Indrumator: Student: Coord. Stoica M. Fasie Valentina

Coord. Pricop E. Facultatea:S.I.A

Specializarea:I.P.A

Grupa:12024

2009-2010

CUPRINS:

1. INTRODUCERE

- prezentarea operației de paststeurizare și motivația alegerii

2. DOCUMENTARE

- factori care influențează operația- modalități de realizare a operației pentru tehnologia berii si a laptelui

încadrarea operației în schema tehnologică aleasă particularități ale pasteurizarii pentru tehnologia berii si a laptelui influența pasteurizarii asupra proprietăților materialelor aparate în care se realizează operația de pasteurizare (schiță, descriere constructivă și

funcțională)

3. OBSERVAȚII DIN TIMPUL VIZITELOR LA FBRICA DE BERE SI LAPTE

- prezentarea succintă a secției în care a fost observată operația de pasteurizare- prezentarea condițiilor practice de realizare a pasteurizarii(materiale, parametri, scop urmărit, influență asupra materialelor)- prezentarea aparatelor în care s-a realizat pasteurizarea

4. CONCLUZII

5. BIBLIOGRAFIE

I. INTRODUCERE

Pentru realizarea caietului de practica am ales operatia de pasteurizare prezenta in cazul nostru,in cadul fabricilor de la lapte si bere.

Mi-am ales această operatie datorită plăcerii de a citi şi a descoperi lucruri noi şi interesante despre pasteurizare si produsele alimentare la care se aplica aceasta. În această lucrare am cuprins oparte din ceea ce am învăţat în acest an universitar in special la discipinele Principii si metode de conservare a alimentelor precum si Operatii unitare in industria alimentara,incercand sa argumentez toate cerinţele în vigoare.

Pasteurizarea este operaţia care are drept scop distrugerea majorităţii microorganiselor şi, in particular, a bacteriilor patogene nesporulate prezente in produs, cu cea mai mică pierdere posibilă a calităţilor senzorialeale acestuia. Pasteurizarea produce şi o inactivare a enzimelor responsabilede modificări biochimice nedorite cu scopul de a asigura produsului alimentar o stabilitate, in timp, biologică şi biochimică.Eficienta pasteurizarii este asigurata daca produsele sunt ambalate in ambalaje ermetic inchise,iar dupa pasteurizare sunt racite si pastrate la temperature de 3-5 0 C.

Sper ca această lucrare să fie de folos colegilor practicieni, sau celor ce vor lucra în domeniul industriei alimentare. Lucrarea va constitui un mijloc util pentru personalul tehnic de specialitate, mai ales în activitatea practică unde munca şi operaţia de pasteurizare aleasa pentru tratarea laptelui si a berii constituie unul din factorii determinanţi pentru creşterea cantităţii şi calităţii a acestor produse din ţară.

2.Documentare.

2.1.Factori care influenteaza pasteurizarea

-temperatura de pasteurizare-pentru asigurarea unei bune calitati a produselor alimentare se lucreaza la temperature mai mari pe o durata de timp mai scurta.

-influenta gradului initial de infectare a produsului -intre concentratia initiala de microorganism si durata de pasteurizare exisa o corelatie expicata prin aaceea ca o concentratie mare de microorganism determina o temperatura si o durata mai mare de tratament termic.

-influenta PH-ului -diferite produse alimetare prelucrate in aceleasi conditii necesita regimuri de pasteurizare diferite in functie de PH avand in vedere ca rezistenta mare a microorganismelor este la PH-ul 6-7.Prin urmare scaderea PH-ului conduce la micsorarea rezistentei la caldura a microorganismelor.Sunt cazuri in care desi produsele au acelasi PH este necesae a se utilize regimuri de pasteurizare diferite datorita modificarii PH-ului in timpul tratamentului termic ca urmare a decarboxilarilor cu formare de CO2 si H sulfurat.

-influenta substantelor proteice si a grasimilor-substantele proteice si grasimile exercita un rol protector asupra microorganismelor marind termorezistenta acestora.Daca la depozitare din diverse motive microorganismele trec din faza grasa in cea apoasa,revifierea formelor vegetative devine posibila.

-influenta aerului-aerul ramas in ambalaje inchise ermetic produce efecte nefavorabile:scadera vitaminei C,modificarea culorii,gustului,mirosului;dar exercita si un effect protector asupara tuturor microorganismelor prin crearea unui strat protector in jurul acestora.

2.2 modalități de realizare a operației de pasteurizare pentru tehnologia berii si a laptelui

2.2.1. încadrarea operației în schema tehnologică aleasă

Schema tehnologica de obtinere a berii

Malt Cereale nemaltificate Pretratare malt Pretratare cereale Curatire Curatire Desprafuire Desprafuire Macinare Pregatire termica a nemaltificatelor Brasaj (cazan de plamadire) (plamadire si zaharificare) 50100C,40-60min. 40-70C,100-150min Filtrare plamada zaharificata Borhot Must Hamei Fierberea mustului cu hamei Separarea truibului la cald Trub la cald Racire must Limpezire la rece Trub la rece CO2 Fermentare Inoculator drojdie 10-20C,0-15zile Tanc de maturare la 0C/7-21zile Drojdie Filtrare bere Pasteurizare in tunel sau Flash 64-70C/40/0,5min Tragere bere in sticle,butoaie,cutii

2.2.2.Particularitati ale pasteurizarii pentru tehnologia berii si a laptelui

Particularitati ale pasteurizarii beriiScopul pasteurizarii este acela al inbunatatirii stabilitatii biologice a produsului finit . Prelunigirea duratei de pasteurizare a berii este realizata , in cazul pasteurizarii prin inactivarea microorganismelor capabile sa se dizolve in bere si respectiv inactivarea enzimelor , care pot cauza modificari chimice nedorite . Inactivarea microorganismelor din bere prin pasteurizare este favorizata de prezenta in bere a unor substante naturale cu actiune antimicroobiana cu ar fi : concentratia ionilor de H2 , alcoolul etilic , CO2 , anumite componente din hamei .La pasteurizare este necesar sa se asigure un grad mare de inactivare a microorganismelor , fara a se afecta calitatea senzoriala a berii , ceea ce presupune optimizarea procesului de pasteurizare . Factorii care influenteaza gradul de inactivare almicroorganismelor sun urmatorii :- temperatura de pasteurizare ;- durata pasteurizarii ;- felul microorganismelor din bere ;- numarul initiala de microorganisme din bere ;

Particularitati ale operatiei de pasteurizare a laptelui

Pasteurizarea: Prin pasteurizare se înţelege tratarea termică sub 100 oC a laptelui şi urmată de răcire instantanee la temperaturi de 5 oC. Ea reprezintă un compromis între cerinţa distrugerii tuturor germenilor patogeni, nesporogeni şi în procent de 98,5-99,9% a germenilor tehnologic nedoriţi şi cerinţa menţinerii însuşirilor nutriţional- gustative ale laptelui. Se mai urmăreşte şi inactivarea enzimelor proprii ale laptelui şi pe cât posibil a celor bacteriene. Pasteurizarea nu trebuie interpretată ca o sterilizare, ci ca o selecţie în urma căruia rămâne o parte din microbi nedistruşi asupra căruia pasteurizarea are un efect doar bacteriostatic şi nu bactericid. În acest context este obligatorie răcirea imediată a laptelui după pasteurizarea sau introducerea în laptele de fabricaţie pentru produsele lactate a unor factori inhibitori ai creşterii valorilor aw(procentul de apă liberă, disponibilă pentru microbi). Printr-o pasteurizare corectă sunt distruse toate microorganismele atât folositoare cât şi dăunătoare rămânând sporii acestora. De aceea după pasteurizare trebuie să se introducă în lapte maia din culturi pure de bacterii lactice care să asigure fermentaţia dirijată a brânzeturilor.

În condiţiile de fermă pasteurizarea laptelui se poate realiza: în bidoane care se aşează pe fundul unui cazan aşezat pe un grătar de lemn. În cazan se încălzeşte apa până la temperatura de 90 oC. Apa nu trebuie să depăşească nivelul gâtului bidoanelor. Din când în când cu ajutorul unui agitator laptele se agită pentru ai uniformiza temperatura. După ce s-a atins temperatura necesară laptele se menţine la această temperatură timp precis, după care urmează răcirea laptelui. Răcirea se face în vane sau cazane în care s-a introdus gheaţă cu apă. Acest procedeu se recomandă numai în cazul când nu se dispune de utilajul necesar pentru pasteurizare.

În laptele pasteurizat se adaugă unele săruri pentru ca coagulul să fie „bine legat”:

─ Clorura de calciu este o substanţă de culoare albă, cristalizată care în contact cu aerul absoarbe repede umezeala. Se adaugă lapte în cantităţi de 10-25g la 100ml lapte fiind pregătit sub formă de soluţie. Se mai poate adăuga şi laptele nepasteurizat în cazul în care se obţine un coagul prea moale, fenomen care apare primăvara şi toamna când animalele sunt hrănite cu furaje sărace în săruri de calciu.

─ Azotatul de potasiu(silistra) este o substanţă care se adaugă în laptele nepasteurizat cu scopul de a preveni dezvoltarea bacteriilor provocatoare de gaze care provoacă balonarea brânzeturilor. Se adaugă sub formă de soluţie dizolvată în apă în cantitate maximă de 24g pentru 100ml lapte.

Condiţiile care favorizează menţinerea unui număr mare de germeni după pasteurizare:

-Gradul de contaminare mare al laptelui crud cu procent mare de termorezistenţi.-Activarea creşterii unor germeni prin avantaj de selecţie după pasteurizare.

-Durata medie de depozitare a laptelui de la obţinere până la prelucrare.-Lanţ frigorific întrerupt dea lungul fluxului pasteurizare- consum. Germenii care constituie cel mai frecvent flora remanentă după pasteurizare sunt: - germeni termodurici(termorezistenţi, termotoleranţi, termostabili) - germeni termofili În prima categorie intră specii cu rezistenţă mărită faţă de temperatura de pasteurizare. În cea dea doua specie sau tulpini la care temperatura maximă de creştere depăşeşte temperatura de pasteurizare. Din germeni termodurici fac parte: Micrococcus luteus şi varians din ustensilele de muls şi din cisterne, spre deosebire de micrococii de provenienţă mamară care nu supravieţuiesc pasteurizării Streptococcus thermophilus şi bovis, Enterococcus durans, Corynebacterium, Alcaligenes Streptococcus lactis(există tulpini care supravieţuiesc la temp. de 72 oC) Coxiela burneti(rezistă 15 secunde la 72-75 oC. Deşi nedistrusă e inactivată prin pasteurizare fiind inofensivă pentru consumator) Staphycoccus aureus(poate supravieţui nefiind periculos în laptele pasteurizat) Bacterii coliforme în general coliformii sunt consideraţi ca germeni indicatori ai recontaminării laptelui, după pasteurizare. Exista unele tulpini deşi foarte rare care rezistă la pasteurizare. Numărul lor este redus încât nu se poate depista la nivel de un ml lapte examinat. Germeni termofili sunt germeni care se dezvoltă la temperatura de 50-70 oC cu o zonă de creştere minimală la 37 oC. Bacteriile strict termofile aparţin genului Bacillus, Streptococcus thermophilus. Termofilii apar atunci când un lapte după pasteurizare prezintă acelaşi număr sau număr de germeni mai mare ca înaintea pasteurizării. Condiţiile favorizante pentru persistenţa lor sunt: - pasteurizarea prelungită - păstrarea laptelui la temperatura ridicată, datorită nefuncţionării sectorului de răcire a pasteurizatorului - repasteurizarea laptelui - folosirea aceluiaşi tifon filtrant timp de trei ore - insuficienţa igienizării după terminarea pasteurizării

Tipuri de pasteurizare:

Ø Pasteurizare medieØ Pasteurizare înaltăØ Pasteurizare joasă

Pasteurizarea medie Se mai numeşte şi de scurtă durată, se face şi la temperatura de 71-75 oC 40 secunde în funcţie de normele din diferite ţări, de componenţa florei laptelui crud sau de răcirea laptelui. Se poate folosi la pasteurizarea laptelui pentru brânzeturi în anumite condiţii de tehnologie. Avantaje: Se păstrează un raport favorabil între acidifianţi şi neacidifianţi în sensul avantajului de selecţie al florei lactice. Este tipul de pasteurizare pentru laptele de consum. Deşi numărul de germeni este mai mare faţă de flora reziduală la pasteurizarea înaltă aceasta nu constituie un dezavantaj, întrucât acest număr mai mare de microbi este reglabil prin măsuri îndreptate asupra igienei obţinerii laptelui. Dezavantaje: Albuminele serice sunt reţinute în cantitate mai mare în masa de coagul ducând la modificări de gust. Lipaza originară nu este inactivată. Laptele este mai sensibil la influenţa luminii, producându-se defecte de tipul gustului oxidat, uleios, iritant. Pasteurizarea înaltă Se mai numeşte şi instantanee, se face la 80-95 oC pentru laptele de consum. Pentru produsele lactate acide la 85 oC 30 de minute sau la 90 oC 2-3 minute. Avantaje: Distruge un număr mare de microbi(99,9%) din numărul microflorei din laptele crud, atunci când contaminarea cu termotoleranţi este redusă. Se prelungeşte conservabilitatea laptelui în cazul că numărul iniţial de germeni nu depăşeşte 106/ml şi se evită recontaminarea. Se inactivează mai uşor enzimele laptelui. Se reduc în procent mai mare influenţele de gust miros din grajd şi de la furaje. Aciditatea laptelui scade cu 1-2 oT. Dezavantaje: Se reduce capacitatea de coagulare favorizându-se formarea unui coagul moale cu înglobare maximă de zer şi cu gust amar. Se constată formarea de cocoloaşe, scade cantitatea de lizină din lapte cu 1-2%, se reduce conţinutul de vitamine, cele mai sensibile fiind vitamina B12 , acidul ascorbic. Se poate produce brunificarea(caramelizarea) laptelui prin formare de substanţe melanoide. Pasteurizarea joasă Se mai numeşte de lungă durată, se face la 63-65 oC timp de 30 de minute. Se foloseşte la laptele pentru brânzeturi. Avantaje: Este tipul de pasteurizare pentru laptele destinat fabricării brânzeturilor. Dezavantajele: Dintre toate tipurile de pasteurizare conţine cel mai mare număr de germeni rezistenţi. Prezintă neajunsurile care decurg din prelucrarea unui volum mare de lapte în vane

deschise şi a unui proces de igienizare cu exces de manipulări.

2.2.4.Influenta pasteurizarii asupra proprietatii materialelor

I. Efectele pasteurizarii

Pe langa principalele efecte biologice si biochimice, procesul de pasteurizare produce si alte efecte, denumite secundare, cum ar fi :

O usoara scadere a valorii nutritive ( distrugerea partiala a vitaminelor si enzimelor ) O usoara modificare a proprietatilor organoleptice ( gust, aroma, consistenta ) O usoara modificare a compozitiei chimice si a structurii cazeinice, O marire a duratei de conservare .

II. Parametrii de pasteurizare

Temperatura si timpul de pasteurizare sunt principalii factori care influenteaza eficenta procesului in alegerea valorilor acestor doi parametri, trebuie sa se faca un compromis optim intre distrugerea microflorei si minimizarea efectelor secundare nedorite. Laptele nu poate fi considerat bun pentru consum decat dupa distrugerea totala a bacilului tuberculozei care se poate realiza prin incalzirea laptelui prin doua moduri diferite : la temperatura de 620 C , timp de 6 minute , urmata apoi de o racire brusca la 40 C, sau la temperatura de 720 C, timp de 8-12 secunde, urmata de asemenea de o racire brusca la 40C.

In cazul unei incarcaturi microbiene anormal de mare se recurge la o pasteurizare realizata la o temperatura cuprinsa intre 90-920 C, timp de 20 secunde sau chiar o perioada mai lunga, in unele cazuri . Marirea valorilor parametrilor de pasteurizare are drept consecinta doua efecte defavorabile

marirea rezistentei termice la anumite microorganisme; modificarea structurii anumitor proteine si prin urmare modificarea anumitor proprietati

ale laptelui, in special cand este vorba de a fi folosit drept materie prima pentru procese ulterioare de prelucrare.

2.2.5.Echipamente de pasteurizare regasite in tehnologia berii si a laptelui

Pentru pasteurizarea berii se pot folosi doua tipuri de pasteurizatoare si a nume:-pasteurizatorul tip tunel ;- pasteurizarul cu placi ;Pasturizatorul tunel . Este utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice .Pasteuriazatorul tunel este o incinta bine izolata in care este montat fie un sistem de transport , preferabil pentru sticle . Sistemul de transport poate fi cu viteza variabila , ceea ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor prin tunel . Tuneleul are doua , sectiuni fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa , pompe si sisteme de distributie a apei . Nivelul apei din fiecare bazin este mentiunut constanta cu ajutorul uinei valve cuflotor . Sistemul de distribuitie a apei poate fi de tip sita sau de tip duze .

-pasteurizatorul cu placi

Utilizarea schimbatoarelor de caldura cu placi este determinata de avantajele pe care le prezinta fata de celelalte tipuri de schimbatoare de caldura : -transfer de caldura intens, datorat indeosebi grosimii peliculei de produs (valoarea coeficientului de transfer termic poate ajunge la 6000-7000W/m²K) ; -realizeaza economic un grad ridicat de recuperare a caldurii (60-70%), ceea ce duce si la miscorarea diferentei de temperatura intre cele doua fluide care circula prin schimbator ; -constructie compacta pentru suprafete mari de transfer termic ; -pierderi de presiune relativ mici (pentru SCP-VX 0,2-0,8 bar /aparat) ; -satisface cele mai exigente conditii de igiena ; curatirea este simpla ; -automatizarea nu este mai complicata decat la alte tipuri de schimbatoare de caldura ; -cheltuielile de investitii nu sunt mai mari decat la schimbatoarele de caldura tubulare de acceiasi marime, dar schimbul termic se realizeaza in conditii bune ; -constructia si exploatarea sunt mai simple.

Particularitati constructive :

Schimbatorul de caldura este alcatuit dintr-un numar de placi metalice, montate in serie, dispuse pe un cadru metalic si stranse cu un dispozitiv de stangere.(fig.13.18).

Schimbatoare de caldura se construiesc intr-o mare diversitate si se pot clasifica dupa profilul placii in placi :placi cu canale,placi cu flux unic,placi plane cu elemente pentru crearea turbulentei.In general,transferul de caldura prin placi cu canale este mai redus comparativ cu placile cu flux unic.Viteza fluidului prin canalele placilor este de 2,0-2,5m/s, iar marirea vitezei peste aceste valori nu este insemnata a presiunii de intrare a fluidului si,prin urmare,dificultatile in etansarea intregii instalatii si cheltuieli sporite de energie pentru pompare.Canalele sub forma de ondulatii transversale,in V sau cu proeminente circulare,cu d=20-25 mm, prin efectul de dezintegrare a filmului de curent,prin schimbarile brusce ale sectiunii canalului si ale sensului de curgere, transforma

curgerea laminara in curgere turbulenta.Chiar daca Re=150-300 apare curgerea turbulenta recomandata,iar transferul de caldura prin convectie si conductie se realizeaza in conditii foarte bune. Placile cu flux unic peliculare sunt cele mai raspandite tipuri de placi.Se impart in doua categorii : peliculare si cu retea. La aceste tipuri de placi,lichidul se deplaseaza sub forma unei pelicule in valuri,urmand configuratia geometrica a placii(viteza pelicului este de 0,3-0,8m/s). Toate placile unui schimbator de caldura (placi normale, intermediaresi de capat) sunt numeroase de la 1 la n pentru a se putea respecta ordinea de montaj necesara circulatiei corecte a fluidelor si sunt grupate in zone.Zona schmibatorului de caldura este protiunea cuprinsa intre doua placi intermediare; se caracterizeaza prin : natura fluidelor ,schema de circulatie si regimul de temperatura.Placile normale se schimb termic dintr-o zona formeaza unul sau mai multe pachete.Fiecare pachet are un numar de canale (m) prin care fluidul se deplaseaza pelicular.Formula de aranjare a placilor este o fractie in care numaratorul reprezinta numarul de pachete si numarul canalelor din fiecare pachet pentru un fluid de lucru,iar numitorul reprezinta acelasi lucru pentru celalalt fluid.Schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate, de exemplu, in industria laptelui pentru racirea de la maximum 25°C la minimum 4°C a unor debite de lapte si samantana (3000-6000 l/h).Sunt executate in doua variante (montaj pe picioare si montaj pe perete).

3. 1.OBSERVAȚII DIN TIMPUL VIZITELOR LA FABRICA DE BERE

Sectia in care a fost observata operatia de pasteurizare a berii a fost cea de imbuteliere a sticlelor

.

Întoarse din reţeaua de distribuţie, sticlele folosite sunt scoase automat din navetele care intră imediat la spălat. Sticlele sunt transportate separat către un alt utilaj care le îndepărtează etichetele vechi şi le spală cu detergenţi profesionali astfel încât impurităţile, indiferent de natura lor, sunt îndepărtate atât din interior cât şi din exterior. Urmează inspectarea electronica menită să scoată din circuit sticlele deteriorate (crapate, ciobite).

Banda transportoare aduce acum sticlele în blocul de umplere automată. Aici berea este imbuteliată automat cu contrapresiune de dioxid de carbon, pentru a se preveni spumarea în exces. Odata umplute, sticlele sunt capsate şi spălate în exterior.Urmează o noua inspectare electronică ce va îndepărta automat recipientele umplute necorespunzator.

În tunelul de pasteurizare, sticlele trec printr-o ploaie de apă fierbinte care aduce conţinutul la o temperatură suficient de înaltă pentru a distruge orice tip de microorganism.

Pasteurizatorul-tunel -Este utilizat pentru pasteurizarea berii in sticle si cutii metalice . Pasteurizatorul tunel este o incinta bine izolata in care este montat fie un conveier tip banda preferabila pentru cutii , fie un sitem de transport , preferabil pentru sticle . Sistemul de transport poate fi cu viteza variabila , ceea ce permite controlul strict al timpului de tranzitare a recipientelor prin tunel . Tunelul are doua sectiuni , fiecare din ele fiind echipata cu bazin de apa , pompe si siteme de distributie a apei . Nivelul apei din fiecare bazin este mentinut constant cu ajutorul unei valve cu flotor . Sistemul de distributa apei pote fi de tip sita sau de tim duzePasteurizarea berii imbuteliate se realizeaza în pasteurizatorul tunel la temperatura 62°С-64°С).

Curate şi cu un conţinut corespunzător din toate puctele de vedere, sticlele intră la etichetare. După ce se verifică automat dacă etichetarea s-a executat corect, sticlele cu bere sunt aşezate în navetele proaspat spălate urmându-şi drumul catre spaţiul de depozitare sau, daca situatia o cere, direct către cele 20 de autocamioane care le vor transporta către distribuitori.

3.2.OBSERVATII DIN TIMPUL VIZITELOR LA FABRICA DE LAPTE

PasteurizareaPasteurizarea laptelui se realizează printr-un regim termic care asigură distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente în laptele –materieprimă. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie să asigure distrugerea baciluluituberculozei (Mycobacterium tuberculosis) și a tuturor germenilor patogeni,precum și a florei banale, în proporPie de peste 99,9%, astfel încât laptele să corespundă normelor igienico – sanitare prevăzute în standardele naPionale șieuropene, fără să fie afectată structura fizică a laptelui, echilibrul său chimic, câtși elementele biochimice - enzime și vitamine.

Instalatia de pasteurizare (prezentată in figura nr. 4) este formată din 5 zone, în care au loc următoarele faze tehnologice: preâncălzirea laptelui (4), urmată de separarea centrifugală, realizată cu ajutorul separatorului centrifugal (5);încălzirea la temperatura 78oC în contracurent cu laptele pasteurizat, având temperatura de 85 oC; pasteurizarea laptelui la 85 oC (6) , cu apă fierbinte având temperatura de 95 oC; menPinerea laptelui pasteurizat timp de 20 secunde (7) șiprerăcirea laptelui cu apă de la rePea (11).Laptele materie primă, răcit și netratat termic este pompat prin prima și a doua zonă (4) a schimbătorului de căldură –figura nr. 4, unde are loc preâncălzirea, respectiv încălzirea laptelui. Aici are loc o recuperare de căldură prin faptul că laptele materie primă este încălzit prin trecerea laptelui pasteurizat pe cealaltă parte a plăcilor, astfel încât în același timp are loc și prerăcirea laptelui pasteurizat.Încălzirea la temperatura de pasteurizare cu apă caldă are loc în zona (6). După încălzire, temperatura laptelui este verificată cu un senzor montat în circuit.

Acesta transmite un semnal continuu regulatorului de temperatură din panoul de control al instalatiei (13). Același semnal este de asemenea, transmis instrumentului de înregistrare, care înregistreaza temperatura de pasteurizare. In același timp, daca nu este atinsă valoarea temperaturii de pasteurizare, regulatorul de pe panoul de comandă transmite semnal de deschidere valvă deviere flux (12) pentru circuitul de recirculare, până în momentul în care se va atinge valoarea temperaturii de pasteurizare.

Efectele pasteurizarii asupra lapteluiPe langa principalele efecte biologice si biochimice, procesul de pasteurizare produce si alte efecte, denumite secundare, cum ar fi :

O usoara scadere a valorii nutritive ( distrugerea partiala a vitaminelor si enzimelor ) O usoara modificare a proprietatilor organoleptice ( gust, aroma, consistenta ) O usoara modificare a compozitiei chimice si a structurii cazeinice, O marire a duratei de conservare

4.CONCLUZII:

In concluzie pot afirma ca notiunile teoretice cu privire la utilajele folosite pentu diferite tehnologii precum si particularitatile operatiilor care ne-au fost predate la cursuri pe parcursul acestui an universitar sunt comparabiele cu ceea ce am vazut in urma vizitelor la aceste fabrici.

1.Costin, G.M.- Produse lactate fermentate, Ed. Academica 2005,Galati.

2. C-tin Banu -Tehnologia maltului si a berii,Ed.Tehnica2003,Bucuresti

3. C-tin Banu - Manualul inginerului in industria alimentara,Brasov.