Iaşi -2010-

1. ASPECTE GENERALE

1.1. Cadrul natural

Aşezarea geografică

Comuna Răducăneni se încadrează în categoria comunelor mijlocii-mari, cu o populaţie care se cifrează la 8017 locuitori (2005) şi o suprafaţă de 8749 ha.

Este localizată în partea de sud-est a judeţului Iaşi, la o distanţă de cca. 45 km de oraşul reşedinţă de judeţ, care reprezintă de altfel şi cel mai apropiat centru urban. Comuna Răducăneni se învecinează la nord şi nord-vest cu teritoriul comunei Costuleni, la sud-vest cu cel al comunei Ciorteşti, la sud cu comunele Dolheşti, Moşna şi Gorban şi la est şi nord-est cu comuna Grozeşti.

Fig.1 Comuna Răducăneni - vecini

Sistemul de localităţi cuprinde satele Răducăneni (format prin contopirea aşezărilor Răducăneni şi Bâzga), Bohotin, Isaiia şi Roşu. Localităţile s-au format pe valea Bohotinului (Răducăneni, Bohotin şi Isaiia), care a constituit şi un vechi culoar comercial, respectiv pe valea Coziei (satul Roşu), ambele fiind tributare ale Jijiei. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei se suprapune unui relief tipic de podiş monoclinal aparţinând Platformei Moldoveneşti.

Relieful

Teritoriul comunei Răducăneni aparţine reliefului de podiş monoclinal al Platformei Moldoveneşti, caracterizat prin prezenţa platourilor monoclinale şi cuestelor, respectiv a formelor de vale subsecventă, consecventă şi obsecventă, rezultate prin acţiunea factorilor erozionali asupra structurii monoclinale. Porţiunea din extremitatea estică a comunei aparţine

1

unităţii joase a şesului Jijiei, care are o lăţime medie de 2,5 km şi o altitudine absolută de cca. 30 m, cu un relief de acumulare fluviatilă.

Altitudinile maxime se întâlnesc în partea de NV (ating cca 415 m), unde se desfăşoară treapta cea mai înaltă de relief, respectiv platourile Dolheşti-Buneşti, situate la extremitatea estică a Podişului Central Moldovenesc. Creasta principală se menţine la peste 400 m altudine pe o lungime de cca 5 km. Această zonă are aspectul unor masive deluroase şi culmi largi, cu suprafeţe structurale întinse şi cueste frecvente.

Altitudinile minime se întâlnesc în şesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul Gorban, fiind de 28-29 m.

1.2. Caracteristici semnificative ale evoluţiei teritoriului şi localităţilor

Comuna Răducăneni are în componenţă patru localităţi: Răducăneni (format prin contopirea satelor Răducăneni şi Bâzga), Isaiia, Bohotin şi Roşu. Primele trei dintre acestea s-au dezvoltat în lungul unui drum comercial pe valea pârâului Bohotin.

Satul Bohotin, aşezare apărută încă din Neolitic, s-a format la intersecţia actualului drum 244 F (de provenienţă medievală, ce asigura tranzitul de mărfuri peste Prut) cu DN 28.

Satul Isaiia s-a dezvoltat la poalele dealului Chiriloaia, în nordul acestuia, în lungul aceluiaşi drum comercial de pe valea Bohotinului. Este atestat din sec. XVIII, probabil un sat de oameni liberi, care aveau ca principală ocupaţie agricultura şi viticultura.

Satul Roşu este atestat ca locuire din perioada paleolitică şi geto-dacică. În punctul “Crama Frantz Dasca” (Fântâna CAP), situată la cca 700m sud de sat, s-a descoperit o aşezare din Paleoliticul final.

În perioada postbelică, localităţile Răducăneni şi Bohotin aveau fiecare statut de comună, iar Isaiia făcea parte din comuna Gorban, alături de satul Gura Bohotin.

Teritoriul administrativ actual al comunei a fost constituit în 1966, reunind cele patru sate. Centrele de polarizare a teritoriului erau iniţial Răducăneni şi Bohotin, care evoluaseră în unităţi administrative diferite. După 1966 se observă o dezvoltare a localităţii Răducăneni, cu creşterea rolului său teritorial, concomitent cu regresia celorlalte sate faţă de centrul de comună.

Comuna are un profil predominant agricol, bazat pe resursele valoroase de sol, şi pe dezvoltarea plantaţiilor viti-pomicole, care întâlnesc condiţii favorabile în această zonă.

Agricultura a căpătat amploare mai ales după construirea “Digului boieresc”, din 1870, cu o lungime de 2700m, care proteja împotriva inundaţiilor o suprafaţă de teren de 540 ha.

Amplificarea activităţilor agricole s-a făcut însă în detrimentul pădurilor, care sunt într-o regresie permanentă.

Din anul 1978, acesta a fost propus pentru a deveni centru urban, nereuşind însă să îndeplinească criteriile de dezvoltare a activităţilor industriale şi serviciilor impuse.

În 1998 Răducăneniul a fost din nou propus pentru examinare pentru declararea ca oraş, însă propunerea a fost respinsă, urmând a fi reconsiderată după stabilirea printr-un nou proiect de lege a unui set de indicatori minimali pentru definirea localităţilor urbane.

În figura 2 este delimitată suprafaţa intravilană a satelor componente din 1985 (după harta topografică) şi din 2006 (după aerofotograme). Se poate observa tendinţa de extindere a suprafeţei locuibile o dată cu creşterea numarului populaţiei. Astfel dacă în 1985 intravilanul deţinea o suprafaţă de 8.16 km2, în 2006 aceasta a ajuns la 10.4 km2, creşterea reprezentând 27.8% .

2

Fig.2 Comuna Răducăneni – evoluţia suprafeţei intravilane (1985 – 2006)

2. Aspecte ale dezvoltarii comunei Răducăneni

2.1. Potenţialul economic

Comuna Răducăneni, deşi a avut un caracter industrial, imediat după 1990 a înregistrat o regresie, sectorul cu cea mai mare acoperire devenind cel primar. În ultimii ani totuşi asistăm la o redresare a economiei locale, şi o revenire asupra intereselor pentru industrie şi servicii.

Ocupaţiile sunt repartizate pe toate sectoarele de activitate, proporţii mai ridicate înregistrându-se în sectorul primar. Sectorul secundar completează practic activităţile din sectorul primar, fiind reprezentat prin unităţile de prelucrare a materiilor prime oferite de agricultură.

Terţiarul cuprinde o gamă variată se servicii, care creeaza din punct de vedere economic o atmosfera citadină, şi care într-un viitor apropiat va avea un mare rol în decizia privind statutul localitaţii.

O privire de ansamblu asupra tabloului de activităţi ce se desfăşoara în comună relevă un grad ridicat de autonomie din perspectiva acoperirii necesităţilor locuitorilor, atât prin plaja locurilor de muncă oferite cât şi prin activităţile existente. Acest comportament de “întreg” este valabil însă doar pentru localitatea Raducăneni, celelalte localităţi comportându-se ca nişte sateliţi.

3

2.2. Agricultura

După întindere, comuna se situează în grupa localităţilor de dimensiune medie din judeţ, suprafaţa agricolă având în 2004 o pondere de 77% din suprafaţa totală a comunei. Agricultura este ramura principală de activitate din zonă. Se înregistrează producţii de referinţă în domenii ca viticultura, pomicultura şi legumicultura.

Fondul funciar al comunei este de 8749 ha, din care suprafaţa agricolă având în 2003 o pondere de 78%. În cadrul terenului agricol, terenul arabil reprezintă 61%, păşunile şi fâneţele 20,7 %, viile 8% şi livezile 4%. Terenul agricol din intravilan reprezintă (6,3%) din terenul agricol.

2.2.1. Lucrări de amenajare a terenurilor

Aproximativ 70% din suprafaţa agricolă a comunei este afectată de unul sau mai mulţi factori degenerativi ai solului.

Terenurile amenajate pentru irigaţii însumau în 1989 un total de 1803 ha, pentru ca în 1996 acesta să înregistreze 1714 ha. Lucrările de combatere a eroziunii solurilor au fost extinse la nivelul anului 1996 pe o arie de 2447 ha. Totuşi potenţialul natural al zonei nu e în totalitate valorificat, aceasta din cauza exploatărilor iraţionale din anii anteriori. Astfel, la nord de satul Roşu, actualmente întregul versant cu expoziţie sudică este grav afectat de fenomene de deplasare în masă.

2.3. Silvicultura şi gospodărirea apelor

Comuna are un perimetru silvic de 1103 ha reprezentând 45,5% din terenurile neagricole. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Răducăneni, iar 49,9 ha au fost trecute în posesia a 49 de proprietari. Există 5 gatere care antrenează o forţă de muncă de 100 persoane.

După cum se observă din figura 3, suprafaţa acoperită de păduri a scăzut în 2006 faţă de 1985, despăduririle realizându-se în cea mai mare parte în favoarea spaţiului construibil sau a celui agricol.

4

Fig.3 Comuna Răducăneni – suprafaţa pădurilor (1985, 2006)

În sfera de activitate a instituţiei se înscriu: cultura pepinieră şi plantaţie, exploatarea fondului forestier, recoltarea fructelor de pădure, vânătoarea. Din păcate, supraexploatările ce au survenit imediat după împroprietărire au dus la fenomene de degradare ale versanţilor şi ale solurilor din zonele afectate.

În comună există 159 ha luciu de apă, cea mai mare parte revenind apelor curgătoare (Jijia, Cozia, Bohotin).

2.4. Activităţi economice

Iniţial sumare, activităţile economice au in prezent un caracter complex, acestea reprezentând unul din argumentele pe baza căruia comuna Răducăneni tinde spre statutul de centru urban.

Astfel, există numeroase unităţi economice care valorifică potenţialul agricol, începând de la prelucrarea strugurilor (S.C. VINIA S.A. Iaşi, Filiala Răducăneni), până la producţia de cereale şi fructe : S.C. VINIFRUCT COPOU S.A., FERMA Răducăneni, aceasta din urmă deservind întregul judeţ.

S-au dezvoltat în acest fel şi unităţi ce prestează servicii în agricultură, precum CENTRUL AGRICOL Răducăneni, care asigură consultanţă de specialitate pentru culturile agricole, ţinând şi evidenţa cumpărării/vânzării terenurilor. Alte unităţi precum S.C. AGROMEC S.A. Răducăneni şi S.C. COMCEREAL S.A. Răducăneni, au ca scop prestarea lucrărilor agricole mecanizate, cât şi aprovizionarea cu seminţe, pesticide sau îngrăşăminte.

Ca urmare a predominării agriculturii s-au dezvoltat şi activităţi industriale care prelucrează produsele agricole, înfiinţându-se societăţi precum: S.C. VINIA S.A. Iaşi, Filiala

5

Răducăneni, S.C. LEGUME-FRUCTE S.A. Răducăneni, cele de morărit şi panificaţie, de prelucrare a lemnului.Puncte medicale

Ca urmare a creşterii populaţiei şi dezvoltării activităţilor economice, a crescut şi nevoia de servicii superioare. Au apărut astfel, pe lângă Dispensarul medical şi cel stomatologic, cabinete independente, iar dacă iniţial au existat doar două farmacii (umană şi veterinară), în ultimii ani numărul acestora s-a triplat.

Existenţa unui spital în Răducăneni este menţionată încă de la sfârşitul secolului trecut. Spitalul cuprinde patru secţii: chirurgie, interne, pediatrie şi maternitate, precum şi o secţie a Spitalului de Psihiatrie "Socola" din Iaşi.

De asemenea, învăţământul este bine dezvoltat prin existenţa gradiniţelor, a şcolilor generale, precum şi a Liceului teoretic “Lascăr Rosetti”.

2.5. ConcluziiDin analiza activităţilor economice şi sociale se desprind următoarele concluzii:- Profilul economic al comunei este predominant agricol, beneficiind de un nivel tehnic mediu spre superior.- Există preocupări pentru dezvoltarea sectorului secundar prin valorificarea materiilor prime din domeniul agricol.- Sectorul terţiar e în plina înflorire, apar din ce în ce mai multe servicii ce aliniază comuna la standarde urbane.

3. Populaţia – caracterizare

3.1. Evoluţia populaţieiPopulaţia comunei Răducăneni la recensăminte

Comuna Răducăneni este formată din satele Răducăneni, Bohotin, Isaiia şi Roşu.La nivelul anului 2005, populaţia a urmat trendul naţional, scăzând numeric temporar

prin fenomenul de migraţie spre ţările Uniunii Europene (cu predilecţie spre Italia, Spania, Franţa, Grecia), dar şi peste Oceanul Atlantic (S.U.A. şi Canada). La nivelul anului 2005, populaţia înregistra 8017 locuitori, din care 3999 de sex masculin şi 4018 de sex feminin.

Fig. 4 Evoluţia populaţiei comunei Răducăneni

6

Evoluţia populaţiei din comuna Răducăneni(1956-2005)

7000

7200

7400

7600

7800

8000

8200

8400

8600

8800

1956 1966 1977 1992 1997 2002 2005

Perioada

loc

uit

ori

Astfel, în anul 1966 se înregistrau 8670 de locuitori, în 1977 a scăzut la 8275 locuitori, în 1992 doar 7807, ca la recensământul din 2002 să se înregistreze 7678 locuitori. În anul 2005 se înregistrau 8017 locuitori, o tendinţă evidentă de creştere a populaţiei. La nivelul anului 2006, se înregistrează un total al populaţiei de 8107 persoane.

Aşa cum se observă din graficul anterior, cea mai mare valoare a populaţiei s-a înregistrat în 1966, de 8687 locuitori, datorită Decretului 770/1966 ce a dus la un „boom” al populaţiei, acesta fiind resimţit şi în Răducăneni, bineînţeles la un nivel mult mai scăzut. Ulterior valorile au scăzut, urmând direcţia firească, specifică şi la nivel naţional. Se remarcă o uşoară tendinţă de creştere a populaţiei la nivelul anului 2006 pe fondul unor disponibilizări din municipiul Iaşi şi în contextul iminent de transformare a comunei Răducăneni în localitate de tip urban.

Tabel 1 Structura populaţiei pe sate şi pe sexe conform recensământului din 2002Localitate Procent Total Masculin FemininCom. Răducăneni 100 % 7678 3824 3854Răducăneni 69,35 % 5325 2629 2696Bohotin 18,13 % 1392 710 682Isaiia 4,58 % 352 164 188Roşu 7,93 % 609 321 288

Fig.4 Harta distribuţiei populaţiei

Analizând harta şi tabelul de mai sus, se observă că satul reşedinţă de comună-Răducăneni, are cea mai mare populaţie din comună (procent de 69,35 %), iar la polul opus se află satul Isaiia cu 4,58 %, respectiv 352 locuitori.

Tabel 2 Structura populaţiei pe sexe la 1 ianuarie 2006Nr. crt. Comuna Total Masculin Feminin1 Răducăneni 8107 4048 40592 Procent 100 % 49,93% 50,07%

7

Fig 5 Comuna Răducăneni – structura populţiei pe sexe

Din graficul precedent, se observă că la nivelul anului 2006, structura populaţiei pe sexe era relativ omogenă, populaţia feminină fiind puţin peste jumătate, mai exact 50,07 %.

Fig..5 Harta distribuţiei populaţiei comunei Răducăneni pe sexe

La nivelul fiecărui sat, se observă aceeaşi tendinţă de echilibru între populaţia masculină şi cea feminină, diferenţe minore observându-se în satele Isaiia şi Roşu.

Numărul şi structura populaţiei în comuna Răducăneni

Structura populaţiei privită din punct de vedere al totalului populaţiei existente, prezintă un relativ echilibru între numărul populaţiei masculine şi numărul populaţiei feminine - acest lucru are o mare importanţă, deoarece dacă ar fi existat o populaţie feminină numeric mult mai mare decât numărul populaţiei masculine, atunci ar fi fost posibile emigrări la nivel de comună.

8

Structura populaţiei pe sexe (01.01.2006)

8107

4048

4059

0 2000 4000 6000 8000 10000

populaţie

total masculin feminin

Echilibrul numeric al celor două sexe, este un factor favorabil pentru evoluţia populaţiei în următoarea decadă.

În figura 6 am reprezentat o structură de tip piramida vârstelor şi a sexelor .

Fig. 6 Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă şi sexe la 01.01.2006

Sursa: Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Analizând reprezentarea grafică de tip piramidă, se observă o structură relativ bine proporţionată din punct de vedere al asigurării forţei de muncă. Astfel, intervalul 15-59 ani, cel al persoanelor apte de muncă este dominant, iar intervalul de vârstă cuprins între 0-14 ani este mult mai mare decât cel al vârstelor 60-85, ceea ce denotă că această comună are o populaţie tânără, neîmbătrânită putând asigura o reînnoire a forţei de muncă. De obicei se consideră că grupa tinerilor este dominantă atunci când vârstele sub 20 de ani deţin peste 35% din totalul populaţiei. Dacă vârsta de până la 20 de ani reprezintă sub 30% din totalul populaţiei, se consideră că populaţia are tendinţa de îmbătrânire.

În cazul comunei Răducăneni, intervalul 0-20 ani reprezintă 30,23 % din total, un procent relativ la limită, ce denotă un caracter al populaţiei cu o tendinţă uşoară de îmbătrânire.

Tabel 3 Structura populaţiei după etnie la recensământul din 18 martie 2002

9

Localitatea Total Români Maghiari Rromi Germani Polonezi Italieni Moldoveni

Răducăneni 7678 7422 1 248 1 1 1 4

Răducăneni 5325 5070 1 248 1 1 1 3

Bohotin 1392 1392 - - - - - -

Isaiia 352 352 - - - - - -

Roşu 609 608 - - - - - 1

După cum se remarcă din tabelul anterior, populaţia după etnie nu este foarte variată, românii fiind dominanţi, cu un procent de 96,66 %, însă un procentaj însemnat este reprezentat de populaţia de etnie rromă, numărând nu mai puţin de 248 persoane (procentaj de 3,23 %), în satul Răducăneni. Se mai înregistrează şi câte un individ de etnie maghiară, germană, poloneză, respectiv italiană. Se întâlnesc şi 4 moldoveni datorită proximităţii Republicii Moldova. Printre aceste etnii, în secolul trecut exista o comunitate puternică de evrei, astfel recensământul din 1905 amintindu-i în număr de 1200, aceştia ulterior diminuându-se până la dispariţia totală în urma Pogromului de la Iaşi. Concluzii:

- populaţia comunei Răducăneni prezintă o perspectivă îmbucurătoare din punct de vedere al asigurării forţei de muncă pe termen mediu (10 ani) şi lung (20 ani);

- populaţia în vârstă fiind destul de numeroasă ridică unele impedimente din punct de vedere investiţional al ocrotirii sănătăţii, ocrotirii sociale, şi pentru asigurarea bătrâneţii etc.

Evoluţia populaţiei comunei Răducăneni în perioada 2000 – 2004

A. MIŞCAREA NATURALĂ

Pentru a se putea avea o vedere de ansamblu a mişcării naturale se va trece tabelar populaţia totală, născuţii vii şi decedaţii din perioada 2000 – 2004, în tabelul de mai jos prezentându-se separat evoluţia natalităţii şi a mortalităţii (‰).

Tabel 4 Evoluţia natalităţii şi mortalităţii

Sursa: Calcule efectuate după datele furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Indicatorii demografici natalitate şi mortalitate denotă caracterul evolutiv al comunei într-o viziune predicţionistă.

Informaţiile de mai sus permit analiza natalităţii şi a mortalităţii pentru comuna Răducăneni în perioada 2000 – 2004, în modul următor:

Nrcrt

Populaţia 2000 2001 2002 2003 2004

1 2 3 4 5 61

Populaţia totală în comuna Răducăneni

7772 7833 7958 8028 8014

2 Născuţii vii 118 133 134 137 1203 Decedaţi-total 106 97 99 109 114

10

A.1. Natalitatea

Tabel 5 Natalitatea

Nr. crt.

Populaţia 2000 2001 2002 2003 2004

0 1 2 3 4 5 61 Populaţia totală în

comuna Răducăneni 7772 7833 7958 8028 8014

2 Născuţii vii 118 133 134 137 1203 Natalitatea 15,18 16,97 16.81 17.06 14.97

Sursa: Calcule efectuate după datele furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Analizând tabelul şi graficul aferent, se observă o evoluţie relativ crescătoare a natalităţii, cu un maxim în anul 2003, respectiv un minim în anul 2000. Mortalitatea, în schimb urmează un trend ascendent, pe fondul localităţii de tip rural, unde populaţia îmbătrânită are o valoare importantă în cadrul populaţiei pe grupe de vârstă.

Fig 7

Evoluţia natatlităţii şi mortalităţii

A.2. Mortalitatea

Acest indicator demografic, relevă gradul de dezvoltare economică şi modul în care sistemul sanitar al localităţii îşi fac simţită prezenţa.

Tabel 6 Mortalitatea

11

Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii între anii 2000-2004

0

50

100

150

2000 2001 2002 2003 2004

perioada

po

pu

laţi

e

născuţi vii decedaţi

Nr. crt.

Populaţia 2000 2001 2002 2003 2004

0 1 2 3 4 5 61 Populaţia totală în

comuna Răducăneni

7772 7833 7958 8028 8014

2 Decedaţi 106 97 99 109 1143 Mortalitatea 13.63 12.38 12.44 13.57 14.22

Sursa: Date prelucrate după informaţiile furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Conform tabelului şi graficului anterior, mortalitatea la nivelul comunei Răducăneni are valori superioare mediei pe ţară (la nivelul anului 2004, rata mortalităţii în România era de 11,9 ‰) de 14,22 ‰, ceea ce denotă necesitatea îmbunătăţirii sectorului sanitar şi a condiţiilor de trai aferente.

La nivelul anului 2005, pe tot cuprinsul comunei Răducăneni, în ceea ce priveşte mortalitatea generală s-au produs 104 decese. În privinţa mortalitatăţii infantile, s-au înregistrat 2 decese.

Morbiditatea reprezintă un factor de măsurare a incidenţei bolilor, afectând persoanele din diverse medii. Astfel, conform unui studiu efectuat între 1981-2001 cu privire la incidenţa bolilor profesionale de către Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, judeţul Iaşi deţine o valoare a morbidităţii sub nivelul naţional. Este un lucru îmbucurător, însă logic, deoarece odată cu începutul declinului regimului comunist, cât şi a regimului actual democratic, o mare parte din industrie şi-a încetat activitatea. În cadrul morbidităţii produsă de agenţii infecţioşi şi transmisibili prin apă s-au înregistrat la nivelul comunei Răducăneni 10 cazuri, dintre care 9 cazuri de hepatită de tip A şi 1 caz de dizenterie, în anul 2005, ceea ce subliniază caracterul insalubru şi lipsa unei educaţii sanitare adecvate în care trăieşte populaţia rurală din această comună.

B. ELEMENTE DE MIŞCARE MIGRATORIEPentru a se face analiza elementelor de mişcare migratorie se vor analiza indicatorii de

emigrare (plecările) şi de imigrare (intrările).

B.1. Emigrările

Termenul de emigrare se referă la deplasarea populaţiei în grupuri, individuale sau sezoniere. Una din cauzele care provoacă migraţia este lipsa factorilor de reţinere a populaţiei în localitate, comună etc.

Mai jos este reprezentat sub formă de tabel situaţia emigrărilor în perioada 2000 – 2004 la nivelul comunei Răducăneni:

Tabel 7 EmigraţiaNr. crt.

Populaţia 2000 2001 2002 2003 2004

12

Sursa: Date prelucrate după informaţiile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Procesul de emigrare este caracterizat în diverse situaţii de o suprapopulare a localităţii (excedentul natalităţii domină indicele mortalităţii – fenomen specific localităţilor preponderent agrare, unde creşterea este mai rapidă decât transformările de structură economică sau de ameliorare a nivelului de viaţă).

Datele din tabelul anterior, relevă o evoluţie crescătoare a migraţiei pe fondul unui nivel de trai din ce în ce mai scăzut, acest eşantion al populaţiei a ales calea migrării, îndreptându-se spre centrele urbane apropiate (Iaşi şi Huşi) sau chiar în Europa Centrală şi de Vest.

B.2. Imigraţia

Imigrările sau venirile, în comuna Răducăneni pentru perioada anilor 2000 – 2004 sunt prezentate tabelar, astfel:

Tabel 8 Imigraţia

Nr. crt.

Populaţia 2000 2001 2002 2003 2004

0 1 2 3 4 5 61 Populaţia totală în comuna

Răducăneni7772 7833 7958 8028 8014

2 Stabiliri de domiciliu în localitate

52 85 99 120 136

3 Imigraţia(‰) 6,69 10,85 12,44 14,94 16,97Sursa: Date prelucrate după informaţiile furnizate de

Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Conform tabelului, pe perioada 2000-2004, imigraţia a urmat un trend ascendent, specific provinciei istorice a Moldovei, datorită economiei naţionale, care după o perioadă de peste un deceniu, încă nu a atins stadiul unei economii de piaţa funcţionale. Astfel, această evoluţie a economiei se resimte din plin la nivel local, comuna Răducăneni nefiind o “abatere” de la normă. Din tabel se observă că valoarea cea mai ridicată s-a înregistrat în anul 2004, evoluţia economică actuală tinzând să menţină acest trend.

13

0 20 40 60 80 100 120 140

populaţie

2000

2001

2002

2003

2004

per

ioad

a

Structura populaţiei în funcţie de domiciliu

Imigrari Emigrari

Fig. 8 Structura populţiei în funcţie de domiciliu

Astfel, se remarcă tendinţa vădită a populaţiei de deplasare pe contextul economic şi nu numai, contextul social, psihologic, chiar şi cultural influenţând populaţia.

C. SPORUL NATURAL ŞI SPORUL MIGRATOR

Sporul natural este rezultanta diferenţei dintre indicatorii mortalitate, respectiv natalitate. Sporul migrator, se prezintă ca o diferenţă între numărul de imigranţi şi emigranţi.

Evoluţia demografică la nivelul comunei Răducăneni pe indici demografici în perioada 2000 – 2004 se prezintă în felul următor:

Tabel 9 Evoluţia demografică a comunei RăducăneniAnul Populaţia

totală la 1.VII.(stabilă)

Populaţia cu domiciliul în localitate la 1.VII

Natalitate(‰)

Mortalitate(‰)

Spornatural(‰)

Emigrări(‰)

Imigrări(‰)

Spormigrator(‰)

2000 7772 7954 15.18 13.63 1.55 11.83 6.69 -5.14

2001 7833 7946 16.97 12.38 4.59 12.51 10.85 -1.66

2002 7958 8015 16.81 12.44 4.37 12.44 12.44 0

2003 8028 8080 17.06 13.57 3.49 13.57 14.94 +1.37

2004 8014 8102 14.97 14.22 0.75 15.34 16.97 +1.63

Sursa: Date prelucrate după informaţiile furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

Graficul sporului natural şi al celui migrator pentru comuna Răducăneni în perioada analizată 2000 – 2004 se prezintă astfel:

Fig. 9 Sporul natural şi sporul migrator

După cum se observă din grafic, în intervalul de ani studiat se înregistrează un spor natural cu valori pozitive, pe fondul unei natalităţi crescânde, pe când sporul migrator în ultimii 2 ani analizaţi a înregistrat valori pozitive, datorită mirajului unui trai decent în localităţile urbane şi peste hotare, acesta începând să aibă un impact asupra populaţiei.

D. SPORUL REAL AL POPULAŢIEI

14

Sporul natural şi sporul migrator în perioada 2000-2004

-6

-4

-2

0

2

4

6

2000 2001 2002 2003 2004

perioada

valo

ri

Spor natural Spor migrator

Sporul real al populaţiei se prezintă ca o componentă a sporului natural (bilanţul natural) cu sporul migrator.

Evoluţia demografică la nivelul comunei Răducăneni în perioada 2000 – 2004 este următoarea:

Tabel 10 Sporul real al populaţiei

Nr. crt.

Populaţia 2000 2001 2002 2003 2004

0 1 2 3 4 5 61 Spor natural 1.55 4.59 4.37 3.49 0.75

2Spor migrator

-5.14 -1.66 0 +1.37 +1.63

3 Spor real -3.59 +2.93 +4.37 +4.86_

+2.38

Sursa: Date prelucrate după informaţiile furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică Iaşi, 2006

La începutul intervalului, respectiv anul 2000, se înregistra o valoare negativă a sporului real, deoarece numărul populaţiei plecate din localitate era mai mare decât numărul populaţiei stabilite în localitate sau născute, ceea ce face ca soldul migrator să aibă o valoare negativă. Ulterior, sporul real creşte, pe fondul unui spor migrator crescut, atingând valoarea maximă în anul 2003, de +4.86 ‰.

3.2. Resursele de muncă

Resursele de muncă reprezintă totalitatea persoanelor care posedă ansamblul caracteristicilor fizice şi intelectuale pentru a desfăşura o activitate utilă în una din activităţile economiei naţionale.

Populaţia activă civilăPopulaţia activă cuprinde totalitatea persoanelor ocupate în procesul muncii în diferite

activităţi profesionale, precum şi persoanele în curs de căutare sau schimbare a locului de muncă.Aceasta este condiţionată de:a) natalitateb) mortalitatec) structura populaţiei pe grupe de vârstă şi de sexd) evoluţia demografică anterioarăe) factori economici şi socio-culturali: capacitate economică de a crea noi locuri de

muncă, de a asigura un echilibru stabil şi de durată între cerere şi oferta de munca, durata de şcolarizare, statutul social al femeii, migraţia.

Populaţia activă, din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri si servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

Populaţia ocupatăPopulaţia ocupată include toate persoanele care desfăşoară o activitate economică sau

socială producătoare de bunuri sau servicii, în una din ramurile economiei naţionale, activitate aducătoare de venit sub formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii.

Odată cu trecerea de la regimul politic de tip comunist spre cel capitalist, pe piaţa muncii au avut loc transformări radicale, remarcându-se o migrare a forţei de muncă din sectorul de stat către cel privat, din marile întreprinderi către întreprinderile mici şi mijlocii, din mediul urban în mediul rural. Aceste transformări au avut un impact social puternic, populaţia care a migrat din urban în rural, după nenumăratele şi eşuatele privatizări este acel eşantion de populaţie care a

15

venit după anii ’50 ai secolului trecut odată cu industrializarea forţată din rural în urban, acei “orăşeni”. Închiderea întreprinderilor i-a determinat pe aceştia să aleagă o singură soluţie: reîntoarcerea în rural.

La o scurtă analiză se deosebeşte migraţia forţei de muncă din direcţia sectorului de stat către cel privat, dinspre mediul urban către cel rural. În sectorul primar, populaţia a urmat o creştere puternică, deoarece economia bazată pe o industrie neviabilă a decăzut după 1989, împreună cu un context al privatizărilor eşuate şi prost implementate, determinând reîntoarcerea în rural, mai exact un pseudo-exod urban.

Fig. 10 Numărul mediu de salariaţi din comuna Răducăneni

Conform graficului anterior, numărul total de salariaţi, are o evoluţie sinusoidală, pe fondul unor perturbări în economie, valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată în anul 2001, de 724 persoane remunerate.

Structura forţei de muncă pe sectoare economice (2004)

88

3355

1742

9 3

46

119

152

020406080

100120140160

indu

strie

ind.

pre

lucra

toar

e

en. e

lectri

ca s

i ter

m,g

aze

si ap

a

cons

trucţ

ii

com

erţ

trans

p,de

pozit

are,

post

a, c

omun

icatii

activ

. fina

ncia

re, b

anca

re s

i de

asig

adm

. pub

lica

inva

tam

int

săn.

si a

sist.

socia

la

ramuri economice

nr.

sal

aria

ţi

Fig. 11 Structura forţei de muncă

16

0

100

200

300

400

500

600

700

800

persoane

2000 2001 2002 2003 2004

perioada

Nr. mediu de salariaţi (2000-2004)

Salariaţi - total - număr mediu – persoane

În cele ce urmează, s-a reprezentat, având în vedere setul de date disponibil, structura forţei de muncă pe sectoare economice la nivelul anului 2004. Astfel se observă o relativă neuniformizare pe sectoare economice ce denotă un caracter economic ce tinde spre mediul urban. Astfel, sectorul terţiar (sectorul de servicii) are o pondere importantă, deţinând 329 salariaţi (are o valoare economică importantă, contribuind prin impozite la buget), iar sectorul secundar un număr de 235 salariaţi. Cu toate că datele procesate nu au fost complete (datele pentru sectorul primar-agricultura), putem aprecia, prin diferenţă, că un efectiv de 100 persoane activează în acest domeniu, fiind salariaţi.

Pentru o mai bună valorificare a potenţialului resurselor umane existente la nivelul comunei se propun două axe de dezvoltare:

1) crearea şi extinderea de firme private care să desfăşoare activităţi economice neagricole sau chiar să presteze diverse servicii pentru populaţie;

2) îmbunătăţirea infrastructurii pentru a facilita deplasarea populaţiei apte de muncă către alte localităţi.Programele de pre-aderare cu scopul de a dezvolta infrastructura şi mediul rural şi-au

încetat activitatea, deoarece începând cu ianuarie 2007 România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, primind în acest sens fonduri importante pe proiecte bine structurate şi argumentate. Din ianuarie 2007 se pot accesa proiecte prin FEADR - Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, fondurile prin acest program fiind cu mult mai mari, aprox. 1 miliard euro pe an.

4. Concluzii

Ca urmare a creşterii numărului populaţiei şi a dezvoltării continue a comunei, necesarul de spaţiu construibil a crescut, fiind realizate în acest sens mai multe planuri de extindere (Planul Urbanistic General din 1997 şi cel din 2006 care este în lucru).

17

Fig. 12 Extinderea suprafeţelor intravilane (2006)

Ultimul P.U.G. vizează extinderea a 3 din cele 4 sate ale comunei (Răducăneni, Bohotin şi Isaiia). Satul Roşu, deşi are o suprafaţă relativ mare în comparaţie cu Isaiia, deţine un număr mic de locuitori (doar 7,93% din total), astfel explicându-se excluderea sa din planul de extindere.

Extinderea suprafeţelor construibile nu aduce doar beneficii comunei, realizându-se în detrimentul suprafeţelor agricole. De asemenea, terenurile propuse pentru extindere nu sunt cele mai indicate construirii, unele fiind afectate de riscuri naturale (alunecări, inundaţii).

Tot ca urmare a creşterii populaţiei şi a influenţei antropice, terenurile au fost supuse unor fenomene de degradare, cel mai evident fiind în cazul supraexploatării silvice, precum şi în cazul eroziunii solului care a fost accelerată de efectuarea lucrărilor agricole pe direcţie deal-vale realizate prin metode “primitive”.

În urma analizei realizate asupra comunei Răducăneni putem afirma că evoluţia populaţiei urmează o traiectorie ascendentă, lucru care duce la invadarea spaţiului natural, a deteriorării lui, fiind supus unei presiuni antropice care nu este foarte evidentă ca în marele oraşe precum Iaşul, de exemplu, dar care va creşte pe măsura trecerii timpului şi a evoluţiei societăţii.

Menţionăm că am dorit ca acest proiect să fie unul aplicativ, iar pentru acest lucru s-a realizat o deplasare în teren (la primăria comunei Răducăneni), de unde s-au strâns şi o parte din datele prezentate în analiză. De asemenea, atât deplasarea, cât şi lucrul la proiect s-a realizat în echipă, colaborarea fiind una foarte bună, iar contribuţia echilibrată, lucrând în cea mai mare parte împreună, atât la redactarea comentariilor cât şi la realizarea hărţilor.

Bibliografie

1. Şandru Ioan (1972) – Judeţul Iaşi2. Ungureanu Alexandru (2002) – Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane, Iaşi,3. http://www.insse.ro 4. http://www.iasi.insse.ro

18

5. Plan Urbanistic General (1997, 2006)6. Hărţi topografice (1985) 1:250007. Ortofotoplanuri (2006) 8. Primăria comunei Răducăneni

19