Proiect practica topografica

Proiect practica topografica

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI TOPOGRAFIC SI

INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCII

III. PREZENTAREA APARATELOR UTILIZATE ÎN MĂSURĂTORILE

TOPOGRAFICE

IV. LUCRARI TOPOGRAFICE

1. LUCRAREA NR. 1 - RADIERI NIVELITICE

2. LUCRAREA NR. 2 – RADIERI TAHIMETRICE

3. LUCRAREA NR. 3 – DRUMUIRE NIVELITICA CU PROFILE

TRANSVERSALE

4. LUCRAREA NR. 4 – DRUMUIRE TAHIMETRICA COMBINATA CU RADIERI

(in circuit)

1


I.INTRODUCERE

Topografia este o ramura a geodeziei care se ocupa cu tehnica masuratorilor unei portiuni a scoartei Pamantului, cu determinarea pozitiei elementelor scoartei terestre pe suprafete mici (considerate plane), precum si cu tehnica reprezentarii grafice sau numerice a suprafetelor masurate, in scopul intocmirii de harti si planuri; descrierea amanuntita a unui loc sub raportul asezarii, configuratiei etc.; modul in care sunt dispuse in spatiu elementele unui ansamblu.Masurarea si reprezentarea pe plan a formei si reliefului Pamantului a constituit o preocupare pentru om din cele mai vechi timpuri. Pe măsură ce cunoştintele omului s-au amplificat, iar societatea a trecut pe trepte superioare de dezvoltare, masuratorile terestre au început să capete o importanta sporita pentru tot mai numeroase domenii ale activitatii umane.În acelaşi timp însă, topografia mai are o direcţie importantă de activitate: transpunerea pe teren a lucrărilor inginereşti proiectate. Materializarea pe teren a lucrărilor proiectate (proiectarea de drumuri, delimitarea de tarlale şi parcele, trasarea construcţiilor şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare etc.) se realizează cu instrumente şi metode topografice.Prin urmare, topografia are de rezolvat două grupe mari de probleme: efectuarea de măsurători şi calcule pentru obţinerea bazei topografice a unui teritoriui; transpunerea pe teren a proiectelor tehnice realizate pe baza planurilor si a hărţilor.

Preocupările acestei stiinţe rezultă din însăşi etimologia denumirii sale, care provine din alăturarea a două cuvinte grecesti: topos = loc şi graphein = descriere.Topografia rezolvă problemele care-i revin din stiinţă măsurătorilor terestre în strînsă legătură cu celelalte discipline componente cu care are numeroase instrumente şi metode de lucru comune.Geodezia se ocupă cu studiul formei şi dimensiunilor Pământului şi a metodelor precise de derminare şi reprezentare cartografică sau numerică a suprafeţei lui pe porţiuni bine definite.În măsurătorile geodezice se ţine cont de curbura Pământului. Cuvintul geodezie provine din greceşte: geo = pământ şi daiein = împart, ceea

2


ce arată că la vechii greci, geodezia însemnă împarţirea suprafeţelor terestre.Fotogrametria reprezintă ştiinţa care se ocupă cu măsurarea exactă şi determinarea poziţiei în timp şi spaţiu a obiectivelor fixe, mobile sau deformabile şi cu reprezentarea lor grafică, fotografică sau numerică pe bază de fotografii speciale numite fotograme.Importanţa lucrărilor topografice

Lucrările de topografie aplicată sunt necesare aproape în toate ramurile economiei naţionale, astfel:

în agricultură, pentru lucrări de organizare a teritoriului şi de ameliorare a unor suprafeţe prin: amenajări de albii, desecări, irigări etc.;

în industria hidroenergetică sunt necesare lucrări topografice pentru determinarea amplasamentului barajelor şi hidrocentralelor, a suprafeţelor inundate de lacurile de acumulare, a capacităţii lacurilor etc.;

pentru căile de comunicaţie – drumuri, căi ferate – lucrările topografice intervin atât la alegerea celor mai economice trasee, cât şi la amplasarea corespunzătoare a staţiilor şi nodurilor de cale ferată precum şi a construcţiilor care deservesc materialul rulant;

în industria extractivă – cărbuni, minereuri – pentru determinarea planurilor de străpungere a rocilor (galerii, tuneluri), pentru determinarea poziţiei şi mărimii stratului de zăcăminte, a amplasării construcţiilor şi instalaţiilor de suprafaţă etc.

3


III.PREZENTAREA APARATELOR UTILIZATE ÎN

MĂSURĂTORILE TOPOGRAFICE

1. TEODOLIT ELECTRONIC - Seria DT

Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de unghiuri. Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate. Poate sa afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi timp. Mai mult unghiurile verticale pot sa fie masurate relativ la o directie oblica data.

4


Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri, canale de apa, mine, masuratori pentru constructii precum si la instalarea liniilor de echipamente industriale mari. Se poate folosi si in masuratori cadastrale, masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri ingineresti.

Cutia instrumentuluiVezi schita cutiei de mai jos. Vezi deasemenea si lista cu obiectele de inventar.InstrumentulManualul Instrumentele de corectareProtectia la ploaieGel Bateria

Compunere

5

Fig. 1 - Schita cutiei


6

Fig. 2 – Componentele teodolitului electronic


Teodolitele electronice Seria DT pot fi utilizate in efectuarea masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor echipamente mari.

Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari topografice ingineresti.

7

Fig. 3 – Componentele teodolitului electronic


Model* DT102CDT102CL

DT102 DT102L

DT105C DT105CL

DT105 DT105L

DT105D/105DM DT105DL/105D

ML

DT105S/105SM DT105SL/105SM

LTelescop 45 mm 40 mm

Puterea de marire

30X

Imaginea Directa

Campul de vedere

1°20"

Distanta minima de focusare

2 m / 1 m (selectabila)**

Precizia unghiulara

2" 5"

Sistem de citire Encoder incremental photoelectric

Citirea minima 1" / 5" 5" / 10" / 20"

Display ambele fete o singura fata

Compensator vertical

DA NU DA NU NU NU

Domeniul de compensare

± 3" NU ± 3" NU NU NU

Baterie Acumulatori Ni-Mh Baterii tip AA

Timp de lucru 22 ore 20 ore

Temperatura de lucru

- 20°C ÷ +50°C

Greutate 4.8 kg 4.7 kg 4.5 kg

Panoul LCD

Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru bateriei.Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran:Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orarHl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorarVz: distanta zenitalaV%: unghi vertical afisat in mod procente de grade.

Tastatura operationala

8


Tasta FunctiaPornit

Oprit (apasati de doua ori)UNIT Iluminarea activa sau inactiva (timpul de apasare

este mai scurt)Transfer intre 360º si 400

R/L Selectati modul de masurare a unghiurilor orizontale (in sens orar/ in sens antiorar)

OSET Setare unghi orizontal la 0º00’00”HOLD Retinerea unghiului orizontal masuratV/% Selectarea zenit / unghi vertical

Pregatirea pentru masurare

Punerea in statie a instrumentului

Instalarea trepieduluiAjustati picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de masuratori. Slabiti surubul de blocare.Instalarea instrumentului pe trepiedAsezati instrumentul pe trepied si fixati-l de trepied prin surubul de centrare (fixare)

Orizontalizarea instrumentului

Orizontalizarea cu nivela circularaPrin rotirea suruburilor de orizontalizare A si B, puneti bula in centrul nivelei sferice.Rotiti surubul de orizontalizare C si puneti bula in centrul cercului.

Orizontalizarea precisa cu nivela torica (cilindrica)

9


Deblocati parghia de blocare a miscarii orizontale. Puneti nivela cilindrica paralela cu linia care uneste suruburile de orizontalizare A si B. Rotiti suruburile A si B, puneti bula in centrul nivelei torice.

Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu 90º in jurul axei verticale. Prin rotirea surubului de orizontalizare C, puneti bula in centrul nicelei torice. Repetati pasii de mai sus pana cand bula ramane in centrul nivelei torice in orice pozitie s-ar afla instrumentul.

Centrarea

Rotiti surubul de focusare al sistemului optic de centrare si focusati pe marca de pe pamant. Slabiti surubul de centrare al trepiedului. Priviti prin sistemul optic si miscati ambaza pe capul trepiedului pana cand marca de centrare coincide cu marca de pe pamant. Strangeti surubul de centrare.

Repetati pasii de mai sus. Asigurati-va ca intersectia firelor reticulare coincide cu marca, atunci cand se roteste alidada instrumentului.

Focusarea si punctarea

Firele reticularePunctati cu luneta pe cer sau pe o suprafata uniform iluminata, rasuciti surubul de reglare a claritatii imaginii pana cand firele reticulare sunt subtiri, clare si negre. Scala dioptrica indica in acest moment setarea corecta corespunzatoare ochiului observatorului.

Focusarea imaginii tintei

10


Slabiti parghiile de blocare a miscarii verticale si orizontale. Punctati pe o tinta cu ajutorul lunetei de punctare aproximativa. Strangeti suruburile de blocare a miscarii. Priviti prin luneta si rasuciti inelul de focusare pana cand se vede clar tinta. Puneti intersectia firelor reticulare pe tinta prin intermediul suruburilor de miscare fina in plan orizontal si vertical.

Refaceti focusarea prin rasucirea inelului de focusare, pana cand imaginea este clara si fara paralaxa, adica nu trebuie sa existe miscari aparente intre firele reticulare si tinta daca observatorul isi plimba ochiul usor in ocularul lunetei. Daca exista o paralaxa , eliminati-o prin reglarea focusarii. Sagetile de pe inel indica directia de reglare a focusarii la infinit.

Studiul teodolitului Clasic

Măsurarea unghiurilor se efectuează cu ajutorul goniometrelor, cel mai utilizat în topografie fiind goniometrul numit teodolit. Lucrarea cuprinde o prezentare a acestuia, după umătoarele aspecte:

1. Prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea părţilor componente.

2. Prezentarea axelor, a mişcărilor şi a tipurilor constructive.3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate, folosindu-se dispozitivele

de citire, cu prezentarea schiţei şi a modului de executare a citirilor.

Teodolitul este un aparat care foloseşte numai la măsurarea valorilor unghiulare ale direcţiilor orizontale şi a înclinării acestora, cu precizie mare(2cc...10cc) şi foarte mare(0,2cc...2cc). Este utilizat în lucrări geodezice (determinarea reţelelor de triangulaţie, îndesirea acestor reţele, trasarea pe teren a proiectelor, etc). În România se utilizează în mod curent următoarele tipuri de teodolite: Zeiss-Jena Theo 010 şi 010A, Wild T2, T3, şi T4, Kern DKM3, MOM TE-B1, etc.

Tahimetrul foloseşte la măsurarea valorilor unghiulare ale direcţiilor orizontale şi a înclinării acestora cu o precizie mai mică(20cc...1c), dar şi la măsurarea indirectă a distanţelor, pe cale optică. Principalele tipuri de tahimetre utilizate în România sunt: Zeiss-Jena Theo 030, 020, 020A, 120, 080, 080A, Wild T1A,Wild T16, MOM TE-D2, Freiberger, Meopta, etc.

Clasificarea teodolitelor, după modul de citire a gradaţiilor: - teodolite de construcţie clasică – cercurile gradate sunt metalice; efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate aproape de cercuri, pe vernier, microscop cu scăriţă, microscop cu tambur, etc.

11


- teodolite moderne – cercurile gradate sunt din sticlă, acoperite etanş; citirea se face printr-un sistem optic, centralizat, în câmpul unui microscop, fixat pe lunetă sau pe una din furcile alidadei.

1. Prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea părţilor componente.Părţile componente ale unui teodolit:

Ambaza(1) – prismă triunghiulară care se sprijină pe trei şuruburi de calare. În partea de jos se află două plăci – una flexibilă şi una rigidă; prin lăcaşul cu filet al plăcii flexibile trece un şurub-pompă, de fixare a ambazei pe trepied, iar pe placa rigidă se sprijină aparatul prin intermediul şuruburilor de calare.

12

Schema unui teodolit de construcţie clasică.


Limbul(2) – cerc orizontal gradat – disc metalic al cărui perimetru e argintat şi divizat în grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticlă, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direcţiilor orizontale din punctele de staţie; prin axul metalic se blochează mişcarea, cu şurubul de blocare a mişcării generale(12).

Limbul: a-limb de metal; b-limb de sticlă şimodulul de fixare pe suportul metalic.

Alidada(3) – cercul alidad – disc metalic, concentric cu limbul, susţinut de axul plin ce intră în axul gol al limbului; pe disc sunt fixate două verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile făcându-se cu ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca mişcarea alidadei în plan orizontal cu şurubul de blocare a mişcării înregistratoare(13).

Furcile de susţinere a lunetei(4) – două piese metalice fixate cu un capăt de alidadă, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susţinere a axei de rotaţie a lunetei în plan vertical; pe una din furci se află şurubul de blocare a mişcării lunetei(14), iar pe cealaltă este fixată o nivelă torică, numită nivelă zenitală(9), aceasta orizontalizând indicii zero de la eclimetru.

13

Ambaza: a-vedere de ansamblu;


Luneta topografică(7) – dispozitiv optic ce serveşte la vizarea de la distanţă a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosită şi la măsurarea distanţelor pe cale optică; luneta este compusă din: tubul obiectiv(a), tubul ocular(b), reticulul(c), lentila de focusare interioară(d), manşonul de focusare(e), cătare(f).

Lunetă topografică.

Tubul obiectiv este format dintr-un sistem de lentile acromatice, iar tubul ocular, din două lentile dispuse cu concaviatea una spre alta, asigurând o mărire puternică, sau cu concaviatea spre obiectiv, dând o imagine clară şi mai luminoasă.

Formarea imaginii în lunetă.

La formarea imaginii în lunetă, imaginea formată de obiectiv, mn, va fi reală, micşorată şi inversă. Prin ocular, imaginea privită, m’n’, va fi virtuală, şi mai mare ca imaginea mn, şi inversă faţă de obiectul observat de la distanţă mare, MN. Lentila de focusare Lf, împreună cu obiectivul formează un teleobiectiv; prin deplasarea lentilei de focusare se schimbă distanţa focală a teleobiectivului, permiţând modificarea acesteia astfel ca imaginea obiectului vizat să fie clară, în planul reticulului.

Luneta este numită astronomică dacă imaginea observată este răsturnată, şi terestră, dacă are imagine dreaptă.

14


Reticulul lunetei este format dintr-o placă de sticlă pe care sunt gravate, foarte fin, două linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror intersecţie materializează axa de vizare. Placa este prinsă într-o montură metalică fixată în interiorul tubului obiectivului prin patru şuruburi. La tahimetre mai apar două linii scurte paralele şi echidistante faţă de firul reticular orizontal, trasate pe placa de sticlă, numite fire stadimetrice, acestea folosind la măsurarea pe cale optică.

Reticulul lunetei.

Observarea clară a reticulului depinde de dioptriile operatorului (pe montura tubului ocular sunt gravate valorile dioptriilor).

Planurile firelor reticulare şi tipuri de reticule.

Fixarea clarităţii firelor reticulare se face o singură dată, la începutul măsurătorii, iar fixarea clarităţii imaginii obiectelor vizate se face de fiecare dată aducându-se imaginea obiectului în planul firelor reticulare.

Lentila topografică analitică are în interior încă o lentilă biconvexă fixă, numită lentilă analatică, montată între obiectiv şi lentila de focusare. La aparatele noi funcţia lentilei analatice este înlocuită prin teleobiectiv.

15


Lunetă topografică analatică.

Caracteristicile tehnice ale lunetei sunt: puterea de mărire,câmpul de vizare, puterea de separare, luminozitatea şi precizia de vizare.

Eclimetrul(5) – cercul vertical gradat – este realizat din acelaşi material şi gradat în acelaşi sistem ca şi limbul; este fixat pe axa orizontală a aparatului, formând un plan perpendicular pe planul orizontal; eclimetrul este protejat de un disc(6), asemănător cu alidada; la extremităţile diametrului orizontal al discului fix se găsesc două ferestruici prin care se fac citirile, cu lupe sau microscoape(11); din citire rezultă un unghi format de direcţia axei de vizare cu orizontala, sau cu verticala locului.

Eclimetrul. Compensatorul cu pendul.

Citirile pe eclimetru se fac în dreptul indicilor zero, i1 şi i2, aşezaţi în planul orizontal hh’. La măsurarea unghiului vertical, eclimetrul este mobil, iar indicii zero sunt ficşi. Indicii zero se află pe un braţ purtător(3), iar aducerea lor în planul orizontal hh’ se realizează cu ajutorul nivelei torice zenitale, (5), şi a şurubului de calare fină, (7). Alte elemente: lunetă(1), eclimetru(2), furcă(4), arc de presiune(6).

La teodolitele moderne stabilizarea indicelui zero de citire pe eclimetru se face cu ajutorul unui compensator. La acesta, din punctul de oscilaţie M a pendulului este prinsă o placă(1) ce poartă prismele deviatoare (2) şi (3); în acelaşi timp se deplasează şi obiectivul(4) al microscopului; reticulul microscopului de citire este proiectat de prismele deviatoare (2) şi (3) şi obiectivul (4) peste diviziunile cercului vertical.

16


Nivelele de calare(8) – dispozitive ce servesc la verticalizarea şi orizontalizarea unor drepte sau planuri.

Nivela torică – este formată dintr-o fiolă de sticlă umplută complet cu eter sau alcool şi închisă ermetic şi fixată într-o montură metalică; la partea de sus se formează o bulă de vapori; nivela fiind situată pe alidadă, poziţia centrată a bulei indică orizontalizarea acesteia.

Nivele sferică – alcătuită dintr-o fiolă în formă de cilindru, închisă la partea superioară printr-o calotă sferică; în fiola umplută cu lichid volatil se formează o bulă de formă circulară; este utilizată tot pentru orizontalizarea alidadei şi limbului.

Nivela torică şi nivela sferică.

Nivela torică cu coincidenţă – nu are repere şi nici diviziuni pe fiolă; se utilizează un sistem de prisme aşezat deasupra nivelei; precizia de calare este de 5...10 ori mai mare decât la nivela torică obişnuită. Este folosită ca nivelă zenitală, la orizontalizarea indicilor zero de la eclimetru.

Nivela torică cu coincidenţă: - sistemul de prisme;- nivela decalată; - nivela calată.

Principalele anexe ale teodolitului

Trepiedul este un dispozitiv suport, de aşezare a teodolitului în punctul de staţie. Este compus din măsuţa trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul şurubului pompă şi picioarele de susţinere, confecţionate din lemn şi terminate cu saboţi de metal.

17

Trepied telescopic


Firul cu plumb – greutate cu vârful de formă conică, suspendată de un fir; este legat la şurubul pompă, servind la operaţia de centrare a aparatului.

Baston de centrare – are aceeaşi utilizare ca şi firul cu plumb; este format din două tuburi metalice; bastonul fiind gradat, se poate citi înălţimea de la bornă până la măsuţa aparatului.

Dispozitiv de centrare optică – este fixat la ambază, sau încorporat în aparat; este compus dintr-o lunetă şi o prismă ce reflectă razele de lumină ce trec prin lunetă sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.

Dispozitiv de centrare optică: - fixat la ambază;- fixat în corpul teodolitului.

Busola – se montează pe furca aparatului opusă eclimetrului, folosind la măsurări direct pe teren a orientărilor.

Declinatorul – compus dintr-un ac magnetic aşezat într-un tub, sau într-o cutie paralelipipedică; realizează dirijarea lunetei pe direcţia meridianului magnetic.

Prezentarea axelor, mişcărilor şi a tipurilor constructive.

Axele constructive ale teodolitului:

18


Axele teodolitului.a. Axa principală sau verticală(V-V’) este axa ce trece prin centrul

limbului şi este perpendiculară pe acesta; în jurul acestei axe se roteşte aparatul în plan orizontal; se confundă cu verticala punctului topografic de staţie.

b. Axa secundară sau orizontală(O-O’) trece prin centrul eclimetrului şi este perpendiculară pe acesta; în jurul acestei axe se roteşte luneta împreună cu eclimetrul în plan vertical.

c. Axa de vizare a lunetei(L-L’) trece prin centrul optic al obiectivului şi intersecţia firelor reticulare.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cele trei axe:

- (V-V’) ¿ (O-O’);

- (L-L’) ¿ (O-O’);

- (V-V’) ¿ (O-O’) ¿ (L-L’) = {M}.

La teodolit, fiecare nivelă torică sau sferică are o axă sau directrice (D-D’), care prin calarea nivelei va avea poziţie orizontală.

Mişcările teodolitului: a. Mişcarea în plan orizontal – mişcarea aparatului în jurul axei

principale:- mişcarea generală – limbul se roteşte odată cu alidada şi indicii de citire;- mişcarea înregistratoare – limbul rămâne fix şi se roteşte doar alidada cu indicii de citire.

b. Mişcarea în plan vertical – mişcarea lunetei împreună cu eclimetrul în jurul axei secundare.

Clasificarea teodolitelor:a. Teodolite simple – limbul este fixat de ambază; au numai mişcare

înregistratoare;

19


b. Teodolite repetitoare – au mişcare generală şi mişcare înregistratoare; au precizie mai mică, caracteristică tahimetrelor;

c. Teodolite reiteratoare – au numai mişcare înregistratoare; caracteristică de precizie şi înaltă precizie.

Seria de teodolite South Electronic Theodolite ET-02, 05, 10, 20 distribuite in Romania de SysCAD Solutions SRL consta intr-o serie de echipamente topografice fiabile, usor de utilizat, cu functii complexe asigurand permormante remarcabile in timpul efectuarii masuratorilor.

Performantele acestor teodolite le-au impus nu numai in China ci si in Europa, America, Asia de Sud-Est.

Date tehnice Accesorii selectabileModel teodolit ET-02 ET-05 ET-10 ET-20

TELESCOPUL TEODOLITULUIImaginea Directa

Factorul de marire 30XDiametrul efectiv 45 mm

Puterea de rezolutie 3"Campul de vizibilitate 1°30'

Distanta minima de focusare 1.4 m

Lungimea tubului 157 mmMASURAREA UNGHIURILOR

Sistemul de citire Decodor incremental cu detectare fotoelectricaDiametrul cercului (VHz) 79 mm

Valoarea minima citita 1"/5"(Selectabila) 10"/20"(Selectabila)Acuratete 2" 5" 10" 20"

Unghiul orizontal Dual Dual Dual DualUnghiul vertical Dual Single Single Single

ECRANUL TEODOLITULUIEcran tip LCD Ecran pe ambele fete ale instrumentului, afisare pe 2 linii de caractere

TRANSFERUL DATELORPortul de comunicare RS-232C

SENSIBILITATEA NIVELEI TEODOLITULUINivela torica 30"/2 mm (30" per 2 mm)Nivela sferica 8/2 mm (8' per 2 mm)

COMPENSATOR VERTICAL AUTOMATSistemul de lucru Detectare electrica in lichid / nivela toricaDomeniul de lucru ± 3'

Acuratete 1" (detectare electrica in lichid) / 30" per 2 mm (nivela torica)

DISPOZITIVUL DE CENTRARE OPTICA AL TEODOLITULUIImagine Directa

Factorul de marire 3XDomeniul de focusare 0.5 m ÷ infinitCamp de vizibilitate 5°

CARACTERISTICI FIZICE

20


Temperatura de lucru -20 °C - +45 °CSursa de alimentare Acumulatori tip Ni-H / Baterii tip AA

Tensiunea de alimentare 6 VDC

Timp de operare 10 oreDimensiuni L 145 × H 318 × W 179 mm

Greutate 5.2 kg

Verificarea şi rectificarea teodolitului.

Erorile de măsurare apar la teodolite din cauza unor imperfecţiuni de construcţie sau din dereglarea unor părţi componente. Eliminarea influenţei acestor erori se poate face fie adoptând o metodă corespunzătoare de lucru, fie prin operaţia de rectificare. La aparatele moderne efectul erorilor din imperfecţiuni de construcţie este neglijabil.

a. Eroarea de neverticalitate a axei principale a teodolitului . Verticalitatea axei principale a teodolitului se realizează prin calarea nivelei torice, fixată pe alidadă. Această nivelă, datorită manipulării necorespunzătoare, se poate deregla, astfel încât axa principală nu va mai fi verticală.

Verificarea şi rectificarea nivelei torice.a – punerea în evidenţă a dereglării; b – dereglarea nivelei;

c – eliminarea jumătăţii de dereglare din şurubul 3 de calare;d – eliminarea celeilalte jumătăţi de dereglare din şurubul r de rectificare.

Punerea în evidenţă a erorii produsă de dereglarea nivelei torice: se aduce alidada în plan orizontal şi nivela torică în poziţia I, paralelă cu direcţia şuruburilor de calare 1 şi 2; se acţionează cele două şuruburi până când bula nivelei este adusă între repere; se roteşte alidada cu 100g, aducându-se nivela în poziţia II; se acţionează şurubul de calare 3, până când bula nivelei este adusă între repere; se roteşte alidada cu 200g, aducându-se în poziţia III; dacă bula se află între repere, atunci nivela este reglată; în caz contrar se face operaţia de rectificare.

21


Operaţia de rectificare a nivelei torice se face prin eliminarea unei jumătăţi din deplasarea bulei din şurubul de calare 3 şi prin eliminarea celeilalte jumătăţi din deplasarea bulei prin acţionarea şurubului r de rectificare.

În practică, punerea în evidenţă a dereglării şi rectificarea ei se face de 2..3 ori.

b. Eroarea de colimaţie. Este produsă de neperpendicularitatea axei de vizare, L-L’, pe axa secundară, O-O’, a teodolitului, ca urmare a dereglării reticulului.

Punerea în evidenţă a erorii de colimaţie se face prin vizarea unui semnal aflat la o distanţă de cca 100m de aparat, cu ambele poziţii ale lunetei. Dacă axele sunt perpendiculare, diferenţa între citirile efectuate este de 200g. În caz contrar:

- în poziţia I a lunetei - reticulul este dereglat din r în r1; - citire pe limb: C I=C-c=23g10c ; C - citirea justă ; c - eroarea de colimaţie;

- în poziţia II a lunetei - reticulul este dereglat din r în r2; - citirea pe limb: CII=C+200+c=223g18c;

- citirea justă: C=[CI+(CII-200g)]/2=23g14c ;- mărimea unghiulară a erorii de colimaţie: c=[(CII-200g)-CI]/2=4c.

Eroarea de colimaţie. a – vizarea cu poziţia I a lunetei;b – vizarea cu poziţia II a lunetei.

Rectificarea teodolitului de eroarea de colimaţie – se introduce citirea medie pe limb cu ajutorul şurubului de mişcare fină a mişcării înregistratoare; în poziţia II citirea corectă pe limb va fi: CII corect=CII eronat-c=223g18c-4c=223g14c; se aduce intersecţia firelor reticulare peste

22


semnalul vizat; astfel şi citirea pe limb va fi cea justă: C=223g14c, şi semnalul se va afla la intersecţia firelor reticulare.

Rectificarea erorii de colimaţie. a – introducerea citirii medii;b – deplasarea reticulului peste imaginea semnalului vizat.

Dacă rectificarea teodolitului nu este posibilă, atunci valoarea justă este considerată media valorilor măsurătorilor obţinute cu ambele poziţii ale lunetei.

c. Eroarea de indice. Este eroarea produsă de neorizontalitatea indicelui zero de la dispozitivul de citire pe eclimetru, ca urmare a dereglării nivelei zenitale; nu mai există paralelism între directricea nivelei zenitale şi linia indicelui zero; unghiurile verticale sunt măsurate eronat în raport cu indicele zero, înclinat faţă de orizontală cu unghiul ε; constatarea erorii se face prin vizarea unui semnal, cu firul reticular sau nivelar; dacă suma celor două citiri este de 200g pentru unghiuri de înclinare, sau de 400g pentru unghiuri zenitale, nu există eroare de indice; în caz contrar, se face rectificarea teodolitului.- poziţia I: S=32g43c; αI=S+ε=32g43c+ ε;- poziţia II: D=167g45c; αII=200g-D-ε=167g45c-ε;- media: α=(αI+αII)/2=(S+ε+200g-D-ε)/2=[S+(200g-D)]/2=(32g43c+32g55c)/2=32g49c.

Eroarea de indice se poate elimina luând ca valoare definitivă media valorilor măsurate.- eroarea de indice: ε=(αII-αI)/2=(32g55c-32g43c)/2=6c.

23


Eroarea de indice. a – vizarea cu poziţia I a lunetei;b – vizarea cu poziţia II a lunetei.

Rectificarea teodolitului – se introduce la eclimetru valoarea unghiului vertical mediu; citirea corectă pe eclimetru va fi: Dcorect=Deronat+ ε=167g45c+6c=167g51c; prin această operaţie se dereglează nivela zenitală; se aduce bula nivelei din nou între repere; punerea în evidenţă şi rectificarea erorii de indice se face de 2...3 ori; la teodolitele moderne orizontalizarea indicelui zero de la eclimetru se face cu un compensator cu pendul.

2. NIVELA AUTOMATA

Structura generala1. Ambaza2. Cerc orizontal3. Marca de referinta a cercului orizontal4. Ocular5. Moleta ocularului6. Luneta de vizare aproximativa7. Obiectiv

24


8. Surub de focusare9. Surub pentru miscarea orizontala10. Surub de orizontalizare11. Prisma pentru observarea bulei12. Bula circulara

Utilizare

Instalati trepiedul si si fixati nivela pe trepied cu surubul de fixare (fig 1).Ajustati picioarele trepiedului pana cand capul terpiedului este orizontalizataproximativ.

Orizontalizati aparatul, prin centrarea bulei din nivela circulara, cu ajutorul suruburilor de orizontalizare.

Punctarea si focusarea

Punctati cu luneta spre un fundal mai luminos sau vizati o foaie alba de hartie pusa in fata obiectivului. Actionati moleta ocularulu pana cand firele reticulare se vad clar si au culoarea neagra. Vizati cu luneta pe stadie.Actionati surubul de focusare pana cand imaginea este clara. Actionati surubul de miscare orizontala pana cand firul reticular vertical se afla pe centrul stadiei.

Efectuarea masuratoriiMasurarea inaltimilor

Cititi indicatia de pe stadie in locul in care firul reticular orizontal din mijloc intersecteaza stadia. La stadiile metrice, se aproximeaza cam 1mm. Citirea inaltimii din figura este 3.456m.

25


Masurarea distantelor

Cititi indicatiile de pe stadie in locul in care firul reticular de sus si cel de jos intersecteaza stadia. Faceti diferenta dintre cele doua citiri si inmultiti cu 100 si veti obtine distanta de la instrument la stadie. In figura aceste citiri sunt 3.601m si 3.309m. deci distanta este (3.601-3.309)x100=29.2m.

Masurarea unghiurilor Vizati un punct A cu firul vertical si faceti citirea α pe cercul orizontal (fig 4). Vizati punctul B si faceti citirea β.

Unghiul AOB va fi γ=α-β.

Verificarea si rectificarea

Nivela circulara

26


Centrati bula folosind suruburile de orizontalizare, apoi rotiti instrumentul cu 180º. Bula ar trebui sa ramana centrata (fig 5). Daca bula se misca din centrul nivelei, atunci trebuie facuta rectificarea acesteia. (fig 6).

Actionati suruburile de orizontalizare pentru a aduce bula cu jumatate dindistanta cater centru (fig 7). Utilizand surubelnita (indicata in figura), actionati suruburile de rectificare a nivelei astfel incat bula sa ajunga in centrul nivelei (fig 8).

Verificarea orizontalitatii liniei de observare

Linia de observare (vizare) trebuie sa fie orizontala si sa nu iasa din toleranta de 3mm pentru ca masuratorile sa poata fi considerate precise. Puneti instrumentul in statie la jumatatea distantei dintre doua stadii si orizontalizati-l. Cele doua stadii se afla la o distanta de 30 pana la 50m una de alta. Centrati bula. Faceti citirea pe stadia A. De exemplu 1.924m. faceti citirea pe stadia B, de exemplu 1.712m, H=AB=+ 0.212m. astfel B este mai inalt fata de A cu 0.212m.

27


Mutati nivela si instalati-o la proximativ 1m fata de punctul A. Stim ca B este cu 0.212 mai inalt decat A. In acest caz, citirea pentru B tebuie sa fie cu 0.212 mai mica decat cea a lui A. Citirea pe stadie in A este, de exemplu 1.696m -0.212m.

Atunci, citirea in B terbuie sa fie 1.484m. faceti citirea in B. Daca citirea se incadreaza in 1.484m ±3mm, linia de vizare este orizontala.

Daca nu se incadreaza, atunci faceti rectificarea astfel:

Desurubati moleta ocularului. Actionati surubul de rectificare (fig 11) pana cand firul reticular din mijloc da citirea ceruta de 1.484m pe stadia B. Puneti la loc moleta ocularului, dar nu strangeti prea tare.

Mentenanta instrumentului

Pentru a proteja toate piesele aparatului si pentru a evita scaderea preciziei, aparatul trebuie sa fie manipulat cu atentie.

28


1. Dupa operatiile la teren, instrumentul trebuie curatat si pastrat in cutie. 2. Utilizati pensule moi si hartie pentru lentile pentru a curata partea optica a aparatului. Nu atingeti lentilele cu mana. 3. Daca instrumentul nu functioneaza cum trebuie, va trebui verificat si reparat de catre tehnicieni instruiti in acest sens, sau de catre fabricant. 4. instrumentul trebuie pastat in conditii de umiditate scazuta, si curatenie.

Nivele automate South

Caracteristicile principale ale nivelelor South:

Comportare excelenta la lucru in medii dure, nivelele fiind foarte rezistente la socuri si ideale pentru lucru in medii caracterizate de vibratii.

Posibilitati de lucru in campuri magnetice, datorita compensatorului utilizat de aceste nivele topografice.

Existenta prismei pentru vizualizarea usoara a nivelei sferice de calare conferind un precizie marita in utilizarea nivelelor automate South Surveying.

Tabel caracteristici nivele automate produse de South Surveying

MODEL NIVELA SOUTH NL20 NL22 NL24 NL26 NL28 NL30 NL32

29


Abaterea medie standard pentru 1 km dublu de nivelment geometric

2.5mm 2.0mm 2.0mm 1.5mm 1.5mm 1.5mm 1.0mm

Imaginea DirectaFactor de marire al nivelei 20x 22x 24x 26x 28x 30x 32x

Diametrul obiectivului 34mm 34mm 34mm 38mm 38mm 38mm 38mmCamp de vedere 1°20'

Distanta minima de focusare 0.5mConstanta de multiplicare 100

Constanta aditionala 0Domeniul de compensare ± 15'

Setarea acuratetii compensatorului ± 0.6 "Sensibilitatea nivelei sferice de calare 8'/2mmGradatia minima a cercului orizontal 1° sau 1 gon

Pentru marirea preciziei nivelei se poate utiliza un micrometru optic, care permite efectuarea de masuratori topografice cu o precizie submilimetrica.

Domenii de utilizare ale nivelelor automate South: Nivelment geodezic Trasarea lucrarilor topografice prin nivelment geometric de precizie Urmarirea deformatiilor si tasarilor diverselor constructii Orice alte lucrari topografice, indiferent de clasa de precizie

IV.LUCRARI TOPOGRAFICELUCRAREA NR. 1 - RADIERI NIVELITICE

30


Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc, dintr-o staţie si de

nivelment, în raport cu cota a cunoscută a unui reper nivelitic se

determină cotele punctelor caracteristice aflate în perimetrul staţiei.

A

S

1

2

3

4

A

1

2

3

4

b1ab2

b3b4

ZA Z1 Z2 Z3 Z4Zi

N.M.N.

Fig.nr.12 Radierea nivelitica

Astfel staţia se va aşeza în centrul de greutate al zonei măsurate, la o

distanţă de cel mult 50-100 m de reperul de cotă a cunoscută.

Se vor face citirile pe miră a, b1, …., calculul cotelor rezultând din relaţiile:

i = a + a

1 = i – b1

Dacă nivelul topografic utilizat are cerc orizontal, măsurătoarea poate fi

completată cu date planimetrice privind punctele măsurate : citiri la firele

stadimetrice – pentru aflarea distanţelor orizontale aparat – punct vizat şi

la cercul orizontal pentru aflarea direcţiilor staţie – punct vizat.

Observaţie: în acest ultim caz utilitatea măsurătorilor de distanţe şi

unghiuri nu este pusă în valoare numai dacă staţia şi punctul de cotă

31


cunoscută au coordonatele plane cunoscute sau dacă punctul de cotă

cunoscută are coordonatele plane cunoscute şi se staţionează în acesta

(cazul staţiei topografice totale).

In cadrul radierilor nivelitice s- au efectuat urmatoarele etape: S-a asezat nivelul in mijlocul “Suprafetei” de ridicat; S-a calat nivelul; S-a facut o schita detaliata a punctelor de ridicat; S-a vizat intai o directie de referinta, iar pe mira s-a citit : L0 ,L1 si L2

cu verificarea:

L0=L1+ L2

2±1 ÷ 2 mm

Pe cercul orizontal s-a citit valoarea (HZ) astfel incat sa fie 0g00c; S-au citit rand pe rand, in toate celelalte puncte (501-60n) pe mira

citindu-se L0 , L1 si L2 cu verificare, dar si unghiul orizontal β ; S-au efectuat calculele :

1)Distantele orizontale (d0) :

dO S-A=KHA=100(L2A−L1

A)

dO S-501=KH501=100(L2501−L1

501)

…

dO S-60n=KH60n=100(L260 n−L1

60 n)

2)Unghiurile orizontale (β) :

β501=C501-CA=C501 CA=0g00c

…β60n= C60n-CA=C60n CA=0g00c00CC

32


Punct

stație

Punct vizat

Citiri pe miră(m) Hz0

g00c00C

C

β0

g00c00C

C

d0 [m]

Zpv=ZA+L0

A

[m]

Zi= Zpv-L0

i

[m]

Nr. Pct.L0 L2 L1

S

A 0.886 0.968 0.806 0 0 16.2

100.886

100 A501 1.196 1.23 1.163 18.15 18.15 6.7 99.69 501

C501 1.097 1.141 1.052 46 46 8.9 99.789

C501

502 0.902 0.982 0.823 64.15 64.15 15.9 99.984 502

503 0.788 0.884 0.69 65 65 19.4100.09

8 503504 1.018 1.093 0.941 80 80 15.2 99.868 504505 1.088 1.148 1.027 81 81 12.1 99.798 505506 1.262 1.278 1.246 82.5 82.5 3.2 99.624 506

C502 1.21 1.236 1.185 86.5 86.5 5.1 99.676

C502

507 1.387 1.406 1.368 104 104 3.8 99.499 507508 1.368 1.397 1.34 110 110 5.7 99.518 508509 1.343 1.383 1.301 114 114 8.2 99.543 509510 1.311 1.359 1.263 111 111 9.6 99.575 510511 1.32 1.379 1.261 116 116 11.8 99.566 511

C503 1.273 1.395 1.151 118 118 24.4 99.613

C503

512 1.35 1.41 1.29 121 121 12 99.536 512513 1.35 1.431 1.269 125 125 16.2 99.536 513514 1.345 1.455 1.235 120 120 22 99.541 514

C504 1.358 1.5 1.215 130 130 28.5 99.528

C504

515 1.21 1.373 1.047 124 124 32.6 99.676 515516 1.324 1.49 1.158 132 132 33.2 99.562 516517 1.308 1.506 1.112 128 128 39.4 99.578 517518 1.31 1.491 1.128 131.5 131.5 36.3 99.576 518519 1.371 1.543 1.202 136 136 34.1 99.515 519520 1.422 1.517 1.329 134 134 18.8 99.464 520521 1.437 1.497 1.379 133 133 11.8 99.449 521522 1.42 1.46 1.38 132.5 132.5 8 99.466 522523 1.475 1.523 1.426 138 138 9.7 99.411 523524 1.444 1.459 1.427 153 153 3.2 99.442 524525 1.569 1.635 1.502 156 156 13.3 99.317 525

C505 1.472 1.502 1.443 169 169 5.9 99.414

C505

526 1.741 1.811 1.671 180 180 14 99.145 526527 1.8 1.887 1.712 193 193 17.5 99.086 527

C506 1.618 1.663 1.574 188.5 188.5 8.9 99.268

C506

528 1.884 1.977 1.79 195 195 18.7 99.002 528529 1.97 2.08 1.861 190 190 21.9 98.916 529

33


530 2.135 2.284 1.986 195 195 29.8 98.751 530531 2.246 2.42 2.071 190.5 190.5 34.9 98.64 531532 2.369 2.562 2.175 204 204 38.7 98.517 532533 2.167 2.315 2.02 234 234 29.5 98.719 533534 2.058 2.183 1.929 232 232 25.4 98.828 534

C507 1.845 1.922 1.768 211 211 15.4 99.041

C507

535 2.031 2.148 1.918 254 254 23 98.855 535536 2.024 2.148 1.901 259 259 24.7 98.862 536537 2.105 2.238 1.97 253 253 26.8 98.781 537538 2.229 2.382 2.078 259 259 30.4 98.657 538539 1.945 2.064 1.826 269.5 269.5 23.8 98.941 539540 1.773 1.888 1.662 289 289 22.6 99.113 540541 1.83 1.961 1.701 289.5 289.5 26 99.056 541542 2.173 2.372 1.979 291.5 291.5 39.3 98.713 542543 2.09 2.288 1.89 297 297 39.8 98.796 543544 1.76 1.89 1.63 297 297 26 99.126 544545 1.775 1.89 1.661 289 289 22.9 99.111 545546 1.702 1.816 1.59 298 298 22.6 99.184 546547 1.498 1.621 1.372 321 321 24.9 99.388 547548 1.449 1.591 1.305 323 323 28.6 99.437 548

C508 1.605 1.663 1.548 277 277 11.5 99.281

C508

C509 1.558 1.614 1.501 304 304 11.3 99.328

C509

C510 1.436 1.466 1.405 310 310 6.1 99.45

C510

C511 1.317 1.379 1.254 336 336 12.5 99.569

C511

549 1.523 1.55 1.496 303 303 5.4 99.363 549C512 1.157 1.184 1.129 370 370 5.5 99.729

C512

550 1.332 1.364 1.3 335 335 6.4 99.554 550551 1.312 1.333 1.292 365 365 4.1 99.574 551552 1.456 1.466 1.447 317.5 317.5 1.9 99.43 552553 1.464 1.479 1.449 236 236 3 99.422 553554 1.521 1.55 1.491 268 268 5.9 99.365 554555 1.511 1.549 1.472 244 244 7.7 99.375 555556 1.47 1.5 1.442 215 215 5.8 99.416 556

557 353 353 0100.88

6 557558 1.383 1.389 1.376 19 19 1.3 99.503 558

C513 0.92 1.008 0.829 382 382 17.9 99.966

C513

529 0.86 0.95 0.77 393 393 18100.02

6 529K20 0.504 0.675 0.335 399 399 34 100.38 K20

34


1 2 1K202 0.708 0.823 0.589 399.5 399.5 23.4

100.178

K202

K203 1.088 1.137 1.041 16 16 9.6 99.798

K203

K204 1.513 1.545 1.48 136 136 6.5 99.373

K204

S-a dat cota punctului A : ZA=100.000 m.

LUCRAREA NR. 2 - RADIERI TAHIMETRICE

Până la apariţia staţiilor topografice totale ridicarea tahimetrică a detaliilor efectuată simultan pentru planimetrie şi nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagramă şi cea stadimetrică cu miră verticală, cel mai frecvent procedeu utilizat la măsurarea suprafeţelor terestre în vederea redactării unei hărţi sau plan topografic.

Principial, în afara modului de a obţine elementele primare: distanţe orizontale şi diferenţe de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este în fapt o radiere sprijinită pe o bază (latură sau drumuire es. ab sau ac), masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona.- cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe harta/plan;- metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei, celalalt capat pe talon, distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic ;

In cazul scării grafice transversale , la aceasta folosindu-se un talon diferenţiat se obţin precizii de zeci de ori mai mari ca în cazul precedent.

Ridicarea terenului prin radiere tahimetrica se executa pe punctecaracteristice (adancituri, ridicaturi, panta constanta). Pe fiecare punct radiat seinstaleaza jalonul cu reflector,la fel stabilim si o inaltime jalonului pe care ointroducem in statia totala. Astflel obtinem si situatia pe plan orizontal si pe

35


plan vertical. Punctele radiate pot fi de situatie,pentru cote si mixte,adicapentru cote si si situatie.

Metoda radierii tahimetrice, ca metoda fundamentala de ridicare in plan a unei suprafete de teren se aplica in cazul suprafetelor mici de teren pentru a caror ridicare este necesara o singura statie.

In cadrul radierii tahimetrice se lucreaza cu teodolitul si au fost realizate urmatoarele etape:

Unghiul orizontal s-a citit la baza mirei

β1=C501-CA

β2=C502-CA

-daca citirea la punctul A pe cercul orizontal este 0g00c→ β1=C501

…………

β16=C516

Unghiul vertical s-a citit la Iap=L0 ; S-a realizat schita; S-a aseazat teodolitul in punctul de statie S1 ,aproximativ la

mijlocul distantei ; S-a centrat si s-a calat teodolitul; S-a masurat inaltimea aparatului Iap ; S-a vizat punctul A si apoi celelalte puncte in sens orar; S-a citit la baza mirei in punctul A ,unghiul orizontal (HZ) ; Am dus firul reticular L0 la o valoare egala cu inaltimea aparatului

Iap; L0=1500; Iap=1,5m;

Pe mira s-a citit L0=1500; L2 si L1 cu conditia ca :L0=L1+ L2

2±1÷ 2 mm ;

Imediat dupa s-a citit unghiul vertical “V” .

Pct.Statie

Pct. Vizat

Hz0

g00c00CC

V0

g00c00CC

Citiri pe mira [m] di=KH=100(L2-L1) [m]

d0=KH==sin2z

[m]L2 L1 L0

A 0 99.292 1.542 1.449 1.495 9.3 9.2988501 7.9782 99.577 1.554 1.434 1.495 12 11.9994502 19.3654 99.9616 1.555 1.435 1.495 12 11.9999503 19.9594 99.8094 1.664 1.328 1.495 33.6 33.5996504 19.9664 100.03 1.54 1.448 1.495 9.2 9.1999505 23.9816 99.8862 1.665 1.324 1.495 34.1 34.0998506 28.2878 100.7344 1.528 1.462 1.495 6.6 6.5991

K507 34.7368 99.929 1.512 1.479 1.495 3.3 3.2999

36


S

508 51.618 100.285 1.527 1.464 1.495 6.3 6.2998C509 68.637 101.4026 1.595 1.395 1.495 20 19.99510 73.78 101.5042 1.668 1.319 1.495 34.9 34.8978511 76.6622 101.575 1.593 1.397 1.495 19.6 18.865512 77.8772 101.5042 1.668 1.319 1.495 34.9 34.8805513 77.9774 101.4644 1.69 1.3 1.495 39 38.9793514 99.5966 101.7168 1.572 1.417 1.495 15.5 15.4887

C515 114.9514 101.6742 1.61 1.382 1.495 22.8 22.7842516 133.2172 101.4512 1.594 1.396 1.495 19.8 19.7897

C517 136.6182 101.6742 1.647 1.342 1.495 30.5 30.4789518 136.8864 101.7176 1.651 1.356 1.495 29.5 29.4785519 142.24 101.6742 1.647 1.342 1.495 30.5 30.4789520 152.5574 101.3768 1.618 1.369 1.495 24.9 24.8883521 158.527 101.263 1.609 1.381 1.495 22.8 22.791522 159.51 100.9226 1.551 1.437 1.495 11.4 11.3976

C523 171.751 100.9912 1.623 1.363 1.495 26 25.9936524 172.5494 101.21 1.691 1.296 1.495 39.5 39.4857526 179.9224 101.074 1.691 1.298 1.495 39.3 39.2888527 180.1776 100.8148 1.625 1.367 1.495 25.8 25.7957528 180.4526 100.7718 1.609 1.381 1.495 22.8 22.7966529 186.0336 100.7614 1.55 1.438 1.495 11.2 11.1983

C530 186.885 101.0322 1.522 1.469 1.495 5.3 5.2986531 215.5822 99.875 1.632 1.358 1.495 27.4 27.3998532 215.6554 99.7598 1.652 1.338 1.495 31.4 31.3995533 219.5644 99.3668 1.558 1.432 1.495 12.6 12.5987

C534 254.5242 96.775 1.523 1.467 1.495 5.6 5.5999C535 282.7432 97.985 1.584 1.403 1.495 18.1 18.0918536 284.0532 97.3262 1.555 1.433 1.495 12.2 12.1784537 286.4996 98.198 1.651 1.339 1.495 31.2 31.175538 290.2672 98.027 1.613 1.378 1.495 23.5 23.4774

K539 305.862 97.724 1.542 1.447 1.495 9.5 9.4878K540 309.6395 97.3262 1.495 0 0.92541 311.0026 97.8026 1.528 1.46 1.495 6.8 6.7919542 367.3302 98.2052 1.556 1.432 1.495 12.4 12.3901543 368.3444 98.3136 1.571 1.419 1.495 15.2 15.1893544 374.1616 97.3624 1.521 1.468 1.495 5.3 4.7109

C545 390.8546 99.198 1.515 1.475 1.495 4 3.9993

37


1. LUCRAREA NR. 3 – DRUMUIRE NIVELITICA CU PROFILE

TRANSVERSALE

1.Calcul distantelor orizontale dintre punctele de drumuire:

do A−101=KH A +KH 101=100 (L2A−L1

A )+100(L2101−L1

101)

do A−101=65.5 mdo101−102=95.2 m

do102−103=98.7 m ∑i=1

5

¿415.7 m

do103−104=73 mdo104−B=83.3 m

2.Calculul diferentelor de nivel dintre punctele de drumuire:

∆ Z1I=Lo

A−L0101

± 1÷2 (3mm )→

∆ Z1med=

∆ Z1I+∆ Z1

II

2∆ Z1

II=LoA−L0

101

∆ z 1med= 1.931 m

∆ z 2med= 2.3655 m

∆ z 3med= 2.4475 m ∑

i=1

5

¿11.086 m

38


∆ z 4med= 2.8085 m

∆ z 5med =1.5335 m

3.Verificarea si compensarea diferentelor de nivel:

∆ Z AB=ZB−Z A

∑∆ zi

≠ ∆ Z AB → f z

∑i=1

n

∆ zi=∆ Z1med+…∆ Z5

m

z A= 200 m ; ZB= 211.06 m∆ Z AB=211.06 – 200 = 11.06 m

f z=V e-V j=∑

∆zi

−∆ Z AB ;

f z≤ T ;T=20mm√ D(Km)f z=¿ ¿11.086 – 11.06 = 26 mmC z= -f z (mm)=-26 mm

C zu=

C z

D(m)=−26 mm415.7 m

= -0.062545 mm/m

C∆ zi=C zu× d i

C∆ z A−101=-4.10C∆ z 101−102= -5.96C∆ z 102−103=-6.17C∆ z 103−104=- 4.56C∆ z 104−B= - 5.21

∆ ziC=∆ zi+C∆zi

∆ z A−101c =1.9269 m

∆ z101−102c =2.359594 m

∆ z102−103c =2.44133 m

∆ z103−104c =2.80394 m

∆ z104−Bc =1.52829 m

Verificare:

∑i=1

n

∆ ziC=∆ z AB

39


4.Calculul cotelor:

Z101=Z A (dat )+∆ Z1C

...

ZBcalc=Z105+∆ Z5

C

Z101=201.9269 mZ102=204.28644 mZ103=206.72777 mZ104=209.53171 mZB=211.06 m (se verifica)

Verificare:

ZBcalc≡ZB

dat

5.Calculul cotelor punctelor intermediare:

ZpV(1) = ZA +LO

A≡ Z101+L0101

Zi=Z pV(1 )−Lo

i (i = 501 ÷ 505 )

ZpV(1)=ZA +LO

A=202.408 ≈ Z101+L0101=202.4009 m

ZpV(2)= 204.55044 m

ZpV(3)= 207.02777 m

ZpV(4 )= 209.89571 m

ZpV(5)=211.927 m

A L0(m) Z(m) 501 2.478 199.9229502 2.321 200.0799503 2.316 200.0849504 2.367 200.0339505 2.462 199.9389

S1 L0(m) Z(m)520 1.518 200.8829521 1.398 201.0029

40

101 L0(m) Z(m)506 0.6 201.8009507 0.53 201.8709508 0.461 201.9399509 0.405 201.9959510 0.316 202.0849


522 1.458 200.9429523 1.356 201.0449524 1.521 200.8799

S2 L0(m) Z(m)

516 1.594202.956

4

517 1.464203.086

4

518 1.428203.122

4

519 1.712202.838

4

S3 L0(m) Z(m)529 1.788 205.2398530 1.622 205.4058531 1.689 205.3388532 1.638 205.3898533 1.786 205.2418

B L0(m) Z(m)542 0.935 210.992543 0.901 211.026544 0.823 211.104545 0.727 211.2546 0.506 211.421

LUCRAREA NR. 4 – DRUMUIRE TAHIMETRICA COMBINATA CU

RADIERI (in circuit)

41

102 L0(m) Z(m)511 0.49 204.0604512 0.35 204.2004513 0.436 204.1144514 0.375 204.1754515 0.785 203.7654

103 L0(m) Z(m)525 0.534 206.4938526 0.429 206.5988527 0.44 206.5878528 0.55 206.4778

S4 L0(m) Z(m)538 1.708 208.1877539 1.539 208.3567540 1.632 208.2637541 1.71 208.1857

S5 L0(m) Z(m)547 1.745 210.182548 1.61 210.317549 1.576 210.351550 1.536 210.391551 1.478 210.449552 1.603 210.324

104 L0(m) Z(m)534 0.54 209.3557535 0.421 209.4747536 0.38 209.5157537 0.346 209.5497


1.Calculul unghiurilor orizontale β si compensarea lor :θAB=312g 19c 23cc β01

I =140g 95c 55cc

β0=140g 95c 77cc

β02

II=340g 96c 00cc - 200g=140g 96c 00cc

β A1

I =292g90c 20cc - 140g 95c 55cc =151g 94c 65cc

β A=151g 95c 52cc

β A2

II =92g 92c 40cc - 340g 96c 00cc + 400g =151g 96c 40cc

β101I =205g21c 20cc - 85g16c 65cc =120g04c 55cc

β101=120g04c 92cc

β101II =5g22c 30 - 285g17c 00cc + 400g =120g05c 30cc

β103I =13g00c 01cc - 263g22c 40cc + 400g=149g77c 61cc

β103=149g76c 15cc

β103II =213g 00c 65cc - 63g25c 95cc =149g74c 70cc

β104I =62g 49c 15cc - 333g 96c 35cc + 400g=128g52c 80cc

β104=128g52c 77cc

β104II =262g 49c 75cc - 133g 97c 00cc =128g52c 75cc

β105I =36g32c 55cc - 242g 41c 55cc + 400g=193g 91c 00cc

β105=193g 91c 40cc

β105II =236g34c 00cc - 42g 42c 20cc =193g 91c 80cc

β106I =296g 87c 10cc - 173g80c 70cc =123g06c 40cc

β106=123g05c 80cc

β106II =96g 90c 20cc - 373g85c 00cc + 400g=123g05c 20cc

β107I =97g 44c 30cc - 341g 85c 10cc + 400g=155g59c 20cc

β107=155g59c 42cc

β107II =297g 45c 15cc - 141g 85c 50cc =155g59c 65cc

42


∑ β i =1201.2023 ∑ β i=(n-2) x 200 = (8-2) x 200 =1200f β = V e−V j = 1201.2023 – 1200 = 1g 20c 23cc T = 1c 50cc x √8 = 4c 24cc<¿ f β Cβ = - f β = - 1g 20c 23cc

Cβu =

−1.20238

= -0g15c 03cc

β AC=151g 80c 49cc

β101C =119g 89c 89cc

β102C =178g19c 22cc

β103C =149g61c 12cc

β104C =128g37c 74cc

β105C =193g76c 37cc

β106C =122g 90c 78cc

β107C =155g 44c 39cc

∑ β i=1200g00c 00cc

2.Orientari prin transmitere :θA−B = 312g 19c 23cc

θA−107 = θA−B + β0 - 400g =312g 19c 23cc + 140g 95c 77cc - 400g= 53g15c 00cc

θA−101 = θA−107 + β AC =53g15c 00cc + 151g 80c 49cc = 204g 95c 49cc

θ101−102 = θA−101 +200g + β101C (−400¿¿ g)¿ =124g 85c 38cc

θ102−103 = θ101−102 +200g + β102C (−400¿¿ g)¿ =103g04c 60cc

θ103−104 = θ102−103 +200g + β103C (−400¿¿ g)¿ =52g 65c 72cc

θ104−105 = θ103−104 +200g + β104C (−400¿¿ g)¿ =381g 03c 46cc

θ105−106 = θ104−105 +200g + β105C (−400¿¿ g)¿ =374g 79c 83cc

θ106−107 = θ105−106 +200g + β106C (−400¿¿ g)¿ =297g70c 61cc

θ107−A = θ106−107 +200g + β107C (−400¿¿ g)¿ =253g15c 00cc

Verificare :θ107−A = θA−107 -200g

3.Calculul distantelor inclinate :d i A−107

I =KH 107 I

= 100(L2107I

- L1107 I

) = 100( 16 91 – 1411) =28 m

d i A−107 = 28

md i A−107

II =KH 107 II

= 100(L2107II

- L1107II

) = 100( 16 90 – 1410) =28 m

d i107−A

I =KH A I

= 100(L2A I

- L1A I

) = 100( 1685 – 1404 ) =28.1 m

d i107−A =

28.1 md i107−A

II =KH A II

= 100(L2A II

- L1A II

) = 100( 1685 – 1404 ) = 28.1 m

d i A−107

m = 28+28.1

2 = 28.05 m

43


d i A−101

I = 100( 1681 – 1420 ) = 26.1 m

d i A−101 = 26.1 m

d i A−101

II = 100 ( 1681 – 1420 ) = 26.1 m

d i101−A

I = 100 ( 1645 – 1385 ) = 26 m

d i101−A = 26 m

d i101−A

II = 100 ( 1645 – 1385 ) = 26 m

d i A−101

m = 26+26.1

2 = 26.05 m

d i101−102

I = 100( 1670 – 1360 ) = 31 m

d i101−102 = 31 m

d i101−102

II = 100 ( 1670 – 1360 ) = 31 m

d i102−101

I = 100 ( 1673 - 1365 ) = 30.8 m

d i102−101 = 30.75 m

d i102−101

II = 100 ( 1675 - 1368 ) = 30.7 m

d i101−102

m = 31+30.75

2 = 30.87 m

d i102−103

I = 100( 1700 - 1344 ) = 35.6 m

d i102−103 = 35.55 m

d i102−103

II = 100 ( 1696 - 1341 ) = 35.5 m

d i103−102

I = 100 ( 1740 – 1382 ) = 35.8 m

d i103−102 = 35.8 m

d i103−102

II = 100 ( 1740 - 1382 ) = 35.8 m

d i102−103

m = 35.8+35.55

2 = 35.67 m

d i103−104

I = 100( 1714 - 1408 ) = 30.6 m

d i103−104 = 30.6 m

d i103−104

II = 30.6 m

d i104−103

I = 100 ( 1738 – 1430) = 30.8 m

d i104−103 = 30.65 m

44


d i104−103

II = 100 ( 1734 - 1429 ) = 30.5 m

d i103−104

m = 30.65+30.6

2 = 32.625 m

d i104−105

I = 100( 1646 - 1518) = 12.8 m

d i104−105 = 12.85 m

d i104−105

II = 12.9 m

d i105−104

I = 100 ( 1615 - 1485) = 13 m

d i105−104 = 12.85 m

d i105−104

II = 100 ( 1615 - 1488 ) = 12.7 m

d i104−105

m = 12.85 m

d i105−106

I = 100( 1698 - 1402) = 29.6 m

d i105−106 = 21.6 m

d i105−106

II = 29.6 m

d i106−105

I = 100 ( 1709 - 1411) = 29.8 m

d i106−105 = 29.8 m

d i106−105

II = 29.8 m

d i105−106

m = 29.7 m

d i106−107

I = 100( 1801 - 1315) = 48.6 m

d i106−107 = 48.6 m

d i106−107

II = 48.6 m

d i107−106

I = 100 (1789 – 1301 ) = 48.8 m

d i107−106 = 48.8 m

d i107−106

II = 48.8 m

d i107−106

m = 48.7 m

4.Calculul unghiurilor zenitale :

z A−101 =99.360+(200−100.7670)

2 = 99.2995

z101−102 =100.2715+(200−98.7565)

2 = 101.2575

45


z102−103 =101.6400+(200−98.3870)

2 = 101.6265

z103−104 =101.5780+(200−98.4375)

2 = 101.5702

z104−105 =100.5115+(200−99.5200)

2 = 100.4957

z105−106 =100.0845+(200−99.9420)

2 = 100.0712

z106−107 =98.4740+(200−101.5305)

2 = 98.4717

z107−A =97.8900+(200−102.0685)

2 = 97.9107

5. Calculul distanței orizontaled0 A−101=di A−101×sin2 Z A−101=26,05 × sin2 99,2995=26,04 m

d0 101−102=di 101−102 ×sin2 Z101−102=30,87 × sin2101,2575=30,86 m

d0 102−103=d i102−103 ×sin2 Z102−103=35,67 ×sin2 101,6265=35,64 m

d0 103−104=d i 103−104 × sin2 Z103−104=30,62× sin2101,5702=30,60 m

d0 104−105=d i 104−105 × sin2 Z104−105=12,85× sin2 100,4957=12,85 m

d0 105−106=d i 105−106 × sin2 Z105−106=29,70 × sin2100,0712=29,70 m

d0 106−107=d i 106−107 × sin2 Z106−107=48,7 × sin298,4717=48,67 m

d0 107−A=d i107−A × sin2 Z107−A=28,05 ×sin297,9107=28,02 m

6. Calculul coordonatelor relative plane ∆ X A−101=d0 A−101× cosθA−101=26,04 ×cos204,9549=−25,96 m∆ Y A−101=d0 A−101 × sinθ A−101=26,04 × cos204,9549=−2,03 m

∆ X101−102=d0101−102 × cosθ101−102=30,86 × cos124,8538=−11,74 m∆ Y 101−102=d0 101−102× sinθ101−102=30,86 ×cos124,8538=28,54 m

∆ X102−103=d0102−103 ×cosθ102−103=35,64 × cos103,0460=−1,75 m∆ Y 102−103=d0 102−103× sin θ102−103=35,64 × cos103,0460=35,60 m

∆ X103−104=d0103−104× cosθ103−104=30,60 ×cos52,6572=20,71 m∆ Y 103−104=d0 103−104 ×sin θ103−104=30,60 × cos52,6572=22,52 m

∆ X104−105=d0104−105× cosθ104−105=12,85 ×cos381,0346=12,28 m∆ Y 104−105=d0 104−105 ×sin θ104−105=12,85 ×cos 381,0346=−3,77 m

∆ X105−106=d0105−106×cos θ105−106=29,70 × cos371,7983=27,40 m∆ Y 105−106=d0 105−106 ×sin θ105−106=29,70 ×cos371,7983=−11,45m

∆ X106−107=d0106−107× cosθ106−107=48,67 × cos297,7061=−1,75m∆ Y 106−107=d0 106−107 ×sin θ106−107=48,67 × cos297,7061=−48,64 m

46


∆ X107−A=d0 107−A ×cos θ107−A=28,02 ×cos 253,1500=−18,81 m∆ Y 107−A=d0 107−A× sin θ107−A=28,02× cos253,1500=−20,77 m

7.Calculul coordonatelor relative vertical :

∆zi = d isinz icosz i

Δ z A−101 =d i A−101 sin z A−101x cos z A−101 = 26.05 x sin 99.2955 x cos 99.2955 = 0.287 m

Δ z101−102 = 30.87 x sin 101.2575 x cos 101.2575 = -0.608 mΔ z102−103 = 35.67 x sin 101.6265 x cos 101.6265 = - 0.910 mΔ z103−104 = 30.62 x sin 101.5702 x cos 101.5702 = -0.754 mΔ z104−105 = 12.85 x sin 100.4957 x cos 100.4957 = -0.1 mΔ z105−106 = 29.70 x sin 100.0712 x cos 100.0712 = -0.032 m Δ z106−107 = 48.70 x sin 98.4717 x cos 98.4717 = + 1.169 mΔ z107−A = 28.05 x sin 97.9107 x cos 97.9107 = + 0.920 m

∑ Δ z = -28 mm = - 0.028 m

8.Verificarea si compensarea coordonatelor relative :∑ Δ x =+ 0.43 m → f x = + 0.43 m

f T = √ f x2 +f y

2 = 0.43 m ; T = 0.0045

√ D + D

1733∑ Δ y = + 0.00 m → f y = + 0.00 m D = ∑ doi = 242.38 → T = 0.21 m f T > T

C x = - f x = - 0.43 m

C xU =

C x [cm]

∑|Δ xi|[m ] =

−43120.35

= -0.357 cm/m

C∆ xi = C xU x |∆xi | → CΔ xA−101

=- 0.357 x |-25.96 | = -9.26 cm≈ -9 cm

CΔ x101−102 = -0.357 x |- 11.74 | = -4.19 cm ≈ -4 cm

CΔ x102−103 = -0.357 x |- 1.70 | = -0.6 cm ≈ -1 cm

CΔ x103−104 = -0.357 x | 20.71 | = -7.39 cm ≈ -7 cm

CΔ x104−105 = -0.357 x | 12.28 | = -4.38 cm ≈ -4 cm

CΔ x105−106 = -0.357 x |27.40 | = -9.78 cm ≈ -10 cm

CΔ x106−107 = -0.357 x |- 1.75 | = -0.62 cm ≈ -1 cm

CΔ x107−A = -0.357 x |- 18.81 | = -6.71 cm ≈ -7 cm

-43 cmΔ x i

C =Δ x i+CΔ i

Δ x A−101C = -25.96 – 0.09 = -26.05 m

Δ x101−102C = -11.74 – 0.04 = -11.78

Δ x102−103C = -1.70 – 0.01 = -1 .71

Δ x103−104C = 20.71 – 0.07 = 20.64

Δ x104−105C = 12.28 – 0.04 = 12.24

Δ x105−106C = 27.40 – 0.1 = 27.30

Δ x106−107C = -1.75 – 0.01 = -1.76

47


Δ x107−AC = -18.81 – 0. 07 = -18.88

∑Δ xi

C

¿ 0

|f z | = | - 0.028 m | < T z = 0.25 m √ D [km ] = 0.25√0.24238 = 0.12 m

C zU =

C z

D=

2.8242.38

= + 0.0115 cm /m

C Δ zi= C zu x doi

C Δ zA−101 = 0.0115 x 26.04 = + 2.99 mm ≈ + 3 mmC Δ z101−102 = 0.0115 x 30.86 = 3.55 mm ≈ 4 mmC Δ z102−103 =0.0115 x 35.64 =4.1 mm≈ 4 mmC Δ z103−104 =0.0115 x 30.60 = 3.51 mm ≈ 4 mmC Δ z104−105 =0.0115 x 12.85 = 1.47 mm ≈ 1 mmC Δ z105−106 =0.0115 x 29.70 = 3.41 mm ≈ 3 mmC Δ z106.107 =0.0115 x 48.67 = 5.6 mm ≈ 6 mmC Δ z107−A =0.0115 x 28.02 = 3.22 mm ≈3 mm

∑Δ z

C

¿28

Δ ziC =Δ zi+CΔz i

Δ z A−101C =287 + 3 = 0.290 m

Δ z101−102C = -608 + 4 = -0.604 m

Δ z102−103C =-910+4 = -0.906 m

Δ z103−104C =-754 + 4 = -0.750 m

Δ z104−105C = -100 + 1 = -0.099 m

Δ z105−106C = -32 + 3 = -0.029 m

Δ z106−107C = 1169 + 6 = 1.175 m

Δ z107−AC = 920 + 3 = 0.923 m

9.Calculul coordonatelor absolute:X A= 1000 mY A = 2000 mZA = 200 m

101 {X101=X A+∆ x A−101C =1000,00−26,05=973,95 m

Y 101=Y A+∆ y A−101C =2000,00−2,03=1997,97 m

Z101=Z A+∆ z A−101C =200,000+0,290=200,290 m

102 { X102=X101+∆ x101−102C =973,95−11,78=962,17 m

Y 102=Y 101+∆ y101−102C =1997,97+28,54=2026,51 m

Z102=Z101+∆ z101−102C =200,290−0,604=199,686 m

103 { X103=X102+∆ x102−103C =962,17−1,71=960,46 m

Y 103=Y 102+∆ y102−103C =2026,51+35,60=2062,11m

Z103=Z102+∆ z102−103C =199,686−0,906=198,780 m

48


104 { X104=X103+∆ x103−104C =960,46+20,64=981,10 m

Y 104=Y 103+∆ y103−104C =2062,11+22,52=2084,63 m

Z104=Z103+∆ z103−104C =198,780−0,750=198,030 m

105 { X105=X104+∆ x104−105C =981,10+12,24=993,34 m

Y 105=Y 104+∆ y104−105C =2084,63−3,77=2080,86 m

Z105=Z104+∆ z104−105C =198,030−0,099=197,931 m

106 { X106=X105+∆ x105−106C =993,34+27,30=1020,64 m

Y 106=Y 105+∆ y105−106C =2080,86−11,45=2069,41 m

Z106=Z105+∆ z105−106C =197,931−0,029=197,902 m

107 { X107=X106+∆ x106−107C =1020,64−1,76=1018,88 m

Y 107=Y 106+∆ y106−107C =2069,41−48,64=2020,77 m

Z107=Z106+∆ z106−107C =197,902+1,185=199,077 m

Verificare

A {X A=X107+∆ x107−AC =1018,88−18,88=1000,00 m

Y A=Y 107+∆ y107−AC =2020,77−20,77=2000,00 m

ZA=Z107+∆ z107−AC =199,077+0,923=200,000 m

10.Calculul coordonatelor polare plane si cotelor punctelor de radiere :

β501 = 196. 7445 – 140.9555 = 55.7890 501 do501 = KH x sin2 x z501 = 100 ( 1618 – 1481 )x sin2 101.8830 = 13.69 m ∆ z501 = KH x sin2 z501 xcos z501 = 100 ( 1618 – 1481 )x sin 101.8830 x cos 101.8830 = -0.405 m z501 = z A + ∆ z501 = 200.000 – 0.405 = 199.595 m

β502 = 268.3585 – 140.9555 = 127.4030 502 do502 = 100 ( 1592 – 1507 ) x sin2 99.0955 = 8.5 m

∆ z501= 100( 1592 – 1507) x sin 99.0955 x cos 99.0955 = 0.120 mz502 = 200.000 + 0.120 = 200.120 m

β503 = 152.8630 – 85. 1665 = 67.6965503 do503= 100 ( 1650 – 1384 ) x sin2 101.6750 = 26.58 m

∆ z503= 100 (1650 – 1384 ) x sin 101.6750 x cos 101.6750 = -0.699 m z503 = z101 +∆ z503= 200.290 – 0.699 = 199.591 m

β504 =170.9765 – 85.1665 = 85.81

49


504 do504= 100( 1666 – 1362 ) x sin2 102.0510 = 30.37 m∆ z504= 100 ( 1666 – 1362 ) x sin 102.1510 x cos 102.0510 = - 0.978 mz504= 200.290 – 0.978 = 199.312 m

β505= 22.0240 – 316.3000 + 400 = 105.7240505 do505= 100 ( 1550 – 1490 ) x sin2 102.2205 = 5.99 m ∆ z505= 100 ( 1550 – 1490 ) x sin 102.2205 x cos 102.2205 = - 0.209 mz505 =z102+ ∆ z505 = 199.686 – 0.209 = 199.477 m

β506= 373.9830 – 316.3000 = 57.6830 506 do506= 100( 1585 – 1455 ) x sin2 100.2690 = 13.00 m∆ z506= 100( 1585 – 1455 ) x sin 100.2690 x cos 100.2690 = -0.055 mz506= 199.686 – 0.055 = 199.613 m

β507= 0.1435 – 263.2240 + 400 = 136.9195 507 do507= 100 ( 1598 – 1528 ) x sin2 101.75 = 6.99 m∆ z507= 100 ( 1598 – 1528 ) x sin 101.75 x cos 101.75 = -0.192 mz507= z103+∆ z507 = 198.780 – 0.192 = 198.588 m

β508= 9.8185 – 263.2240 + 400 = 146.5945 508 do508= 100 ( 1666 – 1460 ) x sin2 101.6860 = 20.58 m∆ z508= 100( 1666 – 1460 ) x sin 101.6860 x cos 101.6860 = -0.545 mz508= 198.780 – 0.545 = 198.235 m\

β509 = 21.2580 – 333.9635 + 400 = 87.2945509 do509= 100 ( 1610 – 1553 ) x sin2 99.4505 = 5.70 m∆ z509= 100 ( 1610 -1553 ) x sin 99.4505 x cos 99.4505 = 0.049 mz509= 198.030 + 0.049 = 198.079 m

β510 = 45.4995 – 333.9635 + 400 =111.5360 510 do510 = 100 ( 1641 – 1524 ) x sin2 99.7890 = 11.70 m∆ z510= 0.039 mz510=198.069 m β517= 47.0520 – 341.8510 + 400 = 105.2010 517 do517= 100 ( 1610 – 1480 ) x sin2 98.4710 = 12.99 m∆ z517= 0.312 mz517=199.389 m

50


β518= 82. 1225 – 341.8510 + 400 = 140.2715 518 do518= 100 ( 1636 – 1454 ) x sin2 97.9735 = 18.18 m∆ z518 = 100 ( 1636 – 1454 ) x sin 97.35 x cos 97.9735 = 0.579 mz518= 199.077 + 0.579 = 199.656 m

511 do105−511= 100 ( 1630- 1468 ) x sin2 98.0295 = 16.18 m θ105−511=θ104−105+ 200 + β511 (- 400 ) θ105−511= 381.0346 + 200 +78. 9425 ( -400 ) = 259.9771 β511=321.3580 – 242.4155 = 78.9425 ∆ x105−511=do105−511x cos θ105−511= 16.18 x cos 259.9771 = -9.51 m∆ y105−511=do105−511x sin θ105−511= 16.18 x sin 259.9771 = -13.08 m∆ z511=100 ( 1630 – 1468) x sin 98.0295 x cos 98.0295 = 0.501 mX511= X105 + ∆ x105−511 = 993.34 – 9.51 = 983.83 mY 511=Y 105 + ∆ y105−511= 2080.86 – 13.08 = 2067 .78 mZ511= Z105 + ∆ z511= 197.931 + 0.501=198.432 m512 do105−512=100 ( 1630 – 1471 ) xsin2 98.3190= 15.89 mβ512= 330.6940 – 242.4155 = 88.2785 θ105−512= θ104−105+ 200 + β512(-400)= 381.0346 + 200+ 88.2785 -400 = 269.3131 ∆ x105−512= 15.89 x cos 269.3131 = -7.36 m∆ y105−512= 15.89 x sin 269.3131 = -14.08 m∆ z512= 100( 1630 -1471) x sin 98.3190 x cos 98.3190 = 0.419 mX512= 993.34 – 7.36 =985.98 mY 512=2080.86 – 14.08 =2066.78 mZ512=197.931 + 0.419 = 198.35 m

513 do105−513= 100( 1593 – 1504 ) x sin2 98.3650 = 8.89 mβ513= 345.0275 – 242.4155 = 102.6120 θ105−513= 381.0346 + 200 + 102.6120 – 400 = 283 .6466 ∆ x105−513= 8.89 x cos 283.6466 = -2.26 m ∆ y105−513= 8.89 x sin 283.6466 = -8.60 m∆ z513=100( 1593 – 1504 ) sin 98.3650 x cos 98.3650 = 0.228 mX513= 993.34 – 2.26 = 991 .08 mY 513=2080.86 -8.60 = 2072.26 mZ513= 197.931 + 0.228 = 198.159 m

514 do105−514= 100 ( 1591 -1541 ) x sin2 98.2910 = 4.99 mβ514=379.0435 – 242.4155 = 136.6280

51


θ105−514= 381.0346 + 200 +136.6280 – 400 = 317.6626∆ x105−514= 4.99 x cos 317.6626 = 1.36 m∆ y105−514= 4.99 x sin 317.6626 = -4.80 m∆ z514= 100 ( 1591 – 1541 ) x sin 98.2910 x cos 98.2910 = 0.134 mX514=993.34 + 1.36 = 994.70 mY 514= 2080.86 – 4.80 = 2076.06 mZ514=197.931 + 0.134 = 198.065 m

515d0 106−515=100 (1645−1475 ) sin2 98,6180=16,99 mβ515=204,0660−173,8070=30,2590θ106−515=θ105−106+200+β515 (−400 )=374,7983+200+30,2590−400=205,0573

∆ x106−515=16,99× cos205,0573=−16,94 m∆ y106−515=16,99 ×sin 205,0573=−1,35 m∆ z 515=100 (1645−1475 )sin 98,6180× cos98,6180=0,369 m

X515=X106+∆ x106−515=1020,64−16,94=1003,7 m Y 515=Y 106+∆ y106−515=2069,41−1,35=2068,06 mZ515=Z106+∆ z106−515=197,902+0,369=198,271 m

516d0 106−516=100 (1706−1415 ) sin2 97,7450=29,06 mβ516=226,6690−173,8070=52,8620θ106−516=θ105−106+200+β516 (−400 )=374,7983+200+52,8620−400=227,6603

∆ x106−516=29,06 ×cos227,6603=−26,36 m∆ y106−516=29,06 ×sin 227,6603=−12,23 m∆ z 516=100 (1706−1415 ) sin 97,7450 ×cos 97,7450=1,030 m

X516=X106+∆ x106−516=1020,64−26,36=994,28 m Y 516=Y 106+∆ y106−516=2069,41−12,23=2057,18 mZ516=Z106+∆ z106−516=197,902+1,030=198,932 m

11.Calculul suprafetei

2 S=∑i=1

8

X i (Y i+1−Y i−1 )=+4107.896 m2

Verificare:

−2 S=∑i=1

8

Y i ( X i+1−X i−1 )=+4107.899 m2

52

Date post:	05-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	gheorghita-andrei-valentin
View:	387 times
Download:	9 times

Proiect practica topografica

Documents