+ All Categories
Home > Documents > Proiect TG.pptx

Proiect TG.pptx

Date post: 22-Dec-2015
Category:
Upload: ovidiu
View: 213 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
14
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE Tehnologii Ge Coordonator științific: Conf. Dr. Tudor Laurențiu Studenți: Onea Elena Amalia Rădoi Elena Aurora
Transcript

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTICONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

Proiect Tehnologii Generale

Coordonator științific: Conf. Dr. Tudor Laurențiu

Studenți: Onea Elena Amalia  Rădoi Elena Aurora 

TEHNOLOGIA generalĂ

de conserv

are

a peștelui prin sărare

Pentru început, am putea spune că... Peștele reprezintă un aliment extrem de valoros

prin conținutul său în proteine de calitate

superioară, grăsime bogată în acizi grași,vitamine și

substanțe minerale.

Proteinele din pește sunt printre cele mai sănătoase surse de proteină animală, find superioare calitativ celor din carnea de vită, porc sau oaie.

Carnea de pește este foarte apreciată în rândul consumatorilor datorită digestibilității ridicate, a structurii sale fine și a calităților gustative

deosebite.

Din dorința de a păstra pe perioade cât mai îndelungate carnea atât de apreciată și de

nutritivă, oamenii au încercat diverse metode de conservare a peștelui prin sărare, uscare, menținere în oțet sau miere, păstrare la temperaturi

scăzute.

În Mesopotamia au fost descoperite cantități mari de resturi de peşte marin, atât de departe de țărm, încât singura explicație plauzibilă ar fi că

peștele a fost transportat până acolo în sare ori uscat.

Sărarea este una dintre cele mai vechi metode de

conservare, putând fi întrebuinţată ca metodă de

conservare de sine stătătoare pentru peştele sărat, afumat sau

uscat, prin acest procedeu mărindu-se conservabilitatea

cărnii de pește, prevenind alterarea acesteia.

 

Importanța peștelui sărat în lumea antică a fost ca aliment foarte nutritiv ce putea fi conservat, făcând astfel posibile expedițiile

lungi pe mare.

În zilele

noastreconservarea peștelui prin

sărare a devenit o metodă complexă utilizată pe scară

largă și cuprinde următoarele etape :

1. Pregătirea preliminară : implică o serie de operațiuni tehnologice :

• Sortarea materiei prime după mărime și greutate;• Curățarea și îndepărtarea impurităților și mucusului de pe suprafața corpului peștelui;• Tăierea și porționarea (în cazul peștilor mari) în bucăți, fileuri, batog și jumătăți;

Sărarea

uscată

• are o largă utilizare în obținerea

semifabricatelor și a produselor din pește,

afumate la rece, cu conținut mic de sare.

2. Sărarea propriu-zisă poate fi reprezentată de :

• este o metodă simplă ce necesită o cantitate redusă de sare prin care peștele întreg sau

porționat (în cazul peștilor mari) este tăvălit și așeazat în straturi alternative sare-pește, în

vasele de sărare, începându-se cu un strat de sare și încheindu-se tot cu un strat de sare;

• se aplică la prelucrarea peștelui slab sau cu îngrășare medie, precum și la peștele mărunt (hamsii, gingirică, sardele)

• utilizează o saramură artificială cu o concentrație de sare stabilită• este mult mai rapidă decât sărarea uscată • este ușor de mecanizat prin folosirea saramurilor circulante• se folosește pentru obținerea peștelui slab-sărat destinat obținerii de semiconserve

sau pentru afumare la cald.

dezavantaje -diluarea rapidă a saramurii-sărarea neuniformă în cazul utilizării de saramură staționară

• îmbină celelalte 2 metode prin utilizarea de sare uscată și saramură• este o metodă rapidă și frecvent utilizată• se aplică pentru peștii grași și semigrași în vederea obținerii de produse mediu și

puternic sărate• înlătură dezavantajele metodelor anterioare prin formarea unei cantități

suplimentare de saramură și începerea imediată a procesului de sărare

Sărarea mixtă

Sărarea umedă

• sortarea peștelui pe calități;

3.Pregătirea produsului finit în vederea comercializării implică următoarele etape:

• ambalarea peștelui sărat în: butoaie , recipiente

din plastic, lăzi din lemn căptușite cu hârtie

pergaminată

• expedierea peștelui ambalat sărat ce se face într-o perioada de maximum 10

zile, timp în care ambalajele se țin în încăperi curate, răcoroase.

• spălarea peștelui sărat

• zvântarea suprafeței peștelui

pe care trebuie să le îndeplinească peștele și produsele din pește sărat

• la exterior, suprafața curată• burta tare și elastică , ochii întregi, nedeteriorați

Conditii de calitate

Mirosul și gustul

caracteristice peștelui sărat, fără miros și gust străin (de acru, de rânced, de

mucegai, de mâl, de petrol etc.)

Consistența cărniidensă și suculentă la peștele de apa dulce,

mai puțin densă la peștele marin, nu se admite o carne moale, flască

• peștele întreg prezintă branhiile curate, nu degajă lichid roșietic

• în secțiune: musculatura fermă,• bine prinsă în oase și fără culoare roșie de

sânge

Aspectul

Defectele și agenții dăunători ai peștelui sărat

Defectele remediabile sunt reprezentate de:

sărarea incompletă - gust și miros de crud, branhiile sunt zemoase, sângele necoagulat, defectul se remediază prin menținerea în continuare a peștelui la sărat

mirosul de mucegai - afectează branhiile, apare la păstrarea peștelui sărat în lăzi, în încăperi ventilate necorespunzător, defectul se înlătură prin spălarea acestuia cu saramură concentrată și trecerea într-un ambalaj curate;

pete albe la suprafață - provin de la folosirea unei sări impurificate cu săruri de calciu și magneziu, petele se înlătură prin spălarea peștelui cu saramură concentrată;

Defectele iremediabile sunt reprezentate de:

acrire – apare atunci când sărarea sau depozitarea s-au făcut la temperaturi ridicate, saramura devine tulbure, peștele e acoperit cu mucus de culoare cenușie

saponificarea - apare la peștele sărat și depozitat în lăzi sau în butoaie (fără saramură) în încăperi reci și care au fost trecute apoi în încăperi calde, la suprafața peștelui se formează o peliculă tulbure, lipicioasă, cu miros neplăcut, în care sunt prezente diverse bacterii.

dăunătorii peștelui sărat- principalul daunător este larva săltăreața produsă de musca Piophyla casei . Aceasta infestează branhiile și porțiunile moi ale corpului peștelui, neacoperite de piele sau de solzi.

Conservarea peștelui prin sărare este una dintre cele mai vechi, cunoscute

și economice metode de păstrare, sarea fiind un agent de conservare accesibil, ce nu

modifică valoarea nutritivă și proprietățile gustative ale produsului, oferindu-i valabilitate

și o bună păstrare timp îndelungat.

În concluzie...

Vă multumim !


Recommended