Proiect Laura

7/25/2019 Proiect Laura

1/14

Capitolul 4:

4.1. Sa se proiecteze piesa Placa port-bucsa cu urmatoarele caracteristici:

Programa de producie: 80 buc/an.

-ate re!eritoare la unitatea de producie:

- enumire" resurse" !ond real de timp- #erina economic$ asociat$ !abricaie: cost minim de !abricaie- %biecti&ele principale 'introducere unei noi te(nologii sau

modernizarea unei te(nologii e)istente*.

4.+. #aracteristici de material: ,aterialul ales pentru aceasta piesa este #4"

con!orm S 100+. #aracteristicile acestuia sunt prezentate mai 2os:

3eneralit$i 'tabel +.+*:

abel +.+

#4

Piese tratate termic" de rezisten$ ridicat$ 5i tenacitate

medie" ca: discuri de turbin$" arbori cotii" biele" coroane

dinate" &olante" roi cu clic(et" pene de g(ida2" melci"

pene" 6an5e oarbe etc.

#ompoziia c(imic$ a oelurilor de 7mbun$t$ire 'abel +.*:

abel +.

,arca

oelului

#ompoziia c(imic$# ,n Si #r i ,o 9lte

elemen

te#4 0.4+...0.

0

0.0

0.80

0.1...0.

0.00 - - 0.01

#u

OLC45 oel laminat la cald,este un material turnat pe baz$ de ;er

< carbon.

Propriet$ile ;zice ale materialului 'abel +.4*:

abel +.4

,arca

oelulu

ratame

nt

omeniu

de

=imita

de

ezisten

a la

9lungir

e la

3>tuire

a la

nergi

a de


2/14

i termic dimensiu

ni ?mm@

curger

e p 0"+?/mm

+A

min@

rupere

m?/mm+@

rupere

9s?B/min

@

rupere

C

?B/min

@

rupere

D ?min@

#4 E1F 00 00...8

0

14

0 -AA 0AAAAA 0AAA

G1F

....

E40

40 F0...80

0

1F

-40AA 0AA40AAA 0AAA

H40

...

E100

0 F0...8

0

1

40 -4AA 0AA4AAA 0AAA

=egend$:

A - Ialori in!ormati&e

AA - Ialori pentru oeluri carbon de calitate superioar$

AAA - Ialori pentru oeluri carbon de calitate superioar$ cu coninut

controlat de sul!.

ratamentul termic aplicat probelor 'tabel +.*:

abel +.

,arca

oelului

ratament termicormalizare #$lire e&enire

emperatu

ra

?o#@

,ediu

de

r$cire

emperatu

ra

?o#@

,ediu

de

r$cire

emperatu

ra

?o#@

,ediu

de

r$cire#4 84080 9er 8+0...80

80...8F0

9p$

Jlei

40...F80 9er

%KSI9LM: ratamentul termic de 7mbun$t$ire poate ; precedat de

recoacere sau normalizare.

4.+.1. ,asa reperului: 9 !ost determinata cu a2utorul programului Mn&entor

+014 a!erent ;rmei 9utodesN. Prezentat in imaginea +.1:


3/14

4.+.+ #lasa piesei: Oorma comple)a de dimensiuni mici.


4/14

4.+.. Proiectarea semi!abricatului: ,atritat" con!orm ;gurii +.+:

Oigura +.+

4.+.4: 9daosurile de prelucrare" con!orm S9S F0-8" pentru calitatea de otel ,1"

sunt 1.70.9+1.2

pe ;ecare supra!ata prezentata in ;gura +.+" pentru masa stabilita

prin desen '0.+ Qg*" in gama de dimensiuni 0-1+0 mm si pentru o e)ecutie in

clasa de precizie mi2locie" con!orm S9S +F8.


5/14

4..: ormarea te(nica: Mmplica timpii de operare pentru ;ecare operatie necesara:

r. %peratie enumire orma de timp10 Orezare laterala

: bRl+ap (Dap)+2(0.52)

nfzz R

288.2+1.7(23.41.7)+20.21 R 10 sec.

+0 Orezare !rontala

1bR

l+D

2(

D

2)2

(B

2)2

+2(0.52)

nffzzR

117.4+100

2(

100

2)2

(23.4

2)2

+2

10.22

R 1+4

0 Orezare !rontala

+bR

l+D

2(

D

2)2

(B

2)2

+2(0.52)

nffzzR

117.4+100

2(

100

2)2

(23.4

2)2

+2

10.22R 1+4

40 3aurire 1bR

l+ D2 tgh+2(0.52)

nf =

20+ 8

22.66 +2

10.2R 11

sec0 3aurire +

bRl+

D

2 tgh+2(0.52)

nf =

20+ 8

22.66+2

10.2R 11

secF0 3aurire

bR

l+ D

2tgh

+2(0.52)

nf =

20+ 8

2

2.36

+2

10.2 R 11

sec0 3aurire 4

bRl+

D

2 tgh+2(0.52)

nf =

20+ 8

22.36+2

10.2R 11


6/14

sec80 9lezare

bRl+

D

2 tgh+2(0.52)

nf =

20+3026.622.5

+2

10.2R 114

sec0 9dancire sec.otal - 1004 sec R 1F min 4 sec.

4.4. eterminarea tipului de productie:

atorita numarului mic de bucati produse '80 buc./an* se determina tipul de

productie ca ;ind de unicate.

4.. eterminarea numarului de masini-unelte: ste necesar un numar de + masini

unelte" o masina de !rezat si o masina de gaurit.

,asina de !rezat : OJ1 1+0)+ " cu urmatoarele caracteristici:n?rot/min@: 0"4"F01181010+004F00001180100&sl?mm/min@:1+"0+8"F011810+004F0000&st : ca a&ans longitudinal&s& : 0"F din a&ansul longitudinal,R" NT

,asina de recti;cat:Masina de rectificat plan RPO 200 M1 - transversal, 400 mmDistana maxim dintre axa pietrei de rectificat si suprafaa mesei, 550 mm

Domeniul turaiilor pietrei de rectificat, 2940 rot/minDomeniul avansurilor mesei, 2-16 m/min

Domeniul avansurilor transversale,1,5-6 mm/cd!uterea motorului pietrei,2,2 "#

,asina de gaurit 340" cu urmatoarele caracteristici:

iametrul 40 ?mm@

=ungimea cursei burg(iului =" ?mm@

9d>ncimea ma)im$ de g$urire S ++4 ?mm@

Puterea motorului P" 4. ?NU@

4.F. eterminarea coe;cientului de incarcare al ,.J.:

Pentru !rezare:


7/14

gR60FnNg R

602000

80 R 100

umarul de masini unelte necesar:

mVNRTuk

Rg R 4.F/100 R 0.0004 RH mNR 1

3rad de incarcare: NiNRm'k

mk R 0.0004 R 0.04B

Pentru gaurire:

gR

60Fn

Ng R

602000

80 R 100

umarul de masini unelte necesar:

mVNRTuk

Rg R .F/100 R 0.00F0 RH mNR 1

3rad de incarcare: NiNRm'k

mk R 0.00F R 0.FB

4.. eterminarea lotului optim: Prin calcule se determina lotul optim ca ;ind 1 buc"

datorita numarului mic de piese si datorita seriei de productie din care !ace parte

'unicat*.

CAPITOLUL 5

5$1$ %provi&ionarea locurilor de munca cu materii prime si materiale necesare


8/14

%provi&ionarea repre&inta procurarea tuturor celor tre'uincioase in procesul de productie ,

circulatie sau pentru consum$

(unctiile aprovi&ionarii sunt)

- sta'ilirea necesarului de aprovi&ionat*

- sta'ilirea furni&orilor*

- contractarea marfurilor aprovi&ionate si lansarea comen&ilor*

- primirea si receptia marfurilor

%provi&ionarea este prima fa&a a fluxului te+noloic, fara de care o intreprindere nu ar putea

produce sau vinde$ e este necesar unui proces de productie.

- materii prime

- materiale

- utilae

- te+noloii si cunostinte te+nice

- com'usti'il, enerie electrica, apa

- forta de muncaForme de aprovizionare

(iecare intreprindere isi sta'ileste propria politica de aprovi&ionare$

!rin politica de aprovi&ionare inteleem)

- u ce cantitate de marfuri ne aprovi&ionam.

- are sunt preturile acestor marfuri.

- um se ale furni&orii .

- e forma de aprovi&ionare aleem.

!entru o 'una aprovi&ionare , intreprinderea alee varianta care raspunde cel mai 'ine

urmatoarelor criterii)-calitatea produselor

-pretul produselor

-termenele de livrare

-conditii de plata

-costurile aprovi&ionarii

-arantia respectarii contractului*

-serviciile ce insotesc livrarile$

ista materiilor prime

Materiale STAS Numar ucati

utit de strunit pentru finisare % 631-0 20

(re&a % 9212/3-4 10

ur+iu de centruire %1,6* % 1361-2 5

emifa'ricat piesa) placa port

'ucsa

- 4600


9/14

utit drept pentru finisat % 631-0 20

uo&imetru - 1

7arf de centrare - 2

utit de strunit pentru derosare % 631-0 20

u'ler - 1

utit din otel rapid pentru filetat - 20utit de deaare % 6386-0 20

%le&or % 054/5-0 15

ista consuma'ile

Materiale Numar ucati

7aselina 5 "

!enetranti coloranti sau

fluorescenti

20

Deresanti 20scator 1

%m'alae (unctie de necesitati

5$2$ :etode de dimensionare a suprafetelor de productie

;ntr-o intreprindere este necesar sa se faca o dimensionare udicioasa a suprafetelor de

productie$ !entru aceasta se folosesc mai multe medode dintre care amintim)

- metoda pe 'a&a de calcul*

- metoda prin ela'orarea unui proiect sumar*

- metoda pe 'a&a tendintei coeficientilor s a extrapolarii$

:etoda pe 'a&a de calcul consta in sta'ilirea necesarului de masini, utilae si instalatii si a

necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utila sau instalatie in parte$ ;n final se calculea&a

suprafata pe total rupa de utilae prin inmultirea normativului de suprafata si numarul de utilae

de acelasi tip$ e sta'ilesc suprafetele necesare deplasarii muncitorilor sau ec+ipamentelor

te+noloice$ uprafata totala de productie se o'tine prin insumare la suprafata de productie

suprafetele necesare serviciilor auxiliare sau de servire pentru administratia intreprinderii$

:etoda pe 'a&a unui proiect sumar consta in aceea ca se ela'orea&a un proiect in detaliu care

sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare in functie de solutiile de amplasare adoptate,solutiilor adoptate$ Dimensionarea spatiilor pe 'a&a normativelor de utili&are a spatiului se

foloseste in mod frecvent in ca&ul in care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la

altul$

:etoda pe 'a&a tendintei coeficientilor sau a exploatarii$ !e 'a&a acestei metode se pot

determina indicatori precum raportul dintre suprafata utila si suprafata totala, sau intre suprafata

construita si cea utila$


10/14

5$3$ ipuri de amplasare a miloacelor de munca pe suprafetele de productie

< pro'lema care se cere re&olvata din punctul de vedere a orani&arii productiei o constituie

tipul optim de amplasare a locurilor de munca pe suprafetele de productie si modul in care se vaface circulatia produselor si deplasarea personalului pentru executarea operatiilor de prelucrare$

Din acest punct de vedere pot fi adoptate trei solutii si anume)

proiectarea pe 'a&a po&itiei fixe a o'iectului de prelucrat*

proiectare pe 'a&a procesului te+noloic sau pe rupe omoene de masini*

proiectare in functie de produsul prelucrat sau pe linii te+noloice$

a= Pr!iectarea pe a"a p!"itiei fi#e a !iectului de prelucratconsta in aceea ca produsul

care tre'uie prelucrat ocupa o po&itie fixa, iar muncitorii impreuna cu ec+ipamentele te+noloice

se deplasea&a la acesta, in ordinea impusa de succesiunea operatiilor te+noloice$ %cest tip deorani&are a procesului de productie se recomanda a se folosi in acele unitati de productie care

fa'rica produse rele si de dimensiuni mari, numarul produselor este mic, iar procesul te+noloic

este relativ simplu$

'= Pr!iectarea pe a"a pr!cesului te$n!l!%icpresupune faptul ca utilaele au o po&itie fixa*

in acest ca& deplasarea fiind efectuata de produsele care urmea&a a fi prelucrate$ tilaele sunt

rupate pe rupe omoene de masini asemanatoare din punctul de vedere al te+noloiei de

prelucrare$ 7a exista in acest ca& rupa de masini) strunuri, fre&e, ra'ote&e, etc$ %cest mod de

amplasare a locurilor de munca este specific unitatilor de productie cu tip de productie de serie

mica sau unicate$

c& Pr!iectarea in functie de pr!dusul prelucratse foloseste in unitatile de productie care au

un tip de productie de serie mare sau de masa$ %mplasarea utilaelor se face in cadrul unor linii

te+noloice speciali&ate in fa'ricarea unui produs sau a unor produse asemanatoare din punct de

vedere te+noloic, in succesiunea impusa de fluxul te+noloic al produselor$

5$4$ n care se includ )

amplasri distri'uite, amplasri modulare i amplasri reconfiura'ile$


11/14

onceptul amplasare distri'uit se 'a&ea& pe no iunea c de&arearea departamentelor

func ionale >n su'-departamente mai mici i distri'uirea lor >n fa'ric poate fi o strateie util >n

medii foarte varia'ile$

%mplasarea modular este construit ca o re ea de module de 'a&, pentru unit ile de

produc ie cu produse multiple$ e presupune c mixul de produse este cunoscut$ (iecare modul

de amplasare este un rup de ma ini, conectate printr-o re ea de fluxuri ale materialelor, cu un

model ?pattern= 'ine-cunoscut al fluxurilor$

%mplasarea reconfiura'il se poate utili&a >n ca&ul >n care resursele pot fi u or deplasate,

astfel >nc@t este reali&a'il relocali&area frecvent a sec iilor$ Axemple de aplicare sunt)

electronica de lar utili&are, fa'rica ia de >m'rcminte$

;n fiura care urmea&a este repre&entata orani&area +alei de productie$

#apitolul F

F.1. 9naliza proiectelor


12/14

up ace au !ost identi;cate proiectele potentiale si a !ost castigat un anumit

proiect" acesta trebuie analizat in pro!unzime inainte de a ; adoptat. Mn continuare

&om prezenta cate&a sugestii asupra modului in care se !ace aceasta analiza.

Mntrucat ar ; imposibil sa se intreprinda ceretari adec&ate si consultari in legatura cu

toate problemele posibile si toate proiectele aparutie" este necesara o stabilire aprioritatilor. 9ceasta se &a !ace tinand cont de urmatoarele criterii:

- ,asura in care proiectele corespun unor obiecti&e e)tinse ale companiei- ;cienta proiectelor la prima &edere 'cu alte cu&inte" proiectele care nici

macar nu pretend ca aduc bene;cii importante relati&e la costuri trebuie

lasate in urma*- ,arimea bugetului comparati&e cu resursele disponibile.

F.+ Practica programarii si conducerii prin durate

Oazele unui proiect de dez&oltare international 'M*. Proiectele de dez&oltare

international sunt prin de;nitie proiecte e)ecutate in tari in curs de dez&oltare" suntdestinate pentru dez&oltarea economica si sociala si sunt ;nantate din e)terior" cel

putin partial.

1 Mnitierea proiectului. Mn !aza de initiere se autorizeaza proiectul" este numit

managerul 'sau directorul* de proiect si se nominalizaeaza competentele si

atributiile lui" sunt !ormulate obiecti&ele si scopurile proiectului.+ Plani;carea proiectului. Pentru o serie de proiecte" plani;carea propriu-zisa

este precedata de o sub-!aza de pregatirea plani;carii" care include

speci;carea per!ormantelor si studiul de !ezabilitate.

'S#MM J %*

F.+. #alculul datelor cel mai de&reme '#,*

emrnelul cel mai de&reme de realizare a e&enimentului 2. acest termen reprezinta

momentul cel mai de&reme posibil de terminare a tuturor acti&itatilor care con&erg

in nodul 2 si este egal cu &aloarea ma)ima a drumurilor dintre e&enimentul initial 1

si e&enimentul 2" pe care il &om nota cu tjm

R dma)'1"2*.

ermenul cel mai de&reme 'numit si termenul minimal* a e&enimentului 2" con!orm

algoritmului lui Oord in gra!uri 3R'W"X* !ara circuite" se calculeaza ast!el:

tjm=max

(i , j) (ti

m+d ij ) " 1Y2En

Iom presupune" !ara a restrange generalitatea" ca t1R 0" pentru e&enimentul initial

1.


13/14

9ceasta !ormula permite calculul termenlor pentru e&enimente" prin parcurgerea

gra!ului-retea in sens-inainte 'parcursul inainte* si durata minima de e)ecutie a

proiectului&a ; termenul cel mai de&reme de realizare al nodului ;nal al gra!ului.

%P10: toZ +. R +. min

%P+0: +. Z +.+F R 4.F min

%P0: 4.F Z +.+F R .++ min

%P40: .++ Z 4.1+ R 11.4 min

%P0: 11.4 Z 4.1F R 1. min

%PF0: 1. Z 4.1+ R 1.F+ min

%P0: 1.F+ Z +.1 R +1.+ min

%P80: +1.+ Z 0. R ++.0+ min

F.. #alculul datelor cel mai tarziu '#,*

%P80: 0 < 0. R - 0. min

%P0: - 0. < +.1 R - +.4 min

%P F0: - +.4 < 4.1+ R - F.+ min

%P0: - F.+ < 4.1F R - 10.F8 min

%P40: - 10.F8 < 4.1+ R - 14.8 min

%P0: - 14.8 < +.+F R - 1.0F min

%P+0: - 1.0F < +.+F R - 1.+ min

%P10: - 1.+ < +. R - ++.0+ min


14/14

t0 toZ+. toZ4.F toZ.++ toZ11.4 toZ1.

toZ1.F+ toZ +1.+ toZ ++.0+

%P10%P+0%P0

%P40%P0%PF0%P0%P80

9 #,

%P80%P0%PF0

%P0%P40%P0%P+0%P10

t0 to-0. to-+.4 to-F. to-10.F8 to-14.8 to-

1.0F to-1.+ to-++.0+

9 #,

'ili!%rafie

1 uport curs !!(

2 :anaementul proiectelor , Constantin OPRAN, editura Comunicare.ro 200,!ucuresti3 +ttp)//BBB$scri'd$com/doc/9214488/proiect

4 +ttp)//BBB$scritu'e$com/manaement/!roiect-manaement-!roramarea24496$p+p

5 +ttp)//BBB$'i'lioteca-diitala$ase$ro/'i'lioteca/carte2$asp.idC0id'C

6 +ttp)//ro$Bi"ipedia$or/Bi"i/%mplasareEindustrialF4F3EdeEutilae

8 +ttp)//ro$Bi"ipedia$or/Bi"i/:anaementulEproiectelor

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-bolog
View:	236 times
Download:	0 times

Proiect Laura

Documents