Proiect FRIA

8/14/2019 Proiect FRIA

1/65

201

0

Student: Duta

Eugen

Grupa: 8402

Proiect de fabricare a pieselor deautovehicul (Supapa)


2/65

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Memoriu tehnic justificativ

%e&oriu tehnic 'ustificativ 2nali*a conditiilor tehnico"functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului

siste&ului de productie 4++ nali*a rolului functional, a conditiilor tehnice i&puse piesei finite si a tehnologicitatiiacesteia -

+++ .olul functional si solicitarile piesei -

++2 /onditii tehnice i&puse piesei finite prin desenul de eecutie: +0

++1 nali*a tehnologicitatii constructiei piesei: ++

+2 legerea 'ustificara a &aterialului pentru eecutia piesei +4

+1 /alculul rit&ului si productivitatii liniei tehnologice Stabilirea preli&inara a tipului(siste&ului) de productie +

+1+ /alculul fondului anual real de ti&p (#t): +

+12 /alculul planului de productie de piese (3pp): +

+11 /alculul rit&ului si productivitatii liniei tehnologice: +

+14 Stabilirea preli&inara a tipului (siste&ului de productie): +

/P5$677 2 +legerea variantei opti&e a &etodei si procedeului de obtinere a se&ifabricatului+

2+ nali*a co&parativa a &etodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei

opti&e +22 Stabilirea po*itiei se&ifabricatului in for&a sau &atrita si a planului de separatie 2+

21 Stabilirea preli&inara a adaosurilor de prelucrare si eecutarea desenuluise&ifabricatului 2+

24 5ntoc&irea planului de operatii pentru eecutarea se&ifabricatului 22

/P5$6771 2-Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare &ecanica si control a piesei2-

1+ nali*a proceselor tehnologice si&ilare eistente 2-

12 nali*a posibilitatilor de reali*are a pre*i*iei di&ensionale si a rugo*itatii prescrise in

desenul de eecutie 211 Stabilireasuccesiunii logice a operatiilor de prelucrare &ecanica, trata&entter&ic(ter&ochi&ic) si control 28

11+ Stabilirea succesiunii logice, econo&ice, a operatiilor de prelucrare &ecanicapentru fiecare suprafata: 28

112 Stabilirea traseului tehnologic al operatiilor &ecanice, trata&ent ter&ic si control: 10

2


3/65


4/65


/P5$677 +

Analiza conditiilor tehnico-functionale si a

tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului

sistemului de productie

4


5/65


1.1 Analiza rolului functional, a conditiilor tehniceimpuse piesei finite si a tehnologicitatii acesteia

Supapa este for&ata din doua parti:

" ti'a care pri&este &iscarea si serveste pentru ghidare si care evacuea*a o partedin caldura pri&ita de taler" talerul supapei care obturea*a canalul de ad&isie?evacuare al blocului &otor6 supapa in stare &ontata se arata in figura ++

#ig ++nde: + @ repre*inta ca&a

2 @ tachet1 @ arc4 @ ti'a supapei- @ ad&isie

" talerul supapei @ ca&era de ardere

1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei

6 supapeste un organ al &otorului, care deschide Ai Bnchide orificiilecanalelor ga*elor spre sau din cilindru &otor Supapele sunt folosite la aproape toate

-
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motor


6/65


&otoarele cu ardere intern Bn patru ti&pi cu pu ine ecep ii, cu& ar fi: &otorul cu clap (opturator)

Deschiderea supapei se face prin ap sarea Bn partea de sus al ti'ei acesteia Cnchiderea se face prin ap sarea puteriiarcului pe supap , care este trans&is de arc pe taler pentru fiarea arcului, fiat prin siguran e pe ti' supapei

Pentru c , supapa se deschide spre ca&era de ardere a &otorului, efectul de Bnchidere al acesteia creAte prin presiuneaco&bustiei

$alerul supapei este solicitat de forta de presiune a ga*elor si de tensiuneaarcului care produc eforturi unitare ridicate in fibra eterioara 6 solicitare &ecanicasupli&enatara este solicitarea dina&ica de soc produsa de forta arcului si de fortade inertie apare la ase*area supapei pe sediu sau la actionarea ei /a ur&aresuprafetele de rea*e& si de actionare pretind o duritate superficiala sporitaDefor&atia supapei perturba contactul perfect pe sediu cea ce co&pro&iteetanseitatea &otorului, de aceaia trebuie sa posede nu nu&ai re*istenta &ecanica

inalta ci si rigiditate superioara 5n ti&pul functionari, supapa in special cea deevacuare se incal*este puternic Distributia de te&peratura este neunifor&a petalerul supapei si depinde de felul, for&a supapei si de &odul de racire al supapei

Pentru a &ari eficienta etansarii, supapa se deschide in interiorul clindruluiastfel incat sa fie aplicata pe suprafata de rea*e& de forta de presiune a ga*elorSuprafata de rea*e& este conica, deoarece se obtine un efect de autocentrare si opresiune sporita pe sediu cand lungi&ea fetei conice se &icsorea*a.educerealungi&ii fetei conice &icsorea*a suprafata de cotact dintre taler si sediu, ceea cei&piedica evacuarea de caldura si sporeste te&peratura de regi& a supapei $alerul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Puterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Presiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Puterehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune


7/65


supapei este solicitat de forta de presiune a ga*elor si tensiunea arcului, care produceforturi unitare ridicate in fibra eterioara si interioara distribuite neunifor& (figurade &ai 'os)

6 solicitare &ecanica supli&entara o repre*inta solicitarea dina&ica, de soc,produsa de forta arcului si de forta de inertie si apare la ase*area supapei pesediu(soc pe fata conica) sau la actionarea ei (soc pe capatul ti'ei) /a ur&are,suprafetele de rea*e& si de actionare pretind o duritate superficiala sporitaDefor&atia supapei perturba contactul perfect pe sediu, ceea ce co&pro&iteetansarea de aceea, trebuie sa posede nu nu&ai re*istenta &ecanica inalta ci sirigiditate superioara

5n ti&pul functionarii supapa &ai ales cea de evacuare se incal*este puternicDistributia de te&peratura (&asuratori de ter&ocuple) este neunifor&a pe talerul

supapei si depinde de felul supapei (ad&isie sau evacuare), de for&a si &odul deracire al supapei

$e&peratura &ai& a supapei de evacuare, udat de ga*ele fierbin i a'unge la -0800/, iar a supapei de ad&isie la 100400/ Ai varia* cu regi&ul de func ionare (sarcin , tura ie), cu tipul &otorului (%S, %/), cu procedeul de r cire (lichid, aer) (fig 21)


8/65


a)

b)

c)

Fig 2.3. Temperatura supapei de evacuare: a) M! racit cu lichid"#) M! racit cu aer" c) M$

$e&peratura ridicat a supapei de evacuare reduce re*isten a &ecanic Ai duritatea &aterialului, sporeAte dilatarea talerului /B&pul de te&peratur produce defor&area talerului Se co&pro&ite astfel contactul perfect pe sediu Ai seintensific u*area coro*iv a supapei 7a creAterea te&peraturii supapei de evacuare cu nu&ai 20, de la 10 la -0/, pierderea de &as din cau*a u* rii coro*ive se dublea* , iar la creAterea cu Bnc +0 devine de patru ori &ai &are #luul de c ldur pri&it de talerul supapei se evacuea* prin fa a conic a talerului Ai prin

ti'a supapei (figura 24 a) Cn figura 24 b sunt pre*entate te&peraturile in anu&ite*one ale unor tipuri constructive de supape

8


9/65


Fig 2.%. a) evacuarea flu&ului de caldur " #) reparti'area temperaturii.PRINCIPALELE DEFECTIUNI I POSIBILITI DERECONDIIONARE A SUPAPELOR

Tabelul 3(r.det.

enumirea

defec iuniiTehnologia de recondi ionare Ma*ini+

utilaje+

dispo'itive

1

,'ura tijei

supapei

a) Rectificare la o cot de repara ie *i -nlocuirea ghidurilor de supap cu diametrul interior corespun' tor.

#) ac nu e posi#il schim#area ghidurilor+ acestea se ale'ea' iar tijele supapelor se cromea' dur dup ce -n preala#il au fost rectificate) *i apoi se rectific la cota care asigur ajustajul corect.

Ma*in derectificat


10/65


2 ,'ura

suprafe ei conice de

etan*are

!e rectific suprafa a conic p-n la dispari ia urmelor de u'ur . Metoda poate fi aplicat la limita de grosime a p r ii cilindrice care nu tre#uie s fie mai mic de 0+3.. .0+/ mm pentru a evita detormarea talerului -ntimpul func ion rii. up rectificare urmea' rodarea supapei pe scaunul respectiv din chiulas cu past a#ra'iv manual sau mecani'at) *i se verific etan*eitatea.

Ma*in derectificat

3 ,'ura

suprafe ei din capul tijei

a) a u'uri mici se rectific pn la dispari ia urmelor de u'ur .

#) a u'uri mari se -ncarc prin sudur cu materiale dure se c le*te *i se rectific la cot .

Ma*in derectificat

e&terior

Defectiunile sunt ilustrate in anea

1.1.2 $onditii tehnice impuse piesei finite prin desenulde e&ecutie:

7a eecutia supapelor se i&pun conditii riguroase privind po*itia relativa asuprafetelor talerului si a co*ii supapei in raport cu ti'a precu& si asupra rectilinitatii

ti'ei Principalele conditii tehnice se arata in plansa (nea +)

Dup for&a talerului, supapele sBnt de trei feluri: cu taler plat, cu taler sferic, cu taler in for& de lalea (fig 2-):

Fig 2./ $onstructia supapei: a) cu taler plat" #) cu taler sferic" c) cu taler -n form de lalea.

+0


11/65


Supapa cu taler plat are o &are r spBndire deoarece se prelucrea* uAor, iar rigiditatea este satisf c toare Supapa cu taler sferic se utili*ea* Bndeosebi ca supap de evacuare deoarece are o rigiditate sporit Supapa cu taler Bn for& de lalea se utili*ea* ca supap de ad&isie, deoarece per&ite o racordare &ai larg cu ti'a odat cu reducerea &asei ceea ce asigur for& aerodina&ic , &as &ic Ai rigiditate &are Ea are o suprafa sporit de contact cu ga*ele fierbin i Ai evacuea* greu fluul ter&ic, nefiind potrivit ca supap de evacuare Supapa de ad&isie a &otorului S."2++ are talerul Bn for& de lalea, cea de evacuare are talerul plat Evacuarea de c ldur de la talerul supapei la bucAa de ghidare se B&bun t eAte printr"o racordare larg a ti'ei, ceea ce & reste Bns &asa supapei $e&peratura supapei de evacuare se &icAorea* prin r cire artificial Cn acest scop supapa se confec ionea* sub for& tubular (supapa de evacuare a &otorului S." 2++), iar 40 0F din volu&ul cavit ii interioare se u&ple cu substan e cu punct de topire coborBt (sodiu &etalic, a*otat de sodiu sau potasiu) Cn func ionare substan a se topeAte, se agit energic prin &iAcarea alternativ a supapei Ai uAurea* trecerea de c ldur de la taler la ti' Ai la bucAa de ghidare Se ob ine o

reducere a te&peraturii cu +00 +-0/ Desc rcarea ter&ic a supapei se ob ine prin utili*area a dou supape de evacuare

Pentru a ob ine un contact bun Bntre fa a conic Ai sediu se prevede o diferen de 10 + Bntre unghiurile de Bnclinare ale celor dou fe e (de ee&plu 4- cu 44 sau 2 cu 10)

Se ad&it supape cu pana la 0,0+- && sub cota &ini&ala dia&etrul ti'ei pe lungi&eadefinita de cota 15,05,7 /onditiile tehinice de pe desen:

+ 3itrurat &oale

2 Duritatea prescrisa:" pentru ti'a i&bunatatit la 12HH18./" pentru ciuperca 21HHH1-2!

1 7ocul de sudura se va controla la toate piesele prin &etode nedistructive4 Se ad&ite eecutia dintr"o bucata din &aterialul ciupercii, in acest ca* stratul

de stelit se depune prin topire si trebuie sa fie dupa rectificare fara niciun felde defect (inclu*iuni, fisuri)

- $recerea de la ti'a la taler trebuie sa fie continua Pe portiunea ti'ei supapei de la con pana la etre&itate se ad&ite subtierea ei

cu 0,0- && sub cota de pe desen

1.1.3 nali'a tehnologicitatii constructiei piesei:

specte particulare si etapele principale ale procesului tehnologic#or&a constructiva, precu& si caracterul productiei de serie sau in &asa, faceposibila auto&ati*area procesului de prelucrare &ecanica $ehnologiile &oderneprevad obtinerea unor se&ifabricate foarte precise, cu adaosuri &ici, astfel cau*inarea sa se poata face nu&ai prin rectificare

++


12/65


/onditia principala ce trebuie indeplinita la prelucrarea supapei este reali*areaunei concentricitati cat &ai perfecte a conului de ase*are al capului supapei cuportiunea de ghidare a ti'ei 5n ca*ul general supapele se prelucrea*a prinstrun'ire si rectificare /and se obtin se&ifabricate precise, prelucrarea supapelorse face nu&ai prin rectificareEtapele principale de prelucrare &ecanica depind de procesul tehnologic adoptat

5n ca*ul prelucrarii prin strun'ire si rectificare se eecuta ur&atoarele grupe deoperatii: operatii de profilare a supapei trata&ent ter&ic operatii de finisareoperatii de control Profilarea supapei se eecuta prin strun'ire cu cutite a carorgeo&etrie asigura for&a canalelor pentru sigurante, precu& si a portiunii deracordare dintre capul supapei si ti'a Dupa obtinerea profilului supapei in starese&ifinita se aplica trata&entul ter&ic de durificare a suprafetei capului ti'ei princurenti de inductie 6peratii de finisare se eecuta prin rectificare

nele procese tehnologice, cuprind si operatia de roluire a ti'ei in vedereaobtinerii unei suprafete de inalta calitate /and supapele sunt preva*ute cuacoperiri din &ateriale dure pe capul ti'ei si pe suprafata conica, in procesultehnologic sunt cuprinse si operatiile de aplicare a acestor &ateriale

relucrarea supapelor pe linie tehnologica automata:/aracterul de &asa a productiei supapelor, precu& si geo&etria lor, per&itauto&ati*area procesului tehnologic de fabricatie

Succesiunea operatiilor de prelucrare a supapei pe linie auto&ata:

3r Denu&irea operatiei %asina"unealta

+2


13/65


6peratiune+ Depo*itare pentru orientare !uncar2 $ransporul pieselor $ransportor1 .ectificarea de degrosare a ti'ei %asina auto&ata de

rectificare4 /ontrol auto&at- .ectificarea de degrosare a

capetelor%asina bilateralaauto&ata de rectificat

.ectificarea de se&ifinisa'e a ti'ei %asina auto&ata derectificat fara centre

Depo*itare !uncar8 Strun'irea fatetei Strung auto&at Strun'irea *onei de racordare Strung auto&at+0 Profilarea capatului ti'ei Strung auto&at++ .oluirea ti'ei %asina de roluit

+2 /alirea capatului ti'ei 5nstalatie pentru calireaprin curenti de inductie+1 .ectificarea ti'ei %asina de rectificat fara

centre+4 .ectificarea de degrosare a fatadei %asina de rectificare+- .ectificarea de finisarea a capatelor

supapei%asina bilateralaauto&ata de rectificat

+ Strun'irea de finisare a capuluisupapei

Strung auto&at

+ .ectificarea de finisarea a ti'ei %asina de rectificat faracentre

+8 .oluirea ti'ei %asina de roluit+ .ectificarea fatadei %asina auto&ata de

rectificat20 /ontrolul auto&at al principalelor

di&ensiuni"

2+ /ontrolul vi*ual "22 Proiectie anticoro*iva "21 &balare "

relucrarea supapei numai prin rectificare:#ata de &etoda pre*entata anterior apar deosebiri in ceea ce priveste degrosareaprofilului supapei Deoarece se&ifabricatul este foarte precis nu&arul de operatiieste &ult &ai &ic ceea ce constituie principalul avanta' al acestei tehnologii6peratiile de prelucrare se eecuta pe &asini de rectificat plan, &asini derectificat fara centre sau &asini speciale 6perativ succesiunea prinipaleloroperatii pentru prelucrarea supapei nu&ai prin rectificare este eplicata in tabelulur&ator:

+1


14/65


3r6peratiei

Denu&irea operatiei %asina unealta

+ .ete*are %asina de rete*at2 .ectificarea suprafetei frontale a ti'ei

supapei%asina de rectificatplan

1 .ectificarea de degrosare + a ti'eisupapei

%asina de rectificatfara centre

4 .ectificarea suprafetei frontale a capuluisupapei

%asina de rectificat

- .ectificarea suprafetei cilindrice acapului a capului supapei

%asina de rectificateterior auto&ata

.ectificarea canalelor pentru sigurante %asina de rectificatspeciala

/alire prin curenti de inductie sirevenire

5nstalatia pentrutrata&ent ter&ic

8 .ectificarea de degrosare 2 a ti'eisupapei %asina de rectificatfara centre .ectificarea de finisare a suprafetei

frontale a ti'ei%asina de rectificatplan

+0 .ectificarea suprafetei conice %asina speciala derectificat conic

++ .ectificarea de finisare a ti'ei supapei %asina de rectificatfara centre

+2 Spalare 5nstalatie de spalat+1 /ontrol final paratura de control+4 /onservare a&balare 5nstalatie de spalat si

conservat

1.2 Alegerea justificara a materialului pentru executiapiesei

$alerul supapei de evacuare pretinde un &aterial cu re*isten &ecanic Ai duritate sporit la te&peraturi Bnalte, re*isten superioar la ac iunea oidant a ga*elor, conductibilitate ter&ic ridicat $i'a supapei pretinde calit i bune de

alunecareSupapa de ad&isiune nu pretinde cerinte atat de severe 6telul pentru supapa

are structura feritica sau austenitica cu un continut de carbon de 0,4H0,8F si esteinalt aliat, ele&entele de aliere sunt /r, 3i, Si, I, 9, $i, l, /o Supapa de ad&isiunese confectionea*a din otel aliat cu /r" 3i (S$S +", &arcile: 40/"+0J, 1-/3+-J)sau /r"3i supapa de evacuare se confectionea*a din otel refractar cu /r(+2"+4F),3i(++"+-F), I(2"4F), &arcile: 40/+0J, 14%o/3+-, J4-/rSi, J8-/r%o9+82,J4-/r3iI+8 .e*istenta la rupere r si re*istenta la flua' varia*a cu te&peratura si

+4


15/65


eplica in parte folosirea diferentiata a otelurilor 7a &otoarele &icis utili*ea*aadeseori acelasi &aterial pentru a&bele supape ca si pentru ti'a si taler 7a&otoarele de puteri &ari, talerul se eecuta din otel /r"Si iar ti'a din otel /r"3ii&binarea se eecuta prin filet sau sudura Se reduce u*ura produsa de solicitareade soc, daca se acopera fata conica a supapei si capatul ti'ei cu un strat protector destelit"alia' dur de /o (+H0F), /r(+-H40F), I(-H2-F), %o(0+0F), 3i(0H14F),#e(0H-F) de nicro& (20F/r, F3i), de +H2,-&& grosi&e Prin stelitare,durabilitatea supapei a'unge la 100000K& parcursi Stelitul fiind anticoro*iv seaplica uneori pe toata suprafata talerului, dar solutia este costisitoare Prin alitareatalerului de supapa, solutie &ai ieftina, s"a &arit durabilitatea de 2,-H1 ori $i'asupapei fiind epusa pericolului de gripa' se nitrurea*a sau se cro&ea*a

Datorita conditiilor de lucru pentru supape se utili*ea*a oteluri specialeter&ore*istive si anticrosive la care cro&ul este ele&entul principal de alierepentru re*istenta sa ridicata la oidare si coro*iune5n ca*ul supapelor de ad&isie unde conditiile de lucru sunt &ai putin severe se

utili*ea*a oteluri &artensitice /r sau /r"3i obisnuite (de ee&plu: 40/+0J,4+/3+2J, S$S +") 6 buna utili*are o au otelurile /r"Si, denu&ite silicro&(1,-FSi si F /r)Pentru supapele de evacuare se folosesc oteluri /r"3i austenitice (+2H+-F/r,+2H+-F3i, 2H1,-I) care au bune proprietati anticoro*ive si de re*istenta&ecanica la te&peaturi ridicate 5n tabelul de &ai 'os se dau caracteristicile unor&ateriale pentru supapePentru a &ari re*istenta la u*ura a fatetei cat si a capatului ti'ei supapei, in uneleca*uri, acestea se acopera cu un strat de &aterial dur din categoria stelit,eatonit, nicro& cu continut ridicat de /r, 3i, /o, I pe grosi&ea de +,-HH2,-&&5n vederea i&bunatatirii calitatilor de alunecare a supapelor din oteluri

austenitice cat si pentru evitarea tendintei spre gripare ti'a supapei se cro&ea*acu un strat in grosi&e de +0H20 m Pentru ridicarea re*istentei la coro*iune,re*ultate satisfacatoare s"au obtinut prin alu&i*area suprafetelor epuse

%ateriale 40/+0J 14%o/3+-J

6tel specialpt supapeS. 2++

6tel /rSiJ4-/rSi

J8-/r%o9+82 /r"3i ustenitic

/o&po*itia /hi&ica F/ 0,1"

0,44 0,10"0,18

0,8-"+,0 0,48 0,8- 0,4-

Si 0,+"0,1

0,+"0,1 2,-"1,- 1,+0 " 2,-0

%n 0,-0"0,80

0,40"0,0 0, 0,4- +,2- +,20

/r 0,80"+,+0 +,40"+,0 +"+ ,00 +,-0 +8,00

3i " +,40"+,0 +,-"2,- " " ,00%o " 0,+-"0,10 " " 2,1 "9 " " 0,1"0, " 0,-0 "I " " " " " +,00/aracterisitici &ecanice.e*istentalatractiune

+0-0 ++00 +020"++80 00"+0-0 +000"+200 800

7i&ita decurgere

8-0 00 " -0 00 4-0

lungirea ++ +- +2 +0 1-

+-


16/65


la rupere7i&ita decurgere7i&ita decurgere-000/ " " " 40 -00 100000/ " " " 240 280 280000/ " " ++ " " "8000/Duritatea.//apatulti'ei pescauncanelura

48"-4 --?42?+ -0?42?+ 3u poate fi calit

Proprietati fi*iceDensitateacM1-*ile?an">d este nu&arul *ilelor libere la sfarsit de sapta&ana dintr"un an

>dM-2 sau +04 *ile?an">s nu&arul *ilelor sarbatorilor legale >sM*ile?an"nsnu&arul de schi&buri dat prin te&a nsM2"tsdurata unui schi&b tsM8ore?schi&b"Kpcoeficient care tine sea&a de pierderile de ti&p de lucru datorita

reparatiilor eecutate in ti&pul nor&al de lucru al schi&bului respectiv Sereco&anda


17/65


1.3.2 $alculul planului de productie de piese (pp):]/[ anpieseNNNnNN rircrppp +++=

unde: "3peste planul de productie pentru produsul(ansa&blul)respectiv, datprin te&a 3pM+0000

"n nu&arul de piese de acelasi tip pe produs"3rnu&arul de piese de re*erva, livrate odata cu produsul 5n

&a'oritatea ca*urilor 3rM0"3renu&arul de piese de re*erva livrate la cerere (pentru reparatii) Se

adopta in functie de durabilitatea piesei intre 0 si 200H100F din (3pn)"3ri nu&arul de piese rebutate la prelucrare din cau*e inevitabile Se

adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi utili*ateintre 0,+H+F din (3pnO3rO3rc) 3riM20

9aloarea calculata a planului productiei de piese 3pp va fi utili*ata in toatecalculele tehnico econo&ice si organi*atorice din cadrul proiectului (cap +, cap -,cap )

]/[10020]/[2000110000 anpieseanpieseNpp =+++=

1.3.3 $alculul ritmului si productivitatii linieitehnologice:

.it&ul liniei tehnologice R are i&plicatii asupra asigurarii sincroni*arii operatiilor(pentru liniile cu flu continuu), prin divi*area procesului tehnologic in operatii sifa*e, alegerea utila'elor SD9"urilor si a structurii fortei de &unca

][min/2810020

604900][min/

60piesapiesa

N

FR

pp

r =

=

=

Productivitatea liniei tehnologice repre*inta inversul rit&ului liniei:]/[15,2/60 orapieseRQ ==

1.3.% !ta#ilirea preliminara a tipului sistemului deproductie):

$ipul de productie repre*inta ansa&bulul de factori productivi dependenti,conditionati in principal de: stabilirea in ti&p a productiei, co&pleitateaconstructiva si tehnologica a acesteia si de volu&ul productiei $ipul de productieinfluentea*a caracterul si a&ploarea pregatirii tehnice a productiei, nivelul despeciali*are si structura de productie, for&ele de organi*are si de progra&are aproductiei, econo&icitatea fabricatiei

+


18/65


%etodele de stabilire a tipului productiei" &etoda indicilor de constanta afabricatiei, &etoda no&ogra&ei"necesit, pe langa valoarea R si valorile ti&pilornor&ati pentru operatiile principale ale procesului tehnologic

5ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc ti&pii nor&ati, acestia pot fi adoptatipreli&inar, prin anali*a unui proces tehnologic si&ilar eistent sau la stabilireati&pului de productie, se va utili*a un criteriu orientativ (&ai putin precis), ba*atu&ai pe ritu&ul &ediu al liniei tehnologice , R , astfel incat:

R +&in?buc se adopta productie de &asa

+ R +0&in?buc se adopta productie de serie &are

10 R 30 min4#uc se adopta productie de serie mijlocie

10 R +00&in?buc se adopta productie de serie &ica

R Q+00&in?buc se adopta productie individualaDeter&inarea &ari&ii opti&e a lotului de piese fabricate(3lot)

5,121170

310020=

=

=

I

rpp

lotZ

ZNN reste nu&arul de *ile care trebuie sa eiste re*erva de piese 21 *ile">5M>c(>dO>s) nu&arul anual de *ile lucratoare

!5!756G.#5E:D. MARINCAS, D. ABAITANCEI.FABRICAREA SI REPARAREA

AUTOVEHICULELOR RUTIERE, ED5$. D5D/$5/ S5 PEDG6G5/ !/.ES$5B. GRUNWALD ..TEORIA,CALCULUL SI CONSTRUCTIA MOTOARELOR CU

ARDERE INTERNA, ED5$. D5D/$5/ S5 PEDG6G5/ !/.ES$5

N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA AAUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT

+8


19/65


CAPITOLUL 2

Alegerea variantei optime a metodei si

procedeului de obtinere a semifabricatului

2.1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelorconcurente si adoptarea variantei optime

legerea corecta,rationala a &etodei si procesului de elaborare ase&ifabricatului este una din principalele conditii ce deter&ina eficienta procesuluitehnologic, atat in etapa de se&ifabricare cat si in cea de prelucrare &ecanica /u&

+


20/65


costul prelucrarii &ecanice este in general &ai scu&p decat cel al se&ifabricarii ,sereco&anda alegerea &etodelor si procedeelor care satisfacand in totalitate conditiiletehnice i&puse ,conduc la se&ifabricate &ai precise si &ai apropiate de for&afinala 5n general alegerea procedeului de se&ifabricare este in stransa legatura cu&aterialul din care se eecuta piesa

Stabilirea criteriilor de deci*ie constau in general in co&patibilitatea

procedeului cu:"&aterialul pentru eecutia piesei"for&a piesei"di&ensiunile principale ale piesei"solicitarile piesei"preci*ia i&pusa prin desenul de eecutie"tipul productiei"cerinte de econo&icitatePentru se&ifabricatul supapei s"a ales obtinerea sa prin defor&are plastica,

eletrorefulare, ur&ata de &atritarea de preci*ie si etrudare, asigurandu"se astfelfibra'ul necesar pentru obtinerea unei inalte stabilitati di&ensionale

Deci prin obtinerea piesei prin procedeul de turnare, se va reduce procesul deprelucrare &ecanica ceea ce are o influenta foarte i&portanta asupra asigurarii unuiprRt de cost cat &ai sca*ut %atrita in care se toarna corpul supapei va trebui&a'orata tinand cont de contractia pe care o are alia'ul de turnare, deci tiparul finalal piesei va fi &ai &are decat piesa originala $urnarea in for&e &etalice asigura oreducere i&portanta a adaosurilor de prelucrare a pieselor turnate, conco&itent cuobtinerea de suprafete brute de calitate superioara

$urnarea in for&e &etalice nu poate fi aplicata in general la orice piesaPentru ca acest procedeu sa dea re*ultatele scontate trebuiesc indeplinite o serie deconditii, din care cele &ai i&portante sunt:

"constructia for&ei &etalice trebuie sa fie si&pla si rationala, astfel incat saco&porte o durata &ai&a de folosire si un cost redus de eecutie

"cantitatea pieselor reparti*ate pentru a fi turnate intr"o for&a &etalicatrebuie sa fie &ai &are decat cantitatea de piese socotitat ca &ini&u& necesarapentru asigurarea rentabilitatii for&ei &etalice

"asigurarea unui process tehnologic corect, care sa tina sea&a de vite*elefoarte &ari de racire ale &etalului turnat si de avanta'ele care re*ulta din acesta

"&ecani*area operatiilor de eecutare a for&elor &etalice si a operatiilor deasa&blare,turnare si etractive a piesei

5ntrucat piesa care ur&ea*a a se fabrica indeplineste aceaste cerinte &etodade obtinere a se&ifabricatului prin turnare in for&e &etalice se alege ca variantaopti&a

#or&a constructiva precu& si caracterul productiei de serie sau in &asa, faceposibila auto&ati*area procesului de prelucrare &ecanica $ehnologiile &oderneprevad obtinerea unor se&ifabricate foarte precise, cu adaosuri &ici, astfel cau*inarea sa se poata face nu&ai prin rectificare

/onditia principala ce trebuie indeplinita la prelucarea supapei este reali*areaconcentricitati cat &ai perfecte a conului de ase*are al capului supapei cu portiuneade ghidare a ti'ei 5n ca*ul general supapele se prelucrea*a prin strun'ire si

20


21/65


rectificare /and se obtin se&ifabricate precise, prelucrarea supapelor se face nu&aiprin retificare

Etapele principale de prelucrare &ecanica depind de pocesul tehnologicadotat 5n ca*ul prelucrarii prin strun'ire si rectificare se eecuta ur&atoarele grupede operatii: operatii de finisare operatii de control Profilarea supapei se eecutaprin strun'ire, si a portiunii de racordare dintre capul supapei si ti'a Dupa obtinerea

pofilului supapei in stare se&ifinita se aplica trata&entul ter&ic de durificare asuprafetei capului ti'ei prin curenti de inductie 6peratiile de finisare se eecuta prinrectificare nele procese ehnologice, cuprind si operatia de roluire a ti'ei in vedereaobtinerii unei suprafete de inalta calitate /and supapele sunt preva*ute cu acoperiridin &ateriale dure pe capul ti'ei si pe suprafata conica, in procesul tehnologic suntcuprinse si operatiile de aplicare a acestor &ateriale

2.2 Stabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau

matrita si a planului de separatie

Pentru reali*area corpului supapei este nevoie de o for&a de turnare si a

unui &odel tipar, avandu"se in vedere ca de cele &ai &ulte ori el trebuie sa sedesfaca in doua sau &ai &ulte bucatiSe&ifabricatul este po*itionat intr"un planvertical, pentru a per&ite etragerea piesei,si in acest sens apare un unghi deevacuare care are varful indreptat spre suprafata piesei considerata ca ase*ata inpo*itia de turnare

2.3 Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare siexecutarea desenului semifabricatului

Pentru a definitiva si a stabili di&ensiunile se&ifabricatului se va avea invedere re*olvarea ur&atoarelor proble&e:

"stabilirea adaosurilor de prelucrare necesare in procesul de aschiere a piesei"stabilirea adaosurilor tehnologice pentru asigurarea calitatii se&ifabricatului

sau facilitarea anu&itor etape din procesul tehnologic(adaosuri decontractie,inclinari, racordari)

Pentru deter&inarea adaosurilor de prelucrare se va folosi &etodaeperi&ental statistica, &etoda care are la ba*a standardele si tabelele nor&ative

Suprafetele pieselor, care dupa turnare sufera o prelucrare, se ingroasepeste di&enisunile calculate cu +"2 &&, cand aceasta suprafata are po*itia laturnare la fundul piesei,si pana la 1 && cand aceasta portiune este la suprafatapiesei ceasta ingrosare este necesara, deoarece prin turnare toate ga*ele autendinta de a se aduna la suprafata piesei facandu"se goluri de diferite &ari&i in

2+


22/65


&aterialul turnat,sau are loc acu&ularea de i&puritati precu& nisip, *gura, grafitetc

Piesa de obtinut poate pre*enta &uchii interioare sau eterioare preaascutite care dau nastere la colturi care se &ulea*a greu si care pot da nastere laconcentratori de tensiune5n acest scop aceste &uchii se vor rotun'i pentru a evita oracire prea brusca si pentru a facilita etragerea piesei din for&aDe ase&enea

trecerea brusca de la diferite sectiuni cu diferente &ari de di&ensiuni trebuiescevitate, folosindu"se ra*e de racordare corespun*atoare

n alt aspect i&portant il repre*inta inclinarea &arginilor &odeluluifata de aul vertical al acestuia deoarece un &odel bine batut in pa&ant nu vaputea fi sustras ulterior din for&a %arginile piesei va face cu verticala un unghi deevacuare indreptat spre suprafata superioara a piesei, considerata ca ase*ata inpo*itia de turnare cest unghi poarta nu&ele de unghi de evacuare

/onfor& S$S +-2?+"4, pentru o piesa avand di&ensiunile de gabaritintre +20"280 && se va adopta un adaos de prelucrare de 1 &&

Grosi&ea pieselor turnate se alege in functie de gabaritul si greutateapiesei turnate, de rolul peretilor, natura &etalului si &odul de for&are Pentru

grosi&ea &ini&a a peretilor pieselor turnate se pot adopta valorile indicate in S$S+-2?+"4 Pentru piese cu di&ensiuni intre +20"280 && si avand re*istenta latractiune de 2- da3?c&2,grosi&ea peretilor este de -&&

/onfor& aceluiasi standard &entionat anterior ra*ele de racordare vorfi de &ai& &&, in ti&p ce inclinarile laterale ale suprafetelor eterioare vor fi de&ini& -

2." #ntocmirea planului de operatii pentru executareasemifabricatului

5n acest capitol se vor pre*enta pe scurt succesiunea operatiilor dese&ifabricare( obtinerea propriu"*isa a se&ifabricatului, operatii de pregatire,control, trata&ente ter&ice, acoperiri de suprafete etc) , cu &entionareaprincipalelor utila'e,SD9"uri,&ateriale si a principalilor para&etrii delucru(te&peraturi,durate sa) Pre*entarea se va face tabelar

7a eecutarea supapelor se&ifabricatelor se obtin prin defor&are plastica,electrorefulare, ur&ata de &atritarea de preci*ie si etrudare, asigurandu"se fibra'ulnecesar pentru obtinerea unei inalte stabilitati di&ensionale

$ab 2+"Planul de operatii pentru obtinerea se&ifabricatului

3r /rt 6peratii sifa*e de

se&ifabricare

%asini,utila'e,instalatii si SD9"uri

Para&etriitehnologici

+ Elaborarea&aterialului

/uptorelectric cu inductie

"te&peraturade incal*ire

+4+-/"

22


23/65


supraincal*irepana la +4-/ cu&entinere ti&p de

10"4- &in2 Defor&are

plastica"ter&ocuple

de i&ersie cu

cartusinterschi&babil

"eutecto&etru

presehidraulice :400,

+000, 2-00 K3,prese &ecanice 1,

400, 10 K3,la&inoare duo

1002-0, &asinade incercat la

tractiune?co&presiune 200K3

1 Electrorefulare T incal*ire

6bs: Se incal*estese&ifabicatul panain *ona de 2000/pentru a prote'a&atrita

4 %atritarea depreci*ie

" %atrita pentruprelucrare la cald

- Etrudare " " .acire " "durata: +H

+,-ore /uratire?Sabla

re5nstalatie

sablare nisip"

8 /ontrol final Subler,ruleta "

21


24/65


24


25/65


CAPITOLUL

!laborarea procesului tehnologic de prelucrare

mecanica si control a piesei"

3.1 Analiza proceselor tehnologice similare existente

7a elaborarea unei noi tehnologii de fabricatie se porneste, de obicei, prinanali*a tehnologiilor eistente, aplicate pentru piesa respectiva sau pentru alte piesedin acelasi grup

Procesul tehnologic si&ilar eistent va fi pre*entat, prin aspectele saleprincipale, sub for&a tabelara:

(r

$rt 56R 76 F8

M!7(,(6T

!$,6

7!587T796 96R7F7$T5R6

1 Debitare Strunjirefrontala SN 320 ---

2 Matriare --- Matria ---

2-


26/65


3Strunjirea

capului tijei

- Strunjirea frontala- Strunjirea cilindric exterioar- Strunjire

faet- CTC

STRN!SN320

- Cuit frontal

- Cuit frontal

- Cuit frontal

- "ubler

#Strunjire tij

- Centruire- Strunjire exterioar- Strunjire de de$ajare- %rerete&are- Rete&are- CTC

STRN!SN 320

- 'ur$(iere centruire

- Cuit lateral

- Cuit pentru canelat

)

Trata*ent te(nic

- Calire C+, la

10-#0- Re.enire la

)#0-/#0

- Dic abrai. #00C)004100430)

/ Rectificare de e*ifiniare

a tijei

- Rectificare- Ma5in de rectificatcentre tip6M6S7S812)

- Dic abra&i. #00C-)004100430)- Calibru *icro*etru

9 Rectificare de e*ifiniare a faetei

- Rectificare- CTC

- Ma5in de rectificat tip C: 312**

- Dic abra&i. #00C-)004100430)

- Calibru raportor

Rectificarea capetelor tijei

- Rectificare

- CTC

Ma5in

bilateralauto*at de

rectificat

- Dic abra&i.

#00C-)004100430)- Calibru *icro*etru

2


27/65


Strung tip S3120

3.2 Analiza posibilitatilor de realizare a prezizieidimensionale si a rugozitatii prescrise in desenul deexecutie

5n aceasta etapa a proiectului se stabilesc procedeele de prelucrare care fiindulti&ele aplicate in succesiunea operatiilor, pentru fiecare suprafata, asiguraconditiile tehnice i&puse prin desenul de eecutie 6rgani*area anali*ei si a deci*ieise face tabelar:

3r $ipul supra"fetei

/onditii tehnice i&puse Procedeeposibile deaplicat

Satisfacerea cerintelor /onclu*ii(procedeuadoptat)

Di&ensiunea sipreci*ia(toleranta,cla"sade preci*ie)

bateride for&asi po*itie

.ugo"*itate

$ehnice

Econo&ice

Ddeproductivitate

S+

$5;?/ilin"drica

eteri"oara 070,0 090,011

Sead&ite

subtiereacu 0,0-&& subcota depe desen

0,8 7ustruire +0 8 Se adoptalustruirea

7epuire 8 4

S2

$5; *onasuperiaoara?/ilindrica

/onicitatea+:-.a*a deracordare

1,2

7ustruire +0 8 Se adoptalustruirea

2


28/65


eterioara9,010

cu ti'a .-

0,2-7epuire 8 4

S1

/ilindruleterior in*onatalerului

20,041+.a*a deracordare.20 0,-.ugo*itat

e 1,2baterideperpendicularitatede 0,+0

,1

#re*arefrontala dedegrosare

Se adoptarectificarea

.ectificarededegrosare

8 8

3.3 Stabilireasuccesiunii logice a operatiilor deprelucrare mecanica, tratament termictermochimic!si control

3.3.1 !ta#ilirea succesiunii logice+ economice+ aoperatiilor de prelucrare mecanica pentru fiecaresuprafata:

Deter&inarea succesiunii si structurii operatiilor de prelucrare &ecanica,trata&ent ter&ic si control se reali*ea*a pe ba*a unor principii de ba*a: pri&eleoperatii ale procesului tehnologic sunt destinate crearii ba*elor tehnologice careservesc la prelucrarea &ecanica a celorlalte suprafete fiecare operatie deprelucrare ulterioara a unei suprafete trebuie sa fie &ai precisa decat cea pre"cedenta (degrosare, finisare, nete*ire) ulti&ele operatii sunt de regula cele care aupreci*ia cea &ai &are si rugo*itatea &ini&a prelucrarea &ecanica va incepe, dupacrearea ba*elor tehnologice necesare, cu suprafetele ba*e de &asurare

Pentru stabilirea succesiunii operatiilor ce preced procedeul de prelucrarefinal, pentru fiecare suprafata, se utili*ea*a un algorit& ba*at pe criteriul reali*ariicoeficientilor globali de preci*ie si de rugo*itate:

df

dsT

gT

T

,

,= unde $s,d" toleranta la di&ensiunea d a se&ifabricatului

$f,d" toleranta la di&ensiunea d a piesei finite

df

dsR

gR

R

,

,= unde .s,d @ rugo*itatea suprafetei la di&ensiunea d a

se&ifabricatului.f,d@ rugo*itatea suprafetei la di&ensiunea d a piesei

finite

28


29/65


lgorit&ul presupune ca plecand de la ulti&ul procedeu aplicat, in ordineinversa, sa se prevada procedee de prelucrare din ce in ce &ai putin precise pentrucare sa se calcule*e coeficientii de preci*ie si rugo*itate partiali:

di

diT

i

T

T

,

,1= sidi

diR

i

R

R

,

,1=

Se considera o succesiune a operatiilor ca fiind co&pleta in &o&entul in careaceasta poate reali*a trecerea de la conditiile se&ifabricatului de rectificat la celeale piesei finite:

T

g

T

i

n

i =1 siR

g

R

i

n

i =1 Pentru evitarea ecesului de preci*ie se ur&areste conditia:

+,0-T

g si +,0- R

g

5n general pot fi propuse &ai &ulte variante de succesiune a operatiilor, criteriulde alegere fiind cel econo&ic 5n cadrul acestui proiect, succesiunea logica aoperatiilor va fi stabilita pentru fiecare suprafata care este prelucrata, iar criteriulcoeficientilor globali se aplica doar pentru suprafata cu cele &ai severe conditiitehnice, si anu&e talerul supapei

lti&ul procedeu aplicat este acela de finisare, iar conditiaeste ca toleranta dia&etrului sa fie de +-U& $s,dM+-0 U&

53,11,

, ==df

dsT

g

T

T

5nsa finisarea in ca*ul de fata asigura un +,2

sadar piesa nu poate fi finisata direct ci trebuie supusa la alte operatii pentru aa'unge la preci*ia cu care poate lucra lustruirea Piesa este supusa unui procedeu derectificare de degrosare care ofera preci*ia de 80U& coeficientul de preci*ie partial

va fi +,88 5n contiunare piesa este supusa unei rectificari de finisare

care ofera o preci*ie de 2- U&

ve& 1,2 .e*ulta:

M+,88V1,2V+,2M++,--++,-1V+,0-M+2,+0, asadar sunt indepliniteconditiile &entionate &ai sus #inisarea asigura si o rugo*itate de 0,4U, &ai &icadecat cea prescrisa in desen

Pentru fusurile palier se procedea*a in acelasi fel

2


30/65


3.3.2 !ta#ilirea traseului tehnologic al operatiilormecanice+ tratament termic si control:

vand in vedere ordinea operatiilor, stabilita pentru fiecare suprafata si

anu&ite criterii tehnico"econo&ice, se stabileste ordinea tuturor operatiior, de lapreluarea se&ifabricatului, pana la obtinerea piesei finite

/riteriile econo&ice se refera la asigurarea concordantei procesului tehnologic(operatii concentrate sau diferentiate) cu caracterul productiei

5n pri&ele operatii se prelucrea*a suprafetele ce vor servi ulterior ca ba*etehnologice, cele ce repre*inta ba*e de cotare si cele ce pot duce la descoperireaeventualelor defecte de se&ifabricare

$oate operatiile de degrosare se eecuta inaintea celor de finisare Suprafetelecu preci*ia cea &ai ridicata sau care se pot deteriora usor se prelucrea*a ulti&elePrelucrarile ce duc la &icsorarea rigiditatii piesei se eecuta in finalul procesuluitehnologic Prelucrarile cu scule &etalice se eecuta inaintea trata&entelor ter&ice

pe suprafetele respective Dupa etapele &ai i&portante se prevad operatii decontrol inter&ediar Se prelucrea*a &ai intai dia&etrele si apoi suprafetele frontale

/riteriile econo&ice se refera la asigurarea concordantei pro cesuluitehnologic cu caracterul productiei serie &i'locie

3r/rt

Suprafata prelucrata Suprafete ba*etehnologice

Denu&irea operatiei 3u&arulde ordinealoperatiei

+ Se&ifabricat .E$E>.E +2 Suprafata frontala a ti'ei supapei .ectificare 21 $i'a supapei .ectificare de degrosare

+1

4 Suprafata frontala a capuluisupapei

.ectificare 4

- Suprafata cilindrica a capuluisupapei

.ectificare -

/analele pentru sigurante .ectificare Piesa /alire prin curenti de

inductie si revenire

8 $i'a supapei .ectificare de degrosare2

8

$i'a supapei .ectificare de finisare

+0 Suprafata frontala a ti'ei .ectificare +0++ Suprafata conica .ectificare conica +++2 $i'a supapei .ectificare de finisare +2+1 Piesa Spalare +1

3." Alegerea utilajelor si instalatiilor tehnologicePentru fiecare operatie in parte se vor alege si &entiona &asinile"unelte si

utila'ele necesare in functie de:10


31/65


" $ipul prelucrarii" Di&ensiunile de gabarit ale piesei" /aracteristicile functionale ale utila'ului" Preci*ia si rigiditatea utila'ului" $ipul productiei si &etoda de organi*are a fabricatiei, gradul de

incarcare al utila'ului

" /ostul utila'ului si productia interna de utila'e

3r/rt

Suprafata prelucrata %asina"unealta Denu&irea operatiei 3u&arulde ordinealoperatiei

+ Se&ifabricat %asina derete*at

.E$E>.E +

2 Suprafata frontala a ti'ei supapei %asina derectificat plan

.ectificare 2

1 $i'a supapei %asina de

rectificat faracentre

.ectificare de degrosare

+

1

4 Suprafata frontala a capuluisupapei

%asina derectificat

.ectificare 4

- Suprafata cilindrica a capuluisupapei

%asina derectificateteriorauto&ata

.ectificare -

/analele pentru sigurante %asina derectificatspeciala

.ectificare

Piesa 5nstalatie pentrutrata&ent

ter&ic

/alire prin curenti deinductie si revenire

8 $i'a supapei %asina derectificat faracentre

.ectificare de degrosare2

8

$i'a supapei %asina derectificat faracentre

.ectificare de finisare

+0 Suprafata frontala a ti'ei %asina derectificat plan

.ectificare +0

++ Suprafata conica %asina specialade rectificatconic

.ectificare conica ++

+2 $i'a supapei %asna derectificat faracentre

.ectificare de finisare +2

+1 Piesa 5nstalatie despalat

Spalare +1

5n unele ca*uri eista si procedeul de roluireW

1+


32/65


%asina de rectificat XP.E>:

Ma*ina de rectificat vertical 9;


33/65


5nstalatie de spalat piese cu incarcare frontala,P/ 0?210 #:

$arateristici:Tensiune alimentare 400/50 V/Hza!a"itate rezer#$r 155 l

%resiune &e lu"ru 3 'ar

Tem!eratura &e lu"ru maima 75

%utere "$nsumata !entru in"alzirea a!ei 6 *+

ar"ina maima utila 230 *-.iametru !lat$u 700 mm

naltime utila 980 mmreutate 375 *-

.imensiuni -a'arit ( l ) 1085 1185 1925 mm

11


34/65


Linie de tratament termic controlat# cu PC

$aracteristici:

u!t$r &e "lire "u 'azin inte-rat

u!t$r &e re#enire enerat$r en&$-az a!a"itate 350-

Tratamente "ementare, "ar'$nitrurare, "lire

3.$ Adoptarea schemelor de orientare bazare!si fixarea piesei si a dispozitivelor ce asigura realizareaacestora!%

7a stabilirea succesiunii operatiilor procesului tehnologic se au in vedere si se&entionea*a si suprafetele ce repre*inta ba*e tehnologice, utili*ate la prelucrareadiferitelor suprafetele %odul in care respectivele ba*e tehnologice isi indeplinescrolul este definit prin elaborarea sche&elor de ba*are si fiare

Prin ba*area piesei se intelege orientarea acesteia pe &asina"unealtasau in dispo*itiv, adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria &uchieiaschietoare, tinand sea&a de conditiile i&puse prelucrarii si de siste&ul de refe"rinta al celor trei ae la care se raportea*a gradele de libertate ale piesei ce seprelucrea*a

14


35/65


!a*ele tehnologice sau de orientare repre*inta suprafete, &uchii saupuncte fata de care se deter&ina po*itia suprafetelor de prelucrat sau de contro"latEle pot indeplini rolul de contact direct cu rea*e&ele, reglare a po*itiei sculei sau deverificare a po*itiei sculei la ase*area in dispo*itiv

!a*area piesei asigura reali*area di&ensiunilor suprafetelor ce se prelucrea*asi a cotelor ce corelea*a suprafetele prelucrate, in lanturi de di&ensiuni for&ate

#iarea este necesara pentru &entinerea ba*arii reali*ate, adica i&obili*area pie"seiin po*itia opti&a si deci eli&inarea co&pleta a posibilitatilor de deplasare subactiunea fortelor de aschiere !a*area piesei se asigura prin eli&inarea unui nu"&ar deter&inat de grade de libertate in raport cu siste&ul fi @ egal sau diferit desase @ in ti&p ce fiarea piesei se reali*ea*a intotdeauna prin preluarea celor sasegrade de libertate, in raport cu siste&ul &obil

Pentru operatiile de rectificare de degrosare si de finisare se foloses"teprinderea intre varfuri ba*ele tehnologice sunt repre*entate de gaurile de cen"trare5n cadrul operatiei piesei i se eli&ina - grade de libertate, fiind posibila doar&iscarea de revolutie in 'urul aei propriintrenarea se face cu un dispo*itiv u"niversal7a reali*area operatiei se lustruire se procedea*a in &od ase&anator

3r de ordine sidenu&irea operatiei

Sche&a de ba*are sifiare opti&a

Dispo*itive utili*ate

+ .ectificare dedegrosare a ti'eisupapei


2 .ectificarea dedegrosare acapetelor

%asina bilaterala derectificat

1 .ectificarea dese&ifinisare a ti'ei


4 Strun'irea fatetei Strung auto&at

- Strun'irea *onei de Strung auto&at

1-


36/65


racordare

Profilarea capatului

ti'ei

Strung auto&at

.oluirea ti'ei %asina de roluit

8 .ectificarea ti'ei %asina de rectificat

.ectificarea dedegrosare a fatetei


+0 .ectificarea definisare a capetelorsupapei


++ Stru'irea definisare a capatului

supapei

Strung auto&at

+2 .ectificarea definisare a ti'ei


1


37/65


+1 .oluirea ti'ei %asina de roluit

+4 .ectificareafatetei

%asina de rectifict

3.& Alegerea S'()urilor

5n acestasta etapa a proiectului se adopta si se pre*inta su&arsculele utili*ate la fiecare operatie, definite prin: &aterialul propus pentru scula,destina"tia sculei, for&a si di&ensiunile acesteia legerea caracteristicilor sculei se

face in concordatna cu &aterialul, for&a, di&ensiunile si conditiile tehnice depreci*ie si calitate i&puse piesei de reali*at

3r de ordine sidenu&irea operatiei

Scula Dispo*itive

9erifi catoare

+ .ectificare dedegrosare a ti'ei, acapetelor, a fatetei

Disc abra*iv E40L/ Dispo*itiv universal %icro&etru eterior

2 Strun'irea fatetei, acapetelor de racodare

Strung auto&at Dispo*itiv universal %icro&etru eterior

1 .oluirea ti'ei %asina de roluit .ole /o&paratoare

1


38/65


3.* Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare si aldimensiunilor intermediare

Dupa cu& s"a &entionat la adaosurile de prelucrare stabilite prin &etodaeperi&ental statistica, au valori neecono&ice (&ari) Din acest &otiv, la productiade serie &are si &asa se reco&anda calculul analitic, pentru deter&inareaadaosurilor inter&ediare (indepartare la fiecare operatie) +si apoi a celui total:

=

=m

i

T AiA1

unde & este nu&arul total de operatii de prelucrare &ecanica

aplicate suprafetei resective/alculul se ba*ea*a pe pre&isa ca &ari&ea adaosului inter&ediar trebuie sa

acopere erorile de prelucrare la fa*a precedenta si cele de ase*are, la fa*a curenta,co&ponentele acestui fiind, deci adanci&ea &edie a rugo*itatii, .*p, adanci&eastratului superficial defect, Spsi abaterile spatiale, pp

Calculul erorilor spatiale:

"ent 250:= [m] cur!area speci"ic#:

" 1:= [m/mm] $ista%ta $e la supra"ata $e prelucrat la cel &ai apropiat cap#t:

l" 972:= [mm] cur!area:

" 2 " l":=

a!aterea spatial# a se&i"a!ricatului:

s "2

"ent2

+:=

s 316688= [mm]

coe"icie%t $e &icsorare a a!aterii spatiale a se&i"a!ricatului

la prelucrari &eca%ice:

i 1 3..:= i

005

0025

0003

:=

18


39/65


a!aterea spatial# pe%tru operatiile $e stru%'ire $e $e(rosare) "i%isare si recti"icare:

i i s:= i*+,-./

0,1*0

2,1+

=

A$aosul &i%i& pe%tru o operatie 3a "i:

2imin 2 z i 1( ) 2 i 1+

A$aosul %o&i%al:

2 in$m 2 imin Ti 1+

Di&e%siu%ile i%ter&e$iare &a4i&e se 3or calcula cu "or&ula:

& i 1( )ma &ima 2 in$m+

Di&e%siu%ile i%ter&e$iare &i%i&e se 3or calcula cu "or&ula:

& i 1( )min & i 1( )ma Ti

!5!756G.#5E+.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI.FABRICAREA SI REPARAREA

AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE, Editura didactica si pedagogica"!ucuresti

.C. PICOS, GH. AILINCAI...CALCULUL ADAUSURILOR DEPRELUCRARE SI AL REGI-MURILOR DE ASCHIERE, Editura tehnica"!ucuresti +4

!.G. DRAGHICITEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI,

Editura didactica si pedagogica"!ucuresti".N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALAA AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT

#. WWW.MASINIUNELTE-OPTIMUM.RO$.WWW.MORENOMASINIUNELTE.RO%.WWW.MACHINETOOLS.COM.RO

1
http://www.masiniunelte-optimum.ro/http://www.masiniunelte-optimum.ro/


40/65


CAPITOLUL $

%!T!&'I(A&!A &!)I'U&ILO& OPTI'!

%! LUC&U *I A (O&'!LO& T!+(IC! %!

TI'P

40


41/65


".1 'eterminarea regimurilor optime de lucru

Deter&inarea valorilor opti&e ale regi&urilor de aschiere se ba*ea*a peopti&i*area unui para&etru global de apreciere a procesului tehnologic respective&ini&*area costului prelucrarii si &ai rar cresterea productivitatii.egi&ul de aschiere opti&se deter&ina dupa preci*area caracteristicilor sculelor aschietoare si se refera la ur&atoriipara&etrii:

"adanci&ea de achiere(t) @este grosi&ea stratului indepartat prin aschiere, de pesuprafata piesei la o singura trecere

"avansul(s)


42/65


/,5,/, Deter&i%area 3ite6ei $e asc9iere:

coe"icie%tul care $epi%$e $e caracteristicile &aterialului care se prelucrea6# si ale &aterialului sculei asc9ietoare:

C3 510:=

$ura!ilitatea sculei asc9iatoare:

T 72:= [min]

e4po%e%tul $ura!ilit#tii &aterialului sculei:

& 2,*5+:=

a$8%ci&ea $e asc9iere:

t 2,117=

e4po%e%tii a$8%ci&ii $e asc9iere si a a3a%sului:

43 2,*-:=

3 2,.+:=

$uritatea &aterialului $e prelucrat 8% u%it#ti Bri%ell:

;B 5+-:=

42


43/65


44/65


coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e i%"lue%ta u%(9iului $e atac secu%$ar:

$e(rosare?:

2,**:=

coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e ra6a $e racor$are a 38r"ului cutitului:

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	tudor-costin
View:	218 times
Download:	0 times

Proiect FRIA

Documents