f i ca t sa I *pfeesca 1/3 din valoaraa respective a adaosului de prelucrare.

4. In cazul divizarii oparatiai da rectificare fn doue faze di st in ct e, degropare f i f in is er e, se recoaenda 75 ... 891 d•daosul total pantru ractif icaraa da degropare pi restul edeosului pentru recti f icarea de f inisare. I

5. Diaaetrul oexin al auprefatai inainte de rectificare Dm-jX ae obtine fnsunfnd diaa etr ul aaxia el piesei cu adeosde pralucrara (A^) atabilit conform tabelului pi cu toleranta le diaaetrul piesei fnainte ds rectificare H edica:

I d*.x i 1 11 I :

Dian at ru l cal cul at ae rotunjapt e fn plua din 0,05 tn 0,05 m.



, f i b _l U l ’ ‘ 1 0 ’ Ac f eo su r' * p r e l u c r a r e p e n t r u r e c t i f i c a r e a s u p r a f e t e l o r c i I i n d r i c e i n t e r f o e r e <«* * >* STAS 7096-82)

Ap - adaos de prelucrare pe diaa*trt»

Aj - abaterea infer ioara la diaaetrul

f inite

d * diaaetrul noainal el gaurii finite

d|nn' dB9x - diaaetrul ainia, reapectiv

el gfurti finite

Daln' D«an I dienetrwl a i n i a , respect**

Inainte de r e c t i f i c ar e

Tq'— tolerance la diaaetrul gSurii ina

rectif icare

I Mu ri i f 'T , - totet-ernie va diaaetrul geu

O i a o e ^ t r u L

nominal algeurii finite d, m

Paste Pinala

Lunginea gaurii de rectificet

Pina la 18 Peste 18la 30

Peste 50le 50

Peste 50la 80

Adaosul de prelucrere pe diaaetru A ,

- ------------------ --------------------------------------------- 1 j 5 1Peste 80Paste 120 Peste *60 | Peste 250 I Paste H I H ■le 120 p le 180I le 250 le 400 ! le ■ ■

■• — - 1 — ■■■ ■■ .. -

y1 conform 1 igurtt I

0,20

0 , 1 5

0,20

8

-T-~

10

— I



Cbaervati i. 1 . Valorila adaosurilor din t abe l aa rafera la ractificaraa c i l i n d r i c a intarioara a piaMlor natratat* tarmic, H It i e pieselor cu p e r e ^ i s u b p r i i n a l a l o r de r u l aan t i *

2. Pentru pleaela cara sTnt axpuaa a aa daforaa datorita trataaantului taraic, formal piaaai sau eatartalutuf d m cagfrrt axecutate, adaosurila din tabel aa pot aajora cu pinf Is 50%. Acaas*i najorara sa va aplica daca p*asala aNtv

product ie Individual S. M ■; , I3. Batata radialtf a auprafefcei da ractificat nu trabuia sa dapapeasca 1/3 din valoaraa raspectiva a adaoaulut ■

* .C0 i « * tr u l a in ta al ptawt Snain ta <*• racti f ieara <D_,_) •• <£T<na wwln d dfn d>«am »l ainta I p w l adaosul de prelucrere (A ) atabilit conform tabalului »i tolaranta la diamatrul piesei Tnatrrte ds racti »eara

D * i «L;_Bi n i i n V td

«— — m f u n i a a t e In ainus din 0,05 fn 0,05 HI



11*«**»»%»w\<» irt l ier i rt pantru it runj lru (ntariocrl di f lUnira ( cudir

llaalnilB— i

Meterialul preluorat Tole*r>ntala dfaeatrvpantnipralu*

ai i&«r if. allaje nafaraaaa Babbit Bronx B fonti Otai

5 21 tnala Preele-

"bU!Final! H

bil*Ftnall Preale-

billFinal!

Adaos de prelucrare pe diaaetru, aa pracfdantl

IT9.H

4 •: | 6 | 8 9

I M n l l a 30 0 , 2 0 , 1 0,3 0 , 1 0 , 2 0 , 1 0 , 2 0 , 1 0,05Paata J&la 90 o M 0,4 0 , 1 0,3 0 , 1 0 , 2 0 , 1 0,06Peate 50la 60Pasta 80(a t2 0

r 0,4 * 0,t 0,5 0 , 1 0,3 0 , 1 0 , 2 0 , 1 o,or

0,4 041 0,5 0 , 1 0,3 0 , 1 0,3 0 , 1 o,osPaata 120la 180 0,5 0,1 0,6 0 , 2 0 #4 0 , 1 0,3 0 , 1 0 , 1 0Paata 110la 250 0,5 0,1 0,6 0 , 2 0,4 0 , 1 0,3 0 , 1 0 , 1 1Paata 250 le 315 o,s 0,1 0,6 0,2 0,4 0 , 1 0,3 0 , 1 0,13Paata 3t5

1 la 400 0.5 0,1 0,6 0,2 0,4 0 , 1 0,3 0 , 1 0,14j Paata 4001 ia 500 0,1 0 , 6 0 , 2 0,5 0 , 2 0,4 0 , 1 0,15

Observatii. 1. Due4 itrun]ir«« inter ioari do netezire se f ece Intr-o singuri fui, firldwizaree tn prelucraro prealabil! si f inalfi, adaosul se deteraift! printn»Ukarea valor ilor din tabel da la prelucrarea prealabil! >i final!. !

2. In cazul prelucririi gfiurilor de aere pracizia (cu toleranta da 10 ...• 1$ pa), adaosul pantru tracaraa final! da netezire nu va dapi?i 0,05aa pa diaaetru.

Tabelul V\ 12 Adaosul d m pralucrara |i opvrati ilareonaandate la hanuirea giuri lor

Abaterea dafora! a

giurii m*-1nta de hoou—

ire, t m

Rugozi t at a aaupraf ata iR inainteda honuire.

Operat ia(faza) dehonuira

Adaosul paoperatie(fazi), i m

Abaterea dafora! a giuriidup! honuire,

m

Rugozita-tea supra*fetai dpihonuire,

M

O' 1 2 3 4 5

I 100... 150 3,2...6,3PrimaA douaA traia

150...20020...3012...15

15...206...104...5

0,8...1,60,2... 0,40,1.-.0,2

so...so

1

PrimaA douaA treia

80...12015...258...12

s 10...185...93...4

0,8...1,60 , 2 . . . 0,40,1...0,2

316



7abeLuL 9,13 Adaosur i * p re luc r a re pen t ru honui rea gaur i i o r i j i func f ie da pm

Parametrul de rugozitate Rfl/ pm Adaosul d* prelucrara

I n a i n t e de honuire

2 . 5 . . . 1 0

1 . 2 5 . . . 5

0 , 3 2 . . . 1 , 2 5

0 , 1 6 . . . 0 , 6 3

0 , 0 8 . . . 0 , 3 2

Dupe honuire

0 ,63 . . .2 ,5

0,32.. .1 ,25

0 ,16 . . .0 ,63

0,08.. .0 ,32

0,04.. .0 ,16



Tabelul 9.12 (coritlitiv*)

Tabelul 9.14 Adeosuri pentru bro*area giurilor dreptunghiular* || cenalelor

iBrojarea giurilor dreptunghiulare (pitrate) Brojarea canalelor dreptunghiulare 1

I Dimensiunea Adaosul pe o Abaterea actel— Litimea cane- Adaosul pe taaterea adl

1 maxima a gi— laturi e si la prelu- lului, mo litimaa ca- nisi la prel

1 ur i i, ma dreptunghiului orarea Inainte nalului, ma lucraree t-j

ma de brojare(+). nainte de

QUi bropare, am

0 1 2 3 4 5

Da la 10 la De la 3 la18 0 , 8 0,18 6 0,4 0 , 1 2Peste 18 la Peste 6 la50 1 , 0 0 , 2 1 10 0 , 6 0,15Paste 30 la Peste 10 la50 1 , 2 0,25 18 0 , 8 0,18Paste 50 la Peste 18 la80 1,5 0,30 30 1 , 0 0 ,21Pest* 80 la Peste 30 la12 0 1 , 8 0,35 50 1 , 2 0,25

a

Tabelul 9.15 Adaosuri da prelucrare intermediare (pe faze) la prelucrarea suprafetelorplane prin frezare sau rabotare

Adaosul de prelucrara ( pe o fefci ), pentru dinensiunea■axiai a suprafe(ei prelucrate, an

Ptnila50

Peste50 la120

Peste120 la260

Peste260 la500

Paste500 la800

Peste800 la1250

Peste1250 la2000

Pasta2000--3000

0 1 2 3 4 5 6 7 8

I Degroparea pieselorI turnate fn nisip :| - fn clasa III de preoi-1 zie la turnareI - fn clasa IV de precf-| zie la turnare

0/9

1,0

1,1

1,2

1,5

M

2,2

2,3

3.1

3.2

4.5

4.6

7.0

7.1

10,0

1 1 , 0



Tdaelul t .t t (oattlnwrt)

0 I 2 3 .4 5 I 6 |7 r M

Saatfiniaare dupJdagropereFiniaara dup4 seaifini—sare

0,25

0,16

0,25

0,16

0,30

0,16

Hi

0,30

j 0,16

0,35•

0,16

.

0,40

I 0,16

0,55 10,4.1

0 ,2 0 18,21

1 O

* Obsarvatii: 1. Dacl prelucrarea suprafetei plana aa face nuaai Tn doui fua, degro>arefi finisare, adaosul pantru faza da finisare ae vs stabili prin Inauaaraavalorilor din tabel, indicate pentru seaifiniaere fi finiaara.

2. Pentru rectificares suprafetelor plane, vezi tabelul 9.17.

Tabelul 9*16 Adaosuri da pralucrara intenaediare (pa faza) la prelucrarea auprafefcalarplana ala seaifabricatelor turnate prin metoda spaciala

Diaanaiunes maxia6 a suprafetei prelucrata, aa

F,sza Ptnl Peste Peste Peste j Peste I Peste Peste Pes-1de la 50 1 2 0 260 500 800 1250 ta

2000]pralucrara 50 la la la la la la la '

120 260 500 800 1250 2000 3150

Adaosul de prelucrare unilateral (pa o fati), aa

Degro$area pieselor:- turnate In cochili

0,7 0.8 1.01 1

2,2 3,1 4,6 7 A

- turnate in forma coji 0,5 0,6 0,8 1,4 1 2,0 2,9 --- I 1

turnata in forneobtinute cu modeleu$or fuzibila

0,3 0,4 0,5 0,8 --- , —§ . — * I -

Semifinisare dupSdegrofare

0,25 0,25 0,3 0,3 0,35 0,40 0,50 0 ,

Finisare dupi sasirf inisara

0,16

unanaaMBBi

0,16 0,16 0,16 0,16 0,16 0 , 2 0 0 ,

Observatie: Pentru rectificarea suprafatalor plana vazi tabalul 9.17



Tabelul 9.17 Adaosuri da prelucrara pontru rectif icarea s^ r a f a ^ r p l „ (

STAS 7097-82 1

“eases de prelucrara

% “ • b* t»raa * S 9 ioara La diswna>ur»«p i e s e i f i n i t e

^ ~ ins l j ia ee nominate a p iaaai f in i t e

^ in ' âax "" l^^ - tâea a i n iaa , raapac t ivaaxtaa a p iaaai f in i t e

â in ' Haax “ tn l l t jae e a in iaa , respec tWmaxima inainta da ractificar

L, b - Lungimea, raapactiv lat iaee pteaeractif icat

- to l erance l a d iaenaiunea piasai Ina

d a r a c t i f i c a r a

- t o le ra nc e l e In a l t i a e e p iaa ai r a c t

ca te

+ -Inaltia■ma la

I tei fin

>ea no— Lungimea suprefefcei da rect if icat L, sun

ite h. P?n£ la 80 Paste 80 la180

Pasta 180 La400

Paste 400 La800

Paste 800 La1600

Peate 1600 La3200

j Peste Pinala

pe doua fataAdaosul da prelucrare A^ = ------------------ ZT^' mm

( pa o singura fata )

420-------

1| 3 4 5 j 6 7 |

Tolerance Bugala 1natt%—1 tea

I I I Im putMi jpraffnainte denna in

| ractif ica-1d i rra Th, ITWjf i ca

8





Tabelul 9.17 (oontinuare)

Observeîi• 1- Valorile adaosurilor din tabel se refers la rectificarea plana a pieselor nel. re(i plani subtiri fi a inelelor de rulmenti.

ip, cu exoeptia pieselor cu pe

2. Adaosurile de prelucrare din tabel pot f i majorate cu pfna l a 25Z daca: a. piesele afnt unicate;b. piesele sfnt expose a se deforma datorite tratamentului termic, foraei sau materialului;c. latimea este mai mare de 4 . . . 1 0 ori decft fnaltimea; cu pfnlS la 50X daca:

.■& d. piesele au tl&timea mai mare de peste 10 ori decft fnaltimea. yDaca piesele reunesc conditiile a, b si c, majorarea procentuala a adaosului nu va depapi 501; daca pieaele re**wcpnditi H e a, b pi d, majorarea procentuala a adaosului nu va depesi 75%.

3. In cazul pieselor cu suprafeta rectif icata care nu sfnt paralele se va lua pentru fnaltiaea h, diatanf ca minima Tnt

cele doua suprafeta rectificata.

I InaLtiw. maxima (H. „) a pi.ui tnaint. d. r.ctiflc.r. | obtin. ina-Tod P**"* ,inf“ ^ 9 • adaosul de pre luc rar e (A) s i cu to lerenta la d imenaiunea pieaei fnainte de r e c t i f i c a r e CTgJ.

Hmax I hmax* T

•zultatul celculului •• rotunjafte In pluad i n 0,05 fn 0,05



Tabelul 9.18 Adaosuri de prelucrare pentru razuire

C Jt oU >



Pest©

4000 la

6000

Diaaatrul

*/gaur i 1.

nun

Pfna la60

Pa at*60 la180

P*at*

180 la360

Gauri

Lungib*a gaurii. m

PTna la P*st* P*at*

100 100 la 200 la

200 300

Adaoa da pralucrar* p* diaastru

0,05

0,10

0,15

0,08 ft,W i

0,15

H f l ■ o,»



Tabalul 9.19 Adaosuri pantru lapulraa piurllcr

Dlanatrul giurii, BAdaosul pa diwatru, ^

Pfni la 500 ,0 1 0

Paata 50 pfni la 800,015

Pasta 60 pfni la 120 0 , 0 2 0

Observet ia: Inainte da lepuire suprafata giurii trabOl* pr2l °']*t*traapta 6 da pracizia, cu rugozitataa R. a °'®*^9'2 a H B B formfl (ovalitate, oonioitate ate.) da oal nult 0,005 ... 0,01 m .

Tabelul 9.20 Adaosuri la da pralucrara fi caracterist icile bara Ior abraziva pantru pranatazira (vibronatazira)

Rugozitataa R , /a Caracteristici la baralabrazivaI ntiCrIfllUl

I piesei dapralucrat

Inainte dasupranet'ez i ra

Dupisupranetezire

dapralucrara Haterialul

abrazivGranula-

u0 1 2 3 4 11 b

1,25...5 0,63...1,25 1 0 . . . 2 0 8 - 6 91,25...5 0,32...0,63 15...25 carburS

da siliciuverde

4 1 lA

0,63...2,5 0,32...0,63 6 . . . 1 0 N 40 1Fonti

0,63...2,5 0,16...0,32 8 . . . 1 2 Cv M 28 10,32...1,25 0,16...0,32 5 . . . . 8 M 2 0

10,32...1,25 0,08...0,16 6 . . . 1 0 H 14 —

- . 0,16...0,32 0,04...0,16 4 . . . . 6 H 1 0

I 0,08...0,32 0,04...0,08 4 . . . . 6 H 1 0

I 0,08...0,16 0,02...0,08 3....4 M 7 3I 1,25..5 0,32...0,63 15...25

electro-corindon

3,4 90,63...2,5 0,32...0,63 6 . . . 1 0 4-H1Q j

I 0,63...2,5 0,16...0,32 8 . . . 1 2nobit

En N40;N28

I 0t«loil it

0,32...1,25 0,16...0,32 5 . . . 1 0 H28;N20

0,32...1,25 0,08...0,16 6 . . . 1 0 H 14

I 0,16...0,32 0,04...0,16 4 . . . . 6 H14;H10

L---------0,16...0,32 0,04...0,08 4.. . . 6 H | 1

324



TdMlwl 9.20 (oontlnuare)

0 \ ¥ 2 5 4 5 6 1

0,06...0,16 0,02...0,08 3....4 I H 7;H 5

0,08...0,16 0,01...0,04 4..».5 I B *' i1,25...5 0,63....1,25 10...20 8 - 6

1 M*° 11,25...5 0,32...0,63 15...25 da atltoiu M 40 1 H, H

otelnaoilit

0,63...2,5 0,32...0,63 6...10 Cv H40;M28 1l.m,n

0,63...2,5 0,16...0,32 8...12 H 20 1L, M

0,32...1,25 0,16...0,32 6....8 I 1 \ L, |

0,32...1,25 0,08...0,16 8 ...1 2 H 7 | K, l

Tabalul 9 . 2 1 Adaosuri da. prelucrara tn vedarea dahturlrii da f ini mare prin frezara a

rot i lor dintate ciI indr ice

Hodulul, mm 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

Adaos pe unflane A . mm

P

0,3 0,35 0,45 0,5 0,6 0,65 0,75 0,85 0,95 1 . 0 1 , 1

Observatii: 1. Freza da degropare apohiazi definitiv fundul golului dintre dinfci, urmind ca la finisare si se apchieze material numai pe flancurHe dintilor

2. Dacfi degroparea danturii se face tn ckxni traceri, prima trecare ds dagropare sa executS cu adtncimea de 1,4 m, iar a doua tracers de degroMre cu adtncimea da 0,7 m.

325



Tabalul *.22 rtnef—‘ d» iraoarl rwMundat pentru MrtaiirMauaulifraetf’«"1

Hodulul a

Hortezare Dala10 Dela6 DelaH

pin! la 6 pTni la 2,3 ptni I* 1,25< 1.*

Degrojar* 3 2 1

Finisare 2 1 i 11

Tabelul 9.23 Adaosuri d» prelucrare pantru yavvruiraa rotllor dintato cilindrica

Modulul■#ihd

Diaaetrul ro(ii dintate, *■

Pfni le 50 Peate 50 la 100 Peste 100 la 200

Treapta de preoizie a denturii dupi STAS 6273-81

7 8 7 8 7 |

Adaosul de prelucrare pe un f lane A . mb

2 0,040 0,045 0,045 0,050 0,060 0,055

3 0,045 0,050 0,050 0,055 0,065 0,060

3,5 0,050 0,055 0,055 0,065 0,070 0,070

4 0,050 0,055 0,055 0,065 0,070 0,070

4,5 0,055 0,060 0,060 0,070 0,075 0,080

5 0,055 0,060 0,060 0,070 0,075 0,080

I 60,060

0,070 0,070 0,080 0,0800,090

Obser va£i i. 1. Inainte de peveruire, dintii se prelucreazi cu o subtiiere la pioioruldintilor prin folosirea unor freze-metc cu profit de generare ou pro*tuberanti.

2. Se reconandi ca adeotul de prelucrare pe flancul dintilor aft se calcula*ze cu relatia: ‘

Ap»0.005 /ii, [/nm] .

326



r«b#lul 9.24 M a o w r i pantru finliarM danturii oonioa ou dint i ikaptl la rriw Ur Mprin rulara

Hodilul ntarloT!aa

Adaos pa groslaasdintelui, aa

Hodulul exterior,aa

Adaos pa grosladintelui, aa

Da la 2 la 3 0,5 Peste 12 la 16 HPasta 3 La 5 0,7 Peste 16 Is 25 1 , 6

Paata 5 la 7 0 , 8 Peate 25 la 30 1 ,®

Pasta 7 la 10 1 , 0 Paste 30 2 , 0

Ppste 10 la 12 1 , 2

a

Tabelul 9.25 Adaosuri da pralucrara pantru frazaraa da finisara pi peveruirea danturiirotilor aelcate

Hodulul a, aaPtnlla 2

Paste2 la4

Paste4 la6

Peste6 la

8

Paste8 la10

Paste10 la

14

Peste14 la20

Adaos pentru frezarea definiaara, nun 0,25

0,25 -- 0,4

0,4 |- 0,6

0,6 -* 0,8

0,8;-1 1,0

1,0 |■1,2

1,2 -- 1,5

Adaos pentru peveruira,mm 0,08

0,08 -| 0,15

0,15 1- 0,20

0,c0 -- 0,25

0,25 1- 0,30

0,30 -- 0,40

0,40--0,50

Observable. Adaosul este dat pa grosimea dintelui.

Tabelul 9.26 Adaosuri da prelucrare pantru dantura meLcului

______________________________________________________

Hodulul a, aa

Adaosul pa grosimea dintalui, aa

Pentru finisare, dupfi degropare Pantru rectificare aelc dl i t

PtnS la 20,7 0,2

I Peste 2 pfni la 4 0,7...1,4 0,2...0,4

I Pasta 4 pinfi la 6 1,4...2,0 0,4...0,6

327



Tabelul 9 .27 H S ? S “ .r trH STcS’ cu I p‘*tr ‘rm a ctanturi« e i u n -

ft-n° 1 H Q oonlol aau ■

SI SBfflH S ■ B fl

Tabalul 9.28 Adeoauri da prelucrara pentru rectif icareecanelurilor la arbori

B

i Caracte-risticamateria-

1 lului

0(el cementat - cSlit 0£el iabunitfltit inainte da cana-lare

j Lungimeado recti—

i f icat I,

Diametrul arborelui 0, aa

< 25 26...40 41...63 > 63 < 25 26...40 41...63 > 63

Adaosul da prelucrara pa un flanc, A^, mm

j <160 0,10...0,15

0,15...0,20

0,20...0,25

0,25...0,30

0,05...,0,10

0,10...0,15

0,13...0,20

0,20--0,25l

160...400 0,15...0,20

0,20...0,25

0,25...0,30

0,30...0,35

0,10...0,15

0,15...0,20

0,20../-0,25

0,251 M

328



c 1 2 3 4 s 6 I 7

400...1000 0,25...0,30

0,30...0.35

0,35..10,40

I 1 1 0,20...0,25

0,25... lo,3D-0,30 1-0,35

>1000 jjji P I 0,35...0,40

I 0,45...0,50

1H 1 ■| I

0,30... 0,40-0,35 |-0,45

Observatif. 1 . Valorile adaosului din tabel reprezinti adaosul de pralucrara total paun flano, cara sa repartizeezi pa faza astfal: - la f inisara sa Tndspir*

teezi adaosul da pralucrara Tn funcpa da nualrul da treceri pi ds svsn-sul da pitrundere pa tracara;— la degropare sa Tndepirteazi rastul adaosului da pralucrara.

2. Adaosuri la da pralucrara pantru ractif icaraa canalurilor cu profit In

evolvents sa pot adopta orientativ oa la ractificaraa danturii oilin*dr ice Ctrfaalul 9.27).

Tabelul 9.29 Adaosuri da pralucrara pantru rectif icaraa alezajelor rot ilor dintata pifusurllor arbor ilor - pinion dupi tratsnent termic

Diaaetrul nominalal suprafetei careformeazi ajustej,

mm

Adaos pe diametru pentru lungimea butucului rotii( lungimea arborelui ), Tn am

PTni le 100 Peste 100 pTni la 400 Peste 400

PTni la 30

Peste 30 la 80

Peste 80 la 200

0,3...0,4

0,4...0,5

0,5...0,6

0,4...0,5

0,5...0,6

0,6...1,0

0,5...Ii0,5...0,8

1,0... V,6

Qbserva(ii. 1. Pentru finisarea cu cutita a suprafetelor cu duritate mici, adaosul semirepte de 2 ... 2,5 ori.

2. In cazul rotilor cu danturi cilitl superficial, valorile adaosurilor seiau conform limitelor infer ioare din tabel, iar pentru rdfci executate dinoteluri inaIt aliate de cementare, confora I initelor superioare.

3. La calibrarea giuri lor canelate cu brope adaosul de prelucrare pantrudiaaetrul suprafetelor de centrare se mirepte fatl de valorile din tabelcu 30 ... 501.

4. Adaosurile pentru finisarea suprafetelor frontale se previd In limitelede 0,5 ... 0,75^din valorile indicate Tn tabal.



C a p . 1 0 . r a r r t i r i i r . R HS I MUL UI C B A S C HHR E I A f f DV K T Q^

10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Pentru ca a^chierea metalelor s& aibS loc sint necesavdoua nugcgri: mi^carea principals de a$chiere §i m h

avans. m i ^ c a r e a de avans poate fi executa^lprintr-o mi§care sau prin multe misccLri.La strunjire, migcarea principals de a§chiere este p J B

rea piesei, iar mi§carea de avans este mi§carea de transiat^"cuîtului. Strunjirea poate fi: exterioarS (fig. 10.1) si St IrioarS ( fig. 10.2). jw|

DEGROSARE FINISARE

S TRUNJIREA SUPRA FETEL OR CILINDRICE EXTERIOARE

FINISARE H DEGROSARE •PLANA 3 PLANA

Uji t

uj Qc

Fig. 10.1 CLasificarea strunjirilor oxterioara

330



Fig. 10.2. Clasificarca •trunjirilor fnt*rio«r«

10.2 ELEMENTS COMPCNEtfTE ALE RB3MHUI DE ASCHEBRE

Aceste elemente sint:a. adincimea de a§chiere t care este definite ca m&rimaa

tAiûlui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat rm&-suratfi perpendicular pe planul de lucru;

b« viteza de a§chiere v care este definite ca viteza laun moment dat, in direcfcia mi§c3rii de a§chiere , a unui punctde a§chiere considerat pe tM$ul sculei;

c. avansul s care este determinat de nhioei in nm la o rotate a piesei sau sculei.

10.3 ERQFRIETATILE ASOnEIOARE SI DCMENIUL DEOTIIiIZARE A MATERIALELCR PETHRJ SCULE

Materialele utilizate pentru cxnfecticnarea pdrîi utile acuîtelor de strung pot fi inpfirîte in patru grupe :

- oêluri pentru scule;- placufe din carburi metalioe dure;- materiale minaralo-ceramice;* diamante industriale.Din prima grupS fac parte oêlurile rapide §i cele slab

aliate (STAS 3611-80; STAS 7382-80) §i oêlurile carbon pentruscule ( STAS 1700-80 ).

Din a doua grup&, a carburilor metal ice, fac parte pl&-cuêle din carburS de wolfram cu cobalt §i pl&oifcele din carburi de titan §i de wolfram cu cobalt ( STAS 6373-86 §i STAS6374-80).

331



Mater ialele min0ral.cycerami.O6 pentru sculeau drept Oot>*stituient de baza oxidul de aluminiu.

ProprietSîle a diletoture ale materi alului pentru scuXtsint definite prin rezistenfca sculei la un anumit region de a -chiere.

In general, calitaîle a^chietoare superioare ale materia*lelor pentru scule sint insoîte de o duritate ridicata §i de 0buna re2isten£3 la uzur& §i stahilitate termicS. Un alt factorimportant, care determine domeniul de utilizare a diferitelotfmateriale pentru scule este rezistenâ mecanicfi ( rezistenâ laincovoiere §1 rezilienâ mater ialului ). La prelucrarea prina^chiere, in special la degropare, tSiûl sculei este supus lasolicitSri dinamlce, din care cauzS sculele executate din material cu o rezisten££ necorespunzatoare vor fi sooase repededin funcfciune ( din cauza fSrimi^Srii tSiûlui).

Utilizarea sculelor din oêluri carbon pentru scule §i dinorfceluri aliate pentru scule este limitatS la cazurile cind nupot fi folosite couplet propriet&tile a§chietoare, mai ridicateale altor materiale pentru scule.

Otelurile rapide pentru scule Rp4 ?i Rp3 au proprietifci'a§chietoare superioare cr elurilor carbon §i ofalurilor aliatepentru scule §i din aceastS cauzS sint ut.il izate la executareaicuîtelor profilate , a frezelor , a taro§elor etc.

PlScuêle din carburi metalice se utilizeazfi la confecfcio-4narea a numeroase scule a§chietoare: cu£ite, freze, adincitoareetc. Aceste materiale i§i pierd oaiê®^«*••«ca3e lor roeca-nice , necesare a§chierii metalelor la 1000%....1100%, intimp oe oêlurile rapide i§i pierd caracteristidle mecanioela 550°C.. .600%,iar oêlul carbon la 250%.

Practica a ar&tat o5 pl2cu£ele din carburi metalice pot fifolosite pentru oonfec£ionarea oricftror scule a$chietoar& sipentru prelucrarea unei mari varietdî de materiale.

Alegerea calitaîi piacuêlor din carburi metalioe dapinde.de natura prelucr5rii ( degropare , finisare) §i de materialufijcare se preluareazS.

m STAS 6374-80 sint indicate grupele de utilizare a pl3-cuêlor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datS corespandenjjapl&cu£elor din carburi metalioR STAS cu cele standardizate in

alte t^ri.

10.4 UZURA SI d u r a b h h a t e a sculei aschietqare I

In tirapul a§chierii metalelor, suprafeêle sculei archie*toare care vin in contact cu piesa sau cu'a^chia care se degaj4sint supuse unui proces de uzurfi. Cind uzura atinge o anumiti-mSrime, scula trebuie reascutitS. MSritnaa uzurii admisibile asculei a$chietoare se nunve te limits da uzurA §i se noteazicu ha .

332



In tabelul 10.1 este datft uzura urtmiKihllfl ha mfisuratA pefa£a de alezare a cuîtelor de strung pentru dagrogare 9! semi-finisare.

Tatalul 10.1Uzura vkiiibilX a cu(iUlor da strung pantru dagro f w m a« lf inisara

Hatarialulpralucrat

Rugozitataa suprafeteiprelucrata, pa

Hatarialul plrtiiapohietoare

Hlriaea uiurii 1

1 j “i I

Otaluri auste- 400 1 0 0 Otal rapid 1,5 . . 2nitice ?i 2 0 0 50 Carburi metal ice 0 , 6 .. 0 , 8inoxidabtie 1 0 0 25 Opal rapid 0 , 8 .. 1 , 0

50 12,5 Carburi aetalice 0,4 ... 0 , 6

Oteluri car* 400 1 0 0 Otal rapid 1,5 ... 2 , 0bon ?i fonta 2 0 0 50 Carburi natalica 1 , 0 ...1,4 1

maleabila 1 0 0 25 Otal rapid 0 , 8 . . . T , 0

50 12,5 Carburi natalica 0,4 ... 0 , 6

400 1 0 0 Otal rapid 3,0 ... 4,0Fonta 2 0 0 50 Carburi natalica 0 , 8 ... 1 , 0

cenup1 i 1 0 0 25 Otal rapid ... 2 , 050 12,5 Carburi aetalice 0 , 6 ... 0 , 8

In tabelul 10.2 este datS. uzura aflmislhiia a cufcLtelor destrung pentru finisare.

Perioada de funcfcionare a sculei, de la inceputul folosi-rii ei pina la atingerea unei uzuri egale cu limita de uzur&,se nume^te durabil itate.

Tabelul 10.2 Uzura adiiaibili a cutitelor de strung pantru f inisara

I Hatarialul pralucrat Rugozitataa suprafetei prelucrata. HSrinea uzuri i , bur

> Rz Ra

0(eluri austanitica piinoxidabila 25 6,3 0,2

Oteluri pi font©naleabi La 12,5 3,2 ° ' 1

f Numai o suprafatiFonta canupii 6,3 1,6 - lustruiti, firl uzuri

vizibili



In timpul praluoririi prin a^chiere diferitele Blvnvit _•la siatomului piasa-sculS-maînS-unealtS se deformsazA H htic. DacS forta da ajchiera ?i rigiditatea sint ccnatanta, Hcuraul pralucr&rli suprafat®i oansiderate, nu apar abater! 9|formS ala suprafetei.De nulte ori rigiditatea sistanului varla-z& in curaul pralucrSrii suprafeêi. Studiindu-se efectal*

variable! rigiditstii in timpul prelucrSrii s-au putut trag*urmStoarele oonoluzil:- variable macrogeometriei suprafeêi laprelucrarea intra

virfuri, definitS ca diferenâ dintre diametrul maxim §i miniia, nu depinde practic de oompanenta tangentialS a formei â^chiara FJf cl de oonponenta radial5 Fy;

- diferenâdintre diametrele maxim §i minim este egali cu dublul s&geîi de incovoiere maxime, care ia na^tere sub acfiu-nea campcnentei radiale a ap&sSrii de a§chiere. Pentru ca abaterile diinansiunli suprafefcei s i se gfiseascS intre limitele cia-

pului de tolaran^S trebulesc satisfScute condi foile;2 fy < T sau fy < 0,5 T , (10.1)

unde T este mSriroea cinpului de toleran^S, iar fy - sSgeata ma- xitnS da torits ccoponentei racliale.

Deoarece abaterile care apar in urma prelucrSrii nu sint generate numai de incovoierea piesei, dublul sdgeîi de ina>- voiere datoritS ccnponentei radiale nu trebuie sS depa§eascS 0,5 T, adicS :

fy < 0,25 T (10.2)

lo.s. c j k L m m s i re sc i zi A s u p r a f e t et p r u j j c r m*

10.6. STRUNJIREA EXTERIQARA SI H7TERIOARA

10.6.1. Alegerea sculei. Industria ccnstructoare dema§ini folose§te in marea majoritate a lucrSrilor de strunjire,cu£ite prevSzute cu plScu e din carburi metalioe , exceptiefScind strunjirea unor prof ile sau a unor aliaje speciale.

Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1 §i 10.2.Stabilirea limitelor de uzurS trebuie sS £inS seama de

faptul cS prin cre^terea uzurii cuîtului se m5re§te valoareaoompanentei radiale a formei de a§chiere, care determinS abater i le de formS ale suprafeêi de prelucrat. Dif i aceastS cauz3,laprelucrarea unor piese nerigide, cind sSgeata de incovoiere apiesei determinS precizia de prelucrare, trebuie consideratevalori ale uzurii cu^ltului mai mici decit cele reoomandatepentru strunjirea de degropare.

334



Pentru cuîtale da strung gi raboteza valarila durabdJLitA-H _1 eocriomioe (T ) , in minuta, sint data In tabelul 10.3.

Tabalul 10.3 ValortUi Nonoiloa pantru out I tala a U u <Q rdbataaSîln

Bao(iunaa outltulul Hatarialul da praluorat

Rotun-dl

PItratl D raptun-ghlularl

0(al pi fonti aalaablli Font! oanupla

0(al rapid Carburi Mtalloa Otal rapid Carburi Mtalloa

Durabllltataa T, In Rln

68

1 0

6 x68 x8

1 0x1 0

6x48x5

1 0x630 45 45 60 1

1 2 1 2x1 2 1 2 x8 45 6060 90

16 16x16 16x1060 90

2532

25x2532x32

25x1632x20 90 1 2 0

405063

40x4050x5063x63

40x2550x3263x40

75 1 2 0 105

I 150 I

Standardele pentru cufcitele de strung sint urmatoarele:STAS 351-86; STAS 352-86; STAS 353-86; STAS 354-86; STAS 355 -8 6; STAS 356-86; S T M 357-86; STAS 359-86; STAS 6311-80; STAS

6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374. • .6385-80.Alegerea materialului pSr£ii active a cuîtului, pentru

realizarea unei prelucrari in condiîi date, se face in funcîe de natura §i prapriet&île fizico-mecanice ale materialului semifabricatului . Materialul p3r£Li active poate fi oêl carbon pentru scule, afel aliat pentru scule, o£el rapid, carburi metalice materiale mineralo-ceramice § i diamante industriale.

0 rdspindire foarte larg& o au cuîtele annate cu pl

din carburi metal ice, care pot fi alese din STAS 6374-6385/80.Domeniile de utilizare a a§chierii cu scule prevdzute cu

plScuê din carburi raetalice sint date in tabelul 10.4.Parametrii gecraetrici ai p&r£Li 4a§chietoare a cutitelor

sint reocmandaî in STAS R 6375-85 §i STAS 350-82* Unele reco-mandfiri concrete privind alegerea parametrilor gecmetrici aicutitelor cu pMcuê din carburi metalice, in funcîe de oondi-tiile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 §t tabelul 10.

335



Tabelul 10,4. 0-.nl I U <*• utllla*r* • pl»«rt»lor -In Mr tw rl m . l l o .

Siabotul plloutel

utlUzarea, v#a,t

-- > Deacreptera tenacitft(H plicutel —>—-> Cr«|t«durltatea plioultl —»

50 X 20H

01

-> Deacrepte

Apohh

Strunjire

Mater f ateprelucrata

---> Deacrepte

-> Crapta

Cu fntreruperl

Cu Inoluzlunl Firi IncluzlunlConttnui

0a degropare De finiaara

Ut itizare

Apchlera

Oteluricu rezia-

tentSaclzutfl

Otalurl Laminate pi turnate in piese

Oteluripantruautomata

Strunjire

Hateriateprelucrata

Continui

Oteluriforjate

Fonte maleabite

Cu tn-traruparipi inclu-ziuni

Continui

Oe degropare De finisare

0(eluripentruautomate pioteluricu re-zistentascazuta

Oteluri laminate pi turnatefn piese * 1

Otelurirefracta-re

Oteluri aliate cuMn

Oteluriaustenitice

Oteluriinoxida-bite

Fonte cenupii

Fontemaleabite

Fontealiate

Fonte cugraf itnodular

Neferoase

336



Tabalul 10.4 (aent(nutra)

Simbolul piAcutei

utflizarea, v,»,t

Afchit

Strunjira

~> Deacreptere tenealtitti plieutat ->Crepte d urttatea plAou(al

50

Materialeprelucrata

40 30 20

Cu Intreruperl

Cu incluziuni FIrl Incluziuni

Oe degropareFonta cenupit cuduritate a i d

Oteluri cu rezia-tenta aolzuti

Neferoase cu duritate mici

Nenetalice cu duritate nicl

Tabelul 10.5 ParaMtri geometrici at p&rtii apchietoare pentru cutitele cu pllcutedin carburi Mtalict

Forma suprafe(ei dedegajare

I.Suprafa£fide degajarepozitiv4“planS

11 .Supraf a?.4de degajarepozitivi-planS.a.facets m -gustfi negativ3.

111.Suprafatfide degajare

pozitivi-curbiIinie.b.fatetfi m -

gusti nega'tivA

elul ascutiri i

DomeniuL de utilizare | Kodul de Indepirtare §apchiei

Prelucrarea fonteicenupi i,a bronzuluipi a aItor eaterialecasante

Folosirea unor nijloacelsuplieentare pentru ?n-|depirtarea apchiei nusfnt necesare

Prelucrarea ot«lului.turnat R <800 N/nnde asemenea cu R. >800■

>’N/mis in conditn-le unui si stem tehno-logic cu o slabS ri-

giditate .Prelucrareafontei. cenupii pi afontei naleebile

La prelucrarea otelului]pentru evacuareaapchiilor nu se cerefolosirea sfSrimStoru-lui de apchii

Prelucrarea de semi*finisare a oteluluicu R < 800 N/ nm

favorizeazlrfisucirea pi sfftrma-rea apchiilor

Nu se folosesc sfArina-toere de apchii

J



Tabelul lu.s iconnnuara)

Tipul

IV. Supraf SrcSda degajarenegativlplan!

a.fafetl lata

Falul aaoutirii

Forma suprafetei dadi ja Jara

IV.Suprafa(8da dagajaranagat ivi-plani.

b. farefafceta

V.Suprafatade degajarenegatuiv-curbilinie.

Domeniul de utilIzare

Preluorarea otelului.■ > 800 | / Iacu

In oonditiile unuisistem tehnologic cuo buna rigiditate |p

stabilitate la vibre-B

Hodul da Indepartare •apchiei

Pantru evacuareaafohHlor este naoe-sari folosirea sflrlaatorului da apohll smj aaoutiree cu 9 B I

corespunzatoare

Prelucrarea oteluluicu R > 800 N /aaIn conditlile unuiaiatea tehnologic curigiditate bunl,pre*lucrere cu socuriê*daosuri neuniforaede prelucrere la de*grosare.

Prelucrarea oteluluicu Rm < 800 N / amclnd este necesarftrlsucirea 5 i sfirima-rea a?ehi ilory

Pentru evaouarea sjchiilor este neoesara folosirea sfirlaatorului daaschii sau ascutirea cuL |i Y corespunzl-toare.

Nu se folosescsfSrla&toarede aschii

Tabelul 10.6 Valorile recoaendate ale unghiurilor da e?ezare, degajare, de atacprincipal, da atac secundar 9 1 a oelui da inclinare al tlijuluiprincipal, pantru cutitele cu plfcute din carburi aatalice

A.Alegerea unghiurilor de alezare 5 1 degajare

a0 Y°

Nr.Hatarialul de prelucrat

Avansul,aa/rot

Falul suprafetei de degajara

crt.< 0,3 > 0,3 I 11 111 IV V

1.Oteluri carbonde constructii

?i aliate

R <1100 N/aa2a

12 8 15 15 15 - 5 ■ 5

2. R_ >1100 N/aa2m

12 8 - - - - 1 0 - 1 0

I 3‘ Fonte cenupiiHB < 220 10 6 12 12 - 9

4. HB > 220 10 648 8 m- 'A 9

5. Fonte maleabile HB 140 .. 150 12 8 15 15 31 I

6. Aliaje neferoase 10 6 10 1 0 " - j *4 9

338



Tabalul 10.6 (ecntlnuara)

I. Unghiul de ateo principal

o1 ConditHle da luoru |

10...30 La pralucraraa piaaalor tn conditille unui aiatea tahnologio rigid cu 1adlnciai da apohitr* raduaa. 1

45 La pralucriri In condititle unui aiatea tehnologic aufioiant da rigid 1

60...75 La pralucriri cu focuri pi In conditiile unui aiatea tahnclogio curigidftata atoi.

00...90 La pralucrirlla arborilor lungi aubtiri 9 I la pralucriri cu mai aultecut i . 1

C. Unghiul de atao aecundar

„ o* 1

Conditiile da luoru

0... 5 Pantru pralucriri da finisara. Valorila aari sa alag pantru valori Bari alalrazal la vTrful cutitului

5...10 Pantru pralucraraa da finiaara ?i s e m i finisare a pieselor rigida firi

pitrundaraa rapida a cutitului.

15...30 Pantru pralucraraa da degropare a piaaalor cu rigiditata reduai, firipitrundaraa rapida a cutitului. Pantru pralucraraa piaaalor rigida pi cu 1pitrundaraa rapidi a cutitului.

30...45 Pantru pralucraraa da degrdpare a pieselor cu rigiditata radusi pi cupitrundaraa rapidi a cutitului.

D. Unghiul da tnclinare al tiipului principal

1 °*1

Conditiila da lucru

0... 5La pralucraraa piaaalor cu adaos uniofora, firi pocuri , pantru materialedura î Tn scopul avacuirii comode a apchiilor 1

1 0 . . . 1 2 La pralucraraa cu unghiuri da dagajara negative, y ( 5°," 10°),unghiul x=75°condifii grele da lucru 9 1 Tn scopul sfirTairii apchiilor

20...30 La pralucraraa piaselor cu adaos neunifora, apchiere cu intreruperi,conditii grele da lucru pi evacuara coaoda a apchiilor.

10.6 • 2.Alegerea friinciinii de a§chiere.In majoritatecazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degropare se indep&rte&zcL intr-o singuri treoere deoarece in construc£ia moderns de ma§ini sint adaosuri relativ mici.

In cazul strunjirii de finisare si aplicfi aceea§i recomadare, îniniu-se cont c& dupd prelucrarea de finisare suprafatrebuie s3 aihd o rugozitate egalS cu cea indicate pe desende execuîe al piesei respective.

339



2

Fentru adaosuri asimetrice adincimea de a^chiare "t" Hva calcula cu relatia :

calcula cu relatia:

(10.3)

in care A este adaosul de prelucrare.

10.6.3. Alegerea avansului. In cazul lucr3rilor de strun- 'jire, valoarea avansului depinde de :

- rezistervâ corpului cuîtului;- rezistenâ plficu^^ din carburi metalice;- eforturile admise de mecanismele de avans ale ma§inii-u-

nelte;1 roomentul de torsiune admis de mecanismul mi§Cclrii prin

cipale a mafinii-unelte;1- rigdditatea piesei de prelucrat, a 551anii-unelte §i a

dispozitivelor;- precizia prescrisS piesei;I calitatea suprafetei prelucrate.

Primii patru factor! influenêazS alegerea avansului in

special la prelucrarea de degrogare, iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare §£ finisare.Rigiditatea piesei, a ma§inii-unelte §i a dispozitivelor

influenêazfi alegerea avansului atit in cazul strunjirii de degrofare, cit §i la cea de finisare.

Valorile avansurilor pentru diferite tipuri de strunjirisint date in tabelele 10.7 pinS la 10.14.

Avansul pentru strunjirea de degrofare, ales din tabele,va fcrebui verificat.

a. Verificarea avansului din punct de vedere al rezisten-teicorpului cufcitului. In cadrul acestei veri f icSri se vaneglija acfciunea forêlor Fx §i Fy, luindu-se in calcul numaiacfciunea forêi principale de a^chiere F2.

340

1



is

Tabelul 10.7 Avanauri pentru s t r u n j i r e a txterioari da dsgro?ar« cu cutite din o t e l rapid sau ansate cu placuf* din carturi ae ta l i c

Hatarialul depralucrat

Diametrulpiesei, mm

Cutite armata cu placuta din carburi metalice Cutite din otel rapid

Adincimea de apcMere t, mm

Pfna la 3 Pasta 3

pina la 5

Paste 5

pina la 8

Pasta 8

pina la 12

Pasta 12 Plni la 3 Pasta 3

p?n& la 5

Paat

pfrii

Avamsul s, mm/rot

Pina la 20 0,3...0.4 m a* , 0,3...0,4 as I

Oteluri carbon peste 20 . . . 40 0,4...0,5 0,3...0,4 • ' 10 I “ 0,4...0,6 Bpl" 1

fi oteluri eliate peste 40 . . . 60 0,5...0,9 0,4...0,8 0,3...0,7 ' «*- 0,6...0,8 0,5...0,8 0,4...0pentru constructii peste 60 ...100 0,6...1,2 0,5...1,1 0,5...0,9 0,4...0,8 - 0,7...1,1 0,6...1,0 0,6...0de aa?ini. peste100 ...400 0,8...1,2 0,7...1,0 0,6...0,8 0,5...0,6 0,7...1,1 0,6...1,0 0,6...0

peste400 ...600 1,2...1,4 1,0...1,2 0,8...1,0 0,6...0,9 0,4...0,6 1,2...1,4 1,1...1,4 1,0...1peste600 . .1000 1,2...1,5 1,1...1,5 0,9...1,2 0,8...1,0 0,7...0,8 ' • 1peste1000..2500 1,3...2,0 1,3...1,8 1,2...1,6 1,1...1,5 1,0...1,5 m M$[

Peste 20... 40 0,4...0,5 - • - -■ 0,4...0,5 «e

Fonti si eliaje peste 40... 60 0,6...0,9 0,5...0,8 0,4...0,7 4.1 0,6...0,9 01,5...0,8 0,4...0,de cupru. peste 60...100 0,8...1,4 0,7...1,2 0,6...1,0 0,5...0,9 0,8...1,4 Q,7...1,2 0,6...1,

peste 100...400 1,0...1,4 1,0...1,2 0,8...1,0 0,6...0,8 »• 1,0...1,4 1,0...1,2 m . . i , o

peste 400...600 1,2...1,8 ; 1,2...1,6 1,0...1,3 0,9... 1,1 0,7...0,9 1,2...1,8 1,2...1,6 1H Bpeste 600..1000 1,5.. .2,0* 1,2...1,8 1,0...1,4 0,8...1,0 1,0...1,2 0,5...2,0 1,2...1,8 1,0 . . .1 ,4

peste 1000..2500 1,6...2,4 1,6...2,0 1,4...1,8 1,3...1,7 1,2...1,7 5

Qbsarvstii. 1. Valori ta mai eari ala avensuri lor sa vor lua pantru adtnciai mici s i pantru pralucraraa aater ic le lor cu rez is tantaa ica , ia r va lo r i l e mai mic i ae vor lua pentru edfnciai mari jn pentru prelucrarea aater ia la lor cu rez ia tenta aare.

2. La pre lucrarea suprafete lor in trerupt e va lo r i le avanauri lor din tabel aa micsoreaze pri n fnaul t i ree cu. coef ic ientu l

I i 0 ,7 5 . . . 0 ,8 5 .



Tab e l u l 10 .8 Avensur i pa n t ru s t ru n j i re a i t a r io a r i de d tg roMrc pa s t rungur i noraa la ? i st runguri revolver cu cuiite din otel r*>idaraata cu pi acute din carburi total ice

Dimens iun i le sec-t i u n i i o u t i t u l u i ,s a u s u p o r t u l u ip e n t r u s t r u n j i r e a

i t e r i o a r a

D i a me t r u ls e c \ i u n i iro tunde ac u t i t u l u i

S e c t i u n e a

I c u t i t u l u i

p r i s a e t i c

1 0

1216

2 0

253040

40x40

60x60

75x75

Lung i -mea fnconsole

a c u t i "t e l o r ,m m

506080

100125150200

150

300

150

300

300500800

Materialul de prelucrat

O t e l u r i laminate ?i oteluri turnate Font! j i al i aj e da eupru

Adtnciaea de apchiere t, nm pine la

2 3 5 8 = 1 8

1 i1

e

Avansol a

0 ,080 , 1 0

0 ,1 0 .. .0 , 2 0

0 , 1 5 . . . 0 , 3 00 , 2 5 . . . 0 , 5 00 , 4 0 . . . 0 , 7 0

0,080,15

0 , 1 5 . . . 0 , 2 50 , 1 5 . . . 0 , 4 00 , 2 0 . . . 0 , 5 00 , 2 5 . . . 0 , 6 0

0 , 1 0 . . . 0 , 6 0

0 , 4 0 . . . 0 , 7 0

0 , 9 0 . . . 1 , 2

0 , 7 . . .1,00 , 9 0 . . . 1 , 30 , 7 0 . . . 1 , 0

0,100 ,1 0 .. .0 , 1 2

0 ,1 2 .. .0 , 2 0

0 , 1 2 . . . 0 , 3 00 ,15 . . .0 ,40

0 , 5 0 . . . 0 , 7 0

0 , 3 0 . . . 0 , 6 0

an/rot

0,12. . .0,160 ,12. . . 0,20,20. . .0,300,30. . .0,400,40. . .0,600,50. . .0,80

0 , 8 0 . . . 1 , 0

0 , 5 0 . . . 0 , 8 0

0 , 8 0 . . . 1 , 10 , 6 0 . . . 0 , 9 00 , 4 0 . . . 0 , 7 0

0,12...0,150,15...0,251 0,10...0,180,25...0,35 0,12...0,250,30...0,50 0,25...0,350,40...0,60 0,25...0,450,60...0,80 0,30...0,60

0 ,60 . . .0 ,80

0 ,40 . . .0 ,70

0 ,70 . . .0 ,900 ,50 . . .0 ,70

0,70. . .1,2

0,60. . .0,9

0,5. . .0,9

0,4 . . . 0,7

1,0. . .1,5

0 ,9 . . .1 ,2

1 ,1 .. .1 , 6

0 ,8 ... 1 , 2

0,7. . .0,9

0 ,9 . . .1 ,30,7. . .1,10 ,6 . . .0,8

0,4.

0,3

J

0,70,6

Observatii- 1.Valorile mai mari ale avansurilor se vor lua pentru adtnciai aici M pentru prelucrarea aaterialalor cu rexistainicS,iar valorile mai mici ae vor lua pmntru sdinciai aari pentru prelucrarea aaterfalelor cu rexntenâ

2 . L a p ra l u c r a r e a s u p r a f e t e l o r f n t r e r u p t e v a l o r i l e avanaurflior din tabel se micformazm prin fnaulttrea cu ooeficie

K I 0 , 7 5 . . . 8 5.



2 .L a p ra l u c ra r a a s u p ra f e te l o r f n t r e r u p te v a l o r i l a a v a n s u r i l i o r d i n t a b el se mi c ?o re aia p r i n f n mu lp 'r ea eu coe

K = 0,75... 85.

t

Ta b e lu l 1 0 .9 A va n s u r i p e n t ru s t r u n j i r e a I t a r i o a ra 91 exterioanfc de degropare cu cutite din otel rapid sau areata cu plaoc a rb u r i a e t a l i c e ,p e s t ru n g u r i Ca rus al

Lungimea Tnconsole a cu-£ itului pen-

1 tru strunjirea interioara de degro-?are, mm,pTnS la:

Haterialul de prelucrat

Ofcel I ami net si ofcel t umat Font a

nr?nciaea de epchiere t, am, plna l a :

3 5 8 12 20 3I 5 ' 8

12I

Avansul s, am/rot

200

300

500 d f e

|:x. 700

1.3...1.7

1.2...1.4

1.0...1.2

0,8...1,0

1.2...1.5

1.0...1.3

0,9...1,1

0,7...0,8

1,1...1,5

0,9...1,1

0,7...0,9

0,5...0,6

0,9...1,2

0,8...1,0

0,6...0,7

0,8...1,0

0,6...0,8

0,5...0,6

1.5...2.0

1.4...1.8

1.2...1.6 1,0...1,4

1.4...2.0

1.2...1.7

1.1...1.5 0,9...1,2

1 ,2 . . .1 ,6

1 ,0 . . .1 ,3

0 ,8 . . .1 ,1

0 ,7 . . . 0 , 9

1 ,0 . . . 1 , 4

0 ,8 . . .1 ,1

0 ,7 . . . 0 , 9(4TV

0

0

0

O b s e r v a t i i : 1.Valorile mai mari ale avansuri lor se vor lua pentru edinc imi mic i *i pentru prelucrarea aaterialelor cu rezistan

1 mica.cele mici se vor lua pantru adfnciai aari ?i pentru pre lucrarea aater ia le lor cu rez is ten ja eare.2.La prelucrarea suprafetelor tntrerupte valorile avansurilor din tabel se BicjoreezS prin lnauli ire cu coefic ie

I = 0 , 7 5 . .. 0 , 8 5 .



Tabelul 10.10 Avanaur i pentru at run j irea iter ioari da degropare cu cutite f ixate 1n bare portoutit de tip coneola

Lungieeab a r e i ,

p o rt *acula tnconsole,

n m

Adtncinea

de

a?chiere

t_,mm

Hatar ia lu l de pre lucrat

Otal Fonta

Diaaetrul iixului port-acula, am

80 110 150 200 300 80 110 15020 0

30°

Avansul s, arc/rot

5 0,6 -0,8 0,7-0,9 m 0,8 -1,0 1,0 -1,2 S m

300 8 0,5 -0,65 0,6-0,75 - - - 0,7 -0,8 0,8 -1,0 ft §IP ai-12 0,4 -0,52 0,5-0,62 • • m 0,5 -0,65 0,6 -0,8

5 0,5 -0,7 ►0,6 -0,9 0,8 -1,0 ? • -i. ....... , 10,7 -0,85 0,8 -1,0 1,2 -1,5 • • 1

500 8 0,4 -0,5 0,5 -0,65 0,8 -0,9 - * 0,6 -0,7 0,7 -0,85 1,0 -1,2 -12 0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,6 -0,75 • • 0,4 -o,55 0,6 -0,7 0,8 -0,95 m

5 0,4 -0,6 0,5 -0,7 0,75-0,95 0,9 -1,25 0,6 -0,75 0,6 -0,95 1,05-1,38 1,2 "1,56 |800 8 0,35-0,5 0,4 -0,6 0,7 -0,85 0,8 -1,0 • 0,5 -0,6 0,5 -0,75 0,9 -1,10 1,0 -1,29 w

12 0,3 -0,4 0,3 -0,5 0,55-0,70 0,6 -0,8 • - 0,4 -0,5 0,4 -0,60 0,7 -o,87 0,7-1,0 j

5 - ' - . 0,7 -0,9 0,9 - 1,5 1,2 -1,6 m B • 0,9 -1f25 1,1 *1,161000 8 - - • 0,6 -0,8 0,75-0,92 0,9 -1,2 Jm \ 0,8 -1,0 0,95-1,22 1,2

12 • • 0,5 -0,7 0,55-0,75 0,7 -1,0 - M 0,6 -0,8 0,75-0,95 |1,<

5 *■ 0,6 -0,8 0,8 - 1,1 1,1 -1,4 — 0,8 -1,1 1,0 -1,37 1,01500 8 • • 0,5 -0,7 0,7 - 0,84 0,8 -1,1 Ml * 0,6 -0,9 0,9 -1,15 0,

12 • 0,4 -0,6 0,5 - 0,7 0,6 -0,9 • 0,5 -0,7 0,8 -0,9 p^-

5 ; ' .m af ' 0,7 -1,0 1,0 -1,3 m m 0 ,9 B H € ,2000 8 ** * - 0,5 -0,8 0,7-1,05 | 0,8 -1,1 0^

12 •* m 0,3 -0,65 0,5-0,9 • IS1 * SB 0,7 -0,85 0,

Obaervetif.1.Le prelucrarea cu bare port~acula rezeaatX pe dou& raazeme,de aieeenea la prelucrarea aliajalor neferoase,valarileavanaului din tabel ae aireac cu 30...40X. 2.La aolicitarile cu pocuri, valor lie avansului din tabel ae aicforeaxl c

3.Le prelucreree otelului fi fonte i cu cutite cu plScute. dure ae edopttt veloaêe infmri oarl a avanaului.4.Valorile eeri ale avanaului ae ieu la prelucreree otelului cu Rm < 600 N/am fia fontei cu HB < 100,cu cutite din

B h H h H H

r a p i d .



Tabelul 10.11 AvanaurI pantru allaj* cu eutlta prevlsute ou pi louta i n v a l o - a t r a i l

Tipul Nate- Unghiul AdTnciaea Avenaul Plloute epoMetoare Meterileul

prelu*erirl1

rielulda pre-luerat

prInoi-pal, Igreda

apchiarea,

aa/rot Forae laze darecorda're evlrfului

Fe ut i j plioutet

Dagro-Mr* Font A 75° aax.6

0,4

0,50,6

Pitreti

aau roa-b i d

1,2

1,6i A

0,2x20°

0,4x20°0,4x20°

Metertal

ox ido-cara-aio(AljOj)

Otel 75° aex.50,30,40,5

1 , 2I Ii,*

0,2x20°0,4x20°0,4x20°

Semif i-nisare

Font! 75° 0,5 ... 10.20,30,4

Pitratlsau tri-unghiu-

0 , 81 , 21 , 6

Materieloxido-cera-aio (AUO 3 )

Otel 75° 0,5 ... 10,20,30,4

1 . 21 . 21 , 6

Finisare

Font!

fiotel

75° 0,30 , 10,150,2

Pitretisau tri-unghiu-lari

. ..

0 , 80 , 81 , 2

0,05x20°Meterieloxido-cere-

TiC;

Al2°3+MC) 1

Observatii: T.La operatia da degropare se utflizeezi ratafia dintre avans si raza davtrf a plicutei s = (0,3 ... 0,5)r. 2. La operatia da finisare, pentrua se obtine rugozitete corespunzStoare, sa utilizeezi relatia dintreavans 91 raza de virf e plicutai s =(0,08 ... 0,1)r.

Tabelul 10.12 Coef icienti de corectie ai avansului functia da razistenta la rt saraa aaterialului de prelucrat

2Rra/ N/ram , pentru Bate-rialul de prelucrat

PTni la 500 500 ... 700 700 ... 900 900 .. 1100

Coefioientul de corectia 0,7 0,75 1 , 0 1,25

Tabelul 10.13 Avanauri pantru strunjiraa de dagrosara oxterioari fi interioari aaliajalor de aluiiniu, aa/rot

Caracterulseaifa-

br icatuluisau piasai

Strunjirea exterioari Strunjiraa interioari

Adinciaea de apchiere t, ■IB Adinciaea de aschiara t,an

PTni la 2 2,5 .. 5 5,5..8,0 8,5..12 Pint la 2 2,5..5 5,5 I 10

RigidMar igid

1...1,50,5..0,8

0,7...1,00,4...0,5

0,5..0,80,2..0,4

0,3..0,60,1..0,3

0,8..1,00,6..0,8

0,5..0,80,6..0,6

0,4...0,6 I0,3...0,5 J



Tsbelul 10.14 Avenaul p-«tru sin* j ire. * <bBro>a~ “ hj» . p o h U w .supl laantark ( H -0°), M B S B pl**t» dln " rhurl ■*t«l««a

UngMul de itao prinalpal

Diaaetrulpiesei,eapfni la

» 45° X | 90°

HtUriilulSect iunaacorpuluicuptului

Adlnciaea de apchie re t, aa, pina la

3 5 3. 5

Avan su 1 s, aa/rot

Otel carbonde cat it ateofcel aliatpantru con*struct iids aa? ini

16 x 254060

100 si aaiaara

1,0...1.21.4...1.5

1.8...2.0

1,0...1,2

1,3...1,5

1,0...1,21.2...1.4

1.4...1.6

1,0...1,2

1,0...1,4

20 x 304060

100 pi aaiaara

1,0...1,21.4...1.5

1.8...2.5

1,0...1,2

1,4...2,0

1,0...1,21.2...1.4

1.2...1.8

1.0...1,2

1,0...1,4

25 x 40pi aai aaro

60100 pi aai

aara

1.4...1.8

2.0...3.0

1,2...1,6

1,6...2,5

1.0...1.4

1.2...2.0

0,8...1,2

1,0...1,5

p p 16 x 254060

100 pi aai aara

1,0- .1,41.4...1.8

2.0...2.4

1.0...1.4*

1.5...2.0

1,0...1,21.2...1.5

1.5...2.0

1,0...1,2

1,0...1,4

Fonti

L

20 x 304060

100 aai

aara

1.0...1.41.5...1.8

2.0...2.8

1.0...1.4

1.5...2.5

1,0...1,21.2...1.5

1.5...2.2

1,0...1,2

1,0...1,5

?

25 x 40

i aai Bare

60

100 pi aai Bara

1.5...2.0

2.0...3.5

1.2...1.5

1.6...3.0

1,2...1,6

1,5...2,5

1,0...1,2

1,2...1,5-

Pentru cuîtele cu corp de secfciune dreptunghiularai din oondiîa de rezisten£3 la incovoiere, se obfine relatia:

F2 = ----------- [N], (10.5)6 L

In care Ra- este efortul unitar admisibil la incovoiere almaterialului din care este CGnfecficnat corpul cutitului,int i /nm ; b - lfffrimea secfiunii cufcLtului, in mm; h -mS^ iwea secfiunii cuîtului, in mm; L -lungimea in console a cuîtului,in nm. Se reoomandfl L = l,5h.

Pentru cu£itele cu corp de secîune circularA, din aoe- leaî condiîi, se obtine:



2

4

2

4

2

5

4

in

d3 R_

32 L[N]! (10.6)

in care d este diametrul sec£iunii drculare a oorpulul cu JL-tului.

For£a principals de a§chiere se determine cu urmatoarearelatie:

X 1 H n iHB (10.7)

in care este un coef icient in funcfcie de materialul de prelucrat de materialul sculei a^chietoare (tabelul 10.15);t i adincimea de a§chiere, in mm ; s - avansul de a§chiere, inmm/rot; x1# y, - exponential adfnfHm-H §i avansului die ayhiere(tabelul 10.21); HB - duritatea materialului de prelucrat; n, 1exponential duriâtii materialului de prelucrat (tabelul 1 0.22).

Tabalul 10.15 Valorila coeficientilor si Cg

Tipul cuti-tului

Materialulplrti iaschietoarea cutitulu i

Durita*- Materialul da prelucrat

ter ialului

Otel, otel aliat,alueiniusi aliaje da aluainiu

Fonti sicupru

aliaje da

de prelucratHB

C4 | C4 |

Cutit Otel rapid si < 170 279,0 0,027 63,5 1,3normal carburi aeta~

lice> 170 35,7 0,027 51,4 0,45

Cutit pon-tru cane Ia- 0(el rapid sicarburi aeta-

< 170 344,2 0,031 88,2 1,2

ra si pete-zare

lice > 170 44,2 0,031 88,2 1,2

Bgalind intre ele pSrîle din dreapta ale relafiilar(10.5) §i (10.6) cu (10.7) §i determinind pe MsM, se va ota ine

- pentru cuîte cu carp de secîune dreptunghi(figura 10.3):

ali neai,

e-

Fig. 10.3. Distanta in consol! a cutilului

347



8 e t**[mm/rot] I (10.8)

In cares h/L est e raport ul di nt r e inalt imea cut i t ul ul f ei lunji-mea In ccnsol S a c u^t ul ui ; ci nd se l ucr eazS cu cubits dest r ung normal e p da planat aoest r apor t ar e valoaraa

h/L 1 1,00 . . . 0 , 5 ;- pent r u cu i t e cu corp de secp.une ci r cul ar s : H

■Ji3=

O.ld3CiIi.tXlHBni [nm/r ot jfflj (10.9)

DacS se adopts pentru R.- vaioarea R01 = 200rela iile (10.8) §1(10.9) vor lua forma:

- pentru cu£ite de secfclune dreptunghiularS: M

a=3,33 hb(4)

Li±_ .{nm/rot], (10.10)

- pentru cuîte cu corp de sec£Lune circulars:

m V 20cPCtLt 1HB 1 [mm/rot], (10.111'

Val or l al e avansur i l or obfci mit e di n forinulele (jiO.lO) §i(10.11) vor t r ebui sS f i e mai mar l dec i t c el e recomardat e int a b e l e .

b. Verificarea avansului din punct de vedere a l rezisêl plapuêi din alia dur. In cazul strunjirii otelului necfi-lit, cu cufite cu unghi de atac principal x = 45° , aceastS verificare se va face cu forraulele :

8,3 C1'8 ‘s = ---------- , pentru R, > 600 [ N/mm? (10.13)

t ' R,

348



In care: C este grosimea plAcuôi din carburi metalioe, In jiin ; Rn a r e z i s t e n^ de r uper e l a t r ac i une a mat erlalulul deprel ucr at :, i n daN/mm ; t - de af chier e.mm.

Pentru alte valori ale unghiului de atac principal valorile avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) trebuie amplif icate cu expreaia:

U , / X

(- - - ) ', (10 .14)sin x

uraie: X, = 0,7 cind R, > 600 | N/mm2 ] ;

X, = 0,87 cind R, £ 600 [ N/mm2 ] .

Pentru prelucrarea fcntei , avansurile calculate cu formu-' lele (10.12) (10.13) se mSresc prin inmulfirea cu urmatoriicsoeficienti de corecîe Ca :

Fonta moale HB - 150 ... 170 ! Cs | 3,2 Fonta cu duritate mi j lode HB = 180 ... 200 , Cs = 2,7 Fcnta durS HB = 210 ... 230 , C5 = 2,4

c. Veri f ica rea din punct de vedere alfor ei arihrisede rzistesrfa mecanisnului de avans. Aceasta verificare se face can-parind oomponenta axiaia a apasarii de a^chiere cu forâ admisade mecanismul de avans, trecuta de obicei in cartea ma§inii -u-nelte.

In cazul in care marimea forêi admisa demecanismul deavans nu este trecuta in cartea ma§inii-unelte, ea se determindin mndiîa de rezisten^S la incovoiere a dintelui pinionulvicremalierei ( in cazul in care cSruciorul prime^te mi§carea d

avans prin cuplul cinematic pinion-cremaliera ) sau din calculul §urubului conducator la incovoiere longitudinal a §i a piulifcei la presiune specifics ( in cazul in care cSruciorul primefte mifcarea de la cuplul cinematic furub conducator-piuli'ta

Cazul transmisiei mifcdrii de avcflns prin intenrodiul cuplului cinematic pinion - cremaliera este folosit la obfcineremi§c3rii de avans la strunjirea longitudinaia. In fig. 10.4 este data schema forêlor ce actianeazfi asupra saniei longitudinale.



Fig-10-* Soh«» for^lor o* witlon*longitudinal*

Forta Q ce act±aneaz£ asupra saniei longitudinale estadata de relatia:

Q = F„ + ( F, + Fy ) H [N ] (10.15)

Punind oonditia Q < F (forfca tangential^ pe care o poatesuporta dintele pinionului) se cibfcine:

F„ + M ( F, + F ) < Ft (10.16)

Luind n = 0,1; Fy = 0,4 F2 si Fx = 0,2 Fz rezultS:

X1 $ YiQ = 0,34 F2 = 0,34 C4 t HB s < Ft (10.17)

adicS:

ns =0,34 C ^ L t ^ HB "1 [nm/rot], (10.18)

Calculul formei tangenîale pe care o poate suporta dintele se face cu relatia:

Ft = tc m b y Raj (10.19)

unde m este modulul pinionului cremalierei, in mm; y | coefi-cient de formS al dintelui, ale carui valori sint date in tabelul 10.16; b - IStinvea dintelui pinionului, in mm; Rtj I rezis-tanâ admisibilS la incovoiere a mater ialului pinionului inN/mm .

350



Tabelul 10.16 Valoril* ooaf lofantului da forma a dfintalu! "y" din relatia <10.191

Nualrul dadinti z

y Nvaiirul da y j

a - 20° 5 * 15°dinti z

B 1 1 o « ■15° |

14 0,088 0,075 30 0,114 0,101 l15 0,092 0,078 34 0,118 0,10416 0,094 0,081 38 0,122 0,106 I17 0,096 0,084 43 0,126 0,108 I

16 0,098 0,086 50 0,0130 0,110 19 0,100 0,088 60 0,134 0,113 20 0,102 0,090 75 0,138 0,11521 0,104 0,092 100 0,142 0,11723 0,106 0,094 150 0,146 0,11925 0,108 0,097 300 0,150 0,12227 0,111 0,099 paste 300 0,154 0,124

d . Verif icarea avansului d i n p u n c t d e ve d e re al rig

tii piesei. AceastxL verificare se face numai p e n t r u p i e s e lungL/D > 7.

In calcule se va £ine seama de sSqeata. de incovoierepiesei sub acîunea componentei radiale Fy §i a celei tangen£iale Fz a apasdrii de a§chiere.

Conponenta tangen£ial& Fz se determine cu formula (10.7)iar componenta radialS Fy se va determina cu formula:

E f e Fy = Cg t 'HB112 sY2 [ N ] (10.20

Coeficienîi C4 si Cj sint valabili numai pentru oandiîle date in tabelul 10.17; de eventualele modificSri se £iseama inmul'firxi valorile C4 §i din tabel cu coeficienfcii corec£ie K15 ... K19.

Prin coeficientul K15 se %ine seama de influenza proprt&îlor materialului de prelucrat.

Pentru o£el laminat la cald, recqpt, normalizat §i tratermic ( imbunatatit) K15 = lf0 . Pentru aluminiu §i siluminK15 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu = 160 ... 340 N/nK15 = 0,15 ... 0,4, iar pentru §|j > 350 N/mm , K« I 0,55.

Prin coeficientul se %ine seama deinfluenza unghiulde atac principal (tabelul 10.17).



Tabelul 10.17 Valorfie oaef lolentulul *16

Unghlul da Otel S upoare Fonti H all*J* de oupru ">m~mateo prtri' —| "11 1-1 ■I■■U—■ ' miotpal, gradi I Fy 1 - v

Coaf ioiantul K16

50 1,08 1,63 1,05 1,231,00 1,00 1,00 1,00

60 ! 0,98 0,71 0,96 0,8775 1,03 0,54 0,91 0,77

90 1,08 0,44 0,92 0,70U H

Prin coeficientul K 17 se îne seama de influenza razei R 9virfului cu£itului. Valorile coeficientului IC,7 se determine cuexpresiile din tabelul 10.18.

Prin coeficientul K 18 se tine seama d e influenza unghiuiuide degajare (tabelul 10.19)

Prin coeficientul K19 se tine seama de influenza mSriaiiuzurii (tabelul 1 0 .2 0).

Tabalul 10.18 Expreaiile pantru calculul coaf iciantului

Hatarialul 0(al carbon obipnuit, otel car Fonti si aliaja de cuprusupua bon da calitata o(al aliat.praluorArf1 aluainiu, aliaja da nagnezlu

F F F,z y z Y

K17 1 <'-/250/1 (r/2)0'3 (r/2)0'07 (r/2)0'2

Observatie. r este raza la vfrf a cutituLui, mm.

Tabalul 10.19 Valor ila coaf Iciantului

1 ComponenteI fortei daI apchlere

Abaterea alrinii unghiului da dagajara j ,grade

-8 -6 -4 -2 0 2 4 J e

11,101,40

1,0751,30

1,051,20

1,0251,10

1,01,0

0,9750,93

0,950,85

0,9250,78

0,900,72

Tabalul 10.20 Valorila coeficientului ^

I Componenta

1 fortei da

0L, 0LC, Otel aliat pi fontinaleabili

Fonti cenupie

Mirimea uzurii hfl, mm, pe fate de apfzare cutitului

1 apchlere 0 0,5 1,0 1/5 2,0 0 1,0 2,0 3,0

I u

I______ i L - 1 11

1

0,930,52

0,960,65

0,980,82

1,0

1,0

0,810,33

l o o

l a g 0,83

0,58

i pl

1

i °

° M

352



r ac u

lui

imii

In tabelul 10.21 sint dote valorile exponen&Llor xr, yt , x y2, iar in tabelul 10.22 sint date valorile pentru expcnen- pjL §i 2 *

Tabelul 10.21 Valoril e expo ne nt Ho r x^ f y1

Materialul de preluorat

Tipul cutitelor Otel, otel eliet, | de Fonte ai aliaje da oupruaagnaziu, aluainiu

X1 *i *2 *2 X1 *1 I *2

Cut it nornel 1,0 0,75 0,9 0,75 1,0 0,75 0,9 0,75Cut^ P*ntru canetare

gi retezare 1,0 1,0 1,2 1,75 1,0 1,0 1,2 0,75

Tabelul 10.22 Valorila exponent!lor

Tipul sculeia;chietoare

Tipul aaterialului deprelucrat

Duritatea aa-tarialului da

prelucratn1 n2

Otal carbon obiynuit,otel carbon de calitataoteluri aliate

HB 4 170 0,35 2,1

Toate tipurilada cutite

HB > 170 0,35 2,0

Fdntfi Toati gaaada durititi 0,55 1,3

Rigiditatea piesei de prelucrat are o i nf lu en t deosebit&asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in direcfcia re-

zultantei componentelor tangential^ §i radial3. a ap&sSrii dea§chiere poate du ce la vibratii inadmisibile, iar incovoierepiesei in direcîa oonponentei radiale Fy, duce la abateri deformS geometries a piesei •

In cazul strunjirii, sdgeata maxima de incovoiere a pieseise determina c u formulele:

- pentru prinderea intre virfuri:

f = — — - [ mm ] (10.2148 E I

- pentru prinderea in universal §i virful pSpu§ii mobile:

l 3 . - j l s Bf - ----— [ rant ] (10.22

96 E I

353



-

Ff - ----- [ nm ] (10.23)

3 E I

In relaîile de »"**t sus s-au f4cut notaîile: f—sSgeata Binoovoiere, in m ; L - lungimea piesei jare se prelucreazA, inran; E - modulul de elasticitate, in N/mm ; I -mcoientul de iner>frjp al secîunii piesei, I = 0,05 D I ran ; D -diametrul piese!de prelucrat, in ran; F - for£a rezultantS, abtinutd prin ccofiu-nerea ocsnpanentei tangentiale §i radiale a apffsfirl i la a^chiera(la strunjirea de degrofare) sau numai forâ radialfi de a§chie-re (la strunjirea de finisare).

Avansul ales trebuie s3 respecte urmatoarele condi ii:1 sSgeata ds incovoiere a piesei in di rocfri a componentei

radiale a apas&rii de a§chiere nu trebuie sfi dep3§easc3 0,25din cimpul de toleranta pentru prelucrarea piesei, la strunji-

rea de finisare;- sSgeata de incovoiere a piesei in direcîa rezultantioomponentelor Fz §i F ale apfeSrii de a^chiere trebuie s£ fie,in funcîe de stahi 1 itatea la vibraîi a sisteraului §i de ccn-di'tiile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre limitele 0,2 -0,4 ran, in cazul strunjirii de degrofare §i semifinisare.

Verif icarea avansului dup3 sSgeata de incovoiere in direc-îa rezultantei cxmponentelor Fz §i Fy ale aj&siiiid de a^chierese face in cazul strunjirilor de degrofare fi semifinisare.

Rezultanta se determine cu formula:

F - V (Ps)2 + (Py)2 [ N ] (10.25)

Pentru calcule aproximative se poate lua cu o preciziesufucienta pentru practicfi:

F - 1,1 Fz [ N ] (10.26)

Xntroducind in expresiile (10.21), (10.22), (10.23) valoarea fortei §i £inind cont de recomandSrile de mai sus referi-toare la valoarea sagefcii, se ab£in o serie de ecua ii, care sevor rezolva in raport cu s. 1

In tabelul 10.23 sint date expresiile lui s obtinute Inurroa rezolvfirii sistemelor de ecuaîi.



Tabalul 10.23 Expraaiila avanaurilor In funatla da rtgidllataa piaaai

e. Verificarea rinKiniin moment de torsiune admis de meca—nisraul mi§c3rii principale a m a y ni-i-nm*!to| Aceasta verificarese face numai pentru sec£Luni mari ale apchiei, cu formula:

Fz D2 - ---------- [ N m ] (10.26)

1000

in care: D este diametrul de a§chiere, in mu; Fz * ccrapcnenta Fa formei de a§chiere,in N.

Dublul moment de torsiune, calculat cu formula (10.26) trebuie s& nu depd q c s Sl valoarea dublului moment de torsiune cpoate fi realizat la ma§ina-unealt& respective, care se determine cu relatia:

19500 N. rj

2 Mj a --------:----- I N m ] (10.2

n

in care : NH este puterea motorului ma§inii-unelte , in kW n - turaîa arborelui principal , in rot/min ; | - randamentumaginii-unelte (0,85*0,95).

Verificarea dublului moment de torsiune admis de meoanimul mi^c&rii principale se va face dup& calcularea vitozei da^chiere §i deci dupd adoptarea turafiei pentru arborele principal.



Avansul alas pentru strunjirea da finisare se verifXr* 3- oolitatea prescrisA suprafetei preluarata este ;

principal care deterrainA mSrijnea avansului la ■trunjii^^r*r'4 nisare. Valoarea avansului in funcîe de rugozitataa da *1*^' fata p r e s c r l s d , se determine cu formula:

S6C j j R , r | m ] U 0 i28)

in care s este un coeficient ce depinde de unghiul de principal x t ©5/ e6-expanent al rugozit&tii §i al razei oordare la virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in /xm ; r - raza I virf ,in inm.

Valorile coeficientului CjR §i ale exponentilor e5 e sint date in tabelul 10*24.

Tabalul 10.24 Valor ila coeficientului exponentilor e^ pi 51

Unghiul de atac principal |

( unghiul da atao aecundar j CSR*5

a

|

45°<45°> 0,0909 0,487 0,528

70°(20°) 0,0899 0,509 0,463 1

90°(5°) 0,0893 0,597 0,297

abelul 10.25 Formulate pantru determinarea avansului In func£ie da rigiditatea pieai

Procadaul daprindere apiesei

Falul prelucririi

Strunjira da finisara

Expraaiila da calcul ala avansului

1 Intro vfrfurf , „ ? / “•“ ' . * » I f 1V

I In universalI pi vfrful pipu- 1 pii mobji«

. . ? / _ . * • * H 1i i i f f p f e . slsl _

I in unlvera&L M \ f °'15E ! • * ° ( °) I mm/rot I J

V 1i 18 I §■

356



Din cartea niaînii-unal te, se va aleg* avansul imdiat iiv* ferior oalui calculat cu formula 10.28.

La strunjirea de finisare a pieselor lungi ( L/D >7 ) m face §i verificarea avansului din punct de vedere al riglditA- £ii piesei . Pentru verificare se aplicA fonnulele (10.21),(10.22), (10.23) in care se va inlocui valoarea lui F cu H

In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s.In practica proiectSrii proceselor tehnologioe, pentru strunjirea de finisare se folosesc 9 normative pentru alegera avansului in func£ie de calitatea suprafetelor prelucrate sau in funcîe de precizia impusa ri-imfingimrH respective. In tabelele 10.26 §i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strunjirea de finisare, in funcfcie de calitatea impusA suprafeêi de prelucrat.

In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea

interioarfi de finisare, in funcfcie de clasa de precizie inpusft alezajului de prelucrat.

■In tabelul 10.28 sint date valorile avansurilor pentru

strunjirea de finisare a aliajelor de aluminiu, in funcîe de calitatea suprafeêi .

Tabelul 10.26 Avanaul s aaxia adiis da rugozitataa aqprafatai

Unghiurile daatac alacu*itului

Rugozitataasuprafaêi

V *

Raza la vlrf r, aa

0,5 1.0 1,5 2,0 2,5 3,0

1/6 0,07 . 0,11 0,14 0,16 0,18 0,20X = 45° 3,2 0,11 0,16 0,19 0,23 0,25 0,28

6,3 0,15 0,22 0,27 0,32 0,36 0,39

XiB 45° 12,5 0,21 0,31 0,38 0,44 0,50 0,5525 0,30 0,43 0,53 0,62 0,70 0,7750 0,42 0,61 I | 0,75 0,88 0,99 1,09

1,6 0,08 0,11 0,13 0,15 0,17 0,18X = 45° 3,2 0,11 0,16 0,19 0,22 0,24 0,276,3 0,16 0,22 0,27 0,31 0,35 0,38

X«= 45° 12,5 0,23 0,32 0,39 0,44 0,49 0,54

25 0,33 0,46 0,55 0,63 0,70 0,7650 0,47 0,65 0,79 0,90 1,00 1,09

1,6 0,09 0,11 0,13 * 0,14 0,15 0,16

l ‘ 45° 3,2 0,14 0,17 0,20 0,21 0,23 0,24

6,3 0,21 0,26 0,30 0,32 0,35 0,37

*5° 12,5 0,32 0,40 0,45 0,49 0,52 0,55" I

25 0,49 0,61 0,68 0,74 0,80 0,84

50 0,79 0,92 1,04 1,13 1,21 1,27

357



__ H ER t ru n j l r « i In t e r i o a r i da f u i

Ta b a lu l 10.27 V a ^ J * ^ ^ E T o u p l * * * * **• -BM °U* l t # °* *1 r * l 3

Rugoi 1tataau p r « f « ( a lprelucrata

1 j aa

Hatarialul da

pralucrat

Avenaul a,aa/rot, pentra outttulut, r

u rasa la virf

0,5 1,0 1,5 l|

a*

3,2

Otel

Font! pi eli*

aja da ct*>ru

0,4...0,55

0,25...0,40

0,55...0,65

0,40.I.0,50

0,65...0,70 I

0,50

1,6Otal

Fonti pi ali

aja da cupru

0,20...0,30

0,15...0,25

0,30...0,45

0,20..~.0,AO

0,35...0,50

0,30...0,50

0/8Otal

Fonti pi ali*

aja da cupru

0,11...0,18

0,10...0,15

0,14...0,24

0,14...0,20

0,16...0,28

0,15...0,30

Tabalul 10.28 Avanaur I pantru atrunjlraa da finiaara. Intar ioari fi axtarioari aal iajalor da aluainiu

I AdTnciaaa da apchiara< 5 < 3 < 1

Raza da vTrf a %cutitului r,aa > 2 * 1,5 > 1,0 0,5...

1,0

Much is supli*nentari dt

apchisraX f0°

I Rugozitataa suprafetei1 da pralucrat Rfl, fm 25 12,5 6,3 3,2 1,6 6,3-3,2

I Material1 da pre-I lucrat

Tipul prelu-erar i i Avansul s, mm/rot

I AluainiuStrunjire ex-terioari

Strunjira in*terioari

0,4-0,7

0,3-0,6

0,2-0,4

0,1-0,3

0,1-0,15

0,06-0,1

0,06-0,10

0,04-0,05

0,05-0,06

0,03-0,04

0,5*0,8

I Duratu-1 ainiu

Strunjire ex*terioariStrunjira inter ioari

0,6-0,9

0,5-0,8

0,3-0,6

0,2-0,5

0,25-0,3

0,2-0,25

0,12-tt,15

0,07-0,10

0,07-0,10

0,05-0,06

0,6*0,1



10.7. DETERMINAREA VTTEZEI DE ASCHIERE

In cazul strunjirii longitudinale, viteza da a§chiere poate fi exprimatA cu relatia:

Iv B ----------------- [m/min] (10.29)

S i Yv HB n j| t s — |

1 200

in care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristidle materialului care se prelucreazd §i ale roaterialului scailei a§- chietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei a§cfaietoa- re, in min. (tabelul 10.3) ; m - expanentul duratailit&tii (tabelul 10.29) ; t - adindmea de a§chiere, in ran ; s - avansul de a§chiere, in mm/rot; KB - duritatea roaterialului de prelu

crat, in unita£L Brinell; yv - exponentii ariindmii dea§chiere, avansului (tabelul10.30); n I expcrientul durit&îiroaterialului supus prelucrarii;k- .. - diferiî coeficienticare £in cont de condiîile diferite de lucru in comparable cu cele considerate.

Tabelul 10.29 Valorile exponantuluf durabilitatif ■

iHaterialulda prelucrat Tipul sculei

Hatarialul pirtii apchietoare

Carburi aatalice

Grupe dautilizare K

Grupa dautilizare P

Cut ft normal,cut i t da atrun-jit plan, cutitda strunjitinterior

cu ricire 0,125 0,15 0,125

Otal pifonti■aleabili

firl ricire 0,25 0,15 -

Cutit dacanelat piretezet

cu ricire 0,25 0,15 -

firi ricire 0,2 0,15

Fonti

Cutit noraal,cutit da strunjit plan, out itda strunjitinterior

firi ricire o.t

4

0,2

n

iCutit dacanelat piretazat

flri ricire 0,15 0,2 -



Tabelul 10.29 (ocntinuan1,

iMalerialulCondifi ila

Hatarialul pirtit epcMetoara

Id* preluerat Tipul soulei

Otel rapidCarburi ■atalioa

Grupa dautHtzara |

Grupa deutilizara I

I Al iaje da1 oupru

Cut ite datoata tipurila

cu pi firiricire 0,15 0,2

I Aliaje daI aluainlu pt1 aagnaziu

Cutite datoata tipurila

cu pi firiricire 0,3 0,3 9

I AliajaI raziatante1 la taape-

Cut itnoraal

Prelucrarediscontinui 0,19 -9 9

Prelucrarecontinui s . 0,15 0,29

Cutit daratazat

Prelucrarecontinui - 0,33 0,33

1 Aliaja da1 titan cu1 - 1001 N/nwr

Cut it normal

Pralucraracontinuis»0,08...0,4■■/rot pit® 1 ... 4 M

- 0,33 9

Tabelul 10.30 Valorile coef icientului Cy |i ale exponantilor fi Yy

I Materialulj pirtii1 apchietoareI a sculei

Materialul daprelucrat

Avansuls, fn

Condi t H da prelucrare

■m/rot Cu ricire Firi ricira

Cv xv Cv

I Otel, aliajeda Al pf Mg

s < 0,25s > 0,25

96,260,8

1 o o

1 K W 0,33

0,6652,542,0

0,250,25

0,500,66

j 0(el rapid

I pantru scule

Font! MleabUl s « 0,25

s > 0,25

55,4

*7,4

0,20

0,200,250,50

42,6

*4,50,200,20

0,400,40

Font! cenupiapi aliaje dacupru

Sen if i-nisare - - . 34,2 0,15 0,30

I-------------- Degropare - - r'»*■ 32,4 0,15 0,40

360



Tabalul 10.30 (continuere)

Mater lalulP*rtllapchietoare

Materialul da Avanaul Condlttl de prelucrara

aa/rot Cu riolre FArft rioire |

1 *v 1 cv \V ”l

Aliaje reziatentela teaperaturi

Diacontl-nuu

20,5 0,15 0,45 I 1 1 1 • $2 j

I

metalica dingrupa de uti*lizare KAO

Fonte pi aliajede oupru

§1 0,3a I 0,3

133123

0,220,22

0,400,50

126112

0,220,22

0,400,50

Aliaje reziatentele teaperatirA

a 1 0,3a > 0,3

10274,6

0,250,25

0,691,50

• 1 -

Carburiaetalice dingrupa de ut i-lizare P10

Aliaje de titanR a 1000 N/naffi

8*0,08..|... Maa/rot

* 'ft I n 0,06 0,3

Ofcel, aliaje deAl pi Mg

s < 0,3a - 0,3....0,75a > 0,75

257

294285

0,18

0,180,18

0,20

0,350,45

242

267259

0,18

0,180,18

0,20

0,350,45

Aliaje reziatentela teoperaturi

Strunj irecontinui- — ......

- - 190 | 0,20 0,25

Val or i l e expanent ul ui n § i al e c o e f i de nî l o r k l . .k 9 s i ntdate mai jos.

Val or i l e exponent ul ui dur i t &t i i mat er i a l u l u i d e p r e l u c r a tn s i n t ur a &t o ar e l e :

- pent r u o£el car bon cu HB £ 130 n = 1 ,0

- pent r u o£ el car bon cu HB > 130 n = 1,75- pe nt r u o£ e l a l i a t , f o nt s § i a l i a j e de Cu n S 1 , 5- pe nt r u o t e l ur i r e f r a ct a r e n = 0 .Pr i n c oef ic i ent ul k 1 s e t i ne s eama de inf l uenza s ec t i u ni i

t r a n s v e r s a l e a c u f i t u l u i :

I q Ik , = ( - - - - ) . , (10 .3 0)

20x30

2

i n c are s q es t e s upr afaâ s ec t i u ni i t r ans v er s al e, i n mm ; I -c oef i c i ent u l i n func fcie de mat er i al ul pr el uc r at . Pent ru o£el |= 0 ,0 8 i a r pe nt r u f o nt s § i pe nt r u ne f e r o a s e | = 0 , 0 4 .

Pr i n coe f i ci ent ul 3^ se t i ns seama de i nf l uenza unghiuluid e a t a c p r i n c i p a l :

4 5 p

3 % - ( - - - ) | (10.31)

X

361



In care: p - este un exponent in funcîe de natural ma te ri al u^ de prelucrat. Pentru o£el I aluminiu §i aliaje de magneziu H H lucrate cu scule din o£el rapid p 3 0 ,6 , iar pentru cele prei^ crate cu carburi metal ice grupa de utilizare P §i M , p =* 0,3Pentru prelucrarea fantei cu scule di n o£el rap id a tutur^l metalelor cu carburi metalice din grupa de uti lizare K I 1 10,45.

P r i n c o e f i c i e n t u l k 3 se £ i n e seama d e i n f l u e n z a u n g h i u l ^t A i ^ u l u i se cun dar | ! :

a °'09

k 3 - ( ----------) r p e n t r u % , * 0 (10,32)

X 1

I n c a r e : a = 10 p e n t r u s c u l e d i n o £ e l r a p i d § i a 1 15 pentrus c u l e a n n a t e c u p ld c u ^ e d u r e .

P r i n c o e f i c i e n t u l k 4 s e £ i n e seama d e i n f l u e n z a r a z e i <Jer a c o r d a re a v i r f u l u i c u £ i t u l u i :

r /1

K = ( — ) ' (10.33)2

in care : /i este un exponent funcfcie de tipul p r e l u c r a r i i § i ds materialul de prelucrat . Pentru prelucrarea d e d e g r o § a r e ^ I 0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a otelului §i a a l i a j e l o r

de aluminiu §i magneziu /z = 0,2; pentru prelucrarea d e f i n i s a r e

a fontei §i a aliajelor de cupru, fi = 0,08.

Prin coeficientul (tabelul 10.31) se %i n& seama de in

fluenza materialului din care este ccnfecîcnatd p a r t e a a r c h i e -

toare a sculei.

Tabelul 10.31 Valorilt coeficiantului

1 Materialul de prelucrat Materialul p&rfii apchietoerea sculei

Valoarea coeficientului

k5

Toate materialele Otal rapid 1,0Fonts pi materiale K40 0,83

dura K30 1,00K10 1,32

P30 0,7P20 0,85

Prelucrarea otelului P10 1,0

I P01 1,5 ___

362



Prin coeficientul k* ( tabelul 10.32) se ne seama de materialul de prelucrat.

Tabelul 10.32 Velorile coef iciantului raj


--------------Valorile coefl-otentulul

Otel carbon : continut da C < 0,6Xcontinut da C > 0,6X

1,00,85

Otel pentru autonate 1,2

Otel aliat cu Cr; otal Cr-Ni; otel Cr-V; otel Cr-Ni-V;otel aliat cu Ni; otel Ni-Mo; otel Cr-N1_Mo; otel Cr-Mo-V;otel allat cu Ho; otel Cr-Mo;otel Cr-Hl-Ko.

1,1

Otel Mn; otel Cr-Kn; otel Cr-Mn-Mo; otel Cr-Hn*Ti; otel Cr~Si;otel Cr-Si-Mo; otel Cr-Ni-W; otel Cr-Mo-Al; otel Cr-Al 0,9

Otel aliat cu Cr pi U 0,75

Otel rapid de soule,slab pi Tnalt aliat, otel da supape piotel inoxidabil 0,65

Fontd cenupie,fonti maleabilS pi aliaje de cupru 1,0

Aluminu pi siluonniU 5,0

Duralurainiu: R_ * 250 X/mi^R”= 350 N/auafR" > 350 U/mr ■

6,05.04.0

Electron Rn = 160 N/mro 6,5

Pr i n coef i ci ent ul 3^ se £i ne seama de moriul de obt i ner e asemifabricatelor :

- pent r u mat er i al e l aminate l a r ece k^ =* 1,12- pentru materiale laminate la cald, normalazate §it r at at e t ermic (i mbunat a i t e) " k7 = 1,0

- pent r u mat eri al e recoapt e *= 0,9Prin coeficientul kg se %ine seama de st ar ea s t r at ul ui

superficial al semifabricatului :- pentru o£el fara tender

*8 = 1 / 0- pentru o£el cu funder

kg = 0,9

- pentru fcnta cu crustak g = 1 , 0

- pent r u f ont a cu cr ust a cu duri t at ea HB = 160^8 53 0 / 7 , j

- pent r u font a cu cr ust a cu duri t at ea HB = 160 . . . 200^ = 0 , 8

- pent r u f ont a cu cr ust a cu dur i t at ea HB > 200kg « 0,9

363



Prin coaficiantul k* sa îne seama de forma degajare:

- pentru forma planA k,- pentru forma oancavi - «I pentru fa£a de degajare cu fa$et& ■ I H1 pentru formft planA cu unghi da degajare negativ

(y ** -5 111 *“10°) §i « I a 5 111 12 H I I I

Tabelul 10.33 Co«f(ciin(H d> corectle mi vitoaldm i»chiir« la atrunjirea inurj.

j Diaaetrul giurii oara aai strunjepte,Ba,pTni la: 50 70 150 250 300

| Coeficientul da coreotie 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90

<00

1,0

In cazul strunjirii suprafetelor interioare viteza de H chiere se reduce , coeficienîi de oorecfcie fiind day. 8 tabelul 10.33.

In cazul strunjirii frcntale (planare) (tabelul 10.34),vi* teza de a§chiere variazd intre vBax §i vBin . Pentru calculul regimului de a§chiere se ia valoarea maxiima a vitezei de a$» chiere, in cazul cind 0,8 < d/D < 1.

In cazul cind 0 < d/t) < 0,8 , coeficien£ii de corecfcieai vitezei de a^chiere se determine din tabelul 10.34 in funcfift de schema de lucru a. cufcLtului (fig. 10.5).

Tabelul 10.34 Coaffcientii da corectie al vitazai da aidiiart la strunjirea frontali

Raportuldintrediaroetrminim picel aa:

d/D

— .... — ■■■■— -Tipul cutitului

Cutit normaldreptCfig.10.5,a)

Cu(it normal ?nco~voiat (fig.10.5,b)

Cutit de planat(fig.10.5,c)

Cut it * S S(f i9.10.5,d)

l — ------------- -----------------------------

Valorile ungiului da atac principal pi secundarn -----------------

X = 45°ly - 10°

X 3X t * 45° x 1 10°... 15°S i ioo°

r=100°...'1

Valorile coaficientilor de corecfie ______!

1/431/301,1851,091,045

1/421,191,0951,010,975

“1,831,701,561,451,39

1.'*

o,#>0,880,*^ 1

364



Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafetelor frontale

Puterea efectivfi la strunjire se calculeazfi cu relatiaNa = Fj v/ 6000 [kW], in care forâ principals F, se ia in daN,iar v - in m/min.

10.8. REEIMURI DE ASCHIERE UTUJZIND PLAOJTE MINERALD -CERAMICE

Datorita caracteristicilor fizice, ca duritate ridicata lacald, rezistenâ mare la uzura, stabilitate chimica , cufcitelecu plficu e mineralo-oeramice din oxid de aluminiu permit utili-zarea la strunjirea fantelor §i oêlurilor a unor viteze de a§-chiere mai mari decit cele folosite la scule armate cu piacufcedin carburi metalice. PlScuêle ceramice se utilizeazS la a§-chierea metal el or aproxiioativ din anul 1957.

Avantajele sculelor cu plScuê din oxid de aluminiu sint:duritate superioarfi metalelor §i unor carburi, rezistenâ meca-nicS a oxidului de aluminiu sinterizat rSmine nemodificata latemperaturi ridicate, alumina, este complet stabiia la coroziune§i mai ales la oxidare, metalele umezesc pu£in suprafaâ alumi-

nei s interizate §i din acest motiv nu pot forma o faza mixtaoxid-metal intre muchia eujchietoare §i metalul prelucrat, coe-ficient de frecare redus intre piesa de prelucrat §i placufcaceramica, oeea ce face ca durabilitatea acestora sa fie mai mare, iar consumul de 6nergie mai mic cu cca.‘20% . Ia avantajeletehnice enumerate se adauga fi eficienâ econanica sporita, de-oarece costul piacuêlor din oxid de aluminiu este mult mai redus decit al celor din aliaje dure.



a easavan a e a e u zar p acu ce or ceram ce n AljOj se mentianeazS : neoesitatea ca granulaîa roaterialului ceramic s& fie micA ?i uniform* ! prelucrarea b& se facft £&r&ôcuri mecanice I plScufele trebuie fixate putemic In suport pentru a se prelucra microvariatiile dimensicnale ale piesei; unghiurile de degajare ale sculelor se aleg astfel inclt H transforme forfcele active, pe cit posibil in oompresiune, deoarece rezisten£a la incovoiere a roaterialului piacufcei este mica.

Principal ele caracteristici fizico-mecanice ale unor roate-

riale pentru scule sint prezentate in tabelul 10.35.

Tabelul 10.35 Caracteriaticfla unor aattrlaU pentru eoule

j CaracteristicaNicrolit

corindonloAliaje dure Otel

rapidVK80 T15K6 T60K6

Duritatea Rockwell A

Reziatenta la Incovoiere (N/mm1 Rezittenta la coopresiune (N/aa )Tenacitatee la ropu (^C),Greutatea specificl(g/ca )Conductivitatea tannic! (caI /ca.s°C)Coeficientul da dilatatle teraici

x 10'(°C) 200 ... 800 °C

93

45050001200

3,960,042

85

88

1300330085014,40,14

60

90

1100400085011,10,065

50

91

90040009008

83

370038006008,80,05

Plficufcele a§chietoare ceramice se fabrics fie dintr-un amestec de o d d de aluminiu Zr02 , MgO etc. supus sinterizSrii, fie din cermeî (care sint materiale ceramice sinterizate, con- stituite dintr-o fazS formats din carburS metalicS §i una ceramics ) sau din nitrur& de siliciu (SijN4) §i amestec cu oxid de ziconiu, aluminiu sau itriu.

Din prima grupS, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor de A1203 , Zr02 , MgO etc., fac parte plScuêles TM-332; VO-13; VS-75 (URSS) ; SN.56; SN.60; SN.80 ; Widalox D , AC 5 (R.F.G.);

GC 620 (Suedia) ; LXA; W80; CX3; Cl ; NPC-M1; (Japonia) ; DISAL 100; DISAL 210/220 (Cehoslovacia); V-34; V-44; K060 (SUA).

Din grupa a doua, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor formate din A1203, Zr02 §i carburi de titan, wolfram etc., fac parte piacufcele : CMT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (0R9S); Wido- lax - R ; SHT-1; SH-1; SH-20; GC-650; (Suedia) s DC-21; NB 905; NB90M; HC-2; NPC-A2 (Japlonia); DISAL 300 (CEHOSLOVACIA); V-32; Ger Max 460 K090 (SUA).



Tabe l u l 10 .36 Kacooandari pan t ru a l aga raa t i p u l u i de p i acu t a a i ne ra l o f ce raa i ca

1 M a t e ri a l u lp r e l u c r a t

Dur i t a t ea Harca pi Scutei recomandate pent ru pre luc rar e

de sem i f i n i sa re d e f i n i s a r e Fin4

Fonta

cenupie HB 14 3 ... HB 289 VO-13; tfS; TM - 332. V0 -13 ; VS; TM - 332 . VO-13; VS; TM - 332

FontaI b a I I a

HB 16 3 .. .HB 269 V -3 ; V0 -1 3 ; VS. VS; V0 -1 3 ; V-3 VD-t3; VSI HGICQU1lO

HB 1 7 0 .. .HB 369 VS; V -3 ; V 0 -13 V -3 ; s i l i n i t - R; VS; VO-13 VS; V-3; VO-13

Fonta dura HB 4 0 0 .. .HB 650 V0 K-6 0 ; c o r t i n i t ; V -3 V 0 K - 6 0 ; c o r t i n i t ; V - 3 VOK-60; c o r t i n i t ; V-3

©feel uz ge

neral pen-

1 t r u co n

s t r u c t i iI STAS 500/2-I 80

HB 1 6 0 .. .HB 229 V0 -13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM I 332

1 O t e l u r ia l i a t e HB 1 7 9 . . .HB 229 V0 -13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM [ 332

O t e l u r icarbon de

c a l i t a t eSTAS 880-80

aHB 2 2 9 .. .HB 380 V-3; V0K-60; VS; VO-13 VS; VO-13; V0K-60; s i l i n i t I R VS; VO-13; Vac-60; s i l i n i t

O t e l u r i

deceaentare

HRC 36...HRC 48 V0K-60; c o r t i n i t V0K-60 ; V -3 ; co r t i n i t V0K-60; V-3; c o r t i n i t

HRC 48...HRC 56 c o r t i n i t ; VOK-6O V0K-60; V-3; c o r t i n i t VQK-60; cor t in i t

HRC 57...HRC 64 V0K-60; c o r t in i t ; V-3; VOK-71 V0K-60; V-3; c o r t i n i t ; VOC-71 VOK-6O; V-3; VOC-71; cort in

A l i a j e decupru

HB 60... HB 120 V - 3 ; c o r t i n i t V-3; c o r t i n i t V - 3 ; c o r t i n i t

I A l i a j e de1 n i c he l • S i l i n i t - R; c o r t i n i t S i l i n i t - R; c o r t i n i t S i l i n i t j R ; c o r t i n i t



Din grupa a treia , abfcLnutA prin sinteriaarea lor din nitrurfl de silidu (SijNJ , oxid de zirooniu , itriu, oxid de aluminiu fac parte pltoutele a 8ilinit-R (u^c? SL- 1 0 0 (R.F.G.);cc 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum 5oooVj (SUA); SX4; SP4 (Japcnia).

Reconareiarile privind alegerea pldcuêlor mineralo-cerami oe fabricate in URSS sint date in tabelul 10.36.

Principalele forme ale plScufcelor corindonioe zcnovitovnl sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea formei pl&cu£ei se

in funcîe de tipul preluerSrii, capacitatea de funckicj^ fiind apreciatd prin puncte, conform indicaîilor din tabelul 10.37. Parametrii geometrici ai tSi§ului §i regimil de lucry^ , cu£Lte annate cu plScuê ceramice sint daî in tabelul 10.30

I «

l _ L » JR l H i

i n i

I tm - I

< 3

l o 42 O H b b i

M i iî

i s

<

LLJajj

7

1I I^J

8 d rm

10

Fig. 10.6. Forae de plicute apchietoare corindonice

Tabelul 10.37 Aiegera foraei pllcutti aineralo-ceraaice

Tipul prelucrlrii

Forma pi Scutei

Triun-ghiulara

Pitrati Roabici Rotund!

Capacitatea de functionare

Strunjire fini 5 5 5 4 |Strunjire de finisare: ~ firi pocuri 5 5 5 4

- cu pocuri 2 4 3 5Strunjire de semifinisare 3 5 4 4

La a^chierea cu scule annate cu pl&cuê ceramice, ma$ina- unealtxL trebuie sa fie rigidS pentru a inl&tura influenza defa- vorabilS mult mai putemicS in acest caz a v ib ra^ i i l o r , s f i aibA posibilitatea realizSrii unor turaîi ridicate corespunaitoar* I vitezelor de a§chiere recomandate § i s3 dispunS de o, putar*suficientS a motorului de acîonare.

368



Tabelul 10.38 lagliuri eta Mo hf tr t pi parattrii•fchicra ou utarlal* ocraioi

itriel ai sculei perttru

Materialulprelucrat

I (N/aa2)sau HB

Avansul saa/rot

Viteza ds ayefaierev, a/a in

llnghiurl(trade)

later ialulapch istor

degrofare fInisara

0}al construojll Rn-400..1200 0,05..0,4 550...200 700..260 5...8 -5...12 ox id ds Al

Otal oalit 60 HRC 0,05. .0,4 100 I n 5...6 -5...0 carast

Fonti oenufte 180..250 HB 0,08..0,8 450...260 700..450 5...6 -5...0 oxid de Al

Fonti durl ptnl la500 HB 0,08..0,6 250...50 350...50 5...6 -5 oeraet

Bronx peste 80 HB 0,05..0,2 • 400..600 5...8 0..., oxid de Al

Mstarlals plastics - ■ 0,1...0,5 - 200..400 5...8 0...1 oxid ds Al1 -

Pl&cuêle a§chietoar© din o d d de aluminiu sint produse in mod obi§nuit in diferite X o r i , sub diferite denuniri ca: Tta-33

(URSS); SPK si Widalox (RFG); Ceroc (Franta); Sintox (Anglia); STUPALOX (8UA) etc.

In tabelele 10.39 ... 10.41 sint dafci parametrii reginoluide a§chiere reoomanda£i pentru pljfcraitftle fabricate de firroaNorton pentru plScuêle SPK (RDG) §i reêctiv pentru pltoiêle

| fabricate in URSS. In cazul prelucrarii cu pLdcuê nineralo-oe-ramice alegerea vitezei de a^chiere este nai pu£in dependentsde natura operaîei de degrofare sau finisare decit in cazullutilizfirii altor materiale pentru partea a§chietoare a sculei.

Viteza de a§chiere este in p r i m l rind o funcîe de pro-priet^tile fizico-mecanice ale materialului de a^chiat.

In tabelele 10.42 ... 10.45 se dau vitezele de a^chiererecoinardate pentru prelucrarea fontelor si aêlurilor cu plS-cutê din materiale oxido-cerandce (A1203) §i cartddo-oeramioe(A1203 + WC) , f&r& rScire.

Tebelul 10.39 Regiiuri de apchlere la strunjire ou acula prevazuta cu plSoutcorindonioa (dupS f inaa Horton)

Materialul pralucrat 'Viteza da apchlere

v, m/nin

Avansul a, as/rot Adlnciasa da

a^chiera t, |fp

Bronx 195 0,25 3,18

Fonti 90 0,25 3,W

100 0,25 3, 1a75 0,2 3.18180 0,2 4,6

Otal SAE 4140 285 0,2 3,18270 0,3 6,35460 0,3 3,18

44 . vol. t 369



a a u . ag ar m n a run raa nu n u nptioit* nrindnlM ttyi MC

*alulpraluorirt

1 Avanaul J a, M/ro t

1 ArfYnotaaa t . Ml Forma pi Acutaf laia vtrfuluf

Oigrofart I 0,3...0,6 3,6 (M X . It)patrit 1roab 75° roab 80° carc

i,2 I M ;2,0; 2,5; 3,0

I

P l n l u r M I 0,2...0,4 CCA. 1,0p s t n ttriunghlvaparaa

caro

0,8 I 1,2;1,6; 0,2x20°

StrunJ fra Ifirm

0,1...0^ CC4. 1,0 triunghlpltTAt

0,4; 0,8; 1,2

0,09x20°

Tibtlul 10.42 V lu» da apcfciara rtocaanchta la atrunjiraa font# lor ou MtcriiU ok I da* OiTMiot ( Alj Oj)

1 Motarialul da pratuorat Our itataa HBVitaza da apchiara

Dagropara Finitara

150 450 700Font# oanupia 200 350 550

250 275 450

I Font! ou grafit 300 200 350J nodular 350 150 250

400 100 175450 75 125

Fonta dura 500 50 75550 30 50600 20 30

Vitezele de a^chiere din tabelul 10.45 , vor fi amp! ifica- te de coefidentii de corecfie care %i n ccnt de durahilitateil sculei (Ky), de tipul prelucrSrii (K^J si de probabilitabM lucrului fSirS. defecte in prelucrfiri pe magini unelte automatizate sau cu comanda numerica (Kd) :

v - VT* ^ V Kd (10.34)

Val or i l e coef ici enfci l ar de oor ec i e s i nt dat e i n tabelela

10.46 §i 10.47. Fort el e de ay hi er e l a st r unj i r ea cu pltoi emineral o- ceramice se determinS cu r el at i a:

P ' - r * f - 'r x . y . x C r * * T»* 4cPMtyttc s (10.35)

Val or i l e coef i ci en i l or cr^ytM f i a expcnenîlor x FXtYl i

yFxyt si nt dat e i n t abel ul 10.48

370



S t r u n j i r e d e f i n isere

S t r u n j i r e d e s e m i

f i n i s a re

S t r u n j i r e de f i n i

sere

S t r u n j i r e d e s e m i

f i n i s e r e

S t r u n j i r e de f i n i

sere

S t run j i r e de sem i

f i n i s e r e

S t r u n j i r e

sere

S t r u n j i r e

f i n i s e r e

Tabe lu l 10 .41 Reg i nu r i da apch le re l a s t run j i r ea cu p l i c u te e ine ra lo -ce rMr i ce f abr i ca te iin tosta U.ft.S.S

H a t e r i a l u l

p r e l u c r a tT i p u l p r e l u c r a r i i Tipul plaSu£ei Parametrii ragiaului da aschiara

v. m/nin a. nun/nin

Fonta ce-nup ie

HB 170 . . .

240

Fonta Ba

l e a b i l a

HB 180 . . .

270

Fonta

du ra

HB 400.. .

650

Otel de uz

gene ra lp e n t r u c o n

s t r u c t i iSTAS 500/ 2-

80;HB 229

S o 7 * 8 7



is ia i j Tipul prelucrir i i I p r « l g c r « T tpul p lkutt

l ^ i r a M l r U < b i m M m

| O te l ca rbon

dm c a l i t a -

t e HB 229

. . . 3 8 0

§------------ ---------------

c . -------------------------- 1S t r u n j i r e de f i n i sare

— ------------------------- -------------------------

VO-13; va c-6 0 ; VW-6 3; VOK-71 900 . . . TOO

M1 nqi ^ in

0*10 *>. o.io

| St ru n j i r e de se iai -

| f i n i s ere OUT-20----------------------------

200 . . . S00 - | ' i 0 ,1& t ' t j |

O t e l u r i c S -

l i t e cu

HfcC 3 6 .. .

I .. . 4 8

S t ru n j i r e de f i n i sare

V0K-60; V0K-63; VOK-71;0NT-20

100 . . . 300 ] 0 ,0 1 I I 0 ,1 1 I

S t r u n j i r e d e s e m i -

f i n i s a r e 70 . . . 180 | o , i „ , o #n

I HRC 4 8 . . .5 7 S t r u n j i r e de f i n i

sare 60 . . . 150 0,05.%. 0,12

I HRC 5 7 .. . 6 4 S t r u n j i r e de f i n i

sare * * O 0 0 0 © 0,04 . . .0 ,15



Tibtlul 10.43 Vt te M rM on ni tt a la strunjiraa otelului ou M t w U U n t A r r oaranioe (AlÔj)

Materialul da preluorat Duritatea HRCRazistanta Vitaza de atohiere v,a/atn 1

rupare n_ H/aaz " Degropara Finisare 1

9 W O 550 700 IE M c a r b o n |i oteluri - 6b0 400 550de ceaentara - 800 300 400

1000 250 350

- 1100 230 300Oteluri de imbunetetire - 1200 200 260

• 1300 180 230

Oteluri de nitrurara 45 1400 160 200 145 1500 140 180

Oteluri ternorazistanta 50 - 100 100

55 & 80 I 80Oteluri rapida 60 1'' 50 50

65. . . ' ..... i

30

Tabelul 10.44 Vitaza da apchiera recoaandate la strunjiraa fontei si otelului cupi Scuta cartoido-oaraaioa (Al2°3 I

Materialul da pralucrat Duritatea HBRezistenta Viteza da apchiere v,n/Bin

N/m Degrosare Finisare

Fonts cenusie cu grafit 200 - 200 ... 350 300 ... 350

laaelar 200 150 ... 300 200 ... 400

Fonts dura 250 ... 400 - 100 ... 250 150 1.. 250400 ... 600 • * 60 .1 200

Fonts maleabi.la 160 ... 280 - 200 ... 300 250 ... 400 I

Fonts cu grafit nodular 280 ... 4000 - 110 ... 200 150 ...300 1

Oteluri da uz general - 500 ... 600 220 ... 350 270 .. 450pentru constructi i si - 600 ... 700 180 ... 300 220 .. 400oteluri carbon de

calitate

700 ... 800 160 ... 270 200 .. 360

Otel turnat - 400 ... 600 150 ... 250 180 ... 360• 500 ... 850 90 ... 160 130 ... 200

200 ... 280 - 200 ... 300 250 ... 400Ota I si let 280 ... 400 - 120 ... 230 160 ... 300

400 ... 500 ■j 120 ... 200

Otel cat it 50...60 HRC i* - 100 H 150



u >ii•t*

Tabelul 10.45 V ite ze de e?chi ere recoaandate la strunjirea otelului *i a fontei cu plfcute aineralo-ceraaice Barca VCK60 E V-3 IUMS)

A d f n c i a e a d ea?chiere,

t # mm

Du r i t a t e aHRC

Avansul de a?chiere s , Btn/rot

0, 05 0,08 0,1 0,12 0,15 0,2 0,25 0,3 | 0 ,35 | 0 ,4 } 0 , «

Viteza de a^chiere v, a/Bin

A. P r e l u c r ar e a o t e l u r i l o r n e c a l i t e cu HB 179 ... 260 (T | 50 aim)

< 0,5 -s 720-750 • 640-500 580-455 545-425 510-400 I 480-380 I 460-360 I

0, 5 ... 1,0 - 560-440 - 500-390 450-360 425-300 400-310 375-295 360-2801, 0 ... 1,5 - g 485-380 - • 430-340 390-310 365-290 345-270 325-255 I 3 15-245 J -

1,5 ... 2,5 • 435-340 - 390-300 355-280 330-280 310-245 I 290-255 280-220 J -

B . P re l u c ra re a o t e l u r i l o r c a l i t e c u p l a c u t e VOK 60 (T = 50 m i n . )

I 0, 5 ... 1,0 • • m m •a330-310 I 310-2 90 280-260 m .

1,0 ... 1,5 2 5 . . . 4 0 - • - 380-310 320-300 300-280 280-260 1 j§| 11/5 ... 2,5 ■• • 330-310 210-290 290-260 - 119 -

I 0 ,5 ... 1,0 4 0 . . . 5 0 - • 260-240 230-210 190-170 | -1 i n 1 i 111/0 ... 1,5

2 7 0- 2 60 230 -210 290-170 - - © 1

0,1 ... 0,3A 7 m m

5 0 . . . 6 5 - 14 0-120 120-100 90- 70 § 8 I 1 _

• • . 0, 5 1 4 0 -1 2 0 120- 100 90- 70 • • • -

i 1- k»

C. Preluc rarea fontei cu HB 169 222 (T - 100 ain)

1 0 ,5 644-504 599-469 IB bS I § | 1 «0 lu-vUS-1 * 519-407 486-380 I§ P I v s l 1 1

370-300 / 367-283 \ V S B M B s 333-261 I 316-243 /

- 305-239 | 294-230 /

553-433452-353[350-280 305-239 2 77 - 2 IT

491-385 / 463-36340 7 -3 1 8 - 3 6 2 ' 2 8 3

1 3 2 2 - 2 5 2 / 2 8 2 - 2 2 1 2 8 2 - 2 2 1 /2 6 6 - 2 0 8

2 AS - 190 / 213- 168

1429-336322-252 260-203 237- 185 T9*’133

-318b ? r 1249]

183 j2D9-m t r



tabalul 10.46 Coaflctantl da ooraotla al vf in al In funetla da durabllitata I I I funotfa d» tipul pralucriri I t .

H S

Natarialulpraluorat

Ourabi11tataa T, aln.

20 20 40 50 100 \ 120 1

A.Coaficlantul da coraotia K*

OtelHB 179..260 1,4 1,55 1,2 1 .0 0,67 0,6 1

Fonta 2,0 1,5 1,4 1,3 1 ,0 °'7 R

B.CoafIclantul da coractie | 81 |

Fa lui pralucririi.’'■<

StrUnjirS D ^ o‘51 S W P I0:5’.: :o>0,7 ...1,0

1,35 H |1 , 2 5 n1,05 1

Strunjire intarioari :d 1 75 aad > 75 aa

0,85

1»° 1

Tabalul 10.47 CoafioiantH da coractia al vitaxai da apchiara In funcfcie de,prctabill"tataa pralucriri! firi dafactiuni (1C.)

v, m/min

Probabilitatea lucrului fSrS dafactiuni, XI

nlvVr lilUl

prelucrat 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1

Coeficientul de coreotie

200 ... 350Otel HB 179..250 1,0 0,97 0,94 0,91 0,86 1

Fonti 1,0 0,89 0,77 0,63 0,43 1

350 ... 450 Otel HB 179..260 1,0 0,94 0,87 0,79 0,77 j

Fonts 1,0 9,90 0,80 0,67 0,59 I

450Otel HB 169..260 1,0 0,92 0,89 0,72 0,66

Fonts 1,0 0,94 0,87 0,80 0,69

rv*tM. Acaat coaf icient se ia in considerate numai la praluoraraa pa Mfini §unalta automatisata pi ou coaiandi numerioS.



TiNiu l 10.41 ValoriI. coafteianttlor L »V «l« •^ po nm tH or nf • Vf •^ a,yf* *,y,* *.V,t

at ooaponan tator for(«l da apchiere

Componenta fortal daapah fare

i*,y,* *,y,»

E3*,y,«

1 121 1,1 0,3

1200 0,7 0,6

I262 0,8 0,75

10.9 REEM JRI DE AS OH ERE PENIRU ALIAJE NEFEROASE

In cazul prelucrarii aliajelor neferoase cu cutite obi^nu- ite calculul forfcelor de a§chiere este mai dificil din cauza lipsei coeficienîlor ce intervin in formulele de calcul.

Din acest motiv, in practice, se folosesc tabele cu regimuri de a^chiere (tabelele 10.49 ... 1.51).

Tabalul 10.49 Regiauri da apchiere pantru prelucrarea pieselor din aluainiu R = 200...300 M/a* fi

Oenuairea o-paraxial pia sculei

Adtncrmoada apchi-era t, aa

Valorile avaaaului s, nun/rot

0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 || 0,5

Viteza de apchiere v ( a/ain

Strunjire ex* 0,5 376 343 318 287 252 234 208 175 _ terioari ou 1,0 317 287 267 234 212 198 175 146 .

cu(it normal. 1,5 287 250 242 212 192 178 158 132 _ din otel ra 2,0 266 242 226 196 178 166 144 123 105pid cu sect i" 3,0 241 219 206 177 162 150 133 111 95unea 16x16 nun | 4,0 223 203 188 165 150 140 124 104 88

Tabelul 10.50 Regiauri da aychiere pentru prelucrarea pieselor dina I aai R# = 200...300 H/tT

Denun ireaoperatiei pia sculei

Adincimeade apchf*ere t, aa

Valorile avaasului s, mm/rot

0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5

Viteza de apohiere v, m/nin

Strunjire ex-. 0,5 104 96 90 79 73 ‘ 68 70 68 ■'aterioari ou 1,0 93 88 81 71 66 61 63 56 •cutit norma^ 1,5 88 82 76 67 62 58 59 53din otel re* I 2,0 84 78 73 64 59 55 57 51 46pid cu wet f- 3,0 79 74 69 60 56 52 53 48 43unea 16x16 aai 4,0 76 71 66 58 53 50 51 46 42



rabaiul 10.51 Kegtaurt * apchlere pantru prtluoMrtt pleaeler din brans cm

Danuaimoparatlet at S sculei

Strunjire ex-tarioari cuout ft normal

din o el rapid cu aec(iunea 16x16 n

Adinolaada*fchler<

0,5It®1,5

2,03.04.0

Valorila avaaaulut H aa/rot

p.'ll j O.Z j0,24

Viteza da apohtere

n o,4 0.5

■/■in

10.10 STRUNJIREA CANALED3R SI RETEZAREA

10.10.1. Adincimea de agdrriere.In cazulretezdrii adincimea de a§chiere este egalS. cu ldîmea tdiûlcuîtului.

P 10.10.2. Alegerea avansului. Pentru strunjirea canlelor §i pentru retezare se lolosesc cuîte din oêl rapid sarnvate cu plScuê din carburi metalice conform STAS 6311-8STAS 6383-80, STAS 353-86 §i STAS 354-67.

Valorile avansurilor pentru strunjirea canalelor §i penretezare sint date in tabelul 10.52.

Tabelul 10.52 Avartsuri pentru canelara pi retezare

Tipul

napinii

unelte

Diaaetrul de

prelucrat,

ma

Lungimea

tiipului

cutitului.

In mm


Oteluri carbon

de calitate pi

otaluri aliate

Otaluri turnate

Fonti,al

de cupr

aluai

0 1 2 3 4 5

. 20-30 3 0,08 >,0,12 0,06 - 0,10 0,11 | 0

Strung 40-60 3 - 5 0,12 - 0,18 0,10 - 0,16 0,16 | 0

60-100 5 - 8 0,18 - 0,25 0,16 - 0,23 0,24 | 0

normal 100-150 6 -10 0,20 1 0,30 0,18 | 0,26 0,30 1 0

150-200 10 -15 0,30 - 0,40 0,28 - 0,36 0,40 | 0



Tabalul 10.92 contlnuara

'm

0 1 2 3 4 | 5 f

StrungCarusaL

PTni La 2500Paste 2500

1 0 - 1 515 | 20

0,40 S 0,550,60 - 0,70

0,35 J 0,450,45 S 0,60

0,55 I 0,650,60 | 0,70

Map inida

alezat

80-150200*300500-7501000

-0,12 §0,200,14 | 0,240,18 - 0,320,22 - 0,34

0,07 - 0,160,10 - 0,180,12 - 0,240,14 - 0,26

0,12 8 0,250,22 3 0,400,28 9 0,550,35 - 0,60

10.10.3. Calculul vitezei de ayhiere. Formula decalcul a vitezei de a§chiere pentru retezare §i canelare este:

v =“v2

y, HB nT* s (---)

i 200

k, kj k10 11 12 (10.36)

in care: T este durabilitatea sculei a^chietoare, in min. (tabelul 10.3); Cv2 - coeficient ce depiitie de caracteristi ci leMmaterialului care se prelucreazS §i ale materialului sculei a§-chietoare (tabelul 10.53); m - expanentul durabilitSîi (tabelul 10.29); s 1 avansul de a§chieref in mm/rot; y, - exponentpentru avans (tabelul 10.53); HB I duritatea Brinel! a materia-lului de prelucrat; n - exponentul durit&îi, cu acelea§i valo

ri ca la strunjirea longitudinals; k1 se determine cu formula(10.30); p se alege conform tabelului 10.31; k^ - se alegeconform tabelului 10.32; k7 - se adepts dupS indicaîile de lastrunjirea longitudinals; k10 I coeficientul prin care se £ineseama de variaîa vitezei de a§chiere la canelare §i retezare,are urmatoarele valori:

D - d1 ,0 pentru -= 1 , 0 :

k10 - 0,97 . . . 0,93 pentru

k1D“ 0,86 . . . 0,89 pentru

D - d

D

D - d

D

0,25 ... 0,5;

0,05 ... 0,1)

378



t ,<x>eficijentul 0811:0 36 tine seama de adincimea canalului S I r e t e z a r e § i o a n e l a r e :

10 0,02*11 — (---) (10.37)

h

I I fiirxi adincimea canalului, 'in nm.|j -coeficientul prin care se Vine seama da tipul ma§inii-unel-

tesî2 1 1,0 pentru ma§ini cu mi^care principal^ de ratable.pentru retezarea §i canelarea pieselor din fcranz, alam& §i fax aluminiu, regimurile de a^chiere sint date in tabelele 10.54 ... 10.56.

fabelul 10.53 Valorila coaficiantului fi ala exponentului

Materialul sculei Materialul de prelucrat

Tipul prelucririi

Cu ricire Firi ricire 1

Cv2 *2 Cv2 y2 1

Oêl rapid

Otel,aliaje de Al si Mg

Fonts cenupie si aliaje

de Cu

21.8 0,66

20,3 0,40 1

Carburi metal icedin grupa de uti~lizare P10

Otel,aliaje de Al,Mg 72,8 0,35 54,2 0,35 1

Carburi metal icedin grupa de uti"lizare K40

Aliaje de Al si Mg

Fonts si aliaje de Cu

66,0 0,50 59.8

36.9

0,50 I

0,40 I

10.11. STRUNJIREA FR0FIIATA

Regimurile de a§chiere pentru strunjirea profilatft pentruciteva materiale mai des intilnite in aDnstrucîa de ma§inisint date in tabelele 10.57 ... 10.60.

Viteza de a§chiere rezultatd din tabelele 10.57 ... 10.59va fi amplificata cu valorile coeficientului de corecîe date

in tabelul 10.61.



Tabelul 10.54 Begiaul de a^chiere p e n t r u retezarea pi cane I area pieselor din bronz cu HB > 110

I Materialul

1 sculei

Elementele

regimului de

apehiere

Diametrul .*'•

3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 8

Cutit dinotel rapidcu sectiunea

de 16x16 nunp lungimeat&ipului

1-2 mm

s, mm/rot

v, m/min

n, rot/min

0,018 0,023 0,027 0,030 0,040

91

3510

0,045

87

2760

0,060

77

1630

0,060

77

1225

0,065

75

953

0,065

75

794

0,065

75

595

0,070

73

464

0,075

71

377

0,075

*1

323

0,0

7

2

Tabelu l 10 .55 Regiau l de apch lere pent ru re tezarea f i car te I a rea p iese lor d in alaea = 350 ... 550 N/i

Tabalul 10.56 Bag feu I de • pchiere pent ru ret ezarea f i canelarea pies elo r d in alaaa R| = 200 . . . 300 N/



T a b e l u l 1 0 . 5 6 f f e g i a u l d o a ? c h i e r e p e n t r u r e t e z a r e a f i c a n e l a r e a p i e s e l o r d i n a i m = 2 0 0 . . . 3 0 0 H / a a 2

M a t e r i a l u l

s c u l e iE l e me n t e l e

r e g i m u l u i

a f c h i e r e

D i a me t ru l de p re l u c ra t § nun

3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70

C u t i t d i n

o t e l r a p i d

c u s e c t i u n e a s , mm/ ro t 0 , 0 2 0 0 ,025 0 ,0 3 0 0 ,0 35 0 ,04 5 0 ,045 0 ,065 0 ,065 0 ,070 0,070 0,075 0,060 0,085 0,085 0,

de 16x 16 mm

f i l u n g ime a

v , m / m in * ' m • • • • 190 190 182 182 182 167 159 159

t t f i f u l u i

1 -2 mm

n , ro t / m i n 4050 3120 2320 1910 1450 1062 843 723

Ta b e l u l 1 0 .5 7 R e g i a u r i d e a f c h i e r e p e n t r u a t r u r i j i r e a p r o f i l a t a a p i e s e l o r d i n a l a aS c u R - S O . . . 450 N/ i

Denumirea

o p e r a t i e i

sau a

s c u l e i

E l e me n t e l e

r e g i m u l u i

de

a s c h i e r e L at i meo t a i f u l u i B, m

0,018

561190

0,040

50

1060

0,018

60

1910

0 , 0 1 7

64

4070

mm/ro t

m/ m i n

n , r o t/ m i n

Scule

p r of i l a t a

d i n o t e l

r a p i d

mm/rot m/m in

r o t / m i n

D iamet ru l de p re luc r a t D, nm



abelul 10.58 Regimiri de apchiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din alaaa cu = 200 ... 300 M/*i2

Diametrul de prel ucra t D, mm

10 15 20 30 40

Ufciaea t& ipul ui B, am

10 10 15 10 15 20 10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25

s. M/rot 0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,015 0,065 0,038 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022

v, m/min - 105 116 98 100 107 92 95 96 104 84 90 91 92 79 84 86 90

n, rot/min - 3340 3690 2080 120 2270 1460 1510 1525 1650 890 953 965

.

975 628 670 685 715

Sculaprof i l a t adin otelrapid

Diaaet ru l de pre lucra t D,

50 60 75 100

L&t i f t *a t a i ju lu i B , i ra

1 0

s

n, rot/min

15 20 25 10 15 20 25 10 15

0,052 0,039 0,024 0,015 0,061 0,043 . 0,025 0,125 0,0782 84 88 72 79 80 88 70 76512 535 560 382 420 425 467 297 323

2 0 25

0,048 0,027 79 87335 370

10 15 20

Os o 3 0,083 0,0684 73 75204 232 238

25

IHBBl



Tabelul 10.59 Regiauri de a^chiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din a l a a cu L = HB > 110



Tabalu l 10.60 Bagimuri da aachi

I

Danua i raa

| o p a r a t i a i

• au a

scu le i

Scula

p ro f i l a t i

d i n o t a I

r a p i d

a ra pan t ru a t run j i r aa p ro f Ua tS a p iaaa lo r d in a l «2 ou R - 600 . . . 700 n/m2

Elamantala

rag imu lu i

da

apoh iara

i a 'i

Diamat rul da pra lu cra t D, mm

5 10 15 20 ^ 30 40

L i t imea t l i p i Jlu i B, nm

a , nm/ ro t

v , a / n i n

n , r o t / m i n

a # mm/ r o tv , m/minn , ro t / m l n

10

0,017

47

2980

10

0,03

39

1210

15

0,018

44

1400

10

0,04

36

764

15

0,024

38

807

2 0

0,018

41

870

1 0

0,048

34

540

15

0,03

37

589

2 0

0,022

39

520

25

0,016

37

589

10 15

0,065 0,038

35 36

20 25 10

350 382

0,028

35

372

0,020

34

261

3,083

29

251

15 20 25

D,047 10,03410,

254 I 262 1

Diamatrul da pra luo rat D, mm

50 60 UH 75 - jP i 100

L l t i i naa t Vi pu lu i B, nm

0,128

178

0,05230

191

0,039

31197

0,024

31197

0,015

27143

0,06129

154

0,04330

139

0,02531

165

0,12526110

0,0728

119

0,04829

123

0,027

30127

0,017

2477

0,0732613

f

Hi

0wmt

as



Tabelul 10.61 Cotfktmtl de cor• 0 ( 1 * pantru vitau ds Mohlara La atrun]iraua prof tlatft• pi •■•lor din aliaja neferoase

Materiala Bronaur] Alsaa Aliaja da aluminiu

HB 70 90 120 40 80 120 40 60 90 | 110 120

D 1,25 1 ,0 0,85 1 n 1,0 0 ,7 1,52 1,32 1 , o l o ,86 0,72

10.12 PRELIX3RAREA FTLEHELOR PRIN STOUNJIRE

10.12.1. Dimensiunile r &mfatarinatului p e n t r u f i l e -tare, sint date in tabelele 10.62, 10.63 §i 10.64 in c a z u lprelucrarii filetelor exterioare iar in tabelele 10.65 §i 10.66 pentru strunjirea filetelor interioare .

10.12.2. NumSrul treoerilar pentru filetare in func- £ie de profilul §i diametrul filetului §i de di recfcla avansului cuîtului fat# de axa piesei, este dat in tabelele 10.67 §i 10.68.

Tabelul 10.62 Diaonsiunite tijal la prelucrarea filetelor aetrice prin strunjire saufrezare

Diametrul nominal

Normal(STAS 510-74)

Fir (STAS 510-74)

Diametrul exterior (maxim d - T. ; minim d • T3) Ial a il af • al • i %#4 iffim cAl T ilOiUlUl vj # 111III

T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 I

A B c I

20-22 0,14 0,28 0,14 0,28 0,07 0,21 0,07 3 122-27 0,14 0,28 0,14 0,28 0,08 0,25 0,07 3,21127-30 0,14 0,28 0,14 0,28 0,08 0,25 ' | - 130-33 - • - • 0,14 0,28 0,08 0,25 0,08 0,25133-48 0,17 0,34 0,17 0,34 0,10 0,30 0,08 0,25148-52 - • 0,17 0,34 0,10 0,30 0,08 0,25152-56 0,20 0,40 - - - ■ - -

56-80 0,20 0,40 0,20 0,40 0,12 0,35 0,10 0,30

80-85 - - 0,20 0,40 0,12 0,35 - ' 385-120 0,23 0,46 0,20 0,40 0,12 0,35 0,12 0,35125-180 0,26 0,52 0,20 0,40 0,13 0,40 0,12 0.35180-185 - ! - « - 0,13 0,40 0,12 0,35185-200 0,30 0,60 0,23 0,46 0,13 0,40 0.12 0,35200-250 0,30 0,60 0,23 0,46 0,13 0,40 -

250-265 - • 0,23 0,46 0,13 0,40 • *265-300 0,34 0,68 0,23 0,46 0,13 0,40 * I -

300-360 0,34 0,68 0,23 0,46 - - - -

360-400 0,38 0,76 0,23 0,46 - - j •

400-600 0,38 0,76 • • ■• ''V' { B

toaarvatii. Abaterile pentru tlja de preluorare a filetului ae vor lua tn funope Ipas, p m n d oont de STAS 510-74 pentru filet metric fin. Pentru un anumi



diametru exterior al fiietului se iau abaterile din olasa normal gg cazulvalor 1lor maxima I pasulut; din Qrupa A pantru a doua valoara a paranatru*lui p.a.n.d.Exemplu: Tn STAS 510-74 pantru diametrul exterior d 3 24 mm, aa dau pantrupaa urmitoarele valori (Tn dreptul clrora s-eu treout rubrioila din oara aa iau abaterile):a p |2 ma - din tabelul 10.62 se iau abaterile de la rubrioa “Normal11;I p I 1,5 mo | abaterile se iau din rubrioa A;1 p | 1,0 mm | abaterile se iau din rubrioa 8;- | | 0,75mm i abaterile se iau din rubrioa C;

Tabelul 10.63 Dimensiunile tijai la prelucrarea filatalor prin atrunjira aau frezare pa(evi cilindrica

Diametrul Diametrul Abaterea Diametrul Diamet,rul Abatereaf iletului la strunjirea la diametrul fiietului Tn la strunjiraa la diamatrulfn toli exterioarfi,mm exterior, mo toll exterioari,mm exterior,mm

1/8 9,48 -0,10 13/8 43,98 -0,171/4 12,86 -0,12 1 1/2 47,37 -0,173/8 16,36 -0,12 1 3/4 53,34 -0,201/2 20,64 -0,12 2 59,21 -0,205/8 22,61 -0,14 2 1/4 65,33 -0,203/4 26,11 -0,14 2 1/2 74,74 -0,20

7/8 29,88 -0,14 2 3/4 81,12 -0,201 32,92 -0,17 3 91,42 -0,20

1 1/8 37,55 -0,17 3 1/4 93,56 -0,241 1/4 41,53 -0,17 3 1/2 99,91 -0,24

Tabelul 10.64 Dimensiunile tijai la pralucraraa filetelor trapezoidala prin strunjiresau frazara

Diametrul

fiietului,

mm

I1

Abaterea la diametrul de

strunjire exterioarS , . mm Diamatrul

filatului ,

nun

Abaterea la diametrul de

strunjire extarioari, mm

Clasa de precizie Clasa de precizie

M«ritS Normals FinS MSritS Normals FinS

- - 0,10 - 0>06 55 - 80 - 0,40 - 0,20 - 0,12

12-14 - * 0,12 - 0,07 85 - 120 $ - 0,4£ - 0,23 - 0,14

16-18 V/i' - 0,12 - 0,07 125 - 180 - 0,53 - 0,26 - 0,16

20 - I 0,14 - 0,084 185 - 260 - 0,60 - 0,30 - 0,185

22-30 -0,28 - 0,14 -0,084 270 - 300 - 0,68 - 0,34 - 0,215

32-50 -0,34 - 0,17 - 0,10* {$

I



I

N O ' 5 ' U i U ' ^ ^ u iflBouioifloi'o 5-wi O O - i ' N C J O O - M U Orc

u, f' t i'V* wu ii \) ro r\j roi'-ocnwfiBNOO'f'rvJOCDO^

BO

+ * + + + + + +o o o o o o o o o o o o o ooc D» (h 5tuiyiu«ui^ X ' Wo o o o o o o o o o o o o o

3B$

© ce

O U K U N N 0 > ^ O 9 ' » > U < * ' 0 N 0 ' ^ N > * « N

9a

■f + «- + * + + + + + + + + + + + + + + +

O O O O O O O O0.0

o o o o o o o o o oS U l X ' ^ ^ ^ U W W W r v J N N W N W N - * ^ - *O O O O O O O O O U I U I U I U I O O O U I U I U I

c3

0 ' _ . S N N - » N W ' O N & ' l ' N O ( J 3 ^ f ' N O O O

9ftTC

gs

+ + + ♦ * + + + + ♦ + + + + ♦ ♦ + + + 3S

ir



T ab el

ul

1 0 .6 6

D i sensi uni l e

gi uri l or

l a

prel u

crarea

f i l et el or

t r

a pezoi d al a

pent ru

st run-'

J l raa

i nt eri oari

— -----------------------------------

\ s \ s s v \oo oo ro co t s cd

* * m spnO Jt C O

c • * I. a

ro ro ro004So 00Ul -» 00UU-0<OMODO>

"• — m rtk r 3 r t T o* « -i C —

• i b 13 - i 9 m 1 3 a

o - » ia *i

a

+ + ♦ ♦ + + ♦

o o o o o o o|\ > r uoa oo ** *>• «* x- w

1 19 rt

e5* 1ea

1 1

1 / 8

1

1 / 4

1

3 / 8

1

1 / 2

1

3 / 4

2 r— r*Y* • T OO rt' c —*P M ja a — *- a

c -* a

UIUI«>^MUUO' -* UJ -* -O O O O O O - N M U I

i — af t 3 r* r t O* r t "i £J

a c C aa -i 3 3 B§ — ao — s i ia * i a

a

+ ♦ ♦ + ♦ + +

o o o o o o o

^ ^ u u u w wO O i ' i '

i

i 1eaaa

U U I U N N N

i _* _» 04 -» —»S S N S Sro p j fg i u i fe

r— rta g s

S» rt C S

P H §§ 1c | § e

^ ( O O B S N O ;S - > U l f l 0 N N

ui ru s e oo ill «ou i D O O U i i n

i t — u r ta* a i * 2 c£ r t 9 C Egj

a c 1i 3 § ■ §1 I 1 i §

i i+ + + ♦ + +

o o o o o oe M $ s • s

e

T ab el ul

1 0 .6 5

D l aenai unl l

e

gi uri l or

l a

st run

j i rea

i nt arl oari

pent ru

eM eout area

f i l e

t e-

l or

l a

t ev

l



Tabelul 10.68 Hwlrul d> trtotri la atrunjlraa f ilatalor aatrio* pi tripraoidila ou eu~tita din ot«l rapid


Tipulfilatului

Pasulf iletului ,nun

0(el carbon destruct!|

con* Otel aliet de oon*struotii fi opel

turnat

Fonti, bronz

Filet exterior

Filet interior

Filet exterior

Filet interior

Filet exterior

Fflet 1interIo

Numir de treceri pentru operetiai:

D F D F D F D F 0 F D F

Metric

1,25 - 1,51,75

2.0 1 3,03,5 1 4,55.0 - 5,5

6,0

456789

233444

56791012

334455

56791012

344555

679111214

445677

456666

233344

567788

333345

| Trapezoidal

4.0

6.08,010,012,016,020,0

10

121418212835

7

9910101010- -

12

1417212533

8

10101212 .1212

12

141722253342

8

101012121212

15

172026303949

10

121214141414

8

91114172228

6

778888

9

101317192835

7

8810101010

Observafcii:1.NumSrul de trecari din tabal este recomandat pantru prelucrarea filetelornetrice de clasa 3-a de precizie fi pentru filete trapezoidale de precizie■edie.La prelucrare* filetelor metrice de clasa a 2-a de precizie pi filete trapezoidale precise, pe llngl numSrul de treceri indicat in tabel saiau suplimentar 2-3 treceri de finisare la viteza de 4 m/min.

2.NumSrul de treceri pentru prelucrarea filatului trapezoidal este calculat

pentru filete cu un singur inceput. La prelucrarea filetelor cu aai nulteinceputuri,numarul de treceri recomandat Tn tabel se aSrefte cu 1-2 treceri pentru fiecare Tnceput al filatului.

10 .12 .3. Det erminarea avansul ui . La f i l et ar e, sul l ongit udinal a l cu£i t ul ui est e egal cu pasul f i l et ul ui*

Avansul t r ansver sal s e s t abi l e^t e i n f unc î e de pasul f i-l et ul ui t r i unghiul ar ; pent r u f i l et e cu pasul p < 2,5 mm avansulde p&t r under e (t r ans v er sal ) ar e di r ec î e perpeixl icul arcL pe axasemif abr i cat ului at i t pent ru t r ecer i l e de degro§are c i t §i pen

t r u cel e de f i nis ar e, i ar pant ru p > 2,5 mm t r ecer i l e de degro-§are se realizeazd cu avansul pe direcîa flanc u l u i f i l e t u l u i ,i ar t r ecer i l e de f i ni s ar e cu avans perpendicular pe axa semifa-b r i c a t u l u i , f i g u r a 1 0 . 7 .

M&ri mea avansul ui t r ansv er sal se st abil e§t e i n f uncf i e dei ni l t i mea f i l et ul ui §i numSrul de t r ecer i recomaixlate. Pent ruf i nis ar e avansul t r ansv er sal se al ege jumat at e din avansultransversal pentru treceri le de degrofare.

La pr el ucr Sr i l e de degr ofar e dup& fi ecare t r ecer e longitu

di nal s , pe l i ngS depl asarea in dir ecîe perpendicul ar^ pe axS,

38 6



Fig.10.7 Diracfcia da avans a cutitului sa-perpendioulari pa axa seai-fabricatului;b-1n directia flancului f iLatului

Tabalul 10.67 Hialrul da treceri la-strunjiraa filetelor Mtrica fi trapazoidala cu cuJit# prevazute cu pi Scuta din carburi metal ica

Pasul Materialul de perlucrat

lui,mm Otel carbon de construct)i si aliat Fonts

Filet metric exte Filet trapezoidal Filet metric exteFilet trapezoi

rior rior dal

NumSrul de treceri pentru operatia

D F D F 0 F 0 F

P 2 2 - -• -2,0 2 2 - - 2 2 * *3 -3,0 3 2 5 3 3 2 4 34,0 4 2 6 3 4 2 5 35,0 5 2 7 4 4 2 6 46,0 6 2 3 4 5 2 7 48,0 ■- 10 5 - 1 . 9 4

10,0 - - 12 6 - - 10 512,0 - 14 6 .- • - 12 516,0 18 6 - - 14 5

Observatii: 1.D simbolizeazS degro?area,iar F finisarea;2.NumSrul de traceri din tabel este valabil pentru prelucrarea filetelor declasa 3-a de precizie. La prelucrarea filetelor de precizie mai ridicata,pe IfngS numSrul de treceri indicat in tabel, se adopts suplinentar:- pentru filetele de clasa a 2-a , 1"2 treceri de finisare; • pentru fi-letele de clasa 1~a, 2-3 treceri de finisare.

3.La prelucrarea filetelor metrice interioare numSrul trecerilor da degropare se mSreste cu 1-2 treceri.

4.La prelucrarea filetelor In otal se folosesc plScufce T15K6, iar fn fontsVK8.

cuîtul mai are o deplasare in sens axial, astfel: - pentru filete pe piese necdlite 0,12 ... 0.15 [mm]- pentru filete pe piese cSlite cu R, « 1050-1250 [N/mm2]

0,05 ... 0.08 [mm]| pentru filete pe piese c&lite cu R^ > 1250 [N/mm2]

0,03 •.. 0.05- [mm]

389



10.12.4. Deterninarea vitezei de agchiaro. Pentru prelucrarea filetelor triunghiulare ?i trapezoidale cu cutite din o£al rapid, se folose^te relatia:

v | -------------- [m/min] (10.38)T" 1 py

pentru care ooeficienfcii §i expanenfcii sint explicaî in relafriile din tabelul 10.69.

Tabalul 10.69 Viteza ds apchiere la filetarea otelului OLC 45 cu cutit din of:el rapid

Tipul

file-

tului

Pasul

file-

tului

S 2,5

Tri-

un-

ghiu*

ler

> 2,5

Felul trecerii

Treceri de degropa-re pi finisare

Treceri de degropare

Tra-

pe-

zo-

idal> 4,0

Treceri de finisere


pi finisare ,


Treceri de finisare

Scheme f iletlr i i Formula vitezei de

apchiere

14,8v = T0,11 p0,3 t0,7

30v = T0,08 0,25 <0,4

41,8

t0,13 0,3 t0,45

18,8v =

t0,18 t0,7

V *

32,6

t0,14 0,2 t0/6

47,8

T0,18 to7T



Pentru prelucrArea filetelor cu scule cu plAcufce din carburi nstalice;

I pe piese din oêl nec&lit, - 550 ... 850 [ N/mn |

I 1 i0'23I 1 --- I1---------------------r-r- fl [m/min];(10.39)

x ' p0'3

- pe piese din o£el cSlit, = 1150 ... 1450 [ N/mm2 I

| i0'97v = ---------------- [m/min]; (10.40)

rjfl#08 0,*1 L '

in care: este un coeficient care depinde de natura materialului §i semifabricatului, - coeficient de corecfcie; i - numSrul de treceri, T - durabilitatea cutitului, min; p - pasul filetului, mm;t - adincimea de a§chiere, mm;x, y, m -expcoenti.

Coeficientp-i Cv din relatia 10.39 §i 10.40 sint da*fi in tabelul 10.70.

Tabalul 10.70 Coeficientul Cy la filetarea cu cutite prevazute cu pl&cute din carburi■etalice

grupa de oteluri care se prelucreazi

Rezistentela

rupere Ra ,

H/ Rim2

Tipul plicutei

P10 P01.4

Otel carbon, otel cu cron,cu cron - 650 352nichel pi cu crom-siliciu-mangan, 750 286 ' 343,2necftlite 850 237 271,0

Otel carbon, otel cu cron pi crom ■nichel^ cfilite 1150 181,5 261,0

Otel cu crom’ailiciu~mengan(cromansil)1150 242 122

1450 348,5 175

%s»rvatia. Pantru filete interioare, ptni la diametrul de 100 nm, ca urnare a oondi1*tiilor Inriutitite de formare a apchiilor, viteza de apohiere ae reduce cu15 - 20% fn comparatie ou valoarea rezultetfi ou relattUe din tabelul 10.69

391



In cazul £n care conditiile de lucru sint schiiribata, laprelucrarea filetelor cu cu£ite prevazute cu plAcuê d in carbu- *ri viteza de a§ chiere stability cu relafriile (10.39 H10.40) se oorecte az& cu ooeficienfcli de core ctie d in tabelul 10.71

Tabelul 10.71 Coeficianti 8 coractie ai vftezei 5 apchiera In cazul preluorirtl f|-latalor aetr ice cu scule prevSzute cu plScute dura

1.Pantru otel carbon da constructii,ofal cu cro«-silioiu-«angan,otel turnat,

piese turnata din otel

PIScuta P10(T15K6) Plficuta P01.4 (T15K6T)

Coaficient 1,0 Coeficient 1,25

Durabilitatea sculei T, Bin. 20 30 45 60 90 100

Coeficienti 1,25 1,15 1,06 1,0 0,92 0,87

Uzura sculei pe fata da alezare,ma 0,35 0,5 0,8 1,0 1,2

Coef icienti 0,5 0,73 1/0 1,17 1,3

2.Pentru fonts cenuîe

Natura aliajului dur KAO K30 VK3 K01 K30

Coef icienti 0,83 1,0 1.14 1,20 1,25

Durabilitatea sculei T, min. 20 30 45 60 90 120

Coef icienti 1,45 1,27 1,1 1,0 0,87 0,79

Uzura sculei pe fata de alezare,auB °'5 0,8 1.0 1,2 1,5Coeficienti 0,62 0,85 1,0 1,1 1,35

Coefi cient ul se st abil e§t e cu r el af i a:

\ Kv = K. K.s Kp (10.41)

i n car e K_ est e coef i ci ent ul car e î ne seama de nat ur a mate-

rialului de prelucrat gi se determina cu relaîile:- pent r u o£ el : 750 n

KB = K 1 ( ------) (10.42)

- pe ntru fcnt£ cenufle:190 n* -

K, - ( -----) (10.43)

HB

39 2



- pantru footd maleabild:150

K . - (-----)HB

(10.44)

I n care coeficientul K1 care caracterizeazfi g ru p a o t e l u l u i Bexponential i\ sint daî in tabelul 10.72.

Coeficientul 15 £ine seama de natura materialului p & r ^ i iagchietoare a sculei §i este prezentat in tabelul 10.73.

Tabalul 10.72 C ot fi e iM tu l fi exponential di n reliti ile CIO.42) | (10.43) ;(10.44)

Hatarialulde prelucrat

ltj,fn functie de aaterialul ncutitulul t

le prelucrarea cu cuti"i

din otel rapid din aliaje cdure

in otel rapid din aliajedure

Otel : carbon ( C l 0,6X )

pentru Rn, N/u : < 450 1,0 1,0-1,0 1

450-550 I i 1,0 1,75 1

> 550 1,0 1,0 1,75 1---- ----—

Otel carbon cu prelucrabili- I

tate prin apchiere ridicat5

pi Inalti 1,2 1,1 1,75 1

- opel aliat cu croa 0,85 0,95 1,75

'- otel carbon(C > 0,6%) 0,8 0,9 1,5

’I otel aliat Cr-Ni, Cr-Ho

si Cr-Mn 0,7 0,8 1,25 1

■otel aliat Cr-Si,

Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo,

Cr-Ni-Al, Cr-Vn 0,85 0,8 1,25 1

* otel aliat cu nangan 0,75 0,9 1,5 1

■o(el 'aliat Cr~Ni~W 0,8 0,85 1,25 1

■otel aliat Cr-Ho, Cr-Al 0,8 0,85 1,25 |" otel aliat Cr-Ni-Vn 0,75 0,85 1,25 1| otel rapid 0,6 0,7 0,25 1‘font! cenupie - 1,7 1,25’fonti naleabili 1,7 1,25

n h h h I

393



Tabelul TO.73 Coeficientul da coreo| ie | H din relatia (10.41)

Materialul

da

prelucrat

Coeficientul Tn funcfcie da materialul pirtii a?ohietoare a aculei

0L,0LCP40 P30 P20 P10 P01.4 K40

0,35 0,65 0,80 1,0 w 0,4

Oteluri re-zistente lacoroziune pirefractare

K40 P30 P10

1,0 1,4 1,9

Ofel allat

HRC 3 5 ...5 0 HRC 51...60

P10 P01.4 K30 K40 K30 K40

1,0 1,25 0,85 0,83 0,92 0,74

FontA cenu-?ie fi

I raaleabiIS

K40 K30 K20 IC01 K01

0 , 8 3 1,0 1,1 1 20 1,12

0£el,fontfi, Otel rapid K20 K30

aliaje dealuniniu

1,0 2,5 2,7

. _

Coeficientul K_ tine seama de metoda de prelucrare a filetului §i are valoarea 1,0, dac& operaîile de degropare §i de fin isare se fac cu scule diferite valoarea 0,75, dacS cele dou& operatii se fac cu acela§i cuît.

Pentru durabilitatea sculelor se recanandS valorile:- cuîte radiale di n o£el rapid T — 80 min.- cu£ite radiale cu pl&cut& P10 T = 10 min,- cuîte trapezoidale di n o£el rapid T = 70 min.

10.12.5. Verificarea turafiei se face cu relatia:

i

n « --------- [rot/min] (10.45)P T K ,

n car e 1 este lungimea canalului de ie§ire f, sau lungimo^ & “tii pierdute y, fig. 10.8.



f%*i M . H

DepS ir ea s cul ei s e st abil e§t <s c m r e l a t i a :

y ** H ctg a [oat] (Hi.46)

in care H este in&l -imaa fiietului, mi; p - pasui firKj - nuaSrul de inceputuri ala fiietului; t - tiasxiipent r u re-tragecea cu£itului fi schiabarea sensului de rocaîe, pentrucare se recctaandi:

- pentru filete cu p S 3 nm t = 0.015

- pentru filete cu p > 3 inn t — 0,02 ■ml

10.12.6. Detarminarea putarii. Pentru puterea nece-sarS, atunci cind se prelucreazA filete cu scule prevdzute cuscule din carburi metalioe, se reoomand& relapile:

I filetarea otelului:

N | 24,2 10*3 p1,r V i‘t,n It, [kM]; (10.47)

- filetarea fontei:a | 16,8 IQ'3 pM vi'0'a K, [W], (10.48)

in care iC este un coeficient al puterii, funcîede duritateaaaterialului fi se stabile§te cu relaîile:

- filetarea otelului:

R, 0,75K„ = {----) ; (10.49)

750

i filetarea fontei:

HB 0,16\ = (----) ; (10.50)

190

395



In cara R, este rezistanfca la rupere, iar HB duritotaa Brinellpentru materialul care se preluareazS.

10.13. RB3IMURI DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PE STRLttJ-

GURI UNIVERSALE GRELE

Prelucrarea pe ma§ini-unelte grele ,care au diametrul maxim de prelucrat deasupra patului mai mare de 1000 mm prezinti

o serie de particularitfiti referitoare la: dimensiunile §i gre-utatea piesei, oonstrucîa sculei a§chietoare, mSrimea fortelorde a^chiere, stabilitatea l a v i b r a t i i a sistemului tehnologicMLTOS, r i g i d i t a t e a p i e s e i e t c . I n cele ce urmeazS se prezintfir e l a ^ i i le recom andate in l i t e r a t u r e de s p e c i a l i t a t e / 121/ pentru d e te rm in a re a p a r a m e t r i lo r r e g i m u l u i d e a § c h i e re la preluc ra re a pe s t r u n g u r i g r e l e , c i t § i re g ira u r i s i n t e t i z a t e in tabe-l e i n f un cf cie d e d i a m e t r u l maxim p o s i b i l d e p r e l u c r a t pe un a-n u m i t s t r u n g . R e g i m u r i l e d e a § c h i e r e p r e z e n t a t e c u p r i n d princi-p a le l e o p e r a ^ i i e f e ct u a te pe s t r u n g u r i l e de a o e s t t i p : strunjire a e x t e r io a r S cu avans l o n g i t u d i n a l , s t r u n j i r e a f r a n t a l S §is t r u n j i r e a i n t e r io a r 3 .

Succe siu ne a a l e g e r i i s c u l e i a § c h i e to a r e § i a r e g i ir t u r i l o r

d e a ^ c h i e re e s t e d a ta i n schema b l o c d i n f i g . 1 0 . 9 .

Se recomandS ca pe baza a n a l i ze i de se nu lu i de exe cu^ ie a l

p i e s e i sS se s ta b ile a s cS a t i t r i g i d i t a t e a c i t § i d im e n s iu n i le

de g a b a r i t a l e a c es to ra , precum § i c a r a c t e r i s t i c i l e r e a l e a le

s t rungu lu i pe care urmeazS a se executa pre lucrarea.De asemenea

d i n d e s en u l de ex ecuf cie sa u d i n s t a n da rd s s e s t a b i l e s c p r o p r i e -

t a ^ i l e m a t e r ia l u l u i de p r e l u c r a t , p r e c i z ia n e ce sa rf i, r u g o z i t a -t e a § i a l t e c e r in ^ e p e n t ru p i e sa supusS p r e l u c r a r i i .

Re g im u r il e d e a ^ c h ie r e re co m an da te i n p r e z e n t a l u c r a r e a -s ig u rS p r e lu c ra re a p i e s e l o r i n c a n d i ^ i i le c o s t u l u i m in im a l o-p e r a ^ i e i . DacS o p e r a t i a c o n sid e ra t e! c a n s t i t u i e u n " l o c irrpjst"i n p r o d u c t i e , s e recomand& in t e n s i f i c a r e a r e g i m u r i lo r d e a § c h i -e re i n sco pu l m S r i r i i p r o d u c t i v i t f i £ L i .

1 0 .1 3 .1 . A le g e re a s c u l e i a § c h i e t o a r e . Ti p u l cuîtu-l u i s e d e te rm in e £ i n i n d seama d e c a r a c t e r u l f a z e i s a u operaîeit e h n o l o g i c e , pe b a za re c o m a n d a r il o r d i n t a b e l u l 1 0 . 7 4 .

V a r ia n t a c o n s t r u c t iv e a c u ^ i t u l u i cu f i x a r e a mecanicd ap l Sc u ^ e i , l i p i t S sau cu c as et e f i x a t e p e q o rp u l cuîtului, sea le g e d i n t a b e l u l 10 .7 5 i n f u n c ^ i e d e o p e r a t i e , rigiditateas i s t e m u l u i MUSDP | | s t a re a s u p r a f e t e i s e m i f a b r ic a t u l u i .

La a le g ere a v a r ia n t e i c o n s t r u c t iv e a c u f c i t u l u i d i n tabelul1 0.7 5 se vo r ave a in ve d ere u rm a t o a re le p r i n c i p i i :

- l a s t r u n j i re a i n c o n d i ^ l i d e o se b it de grele, se alegc o n s t r u c ^ i i fSr& a l e za j p e n t ru f i x a r e ;

| s e re ca na rx ia c o n s t r u c t i i c u e le m e n t s d a sprijin, care au



ANALIZA CONDI Til LOR SI SCOPUL PRELUCRARU

H f o ra a , d i a e n s i u n i l e , r i g i d i t a t e a p i a aa i

2 . C a r a c t e r f s t i c i l e t e h n i c e m ri g i d i t a t e a s t r u ng u l u l

3 . P r o p r i e t i t i l e a a t e r i a l u l u i t e a i f a b r i c a tu l u i

4 . P r e c i z i a r u g o z i t a t a a s u p r a f e t e i p i e s e i

5 . C e r i n t e p e n t r u p r o d u c t i v i t a t e

U . ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA

1 . Tipul cutitului2. Partea apchietoa re3. Caseta port-sculi ?i fixaraa ei4. Corpul cutitului pi fixarea acestuia5. Materialul pSr£ii apchietoare6. Geoaetria pfirtii aschietoare

1. AdTnciaea de apchiere, t2. Verif icare:

t £ W

3. Avansul s sau Sg

4. Verif icare I F , < I Cz z aax

5. Viteza de a?chiere v corectarea vitezei6. Turatia n7. Verif icarea n * nmax pentru o8. .Viteza de avans9. Verificarea

10. Verificarea " a c S V u .

Fig. 10.9. Scheaa bloc pentru determinarea regiaurilor de a?chiere la strunjirea pestrungurile grele

o rigiditate ridicata la teniperaturile mari dezvoltate in prooesul de a§chiere;

- variantele constructive s& asigure pozitionarea sigurcS. a

piacu£ei din carburi metalioe, atit pe suprafaâ de sprijin, cit §i pe suprafaâ d e limitare in sens radial;

- sS se asigure rapiditatea inlocuirii pl&cu£ei uzate.In tabelul 10.76. se da u reooroandari pentru alegerea va-

riantelor constructive ale cutitelor asamhlate, iar in tabelul 10.77,, pentru alegerea materialului pSrfcLi a^chietoare.

Pararoetrii geometrici ai parîi a^chietoare a cutitelor sint prezentaî in fig .10.10 , iar valorile reoomandatepentruaoe?tia sint date in tabelul 10.78.



Tabalul 10.74 Alasaraatipu lu l ‘*rtl tu lu *

1 fun*1. g f*lUl Pr*lUErirH «•»!)

396



Tabalul 10.74 (oonttnuara)



Tabelul 10.74 (contlnuare)

10.13.2. Al eger ea aflinrcimii de a^dhi er e. Adincde a§chiere i n cazul s t r unj i r i i pest runguri gr el e se alege inf uncî e de adaosul de prel ucr ar e r es pect i nd impusS

pr ivin d s tabi l i tatea la v ibr a£i i :

z ttnax < C t D [ram] (10.50)

i n car e: D est e diamet rul maxim posi bil a f i prelucrat pest r ungul r espect i v, in mm; zt - coe f i ci ent ul , r espect i v exponential adincimii de a§chiere.

Val or i l e coef i ci ent ul ui Ct §L al e exponent ul ui z t i n func-t i e de diametr ul D s i nt dat e i n t abel ul 10.79.



11 10.10. Parametri1 geometric! I cutitelor pentru strunjirea exterioari, frontali |

interioari tn cazul preluoririi pe ma>ini-unelte grele

BMWval. | —401



T* .tu t 10.73 V T l «t . oanatruotlva * - * < « — M — pr* —

-----------------------------B --------------------B HTipul eonrtructlv >L pirjH .»ohUto*r. »1 ««*il * f,« r» g PHeut.

Tip 5 Tip 6



Tabalul 10.75 (continuara)

Obsarvatia: H * Iniltimaa aactiunii cutitului.

10.13.3. Alegerea avansului de a§chiere. In strunjirii pe struragurile grele valoarea avansului se calculea- zS in funcîe de tipul prelucrSrii cu relaîile:

- pentru strunjirea de degropare §i semif inisare:

Z sC s D

s = -------- ----- [mm/rot] (10.52)o #4.t o,35 ]

in care:D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pe strungul respectiv (parametru al ma§inii-unelte) , in mm; C a, z8 -coef icient §i respectiv exponentul avansului de a^chiere pe strunguri grele, date in tabelul 10.80;% -unghiul de atac principal, in grade; t- adincimea de a^chiere, in mm;

C a a a t a f t f i x a r a a l o r

Pa nt ru H ■ 80 mm

Pantru H = 50 mm ffj H | 63 mm

Tipul |Tipul 1

403



Tabe lu l 10 .76 V a r i an t e cons t r uc t i ve de cu t i t asamb late p r apuse pen t r u s t r ungu r i g r e le

S t r un j i r e

degropare

T ipu l con fo r m

tabe l 10 .75

Modul de

f i x a r e a

p i S c u t e i

F i x a r emecanicS

a r e a l e z a j

c u a l e z a j

L i p i r e

Forma

c u a d i n c i t u r e

p e n t r u b r i d a

Raportul

d i n t r e h pi b

Ina l t imeo

p lecu te i hmm

Domeniu de f ol ds ir e: + t i pu l recomandat; (+) t i pul adi i

cu a l eza j

s i a c u t a f S r a

a l e z e j

1 2 - 1 5

1 6 - 1 2

Ri gi di t at ea normala *a sistemu lui HUSDP ?i epchtere

cont inue

St run j i re ,de-

gropare t=15-

45 mm,8=0 ,8-3mm/ rot

S t r un j i r e , de -

gropere si se-

m i f i n i se r e t =4-15mm,s=0#5-1,5 rom/rot

Ri gi di t at e scazuta a sis tem ului HUSDP si apchierad iscont inue

S t r u n j i r e , d egropare,semi

f i n i s e r e

1 4 - 2 0

1 8 - 2 2

1 0 - 1 2 * * *

S t r un j i r e / i ni

sare t-1 -5 ae

s=0.2-0.6e«/ ro

S t r u n j i r e ,f in isere

O b s a r v a t i i : | R i g i d i t a t e a e s t e no r ma l a p e n t r u p i e s e c u L/ D < 8 j| * Se u t i l i ze a zS t n cazu l 1n ca r e pe s t r ung se ap l i ca t n ace Ia? i t imp j i s t r u n j i r e a c u t>15 mm* * * I n c a zu l f o l o s i r i i numai p e n t ru s t r u n j i r e a d e f i n i s a r e | h | 6 -8 mml.loate pli cutele cu fixare mecanica se apeeza pe placute de reazam :pentru h> 14mm,din o f* I m acvlm cmlit , (•/-

h<1A H ' din cerburi metalica.



4 0 9

T a b e l u l 1 0 . 7 7 Ma t e r i a l u l p f i r ( { j a p c hf e t o a r e a c u t i t e l o r

O b s e r v e p e : Gr u p e l e d e u t i l i z a r e



Tabalul 10.78 Valor!!• par—ateftor esaeetrtol

Duritatee HBa o(aluluipralucrat

Oparafta

Grupa de ascuf ire

, gradef grade, grade

270

Degropare

H = 40 maiH | 50 noH » 63 m i H = 80 bud

1)

H b 40 bub

H = 50 BMD

H * 63 nmH = 80 nun

H * 40 mmH = 50 mmH = 63 anH = 80 bud

0,01,01,21.4

7080

110120

1,21.52,02.5

Retezare

II

615-5

0,60,71,81,0

6067080

100

0,71,51,01,2

Finisare

III

2)

0,50,50,60.6

40455060

1,21,52,02,0

fttrunjIre Iinali

IV

40101010

0,81,01,21.4

Degropere

Ejt tniaere

Observe !!: 1. Pentru grupa de escutire I ae reooaandl oombinarea fetal de degajarecurbiI ini i cu afirmare de apohii (la avanauri aioi apohia eate sfirlaatlde acobitura d pe fata da degajare, la avanaur! Bar I * de aflrlaitorulde apchii aplicat).

2. Pentru grupa de ascutire III ae reoooandi fata de degajare ou acobiturlsau planS cu afirTaator da apchii.

3. Pentru celelalte grupa de aacutire auprefata de degejare eate plan!.

Tabelul 10.79 Valorile coeficientului pi ala exponentului din rala fa (10.51)

Diaaetrul maxim posibil a fi pralucrat pestrunguri D, mm | |

D = 1000 0,6 0,51250 < 0 < 2500 4 0,9 0,5

0 > 2500 2250 -0,5

Tabelul 10.80 Valorila coeficientului C# pi ala exponentului din relatia (10.52)

Diametrul maxim poaibil afi pralucrat pe strung,

0, mm

Tipul cutituluiconform tabelului

10.56 C.

D ■ 1000 6 14 10*12500 > D i 1250 5 195 IO”'3 _

D 2 2500 ■ 2350

0,60,6

EH

406



P. n,s gg C$p v r R, ' [iran/rot], (10.53)

in care: CgF, ps, SJ reprezint# coeficientul §i respectiv expo-nen ii avansului de a§chiere, da£i in tabelul 10.81;

I pentru strunjirea de finisare:

Tabalul 10.81 Valorilo coeficientului C«p 91 al* exponentilor p9 >> n # din relatia(10.53 ) pentru strunjiraa as flnisars

Rugozitataa suprofepsi

pralucrata

CSF Ps ns

Ra a 10 ... 5 /on

Rfl = 5 . .2,6 /in

8 ID-

24 10*3

0

0,33

0,45

0,35 '

Unghiul de atac

principal x°

R>a a 0,63 ... 0.32 fat X * 5° 24 10* 3 0,33 0 ,2

X * 10°...15° 145 10*3 0,4 0,35

Rj -rugozifcatea suprafeêi prelucrate,in mm; r - raza de racor-dare la virf a cu£itului,in mm;v - viteza de a§chiere,in m/min;

- pentru retezare, oanelare:

z x D 3 a,3 5 »in “

s = CSR D b (------) [mm/rot], (10.54)dp - J M

in care:b - este l&fimea cuîtului folosit, in mm; D . - diametrul final, in mm; D | diametrul piesei de prelucrat, in mm;csr/ \t z., q - reprezinta coeficientul avansului, respectivfcxponenfii acestuia, daî in tabelul 10.82.

407



Tabalul 10.82 Valorila coaf icianp lor H fl al* axponantUor I , B H q H(10.54) la ratazara fi canalara

Diamatrul sax inpoitbfl de pra-lucrat pa strungD, nun

Llpaaa cuti-tulul b,fn mmm

0 • / Da m p CSR H

2500 > D 1 1000

15 > b | 10 BjjNBt S 0 ,3> 0 3min p '

115 10'*135 10"5

0,60,6

0,50,5

40 > b » 15 3 H 1 0 ,3.a m ,_p _' _Dm{r,/Dl' > 0,3min p '

195 10'^235 10°

0,60,6

s0,3

0 > 2500

I

15 > b | 10 1 0,3Dm| P Di i 0,3min p '

14.517.5

-0,6-0,6

0,50,5

40 > b > 15 D„, /D^ < 0,3

C l > p > °'3

25.030.0

-0,6-0,6

0,30,3

Av ans ur i l e cal cul at e cu r e l a î i l e (1 0 .5 2 ) , (1 0.53) §i(10.54) vor f i corect ate i n funct pe de c ondi t i i l e concret e del ucr u pr i n aropl if icarea cu ur m&t ori i c oef i ci enf i de corecfi e:

- coefi ci ent ul de cor ec ie i n f uncî e de dur it at ear i a l u l u i d e p r e l u c r a t :

a. pentru strunjire de degropare:

2 1 0 n s

^ = ( — - ) | * (10.55)HB

i n c ar e: ns = 0 ,5 pent r u HB < 210 §i ns = 0 ,8 pent r u HB > 210;b. pentru s tru nj irea de f inis are:

HB 0,8k ' 1s - ( — ) , (10.56)

210

c. pentru retezare:180 n

k "1a = ( - - 1 , (10.57)HB

i n c ar e: n = 0,4 5 pent r u HB < 180 §i ns‘ = 0 ,8 pent r u HB > 180;- coef i ci ent ul de corecfcie i n f uncf i e derezis ten£a la

covoier e a mat er ial ul ui pl Scut ei pent r u s t r unj i r ea de degro§a~re, s em ifi n i s a r e Si r e t e z a r e :

JCj, « 5 10'7 | L 1 (10.35)

40 8



Jn oare: este rez isten£a adm.ifiibl3.ft Xa incovoiere a plficu-H din oaxixiri metalice, in N/ mm ;

— coefici ent d e corecî e in func£ie de u n g h iu l d i a t a c

principal*

* 3. I 1 | J (10- 59)

P care: C3 §i x# sint coeficientul respectiv expanantul unghiului de atac principal §i sint daî in tabelul 10.83;

T a b a l u l 10.83 V a l o r i l e c o e f i c i e n t u l u i C# pi ale exponentului X# d i n r e l i t i a ( 1 0 . 5 9)

Rigiditatea sistetoului HUPSDC a i

norma14 17,5 0,7

scizuti 5 0,4

- coeficientul de corectpe ce depirrie de raportul dintre diametrele maxim al piesei de prelucrat DBax piMa §i diametrul

maxim posibil de prelucrat pe strung DM)< JB U : *

I I X . p l t M 0 2

k4a # 1,1 (------- ----- — ) °'2 , (10.60)

^max.a.u.

I coeficientul de corecîe in funcîe de raportul d i n t r egrosimea h a pl&cu£ei §i hd - grosimea optima a acesteia:

h 0,5

*5, = (— ) , (10.61) h o

Valorile de corecfcie in funcfcie de dimensiunile sectiunii corpului cu£itului B §i H;

H | 0,075 (B-H)0'3 , (10.62)

1 coeficientul de corectie la retezare-canelare i n f u n c ^ i ed e lungimea maxim# Lâx a semifabricatului:

ûax n l ' * fi^ ='2,5 (---:— ) /, (10.63)

D_.yB A X

i n c a r e : L ^ _ a x e s t e l u n g i m e a m a x i m a a s e m i f a b r i c a t u l u i ; D a a x -d i a j n e t r u l m a S a m a l a c e s t u i a .

409



Dupa determinarea avansului de a$chiere, rezultat prin I losirea rela£iilor 10*53 §i 10.54 se va calcula avansul

srMl cu relatia:

sr..i I 1 I [ran/rot] (10.64)

in care: s este valoarea avansului oibtinuta cu relatia (10.52) sau (10.64); - coeficientul de oorec£ie al avansului:

K = k is k2s k 3s k*. 3%s k*, k7= (10,65)

Din gama de avansuri a ma§inii-unelte se va adopta valoare a imediat inferioarS celei obtinute cu relat ia (10.64).

10.13.4. Determinarea vitezei d e apchlere* Viteza<fe a§chiere in cazul strunjirii longitudinale de degrofare §i ffc. nisare p e strunguri grele se calculeazS cu relatia:

v = [ro/min] ( 10 . 66)

T* t'0,1

in care:Cy este u n coeficient care depinde la strunjirea de ctegro§are §i de finisare de avansul de lucru (tabelul 10.84); m, y v - expanenîi durabilit3£ii §i ai avansului (tabelul 10,84).

Tabelul 10.84Valorile coeficientului C pi ale exponentilor a pi y din relatia (10.66)

Tipul prelucririi Grupa de utilizare a carburii netalice

Cv a I '

Strunjire de 0,2 < s< 0,4 455 0,33 0,2 1finisere P10 0,4 < s< 1,0 275 0,25 o,«

Strunjire de 0,4 < s< 1,0 220 0,25 0>degropere P30 1,0 < s< 3,0 230 0,25 0,6

In cazul canelSrii-retezSrii viteza de a^chiere se calcu- leazS cu relatia:

n 25 , 0 1Tr' b ' s (------1

D

[m / m i n ](10.67)

I i



In cares Gy este un coeficdent oe depinde de avansul de lucru (tabelul 10.85); b-l&îinea apchiei, in nm; D Bin-diaiaBtrul minim al suprafeêi prelucrate, in nm; D-diametrul piesei, in nm; yv- expGTMsntului avansului de lucru (tabelul 1 0 . 8 5 ) .

Tabalul 10.85 Valorila coaf lolantulul Cv yl ala axponantulul yw din ralatia (10.67)

Avansul da luoru a|aa/rot Cv

s 5 0,2 150 0,4

s > 0 ,2 90 0,75

Vitezele calculate cu relaîile (10.66) §i (10.67) vor fi corectate in funcîe de conditiile concrete de lucru prin ara- plificarea cu urm&torii coeficienî de oorecîe:

- coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea materialului de prelucrat;

a. pentru strunjirea de degropare §i finisare:

]r — t 2 1 0 \ n*Vl HB (10.68)

in care: = 1,1 pentru HB £ 210 §i r\, * 1,5 pentru HB > 210;b. pentru retezare:

Jc =(210H B (10.69)

in care: iv = 1,8 pentru toate valorile durit3£ii;

- coeficientul de oorec£ie in funcîe de duritatea pl&cu-êi din material dur, atit pentru strunjire de degropare cit |I pentru finisare sa u retezare, se determine cu relatia:

J c ^ ^ l S ’ l O ’ 39•HRA20(10.70)

in care: HR A - reprezint# duritatea plScuêi di n material dur in unit^î Rockwel A ;

k v - coeficientul de corec£ie func£ie de unghiul de atac principal, % •

7 ^vk X -x,vk (10.71)

411



■ (

V a l o r i l e c o e f i c i o n t u l u i Cvk ? i a l e e x p an a rx tu lu i ^

d a t e i n t a b e l u l 1 0 .8 6 .

Tabelul 10.B6 Valorile coeficientului Cyk pi ila e x p o n e n t u l u i dfn relatia (10.^)

ISIgiditatea sistenului HUPSD Cvk IH ■I normals 4,25 0,35

j scfizuta

n0,15

Obser vabl e. % se i a fn radi an i .

- c o e f i c ie n t u l d e c o re c £ ie i n f u n c ^ i e d e d i m e n s iu n i l e

g a b a r i t a l e p i e s e i § i c e l e maxime / p o s i b i l a f i p re lu c ra t e pe

m a f i n a -u n e a l t a :

^v-/=CW ‘ ( n "^ \ n (10.72)înax.p

in care: Iâx este lungimea piesei de prelucrat, i n mm; DB -diametrul maxim al piesei supuse ptelucrarii, i n mm; C ^ , 1 1

coeficientul respectiv exponential coeficientului de corec^ ie

3^4, da-fi in tabelul 10,87.

Tabelul 10.87 Valorile coeficientului Cy^ pi ale exponentului 9 din relatia (10.72)

I Tipul prelucrarii^wax.p

°VD *

^max.du0,1 4,0 0,75

Strunjire exterioari 0,2 3,3 0,65

0,3 2,6 I S0,4 2,4 0,45

Observatie. 0Bax mu este diametrul maxim posibil de prelucrat pe mapina-unealti.

Viteza de a§chiere, utilizata pentru calculul turaîei, este determinate cu relatia:

vn = v Ky [m/min] (10.73)

in care: v - valorile vitezei de a§chiere obtinute c u r e l a t i i l *(10.66) sau (10.67); \ - coeficientul total de c o r e c t i © al vitezei:

Kv = *v1 *v2 K i K , , 1 9

412



Tu r a t i a p i e s e i p e n t r u p r e l u c r a r e a d l a m B t r u l u i D se dgtcoc^^ in A cu r e l a t i a :

1000 V.n [rat/ndn] (10.75)

ee

3 ePe

jn care: vn este viteza de a$chiere calculate cu r e l a t i a

(10.73); D I diametrul suprafeêi prelucrate, in ma.

Ia adqptarea turaîei de lucru din gama de turafcii a ma-cinii-unelte se va ||||| cant de faptul cS aceasta nu trebuie sSL

£ep3§easc& valoarea admlsfl pentru metoda utilizata de fixare a piesei cu masa G, kg. Valoarea n ^ adraisS pentru masa G a piesei, se determine din fig. 10.11.

72)

"■*n &

°tie

Fig. 10. 11. "Turatia adnisi n, Infunctie de oaae piasai Q: 1" prinde

rea tntra virfuri fi prinderea tnuniversal jp vtrful pipufii mobile;2- prinderea tn universal fi lunetide tip deschis

10.1 3.5 . Det enninarea cxxnponentelor far êl or de a§-chiere F?, Fy §i Fx in cazul prelucxSrii pestrungurx grele.

La pr el ucr area o el ur i l or moi, cu sec i uni de a§chi i foar-te mari , i n speci al dacfi se l ucr eazS simul t an cu mai mul t e cu-

t it e montate pe acel a§i suport de l ucru al st r ungul ui , se ver ified dacS suma component elor t angenfciale al e formei de a^chier eI F2 care act ianeaza pe un suport nu dep3§e§t e val oarea l imit #I Fz max admis£ de st r ung.

Corapanentele formei de a^chi er e Fz, F §i Fx se det er minicu relaîile:

Fa ■10 Q 5 t [N] (10.76)

413



I | 10 i 1 H (10.77)

F„- 10 Fz Kx [N] (10.78)

u n d e : Q e s t e v a l o a r e a f o r t e i d e a ^ c h i e r e s p e c i f i c s , i np B S in funcfcie de avansul s §i de duritatea HB a materialy]^ de prelucrat in tabelul 10.88; s I avansul de lucru adoptat gfl

garoa de avansuri a ma§inii-unelte; 1C si i|jj 1 coeficien£ii B | ponentelor radial# §i respectiv axial# ale fortei de a§chier* da£i infuncfie de raportul s/t,r/t §i de avansul s (m/tot)1

in tabelul 10.88.Valorile calculate alefortelor F2, Fy H ■vor fi oorectate cu coeficien£ii de corectie pentru unghiul** §i uzura ha (v. tabelul 10.88).

Suma canpcnentelor tangenfciale i F2 va fi utilizat# pentruverificarea dac# momentul de torsiune nu dep#§e§te mcmentmde torsiune maxim M,. IIX admis de strung,aat in cartea ma§inii- unelte. •'

Suma camponentelor axiale Z Fx va fi utilizat# pentru verificarea din punct de vedere al fortei admise de mecanisanulm

avans al raa§inii-unelte.Suma componentelor radiale Z F va fi utilizat# la verifi

carea din punct de vedere al rigidit#£ii piesei.

Tabelul 10.88 Coaponentele fortei de apchlere



Forpa da apchiara

Coaficianfci da coractia pantru unghiul y

- 18° 0° 10° 20°

F 1,22 1,11 |1,0 0,911,19 1,13 1,0 0,95

' | 2,08 1,47 1.0 0,68

Tabalul 10.68 (oontlnuara)

Q a fdaN/m m 2]D.ur.)n.r.. fort.1 d. .►ehl.r. .piffle, Q

Forpa da afchiara

Coaf ician(i pantru uzura fa£ai da anzara h

Nomograaa pantru coaficiantii K fi HL* y



Tabelul 10.68 (oantinuara) 1

Deterainarea fortai de apchiara specifloa Q

1 | [d a N / m m ? ]

0,1 Qfa 0 )8 0? 0? 0/> 0,5 Ofi 0j8 1,0 § Ifi sl mm/r ot ]

Forfa de apchiera

Coafician(i pantru uzura fatai da apazara hfl , DUB

0,5 1,0 1,5

ftz 1,05 1,10 1,15 ;

Fy ' Fx 1,20 1,50 1,80

416



Cap. 11 REB3HURI DE AS CEQRE I A E R HUOOR Hk PB S 1S UKUKISEMAUTCHATE MUUnCOTr TE

11.1 CCNSIDERATH GQIEKALE

RecomandSrile incluse In acest capitol se vor refer! laprelucrarea pe acele strunguri monoaxe semiautomate care sintUevazute cu doud sau mai raulte sfinii, cu posibilitflti de ironware pe fiecare sanie a cel pu£in dou4 cu£ite. Se intilnesc maifrecvent strunguri mcnoaxe dotate cu dou£ sfinii portcuîte; unacu posibilitate de avans transversal, iar cealaltS cu avanstransversal §i longitudinal.

Se p o a t e c a n s t a t a c S t o a t e sculele a?chietoare, indiferentde sa nia p e c a r e s i n t d is p u s e , v o r lu c r a l a o aceeagi turafcie aa rb o re lu i p r i n c i p a l ; t o t o d a t & , s c u le l e d is p u se pe o aoeeagi sanie § i a f l a t e s i m u l t a n i n l u c r u se v o r d e p la sa cu o aceea§i vi-favX de a va n s . Se im pune u n e o r i C o n d i a c a v i t e z e l e de avansale d i f e r i t e l o r s S n i i s3 se a f l e i n t r -u n an u m i t r a p o r t u na fa£&

de c e a la l t a . I n c a z u l p r e l u c r S r i i pe s t r u n g u r i s em ia u t an a t e monoaxe cu s S n i i m u l t i c u ^ i t e , ca d e a l t f e l f i l a p r e l u c r a r e a pea lt e c a t e g o r i i d e m a § i n i -u n e l t e sem iautom ate § i a u to m a t e, e t a -

pele de p r o ie c t a r e a re g im u l u i de a $ c h ie re i n t e r f e r e c u c e l e de

p ro ie c t a re a r e g i a j u l u i § i cu c e l e de no rm a re a p r e l u c r S r i i ,da te le d i n p r e z e n t u l s u b c a p i t o l r e l e v i n d c u p re c Sd e re a s p e c t e le

legate de s t a b i l i r e a p a r a m e t r i lo r re g i m u l u i d e a § c h i e re .

11.2 EEAPELE DE PROIECTARE

1 . S t a b i l i r e a schem e! d e p r e l u c r a r e

Se c o n s id e r s c d schem a d e p r e l u c r a r e e s t e o r e p r e z e n t a r e

g r a f i cS co r espu ru za to a re p o z i ^ i e i f i n a l e (l a s f i r ^ i t u l c u r s e l o r

de l u c r u ) a s c u l e l o r a § c h i e t o a r e . I n t r -o asem enea schem S d ep r e l u c ra r e , s e m if a b r i c a t u l v a f i p r e ze n t a t a§a cum a r a t A l a

s f i r § i t u l f a z e l o r r e s p e c t i v e .

Num Srul d e s c u l e a § c h i e t o a r e f i g u r a t e p e schem a d e p r e l u

crare t r e b u ie sS c o in c i d e i n p r i n c i p i u c u n um Sru l s u p r a f e t e lo r

p re lu cra te l a o p e r a t i a re s p e c t i v e . Nu se ex c lu d e in s S p o s i b i l i -

t atea c a u na s a u m a i r a u l t e s c u l e a § c h i e t o a r e s S a c ^ i o n e ze a s u -

Pra raai m u l t o r s u p r a f e ^ e , ce ea c e v a d e t e r m i n a o r e d u c e r s anum firului t o t a l d e s c u l e a $ c h i e t o a r e . E s t e d e asem enea p o s i h i l



ca o a o ee a$ i s u p ra Ca 'f i sA f i e a b t in u t A p r i n p a r t i c i p a r e a g mai

m ai t o r s c u l e . Se ac ce p ts r e a l i z a r e a u n o r p o r t i u n i a l a a o a l a ia g i

s up ra fe fce c o n t in u e d e c A t r e n a l m u l te s c u l e , d a cA a o e a s t S s u -

p r a f a tA va f l supusA u l t e r i o r § i a l t o r p r e l u c r a r i , e v i t in d u -s a

a s t f e l a p a ri^ x a u no r r i z u r i i n e la r e l a i n t e r s e c ^ i a s u p r a f e t e l o r I

p r e l u c r a t a c u s c u le s e p ara te (ap r ec i i n d u -a e c a f i i n d f o a r t e I

d i f i d l A , d e e x e n p l u , o asemenea r e g l a r e a s c u l e l o r a gc hie rt oo rel a d im e n s iu ne a d e l u c r u , i n c i t sA r e z u l t e o c o n t i n u i t a t e p e r

f e c t s a s u p r a f e t e l o r p r e l u c r a t a ).

2 . A le g e re a B w y i n i i -u n e l t eP e nt ru o a le g e r e r a t i o n a l A a m a ^ i n i i -u n e l t e , s e im pune

lu a r e a i n c o n s i d e r a re a u n o r f a c t o r ! t e h n i c o -e c o n o m i c i , exon

s i n t c e i p r i v i n d f o rm a § i d i m e n s i u n i le s e m i f a h r i c a t u l u i , f o rm a

$ i d im e n s iu n ile s u p r a f e t e l o r d e p r e l u c r a t , c c n d i t i i l e t e h n ic e

de c a l i t a t e im puse p i e s e i p r e l u c r a t e , vo lu m u l p r o d u c ^ i e i , m a ^ i-

n i l e -u n e l t e d i s p o n i b i l e in s e c £ ia d e p r e l u c r A r i m e ca nice e t c .

3 . stabilirea mBtxxiei de instalare a o-irifahrdfatiiiirtLa rezolvarea acestei etape, se tine cont de forma sa de

dimensiunile semifabricatului, de tipul ma§inii-unelte stabili-

te anterior. In principiu, semifabricatele pot f i instalateintre vi rf uri, pe domuri sau/ §i in dispozit ive de t ip mandri-! nA. In cazul semifabricatelor caracterizate pr intr-o rigiditate

scazutA, se va acorda atenîe unei spri j in ir i suplimentare, f o-losind una sau mai multe lunete. Intrucit momentele de rotaîeatincj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in mi§carea semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de t ip mandrinA.

4. Stabilirea sculelor ayhietoare, a dispozitivelor$i veri f icatoarelor

In cadrul acestei etape, se stabilesc t ipul §i caracte-

rist ici le dimensionale ale sculelor, parametrii gecmetrid §iconstructivi, precum §i materia] ele pSrt ilor act ive ale sculelor. In general, principiile de alegere a sculelor a^chietoarede la prelucrarea cu o singurA sculA (pe ma§ini-unelte universale) rAmin valabile §i in aoest caz. Af irmatii similare sepot formula s-fi in legAturA cu dispozit ivele § i verif icatoarelece vor f i ut il izate.

5. Stabilirea modului de instalare a srailelorInstalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscu-

le normale (pentru una sau douA scule a^chietoare) §i in suportu ri speciale (prevAzute cu locafuri pentru 3...15 scule). Mo-dul de instalare va trebui sA indeplineascA oerinfcele unei

orientAri corecte a sculei, ale unei reglAri oomode a sculei ladimensiunea de lucru §i ale unei f ixAr i suf icient de rigide asculei.

6. Stabilirea valori lor adindmilor de a§cfaiereLa st runjirea longitudinal A, adincimea de a^chiere se can-

siderA egalA cu marimea adaosului de prelucrare pe razA, adaos

indepArtat int r-o singurA trecere la faza respective. La



strunjirea frcntalA, nrtfncintfvi da a§chiere va o o r e cp u n d a m i -

r i r a i i adaosului d e prelucrare, fiind deed. e g a i a c u d i f e r e r x t a

d i n t r e lu n g im e a i n i t i a l s ? i oaa finals a ootai d a r a f e r in ^ A

p e n t ru s u p r a f a t a p r e l u c r a t A . I n cazul prelucririi c u avans t ra n s v e r s a l a s u p r a f e t e lo r p r o f i l a t e § i a c a n a lelor anplasate pe s u p r a f e ^ e l e c i l i n d r i c e , a d in cim e a d e a $ c h i a re se oonsidarS e g a lS c u IS t im e a p & r t i i a c t i v e a c u t i t u l u i , m A s u r a t i i n lungul a x e i d e r o t a t i e a p i e s e i . I n s i t u a ^ i a I n c a r e a d in c im e a de a?- c h i e r e e s t e v a r i a b i lS c o n t in u u § i I n a c e l a ^ i s e n s , p e n t r u unele c a l c u l e , s e p o a te l u a i n c o n s i d e r a r e o a d in c im e m e d ia :

t - [mb] (11*1)2

Da cS a d a o s u r i l e d e p r e l u c r a r e au v a l o r i m a r i , s t a b i l i r e a

a d i n c i m i i d e a $ c h ie r e o o re s p u n zSt o a re f i e c f i r e i t r e c e r i s e p o a t e

r e a l i z a p e b a za r e O a n a n d S r i lo r e x is t e n t e l a p r e l u c r a r e a c u os in g u r S s c u l S .

7 . S t a b i l i r e a a v a n s u r i l o r d e l u c r u

F a c t o r i i d e c a re se t i n e c a n t l a s t a b i l i r e a m S r i m i i a va n

s u l u i d e l u c r u s i n t : t i p u l § i c a r a c t e r u l p r e l u c r S r i i (d e g r o § a -

r e , s e m i f i n i s a r e , f i n i s a r e ), r i g i d i t a t e a s e m i f a b r ic a t u l u i § i a

s is t e m u l u i d e f i x a r e a a c e s t u i a , c e r i n t e l e d e p r e c i z i e f i d e

r u g o z i t a t e a s u p r a f e t e l o r d e o b t i n u t , n um S ru l § i p o z i gi a s c u l e -

l o r a f l a t e s i m u l t a n i n l u c r u , r i g i d i t a t e a s c u l e i § i a s is t e m u

l u i e i d e p r i n d e r e , n a t u r a m a t e r i a l u l u i s emi f a b r i c at u l u i , m f i r i -

mea a d i n c i m i i d e a ^ c h i e r e . P e n t r u s t a b i l i r e a m a ri,m i i a v a n s u r i -l o r d e c a l c u l l a p r e lu c r a r e a pe s t r u n g u r i m onoaxe r a u l t i c u t i t e ,

se p o t f o l o s i re c o m a n d a r i le c u p r in s e i n t a b e l u l 1 1 . 1 . A t u n c i

c in d s t r u n g u l d is p u n e d e a v a n s u r i c u v a l o r i f i x e , e s t e e v i d e n t

c3 m f irim ea a v a n s u l u i a d o p t a t ( i n c o n f o n n i t a t e c u re c c m a n d S r il e

d i n t a b e l e sa u p e b a za u n o r c a l c u l e ) v a t r e f c u i s i c o re sp u nd S

u n e ia d i n t r e a c e s te v a l o r i .

8 . V e r i f i c a r e a mSrHmi j a v a n s u r i i a r

F o l o s i n d r e l a t i i l e c u n o s c u te d e l a p r e l u c r a r e a c u o s in g u

r i s c u l S , s e c a l c u l e a z £ m & r im i le f o r t e l o r d e a ^ c h i e r e , f i i n d

p o s i b i ia , c a a t a r e , r e a l i z a r e a u n o r v e r i f i c 4 r i s p e c i f i c e (d i np u n c t u l d e v e d e re a l s o l i c i t d r i i c o r p u l u i s c u l e i , a l r e z i s t e n -

t e i p l S c u t e i d i n c a r b u r i m e t a l i o e , a l f o r t e i a d m ise d e m e ca -

n is m u l d e a va n s e t c . ) .

A t u n c i c i n d v a lo a r e a f o r t e i e f e c t i v e g e n e ra t e d e d e p l a s a -

re a c u a v a n s u l a d o p t a t e s t e m ai m are c ^ s c i t v a l o a r e a f o r t e i a d

m ise d e c r i t e r i u l d e v e r i f i c a r e c a n s i d e r a t , s e v o r s t u d i a p o s i -

b i l i t A t i l e d e e v i t a r e a u n e i asem enea s i t u a t i i . A s t f e l , d a c S

f o r t a t o t a l s d e a va n s e s t e m a i m a re d e c i t f o r t a a dm isS d e m e -

ca n ism u l d e a v a n s , s e v o r ex a m in a m a i i n t i i p o s i b i l i t S t i l e u n e i







Tabelul 11.1 (cantinue

3* Coeficienti de coractia ai avansurilor ds dagropare

Hatarialul partiiactive a aculaiapchiatoare

Hatarialul ds pralucrat

Otal cu duritataa HB, pina la: Fonta cenupie cuduritataa HB, ptni la:

Fonta aaleabfla ouduritataa HB, pina l

125 156 18 7 21 5 24 8 >248 16 0 22 0 280 120 150 l 180

Coeficientul da coractie------ ------

Rp3,Rp4 . 1 , 2 0 1 , 1 0 1 , 0 5 1 , 0 0 0 , 9 0 0 ,8 0 1 , » 1 ,1 0 1 ,00 1 ,4 0 I 1,30 1,

P0 5 0 , 8 0 0 , 7 5 0 , 7 0 0 , 6 5 0 , 6 0 0 , 4 5 - - ■ - .

P1 0 0 , 9 0 0 , 8 7 0 , 8 0 0 , 7 2 0 , 6 6 0 , 5 5 - * - |

P3 0 1 , 0 0 1 , 0 0 0 , 9 0 0 , 8 0 0 , 7 2 0 ,6 5 . Ml V ' 9

K30, ICAO 1 , 2 0 1 , 1 0 1 , 0 5 1 , 0 0 0 , 9 0 0 , 8 0 1 ,3 0 1 , 1 0 1,00 1,401,30

ObservetH: 1) Valori I* avanaur ilor din tabal aa alag In functia da rigiditataa sistaaului tahnologic. Pantru sistaas tehnolcu rigiditata ridicata, sa alag valori aari ala avansurilor; pantru sistaas tehnologic* cu rigiditate aadiadopta valori aedli ala avansurilor, iar pantru sisteae tahnologic* cu rigiditate redusa, m slag valori aiavansurilor; 2) Avansurila raala pot fi valoric sub oala tabelata, daca sint liaitate ds conditii stasuprafetei sau de aLta rastrictii practice; 3) In tabal, duritipla Brinell ale font* I or ■ otelur ilor axpriaate In daN/ca .



f o n t . l o r

g ?

o t . l u r i l o r

, ! „ t

m o d i f i c S r i a sch em e i d s p r e l u c r a r e , d e exem plu p r i n t r -o a l tr e p a r t i a a r e a f a z e l o r d e p r e l u c r a r e f i num ai d acf i a c e s t l u c

n u e s t e p o s i b i l , s e v a p ro o ad a l a o m ic § o ra re o o re sp u n zSt o a

a a v a n s u r i l o r . D a t o r i t i e x i s t e n ^ e i s im u lt an e I n lu c r u a mn u l t o r s c u le a ^ ch i e t o a re , s t a b i l i r e a m Sr im i lo r s o l i c i t o r i l o

c r e a t e d e mi .?c are a d e a va n s i n d i f e r i t e ccm p one nt e a l e s is t eml u i t e h n o l o g i c , i n ve de re a v e r i f i a S r i i c o r e c t i t u d i n i i avansl u i a d o p ta t , e s t e m ai d i f i c i l i d e c i t l a p re lu c ra r e a cu o s ig ur a s c u l d ? i p re su p un e lu a r e a i n c o n s i d e ra re a unor scheme m

ocm plex e d e l u c r u . De e xe m p lu , r e l a ^ i i p e n t r u v e r i f i c a r e a a vas u lu i d i n p u n c t u l d e ve de re a l d e f o r m a f i i l o r a d m is ib i l e l a p rlu c ra r e a cu m a i m u lt e c u t i t e a u n u i s e m i f a b r ic a t f i x a t i n t r -u

d i s p o z i t i v d e t i p m a nd rin f i s i n t p re ze n t a te i n subcap i t o l

13.2.8, a s t f e l d e s i t u a f c i i i n t i ln i n d u -s e m ai f r e c ve n t i n c a z

s t r u n g u r i lo r r e v o l v e r a uto m ate ? i sem iau t om a te .

Daca f o r t e l e de ava ns i n r e g i s t r e a z 3 o v a r ia b l e i n t r e a n

m it e l i m i t e , ca u rm a re a m o d i f i c d r i i a d l n c i m i i de a § c h ie r e ,

va lu a i n c o n s id e ra r e s i t u a ^ i a c o re s p un zSt o a re f o r t e i m axim e

avans .9 . C a l c u l u l lu n g in d JLo r c u r s e l o r d e l u c r u

P e n t ru u n a nu m i t i n t e r v a l d e t im p , i n c a d ru l u n u i c i c l u

l u c r u , d i f e r i t e l e s c u le se p o t a f l a i n t r -u n a d i n u rm a to a re

s t & r i :a ) R ep a os ,d a cS s c u l a nu e f e c t u e a za n i c i u n f e l d e m i§ c a r

b ) M i f c a r e d e a p r o p ie r e sau de r e t r a g e r e i n r a p o r t c u s

m i f a b r i c a t u l , e f e c t u a t a cu o v i t e z a s u f i c i e n t d e m a re , c o r e

p u nzSt o are a v a n s u l u i r a p i d ;

c ) M i§ c are de l u c r u , c u o v i t e z a c o re s p u nza t o a re a v a n s u

de l u c r u , c i n d s c u l e l e se d ep la se aza r e l a t i v l e n t , a s i g u r in

in de p& rt a re a a d a o s u lu i d e p r e l u c r a r e . I m g u e a c u r s e i d e l u c

. e s te d e c i m a rim e a d i s t a n ^ e i p a rc u rs e d e s c u i a c u v i t e z a

d ec va tS a v a n s u l u i de l u c r u .

I n c a z u l g e n e r a l , e x p r e s ia l u n g i m i i l oj a c u r s e i d e l u c r

l a o f a za o a re c a re i e s t e de f o rm a :

h i = l si + l pi + + ld« [“ I <11-2

i n c a re l ?j e s t e lu n g im e a d i s t a n $ e i d e s ig u ra n £ & , p e n t r u e v i t a

re a d o c m r i i s c u l e i d e s e m i f a b r i c a t , l a s f i r ^ i t u l m i ^ c S r i i d

a p r o p ie r e c u a va ns r a p i d ; | lu n g im e a d e p & t ru n d e r e , c o r e sp u nza to a re a c e l e i d i s t a n c e p a r c u rs e d e m u c h ia a ^ c h i e t o a r e

s c u l e i , d u pa o a n u m it a d i r e c ^ i e , c u o v i t e z a e g a ia c u v i t e z a d

avans d e l u c r u , d i n i rcm e n t u l c o n t a c t u l u i e f e c t i v in t r e mnnhi

a f c h i e t o a re § i s e m i f a b r ic a t f i p i n a i n m oraentul i n c a r e m uch

a § ch ie t o a re a s c u l e i e f e c tu e a za p r e l u c r a r e a c u i n t r e a g a a d in c i

me d e a f c h i e r e ; 1 , - l u n g im e a d i s t a n £ e i d e a g c h ie r e e f e c t i v

(dupa d e se n u l p i e s e i ) - lu n gim e a d i s t a n $ e i d e d e p g g i re .

C i t e v a re co m a n dSr i p e n t r u c a l c u l u l sa u p e n t r u s t a b i l i r *

423



Tabalul 11.2 NariiHt ooapanentalor lung iai lor curaelor de lucru pentru unela pralucrerl reelizata pa atnwffa'i_____________ aonoaxa cu ginii a » l t < c u t i U ^ _ ^ ^ ^ M

Tabalul 11.2 leantin

Falulpralucriri i

Strunjire lon-gitudinala ax-tarioara (cel-cut aaparat allungiaii curseide lucru)

Conditi ide prelucrere

Schite prelucrarii

Cu ieyireIibera acutitului

l a * I d e s e n

Coaponentele lungiaiicursei de lucru, in aa Qbaarvat jI

PTna laun prag



4 2 5



j k L _- p r o * « c t i *

tSifuiih prar-J efpal p* awj d* rati(u



4 2

6

Strum]ire piana(calcul aeparatal lungiaiicursei da lucru)

Strunjire longitudinal a a

arboritor

Strunjire planaa arbor ilor

Pina lao treaptacilindrica

a)Pentru fiecaretreapta cite uncut itb)Lungiaea deaiguranta par*

cursa dupa odirectia obiica

Pentru fiecareai4 >rafa(a cite

tit

t

f~ l

A l \------

V '

I

I

m



Tab.lui 11.2 339 D



a) Cu divizareatreptei da lun-giae aaxiaa

b) Lungiaea dasigurante par-curse dupa o

directia cblica



labtlul M . 2 loaniiiuiri)

I-pozitfa tni*(tali a cut furlui A;11 - incaputulstrun] tril lowgltudinala;jlll’pozitia fl

jnala a c* 4 itului A;n-naarul Bcu ita caraprelucroazitraspta d»gtaa aaxteS

t—

tg 0

(2...5)



conponentelor lungimil cursei de lucru a l n t c u p r in s e In t a b e l e -

le 11.2 ?i 13.9. Intrucit unele dintre mflrimile c o r a p a n e n t a l a r

curse lor de lucru pot lua valori Intre anumite limite, e s t e p o -

s i b i i a a d o p ta re a u n e i valori intregi a lungimii cursei da l u c r u , f a c i l i t i n d u -s e a t i t unele calcule ultarioare, cit gi re- g l a r e a p r o p r i u -z i s a a m a g i n i i -u n e l t e .

10. C a l c u l u l l u n g i n i l a r c u r s e l a r d e a g c h ie r e

C u n o s c i n d u -s e m f i r im i le c a n p o n e n t e lo r l u n g i m i i c u r s e i de

l u c r u , p o a te f i d e t e rm in a t e lu n g im e a c u r s e i d e a § c h i e r e , p r i n

a o e a s t a i n t e l e g i n d u -s e a c e a p o r t i u n e a c u r s e i d e l u c r u i n c a -

d r u l c S r e i a s c u l a c a n t r i b u i e e f e c t i v l a i n d e p g r t a r e a d e m ate

r i a l s u b f o rm 5 d e a § c h i i .

l u n g im e a 1 ^ , a c u r s e i d e a g c h i e r e l a o f a z a o a r e c a re i s e

v a d e te rm in a c a a t a r e p r i n l u a r e a i n c o n s i d e r a r e a l u n g i m i i

d i s t a n c e ! d e p a t r u n d e r e I p , , a l u n g i m i i d e a g c h ie r e l a(

(u n e o r i ) a l u n g i m i i d i s t a n t e i d e d e p a § i r e l d j . U l t i m a o o n p o -

n e n t a ( l d i ) s e v a l u a i n c o n s i d e r a r e nu m a i a t u n c i c i n d d i s t a n t a

d e d e p a $ i r e e s t e p a r c u r s a d e c u t i t c u I n i a t u r a r e d e a p c h i i ,

n e f i i n d d e c i v o rb a d e s p re o i e g i r e l i b e r a a c u £ i t u l u i :

leal = V + + Id. I®] (U -V

1 1 . C a l c u l u l i u n S r u l n i d e r o t a $ i i a l e a r b o r e l u i

p r i n c i p a l p e n t r u c u r s e l e d e l u c r u

P e n t r u c a l c u l u l n u m S ru lu i r e a l Nr i d e r o t a t i i a l e a r b o re

l u i p r i n c i p a l , a f e r e n t f i e c S r e i a d i n t r e f a z e l e i , s e v a f o l o s i

r e l a t i a :

lc.Nr j = — [ r o t ] (1 1 .4 )

s.

l c i f i i n d lu n g im e a c u r s e i d e l u c r u , i n nm , i a r s , - a va n s u l 5

l u c r u , i n m m / ro t.

Da ca s e v a lu c r a s u c c e s i v c u d ou a s au m a i m u l t e a v a n s u r i I

d e l u c r u d i f e r i t e , n f im a ru l t o t a l d e r o t a t i i a l e a r b o r e l u i p r i n - I

c i p a l p e n t r u a ce a s a n i e se v a c a l c u l a p r i n in su m a re a n u m e re lo r

d e r o t a t i i c o re s p u n za t o a re p o r t i u n i l o r p a r c u r s e cu a v a n s u r i de

l u c r u d i s t i n c t e .

I n c a z u l s t r u n g u r i l o r s e m ia u t a n a te m u l t i c u t i t e l a c a ret o a t e s S n i i l e l u c r e a z a s i m u l t a n , n u m a ru l d e r o t a t i i d e l u c r u

a l e a r b o r e l u i p r i n c i p a l , a f e r e n t o p e r a t i e i t e h n o l o g i c e , se s t a -

b i le § t e c a f i i n d c e l m a i m are d i n t r e n u m e re le d e r o t a t i i s t a b i -

l i t e p e n t r u f i e c a r e s a n i e . A c e s t num Sr d e r q t a t i i e x e r d t a o

i n f l u e n t a d e t e rm in a n t a a su p ra d u r a t e i c i c l u l u i d e l u c r u , avindc a r a c t e r l i m i t a t i v § i n o t i n d u -s e c a a t a r e c u Nr l j a .

I n c a z u l m e n t io n a t a n t e r io r ( l a l u c r u l s im u l t a n c u t o a t e

s a n i i l e ) , s e c c n s t a t a u n e o r i e x i s t e n t a u n o r . d i f e r e n t e m a r i

i n t r e n um e re le d e r o t a t i i a l e a r b o r e l u i p r i n c i p a l p e n t ru

428



| i e c a re s a n ie i n p a r t e .

Re d u ce re a n u m f ir u lu i l l m l t a t l v d e r o t a t i i Mr H p o a t e f i

o t ^ i r i u t a i n t r -o a s t f e l d a s i t u a t i e i n t r -u n u l d i n u rm & t o a re le

moduri!a ) P r i n m S ri r e a n u n va ru lu i d e s c u l e u t i l i z a t a l a p r e l u c r a

re a s u p r a f e t e l o r c a r e s o l i c i t # t im p i m a ri d e l u c r u ;

b ) P r i n t r -o m o d i f i c a r e a r e p a r t i z S r i i s c u l e l o r a ^ c h ie t o a r e

pe s S n i i , u r m 3 r in d u -s e d im in u a re a i n c S r c S r i i s 5 n i i l o r m a i s o l i -

c i t a t e § i c r e f t e r e a i n c S r c S r i i s S n i i l o r m a i p u t in s o l i c i t a t e .DacS s S n i i l e lu c r e a zS s u c c e s i v , f o l o s i n d u -s e in s & o s i n -

gu rf i t u r a t i e l a n i v e l u l a r b o r e l u i p r in c i p a l a l s t r u n g u l u i a u t o

m at , n um S ru l t o t a l r e a l d e r o t a t i i Nr t se d e te rm in S p r i n in s u

m area n u m e re lo r d e r o t a t i i a f e r e n t e f i e c S r e i f a z e , e x e c u t a te de

c St re f i e c a r e s a n ie s

N yj f . [ r o t ] ' . (1 1 . 5 )

A t u n c i c i n d o an u m i tS s e cv en t S s e e x e c u t S s i m u l t a n d e c S -t r e douS s S n i i , l a c a l c u l u l n u m Sru lu i t o t a l d e r o t a t i i a l e a r

b o r e l u i p r i n c i p a l s e v a l u a i n c o n s id e r a re n u m a i n u m Sru l c e l

m ai m are d i n t r e c e l e douS num ere d e r o t a t i i a f e r e n t e s S n i i l o r

i n c a u zS .1 2 . C a l c u l u l n u m Sru lu i d e r o t a t i i a l e a r t o r e l u i

p r i n c i p a l p e n t ru c u r s e le d e a § c h ie re

I n c a d r u l u n e i f a z e o a r e c a re i , n um S ru l d e r o t a t i i Ns i a l e

a r b o r e l u i p r i n c i p a l p e n t ru c u r s a d e a § c h i e re s e c a l c u l e a z S p e

baza r a p o r t u l u i i n t r e lu ng im e a c u r s e i d e a § c h i e r e 1 ^ l a a o e a

f a zS i , i n mm, § i a v a n su l d e l u c r u s { l a r e s p e c t i v a f a z S i ,i n m m / ro t:

Naj = [ r o t ] (1 1 . 6 )

si

1 3 . f a l n i l i i l o o e f i c ie n t i 1 o r t i n p i l o r d e a ^ c h ie r e

ja C o e f i c i e n t u l t i n p u l u i d e a § c h ie re t { s e d e t e rm in S p e n t r u

I i e c a r e f a z S 1 f o l o s i n d r e l a t i a :

N.iT i I --- IS

i max

i n c a re Na1 e s t e n um S ru l d e r o t a t i i a l e a r b o r e l u i p r i n c i p a l

p en tru cu r s a d e a f c h i e r e l a f a za i , i n r o t , i a r Nr i -

num Sru l m ax im d e r o t a t i i a l e a r b o r e l u i p r i n c i p a l , d i n t r e c e l e

a fe re n t e d i f e r i t e l o r s c u le c a re l u c r e a z S s im u l t a n l a f a za i ,

i n r o t .

Se , p o a te d e t e rm in a v a lo a r e a c o e f i c i e n t u l u i t i i r p u l u i d e

( 1 1 . 7 )



*«ii 111T, - -------- (11.8)

1cl max

lMi fiirri luragimea cursei de a§chiere, in mm, iar 10« - lungimea maxima a cursei de lucru executate simultan la faza if in mm.

14. stabilirea ccnventicnal-eacnc«i-oe ale sculelor a§cbietoare

La prelucrarea mecanica cu o singurS scuia a^chietoara,pe ma§ini-unelte universale, durabilitatea economics poate f ideterminate relativ siraplu fi se elaboreazS ca atare normativecu durabilitati econcmice medii, specifice diferitelor metodede prelucrare mecanicS.

La prelucrarea pe ma§ini-unelte automate fi semiautcmata I cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemenea norma

tive, deoareoe influenza diferiîlor factori asiipra valorii du-rabilitStii optime este mult mai pranuntatS. Totufi, pentru a facilita proiectarea regimurilor de afchiere la prelucrarea cumai multe scule simultan, s-au intoanit normative cu durabili- tSti economice medii, valabile pentru situatia cind respective- le scule ar lucra independent, f i r i a se ine deci seama de numirul de scule ce lucreazS simultan. Intrucit o astfel de durabilitate economics medie nu asigurS o prelucrare economics, atunci cind se lucreazS cu mai multe scule simultan, ea mai este numitS fi dumhilitate conventional- econoqicS, notindu-se

cu T__u.convIn acest sens, pentru stabilirea durabilitatilor conven-

tianal-eccnomice T ., pot fi desigur folosite recomandarilej| referitoare la prelucrarea cu o singurS sculS; in mod orienta- I tiv, se pot utiliza datele menticnate in tabelul 11.3.

15. Calculul riurafri 1 it&tilor sculelor, exprimate in timpi efectivi de agchiere

Durabilitatea exprimatS prin timpul efectiv de a§chiere al fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei:

Ti = T(-Tconv I (H.9J

in care t { este coeficientul timpului d e a f c h i e r e l a faza i ?i 7oonv f ~ durabilitatea conventional-ecanomica a s c u l e i a§chietoare, pentru faza i, in min.

16. Stabilirea d i a m e t x e l a r d e aalculIn calitate de diametre ce vor fi folosite pentru

unele calcule ulterioare (Do)), se vor cansidera diametrel#

caracteristice suprafetelor exterioare ale semifabrioatului,

a f c h i e r e t , cu a j u t o r u l r e l a t i e i :

430 a



p an tru p r a l u c r a r a * s u p r a f * t * lo r • x t a r lo o r a , d ia m e t ra l * s u pra f e t e l o r f i n a i a B p a n t ru p r a lu c ra r a * s u p r a f «t * l o r i n t a r io a r a f i{j ia m B t r e le m a xim a , I n c a z u l 8 f r o n t a l * aau o o n io * .

1 7 . Ca lQ i l u l r y o r t u l u i D „ , ln/ Do|a l d ia a a t r a l a r

Se c a l c u l e a z a a c e s t r a p o r t num ai p a n t r u f a ze l e d a s t r u n -

j i r e f r e n t a l s f i s t r u n j i r e o o n ia i . Cu no a gte raa r a p o r t u l u i

1 SSil 1 e s t e n e ce sa rt t a t u n c i c in d se f o lo s e s c c o e f f i c ie n t !3e' c o r e c p a a v i t e z e i de a g c h i e r e , da r e g u i a | d e d e -

t e rm i n a re a v i t e z e i d e a f c h i e r e f i i n d v a l a b i l e p e n t ru s t r u n j i re a l o n g i t u d i n a l& .

1 8 . D e t e r m i n a re a v it e e za i d a a s c h i a r e

P e n t r u d e t e r m in a r e a v i t e z e i d e a $ c h i e re se a p ele a zf t l a

r e l a t i i l e f o l o s i t e I n c a zu l p r e l u c r & r i i cu o s in g u rA s c u ia , d a rlu i n d u -s e i n o a n s id e r a re d u r a b i l i t a t e a c o n v e n t io n a l - eco ncm icf t

T . . I n l ip s a u n o r r e l a t i i co re sp un zf it o are de c a l c u l , se p o t

f o To s i e v id e n t § i v a l o r i a l e v i t e z e i de a $ ch ie re t a b e l a t e f icaconvandate p e n t r u d i f e r i t e on nri-lf rH d e l u c r u , r a p o r t a t e , d e -

s i g u r , l a o a nu m i ta d u ra b i l i t a t e o o n v e n t i o n a l -e o c n c n d o i ôonwl*1 9 . S t a b i l i r e a t u r a ^ i i l o r c on ve n t ic n a l-e o cn cn a o e a l e

a r b o r e l u i p r i n c i p a lP e n t ru f i e c a r e f a za d e p r e l u c r a r e , se d e te rm in e v a lo a re a

t u r a t i e i co n v e n t io n a l - econom ice a a r b o r e l u i p r i n c i p a l n ^

1000 • v

i " ------------------- 1 1 1 [r o t / t a in ] (1 1 .1 0 )

* I Dc,

i n c a re v , e s t e v i t e z a o a n v e n t i c n a l -e o o n o n i c i l a f a z a i , i n

m/ tain, i a r Dcj - d i a m e t r u l d e c a l c u l , i n mm.Sc u la a f c h ie t o a r e p e n t r u c a re r e z u l t a t u r a t i a c o n v e n t io

n a l - e co no m ics c ea m a i re d us A s e n um e f te s c u l S l i m i t a t i v S d i n

p un ct u l d e ve d e re a l v i t e z e i de a $ c h i e re . Es te d e d o r i t c a t u -r a t i i l e c o n ve n t io n a l-e c cn c rn ic e a l e a r b o r e l u i p r i n c i p a l , p e n t ru

s c u le le c a r e lu c r e a z S s i m u l t a n , sA f i e c i t m a i a p r q p ia t e c a v a

lo a re ; a ce a st S c o r a a i t ie n u e s t e i n d e p l in i t a , se p o a t e r e -

curge e v e n tu a l l a o sch im b are a m a t e r ia l u l u i p S r t i i a c t i v e a

s c u le i a f c h ie t o a r e . De e x e n p lu , l a p i e s e le i n t r e p t e , s u p r a f e -

t e le cu d ia m e t re m a r i se p o t p r e l u c r a c u a j u t o r u l u n o r c u t i t ecu p l f ic u te d i n c a r b u r i m e t a l i c e , i a r c e le c u d ia m e t re m i c i , c u

a j u t o r u l u n o r c u t i t e d i n o t e l r a p id .2 0 . G a lc u lm v a l o r i l o r c o e f i r i e n t i 1or e x p o n e n t i a l !

a i v i t e z e l o r r e l a t i v e

P en t ru s c u l e le a $ c h ie t o a re c a re lu o r e a za l a t u r a t i i co nv e n t io n a l -e c o no m ic e c e de p4 §e sc t u r a t i a c o n v e n t i c n a l -e c o n a n i o S

a s c u l e i l i m i t a t i v e c u mad p u t i n de 50% l a p r e lu c r a r e a o t e l u l u i

cu m a i p u t i n d e 80% l a p r e l u c r a r e a f o n t e i , s e d e t e rm in a

v a l o r i l e o o e f i c i e n t i l o r e x p o n e n t i a l ! a i v i t e z e l o r r e l a t i v e .

431



Tabalul 11.3 Valeri Mdil pantru durabilitatea coneenHeml•mfnmtmIni Tn|>|

A. Prelucrarea eu cutite pa toata tipurila da Mplnf-tfalU

Tipul ou(Itului Materialul pirtilepchletoare

Meter lapreUi

Otel

lui deiorat

Fonta

earn # lln

Cutite normal* de atrunjlt exterior,cutite de atrunjlt plan

Rp3,Rp4P05 ,P10 ,P20,P30 ,K30 ,IC40

4090

5030

Cutite pentru strunjit canal*,de retezat >1 prof Hat

Rp3,Rp4P05,P10,P20,P30,K30,K40

2030

9090

Cut He prof 1 late Rp3,Rp4 30

B. Pralucrara naoanici cu burghie, adlncitoare 9! scule de f i I atat

Costul Mj inif unei tat

Tipul sculeiMaterialul

Diametrulmm

Scizut sau aediu RidicatpArt11

a?chietoare Materialul de prelucrat

Otel Fonts Otel Fonti

convJ •in

I 01 2 3 4 5 |

Burghieelicoidale

Rp3Rp3Rp3KAO

10-2021*4041-6010-20

153060

25501508

153050

25501008

Rp3 25-40 25 75 20 60

Adincitoare P30KAO 20-40 40 20 25 15

P30..KAO

41-80 60 30 40 20

I Piepteni de f 1Ittat - - 110 - .

Tarozi • • - 90

Filiare rotund* • • 90 - „ • I

A 30_



IC. Preluorarea aecaniol prin frezare

H iplrtIj

H s latnarA

Diaaetrul frezat 0, an

Tipul frezai 50 75 100 I 150 | 200 j 300 *00 | 300 I

DurabiIiiatea conventional-econoaitcl *corw la1n|

Fraze frontal* II disc 100 120 130 170 250 I 300 I 400 I 500 J

Otalrapid

Fraze da crestat;i dabitat

80 90 100 110 120H

*

Fraza oil indrice 100 170 280 400 ' SQ ■ *951 j 11 n

Froze seairotunda 60 80 100

Fraza unghiulara 100 150 170

Carburimetal1ca

Fraze frontale ?iciIindro-frontale

90 120 200 300 500 600 800

Fraze disc cucu trai tii;uri

’| 130 160 200 300 » 'f

Val or i l e z { a l e ac es t or c oef i c i en£ i ex po nent i al ! a i v i t ezel orre l at i v e s i n t e g al e c u i nv e r s e l e v al o r i l o r e x pone nt i l or durabi -l i t ^ t i i d i n r e l a t i a d e d e t e r m i n a r e a v i t e z e l o r d e a § c i i i e r e :

1Zj = — * ( 1 1 . 1 1 )

m i

P e n t r u s t a b i l i r e a v a l o r i l o r o o e f i c i e n t i l o r e x p o n e n ^ i a l i a iv i t ezel or r e l a t i v e , s e pot f o l o s i da t e l e di n t a be l u l 1 1 . 4 .

21. Det erminarea mSrimil or a ux Ui ar eRezol var ea ac es t ei et ape se ef ect ueaza de obi ce i numai

pent r u a c e l e f a z e de pr e l u c r a r e pe nt r u c a r e s - au s t a b i l i t a nt er i or c o e f i c i e n f i i ex j panent i al i z i a i v i t e ze l o r r e l a t i v e (a di c &pentru acel e f aze i n ca zul cdr ora t ur at i a convent ional- ecanomi-cSl iônv . dep5§e§t e t ur at i a s cul ei l i mi t at i v e ntonv cu ce lmul t 50% l a pr e l uc r a r e a o t e l ul ui § i c u o e l mul t 80% l a pr e l u

crarea f o nt e i ) . I n cont i nuar e, s e det ermine a§a- numit ele ra&rimia ux i l i a r e Wnj , c u a j u t o r u l r e l a ^ i e i :

*

1000 • z 1W „ 4 - ( --------- j ‘ ( 1 1 . 1 2 )



in cara t este turaîa O G n v m ( i o n a l - e o a n a n l o & l a f a z a 1 ,in rot/rain.

A b or d are a p r o h l e m a i p o a t e e v d d e n ^ i a u n u i dinu r m & t o a r e l e

t r e l c a z u r i :

a. Atunci cind pentru toate fazele in discufcie existA o a- ceea§i valoare a coeficienîlor exponential i j al vitezelar relative, calculele se efectueazS cu rela£ia de mai sus. Se det e r m i n e a p o i suma m&rimilor auxiliare W , §i, plecind de la a o e a s t a , s e calculeazfi turafcia economica de lucru, comuna

Tabelul 11.4 Valori aedii ale coef icient i lor exponential! al viteaelor relativede apchiere, Tn report ou natura materialului seaif abricatului I outipul aculei apchietoare pi cu natura aaterialului pfirti i activa asculei

Materialul pirtii apohletoere

Materialul

denf»A 1 iiAPit

Felul acute! epohletoare Rp3,Rp4 P05,P10,

P20,P30

K30,K40

prviuvrav

Coefioientul exponential z

0 1 2 3 4

Cutita noraala, da atrunjlt plan,da atrunjlt Interior

a 5 -

Cutite de eanalat #1 retezat 4 5Cutita profilataBurghia

3,335

•

Adincitoare 3,33 4Otal Alasoara 2,5 1,5Froze frontale 5 5Fraza disc 5 3Fraza oil indrica 3Fraza de filatat 2 •Fraza male niodul pi de oanelat 2,5 -

FontaCutita norfflale, de atrunjlt plan,de strunjit interior

8 - 5

■aleabili Cutita de eanalat pi ratazat 4 _Burghia pi adincitoare 8 '2.5Alazoare 3,33

Cutita noraala, de strunjit plan,da strunjit interior

10 - 5

Cutita de eanalat pi ratazat 6,67 m 5Fonti Burghia pi adfneitoare 8 « m 2.5

•cenupie Alazoare 3,33 m 2Fraza frontale 8 m 4Fraza diso 8 mFraza ollindriea 4

1Fraza oelo oodul pi da filatat 3,33 * & ‘I

434



Tabalul 11,4 (oontlnuara)

0 1 2 1 4

Cutit* dm or to# fal, axolualv 1ALIaJ* cala prof Ilata # -SS cupru Burghia fi adfncitoara B im

Alazoara 3,33 • • m

Ali«J«

p aluminiu

Cutite da orioa fal, axclusiv

cala profilata

3,33 H 1

p en tru t o a t e s c u l e l e a § c h i e t o a r e :

coin*-®—|1 | [rot/min] (11.13)

B 11 ib. Dacfi pentru toate f a z e l e a n a l iza t e se c

1 existenâ a doufi valori distinct©, z 1 §i as*,, a le c o e f i p i e n t i l o r

- exponantiali ai vitezelor relative, pentru s t a b i l i r e a t u r a ^ i e ieconomice comune se poate aplica o metoda s i i r p l i f i c a t A , e x p u s i

in oontinuare.Se stabilesc mai intii turaîile conventional-ecancniioe

cele mai mici, aferente fiec&reia dintre cele dou4 v a l o r i d i s -tincte ale coeficientului exponential. Luindu-se apoi in c a n s i -

derare numai cele dou& turatii conventional-economice (cele mai

softzute dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coeficientului exponential z i ) , este posibil sfi se constate c& una

dintre ele o dep3§e§te pe cealaltA cu mai mult de 50% sau cS valoarea unuia dintre coeficienîi exponential! o depaê^te pe a celuilalt coeficient exponential cu mai putin de 100%; intr-o astfel de situaîe, calculul mdrimilor auxiliare se face bcnsiderind o valoare comund a coeficientului exponential zf §i anume acea valoare corespunzatoare turatiei convent ional-economice celei mai mici. Dac& ins£ una dintre cele dou& turatii Qonventional-econoinice cu valorile cele mai scdzute (fiecare

aferent£ cite unei valori a coeficientului exponential al vitezei relative) o dep3§e§te pe cealaltS cu mai putin de 50% §i totodatA atunci cind valorile coeficientilor exponential i se aflS intr-un raport mai mare decit 2:1, se calculeazS m&rimile auxiliare Wni cu relatia (11.12) pentru fiecare fazfi de prelucrare, utilizindu-se succesiv fiecare ‘coeficient e x p o n e n t i a l

(zy §i z2 ) §i se vor determina sumele distincte alem S ri m i lo r

auxiliare pentru fidcare coeficient Zj. Se vor refine § i se vo rinscrie eventual in documentul tehnologic (de e x e n p l u , in fi$a Pfintru calculul regimurilor de a§chiere - t a b e l u l 11.6), su b

435 I



c o m a e r r a c e : a n u m a ra o r suma swa a va .a r. _ .a r v a n m u e va u x i l i a r e , c a l c u l a t e p e n t ru v a lo a r e a o a a m a i m i c a d i n t r e H

d o i o o e f i c i e n t i e x p o n e n t i a l i z 1 f i z 2, i a r l a n u m i t o r - a ce e a ^ i

sum a, c a l c u l a t e p e n t r u v a lo a r e a o aa m a i m are d i n t r e c e i d o i M l

a f i c i e n t i e x p c n e n ^ ia l i .c. Daci p e n t r u f a z e le a n a l iz a t e e x i s t s t r e i v a l o r i d i g -

tincte ale ooeficientilor e x p o n e n ^ ia l i a i v i t e z e l o r r e l a t iv *

z1 a z2 1 Z j , stabilirea turatiei c o n v e n t i o n a l - e c a n a t i i c e c a n u n e

se poate efectua printr-o unificare prealabilS a c o e f i c i e n f c i l o f e i

exponential! cu valori mai apropiate. Stabilirea g r a d u l u i ' d e

apropiere se realizeazS prin calculul raportului intre v a l o r i l e

vecine ale ooeficientilor exponential! dispufi in o r d i n e eras*cfitoare. In continuare, se stabilesc cele mai mici turaîi ccn-ven'tianal-economice pentru fazele ale c&ror ooeficienti expo

nential! sint susceptibili de unificare fi se a d o p t s d r q p t

valoare unificata coeficientul exponential z ; aferent celei mai

mici turaîi conventional-econanice. Se continue apoi calcululca fi in cazul punctului precedent (b), cind existau numai doua

valori diferite ale ooeficientilor exponentiali ai vitezelor

relative. 22. StatriJirea turatiei de oalculCiteva elemente privind determinarea turatiei d e calcul au

fost deja prezentate in cadrul punctului 21. A§a cum s-a maimentionat, pot exista douS situatii:

a. Daca sculele apchietoare au aceeafi valoare a coefi-cientului exponential al vitezei relative, se recurge la calculul sumei mSrimilor auxiliare 231. aferente sculelor fi apoi,apelind la relatia (11.13), se determina turatia comuna cores-punzStoare sumei respective; aceasta va fi turatia economics a

arborelui principal;b. In cazul in care sculele apchietoare sint caracterizal

te prin douS valori distincte ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (ceea ce conduce la obtinerea a doua sume

diferite ale valorilor mSrimilor auxiliare, sume retinute sau consannate in documentul tehnologic sub forma de fraefcie) j pe baza relatiei (11.13), se determina turatiile arborelui prin

cipal, atit pentru valoarea inscrisa la numarator, cit fi pentru cea de la numitor. Se calculeaza apoi media oelor doua

turatii, aoeasta considerindu-se drept turatie econanica de calcul.

23. Determinarea turatiei reale a arborelui principalDaca turatia de calcul coincide cu una dintre turatiile

realizabile pe mafina-unealta, aoeasta va fi fi turatia reaia aarborelui principal (n^). Atunci cind turatia de calcul nueste identica cu nici una dintre turatiile oferite de mafina-unealta, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare.0 exceptie de la aoeasta indicatie o constituie cazul in caregradul de incircare al mafinii-unelte este foarte mare; se



*coeptA in aoest caz adcptarea, In calitate de turafcLe reaia, a tura£iei imediat superioare din gama da turafii ale ma$i- nii-unelte, respectarea oanditiei ca aoeasta sa nu dep&jeas-

cu mai mult de 20% turafla de calcul.24. Oilculul vitezei effective de a§chiereIn report cu turaîa reaia a arborelui principal ?i

hjjiird coat de diametrul de calcul Doi,se calculeazS viteza e- gctivS de a§chiere v^.:

*-Dor»Vuv * f i " ---------------------------- [m / m i n ] ( 1 1 - 1 4 )

1000

25. Verificarea puteriiCunoscindu-se marimea conpanentei Fz a fortei de a^chiere

(in N) ?i valoarea vitezei efective v ~ de a§chiere (in m/min)# poate fi calculate puterea solicitatS de procesul de a§chiere la prelucrarea cu fiecare sculd:

Nai - -F-- -V#f< [kW] (11.15)6000

Prin insumarea valorilor puterilor de a§chiere corespunzatoare fiecdreia dintre sculele care lucreaza simultan , se determine putere a totals absorbita N t, care se va compara cu puterea a ma§inii-unelte, disponihiia la nivelul arboreluiprincipal, aoeasta din urma stabilindu-se prin luarea in oonsiderare a puterii nominale Nn a electrorootorului ma§inii-u- nelte §i a randamentului 17 al transmisiei:

Nmu " (H.16)

Va trebui ca puterea totals Nat solicitata de procesul de a§chiere sa fie mai mica decit.puterea a ma§inii-unelte; in caz oontrar, se va recurge la o modificare a repartizarii fazelor de prelucrare, la o m&rire a puterii electrorootorului sau la o diminuare a turaîei arborelui principal.

26. Calculul rapartului intre tura£La efectivS a arborelui principal §i turafcia cxariventional-eco- DGBLCS

Valoarea acestui raport se determine pentru fiecare faza H prelucrare, cu ajutorul relaîeis

Kvi - ------ (11.17)^conv i

437



n core este turatxa rea a a n m m n a . « n rot/tain 91 n0lvtv t - turatia conventional - ecanamici pentru? fazk oarecare x.

27. Determinarea valorilor ooeficientilor de oq^ tie ai AirwHii-stJUHinr eoanlflB

Cunoscindu-se valoarea raportului g M din tabelul 11.3 determinS coeficientul de corectie M al durnhi 1 it&tii ecc**>. mice.

28. Durahilitatea de calcul a sculelar nTrtvi ntnai^ In soopul evaluftrii duratei de utilizare a fiecarei acult

a§chietoare §i al estimflrii consumului de scule, este neoesarf determinarea a§a - numitei durabilitdti de calcul To»io r Inacest scop, se va folosi relatia:

T0.ic i " *ri Toonv | [min] (11,18)

atunci cind raportul VLi (dintre turatia efectivfi n ^ aarbore-

lui principal §i turatia conventianid'ecQncndcd 1 f ) este

subunitar §i relatia:

Tconv i

Te.lc 1 ---------- S <U -19)KTi

pentru situatia cind raportul Kvi are valori supraunitare.

Tabelul 11.5 Valorile coaf iciontului IC» do corectie a durabilit&fii relative

Coeficientul rdo corectie a vi-

tezei do a$ohie-

Coeficientul exponential al vitezei relative, z

10 8 6/67 5 4 3/33 2,5 2 1,5rm, pina ia: .

Cro#-I toro

Descre?-toro

j i vj o i / vi fw y iv a Mil i %i i

(descroftore sou crejtere)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

j 1,001,031,061,091,12

I 1,161,201,25

i 1/30I 1/34

1,381/421,45

I ..iff -

1,000,980,950,920,90

0,880,850,800,780,760,740,720,700,68

1,001/341,802,403.2

4.25,710,013,41824324257

1,001/251,602,002,5

3,24,06,48,810,012,5162025

1,001,211,481,782/14

2,73.34.45,97,08/6101215

1,001,161,341,551,80

2,12.43.23.74.34,95.76.57.6

1,001,121,251,421/60

1,802,02.5

2*8 ,3,23.64.04,55.0

1,001,101,221,33

, 1,46

1.651,822,102,402.652,93,23,53/9

1,001,081,161.241,33

1,451,571,751,932/082.252,402,502,83

1,001,061,121,201.25

1,341,421,601,701,801,902,002,102.25

1,001,0*f iH i11

11111,40111If 11

J



Tabelul 11,5 (oontinuare)

ru nill1,651,70

1,75

1,80

1,851,90112,002,50

0 ,65

0 ,630 ,62

0 ,60

0 ,58

0 ,56

0,55

0 ,530 ,52

0 ,50

0 ,40

32405064

19

2329

3442

50

62

5 6 | 8 9 10

8 ,8 5 ,7 4 ,3 3 ,0 2 ,4 1,9310,0 6 ,4 3 ,2 2 ,5 2 ,0011,6 7 ,2 5 ,3 3 ,5 2 ,7 2,1213,4 8 ,0 5 ,8 3 ,8 2 ,8 2 ,215,5 9 ,0 6 ,5 4 ,0 3 ,0 2 ,318 10,0 7,1 4 ,3 3 ,2 2 ,421 11,2 7 ,8 4 ,7 i|§ 2 ,524 | 12,5 8 ,5 5 ,0 3 ,6 2 ,628 11 9 ,3 5 ,3 3 ,8 2 ,732 16 10 5 ,7

104 ,0 2 ,8

40 21 n m

Verificarea utilizerii c o re c t e a u n e i a d i n t r e c e l e d o u I

r e l a ^ i i anter ioare este legate de c un o a ^t e re a f a p t u l u i c 1 p r i n

mic§orarea turaîei (deci a vitezei de a§chiere), a r e l e x : o

cre?tere a durabilitfitii §i invers, adica l a c re ^ t e re a t u r a -

■fiei, durabil itatea sculei a^chietoare va i n r e g i s t r a o s c Sd e re .

Daca o aceea§i scuia a§chietoare e s te f o l o s i t a l a m a i

multe faze succesive de prelucrare, dura b i l i t a t e a d e c a l c u l

©•ic se determine cu ajutorul relatiei:

calc [min] (11 .20 )

+ •.« +alo 1 calc 2 calc n

in care T lc ,, Tc,.e 2,..., Tc,lo „ sint durabilitatile de ealeu- ale sculei pentru fiecare dintre fazele realizate succesiv, durabilita£i determinate anterior pe baza relaîilor (11.18 ) sau (11.19).

29. Calculul raportului i n t r e d u r a b i l i t a t e a

unei scule oarecare §i d u r a b i l i t a t e a s c u l e i

limitativeRaportul Kdi intre durabilitatea T i a fiecSreia

dintre sculele utilizate simultan §i durabi litatea TMlc -in a sculei limitative este dat de relatia:

Kdi Icalc t

*calc min

(11.21)

Durabilitatea de calcul minima corespurde in general scu- pentru care s-a stabilit anterior turaîa conventional-eco-

ncmicA cea mai redusa, dar, daca valorile coeficientilor

439



e x p o n e n t i a l ! a i v i t a o a l o r r e l a t i v e s i n t d i f e r i t e , e s t e

o a a o e as t a a f i r m a t i a s i nu m a i f i e v a l a b i lS .

Es t e e v i d e n t cA p e n t r u s c u l e l e l i m i t a t i v e , Kd - 1 .

1 1 . 3 EXEMPLU DE CM X UL A L PARAMETERHOR

ASCHIERE LA PRELUCRAREA PE UN STRUNG

Sff lOAintDMAT M JLTICU TITE

Se c o n s i d e r ^ a f i n ec esa r e o b ^ i n e r e a p i e s e i c u d im e na iu nul e i n d i c a t e i n f i g u r a 1 1 .1 . Fo rm a § i d i m e n s i u n i l e s e m i f a h r ia lt u l u i u t i l i z a t p e n t r u o b t i n e re a p i e s e i d i n f i g u r a 11.1 M H o b s e rv a t e i n f i g u r a 1 1 .2 .

1 . S t a b i l i r e a I

d e p r e l u c r a r e ^ ^ ^ H

La s t a b i l i r e a schem ei I

p r e l u c r a r e s -a u a v u t i n vedere

p o s i b i l i t & £ i l e s t r u n g u r i l a H s e -

m ia u t o m a t e m o no ax e m u l t i c u t i t e

d i n d o ta re a s e c t i e i .Pe s a n ia l o n g i t u d i n a l f i se

v o r m c nta dou& c u t i t e (N t § i 3 f j |

c u a j u t o r u l c S r o r a s e v o r p re -

l u c r a s u p r a f e ^ e l e c i l i n d r i c S j e x -

t e r i o a r e , i n t im p c e d o u £ d in t re

s u p ra f e f c e le f r o n t a l e s e v o r cb -

t i n e c u a j u t o r u l a d o u S c u t i t e I

I ( N1 § i H2 ) m o n ta te pe san ia I

t r a n s v e r s a l ^ (f i g u r a 1 1 . 3 ) .

2 . A l e g e r e anayim* inmplti* J

P r e l u c r a r e a v a a v e a l o c p e uns t r u n g s e m ia u t a n a t m anoax t i p

| 1 A7 4 0, p r e v S z u t c u d o u£ s Sn i i

m u l t i c u t i t e , c u p o s ib i l i t a t e a

o b t i n e r i i u n o r t u r a t i i cu p rin s f t I

i n t r e 56 § i 7 10 r o t / m i n , p e n t ru o gam£ d e a v a n s u r i lo n g i t u d i n a -

l e d e 0 , 1 2 5 . . . 0 , 8 m m / ro t.

3 . S t a b i l i r e a m e to de i d e i n s t a l a r e a s e m i f a t r i -

c a t u l u iP e n t r u i n s t a l a r e a s e m i f a b r ic a t u l u i , s e v o r f o l o s i un

d o r n c u g & u r i d e c e n t r a r e , v i r f r o t a t i v l a c a p S t u l d i n dreapta# I

v i r f f i x ro o n ta t i n a r b o r e l e p r i n c i p a l a l ‘ s t r u n g u l u i § i in im f i de

a n t r e n a r e l a c a p S t u l d i n s t i n g a . I n c a l i t a t e de s u pra fe t© | H

o r i e n t a r e , s e v o r u t i l i z a s u p r a f a t a f r e n t a l s a d e g a j f i r i i S 3

p a r t e a s t i n g S § i s u p r a f a t d g S u r i i a x i a l e , a m be le s u pra fe t*

f i i n d p r e l u c r a t e a n t e r io r .

Material: 0L 50

15 X 45 500-80

Fi g . 11.1 For tM unaiinterraediarSp i e s e , tn vederea obtineriiunei ro£f dinfate



3 2 0 8

Fig 11.2 SMifabricat pentruobpnerea piesei din

fig. 11.1

4. St abi l i r ea •oul al oray h i x j to ara

Din analisa schawl da prel**crare,s e ooratatA p o s i b i l Ltatea foloeirii apat r u cut i t e pr ev&zut a cu plicuta dinca r bur i met al i oe t i p P20 ( Ml, - ouî tdrept pent r u degr opar e; M2 - o ut i t ^^™

t e r a l d r e a p t a ; N. - c u ^ i t frontalst i nga §i n4 B cuî t f r ont al dr eapt a) IToate c r t i t a l e au s e c l une a c o zi i

de 32 x 32 | | I5. St abi l i r ea anrfcilui de

i n s t a l a r e a s c u l e l o rSSni i l e st r ungul ui soniautccnat

s i nt prevfizut e cu suport ur i por t scul eavi nd locaij ur i pent r u i ns t al ar ea unorcutite dispunind de oozi prismatioe,

f i xar ea acest ora efectuindu- se cu §uru-■buri.6. St abi l i r ea ftiinrrimiloar

de agchiereSe apreciazfl a f i posi bilf l

inl &t ur ar ea adaosului de prelu-■crar e int r- o si ngur d t r ecer e, oeea

Ice pr esupune ©gal i t at ea adinci mi -l lor de a§chier e cu m&r i mi l e adaosuri l or de pr elucrar e pe direcfcLi-l e r especti ve: o except ie o cons t i t ut e f a za nr . 2 , l a c ar e a i i c i -mea de a§chi er e i nr egi st r eazfl ovariable de la(160 - 150)/2 = 5 1

| t2MX =(166 - 15 0) /2 = 8]

A i nran l a :

ram.

208 - 200

^9* 11.3 Schama da prelucrare

*

t x =

t , =

^2 max * ^ 2 min

2

6,5 mm;

74 - 70 = 4 mm;

34 - 30 =» 4 mm.

8 + 5

2

441



Valorile determinate ale parametrilor regimului da H H „re, preaum fi alte condit-ii de lucru, sint treoite In formularul pentru calculul regimurilor de agchiere (tabelul 11.6),

7. Stabilirea avansurilor de calculEste nacesarA s t a b i l i re a a numai doua v a lo r i ale avanauri-

l o r , t i n i n d o an t de f a p t u l ca s c u l e le s i n t m ont ate I n tarriwnpe | i e c a re d i n c e l e doua s i n i i . Alege rea p r o p r i u -z i s a a valori-l o r a van sur i l o r se efectueazS pe baza da te l o r d i n ta b e lu l 11.

81 p H § 0,30 mm/rot;

s3 - s4 = 0,40 mm rot.

8. Verificarea avansurilorVerificarea oorectitudinii stabilirii avansurilor de lucru

se poate realize utilizindu-se relaîile de la prelucrarea cu osingurS scuia. Astfel, pentru verificarea avansului din punctulde vedere al rezistenêi corpului cutîtului, se va lua in considerare mai intii situaîa cuîtului N2, pentru care adincimeade afchiere va ajunge la un moment dat la o valoare maximst , „ - * 8 mm;

=yy.33,

Ct 't ‘'HB ‘ ‘ k 1 5 ' k 1 6 'icX7' k l a ' k i 9

33, 3‘32-32‘0, 535,7 •81-190°'75<1 , 0-1, 01 -0, 87 -0,9 -0,96

= 1,77 mm/rot > sadopt = 0,3 mm/rot.

Pentru celelalte cutite din set, solicitarea corpuluicutitului va fi mai redusS, datoritS valorilor mai nrjrrj aleadincimilor de a§chiere, deci cu atit mai mult corpurile cutitelor vor rezista la solicitarile create de mi§carea de avans.

Verificarea avansului din punctul de vedere al rezistenfceipiacuêi din carburi metalice se va efectua de asemenea pentru

situaîa celei mai mari solicitari, adica atunci cini aHinHmnade apchiere are o valoare t,.v = 8 mm:

8,3-C1'8 8,3-81'8ti p 1 ipi--- I Y 3---- = 3,54 mm/rot > sadopV | 0,3 mm/rot.

t ' 'Bj, 8 ' -53

Se constata ca valorile adoptate pentru avansurile dalucru indeplinesc conditiile de rezistenfa a corpului cuîtuluifi a piacu£ei din carburi metalice.

442



9. calculul lutqlaUor ouraalar <Ja lucruValorile lungimilor cursolor de lucru m dat&rmin& prin

liiar®* in ocnaldarar* a companantalor acestor»:

208 - 200M 1 1., | lp, | 1.1 | 1„1 I (0,5...2) |------- Ctg 70° |

I 3 8 + (1...5) * 45mm;166 - 150 ■■■

lo2 * 1.2 + p + * * |M | (0,5...2) I ------- ctg 90 j

+ 40 + 0 = 42 mm;

I 1 1 .J + l p3 + 1.3 + Id J “ ( 0 , 5 . . . 2 ) I I I I 1

208 - 170+ — |- - - - + ( 0 , 5 . . . 2 ) » 21 non;

2

208 I 150

le* I 1.4 1 lp* + 1.4 + 1*4 - (0,5...2) I I tg I I ---- 1--- |

+ 0-31 mm.

1 0 . C a l c u l u l lu n g i s d l a r c u r s e lo r d e l u c r ulu n g im e a c u r s e i d e a § c h i e r e l o l( l a o f a zS o a r e c a re i se

cb ine prin insumarea lungimii de pStrundere L, ?i a lu n g i m i i

de a§chiere lai. Pentru cele patru faze considerate, lu n g i m i le

ourselor de a§chiere vor avea deci valorile:

1C01 = Ipi+ 1.1 = 1/45 + 38 1 39,45 mm;

l0a2 = 1P2+ 1.2 - o + 40 = 40 mm;

1«3 “ lp2 + 1.3 = 0 + 19 = 19 nun;

lCfl4 = lp4+ 1.4 = 0 + 29 - 29 mm.

1 1 . Calculul numSrului de rotatii ale aiixxrelui principal pentru cursele de lucru

NumSrul de rotatii ale arborelui principal se determine ca report intre lungimea lcj a cursei de lucru §i ririim avansului de calcul Sj pentru fiecare dintre fazele i:

l<ji Nr1 = — = — ■= 150 rot;

s, 0,3

443



^cJ 21—— ® -- ■*

s3 0,4

1 31

— aa -- ca*4 0,4

w I ---- « — “53 rot;

78 rot.

M _ 3 9 , 4 5

S1 0 ,5

ca2 40

S 2 0 ,3

^ca3 19

S 3 0 ,4

I H * O ' o 1 * * I I 29

S 4 0 , 4

12 . C a lc u l u l n u m a ru lu i d e r o t a t i i a l ep r i n c i p a l p e n t r u c u r s e le d e a g c h i e t c

In acest caz, numSrul de rotatii a l e a r b o r e l u i p r i n c ip a lse determine prin luarea in considerare a l u n g i m i i 1 |

cursei de a^chiere §i a mSrimii avansului s,:

N . , ,----------- I 132 r o t ;

N„3 =

N.,* =

1 3 . C a lc u l u l n r a f i rrip n ^ -i 1nr- t i m p i l o r d e

C a lc u l u l o o e f i c i e n t i l o r t i m p i l o r de a § c h i e r e s e va e fec tua

a v in d u -s e i n ve d ere r a p o a r t e l e i n t r e n u m e re le d e rotatii ffl|a l e a r b o r e l u i p r i n c i p a l p e n t r u c u r s e le d e a § c h i e r e la f i e c a r e

f a za i § i n u m Sru l maxim d e r o t a t i i N . , d e t e r m in a t e

a n t e r i o r :

r1

132--- = 0,88;150 'm i

•?2 133

1 50

i 0 ,8 86;

444



,N »»3

N r1

N.,4t 4 ----------- ---

Nr114. Stabilirea durahi 1 itaîlor ocxwenl^cnal-ecx)'

ncmice

Va lo ril e medii ale d u ra b il it a t il o r converitianal-eccncinioecentra sculele a^chietoare util izate se stabilesc pe baza date-|§| din tabelul 11.3:

^convl *^conv2 — *^conv3 = * conv4 ** ^ min.

15. Calculul d u ra b i l i t & t i lo r sculelo r, exprimate Intvimpi efe c t i v i de a§c±riere

Prin luarea in considerare a valori lor t - a le coe f i c ien t i -lor t impi lor de a§chiere §i a durahi l i t&fci lor cx^ventional-eco-nomice T conv , , se determina durabi l i tdt i le:

*1 “ -Tconv1 * 0,88-30 I 26,4 min;

T2 » T2-Tconv2 » 0,886*30 - 26,58 min;

T 3 = T3,Tconv3 1 0,320 30 = 9,6 min;

T 4 = V T conv4 i 0,486.30 =**14,58 min.

16. Stabilirea diametrelor de c a l c u l

Din schema de prelucrare se poate observa c& diametrele decalculcoincid cu diametrele sendfabricatului la nivelul sec-tiunilor respective. Vcm avea a§adar:

Dc1 = 208 mm pentru cuîtul N t;

Dc2 = 166 mm pentru cuîtul N2;

Dc3 = Dc4 = 208 mm pentru cuîtele N3 ? i H 4.

17. Calculul raportuluiDpi B5n/Dci sax al diamet rel orRaportul Dcj Bin/Dci Mx se determine pentru fazele de strunjire transversal^:

-Faza la care lucreazS cutitul N3:

445



170

D.S »•« 208

-Faza la care lucrearf cutitul »**

150

»in/ o40 , 7 2 .

208

1 8 . D e t e r m i n a re a v i t e s s e i d e e „ . „de a§chier e pent ru cu^xt al e H,, » 2, | | | | i |“l ^ S T i o W t * la prelucrarea cu o songurf g |

(relatia 10.29 din cap. 10):v M _______ k 1 -k 2 -k 3 -k t -k 5 -k i -k i - k l ‘k i =

1 Tm.tx..gy*.(J2L)n T c 200

242 32-32

ao0'125 0'18 ^ 0,20, (190/200)1'75 20-30

45

70

)0,08. ? __ jO,J

15 0,5( — )°'09-(---)0,1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 i 101,8 m/min;20 2

242 9 0

- —---------- * — ------------- -1,043-(--- )0'3-30 ' • 6,5°'18 • 0,30'20• (190/200)1 ,re 70

15 0,5•(---)°'“ (--- )°'1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 = 128,9 m/min;

5 2

242 90

3O°',25.40'18-O,40'20-(190/200)— -1,043- (---)M,

70

15 0,5,0 , 0 9 . | ' .n 3

^ 5 ! "I -T'^0,1‘0,85'1'0'0»9’1»0'1»0-0,845 =

= 112,3 m/min;

v 4 “ 112,3 m/min.

44fi



19. Stabilirea turayHor ocnvsnîflnnl-eoaYwioaValorllo turaîilar oanver ionfll-Qcancinice aa determina

I H R in oonslderare diametrele de HWBBa D„t si vitezele daEffig—- calculate anterior:

1000-V, 1000-101,8r W i i ---1— fi B--------- | 155,78 rot/min;

n corv2 i --------------- | ---------------------I 24 7,1 6 r o t / m i n ;i r -166

1000-Vj 1000-112,3r W j I ------ I ---------- I 171,85 rot/min;

ir-Dc1 x- 208

1000 -Vj 1000-101,8

*-d c2 IT-166

1000-v3 1000-112,3

w D | ff-208

1000-vt 1000-112,3

w D c4 W-2081 71 ,8 5 r o t / m i n .

20. CftTrail.ul v a l o r i l a r coef i c ie n \ -i lor expanenîflliA§a cum s -a p u t u t c o n s t a t a , e x pc ne n tu l m a l d u r a b i l i t a ^ i i ,

f o l o s l t l a c a l c u l u l v i t e z e i d e a § c h i e re , a r e o v a lo a r e unicSL:

I | 0,125. n .I n a ce s te c o n d i ^ i i , c o e f i c ie n t u l e x p o n e n t ia l a l v i t e z e i d e

a ^c hie re v a f i :

i

z -----------------8 .

m

2 1 . D e te rm in a re a a a r i mi l o r a u x i l i a r e

D i n t r e t u r a t i i l e c a l c u l a t e , se o bs ervf i c S ce a m a i s c f i zu t i

o ore sp un de s c u l e i N , ( i \ _ ulu1 “ 1 5 5,7 8 r o t / m i n ); u r m S t o a r e l e t u -

r a t i i c a r e d ep f i§ es c c u m a i p u t i n d e 50% t u r a t i a m in i m i c o r e s -

pund s c u l e l o r M3 § i N4 ( n ^ ^ = = 1 71 ,8 5 r o t / m i n ). M & r im i -

le a u x i l i a r e a f e r e n t e f t e c S r e i a d i n t r e a ce s t e t u r a t i i co n ve n

t io n a l-e o o n c m ic e v o r f i :

1000 z , 1000 81I I | ( ------------ ) = ( - | - 0 ,2 8 8 3 -1 0 7 ;

Hconvl 155'78

1000 Z j 1000 M e

wn3 wmmm ------ > = 1 ------- I 1 o , i 3 i 4 - i o 7 .

* W v 3 1 7 1 <85

447



22. Detenainatea turo£Lei da calculSuma mfirimilor auxiliare pentru turatiile care dep&qesc cu

oal mult 50% turaîa mim’mA va fi:

|Mn| I 0,2883-107 | 0,1314*10* g 0,4197-10T.

Turafia comunS va fi a$adar:

1000 1000n.COit 1/xi

(ZWni)’ (0,4197-107)0'125

148,6 rot/min.

23. Dstenninarea turafriei reale a arborelui principalTuratia imediat inferioarS turatiei reieîte din calcul

(!!_ 1 148,6 rot/min) este =» 140 rot/min.24. Calculul vitezei efective de a^chiere

Se determine vitezele maxime de a§chiere pentru fiecaredin dele 4 cutite:

^'Dor1 JT-208-140

ef2

1000 1000

JT-D^-n^ 7T166-140

1000 1000

= 91,48 rot/min;

73,01 rot/min;

Hi i v.f 4"7r‘De3,n«i * 208- 140

1000 1000= 91,48 rot/tain.

25- Ve r i f i c a r e a put e r i i Va l or i l e put e r i l o r de a f c hi e r e cs or es punzSt oar e f i e c S r u i

c uî t v or f i :

N l = _ F z l ' v e f l _ *‘S1 *‘15‘16'^T7'^1B‘19' V e f l _

6 0 0 0 6 0 0 0

3 /57- 41- 0,3° '75- ( l 9 0)° '75- l /0 - l , 01 - 0, 87- 0, 9- 0 ,96 - 91, 48

6000= 3 ,4 2 kW;

3,57- 8 - 0 ,30,75- 1900,75- 1,0- 1 ,0 8- 0 ,8 7- 0 ,9 0- 0 ,9 6- 7 3, 01~ ‘ --- ----- ——---1— __ |

6000=5,84 kW;



■I H 9 OB'0,»7'0,9 0,06B B

•u * — ..... . — „ -------- -— . _ .... •AOQO

9R,MkN.

RltorM tot*I* afaao*bit* v* tit

**.« * ‘ H,1 ■* + N.» * N.* * 3 . « ♦ B . M * 4 ,S 3 + 4 ,3 3 -

1 ia,as *w.

I . i\ju>r>v\ nwv i nii-unalt • i

- 0, 6- 2 4 - 1 9 , a WH.

Sa o b M r v i o ft M4t < N ^ .

26. Calculul roportului Intro turaVla afectivft a arborelui principal ijl tiira ia oawantiannl - eao-ncMi.dk

Ss o a l c u le a z & a c e s t r a p o r t p a n t r u f i e c a r e d i n a e le 4; cubits:

rv, 140------- -- ------ - 0,898;

n B « w i 1 5 5 , 7 8

nmu K O------- « ------- ** 0,566;

* W 2^7,16

«»u W OK.J - 1 4 - ---- - ------- - 0,814.

neonvJ 171,85

2 7 . Dstenrin&roa valorilor ooeficient-1 lor de oorecîe a durabilit&£ii eooncnine

Valorile coeficienîlor de corectie ai durabilitflîlor e- oononice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5:

- P e n t r u K v1 ■* 0,898, KT1 “ 2,57;- Pentru ■ 0,566, KT2 > 64;- Bentru - K < - 0,814,Kn - KJ4 - 5,72.

28. DurabilitStile ds calcul ale sculelor ayhietoare detantdnfi durabilit&tils de calcul ‘pentru fiecare din

cele 4 cutite:

e«lo1 " Kj^‘Tconv1 “ 2,57■ 30 “ 77,1 min;

449



Tabelul 11.6 Fi§& pentru calculul regimurilor de a§chiere

i n i ( a t e a :ntreprindereade pompe

|S e c ( I aIPrelucrftriImecanice

Fi§a pentru calcululregimurllor de a§chlere

OeoumireffczA

Sculfta §chietoare

Strunjitlongitudinal0 (208-220)x38

Strunjitlongitudinal 0 (166- 150) x26

C u t 1132x32 cuplAcu(fidin car-"buri me-talice020

a £I g‘S'S<5 a<

b

o £* v -V

F 3B c.

u„ 3

V)a.i u

«/>c ga C_

LJ

C u 11 t32x32

6,5

0.3

03

45

42

• c _o g

39.45

40

Tip strung semiautomat monoax multicu(ite

Model 1A730

Condi(ii de rftdre: Art

Denumire: roatA din|atft

Tip semlfabricatForjat in oatrl)

Nr. desen: 70.019.000

Nr. desen ansamblu: 70.019.000

B c e z

150

140

'•C,

b a8?

132

133

10

0,88

0,886

.£> e

£u g

'.3 Ee 2a Srs sa <y

30

30

Oi£.efi e

I *io

12

26,4

26 8

■9

13

208

166

g

#ceo

14 15

101*8

128,9

cCJ.va

16

S 3

155,73

247,16

17

Material: OLS

Stare: aonnallxal

31

Ix C

n31

18

0,2883■167

19

91,48

73 1

20

0,H98

21

2*57

■

O

>

51

7



Tabelul 11.6 (continuare)



- H M f | 5 ,7 2 -3 0 - 1 7 1 ,6 m in .

2 9. C a l c u l u l ra q p ar t u lu i i n t r e A j r a h i l i t a t e a f i a o i r e d .s cu le f i d u r a b i l i t a t e a s c u l e i l i m i t a t i v e

R a po rt u l va f i :

___________________ T - ,1 77 ,111;

77,1

1920= 2 4 , 9 0 ;

77,1

m 171,6

calc *1n 77 ,1

= 2,22.

D i f e r i t e l e v a l o r i re z u l t a t e i n urm a r e z o l v S r i i e t a p e lo r dec a lc u l a l p a r a m e t r ilo r r e g im u lu i d e a $ c h i e re au f o s t t r e c u t e i n

t a b e l u l 1 1 . 6 .

I



Cap. 12 RBG Mltr DE ASCHXKRB IA H S U X S N R AHE STRUNGURI H I H U E

1 2 .1 NDTUJNI GENERALE FRIVXND PRELUCRAREAPE STW JNX RI M UOIAXE

De oa re ce s i n t . m a § i n i -u n e l t e cam p lex e | i d e m are p r o d u c t i -v i t a t e , s t r u n g u r i le au tom a te m u l t ia x e s e reoanandcL a f i u t i l i z a -

t e num ai l a p r e lu c a r e a p i e s e l o r I n p ro d u c ^ ia d e s e r ie m are | i

de m asa. Pe s t r u n g u r i le m u l t ia x e p o t f i p r e l u c r a t a s e s n i f a b r i c a -

t e su b f o rm S d e b a r 3 ,c u d i a m e t r u l c u p r i n s i n t r e 1 6 § i 6 0 mm s au

£eav3 d e d i a m e t r e c u p r in s e i n t r e 80 § i 125 nm .

Un e le o c n s t r u c ^ i i de s t r u n g u r i p o t f i d o t a t e c u d i s p o z i t i -

ve d e a l im e n t a r e a u t om a ta § i d e p r in d e r e a semi f a h r i c a t e l o r s u b

formS d e b u c S ^ i ( f o r j a t e , t u m a t e s au m a t r i t a t e ). I n f u n c ^ i e d e

modal d e a l im e n t a r e cu s e m i f a b r i c a t e , s t r u n g u r i l e m u l t ia x e p o t

f i cu d c l u au to m a t (d a cS a l im e n t a re a c u s e m i f a b r ic a t e s e f a c e

a u ta n a t ) § i s e m i a u to m a t e fa t u n ci c i n d p e n t ru a l im e n t a r e e s t e n e -

cesa r3 i n t e r v e n ^ i a m u n c i t o r u l u i ).

S t r u n g u r i l e m u l t ia x e p o t r e a l i z a p r e lu c r a r e a p i e s e l o r dupS

u rm a to a re le p r i n c d p i i : p r e lu c r a r e a s u co e s iva , p r e l u c r a r e a i n

p a r a le l § i p r e l u c r a r e a p a r a l e l -s u c c e s i v S .

I S t r u n g u r i le c u p r e l u c r a r e s u o o e s ivS a l c f i t u i e s c m a rea m a -

j o r i t a t e a s t r u n g u r i l o r m u l t i a x e , c e e x e c u t e p i e s e d i n b a r d s a u

d i n s e m i f a b r ic a t e su b f o rm a d e b uca tp . ; i n d i f e r e n t d e n u m S ru l

ay p I n r p r i n c i p a l e (p a t r u , § a se sa u o p t ) , p r i n c i p i u l s u c c e s i v d e

p r e lu c ra r e im p u n e t r e c e r e a s u c ce s iv S a s e m i f a b r ic a t u l u i p r i n

p o s t u r i l e f i x e d e p r e l u c a r e , a s t f e l c i l a r o t a £ i a c c m p le ta a

t a m b u ru lu i c u a r b o r i p r i n c i p a l i e s t e o b ^ in u t S o p i e s a .

’ C c n s t r u c t i v , s t r u n g u r i l e m u l t ia x e o r i z c n t a l e ( f i g . 1 2 . 1 . )

se canpun d i n t r -u n b a t i u 1 p e c a r e s i n t a § e za te b l o c u r i le 2 § i

3 , i n c a r e s e g Ss e s c s i s t e m e l e d e ccroanda § i a c £ i c n a r e a l e

s t r u n g u l u i . f t r b o r i i p r i n c i p a l i ( i n num Sr d e 4 ,6 § i 8 ) s i n t m c n -t a ^ i i n t r -u n t a m b u r u n i c Tap. I n t i m p u l p r e l u c r a r i i ,t a m b u r u l cu

a rb o ri p r i n c i p a l i e s t e i m o b i l , r o t in d u -s e n u m a i a r b o r i i p r i n

c i p a l i , c u a c e e a § i t u r a ^ i e i n j u r u l a x e l o r p r c p r i i ; s e m i f a b r i c a

t e le su b f o rm a d e b a r d s i n t s u s £ i n u t e d e d i s p o z i t i v e l e d e g h i -

dare a l e b a r e l o r D b . D a ca s i n t u t i l i z a t e s e m i f a b r ic a t e d i n b u -

c 3 (i , l o c u l l o r e s t e l u a t d e s i s t e m e le d e a l i m e n t a r e a u t o m a ta

453



STi

a

Fig.12.1. Ela«antala component* principal# ale atrungupifc^ aultiaxaa - vadara ganarala; b - taaburul portaxa la strungul cu 8 axa;c - taaburul portaxa la strungul cu 4 axa; d j taaburul portaxa

la strungul cu 6 axa





f i r c t a z a t , c u m a i m u l t i a r b o r i p r i n c i p a l l .

m t r u c i t s t r u n g u r l l e m u l t i a x e a u p r e l u c r a r e i n p a r a l e l s i n t

i n num & r f o a r t e r e d u s , I n l u c r a r e nu s e f a c r e f e r i r i l a p r e l u - I

c r a r e a p i e s e l o r p e a c e s te m a f i n i .

S t r u n g u r l l e i i H m w c u p r e l u c r a r e m ix t a p e r m i t p r e l u c r a -

re a p i e s e l o r d e o o o i p le x i t a t e m e d ie .M e t o d a d e p r e l u c r a r e e s t e cte

f a p t | v a r i a n t ^ a p r e l u c r i r i i s u c c e s iv e ; l a r o t i r e a a i u n p a s |

t a m b u r u lu i c u a xe p r i n c i p a l e s e o bta in d o u a s a u t r e i p i e s e In

l o c d e u n a . Cu a l t e c u v i n t e , m e to d a m ix t a d e p r e l u c r a r e c a n s t i Ii n e x e cu t a re a i n p a r a l e l a d ou a s au t r e i p i e s e d u p a m e to da s u e - I

o fes iva p e s t r u n g u r i le m u l t i a x e a u to m a t e . S p r e e x a n p l u l a s t r u n - I

g u l c u 8 a x e p r i n c i p a l e d i n f i g u r a 12 . 1 .d , i n c d r c a r e a s e m i f a - I

b r i c a t u l u i s e f a c e s im u l t a n l a a r b o r i i 1 f i 2 . I n a c e s t c a z ,i n - I

d ex are a n u se f a c e cu u n p a s ,c i c u d o i p a f i u n g h i u l a r i .D e d at a

a o e a s t a , l a f i e c a r e i n d e x a re r e z u l t a d ou a p i e s e i n l o c d e un a.

Se p o a t e m e n îcn a c S d e c e l e m a i m u l t e o r i , p i e s e l e c e se

p r e l u c re a z a p r i n p ro c e d e u l m ix t s i n t i d e n t i c e , d a r p o t f i e x e - '

c u t a t e f i p i e s e d i f e r i t e c a f o rm a f i d i m e n s i u n i .

S is te m e le d e com andS a l e s t r u n g u r i l o r m u l t ia x e d i f e r a de

l a u n t i p c c n s t r u c t i v l a a l t u l . L a m o d e le le m a i v e c h i s i n t f o

l o s i t e s e t u r i d e cam e s c h i m b a b i l e ; p e n t r u p r e l u c r a r e a u n e i p i e - v

s e , i n f u n c ^ i e d e lu n g im e a d e c u r s a n e c e s a r S , s e a le g e cam a p o -

t r i v i t a .

E x i s t a s t r u n g u r i d o t a t e cu cam e u n i v e r s a l e c a r e r3 m in n e -

s ch im b a te . lu n g im e a c u r s e l o r d e l u c r u s e r e a l i ze a z d p r i n m o d i- ] f i c a r e a r a p o r t u l u i d e t r a n a n i t e r e a m e ca n is m e l o r c e l e a g d ca m e - i l e d e o rg a n e le d e e x e c u t e .

I n c o n t m u a r e s e p r e z in t a m e to d ic a p r o i e c t a r i i r e g i m u l u id e a f c h ie r e l a a o e s t u l t i m t i p d e s t r u n g u r i .

I n f i g u r a c a r e urm e a za s e p r e z i n t a s c h i f a p r i n c i p a l e l o r e -

le m e n t e a l e s t r u n g u r i l o r m u l t ia x e .

1 2 .2 E1APELE DE CALCUL AL RB3IMURILCR DE ASCHIERE I

P a n t r u d e t e rm in a re a r e g i m u r i l o r d e a f c h i e r e l a p r e l u c r a r i - |

l e p e s t r u n g u r i l e m u l t ia x e s i n t n e c e s a re u r m a t o a r e le d a t e i n i -

£ i a l e :d e s e n u l de e x e c u t e a l p i e s e i ,s u o c e s i u n e a f a z e l o r d e p r e

l u c r a r e , m arim ea a d a o s u r i l o r d e p r e l u c r a r e p e f i e c a r e f a za i n

p a r t e , m a t e r i a l u l p i e s e i f i p r o p r i e t a t i l e m e ca n ic e a l e a o e s tu ia 1

, c e r i n f e d e p r e c i z i e f i d e r u g o z i t a t e a s u p r a f e £ e l o r .

C a l c u l u l re g i m u r i l o r d e a f c h i e r e p e n t r u p r e l u c r £ r i l e o e se

d e s f a f o a r a p e s t r u n g u r i l e m u l t ia x e im p un e p a r c u r g e r e a e t a p e l o r j

c e v o r f i p r e z e n t a t e i n o c n t in u a r e .

1 2 . 2 .1 A le g e r e a s t r u n g u l u i a u t o m a t A le g e r e a m

-u n e l t e s e f a ce p e b a za u r m S t o r i l o r f a c t o r i t e h n i c o -e c x m a n i c i!



forma dimensiunile sendfafcricatului, forma 9! dimensiunile su prafefcelor de prelucrat, oondiîile tehnice de calitate inpuse piesei, volumul producîei , maînile disponihile In secfcLa da prelucrare.

A§a dupa cum s-a arStat, exists strunguri nultiaxe ce permit prelucrarea pieselor din barS §i strunguri oe au in dotare sisteroe de alimentare cu semifabricate in buc&ti. A$adar, in

func£ie de tipul semifahricatului se va alege §i tipul strungu-I Deoarece fiecare tip de strung multiax are o dimensiune diametralS maximS a semifabricatului ce poate fi prins in dispozitivul de prindere , este lesne de inêles cS §i acest para- jnetru al semifabricatului. va hotSri tipul strungului.

Semifabricatele sub formS de barS sau êava sint orientate §i fixate in dispozitive cu buc§S elasticS , avansarea lor fS- cindu-se pinS la opritor. Semifabricatele sub formS de lxtcSî sint prinse in oansolS in mandrine cu trei bacuri sau , dacS au rigiditate scazutS, in mandrinS §i virf.

Forma §i dimensiunile piesei influen£eazS asupra unei ale- geri corecte a ma§inii-unelte. Pentru piesele de ccnplexitate ridicatS se vor alege strunguri cu prelucrare sucoesivS; dacS oanplexitatea este de nivel mediu, atunci se pot alege ma§ini- unelte ce func£ianeazS dupS principiul mixt de prelucrare. In sfir§it, piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe cu prelucrare in paralel.

12.2.2 Stabilirea succesiunii fazelar de prelucraraProiectarea tehnologiei de prelucrare pe strungurile mul-

tiaxe automate cu prelucrare sucoesivS sau mixtS se face £i- nind seama de urmatoarele recomandSri:

- se va urmSri o incarcare uniforms a axelor principale ale strungului prin impunerea unor tiirpi de prelucrare,pe posturi, aproximativi egali prin utilizarea acelora§i regimiri de a^chiere. In acest caz for£ele de a§chiere sint uniforme §i deci sculele se vor uza in mod egal;

- fazele de degrofare sS se execute la primele posturi iar cele de finisare -la ultimele posturi. In cazul in care strungul are posturi cu rigiditate diferite , se recoroandS ca degro^Srile sS se execute la posturile cu rigiditatea maximal;

- suprafeêle exterioare se vor executa cu scule fixate in sania longitudinals centrals sau pe cele transversale.

- gSurile axiale se execute cu scule fixate pe sania longitudinals (direct sau in dispozitive speciale), iar gSurile transversale - cu dispozitive montate pe sSniile transversale;

- filetele se executS cu tarozi, filiere,capete de fi- tetat montate pe sania longitudinals sau cu ajutorul cufcitelor H I rolelor de rulat filete, montate pe sSniile transversale;

- strunjirea longitudinals se va executa pe cit posi- H cu ajutorul cuîtelor tangenîale;



l a s t a b i l i r e a s u c o e s iu n i i f a z e l o r de p r e l u c r a r e se va Iseama f i d e re o o n a n d i r il e d i n l i t e r a t u r e d e s p e c i a l !t a t e / 27/

/ 59/ , / 7 3 / .

1 2 .2 .3 A le g ere a s o u l R l n r ,r t i a r r w i i t i v e l a r f i vIn g en e ra l p r i n c i p i i l e a l e g e r i i s c u l e l o r a ^ch ie to a r* I

p e nt ru a f i u t i l i z a t e l a p r e l u c r a r e a p e s t r u n g u r i le automatara u lt ia x s i n t a c e l e a § i ca l a p r e l u c r a r e a p e s t r u n g u r i le mcnoax.De o b i c e i , s c u le l e p e n t ru p r e l u c r a r e a p e a s t f e l d e m a f i n i s i n t

e x e cu t at e d i n of cel r a p i d ; i n m o n e nt u l d e f a£ & e x i s t s t e n d i n t a

f o l o s i r i i t o t m ai l a r g i a s c u l e l o r an na te cu p l Sc u t e d u re .I n t r u c i t i n m a jo r i t a te a c a z u r i lo r , pe s t r u n g u r i l e m u lt ia x e

s i n t p r e lu c r a t e p ie s e d e mare c a n p l e x i t a t e , i n m u lt e s i t u a ^ i i se

re c urg e l a e x ec ut are a d e s c u l e s p e c ia l e p r o f i l a t e o o n bin a te ,

c a re s 1 p e r m i t s r e a l i za r e a s im u l t a n f l a m a i m u l t o r s u pra f e fc e. Se

p o at e a f i rm a c 3 , p e l in g S s c u l e l e s t a n d a r d i z a t e s i n t f o lo s i t e

f i s cu le s p e c ia l e .D i s p o z it i v e l e p o r t s cu l e au r o l u l de a o r ie n t a § i f i x a s c u-

l a i n ve derea p r e l u c r i r i i .F i r m e l e p ro d u c f i t o a re d e s t r u n g u r i pun

l a d i s p o z i ^ i e u t i 1 i z a t o r u l u i o s e r ie i n t r e a g S d e d i s p o z i t i v e a -

nex£ de f ix a r e a s c u l e l o r , a t i t pe s S n i i l e t r a n s v e r s a l e , c i t § ipe sa n ia l o n g i t u d i n a l s c e n t r a l s .. I n r a p o r t d e n e c e s i t S ^ i , se vo r

a le ge d i s p o z i t i v e l e n eo esa re , i n d i c a t e i n c a r t e a t e h n ic a a

s t ru n g u lu i a l e s . Deasemenea, p o t f i u t i l i z a t e d i s p o z i t i v e p a i -t r u d i f e r i t e p r e lu c r S r i s p e c ia l e c u n a r f i : f r e za r e r o t a t i v S ,

s t r u n j i r e s f e r ic S sau c c n ic S ,f r e z a r e p l a n t , f r e z a r e a u n o r c re s -

t a t u r i , p r e l u c r a r i de g S u r i c u d i s p o z i t i v e m u l t i a x e , p re lu c ra re a

p o l ig c n a ia , g S u r i r e t r a n s v e r s a l s , c o p i e re h i d r a u l ic S , s t r u n j ir e

e x o e n t r ic a , f i l e t a r e " d upa um Sr " c u a j u t o r u l u n u i c u f ci t a c -

t io n a t de u n d i s p o z i t i v a de cva t sa u f i l e t a r e p r i n def orm are I

p l a s t i c s . I n c a l i t a t e d e v e r i f i c a t o a r e s e p o t a l e g e in s tru m e n t s 1

d i n c a t e g o r ia c e l o r u n i ve r s a l e ( f u b l e r e sa u c h i a r m ic ro m e t re ),sau d i n c a t e g o r ia c e l o r s p e c i a le ( c a l i b r e , f a b lo a n e e t c ) .

1 2 .2 .4 C a l c u l u l l r o g i a i i c u r s e l o r d e l u c r u L

c u r s e l o r d e l u c r u t r e b o i e d e t e r m i n a t a c i t m a i o o r e c t , deoareoe j

ea in f l u e n ^ e a z i a t i t a su pra p r o d u c t i v i t a t i i c i t f i a su p ra d u ra -

b i l i t a £ i i s c u le l o r .

La e la b o r a re a s u c o e s i u n i i f a z e l o r d e p r e l u c r a r e e s t e nece -

s a r a se se pa ra c u r s e l e d e lu c r u e f e c t u a t e d e c & t re s c u l e le f i *

x a t e p e s a n ia lo n g i t u d i n a l a d e c u r s e l e s c u l e l o r m c rrt at e p e s S-

n i i l e t r a n s v e r s a le . Deasem enea, s e v o r a n a l iz a s e p a r a t f i a i r - ;s e l e r e a l iz a t e d e c a t r e s c u l e l e a c ^ i c r a t e in d e p e n d e n t, p r i n i n*

t e rm e d iu l d is p o z i t i v e l o r s p e c i a l e . C a l c u l u l l u n g i m i i c u r s e l o r de

l u c r u se f a ce i n f un cf cie d e d a t e l e d i n d e se n u l d e e x e c u t e a l

p i e s e i f i d e s c h i t e l e d e p r e l u c r a r e l a f i e c a r e p o s t d e lu c r u i n

p a r t e ; R e la t i a d e c a l c u l e s t e :

loi - V + U + +h (12.1)

458



I n c a re B e s t e lu ng im e a d e p r a lu c r a r a l a f «M i , nm; n e s t e

l m g i a e e c u r s e i c ap Lit e d a a p r a p l e r e , nm ; 1 , e s t e lu n gim e a d ei n t r a r e I n a p c h l e r e c u a va ns d e l u c r u , n m ;l2 e s t e lu ng im e a d e -

p f t j i r i i d e c S t r e s cu IS. a s u p r a f e t e i p r e lu c r a t a , nm.

c a l c u l u l s e v a e f e c t u a I n o a nf ce m i ta te cu d a t e l e d i n t ab e

l e l e U . 2 . i i 1 3 . 9 .

I n u n e l e s i t u a t i i ,a § a dupS a m se v a p ut ea db se rva I n o c r -

t i r u a r e ,v a f i n eo es arS o re n a l c u la r e a lu n g i m i i c u r s e i de lu c r u

i n f u n c ^ i e d e m Sria e a a v a n s u l u i a d o p t a t § i d e n um Sru l d e r o t a -r i i a l a r b a r i l o r p r i n c i p a l i . R sc a lc u la re a a re d r e p t sco p e f e c -

t u a re a u n u i r e g l a j o o re s pu n zSt o r a l s t r u n g u l u i .

1 2 . 2 .5 A le g e re a p r e l im in a r y a p a r a m e t r i

c r u A d i n d a e a d e a ^ c h i e r e e s t e i ap u sS d e m arim ea a d a o s u lu i d e

p r e l u c r a r e , c a r e p o a te f i r e p a r t iz a t S a t i t pe f a za de d eg ro § a-

r e c i t § i p e c e a d e f i n i s a r e . Se reo cn and S c a f a za d e d e g ro § a -

r e sa s e ex e c u te l a p r im e l e p ost u r i d e lu c r u a l e s t r u n g u l u i a u -

t c a a t , i a r c e l e de f i n i s a r e l a u rm a to are le p o s t u r i .

G S u r i l e c u lu n g im e a m a i m are d e c i r c a 4 . .6 o r i m arim ea d i -

a * e t r u l u i , s e v c r p r e l u c r a d i n nwi m u l t e f a ze (l a mai m u lt e pos

t u r i ) , p r i n d i v iz a r e a l u n g i m i i .P r e lu c r a r e a u n e i g S u r i se va f a ce cu u n b u r g h i u c u d i a a e t r u l m i m in d e c i t d ia m e t ru l f i n a l a l

g S u r i i , 1 4 s in d u -s e un adao s d e p r e l u c r a r e p e n t r u f a ze l e f i n a l e

de f i n i s a r e a g S u r i i . P e n tru a s ig u ra re a u n e i p r e c i z i i de p r e l u

c ra r e r i d i c a t S s e v a ave a i n ve de re ca d i v iz a r e a a d a o s u lu i de

p r e l u c ra r e sS s e ex e cu te § i l a p r e l u c r S r i l e e x t e r io a r e .

0 e v a lu a t e c o r e c t a a a v a n s u lu i de lv ic ru im p l ie s m a i i n t i i

o a l e g e r e p r e l im i n a r S a sa § i a p o i d e te rm in a re a a v a n s u l u i r e a lu t i l i z a t l a p r e l u c r a r e .

A le g e r e a a v a n s u l u i p r e l im i n a r f s ^ ) s e f a ce d i n t a b e l e pen

t r u f i e c a r e fs*?A d e l u c r u i n p a r t e . I n t a b e l e le 1 2 .1 . . . 1 2 .6

s i n t d a t e r e c c a a n d S ri p e n t r u a le ge re a a v a n s u r i lo r .

Tr e b u i e a e n ^ i c n a t c S a va n su l s c u l e l o r la s t r u n g u r i l e m ul

t ia x e e s t e z e a l i z a t i n e x d u s i v i t a t e p r i n i n t e rm e d iu l cam e lo r

a i c S r o r t a c f a e ^ i a c ^ ic n e a zS u n s is t e m d e p i r g h i i , c e au t in a n u -a i t r a p c r t d e t r a n s a i t e r e a m i ^ c S r i i .

La s t r u n g u r i l e a ut om a te m u l t i ax e s c u l e l e c a re p r e lu c r e a zS

p ie s e le i n d i r e c £ i e p a r a l e l S c u ax a l o r , , s i n t m o nta te pe s u p o r -t u r i p o r t s c u l e a n p la s a t e p e u n s u p a r t (s a n i e ) c e n t r a l . Ava n su lu r ic a l a c e s t u i s u p a r t e s t e a s i g u r a t p r i n i n t e rm e d i u l u n e i camef i a l w a r m ecanism e c u p i r g h i i . D i n a oe st m o t i v , d e § i p e n t ru

f ie c a re s cu IS d e p e s a n ia c e n t r a l s s -a u a do p f a t i n i t i a l d i f e r i t e v a l o r i d i n t a b e l e , v a f i n ece sa r a se u t i l i z a un avans u n i c .Pa nt ru u l t e r i o a r e s e c c n s id e r S avans p r e l im i n a r c e l

a i a i c ava ns a d c p t a t p e n t ru s c u l e l e a f l a t e p e s a n ia l o n g i t u d i

n a l s . A o e st a va ns e s t e d e n i m i t § i ava ns l i m i t a t i v ( s l ia ) .



Tab*lui 12.1. Avanaur1 raooaandeta pantru atrunjtri longitudinal* H rataalrl

A. Itrunjiri longitudinal*"

Diaaetrul

Lungimea piesei \ ■■Adfnciaea

inttiel al de sub 20 21...30 31...45 46.-.60 pest* 60■aaifsbrioatului afchiere

m m Avansul da lucru , aa/rot

6 1/5 0,05 • | * •1-5

8 2,0 0,10 0,05 - * ■ 110 2,5 0,15 0,10 0,05 ■ 1 1

12 2,5 0,20 0,15 0,10 0,05 114 2,5 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05

16 2,5 0,30 0,25 0,20 0,15 0,08

18 2,5 0,33 0,28 0,25 0,20 0,12

20 2,5 0,35 0,30 0,28 0,25 0,18

24 2,5 0,38 0,35 0,30 0,28 0,22

28 2,5 0,40 0,38 0,30 0,30 0,25

32 2,5 0,42 0,40 0,35 0,33 0,28

36 2,5 0,45 0,42 0,38 0,35 0,30

40 2,5 0,50 0,45 0,40 0,38 0,33

45 2,5 0,55 0,48 0,42 0,40 0,35

50 2,5 0,58 0,50 0,45 0,42 0,3860 2,5 0,62 0,55 0,50 0,45 0,40

70 2,5 0,65 0,58 0,52 0,48 0,42

80 2,5 0,70 0,62 0,55 0,50 0,45

Coaf iclantul da cor act ia a avansuluitn functie da raportul dintra adincimea da afchiere raali f i caa din tabal

Raportul dintra edinciaeareal! fi cea din tabal

0,2 0,5 0,8 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Coeficientul de corectie 1,35 1,16 1,05 1,00 0,89 0,81 0,76 0,72

Coaficiantul da coractia a avansului in functie da aaterialul ca sa pralucraazl

Hatarialulda pralucrat

Coaficiantul da coractia

Otel deconstructii

1,0

Otel pen*tru rulaenti

0.5

AI ami

1.0

Duraluainiu

sub 1,5

B. Retezlri canalIri transversele

I Diaaetrul

barei,

an

Materielul ce se prelucreazi

Otel de

constructii

Otel pen

tru rulaenti

Alaafi Ouraluiiniu 1

Adincimea (litiraea) de afchiere,mm

3 5 3 5 34 i 5 3 5

Avansul de lucru,aa/rot.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

68 o

o

% - * o O

o o 0,05 -0,08

0,040,05

0,030,04

0,080,10

0,050,08

0,120,15

0,08

0,12_

460



Tabelul 12.1 (oontlnuara)

0 1 2 3 5 B 6 I * 7 1

10 0 , 1 2 0 , 1 0 0 , 0 6 I 0 ,0 5 0 , 1 2 0 , 1 0 0,18 0,15

- 1 2 0 , 1 4 0 , 1 2 0 , 0 8 0,06 0,14 0 , 1 2 0 , 2 0 0 , 1 8

15 0 , 1 6 0 , 1 4 0 , 1 2 0, 0 8 0 ,1 6 0 ,1 4 0 ,2 2 0 ,2 0

paita 20 0 , 1 6 | 0 , 1 6 ; 0 , 1 2 0 ,0 8 0 ,16 0, 16 0,24 0 , 2 2

Obwrvatia. Pantru Ifttiai ala cutttulul aai mar) ca 5 aaa# adopt! un avana ca la prof tiara.

Tabalul 12.2. Raeaaandfri pantru avanaurila aoulalor da prof Hat

pralucrara firi rolA da sprijin pralucrara cu roll da spjin

A. Pralucrara firi rola da sprijin

Distanta a pantru a=10 pantru a=20

Lltiaaa datfcHiara b,aa, ptni la:

Diaaatrul D , aa

10 14 16 20

0,100 0,100 0,1000,050 0,090 0,1000,030 0,050 0,1000,020 0,030 0,090

- 0,020 0,040.- - 0,020

- - ■:

>25

1520253040506070

0,0550 , 0 3 5

0,020

0,1000,0650,0400,020

0,1000,1000,0750,0450,020

0,1000,1000,100

0,0800,0300,020

0,1000,100

0,100

0,1000,0800,0400,020

0,100

0,100

0‘,1000,100

0,100

0,100

0,0500,025

0,020 0,0500,025

0,1000,100

0,1 000,100

0,0800,0500,0250,020

B. Pralucrara firi roll da sprijin (Tn func(ia da diaaatrul d da pralucrara)

5 6 7 8 9 10 11 14 16

*4> 15 0,020 0,025 0,045 0,065 0,100 0,100 0,100 0,100 .....

0,10020 0,020 0,025 0,035 0,035 0,035 *0,075 0,100 0,10025 * - - 0,020 0,025 0,030 0,045 0,085 0,100 0,10030 . u ■'fjSL 0,020 0,020 0,030 0,055 0,095 0,10040 • - * - - 0,020 0,030 0,045 0,07550 - - - - 0,020 0,030 0,04560 • - - A - 0,020 0,03070 • * . ; * V-.v • • * ;•> ■ 0,020

461



Tabalul 12.2 (oontiru«rS)

C. P r a l u c r a r a o u r o l l d a a p r i j l n

( In f u n ct i a d a d i a M t r u l d pi l u n g i M a ■)

L l t i a a a b d a

a p c h i a r a Tn■a, ptni la:

D i a M t r u l d

| 6 7 8 9 10 P « t a 12

i. L u n g i M a a a u b 20 M

15 0,025 0,0400,060 0,080 0,100 0,100 0,100

20 0,020 0,030 0,040 0,055 0,055 0,090 0,10025 0,025 0,030 0,045 0,060 0,075 0,10030 0,020 0,025 0,035 0,045 0,060 0,09040 0,020 0,025 0,035 0,045 0,04550 - 0,020 0,025 0,035 0,05060 - - - 0,020 0,030 0,04070 - - • 0,020 0,025 0,035

b. L u n g i M a a f nt ra 20 || 40 a a

15 0,020 0,040 0,060 0,080 0,100 0,100 0,10020 ' - 0,020 0,055 0,055* 0,075 0,090 0,10025 4 - 0,025 0,040 0,060 0,075 0,100

30 - - 0,020 0,030 0,045 0,060 0,09040 it . - 0,020 0,030 0,040 0,05550 - - - - 0,020 1 0,030 0,05060 - - - - - 0,020 0,04070 Bps?** - - - ■ 0,020 0,030

12.2.6 Determinarea iunSrului de rotatii a l e a x e lo r

principale pentru mgcfirile de lucru Pentru determinarea avan

sului efectiv se calculeazS in etapa urmStoare , numSrul de rotatii ale axelor principale. Pentru fiecare tip de s a n i e s e d a u

expresiile :a) Pentru prelucrSrile cu scule aflate pe sania longitudinals, numSrul de rotatii se calculeazS cu relatia:

lc maxN f = ----------- [rot] , (12.2)

* u.

in care 1 IIX este lungimea cursei de lucru cu valoarea oea mai

mare (de la sculele aflate pe sania longitudinals ), mm; s UB

este avansul limitativ (avansul minim adaptat), nm/rot.Lungimea maximS a cursei de lucru se va adopta i n f u n c f ie

de fazele realizate de cStre sculele montate pe suporturi f i x e

aflate pe sania longitudinals.In cazul in care este necesar a se realiza o l u n g i m e m ai

mare a cursei, sculele pot primi o migcare de a v a n s s u p l i m e n t a -

rS printr-un sistem de ocmandS §i de acfcionare amHiiar p r i n

camS;

462



m » I IV w|a r

Diamatrul burghiuluiHatar ialul

prelucrat

Avansul 1 am/rot

Otel pentru automate( AUT 12 , AUT 20 )

Alamo

Otel de calitateOLC 15 ; OLC 20 ;a C 30 : OLC 35

Otel OL 5015Cr0820Cr08

0t«l 35Cr10

Otel 40Cr10

Otel pentru rulmenti

Duraluminiu

avensului tn functi* da adincimea glurii

Adincimea gaurii In functie de diametru

Coeficientul de corecti#

t u l 1 2 . 5 . l a c a u n d i r i p an t r u a l a g i r a a a v ans u l ui l a apmrm%.\\ d a g h r t r a



Tabelul 12.4. Avanairf pantru aparatli B lIrgira,n»/rot

D i a M t r u l l l r g i t o r u l u

sub 10 10...15 15...20 20 . . . 2 5 2 5 . . . 3 0 pasta 30

Firi pralucrarafrontali 0,30 0,40 0,45 0,50 0 , 6 0 0,75

Cu pralucrarafrontali 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,50

Tabalul 12.5. Avansuri pantru oparatii da alazara^M/rot

Hatarialul DiaMtrul alezorului ,aa

pralucrat 1 5 8 10 15 30 25 30 40 50

0(al carbonOtal sliat:15Cr08

20Cr08

Alaal

0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 1,0 1,2

Otal aliat:35Cr0840Cr08

0(al pantrurulMnt i

Duraluiiniu

0,10 0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 1,0

Tabalul 12.6. Avansuri racoatandata pantru oparatii de tapira, am/rot

Hatarialul dapralucrat

Scula cu cara sa pralucraazlCu(it Burghiu Llrgitor Adincitor

conic

OtalAliaja da cupruAliaja da aluainiu

0,05.I.0,100,05...0,100,08...0,15

0,12...0,300,12...0,300,15...0,40

0,20...0,400,20...0,400,30...0,50

0,02...0,040,02...0,040,03...0,05

b ) P e n t ru s c u l e l e a f l a t e p e s S n i i l e t r a n s v e r s a le

d e r o t a t i i a l e a x e l o r va f i d a t d e e x p r e s ia :

itN| = ----------------- [ r o t ] ,

s i -

in care lci r e p r e z i n t a lungimea curselor parcurse de aflate pe sdniile transversale, mm; s, este avansul pentru aoeste scule, mm/rot.

, numSrul

( 1 2 . 3 )

s c u l e l ea d o p t a t



p en tru s S n i i l e t ra n s v e r s a l e c i t g i p e n t ru s an ia l o n g i t u d i n a ls ,d i n c a r t e a t e h n i c S a s t r u n g u l u i m u l t ia x e sa a do pt s n u m iru l der o t a t i i d e v a l o a r e a p r o p i a t S d e N, , n o t a t N , c a re p o a tef i r e a l i z a t d e o & t re rn as lna cu a j u t o r u l l a n t u r i l o r c iru s n a t ic e ,

a t u n c i c i n d a r b o r e l e d e ccm andS s e r o t e g t e c u u n u n g h i de 360°.D in a c e le a ? i t a b e le se e x t ra g e g i n u m iru l de d i n t l a i r o t i l o r

de s ch im b ( e , f , g § i £ ) , n e ce sa re a s i g u r f i r i i n u m f iru lu i d e r o

t a t i i %

1 2 . 2 . 7 D e te rm in a re a a v a n s u l u i e f e c t i v A va n su l e f a c—

t i v p e n t ru f i e c a r e f a z i i n p a r t e se s t a b ile g r t e p e b aza n o i i va

l o r i a n u m S ru lu i d e r o t a t i i N :

- P e n t ru s a n i a l o n g i t u d i n a l s a va n su l e f e c t i v s a

e ga l c u a va n s u l p r e l im i n a r ;

I De oa re ce e s t e , de r e g u lS , d i f e r i t d e N, c a

cu r e l a t i a 1 2 .2 . § i i n t r u c i t e s t e n ec e sa r a se re s p e c t a e g a l i -

t a t e a a v a n s u r i l o r ( e f e c t i v § i c e l prelindnar ), s e im p un e r e -

c a lc u la r e a lu n g i m i i c u r s e lo r de l u c r u l a s c u l e l e a f l a t e p e s u -

p o r t u r i l e d e p e s a n ia l o n g i t u d i n a l s , p e n t r u e f e ct u a re a r e g i a j u -

l u i ; I P e n t ru s S n i i l e t ra n s v e rs a l e ,a v a n s u l e f e c t i v s

t e f i c a l c u l a t p r i n f o l o s i r e a r e l a t i e i :

' hi ■. Isef = -------------- [ n m / r o t ] , (1 2 . 4 )

n -p

Recalcularea avansului pentru sSniile transversale s e f a c e

cu scopul de a observa apropierea sau distan$area v a l o r i l o r a b -

tinute, de cele ale avansului preliminar adoptat. DacS d i f e r e n -tele sint mari, atunci pentru sSniile transversale este i n d i c a t

| se recalcula nu avansul ci lungimea cursei de lucru,c u s c o p u l

de a se efectua un reglaj corespunzStor al supartului p o r t s c u l S .

In acest caz se va utiliza expresia:

lci = spr*N«p [nm]' (12*5)

in care spr reprezintS avansul preliminar adoptat d i n t a b e le

in mm/rot.

1 2 . 2 .8 C a l c u l u l t u r a f c i l l o r a x e lo r p r in c i p a l e A§a d u

pS cum s -a mai a r S t a t , s t r u n g u r i l e m u l t ia x e c u p r e lu c r a r e s u c -

oesivf i sa u m ix t S a u a c e e a ^ i t u r a ^ i e l a a r f e o r i i p r i n c i p a l i . Cu

alte c u v i n t e , a l e g e r e a turatiei d e l u c r u a a r b o r i l o r p r i n c i p a l i

devine o problems e s e n ^ ia l S a t i t p e n t r u asigurarea u n e i p r o d u c -

t i v l t s ^ i m ax im e, c i t § i a u n e i d u r a b i l i t S ^ i c o re sp u nzSt o a re a

b i t u ro r s c u l e l o r .



Turayiila arborilor principali dapind da vitazal* Hchiara ala fiecirei faze da luoru ?i de diamstrala suprafat ip,.ce se execute la reopectivsle faze. Pentru calculul turaîilardin tabelele 12.7... 12.10 se aleg vitezele da agchiar* v, 'pantru fiecare sculi, in func ie de avansul de lucru, dimnatruipiesei/ adincimea de apchlere, etc.

Tura^La axului principal la faza i se calculeazS cu ra-la ia :

1000.vtibn, ----------- [rot/min], (12.6)

dt

in care d( reprezinta diametrul suprafetei ce se prelucreazila faza i, mm.

Intrucit toate axele principale trebuie sS albe aceeagiturafcLe, in func£ie de cea mai mici tura ie calculate ( cu ex-ceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferS mi$cSri de ro-ta£ie suplimentare: giurire rapida, filetare, alezare), se alege din cartea ma§inii turaîa cea mai aprcpiatS. AceastS tura-tie se nume§te tura ie limitativfi ( nlla ) .Se exclud din anali-zS tura iile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dispozitivelor care imprimi mifcSri suplimentare sculelor respective ( gSuriri, filetiri, adinciri, alezSri etc).

Din cartea ma§inii se adopts turaîa cea mai micS sau celmult egalfi cu turaîa limitative ( n„ ). Se alege totodatS ginumSrul de din£i ai roîlor de schimb a, b, c §1 d ce realizea-zS turaîa respectivS.

12.2.9 CaJnul.ul vitezelor efective Vitezele efec-tive de lucru pot fi obtinute pe baza turatiei axelor principale n ,:

df‘n*Pv#f --------- [m/min], (12.7)

1000

12.2.10 Calculul turafriilar pentru sculele cu si?*cSri suplimentare Pentru obtinerea unor viteze optime , in u-nele cazuri, la prelucrarea diferitelor supraferfce interioare,sculele vor trebui sS aibe mi§cSri suplimentare. In vedeiea a-sigurctrii unei viteze de a§chiere optime, la .prelucrarea gaurilor cu diametru mic, este insuficientS tura£ia arborelui principal adoptata. In asemenea situa ii se recxmandS utilizarea u-nui dispozitiv auxiliar de gaurire rapidS, la care portturghiulse rote$te in sens invers sensului de rota ie a arborelui prin'cipal. In asemenea cazuri, a adar, este neoesar a se determineun coeficient de multiplicare a turaîei arborelui prindp®!



(j a t d e e x p r e s i a :

(12.8)

unde n , e s t e t u r a t i a r e i e ^ i t S d i n c a l c u l u l efectuat pe bazav i t e z e i d e a f c h i e r e e ca n om i ce ( re ccm a n da te i n tabele ) la fazace n e c e s i tS r o t a t i e s u p l im e n t a r f i .

D i n c a r t e a t e h n i c S a a u t a n a t u l u i m u l t i a x e , s e a le g e u n c o

e f i c i e n t a l r o t a ^ i e i s u p l im e n t a r e K ' , a p r o p ia t c u c e l a b ^ i -n u t cu r e l a t i a (1 2 . 8 ) s a u c e l m u l t e g a l . Se n o te a zS t o t o d a t S § i

n um Sru l d e d i n t i a i r o ^ i i d e sch im b z ( d i n l a n ^ u l c i n e m a t ic co- r e s p u n z& t o r .

Se c a l c u l e a z S a p o i t u r a t i a e f e c t i v S a s c u l e i :

n ,f - n ^ K ' r i [ r o t / m i n ] , (1 2 .9 )

E x i s t s p r e l u c r S r i cum a r f i : a l e z a r e a , f i l e t a r e a , a d i n c i -

r e a , I S r g i r e a , l a c a r e e s t e n eo e s a r s S s e u t i l i z e z e t u r a t i i m a i

m ic i d e c i t a l e a l t e r f a ze § i d e c i m a i m i c i d e c i t a l e a r b o r e l u ip r i n c i p a l . L a asem enea p r e l u c r S r i c o e f i c i e n t u l r o t a £ i e i sup l i -

m e nta re K r i 1 c a l c u l a t c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) , va f i s u b u n i t a r . M i c -

§ o ra re a t u r a t i e i p o r t s c u l e i d i s p o z i t i v u l u i a r e l o c p r i n r o t i r e a

a c e s t e ia i n a c e l a ^ i s e n s c u s e n s u l d e r e t i r e a a x u l u i p r i n c i p a l .

A § a d a r, i n a sem enea s i t u a t i i , i n l o c s S s e a dun e t u r a t i i l e p i e

s e i , r e s p e c t i v a l e s c u l e i , e l e s e s ca d . S i l a a s t f e l d e p r e l u

c r S r i se a l e g e d i n c a r t e a t e h n i c S o v a l o a r e K ' r I e g a lS s a u a -

r o p ia t S c u c e a c a l c u l a t e c u r e l a t i a (1 2 . 8 ) . Se n o t e a zS deasem e

nea § i n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i l o r de sch im b z , .

P e n t r u f a z e l e d e f i l e t a r e t r e b u i e a vu t e i n v e d e r e c e l e d o

uS d e p l a s S r i a l e s c u l e i ( m i f c a re a d e a f c h i e r e § i m i§ c a re a d e

r e v e n i r e ) ; d e c i p r e l u c r a r e a f i l e t e l o r i m p l i e s c a l c u l a r e a c o e f i -

c i e n t u l u i K a t i t p e n t ru f a z e l e d e f i l e t a r e p r o p r i u -z i s S , c i t

p e n t ru c e l e d e r e t r a g e r e a s c u l e i . Tu r a t i a c u c a r e s e f a c e

r e t r a g e r e a s c u l e i d e p e p i e s S f i i n d m a i m are , o o e f i c i e n t u l d e

r e t r a g e r e K r i v a f i m a i m are i n a c e s t c a z.

P e n t r u e v i t a r e a s u p r a s o l i c i t S r i i s c u l e l o r d e f i l e t a t i n

m om entu l c u p l S r i i c u p l a j e l o r e l e c t ro m a g n e t i c s , s e re co m a nd S c a

d i f e re n ^ a d i n t r e v i t e z a d e d e § u ru b a re a s c u l e i f i c e a d e f i l e

t a r e s S n u d e p Sg ea s cS 0 , 5 . . . 1 , 0 m / m in .

I n u n e l e s i t u a t i i , c o e f i c i e n t u l r o t a ^ i e i s u p lim e n ta re K ' r#

se d b t in e p r i n u t i l i z a r e a u n o r r e l a f i i d e d ep en de n t s i n t r e a -

c e s t a § i r a p o r t u l d e t r a n s m i t e r e a mi y S r i i p r i n l i r a c u r o t i

de s c h im b , n e c e s a rS r e a l i z S r i i m i ^ c S r i l o r s u p l i m e n t a r e ; r e l a t i -

i l e d e c a l c u l a l e c o e f i c i e n t u l u i K ' ra d e p in d d e s ch em e le c i n e -

m a t ice a l e f i e c S r u i s t r u n g ? i s e g f is e sc i n c S r t i l e t e h n i c e r e s

p e c t i v e .

467



(AIJT#1P ?! recoaandato pantru strunjirea oteluri lor pentru out12 »i AUT 20 ) cu scule din otel rapid -

onate

A. Strunjirea cu cutite tangentiale

Adincimea deapchiere , mmpfna la :

Avansul da lucru - an/rot

sub 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 I 0,60 I 0,70 | 0,80

Viteza de apchiere , mm/rot

62 60 57 56 54 53 50 48 46 44 42 41 38 37 3558 56 54 52 51 50 47 45 43 41 40 38 36 34 3356 54 51 50 49 48 45 43 41 39 37 36 34 33 3254 52 50 48 47 46 44 42 40 38 36 35 33 32 3152 50 49 47 46 45 43 41 38 36 35 34 32 31 3049 47 46 45 44 43 39 37 36 34 33 32 31 30

1 2 948 46 45 44 43 42 38 36 35 33 32 30 2 0 29 2846 45 44 43 42 41 37 35 34 32 31 30 29 28 Z44 43 42 41 40 39 35 33 32 31 30 28 27

I 2 6 1 2

B. Strunjire profilat!

Avansul da lucru , M/rot

sub0,03 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 0,060 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,100 0 , 1 1 0 jo, 1 2 0 j

Viteza de apchlere , m/min

1 73 70 i 67 65 61 58 | 56 54 52 | 50 j 49 | 48 47 | 44i 41 1 40

i

Observatie. Viteza din tabel sa va corecta aatfel: pantru scule cu prof11 complex pi adinc viteza se va Inmult i cu un coeficida valoare K=0,85 ;pentru prelucrarea da finisare ( pentru uzare minima a sculei ), K = 0,80.

C. Retezare

Avarvsui, mm/rot 0,040

Viteza damtchiere v ™

0,050 0,060 0,070 0,080 0,090 0,100 0,110

41



Tabelul \2 . 7 (continuar

Coe f i c i en t i i de co rec f c i e a v i t eze i da a f ch ie rel a o p e r a t i i da r a t a za r a 91 s t r u n j i r e p ro f i l a ta f i cana la ra I n f unc t i e da ma te r i a l u l cara sa p relucreaza

M a t e r i a l u l

p r e l u c r a tAUT 12

AUT 20OLC 15 OLC 20 OLC 30 OLC 35

OLC 40OLC 45 0L 52 15Cr08 20Cr 08 35Cr 10 40Cr10 RUL

Dur i t .atea Bri ne LI 150..235 135. .200 150..210 1 7 0. .2 3 0 1 70 .. 23 0 1 90 ..2 40 1 50 ..2 10 150..220 170..230 170..240 190..270 170..23

Coef i -

c i e n t

da co*r e c t i e

S c u l e p r o f i l a t a 1,00 0,60 0 ,65 0,65 0,60 0,55 0,65 0,70 0,75 0,55 0,50

2

0,30

Scule da cane*l a t f i r a t e za t 1,00 0,75 0 ,80 0,80 0,75 0,70 0,80 0,80 0,80 0,65 0,60 0,70

Coef ic ien fc i i da corac t ia a v i taza i da a fch ierel a o p e r a t i i d a r a t a z a r a , s t r u n j i r a p r of i l a t fi f i c an al a re t n f u n c t i e da d u r a b i l i t a t e a s c ul ei

I D u ra b i l i t a t e e s c u l e i ,[ i n M inu te de a f ch ie re

30 60 100 120 180 240 3D0

Co e f i - Scu l e p r o f i l a t a 1,27 1,11 1,00 0,96 0,89 0,85 0,80

c i e n tde oo*r e c t i e

9

hScule de oane-

l a t f i r e t e za t 1,41 1,15 0 0

% 0,95 0,84 °'77 Ji 1 o & M

Coe f i c i en t i da co reo t i e a v i t eze i da a f ch ie retn f unc t i e da d iaae t ru l sam i fab r i ca tu lu i

Di a a e t r u l aet i i f a b r i c a t u l u i p t na l a 12 mm 13* .

| C o e f i c i e n t u l d a c o r a c t i e 0 ,80 0,90

peate IB

1,00

Observaj ia . Daca pra luc rar aa sa face ou scu le armate cu p lacut e dure I v i t eza a# poate aari da ptlil



T-belul 12.8. V itaa *rtrraniiLa pentru strunjiree slitjelor ntfaroua cu s c u t e d i n o ( * i r a p i d

A. St run j i ra cu cu t i te tangent i s le

Adfnc i tea

da

Avanaul de luc ru , aa/ rot

apchiere0,050 0,060 0,070 0,080 o o

;

« a — * U0,120 0,140 0,160 0,180 |0 ,200| 0 ,250 0,300 0,350 | | p 0,450 <),500 C),600|CI,7D

nm Vitaza da apchiere v - j q q pantru prelucrarea duraluminiu lu i , / in

0 ,5 223 216 210 196 190 182 170 162 154 148 140 126 122 116 110 9 r m Lj $1 ,0 208 193 185 177 170 162 153 144 138 132 126 116 110 104 98 94 90 85 82/ 0 187 174 165 158 150 145 137 128 124 118 112 105 97 95 88 84 80 76 73 ,0 176 163 156 148 142 137 128 120 116 110 105 97 90 87 83 80 77 72 64 ,0 167 156 148 140 136 130 123 116 110 106 102 93 87 83 80 76 72 68 65 ,0 162 150 143 137 130 125 118 112 107 103 100 90 85 80 76 74 70 656 ,0 157 146 139 133 127 122 115 110 104 100 % 88 82 78 74 70 67 648 ,0 150 140 132 126 122 116 110 104 98 95 90 84 78 74 70 67 65 60

Vitaza da apchiere >r100 ' pentru prelucrarea alaMi i , i i ' i n

0 ,5 130 125 120 116 112 110 105 100 96 94 92 87 84 80 76 £ foLij? 291

1,0 122 116 113 108 104 102 98 94 90 88 86 80 78 75 73 70 68 652,0 115 110 106 101 98 95 91 87 84 82 80 76 72 70 68 66 65 613,0 110 104 102 98 94 92 87 84 82 80 77 73 70 67 64 62 61 584 ,0 106 100 98 94 92 88 84 82 80 77 75 71 68 65 62 61 59 575 ,0 104 98 96 92 90 87 83 80 77 75 73 70 67 63 61 60 58 566 ,0 102 96 94 90 87 86 82 78 76 74 72 68 65 62 60 59 57 55

8 ,0 1 0 8 93 91 87 84 83 80 76 74 72 70 65 63 60 58 57 55 53

B. S t r u n j i ra p r o f i l a t i

H a t a r i a l u lda

p ra l u c ra t

Avanaul da luc ru , am/ rot



Tabelul 12.B (continui

M a t e r i a l u lAvansul da lucr u I aa/ rot

p r e l u c r a t

Coe f i c i en t i de co rec t i e a v i t eze i de a f ch ie reTn func t i e de du rab i l i t a tea scule i

Scule de caneIat

Co ef i c i e n t u l

d a c o r a c t i e S c u l e p r o f i l a t a

f i de eana la t

1 - C o r f i e i m t H d . c o r . c t t e p e nt r u r . t . z . r . »• a do pt ! d i n t »b . l u l 12.7

cu . c u l . cu p l « u t « d u r . , v i t . z . » P « t . M r i



if#T«b.lul W.». V l t . » * W * ' * ™ I**1™ & & ■ i H I H jo,• otalurilor pantru automat* (MIT 12 pi » i I

Avansul , mm/rot

Diaftetrut0,10 0,12 0,14 0,16|0,18|0,20|0,22|0,24|0,28|0,50|0^

sa Vitaza S afoh iara , ■/■tn

| 30 23 19 16 14 12 - - - - - - -

I 36 27 22 19 17 15 14 - - - a 1 •

I 40 30 24 21 19 17 15 14 - - - • •

5 4333 27 23 20 18 17 16 n 13 - • •

6 46 35 29 25 22 20 18 17 15 14 13 m •

B 40 32 28 24 22 20 19 17 16 15 14 13

10 • 44 35 30 27 24 22 20 19 18 17 15 14 12

12 \ . 47 38 33 29 26 24 22 20 19 18 16 15 13

14 . - 35 3*i 28 25 23 22 21 19 18 17 16

16 - ; 37 32 29 27 24 23 22 21 20 19 17

18 :| • *- ® 38 33 30 28 25 24 23 22 21 20 18

20 - - - 40 35 31 29 26 25 24 23 22 21 19

25 - 44 39 34 32 29 27 26 25 24 23 21

30 - - 46 42 36 34 31 30 28 26 25 24 22

35 - -’

48 43 38 35 33 31 29 28-

26 25 23

Coef icienti i da coractia a vitazai da afchierein functie de Materialul prelucrat

Materialulprelucrat

AUT 12AUT 20

OLC 15 OL C 20 OLC 30 OLC 35OLC 40

OLC 45

Duritate HB 150..235 135..200 150..210 170..230 170..230 190..230

Coeficientulde corectia

1,00 0,90 0,90 0,85 0,80 0,75

Materialulprelucrat

0L 52 15Cr08 20Cr08 35Cr10 40Cr10 RUL 45

Duritate HB 150..210 150..220 170..230 170..240 190..270 . 170..230

Coeficientulde corect ie

0,85 0,85

-

0,85

.

0,75 0,70 0,40

Coaf icient ii de corectia in functie da adincimea gSurii prelucrate

Adincimea functie de diametru 2d 3d 4d 5d 6d 8d 10d

Coeficientul de corectia 1,00 0,90 0,80 0,70 0,65 0,60 0,50

Coaficientii de coractia in functie de durabili tatea burghiului

Durabilitatea , min de afchiere 30 60 100 120 180 240 300

Coeficientul de coractia 1,27 1,09 1,00 0,96 0,89 0,85 0,80

Observati» : Pantru cantruira, viteza da afchiere sa adopti ca la glurira.

472



£

Tabalul 12.10. Vftaza d» ayohttra la giurtraa |i oa nt ru ir M aliajelor nafaroaaa

£*•' JU




Diame t r u l

b u r g h i u l u i

mm

Avansul de luc ru , mm/rot

0 ,04 0 ,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 . 0,18 0,20 0,22 | 0 ,2 5 | 0 ,2 8 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 1

V i teze de a^ch iere n / n i n

9 — I

1 115 87 70 60 53 46^ 43 40 37 35 33 m m • I —1

4-g-

128 97 78 66 60 53 48 45 40 38 36 35 m }*• Sg| 1 - i5 140 105 85 73 65 58 53 50 45 42 40 38 36 34 *''' * S >6 • 115 90 80 70 63 57 53 48 46 43 40 39 36 35 9

8 m 125 105 90 78 70 63 60 55 50 48 46 44 40 38 3610 fe 140 112 96 85 75 70 65 58 56 53 50 48 44 42 40 3712 • 150 122 105 93 83 75 70 64 60 57 54 51 48 45 42 39 14 B — - 110 97 86 77 72 ’ 68 64 60 58 55 50 48 45 42 16 - m 115 100 90 80 77 71 67 64 61 58 54 50 48 4518 - , ,»* . 120 105 95 88 80 75 70 66 64 61 57 53 50 4720 — .• - - 125 110 100 92 84 78 74 70 67 64 58 55 52 50

25 - - • • 140 123 110 105 93 86 82 77 73 70 65 60 57 54

30 1- • 150 130 120 110 100 92 87 82 78 75 70 65 60 58

peste 30 • ► - 158 140 130 120 106 100 94 88 84 80 75 70 65 62

D u r a b i l i t a t e a s c u l e i ,

i n m inu te de a?ch ie r e

scu le if u n c t i e de d u r a b i l i t a t e aC o e f i c l e n t i de de ascn ie r ec o r e c t i © v i t e z e i in

C o e f i c i e n t u l d e c o r e c t i e

O b se r v a b l e : Co ef i c i e n f H d e c o r e c t i e i n f u n c t i # d® a di n ci m ea d e g i u r i r e s e e do pt e f o l o s f n d d e t e l e d i n t a b e l u l 1 2.9



1 2 .2 . 1 1 Rwinihii vitezei efectiv® fl wmiînr cu cJiri suplimentare Polosind valorile turaîilar efective (n>()ale sculelor cu migciri suplimentare, pot fi calculate vitezeie efective ale aoestora:

di*n»iv.f g --------- - [m/tain], (1 2 .10 )

1000

1 2 .2 . 1 2 Cnlnulul avansului efectiv pentru sail fide ou joj cSri suplimaitare Folosind valorile ooeficientului K' ,

pot fi calculate avansurile efective ale sculelor cu migrated, suplimentare:

s.f = ----1---- [nm/rot], (1 2 .1 1 )

V K ’ r .

in care lci este lungimea cyrsei de lucru la faza ocnsideratS un; N este numSrul de rotatii ale axelor principale, la faza

oonsixferata; K'rs este coeficientul rotafiei suplimentare, realizat de automat cu a jutorul lanûlui cinematic de ratable su-

plimentarS a sculei din dispozitivul auxiliar.

12.2.13 Verificarea regimului de afchiere la prelucrarea pe strunguri multiaxe, datoritS numSrului mare de scu

le afchietoare care lucreazS simultan , se impune verificarea puterii data de ma§ina-unealtS NM in raport cu puterea necesa-

■ I . . .Puterea necesarS Nneo se determinS prin insumarea puteri-

lor calculate pentru fiecare fazS de lucru in parte. Verificarea impune satisfacerea conditiei:

Nnec < NBU*n , (12.12-)

in care N>u este puterea motorului electric de antrenare, kH;

| este randamentul transmisiei ( n = 0,75).

DacS se £ine seama cS motorul electric al strungului poate

fi incarcat mai mult cu pinS la 20% pe perioade scurte de tirap,

relatia de verificare devine:

Nnec < l,2*Nou‘rj , (12.13)

12.2.14 ELabcararea fi§ei de balcul al regimlui de

Ofchiere Fi§a de calcul este un document tehnologic care par-

mite inregistrarea rezultatelor abtinute in unna calculirii pa-

rametrilor de lucru. Ufa exemplu de fi§3 de calcul este prezen-tat in tabelul 12.16.

475



1 2 .3 . EXEMPLU DE CALCUL

Pentru prelucrarea piesei din figura 12.2. se care efectuarea calculului parametrilor regimului de a^chiere I gtiind ca programul anual este de 20.000 buc&ti.

Din analiza desenului de execuîe se dRduoe faptul c4 fazele cele rnal importante pentru prelucrare sint cele de profi- lare exterioari §i de prelucrfiri interioare cu scule care igi transmit dimensiunea. Materialul piesei are o prelucrabilitate

bun& pe strunguri automate.12.3.1 Alegerea t.ipului de autcnat Din analiza desenulu^ de execu£ie a piesei se observd c& reducîa face parte din categoria pieselor cu rigiditate sporita, avind lungimea mic& B diametrul de pind la de doud ori lungimea. Precizia relativ mare §i rugoz itatea pot fi asigurate pe un strung multiaxe, in candiîile asigurSrii §i a unei productivity^ ridicate. Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu prelucrare sue- cesivS, cu 6 axe principale, tip 1B265( URSS) ,care permite prelucrarea pieselor din semifabricate de tip bard.

El l l l

Fig.12.2. D«a«nul pieani U ax.mplul oonatdarat



ctu- d o1

fa-

i§i

tate

liza ar- imea re- ti-

ate. uc- re-

12 • 3 • 2 Stabilirea a m n a ffii^ i fazelor de prelucrare Avind in vedere posibilit&île strungului autanat,s-a ocn-

ceput o succesiune a fazelor de lucru care respectfl reoamandA-file date anterior. Din tabelul 12.11, In care se prezintA suo~oe&iunea, se poate observa cA prelucrArile de degropare s-animpus a se exeoita la primele trei posturi de lucru.Deasemenea,s-a divizat gAurirea cu burghiul de 024 9 in douA faze distin-

j (^24 §i 023,8 mn) cu ISsarea unui adaos de prelucrare pen

tru faza d e semifinisare( ISrgire) §i cea de finisare (alezare 11 GSurirea la postul II se face cu burghiul avind diametrucu 0,2 nm mai mic, pentru a se evita frecarea sculei de suprafaâ gSurii care se executS la primul post , care poate apSredin cauza necoaxialitSîi sculei cu gaura executatA initial. L^rgitorul utilizat la postul IV realizeazS semif ini sarea inainte de alezare §i inlSturS treapta formats datoritA folosirburghielor cu diametre diferite.

Tabelul 12.11 Succesiunea faz* I or da pr*lucrar« (pantru axanplul oonaidarat)

i i i



Tabelul 12.11 (oontiftuara)

Nr.fasti

Denuairaa fazal Sania oara lucreazl Postul Soheaa da praluorar

9. Alazara #24,5x70 sania longitudinal!

V

10. Strunjira profilati sania transvaraall 5

11. Tarodara M16x38,3 aanfa longitudinal!

VI-

12. Ratazara sania transveraal! 6

§ p L

Fazele de strunjire profilatS care asigurS precdzii ridi- te s-au prevSzut a se executa spre sfir§itul traseului tehnologic. DatoritS lungimilor de cursS mari, la fazele de ISrgire alezare se vor folosi dispozitive care asigurS sculelor un a- vans independent.In acest mod se poate pSstra o lungime de cur- sS relativ micS pentru sania longitudinals centrals, de care

depinde productivitatea de prelucrare.

12.3.3 Alegerea sculelor , dispocitivelor §i verificatoarelor La prelucrarea reducfclei sint folosite atit scule profilate, cit §i scule standardizate.

Astfel pentru fazele de prelucrare a gSurilor axiale s-au ales: un burghiu canbinat cu te§itor, douS burghie elicoidale- dreapta STAS 4566-87/Rp3, cu diametrele de 23,8 §i 13,8 mn , un ISrgitor elicoidal STAS 4141-89/Fp3, un alezor 024,5 STAS 1265- 87/Rp3 §i un tarod de ma§ inS-dreapta M16xl,5 STAS 7447-86/Rp3.

Sculele sint montate in portscule adecvate alese din setul de portscule al strungului.Verificatoarele necesare efectuSrii regiajului ma§inii §i

controlului final sint din categoria celor universale ( §ubler 150 x 0,1 STAS 1373-88, microroetru de exterior 25 ... 50 STAS 1374-88). Pentru controlul suprafetei interioare alezate poate fi utilizat un calibru tampan abi§nuit, T-NT STAS 2981/1-89, iar pentru controlul filetului este recomandat un calibru tampan filetat cu coadS canicS STAS 4136-89.

478



( c s t alese diapoz itive auxiliare aflate in dotarea strungului 1B265X6K.

Astfel, pentru g&urirea cu burghiu de diametru 13,8 ran s-ajj.es un dispozitiv de gSurire 3 5a Jpentru fazele de ISrgire( (#24,45 ran) fi alezare s-au ales dispozitive ce au avansuriindependents; deasem enea, la filetare a fost ales un dispozitivadecvat operaîei.

12.3.4 Stabilirea lungimii curselor de lucru Luind

In considerable datele din tabelele 11.2 fi 13.9, s-au calculatlungimile curselor de lucru, atit pentru sculele mcntate pe sania longitudinals oentralS , cit fi pentru cele de pe sSniiletransversale; rezultatele sint prezentate in tabelul 12.16.

Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se dbservS cS,

exceptind fazele de ISrgire fi alezare,la care o parte din cur

sa de lucru poate fi realizatS fi de cStre dispozitivele auxi

liare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 ran.

Se considers cS tefirea de la inceputul gSurii oentrale

poate favoriza reduoerea lungimii cursei la faza de filtare cu

2,5 ran; in aoest caz, prelucrarea se realizeazS in bune ocndi-

îi chiar dacS lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 ran

12.3.5 Alegerea preliminarft a parametrilar de lucru

Pentru stabilirea adincimilor de afchiere s-a £inut seama de

reocmandSrile in aoest sens: pentru prelucrSrile exterioare cit

§i pentru cele interioare s-a aplicat metoda divizSrii adaosu

lui de prelucrare pentru a se asigura o reducere a forêlor de

afchiere fi o egalizare a eforturilor la fiecare post de lucru

Valorile de afchiere sint indicate in tabelul 12.16. Alegerea preliminarS a avansului s-a efectuat pe baza da

telor indicate in tabelele 12.1...12.6. Se constats cS avansu

limitativ este s = 0,15 ran/rot, reccnandat pentru alezare,ce s

executS la postul V.

"12.3.6 Determinarea naSrului de rotatii ale axelo

principale pentru m^cSrile de lucru Pentru fazele realizat

cu sculele pe sania longitudinals , numSrul de rotatii s-a cal

culat cu relatia (12.2):

lo..x 111 N, = --------| ------ | 283,3 [rot] .

su. °'154

Pentru sSniile transversale, numSrul de rotatii s-a deter■inat cu relatia (12.3):

479



N0,045

133,33 rot n— -i 160 rot

0,025

iu

HR 1

0,045133,33 rot

0,045

N v "

Nv, |

— - 200 rot0,045

14,5

0,080181,2 rot

Se observe! cS numeral de rotatii maxim este cel calculat pentru sculele aflate pe sania longitudinals (NBax 1 283,3 rot).

Din tabelul 12.12 aflat in cartea tehnicS a strungului autanat, se considers cS prin lanûl cinematic se po t obfrine douS valori aprqpiate de §i anume: N«p « 271 §i NAP | 303 rot. Pentru asigurarea unui proces tehnologic adecvat se alege a doua valoare: = 303 rot, realizabile cu roîle de sdiimb:e = 24 dittfci, f = 40 dinî, g - 47 dinî §i h 1 30 dinî.

In tabelul 12.12. se prezintS numerele d e schimb ale ro£i- lor de schimb, precum §i numSrul de rotatii ale axului principal, pentru strungul automat cu 6 axe tip 1B265- 6K (URSS).

Tabelul 12.12. Nunarul de rotatii N alt axului principal pi nuaarul da dinfi ai rot ilor dintata corespunzitoare la strungul autoaat cu 6 axa

tip 1B265-6IC(URSS)

Rofci dintata NumSrul de dinfi ai rotilor de schimb

9/1 = 24/40 9/1 = 40/24

NumSrul de rotatii ale axului principal 9 h

747 267 30 47632 228 33 44569 205 35 42513 184 37 40461 166 39 38438 158 40 37395 142 42 35355 128 44 35303 109 47 30271 97 49 28

12.3.7 Determinarea avansului efectiv LnumSrul de rotatii ales din cartea tehnicS a maînii, s-a calculat avansul efectiv pentru fiecare fazS in parte, cu relatia (12.4). Datele obtinute sint prezentate in tabelul 12.16.

Se poate observa cS la sSniile transversale avansul efectiv rezultS cu valori foarte mici in raport cu cel preliminar:



U

XW

n ■ ra iu303

0 ,0 1 9 8 m m / ro t < 0 ,0 4 5 m n / r o t

Din aoest motiv a fost necesarA recalcularea lungiaii cursei de lucru la sSniile transversale de la posturile I, II, III c i t § i la sania longitudinalA, folosind relatia (12.5). Valori- le obînute in urma calculului sint prezentate sintetic in tabelul 12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile In procesul reglArii strungului pentru prelucrare.

12.3.8 Calculul turaîilor axelor principalintii s-au adoptat vitezele de afchiere pentru fiecare fazA in parte, folosind tabelele 12.7 §i 12.9. Valorile alese sint arA- tate in tabelul 12.16. Folosind relatia (12.6) I s-au calculat turatiile axelor principale, redate in aoela§i tabel. Analizind valorile turaîilor pentru fazele realizate cu scule ce nu au mi§care de rotafcie suplimentarA , se abservA cA cea mai micA tu- raîe este la faza ce utilizeazA burghiul combinat cu tegitor

(a, i 259,8 rot/min).Din cartea tehnicA a strungului reiese cA, folosind roîle de schimb a = 22 dinti, b = 63 dinti, c =■ dinti/ se dbfcine turatia nAP = 252 rot/tain ,| de

47 dinti #§ d = 41 turaîB apropiatA

calculatA, dar mai micA (vezi tabelul 12.13).

Tabelul 12.13 Tura£i lie axelor principale n fi numerele da dinti airo(ilor da schimb da la strungul tip 1B265-6C (IASS)

zindcal-a ia I

efecr

ar:

Rot i de schimb Numirul da dintiai rotilor da schiaba/b * 45/40 a/b = 22/63

Turatiile axelor principale n.p , rot/ain c d

1590 - • 61 271360 - 58 301230 - ;‘ 56 321065 332 53 35970 301 51 37885 276 49 39808 252 47 41

704 209 44 44614 191 44 47

< 560 174 39 49510 159 37 51465 145 . & » 53400 125 W , 32 56364 113 30 58

'/ - 102 28 6092 26 6282 24 64

i— . ■■73 22 66

I SUggj vol. | 461



12.3.9 Calculul vitezelor efective EXipS ce a fost stability turaîa axelor principale,este necesar a fi calculate vitezele efective de lucru ale sculelor ce nu au miysSri de ro- taîe suplimentare. Utilizind relatia (12.7) ,s-au calculat pentru aceste scule vitezele efective. Datele obtinute in urma calculului sint prezentate in tabelul 12.16.

12.3.10 mliil turatiei la sculele cu nrigc&ri suplimentare Pentru asigurarea vitezei qptime la faza de g&iri-

re cu burghiul cu diametrul d e 13,8 ram, a fost necesar ca'lo i'hil coeficientului rotafciei suplimentare:

a. 484,3

B , I — -------------rI B 'nw 252

Folosind datele din cartea tehnicS a automatului ( tabelul 12.14.), se constats cS prin utilizarea rotii dinâte c u tz | 43 dinti se obtine un coeficient al rotatiei suplimentare K rs g =2

care va fi folosit in continuare in calcule || care este a- propiat de cel calculat cu relatia (12.8).

Turatia efectivS a sculei va fi, a§adar, urmStoarea:

n,f 9I g - 252*5 I 504 rot/min.

Faza de filetare implies douS mi§cSri: o migcare de filetare propriu-zisS §i o mi^care de retragere a sculei:

- pentru prelucrarea filetului, coeficientul rotatiei suplimentare va fi :

198,9

K rs f ----------— - 0 , 7 8 .252

Tabelul 12.14. Valori ale coeficiantului rotatiei supliaentare K'r|pi nunarul da dinti ai rot ilor da schimb pentru strungulde tip 1B265-6K la utilizarea dispozitivului da gSurire ropidi

NumSrul da dintiai rotilor de schimb 29 36 43 53 55 73

Coeficientulrotatiei

supIinentareK*

rs

GfiurirerapidS 2,48 2,20 2,00 1,81 1,87 1,59

Alezare - - 0 0,19 0,22 0,41

Din cartea tehnicS se adopts K'r9 f = 0,6, coeficient ce se obtine cu ajutorul rotilor de schimb: i «= 42 dinti §i j I 72dinti (tabelul 12.15).

482



Turatia corectatS va £1;

f " K 'r« f* * V " 0,6*252 - 151,2 rot/ain.

- pentru retragerea sculei, la calculul coeficientulul Krise tP-0® seama d e recanandSrile de la punctul 12.2.10.

Tabalul 12.15. Valori ala coafiofentului rotatiai auplia»ntara K ara pi nualrul da dinti ai rotilor da achiab pantru strungul da tip 1B265 (UKSS), pantru filataraa cu diipoxitiv

Nuairul da dintial rotilorda achiab

i 42 46 49 56 58 60 62 64

J 72 68 65 38 56 54 52 50

Coaficiantul K'p> 0,60 0,53 0,38 0,33 0,28 0,23 0,17 0,11

In acest caz, adoptini o vitezS de retragere a sculei de 11 m/min , se obtine turatia de retragere: n == 218,8 rot/min.

n. 218,8

K r . d f - ---------------------- --- 0, 8 6 8 .332

Eblosind relatia din cartea tehnicS a strungului 1B265- 6Ks-a calculat coeficientul rotatiei suplimentare cu care se va efectua retragerea sculei defiletat:

i k 42 72K* # = 0,938-- 1----- 1 = 0,938*-----------1 = 0,79

j 1 72 22in care i §i jreprezintS numSrulde dinti ai rotilor de schimb

utilizate pentru dbtinerea rotatiei suplimentare la filetare,a- les din tabelul 12.15; k §i 1 reprezintS numSrul de dinti ai rotilor care realizeazS majorarea turatiei la retragerea tarodului. Se alege din §irul de valori:

71 70 69 68 67 66 65 64_____. . . ______. ______. . ______ . _____

23 24 25 26 27 28 # 29 30

63 62 61 60 59 58 57 56 55— — • _ _ _ _ _ • - • _______ . _______ • ______ . _______ • ______ _____

31 32 # 33 * 34 * 35 * 36 V 37 38 39

Turatia reals pentru retragerea tarodului este :

n.f df I | 'r, df*nAP 1 0,79*252 | 199 rot/min.



Tabelul 12,16. Fiji dc calcul al regimului de a|chlerecu jau axe tip 1B265*6K (URSS)

FI§A DE CALCUL

Tipul strungului Strung cu 6 axe Denumirea piesei: Reduces

Model IB 265 | 6K Desen or.

Firma constructoare Kiev Ansamblu

Putere motor: 30kW R&cire: Emuisie

SCULE A§CHIETOARELungimea

curseior

•

}s**■ de lucru

1

Denumirea sculei STAS

(nr. desen)

calculate efectivS

lSL 1 Burghiu combinat cu te$itor 423 42,5

s n 2 Cutit profUat 6 6

II

-

SL 3 Burghiu elicoidal dr. 023 ,8mm 4566-79/Rp3 36,5 42,5

ST2 4 Cujit profllat 6 6

UISL 5 Burghiu elicoidal dr.013, 8mm 4566-79/Rp3 383 42^

ST3 6 Cu(it profilat 6 6

IVSL 7 LArgitor elicoidal 024 ,45mm 8054-80/Rp3 70 423

ST4 8 Cujit proiilat 4 4

vSL 9 Alezor 024 ,5mm 1265-80/Rp3 70 423

STS 10 Cutit profilat 9 9

1 SL 11 Tarod M16xl3 dr. 1112-85/Rp3 44,5 423

VI SL 11 - _ __ ST6 12 Cutit retezat 14,5 143

■S- Q

Pentru realizarea turatiei axuluiprincipal

Pentrurota{ii ale

realizareaaxului

nr.deprincipal

•i a b e d e r g h

22 63 47 41 24 40 47 30



pentru prelucrarea pieselor pe strungul automat

AL REGIMULUI DE AgCHIERE_______

Caracteristiclle ‘ materialului: _____ _

Simbol (STAS 1350-80) : AUT20 Duritate BrineU: 1 6 7 . . . 2 4 1

Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000 ----------------------- —

Stare normalize t& Rezistenta min. la rupere: 450 ... 600 N/mm

II»

f i

Ii

L.

fefftt

Num&rul derotatii aleaxelor principale

A v a n s u l

e f e c t i v ,

a m / r o t

1n a8 MB

3 31

i- MBaia c* 3

Turatiaaxelorprincipale,rot/min S '

ffiI i

> ** 1

ii■.!

s i !

1s s i l-wl|

Calculate

Nc

Efec-tivft

N«p

j**«->o a

> •

Calculat&

nc

Efec-tiva

nap

12 0,22 283,3303

0,15 45,45 26 344,8 19

21+34 0,045 1333 0,019 13,6 65 470,2 343

11,9 0£2 2833303

0,15 45,45 26 347,7252

18,8

| 17+56 0,045 1333 0,019 13,6 65 481,1 34

6,9 03 2833

303

0,15 45,45 21 4843

252

21,8

Il7,2+3J 0,045 1333 0,019 13,6 65 481,1 34 2,0 +25^

1 50,22 2833

3030,15 45,45 33 429,6

2521935

6,9 0,025 160 0,013 73 71 492,6 333

j 0,05 0,15 283,3303

0,15 45,45 20 2593 oco 193S

j 30 0,045 200 0,029 13,6 65 486,8 33,64

1 0,81 13 2833303

0,15 45,45 10 198^ 252 7,6 0,6 - 100,8|

+ r~ ’ . y . - •’-V - 252 10 0,75 ) -53 1I 5,2 0,08 181,2 303 0,047 24,2 49 366,9 252 438 - 1

IPentru dlspozitivulde gftunre

Pentru dlspozitivulde filetare

3bs. S-au adoptat seinnificatiile:(+)-rotajie in sens contrar(-) -rotajie In acela§i sens

SL - sania longltudlnalftST-sania transversalft

-11' * J73 42 72

485



Cap. 13. KHSDIJRI DE ASCHXERK IA tREUJCRAREAEE STRUNGURI REVOLVER AUTONKflE

13.1. Ccnsideratîi generale

Strungurile revolver automate sint strunguri monoaxe auto mate prevfeute cu un cap revolver,in care se pot manta un numSrde scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrSricu avans longitudinal. In ceea ce privefte proiectarea regimu-rilor de afchiere, este posibilS apariîa uneia din urmStoareletrei situatii:

1. Realizarea succesivS a diverselor prelucrSri, cu cite osingurS sculS, existind posibilitatea folosirii unui regim deafchiere adecvat pentru fiecare fazS;

2. Realizarea prelucrSrilor in mod succesiv, cu cite o sirt-gurS sculS, utilizindu-se insS o turaîe unicS pentru toate fa

zele;

3. Prelucrarea se efectueazS in mod succesiv,existind fazela care se lucreazS simultan cu mai multe scule.

Desigur c3 pentru prima situaîe, proiectarea regimurilor '

de afchiere se va face in mod asem&iStor celei de la prelucra

rea pe strunguri universale. In legStura cu ultixoele douS situatii, se pot lua in discuîe trei variante de proiectare a re

gimurilor de afchiere: a)schimbarea sculelor sS se efectueze in mod format, la intervale iirpuse de timp; b) schimbarea sculelor sS se efectueze individual, atunci cind fiecare dintre scule aajuns la limita de durabilitate; c) schimbarea sculelor sS seefectueze simultan I pentru toate sculele sau pentru gripe descule, in momentul in care scula limitative a ajuns la limitade durabilitate.

Indiferent de metoda de schimbare a sculelor, un numfir de etape de proiectare a regimurilor de afchiere prezintS aceleafi

caracteristici: vor fi eviden£iate in continuare aceste etape ,urmind ca detalii aferente diferitelor procedee de determinare a tura£iilor sS fie menticmate separat, pentru fiecare meto- dS de schimbare a sculelor.

Se cuvine subliniatS existenfca unor elementa ccmune cucele arState la prelucrarea pe strunguri semiautomate monoaxecu sSnii multicuîte (capitolul 11) , fapt pentru care se reoo-marrix parcurgerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu-

486



lucrarea pe strungurile semiautcroate multicutite: va fi mantio- nat ca atare subcapitolul In care se gSsesa aoeste indrumSri. Determinarea parametrilor regimului de a§chiere , precum 9! re* zolvarea altor prableme in directs legSturS cu acestea I se pot realiza cancomitent cu completarea documentaîei tehnologice a- decvate (fi§a de calcul, plan de operable, desene ale camalor).

13.2. EHemente cocaine

13.2.1.Alegerea tipului de strung automat cu cap revolver.La alegerea tipului de strung autcmat cu cap revolver,se au in vedere forma §i dimensiunile piesei de bbtinut, dimensiunea di a m e t r a l a semifahricatului,lungimea maximS a piesei, tipul §i numSrul d e prelucrSri necesare,caracterul producîei §i, desigur, dotarea secîei de prelucrSri mecanice.Pe baza cunoa§- terii planului de producîe anual §i a productivitSîi specifice a strungurilor analizate (productivitate indicatS in cSr£ile tehnice), se stabile§te mSsura in care este suficient un singur strung automat cu cap revolver sau sint necesare mai multe ast

fel de ma§ini-unelte.

13.2.2. Stabilirea succesiunii fazelor de preluLa stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se va avea in vedere mai intii o repartizare cit mai uniforms a prelucrSrilor pentru diferitele faze ,utilizindu-se atit sculele aflate pe capul revolver, cit §i cele situate pe sSnii. Se va acorda aten- pie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor de lucru, pentru diminuarea duratei prelucrSrii. Stabilirea succesiunii fa

zelor se poate oancretiza prin intoonirea unor schiê corespun- zStoare fiecSrei etape de prelucrare , infS£i§ind piesa a§a cum se prezintS ea la sfir§itul fiecSrei etape §i sculele in pozitia aferentS sfir§itului cursei de lucru. Intrucit la elaborarea succesiunii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate cu cap revolver intervin unele elemente specif ice §i care nu constituie obiectul acestui capitol , se recomandS consultarea suplimentarS a unor lucrSri referitoare la aceastS problems.

13.2.3. Alegerea metodei de instalare a semifabrica

tului. Stabilirea modal itSîi de instalare a semifabricatului se poate efectua o datS cu alegerea succesiunii fazelor de lucru.In mod bbi§nuit, pe strungurile revolver automate se folosesc, pentru orientarea §i fixarea semifabricatului , dispozitive de tip mandrinS cu buc§S elasticS, dar se pot folosi fl mandrine cu douS §i trei bacuri, pentru semifabricate individuale matritate sau t um a t e de precizie , cum este, de exemplu, cazul unor strunguri de tip SARO-C.

487



toarelor. Este reoamandabiia utilizarea sculelor stmdardlaete 9i numai atunci cind nu este posibil sau suficient se va recurge la proiectarea §i executarea unor scule speciale. Se mentio neaz& necesitatea asigurSrii unor parametri geometric! g i oons- tructivi ai sculei a$chietoare, care si cant de cerin£ele prelucrSrii pe strunguri automate, astfel de cerinte fiind, de exemplu, evitarea infSûrSrii a§chiilor continui pe semifabricatul aflat in mi§care de rotaîe, diminuarea timpului de inlo- cuire a sculelor uzate etc. Se stabilesc, de asemenea, atit portsculele ce vor fi utilizate ( urmArindu-se , in acest sots, recananiSrile firmei constructoare a ma§inii-unelte), cit §i verif icatoarele necesare.

13.2.5.Stabilirea modului de instalare a sculelor.De fapt, rezolvarea acestei etape are loc concomitant cu cea a e- tapei anterioare, modul de instalare a sculelor fiind dependent de portsculele construite §i livrate de intreprinderea constructoare a ma§inii-unelte sau de alte intreprinderi spedali-

zate; dacS se apreciazS c£ portsculele aflate in dotare nu sint corespunz&toare, vor fi cancepute §i real iz ate altele, plecindu-se de la modalitati prestabilite de instalare a sculelor.

13.2.6. Stabilirea valori lor adinciinilar de afchiere. In cazul semifabricatelor cu diametre sub 20 mm, se recomandS o adincime tnax = 3 ... 4 mm, iar pentru valori mai marl ale dia- raetrelor, t = 4 ... 5 mm. La prelucrarea gdurilor cu scule care lucreazS pe principiul gSuririi, adincimea de afchiere se

determine in mod asemSnStor celor ar&tate la prelucrarea cu o singurS sculS. Rugozitatea suprafeêi asigurate in mod curerrt pe strungurile automate este Ra = 12,5 ... 6,3 ^m.DacA este ne- cesarS obfrinerea unei rugozitSti mai scSzute,adaosul total pentru strunjire se repartizeazS pe faze de degropare §i faze de finisare, acestea din urmS real iz indu-se cu avansuri mic§orate. A

13.2.7. Stabilirea avansurilor de lucru. Valorile a- vansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru diferite tipuri de prelucrSri, sint indicate in tabelele 13.1,

13.2, 13.3, 13.4 §i 13.5.Dac3 prin prelucrare trebuie sS se obtin£ o anumitS rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la stabilirea avansurilor sS se ia in considerare §i recomandSrile J din tabelul 13.8.

Pentru realizarea unor crestSturi prin frezare (cum ar fi, de exemplu, cazul execuîei canalului pentru §urubelnit&,in capul unui §urub), se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat cu frezd ferSstrSu, in cazul cSrora avansul reoomandat are valori cuprinse intre 0,0015 §i 0,01 mm/dinte,citeva precizSri in acest sens fiind date in tabelul 13.4.

488



r 7 r T S i I I 7 r t y| I FS T 'T Y I

Ta b e lu l 1 3 .1 . V a l o r i a l e a va n s u r il o r da l u cr u p m t r u d i f a r i t . p r a l u c r i r ip e s t r w g u r i revolver eutcmate

Avansur i pen t ru s t run j i re , mm/ ro t

H a t e r i a l u l Avanauri

pentru

gaur i re

mm/ rot

Avansuri

pantrualezare

m/ r o t

S t r u n j i r e l o n g i t u d i n a l s S t r u n j i r e

p r o f i l a t SDegro f a re

Ot e l

p e n t r u

automate




1i M a t e r i a l u l

Diame

t r u l ,

mm

Avansur i pen t ru s t run j i re , mm/ ro tAvansur i

pentrugaur i re ,

m/rot

Avansur!pentru

alezare,

mi / ro t

S t r u n j i r e l o n g i t u d i n a l ^ S t r u n j i r e

p r of i l a t $ Retezare

Degrofare F i n i s a re

I OLC 45

I OL 70

3 . . . 4

4 . . .80 , 0 5 . . . 0 , 0 7

0 , 0 7 . . . 0 , 0 90 , 0 2 . . . 0 , 0 5

0 , 0 4 . . . 0 , 0 8

0 , 0 1 . . . 0 , 0 1 5

0 , 0 1 5 . . . 0 , 0 2

0 , 0 1 . . . 0 , 0 2

0 ,015 . . .0 ,025

0 ,025 . . .0 ,04

0 ,04 . . .0 ,07

0 ,04 . . .0 ,08

8 . . . 1 6

>160 , 0 9 . . . 0 , 1 1

0 , 1 0 . . . 0 , 1 30 , 0 7 . . . 0 , 1 0

0 , 0 7 . . . 0 , 1 2

0 , 0 2 . . . 0 , 0 2 5

0 , 0 2 . . . 0 , 0 2 5

0 , 0 2 . . . 0 , 0 3

0 , 0 2 5 . . . 0 , 0 3

0 ,07 . . .0 ,09

0 ,09 . . .0 ,110 ,06 . . ,0 ,12

0 ( e l

a l i a t

25 HoCr 11

3 . . .4

4 . . .8

0 , 0 4 . . . 0 , 0 6

0 , 0 5 . . . 0 , 0 8

0 , 0 2 . . . 0 , 0 4

0 , 0 3 . . . 0 , 0 7

0 , 0 1 . . . 0 , 0 1 5

0 , 0 1 . . . 0 , 0 2

0 , 0 1 . . . 0 , 0 2

0 ,015 . . .0 ,025

0 , 0 2 . . . 0 , 0 40 ,04 . . .0 ,07

0 07 0 12

8 . . . 1 6

>16

0 , 0 8 . . . 0 , 1 10 , 1 0 . . . 0 , 1 3

0 , 0 5 . . . 0 , 0 9

0 , 0 6 . . . 0 , 1 2

0 , 0 1 5 . . . 0 , 0 2 2

0 , 0 1 5 . . . 0 , 0 2 5

0 , 0 2 . . . 0 , 0 3

0 , 0 2 . . . 0 , 0 3

0 ,06 . . .0 ,10

0 ,08 . . .0 ,12

W |W l ■• 1 W | lu

Observe }: ! i : 1 . Va lo r i le reduse e le avansu r i t o r s in t recomandate pen t ru sem i f ab r ica t e le de e ic d isme t ru , 5n t imp ce va lo r i l e eei r i

d i c a t e a l e e v a n s t i r i l o r s e v o r u t i l i z e p e n t r u d i am e t re aa i m ar i a l e s e m i f a b r i c a t e l o r ;

2 . In mod o r i e n t a t i v , avansu l pen t ru s t r i e r e cu avans t ra nsve r sa l se poate cons ide rs ca f i i nd de c i rca 0 ,25 d in avansu

p e n t r u s t r u n j i r e a p ro f i l e t S , i a r a v an s ul p e n t ru s t r i e re c u av an s l on gi t u d i na l * * c i r c a 0 , 3 d i n ava ns ul p en t ru s t ru n j i r e a longitudinal



Tabalul 13.2 Valor) ala avanaurflor pantru tapira

Cutit Burghiu Largitor Adinoitor conic

Avansul s, mm/rot

0,05...0,10 0,10...0,30 0,20...0,40 0,10...0,20

Obstrvati*: Valorila avansurilor din tabal sa aplici pantru piese din oteluri yi din aliaje de cupru. Pentru alieje de eluainiu, valorile din tabel ea 1raula tesc cu coefioientul k *1,25. ■

Tabelul 13.3.Valori ala avansurilor pantru adincira

Diaaetrul adincitorului,on

Pinl la 10 10...15 15...20 20...25 25...30 Peste 30 1

Avanaul a , mm/rot________

0,15 0,20 0,22 0,25 0,30 0,40

Observatie: In cazul fn oara sa realizeazi ai prelucrarea fetei frontale, cu dintii depa partaa frontali a adincitorului frontal, valorile avansurilor din tabal

aa Inmultosc cu coafiotentul k *0,7.

Tabalul 13.4 Valori ala avansului la prelucrarea ou fraza disc

Hatarialul Aluminiu Alaml Bronx Otel deautomate

Otal pantruconstructii da aayini Ot«l

crom-nichalR =400...Iro

650 H / m 2

*m “TOO...

850 N/aa2

Pasuldintilor,mm

1,5..2,5 1...2,5 1...2,5 0,8..2,0 0,8...2 0,6 ... 1.5

Ava nsul,ram/dinte

0,0015..0,0035

0,0015..0,0030

0,0012..0,0030

0,0010..0,0025

0,0010...0,0015

0,0008 ... 0,0010

Pentru stri ere , avansurile recomandate sint indicate in tabelul 13.5.

13.2.8. Verificarea mSrimii avansurilor. Verificarea avansului din punctul de vedere al sSgeîi acini sihile a semifa

bricatului. AceastS verificare se va efectua in cazul in care acfciunea sculelor (cutite, role de striere) ar putea contribui la crearea unei deformSri inadmisibile a semifabricatului, dupS o direc£ie perpendiculars pe axa de rota£ie.

La prelucrarea cu un singur cuît, verificarea se realizeaza ca §i in cazul strungurilor universale, presupunind semifabricatul fixat la capStul din stinga intr-un dispozitiv de tip mandrinS.

491



Tabalul 13.5 Valori ala avanaului pantru airier*

Diaaa-trul

piasaida pralluorat

A. La pralucraraa ou avana trans

Lit teas rolai da atriat ,aa

1,5 10 13 16 20

Avansul a,aa/rot

3 0,030 0,020 0,010 !- . • ISBJ -

5 0,045 0,035 0,025 0,015 ■ “

6 0,055 0,045 0,030 0,020 . - - -•8 0,070 0,055 0,045 0,030 0,015 - -

10 0,080 0,065 0,055 0,045 0,030 0,015 - -

13 0,095 0,080 0,075 0,060 0,040 0,030 0,015 -

16 0,100 0,100 0,090 0,075 0,060 0,040 0,030 0,01520 0,130 0,115 0,100 0,085 0,070 0,055 0,040 0,02530 0,160 0,145 0,130 0,120 0,095 0,080 0,060 0,04040 0,180 0,160 0,150 0,140 0,120 0,100 0,075 0,05560 0,210 0,190 0,175 0,160 0,140 0,120 ‘0,095 0,070

B. La pralucraraa cu avans Idngitudinal -

Pasul rolei da striat,na

0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0

Avansul s,ai/rot

0,35 0,27 0,20 0,17 0,12 0,10

Obssrvstie:Avansurile din tabal tint data pantru piese din oteluri pentru automate piotaluri carbon pantru constructii da as»fni.Pentru alte nateriale, sa aplicicoafioientul da ooraotie k , avtnd valorile: k =0,75 pantru oteluri aliata*k =1,20 pentru alaaa; k *1,30 pentru aliaje de aluainiu.

Determinarea mcmentelor de iner£ie Iz (existente in relatiile de calcul al sSgeîi de incovoiere) se realizeazS folosindu-se relaîile prezentate in tabelul 13.6*

Tabelul 13.6. Relatii pantru calculul Boaantelor da inertia pentru diferiteforae ale aectiunii transversale

Foraasecffunii

Hooentulda inertie

jrd

64*0,05d

»(D*-dS

64

■0,05<D4-d4)48 /3

“0,068 — "0,08a12

cxlo

p

tg



I n c a l i t a t e d e v a lo a r e 1 o & g e ^ l i ! Bo^f isi dearf t j u i o& ta te d i n m& rimea | de t o la ra n t ^S . P e n t ru va —

l o r i pt rea r a ar i a l e c in q p ul u i d e t o l e r a n ^ A , s e l i m i t e a z K v a l o a r e a j ^ e t i i a d m i s i b i l e l a c e l m u l t 0 ,1 nm.

Ia prelucrarea oanccmitent4 cu «v»dt cubits a unor ofrtft*-wpicate cu difference ai d intre , utilizlnd schema deprelucrare din fig. 13.1, se va folosi urm&toarea expresie pen-tju verificarea roSrimii avansului din punctul de vedere al s&-ge ii admisibile:

I*u

FF)g. 13.1. Strunjirea cu doul

simultancutite

(13.1)Fz 2 '"fj xc, t *c, *fz

1,12 p H HB ( 3 Ct1 I, + t2 t Z l2) - 1^ Ct, t2 ) 1

in care: f ^ este sSgeata admisibilS, in mn; E - modulul de e-lasticitate, in daN/mm ; t1f tj sint valorile adincimil or de a§-chiere corespunzStoare celor douS cutite, in ran; HB - duritat eaBrinell a materialului sendfabricatului, in daN/nmz;l ., 1, si ntdistance le de la suprafaâ frontalS a mandrinei pink l a pLanel etransversale care tree prin virfurile celor douS cutite ( f i g .13.1),in mm;CFj,,xFz, yf2 §§ p|| sint coeficientul §i expanenîigxrespunzStori expresiei formei de afchiere §i ale cSror valori

se determine pe baza tabelelor valabile la prelucrarea cu osingurS sculS.

la prelucrarea cu n cutite, dispuse de o aceea§i parte a |aaaifabricatului, se poate utiliza relatia:

•ip_ « HI

1'12 cf* HB l*.x Mm I ■I i»1

(13.2)Fz

493



in oar*, in mod suplimentar gsts: da relatia (13.1) ,s-au folositnotaîila : I,,,, - distanta dintre suprafata frantaia a mandri-nei fi secîunea 'In care aste naoasar oa sigaata efectivS a& nudep&feasca valoarea admisibllS, in ran; 1, a distanfcale specifi-oa diferitelor tronsoane, In report cu suprafata frontali daprindere a mandrinei, in ran.

tj» prelucrarea ocnocmitenta cu douS oitita a unor tronsoane cu di£eren£e mari de (fig 13.2),relatia de vari-ficare a avansului are forma:

Fig. 13.2. StrunJIrM ou doui cutit* liaultm •unui ••nlftbrloit cu dif*r*nt« a*rt intretrtptt

1,12 Cf HBnFz xFz 3 xFl 3 ’

f »1 l1 * *2 2 * *1Fz i,r (■‘*2

(13.3)

in

in care, in afara relatiilor cunoscute, s-au notat cu Iz1 sa Iz2 momentele de iner£ie pentru secîunile piesei corespunzatoa»& celor doua diametre (fig. 13.2.):

IT (d,)4

64*z2 -

7 T- ( d j )

64

[ran4]

Verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii send fahri catului in buc$a elasticS. In cazul semifabricatelor fixate intr-un dispozitiv de tip mandrinfi cu buc§3 elastic® §idaca se utilizeaza mai multe scule care lucreazS simultan pedirecîe axialS,se efectueazfi o verificare a fortei de stringe-re, pentru a evita deplasarea sau rotirea semifabricatului subacfciunea forfelor de a§chiere sau a momentelor de torsiune dintinpul prelucrarii. Fbrfca axiaia F, , dezvoltata de sistemul deacîonare a buc§ei elastice, va trebui sa depfl§easca valoarea

494



ntoaMTft Fn#0 a fortei axiales

P S P n«o mu (13.4

Valoarea FV se oalculeazA cu rela£ii adecvate pentru fiecare caz in parte (-£Lnind oant de rezisterrfca elementulul elastic de siguranî al meoanlsmulul de fixare) sau se rldlcft dintre caracteristicile tehnice ale strungului. MSrimea fortei necesare F c se stabileste in raport cu solu£ia canstructivS a

dispozitxvului cu buc§A elastics. : de exemplu, pentru variants din fig. 13.3 ( specifics strungurilor romane§ti de tip SARD), expresia de calcul a fortei Fnac este :

F =nec

( Q + Qo )

ctg( a + q>1 ), t daN ] , (13.5)

in care: Q este forta de stringere aplicatd semifabricatului, daN; || 1 forfca necesarS deformSrii elastice a fSlcii buc§ei e- lastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, daN; a-semiun- ijhiul canului buc§ei elastice, in grade ( o = 15° ); <p1 - unghiul de frecare pe conul buc§ei elastice,in grade( fp1 = 8,5° ).

Fig. 13.3. Schema pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringeriisemifabricatului Tn bucpa elastic^

Valoarea fortei de, stringere Q poate fi determinate folosind relatia:

q =

Fzi ft 2 Mt n 9--- — ) £ & 2 K i I F I ,IdaNJI(13*6)

D L«1

4 9 5



In care: K este un coefficient de sigurantS (se consider* I M l ... 1,5); n - coeficientul de frecare de alunacare dintre send~ fahricat ?i suprafata activfi a bucêi elastioe (m 1 0,25 pentru fSlci cu suprafata activS netedS; Es 0,3...0,36 pentru faici cu canale circulare; 5 - 0,4 ... 0,5 pentru fSlci cu canale circulare fi langitudinale, adicS fSlci cu zimti obiâiuiî §i o(g

pentru fSlci cu dinti ascutiti,ce pot pStrunde in semifabricat) F?1 sint canponentele tangentiale ale forêlor de afchiere spe

cifice cutitelor care lucreazS simultan, daN; n -numSrul de cu

tite aflate simultan in lucru; D ; 1 diametrele suprafetelor ei- 1 indrice la nivelul cSrora actianeaza fortele Fz,, in mm;D -di

ametrul semifabricatului! in mm ; M( - momentul de torsiune al sculei lucrind pe principiul unui bxirghiu ( fcurghiu , ISrgitor, alezor, teditor ), in daN mm; Fxj -canponentele axiale ale fortelor de afchiere in c a z u l cutitelor, in daN; F - forta axia- 13 ce apare la prelucrarea gSurii cu burghiu , largitor etc.,in

daN.Pentru o buc§S cu trei fSlci,forta necesarS deformSrii e-

lastice a acesteia este:

°b 3 9t X a x 1 1 ,II - 588 [ ----------p ------ ] |daN ] (13.7)

b

in care: Dj, este diametrul exterior al buc§ei elastice in drep-

tul ffilcilor, in mm; gt - grosimea fSlcii buc§ei elastice,in mm j - jocul maxim dintre buc$a elastics destinsS §i semifabri-

cat, in mm; (jB#x ~ 0,2 inn; lb - lungimea fSlcii,considerate de

la mijlocul portiunii conice §i pinS la punctul de incastrare.In calculul mSrimilor oomponentelor Fxi §i F zi ale forte-

lor de afchiere, precum §i pentru determinarea mSrimii momentului de torsiune M^se vor utiliza relatiile aplicabile in cazul

prelucr&rii cu o singurS sculS.

la strunjirea profilatS cu avans transversal , este nece

sarS verificarea avansului din punctul de vedere al rezistentel fi rigiditStii sendfabricatului. 0 astfel de verificare este

posibilS, pentru douS scheme de prelucrare mai larg intilnite, pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile stabilite pentru a- vansul transversal nu trebuie sS depSêascS valorile maxime ad-

mise, valori precizate in tabelul 12.2.

la retezare, valorile maxime ale avansului sint 1 imitate de rigiditatea §i rezistenta atit ale sendfabricatului, cit §i ale sculei a$chietoare:o verificare in acest sens este posibi

lS folosindu-se datele din tabelul 13.7.

Verificarea avansului din punctul de vedere al rugozitS- tii suprafetelor de obtinut. DacS este necesarS realizarea prin

prelucrare a unei anumite rugozitSti a suprafetelor,se va efec-

tua o verificare adecvatS a m&rimii avansului ales. O asemenea

496



Tabelul 13.7.Avansuri reco mandate pantr u retezare

H i Afnut n il Kt r Ai0 j . e l , a l ama Of e l RUL 1 Duraluminiu

u laiNOkl U V uai c l |

mm Laîmea cu t i t u l u i de re te za t , mm

1 ,5 . . . 2 2 , 5 . . . 3 >5 1 ,5 . . . 2 ,5 2 ,5 . . . 3 >5 1 , 5 . . . . 2 2 ,5 . . . 3

4 0 ,0 5 0 ,0 8 0 ,03 0,04 ' • fea 0 ,07 0 /12

6 0 ,0 6 0 ,09 - 0 ,03 0,05 0,08 0,14

8 0 ,0 7 0 ,1 0 - . 0.04 0,05 - ; 0,10m

1 10 0 ,08 0,11 - 0,04 0,06 - 0,11 0,16 I

I 1 20 ,09 0,12 5 • 0,05 0,06 «■ 0,13 0.17 I

I 1 4

- , 0 ,13 • ! • 0,06 • • ’ 0,1® I

18 • 0 ,14 m 0,07 •i*

0,19>B

20 - 0,15 0,15 • 0,08 0,12 0,20 0,

C b » r v . t , . : Daca . . t , n a c . r i cb t i n . r a . un .) . u p r . f . t . f r o n ta l . n .t . d . 1 r . t . „ r . , v a l o r H . .v n . u r i l o r nu vor M 0,08



1 pentru otel ? 1 I 15,7 Ra0'M r 0,6 I mm/rot J»

- pentru fonti: 1 1 16,03 R,0'909 I H [ ran/rot If (U.t)

in care: paramatrul de rugozitate R, m iaIn mm, Iar rzinti raza la virf a cutitului, in ran.

Deoarece relaîile antarloare au un caracber oriantatlv, fi -irvi valabile doar pentru strunjirea longitudinal!, M reocatarv- dfi §i consultarea datelor din tabelul 13.8.

13.2.9. Calculul lungimilor curaelar de luoru. in ceea ce prive$te calculul lungimilor 1 , ale curselor de luoru, rSmin valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru u- nele prelucrSri specif ice strungurilor revolver ,modul de atabl- lire a marimii componentelor curselor de lucru este praclzat In tabelul 13.9.

13.2.10.Calculul lungimilor curselor de a chleare 1 ,Se efectueaza respectindu-se indicat iile din tnobcopitolul

11.2.10.

1 3 . 2 . 1 1 . Calculul numfirului de rotatii ale arboralui principal pentru cursele de lucru

Atit pentru determinarea duratei ciclului de lucru,alt fi pentru stabilirea vitezei de afchiere , este necesar calculul prealabil al numSrului de rotatii ale arborelui principal pantru fiecare faza de lucru fi ulterior calculul numArului totalde rotatii necesare arborelui principal pentru fazele de lucru.

Poate fi deteminat astfel numSrul real Nrt de rotatiiale arborelui principal pentru o fazft oarecare i cu relatia(11.4) din subcapitolul 1 1 . 2 . 1 1 .

1 3 . 2 . 1 2 . Stabilirea durabilit&tUar oaraventianal-e-oanooioe ale sculelor a§chietoare. Durabilitatile conventional-economice se pot stabili fie pe baza reoomarclKrilor din ca-

pitolele referitoare la prelucrarea cu o singurA scuIS, fie,in

mod orientativ, din tabelul 1 1 . 3 .In tabelele ce cuprind recomandflri pentru stabilirea vi

tezei de a§chiere, se precizeazd, de regul&,c& indicatiile aint valabile pentru o anumita valoare a durahilititii oonvenîo-nal-economice. Este convenabiia o asemenea adoptara a durabili-tatii conventional-economice, incit sa se inpuna o achimbare asculelor de 2-4 ori in cursul unui schimb de lucru,ceea oa fac*necesara adqptarea unei durabilitati ocnventional-eoonondoe e- gale cu 120 sau 240 de minute.

n . c . « . , -

498



4 9 1

F e l u l p r e l u c r a r i i

S t r u n j i r e l o n g i t u d i n a l s

e x t e r i o a r iStrunj i re plana

s i f ron ta la

Ma te r i a

l u i p i e

s e i

Rugozit atea R., /an

Avansul recomandat. nm/ rot



5 0 0

3 0 . . 5 0

O t e l

Ne fe roase

0 , 0 6 . . .

0 ,15

0 , 1 5 . . .

0 ,25

0 , 0 5 . . . 0 ,0 8 . . . 0 ,0 5 . . . 0 ,0 4 . . . 0 ,0 3 . . . 0 , 0 2 . . . 0 ,02 . . . 0 ,03 . . .

0 ,10 0 ,12 0,08 0 ,07 0,04 0,04 0,03 0,06

0 , 1 5 . . . 0 , 1 2 . . . 0 , 0 8 . . . 0 , 0 6 . . . 0,12 0,08 0,06 0 ,06 . . .

0 ,20 0 ,17 0,15 ^0,10 0,08

Ta b e l u l 1 3 . 1 0 . V i t e z e d e a j c h i e r e p e n t r u f r e za r e a ou f r e z e d i s c

M a t e r i a l u l

V i t e z a

d e a f c h i e r ea / a i n

Ote l pen t ru cons t rue^ i da najiniOjel

A l u m i n i u Alania Bronz

Otelpen t ru

automate

R =400 .. .450

N/mra2

Rb =500...650

N/ aa2

Rb b700.| .850

N/ Bf2

croa*nl chal

1 5 0 . . . 2 0 0 1 0 0 . . . 2 0 0 100. . .180 6 0 . . . 9 0 40 . . .80 30. , .60 20...50 2 0 . - .30 I

S t r u n j i r e l o n g i t u d i n a l a

e x t e r i o a r S

M a t e r i a *

l u i p i e

se i

Tsbelul 13.8 Icontinuara)

F e l u l p r e l u c r a r i i

S t run j i re p lanas i f ron ta la

Adinc iaee de aschier e, t , am

St run j i re in te -r i o a r i

| - - • . 2 . . .3 1 . . .2 <1 1. . .2

Avansul r ecoaandat , aa/ ro t



5 0 1

F e l u l

p r e l u -

c r a r i i

C o n d i t i i l ed e p r e l u c r a r e

Canponentele cursei de lucru

Dupe de

senulp iese i

FSra geure de

c e n t ra re e n

t e r i o r r e s l i -

ze te

Cu geurecen t ra re p ree*

l e b i l a , e l c e -r e i d i e a e t r u

e x t e r i o r » a

f i e a a i ®* red e c i t d i e a e -

t r u l 95 u r i lult«rio«r#

Tabelul 13.9. Stdbil n * i lor coaponentelor1 r e o curselor de lucru

S ch i ^ a p r e l u c r a r i i

Observtt

gaura

a



5 0 2

MMBj

T f J J J J J L>>

W B s M i kJ -I/- <* I /

71 - *

Gaurire

L a r g i

re f i

a l e z a

re

L a r g i

re

Cu gau ra dec e n t ra re p re a -

a l a b i t a , e v i n dd i a a e t r u l e x

t e r i o r ma tm ic d e c i t d i

aae t ru l gau -

r i i u l t er i oa r e

Cu re a l i z a re a

e n t e r i o a r e a

u n e i t e s i r i9

sau a une i

c e n t r u i r i

Fa r a r e a l i z a r e a

e n t e r i o a rX a u -

n e i t e s i r i s eu

a u n e i c e n t ru

i r i

F a r a t e ^ i r e ,p fna la un p rag



Strunjirelongitudin a l s

®trun-ihirecombi-

n a t e( I o n -

g i t u -

d i n a l

s i c o -

n i c a )

O H

C u re a l i z a re a

u n e i t e s i r i s i- *

p r e g a t i r e a piesei p e n t ru e x e -

c u t a re a u n e i

d e g a j a r i u l t e -

r i o a r e

Cu avans ccebi-

na t

senulp i e s e I

VuV M .S t .eor* \ •>

Dupa de

senul

p iese i

I (f i u i a r i i

y iht=fnal\ >ee

t e s i r i i

Al I I -lee fndice (r ) refere iscurs8 S •vanpe direct faredfala1 HE confersdesvnuluf

piesei

M ax ia l

1,5 ctga

i . - lungf' a e a d i * p « -

- i r e P* * ! '

recjtt i 00®1’tudinBis

i * t i "* 1:aea di *ps-5ire P* d,“cti« radi*



12

S t r u n

j i r et r a n s

v e r s a

ls

S t r u n -

j i r ep r o f i -

l a t a



Tabelul 13.9 (eontinuare)

1 | 5 ■| 69 1 8

u avans radial 0,5...I I K i n

2

u avans tan* ential

0,5...1,0

m 0,5...1,0I E

u realizarea u- ei degajari ex* erioare

0,5...1,0

D-d

2

’A

u realizarea ei tefiri la esa ce se va tasa

0,5...1,0

Ii

D-d

2 V.;:,

1 1



Retezare



z a r i ; se mi t a -

b r i c a t sub f o r

ma de bara

Semifabricat cu

gaura axiala

semifabricatsub forma de bara



F i l e -

ta re

ini te-

r i o a r a

F i l e -

t a r eex te -

r i o a r a

Gaur i -

re

t r a n s -

v e r -

sa la

F reza

rea u-

nu icanal



Cu f i l i e r a Dupa

desenulp iesei

Dupa

desenulp iesei

Tabelul 13.9 (continuers)

Dupa

desenulpiesei

■a



iiul £2 oontinuare al parametrii C®1 deaurge In mod diferit, In rapo

jffiJSarea sculelor a^chietoare.

Sj H lfstode de stabilize a h i m H i w

3 al.|fBboda eapiricS de stahilire a frnrwfrHi

JinaliFat^ de oele aritate anterior,aplicarea mow

rfinC'Pêsv june calculul pealahil al lungimilor curaelo . ra’ de asemenea, calculul lungimilor curselor de lucru fW^fd'nuroSrultii de rotatii ale arborelui principal pentru

lucru sint elemente de calcul f&rfi influentA asupra parametrilor regimului de lucru, ele fiind insA nece-

^îentru proiectarea in continuare a camelor. s*1® j, in cazul acestei metode, se adopts, pe bivza indicati- ■ ^ tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din ca- | p i 2 ) §i 13.10, valorile recomandate ale vitezelor de a§-

piltg pentru o durabilitate T | 100 de minute, valori corec- BPjr+iniwi cont de canditiile concrete de lucru.Daca se adopts jK?t]fvaioare a durahi 1 itatii conventional- economise (T s 120 °'nute sau T § 240 minute), se vor folosi ?i coeficientii adec-

de corectie a vitezei de a§chiere, in raport cu durahili- IMifcea adoptata (valorile coeficientilor fiind de asemenea pre- ■Eagte in tabelele mentionate). Vitezele de a§chiere se pot f ajteula ?i utilizind relatiile empirioe prezentate in tabelul

13,11. .1 4 .b. Se determine! diametrele de calcul, pe baza indicate-

ilor din subcapitolul 11.2.16.H 15.c. Cunoscindu-se pentru fiecare fazA valorile diametre-

lor de calcul Doi §i cele ale vitezelor de a§chiere v,, se sta bilesc turatiile de calcul corespunzfitoare ncj:

1000 v,ncj = ---------- [ rot/min ] (13.10)

^ Dci

Se ajunge astfel la un §ir de turatii cu valori care uneori diferS destul de mult intre ele.

16.d. Se determine scula limitative, stabilindu-se turatia

de calcul cu valoarea cea mai scSzuta (nc Bjn), cu exceptia turatiei de filetare §i uneori §i a celei de la alezare.

17,e. Cunoscindu-se turatiile disponibile de pe strungul automat, se va adopt# o turatie n dopt1, care sA dep3$eascS eventual turatia minima (turatia sculei limitative) cu cel mult 15...20 %. Daca pentru realizarea tuturor fazelor de strunjire

pjpS posibiia utilizarea doar a unei singure turatii a arbore- |P * principal, aceasta turatie va fi tocmai turatia a-. “ fcata pe baza oansideratiilor anterioare. Se stabilesc de a-

507



semenea roîle dintata cara pannit obînerea turatiei n,^ lT

lB.f. Dactt pentru strungul autonat existA posihilitatea legerii §i a unei turatii cu rotlrea semif abricatului in 9 | invers, pentru filetare,se va recurge la stabilirea aceste! turatii, in apropierea valorilor reieîtedin calcul pentru tare §i sigur dintre turatiile dispanibile din geuna de turayj^ Se vor determina de asemenea, din cartea maginii, M H

dinti ale rotilor lirei pentru ofcînerea turatiei de filetare, Pentru cele mai multe strunguri revolver automate, alegerea §9 ratiei pentru filetare se efectueaz& in corelatie 01 turay^ pentru strunjire, rotile dintate morrtate in lira pentru cb dne- rea turatiei la strunjire fiind prezente §i in lantul cinenatic pentru. obtinarea turatiei la filetare.

19 .g. Atunci cind strungul automat permite folosirea intr-un ciclu de lucru a doufi turatii pe stinga pentru strunjire,

se va lua in cansiderare m£riroea turatiei din gama de turatii a strungului automat, turatie care formeaz& de obicei 1

pereche cu turatia nodopt1, inpliclnd utilizarea acelora§i roti de schimb.

tabelul 13.11.Relafi i pentru calculul vitezelor da afchiere, v ^ q , i/iin

Felul

pralucririi

Materialul prelucrat

Otel pentru autoaateAUT 12 »i -AUT 20 ou

Rb<650 N/aa

Alaai Duraluainiu

1 2 3 4

StrunjireI longitudinals

Pentru s<0,2 aa/rot:39

v100s~t0,16#0,2

Pentru s£0,2 aa/rot:31,0

v100“t0,16#0,3

57,2

vioo*------------t0,1#0,25

M Iv100

t0,16s0,36

i i1 Strunjire fo-I losind cutite1 prof i late

I.. .....

Pantru a<0,05 aa/rot;

21/3

v100*““

,0,35

Pentru a&0,05 aa/rot:12,6

v100*

.0,5

3MS9H

15,6

v100“-------

,0,5

21

v100a,0.5



ttalul 13, 11. (coct^nuf•)

Pantru190,05mm/r at 12*1

vioo"-------Strunjire foio- • Ind oufita 5 eanalat >1 d»rttMtt

a0'*P*ntru s>0,05 ma/rot

12,15

Pantru s£u,2 aa/rot

2,40°'*

Pantru a<0,2 aa/rot:

4 , 2 0 ° ' 4

v100"------,0,4

Pantru s>0,2 M/rot

v100.°-7

Pantru s>0,2 mn/rotGiurira si cantruir

0 ,45,75D

4.67D # 0,3Lirgirecu lirgitor

8,14D

t0'2.0'5 t0,2.0.5

Alezare

*0,2,0,65

Filetarecu tarodde Basina

0,27dFiletare

cu fUier a

Observ a t H £ t . F o r au l a d a t a p a n t ru f i l e t a r e c u t a ro d d a n a f in a e s t e v a l a b i l l p an tr uo t a l u r i c a rb o n c u R * 5 0 0 . . . 8 0 0 N /m f i p a n t ru d i a n e t r e d = 5 . ., 3 0 nun, d

f i i n d d i a a e t r u l n om inal a l f i i e t u l u i ; p -p a su l f i i e t u l u i ;2 . La r a c e le u I a re a v i t e z e l o r da a fc h i e re p en tr u a l t a d u r a b i l i t y , v a l o r i le

509



axponsntului S si dursbilitltit R vor adopts In nodul Bm=0,2 pantru cutite ds strunjit longitudinal pi pantru burghis;■■0,286 pantru cut Its profilat*, pantru out It* ds osnslst pi pentruouftte da ratexat;■■0,3 pantru lirgire cu lirgitor;a*Q,4 pantru slezsre;a»0,5 pantru filetare cu fillers;a*) ,9 pantru fllataraa cu tarod da aapinl a otelurilor carbon;■■0,5 pantru filetarea cu tarod da aapinl a duralualniului.

In mfisura in care turatia |f se poate utiliza pentru acele

faze care solicits turatii mai inalte, se va recurge la adqptarea ei |g| S n .dopt2 ) • 1,1 caz^- *n care nu este posibilft utilizarea turatiei* , turatia unic& utilizabili pentru fazele de strunjire, gfiurire etc. (cu exceptia filetSrii) va fi nadopt1.

13.3.2. Metode de stahilire | turayiilor pe bazao ^ r n w i iinr tiapilor de a^cfaduere. In cazul strungurilor revolver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de o singurd turatie pentru strunjire §i de o turatie de sens contrar pentru filetare, este posibili stabilirea celor doufi tura

tii prin luarea in ccnsiderare a coef icientilor tinpilor de a§- chiere.

13.a. Pentru aceasta, dup& determinarea numerelor reale de rotatii ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i, se stabile$te inc& a§a-numitul numfir de rotatii echivalente la filetare, cu o relatie de forma:

leiN.fil.t.r.-------— [ r o t ] r (13.11)

Si *

in care: lc* este lungimea cursei de lucru la filetare, in ran; si - avansul de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului) §i k^-raport de micôrare a turatiei la filetare (uneori §i la alezare), in raport cu turatia de bazd r^, utilizata la strunjire:

ilatsrsK « -------------- , (13.12)

* b

i f iletare f-Wad turatia utilizatd la filetare.Valorile raportului k de mic§orare a turatiei la filetare

in raport cu turatia de bazd sint de obicei precizate intre caracteristicile tehnice ale ma§inii, existiM de altfel §i valori recomandate de firmele constructoare.

14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita cunoa§terea numerelor de rotatii echivalente §i pentru celelalte faze ale prelucr&rii pe strungul revolver automat , dar , in



H | | in cars acestea dispjn de numai douft turatii pa rrVi*Kil Hrjjcu la nivelul arborelui principal (o turatia pantru etrunji-B fi una pentru filetare) .numerals da rotatii echivalante pan*

m u fazale de strunjire sint egale cu numerals de rotatii reals jtabilita pe baza relatiei (11.4) (Nt) - Nr, - let/ao().

15.c. Se determina apoi turatia de calcul nol, pentru toata fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10).

16 .d. Prin analiza girului de turatii de calcul nol astfel ^•inute. se stahile^te scula care necesitS cea mai redusS tu- yjtie a arborelui principal al strungului (noi M ) I excluzind

. din analizS turatia de filetare §i cea de alezare.17.e. Pentru scula stability anterior,dar §i pentru sculele

oare solicits turatii apropiate de nct tn, fSrS insS cS turatiile respective sS depS§eascS mai mult de 1,5 ori turatia minimi (n, mj ), se calculeazS aja- numitii ooeficienti ai tinjului de afchiere:

1„.. N.,X , = ------ ----

1------ , (13.13)

lci - N'„

in care: lQai este lungimea cursei de afchiere la faza i, in mm

1 . - lungimea cursei de lucru la faza i, in mm; Noi -numSrul de

rotate echivalente ale arborelui principal la faza de lucru respective, in rot;£Ne, - suma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru , inclusiv

pentru fazele suprapuse; N' ( - suma numerelor de rotatii echi

valente ale arborelui principal pentru fazele care,avind durata mai scurtS, se suprapun peste acele faze, a cSror insumare con

duce la stabilirea duratei ciclului de lucru (diferenta SN#t -

N'ti reprezinta, deci, numSrul total de rotatii echivalente Nu

ale arborelui principal pentru fazele de lucru care determinS

durata ciclului de lucru).18. f. Pentru acele scule in cazul cflrora s-au calculat va

lorile coeficientior ai timpului de afchiere I se determinS din tabelul 13.12. valorile corespunz&toare ale ooeficientilor

U ( de corectie a turatiilor. Folosind valorile acestor coefi-

cienti U ,, se vor calcula turatiile corectate ncor

noor ,• = noj ai, [ rot/min ] (13.14)

not fiind turatia de calcul la faza i.

19.g. Scula pentru care se obtine cea mai redusS valoare liW 1 se considers ca sculS limitativS. Pentru sculele de fi- ^tat §i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteazS, consi- -srindu-se in acest caz noor , “ n0 (. DacS se ajunge la situatia03 pentru aceste scule turatia noor j - no( sS fie mai micS decit



strungul automat.20.h. Se stabdlegte apoi turatia n* a arborelui principal

(turatie unicS pentru toate fazele, cu exoepfeia filetfirii) I ou ajutorul relatiei:

n 1 * r^, u Q 1 rot/tain ], (13.15)

in care: ncj este turatia de calcul a arborelui principal (turatia calculate initial) pentru scula limitative, nQ este de aceasta data ales din acela$i tabel 13.12,dar plecindu-se de la

o valoare a coeficientului de corectie 0 determininatA cu relatia:

T X Tw

fl = — - = ----------------------------------- ,(1

T I To o

in care: T = XTN este durabilitatea necesar& a sculei limitative. Pentru TN se poate lua in cansiderare o valoare egald, de exemplu, cu 120 min, acceptindu-se inlocuirea sculelor uzate de2 ... 4 ori in cursul unui schimb de lucru ( 8 ore ); Te -durabilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile vitezelor de a§chiere (de exanplu T0 = 100 min).

21.1. Cunoscindu-se turatia n 1, se allege din gama dratii a strungului fie turatia imediat inferioard acesteia, fie turatia imediat superioar#, dac£ aceasta din urm£ nu dep£§e§te cu mai mult de 10% valoarea n 1 • 0 data cu stabilirea turatiei, se vorridica din cartea ma§inii §i numerele de dinti ale rotilor de schimb care asigurS obînerea turatiei astfel determinate a arborelui principal al strungului.

Tabelul 13.12.Coef icienfii de corectie a tureti ilor (pentru scule din otel rapid)

ValoriX pi 6

Cutite profilatepi cutite d» retezat

Lirgitoare Cutite nornale Ipi burghie

Coeficientii U pi 6

0,050,075

0#10| 0,15

0,20I 0,25

0,301 0,35

0,400,450,50

2.352,09

1,981/721,581,491/421.35

1/291/251/22

2,111/911,781/60J,49

1/421,351,301,251/22

1/19

1,821,631,581,461,381,321,271,241,20

1,17n



e--

-ete

--

d)

Tabalul 13.12 (oonlinuara)

Valor!I m e

Cut It* proftlat*pi cut it# da ratazat

Llrgltoara Cutita noraalapf burghia

Coaf iciantt i U Pi 6

0,55 1,18 1,16 1,130,60 1,15 1,13 1,110,65 1,13 1,11 1,090,70 1,10 1,09 1,070,75 1,08 1,08 1,060,80 1,06 1,05 1,050,85 1,05 1,04 1,030,90 1,03 1,03 1,020,95 1,01 1,01 1,011,00 1,00 1,00 1,001,05 0,98 0,99 0,991,10 0,97 0,97 0,981,15 0,96 0,96 0,971,20 0,95 0,95 0,96

1,25 0,94 0,94 0,95

1,30 0,93 0,93 0,941,40

0,900,92 0,93

1,50 0,89 0,90 0,921,60 0,87 0,89 0,91

1,70 0,86 0,87 0,90

1,80 0,84 0,86 0,89

1,90 0,83 0,85 0,88

2,00 0,82 0,84 0,87

Proiectarea regimului de afchiere pentru fazele de lucru care se execute! cu mai multe scule simultan.Dacci exists secven- te de lucru pe strungul autccnat cu cap revolver, in cazul cSro-

ra lucreazS simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse total sau partial), la proiectarea regimului de afchiere se va tine cant de urmStoarele cons iderat ti:

1. Pentru sculele a^chietoare montate pe acela§i dispozitiv portscule ( pe aceea§i sanie sau in aceea§i portsculS fixate in capul revolver) §i lucrind simultan, avansul se va adqpta in functie de scula care necesitS, lucrind independent, avansul tehnologic minim. -Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de exemplu, pe una dintre sSniile transversale §i pe capul revolver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,exis-

tini posibilit&ti distincte de realizare- a acestor avansuri.2. Lurîmea cursei de lucru se stabileste independent,pentru fiecare sculS a§chietoare ; in cazul sculelor a§chietoare montate pe acela§i suport, mSrimea distanêi pe care suportul se va deplasa cu o vitezS cprespunz&toare dvansului de lucru va fi egalS cu lungimea maximS a cursei de lucru.

13.4. VERIFICAREA PUTERII

Calculul puterii necesare a§chierii pentru fiecare fazd

L K Pici l t i vol . 513



Dop f i l e f a f70 .019 .0A8

M a t e r i a l : A U T 2 0

To l e r a n t e m S STAS 230 0 -

i iFig.13.4. Dop filetat 70.019 .048

in parte se efectueaza folosindu-se relafciile valabile la prelucrarea cu o singura scuia. In continuare, se msumeaza pute-rile pentru sculele care lucreazA simultan 1 fiind necesara satisfacerea unei conrii i i de forma :

S N.fj < r) • (13.34)

j=l

Pin care:Z N , este suma puterilor calculate pentru scu-

: ; : • j=i J

lele care lucreaza simultan,| este randamentul strungului auto

mat ( | ~ 0,75) §i Nmu - puterea motorului electric pentru lan- £ul cinematic de antrenare a arborelui principal al strungului automat.

13.5. EXEMPLU DE STABILISE § PARAMETRUXR REEIMLJIDI DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PE UN STRUNG REVOLVER AUTOMAT

r

Se considera piesa din fig. 13.4. (Dop filetat 70.019.048) In con.tin.uare sint prezentate etapele de stahilire a parametrilor regimului de a§chiere.

1. Alegerea tipului de strung automat, cu cap revolver. A- vind in vedere forma §i dimensiunile piesei, caracterul produc- îei §i dotarea sec iei de prelucrari mecanice, se alege, pentru realizarea piesei, strungul automat SARO-25.

2. Stabilirea succesiunii fazelor.Pe baza irviicatp-ilor din literatura de special itate, se propune succesiunea fazelor de

prelucrare indicatA in fig. 13.5 ... 13.11 |§ in tabelul 13.13.

514



Tabelul 13.13.Elenente de proiectare a regiaurilor de a^chiere

Numarul

I f aze i

Denum i reafazei

Avans $i tam

ponare

Strunjire0 16x17Centruire

Cinelucreaza

Cap revolverpozitia 1


Strunj ire011,8x15Gaurire 06x7


Scule P or t scu le

Opritor rotativ regiabit LN 1632

Cutit 01/70.019.048

Burghiu 9 stg/Rp 3reascutit la 2 s90

Bucsa de s t r ingere a semi fabr

tu lu i LN 1682/ 1

Buc?a de avans LN 1682/ 2

Por tb urgh i u combinat s implu

LN 1481/ 2

P o r t c u t i t r ad ia l LN 1491

Bucsa de reducere LN 1673*»

Cutit 01/70.019.048

Burghiu 6 stg/Rp 3

Por tburgh iu combinat s impluLN 1481/ 1

Po r t cu t i t ra d i a l LN 1491

Bucsa de reducere LN 1673

Tesire 1x45l a 511,8Gaurire 04x3


Cutit 02/70.19.048

Burghiu 4 stg/Rp 3

Por tburgh iu combinat s impluLN 1481/ 1

Por tcu t i t rad ia l LN 1491

Bucsa de reducere LN 1673

S t r un j i r e d e -

g a j a r e l a 6 9 , 8

P r e r e teza r e

F i l e t a r e

M12x 1 pe l un

gi mea de 15 mm

Retezare

S a n i e f a t a

( n r . 2 )

Cap r evo l ve r

- p o z i t i a 5

S a m e v e r t i -

ca la

Cu t i t 03 /70 .019 .048

Cu t i t 04 /70 .019 .048

F i l i e r a rotundSM12x1/ Rp 3

Cu t i t 05 / 70 .019 .048

Portscula dubla LN 1422

P o r t f i l i e r a LN 1554

1465Por tscu la de LNretezare

Ad fn ci ne a Avans

m/ro



H -i + k sl

i g . 13.5. Avan..............* ta Bponar. a sa n ,if a b ri ca t u lu i

F i g . 1 3 .6 . S t ru n j ir e a l a 0 1 6x 1 7 ? i c a n t r u i r e a

9 - 1 3 . 7 , Strunjiraa la 0 1 1 , 8 x 1 5 gSuriree la ®6x7



Fi g .13.8. m g M S I Q I gi ur1r „ I m

Fig. 13.9. Stru njirea degaj&rii la 0 9 , 8

Fig.13.11. Retezarea

preretezarea

de 15 h i



T«belul 13.1 Calculul lung i. ilor cursor 1 lucru.cura.lor de a^hiere | .1 n u wr u lu i de r o t a t i i p en t™ f i * * , H

I Nr.fazei

Denumirea fazei Calculul lungimilor curselor de lucru Calculul lungimilor curselor deaschiere

AvansulI I*,

mm/rot.I

umarul drotatii,rot.

2.1 Strunjire 0 16x17lc2.1=(0'5**-1'0)+ldes=(0'5**'1'0)+17= 18 m lca2.1= 17 SS 0,10 I 170

2.2 Centruire lc2.2=(1***2)+(d/2) ctgX=(1...2)+(8/2) ctg45°= 6 mm lca2.2= 1 1 0,10 (40)

3.1 Strunjire 0 11,8x15lc 3 . r (0'5*.*1'0)+lde3=(0'5--.1,0)+15= 16 m Lc«3.1= 1 1 0r10 I 150

3.2

| ------------------

Gaur i re 0 6x7 l _3 2=^* • •2)-*'(d/2) ctga +Ih..“(D/2) ctga +(d/2) ctg tL =(l.:.2)+(6/2) ctg 45°+7-(8/21 ctg 45°+(6/2) ctg 60°= 9 mm

lca3.2= 7'73 | 0,10 (77,3)

1 4 - 1

Te?ire 1x45° lalc4.1=(0'5 *-*1'0)+ldes=(0'5*-*1'0)+1= 2 mm lca4.1= 1 ”

0,10 I (10)

4.2Gaurire 0 4x3

I / ?=(1...2)+(d/2) ctga -I . -(D/2) ctga +(d/2) ctaA. |0;:72)+(4/2) ctg 60°+10-(6/2) ctg 60°+(4/2) ctg 60°=10 mm

lca4.2= 8'27 | I °,10 82,7

5.1 Strunjire degajare.la 0 9,8

lc5.i=(0/5...1,0)+(D-d)/2=(0,5...1,0)+(11,8-9,8)/2= 2 mm lca5.r 1 |0,02 I 150)

5.2 Preretezare lc5 2=<0'5* '*1'0)+<D"d)/ 2s(0'5***10)+(20,9“18)/2= S mm lca5.2= 1 ' 4 5 EI 0,02

7 2 ,

6. Filetare M 12x1

msgM

I 4* 0. . .2) p+(d?-d1) (ctg X)/2+l. +0,5 p= (1 .. .2 M+

5(12-10,917) (cfg 30°)/2+12+0,5.J= 15 mm

Lca6“1 2 “1,0 1 13

7. Retezare I 7=(0,5.. .1,0)-*b tgx+d/2+(0,5...1,0)=(0,5...1,0)+3,1 tg15° +08/2)+0,5...1 = 11mm

l ca r 9'830,03 1 37



. p r a m u r e a memo ae ns a are a scan racr aa um .« rrientarea §i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajuto-H unei mandrine cu buc§cl elastic#. Preciz&ri in raport cu no-tarea buc§ei de stringere §i a celei de avansare a semifabrica-tului sint cuprinse in tabelul 13,13.

4. Stabilirea sculelor, portsculelar §i verificatoarelar. Sculele I i portsculele aferente fiec&rei faze de prelucrare sint prezentate deasemenea in tabelul 13.13.In calitate de verificatoare , se va folosi un Rubier L = 150x0,1 pentru oan-

trolul dimensiunilor liniare §i un calibru inel filetat fix T M12xl pentru controlul fiietului exterior.

5. Stabilirea modului de instalare a sculelor. Apelind la principiile aplicabile la prelucrarea cu o singuri sculfi , s-au stabilit adincimile de afchiere pentru fiecare fazA : valorile respective sint menîonate in tabelul 13.13.

6. Stabilirea avansului de lucru. Pe baza recomand&rilor din tabele, dar înind cont de coreii iile concrete ale prelucrarii piesei, s-au stabilit valorile avansurilor de lucru, valori indicate in tabelul 13.13.

7. Verificarea mfirimii avansurilor.Verificarea avansului din punctul de vedere al sSgefcii ad-

ndsibile a semi fabricatului. Se poate ardta c& fazele la care e posibilS deformarea elastics a sendfabricatului presupun parti- ciparea unui singur cuît, ceea ce’permite utilizarea relatiei de la prelucrarea cu o singurS sculS. Prin inlocuirea valorilor

corespunz&toare, se obîne:- pentru faza 2.1. (strunjire 016x17):

Yf I 0,13 | fadn| D | 3 _ 0,75 I 0,13-2,1 10* 0 , M 6 16 f

XF nF L \ f 3,57 2,4s0'75 240°<75 Si |V C F t (HB)

= 1,572 mm/rot > sacjopt = 0,1 mm/rot;

- pentru faza 3.1. (strunjire )11,8 x 15):

0,75 / 0,13-2,1'10A 0,1 * 1 1 , 8 1 1 , 8 ,a » \ / -----------yp-=r---- - _e -- (----) a 0,36 tom/rot >sQr- ^ = 0,1 na/rotV 3,571.2,1 ' 240 ' 31adopt

Verificarea avansului din punctul de vedere al sol icsttftri- lor specifice strunjirii profilate (fazele 5.1. 5.2) scoatein evident respectarea prescripîilor existente in acest sens.

519



£L± suprafetelor de obtinut,executati pe baza dataioi w..lul 13". 8 §i prin luarea in constdarare a avansurilor adcptat* (s-0,1 ran/rot pentru strunjirea longitudinal giurire,a-0,02 nm/rot pentru strunjira transversals §i s “ 0,03 mu/rot pentru retezare), pune in eviden a posibilitatea realizfirii unei rugo- zitati R, I 6,3 m pe suprafeêle prelucrate.

8 §i 9. Calculul lungimii nr curselor de lucxu §i al 1 m -gimilnr curselor de a^chiere. Se prezinta sintetic rezultatele

obtinute in tabelul 13.14.10. Calculul nunSrului de rotatii ale arborelui principal

pentru cursele de lucru. Calculele efectuate au candus la rezultatele menfionate in tabelul 13.14.

11. Stabilirea durabilitiîlor ooroenticnal-ecxncmioe alesculelor a§c±detoare. Se adnpta o durah: litate convenîonal-e-cononica pentru toate sculele a§chietoare TCOflv = 240 min.

A. Stabilirea tura£iilor prin metoda enpiricS. Pentru sta

bilirea turaîilor prin metoda empirica , se pleacS de la valorile recomandate ale vitezelor de aschiere, corectate in raportcu conditiile concrete de lucru. Rezultatele calculelor efectuate in acest seep sint prezentate sintetic in tabelul 13.15.

Studiindu-se §irul turaîilor de calcul pentru strunjire,se canstata c& valoarea cea mai. scazuta corespunde primei faze(587,1 rot/min). Cansultind tabelul cu turatiile dispcnibileale strungului SARO-25 §i acceptind o depSîre a turatiei decel siult 20%,se adopta turatia n =622 rot/tain (dep3§ire cu 6%).Corespunzator acestei turatii pentru strunjire, se adopta tura-

■fia pentru filetare: n,u#tlire = 178 rot/min.

B. Stabilirea turafiilor pe baza oneficLanfcilar t.inpilnrde agchiere

13.b. Numarul de rotatii echivalente la filetare se sta-bile^te luindu-se in oansiderare un raport de micsorare a turatiei k = 1/5 (report recomandat in cartea tehnica a strunguluiSARD-25):

14.b. Pentru fazele de strunjire, numerele de rotatii e-chivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rSmininddeci cele arfitate in tabelul 13.14.

Suma numerelor de rotatii echivalente va fi ca atare:

H I 170 I 40 I 150 I 77,3 1 10 | 82,7 | 50 + 72,5 | 65

12,93 1

ii• filetare 64,65 rotk 1 d/5)

I 327,6 i 1045,1 rot

520



15.b. Turatiile de calcul jpE vor fi calculate in cadrul metodei empirice, fiind precizate i n tabelul 13.15 (coloamnrpi

16.b. Scula care necesitS turatia cea mai redusS (Nc21 =

587,1 rot/min) este cu£itul utilizat in cadrul primei faze de strunjire.

17.b. Suma numerelor de rotafcii echivalente ale arborelui principal pentru fazele cu duratd mai scurtd §i care se suprapun peste acele faze, a cSror insumare conduce la duratei ciclului de lucru, va fi:

N' = 40 + 77,3 + 10 + 50 - 177,3 rot.

■Coeficienîi X* ai timpului de afchiere se vor determina pentru strunjirea de la faza nr.2.1 §i pentru preretezare(faza nr.5.2.), in acest din urmS caz fiind vorba despre o depS§ ire a turatiei rainime cu mai puîn de 50%:

tM n j i rr 1®l I 1 a - 2- 1 ___ r lL J ---------------------------------------------------------- a --------- ------- = 0,185

*0 2.1 18 1045,1 * 177,3

Danun j0 fatal

Vtta2araeoaandati,

■/■in

Vitazaooraotati,

■/■in

StrunjiraI 16x17 Cdntruira

Strunjira

| 11,8x15 Giurira 4 6x7

Tapira 1x45° la * 11,8 Giurira t 4x3

38,5523,52

45,3621,0

45,3617,4

Strunjire dagajara la 0 9,8 Praretazara

Filatare M 12x1pa lungimaa da

15 nm

Retezare 953,16

Tabtlul 13.15 Bazultatala unor oaloula afaranta atablllrfl turatitlor prin—toda aaplrlol

Turatia daoalaul8

rot/ain

587,1935,8

902,41114,0

1223,61403,74

1179,6707,5

162,33

TuratiaadoptatI,

rot/ain

Diaaatrul da oaloul,

(MB

521



]

nmmtim «wMWiiv <1 • KW**

4 % * a !»•

A-**7# &£ PPiiir-i m * «"«•"***•'^ i »t■* •“ * % m •* * • j

JjMb aw** « M M M M M M I «• 4A •***“- |Ml ill i w » 91? .3. i:,

WMt tm H i M w * fmati* • mi tit

1^1 % #**§§' MO

■ m u.tjm «• M f | Hl M M i l * % I H . tm 1 # j M p an — ni» % - -*'tm mt M tt m mmM fMMrtpalm Hi

** * % , *, * 1^1 • M | f f

'««*- *m«*m •4tftau* * iwri>Ml n‘ «u <mi a n 9 1M a f t * * * tm f l M 4 M M M M I H M D M M H M * « r« . |k » I* * * *W M N f t. fl» 4 M V N I * t M «NW C l IMM I 6 »W M M M l M l M l MNftM tMriUft •*** M * JMH* M *”* * ■ * # IMMKM fftftWW • * * * ♦ 4 ft M M W JU * , S& f i I n tM lN i « ■

H i m m* to tmjttm*P P H H H H H i f i M M i a f t m t j i M a * f $ n n M M K I m m f t M M » * «mnM* m t m m w * .

f c i i l raMMft.



Cap.14 REEIMURI Eg ASCHIERE IA FREZARE

14.1 EMNCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Cpera-tp-ile de frezare se pot clasifica dupS tipul frezeifolosite, deosebindu-se schemkLe de frezare indicate in fig.

14.1.La frezarea froritalS (fig.l4.1,b), pentru realizarea unor

regimuri de afchiere cu productivitate superioarS, diametru

frezei D trebuie sS fie mai mare decit lSfcimea de a§dhiere (lu

gimea de contact tj) § 1 anume: D = (1,25.. .l,5)tv

La frezarea pieselor din oêl este necesarS apl icarea fre

zSrii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construc

£ii §i oteluri aliate sesuifabricatul de prelucrat se va pozi

|iona deplasat in direc£ia pStrunderii dintelui frezei (fig14.2,a), ceea ce asigurS inceputul a^chierii de cStre fiecar

dinte la o grosime mai micS a apchiei; pentru piese din otelur

rezistente la temperaturi inalte §i oteluri rezistente la coro

ziune, semifabricatul va fi poziîanat spre ie§irea dintelu

frezei din afchiere (fig.l4.2,b), ceea ce asigurS ieîrea din

telui la o grosime minimS a apchiei. Nerespectarea acestor r

guli are drept cansecin^S mic§orarea apreciabilS a durabil

tSfcii frezelor frontale.

Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabele

14.1 §i 14.2. Aceste reccmandSri servesc pentru alegerea dime

siunilor sculelor din standaxdele corespunzStoare.

Parametrii adinciroe de afchiere t fi lungime de contact

au fost notaî pe schamele de frezare din fig.14.1, in care

poate observa cS parametrul t se mSsoarS paralel cu axa freze

iar parametrul t 1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.

Regimul de afchiere la frezare se determinS in ordinea u

mStoare: - se stabile§rte mSrimea adincimii de afchiere;

- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul

rotaîe;- se calculeazS viteza de afchiere §i turati

(rot/min) ale frezei; ■

- se determinS puterea efectivS necesarS la frezare;

- se verifies posibilitatea utilizSrii regimului de

afchiere calculat, pe marina de frezat aleasS, fScin-



Freza c i lmdncn

Frezo

c ihnd ro -f r on ta la

cu a leza j

Freze disc

c) d)

Freza c ih n d r o -f r o n t a la F reza Ungh iu l a ra

cu coada

f ) 9 1 h)

F r e z e p r o f i l a t e

j )

Freze canelare

I q ma s i n i c u a r c n s p e n d u l a r

k )

pe mas in i de •

f r eza t verf icale

I)

Fig. 14.1 Scheme de frezare:lezej ;c-frezere canal cu fre]|rezA-disc;e-debitare 91 ereciIindro-frontalfi cu coadA;fzare cu frezA unghiularA; i-frezA profilatA aemirotundAmapinA cu avans pendular; I*frezat vertical^.

a-cu frezA cilindricA; b-cu frezA cilindro -frontalA cu a*zA-diac; d-frezarea unei aup'rafeê plane |iaterale (prag) cu|atare cu frezA ferflstriu;f-frezare auprafafcA planA cu frezag-frezare canal cu frezA cilindro-frontalA cu coadAjh-fre*frezare cu frezA profitatA semi rotunda convexA;j-frezare cuconcavA; k-frezare canal de panA cu freze pentru canelat,pefrezare canal de panA cu frezA pentru canelat, pe majinA de

524



Fig.U.2 Pox tt Ufrazei front al«la frezarea %•-

aifrfirioatelordin I Pit-rundiraa dinte*lui frezei pantru rag (0,03...Q,05)0;fc- ieplreadintelui frezeipantru ca « 0

Tabelul 14.1. Diaansiuni reooaandate pantru fraza cilindrica pi fraza disc, E

Lungimea Tipul frezelor

i t^, mm Freze cilindrica Freze disc

(fig.14.1,a L&timea da frezare, nm

fig.14.1,c) 50 100 150 1020

2 63 80 100 „ ■■

5 80 100 125 50 6310 100 100 160 63 8020 - - ■ - 80 10050 - - 160 180100 • *

- -250 315

Tabelul 14.2 Diaaetra raconandate pantru fraza frontale, ■

Adincimeada apchiere

t, mm4 4 5 6 8 10

Litimea defrezare t-,

mm40 60 90 120 180 250 350

Diametrul*frezei D,mm

50...80

80...100

100...125

160...200

200...250

•315...350

400...500

Obsarvatie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezei ' din acest tabelasta litimea da frezare (lungimea de contact ) t-j pi nu adtncimea de apchiere t.

du-se donpar aîa cu puterea fumizatS de ma§ina-unealtcL.Miixdj nea d e afchiere. La frezare se .va urmSri ca intregul

adaos de prelucrare scL fie deta§ at intr-o singurfi trecere. j DacS adaosurile de prelucrare sint roari §i puterea maînii

-unelte es te insuficien^S sau rigiditatea sistemului tehnologic este scSzutfi, se p ot efectua mai multe treceri de degro§are.

- I y

525



upra ete t r e b u i e sa f i e i n l i m i t e l e g * , — __da p r e l u c r a r e se v a i nd e p& r t a i n do ua f a z e d i s t i n c t e i f rezar®*de d e g r o f a r e §1 f r e z a r e a d a f i n i s a r e . A d a o s u r i l e d e p r el u cr a r*d a p e st e 18 nm p o t f i i n l a t u r a t e i n t r -o s i n g u r a t r e c e r e cu cap e t e d e f r e z a t c u c u t i t e d i sp u se i n t r e p t e p e i nal f ri rce .

Avansul.I a frezare se deosebesc avansul pe dinte sd, avansul pe rotatie al frezei sr §i avansul pe minut (viteza de a- vans vf), intre care exista relatia:

vf - sr n - sd z n, [mm/min] 114.1)

z fiind numSrul de dinti ai frezei, iar n 1 turatia frezei, inrot/min.

La frezarea de degrofare se alege avansul pe dinte sd H/dinte),deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii peun dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul perotaîe a frezei sr (mm/rot), deoarece rugozitatea suprafetei

este influenâta direct de avansul pe rotaÎe. In functie de a-vansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se calculeaza avansul pe dinte sd - sr/z, mSrime care este necesara in calcululvitezelor §i fortelor de a§chiere.

Avansul ales la frezarea de degrofare se va verifica infunctie de urmatoarele canditii de restrictie:

I rezistenâ mecanismului de avans al ma§inii de frezat;I rigiditatea domului portfreza (la freze cu alezaj).

Viteza de agctviere se calculeaza cu relaîi empirice careexprima dependents dintre viteza de a§chiere ecanomica §i parametrii procesului de a§chiere, relatii care au forma generaia:

Cv Dqv = ---------:-------K^, [m/min] (14.2)

l't1x'sdy t V 1

in care: v este viteza de a§chiere ecanomica, in m/min; Cv -I canstanta pentru candiîile date de frezare ;D-diametrul frez

ei,in mm; T- durabilitatea ecanomica a frezei,in min; t, - lun-gimea de contact dintre tai§ul sculei §i piesa de prelucrat,ra-portata la o rotatie, in mm; sd -avansul pe dinte, in mm/dinte;t- adincimea de a^chiere, in mm (la o frezare cilindrica t estelatimea de a$chiere); z -numSrul de dinti ai frezei; || -coeficient de oorectie a vitezei, determinat ca un produs de coefi-cienti care t-in seama de candiîile de a§chiere specifice;g, m,x, y, u, p I expananti determinati experimental.

526



f (1 4 .2 ) r e p r e z i n t S m o d e l u l m at am at io p a n t r u c a l c u -

v i t e s e i d e a f c h i e r e l a f r e z a r e f i a re e a r n o t e r 5 I n

g ^ s o l c * p o a t e f i u t i l i z & t A p a n t ru o r i a a p ro ced au S9 t r a za r a ,

cu a r i c e t i p d e f r e z f t .

Pe baza v i t eze i de afchier e se calculaazi turatia sculei1 c m r e l a t i a ;

1000-v p = ------------- [rot/m in], (14.3)

TC D| fiind diametrul frezei,apoi se dstermini avansul pe minut v,cu relatia (14.1) .Se alege din gama de turatii a ma§inii de frezat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculate,res-pectiv din gama d e avansuri pe minut,valoarea pea mai apropiatAa avansului.In ocntinuare, se recalculeazA viteza de afchiere in functie deturatia adoptatS.Dacfi turatia sculei se alege l a valoarea ime-diat inferioarS din gama de turatii, iar avansul pe minut - l a

valoarea imediat superioarS din gama de avansuri,se va recalcu-la avansul real pe dinte sau pe o rotatie a frezei, deoareoe i naceste ocndifrii avansul real poate diferi cu mult de cel alesinitial. Aoest fapt prezintA important deosebitA in special lafrezarea de finisare, la care valoarea avansului pe rotatie in-fluenteazS direct rugozitataa suprafeêi. Dac3 la utilizareapracticfi a regimului de afchiere calculat apar vibratii, estenecesar sS se mic§oreze turîa sculei |i avansul pe minut cu otreapta in gama d e turatii,respectiv in gama de avansuri pe minut.

Putfirea efectivS la frezare NB se calculeazS cu relatia:

F - V N. = ------- [KW] (14.4)

6000

in care: F, este conpanenta tangentialS a fortei de afchiere,indaN; v - viteza de afchiere, in m/min (recalculate dupa alegerea turatiei).

Verificarea regimului de a§chiere stabilit implies satis-

faoerea conditiei:

N. < n N.>u, (14.5)

in care: Ne este puterea efecti vS necesarS a§chierii,in kW; NI puterea motorul ui el ectri c de acti anare a lantului cinematicprincipal,In kW;rj - randamentul mafinii de frezat.Pentru candi-tii de lucru obi nui te se adopts | § 0,8.

527



Daoi oonditia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta, atunci se va micôra viteza de a§chiere ( iar nu adincimea & a?chiere sau avansul) pinfi la valoarea vB<u calculate cu relatia:

v r j N BUg S | —---------- B [m/min] (14.6)

I

14.2 FREZAREA CU FRBZK CILINDRICE

Alegerea avansului.La frezarea de degrofare (tabelele 14.3 §i 14.4), valoarea avansului este limitatS de rigiditatea ma§i- nii de frezat, a piesei §i a dispozitivului de fixare,de rezistenfca mecanismului de avans §i de puterea maînii de frezat. La frezarea de finisare (tabelul 14.5), avansul este determinat de rugozitatea prescrisS suprafetei prelucrate.

Verificarea avansului.1. Avansul ales se verified in func£ie de rezisten fca meca-

nisMilui de avans, seama de urmatoarele consideratii:Forâ rezultantS de a^chiere R la frezarea cu freze ci

lindrice cu dinî elicoidali se poate descompdne in dou& componente: componenta tangential# Ft (forâ de a§chiere principali) |§ componenta radiaia FR (fig. 14.3) .Componenta tangential^ execute lucrul mecanic de a§cJiiere §i determine puterea efectiv# necesar# la frezare; cu aceastd component# s poate calcula non- entul de torsiune = Ft*D/2, care solicits d o m u l portscul# la r#sucire. Componenta radial# FR produce inoovoierea dom ul ui .

Tabelul 14.3. Avansuri la frezarea de degrofare cu froze cilindrica. din otel rapid

i Puterea ma-?inii de

I frezat, kW

Rigiditateasistemuluipiesa -dispozitiv

Fraze cu dinti rari ?i frezecu dinti demontabili din otel

rapid

Freza monobloc cu dinti 1de?i

Avansuri pe dinte s ., mm/dinte

Frezare otelde construct i i

Frezare fontA?i aliaje decupru

Frezare otalde constructii

FrezarefontA ?ialiaje dacupru

Plnfi la 5mediemica

0,08...0,120.06...0,10

0,10...0,180,08...0,15

0,05...0,080,03...0,06

0,06...0,120,05...0,10

Peste 5ptni la

10

maremediemicA

0,25...0,400,12...0,200,10...0,15

0,3 ...0,50,2 ...0,30,12...0,2

0,1 ...0,150,06...0,100,06...0,08

0,12...0,200,10...0,150,08...0,12

Pasta 10

I-------- - jmaremediamicA

0,4 ...0,60,3 ...0,40,2 ->.0,3

0,6 ...0,80,4 ...0,60,25.,.0,4

*-

528



Tabalul 14.3 (continual-*)Otter-vain: i» Valorila aai nart ala avansului aa vor lua pantru lungtat da contact t^

Bj llti»i da apchiere 1 eat ai d, iar valorila nat b1o1 ala avansului I pentru lung inn da contact pi litini da apchiara Km aari.

2. La frezarea otelurilor teraorezlatente §1 a otelurilor rezistente laooroziuna avanaurtie aa vor lua din ooloana " frazara 'otel da cortstruc-(11 ", firi si dapipeasoi 0,3 mm/dinte. ,

Tabalul 14.4.Avansuri la frazaraa da degropare cu fraza cilindrica, fraza frontala pifraza disc, cu plScuâ din carburi metal ice

Puterea mapiniida frezat, kW

Frezarea otelului Frezarea fontei pi aliaja"lor de cupru

Avansul pe dinte s^ mm/dinta, pentru marca plicutei :

P10 P30 K.20 IC40

5. . . 10

Peste 10

0,09...0,18

0,12...0,18

0,12...0,18

0,16...0,24

0, 14. . . 0, 24

0, 18. . . 0, 28

0, 20. . . 0, 29

0, 25. . . 0, 38

Observafii: 1. Valor ile avansurilor din tabal, pantru fraza cilindrica, s?nt recomandatepantru litiai de frezara t < 30 mm ; dacfi t > 30 mm, valorila din tabelse vor Inmulti cu coeficientul 0,7.

2.Avansurile din tabel se pot folosi pi la frezarea suprafetelor plane cufreza disc;la frezarea canatalor cu freze disc, valorile din tabel se vor

r inmulti cu coeficientul 0,5.3.La frezarea cu fraza cilindrica pi freze disc, cu avansurile din tabal sa

asiguri rugozitataa suprafetei R = 3,2...1,6 pa.Q

Tabalul 14.5. Avansuri la frazaraa de finisare cu freze cilindrica din otal rapid, ?n■■■/rot



Fifl. 14.3 Coapo. w n t t l i

da apohtara itfrazaraa ou fraza cHlndrioi:*-la frazaraa oart-1 ra avaneuluf;b-|a f razaraa In•anaul avansului

b J

DacS ins3 se desccmpune for a rezul tantS de a§ch±efe R pedi recti i l e ori zantal S §i verti cal s,se va abti ne componenta orl -zontaia Fh car6 sol i ci ts mecani smul de avans §i componenta ver

ti cal s Fv; l a frezel e cu di nti el i ooi dal i apare i n pl us §i com-ponenta axi al S Fa (fig. 14.3).I n fi g.14.3 se observfi cS i n ti mp ce l a f rezarea contra a-

vansului componenta FHare sens contrar cu sensul mi gcSri i deavans, astfel i nci t prei a j ocuri l e di n mecani smul de avans, l afrezarea i n sensul avansul ui componenta F are acel a§i sens cumi carea de avans §i nu poate prel ua j ocuri l e. De aceea, f rezarea i n sensul avansul ui se poate executa numai pe ma§i ni caresi nt echi pate cu mecani sme speci al e de ccmpensare a j ocuri l ormanti onate.

Raportul componentel or formei de afchi ere l a f rezarea cufreze ci l i ndri ce, freze-di sc, freze-deget, f reze unghi ul are §ifreze profi l ate este dat i n tabel ul 14.6.

Val oarea medi e a componentei tangenti al e Ft se cal cul eazScu urmStoarea rel ati e:

'“F U1 ’ “d ’ u “

= ---------------------- Kjnp, [N] (14.7)

If wf , D •n

i n carest, este l ungi mea de contact (vezi f i g. 14.1) , $n mm; sd -avansul pe di nte, i n mm/di nte; t-adi nci mea de afchi ere (respectivl i ti mea de afchi ere l a frezarea ci l i ndri cS) , i n mm; z- numSrul dedl n i ai frezei ; D -di ametrul f rezei , i n mm; n -turatia frezei,in rot/min; - coef i ci ent de corecti e in functie de materia-

530



m B-portul r a l a g ■ b b ■—

Metoda da frezareSKB8 V ' i F„/Ft

Freze oilindrioe, freare-diao, freze-daget1), fraza mghiulara pi profilate

Contra avanaului 1,1...1,2 0...0,250,4...0,6 (0,2...0,4)tgaIn senaul avanaului "(0,8...0,9)

ra

o N O

B ? m t ach« V rBZir ii cilindrice,cTnd dintU front a l ! no p e rtic ip i la apchiere.

H prelucrat.

Valorile coeficientului C F §i ale expanentilor din relatia (14.7) sint date in tabelul 14.7.

Tabalul 14.7 Valorile coaf iciantilor |i exponent ilor tn formula fortei da apchiere 9• ______la frezare_________ =

Hatarialul

da pralucrat

Tipul

frezei

Materialul

tiipurilor

CF XF *F | 1 |§ 1

ci lindrled otel rapidcarb. metal.

6821010

0,860,88

0,720,75

1,01,0

0,860,87

00

frontali otal rapidcarb. metal.

8258250

I I1,1

0,800,75

0,951,0

1,11,3

00,2

1 p a lcarbon cu

§£ 750 N/mm

frezfi-disc piferistriu

otal rapidcarb. metal.

6822610

0,860,90

0,720,80

1,01,1

0,861,1

0

0,1

frezS cilin-dro-frontalScu coadS

otel rapidcarb. metal.

682125

0,860,85

0,720,75

1,01,0

0,860, 3

0-0,13

profilatl piunghiul aril

otel rapid 470 0,86 0,72 1.0 0,86 0

oil indr icfi otel rapidcarb. metal.

300580

0,83

0,90

0,65

0,80

1,0

1,0

0,83

0,90

0

0

Font!frontali otal rapid

carb. metal.500545

1,1*1,00

0,720,74

0,900,90

1,1*1,0

00

canupie1 ou; HB-190

f rezdhdisc,frezi-deget,frezl-ferl*-triu

oteL rapid 300 0,83 0,65 1,00 0,83 0

-------

531



' ■■

i Tabelul 14 <7 (continual**)

I Font!naleabi Li

cuHB-150

ciUndr ic4,Irezi-disc,frezS-deget,frezfl-

feris tr iu

otel rapid 300 0 , 8 6 0,72 1 , 0 0 0 , 8 6 0

frontaia otal rapidcarb. metal.

5004910

I o

o0,800,75

0,951 , 0 0

1 ' 1 0

1,300

0 ,2

Aliaja decupru

I eterogenecu

HBs100 ...14 0

cilindrica,frezS-disc,frezS-deget,frezS-feris tr iu

otel rapid 226 0 , 8 6 0,72 1 , 0 0 0 , 8 6 0

Observatii: 1.Forta tangentialfi F* la fraza raa a lia ja lo r de aluminiu se ca lcu lea zl la .fal ca pi pantru otel carbon/apoi se corecteazi prin tnraulfcirea cu coefi*ciantul 0,25. | _ '7 ^

2 .Prin mirirea uzurii dintilor frezelor pinfi la valoarea admisi, forta tan*gentia li se rairepte: la frezare a ot e lu ri to r moi (Rm < 600 N/mm2)/de 1,75.

i 1,9 ori; In toate celelalte cazurl, de 1,2.. .1,4 ori.

se determine astfel:- pentru frezarea otêlurilor carbon de construcfii §i a

oêlurilor aliate:

n SM m m , (1 4 .8)

750

unde este rezistenfa de rupere in N/mm2; expanentui n = 0,3;

- pentru frezarea fontei cenu§ii:

HBK^p = ( --- m (14.9)

190

unde n = 1,0 pentru freze annate cu carburi metalice, respectiv n = 0,55 pentru freze din oêl rapid;

- pentru frezarea fontei maleabile:

HB

I f - ( — ) n, ,3i (14.10)150 |

unde n * 1,0 pentru freze armate cu carburi metalice, respectiv n = 0,55 pentru freze din oêl rapid*

Forta de avans FH trebuie s S satis facS urm&toarele conditii: i pentru mafini de frezat cu masa avind ghidaje dreptunghiulare:

5 3 2



(14.11)

pantru ma§ini de frezat cu masa avlnd ghidaje In coaddBrfndunioas

F.., - ^1 i --------- ---j--- [N] (14.12)

k + j i f k* + 23Cy)

t«n care:F,„ este forfca maxim admisS de rezistenâ mecarri smuluiavans al ma§inii de frezat, in N;G -greutatea elementelor in

BjcCare (masa nva§inii care se deplaseazS impreuna cu semifabri-jjjtuDjin N; k- un coeficient empiric care £ine seama de influ-ai a inclinSrilor masei datorite! momentului de basculare, a ca-rui valoare se ia k = 1,4; 0 - coeficientul de frecare raportatla ghidaje (pentru ghidajele ma§inilor de frezat 0 = 0,2); k^ =I /pH; k, p Fl/FH;Fv -componenta verticals a fortei de apchiere,

BfapendicularS pe planul ghida jelor ;Fa-componenta fortei de a§-diiere perpendiculars pe direefcia avansului,intr-un plan para-lel cu planul ghidajelor mesei.I Tinind seama de valorile rapoartelor cxmpanentelor fortei

de apchiere date in tabelul' 14.6,rezultS cS la metoda uzualS defrezare contra avansului (cu freza cilindrica elicoidalS) sepot «3qpta urmStoarele valori mediitkj = 0,1; k^= 0,25 tgo.

HsT' Forâ maxim admisS de mecanismul de avans F ^ se determine din cartea ma§inii sau se calculeazS in functie de rezisten-fa ultimului element al mecanismului de avans,adicS a §urubului

KiefenducStor, respectiv a piuliêi. In aoest scop,§urubul conducS-tor pentru mi§carea de avans a mesei se verifies la flambaj, iarpiulit i se verifies la solicitarea de presiune de contact.pTErin urmare, considerind la metoda de frezare contra avan

sului:

> Fh = (l,l...l,2)Ft, [N] (14.13)

prin aplicarea relaîilor (14.7), (14.13) fi testarea candi£ii-lor (14.11) respectiv (14.12) se realizeazS verificarea avansului in functie de rezistenâ mecanismului de avans. In primS a-

proxiinaîe,greutatea G a elementelor in mi§care poate fi negli-jatS in calcule.*,• 2. Verificarea avansului in functie de rigiditatea domu-

partfrezS se face consider ind domul ca fiind o barS incas-trat5 la capStul dinspre arborele principal §i simplu rezematSJ® celSlalt capSt.

Forta care solicits d omul la incovoiere este rezul.tanta Rp§. 14.3):

533



r =Jf *+f /

Introductnd F„/Ft 1 «, rezulti:

(14.14)

R=Ft yi+i5[N] (14.15)

urrie raportul 1 = 0,4...0,6, conform tabelului 14.6.

Forâ Ft care produce sSgeata admisiMlfi facta a dornulmeste:

in care: E este modulul de elasticitate al materialului domu-

lagSrele de reazera ale domului, in mm.SSgeata admisi hi ! a a 'domului se poate lua fadl = 0,2 ram la

degro§are §i 0 ,1 mm la finisare.Pentru ca sub acfciunea formei de afchiere sS nu se produ-cS o incovoiere elastic^ inadmisibiia a domului, este necesarca:

Avansul admis de rigiditatea domului portfreza se va determinacu relatia:

in care se va lua:

v/l+e2=l,08. . .1,16

Metodica verificSrii avansului in functie de rigiditateadomu lui portfreza va fi deci urmatoarea:

a. se verifica daca este satis facuta Ca ndida (14.17);b. daca nu este satisfacuta candiîa (14.17),atunci se de

termina avansul pe dinte admis, cu relatia (14.19).Se precizeaza ca verificarile avansului se efectueazS de

obicei numai la frezarea de degropare §i nu sint necesare 1#frezarea de finisare, cind regimul de afchiere este mai u§or.

4E f t d a d4[N] (14.16)F,t

lui,in N/mm ; d - diametrul domului., in mm; 1- distanâ dintre

R £ Ff, (14.17)

adic3:

(14.18)

- r Ff- D9" [ mm/dinte] (14.19)

534



Vi teas SB agcblere.La frezarea suprafetelor plane cu freza-ninJrioe din otel rapid, viteza de agchiere se va calcula cu

I S tabelul 14.8 §i se va corecta prin inmultiiea cu.ggjicientul de corectie Kv, care tine seama de cardi -iileJfioe de a§chiere:

“mv s1'

S c ar e : iLv este coeficientul de corectie,rialul prelucrat; Ks1 - coeficientul degtarea suprafetei semifabricatului.BjP Coeficientul Kniy se determinS cu r

14.9pentru oteluri,fonte cenu§ii |i fontealiaje de cupru §i aliaje de aluminiu estep coeficientul cm §i exponential n, pentn

belul 14.9 sint da£i in tabelul 14.10.Hfunctie de starea suprafetei sanifabricatului];iui 14.12.

I ' La frezarea suprafetelor plane cu freze cililcu plScute din carkwri metal ice, viteza de a^chierella cu relatiile din tabelul 14.14 §i se va corectaltirea cu coeficientul de corectie K,:

Kv = K»v Ks1 Ksc,

in carerK,, este coeficientul de corectie in functie de mat

rialul prelucrat (tabelul 14.9) ;Ks1 I coeficientul de corecti',infunctie de starea suprafetei semifabricatului ( tabelul14.12) ;Kso-coeficien.tul de corectie in functie de grupa de uti-

ij ■lizare (marca) plScutelor din carburi metalice (tabelul 14.15).I Erezele cilindrice cu plScute din carburi metalice nu sint

Kgtandardizate in STAS, insS sint standardizate in GOST 8721-69,fiird prevSzute conform GOST cu plScute eliooidale din carburimetalice (mSrcile T5K10, T14K8, T15K6, VK6 §i VK8).

14.3 FREZAREA FRONTALA

Adincunea de a$chiere la frezarea frontalS se alege pe citste posibil egalS cu marimea adaosului de prelucrare,in soopul

t -lndep4rt&rii acestuia intr-o singura trecere.La frezarea de de-gro?are cu freze annate cu piacu£e schimbabile din carburi me-talice, adincimea de a§chiere t este limitata de lungimea plScu-tei (fig. 14.4). La frezarea de finisare adincimea de a§chiere11 0,5.. .1 mm.

53$





t.i u.f.Cotf lolintul da oorwtfa r I H R I ITa*»lul lul prelucrat H f f l I B E3fc9 9 Infun ott* da ■ctM'U-

Hatarialul prelucrat

Otel... K *v

ft« ! I H I750 I

1 1 BP I

Fonti cenupie

K«vj i g | n |

HB B

Fonts oaleabilS

Kav

nv150 v

HB '•

Obs»rvatii* 1 * t* *i HB reprezintfi re zis ten ta la tractiuna tn N/wm,respectiv duritataa

2. Co efic ien tul de pr elu cr ab ilita te pi exponentul n sint dati in tabe-BrineII a materialului prelucrat.Coef ic ien tLul 14.10.

Tabelul 14 .10 .Valorile coeficientului C pi exponentului n,

Materialul prelucrat

Coeficientul Cffl IE pentru fr eze Ip

din :

xponentul nyentru freze

din 5.'' *

otelrapid

carburi cnatal ice

■Tel capid ■

arburietalice

Oteluri carbon ( C < 0,6 X )

■cu R. < 550 N/ mmm i 1 , 0 1 , 0 -0,9 1,0

- cu Rm > 550 N/ mm; 1 , 0 1 , 0 0 ,9 1,0

Oteluri cu crom 0,85 0,95 1,45 1,0 I

Otaluri carbon cu C > 0 , 6 % , oteluri Cr“Ni, Cr-Mo*V 0 , 8 0 ,9 1,35 1,0 I

Ofeluri Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo, Cr-Mo-Al 0 ,7 0 , 8 1,35 1,0 I

Oteluri Cr-V 0,85 0 , 8 1 , 0 1,0 I

Oteluri cu nangan 0,75 0 ,9 1,0 1,0

Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo

0 , 8 0,85 1,0 1,0

Oteluri Cr-Al0,75 0 , 8 1,0 1,0

Oteluri Cr-Ni-V

O t e l u r i rapids pentru scule

Fo nt f i c e n u j i e

Fo n t s m a l e a b i l S ___ _

0,75

0 , 6

0,85

0,7-

1,0

1,0

0,9*

0 ,8 !

1 , 0

1 , 0

1.25

1.25



T a b e l u l 1 4 .1 2 . C oa f ici an tul de cor ecfi e K . a vitezei do apchiere Tn functie de stereasu pr af at a i sea if abricatului _________ ___ — ----------- —

St ar ea supr afef.ei semif abr icat ul ui

F £ r f i c r u s t s

1,°

Material ou cruitl

ami nat

0,9

---- J U

Forjat

Turnat din font! sau otel

Obipnuit

0,8...0,85

Cu incluziuni

0,5. ill

Aliaje de

cupru

aluminiu

turn***

ii

O

s

d

sdpdc

538



jggrtul 14.13 Vfclori Mdli al* d u ra b ility i f ru a la r , T In ifn.

Observatie: Valo ri le d u rab i l it i Û o r din tabal sfnt data pantru oazul frezirii cu o•inguri scuia. La frezarea cu mai multe fraza ainultan (cu "joc11 da fraza sau pa Baîni

frezat cu mai multe axe principale), durabilitltile T trebuie majorate.

Alegerea avansului .La frezarea frontalcUde degro§are avansurile sint limitate de rigiditatea sistemului tehnologic. La degrofare se va alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16 pentru freze frontale §i freze-disc din oêl rapid, respectiv iin tabelul 14.4 pentru freze frontale armate cu pl&cu£e din carburi metalice.

539



Tabttul 14.14 Belatil dm uloil pentru vittn de aphlart lm f r a u r M cufrmxm oil i ^ ôm au pllouta din ovtur( M Ul f ot

Mater Sa lui prelucrat

Litimeade

frezareH MB

Lungimeade

contactt ^ , mm

Avansul

V

nm/dinte

Viteza de apohiere,v , m/min

Otaluri carbonde conatrucjii

ou 9R =750 N/mm

t

t Qf nV

I

•

1 2390 D^'U t >

H H t , 1 0*” . d° ' za « °'i Kv

1 I« 3 D °'1 7 t 0 -05

t0,33 0,38 I),** BUM S,i a

> 35

i 2

616 D0 ' 17

t 0 ,33 t ^0,19 ^0 ,2 8 t 0 ,08 g U

> 2

700 D0/17

t0 ,33 t 0 ,38 3^0,28 t0 ,8 20,1 g

Fontfi cenupieHB* 190

1

5 2,5

< 0 , 2

923 D0'37

t 0,42 t 0,13 3^0,19 t0,23 z0,lfcv

> 0,2588 D0'37

t0 ,42 t 0 ,13 3 0,47 t0,23 z0,l4v1 d

> 2,5

<0,21180 D0'37

T0,4 2 0,4 0 3 0 ,1 9 t 0,2 3 z0,lfcv1 d

> 0,2750 D0'37

t 0,42 0,4 0,47 0,23 0,l4v1 d 1

bservat j i : 1. Notapiile fo lo site sint date la formula (14.2). Durabilitatea T se va laI ' 80 min.

2. R elafiile din tabel sin t valab ile pentru frezare a fir S r ic ir e a otelurilor 91 fontelor.

3. Pentru coeficientul de core c(ie Ky vezi re la tia (1 4 .2 1 ).

La frezarea frontal^ de finisare, avansul este limitat de ugozitatea suprafefei prelucrate §i se alege din tabelul 14.17

In general, la frezarea de degropare cu adincimi de a§chi- re mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rarif ar la frezarea de finisare se utilizeazfc freze cu dinti mSrun- i/ care asigurS suprafete cu rugozitate redusd.

Verificarea avansului .Avansul ales se verified in functie e rezistenta mecanismului de avans al maînii de frezat, cu jutorul relatiilor (14.11) §i (14.12), in care rapoartela 1c,

k se determine pe baza urmfitoarelor considera^dd..



r*slul 14'15 Coef lolantul di ooraetlt KM tn funotie ds tipul pllou|tlor din eerfaurl •atal In

Hatarialuld> pralucrat

Coaficiantul Kso pantru grupa ds utilizare a plicutei:

Ofeluri carbon daconstruct iI

P 40 P 30 P 20 P 10 P 01

0,47 0,68 0,85 1,00 1,30

Otsluri tereorezistente

§| razistente la corozfuna

| 40 P 30 P 10

1,00 1,40 1,90

Oteluri

d l ite

HRC | 30...50 HRC = 51...62

P 10 P 01 K 30 | 40 | 20 | 30 1 4

1,00 1,25 0,85 0,83 1,0 0,92 0,7

Fonti cenupie, fonti aaleabili, pi nafaroase

K 40 K 30 i 20 i 10 1C 01 P 30 P 2

0,85 1,00 1,00 1,30 1,40 2,00 2,4

Tabalul 14.16 Avansuri la frezarea da dagroiare cu freza frontale $* freze ■disc dinotel rapid

Puterea aapinii de

frezat,

kW

Rigiditateasistemuluipiesi-'dispozitiv

Froze ou dinti rari pi fraze cu dinti demontabU 1

din otel rapid

Freze eonobloc cu dinti depi

Avsnsuri pa dinte s^, mm/dinte

Otel de construct i i Fonti pi aliaje de cupru

Otel de construct f i Fonti pi elieje da cupru

Plni la 5media 0,06...0,07 0,15...0,30 0,04...0,06 0,12...0^0

mici 0,04...0,06 0,10...0,20 0,03.. .0,05 0,08...0,15

Pasta 5 ptni la 10

mare 0,12...0,20 0,30...0,50 0,08...0,12 0,20... 0,35

medie 0,08...0,15 0,20...0,40 0,06...0,10 0,15...0,30

mici 0,06...0,10 0,15...0,25 0,04...0,08 0,10...0,20

Peste 10

mare 0,20...0,30 0,40...0,60 --- ___

medie 0,15...0,25 0,30...0,50 --- ---1

mici 0,10...0,15 0,20...0,30 --- 1

°b«ervatii: 1 . Valorile mari ale avansurilor se vor lua pentfru adtncimi da epchiere pi Lfitimi da frezare mai mici, iar valorile mai mici ala avansurilor,pentru edlnoimi fi litlmi da frezare mai mari.

2. La frezarea otelurilor termorezistente pi rezistente La cocoziuna, avans* urila se vor lua din ooloans "otal da construct!i" , firi ai dapipeesei

0,30 mm/dint#.



Ulut H .17 A v m u r i l a f r w i r w I tm a a re cu freie frontale pi freze-diac din ^ rapid f i carburi h U I I m , In m /rot “

tuQOzllatei

Froze frontale pt freze clie cu dinti aplioatl

suprtf otei

din carburi Betel ice

■

din otel rapid

6,3 . — 1,20...2,70

3.2 0,50... 1,00 0,50...1,20

1,<» 0,40...0,60 0,23...0,50

P P0,20...0,30

0,4 0,15 — — i

Tabelul 14.18 Raportul coaponentolor fortei da epchiere le frezeree frontali

i

Metoda de frezare FH ' Ft V V fr ' | 1 1 1

SiaetricA 0,30...0,40' # ____

0,85...0,95 0,30...0,40 0,50...0,55

HesiaetricA contra avanaului 0,60...0,80 0,60...0,70 0,30...0,40 0,50...0,55

Nesleetricatn sensul avansului 0,20... 0,30 0,90...1,00 0,30...0,40 0,50...0,55

Ohsarvatie: Valorile rapoartelor din tabel se refer! atit le freze frontale oft pi lafreze-doget care lucreazi dupa ichaaa frezirif frontale.

Forâ rezultanta de a§chiere R, la frezarea cu freze frontale, se descompune in componente conform fig. 14.5. Rapoartele conponentelor fortei de a§chiere la frezarea cu freze frontale si cu freze-deget, care lucreaza dupd schema frezSrii frontale, sint date in tabelul 14.18.In relaîile (14.11) §i (14.12), a| plicate la frezarea frontal^, se va considera:

(14.22)

jnde Fv este componenta vertical# a fortei de a§ chiere, perpen-

iicularA pe ghidajele mesei;

undime

retori

§avne



iff

T m mH

( 1 4 . 2 3 )

' .A?

unde F^r este ocxiqpcnenta formei de afchiere perpendicular^ pedixecîa avansului , intr-un plan paralel cu planul ghidajelornesei.

I

/ t 12 9

15 12 V 1S Fig.14.4 lia iterea adTrtciatl d* apchiere Lafrexarea frontelS tn functie de lungi-■ta plftcutei

t 11 e 16 12 22 w

Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la freza-i rea frcntalS nesimetricS contra avansului se pot adopta urmS-

toarele valori medii: k_ = 0,75; ky = 1. Prin urmare, ccnside-rind la frezarea frentals nesimetricft contra avansului:

V 0 , ? F t (14.24)

fi utilizind conditiile (14.11), respectiv (14.12), se verifiedavansul in functie de rezistenâ mecanismului* de avans. Conpo-Wxta tangentialSl F; se calculeazfl cu relatia (14.7), utilizindftyxnentii di n tabelul 1 4 . 7 .

543



Fig- W-5Caapanmtml* 1ar%mi dt cydiirt frtzarM frcnuii; H < m 9 tuttficl' E frazara naswatrici contra avanauUH; H r o a r t M t a v t / c4 la m m h I *rirflHUif

Viteza de agtiri.ere.ra frezarea suprafeêXcr p~j*~ cu w . frontale din opel rapid,viteza de asctdere ae -/a c u re-latiile din tabeiuJ 14.19 fi se va oorecta prin inwlîrea cuooeficiantul de corectie K,:

K .1 K* * (14.25)

unde: este ooeficierrtul de corectie In functie de ■ateria-lul prelucrat (tabelele 14.9 fi 14.11); Ks1 - coeficientul de oorecfcie in ftmcfcie de starea supralevei wwi fahri ratuluiiij^Mlul 14.12);K( ooeficientul de corectie in functie de unfrriul de atac principal % (tabelul 14.20).

544



aetrici;*sul me1

u freze;a cure*irea cu

(14.25> !

ate#**

u l * f f (

ial^

Hffi Dffi S B SflB °*loui pxiim v»t«* 9 H M H , I __ I Imm din otel r^>id w,,r* U trmzmnm ■frta frontal*

Avanaul i.r■a / dinte' Viteie da apohlere v, a/aln I

Oteluri carbon de < 0,1 ___ 73 |construttil

cu |t0.2

M aJO.2 S a g 1

S c 750 N/aaT"a

> 0,1 46,2 M

K *0,1 B 0,4 0,15 *V8 #d l1

Fonta canupiaHB f 190 52,2 D0-2

t0.2m w & m s s w m

< 0,1101 D0,25

Fonti aaleabiliHB » 150

0,2 t0,1 ,d0,20ti0,15 -V

> 0,1«,5 D0'25

To ,i P ,d0 > tl0,15'x0,1 -v

< 0.1136 D0-25

Aliaje de oupruaterogene

HB = 100...140

T0.2 t0,1 ^0,20 ^0,15^0,1^

> 0 186,2 H P

| P 0,1 a 0,4 0,15 o,rv* »d l1 S

Siluain pi aliaje de aluminiupentru turnare cu

B = 100...200 N/mm , HB<65-duraluminiu cu .

Ra = 300...400 H/md, HB<100

< 0,1245 D0 '25

t0.2 *0,1 0,20 0,15 o,rv1 *d M 1

>0,1

155 0°>S

t0,2 .0,1 , 0,4 0,15 0 ,rv1 . *d M *

Observat ii: 1. Not at i tie folosite sint dete le relatia (14.2). Durabilitatea T pentrufrezeie frontale se alege din tabelul 14.13.

2. Re lat i i le din tabel s i n t valabile pentru frezarea otelului pi fontei ma-leabile cu ricire, respectiv pentru frezarea fontei cenupii,aliajelor decupru pi aluminiu firi ricire.

3. Pentru coeficientul vezi relatia (14.25).

La frezarea suprafetelor plane cu freze frontale annate

cu plScute din carburi metalioe P10 (T15K6) pentru oteluri,respectiv K30 (VK6) pentru fcnte cenu§ii §i fonte maleabile, viteza de a§chiere se va calcula cu relati ile din tabelul 14.21 §i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie 1^:

£ Kv = ^ < 1 K „ K* > <14’26>

unde:K este coeficientul de corectie pentru materialul prelucrat (tabelul 14.9)2 K§1 -coeficientul de corectie in functie da

oil 545



i t m wyraf«îi f t M Mcntul de ooracti* la ftir^fm di 4i Kttt*»r%g o r i e r d i n ca cieu ri i m l l n i ftdfceiaft ^ ' o M d eld M ig .

d e onr e r ^ l a p en tr u v n £ x u & 4 * i u c j r ja r t f f i I

H H B | 14,29 CMfteHMrf Kg uur—HI H A«a£aa iH 9p|iE| m| ||H | ^ 6 H H Ia aa*. m i !» mtMmtm B H m Km h j m n l

MaariatatKUUi

eiat rt0*d jiiai aa

Uncial I0 I « 1 M | 4* 1 jp 0 f m 9 9

ICoaf lei—tot I * M j m | * of#t

•^9

1 ■■■“

1 1 ° ! m * ! M i | ) lyBT •/V \ * j m I 1J * *Js

1Coaf laiancut!

f t pmirv

* fonti

o,« I 1,40[ 1

I f#l> 1t>K I 1 (*>* I 1 , *

1

Tabalul $4,21 ItUfii da caicui pmmrw arau cm yH w f 4h» ovtarl MUII

ptmumwiBmm db> apdHbw l«

Barter t at utpr*Uier«t

Atranaat t iM a ds aor»i«ra v

O^lurl ctroon daconftruetH cu_8 .- 750 X/ wT

I• *IS A J f

f m j ’*5 I

Fonti c«nu|i« cu

Mi - W O

■x a40* »

Fonti Mlu bi licuHB = 150

-M9

1

»•** A *ejs

•dt

s &rmffe

t1 f *-

l-'3* • / * * m 1_ c

I 9

1

i*-® £ S * 3 ^ 2 ^’■f

tuut t •* • din tM m lul 14.13*.

2- Frezarea otelurilor,fcn*at#r * * f j r u t ^ oafcodtglBi lj Ifrontal# cu pifout* it* corfetrt m m ica aa a*onidt firi ricfira*

J, Pantru coaf icientul da aoract *a .*, ««zf raiatto |14.2fri.



14.4. FREZA REA CU FREZEJ-DIBC

Alegerea avansului.La frezarea cu freze-disc din ot*l rapid avansul se alege din tabelele 14.16 | 14.17. Pantru freza-r u de degropare cu freze disc cu pl&cute din carburi metalioe avansul se alege din tabelul 14.4, insi la frezarea canalelor valorile din tabel se vor mifcora de douS ori. Pentru frezarea de finisare cu frez e-disc cu dinti armati cu plAcute din car

buri metalice se alege avansul in nm/rot din gajSgjMl 14.17. Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu avansul sd se va lua 0,10...0,15 mm/dinte.

Viteza de afchiere. la frezarea suprafetelor plane (pragu- ri) $1 a canalelor cu freze-disc din otel rapid, viteza de afchiere se va calcula cu relatiile din tabelul 14.22 §i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie K, dat de relatia (14.21).

Pentru frezarea suprafetelor plane fi a canalelor cu freze disc annate cu plficute din carburi metalioe,viteza de afchi

ere se va c a l c u l a cu relatiile din taheliil 14.23 si se va corecta cu coeficientul de corectie calculat cu relatia(14.21).

14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRO-FRCWTAI£ CU CQADA, FREZE FERASTRAU SI FREZE FROFHATE

Alegerea avansului. Pentru frezarea suprafetelor plane cu

freze cilindro-frantale cu coadS (fig. 14.1,f),avansul se alege din tabelul 14.24 (freze din otel rapid) fi tabelul 14.25 (freze cu plScute din carburi metalioe).In tabelul 14.26 se dau valorile avansurilor recomandate pentru frezarea canalelor cu freze cilindro-frantale cu coadS din otel rapid (fig.l4.1,g).In frezSrii canalelor de panS cu freze pentru canelat pemafini de frezat canale cu avans pendular (fig.14.1,1c) fi pe mafini de frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansurile se vor lua din tahaliil 14.27.In tabelul 14.28 se dau avansurile pentru frezarea cu freze fer&strfiu, iar in tabelul 14.29

-avansurile pentru freze profilate din otel rapid.Viteza de afchiere. Calculul vitezei de afchiere pentru

frezarea cu freze cilirriro-frontale cu coadfi, freze ferSstr3u, freze profilate fi freze unghiulare se efectueazS cu relatiile date in tabelul 14.30.

In scopul calculului companentei tangentiale Ft a fortei de afchiere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu ooad&, freze fer&st£ru fi freze profilate,se vor folosi formula (14.7) fi datele din tabelul 14.7.



Tabalul 14.22 Beletli da caloul pantru vitexe da afohlere au freaa-d lae din ote l rapid

11 IMaterialulprelucrat

Tipulfrezei

Avansul

mm/dinteViteze de apohtere, a mm/rnin

Oiso cutrai tiipurmonobloc

75 1)0,25

s s

S•d0 '2

t0,1 2o,i\

Oteluri carbonda construot!| |cu 11 | 750 N/om

S 0,186 D0 '25

Disc cu I | T°«2 1 1 § Ht0,1 20 , 1 1

deaontobili> 0,1

55 D°'25

1 | T0 '2 ‘1°'3 . °'4*dt0,1 2o,i\

Oiso cutrei teipuriaonobloc

104 D0'25

Fonts cenupia V yO/15‘1°'5 •d0 '4

t0,1 z0,1 v

HB | 190 Disc cudinti

deaontabili

122 oO.a

V 3 0,15 §§ I p f i

Aliaje decupru

Discmonobloc

144 D0-25

*|£ 0,2H i *

,0,1 2o,iS

HB | 100...140 S 0,1158,5 0o,25

Disc cu V T0,Z*1°'3 «d°'2

t0,1 Z0,1V

,demontabili

> 0,1102 00,25

V t°«2‘1°'J »d°'4

t0.1 z°'lS

Siluminaliaje de

Discaonobloc

259 1)0,25

V r0*2 M°'3t0.1 *0,1 N

de turnares 0,1

265 D°>?5

R =100...200 N/mm2 D91 duraluminiu cu oR =300... N/mm d

HB < 100

isc cu

inti

V t0,2*1°'3 •d0'2

> 0,1185,4 D°/25 rv

V t0,2 t■d°'4 t°«1 m

Observatii: 1. Not at I ile folosite sint date fn reletie (14.2). 0ur*abil itatea T pentrufreze-disc se va lua din tabelul 14.13.

2 . Relatiile din tabel sfnt valabtle pentru frezarea otelului cu ricira,respectiv pentru frezarea fontei cenufil, aliajeLor da cupru pi aliaje*lor de aluminiu firi rioira.

3. Pentru ooefiolentul Ky ■* vezi relatia (14.20).

548



Tabelul 14.23 to I at 11 da otleul pantru v itna da a|ohiar« ia f r n a m ou (raa-dtao auplKouta din carburi aatailoa

Hatarialulprelucrat

Tipulfrezei

Opera*1* Avansulad,aa/d1nte

Viteza da afahtere v, 1■/■In |

Opelcarbon

deconstruot j1

°u 2 R * 750 N/mm1

Freze-dlaocu

3 tilpurldin

carburimetalioe

Frezaresuprafat*plane

npraguri

< 0,121340'fiM' I

T0 '35^ 0'4- . ^ 12 § |

| 0,12 740.d0 '2 1T0,35.t 0,4 0,4 | II l1 *d

Frezarecanale

< 0,061500-D0 '2 |

j I T0.35.ti0,J.J(0,12.t0(1 ‘v I

> 0,06678-D0 '2

v .‘T0,35.t 0,3 0,4.,0,1 B I! l1 *d i

Fonti

cenufia

Freze-disc cu

trai

tiifurldin

carbur imataIlc*

Frazara

canale

< 0,061500*D0'2

| | T0,45.tiO,3.S(jO,1.tO,15 |

t 0,06750*D0 '2

V I T0,45.t 0,3 0,33 0,15Kv T t1 sd l

Observatii: 1. Notatiile folosit* sfnt dat fn relatia (14.2). Durabilitatea T se va ladin tabelul 14.13.

• 2. Frezarea otelului fi fontei cenufli ou scule annate cu carburi natalicase faca firi ricire.

3. Pentru coeficientul de corectie K - veari relatia (14.21).

Tabelul 14.24. Avansul la frazaraa suprafetelor plane cu fraze ciLtncfro “frontal* cu

coadX, din ot*l rapid

Elementele frezei Materialul da pralucrat

Diaaetrul NumSrul Otel Fonti fi. aliaja de cupru

D, mm de dintiz Avansul s^mm/dinte. pantru lungiiea de contact t^, mm

Pina la 3 Peste 3 Peste 5 Pint la 3 Pasta 3 Pasta 5la 5 la 8 la 5 la 8

16 4 0,08..0,05 0,12..0,10 •

20 5 0,10..0,06 0,07..0,04 - 0,15..0,12 0,10..0,07 •

I 25 5 0,12..0,07 0,09..0,05 - 0,18..0,14 d,12..0,08 •

32 6 0,16..0,10 0,12..0,07 - 0,22..0,14 0,15..0,10 m■

40 6 0,20..0,12 0,14..0,08 0,08..0,05 0,25..0,16 0,18..0,12 0,12...0,08

50 6 0,25..0,15 0,15..0,10 0,10..0,07 0,30..0,16 0,20..0,12 0,15...0,10



Tipulfrezei

Cu pllcute•1fooidale

DiaiW'tru|mu

Avansul s^. mm/dinte, pentru adtnoimea de frezare t^, mm:

Da la 1la 3

Peste 3la 5

Paata Ila 8

Peate 8la 12

Peate 12le 20

20 0,06...0,10 0,05...0,08 0,03...0,05 --- . E 9 1

25 0,08...0,12 0,06...0,10 0 #05.|.0,10 0,05...0,08 — - 1

32 0,10...0,15 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09 — u

400,10...0,18 0,08...0,13 0,06...0,11 0,05...0,10 0,04...0,07

50 0,10...0,20 1,10...0,15 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09

60 0,12...0,20 0,10...0,16 0,10...0,12 0,08...0,12 0,06...0,10

Frezare de finisare

Diametrul frezei,D, nm

Avansul sr , ma/rot

10...16

0,02...0,06

20...22

0,06...0,12

25...35

0,12...0,24

40...60

0,03...0,06

Observe!: ii.1. La frezarea de degropare a fontei, avanaur ile din tabel pot fi najoratecu 30...4(3% ;la frezarea de finisare a fontei se pistreazi avansurilere comandate tn tabel pantru frezarea de finisare a otelului.

2. La frezarea de degrosare limitele superiodre ale avansurilor se vor luatn oazul prelucrlrii pe mapinf de frezat de putare mare si pentru o 14"time ai d de frezare; liaitala inferloare I pentru o litiae aare de fre-zare, pe aapini de putere aedie.

3. La frezaree pentru avansurile reconandate pentru finisare se obtin rugo-zitft(1 ■1,6...0,8 /a .

Tabelul 14.27 Avansuri pantru frazaraa canalelor da panS La piose din otel, cu frezepentru eanalat din ot*l rapid, STAS 1680-85 pi 1681-85 (fig 14.1,It si14.1,1)

IDiametrulfrezei,D, aa

Frezarea pe mepinicu avans pendular,pentru adtncimea deapchiere’pa cursi

Frezareape masini de frezat verticala,Intr-osinguri trecere

Pitrundere axial3 pe adtncimea canelului de panS

Avans longitudinal pe lungimea canalului de pani

_________t, mm Avansul pe dinte sd, mm/dinte

6 0/3 0 ,10 0,006 0,0208 0/3 0 /12 0,007 0,022

10 0/3 0 /16 0,008 0,02412 0/3 0 ,18 0,009 0,02616 0/4 0,25 0,010 0,028

18 0/4 0/28 0,011 0,03020 0/4 0 /31 0,011 0,03225 0/4 0 /38 0,012 0,03628 0,5 0 /45 0,014 0,03732 0,5 0 ,50 0,015 0,03736 0,5 0 ,55 0,016 0,03840

°'50,65 0,016 0,038

0bserva(ia: Avanauriia sint data pentru oteluri da constructii cu R <750 N/mm^; pentrufrazaraa otalurilor cu razistenti mai aare, avansurile se vor miopora cu20 - 40%



14.26 Avansuri l» fraxaraa *

ou oMdl, din otal r ^ l d T S r S ^ i l S T “l*l0r 011 fr« " ofUrrfrO-f rental*

Diaaetrul

Adfnciia• oanalului t, tm

frezei,0 /

3 5 I 12 20 I 32 Ip,sts 32 I

Ml Avansul p>e dinte *d. ■■/ dint< , pantru otel

6 0,013 0,010

8 0,017 0,013 0,011

10 0,022 0,019 0,018

12 0,029 0,025 0,022 0,015

16 0,038 0,033 0,029 0,020

20 0,042 0,037 0,032 0,028 0,02025 0,054 0,047 0,041 0,036 0,031 0,022

32 0,070 0,061 0,053 0,046 0,040 0,028

40 0,091 0,079 0,069 0,060 0,052 0,045 0,031

50 0.108 0,049 0,083 0,072 0,062 0,054 0,034

63 0,120 0,106 0,094 0,081 0,069 0,060 0,037 I

Avansul pe dinte mm/dinte, pentru piese din font!

6 0,022 0,020 0,016

8 0,027 0,024 0,018

10 0,035 0,030 0,021

12 0,047 0,040 0,033 0,024

16 0,061 0,053 0,046 0,032

20 0,067 0,059 0,051 0,045 0,032

25 0,086 0,075 0,066 0,058 0,050 0,035

32 0.112 0,098 0,085 0,074 0,064 0,045

40 0,131 0,118 0,103 0,090 0,078 0,067 0,047

50 0,160 0,140 0,125 0.108 0,093 0,081 0,051

63 0,180 0,160 0,145 0,128 0,112 0,100 0,62



a e u

Dfame*trul pfaaei 0,

Operatia Freze ferlatrlu Fraza ferlatrlu ou dfn(1 rarf

Avanaul ad ,aa/dinte,pentru adlnoimea da creatare (dabitara) t.,âa

3 5 6 10 19 20 3D

40 Crestare 0.009.....0,005

0,007.....0,003

0,01.....0,007

9 ■ • B 1 I

50 Creatare 0,010...

..0,006

0,008...

..0,004

0,012...

..0,008

- I • r a 1

63 Crestare 0,013.....0,008

0.010.....0,005

0,015.....0,01

0,015.....0,01

*• 1 B

Dabitara - - 0,025.....0,015

0,02.....0,01

• ■ 1 ‘ E

60 Crestare - 0,015.....0,025

0,025.....0,01

0,02.....0,01

0,015.....0,007

• 1 1

Debitare - 0.03.....0,015

0,025.....0,01

0,02.....0,01

i - 1

100 )ebitare - • 0.03.....0,02

0.027.....0,015

0,022.....0,012

0,023.....0,013

- I

125--200

Jebitare - it - - 0,03.....0,02

0,028.....0,016

0,02...0,01

Observedie: 1.Valorile din tabel se recomandi pentru frezarea otelului.2.La frezarea fontei, aliajelor de cupru pi aliajelor de aluainiu avansuri'

le pot fi Dajorate cu 20...30%.

Tabelul 14.29 Avansuri pentru freze profilate concave pi convex© fi freze unghiularadin ofel rapid

IDiametrui(piesei D,

as

Tipul freze Avansul s^, mm/dinte , pentru adincimea de frezare t^, aa

Ptni la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 8 Peste 8 la 12 Peste 12la 20

35 Profilati piunghiularS

0,08.....0,04

0,07.....0,05

- - - ■S

1 40 [Profilati fiunghiulari

0,09.....0,05

0,07.....0,05

0,06.....0,03

-• - ii

I 50Profilati fiunghiulari

0,10.....0,06

0,08.....0,05

0.06.....0,03

- - -■

I 60 Profilati fiunghiulari

0,10.....0,06

0,08.. ...0,05

0,06.... .0,04

0,05...• ..0,02

• I

75 If *rofilati fiunghiulari

0/12.....0,08

0,18.....0,06

0,07.....0,05

0,06.....0,03

•f •fjs

90 Ip

Irofilati piunghiulari

0,12.....0,08

0 ,1 2 ..;..0,05

0,010.....0,05

o;oe.....0,04

0,05..*..0,03



H.29. (witIrutra)

A>Mfvatti* In otiuk frazfrli ou fraza profilata v ilorU a ■ • •n u r u v am m i « pund pantru fraza convaxa ou prof 11 ou virlitii I Ini; pantru fraza 001ou prof II ou varta t la bruacl aau pantru fraza oonoava, avanaur Ha aa

_______ alopora ou 40|,______

avanaurUor din tribal ooraa*oonvaxa

vor

Tabalul 1 4 . 3 0 Salati i da caloul pantru vitaza da aychlara la frazaraa ou fraza o l l l n -

dro~ frontal a ou ooadk,f rasa far&atriu.f raza profilata B fraza unahiulara

Hatarlalulpralucrat

TipulfrazaI

Otal

carbon

da con

struct 11

cu

>rSo N/aa

Fonts ca*nupiaHB=190

Aliaja dacupru eta*rogeneHB*100...

. . . 1 4 0

Hunfn piI it jo da

Al ou

HB<65

CIl indro-frontal i ou

coadi

Frazifarlatriu

Prof llatlconvaxi

Hatar ialult i ip u r l lo r

OjaV rapid

Otal rapid

Otal rapid

P r o f l la t i | 0 ta l r ap idconcavl sauunghiutari

Cilindro-frontalft oucoadi ,p l icu-t® li p it a

Frazi da ca-no I at cu doi

dinti

Cl Iindro-frontali cu

coadi

lioa P 10

Otal rapid

Otel rapid

Frazi faria-triu

coadi

Cilindro-frontali cu

coadi

Frozi foris-fcriucoadi

Cit in d r o -f r o n t a l i c u

coadi

Fraza f a r i a -t r i u

Otel rapid

Otal rapid

Otal rapid

Otal rapid

Otal rapid

Vitaza da asohlara v,a/ain

46,7D0 '45

t0,33 1 0.50 0,50 *0,1 _0,1» t1 sd t z

53,00’,0,25

,0,20 I 0,30 | 0,20 0,2 0,1i t , sd t z

60,20',0,45

T0,33 0,30 0,20 *0,1 |§ § |1 H *d _____

46,00,0,45

v«,0 ,33 0 ,30 0 ,20 ,0 ,1 _fl,1 f *11 *1 d __________

234 D0'44

y0 ,3 7 ^0 , 2 4 ^ 0 , 2 6 *0 ,1 20 , 1 3 "v

12 ,00',0,30

t 0 , 2 6 ^ 0 , 3 0 , ^ 0 , 2 5

72,0D0'70

Vs

v=

t 0 ,2 5 t 0 ,5 0 H o p * 0 ,3 20 ,3 "v

131,5D

-0,15 0 ,50 s 0 ,40 t 0 ,2 20 ,1 |1 d ________________ £

v*

1030°'4S

, 0 , 3 3 . 0 , 3 0 | 0 , 2 0 ,0 , 1

113,3D0,25Vs t 0 , 2 0 t 0 , 3 0 | 0 , 2 0 tQ,2 , 0 , 1

B,185,50

V3 .0,33 , 0,30 0,20 t0,1 ,0,11 d . _

2000,0,25

v3 | T0 ,20 t 0,30 § 0,20 t0,2 ,0,1



Prin frezare se obfiji filete cu precizie mi jlocie gffl sepot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi §ial frezelor pieptene pentru filete sairte.Freza - disc se folo-segte pentru prelucrarea filetelor interioare §1 exterioare cupasul p > 5 mm# iar freza pieptene pentru filete exterioare giinterioare cu pasul p % 6 mm.

Tot In categoria operafri ilor de frezare se va trata gi

prelucrarea filetelor exterioare cu filiera,precum gi prelucrarea filetelor exterioare gi interioare cu ajutorul capetelor defiletat (a§a-numita filetare in virtej).

a. Stabilirea avansurilorPe lingS avansul longitudinal executat de frezS gi egal cu

pasul filetului,este necesar incfi un avans de p&trundere a frezei pina la adincimea filetului.

In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene a-vansul de pfitrundere se asigurS couplet la 1/6 -3/8 rotatii alefrezei gi se reoomandS 15% din avansul circular (pe dinte).

La prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (vite

za de avans) se calculeazS cu relatia:

14.6 FREZAREA FTLEIHXR

V/ = *-d [mm/min] (14.27)

in care d este diametrul exterior al filetului, nm; n_ | t u ra tia piesei, rot/min.

Avansul pe minut v( se poate determina gi cu relatia:

vf - s r -n, [mm/min], (14.28)

in care: i| este avansul la o rotaîe a frezei,rrm/rot; n§ - t u r a tia frezei, rot/min; sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;z -numSrul de dinti ai frezei.

Avansul pe dinte la prelucrarea cu freza pieptene e s t e d a tin tabelul 14.31.

In cazul prelucrSrii cu freze-disc, metoda specifics filetelor lungi, pentru avansul pe dinte:

- clasa de precizie find gi mijlociesd - 0,02 - 0,04 mm/dinte;

- clasa de precizie grosolanS

sd “ 0,05 - 0,07 mm/dinte.b. Viteza de agchiereLa prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se

eocmandS: ,I pentru prelucrarea otelului carbon v = 30 - 55 m/min;I pentru prelucrarea otelului aliat v = 28 - 40 m/min.Recomandarea este ca valorile m i d s& se foloseascS in ca-

zul zul

reco

in clul

in irm

de dur

?i

554



I ■ ppaiucririi materialelor cu duritataa mai oar* m u In ca-H filetelor cu valori marl ale paaului.

K * 4 pentru prelucrarea filetelor acurte cu fraza piaptana aa■ relatia:

cvd0-5i I P p o.<. o,r”-•* *®d ’P

I H care Cv es t e coef i ci ent ul care t i ne seama de nat ura mataria-I lului de pr el ucr at §i est e dat i n t abel ul 14.32.Bp Durabilitatea frezei pieptene se recomandi:

- pentru Df = 2o mm T * 90 min;

| pentru Df = 40 ran T “ 120 min;

| pentr u Df = 60 nra T - 160 min.Diametr ul f r ezel or se reccraand& astfel:

| f r ezei e- di sc Df - 60 - 80 ran;

- frezele pieptene cuooadA: 10, 12, 15,

IB,20 ,

25 , 30,35,40 inn;- f r eze cu al eza j : 45 , 55 , 65, B0, 90 ran.

c . S t a bi l i r e a t ur a t i e iTuratia arborelui principal al f rezei se stabllegte cu rel a t i a :

________ 1000 v [m/min], (14.30)

7T Df

in care v este viteza de a§tihiere, m/min; Df - diametr ul f r eze i ,iron*

Se alege turatia inferioarS din gama de turatii a maginii de frezat filete §i apoi se recalculeazA viteza de agchiara §1durabilitatea sculelor a§chietoare.

Turatia piesei se calculeazS cu relatia:

iL =--------------

[rot/min] ( 1 4 . 3 1 )7T d

Se alege o valoare aprqpiatfi din gama de turatii a ma?inii fi apoi se recalculeazS avansul pe dinte

fef ft,sd “ ------- [mm/dinte] (14.32)

z n,

555



T - * U U H . S 1 A ™ * p . dint. u „ f r w p . w ^ f ~

- - - r i .

N*t*riilul de prelucratDiaaetrul fiietului care se prelucreszl, u

Ptna la 20 20-40 40-70 Peste 70

Avansul pe dinte fn functie da pasul fiietului d» prslucrst, m

< 1 1-1,75 1/75”3,5 < 1 1,0-1,75 1,75-3,5 < 1 1-1,75 1,75-3,5 I 1 1-1,75 1,75-

15Cr08;18MnCr10 0,030 0,040 0,049 0,040 0,051 0,06 0,045 0,055 0,064 0,050 0,006 0,08

0LC35; QLC45 0,028 0,038 0,047 0,038 0,048 0,06 0,043 0,052 0,066 0,057 0,057 0/17

41CrNi12 0,025 0,036 0,045 0,036 0,045 0,054 0,040 0,050 0,062 0,045 0,054 0/17

Otel de tabunatitire

0LC35; OLC45;15Cr08;40CM0; 41CrNi12 0,018 0,025 0,030 0,025 0,031 0,037 0,028 0,034 0,043 0,030 0,037 0,0

Fonta cenupie 0,053 0,072 0,090 0,072 0,090 0,110 0,082 0,100 0,125 0,090 0,110 0,

Fonts aalaabila 0,038 0,050 0,063 0,050 0,065 0,077 0,058 0,070 0,089 0,065 0,077 0,



1 4 . 7 FILETAREA. CU FTLIERA

Cu se pot prelucra £llet6 in de precizie

W * 1 viteza da apchlereIn oaw.il folosirii filierelor rotunde a pieptenilor

H H moritaî in capete cu descbidere automata,viteza de aschie- stabile?te duptL tabelul 14.33.

pentru durabilitatea scailelor a^chietoare din relaljiile ^•tezei de a§ciiiere se recomandd:

W* - pentru filiere rotunde T - 100 - 200 nm;1 pentru capete de filetat t | 80 I 160 min.b. stabilirea puterii necesareRelaîile pentru calculul puterii sint date in tabelul

14.34*c. Manentul de torsiune necesar la filetarea cu filiera

B p dat In tabelul 14.35.In tabelul 14.36 sint date regimuri de a^chiere pentru

filetarea cu filierfi din oêl rapid Rp 3 pentru o durabilitate | = 90 min.

Tabelul 14.32 V alo rile c oe fic ien tul ui Cy din r t l a t i i viteze i de e>chiere


Ojel carbon cu Rm = 750 N/mm ;Otel carbon o te l crom - nic hel cu R^ =750 N/mmOt«l crom-s iI iciu-mangan cu Rm =750Otal aliat c i l i t 91 re v en it cu HRC < 42

Tabalul 14.34 Jtelefii de calcul f i coef icienfii da corectie pentru puterea efectiv! laf i l e t a r e a c u f i l i e r e rotunda sau capete da f iletet cu daschidere autoaatl

Danuairaa sculei Haterielulsculei

Materielul da p re lu crat

Lichidul dar ic i re

Putere a, In CP

FilierS rotundS 0SC 12 0LC 45 Emulsie 0,Q6d1 '6 p°'6

= T0,S

Capete ds f i l e tat cu deschide-ra automata

Otelrapid

0LC 45 Sulfofrezol 0,151d1'3 p0'3

Ne * T0 ,5

Coef ic ie n t 1 ide corectie in functie de nature materialului

Danuai rea sculei 0LC10 0LC20 0LC35 0LC45 41Cr10 20Cr-Ni FontA modif icats

Fitiere rotunde 0,6 0,7 W 1 , 0 0,9 1 , 0 1,4

Capet# da f He-tat cu deiohide*

N auiceatA0,4 0,6 0,9 1 , 0 0,9

m

1,1 I f

5 57



Tabalul 14.33 to Iat 11 ds ealwt pi onef latent I da oarwfla pentru datenalneree vltn»tB a u M m la f l U t a m ou fillere

jptiuilriiaoulal

I F Harerotunda

Hatarlalul aoulal

0SC 12

08C 12

08C 12

OSC 12

Matarialul fl proluorot

Otal oarbon

ou R *730 N/aaflH P I oroai pi ou oroa-

niohel jou R -750 N/aa* fl

OSC 12

ICapeta daIfilatatleu daa*lohidara(automat a

Otal oroa-siltoiu-nan*gan *

ou *,"730 N/an

Ouralualnlu pi alaotron

Alan!

Otel rapid

Otal rapid

0(al rapid

Opal carbon

ou R *750 N/auaa

Otal crom pi cu crom-niohal -

ou I *750 N/aa■

Otal oroa-aHiciu-aangan 9

cu R *750 N/aaa

Llohldul da rlolra

Eaulafa

Eaulaia

Eaulaia

Eaulaia

Eaulaia

Vitaza da apchiere

2,7 d ^ ^

v«

Sulfofrezol

Sulfofrezol

Sulfofrazol

v=

v®

T°*5 p1^

2,16d1,2

T0 5 p1#2

1,11d1'2

jQ'S p1#2

12 d1,2

T0,5 p1,2

9 d1,2

T0,5 p1,2

7,4 d1,2

ii PH

5,9 d1,2

5,9 d1,2

Pi m

Coaf Icient i da corectie functie de natura naterialului

Danuairea sculei Haroa otelului Bronz pi alaal Fonta nodifi-catl

Filiara rotundapi capote do f i*letat ou deachi*[dare automata

0LC10

0,6

OLC20

0,7

OLC 35

1,0

0LC45

1,0

41Cr10

0,8

20Cr-Ni

0,9 2,0 1'7 I

14,8 BTLEEAREA IN VIKI1SJ

Filetarea in virtej este o variants a frezSrii filetelor sau a frezSrii cu capete de frezat.Se pot executa filete metrice sau trapezoidale, precum §i melci. Prelucrarea se execute in tr-o singuri trecere.

a- Stabilirea raportului intre diametrul cercului descris de virfurile cutitelor de pe capul de filetat §i diametrul

fiietului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor ,uzu-



Tab* lul 1*-33 «ala|1f oalcul pi ooaf tolantl da oaraotta pont.ru aaaanurt da tar a tunam o m r la f ILatara

' jû alra a aailvl Haroa ofa*lulul

Hatarialul da praluorat

Llehldul dariatra

Hoaantul da toratuna,daH x aa

ptl la ri rotund* OSC 12 QLC 45 Caulalaim m n

Capita da fila-tat ou daaohlda-

autoaati

0(alrapid

OLC 45 Sul f ofrazol1 *»4,6 d1*1 p1'5

Coaficiantil da coracfcia fn funotta da natura aatarlalulul

Danualraa aoulai OLC 10 0LC20 OLC35 0LC45 41Cr10 20Cr-HI Fonti aodtftcatl

Filiari rotunda 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 1,1 o,e

Capata da f Ua- tat ou daach ida- ra autonat*

0,7 0,8 0,9 1,0 1,2 1,2 0 8

ra §i durabilitatea tdi§ului sculei,forâ de a§chiere §i vihra- £iile din timpul prelucr&rii.

In tabelului 14,37 sint date valorile raportului astfel £ncit retragerea capului in poziîe initials (in direcîe longitudinal a ) s& se faca f&rd retragerea radialS a cuîtelor.In mod practic se reccmanda pentru raportul dydNl, 3-1,6. Raportul diametrelor in cazul filetSrii melcilor este dat in tabelul 14.38.

b. Stabilirea avansurilorAvansul circular al piesei la o rotaîe a capului portcnî

te se stabi le§te cu relatia: d n_sr = --------— [nun/rot]/ (14.33)

nc cos 4»

in care d este diametrul exterior al filetului, mm; r y turatia piesei, rot/min; - unghiul de inclinare al elicei filetului, stabilit cu relatia:

P ,p = arctg ------ - (grade) (14.34)

in care: p este pasul filetului, mm; d^ -diametrul medxu al fi

letului, mm. ,La un cap cu z cutite avansul circular pe rotaîe §i pe

cufit:s„ jrdiL

sd a _ = ------- -------- - [mm/rot] (14.35

z nc z cos pm

559



Tabelu I 14.36— t‘f M " fH i» ™ pentru f U .t ft

&ia»e-

trul

1 m — —wfViUi

________ Filat metric

f ile-Normal

f in ijtul

MR Pasul f iletu-

lui

Vitezav.

Turatia

n.

Pasul

filetului

Vitaza

v.

Turatia

n

Pasul

filetului

nun m/m in rot/min mm m/m in rot/minP,mm

0

1 2 '3 4 5 6 7

3'0 0,50 2,0 212 0,35 3,0 3203,5 0,60 2,1 192 0,35 3,1wfciW285

4,0 0,70 2,2 175 0,50w

3,2 2554,0 0,80 2,3 146 0,50

r3,3 2106,0 1,00 2,4 127 0,75 3,4 180 0,50

I 8/0 1,2 2,5 100 1,00 3,5 140wt 0,75

1 10,0 1,50 2,6 84 1,00 3,6 115f

0,75] 12,0 1,75 2,7 72 1,50 3,7 100

¥1,00

14,0 2,00 2,8 64 1,50 3,8 85 1,0016,0 2,00 2,9 57 1,50 3,9 77 1,00

18,0 2,50 3,0 53 1,50 4,0 71 1,0020,0 2,50“ 3,1 49 1/50 4.1 65 1,0022,0 2,50 3,2 46 1,50 4,2 61 1,0024,0 3,00 3,3 44 2,00 4,3 57 1,5027,0 3,00 3,4 40 2,00 4,4 52 1,5030,0 3,50 3,5 37 2,00 4,5 48 1,5036,0 4,00 3,6 32 3,00 4,6 41 2,0042,0 4,50 3,7 28 3,00 *,7 36 2,0045,0 5,00 3,8 27 3,00 4,8 34 2,0048,0 3,0052,0 3,00

Turatia Pasul filatu lui

Viteza

rot/mina/ain

pi ?i ■bronzului, folosind scula din Rp3, pantruT=3D iin

Vitazav.

ID/m in

Vitazav.

a/ain

Turatia n.'

rot/min

Pasul filatu- luiP,mm

TuratiaR rrot/■in



3,00 I 6 , 7 41 2,00 53 V » / I f M

1----- ' 1 1 _________ Ttalul H.3b.(€ ont\niKrtCoe»f icienti de corectie tn functie de reziatenta la rupere a eaterialului

R^ , H/na? 450 550 750 850 950

I Otel0,60 0,70 1,00 m 0,80 0,70 H

Observatie: Pentru filetarea fontei se va corecta viteza cu ky = 0,50

Filetarea cu filierei Rp3

filiera pentru filet Withworth 91 gaz a oteluluicarbon cu R =700 H/ m jiibronz cu HB=90 far? racire, cu aatarialpi durabilitatea T=90 min. Pentru alta conditii aa vor corecta valorile vitezei cu coeficientii da aai jos.

Filet normal, fn toli Withworth Filet pentru tevi, fn toli

Diametrul Diametrul I

nominal, D D, mm

tol i

jj , 3/16 4,76

I H V 4 6,35

5/16 7,94

mm

Viteza v,

m/min

Turatia n,

rot/ain

Avanaul

v*, mm/min

1,58 1,55

1,27 1,85

110g i 1/8 9,728 0,907 M

Turafia n, I Avanaul

rot/aln |Vf ,

92 116

1,41 2,00 80 113

1/4 13,175

3/8 16,662

1,337 3,7

1,337 4,6

100

81

65

i/ain

K B

117

113



Z

9

S

Tab* tut H. J6 («ani



Ti bt l u l 1 4 . 3 7 R a po r t ul d ^ /d pa nt r u p r a t u o r a r M f i l a t u l u i

fllatul dapreluoret

Pasul f 1letulul, on

2 3 4 5 6 8 10 12 16 j 20 I 24

4,/d, ainia1---- j

Hetric 1,29 1,27 1,25 1,23 1,18 V,15 ' | - - | - -

Trapezoidal 1,32 1,37 1,33 1,35 1,31 1,39 1,37 1,34 I 1,34 1,32 1,29

Tabelul 14.38 Raportul d^/d pantru prelucrarea aaloHor

Unghiul elicei,grade | /d Unghiul elicei, grade dt/d

0... 5 1#1 15...20 1,4-1,|5...10 1,2 20...25 1,5-1,610...15 1,3-1,4 2$...30 1,6-1,8

In tabelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pen

tru avansul pe cuît la capetele cu tangents interioarS., in cazul cuîtelor cu pl&cuê din carburi roetalice P10.

Tabalul 14.39 Avansul pa cutit la filetarea In vfrte]

Proprietltile mecanice ala oteluluida prelucrat

Avansul circular pa uncutit sd, aa

Observatii

Rezistanta Io ru pere R^, N/mnr

Duritatea Brine11HB

550 1 53...1 61 1 , 0 . . . 1 , 2 Valorila aai eari ale650 1 7 9 ...1 9 2 0 ,8 . . .1 ,0 avansului pe cutit sa750 2 1 0 ...2 2 0 0 ,6 . . .0 ,8 iau pantru prelucrarea850 2 3 5 ...2 5 0 0 ,4 . . .0 ,6 pieselo r rigid e

c. Stabilirea vitezei de a§chiereLa filetarea in virtej cu cutite prev&zute cu carburi

roetalice, %a filetelor metrice §i trapezoidale, viteza de a§chierese calculeazS cu relatia:

m m cv Kvv *= —----------- [m/min], (14.36)

R ; *■ sdv

in care: Cv este un coeficient care *fine seama de natura materialului. Pentru o£el cu rezistenfa la rupere = 750 N/mm §i cufitele capului de filetat din plflcufce metalice P10,CV * 2330; T - durabilitatea cuîtelor, pentru care se reoomarrii 80 min.

563





potflEninBraa puterii

filetarea intr-o singura trecere neoesitA o putere:I pentru filerte raetrioe:

I I _0,5 I 0,4 0,3 0,60,1 P SB Z j \r’

Hn - ------- ~—a J ----- i---- BCl

I pentru filete trapezoidale:

0,028 p 1'2 sd0'6 z0'5 v0'8Nn » --------ill-------- — [W] (14.42)

a

In cazul prelucrarii unor filete cu pa?i mari din mai mul-. treceri, puterea calculate cu rela^dlle (14.41) fi (14.42)H gjpiificct cu raportul intre inaitiraea a^chiata la o trecereH jj i imea totals a filetului.H in tabelul 14.41 sint recomandate valori pentru reginul de--chiere in cazul prelucrarii unor filete trapezoidale cu un|H cu doua cutite.

14.9 RB3IMURI DE ASCHHRE IA PKEEUCRARiiA PE HRSINIDE FREZAT CU MAI Mir.TR smTK STMIT.TOH

In cazul prel ucrar i i pr i n f rezare cu mai multe scule si-

niltan, condi t i i l e concrete de l ucru pot conduce la aparitia u-yi a sau a mai raul tora di nt re resti cti i l e urmatcare:1. exi sta o aceea§i l ungi me de deplasare cu avans de lucru

pentru toate scul el e;M 2. se i mpune ca toate f rezel e sa lucreze cu o aceeaî tu-ratie de l ucru;

3. este necesar ca turat i i l e de l ucru ale frezelor sa seafle i ntr-un anumi t raport;

4.apare necesi tatea ca pentru toate scul el e a chi etoare sase l ucreze cu aceea?i vi teza de avans, i n mn/ mi m

14. 9. 1 Cazul vi tezei de avans uni oe

Proi ectarea regi mul ui de a§chi ere presupune parcurgereapmStoarel or etape:

1. Se determi na el ementel e general e aferente unei anumiteprelucrari :

i al egerea schemei de prel ucrare;1 al egerea ma§i ni i - unel te;I stabi l i rea metodei de i nstal are a semi fabri catul ui ;



Tabelul 14.41 Viteza da apchiere le filetarea fn vfrtej a filetelor trapezoidala cu un cap cu 2 cutita, e/sin

Materialul cara aa prelucreazX

I Pasul

filetului,

p,BB

Otal da constructii, otel carbon, otel crce,ot*l

2c ‘om-nicheI,otel crom-siliciu-mangan cu Rb ,N/m

Otel croarsiliciu-aengan Rr, N/an^ Dt«l croe crcai-nichel RN/aa i3B i*

650 750 1150 1250 I m 1150 1250

Avansul pa cutit, ' “ft

0,8 1,0 1,2 0,6 0,8 1,0 0,3 0,4 0,6 0,3 0,4 0,6 °,3 I 0,4 0,6 0.3 0#4lo/

3 274 245 224 275 238 2121 4 238 212 194 238 206 184 269 216 161 248 200 148 215 173 129 198 159111I 5 212 -.190 174 212 184 164 240 194 143 221 179 132 173 155 114 178 143 10

6 194 174 158 194 168 150 219 176 131 202 162 121 146 141 105 163 130] 98 168 150 137 168 146 130 190 153 113 175 141 104 129 122 90.6 ,140 1121 610 151 135 123 150 131 11712 137 123 113 137 119 106

Coeficientul de corectie 3

a. In functie da nurfrul da cutita din capul portcutite ?i da durabilitatea sculelor

Nuaarul da cutita din capul portcutite 2 | 3 4 Durabilitatea recooandabila. ■in 20 40 60 ■0

Materialul cara aaprelucreazS”

Oteluri necalita pi otel calit croa-ailiciu-mangan Coef icientulde corectieal vitezei daapchiere ||S|

1,41 1,0 | 0,821 °'71

Oteluri carbon da constructs, oteluri crom, oteluri cro*»-ni“chel de calltate

1,46 1,0 0,80 I 0(6

b.In functie da valoaraa uzurii cutitului

MSriaaa uzurii cutitului pe. suprafata de alezare, aa 0,4 0,| | 1,°

Coeficientul de coreotie e vitazai de epchiere, 1C y 0,8 1,0 jj I n *



gtabilixea sculelor afchietoare, a dispozitivelor fi ve-^ r e l o r ;

stabilirea modului de instalare a sculelor.1 gg determinfi valorile adindmilor de a$chiere, respoc—

in principiu reoanandSrile de la prelucrarea cu o sin-

g | pe asemenea, unnSrindu-se recamandSrile valabile la pre-rea cu o singurS scuIS, se determina valorile avansurilor

V * np/dinte, pentru fiecare dintre frezele care vorlucraa a iitan. Se verifies avansurile la ccndiîile de rezistenfcS a®j|?misinului de avans §i de rigiditate a domului portfrezS.h M se determinft avansul pe rotaîe sr( pentru fiecare fre-

zS:sri = sd5 z, [itin/rot], (14.43

numSrul de din£L ai frezei.

H 5 . pe baza diferitelor recamandSri sau a datelor din tabelul 11-37s® stabilesc durabilitSfcile csDnven^cml-eoanamice alefrezelor.

6. Apelind la relaîile valabile in cazul prelucrSrii cu ogjjûra scuIS, se calculeazS vitezele de afdiiere convenîo-nal-eccnamice '

7. se detervinS avansul conventional - eccnanic sBj, innn/ndn, considerind cS fiecare frezS lucreaza independent:

s.s = * W « spi [mm/tain] (14.44)

9. Cunoscindu-se valorile avansurilor pe minut sBj fi celeale ooeficienfilor exponential! ai vitezelor relative (coefici-en i utilizaî la calculul vitezelor de a^chiere, z{ = 1/m,) ,secalculeazS mSrimile auxiliare H {:

zi1000

w, = (----) , (14.45)

s.i10. Se determinS suma ZW, a mSrimilor auxiliare §i,cu aju-

tonil acestei^, avansul cooiun scot|:

1000sco, “ ----------- [Am/min], (14.46)

1

zi(ZW,)

i



CbsarvBtia. Atunci cind frezale lucraazA aimultan cu valo.ri diferitfi ale ooeficianfilor z, ai vitezelor relative, inainte da a se determina mSrimile auxiliare H)f se va recurge la §analizS a valorilor celor mai scAzute ale avansurilor sa(. Din.tre valorile sal se stahile^te astfel valoarea minimi a 1n.DacA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze aepAjesccu mai nult de 50% valoarea sa B)n, mSrimile auxiliare W, se vorcalcula ccnsiderindu-se pentru z, o valoare unicA, §i anume ceacorespunzAtoare frezei care lucreazA cu avansul minim sa I ,iSca insA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze depA-§esc valoarea s m at cu mai puîn de50%, se deterrainA valorileauxiliare W, in nod separat,cu valorile z ( corespunzAtoare lor.Se vor obpxie ca atare douA valori pentru avansurile ccmune(s^, H scoa2), ^ ccnsideraîlle ulterioare urmind a se luamedia aritmeticA a acestora ( s).Astfel de situatii se intil-nesc insA relativ rar in practica uzinalA.

11. Prin luarea in ocnsiderare a mSrimii avansului ocnuns , din gama de avansuri a ma§inii de frezat se adoptA avansul s^, in mm/min, cxmun tuturor frezelor.

12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazA turatiileneoesare de lucru n ^ ,.

S<»uHnw i ” — [rot/min] (14.47)

SH

13. Se adoptA,din cartea mafinii de frezat, turatiile s Bpentru fiecare dintre freze.

14. Se determinA avansul efectiv sr afi, in mm/rot, pentrufiecare frezA:

®IDUSrtfi= --- [ran/rot], (14.48) •

*Vu)in care este avansul comun ales din gama de avansuri a ma-5inii-unelte, in mm/min,iar n^, - turatia realA de lucru pentrufiecare frezA, adoptatA din cartea mafinii-unelte, in ror/min.

15. Se calculeazA avansul efectiv pe dinte, s, pentrufiecare frezA:

®r of is^j = ---- [nm/dinte], (14.49)

2 i

16. Cunoscindu-se turatiile reale n ^ §i diametrele decalcul ale frezelor, se determinA vitezele efective de afchierevaf(/ in m/min. I



17. Utilizlndu-se relatiile de la prelucrarea cu o slngurftgoul&# 98 determine mSrimile canpanentalor tangen iale Fu ale fortelor da a§chiere, in N.

IB. Se calculeaza puterea efectivS de a§chiere pentru fie-oare frezS:

F t i v .ftN - ------ [kW] (14.50)

6000

H care Fti este mSrimea ccenponentei tangential© a fortei dea chiere, determinate prin luarea in considerare a avansului e-fectiv de lucru, in daN, iar v#fl -viteza efectivS de a§chiere,£n m/min.

19. Se realizeazS o verificare privind asigurarea puteriinecesare pentru a§chiere de cStre puterea electromotorului ma-§inii de frezat:

J$ y ' 2N#fi < r, , (14.51)

in care SNef i este suma puterilor efective necesare a§chierii;K - puterea motorului de acîonare a mi§cSrii principale; rj mraniamentul transmisiei.

In cazul in care:

m t= a > 1, (14.52)

rj N,mu

se va efectua o miscare ds a ori a avansului conun s ^ §i,prinurmare, §i a turaîilor de lucru n ^ ale frezelor.

20. Evaluarea durabilitStii fre2elor pe baza numSrului depiese prelucrate §i stabil irea intervalului de timp dupS carese va efectua inlocuirea fiecSrei freze presupune determina-rea prealabilS a norraei de timp pe bucatS Nt, pe baza companen-telor acesteia (timp de pregStire-incheiere, tiup de bazS,tirapia jutStori, timpi de deservire tehnicS §i organizatoricS, timp deodihnS §i necesitaî fire§ti), in min.

21. Se calculeazS durabilitatea efectivS a fiecSrei freze,T#f., folosind relatia:

z iv . Tconvi conv i _ .

Tef - = -------------- — [min] (14.53)z i

v .f i

in care voony. este viteza conventional - economics considerateinitial, in m/min; Tconvi -durabilitatea conventional-economics,

569



in min; vsf, I viteza efectivS de afchiere,In m/min; z, - coeficientul exponential al vitezei relative de afchiere.

22. Pentru fiecare frezS se determini durabilitatea,pe baza numirului de piese prelucrate:

Ti I — [buc] (14.54)

bl

in care t,,, este tlopul de baz& aferent fiec4rei freze.

23. Se calculeazS intervalul de timp dintre doua schimbSriconsecutive ale fiecarei freze:

t( = q, Nt [min] (14.55)

in care Nt este norma de timp pe bucata, in min.

14.9.2. unei hiraîi unioe a tuturor frpmlnr

0 exemplificare a unei asemenea situatii se poate ccreare-tiza prin cazul utilizSrii mai multor freze mcntate pe acelafid o m portfreza. Schimbarea uneia dintre freze reclamS o inlocu-ire fi a celorlalte scule, pentru a nu fi afectat& precizia re-glcLrii frezelor la dimensiunile de lucru.La proiectarea regimului de afchiere, se va presupune c S . toate sculele sint caracte-rizate prin aceeafi valoare a coeficierrtului exponential z al

vitezelor relative, situaîe de altfel frecvent intilnitfi inpractice ( prelucrindu-se de obicei unui sau mai multe semifa-bricate dispuse in §ir,cu freze avind partea activ& din acelafimaterial).

Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint:1. Se determinS elementele generale ale prelucrSrii, aHing

cele menfcicnate la punctul 1 din subcapitolul 14.9.1.2. Se stabilesc valorile adincimilor de afchiere pentru

fiecare frez£.3. ItonSrindu-se recomandflrile de la prelucrarea cu o sin-

urS scula, se aleg valorile avansurilor pe dinte sdj, inm/dinte.

4. Se calculeazS avansul pe rotatie srjf pentru fiecarerezS

sri = sdf z, [mm/rot], ‘ (14.56)

Deoarece sculele sint mcntate pe acelafi da m , ele trebuie a-lha un avans‘unic pe rotatie,srj: din acest motiv,se adopt*

rept avans ocmun sr valoarea avansului minim rezultat pe baza



Eel®t^®l (14.36).5. se rec alculeazA avansurile pe dinte pentru fiecare fre-

sd, g — [mm/dinte] (14.37)z,

Valorile avansurilor pe dinte se verifies ^.inirtl cont de

—niL iile de rezistenâ a mecanismului de avans §i de rigidi-tatea dornului portfrezS.6. Utilizind relatii adecvate.se determina lungimea cursei

a§chiere lca) pentru fiecare freza, in mm.7. Se calculeaza coeficientul timpului relativ de a§chiere

pentru fiecare freza, cu ajutorul unei relatii de forma:

cai(14.58)

^cai nax

in care lcti este lungimea cursei de a§chiere la faza i, iar | . este valoarea maxunS a lungimii cursei de a§chiere, din-

cele determinate pentru frezele montate pe acela§i dorn.8. Urmfirindu-se datele din tabelul 11.3,se stabilesc dura-

bilititile conventional - economics Tconvi pentru fiecare frezS.Se calculeaza I Tconyi a acestor durabil itaî ccnventio-

p» 1 -economice.9. Folosind recomandarile de la prelucrarea cu o singura

scul&, se determinS viteza de ajchiere pentru fiecare freza v jf

in m/min.10. Cunoscindu-se valorile vitezelor de a§ehiere v ; fi diametrele de calcul Dcj ale frezelor, se calculeaza turatiile conventional-eccmomice (de calcul) noj.

11. Se stabilefte freza pentru care a rezultat turatia conventional -economics minima (scula limitative), mSrimile aferente primind indicele lim.

12. Se determina valoarea aproximativa a coeficientului de corectie pentru durabilitatea frezei limitative:

t 1 t ,lim conv1Kr = ------------------

- (14.59)

Tconv Iim

in care r este coeficientul timpului relativ de afchiere pentru freza limitativS.

13. In functie de valoarea aproximativa K, a coeficientului de corectie a durabil itStii sculei limitative §i ds valoa- rfea z a coeficientului exponential al vitezei relative, din tabelul 11.5 se determina valoarea aproximativa a coeficientului



K_, da oorectie a vitaaai da afchiere.14. Se calculaazi turatia aamunA da lucru a frezelor:

* W eonvlia !«*/**»] (14.60)

15. Se adopt*, din cartea ma§inii de frezat, turatia ceamai apropiat* de valoarea nMjl aceasta fiind turatia real* n^.

16. Se determinS m&rimea avansului unic pe minut:

s» “ sr [mm/min] (14.61)

17. Din cartea ma§inii de frezat, se adept* valoarea avansului unic efectiv pe minut, s^.

18. Se recalculeazS avansurile pe rotatie gi pe dinte:

SIJUsr “-- [nm/rot] (14.62)

S rsdi * --- [nm/rot] (14.63)

zi19. Se determinS vitezele efective de agchiere pentru fie

care frezS: se stabilesc mSrimile oompanentelor tangen£iale aleformei de a§chiere pentru fiecare frezS, folosind relatiile dela prelucrarea cu o singurS scula. Cunoscindu-se aceste date,seefectueazS verificarea legatS de asigurarea puterii necesare

aijchierii,prin puterea motorului electric al maînii de frezat.

14.9.3 Cazul unor scule a^chietoare instalate la mai multepoyyifri.i de lucru

0 astfel de situaîe apare, de exemplu, atunci cind ma§inade frezat dispune de mai multi arbori principali, unii dintreaceftia lucrind cu o singurS frezS, in timp ce pe alfrii sintmontate mai multe freze.Se prespune, a§adar, o combinaîe a ca-zurilor din subcapitolele anterioare.

Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint urmS-toarele:1. Se deterrain* elementele generale specifice opera$iei de

frezare, adicS cele menîonate la punctul 1 din 14.9.1.2. Se stabilesc valorile adincimilor de afchiere pentru

fiecare dintre freze.3. Se determine valorile avansurilor pe‘dinte sdj, in

mm/dinte, pentru fiecare frez*.4. Se calcul'eazS, pentru fiecare frezS, valoarea avansului

pe rotatie sri:

572



s ri - Sdl *1 [ mm/r ot ] , (14.64)

.60)

cea

61)an-

62)

e-lede#se re.

te

naet

-

f i i x t l nuiafirul da dinî ai frezei.^tunci cind pe aoalagi dorn sint marrtata mai multe freze,

e* r € p t valoare unica a avansului pe rotaî.* H adopts valoarea| B g l dintre cele obtinute cu ajutorul relabel anterioare.

5. In cazul frezelor pentru care s~a adoptat o altA valoa-B I avansului pe ratable decit cea unicA, se recalculeazA H ri®ea avansului pe dinte. In aceasta etapA, se pot efectua de asanenea verificarile privind rezistenâ mecanismului de avans

H rigiditatea domurilor portfrezA. DacS este necesar, se pro-JedeazS la mic§orarea avansurilor pe dinte §i se reiau calculele incepind de la punctul 3.

6. Urmcbrindu-se recomandarile valabile la prelucrarea cu osingura scuIS, se stabilesc valorile vitezelor de a^chiere.

7. Cunoscindu-se valorile de a§chiere H cele ale diametrelor de calcul ale frezelor, se determine turatiile de calcul

DacS pe acelaî dorn sint montate mai multe freze, drept turatie corounS se va folosi cea determinate pe baza relaîei (14.60), prin urmArirea indicaîilor din subcapitolul 14.9.2,

pinS la punctul 14 inclusiv.DacS pe dorn se afia o S B fre- zA, turatia de calcul a acestaia se determine dupa indicatiile expuse la prelucrarea cu o singura sculA.

8. Pentru fiecare freza instalate pe acela§i dorn portfre- zA, se calculeaza avansul pe minut sai:

s r n i = sri nci [mm/min] (14.65)

s j fiind avansul pe rotaîe determinat pentru frezele montate pe acela§i do rn portfrezA, in mm/rot, iar nci - turatia de cal

cul, in rot/min.9. Corespunzator avansurilor sBi determinate cu relatia (14.62), se calculeaza valorile mSrimilor auxiliare W.:

zi1000

Wj = (-- -) (14.66)

10. Se determine suma I Wi a marimilor auxiliare cal cul ate

la punctul anterior.11. Dispunind de* valoarea sumei marimilor auxi l i are, se

calculeaza marimea avansului comun s^:con

[mm/min] (14.67)1000 -■

l/Z(2 Wt)

573



Observable. Atunci cind fresale inatalate In poeturi dia-tincte de lucru se caractarizeaz* prin valori diferite ale aoa-ficienîlor exponenîali ai vitezelor relative de aqchiere, Hvor lua In considerate indicaîile menîonate la cbeervaîa dala punctul 10 din subcapitolul 14.9.1.

12. Din cartea maginii de frezat, se adoptA avansul real§M in mm/min, valoare camm* tuturor frezelor.

13. Se calculeazfi turatiile de lucru n, pentru fiecare arbore principal:

s »jn, | — [rot/min] (14.68)

®rl14. Din cartea raaginii de frezat, se stabilesc turatiile

efective pentru fiecare arbore principal.15. Se recalculeaz* avansurile pe rotatie §i avansurile pe

dinte pentru fiecare frez*, pe baza indicaîilor de la punctul18 din subcapitolul 14.9.2.16. Se determine viteza efectiv* de afchiere v#f,:

* Dclv.„ - ---------- [n0nin], (14.69)

1000

D j fiind diametrul de calcul al frezei, in mm, iar - tura-£ia efectiv* a arborelui principal pe care este instalat* freza

respectiv*, in rot/min.17. Se stabilesc in3riia.il e canpanentelor tangenîale Ftjale forêlor de afchiere, folosind indica£iile de la prelucrarea cu o singur* scul*.

18. Se verifies masura in care puterea necesarS procesului de a§chiere este asigurat* prin puterile motoarelor electrice de acîonare a arborilor principali.

14.9.4 Exenplu de calcul al parametrilor regimului de af

chiere la frezarea cu nai suite scule simultan

Se va lua in considerate cazul unei piese de tip carcas*,executat* din font* cenu§ie Fc 200, pentru care unele suprafeêplane exterioare pot fi prelucrate pe o mafin* de frezat longitudinal: in fig. 14.6 sint menîonate doar acele dimensiuni alepiesei care intereseaz* din punctul de vedere al prelucrSrii.

Suprafeêle care urmeaz* a fi prelucrate au fost eviden-£iate prin hajurare incruci§at*. Se presupune a fi necesar* date rminarea numai a parametrilor regimului de afchiere.

574



.— !

+ -

M a t e r i a l : FC 200

D u r i t a t e : 190HB(daN/cm2)

Fig. 14.6 Piaai de t ip carcaaS pi suprafete le cara urroeazS a fi obtinute prin frazara

Fosibil itatea prelucrfirii suprafetelor respective pe o ma-

§inS de frezat lcngitiriinal, prevSzuta cu 3 capete de lucru, conduce la incadrarea probleraei in cazul I prezentat in aoestcapitol, cel al prelucrarii cu viteza unicS de avans. Sint men-

îonate in continuare etapele parcurse in vederea determinariiregimului de afchiere: rezultatele diferitelor calcule sint in-scrise intr-o fi§3 de calcul al parametrilor regimului de a§-chiere (tabelul 14.42).

1. Stabilirea schemei de prelucrare: se consider^ a fi po- sibild prelucrarea prin frezare a suprafetelor plane in ccnfor- mitate cu schema din fig. 14.7.

2. Alegerea ma§inii-unelte pe baza oandjfciilor concrete e-xistente: se va executa prelucrarea pe o ma§in& de frezat lcn- gitudinal de tip FP 16.

3. Stabilirea metodei de instalare a sendfabricatului: seva recurge la orientarea §i fixarea sendfabricatului direct pemasa ma§inii, cu ajutorul unor bride §i al unor §uruburi.

4. Stabilirea sculelor a§chietoare:se vor folosi trei freze frontale annate cu pl£cu£e din carburi metalioe de tip K30; dou& dintre aceste freze (N2 §i N3) vor avea un diametru exterior de 315 mm §i un numSr de dinî z2 = z3- = 16 dinti,iar freza HI va avea un diametru exterior de 400 mm si un numfir de din i z1 * 20 (unghiul de atac principal x * 60 ). In calitate de verificator se va folosi un §ubler L « 300/0,1.

5 7 5



P

*u aai aul<• «raw a unalpita* aa d» t i p aareaal

I

5. Stabilirea modului de instalare a sculelor: frezelefrontale sint ptw&aut* cu aleeaje prin intermediul cSrora are :loc fixarea lor pe domuri, ce se vor manta, la rindul lor, In :arborele principal al fiecArui cap da frezare.

?. Detaradnarea valorilor adincimilor de a§chiere: pentru Itoate s^rafeâle necesar a fi prelucrate, adincimea de a§cJii-ere va fi t » 5 nm«

8. Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avindu-se in jvedere atit recowandSrile da la prelucrarea cu o singuri sculfi,c i t $i oondj^.iile c o n c r e t e de prelucrare, se adoptA sd " 0,3 jlinm m / d in t e .

9. Calculul avansului pe rota£ie: tinlnd de numerele |de din£i ale frezelor, se poate serie:

s1 - sd, z, - 0,3-20 ” 6,0 [mm/rot]

Sj = Sj - Sjj 2j - 0,3-16 ” 4,8 [mm/rot] 1

10. Pentru frezaN1 se va lua in considerare o durabilita-te T, = 360 min, in tirep ce pentru celelalte douS freze T2 | T3

240 min.11. Calculul vitezelor de afchiere se va efectua cu rela

tia:

464-Dj0'2v , -----------------------------K.v K.i K so Kx [m/min]

m 0,32 * 0,15 0,35 ¥ 0,2 .> I dl *”11

Pentru frezele N2 fi M3, lungimea de contact t. se va luaoeva mai micS decit valoarea maxima, intrucit frezele vor lucrarelativ pufin timp cu o lungime de oontact la aceasta valoare.

376



464- 400°a

36°U'“ 1.0-0,BS l.o-i.O II 93,73 [m/taim]; * '^ P ? 5 H

464 •3150,2

Vo IP (.. ' ~ •24Q0'32 5 ° '15 0 ,3 ° '* 13q°*2 I 1 ' ° ‘0 #085*1#0*1#0

= 9 7,5 6 [ m/mi n];

464-315°,2r

V3 ( 240°'* 5°'15 o ,3 0' 35 iso0»2 ] 1 '° '° '85‘ 1 '0 ,1 ' 0 |

H I 94,81 [m / m in],

H p ,I 12. Turatiile cxinventianal-eoaoaiiiae se vor determina ape-lirel la relatia:

1000 vin . 1 - - - - [rot/min]*XOnVl r------------------

Tt D ;

I nl o cui r v i v a l o r i l e c unos c ut e , s e aj ung e l a :

§B C 1000-94,73

filf;';" convl= 75,38 [rot/min];

7T-400

fi&: conv2 1-315

1000-94,81 [rot/min].r ____ _ ______ 95,80I conv3 M 315

577



. vansur e ocsnr en car a -eocmanaoe vor

S.1 ” s1 - 75,38-6,0 - 452,28 [mm/min];

s,2 I n00nv2 | | 98,58-4,8 | 473,18 [mm/min];

M I H 1 - 95,80-4,8 | 459,84 [mn/min].

14. MSrimile auxiliare Ht aferente celor trei avansuri oonentional-economice vor fi:

1z

1000 1000 0,321 i (---) | (----- ) I 11,935;

s b1 452,28

1z2

1000 1000 0,32W2 = (---- ) = (------) - 10,364;sb2 473,18

1z.“ 3

1000 1000 0,32W3 - (---- ) - (----- ) - 11,333.

s„3 459,84

15. Prin Insumarea mSrimilor auxiliare W,, se ob£ine:

I W, = W, + w2 + Wj = 11,935 + 10,364 1 11,333 | 33,632

Avansul oomun va fi deci

1000 1000*°324,66 [mm/min]

1/z 33,632°'32(Z W,)

16. Avind In vedere posibilit££ile de variable continuS aezei migcfirii de avans in cazul maînii FP 16, se adopts va-rea sfflu = 325 mm/min.17. Turatiile necesare ale frezelor vor fi deci:

578



a 333Sf f l ! - - - - - - a 5 4 ,1 6

«1 6 , 0[rot/min]

r Wi | « W - - - - *7 , 7 04 ,8

[rot/min]

18. Di n car t ea ma ini i- unel t e,se adopt s pent ru f iec ar e capde for£& t u r a t i i l e :

iV ji | 56 rot/min; i w - n^j - 71

19. Avansul real pe rotaîe va £i:

[rot/min]

s .* 325

8 -- - - - - - - - - 5 ,8I® 56 [nan/rot];

H 325ra------------*,57

>W 71[mm/rot].

20. Pentru avansurile efective pe dinte, se vor obtine va

lorile:

325

20[m m / d i n t e];

4,57

Bd»« d»f3

= 0,285 [m m / d i nt e ].

16

21. Vitezele efective de a§chiere vor fi:

* D0<v.n----------

1000

[m / min]

579



i 400*5670,37

1000

hi a v.fs 1 70,26 [m/ndn].

[m/min];

1000

22. Canponentele Fti ale for£elor de afchiere se vor de-

termina cu ajutorul relatiei;

11 Yt m mm | cF t sd a z d [daN]

Ft1 | 54, S0'9 •0,29°] 10011400"1'°| 464,10 [daN]

Ft2 I 54,50'9■0,2850'7*j1301j16j315"1,0 i 605,07 [daN]

FtJ | 54,5• 5°'’• 0,285°'74• 16• 315"1'°| 698,16' | [daN]

23. Puterea efectivS, calculate pentru fiecare frezS, va fi:

N.,1 *

wk m

tf.f3 =

Ft1 v#f1 464,1-70,73

6000 6000

Ft2 v.f2 605,07-70,26

6000 6000

Ft 3 V«f3 698,16-70,26

§ 7,08 kW

= 8,17 KW6000 6000

Pe de alta parte, puterea disponihil& va fi:

H - N n r? * 13*0,8 = 10,4 [ W i

se constate c & pentru toate capetele de frezat, pxitereaponibiia dep&?e§te puterea efectivfi de afchiere.Diversele rezultate ale calculelor au fost trecute in for-

nzularu(tabal

Tabalul

Hr.or

580



mularul "Fiâ de calcxil al parametrilor regimului de aqchiere11 (tabalul 14.42).

Tabelul 14.42 Fifa dt calcul al pari aulta acula miaultan.

itr ila r regiaulut 9 ifohiara la frazarea ou aai

FIS A DE CALCUL AL P ARAMETRIL OB REGIMULUI DE ASCH1ERE Danuaire raper:Carcamft

NuaAr dasen: 70.019.063

Mapina-unealtfi: &a?ina da frazat longitudinal F16 Di»poztttve:brida, turubuHVerificator: yii)Ur L=300/0,1

Nr.crt Mir feea da calcul Sinbol Fraza N1 Fraza NZ|FrazaN3

Scule aschietoere Frezl frontali

D=400aa D:2i0dinti z

c*60°/K30

«:315aa Id*16 |z-linti 11»60o/K3011

/

>315m I=§i Iinti I=60° 1K30

5V:

5 5 10.3 0,3 °'36,0 4,8 4,8 |

360 240 240

94,73 97,56 94,81175,38 98,58 95,801452,28 473,18 I 459,841

3,125 3,125 3,125111,935 10,364

33,632324,66325

11,3331

54,16 67,70 67,701

56 71 71

5,80 4,57 4,571

0,29 0,285 0,2851

70,37 70,26 70,261

464,10 605,07 698,16

5,44 7,08 8,17

13 13 13 |

10,4 10,4 10,4

2345

678

9

10111213141516

171819

2021

22

Adincimea de a?chiere,mmAvansul pe dinte recomandat, aa/dinteAvansul pe r o ta t ie , mra/rotD u ra b ilita tea conventional* economics,min

Viteza de aychiere conventionat-economic!ro/min

IT u ra tia conv entio nal economics, rot/minAvansul conventional economic, mm/minCoeficientul exponential a l vi tezei

r e l a t i v eMarimea auxiliarySuma marimi lo r a u x ili ar eAvansul comun, mm/minAvansul adoptat,mm/minTur a t ia ne c e s a r l , r o t / m inTuratia adoptatfi, rot/minAvansul re al pe ro ta ti a , nun/rot

Avansul real pe dinta, mm/dinteV itaz a a fo o ti v i da a?ch'iera,mm/fflinComponenta tangential8 a fortei de

a?chiere, daHPuterea efectiv! de a$chiere ,kWPuterea nominalft a raotoruLui capului de

frazat,kW

Pu terea dis p o n ib il i a capului de f raz at KW

vn

3n

2Vw

scoasmunneorvmusref

sdef vef

581



Cap.15. RB3IMURI DE ASCHURE LA RABOEMRE SI M3KEEZARE

15.1. NOTIUNI DE BAZA

Prin rabotare se pot prelucra suprafeê plane orizontale, verticale, inclinate sau canale de diferite forme §1 dimensiuni.

Operatia de rabotare capStd denumiri specifice, in functie de maînd: rabotare longitudinal & pe mafini de rabotat langitu- 1 dinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare transversal^ pe mafini de rabotat transversal (§epinguri), fig. 15.2; mortezare pe mafini de rabotat vertical, fig. 15.3.

In tabelul 15.1 sint prezentate mi^cdrile principale §i de avans in cazul celor trei tipuri de prelucrSri.

Tabelul 15.1. Nipdrilt m m m t * pralucririi prin rabotare

Hasfna

Mijcarea principali Avanaur\la

directia executS diractia executi

Rabotezi

orizontal!

piasa

scula

orizontal

vertical

inclinat

scula

Raping scula

orizontal

verticalpiasa

vertical

fnclinatscula

Mortazlverticals

fnclinatl

longitudinal

transversal

circular

piesa

582



D i n p r i n c i p a l a

c )

Dir. efectiva=Dir. pri ncipal o

b)c )

Fig.. 15.2. Rabotara transvaraali

583



15 .2 . REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTAREALCNSriUDINALA SI 1RANSVERSAIA

tn fig. 15.4. sint definiî parametrii regimului de archiee la rabotarea suprafetelor plane §i a canalelor.

b )

Fig. 15*4 Parametrii regimului da a^chiara la rabotaraa auprafafcalor

fi

ca

ID

0

cv

dm

Plan de luc ru

Miscare p rm ap ala IVp)

Plan aschiere

a )

Avans

Plan baza

584



a. M i n c m e a de afchiere. ftdlncimaa da afchiere S alegetinind seama de urm&toarele reccmandfiri:

I pentru rabotarea de degropare adincimea da afchiere afifie egalA cu adaosul de prelucrare;

- se pot executa treceri de semifinisare numai cu ccndiîaca numSrul lor sfi fie minim;

- daca dupa rabotarea de finisare suprafata plana trebuies& se prelucreze prin rectificare, adincimea de afchiere la ra

botare nu tretuie sa depSfeasca 3 nm;1 dacfi prelucrarea de rabotare se executa cu ajutorul cutitelor late, adincimea de afchiere nu trebuie s & depgfeasc&0,2 - 0,3 mm.

In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adincimea de afchiere in cazul prelucrarii unor oteluri fi forite,valori corelate cu avansul de lucru.

La degrofarea pe mafini de rabotat longitudinal adincimeade afchiere pentru prelucrarea aliajelor de aluminiu se reco-manda t 9 6.. .7 mm, iar pentru mafinile de rabotat transversal

(fepinguri) t > 2,5 mm; se reccmanda t = 0,2...0,5 nm in cazulfinisarii acestor materiale cu ajutorul cutitelor late. Pentrualiajele magneziului se reccmanda la degrofare t > 12...14 mn,iar la finisare t = 0,2...0,4 ran.

In cazul rabotarii oêlurilor inoxidahile §i refractare sereccmanda pentru degrofare t - 1,5...2,5 mm, iar pentru finisare t “ 0,4...0,7 mn.

Pentru rabotarea aliajelor titanului se reccmanda adincimea de afchiere la degrofare t =• 6..6,5 ran, la finisare t ”0,2. *0,4 mm, In cazul folosirii cutitelor late fi t = 1,5 ran in

cazul folosirii cutitelor obifnuite.

b. Avansul. Avansul pentru operatia de rabotare (longitu-dinaia sau transversaia) depinde de natura operatiei (degrofaresau finisare), de felul suprafetei, de natura materialelor cu-titului fi piesei, de adincimea de afchiere, de calitatea su-prafefei fi de precizia dimensionalS impusS.

In tabelul 15.3 se dau valorile pentru avans la rabotarea de degrofare a suprafetelor plane pe mafini de rabotat longitudinal a pieselor di n o£el fi fonta, cu cutite din o£el ra

pid fi cu piacuê di n carburi metalioe. Valorile din tabelul15.3 sint date pentru durabilitatea cptim3 a sculei fi pentruun volum maxim de afchii detafate. In cazul schimbSrii ccnditi-ilor de lucru avansul determinat din tabelul 15.3 se modifiescu un coeficient de corectie determinat cu relatia:

K = KS.KX .Kr Kd.Kr . (15.1)

in care: K - este un coeficient de corectie care tine seama destarea suprafetei de prelucrat; K - coeficient de corectie care tine seama de unghiul de atac principal; Kt - coeficient de

585



oorecfcie i n f un c t i e de l ungimea in oonso lA a c u ^ i t u lu i ; -c o e f i c ie n t de c o r e c t i e i n f u n c t i e de d u r i t a t e a 9! r e zi s t e n t am a t e r i a l u l u i de p r e l u c r a t ; ra I c o e f i c i e n t ca r e £ i n e seama dar i g i d i t a t e a s i s t e m u l u i t e h n o l o g i c .

Tab*lul 15.2. Valori oriontativ* pantru adfncieaa da apehitr* la rabotaro

Materialulda pralucrat

Ad?ncfe»a deapchtare t, aa

Avansul a,ain/cd

Volufflul da natarialdatapat, ca/ain

6.50 1,2 69

0L 42 4 , 7 5 1,5 62 I

4 , 5 0 1,8 74

18 ,00 0,6 148

Fc 200 16 ,00 0,9 19712,50 1,2 20411,00

i225

Coeficientii de corectie sint dati in tabelul 15.4.Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la prelu

crarea pe ma§ini de rabotat longitudinal sint date in tabelul15.5.

Avansul pentru degro§area suprafetelor plane pe ma§ini de

rabotat transversal (§eping) sint date in tabelul 15.6, iarpentru finisarea suprafetelor sint date in tabelul 15.7.

In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degroârea §ifinisarea pieselor din bronz pe ma§ini de rabotat longitudinal,in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea de degrofare §ifinisare a pieselor din aliaje ale nichelului pe ma§ini de rabotat longitudinal, iar in tabelul 15.10 valori ale avansuluipentru prelucr&rile de degrofare §i de finisare ale altor materiale.

Avansul la prelucrarea canalelor se alege in functie de

tipul canalului, dup3 fig. 15.5.

Fig.15.5. Avansul la pralucraraa canalelor

5 8 6



5 8 7

Tabelul 15.3. Avanauri pentru rabotarea da dagrojare asuprafetelor plane pe aa?ini 9 nk#i*t longitudinal

Materialul

I *prelucrat

Duritataa materialului HB

daN/iwn2H(f 1MPa] N/mm [MPa]

Rezistenta la rupereAdincimea da aschiere t, aa, pina la:

a materialului R#, 2,5 4 6,3 8 10 | 12 16

Avansul a, aa/cd

Rabotarea cu cutite din otel rapid

< 170 2,68 2,42 2,00Fonta 1 7 1 . . .200 ■ 2,45 2,20 1,80

> 200 • 2,15 1,90 1,55

< 500 1,98 1,76 1,58• 510. . .600 1,80 1,62 1,32

Otel 610. . .700 1,65 1,48 1,20

710. . .800 1,40 1,25 1,02

• > 800 1,24 1,10 0,90

Rabotarea cu cut i te din carburi aetal ice



Tabalul 19.4. Coefiotentl da cortatia al evanaulut atablllt din tabelul 15.J

1. Coafioientul t m tn funotie da atarea auprafatei da preluorat

Starea suprafetei Cu orusti Firi oruati Cu fntreruperl

Coafioiantul 9 1 , 0 0 1/15 0 , 8

2. Coeficientul Kx Tn functie da unghiul da atao principal

Unghiul da atao principal 20J 30° 45° 60° 75 90°

1,14 1,09 1,00 0,80 0,50 0,40

J. Coaficiantul Eg Tn functie da lungiaea tn consoli a cutitului

Lungimea tn consoli I tn funotie daTnlltioaa h a corpului cutftului

2 h 2,5h 3h 3,5h 4h

Coaficiantul £I

1,25 1,00 0,80 0,65 0,50

4. Coaficiantul in functie da rezistants si duritatea materialului

Rezistente Ra , h/wm [MPaJ < 500 510-600 610-700 710-800 > 800

Coef io ientul 1 , 2 1 / 1 1 / 0 0,85 0,75

Ouritataa HB S 170 171...200 > 2 0 0

Coafioiantul K, m 1 , 0 0,85

5. Coaficiantul 1^. fn func(ia da rigiditataa sistemului tehnologic

1 Rigiditatea Ridicatfi Media Redusl

I Coeficientul K r 1 . 0 0,9 0 , 8

Tabelul 15.5. Avansuri pentru rabotarea de finisare a s ^ i f e t e l o rplane pe M? i n i d e rabotat longitudinal

Rugozitataa1 suprafetai

»a ,

Tipul si materialul cutituluiMaterialulrabotat

Adfnciseade aschiere

t, in

Avansula

mn/cd

1 12,5...6,3 Cut it normal,

otal rapidOtal

Fonts,< 2

< 2

0,5...1,51,0...2,5

I 12,5...6 ,3Cut it

lat,carbur i

natalica

0 tracare OtalFont!

I 1,5S 1,5

6 . . . 1 2

8 ...14

I 3 , 2 . . . ) , 6

DouS

traceri

Praalabili Otal

Fonti

0,3...0,5

0,3...0,5

8 .. . 1 2

10...14

Finisare OtalFonts

0,15...0,250,15...0,25

4.. . 8

8 .. . 1 2

588



i l l 15-6 - Av" ™ uri P^ ru i S p l I - - 4— t.lor p l ~ S K 1 | M t m m r u l

Fonta

Mater ialul de

Duritatea materialului HB

Rezistenta de rupere a materialului R^,

prelucrat daN/mm2 [10"1MPa] N/mm2 [MPa]

Adincimea de aschie re t , tm, pineLa

Avansul a. mtn/ cd

Rabotarea cu cutite din otel rapid

....

Fonta< 170

171...200 > 200

- j2,252,081,80

2,151,961,70

2,041,851,60

1,901,721,48

1,701,521,30

1'1,

j 1,

I Otel

- < 500510...600610...700710...800

> 800

1,681,521,401,181,05

1,60 1,471,341,121,00

1,501,381,251,050,94

1,43 j 1,25 1,15 0,98 0,86

1,32 1,10 1,00 0,85 0,75 j

' H1,00,9

0,820,70

Rab o ta re a c u c u t i t e d in c a rb u r i meta l i c e

Obaervatie. Valorile------------- r , I H I e o r «U . a ou c o .f t e i .n t n 1 g g Mavanaului, date in taoei.



Tabalul 15.7. Avanauri pantru rabotarea da f Iniaare a aufiraf axelorplana pa napfnf da rabotat tranavaraal

I Rugoiitataa1 auprbfetef1 prelucrate

1 V J-

Materialulda

preluorat

Unghiulda ataosacundar

X1# grade

Raza la vTrf V “

1 2 j

Avansul a, mn/cd

12,5 0 *el 4.. .6 > 0,80...0,90 1,o5.. 1,35

Fontfi 5...10 0,70...0,80 1 ,0 0 .. 1 , 2 0

6,3 Otel 3...4 0,20...0,35 0,40...0,60 0,60...0,80Fonti 3...5 0,30...0,40 0,50...0,70 0,80...0,90

3,2 Otel 2...3 0,12...0,18 0,25...0,35 0,40...0,55

I

Fonti 2...3 0,15...0,25 0,30...0,40 0,50...0,65

Ofaaeewaitili 1. Valorila avansului a, data Tn tabal, corespund pralucririi cu cutitanormaIe din ofcel rapid sau carburi natalica. Daci aa utilizeazi cutita lata pantru fi*niaare, avansul a sa alege la (0,060.. .0,75) din lunginaa tiipului sculai. 2. La rabo-taraa otelului cu vitaza nai aari da 50 n/ain, avansul sa poata mSri cu 25% fati da valor ila din tabal. 3. La rabotaraa natarialelor greu a?ohlabile (oteluri rafractara f|rezistente la coroziuna, oteluri cilite, fonta dura ate.) avansul se micôreazi, valorile din tabal corectTndu-se cu coeficientul 0,7...0,8.

Tabalul 15.8. Avansuri pantru degroparea ?i f inisarea piaaalordin bronz pa aapini da rabotat longitudinal

Haterialul

da

Duritatea Adincimea da afchiere t, aa

de preluorat

HB, daN/nm2

[10" 1 MPa]

3 6 1 2 24 f inisare

prelucratAvansul la degrofare s, mm/cd

s, mm/cd

Rabotaraa cu cutita din otel rapid

I Bronz 50

85

3.5...4.6

2 .0 ...3.0

2 .8 ...3.4

1 .8 ...2 . 8

2.5...3.0

1.6...2.4

1 .6 ...2 .41 .2 ...1 . 8

16...22

12...18

I Rabotaraa cu cutita din carburi metalica

I Bronz 5085

2.2... 3,52 .0 ...3.0

1 ,8 ...2 , 8

1 ,6 ...2 ,41 ,6 ...2 , 6

1,5...2,01.5...2 . 0

1 .2 ... 1 . 8

16...2212...18

0bserva£fe. Avansurile la finisare stnt data pantru cutite lata cara luoreazl ou adtn-cimi da afroMore t ■0,2...0,4 am. Pantru outita obi gnuite, avansul da finisare* ■ 0,5... 1,0 m /c.d.



pieselor d m aliaje ala nichelului pa naîni de rabotatlongitudinal

Tabelul 15.9. Avansuri 91 viteze de a*chiere pentru degroâree »i finisarea



Tdaalul 15.10, AvanaurI pantru dagrofaraa pi flniaaraa unor■atarlala pa ampini da rabotat lonflitudinal

Hatarialulda

pralucrat

Dagropara Finisara

Adtnoiaaa daapchiara t, on

Avansul a,aa/cd

Adincimea daapchiara t, nun

Avanaul a, 1aa/cd

Al lajalaaluainiului

2.5...3.56.0...7.0

3.0...3.22.0...2.3

La pralucraraa cu cutita lataavansul sa ia 3/4 din lungiaaatiipulul sculai

Aliajalaaagnaziului

12...14 2,2...3,0Esta limitat da rugozitataasuprafatai ?i rigiditataasistemului tehnologic

Aliajalatitanului 6,0...7,0 1,5...2,5

Cu ou(it0,2...0,3 12,0...20,0

Otalurirefrectaro 1,2...2,5 0,5...0,75 0,4...0,7 0,25...0,38

In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabotarea longitudinal S §i transversals a canal elor pe piese din otel cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date avansurile! pentru rabotarea longitudinals §i transversals a canalelor pe piese din fcntS cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint date avansurile pentru rabotarea longitudinals §i transversals a canalelor pe piese din fonts cenugie cu scule annate cu plS- cute din carburi metalice.

Pe maînile de rabotat longitudinal, se prelucreazS §i profilul ghidajelor ma§inilor-unelte. in? functie de dimensiunile^ fi profilul ghida jelor, sculele folosite §i avansul de lucru sint prezentate in fig. 15.6.

Parametrii regimului de aschiere (adincime de a§cfaierer avans de lucru, vitezS de aschiere) sint daî in tabelul 15.14.

Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghida jelor cu lSti- mi de peste 150 mm, cu avansul realizat dupS schemele din fig.15.6, e §i f, se face prin rabotare de trecere cu avans paralel cu suprafetele profilate cu valoarea s = 1/1/1 imn/c.d., in care 1 este lungimea muchiei a§chietoare a sculei.

Avansul ales din tabelele prezentate se verifies pentru rabotarea de degro§are, din punct de vedere al rezistentei corpului cufitului, al rezistentei plScuêi din carburi metalice §i al fortei maxime de tractiune, iar pentru rabotarea de finisare verificarea se face din punct de vedere al cugozitSîi impuse suprafetei prelucrate.

Verificarea avansului din punct de vedere al r e z i s t e n t e i

corpului cutitului se face considerind cS solicitarea principals este de incovoiere, cu relatia:

592



Tabelul 15.11. Avansuri pentru rabotarea longitudinalpies e din otel cu scule din otel raoid

a p j t r a ns v e r s a l ® a c a na l a l o r p a nt r uI_____ ______—1 ———

Adincimea maximS i canalu lu i I

Lungimea taijului principal b1 = t , aa

console

Sac(iunea cut itului b x h, mm x ram

10x10 12x12 20x1216x10

Avansul s. mm/cursa dub I a

da coractia ai avansului

2. In functia da unghiul de degajare1. In functie de rezistente materialului

Rezi st en ta Ra/ N/mm

Coeficient da corectie



Tabelul 15.12. Avansuri pentru rabotarea longitudinal* si transversal* a canalelor pentrupiese din fonta cu scule din otel rapid

Lungiaea tn

consola

a c u t i t u l u i

I . nun

Adinciaea aaxiaa a canalului l^(

8 1 2 2 0 25

Lungieea taisului principal b^ = t. aa

> B

Sectiunea cut itului b x h, ■ x *

2 h

2,5h

3h

3,5h

4h

10x10 12x12 16x10 20x12 25x16 32x20 32x20

Avansul s , mn/ cursa dublft

0,40-0,50

0,27-0 ,34

0,20-0,25

0,15-0 ,19

0,13-0 ,16

0,42-0,52 0,44-0,54 0,46-0,58 0,52-0,62 I 0,56-0,6

0,28-0,35 0,30-0,36 0,31-0,39 | 0,35-0,42 | 0,39-0,4

0,21-0,26 0,22-0,27 0,23-0,29 0,26-0,31 j 0,29 -0,

0,16-0,20 0,17-0,21 0,18-0,23 I 0,20-0,24 j 0,22 -0

0,13-0,17 0,14-0,17 0,15-0,19 | 0,17-0,20 | 0,18-0

1. In functie de duritatea materialului de prelucrat

O oe f i c i en t i de corectie avansului| _______

2| In functie de unghiul da degajare

Duritatea HB, daN/mm^ 110 MPa]

< 170 171 - 200 > 200

H i Coeficient de corectie I

1,06 1,0 0,90 I

if grade

8 12-15

Coeficient de corect ie

1,00 I 1,06

Observatie. In cazul rabotirii degajirilor laterale la canale tn form* de L sau T avansuri le se corecteazi cu 0 ,8 .





5 9 6

T.belut 15.14. ^ u

Schema prelucrarii

0

M b ° t O T ^ ^ f .t.lor profile. ( » id.j.tor) | pje„ din fonti

S u n n y it a t * . m* j

Fetu l prelucrarii

Degropare

p r i n :

1

A. Cu£ite din otel repid

pitrundere cu s

Rugozitateasuprafetei

Ra,in

Adincinea de apchiere

t,

Avansul

■,

am/cd

Vftesa 1prinoipelads spchiare v . a/ain

2 I 4 H I *vJ B

E l trecere letereli cu s_-»

patrundere cu •El

trecere letereli cu 8

&

CU

cruttl

firecrustiS

Se mi f i n i s a re pentru razuire

(pab&ru i re ) sau rectificare

Finisare In loculrazuirii sau recti*ficarii pe lungimeanuchiei apchietoarea cutitului

prealabi la

Defini tivS

B < 100 mm

B > 1 0 0 m m

B < 100 mm

B > 100 mm

12,5

6,3

1 0 - 2 0

0,2-0,3

1,0*1,5

1 0 - 2 0

0 , 2 - 0 ,3

1 ,0 - 2 , 0

6,3

1,6 I 3,2

0,15-0,20

0,15-0,20

0,05-0,08

0,05-0,08

0 ,4-0,8

4-6

5 -7

2-4

3-5

15-20

20-25

20*25

20-25

8 - 1 0

6 - 8

4-6

6 - 8

4-6



t p

v o

Prealabila

l o o r A l i u i r i )

B. Cutita cu pi acuta din carburi mata.lica

1 1

Degrofare

Se mi f i n i s a -

ra p a n t rurazu i ra sau

r a c t i f i ca ra

C u t i t a

l a t a

Degrofare

Sanifinisareprin rizuiresau rectifi-cara

6 , 0 - 1 2 , 0

c u c r u s t )

f i r i c ru st a2 0

pr ima tracara

a doua tracara

6,3 -12 ,5 0,7 - 0,9 23

3 ,2 -6 ,3

Semifinisara pentrurazuira sau ractificare

3 , 2 - 6 , J

3 ,2 -6 ,3

1,6-3,2

Finisare Inlocul rezuirii

sau rectifica-rli

Priae trecere



5 9 8

Tabelul 15.14 (cont

In f unct ie de durabilitatea cutitului

Durabilitatea T . min

Coeficientul de corectie K

Carburi metalice

Tn functie de lungimea In console a cut itului

Lungimea Tn consol8, mm, fn functie de InaltiMa h a cozii cutituluiM a t e r i a l u l t a i ? u l u i

cutitului

Coeficientul de corectie 1C

Otel rapid $icarburi metalice

3. In functie de calitatea placutei din carburi metal ice

Simbolul placuteiHatarialul taiûlui

Coeficientul de corectie K

Carbur i meta l ice



Tabalul 13.16. COatlo,*m il

a/Bln

253035

40455055

L i _

Tabal ul 15.17. Coaf ioi ant ul da coraotia Kdaga jara a l ou t i t u lu i

fn functie da unîiul da

Unghiul da

dagajara

Coaf iciant da coractia K pantru:

Otel 91 materialetanaca plastice

Font! pi materialefragila

- 2 0 1,39 1,33

-18 1,36 1,30 1

-16 1,33 1 '2 7 i-14 1,30 1,24

- 1 2 1,27 1 , 2 1 S

- 1 0 1,24 1,18

-8 1 , 2 1 i l l

- 61,18 1 , 1 2

-4 1,15 1,09

.9 1 , 1 2 1,06C,n 1,09 1,03u

1,06 1 , 0 0d/ 1,03 0,97H

6 .8

1 0

1 2

14

16182 0

2326

30

■/1 , 0 0

0,97

0,940,910 , 8 8

0,850,820,79

0,750,700,64

0,940,910 , 8 8

0,850,820,790,760,730 , 6 8

0,64

0,58

599



T * . M 15.13. . U for».« , - o l f l - * M - h L f P,.

Hatarialul da

pralucrat

Pz

diN/aa

Expo

nen tu I 0,05 0,063 0,08 0,1 0,125 0,10 0,2 \

[10‘1MPalu Coafloientul

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

OL 34, 37, 42 OL 50 OL 60 OL 70

178199211226

0,170,260,170,30

296434351555

285408338518

237384324482

263362312451

254343300422

243321288392

234302277366

OLC 15 a c 35 OLC 45 X IOLC 60 X

182222213229

0,220,200,140,18

352339338365

335323327350

317308316336

302295307322

288 282 297 310

272268287296

259257278285

[15 Cr 08 118 HnCr 10140 Cr 18130 HoCrNi 20 133 HoCr 11 135 HnSi 12141 HoCr ft |50 VCr 11 112 NiCr 180 lOteluri TiNiCr

229210207260224226250222235255

0,170,260,250,200,210,200,260,260,210,18

381458438473420412545484441437

366431413452400393513456420419

352405389431381375482426399402

339382368412363358455404381386

326361348394347343429381364371

313338327375329326403358345355

301319310359314312380337330341

lOtaluri reziatente Ila uzuri 330 0,22 638 606 575 548 521 494 470

IFc 150 |Fc 200 |Fc 250

85102116

0,210,250,26

178216253

170204238

161192224

154181211

147172199

140161187

133153176

IFgn 420-5 {Fgn 500-7

160178

0,170,17

266296

259285

246273

237263

228254

219243

210234

IFonti durS 206 0,19 364 348 333 319 306 292 280

jFont5 naleabili 118 0,24 242 229 216 205 194 183 174

■Bronz turnat 178 0,17 296 285 273 263 254 243 234

lAliaja de AL, ■turnate 64 0,25 135 128 120 114 108 101 96

[Alania 78 0,18 134 128 123 118|BZ

113 109 104

[Aliaja da Mg 28 0,19 49 47 n 43 42 40 38

Qbservatie. Valorii# formal speoifice p z ouprinaa fn tabal (ooloana 2) afnt valabileneferoase caaante; a • 5°, til# din carburi natalfoa aau o(al rapid, pantru

6 0 0



i'

0 . 2

antul

9

234302277

366

259257278

285

301319310359314312380337330341

470

133153176

2 1 0

234

280

174

234

96

104

38

labflapantru

I | 00*fi 0" ntUlu' S n e*loulul forfai f l M c M . r , I M

Grostaaa atohiai a, aa --------

0,25 0,315 0 ,4 0,5 0,63 0,8 1 1,23 1

2 M M ---------------

C H daN/aa 110 V a l

10 11 12 13 14 15 16 17 10 19

225 217 208 200 193 185 178 171 164 158285 269 253 238 225 211 199 188 176 166267 257 247 237 228 219 211 203 195 168343 320 298 278 260 242 226 212 196 184

247 235 223 212 202 191 182 173 164 156245 234 223 214 204 195 186 178 169 162270 261 252 245 237 229 222 215 208 202

273 262 251 241 232 222 213 205 1% 188290 279 268 258 248 238 229 221 211 204301 284 266 251 237 223 210 198 186 175293 276 260 246 232 219 207 196 184 174343 328 312 299 285 272 260 249 237 226

300 286 272 259 247 235 224 214 203 194

298 285 272 260 248 236 226 216 206 197

358 338 317 299 282 265 250 236 221 209

318 300 282 266 250 235 222 210 197 185

314 300 285 272 259 246 235 224 213 203

327 314 301 289 277 265 255 245 234 225

448 426 404 384 365 347 330 314 296 283

127 121 115 110 105 100 95 91 86 82

144 136 128 121 115 108 102 96 91 86

166 157 147 139 131 123 116 110 103 97

203 195 187 180 173 166 160 154 148 142

225 217 208 200 193 185 178 171 164 158

268 257 245 235 225 215 206 197 188 181

165 156 147 139 132 125 118 112 105 100

225 217 208 200 193 185 178 171 164 158

91 85 81 76 72 68 64 61 57 54

100 96 92 88 85 81 78 75 72 69

36 35 33 32 31 29 28 27 26 25

pentru y = 6° la rabotaraa otalurflor >i y = 2° la rabotaraa fontalor pi aUajalo

v - 90... 125 m/m in.

601



b.h*.R,,| 5 ------------------------ [nm/c.d.]» (15.2)

6.I^.t.Cb.Kv.Kt.Kh.K,

in care b,h sint l^fcinea,respectiv in&ltimea, secîunii corpu-lui cutitului, mm; Rja I tensiunea admisihi.l& la incovoiere 8materialului corpului sculei, N/n»2 [MPa]; L .- lungimea in console a cutitului, mn; t 1 adincimea de a§chiere, mm; I ooe-ficient al materialului stabilit In tabelul 15.15; § ooefi-cient de corectie in functie de viteza principals de aschiere,tabelul 15.16; este coeficient de corectie in functie de unghiul de degajare al cutitului, tabelul 15.17; ||] I coeficientde corectie in functie de marimea uzurii cutitului, tabelul15.18; Ka- coeficient de corectie in functie de starea materialului de prelucrat, tabelul 15.19.

Valorile admisibile ale avansului in functie de rezistentasculei la rabotarea otelului §i fantelor, cu cutite din otelrapid §i cu plAcuê din carburi metalice sint date in tabelul

15.20.Verificarea se poate face folosind relatia (15.2) sau va

lorile din tabelul 15.20.Verificarea avansului in £unc£ie de rezistenta pl3cu£ei

dure pentru prelucrarea otelurilor necSlite cu cutite avind unghiul de atac principal % * 45° se face cu relatiile:

6,64.S1'8s < ------------ [nm/c.d.] pentru R_ > 600 N/mn [MPa] (15.3)

t°'3J ^

0,8.S1'8s ~n — [nm/c.d.] pentru IL < 600 N/nm2 [MPa] (15.4)

t ' .fL '

in care: 5 este grosimea pltoifei din carburi metalice, mm; t -adincimea de a§chiere, mm; R^ - rezistenta de rupere la tracti-une a materialului de prelucrat, N/mn [MPa].

Atunci cind % * 45°, avansul calculat cu relatiile (15.3)fi (15.4) se corecteazfl cu factorul:

cfl= ( _ ^ _ ) 2 l l2 sin x

in care z ** 0,7 pentru materiale cu EL > 60b N/iura2 [MPa] §i i I0,87 pentru materiale cu Ra < 600 N/mm [MPa].

Avansurile determinate cu relatiile (15.3) §i (15.4) laprelucrarea fontelor se modified prin urmfitorii factori da corectie;

6 0 2



Fig. 15.6. Scutepi avansul lapralucrareaghidajelor1 - fonta cu HB = 150 - 170 daN/iran] [l0'1MPa] C - 3,2

- fonta cu HB = 180 - 200 daN/nnf [10'jMPa] C - 2,7I - fonta cu HB = 210 - 240 daN/mm2 [l0'1MPa] C, | 2,4

In tabelul 15.21 sintcalculate avansurile admisibile infunctie de rezistenfca pl3cu£ei din carburi metalioa.



Tibktul IS. 1t« CMflolantul dm q o t m M * kk * uaira aoulalp m fatadm mpmimrm

ttatar lalul Tipul apehltl Usura outItului h , ■

cu ( { t u l u i d m t m t m t m 0,3 0,9 1 , 0 1 , 2 1,5 2 , 0 1 , 0

C a r b u r J aatalioa

Otal rapid

Aachff daruparaA?ch] 1 dacurgaraAfchli da

rupara

0,93

1 , 0 0

0,94

1 , 0 1

0,95

0,82

1,03

0,96

0,82

1,03

0,97

0,83

1,05

1 . 0 0

0,83 0,91 1,00

Tabalul 15.19. Coaf iciantul dm coractia gj| in funotia 3 ataraaaatarialului di pralucrat

Natarialulda

pralucratLaainat Forjat

Hatritat

Turnat

IntrarupariNaracopt Racopt Cu oruatl

fi nisip

0 (al 1 , 0 0 0,85 0,80 0,90 0,50 0,70Fonta - - 0,85 1 , 0 0 0,50 0,70Nafaroasa 1 , 0 0 0,80 0,90 0,70 0,70

Verificarea avansului la finisarea suprafetelor se face curelatia: ll|§fgH|j

s <

_ _ y u. Rj . r

t* • xz[ mm/c.d.], (15.5)

* i‘

in care este coeficient in functie de materialul de prelucrat; R^- ui&lîmea medie a neregularit&tilar de suprafa^kc /im;r - raza la virf a cu£itului, mm; t- adincimea de afchiere, nm; X si %i sint unghiuri de atac principal §i respectiv secundarale cufcitului, in grade; x, y, z, u - expone nt in functie- dematerialul de prelucrat.

Valorile coeficientului §i ale expcaientilar x, y, z, 1sint date in tabelul 15.22.

c. Viteza de aschiere, Viteza de afchiere la rablongitudinals §i transversal^ se calculeazd cu relatia:

v * K v[ m / m i n ] , (15.6)

in care Cv este un coeficient de corectie care îne seama da materialul de prelucrat §i de materialul sculei, tabelul 15.23;T - durabilitatea economic^ a sculei a§chietoare, min; 11adincimea de afchiere, mm; s- avansul de lucru, mm/c.d.; m, m

604



ilul 15*20. Valor tU aditifblU ill n m l u l la rdwtart fn furu|Uda corpului cutitului

lô^tupaa

^ r p u l u icutUului

Adfnotaaa da apchlara t

1 | 3,7 m 6,5 8 1 13 16 19 24

b a

1 S B Avanaul adaiaibfl a, aa/od

A. Ofcat ou Rb 1 650...850 N/aa fMPal; cujite din oâl rapid

16x2520x3025x4030x4540x60

1,83.36,29 .3

a

M2,44,77 ,0

15

1,11,83,65,4

11

0,671,42.74,18.7

0,500,841,732.55.5

0,350,641,32,04,0

0,270,460,9

1,32,9

0,2£0,350,68

1,02,2

0,260,520,781,7

•

0,551,3

0,450,971

8. Font i cu HB * 150...245 daH / m 2 I10’ 1»4Pa]; cutite ou carburi aataiioa 1

16x2520x3025x4030x4540x60

3,56,0

11,5aa

2 ,95,09,5

14,2a

2,54 ,38,2

12,2a

2,13,66,9

10,3a

1,46]2,464,87,2

15

1,181,943,85,7

11,6

0,80

1,42.74,18.7

0,61

1,02,03,16,6

0,460,79

1,42,35,0

0,350,601,21,83,8

0,2710,4610,9 11,3 I

2/ 9 I

Sac(iuneacorpuluicut i tu lu i

b x h,bb x na

Adfnciaea je aschiere t , aa

3,5 4,3 5 ,3 6,5 8 9,8 12 15 j 18 22I

34 I

Avansul a da is ib il s, aa/ cd

C. Fonti cu HB > 200 daN/ aa^ 1 1 0 Pa]; cut i te din otal rapid

16x2520x3025x4030x4540x60

1,83.36,29.3*

1.42.44,77,05

1,11,83,65,4

11

0,81,42.74,18.7

0,611,02,03,16,6

0,460,791,62,35,° I

0,350,601,21,8

3'*,

0,271 0,46/0,91,32,9

0,260,350,68

I f2,2 |

0,48 0,78

m

0,320,551,3 0,

M i971

Qbsarvatii. 1. In cfisufcele notate prin *, vilorile avansului acknisibil sfnt pree aari(s >15 aa/cd) pantru a aai const itui o restrictie semnif icativi Tn proiectarea ragiau-rilor da a?chiere la cabotare. 2. La rabotaraa cu cu£ita din otel rapid a pieselor din o t a l cu R < 650N/mm [MPa], valorile date in tabel ale avansului edi i is ib i l se au l t iz

plici cu coeficientul 1,31... 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu Rffl > 850 N/ aaIMPb], valorile avansului admisibil se multiplies cu coeficientul 0 , 7 2 . . . 0 , 8 2 (va lor i leaai mici ale coef icientului de corectie sa aleg pentru adfnciai de a^cîare1aai reduse).3. La rabotarea cu cutite din otal rapid a fontelor cu HB < 2 0 0 daN/aa [10 HPeJ, va lo rile avanaului adoiaibil date fn sect iunea C ae multiplies cu coefiofentul 1 , 3 1 5 . .1 , 3 2 0

4. Valorile avanaului admisibil dete Tn sectiunile A, B si C corespund unei lungi ai fncon soli egaii cu 2 , 5 h , unde h este fniltiaea sectiunii corpuluisculei. Pentru altelungirai fn conaoli I se aplioi uraitorii coef icfenti de corectie: 2,0 pentru I s 1,5h;1,35 pentru I = 2h; 0,78 pantru lc = 3h si 0,64 pentru lQ =3,5h. 5. La rabot area cuaai aulte cutite simultan cu fapirîrea adaosului da prelucrare fn adfnciai da apohieredifarite pentru fiecare cutit, avanaul admisibil se alege fn funop'e de adfnoiaea aaxi-ai da aachiere.

6 0 5



funaftla dm rutitanti plloutal din owtirl aatallaaTn aaaul praluorlrll fantalar oanupft

Adlnataea d»1 apoKlara, t

aa

1

Qroafaaaplloutat

■a

Ungh ul d» atao principal i, irada .

20...50|

45 | 60 70...90 |

Avansul a, aa/cd

1 10 12,0 9,6 8,0 6,9 5,88 8,0 1 1 5,8 4,9 4,1

i 7 6,6 5,6 4,6 3,9 3,16 5,1 4,3 3,6 3,0 2,65 3,8 3,2 2,6 2,2 1 , 8

4 2,6 2,2 1,8 1,5 n

> 10 6 8,0 6,9 5,8 4,98 6,9 5,8 4,9 4,1 3,4

7 7 5,6 4,6 3,9 3,1 2,76 4,3 3,6 3,0 2,6 2,15 3,2 2,6 2,2 1,8 1,54 2,2 1,8 1,5 1,3 1,0

> 10 8,0 6,9 5,8 4,9 4,18 5,8 4,9 4,1 3,4 2,9

13 7 4,6 3,9 3,1 2,7 2,36 3,6 3,0 2,6 2,1 1,85

2,62,2

1,8 1,5 1,34 1,8 1,5 1,3 1,0 0,8

22

> 10876

54

6.94.93.93,02,21,5

5.84.13.12,61.81,3

4,93.42,72,11.51,0

4,12,92.31,81.30,8

3.42.41,91.41,10,7

Tabalul 15.22. Valorila ooaf iciantului Cu yi ala axponan(ilorx, y, if u din ralafcia 15?5

Hatarialul dapralucrat

X y u z

Otal 0,008 0,30 1,40 0,70 0,35FontS 0,045 0,25 1,25 0,75 0,50

yY - exponent, tabelul 15.23; K - coeficientul de corectie alvitezei care se calculeazfl cu relatia:

K v 33 ^vT *^vp *^vh •^yq/

in care KyT este coeficient de corectie in functie de durabilitatea sculei a^chietoare, tabelul 15.24; - coeficient decorectie In functie de materialul de prelucrat, tabelul 15.25;Kv - coeficient de corectie in functie de starea semifabricatului r tabelul 15.26; 1L - coeficient de corectie in functie de unghiul de atac principal al cutitului, tabelul 15.27; K^-

6 0 6



Tabalul 15.23. Valorila eoaf ielantului CMatarialul

dapraluorat

Tipul

praluorftr l1

Matar lalut

aoulal 1

r r .

■v

"V

s I V IFontl oanu-

1a ouHB-190

traoara(plant) Carburi

aatalIca

162 0,20 0,15 1 0,4(1 1

daN/mm

110 ' V a l

Rabotara dapitrundara

(canala)38,2 0,20 0 | 0,40 1

Fontl canu-pia cuHB*1902

da tracara otal39,2 0,10 0,15 I 0,40 1

daN/mmM O ' W a ]

dapitrundara

rapid 19,5 0,15 0 I 0 40 1

Otal pantruconatruct f i ,o t * l a l i a tcu Cr, CrNI,

cu Rb»650

H / m 2 CHPaJ

da tracara otal61,1 0,1 0,25 o,66 I

da

pitrundara

rapid 20,2 0,2 0 I 0,66 I

Aliaja alacuprului da tracara

otalrapid

167 0,2 0,12 j 0,50 I

coeficient de corectie in functie de unghiul d e a t a c s e c u n d a r ,

tabelul 15.28; Kvr - coeficient de corectie in f u n c t i e d e ra za

cutitului, tabelul 15.29; Kvh - coeficient de c o r e c t i e in f u n c

tie de uzura admisibiia pe fata de alezare a s c u l e i , t a b e l u

15.30; Kvq - coeficient de corectie in functie d e s e c t i u n e a

corpului cutitului, tabelul 15.31.

In tabelele 15.32 §i 15.33 sint prezentate valori orientative pentru viteza de afchiere la prelucrarea pe mafini de rabotat longitudinal a pieselor din otel §i in tabelul 15.34 valori ale vitezei de afchiere la prelucrarea pe mafini de rabotat transversed a pieselor din otel, fontA §i neferoase.

In tabelul 15.35 sint date viteze de afchiere la rabotarlongitudinals a pieselor din aliaje de cupru.

La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu §i aluminviteza de afchiere se poate alege la valoarea maximfi. Pentprelucrarea pieselor din nichel §i aliajele lui pe ma§ini rabotat longitudinal, viteza de afchiere este dat& in tabel15.9. Aliajele de titan se preluerazS pe mafini de rabotat logitudinal §i transversal cu viteze intre 12.. .14 m/min penpiese cu duritate medie §i de 5.. .6 m/min pentru piese cu durtate ridicata, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sistetehnologioe cu rigiditate ridicatfi §i cu scule prevfizutapldcuê din carburi metalioe, viteza de afchiere poate cre?

607



Tabalul 15.24. ValorIla coafiolantulul da ooraotia K VT

Durabilitatea T, lin

1 lul da lul 60 90 1 2 0 180 240 360

Coafloiantul da ooraotia jgrT

OtalOtalrapid

dm

tracara1,09 1,03 1 , 0 0 0,95 0,91 0,87

dapitrundare

1,19 1,08 1 , 0 0 0,90 0,84 0,76

Fonti

I cenupie

carburjmetal ice

detracara

1,15 1/05 1 , 0 0 0,92 0,87 0,80

detracara

1,07 1,03 1 , 0 0 0,96 0,93 0,90

Otalrapid

dapitrundare

1 , 1 1 1,05 1 , 0 0 0,94 0,90 0,85

aliaja

alacuprului

Orel

rapid

da

tracara 1,19 1,03 1 , 0 0 0,95 0,91 0,87

ir

i n c a- m / m in

? n a l m

* n«n; K

i n c

i n g

Tabalul 15.25. Valor i le coa f ic ian tu lu i da oorect ie

Materialulsculei

I Otel pentru constructii cu

Rffl ( N / m 2 [MPe]) pinl la:

Fonti cenupiecu HB pinl la:

Aliaje ale cuprului

Eterogenecu durite-taa :

0 *0 -

gene Cupru

Cucoo-

tinut>15XPb450 550 650 750 850 170 190 230 Ridi*

catiMedie

Otel

rapidCarbur imetali-ce

1,80 1,37 1 , 0 0 0,78 0,62 1,18

1,13

1 , 0 0

1 , 0 0

0,72

0,79

0,70 1 , 0 2 , 0 8 , 0 1 2 , 0

cu pin# la 4 ori. Ofelurile refractare se prelucreazS cu vitezede aschiere reduse 3...5 m/min.

d.NtmSrul de curse duhle .NumSrul de curse duble ale meseimaînii de rabotat longitudinal, sau ale berb^cului ma§inii derabotat transversal, se determine cu relatia:

n c. d “

1 0 0 0 .v

L(1 + K)

[c.d./min], (15.7)

6 0 8



360

0,87

0,76

0,80

0,90

B

I n c a r e v e s t e v i t e z a a e a s c h ie r e c a l c u l a t e cu r e l a t i a (1 5 . 6 ) ,m / m i n ; L - lu ng im e © c u r s e i w e se i d a r a b o t a t l a t i t u d i n a l s a u a m e se i b e r b e c u l u i l a n a ^ i n i l e d e r zf lx i t a t transversal,nra ; K - r ap o r t u l v i t e z e l o r :

■ 1 115.8)

i n o a r e v t e s t e v i t e z a c u r s e i a c t i v e , n / n i n ; v 1 v i t e z a c u r s e ii n g a l , m / m i n .

lTab*lult5.26. Valoril« coaf iciantului da corectie raj

Mat er1•e lu l

sculei

Mater 1-alul dap r a lu

crat

Carbu r ie t e l i -

ce

Fonte

I OteL

I rep id

Otel

Fonta

A l i a j ee le cup ru lu i

Firi I Crusti I CrustiFiri cruatk Cu cruatl

crua-l pi jLaaina- 1I iepur i- jta pi ITur

tit If orjatalta

*I turnare I

laaina* Ita I

Turnate, f or jatacu HB

< 160

1 , 0 0 j 0,80... 0,50...-.-0,85 ...0,60

160 - |1 2 0 0 1

1,00 0,90 j 0,90 0,75

I ...0,85 I ...0,60

0,90.,. I- 0 , 9 5

0,85 0,85

Tabelu l 15.27. Val or i le coef i c ientu lu i da corectie K

r ............... Unghiul da atac principal X, gradan 3 l t r I l l U l

scu le i

ne te r i a iu i

dapre luc ra t

50 45 « 75 90

Coefic ientul da corecti e ^

Carbu r i metal ice Font i 1 , 2 0 1 , 0 0 0 , 8 8 0,83 0,73

Otel 1,26 1 , 0 0 0,84 0,74 0 , 6 6

Ote l rap id Font i 1 , 2 0 1 , 0 0 0 , 8 8 0,79 0,73

L —— ----------Al ia je a le cup r u lu i 1 , 0 0 0,83

Tabe lu l 15 .28 . Va l o r i le coe f ic ien tu lu i da corec t ie

Materialul sculei

Unghiul da atac secundar x«, grade

1 0 15 2 0 30 45

«Coeficientul da corectie K ^

Otal r a p i d1 / 0 0 0,97 0,94

v 1 ,0,87

609

—



Tabalul 15.29. Valorila coaf loiantului dm ooraotla ICyr

Materialul

scule i

Hatarialulda

pralucrat

Raza la vlrf a ■oulai r(| B

1 3 4

Coaf ioiantul de ooractia Kyp

Otal - 0,97 1 , 0 0 1 , 0 0

Opal rapid Fonti - 0,94 1 , 0 0 1 , 0 0

Aliaja ala euprului 0,90 1 , 0 0 1,04 1,06

Tabalul 15.30. Valorila coafioiantului dm coractia f O

Uzura adaisibtli ha ■», plni la:

nit^riBiui nlbarlllUlda 0,5 1 , 0 1,5 2 , 0 3,0 4,0

Coafioiantul da coractia

OtalOtal da tracara

da eanalat0,930,85

0,951 , 0 0

0,971 , 1 0

1 , 0 0

I

Fontl da tracarada eanalat

0,820,85

0 , 8 6

0,900,900,95

0,93*1 , 0 0

0,95 1,00

Carburiaatalica

Fonti - 0,90 1 , 0 0 1 , 2 0 f k! -

Tabalul 15.31. Valorila coaficiantului da coractia

Matarialul

aculai

Hatarialulda

pralucrat

Sactiunaa corpului cutitului, ■in x aa

15 x 25 20 x 30 25 x 40 30 x 45 40 x 60 60 x 90

Coafioiantul de coractia K

Otal 0,90 0,93 0,97 1 , 0 0 1,04 1 , 1 0

Otal rapid FontiAliaja ala

0,95 0,96 0,98 1 , 0 0 1 , 0 2 1,05

I.cuprului 0,95 0,96 0,98 1 , 0 0 1 , 0 2 ■

Valorile coeficientului K sint:- pentru raa§inile de rabotat longitudinal: K = 1,2...3,5;- pentru §epinguri: K = 1,2...1,8.

Valorile coeficientului K se gdsesc in cartea maînii, sause calculeazS.Lungimea cursei de lucru se determinS cu relatia:

L = 1 + li + lie , || M V J (15.9)

in care: 1 este lungimea suprafeêi de prelucrat, mm; - lungimea de intrare a sculei, mm; lie - lungimea de ie§ire a sculei, mm.



Taba lu l 15 .32 . Viteza da aydiiar* la prelucrarea pa Batini da rrfntet pantru T = 120 ain

M a t e r i a l u l

da

p r e l u c r a t

OL 37 , OL 42 , OLC 15

OL 5 0 , OLC 15

OL 60 , OLC 45

OL 7 0 , OLC 60

Fgn 370-17

Fgn 450-5

Fgn 500-7

Fc 150

Fc 200

Fc 250

OL 37 , OL 42OL 50

OL 60OL 70

Fgn 370-17jFgn 450- 5

Fgn 500-7

M a t e r i a l u l

s c u l e i

O t e l r a p i d

Rp 3

Carbur i Betalice

0 , 2 0

Avansul a, aa/cd

0,25 0/ 32 0 ,4 0 / 5 0 ,6 3 0 , 8

Viteza da ej tch iere v, a/ain

1 /0 1 /25

31 29 27 25 23 22 20 1923 21/ 5 20 18/ 5 17/ 5 16 15 1418,5 17,5 16 15 14 13 12,5 11/ 515 14 13 12,5 11/ 5 10,5 10

¥

925 23 21 19/ 5 18 16,5 15,5 14,519/ 5 18 16,5 15 14 13

w

12 11,515 14 13 12 11 10,5 9 ,5 932 29 26 23 21 18 16 1523 20 18 16 14/ 5 13 11/ 5 10,518 15 13/ 5 12/ 5 11/ 5 10,5 9 ,5

w

®/ 5

72 68 65 60 57 54 51 48,565 60 57 54 51 48,5 46 4358 55 52 49,5 47 44 41 3949,5 47 44 41 39 37 34,5 3338 ,4 36 34 32/ 5 30 ,3 28,5 27 25,531 29 27 ,5 • 26 24,5 23 ,3 22 2122 21 20 18,7 17/ 6 16,5 15,4 14,5

1/62 / 0

2 , 5

17,5 16,5 15,513 12 11,510,5 10 9 ,58 ,5 8 7/ 5

13,5 12,5 11/ 510/ 5 9 ,5 9 ,08 n 7/ 0

13 11,5 10,59 ,5 8 ,5 7 ,51 5 6 ,5 M

46 43 40,540,5 38 3637 34,5 3331 29 27,524 23,3 21,520 18,7 17,613/ 7 12,9 12/ 3

60

Observetti. 1. Velorile v i t a z e i v , d a t e f n tabal, corespund prelucrarii unor sea if abricate, cu strat ai jerficial ecru i aai cu eedlnciae da a p c h i ere t < 12 am pi unei lungini a cursei ective L < 400 aa. 2 . Daca aeaifabricatul nu are atrat e c ru i a a t v a l o r i l ev din tabel ae aultiplioe cu factorul 1 ,15 ; dacl adincimea da aschiere eata t > 12 aa, factorul da corectie eata 0 85* I I400 aa, uzura cutitului aa intensified pi se introduce un fector da corectia agal cu 0,85. 3. Factorul H peraite treoeree * r o a vaativa da la vitezala da aschiere coreapunzatoere durabilitatii T | 120 ain, la vitezele da aschiere ooresptsizstoere ini d u ra b i l t -t&ti a cutitului de T I 60 nin.



Tabelul 15.3J. Vitez. d o m f c hi , n U ribot,r„ longitudjn.lS

Fonta

Rabotarea cu cu t i te d in carbur i na ta l ice

Fonta

O b »e r v «i t . 1. P r i n v i t . z . v . . t a j g g ™ g M B B IVitezale principal* de a*cRi*ra pentru »-

t J i * l e t .

8 . . . 1 0

7...85 . . .7

Materialulda

pralucrat

Vit eza de apchiere v, m/ rain, la degropare

Rabota rea cu cu t i te d in o te l rap id

Adlnciaea de a sen lere

Viteza de afchiere v, a/ain,

la finitara



lafcalul 1 ». l * . Viteza da atafelare la r*baU*ae i r m w r n il

Vitaza ch afohiere v, a/ain

Dagrofara Flniaara (

Aliaiiniu 40...50 I 60...65AlaaS ai bronz 36...44 60...65,Fonts canuaia 18.!.22 12..*32, 1

Otal carbon pi slab aliat 14...18 | 11...26 \Otal Tnalt aliat, otal rapid 11...14 JB. 1.24Aliaja taraoraziativa

Ii ■

3.. .5 6...10

Obaervatie. Valo rila aari ala vitezai alnt utilizata pantru outita ou vlrf uo u( it iarvalorila a i d pantru cutita ou tit; lat pantru finiaare.

Tabalul 15.35. Vitaza da aschiere la rabotaraa longitudinall a piaaalordin aliaja da o^ni

1 Materialul tiisului sculei

Matarialul

*pralucrat

StaraaHRB , Otel rapid Carbur\ aetalice 1

Vitaza da apchire v, a/ain

Degropare Finisare Itegropare FinisereI

Aliaja u$oreachlabile

Recoapti 20...70 58 72 96 96 1

Calane

pluaboase)

Deformat5

la race

60...100 64 86 96 % |

Al ia ja daa?chiabiIitata

Recoapti 20...70 38 51 96 96 1

media (tooba-curi,alaoe bi*nara, bronzur icu staniu)

Deforaatila race

60...100 42 55 % 96

Aliaja u*orapchiabile

Recoapti 20...70 16 23 80 60 I

(alaaepluaboase)

Deforaatila race

60...100 19 24 80 80

Ofoservattj. 1. La rabotaraa da degrofare, dataLa coraspund unei pralucriri cu adinci-aea da a»chiere t =• 12,5 m o pi cu avans t « 1,5 mm/cd. 2. La rabotaraa da finitara,da tala coraspund unei preluorlri cu adlnoinea da aschiere t « 0,25 m |i ou avans agalcu 3/4 din lungimea tlipului cutitului lat pantru finisare.

613





< 1 * 4 4 1

l i t



Ttbelul 15.38. Coefiicientul dac o re c t i e Kfz d in re le t ie (15 .13 )

I1 ' In func^ ie & ca l i ta tea mater ia lu lu i de pre lucrat

H a t e r i a l u l

s c u l e i

Otel carbon de construct ie s i

aliat cu Rm, N/mm2 (MPa), pfna la:

, - u . n r f 1 5 . 38 . ( c o n t i n u e * *



6 1 7

Tabalul 15.38. (oonti nuara)

Materialul scutei

• ^ 1V4I V.10

Materialul da p ra luc ra t

P Ia c u ^ a d u r l FontS

O ^ e l r a p i d Ote l H

Fonta



Tabelul 15.39. Forte principale de apchiere la rabotarea pieselor din otel OL 50

2,00 2,50 3,00

p C T ^ ^ ^ ^ P e d T a » c h i e r e F H P in t ab al , coreapund ur .a t oe re lo r c o nd ip . da

le atac x= «° , unghiu l da degajare Y= 10°, unghiul de a jezare 5 = 5 , ra n la v i r f a cut, fSrB ra c i re , ia r v i t aza de a f ch ie re es te in a»a fe l a leasa inc t t a t aa as igu re <* j rabi l i ta

m | | es te cons ide ra t ega l cu un i ta tea .

Observe t ie . Va lo rKp 3 , ungh iu l de

b o ta re e a re l o c H= 60 B in . Fac to ru l de co re c t ie Kp^

Ida prelucrare: c u t i tFc u t i t u l u i I * 2 aaLate* e o o n o a i c i a c u t i t

Avansul s , mm/cd

1 , 8 0

Forta principals de apchiere Fz, daH



Tabelul 15.40. Forte principals da aschiere la rabotarea pieselor din fonta Fc 15

5

6

7

8

1 0

12

14

Avansul s, an/cd

0,10 0,15 0,30 0,50 0,60 0,70 0,90 1,00 1,20 1,50 1,80 2,00 2,50 5,0

Fort* principals da apch ie re | | | daN

9 12 21 31 • •> - >$ 3 m » ~"sPr

17 24 41 62 71 - * SB lip I .Ji'.V 8 g far a j

26 36 62 93 107 121 148 - Q ■- jfi

35 48 82 123 142 160 197 214 a ' ’’V iHi-

52 72 123 185 213 240 295 321 370 440 - - ii&j

69 95 164 246 284 320 393 427 493 587 681 gsl

86 119 205 307 355 400 491 534 616 733 851 921 1095

104 143 246 369 426 480 589 641 739 879 1020 1105 1314

121 167 288 430 497 560 687 747 862 1026 1191 1289 1532

138 190 328 492 567 640 786 854 985 1172 1361 1474 1751

172 238 410 614 709 800 982 1067 1231 1465 1700 1842 2142

207 285 492 737 851 960 1178 1280 1477 1758 2042 2210 2627

241 333 574 860 993 1120 1374 1494 1724 2051 2383 2578 3064

276 380 656 983 1135 1280 1571 1707 1970 2344 2722 2947

345 475 820 1228 1418 1600 1963 2134 2462 2930 3402 5

1264

1515

1768

2 0 2 0

2525

3030

Obaarvatia. Valorfla fortat principal, da a'chlara F_, data In tabal cor.tpund urutearalor oonditlfripia Rp 3, unghiul da atac x=unghiul da dagaâra T* 10°, unghiul da . H » r a « • S . B H J * * * " * i W i w Srabotarea are loc firi ricire, iar vitaza de apchlere eata astfel aleasi fncit al ae o a i g u r e n

T = 6 0 ain. Factorul de corectie f&L eate conaiderat egel cu unitataa.ac



Tabelul 15.41. Valori oriMtativi pantru f«r| o di froaare

Greutatea•a tel

■aplnli'urwlte

“a a * '

Greutatea pieaei pi dUpo iit lvu lut 9 | dart

490 980 1470 1960

Forta de freoare F^, daN

490 49 74 98 123

960 74 98 123 1471470 98 123 147 175

1960 123 147 175 1962940--------------------------

175 196 220 245

Observatie. Valorila formal da frecare sfnt data pantru un coeficient da fracara /f*0,05Nu a-a luat Tn conalderare component* a fortei da freoare.

in cara Ff este forfa de frecare pe ghidajele ma§inii de rabotat fi se poate calcula cu relatia:

Pf - M [Fy + Gp + GM#i] [daN] , (15.16)

in care m * 0,05...0,12 este coeficientul de frecare; F -componenta de respingere a eforturilor de a§dhiere (relatia15.14), daN; Gp - greutatea piesei de prelucrat, daN; GBaai -greutatea mesei ma§inii de rabotat, daN.

Verificarea se face cu ajutorul relatiei:

~ "adii ' (15.17)

in care F . este forfa maxima adraisS de mecanismul de avansurial ma§inii cEe rabotat, valoare care trebuie datA in cartea ma-§inii sau se poate calcula cunoscindu-se puterea motorului ac-tionSrii principale §i viteza de afchiere v calculate cu relatia (15.6).

f. Puterea necesarS se stabile§te cu relatiile:- pentru rabotarea pe §epinguri;

F.v

Nn - ----- [kW] , (15.18)6000 *

- pentru rabotarea pe ma§ini de rabotat longitudinal:

(f 2 + f ) vNn - ------ ---- [kW] , (15.19)

6000

Trebuie respectatS conditia:

620 I



*>„ s N..n . (15.20)

i n car e Nme s t e put er ea motor ul ul acîc mari i pri nci pale, W);H 1 randament ul l anûl ui cinemat ic al mi^cSr l i pr incipal e pent r u c a r e s e r e conandf l a s 0 , 6 . . . 0 , 8 .

1 5 .3 . REGIMUL DE ASCHIERE I A PRELUCRAREA PRIMMCRTEZARE

I n f i g . 1 5 . 7 s i n t da t e d i r e c î i l e mi §c Sr i l o r pr i nc i pal e ? id e a v a n s .

Fig. 15.7. Directiile raijciritor principale de avans la aortezare

a. Adinrimea de aschiere. Adincimea de aschiere la morte-

zare se stabile§te in concordant^ cu indicaîile din fig.15.2.a cu precizarea c5 adincimea minima este: tB)n 1 0,15...0,3mm.

b. Avansul. Pentru mortezarea de degrofare §i de finisarea suprafetelor plane §i pentru mortezarea canalelor, valorileavansului sint date in tabalul 15.42.

Valoarea minima a avansului la mortezare este de

6 2 1



Tabalul 15.42. Avanauri pantru aortazaraa de deuropare pi da finisare aKjvafatalor plana pi pantru •ortesarea aanalalor

1. Pralucraraa da degropare a auprafetelor plana

Matarialulda

pralucrat

Sect iuneasculei.

AdTnoiaea da apohlara t, mm I pfni la:

I

Avansul s, aa/oursl dabII

Otal 16 x 2520 x 3232 x 50

1 , 2 -1 , 0If 1P2,0 - 1,7

0,7 | 0,51 , 2 -0 , 81 , 6 I1 , 2

0,4 I 0,30,7 - 0,51,2 - 0,9

Fonti 16 x 2520 x 3232 x 50

1 ,A • 1 , 2

1 , 8 -1 , 62,0 I 1,7

1 , 2 I0 , 81,6 * 1,32,0 - 1,7

1 , 0 I0 , 60,4 - 1,01,6 - 1,3

2. Preluorarea da finisare a suprafetelor plana

Calitateasuprafata!Ra, fm

Matarialulde

pralucrat

Unghiuldaatao

secundar

Raza de rotunjlra r a vtrfulul, aa

1 , 0 2 , 0 H H

Avansul a, aa/cursi dubll

12,5 Otal p1fonti

3-45-10

0,9-1,00,7-0,8

1 ,2 -1 ,31 ,0 *1 , 2

6,3Otal

2-30,25-0,4 0,5-0,7 0,7-0,9

Fonti 0,35-0,5 0 ,6 -0 , 8 0,9-1,0

3. Pralucraraa canalelor

Rigiditata*sisteraulultehnologic

Matarialul dapralucrat

Lungimeacanalului

Litimaa canalului b^, aa. pTnl la:

5 8 1 0 12

ptni la: Avansul s, m s /cu t si dub 11

RigidOtalFont!

- 0,12-0,140,22-0,27

0,15-0,180,28-0,32

0,18-0,200,10-0,36

0,18-0,220,35-0,40

Narigid (pralucraraacanalelor Tn gluricu 0 * 1 0 0 urn)

0 t«l1 0 0

2 0 0

300

0 ,1 0 -0 , 1 20,07-0,100,05-0,07

0,11-0,130,09-0,110,07-0,09

0,12-0,150 ,1 0 -0 , 1 20,07-0,08

4

0,14-0,180 ,1 0 -0 , 1 20,08-0,11

Font!1 0 0

2 0 0

300

0,18-0,220,13-0,150 ,1 0 -0 , 1 2

0,20-0,240,16-0,180,12-0,14

0,22-0,270,18-0,210,14-0,17

0,25-0,300,20-0,240,16-0,20

622



Taba lu l 15 .43 . Coaf f o f an t l da o o rw t U a l v t t ex e l da aychlere U i o ru u r a

1. In funotU da dirabUltatai aculat afoMetoare

D u r ab U itatea eculai, T ( In ainFalulauprafeta I

dapralucrat

Hater taluida

pîluoratCoeficient da corectie K

PlaniCanele

PlanSCanele

2 . ln funofcie de rezistente aau duritataa materialului de prelucrat, cu aoule dinotel rapid

Duritataa HB. daM/iRezistenta materialului R , N/m IMPa]

Felulsupra

fetei

Hatarialul

prelucrat

Coeficienti de corectie j|

PlanSCanale

PlanSCanale

3. In functie de starea suprafetei de prelucrat, prelucrare cu scule din otel rapid!

Cu crustlCu cruatSFSrS crusts FSrS

crustsFelulsuprafetei

HatarialulFSrS

incluziuniTurnatsau

forjatincluziuniLaninatTurnatprelucrat

PlanSCanale

PlanSFonts

4. In functie de unghiurile de atac principal pi secundar, prelucrarea cu scule din 1

o£al rapid

Unghiul de atacprinoipal |

Unghiul de atac secundar XiFelulsuprafe£ei

Materialul

prelucrat

PlanS



Tabelul IS.43. (oontinuare)

5. In functie de lungiaea 9< felul canalului, prelucreree cu eoule din otel rapid

Meterialulde

prelucrat

Otal »ifonti

Felulsupra-

fetei

Canele

Lungieea canalului, Tn m

< 50

1.15

51-100

1 . 0

101-200

0 ,8

> 200

0,65

Felul oenalului

Interior

1 . 0

Exterior

1.15

6. In functie de ricire

Materialul deprelucrat

Materialul aculei Felul suprafetei £u ricire Firi ricire

0(el Otel rapid Plani 1,25 1.0

IXsi£era

Co2 cu

s>in *0,04.. .0,06 ran/c.d.VerificSrile avansului se fac in oonditiile stability la

rabotarea suprafetelor plane.

c. Viteza de aschiere. In cazul mortezfirii otelului cu R = 650 N/mn [MPa] §i a fontei cu HB = 190 daN/nm [0,1.MPa] viteza de aschiere se poate determina cu urrafitoarele relatii, in cazul utilizSrii sculelor din o£el rapid;

pentru o$el cu = 650 N/mm2 [MPa]:

prelucrarea suprafetelor plane:13,7.1^

v =^ , 1 2 ^ 0 , 6 6 ^ . 0 , 2 6

prelucrarea canalelor:

19,2.1c,

[m/min] , (15.21)

v =

I ^ . s 0 '6 6

[m/min] ,

pentru fonts cu HB = 190 daN/nm2 [l0‘1MPa]:

prelucrarea si^rafetelor plane:

14,8.1c,

10,16- 0,4°[m/min]



I prelucrarea canalelori18,5 K*

Durabilitatea economics in relatiile de mai sus este ocn-giderati T - 240 min.

Coeficientul global de corectie al vitezei ra se determi

ne cu relatia:

" KvT-Kv.-Kv.f^. ^.K^.K ,! , (15.25)

in care ||§ este coeficient de oorecîe in functie de durabilitatea sculei afchietoare; K,,, - ooeficient de corectie in func-îe de rezistenta la rupere sau duritatea materialvLLui de prelucrat; fl® - oceficient de corectie in functie de valoarea un-ghiului de atac principal al sculei; k || - ooeficient de corectie in functie de valoarea unghiului oe atac secundar; 1CC -

coeficient de oorectie in functie de lungimea §i felul canalului; - coeficient de corectie in functie de utilizarea li-chidului de rSdre-ungere.

Valorile ooeficientilor da corectie sint date in tabelul15.43.

DacS se prelucreazS alte materiale, se pot folosi indica-tiile din 15.2,c.

In tabelul 15.44 se dau viteze de mortezare a sqprafetelor plane pe piese din otel carbon de construct! i cu R, = 550N/mm [MPa], din fonts cenu§ie cu HB = 190 daN/mm [10 MPa] fidin bronz laminat cu duritatea HB = 90 daN/nm [10 MPa].

In cazul modific&rii oonditiilor de lucru, se folosesccpeficientii de corectie ai vitezei, dati in tabelul 15.45.

Dacfi durabilitatea sculelor afchietoare este diferitS deT = 90 min, valoare pentru care s-au stabilit vitezele de afchiere din tabelul 15.44, se vor folosi ooefidentii de corec-tie din tabelul 15.46.

d. NumSrul de curse i * W a se calculeazS cu relatia (15.7),in care raportul vitezelor K = 1,0...1,6.

lungimea suplimentarS a cursei sculei, necesarS intrSrii

|§i dep&pirii piesei, se ia din tabelul 15.47.e. Forta de afchiere. Components principals Fz se calcu-

leazS cu relatiile (15.12) §i (15.13). Pentru prelucrarea otelului de ocnstructii OL 5 0 §i a fontei, se pot utiliza §& valorile fortei de afchiere date in tabelele 15.39 fi 15.40.

Pentru prelucrarea materialelor neferoase forta principalsde afchiere se poate lua din tabelul 15.48.

IXipfi calcularea componentei radiale fi de respingere F cuRelatia (15.14) se coraparS cu valorile admisibile pentru supor-

I ---- j ^ r s 6 > ' ( 15 - 2 4 )



Tabelul 15.44. Viteze de apchiere la aortazarea suprafetelor plane

IAdincimeade

I apchiere

t,am

0 , 5

1

1,523456

7810121416

20

0 ,5

11,5234|6

78

1012

Materialulde

prelucrat

Avansul s, aa/cd

Otel carbon pentru

construct i icu

R =550 N/mm[MPa]

STAS 500/2--80

fkmta cenu pie cugraf itlamelarcu

duritataaI B 180...20G110 ' MPa]

STAS 568-67

0,10

60524744363432302928272524,52422

16,214,2

1312,5

11.41110.4109 . 79,5

9,18 .8

0,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1,50 [2,00

58464138343129282726252322.52120

pi12.811.811,210.5109 . 49

8.78.5

8, 17.8

5042373532302726252322,5212019

13.6

1211,210,4

9.6

9,18.68.38

7,87,57.3

Viteza de aschiere v, a/ain

4635323027252322

2120,520191816

121110

9 .5

8.57 ,9

7 .57 . 376,86.56.4

37312725232119181716.516151413.5

11108,6

87 ,47

6,66 ,3

6,16

5,85,6

8

262321.51917.516.51615141312.51211.5

8.5

7 ,8

7 .36. 66.36

5 ,75.45,35,25

20.5191716

1514

13.513

121110.510

10

7.16,8

6.2

5.95.65,45,254.94 . 7

171514

1312.5

1211.510.5109 ,59

15141312.5

1211

10.59.598.58

6, 86.45,95.65,35,2

ii i4 , 8

4.74.5

6.46

5.65.35,154,84.74.54.3

J _ _ _ _



a \

toi a

0 1 * | 2 3 4 5 6 7 8I * 10 11 12 I 13

1 14

14 8,4 7 ,5 7 6,1 5,4 4,8 4,6 4,4 4,2 4 3,7 3 ,5 3 ,2 |16 8 7,3 6,7 5,9 5,3 4,6 4,4 4,3 | 3,8 n > 3#4 H

H 80 71 62 52 45 aa m. i i ' ' 11DJ| B H

1 67 63 57 47 42 39 . p | | | |8i9 1

P Bronz 65 60 54 45 40 37 32 5lB9 3g11 H -

| laminat 63 56 52 43 37 33,5 31 28,5 28 I 9 »*

1 cu duritatea 61 54 50 ‘41 35,5 32 28,5 281 26

25,5 1 23,5 «» gg

4 HB -80 57 52 49 40 35 31 28 26 25 23,5 I 22 I 20 191 16

5 daN/ mm^ 55 50 48 39 34 29,5 27 25,5 24,5 ! 22 21,5 I 19 18 / M r

6 [10‘1MPaJ 54 49 47 38 32 28,5 26 25 24 j 21,5 20 i 16 I 17 / 14

7 53 48 45 36 31,5 28 25 24 23 I 20,5 I 1 9,5 I 1 7,5 / 16,5 I 13,5

8 52 47 44 35 30,5 27,5 24,5 23,5 22 I 20 I 19 16,5 I 16 I •‘UP r ’

10 fk 51 45 43 34 30 26,5 24 23 21,5 J 16 16 15,5 j 12,5l

12 50 44 42 33 29,5 26 23 22 20,5 1* 17,5 15,5 15 12 1

14 49 43 41 32,5 29 25,5 22,5 21,5 20 18 I 17 14,5 1 14 11,5j

16 47 42 40 32 28 25 22 21 19 17,5 I 16,5 I 4 13.5 1 10 1

20 45 41 39 31 2V 24 21,5 20 18 16,5 15 ,5 j 13 12,5 /

^ ^ m S E S S i I I B 9 ■rap i d av ind du reb i l i te te a economica T 1 *0 " J " - H cut1tu lu i 32 I 20 H I P®ntru H I

■ I ■ ■ I ■ ■ i ■



Tabelul 15.45. Covfiotenti de corectie pantru vitaza data tn tabalul 15.44

|l. Coaf iciantul d§ coreotie tn functie da rezistenta la rupara aotelurUor

IReziatenta lartJpere -R_,

N/aa(MPa)

Tipul otelului

0(el pantruconstructii

Otal aliatcu croa

Otelcroa-niohel

Otelcroa-aolibdon

Otel rapid

450 1,35 ' ■| ^ S -

550 1,00 0,96 0,95 0,90

650 0,79 0,76 0,73 0,69 -750 0,63 0,60 0,58 0,55 0,38850 0,52 0,50 * 0,41 0,46 0,33950 0,42 0,40 0,38 0,291050 ' | V-:' i 0,38 0,36 0,34 0,251150 0,35 0,33 0,31 * •

2. Coaf Iciantul da corectie & tn functie da staraa saaif abr icatului din otel

I

StaraasaaifabricatuIui

Coaficiantul K-

Laainat

1,00

For jatTurnat

0,85 0,80 0,90

Naracopt Racopt Cruatl pi nisip Cu tntrenjper

0,50 0,70

13. Coaf iciantul da corectie Tn functie da duritataa saaif abr icata lor din fonti

|Duritataa9HB,datf/aa

j I10" 1 MPa]

I----- --------I Coeficientul

< 160

1,50

161-180

1,21

181-200

1,00

2 0 1 - 2 2 0

0.85

221-240

0,72

> 240

0,63

(4. Coeficientul de corectie in functie de starea suprafetei saaif abr icatului dinfonti

r --------------- nIStarea suprafetei Turnati,nerecoaptS

TurnatI,recoapti

Cu crusti pinisip

Cu TntrerupaH f*

ICoef icientul K, 0,80 1 , 0 0,50 0,70

15. Coeficientul de corectie Kg Tn functie de tipul aliajului neferos

r ~[ Haterialul deprelucrat

Aliaje ale cuprului Aliaja ala aluainiului

CuSnlOCuSn9Zn5

CuSnUCuAl9

CuAl10Fe3 CuZnlOCuZn15CuZn20

CuZn40MnCuZn37

Al ATCuATCuSiATSi2Hg(turnat

tn aaes-tec deforaare)

ATSi5Cu5ATCulO(turnattn cochi

li)

ATSi10(turnat tncochili pitratat

teraic)

Durite-tea HB

75 90 1 2 0 40...80 80...120 40 60 4 80...100 110...130

Coafi*oiantul

i

1,25 b o

I

0,85 1,95 1,57 4 3,60 3,00 2 , 2 0

628



Tabelul 15.45 (oontlnuare)

G S W u l | c or.cn. | In #U Bnl . | g g ...((.brto.rulul din .U.J.l.

Scares aeml-f£r1catulu1

Leal netForj«t Turnat Cu

IntreruperlCu orustApi nlslp

Ca*f icientul

i1,00

0,60 0,90 0,70 0,7D

7. Coeficientul de corectie K? In functie de unghiul de etec principal al outltulul

Hateria-luida

OtelFonts

HateriaLul sculei

Otel rapid Carburi aetalioe

Rigiditatea aiateaului

ridicati media redusl ridioatl medie redusl

Unghiul cle atao principal x,0 radi

30 45 60 75 90 30 45 60 75 90

1/261 , 2 0

1 , 01 , 0

0,840 , 8 8

0,760,83

0 , 6 6

0,731,131 , 2 0

1 , 0

1, 0

o

o 0 , 8 60,83

0,810,73

®* Coeficientul de corecti© Kq In funotie de raza la vlrf a cutitului

Hortezare de:Raza de vlrf a cutitului rf , HR

0,5 1 , 0 1,5 2 , 0 3,0 5,0

DegropareFinisare

0,850,75

0,900,85 o

o - - - - - - - - -

- - - - - - -

- - - - - - - -

1 , 0

1 , 0

1,051 , 1 0 1 , 2 0

9..Coef icientul de corectie Kg tn funotie 4° s®ct^ nee transversals a cutitului

Sect iuneacozi i

cutitului

Drept-unghiu-larS

8x5 1 2 x8 16x10 2 0 x12 25x16 32x20 40x25 50x32 63x40

aa x ram Patrata 6 x6 1 0 x1 0 1 2x1 2 16x16 2 0x2 0 25x25 32x32 40x40 50x50

RotundS 46 0 1 0 * 1 2 #16 • 2 0 #25 #32 #40 #50 j

Hateria-lul deprelucrat

Otel 0 , 8 0,87 0,90 0,93 0,97 1 , 0 0 1,04 1,08 1 , 1 2

Fonti 0,89 0,93 0,93 0,97 0,98 1 , 0 0 1 , 0 2 1,04 1,06

Gbserva(ii. 1. Valorile nominale ale vitezei de apchiere \a nortezare data tn tabalul15.44 se multiplies cu coaf icientH da corectie, dupS cum urmeazi: pentru otelKj, IU, Kg# K-0 ; pentru fonti: Kj, K,,K?t Kg, *9 , K10; pentru alia jele cuprului: K*,IL, Kg, pentru aliajele aluminiului: *5 # <8 ' * 1 0: , Valorile coefioientulul 3acorecfie K-q pint date In tabalul 15.46. In cazul nortezlril aliajelor neferoaaa, pan*tru coeficientii Ky ?i Kg se pot adopta valorile de la otel sau fonti dupi cum archil*le detepate la praluorarea aliajului neferoa consider at alnt da curgere iau da ri pere.



Tabelul 15.46. Coe# iefeittul R ooreotie fn functie 3 «*jr*»IHtateeapchietoere pantru vltoia dm apfihlvr* deti fn Utoiul 15.44

I Cutite din otel rapid Cutite din oerburt aetalloe

Material de pralucrat

Durabilitatea cutitului T, min

30 60 90 60 90 1 2 0

Coeficientul de oorect • * 1 0

OtalFontiAliaja neferoase

1 , 1 0

1,061,15

1.00 0,961.00 I 0,971.00 0,92

1 , 1 01,061,15

1 , 0 01 , 0 0

1 , 0 0

0,960,970,92

Tabslul 15.47. LungiMa sqpliaentarl (ds intrara pi iafira) m sculelor la aortezere

Sectiunea cozii cutitului Hatarialul da praluorat

Rotundi Dreptunghiulari Otel ji fonti■aleabili Fonti cenupie

d, mi hxb, ■ x m

6 6 x 4 30 458 8 x 5 30 45

1 0 1 0 x6 30 4512 12 x 8 45 6016 16 x 1 0 60 902 0 2 0 x 1 2 60 9025 25 x 16 60 9032 32 x 20 60 9040 40 x 25 75 10550 50 x 32 75 10563 63 x 40 75 105

Tabalul 15.49. Valorila adBisibiI© ala coqponentei F^ pantru suportul port-cutit

Schema da

pralucrara

Diametrul

supor-tuluiD#, nm

20

21-30

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

Lunginea libarl a suportului I . ma, pfni la:

60 100 150 200 250 300 400 500

466

2360

7460

Valori acinise pantru componenta Fy, daN

100

510

1610

3930

8260

32

150

477

1170

2420

64

200

490

1 2 2 0 '

1885

3220

32

103

2504'

620

970

1660

18

160

146

300

562

956

37

92

128

237

463

35

61

65

121

206

600

18

37

70

12 0



Tabelul 15.48 For (a principals de a^chier* ia nortezaraa pieselor din brcnz laeinat cu HB SO

Adtncimea de

j c h i e re

t ,am

Avansul s, mn/ cd

0 ,10 0 ,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1,50 2

Forê principals da aschiere Fz, tn daN

i*

0 , 5

1 * 5

|

3

A

5

6

7

8

1 0

1 2

1 4

1 6

2 0

8 10 14 18 22

15 20 26 36 50 79

23 I 34 42 52 67 80

32 43 54 73 90 107

47 65 81 106 140 160

65 86 112 143 170 190

80 108 134 182 226 268

96 138 167 220 270 323

‘ 124 160 197 250 318 380

I 138 173 216 290 362 430

1 160 216 278 360 452 543

I 224 320 410 516 663 660

I 224 320 410 516 663 800

264 364 453 598 750 900

332 453 528 745 936 1130

90

123

179

240

306

367

438

472

622

770

8 9 8

9 9 0

1 3 0 0

138

202

276

344

416

466

551

700

860

1000

1 1 2 8

1 4 3 0

151

220

296

379

450

530

610

764

9 3 8

1100

1 2 3 0

1 5 6 0

240

312

415

484

578

664

8 2 0

1 0 3 0

1200

1 3 5 0

1 7 0 0

260

349

450

4 1 0

5 1 6

4 7 5

580

595

730

5 4 0 62 3 6 9 0 1 875

6 2 5 I 7 4 J 1 800 1 1000

7 1 6 I 8 2 5 92 6 / 1240

9 0 0 ' 10 42 I 1150 I 146 0

1 1 2 0 1 1 3 6 0 1 1 4 6 5 ' 17 90

1 3 0 0 1 5 4 0 1670 2 0 6 0 j

1 5 0 0 1 6 8 0 1 8 7 0 2 2 5 0 1

1 9 0 0 2100 2310



6 3 2

Tabelut 15.48 (oanttnuara)

CoefIcieriti de corec*ie

1. In functie de tipul materialului neferos

Haterialul rabotat

Alieje ele cuprului Alieje ale aluainiului

CuSnlOCuSn9Zn5

CuSn14CuAl9

CuAl10Fe3 CuZnlOCuZn15CuZnZO

CuZn40HnCuZn3

AlATCuATCuSi(a l ia jetumete fn

eitec deforaara)

ATSiCuSATCu10(a l ia jeturnete fncochi la )

ATSi10turnat fnl

cocMla f i lt ra ta ttarafc)

Duritatea HB 75 90 120 40...80 80...120 40 60 80. ..100 110...1201

Coeficient de corectie 0,80 1,00 1,25 0,70 1 0,91 0,42 j 0,52 0,30 1,08 \

2. In functie de ataree auprafetei aaterialului neferoa

Staraa auprafetei Laainatl For jati Turnatl Cu In t ra rê r i Cu crusta B aSaip

Coeficient da corectie 1,00 0,80 0,90 0,70 0,70 H

Observatii. Valorile noa inale ale fortei principale de apchiere au foat determinate fn uraatoere le condf j t i da p r» l i«re r^ eirf«fafire racire; cut it cu uraatoarea geoaetrie: X* 45 , y= 4 . . .8 , a = 4... 10^, rf * 2 ■, I oox i i : S 8 2D ■, liafcrl a a i n e t .



T a b a l u l

1 5 . 5 0 . V

a l o r

1 1





tul part-cutit, tabelul 15.49 5! pentru oacpul sculei, tahrii15.50.

f. Puterea neoesarS se calculea zS cu relatia (15.18verificarea se face cu relatia (15.20), in care n - 0,65 - m S

Experimental, la prel ucrarea sifraf eêl cr plane cudin oêl rapid, s-au stahilit fi urmatoarele relat ii e^dri ce:

- pentru prelucrarea otelului cu R, = 650 N/kai [HRa):

N n | 0,444. t ' . s . K ^ [k»] g.0,75 J),35( 1 5 . 2 6 )

in care:(15.28

in care este ooeficientul de corectie al vitezei, determinat cu relatia (15.25); Kn - coeficigit de oarecîe al puterii, dat in tabelul 15.51.



1 . ANTQNTUK V. E. §. a. - Spravocinik konstrucktora porasciotu i proektirovaniu stanocinih pris-posoblenii. Minsk, 1969.

2. BALAKÎN B. S. - Qsnovi tehnologhii ma§inostroenia.Moskva . Maînostroenie, 1969.

3. BARANOV SKI I. V. §. a. -Rejimi rezania metal lov. Spra-vocinik. Moskva . Ma§inostroenie, 1972.

4. BELOUSOV V. - sinteza sculelor afchietoare. Ed. Juni-mea, Ia§i, 1980.

5. BL ACK H. PAUL - Theory of metall cutting. New York.Me. Gr aw-Hill, 1961.

6 . BQHOSIEVICI C. §.a. - Tehnologia prelucrarii pe strunguri automate monoax tip SARD. Indrumar deproiectare. Institutul politehnic Ia§i, 1986.

7. BQHOSIEVICI C . , LUPESCU 0 . - Tehnologia prelucrarii pema$ini-unelte cu cctnanda numerica, Institutul politehnic Ia§i, 1984.

8 . BOOTHROYD G. - Fundamentals of metall machining. Lon

don, Edward Arnold, 1965*9. BOTEZ E. - Angrenaje, Bucure§ti, Ed. Tehnica, 1962.

10. BRIERLY R. G . , SIEKMANN H. J . - Machining principlesand cost control Me. Graw-Hill Book Company,

£/ New-York, 1964.11. BOUXLLET J. P. - La coupe de metaux. Paris. Dunod,

1964.12. BUZA1U V., ZENOVEI C. - Tabele pentru ateliere mecani-

ce, Bucure§ti, Ed. Tehnica, 1970.13. CASLER GH. §. a. - Determinarea parametrilor forfcelor

de afchiere in procesul de strunjire longitudinals la oêlurile romane^ti grupa QL500-49. In Bui. I.P. Ia§i, tom IV (VIII),fasc. 1-2, 1958.

14. CALLER GH. §. a. - Determinarea parametrilor formei deafchiere in procesul de strunjire longitudi-naia la oteluri romSne^ti, grupa oêl aliatde construcîe STAS 873-53. In Bui. I.P.Iaîtom VI (X), fasc. 1-2, 1960.

I ' 635 : . M



15. CHIRIACE9CU S. B Calculul regimului de aschiere cu pa-ramstri variabili. In Ganstructia de roa ininr. 11, 1971.

16. CIUCA C. ! a. 1 Corelatia dint re structura §i prelu-crahilitatea pri n aschiere la strunjirea definisare a otelului OLC 25. In Co nst ruc tsde ma§ini nr. 6, 1967.

17. COMAN GH. - Tehnologia constructiei de ma§ini. Rotaprint. I.P. Ia§i, 1978.

18. DACEA I. - Metode de optimizare. Ed. Dacia, Cluj-Napo-ca, 1976.

19. DA^CENKO A. I., SMELOV A. I. - Naladka agregatnftstankbv. Mosk va ,Visâia Skola, 1982.

20. DEGNER W. §. a. - Spanende Formung. VEB Verlag-Tech-nik. Berlin, 1969.

21. DOLMATOVSKI L. A. I Spravocinik tehnologa po obrabotkemetallov rezaniem, Moskva , Ma§ghiz, 1962.",*;

22. DQRIN AL. §. a. - Sisteme de scule pentru maîni--unelte cu comandS numeric#, Hi. TehnicS,

Bucure§ti, 1986.23. DRAGHICI 6 . * Bazele teoretice ale proiectArii prooe-selor tehnologice in constructia de ma§ini.Ett. TehnicS, Bucure^ti, 1971.

24. DRAGHICI G. - Tehnologia canstructiei de maîni, Bucu-re§ti, E.D.P. 1984.

25. DUMITRESCU D. - Aspecte ale prescrierii rugozit&tîisuprafetelor. In Standard!zarea, nr. 3, 1968.

26. ELIEZER S. - Scule cu pl&cuê. Ed. TehnicS, Bucure§t$,1969.

27. ENACHE ST. - Proiectarea sculelor a^chietoare, E.D.P.,Bucure^ti, 1983.

28. ELEKES C. - Scule pentru prelucrarea alezajelor a-dinci. Scrisul romanesc, 1985.

29. FADIUSIN L., MUZICANT I. A., MESCERIAKOV A. I. §. a. 1- Instrument dlia stankov s CHJ, mnogo£el,vihstankov i GPS. Moskva, Maînostroenie* 1990.

30. FARINA M. V. - Flowcharting. Prentice Hall, New Jersey, 1970*

31. FELDSTEHN E. I. §. a. - Rejimi rezania na tokamih av-tomatah. MaggMz, Moskva , 1960

32. GAVRIIA§ I. §. a. - Indrum&tor pentru proiectar^l teh-nologiilor pe strunguri, Bucure§tif I.P. Bu-cure§ti, 1974.

33. GAVRIIA? I., DRAGUT E. §. a. - Tehrlologii de prelucrare cu scule din materiale dure §i extradure.Bi. TehnicS, Bucure§ti, 1977.

34. GAVRILA^ I., VOICU N. - Tehnologia de fabricate I r0'•filor dintate pe maîni-unelte clasice ||

636



aotnandi numeric*, Bucure§ti, Ed. TehnicS,1985.

GJLEIM G.A. - Program flowcharting. Holt,New-York, 197arf ’hEKRIOT G. I Traits theorique et pratique des an-

grenges. Tom 2, Hi. Dunot, Paris, Franca,1961.

|^| hLEBANIN N. F. I Narezanie koniceschih zubciatih ko-les. Ma§inostroenie. Leningrad, 1978.

hqliANDA D. - Aijchi'ere §i scule afchietoare. E.D.P.,Bucure^ti, 1982.39. IAK QBS CN M. O. - Tehnologhia mehanioeskoi obrabotki v

avtomatiz irovannom proizvodstve, Moskva,Ma§ghiz, 1962.

40. IGUMNOV B. N. - Rasciot optimalnihrejimov obrabotkidlia stankov i avtomaticeskih linii. Mojino-stroenie, Moskva , 1974.

41. ISUTKIN V. I. - Reglarea ma§inilor-unelte, Bucurefti,Ed. TehnicS, 1962.

42. IVAN N. V. - Modelarea matematicS a datal or experi-mentale necesare rezolvSrii prin calculatora problemei adaosurilor optime de prelucrare. In oanstrucfcia de mafini, nr. 2, 1982.

43. IVAN N. V. - Bazele optimizSrii proceselor tehnologioe, Universitatea Brasov, 1984.

44. JACOBS H. J. §. a. - Spanungsoptimierung. Verfanrens-gesteltung durch technologische optimierungin der Spanungstechnik. VEB Verlag Technik,

Berlin, 1977.45. KABANOV S. D. §. a. - Novii metod rasciota pripuskovna mehaniceskuiu obrabotku. Vestnik marinestroenia | 1, 1962.

46. KALA^NIKOV S. N. - Zuboreznie rezôvie golovki.Maînostroeriie, Moskva , 1972.

47. KALA§NIKOV S. N. - Eroizvodstvo zubciatih kolios(Spravocinik). Moskva , Ma^ghiz, 1963.

48. KAMISNII N. I., STARODUBOV V. S. - Konstructia i na-laika tokami h avtomatov i poluavtomatov.

Visfaia §oola, Moskva , 1975.49. KAPUSTIN N. M. - Razrabotka tehnologhioesldh protessov

obrabotki detalei na stankah s pcmo^ciu E.V.M. Moskva , Maînostroenie. 1976.

50. KASTALIAN I. A., KLEVZOVICI V. I. - Qbrabotka na stankah c cislovim progr§mnnim x^pravleniem.Spravocinoe posobie. Minsk, Vigeiâia fkola,1989.

51. KORSAKOV V. S. - Precizia prelucrarii mecanice (tradu-cere 1. rusS), Bucure§ti, I.D.T., 1963.

52. KOUAN V. M. - Calculul adaosurilor de prelucrare in



ccmstruc£ia de ma$ini, Hoskva I KB9ghizr1963.53. KREMENT A. I. H a. I Hcariingovanie i superfinirovariie

d e t a l e i , M a ^ i n o s t r o e n i e , Len i n g r a d , 1 90 8-

54. TfSLT v. 8 Ispolaovanie stankov I R S \jpravLe-niem (traducere din lisaba englezS). Ma$ino-stroinie, Moskva ,1976.

55. MANU A. §.a. 1 M&nualul inginerului raecanic. Tetanolo-gia ccnstrucfciei de

nicS, 1972.56. M.I.C.M. - Normative unifioata pe eoonooie pentru pre

lucrSri pe maîni de frezat In producîe deserie mijlocie, N.T. 67, Bucure§ti, 1981-

57. M.I.C.M. - Normative Tehnice unificate pe M.I.C.M.pentru prelucrSri pe ma§ini de brc§at,N.T. 104, Bucure^ti, 1984.

58. M.I.C.M. - Nonwative Tehnice unificate de regiiiri |||timpi de lucru pentru procerieele suplieenfcar-re de danturare §i rectificare. Bucure^tx,1966.

59. MONAHOV G.A. §.a. - Sfcariki s prrxjrawnia upravlenia.Ma§inostroenie. Moskva ,1975*

60. MORARU V. §.a. - Centre de prelucrare. 3d.TehnicS, Bu-cure§ti, 1980.

61. PEIRICEANU G H . §.a. - Proiectarea proceselor tefcmlo-gice §i reglarea strungurilor automate. M .DidactioS, Bucure^ti, 1979.

62. PEIRICEANU GH. §.a, - Tehnologia ccnstrucîei de Be-§ini. IndrumStor pentru proiectarea proceselor tehnologice pe strunguri autcaate. Ins-

titutul Politehnic Cluj, 1978.63. PEIRICEANU GH. §.a. - Tehnologia oonstrxxîei de Ma

rini. Proiectarea proceselor tehnologice pestrunguri revolver cu comandS program.Insti-tutul Folitehnic Cluj, 1978.

64. PICOS C. §.a. - Calculul adaosurilor de prelucrare §aLal reginmrilor de aschiere, Ed.TefcnicS .Bl c u - re§ti, 1974.

65. PICOS C. §.a. - Nbrroarea tehnicS pentru prelucrSriprin aschiere. Vol. I, II,Bucure§t±, Bi-Tteb-

nicS, 1979, 1982.66. POPESCU I. §.a. - Reglarea strtngurilor revolver au

tomate monoax. I.D.T., Bucure^ti, 1964 *

67. P0P0VICI M.,ANTCNESCU V. - Ghid pentru ocntroiul statistic al calitSîi procfejselor industrials^Si.TehnicS, Bucure$ti, 1973.

68. PRI7TEANU O.V ., MUSCA GV. - Rezolvarea pe calculator Hregimurilor de aschiere la strunjire. Têfcna*-

: mus-84,Suoeava, 1984*

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	veronicanistor
View:	249 times
Download:	1 times

Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I

Documents