+ All Categories
Home > Documents > Proiect FRA

Proiect FRA

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: boxxxer
View: 171 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
bolt piston-proiect
34
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI DISCIPLINA: FABRICAREA ȘI REPARAȚIA AUTOVEHICULELOR PROIECT: FABRICAREA ȘI REPARAȚIA AUTOVEHICULELOR COORDONATOR ŞTIINŢIFIC STUDENT Grupa: 241 ORADEA 2011-2012
Transcript
Page 1: Proiect FRA

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

SPECIALIZAREA AUTOVEHICULE RUTIERE

FORMA DE IcircNVĂŢĂMAcircNT ZI

DISCIPLINA FABRICAREA ȘI REPARAȚIA AUTOVEHICULELOR

PROIECT

FABRICAREA ȘI REPARAȚIA AUTOVEHICULELOR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC STUDENT

Grupa 241

ORADEA

2011-2012

2

TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze tehnologia de fabricare a unui bolț piston avacircnd urmatoarele

date de proiectare

- Planul de productie 70000 [buc]

- Calculul adaosului de material pentru cota Oslash28 [mm]

3

1 DESCRIEREA BOLȚULUI

Bolţul sau axul pistonului este organul de legătura prin intermediul căruia se transmite forţa

de presiune a gazelor de la piston la bielă asiguracircnd mişcarea relativă dintre aceste două organe

Este solicitat de forţa de presiune a gazelor şi de forţa de inerţie a pistonului care dau o

rezultantă variabilă ca mărime şi sens

Efecte

- solicitarea cu şoc datorită existenţei jocurilor dar şi datorită creşterii rapide a

gradienţilor de presiune in faza de ardere

- icircncovoierea bolţului icircn secţiune longitudinală

- ovalizare in plan transversal

- apariţia forfecării in zona dintre umerii pistonului şi piciorul bielei

- caracterul variabil al sarcinii produce fenomenul de oboseală

Din cele arătate pentru asigurarea unor condiţii normale de funcţionare bolţului se impun

următoarele cerinţe

- mare rezistenţă la icircncovoiere şi la oboseală

- deformări minime

- rezistenţa la uzură pentru suprafaţa de lucru

- masă mică

- simplitate constructivă

Bolţul se sprijină la capete pe umerii din piston iar icircn partea centrală este situată biela

Montajul bolţului este posibil icircn trei variante

- bolţ fix icircn bielă şi liber icircn locaşurile din piston ndash soluţie numită cu bolţ fix

- bolţ liber icircn bielă şi icircn locaşurile din piston ndash soluţie numită cu bolţ flotant

- bolţ liber icircn bielă şi fix icircn locaşurile din piston

Icircn varianta cu bolţ flotant există posibilitatea unei deplasări axiale a bolţului Pentru a

preveni contactul cu cilindrul mişcarea axială a bolţului este limitată prin montarea unor inele de

siguranţă icircn locaşurile din piston (fig 11)

4

Figura 11 Montajul boltului cu inele de siguranta

Materialele utilizate la fabricarea bolţurilor sunt oţelurile de scule

La bolţurile fabricate din mărcile 17Cr3 sau 16MnCr15 suprafaţa exterioară se cementează

Icircn funcţie de grosimea miezului rezistenţa la rupere este

ζr=700 hellip 1500 [MPa] pentru 17Cr3

ζr=850 hellip 1350 [MPa] pentru 16MnCr5

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE

Bolţul se realizează sub formă tubulară icircn diferite variante (fig2 ) funcţie de tipul motorului

şi felul icircmbinării cu biela şi pistonul Cel mai mult utilizat este bolţul cu secţiune constantă (fig2 a)

fiind şi cel mai uşor de realizat tehnologic Uneori pentru mărirea rigidităţii bolţul se execută sub

forma unui solid de egală rezistenţă (fig2 b) sau cu secţiunea icircn trepte (fig2 c

5

Fig 21

La stabilirea dimensiunilor bolţului trebuie avut icircn vedere ca diametrul exterior şi lungimea

acestuia să fie suficiente astfel icircncacirct presiunea ce se dezvoltă pe suprafaţa sa să nu depăşească

valorile 400-500 daNcm2 de la care ungerea se icircnrăutaţeşte Diametrul interior se determină din

condiţiile limitării deformaţiilor de icircncovoiere şi ovalizare

După felul icircmbinării cu biela şi pistonul există următoarele tipuri

- fix icircn piston şi liber icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi fix icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi liber icircn piciorul bielei (flotant )

Fixarea icircn piston se realizează prin şuruburi care străpung bolţul şi lăcaşul

Deşi se elimină ungerea prin umerii pistonului dezavantajele sunt mult mai mari Astfel există o

uzură neuniformă icircn porţiunea din bielă forţele de inerţie sunt mai mari şi se reduce rezistenţa

umerilor pistonului ca urmare a concentrării de tensiuni la marginea găurii

Fixarea icircn piciorul bielei se realizează prin

- montarea prin stracircngere situaţie icircn care se icircncălzeşte piciorul bielei pacircnă la 240 0C

astfel icircncacirct la răcirea piciorului se realizează stracircngerea

- secţionarea parţială a piciorului bielei şi realizarea unor umeri icircn zona de secţionare şi

stracircngerea cu ajutorul şuruburilor

Soluţia prezintă următoarele avantaje

- biela nu mai necesită o bucşă din material antifricţiune icircn picior

- se reduc zgomotele icircn funcţionare faţă de soluţia cu bolţ flotant

- nu necesită ungerea piciorului bielei

- se micşorează dezaxarea bielei

Soluţia prezintă următoarele dezavantaje

- uzură neuniformă icircn umeri

- soluţie mai complicată a piciorului bielei la stracircngerea cu şuruburi

6

Asamblarea cu bolţ flotant este metoda cea mai utilizată deoarece asigură uzuri minime şi

uniforme atacirct pe lungime cacirct şi pe circumferinţă precum şi un montaj uşor Uzura redusă şi

uniformă se datorează faptului că vitezele relative icircntre suprafeţele icircncontact sunt aproximativ pe

jumătate comparativ cu celelalte metode de asamblare deoarece periodic bolţul execută şi o

rotaţie completă

Piesa a cărei tehnologie de fabricaţie şi recondiţionare se va proiecta este un bolţ flotant cu

secţiune constantă

3 MATERIALE

Bolţul icircn urma tratamentului termic trebuie să aibă un miez tenace pentru a rezista

solicitărilor cu şoc şi o duritate mare a suprafeţei exterioare pentru a rezista la uzură Oţelurile care

satisfac cel mai bine aceste cerinţe sunt oţelurile carbon de cementare şi oţelurile aliate de

cementare avacircnd ca elemente de aliere Cr Mo Ni Ti Mai rar se folosesc şi oţelurile de

icircmbunătăţire

Icircn acest caz s-a folosit oţelul aliat de cementare 21 TMC 12 avacircnd următoarele caracteristici

- compoziţia chimică

MARCA COMPOZIŢIA CHIMICĂ

C Si Mn Ti Cr

21 TMC 12 018 024 017037 080 110 00401 100130

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE

Semifabricatul boltului este o bara trasa de sectiune tubulara su plina in functie de

diametrul exterior Precizia semifabricatelor este mai icircnaltă calitatea suprafețelor este mai

bună ceea ce determină scăderea adaosurilor pentru prelucrarea mecanică și creșterea

coeficientului de utilizare a materialului

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 2: Proiect FRA

2

TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze tehnologia de fabricare a unui bolț piston avacircnd urmatoarele

date de proiectare

- Planul de productie 70000 [buc]

- Calculul adaosului de material pentru cota Oslash28 [mm]

3

1 DESCRIEREA BOLȚULUI

Bolţul sau axul pistonului este organul de legătura prin intermediul căruia se transmite forţa

de presiune a gazelor de la piston la bielă asiguracircnd mişcarea relativă dintre aceste două organe

Este solicitat de forţa de presiune a gazelor şi de forţa de inerţie a pistonului care dau o

rezultantă variabilă ca mărime şi sens

Efecte

- solicitarea cu şoc datorită existenţei jocurilor dar şi datorită creşterii rapide a

gradienţilor de presiune in faza de ardere

- icircncovoierea bolţului icircn secţiune longitudinală

- ovalizare in plan transversal

- apariţia forfecării in zona dintre umerii pistonului şi piciorul bielei

- caracterul variabil al sarcinii produce fenomenul de oboseală

Din cele arătate pentru asigurarea unor condiţii normale de funcţionare bolţului se impun

următoarele cerinţe

- mare rezistenţă la icircncovoiere şi la oboseală

- deformări minime

- rezistenţa la uzură pentru suprafaţa de lucru

- masă mică

- simplitate constructivă

Bolţul se sprijină la capete pe umerii din piston iar icircn partea centrală este situată biela

Montajul bolţului este posibil icircn trei variante

- bolţ fix icircn bielă şi liber icircn locaşurile din piston ndash soluţie numită cu bolţ fix

- bolţ liber icircn bielă şi icircn locaşurile din piston ndash soluţie numită cu bolţ flotant

- bolţ liber icircn bielă şi fix icircn locaşurile din piston

Icircn varianta cu bolţ flotant există posibilitatea unei deplasări axiale a bolţului Pentru a

preveni contactul cu cilindrul mişcarea axială a bolţului este limitată prin montarea unor inele de

siguranţă icircn locaşurile din piston (fig 11)

4

Figura 11 Montajul boltului cu inele de siguranta

Materialele utilizate la fabricarea bolţurilor sunt oţelurile de scule

La bolţurile fabricate din mărcile 17Cr3 sau 16MnCr15 suprafaţa exterioară se cementează

Icircn funcţie de grosimea miezului rezistenţa la rupere este

ζr=700 hellip 1500 [MPa] pentru 17Cr3

ζr=850 hellip 1350 [MPa] pentru 16MnCr5

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE

Bolţul se realizează sub formă tubulară icircn diferite variante (fig2 ) funcţie de tipul motorului

şi felul icircmbinării cu biela şi pistonul Cel mai mult utilizat este bolţul cu secţiune constantă (fig2 a)

fiind şi cel mai uşor de realizat tehnologic Uneori pentru mărirea rigidităţii bolţul se execută sub

forma unui solid de egală rezistenţă (fig2 b) sau cu secţiunea icircn trepte (fig2 c

5

Fig 21

La stabilirea dimensiunilor bolţului trebuie avut icircn vedere ca diametrul exterior şi lungimea

acestuia să fie suficiente astfel icircncacirct presiunea ce se dezvoltă pe suprafaţa sa să nu depăşească

valorile 400-500 daNcm2 de la care ungerea se icircnrăutaţeşte Diametrul interior se determină din

condiţiile limitării deformaţiilor de icircncovoiere şi ovalizare

După felul icircmbinării cu biela şi pistonul există următoarele tipuri

- fix icircn piston şi liber icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi fix icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi liber icircn piciorul bielei (flotant )

Fixarea icircn piston se realizează prin şuruburi care străpung bolţul şi lăcaşul

Deşi se elimină ungerea prin umerii pistonului dezavantajele sunt mult mai mari Astfel există o

uzură neuniformă icircn porţiunea din bielă forţele de inerţie sunt mai mari şi se reduce rezistenţa

umerilor pistonului ca urmare a concentrării de tensiuni la marginea găurii

Fixarea icircn piciorul bielei se realizează prin

- montarea prin stracircngere situaţie icircn care se icircncălzeşte piciorul bielei pacircnă la 240 0C

astfel icircncacirct la răcirea piciorului se realizează stracircngerea

- secţionarea parţială a piciorului bielei şi realizarea unor umeri icircn zona de secţionare şi

stracircngerea cu ajutorul şuruburilor

Soluţia prezintă următoarele avantaje

- biela nu mai necesită o bucşă din material antifricţiune icircn picior

- se reduc zgomotele icircn funcţionare faţă de soluţia cu bolţ flotant

- nu necesită ungerea piciorului bielei

- se micşorează dezaxarea bielei

Soluţia prezintă următoarele dezavantaje

- uzură neuniformă icircn umeri

- soluţie mai complicată a piciorului bielei la stracircngerea cu şuruburi

6

Asamblarea cu bolţ flotant este metoda cea mai utilizată deoarece asigură uzuri minime şi

uniforme atacirct pe lungime cacirct şi pe circumferinţă precum şi un montaj uşor Uzura redusă şi

uniformă se datorează faptului că vitezele relative icircntre suprafeţele icircncontact sunt aproximativ pe

jumătate comparativ cu celelalte metode de asamblare deoarece periodic bolţul execută şi o

rotaţie completă

Piesa a cărei tehnologie de fabricaţie şi recondiţionare se va proiecta este un bolţ flotant cu

secţiune constantă

3 MATERIALE

Bolţul icircn urma tratamentului termic trebuie să aibă un miez tenace pentru a rezista

solicitărilor cu şoc şi o duritate mare a suprafeţei exterioare pentru a rezista la uzură Oţelurile care

satisfac cel mai bine aceste cerinţe sunt oţelurile carbon de cementare şi oţelurile aliate de

cementare avacircnd ca elemente de aliere Cr Mo Ni Ti Mai rar se folosesc şi oţelurile de

icircmbunătăţire

Icircn acest caz s-a folosit oţelul aliat de cementare 21 TMC 12 avacircnd următoarele caracteristici

- compoziţia chimică

MARCA COMPOZIŢIA CHIMICĂ

C Si Mn Ti Cr

21 TMC 12 018 024 017037 080 110 00401 100130

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE

Semifabricatul boltului este o bara trasa de sectiune tubulara su plina in functie de

diametrul exterior Precizia semifabricatelor este mai icircnaltă calitatea suprafețelor este mai

bună ceea ce determină scăderea adaosurilor pentru prelucrarea mecanică și creșterea

coeficientului de utilizare a materialului

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 3: Proiect FRA

3

1 DESCRIEREA BOLȚULUI

Bolţul sau axul pistonului este organul de legătura prin intermediul căruia se transmite forţa

de presiune a gazelor de la piston la bielă asiguracircnd mişcarea relativă dintre aceste două organe

Este solicitat de forţa de presiune a gazelor şi de forţa de inerţie a pistonului care dau o

rezultantă variabilă ca mărime şi sens

Efecte

- solicitarea cu şoc datorită existenţei jocurilor dar şi datorită creşterii rapide a

gradienţilor de presiune in faza de ardere

- icircncovoierea bolţului icircn secţiune longitudinală

- ovalizare in plan transversal

- apariţia forfecării in zona dintre umerii pistonului şi piciorul bielei

- caracterul variabil al sarcinii produce fenomenul de oboseală

Din cele arătate pentru asigurarea unor condiţii normale de funcţionare bolţului se impun

următoarele cerinţe

- mare rezistenţă la icircncovoiere şi la oboseală

- deformări minime

- rezistenţa la uzură pentru suprafaţa de lucru

- masă mică

- simplitate constructivă

Bolţul se sprijină la capete pe umerii din piston iar icircn partea centrală este situată biela

Montajul bolţului este posibil icircn trei variante

- bolţ fix icircn bielă şi liber icircn locaşurile din piston ndash soluţie numită cu bolţ fix

- bolţ liber icircn bielă şi icircn locaşurile din piston ndash soluţie numită cu bolţ flotant

- bolţ liber icircn bielă şi fix icircn locaşurile din piston

Icircn varianta cu bolţ flotant există posibilitatea unei deplasări axiale a bolţului Pentru a

preveni contactul cu cilindrul mişcarea axială a bolţului este limitată prin montarea unor inele de

siguranţă icircn locaşurile din piston (fig 11)

4

Figura 11 Montajul boltului cu inele de siguranta

Materialele utilizate la fabricarea bolţurilor sunt oţelurile de scule

La bolţurile fabricate din mărcile 17Cr3 sau 16MnCr15 suprafaţa exterioară se cementează

Icircn funcţie de grosimea miezului rezistenţa la rupere este

ζr=700 hellip 1500 [MPa] pentru 17Cr3

ζr=850 hellip 1350 [MPa] pentru 16MnCr5

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE

Bolţul se realizează sub formă tubulară icircn diferite variante (fig2 ) funcţie de tipul motorului

şi felul icircmbinării cu biela şi pistonul Cel mai mult utilizat este bolţul cu secţiune constantă (fig2 a)

fiind şi cel mai uşor de realizat tehnologic Uneori pentru mărirea rigidităţii bolţul se execută sub

forma unui solid de egală rezistenţă (fig2 b) sau cu secţiunea icircn trepte (fig2 c

5

Fig 21

La stabilirea dimensiunilor bolţului trebuie avut icircn vedere ca diametrul exterior şi lungimea

acestuia să fie suficiente astfel icircncacirct presiunea ce se dezvoltă pe suprafaţa sa să nu depăşească

valorile 400-500 daNcm2 de la care ungerea se icircnrăutaţeşte Diametrul interior se determină din

condiţiile limitării deformaţiilor de icircncovoiere şi ovalizare

După felul icircmbinării cu biela şi pistonul există următoarele tipuri

- fix icircn piston şi liber icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi fix icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi liber icircn piciorul bielei (flotant )

Fixarea icircn piston se realizează prin şuruburi care străpung bolţul şi lăcaşul

Deşi se elimină ungerea prin umerii pistonului dezavantajele sunt mult mai mari Astfel există o

uzură neuniformă icircn porţiunea din bielă forţele de inerţie sunt mai mari şi se reduce rezistenţa

umerilor pistonului ca urmare a concentrării de tensiuni la marginea găurii

Fixarea icircn piciorul bielei se realizează prin

- montarea prin stracircngere situaţie icircn care se icircncălzeşte piciorul bielei pacircnă la 240 0C

astfel icircncacirct la răcirea piciorului se realizează stracircngerea

- secţionarea parţială a piciorului bielei şi realizarea unor umeri icircn zona de secţionare şi

stracircngerea cu ajutorul şuruburilor

Soluţia prezintă următoarele avantaje

- biela nu mai necesită o bucşă din material antifricţiune icircn picior

- se reduc zgomotele icircn funcţionare faţă de soluţia cu bolţ flotant

- nu necesită ungerea piciorului bielei

- se micşorează dezaxarea bielei

Soluţia prezintă următoarele dezavantaje

- uzură neuniformă icircn umeri

- soluţie mai complicată a piciorului bielei la stracircngerea cu şuruburi

6

Asamblarea cu bolţ flotant este metoda cea mai utilizată deoarece asigură uzuri minime şi

uniforme atacirct pe lungime cacirct şi pe circumferinţă precum şi un montaj uşor Uzura redusă şi

uniformă se datorează faptului că vitezele relative icircntre suprafeţele icircncontact sunt aproximativ pe

jumătate comparativ cu celelalte metode de asamblare deoarece periodic bolţul execută şi o

rotaţie completă

Piesa a cărei tehnologie de fabricaţie şi recondiţionare se va proiecta este un bolţ flotant cu

secţiune constantă

3 MATERIALE

Bolţul icircn urma tratamentului termic trebuie să aibă un miez tenace pentru a rezista

solicitărilor cu şoc şi o duritate mare a suprafeţei exterioare pentru a rezista la uzură Oţelurile care

satisfac cel mai bine aceste cerinţe sunt oţelurile carbon de cementare şi oţelurile aliate de

cementare avacircnd ca elemente de aliere Cr Mo Ni Ti Mai rar se folosesc şi oţelurile de

icircmbunătăţire

Icircn acest caz s-a folosit oţelul aliat de cementare 21 TMC 12 avacircnd următoarele caracteristici

- compoziţia chimică

MARCA COMPOZIŢIA CHIMICĂ

C Si Mn Ti Cr

21 TMC 12 018 024 017037 080 110 00401 100130

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE

Semifabricatul boltului este o bara trasa de sectiune tubulara su plina in functie de

diametrul exterior Precizia semifabricatelor este mai icircnaltă calitatea suprafețelor este mai

bună ceea ce determină scăderea adaosurilor pentru prelucrarea mecanică și creșterea

coeficientului de utilizare a materialului

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 4: Proiect FRA

4

Figura 11 Montajul boltului cu inele de siguranta

Materialele utilizate la fabricarea bolţurilor sunt oţelurile de scule

La bolţurile fabricate din mărcile 17Cr3 sau 16MnCr15 suprafaţa exterioară se cementează

Icircn funcţie de grosimea miezului rezistenţa la rupere este

ζr=700 hellip 1500 [MPa] pentru 17Cr3

ζr=850 hellip 1350 [MPa] pentru 16MnCr5

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE

Bolţul se realizează sub formă tubulară icircn diferite variante (fig2 ) funcţie de tipul motorului

şi felul icircmbinării cu biela şi pistonul Cel mai mult utilizat este bolţul cu secţiune constantă (fig2 a)

fiind şi cel mai uşor de realizat tehnologic Uneori pentru mărirea rigidităţii bolţul se execută sub

forma unui solid de egală rezistenţă (fig2 b) sau cu secţiunea icircn trepte (fig2 c

5

Fig 21

La stabilirea dimensiunilor bolţului trebuie avut icircn vedere ca diametrul exterior şi lungimea

acestuia să fie suficiente astfel icircncacirct presiunea ce se dezvoltă pe suprafaţa sa să nu depăşească

valorile 400-500 daNcm2 de la care ungerea se icircnrăutaţeşte Diametrul interior se determină din

condiţiile limitării deformaţiilor de icircncovoiere şi ovalizare

După felul icircmbinării cu biela şi pistonul există următoarele tipuri

- fix icircn piston şi liber icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi fix icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi liber icircn piciorul bielei (flotant )

Fixarea icircn piston se realizează prin şuruburi care străpung bolţul şi lăcaşul

Deşi se elimină ungerea prin umerii pistonului dezavantajele sunt mult mai mari Astfel există o

uzură neuniformă icircn porţiunea din bielă forţele de inerţie sunt mai mari şi se reduce rezistenţa

umerilor pistonului ca urmare a concentrării de tensiuni la marginea găurii

Fixarea icircn piciorul bielei se realizează prin

- montarea prin stracircngere situaţie icircn care se icircncălzeşte piciorul bielei pacircnă la 240 0C

astfel icircncacirct la răcirea piciorului se realizează stracircngerea

- secţionarea parţială a piciorului bielei şi realizarea unor umeri icircn zona de secţionare şi

stracircngerea cu ajutorul şuruburilor

Soluţia prezintă următoarele avantaje

- biela nu mai necesită o bucşă din material antifricţiune icircn picior

- se reduc zgomotele icircn funcţionare faţă de soluţia cu bolţ flotant

- nu necesită ungerea piciorului bielei

- se micşorează dezaxarea bielei

Soluţia prezintă următoarele dezavantaje

- uzură neuniformă icircn umeri

- soluţie mai complicată a piciorului bielei la stracircngerea cu şuruburi

6

Asamblarea cu bolţ flotant este metoda cea mai utilizată deoarece asigură uzuri minime şi

uniforme atacirct pe lungime cacirct şi pe circumferinţă precum şi un montaj uşor Uzura redusă şi

uniformă se datorează faptului că vitezele relative icircntre suprafeţele icircncontact sunt aproximativ pe

jumătate comparativ cu celelalte metode de asamblare deoarece periodic bolţul execută şi o

rotaţie completă

Piesa a cărei tehnologie de fabricaţie şi recondiţionare se va proiecta este un bolţ flotant cu

secţiune constantă

3 MATERIALE

Bolţul icircn urma tratamentului termic trebuie să aibă un miez tenace pentru a rezista

solicitărilor cu şoc şi o duritate mare a suprafeţei exterioare pentru a rezista la uzură Oţelurile care

satisfac cel mai bine aceste cerinţe sunt oţelurile carbon de cementare şi oţelurile aliate de

cementare avacircnd ca elemente de aliere Cr Mo Ni Ti Mai rar se folosesc şi oţelurile de

icircmbunătăţire

Icircn acest caz s-a folosit oţelul aliat de cementare 21 TMC 12 avacircnd următoarele caracteristici

- compoziţia chimică

MARCA COMPOZIŢIA CHIMICĂ

C Si Mn Ti Cr

21 TMC 12 018 024 017037 080 110 00401 100130

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE

Semifabricatul boltului este o bara trasa de sectiune tubulara su plina in functie de

diametrul exterior Precizia semifabricatelor este mai icircnaltă calitatea suprafețelor este mai

bună ceea ce determină scăderea adaosurilor pentru prelucrarea mecanică și creșterea

coeficientului de utilizare a materialului

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 5: Proiect FRA

5

Fig 21

La stabilirea dimensiunilor bolţului trebuie avut icircn vedere ca diametrul exterior şi lungimea

acestuia să fie suficiente astfel icircncacirct presiunea ce se dezvoltă pe suprafaţa sa să nu depăşească

valorile 400-500 daNcm2 de la care ungerea se icircnrăutaţeşte Diametrul interior se determină din

condiţiile limitării deformaţiilor de icircncovoiere şi ovalizare

După felul icircmbinării cu biela şi pistonul există următoarele tipuri

- fix icircn piston şi liber icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi fix icircn piciorul bielei

- liber icircn piston şi liber icircn piciorul bielei (flotant )

Fixarea icircn piston se realizează prin şuruburi care străpung bolţul şi lăcaşul

Deşi se elimină ungerea prin umerii pistonului dezavantajele sunt mult mai mari Astfel există o

uzură neuniformă icircn porţiunea din bielă forţele de inerţie sunt mai mari şi se reduce rezistenţa

umerilor pistonului ca urmare a concentrării de tensiuni la marginea găurii

Fixarea icircn piciorul bielei se realizează prin

- montarea prin stracircngere situaţie icircn care se icircncălzeşte piciorul bielei pacircnă la 240 0C

astfel icircncacirct la răcirea piciorului se realizează stracircngerea

- secţionarea parţială a piciorului bielei şi realizarea unor umeri icircn zona de secţionare şi

stracircngerea cu ajutorul şuruburilor

Soluţia prezintă următoarele avantaje

- biela nu mai necesită o bucşă din material antifricţiune icircn picior

- se reduc zgomotele icircn funcţionare faţă de soluţia cu bolţ flotant

- nu necesită ungerea piciorului bielei

- se micşorează dezaxarea bielei

Soluţia prezintă următoarele dezavantaje

- uzură neuniformă icircn umeri

- soluţie mai complicată a piciorului bielei la stracircngerea cu şuruburi

6

Asamblarea cu bolţ flotant este metoda cea mai utilizată deoarece asigură uzuri minime şi

uniforme atacirct pe lungime cacirct şi pe circumferinţă precum şi un montaj uşor Uzura redusă şi

uniformă se datorează faptului că vitezele relative icircntre suprafeţele icircncontact sunt aproximativ pe

jumătate comparativ cu celelalte metode de asamblare deoarece periodic bolţul execută şi o

rotaţie completă

Piesa a cărei tehnologie de fabricaţie şi recondiţionare se va proiecta este un bolţ flotant cu

secţiune constantă

3 MATERIALE

Bolţul icircn urma tratamentului termic trebuie să aibă un miez tenace pentru a rezista

solicitărilor cu şoc şi o duritate mare a suprafeţei exterioare pentru a rezista la uzură Oţelurile care

satisfac cel mai bine aceste cerinţe sunt oţelurile carbon de cementare şi oţelurile aliate de

cementare avacircnd ca elemente de aliere Cr Mo Ni Ti Mai rar se folosesc şi oţelurile de

icircmbunătăţire

Icircn acest caz s-a folosit oţelul aliat de cementare 21 TMC 12 avacircnd următoarele caracteristici

- compoziţia chimică

MARCA COMPOZIŢIA CHIMICĂ

C Si Mn Ti Cr

21 TMC 12 018 024 017037 080 110 00401 100130

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE

Semifabricatul boltului este o bara trasa de sectiune tubulara su plina in functie de

diametrul exterior Precizia semifabricatelor este mai icircnaltă calitatea suprafețelor este mai

bună ceea ce determină scăderea adaosurilor pentru prelucrarea mecanică și creșterea

coeficientului de utilizare a materialului

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 6: Proiect FRA

6

Asamblarea cu bolţ flotant este metoda cea mai utilizată deoarece asigură uzuri minime şi

uniforme atacirct pe lungime cacirct şi pe circumferinţă precum şi un montaj uşor Uzura redusă şi

uniformă se datorează faptului că vitezele relative icircntre suprafeţele icircncontact sunt aproximativ pe

jumătate comparativ cu celelalte metode de asamblare deoarece periodic bolţul execută şi o

rotaţie completă

Piesa a cărei tehnologie de fabricaţie şi recondiţionare se va proiecta este un bolţ flotant cu

secţiune constantă

3 MATERIALE

Bolţul icircn urma tratamentului termic trebuie să aibă un miez tenace pentru a rezista

solicitărilor cu şoc şi o duritate mare a suprafeţei exterioare pentru a rezista la uzură Oţelurile care

satisfac cel mai bine aceste cerinţe sunt oţelurile carbon de cementare şi oţelurile aliate de

cementare avacircnd ca elemente de aliere Cr Mo Ni Ti Mai rar se folosesc şi oţelurile de

icircmbunătăţire

Icircn acest caz s-a folosit oţelul aliat de cementare 21 TMC 12 avacircnd următoarele caracteristici

- compoziţia chimică

MARCA COMPOZIŢIA CHIMICĂ

C Si Mn Ti Cr

21 TMC 12 018 024 017037 080 110 00401 100130

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE

Semifabricatul boltului este o bara trasa de sectiune tubulara su plina in functie de

diametrul exterior Precizia semifabricatelor este mai icircnaltă calitatea suprafețelor este mai

bună ceea ce determină scăderea adaosurilor pentru prelucrarea mecanică și creșterea

coeficientului de utilizare a materialului

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 7: Proiect FRA

7

Astfel grosimea semifabricatului va fi

mmDD patsemifabric )2170(

mmD atsemifabric 29128

mmD atsemifabric 29

Unde Dsemifabricat ndash diametrul semifabricatului

Dp ndash diametrul nominal al boltului

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE

PRELUCRARE A SEMIFABRICATULUI

O etapă importantă icircn proiectarea procesului tehmologic de prelucrare prin aşchiere o

reprezintă determinarea structurii procesului şi a numărului de operaţii

Numărul operaţiilor (fazelor) tehnologice necesare executării pieselor este icircn stracircnsă

legătură cu condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestora Operaţiile tehnologice se pot

grupa icircn operaţii de degroşare operaţii de finisare şi operaţii de netezire Icircn cadrul unui

proces tehnologic se pot prevedea operaţii din categoria celor arătatemai icircnainte sau se poate

renunţa complet la prescrierea unuia sau chiar a tuturor categoriilor de operaţii tehnologice

suprafaţa piesei rămacircnacircnd icircn starea rezultată din procesul de semifabricare

O corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci cacircnd se ţine seama atacirct de

condiţiile tehnice care asigură posibilitatea realizării lor cacirct şi din considerente economice

care asigură cheltuieli minime de fabricaţie

Un proces tehnologic bine icircntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de

succesiune a operaţiilor

- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui baze tehnologice sau baze de

măsurare pentru următoarele operaţii

- prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei

- finisarea acestor suprafeţe principale care se pot realiza concomitent cu

degroşarea

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 8: Proiect FRA

8

- degroşarea şi finisarea suprafeţelor auxiliare

- tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice)

- operaţii de netezire a suprafeţelor principale

-executarea operaţiilor conexe procesului tehnologic (cacircntăriri echilibrări etc)

- controlul tehnic al calităţii icircn unele situaţii pot fi prevăzute operaţii de control

intermediar după operaţiile de importanţă majoră pentru a evita icircn continuare folosirea unei

piese care nu este corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii

După stabilirea succesiunii operaţiilor şi fazelor este necesar a se alege metoda prin

care urmează a se realiza operaţia sau faza respectivă şi apoi să se determine numărul de

operaţii sau faze necesare realizării piesei finite

Alegerea metodei de prelucrare se face ţinacircnd seama de următorii factori

productivitatea maşinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice condiţiile tehnice

impuse piesei mărimea coeficientului de precizie total impus ce trebuie realizat icircn urma

prelucrării fiecărei suprafeţe icircn parte

Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia

p

sf

totalT

TK

Unde Tsf - toleranţa semifabricatului

Tp ndash toleranţa dimensiunii pentru suprafaţa respectivă de obţinut icircn urma

prelucrării

La alegerea metodei de prelucrare un rol important icircl are numărul operaţiilor ce trebuie

realizate şi indicii tehnico-economici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obţine prin combinarea diferitelor

metode de prelucrare pe diferite maşini-unelte

ntotal KKKKK 321

Unde n - numărul de operaţii (realizate prin diferite procedee) necesare executării

suprafeţei pentru a se obţine precizia impusă

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 9: Proiect FRA

9

Pentru suprafaţa Oslash 28+025 corespunzătoare diametrului exterior al boltului

- coeficientul de precizie total

mK total 909255

160

Se poate constata că rugozitatea impusă suprafeţei respective (Ra = 16 [m]) poate

fi realizată prin mai multe procedee Din toate icircnsă ţinacircnd seama de semifabricatul ales

precum şi de forma piesei merită a se lua icircn considerare strunjirea de finisare şi frezarea de

finisare

Dacă se consideră ca operaţie finală strunjirea de finisare şi dacă se impune condiţia

ca din operaţia să nu rezulte o tolerantă mai mare de 50 [m] se poate asigura un coeficient

de precizie egal cu

finisare

resemifinisa

lT

TK

mK l 545455

250

Uunde Tsemifinisare - toleranţa la operaţia precedentă stunjirii de finisare adică stunjirea de

semifinisare

Tfinisare - toleranţa obţinută la strunjirea fină şi care este egală cu toleranţa piesei

Pentru o strunjire de semifinisare coeficientul de precizie dacă se impune condiţia ca

din operaţia precedentă să nu rezulte o toleranţă mai mare de 400 [m] va fi egal cu

resemifinisa

rosare

T

TK

deg

2

mK 61250

4002

Se poate observa că cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu

21 KKKa

mKa 287615454

Configuraţia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroşare care asigură o

toleranţă la diametru egală cu Td = 400 [m] Icircn acest caz coeficientul de precizie va fi

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 10: Proiect FRA

10

rosare

finisare

T

TK

deg

3

mK 4400

16003

Coeficientul de precizie va fi in acest caz

321 KKKKtotal

mKtotal 121294613434

Aşadar se poate constata că precizia de prelucrare impusă se realizează dacă se

efectuează următoarele prelucrări prin aşchiere strunjirea de degroşare strunjirea de

semifinisare strunjirea de finisare

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

In construcţia de maşini pentru obţinerea pieselor cu precizia necesara si calitatea

suprafeţelor impuse de condiţiile funcţionale este necesar de obicei ca de pe semifabricat

sa se indepărteze prin aşchiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare

Determinarea adaosurilor de prelucrare este stracircns legată de calculul dimensiunilor

intermediare si al dimensiunilor semifabricatului Pe baza dimensiunilor intermediare se

proiectează dispozitivele pentru prelucrări pe maşini unelte verificatoarele de tipul calibrelor se

stabilesc dimensiunile sculelor aşchiatoare la operaţiile (fazele) succesive de prelucrare a găurilor

burghiu lărgitor alezor etc Dimensiunile calculate ale semifabricatului servesc la proiectarea

matriţelor modelelor pentru execuţia formelor de turnare cutiilor de miezuri etc Stabilirea unor

valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei

semifabricatelor si al consumurilor specifice ale materialelor precum şi al regimurilor de aşchiere

şi normelor tehnice de timp pentru operaţiile de prelucrare mecanică prin aşchiere

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmatoarele metode

1 metoda experimental-statistică

2 metoda de calcul analitic

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 11: Proiect FRA

11

Prin metoda experimental-statistică adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor

standarde normative sau tabele de adaosuri alcătuite pe baza experienţei uzinelor sau a unor date

statistice

11 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI

DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL

BOLT LA COTA Oslash28+025

Pentru strunjirea de finisare ( operaţia precedentă este strunjirea de degroşare )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1250

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Pentru piesele din fontă S se exclude din calcul dupa prima operație de prelucrare

mmi 01

Eroarea de fixare ε in cazul stracircngerii pe o suprafața prelucrată icircntr-o mandrina

pneumatică

mm5801

Valoarea adaosulul de prelucrare minim 2Apimin pentru operația anterioara

mmApi 1805024022 min

Toleranța operației precedente(strunjire de degroșare) Ti-1 icircn treapta 11 de precizie este

mmTi 2501

Diametrul maxim al suprafeței finite dimax este

mmTdd iii 1max

mmdi 97527025028max

mmdi 97527max

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 12: Proiect FRA

12

Diametrul minim al suprafeței icircnainte de operația de finisare di-1min este

mmTRdd izii i 11 1min

mmdi 37528250125028min1

Se rotunjește mm 285=d=dnommin 1-i1-i

Diametrul maxim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1max

mmTd ii 11-i1 nommaxd

mmdi 7528250528max1

Diametrul minim al suprafeței inainte de operația de degroșare di-1min

mmTd ii 11-i1 nommind

mmdi 2528250528min1

Astfel operația de strunjire de degroșare se va face la cota Oslash 25013

Adaosul de prelucrare nominal real 2Apinom este

mmddA iipinom minmax 112

mmAnompi 50252875282

Pentru strunjirea de degroşare ( suprafaţa precedentă este icircn stare brută )

Valorile rugozității obținute icircn operația precedentă

mmRiz 1800

1

Valorile deplasării cutitelor Si-1 de strung pentru clasa a doua de precizie

mmSi 01

Abaterea spațiala remanentă dupa strunjirea de degroșare ρ

mmsf 050

Unde ρsf - abaterea spațiala a axei semifabricatului

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 13: Proiect FRA

13

mmlyaxsf

22

Unde ρax=δh ndash abaterea de la grosimea pererelui semifabricatului ρax=δh=1 [mm]

δy ndash icircnclinarea axei brute δy=03hellip1 [mm]

l ndash lungimea semifabrucatului l=50 [mm]

msf 0008150701022

Astfel

mm05000081050

Eroarea de fixare ε

mmK ind 12

mm08500505800602

Adaosul minim pentru strunjirea de finisare Apimin

mm

SRA

iizi

pi

3

2

2

2

111

min 102

22

mmApi 1090

2

08500502016002 22

min

Adaosul maxim de material pentru strunjirea de finisare Apimax

mmSRA sfzizipi

2

1

2

11max 22

mmApi 3925800008120402 22

max

Diametrul nominal al semifabricatului dnom

mmAAdd ipiinom max1 2max

mmdnom 78331392228

Pe desenul semifabricatului se icircnscrie cota Oslash 17833

Adaosul de prelucrare nominal real este

mmddA inompinom max12

mmApinom 035752878332

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 14: Proiect FRA

14

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE

12 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE

DEGROȘARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash 30

407833

a) Principii şi noţiuni de bază

Pentru ca aşchierea metaleleor să aibă loc sunt necesare două mişcări mişcarea

principală de aşchiere şi mişcarea secundară de avans La racircndul ei mişcarea de avans poate

fi executată printr-o mişcare sau prin mai multe mişcări

La strunjire mişcarea principală de aşchiere este rotirea piesei iar mişcarea de

avans este mişcarea de translaţie a cuţitului Strunjirea poate fi exterioară şi interioară

Elementele componente ale regimului de aşchiere sunt

1 Adacircncimea de aşchiere t care este definită ca mărimea tăişului principal aflat icircn

contact cu piesa de prelucratmăsurată perpendicular pe planul de lucru

2 Viteza de aşchiere v care este definită ca viteza la un moment dat icircn direcţia

mişcării de aşchiere a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei

3 Avansul s care este determinat de obicei icircn mm la o rotaţie a piesei sau sculei

b) Alegerea sculei

Industria constructoare de maşini foloseşte icircn marea majoritate a lucrărilor de

strunjire cuţite prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice excepţie făcacircnd strunjirea unor

profile sau a unor aliaje speciale

Pentru strunjirea de degroșare se alege un cuţit icircncovoiat pentru degroşat Cuţit

16x16 STAS 6377 ndash 89 P10 cu următoarele caracteristici

- secţiunea cozii hxb=16x16

- L = 110 mm H = 16 [mm] c = 8 [mm] şi rε = 04 [mm]

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 15: Proiect FRA

15

- Plăcuţă A1 - 10 STAS 6373 1-86 P10 cu următoarele caracteristici

l = 10 [mm]

t = 6 [mm]

S = 4 [mm]

r = 4 [mm]

Unghiul de atac principal χ 0 = 45[]

Unghiul de atac secundar χ 0

1 = 18[]

Unghiul de icircnclinare al tăişului principal λ 0

1 = 6[]

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere

mmA

tpinom

6713

035

3

2

d) Alegerea avansului

Icircn cazul lucrărilor de strunjire valoarea avansului depinde de

- Rezistenţa corpului cuţitului

- Rezistenţa plăcuţei din carburi metalice

- Eforturile admise de mecanismele de avans ale maşinii-unelte

- Momentul de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a maşinii-

unelte

- Rigiditatea piesei de prelucrat a maşinii ndash unealtă şi a dispozitivelor

- Precizia precisă a piesei

- Calitatea suprafeţei prelucrate

Primii patru factori influenţează alegerea avansului icircn special la prelucrarea de

degroşare iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare şi finisare

Rigiditatea piesei a maşiniindashunealta şi a dispozitivelor influenţează alegerea

avansului atacirct icircn cazul strunjirii de degroşare cacirct şi la cea de finisare

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 16: Proiect FRA

16

Se alege valoarea următoare pentru avans

s = 012 [mmrot]

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei corpului cuţitului

- pentru cuţite de secţiune pătrată

s = ][)(33

11

4

rotmmHBtC

LhhbY

nXi

Unde x1y1 ndash exponenţii adacircncimii şi avansului de aşchiere x1 = 1 şi y1 = 1

HB = 217 ndash duritatea materialului de prelucrat

n1 ndash exponentul durităţii materialului de prelucrat n1 = 1

t ndash adicircncimea de aşchiere t = 196 [mm]

C4 ndash coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei

aşchietoare C4 = 357

b = 16 [mm] - lăţimea secţiunii cuţitului

h = 16 [mm] - icircnălţimea secţiunii cuţitului

L= 15h = 24 [mm] - lungimea icircn consolă a cuţitului

rotmms 620217262735

24161616333

Se observă că avansul obţinut este mai mare decacirct cel recomandat

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei din aliaj dur

Icircn cazul strunjirii cu cuţite cu unghi de atac principal χ = 45[] această verificare se

va face cu formula

mRt

Cs

30

8138 pentru Rm gt 600[Nmm

2]

Unde t = 196 [mm] - adncimea de aşchiere

Rm = 98 [daNmm2

] - rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de

prelucrat

C = 4 [mm] - grosimea plăcuţei din carburi metalice

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 17: Proiect FRA

17

rotmms 85098961

43830

81

Verificarea avansului din punct de vedere al rigidităţii piesei

Această verificare se face numai pentru piese lungi LDgt7

Icircn cazul pistonului LD = 07 nu mai este necesară icircn acest caz

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii-unelte

Deoarece această verificare se face numai pentru secţiuni mari ale aşchiei nu mai

este necesară icircn acest caz

e) Determinarea vitezei de aşchiere

Icircn cazul strunjirii longitudinale viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia

min][)200(

87654321 mKKKKKKKKHBStT

Cv

nYvXvm

v

Unde C4 - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se

prelucrează şi ale materialului sculei aschietoare C4 = 97

x v y v - exponenţii adacircncimii de aşchiere şi avansului x v = 006 şi y v = 03

T = 90 [min] - durabilitatea sculei aşchietoare

m - exponentul durabilităţii m = 0125

t = 196 [mm] - adacircncimea de aşchiere

HB = 217 - duritatea materialului de prelucrat

n = 175 - exponentul durităţii materialului de prelucrat

Prin coeficientul k 1 se ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k 1 =

3020

q

Unde q = 256 [mm2

] - suprafaţa secţiunii transversale

= 008 - coeficient icircn funcţie de materialul de prelucrat

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 18: Proiect FRA

18

93403020

256080

1

k

Prin coeficientul k 2 se ţine seama de influenţa unghiului de atac principal

q

k

452

Unde q - exponent icircn funcţie de natura materialului de prelucrat Pentru oţeluri

prelucrate cu carburi metalice q = 03

145

4530

2

k

Prin coeficientul k 3 se ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar 1

090

1

3

ak

1 = 18

a = 15

984018

15090

4

k

Prin coeficientul k 4 se ţine seama de influeţa razei de racordare a vacircrfului cuţitului

24k rsquo

= 4 mm

=01 - exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat

k 4 = 1071

Prin coeficientul k 5 se ţine seama de influnţa materialului din care este

confecţionată partea aşchietoare a sculei

Astfel k 5 = 1 pentru plăcuţa P 10

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 19: Proiect FRA

19

Prin coeficientul k 6 se ţine seama de materialul de prelucrat

k 6 =09

Prin coeficientul k 7 se ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor

k 7 = 095 - pentru materiale laminatela cald normalizate

Prin coeficientul k 8 se ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului

k 8 = 1 - pentru oţel fără ţunder

Prin coeficientul k 9 se ţine seama de forma suprafeţei de degajare

k 9 = 1

min2451119509010711984019340

200

2174065190

97751

300601250

mv

min5058228143

245110001000rot

D

vn

Din caracteristicile maşinii unelte SN 450 aleg

min400 rotnr

Rezultă viteza reală de aşchiere

min18351000

mnD

v rr

f) Puterea efectivă

Se calculează cu relaţia N e = ][6000

KWVFz

daNF

HBStCF

z

nYX

z

251121740651735

111

4

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 20: Proiect FRA

20

kWNe 9926000

18352511

13 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT

LA COTA Oslash28+025

- adacircncimea de aşchiere

mmAp

t 11202

2250

2

2

- alegerea avansului și a vitezei

s = 025 [mmrot]

v = 256 [mmin]

Fz = 18 [daN]

Ne = 090 [kW]

Kv 1 = 045

K F = 143 şi K N = 065

Icircn funcţie de durabilitate Te = 120 [min] se corectează cu Kv 2 =09

min6810321 mvKvKvvr

daNFKFz Zfr 7425

kWNKNe eNr 590

min65117828143

6810310001000rot

D

vn r

Din caracteristicile maşinii ndash unelte SN 450 se alege

n r = 800 [rotmin]

Rezultă viteza reală

min37701000

mnD

v rr

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 21: Proiect FRA

21

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii icircn

condiţii tehnico-organizatorice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor

mijloacelor de producţie

Stabilirea normei tehnice de timp pentru operaţia cu următoarele faze

a Orientarea şi fixarea semifabricatului

1 strunjire cilindrică exterioară de degroşare la Oslash 30

407833

2 strunjire cilindrică exterioară de finisare la Oslash 25028

b Desprins semifabricatul

A Faza 1

a) Determinarea timpului de bază T b

T b = [min]21

ns

llLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 400 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

52)250(1 gt

tl [mm]

521 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]111400120

152501

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 22: Proiect FRA

22

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

tpd = 022 [min]

Icircn acest caz se va lua

- pentru prinderea semifabricatului [min]1403

2220 pt

- pentru desprinderea semifabricatului [min]080140220 pdpd ttt

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min] - pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 010 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

1t = 004 [min] - pentru deplasarea saniei principale

2t = 005 [min] - pentru deplasarea saniei transversale

3t = 007 [min] - pentru deplasarea saniei port-cuţit

4t = 005 [min] - pentru aşezarea şi icircndepărtarea apărătoarei contra aşchiilor

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 23: Proiect FRA

23

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 010 + 021 + 025 = 056 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min02201002111002 bdt Tt

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0190100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min04101003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min8511

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 24: Proiect FRA

24

i) Timpul normat pe operaţie

min7111 nTTT piun

min726

6711 nT

B Faza 2

a) Determinarea timpului de bază Tb

T b = [min]21

ns

LLLi

- de la calculul regimului de aşchiere au rezultat următoarele valori pentru

s = 012 [mmrot]

n = 800 [rotmin]

i = 1

L = 50 [mm]

)250(1 gt

tl [mm]

11 l [mm]

1)51(2 l [mm]

T b = [min]540800120

11501

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd

Icircn acest caz se va lua tpd = 0 [min] deoarece operaţia de prindere desprindere se

execută o singură dată şi a fost specificat la faza 1

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 25: Proiect FRA

25

c) Determinarea timpului ajutător Ta

- din normative se aleg următorii timpi ajutători

1at - timpul ajutător pentru comanda maşinii la prelucrarea pe strunguri

normale

1t = 003 [min] - pentru aproprierea sau retragerea sculei de piesă

2t = 003 [min] - pentru potrivirea sculei de dimensiune

3t = 002 [min] - pentru cuplarea avansului

4t = 002 [min]- pentru cuplarea sau decuplarea mişcării de rotaţie a axului

principal

5t = 007 [min] ndash pentru rotirea port-cuţitului

1at = 003 + 003 + 002 + 002 = 017 [min]

2at - timpul ajutător legat de fază la prelucrarea pe strunguri normale

2at = 004 + 005 + 007 + 005 = 021 [min]

3at - timpul ajutător pentru măsurători de control

2503 at [min]

Ta = 1at + 2at + 3at = 017 + 021 + 025 = 063 [min]

d) Determinarea timpului de deservire tehnică

min12010025201002 bdt Tt

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 26: Proiect FRA

26

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică

min0130100)( abdo TTt

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti

min03201003)( abon TTt

g) Timpul unitar pe operaţie

min3121

1

u

dponoddtabu

T

ttttTTT

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi

Tpi=6 [min]

i) Timpul normat pe operaţie

min35211 nTTT piun

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 27: Proiect FRA

27

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL

Necesarul de forţă de muncă trebuie să asigure deservirea tuturor locurilor de muncă

şi executarea operaţiilor Valoarea numărului de muncitori este icircn deplină concordanţă cu

volumul de muncă ce trebuie prestat de aceştia care rezultă din normele tehnice de timp icircn

produs cu numărul de piese prelucrate

Pentru o evaluare cacirct mai exactă a acestora se vor analiza mai icircntacirci următoarele

cerinţe din cadrul proiectarii unui proces tehnologic

- Calculul ritmului liniei tehnologice

- Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului

- Sincronizarea operaţiilor

14 Calculul ritmului liniei tehnologice

Fondul real de timp Fr icircn care trebuie să se realizeze planul de producţie prevăzut se

determină din fondul de timp nominal

Fondul de timp nominal Fn reprezintă numărul de ore de lucru ale utilajului care poate fi

folosit icircntr-un număr determinat din zilele calendaristice de lucru şi un număr dat de

schimburi de lucru

Dacă se scad zilele de odihnă şi sărbătorile legale atunci numărul de zile lucrătoare dintr-un

an este 240

Fondul de timp anual pentru un singur schimb de lucru este oreFn 19208240

Cunoscacircnd fondul de timp nominal se poate determina fondul de timp real

Fondul de timp real reprezintă timpul total icircn care utilajul este folosit efectiv şi se determină

icircnmulţind fondul de timp nominal cu un coeficient kp care ţine seama de pierderile de timp

de lucru consumate cu reparaţiile capitale parţiale care se execută nu icircn timpul liber ci icircn

timpul normal de lucru al schimbului respectiv

Deci fondul de timp real este egal cu

kpFnFr

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 28: Proiect FRA

28

Valoarea coeficientului kp variază icircntre 094hellip097 icircn funcţie de complexitatea

utilajului respectiv şi de numărul de schimburi icircn care se lucreză cu utilajul pentru care se

determină fondul de timp real

Astfel fondul de timp real anual al unei singure unităţi de utilaj este pentru un

singur schimb de lucru

FrI=1920094 = 1800 [ore]

Planul de producţie pentru piesă este

Pfp = 70000240 = 29166 [piesezi]

Condiţia de bază care trebuie icircndeplinită la proiectarea proceselor tehnologice pe

linii tehnologice cu flux continuu constă icircn efectuarea fiecărei operaţii icircntr-un timp de lucru

egal sau cu foarte puţin mai mic decacirct ritmul de lucru al liniei tehnologice

Mărimea ritmului de lucru al liniei tehnologice se determină ca fiind cacirctul raportului

dintre fondul real de timp Fr şi planul de producţie Pfp de piese care trebuie executat adică

buc

Rlmin541

70000

601800

11 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea

operaţiilor

Una din problemele cele mai importante care stau la baza aplicării proceselor

tehnologice icircn flux continuu este asigurarea identităţii timpilor de lucru pe bucată şi operaţie

cu ritmul liniei tehnologice

După ce procesul tehnologic a fost proiectat şi calculat timpul de lucru pe bucată

pentru fiecare operaţie trebuie să se facă corectările necesare icircn scopul sincronizării

operaţiilor adică a asigurării egalităţii sau multiplităţii timpilor de bază de maşină pentru

fiecare operaţie cu ritmul liniei tehnologice In felul acesta toate utilajele din linie vor fi

icircncărcate uniform şi se va evita mersul icircn gol la vreunul din locurile de muncă

Sincronizarea operaţiilor este una din cele mai complexe şi de mare răspundere

probleme tehnologice care apare la proiectarea proceselor tehnologice

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 29: Proiect FRA

29

Sincronizarea operaţiilor se poate realiza prin următoarele căi

- regruparea fazelor sau a trecerilor icircn cadrul operaţiilor

- trecerea unor faze dintr-o operaţie icircn alta

- executarea operaţiilor cu timpul de lucru pe bucată mai mare decicirct ritmul liniei

pe maşini cu o productivitate mai ridicată decacirct cele prevăzute iniţial

- folosirea sculelor combinate pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe

dintr-o singură trecere

- reducerea timpului auxiliar de fixare şi desfacere a piesei prin mecanizarea sau

automatizarea dispozitivelor respective

- schimbarea regimurilor de aşchiere

- reducerea adaosurilor de prelucrare pe semifabricate

- deservirea simultană a mai multor maşini de către un singur muncitor

Icircn cazul operaţiilor a căror normare tehnică de timp s-a făcut icircn capitolul 8 s-au

obţinut următorii timpi

- timpul normat pentru operaţia de strunjire de degroșare a pistonului

min721 nT

- timpul normat pentru operaţia de finisare a pistonului

min3522 nT

- coeficientul de icircncărcare al utilajului

l

nu

R

T 11

251162

721 u

l

nu

R

T 22

081162

3522 u

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 30: Proiect FRA

30

- coeficientul de icircncărcare al muncitorului

1

1

n

lm

T

R

8072

1621 m

2

2

n

lm

T

R

920352

1622 m

Icircntrucacirct coeficienţii rezultaţi sunt subunitari se trage concluzia că pentru cele două

operaţii este nevoie de cate un muncitor

Pentru icircntreg procesul tehnologic este necesar ca muncitorii să fie repartizaţi pe

meserii dar mai ales pe categorii de calificare icircn funcţie de care le sunt repartizate lucrări

mai mult sau mai puţin complexe

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 31: Proiect FRA

31

BIBLIOGRAFIE

[1] Maricnaș D 1982 Fabricarea Si Repararea Autovehiculelor Rutiere Editura Didactică

și Pedagogică București

[2] Picoș C și alţii 1979 normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Volumul I

Editura Tehnică Bucureşti

[3] Picos C 1992 Proiectarea Tehnologica De Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Editura Universitală Chisinau

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 32: Proiect FRA

32

CUPRINS

1 DESCRIEREA BOLȚULUI 3

2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE 4

3 MATERIALE 6

4 IDENTIFICAREA SUPRAFEȚELOR SPECIFICE 6

5 STABILIREA NECESARULUI DE OPERAȚII DE PRELUCRARE A

SEMIFABRICATULUI 7

6 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 10

61 CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE ȘI DIMENSIUNILOR

INTERMEDIARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash13+025 11

7 CALCULUL REGIMURILOR DE AŞCHIERE 14

71 CALCULUL REGIMULUI DE AȘCHIERE LA STRUNJIREA DE DEGROȘARE

PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA Oslash 30

407818

14

a) Principii şi noţiuni de bază 14

b) Alegerea sculei 14

c) Alegerea adacircncimii de aşchiere 15

d) Alegerea avansului 15

e) Determinarea vitezei de aşchiere 17

f) Puterea efectivă 19

72 STRUNJIREA DE FINISARE PENTRU SEMIFABRICATUL BOLT LA COTA

Oslash13+025 20

8 STABILIREA NORMELOR DE TIMP 21

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 33: Proiect FRA

33

A Faza 1 21

a) Determinarea timpului de bază T b 21

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 22

c) Determinarea timpului ajutător Ta 22

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 23

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 23

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 23

g) Timpul unitar pe operaţie 23

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 23

i) Timpul normat pe operaţie 24

B Faza 2 24

a) Determinarea timpului de bază Tb 24

b) Determinarea timpului de prindere şi desprindere tpd 24

c) Determinarea timpului ajutător Ta 25

d) Determinarea timpului de deservire tehnică 25

e) Determinarea timpului de deservire organizatorică 26

f) Determinarea timpului de odihnă şi necesităţile fireşti 26

g) Timpul unitar pe operaţie 26

h) Determinarea timpului de pregătire icircncheiere Tpi 26

i) Timpul normat pe operaţie 26

9 IDENTIFICAREA NECESARULUI DE PERSONAL 27

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32

Page 34: Proiect FRA

34

91 Calculul ritmului liniei tehnologice 27

91 Calculul coeficientului de icircncărcare a utilajului şi sincronizarea operaţiilor 28

BIBLIOGRAFIE 31

CUPRINS 32


Recommended