Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Administratie si Afaceri

Proiect Management Strategic

Cuprins1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Analiza pietei si prezentarea leader-ului Prezentare generale S.C. Puzzle S.A. Misiunea firmei S.C. Puzzle S.A. Principiile de baza si filosofia firmei Mediu extern concurenta Analiza SWOT Analiza PEST Obiective strategice Bibliografie

2

Analiza pietei si prezentarea leader-uluiCriza financiara inceputa in 2007 in America si raspandita, mai apoi si in toata Europa, a afectat si tara noastra, iar acest lucru s-a resimtit la toate nivelele economiei nationale. In ultimii 3 ani am fost pusi fata in fata cu cresteri uriase ale preturilor de petrol, gaz, lumina sau produse alimentare, cu scaderi drastice ale salariilor si chiar cu disponibilizari numeroase atat in cadrul firmelor private cat si in cadrul institutiilor de stat. Cu toate acestea, este un domeniu care se pare ca nu a fost prea afectat de schimbarile majore la nivel financiar : industriafast-food-ului. Fast-food-ul conduce detasat in topul celor mai mari lanturi de restaurante din Romania, cu un total de aproape 150 de unitati deschise in ultimii ani, de cinci ori mai mult decat dimensiunea cumulata a celor mai mari retele de restaurante traditionale. Bilantul este rezonabil, luand in calcul puterea financiara considerabila din spatele lanturilor internationale de fast-food, aflate in continua expansiune pe mapamond in ultimele doua decenii, si de cererea in crestere din Romania pentru astfel de produse. Mai trebuie luat in considerare si faptul ca piata restaurantelor din Romania este foarte fragmentata si ca foarte putini proprietari de restaurante din Romania au tinut cont de crearea unui brand de profil. Cei mai multi proprietari au deschis unul-doua restaurante sau au preferat sa creeze in paralel mai multe branduri. Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonalds. Lantul american este totodata cea mai mare retea de restaurante din Romania, atat ca dimensiune, cat si ca cifra de afaceri pe 2008. Liderul pietei, McDonalds, cu peste 60 de unitati deschise in Romania incepand cu anul 1995, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 108 milioane de euro. Chiar si inceputul de an 2009, sosit cu estimari sumbre pentru restaurantele traditionale, le-a adus specialistilor in burgeri cresteri ale incasarilor si perspective roz asupra viitoarelor extinderi. McDonalds a finalizat primul trimestru din 2009 cu un plus de 10% in incasari fata de anul precedent (o rata similara de crestere inregistrand si in cazul profitului) si trei unitati noi, la Bucuresti, Sibiu si Piatra-Neamt. Planurile de extindere, care presupun investitii de pana la 4 milioane de euro pe restaurant, par insa sustinute de cererea existenta. Compania McDonalds ocupa n 2003, locul 8 n clasamentul mondial al marcilor realizat de Interbrand si Business Week, cu o valoare a marcii de 24,70 miliarde de dolari. McDonalds este cel mai mare lant de restaurante cu servire rapida din lume, opernd peste 35000 de restaurante n 121 tari. Ideea lui Ray Kroc s-a dovedit eficienta nca din 1954 iar gradul de notorietate al companiei a crescut fulminant de atunci. n prezent, n ciuda problemelor de ordin social cu care se confrunta, compania nregistreaza o cifra de afaceri de peste 40 miliarde de dolari cu un profit de aproape 3 miliarde dolari. Misiunea companiei este promovarea unui mod de alimentatie sanatos si convenabil, ca solutie optima pentru un mod de viata dinamic, ct si schimbarea perceptiei unor grupuri de consumatori care privesc McDonalds ca pe-o placere vinovata. Strategia companiei este de a oferi produse de cea mai buna calitate la preturi accesibile, fara ca aceasta sa le afecteze valoarea n consum. Obiectivele companiei se refera la cresterea relevantei marcii si a produselor oferite si convingerea consumatorilor ca McDonalds este locul si modul preferat de a mnca. McDonalds nu-si propune sa produca pentru a revinde ci sa creeze o legatura pe termen lung cu clientii, sa-si transforme consumatorii n iubitori ai marcii. Planurile gigantului american au vizat extinderea catre zone ale Europei centrale si de est, iar investitiile pe care le-a antrenat n acest demers au depasit 1200000$. ncepnd cu aprilie3

1998, McDonalds a patruns n Europa central-estica prin deschiderea unui impresionant numar de restaurante n tari ca: Ungaria, Iugoslavia, Cehia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Letonia, Estonia, Romnia si Slovacia. Biroul principal pentru Europa Centrala a fost stabilit la Viena ncepnd cu septembrie 1991, data de la care au fost coordonate deschiderile de noi restaurante n aceasta zona. Primul restaurant McDonalds din Romnia a fost deschis la 16 iunie 1995, la parterul Complexului Comercial Unirea, deschidere ce a coincis cu stabilirea recordului de tranzactii la nivel central european. Marian Alecu, directorul general al McDonalds Romnia s-a ocupat de dezvoltarea retelei de restaurante, care a ajuns astazi la 52 de unitati si la o cifra de afaceri de peste 50 milioane de dolari. Investitiile realizate de McDonalds pe plan local ating 80-85 de milioane de dolari, cu un numar de peste 2.500 de angajati. Din punctul de vedere al strategiei de piata, McDonalds utilizeaza un mix de marketing agresiv si bine structurat ale carui elemente sunt axate pe: a) dezvoltarea produsului si a serviciilor prin realizarea unui produs standardizat de calitate ridicata si consecventa, cu accent pe viteza de servire si pe un program prelungit de functionare; b) practicarea unor preturi judicioase; c) plasarea retelei de restaurante n zone care concentreaza un numar mare de consumatori si cu un vad comercial ridicat; d) o puternica campanie publicitara concentrata pe consumatori, ndeosebi pe tineret, prin utilizarea masiva a promovarii la televiziune. Politicile de marketing ale companiei: Acestea sunt orientate in doua directii: promovarea generala a retelei la nivel national si promovarea individuala a restaurantelor la nivel local. In cadrul politicilor nationale, centrala companiei elaboreaza strategiile si metodele de aplicare ale acestora. Prin campanii de publicitate, promotii organizate la nivel national sau alte tipuri de strategii de promovare se urmareste consolidarea imaginii firmei si popularizarea produselor servite In ceea ce priveste studiul pietei, McDonald's apeleaza in general la proprii angajati. Deoarece acestia intra zilnic in contact cu clientii, angajatii pot contribui in mod eficient la sporirea gradului de satisfactie al clientelei . Angajatii au libertatea de a face mici "favoruri" clientilor pentru a mentine un grad ridicat de satisfactie - oferirea de zahar sau lapte pentru cafea suplimentar, servetele, inlocuirea produselor cumparate daca acestea cad pe jos din vina clientului sau din orice alt motiv, etc. Publicitatea este o parte foarte importanta a politicii de promovare. Ea inglobeaza cercetarea pietei, dezvoltarea reclamelor TV si radio, a materialelor tiparite dar si planificarea si cumpararea spatiilor de difuzare a spoturilor. Departamentul de Marketing orienteaza mesajele publicitare in doua directii: promovarea Brand-ului si promovarea campaniilor. Imbinarea celor doua politici se realizeaza astfel incat cele doua sa se completeze in mod armonios creand un efect sinergetic, ce duce la obtinerea unei eficiente maxime a eforturilor investite. Politica de marketing a companiei McDonald's este orientata in 6 directii principale: - oferirea unei experiente unice fiecarui client; - relatia stransa cu acestia pentru a afla preferintele si asteptarile acestora; - implicarea in comunitate; - promovarea produselor si a experientei companiei; - cresterea vanzarilor si a profitabilitatii; - sporirea si imbunatatirea celor 4 domenii specifice: calitate, servire, curatenie si valoare;

4

Prezentare generala S.C. Puzzle S.A.Nume: Puzzle pizza Marca :

Slogan: Nobody can eat just one piece! S.C. Puzzle S.A. este un local de tip fast-food care va avea success , prin abordarea noastra creativa asupra imaginii companiei si prezentarea in detaliu. S.C. Puzzle S.A. va oferi o combinatie de alimente excelente, cu ambalaje atragatoare si intr-o atmosfera distractiva. S.C. Puzzle S.A. reprezinta solutia in urma cresterii cererii pentru alimente de tip fast food, care sunt consumate in timpul cumparaturilor in interiorul unui mall. In mediul extrem de competitiv din prezent, devine din ce in ce mai dificil ca un fast food sa se diferentieze de altul. Principala noastra prioritate este de a stabili un fast food intr-un mall aglomerat, de preferinta intr-unul din mall-urile principale din Bucuresti. In viitor, planul nostru este sa ne dezvoltam in continuare, deschizand puncte de vanzare cu amanuntul in zonele inconjuratoare.

5

Misiunea firmei S.C. Puzzle S.A.Scopul nostru principal este de a fi unul din cele mai de succes magazine fast-food in Bucuresti, intrand pe piata cu un punct de desfacere, situat in interiorul unui mall pentru a testa piata. S.C. Puzzle S.A. se va stradui sa fie un brand principal de fast food pe piata locala. Vrem ca clientii nostri sa aiba o experienta totala atunci cand viziteaza restaurantul si site-ul nostru, iar acestia vor familiariza cu fascinanta cultura pop. Vom comercializa marfa pornind de la sosuri pre-ambalate si-tricouri, pana la aparate care taie cartofii, toate fiind imprimate cu brand-ul nostru oficial. Din puctul de vedere al produselor, firma noastra isi propune introducerea unei alimentatii inteligente , folosind numai produse de calitate,alimentatie ce presupune gasirea celui mai bun raport intre beneficitatea si savoarea alimentelor produse. Unul din obiectivele generale este sustinerea producatorilor si a dezvoltarii culturilor acestora pentru producerea de alimente eco-bio, alimente ce vor fi comercializate de fast food. O buna relatie cu acestia presupune formarea unui produs de calitate, produs fabricat la standarde inalte, standarde impuse de clientii fast-food-ului. Din punctual de vedere al clientilor , ne propunem o apropriere de acestia, prin incercarea de a personaliza produsele si serviciile dupa placul fiecarui client, prin buna dispozitie pe care acestia o vor gasi in unitatile noastre, prin dorinta de a comunica cu acestia si de a le satisface toate poftele culinare. Un mod rapid este folosirea de chestionare in interiorul unitatilor, chestionare ce ne vor permite aflarea directiei de actiune pe care o vom urma in functie de perceptia clientelei. Din punctul de vedere al tehnologiei, firma noastra isi propune un standard inalt, un standard care sa permita un grad ridicat de salubritate si igiena ce se impune tuturor firmelor au ca domeniu de activitate industria alimentara. Se doreste folosirea unei aparaturi moderne, pentru a ne bucura de un timp redus de servire a produselor, ce va permite crestea numarului de clienti ce tranziteaza unitatea zilnic, implicit cresterea profitului.

6

Principiile de baza si filosofia firmeiPrincipiile urmatoare reprezinta valorile pe care s-a construit cultura organizationala a companiei noastre. Increderea in oameni: avem incredere in oameni, in intentiile lor pozitive, incurajam exprimarea ideilor si dezvoltam o echipa divesificata in stil si componenta. Recunoastere: gasim motive de a sarbatori realizarile colegilor nostri si ne distram facand acest lucru. Instruire si suport: oferim tuturor membrilor echipei instruire si suport in desfasurarea activitatilor Responsabilitate: facem ceea ce spunem si suntem responsabili in tot ceea ce facem Perfectiune: suntem mandri de munca noastra si dorim perfectiunea. Energie pozitiva: lucram cu placere si pasiune, detestam birocratia si tot ceea ce genereaza ea. Munca in echipa: lucram ca o echipa dar respectam individualitatea. Valorile noastre, in care credem si pe care le respectam sunt urmatoarele: orientare spre client munca n echip integritate angajament responsabil inovare respect punctualitate corectitudine Pentru a reusi in aceasta afacere, trebuie sa: Creeam un meniu unic, inovator care ne va diferentia de restul concurentei. Controlam costurile in orice moment, in toate domeniile si sa implementam o abordare conservatoare a politicii de crestere. Desi oferim fonduri mai mult decat suficiente pentru a deschide mai mult de un restaurant, vrem sa detinem o afacere sigura. Vindem produse care sunt de cea mai inalta calitate, precum si sa pastraram clientii multumiti de toate categoriile de produse de la alimente pana la marfa vanduta in cadrul restaurantului. Furnizam satisfactie 100% pentru clientii nostri si sa mentinem nivelul superior de servicii furnizate in comparatie cu alti concurenti. Sustinem cele mai importante doua valori in domeniul fast-food: brandul si imaginea, deoarece aceste doua ingrediente sunt un cuplu de factori importanti in comunicarea de marketing. Obtinem accesul in cadrul mall-urilor cu trafic ridicat, in apropierea pietei tinta. Promovam cultura companiei si filosofia de afaceri.

7

Mediul extern concurentaPe o pia a restaurantelor fast-food dominat de McDonalds, Puzzle Pizza i propune s fie cel puin la fel de prezent ca i competitorul su. n cei 13 ani de cnd este prezent pe piaa local, compania american a deschis 52 de uniti n toat ara. Investiie direct a McDonalds USA, subsidiara din Romnia a nceput operaiunile de extindere prin franciz n 2006. Pe de alt parte, primul restaurant KFC a fost deschis n ara noastr n 1997, n Bucureti, iar acum lanul numr 23 de uniti n Romnia. n plus, compania intenioneaz s deschid, ncepnd din 2008, cte cinci restaurante pe an. Springtime este cel mai mare lan de restaurante cu capital romnesc i are 23 de restaurante. Pe lng acestea trei, pe piaa romneasc snt operaionale 17 reele din domeniul fast-food. KFC Cu noua locatii in Bucuresti, KFC a castigat gusturile bucurestenilor prin meniurile sale de pui prajit - crocant, condimentat, suculent. Prezent in cinci versiuni, puiul KFC pare sa fie mai apreciat prin aripioare picante decat prin reteta originala a colonelului Sanders. Mai mult, hitul restaurantului pe piata bucuresteana e combinatia aripioare picante, sos de usturoi si salata coleslaw, la garnitura de cartofi pai - asta desi in meniu sunt inclusi si cartofii piure. Bucataria e apreciata ca fiind ceva mai sanatoasa decat la McDonald's, pe motivul ca puiul prajit e mai sanatos decat carnea de vita pe gratar. Meniul insa e sarac, nu straluceste prin diversitate. Ca la Mc, meniurile ecologice cu salate sunt glume, nimeni nu a avut curiozitatea sa le guste - iar sucurile naturale sunt nectaruri prigat; in zona eco, e apreciat insa porumbul fiert stropit cu unt, in ciudat pretului (4.9 lei). Serviciile sunt bune, chiar daca seara se asteapta cam mult. Deserturile sunt slabe, nu impresioneaza cu nimic - prajitura casei e facuta la Alka, inghetata e produs Amicii, singurele placintele mai spala rusinea, pe stil englezesc. McDonald's Are cea mai extinsa retea din Bucuresti - 24 de restaurante, din care 11 cu Mc Drive. Meniu diversificat - burgeri, placinte, briose, salate, inghetata, shake etc. Fireste, cei mai apreciati sunt burgerii. Alaturi de acestia, shake-ul si-a castigat si el popularitate in randul clientilor. Servirea este fara discutie unul din punctele forte. Unele locatii sunt nonstop, lucru apreciat indeosebi in weekend. Restaurantul pierde in continuare masiv la capitolul mancare sanatoasa, in ciuda campaniei, care afiseaza continutul nutritional al fiecarui fel de mancare. Pizza Hut La vremea lui, Pizza Hut a venit in Romania cu un concept nou - acela de restaurant de sistem, amestec de restaurant cu fast-food. De aici ambianta ceva mai rafinata decat in fastfood-urile obisnuite, serviciile, implicand servire la masa, si preturile - dezastruos de mari pentru un fast-food (24 lei pizza medie). Meniul e diversificat, cu 11 feluri de pizza, 110 de paste, 11 antreuri, 9 salate si, neobisuit pentru restaurant, peste 10 feluri de vinuri. Pizza e buna, dar cu bani mai putini se poate manca una si mai buna intr-un restaurant. Gregory's Apreciat pentru salatele mediteraneene si mai putin pentru sandvisuri. Exista optiunea de a8

personaliza sandvisul, dar e mai bine sa va abtineti: un sandvis ajunge sa coste cat o masa la restaurant. Are pretentii de slow-food - de aici optiunea pentru bucataria mediteraneana. Conceptul de slow e vizibil si in servire - chiar daca nu e coada, se asteapta enorm. Pita fun Fast-food cu meniu grecesc mai consistent si mai gustos decat Gregory's. Salata tzatziki, souvlaki si mai ales gyros-ul sunt hit-urile restaurantului. Gyros-ul, neobisnuit de gustos pentru un fast-food, are doua versiuni, cu carne de porc si cu carne de pui. Painea este pita originala greceasca, un fel de lipie proaspata. Preturile sunt mari, ca de restaurant. Comanda se face la masa, ceea ce face asteptarea suportabila. Snack Attack Conceptul e de mancare ecologista. Supele sunt discutabile. Sandvisurile sunt intr-adevar mai sanatoase decat in alte parti, dar nu impresioneaza prin gust, tortilla humus si tabule fiind probabil cel mai gustos din gama; o parte din sandvisuri pot fi gasite in magazine si supermarketuri. O mentiune pentru briose, delicioase, dar cam scumpe. Restaurantele sunt cochete si ingrijite, dar au prea putine locuri. Spring Time La fel ca in '90, salatele fac popularitatea restaurantului. Nu sunt foarte gustoase, dar au pret fix, iar clientii au posibilitatea de a umple o caserola. Shaorma e mai ieftina decat in shaormeriile de pe strada, dar e uscata. Coada este pe sistemul 2x - daca se adauga aglomeratia obisnuita din restaurant, rezultatul e exasperant. Everest Fast-food foarte popular de pe bulevardul Magheru, langa McDonalds si KFC. Paste, pizza, salate, sandvisuri - toate la preturi mari. Sandvisurile au optiune de personalizare. Locatia ultracentrala, dimensiunea de hala industriala compartimentata pe saloane si aspectul occidental de fast-food il fac tot timpul aglomerat. Sheriff's Aerul obosit este accentuat si de cimentul de pe jos sau mesele ca de cofetarie. Servirea este slaba, cu cozi mari - pe sistemul nefericit 2x, "stat de doua ori la coada" - o data pentru bon, o data pentru onorarea comenzii. Profilul este indistinct, probabil sucurile naturale la preturi mici sunt singurul motiv pentru care merita sa vii aici. Tip Top Fast-food-cofetarie din '90, cu un aspect destul de invechit. Oscileaza intre cofetarie si fastfood. Produsele de cofetarie sunt net mai bune decat cele de fast-food. Prin urmare, prajiturile sunt foarte bune, patiseria e asa si asa, iar mancarea tip fast-food moartea pasiunii.

9

Analiza SWOTPuncte tari ofera o gama diversificata de produse; amplasare buna; societatea beneficiaza de un management modern; prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata, societatea are posibilitatea urmaririi eficiente a calitatii produselor. Oportunitati patrunderea pe noi piete; gasirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine; cererea din ce in ce mai mare de produse de tip fast-food; produse la preturi accesibile. Puncte slabe este o firma noua in domeniu; relatie instabila cu furnizorii; standardele firmei nu sunt inca bine stabilite ; credibilitatea scazuta din partea clientilor; lipsa unui renume pe piata de tip fast-food.

Amenintari concurenta puternica; devalorizarea monedei nationale; cresterea chiriei pentru spatiile comerciale; conditii de creditare mai aspre.

Concluzii analiza SWOT: Deoarece SC Puzzle SA este noua in domeniu, riscul instabilitatii este destul de ridicat, fapt pentru care firma va trebui sa profite la maximum de oportunitatile oferite. Stabilirea unui renume pe piata produselor de tip fast-food este foarte importanta, precum si stabilirea unei relatii de incredere cu clientii si cu furnizorii. Concurenta si criza economica reprezinta amenintari puternice, in special pentru o firma noua, insa cu ajutorul unui management performant, al lucrului in echipa, al publicitatii si al avantajelor detinute, firma SC Puzzle SA va incerca sa isi atinga obiectivele si sa treaca peste aceasta perioada nefavorabila.

10

Analiza PESTFactorul politic: Din cauza crizei financiare, Romania trece printr-o perioada de instabilitate politico-economica. De asemenea, a crescut gradul de indatorare al Romaniei la fondul Monetar International, fapt care a dus la inasprirea conditiilor de creditare. Factorul economic: In conditiile crizei economice nivelul PIB-ului a scazut, au crescut rata dobanzii, rata somajului si nivelul inflatiei. De asemenea a crescut costul utilitatilor. Din cauza salariilor mici, a taxelor si impozitelor marite a scazut si consumul populatiei. Salariul mediu net a ajuns la 320 E/luna, iar pensia medie lunara la 175 E/luna. Factorul socio-cultural: Sporul natural a scazut, fapt pentru care numarul persoanelor in varsta a crescut. O mare parte din populatia tanara prefera migrarea in tarile mai puternic dezvoltate. Din cauza reducerii standardelor stilului de viata, consumatorii prefera alegerea produselor mai ieftine in detrimentul celor mai scumpe, dar de calitate superioara. Factorul tehnologic: Din punct de vedere tehnologic, rata inovatiilor este mai scazuta in Romania fata de ale tari ale Uniunii Europene, iar in perioada actuala cu atat mai mult datorita bugetului scazut oferit de Guvern pentru realizarea cercetarilor. De asemenea, multi tineri aleg frecventarea unor licee si facultati cu specializari teoretice, in favoarea celor cu specializari tehnice. Concluzii analiza PEST: In situatia actuala a crizei financiare, firma trece printr-o perioada de instabilitate economica. Atragerea de noi clienti este mai dificila, fiind nevoie de campanii, promotii si oferte care fac preturile mai accesibile consumatorilor, insa cresc costurile firmei. Acest lucru duce la o reducere a salariului angajatilor, astfel rezultand lipsa motivarii acestora pentru cresterea vanzarilor. Datorita cresterii populatiei in varsta si migrarii tinerilor, numarul clientilor este in scadere, la fel si numarul persoanelor calificate. Din cauza tehnologiilor si echipamentelor mai putin peformante, calitatea produselor in Romania este mai scazuta, spre deosebire de alte tari.

11

Obiective strategiceObiectivele pe 1 an: Un numar minim de 100 de clienti pe zi Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucuresti, prin oferirea de noi produse si modalitati de petrecere a timpului liber Dezvoltarea unei relatii de incredere cu clientii Largirea gamei de produse si servicii oferite Promovarea prin flyere, campanii publicitare, etc Obiectivele pe 5 ani: Imbunatatirea calitatii serviciilor si a meniurilor Dotarea cu noi utilaje si echipamente Crearea unui lant de restaurante in principalele sone turistice si centre comerciale ale Bucurestiului Recuperarea investitiilor facute intr-un orizont de timp de maxim 3 ani Comenzi online cu livrare la domiciliu Obiectivele pe 10 ani: Dezvoltarea unui lant de restaurante in principalele orase ale tarii Incercarea de a ne intregra in topul primelor 3 firme ce comercializeaza produse si servicii de tip fast-food Crearea unei echipe de lucru stabile, care sa ofere credibilitate si incredere, prin pastrarea valorilor firmei Metode de a atinge obiectivele propuse: 1. Finantarea activitatilor: Start-up Punctul de desfacere va fi inchiriat intr-unul din mall-urile stabilite drept localuri tinta. Preferinta noastra este Spatiu A, motivul principal fiind acela ca traficul este mare. Compania va fi finantata prin investitiile proprietarilor.

12

Start-up Cerinte Cheltuieli de infiintare Bucatarie si utilitati Mobilier Juridic Chirie Papetarie si ambalaj Cheltuieli neprevazute Total cheltuieli infiintare Active Numerar necesar Alte active curente Active termen lung Total Active Total necesitati

$21,600 $16,500 $3,000 $15,000 $8,500 $4,200 $68,800 $50,000 $0 $0 $50,000 $118,800

Cheltuieli lunare Cheltuieli cu personalul Abonamentul lunar de telefon mobil al responsabilului de cafenea: 30 EUR / luna Cost total lunar cu salarizarea: 15143 LEI / 4.3 EUR = 3522 EUR + 30 EUR = 3552 Cheltuieli cu chiria Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regasesc in special in spatiile comerciale de tip mall. In situatia economica actuala, in conditiile in care mall-urile au inregistrat o scadere drastica a numarului de vizitatori, este probabil ca si chiriile sa mai scada, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp. 40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 260 EUR Electricitate si apa: 250 EUR Abonament RDS: 10 EUR Cheltuielile cu aprovizionarea Consumul dintr-un restaurant fast food se imparte in medie astfel: Produse pe baza de cafea sau ceai 5%; Bauturi racoritoare 10%; Bere 5%; Produse de patiserie, prajituri, inghetata 20% Produse din carne 40% Produse de panificatie si cartofi 20% Un client consuma in medie 4 - 5 produse. Pentru 100 de clienti / zi * 30 de zile = 3000 de clienti lunar = 14.875 RON / 4.3 = 3500 EUR Calcul: 3000 de clienti lunar * 4.5 produse / client = 13500 produse / luna13

Bauturi racoritoare (10%): 1350 produse lunar * 2 RON = 2700 RON Bauturi alcoolice (5%): 675 produse lunar * 3 RON = 2025 RON Produse de patiserie, prajituri si inghetata: (20%): 2700 produse lunar * 3 RON = 8100 RON Produse din carne (40%) : 5400 produse lunar * 5 RON= 27000 RON Produse de panificatie si cartofi (20%) : 2700 produse lunar * 4 RON = 10800 RON Cheltuielile cu promovarea: 1% din vanzari = 160 eur / luna in primul an Cifra de afaceri Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea contine 2 sau 3 produse. Flux de clienti: in primul an se estimeaza un flux de 100 de clienti zilnic, afacerea urmand sa creasca cu 25% pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic, iar in al III-lea la 150 de clienti zilnic In primul an 100 de clienti zilnic 3000 de clienti lunar Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul an = 191.160 EUR ANUAL In al II-lea an crestere cu 25% - 1.027.500 RON ANUAL In al III-lea an crestere cu 25% fata de anul II 1.284.375 RON ANUAL Profit lunar Cheltuieli lunare = 11610 EUR Salarii: 3600 eur Chiria: 4000 eur Utilitati: 260 eur Aprovizionare: 3500 Promovare: 250 Incasari lunare = aprox. 16.000 EUR Profit lunar: 4400 EUR Investitia initiala de 40.000 eur se amortizeaza in 10 luni 1 an. Profit mediu pe un sandwich : 4 RON Profit mediu pe o pizza : 7 RON Profit mediu pe ceai: 5.4 RON Profit mediu bauturi racoritoare: 3 RON Profit mediu bauturi alcoolice: 5 RON Profit mediu produse de patiserie, prajituri si inghetata: 7 RON Profit mediu produse din carne : 6 RON Profit mediu produse de panificatie si cartofi: 8 RON Atingerea obiectivelor pentru anii 5 si 10 se va realizare cu ajutorul profiului si cu imprumuturi bancare, in situatia in care firma inca nu-si poate permite singura cheltuielile de dezvoltare.

2. Marketing Obiectivele de marketing si definirea strategiei

14

Societatea urmareste intrarea pe piata fast-food, o piata cu un vizibil potential de exploatat chiar si in conditiile economice actuale. Intentia conducerii este de a atrage si mai ales ales fideliza clientii, oferind produse de calitate la un pret corect si cu un serviciu impecabil. Restaurantul Puzzle va fi perceput ca un spatiu cald si primitor, unde personalul se imprieteneste cu clientii si creaza o relatie de incredere. Mixul de marketing Politica de produs Restaurantul Puzzle vinde diverse produse: - sandwich-uri: Hamburger, Cheeseburger, Bigburger, Chickenburger, Fishburger - cartofi prafiti - deserturi: placinta cu mere, capsuni, caise, cirese; inghetata cu diverse toppinguri - bauturi racoritoare - bauturi pe baza de cafea - salate Gama de produse va fi diversificata pe parcurs, si in functie de cerintele clientilor. De asemenea, clientii vor avea posibilitatea sa isi creeze propriul puzzle,alegand ei insisi ingredientele sandwich-urilor, salatelor sau deserturilor pe care le vor avea in meniu. Restaurantul va afisa imagini cu felul in care sunt gatiti cartofii, de la taiere la prajire. Clientii vor avea posibilitatea de a citi brosurile cu retete interne si sosuri recomandate. Restaurantul va fi amenajat in stil fast-food, cu un bar luminos si meniu afisat pe perete. Politica de pret Restaurantul Puzzle ofera produse destinate tuturor categoriilor de consumatori, asadar preturile sunt accesibile tuturor, iar elevii si studentii, ocazional, vor avea parte de reduceri si promotii. Produse Chickenburger Fishburger Bigburger Hamburger Cheeseburger Salate Placinte Inghetata Racoritoare mic/mediu/mare Cartofi prajiti mic/mediu/mare Cafea/Frappe Preturi 4 RON 4 RON 5 RON 3 RON 3.5 RON 5.5 RON 2.5 RON 3 RON 3/4/5 RON 4/5/6 RON 5/7 RON

15

Politica de promovare Se doreste ca baza promovarii restaurantului sa fie recomandarile clientilor multumiti, pe langa publicitatea prin flyere, promotii, campanii, promovare online. Sustinem cele mai importante doua valori in domeniul fast-food: brandul si imaginea, deoarece aceste doua ingrediente sunt un cuplu de factori importanti in comunicarea de marketing. Politica de distributie Restaurantul isi va incepe activitatea in incinta unui centru comercial (mall), astfel avand un numar mare de potentiali clienti. Programul de funtionare va fi intre orele 10:00-23:00. Clientii vor avea posibilitatea sa cumpere produsele direct din restaurant, cu servire pe loc sau la pachet, sau vor putea comanda acasa, prin intermediului internetului sau telefonului, livrarea urmand a se efectua in cel mai scurt timp posibil de catre distribuitori. Analiza pietei Cheltuielile de consum pentru alimentele fast-food in Romania au crescut la sfarsitul anului 2010. Marirea numarului de noi unitati, cum ar fi francize de fast-food, restaurante si brutarii in jurul Bucurestiului au dus la o crestere semnificativa in acest sector. Cheltuielile alimentare inregistreaza aproximativ 47% din totalul cheltuielilor de consum in Romania si cheltuielile de consum in timpul liber si recreere reprezinta 13% din totalul cheltuielilor de consum. Varsta - Tinerii, in prezent inscrisi la colegiu si liceu. Familii - Vom face apel, de asemenea, la familii tinere cu copii. Gen Ne vom concentra asupra ambelor sexe, cu o usoara inclinatie spre barbati, datorita preocuparilor lor mai reduse referitoare la dieta. Venituri - Vom lua in considerare persoanele cu venituri medii si mici.

Scopul nostru este de a fi destinatia principala pentru iubitorii de mancare fast-food. Conform unui sondaj de opinie recent realizat pe un esantion de persoane cu varste cuprinse intre 15-45 ani, 80% dintre cei intervievati consuma mancare fast-food. 90% dintre ei consuma alimente fast-food in mod regulat, iar 10% dintre ei au afirmat ca le place mancarea fast-food "foarte mult", sau "iubesc" fast-food-ul. Studiul a furnizat, de asemenea urmatoarele motive speciale pentru popularitatea in crestere a fast-food: Angajatii au 52 weekend-uri si trei vacante lungi pe an. Locuitorii din Bucuresti adora sa faca cumparaturi si atunci cand desfasoara aceasta activitate, ei au nevoie de cate o gustare rapida. Angajatii corporativi nu isi mai aduc mancare la pachet, ci prefera sa manance hamburgeri, pizza sau alte gustari fast-food din apropiere. Romanii nu percep fast-food ca fiind un lux si isi aduc familia, mai ales daca au copii mai mici, in zonele cu magazine de tip fast-food.

Nevoile clientilor

16

Un studiu recent privind consumul a identificat urmatoarele nevoi in cadrul pietei noastre tinta. Segmentul nostru tinta doreste: Hrana gustuoasa si variata, de preferinta prajita Servire rapida Experienta distractiva Mediu curat, prietenos, si atractiv Are un stil de viata global Se bucura de alimentaele consumate Are un stil de viata activ Vine din diverse medii etnice Tendintele pietei In trecut, locuitorii din Romania preferau lanturile de restaurante occidentale . Acesta a fost momentul in care KFC, McDonald's si Pizza Hut au dominat piata. Dar tendinta pare sa fi schimbat in ultimul deceniu, brandurile locale inregistrand un succes din ce in ce mai mare. Strategia de implementare La inceput, vom deschide o unitate in interiorul Afi Palace Cotroceni. Aceasta va fi punctul nostru de testare a pietei, iar in viitor, Puzzle intentioneaza sa deschida un alt punct de vanzare intr-un mall din apropiere. Pentru a atrage clientii sa incerce produsele noastre, vom oferi clientilor informatii si brosuri despre modul in care sunt preparate acestea. Strategia de pret Strategia noastra de stabilire a preturilor este generica, in sensul ca 10 RON reprezinta cheltuielile de consum mediu pentru o gustare sau pranz in Bucuresti. Strategia de vanzare Strategia de vanzari este sa construim si sa deschidem noi locatii in vederea cresterii veniturilor. Cu toate acestea, acest plan va fi pus in aplicare atunci cand "testerul de piata" va dovedi ca exista potential de crestere. Deoarece fiecare locatie individuala isi va construi o baza de clienti locali in primii trei ani de functionare, scopul fiecarui magazin este sa castige 100.000 euro anual, iar magazinul tester de piata este de asteptat sa castige aproape 150.000 euro pe an. 3. Resurse umane Angajatii nostri initiali vor include trei casieri, doi bucatari, doi soferi per locatie si un angajat curatenie. Acesta este considerat un numar ideal de personal pentru o unitate alimentara de marimea noastra. Fiecare angajat va lucra 38-40 de ore pe saptamana. Pe termen lung, cand ne vom extinde categoriile de produse si piete de desfacere cu amanuntul, vom angaja mai multi oameni din managementul de mijloc. Conducerea firmei va fi asigurat de un manager angajat care va administra firma i care va prezenta periodic un raport de activitate i care va fi selectat n special dup trsturile sale umane: asumarea responsabilittii; puterea ridicat de munc;17

plcerea de a lucra n domeniu; pricepere organizatoric; originalitate n gndire; sinceritate i loialitate; spirit inovator. Personalul necesar va fi identificat i recrutat de la agentiile de recrutare-plasare a fortei de munc, sau prin intermediul anunturilor de mic publicitate. Politica de salarizare va avea la baz o analiz a factorilor ce influenteaz nivelul salariilor: cererea i oferta de munc, legislatia(valoarea minim a salariului), posibilittile de plat ale firmei. Pentru a-i forma o imagine pozitiv i a-i pstra prestigiul, firma va adopta o politic de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salarizare. Fondul de salarii nu va fluctua n functie de profitul obtinut i se va garanta un salariu de baz, corectat n functie de inflatie, de costul vietii, salariu corectat indiferent de veniturile firmei. Planul de salarizare va prevedea i adugarea unor prime, stimulente, plti suplimentare. Pe lng nivelul salariului, motivarea personalului se va realiza i prin garantarea locului de munc (contracte de 5 ani), dar si prin promovarea angajatilor din interiorul firmei pentru pastrarea personalului. Firma va oferi personalului training specializat, va organiza activitati recreative si concursuri in scopul de a uni angajatii si de a creea un mediu de lucru placut.

4. Planul web18

Site-ul web va dezvalui toate secretele vizitatorilor despre cultura alimentara belgiana, inclusiv istoria cartofilor prajiti de-a lungul timpului. Pentru a face site-ul interactiv, Puzzle pizza va oferi carduri cadou si promotii prin intermediul internetului, astfel incat vizitatorii nostri pot printa cuponul promotional in format PDF si il pot aduce atunci cand viziteaza restaurantul nostru. Vizitatorii pot descarca, de asemenea, melodii specifice sau pot comanda aparate de taiat cartofi. Clientii pot scrie comentariile si sugestiile lor pe site-ul nostru, care va fi directionat catre unul din angajatii nostri. Asadar, site-ul va actiona ca mediu de legatura intre compania noastra si public. In viitor, site-ul va afisa informatii cu privire la franchising/licentierea brandului nostru.

Bibliografie19

http://www.scritube.com/economie/Proiect-Economia-Intreprinderi1231252.php http://www.efin.ro/plan_de_afaceri_2054/plan_de_afaceri_fast_food.html http://www.topcursuri.ro

20