Proiect Statistica

[Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în județul Constanța în perioada 2000-2013] Pintilei Andriana

Universitatea Creștină Dimitrie CantemirFacultatea Management Turistic și Comercial

Proiect STATISTCĂ

TEMA

ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ”CONSTANȚA” ÎN PERIOADA 2000-2013

Numele şi prenumele Pintilei Andriana

Anul I – IF/IFRGrupa:

IF15

Cuprins

1.1 Introducere........................................................................................................1

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului..........................................1

1.3 Realizarea proiectului......................................................................................1

1.4 Cerințele proiectului.........................................................................................1

1.5 Prezentarea rezultatelor...................................................................................1

1.6 Exemplu proiect................................................................................................1

1.7 Bibliografie:......................................................................................................14

1


1.1 Introducere

Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează:1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a

indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză.2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic,3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din

publicaţiile oficiale de date statistice.

Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe:1. Cunoaştere şi înţelegere

Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica; Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică; Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor

statistici economico-sociali Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.

2. Explicare şi interpretare Utilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe

pentru analiza cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate; Realizarea unui studiu de caz folosind statistica; Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic; Organizarea procesului de cercetare statistică într-o viziune sistemică; Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.

3. Insrumental aplicative Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri,

seminarii și proiecte; Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a

proiectelor de statistică; Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi

internaţional; Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.

În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminar cu min. 5 zile inainte de examen. În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţi foarte bine noţiunile, conceptele de bază ale statisticii şi să metodele de analiză statisică. Scopul principal al proiectului fiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor.În final, nu uitaţi: lucrările plagiate, subiectele copiate nu vor primi note de trecere a examenului la disciplinele „Statistică”.

1.2 Definirea şi organizarea activităţilor proiectului

Proiectul are drept scop imbinarea teoriei cu practica statistică. El include planificarea, realizarea şi prezentarea rezultatelor unei cercetări statistice realizate independent de către fiecare student. Sunt apreciate prelucrările generate automat (pe calculator).Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din Romania într-o preioadă determinată.

2


1.3 Realizarea proiectului

Proiectul constă din mai multe etape:

Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov)

Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul ales.

Din ”Baza de date proiect statistica MTC - Cererea si oferta turistica 2000-2013” se preiau datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:

Capacitatea de cazare existentă în județul ”X” Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X” Numărul de turisti sosiți în județul ”X” Nivelul înnoptărilor în județul ”X” Populația în regiunea/județul X

Etapa 3. Prelucrarea datelor şi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații statistice) în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos;

Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.

1.4 Cerințele proiectului

2.2 Analiza ofertei turistice ......................................................................................................... 4 2.2.1 Structura de primire turistică ........................................................................................... 4 2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune ........................................... 5

2.3 Analiza cererii turistice în România .................................................................................... 8 2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor ............................................................................................ 9 2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor .................................................................................... 10 2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor ........................................... 12

2.4 Durata medie a sejurului .................................................................................................... 14 2.5 Densitatea turistică .............................................................................................................. 14 2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică .......................................................................... 15

1.5 Prezentarea rezultatelorÎntregul proiect va trebui prezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word, pentru evaluarea paşilor urmaţi în obţinerea rezultatelor şi evidenţierea eforturilor personaleÎn general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcină grea, dar el este important pentru dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.

1.6 Exemplu proiect

În cele ce urmează este expus un model de proiect. ”Analiza în dinamică a ofertei şi cererii turistice în România în perioada 2000-2009”.Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013

Vă dorim mult succes!

Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu

Lector univ.drd. Diana Coconoiu

3


Model proiect:

2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2013

2.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

2.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

2.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

4


Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:

HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartamentHanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte unități de primire

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună.

2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică.

Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice. Tabelul 1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare

în funcţiune în perioada 2000-2009

5


Capacitatea în funcţiune

de introdus(mii locuri-

zile)2000 9571657 9572 -2001 10532221 10532 961 961 110.0 110.0 10.0 10.02002 11149308 11149 1578 617 116.5 105.9 16.5 5.92003 11344049 11344 1772 195 118.5 101.7 18.5 1.72004 11263669 11264 1692 -80 117.7 99.3 17.7 -0.72005 10938743 10939 1367 -325 114.3 97.1 14.3 -2.92006 10479006 10479 907 -460 109.5 95.8 9.5 -4.22007 9981146 9981 409 -498 104.3 95.2 4.3 -4.82008 9792410 9792 221 -189 102.3 98.1 2.3 -1.92009 10019609 10020 448 227 104.7 102.3 4.7 2.32010 9965565 9966 394 -54 104.1 99.5 4.1 -0.52011 11328852 11329 1757 1363 118.4 113.7 18.4 13.72012 10656862 10657 1085 -672 111.3 94.1 11.3 -5.92013 9979198 9979 408 -678 104.3 93.6 4.3 -6.4Total 147002 - 408 - - - -

Ani

Modificările absolute Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

1/t 1/ tt 1/tI 1/ ttI 1/tR 1/ ttR

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 2011faţă de 2000 .

Indicatori absoluţi

Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pe baza lor se pot obţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada.Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi (y1, ...yt, ..., yt.).

Nivelul totalizat al termenilor , numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi

absolute.Modificările absolute

cu bază fixă(t/1):t/1=yt - y1 unde,

cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) (t/t-1):t/t-1=yt - yt-1 unde,

Indicatori relativiConstituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu

ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.

Indice de dinamică

6


cu bază fixă (It/1):

cu bază în lanţ (It/t-1) :

Ritmul de dinamică cu bază fixă (Rt/1) :

cu bază în lanţ (Rt/t-1) :

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

= 1,002 sau 100,2%

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune= 100,2-100= 0.2%

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada 2000-2003 a fost de 10500 mii locuri/an, cu o creştere nesemnificativa a ritmului mediu de dinamica de 0.2 %.

7


Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = -25.322x+10690, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2013-2017

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

Y=10532+408(t-i)Valori ajustate după funcţia

y = -25.322 + 10690

2014 15 16244 18642015 16 16652 19602016 17 17060 2055

În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm şi în următorii cinci ani, în anul 2016 în România capacitatea de cazare în funcţiune va fi de aproximativ 20 de milioane de locuri-zile.

2.3 Analiza cererii turistice în România

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:

nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului;

1 https://statistici.insse.ro/shop8


densitatea turistică.Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară;

pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după provenienţa turiştilor.

2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor

Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2009

AniTotal Sosiri

(mii persoane)

Modificările absoluteIndicii de

dinamică %Ritmul de

dinamică %

1/t 1/ tt 1/tI 1/ ttI 1/tR 1/ ttR

2000758 - -

2001 746 -12 -12 98.4 98.4 -1.6 -1.62002 754 -4 8 99.5 101.1 -0.5 1.12003 789 31 35 104.1 104.6 4.1 4.62004 845 88 57 111.6 107.2 11.6 7.22005 821 64 -24 108.4 97.1 8.4 -2.92006 807 49 -14 106.5 98.2 6.5 -1.82007 926 168 119 122.2 114.8 22.2 14.8.2008 978 220 52 129.1 105.6 29.1 5.62009 898 140 -80 118.5 91.8 18.5 -8.22010 803 45 -95 106.0 89.5 6.0 -10.52011 845 87 42 111.5 105.2 11.5 5.22012 953 195 108 125.8 112.8 25.8 12.82013 860 102 -93 113.4 90.2 13.4 -9.8Total 11783 - 102 - - - -


Analizând dinamica absolută şi relativă a sosirilor, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii-zile a crescut în 2013 faţă de 2000 (cu aproximativ 10mii. -zile) Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat în anii 2008 şi 2012 .

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al sosirilor

mii persoane

Modificarea medie absolută al sosirilor

7,9 mii persoane

Indicele mediu de dinamică al sosirilor

1.008sau 100,8 %

9


Ritmul mediu de dinamică al sosirilor= 100,8-100= 0.8 %

Pe ansamblu nivelul mediu al peroanelor sosiți în Constanța în perioada 2000-2013 a fost de 841.6 mii persoane.

Reprezentare graficaDinamica Sosirilor în regiunea X perioada 2000-2013

Figura 2

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =11.8x +753.11, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2011-2013


y = 11.8x+753.11 2014 15 9302015 16 9422016 17 954

2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor

10


Modificările absolute şi relative ale înnoptărilor în perioada 2000-2011

AniTotal

înnoptări(mii zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

1/t 1/ tt 1/tI 1/ ttI 1/tR 1/ ttR

2000 4802 - - - - - -2001 4900 99 99 102.0 102.0 2.1 2.02002 4583 -219 -318 95.4 93.5 -4.6 -6.52003 4472 -330 -111 93.1 97.6 -6.9 -2.42004 4675 -126 204 97.4 104.5 -2.6 -4.62005 4408 -394 -267 91.8 94.3 -8.2 -5.72006 4116 -686 -292 85.7 93.4 -14.3 -662007 4470 -332 354 93.1 108.6 -6.9. 8.62008 4436 -366 -34 92.4 99.2 -7.6 -0.82009 3753 -1049 -682 78.2 84.6 -28.1 -15.42010 3167 -1635 -587 65.9 84.4 34.1 -15.62011 3361 -1441 194 70.0 106.1 -30.0 6.12012 3800 -1002 438 79.1 113.0 -20.9 13.02013 3419 -1383 -381 71.2 90.0 -28.8 -10.0Total 58361 - -1383 - - - -


Analizând dinamica absolută şi relativă a innoptarilor, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii-zile a scazut în 2013 faţă de 2000 .

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al înnoptarilor

4169 mii zile

Modificarea medie absolută al înnoptarilor

106.37 mii zile

Indicele mediu de dinamică al înnoptarilor

0.98sau 98%

Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor= 98%-100%= -2 %

Pe ansamblu nivelul mediu al înnoptărilor în Constanța în perioada 2000-2013 a fost de 841.6 mii persoane cu o scădere de -2%.

11


Reprezentare graficaDinamica înnoptarilor în județul Constanța perioada 2000-2013

Figura 3

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = y= -119,55x+5065.2 obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2009-2013


y = -119.55x+5065.2 2011 15 32722012 16 31522013 17 3033

2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor

12


Tabelul. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în Româniaîn perioada 2000-2013

Ani Total sosiri(mii persoane)

Total înnoptări(mii zile)

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări2000 758 4802 - - - -2001 746 4900 -12 98 98.4 102.02002 754 4583 -4 -219 99.5 95.42003 789 4472 31 -330 104.1 93.12004 845 4675 87 -127 111.5 97.42005 821 4408 63 -394 108.3 91.82006 807 4116 49 -686 106.5 85.72007 926 4469 168 -332 122.2 93.12008 978 4436 220 -366 129.0 92.42009 898 3753 140 -1049 118.5 78.22010 803 3167 45 -1635 106 662011 845 3361 87 -1441 111.5 702012 953 3800 195 -1002 125.7 792013 860 3419

102 -1383 113.5 71.2Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013. INS Bucureşti 2010

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2001 (746 mii sosiri) astfel, faţă de anul 2000 numărul acestora s-a diminuat cu 12 mii persoane.

Începând cu 2007 numărul total de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri succesive până în 2012, iar cel al înnoptărilor se înregistrează creșteri succesive în anul 2007.

Pe ansamblul nivelul mediu al sosirilor în România în perioada 2000-2013 a fost de 841.3 mii turisti /an. În aceaşi perioada analizată nivelul înnoptărilor a fost de 1168,6 mii-zile/a/

Figura 4

13


Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice (Figura.)..

Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din graficul 2.

Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecuaţiei este de 17366 mii zile-om şi reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate este egală cu -120.28 mii zile-om.

2.4 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui în perioada 2000-2013

AniTotal sosiri

(mii persoane)Total înnoptări

(mii zile)Durata sejurului

(zile/turist)

2000 758 4802 6.332001 746 4900 6.572002 754 4583 6.082003 789 4472 5.672004 845 4675 5.532005 821 4408 5.372006 807 4116 5.12007 926 4469 4.832008 978 4436 4.542009 898 3753 4.182010 803 3167 3.942011 845 3361 3.982012 953 3800 3.992013 860 3419 3.98

În anul 2009 durata medie a sejurului a fost de 3.98 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2001 de 6.57 zile/turist.

2.5 Densitatea turistică

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1.

14


Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei României.

Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona x (turist/ la 100 loc.)

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din zona X

Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în România 2000-2013

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Populaţia ţării(mii pers.)

Densitatea turistică

(la 100 pers.)

Densitatea turistică în raport cu

suprafaţa din zona

0 1 2 3=1/2 62000 758 7465 10.12001 746 7471 9.92002 754 7139 10.62003 789 7139 11.02004 845 7139 11.82005 821 7149 11.52006 807 7161 11.32007 926 7173 12.92008 978 7197 13.62009 898 7219 12.42010 803 7237 11.12011 845 7247 11.72012 953 7247 13.22013 860 7245 11.9

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2013 INS Bucureşti 2011

Pe ansamblul perioadei analizate se înregistrează descreşteri a cererii turistice, atât faţă de anul de bază cât şi faţă de anul anterior. Această scădere poate fi argumentată prin existenţa crizei economice. Sperăm că şi în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creştere.

2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică

AniCapacitatea în

funcţiune(mii locuri-zile)

Total înnoptări(mii zile)

x2 xiyi y2

2000 9572 4802 91623184 45964744 23059204

15


2001 10532 4900 110923024 51606800 240100002002 11149 4583 124300201 51095867 210038892003 11344 4472 128686336 50730368 199987842004 11264 4675 126877696 52659200 218556252005 10938 4408 119639844 48214704 194304642006 10479 4116 109809441 43131564 169414562007 9981 4470 99620361 44615070 199809002008 9792 4436 95883264 42106512 19680962009 10029 3753 100400400 37605060 140850092010 9966 3167 99321156 31562322 100298892011 11329 3361 128346241 38076769 11296321

201210656 3800 113550336 40492800 14440000

20139979 3419 99580441 34118201 12031461

Total 147003 58362 1548561925 611979981 247841098

Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014

Se cere:1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă 2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice

simple4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice5. Interpretarea rezultatelor obținute.

5920

0.1667

Funcţia de regresie este: Yxi = 5930x-0.1667Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind xi cu valorile empirice.

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

16


2.7 Bibliografie

1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ 2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009

17

Date post:	18-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	andrianapintilei
View:	124 times
Download:	7 times

Proiect Statistica

Documents