ASE F ACUL T A TEA DE MANAGEMENT CREDITUL COLECTIV DE LUCRU: 1.PARPALA SORINA 2.PEIA EMILIA 3.P ANA ALINA 4.PARASCA MIHAELA CAPITOLUL 1 O bancă, ca orice altă întreprindere este o afacere!ar orice afacere treb"ie să #enere$e pro%t, pentr" a s"s&ine propria sa de$'oltare (i cre(ter e, dar în acela(i ti)p, să atin#ă o po$i&ie %nanciară p"ternică (i si#"ra*rincipala acti'itate a băncii este +să c")pere (i să 'îndă +, aceasta %ind esen&a ei, pentr" a reali$a pro%tO bancă c")pără bani, prin atra#erea
O bancă, ca orice altă întreprindere este o afacere !ar oriceafacere treb"ie să #enere$e pro%t, pentr" a s"s&ine propria sde$'oltare (i cre(tere, dar în acela(i ti)p, să atin#ă o po$i&ie%nanciară p"ternică (i si#"ra *rincipala acti'itate a băncii
depo$itelor clien&ilor, (i îi 'inde, prin oferirea creditelor Ceeace sa c")părat de bancă repre$intă pasi'"l ei, ceea ce sa'înd"t repre$intă, acti'"l ei
DEFINITIE
Credit"l este o opera&i"ne econo)ică prin care debitor"lob&ine de la creditor res"rse băne(ti i)ediat "tili$abile însc-i)b"l pro)isi"nii ca, la date con'enite, să facă
ra)b"rsarea (i să plătească dob.ndaCredit"l apare ca o rela&ie între doi a#en&i econo)ici, al căreobiect îl constit"ie transfer"rile )onetare le#ate de "tili$area"nor s")e î)pr")"tate
Mai )"lt de atat,credit"l,in #eneral, se face printr"ni)pr")"t in bani c" o dobanda stabilita in f"nctie de risc"l p
care sil as")a creditor"l sa" de rep"tatia debitor"l"i
CAPITOLUL 2
AD"pa c" a) sp"s )ai s"s,odata l"at "n i)pr")"t sa"oferit,treb"ie sa l"a) in 'edere si riscurile pe care acesta lepoate ad"ce/
Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intar$ieplatii sa" a incapacitatii de plata datorata con0"nct"rii,di%c"ltatilor sectoriale sa" de%cientelor i)pr")"tat"l"i
*entr" pre'enirea risc"l"i treb"ie sa se anali$e$e debitor"lprin pris)a cerintelor respectarii raport"l"i de credit s"b
capacitatea de ra)b"rsare2, 0"ridice 1for)a 0"ridica, le#at"ri 0"ridice c" alte %r)e2 *re'enirea risc"l"i este strict le#ata deproced"rile de #arantare a i)pr")"t"l"i
3iitorii creditori s"nt instiintati despre calitatea pro)isi"nii dera)b"rsare si isi pot l"a )as"ri de pre'enireDe re#"la,canddebitor"l an"ntat anticipat intar$irea,creditor"l poateaccepta,dar in conditia ne#ocierii reesalonarea credit"l"iCelcare ia "n credit poate a0"n#e in sit"atia de a n" ra)b"rsacredit"l in ca$"l in care pre$inta fali)ent,dispare inc"nostiinta de ca"$a
Riscul de imobilizare s"r'ine la banca, sa" la detinator"lde depo$ite, care n" este in )as"ra sa satisfaca cereriletit"larilor de depo$ite, din ca"$a "nei #esti"ni precare acreditelor acordate
Ca"$ele acest"i risc se #ăsesc, în principi", în con0"nct"raecono)icănefa'orabilă ce poate cond"ce la di%c"ltă&i %nanciare pentr"a#en&ii econo)ici/re4"5"l proces"l"i de econo)isire, lipsa)i0loacelor de plată la debitori (a 6n afara de aceasta, înc-iar condi&iile "nei con0"nct"ri econo)ice fa'orabile, risc"lse poate prod"ce datorită "nor ca"$e ce &in de)ana#e)ent"l %nanciar necoresp"n$ător %e la ni'el"l bănci%e la ni'el"l debitorilor acesteiaLa ni'el"l băncii, )ana#e)ent"l %nanciar necoresp"n$ător
însea)nă acceptarea "nor opera&i"ni riscante de creditarecare #enerea$ăcredite neperfor)ante, ins"%cienta c"noa(tere a sit"a&iei%nanciare a debitorilor,dia#nostic"l %nanciar defect"os aldebitor"l"i, aprecierea incorectă a raport"rilorde scaden&e
între opera&i"nile acti'e (i cele passi'eLa ni'el"l debitorilor,)ana#e)ent"l %nanciar necoresp"n$ător
însea)nă, printre altele, "tili$area nee%cientă a creditelor,der"larea acti'ită&ii proprii în condi&ii de e%cien&ă scă$"tă,"tili$area creditelor în acti'ită&i nead"cătoare de pro%t sa" î0oc"ri de b"rsă
credit (i acoperă orice scop al debitor"l"i, în condi&iile stabilic" banca Ca atare e5istă o )are 'arietate de credite bancarcare se deosebesc între ele d"pă obiect"l credit"l"i, d"pă#aran&ia oferită, d"pă se$onalitatea (i alte criterii
Dease)enea ,acordarea credit"l se face in an")ite conditii
*entr" consi)tirea tran$actiei, respecti' acordarea credit"l"icreditor"l treb"ie sasi asi#"re o b"na infor)are sidoc")entare pentr" e'itarea risc"l"i !n acest sens, bancile
creea$a "n cadr" propri" de infor)are si doc")entare pentrst"dierea capacitatii de plata si, respecti', a potential"l"iecono)ic al %r)elor
Acord"rile de credit s"nt conse)nate, in )area lor )a0oritateprin inscris"ri, instr")ente de credit a caror for)a depre$entare i)plica aspecte )"ltiple sidiferentiateTransferabilitatea intr")entelor de credit poate
a'ea loc direct intre in'estitori sa" indirect, in cadr"l pietelorde capital si %nanciare Transfer"l direct este desfas"rat deobicei, in cadr"l raport"rilor directe de credite pri'indcirc"latia ca)biei, a cec"l"i, in ti)p ce obiect al pietelor%nanciare s"nt obli#atiile stat"l"i
Acordarea de credite in f"nctie de personae 0"ridice:%$ice arene'oie de o anali$a econo)ic%nanciara a acti'itariilorclient"l"i
%nanciare a "nei entită&i econo)ice din afara sector"instit"&iilor de credit se reali$ea$a pe ba$ă de p"ncta0 atrib""nor factori cantitati'i (i calitati'i Factorii cantitati'i se 'referi în principal la "r)ătorii indicatori, acolo "nde ace(t
pot % deter)ina&i/ lic-iditate, sol'abilitate, pro%tabilitate risc, incl"si' risc"l 'al"tar Factorii calitati'i se 'or referi cp"&in la aspecte le#ate de )od"l de ad)inistrare a entităecono)ice anali$ate, de calitatea ac&ionariat"l"i, de #aran&ipri)ite 1altele dec.t cele care s"nt acceptate la di)in"aree5p"nerii fa&ă de debitor2, de condi&iile de pia&ă în caaceasta î(i desfă(oară acti'itatea 6n "r)a acestor e'al"ă
creditele 'or % incl"se în "r)ătoarele cate#orii/
c$&e"ri$ A/ perfor)an&e foarte b"ne, care per)ac-itarea la scaden&ă a datoriei, c" )en&inereacestor perfor)an&e,
c$&e"ri$ / perfor)an&e foarte b"ne, dar fără certit"dinpe o perspecti'ă )edie,
c$&e"ri$ C/ perfor)an&e %nanciare satisfăcătoare, c
tendin&e de înră"tă&ire8 c$&e"ri$ D/ perfor)an&e %nanciare scă$"te (i ciclice8 c$&e"ri$ E/ pierderi (i incapacitatea ra)b"rsării
6n ca$"l clientelei din sector"l instit"&iilor de credperfor)an&a %nanciară 'a % încadrată în cate#oria A
6n c$ul *ers"$!el"r 0ice perfor)an&a %nanciară 'a încadrată în cate#orii de la A la E, potri'it criteriilor stabili
de instit"&iile de credit prin nor)e interne *erfor)an%nanciară a persoanelor %$ice n" 'a p"tea % încadrată cate#oria A dec.t dacă, pentr" oricare dintre î)pr")"t"ril"ate, persoanele respecti'e disp"n de 'enit"ri certe ccaracter de per)anen&ă, e5pri)ate în aceea(i )onedă c" cea î)pr")"t"l"i, al căror ni'el, în "r)a ded"cerii t"t"rcelorlalte obli#a&ii de plată 1indiferent de )oneda de5pri)are2, să per)ită ra)b"rsarea la ter)en a %ecărei ra
1principal (i dob.ndă2 6n orice altă sit"a&ie în care n" es îndeplinită condi&ia de )ai s"s, perfor)an&a %nanciară 'a
încasat repre$ent.nd 'enit"ri (i s")ele de plătit repre$ent.n î)pr")"t"ri (i:sa" alte obli#a&ii de plată*re$entă) în contin"are "n siste) de indicatori care pot %folosi&i la încadrarea persoanelor 0"ridice în "na din cate#orii
de )ai s"s Se a" în 'edere )ai )"lte criterii, pentr" %ecarestabilind"se "n p"ncta0, iar pe ba$a notei totale se reali$ea$clasi%carea creditelor
î)pr")"t (i debitor"l < cel care ia banii c" î)pr")"t
2 Pr"/isiu!e$ +e r$/%urs$re repre$intăan#a0a)ent"l debitor"l"i de a ret"rna s")a î)pr")"tatăla data:datele con'enite c" creditor"l =a)b"rsarea sepoate face inte#ral la o an")ită dată sa" se poate facee(alonat la date con'eniteFiind o pro)isi"ne,ra)b"rsarea pres"p"ne risc"ri pentr" creditor, %e căacesta este o bancă, %e că este "n dep"nător care (iaconstit"it depo$ite la o bancă
3 Ter/e!ul +e r$/%urs$re sa" scaden&a este data lacare se con'ine
între s"biec&i ret"rnarea s")ei î)pr")"tate Scaden&apoate % "nică sa" )"ltiplă
ter)enele pot % /foarte sc"rte 1o noapte,o $i2,
sc"rte )edii 1;> ani2, l"n#i 1>;@;> ani2foarte l"n#i 1?@H@ de ani (i
Garantarea credit"l"i este le#ată de a)bele proble)e)en&ionate, dar este direc&ionată în %nal pentr"acoperire, adică pentr" crearea "nei posibilită&i certe derec"perare a pierderii 1total sa" )ăcar par&ial2 în ca$"l încare risc"l sa prod"s
6n confor)itate c" Nor)ele Metodolo#ice nr ;? din
??@?@@? 1c" )odi%carile si co)pletarile "lterioare2,"r)ătoarele cate#orii de #aran&ii constit"ite pot di)in"ae5p"nerea băncii fa&ă de entitatea de risc/; $r$!(ii *ers"!$le se referă la #aran&ii f"rni$ate deter&i 1de e5e)pl"/ ca"&i"nea, a'al"l etc2 (i, în f"nc&ie decaracteristicile pe care le pre$intă, pot % încadrate d"păc") "r)ea$ă/a2 #aran&ie e5presă protec&ia f"rni$ată de #aran&ie este
le#ată în )od clar de e5p"neri ce pot % identi%cate c"e5actitate sa" de "n portofoli" de e5p"neri clar deli)itat,astfel înc.t #rad"l de acoperire al protec&iei este clarde%nit (i n" poate % p"s la îndoială8b2 #aran&ie ire'ocabilă în afara nerespectării de cătrec")părător"l protec&iei a obli#a&iei de a plăti la scaden&ă
an"le$e "nilateral #aran&ia sa" ar p"tea să cond"că lacre(terea cost"l"i efecti' al #aran&iei8c2 #aran&ie necondi&ionată contract"l prin care estef"rni$ată protec&ia n" con&ine nicio cla"$ă as"pra căreia
c")părător"l protec&iei 1instit"&ia de credit2 n" de&inecontrol"l, care să îl î)piedice pe #arant să %e obli#at săplătească în ter)en de )a5i)") ;> $ile calendaristice,
în ca$"l în care obli#at"l principal n" ac-ită la ter)enplata scadentă:plă&ile scadente82. $r$!(ii re$le se referă la b"n"ri corporale sa"necorporale pri)ite în #aran&ie pentr" opera&i"nilereali$ate c" alte instit"&ii de credit sa" c" clientela din
afara sector"l"i instit"&iilor de credit 1de e5e)pl"/ipoteca, #a0"l c" deposedare, incl"si' depo$it"l colateral,#a0"l fără deposedare etc283. $r$!(ii i!&ri!seci se referă la #aran&ii incl"se încaracteristicile opera&i"nii înse(i (i care n" fac obiect"l
înre#istrării în post"rile din afara bilan&"l"i 1de e5e)pl"/'alorile pri)ite în pensi"ne si)plă, titl"ri pri)ite înpensi"ne li'rată etc2
Re(i!ere$ pres"p"ne că "n creditor poate re&ine "n b"ncorporalproprietate a debitor"l"i p.nă c.nd acesta î(i stin#eco)plet datoria =e&inerea se poate face n")aicondi&ionat/
b"n"l respecti' să aibă le#ăt"ră c" datoria8 datoria să %e certă (i e5i#ibilă
@$ul pres"p"ne că debitor"l î(i #arantea$ă datoria c" "nb"n al să" pe
care îl re)ite sa" n" în )od efecti' creditor"l"i *ri)asol"&ie este gaj cu deposedare 1în care ca$ creditor"lpoate solicita "n titlu de gajare2, iar a do"a gaj fărădeposedare. At.t creditor"l, c.t (i debitor"l a" drept"ri (i
obli#a&ii în raport c" #a0"l Creditor"l treb"ie să conser'e #a0"l în
starea în care la pri)it (i n"l poate înstrăina în nici "nfel, nici #a0a sa" ipoteca pe perioada p.nă la scaden&acredit"l"i #enerator 6n sc-i)b, are drept de preferinţă,drept de urmărire, drept de reţinere (idrept devânzare.
Debitor"l are drept"l de a(i pretinde
#a0"l în ca$"l stin#erii datoriei în condi&iile an#a0ate la#a0are (i are obli#a&ia de a n" sc-i)ba c" rea credin&ăsit"a&ia 0"ridică a #a0"l"i
I*"&ec$ este act"l prin care debitor"l acordă creditor"l"idrept"l as"pra"n"i b"n i)obil 1teren, constr"c&ie2 fără deposedare (i c"p"blicitate !poteca se poate instit"i prin le#e 1ipotecă
legală2, prin consi)&ire 1ipotecă convenită2 (i prin 0"sti&ie1ipotecă judiciară2 Creditor"l î(i păstrea$ă, în acest ca$,
doar drept"l de preferin&ă (i drept"l de "r)ărire, dar n"are nici o obli#a&ie le#ată de b"n"l ipotecat
Debitor"l î(i păstrea$ă obli#a&ia deb"nă credin&ă (i are drept"l de a % îndeplină (i absol"tă posesie a b"n"l"i să"
ipotecat odată c" stin#erea obli#a&iei#eneratoare
Pri#ileiul este drept"l le#al conferit "nor creditori de aa'ea prioritate înrec"perarea credit"l"i acordat în ca$"l încare debitor"l este e5ec"tat patri)onial
Le#ea instit"ie pri'ile#ii #enerale sa" speciale, prec") (itotale, )obiliare sa" i)obiliare6ntr"n conte5t )ai lar# referitor n" n")ai la #arantareacreditelor, ci (i la lic-iditatea (i sol'abilitatea "nei
instit"&ii bancare, s"nt practicate fond"l de re$er'ă (iasi#"rarea
F"!+ul?"!+urile +e reer#' se constit"ie din pro%t"lbăncii (i s"ntconse)nate în cont"ri speciale, c" posibilitatea de"tili$are în condi&ii stabilite în prealabil, în f"nc&ie decapacitatea de plată a băncii la "n )o)ent dat 6n )od
si)ilar f"nc&ionea$ă ca o )ăs"ră pre'enti'ă, dar (i depolitică )onetară, reer#$ "%li$&"rie instit"ită de7anca Centrală Această )ăs"ră se referă la obli#a&ia"nei bănci de a n" acorda credite pe )ăs"radisponibilită&ilor e5istente la "n )o)ent dat, ci n")ai înli)ita "nei cote s"b"nitare/CA Dcccc ;P cro
"nde/CA credit"l acordat pe ba$a disponibilită&ilor e5istente,D disponibilită&ile e5istente,cc cota de creditare,cro cota de re$er'ă obli#atorie
Asiur$re$ este o altă )odalitate de #arantare, însens"l lar# )en&ionat )ai s"s, care constă în prel"arearisc"l"i "nei opera&i"ni )a0ore de creditare în condi&iile
constit"irii "n"i sindicat sa" consor&i" bancar, adică deprel"are solidară a creditării de către )ai )"lte bănci
Asi#"rarea este practicată (i într"n conte5t )airestr.ns, acela al#aran&iilor reale 1c" e5cep&ia pri'ile#i"l"i2, în le#ăt"ră c"care creditor"l poate solicita debitor"l"i să" e5isten&a
"nei asi#"rări de b"n"ri contractată la o societate deasi#"rări Aceasta pres"p"ne că, în ca$"l distr"#eriib"n"l"i din )oti'e independente de creditor (i dedebitor, societatea de asi#"rări despă#"be(te pe debitor,
iar creditor"l, la r.nd"l să", î(i poate redob.ndicontra'aloarea credit"l"i în ca$"l în care debitor"l este îni)posibilitate de plată
!nstr")entele de credit s"nt înscris"ri care atestă
e5isten&a "nei rela&ii de credit Aceste instr")ente n" a"'aloare în sine 1proprie sa" intrinsecă2, ci s"nt doar "nsi)bol acceptat pentr" a face plă&i Ele se )ai n")esc&i&luri +e cre+i&For)ele acestor titl"ri s"nt le#ate, în principal, de sferade creditare, dar (i de ini&iati'a de plată a tit"larilor dedisponibilită&i de&in"te în bănci sa" a f"rni$orilor pecredit, în 'ederea încasării s")elor pe care le datorea$ă
clien&ii lor
Credit"l (i di'ersitatea for)elor pe care le î)bracă
acesta antrenea$ă "tili$area "nei )"ltit"dini dedoc")ente în care este )ateriali$ată rela&ia dintredebitor (i creditor Astfel de doc")ente c"nosc"te s"b
Cambia repre$intă "n înscris, prin care o persoană1tră#ător"l2 ordonă "nei persoane 1tras2 să plătească "nei
a treia persoane 1bene%ciar2 o s")ă de bani deter)inată,la o dată %5ă (i la loc"l indicat.Rolul cambiei poate %anali$at pornind de la "tili$area acesteia, ca / instr")entde sc-i)b,instr")ent de plată (i instr")ent de credit
Ca instr")ent de sc-i)b, ca)bia e'iden&ia$ă rol"lini&ial al acesteia în sc-i)b"rile )onetare, ceea cecond"cea la e'itarea deplasării banilor (i red"cerearisc"rilor aferente
6n calitate de instr")ent de plată, ca)bia poate %"tili$ată în loc"l bancnotelor pentr"
stin#erea "nor obli#a&ii de plată în n")erar
Ca instr")ent de credit, ca)bia are )"ltiple "tili$ări/ în
do)eni"l credit"l"i co)ercial,al credit"l"i bancar (i ca )od de #arantareCa instr")entde credit co)ercial, ca)bia este den")ită efectco)ercial (i este "tili$ată de prod"cător în raport c"co)erciant"l care îi c")pără prod"sele
Biletul la ordin repre$inta titl"l de credit prin caree)itent"l se obli#a sa plateasca bene%ciar"l"i , sa" laordin"l acest"ia, o s")a de bani,la o an")ita scadenta siintr"n an")it loc Spre deosebire de ca)bie,"tili$areabilet"l"i la ordin ca instr")ent de plata,i)plica ?persoane1e)itent"l si bene%ciar"l2 Acesta este creat dee)itent , in calitate de debitor,care se obli#a sa plateasca
o s")a de bani la 'edere ,sa" la o an")ita data "n"ibene%ciar care are calitatea de creditor
Cecul este instr")ent"l de plată, "tili$at de tit"larii de
cont"ri bancare c" disponibil coresp"n$ător în acestecont"ri Disponibil"l este creat printr"n depo$it bancar,din opera&i"ni de încasări sa" prin acordarea "n"i creditbancar
7a$a le#ală a "tili$ării cec"l"i, în =o).nia, esterepre$entată de R=e#le)entările pri'ind cec"lale 7N= (iNor)ele Cadr" nr :;I, pri'ind co)er&"l făc"t desocietă&ile bancare (i celelaltesocietă&i de credit c"cec"riE5istă )ai )"lte tip"ri de cec"ri, a căror den")ireindică rol"l ca instr")ente de plată (i credit, astfel/
cecul nominal / are drept caracteristică indicarean")el"i bene%ciar"l"i8
cecul la purtător / care dă drept"l posesor"l"i să
încase$e s")a, în )o)ent"l pre$entării8
cecul de virament 1sa" de decontare2/ se "tili$ea$ăpentr" a reali$a transfer"l s")elor din cont"l c"rent ale)itent"l"i în cont"l bene%ciar"l"i8
cecul acceptat / se caracteri$ea$ă prin con%r)area decătre bancă, a e5isten&ei disponibil"l"i în cont c"rent,
asi#"r.nd bene%ciar"l că cec"l se 'a plăti la pre$entare8
cecul barat / se diferen&ia$ă prin trasarea de cătreposesor sa" tră#ător, a do"ă linii paralele sa" oblice pefa&a cec"l"i 7ararea poate % #enerală sa" specială, d"păc") între linii este înscris, sa" n", n")ele "nei bănci
7ararea este #enerală dacă n" se scrie ni)ic sa" se scriebancă, ori alt ter)en ec-i'alent/ bararea este specială,dacă este trec"tă den")irea "nei bănci
Ordinul de plată repre$intă "n instr")ent de platăde credit care circ"lă de la "nitatea bancară a client"l"iplătitor către "nitatea bancară a client"l"i bene%ciarEfect"l "tili$ării acest"i instr")ent este debitareacont"l"i client"l"i plătitor (i creditarea cont"l"i client"l"ibene%ciarOrdin"l de plată parc"r#e "n dr"), de laplătitor la bene%ciar, dea l"n#"l căr"ia se interp"n )ai
)"lte bănci, care efect"ea$ă s"ccesi', opera&i"ni derecep&ie, de a"tenti%care, acceptare (i e5ec"tare aordin"l"i de plată Aceste opera&i"ni s"nt den")itetransfercredit
