MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE COLEGIUL TEHNIC AUREL VLAICUBAIA-MARE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Coordonator: Absolvent: prof.ing. OGREAN DELIA ANDOR CTLIN Clasa a XII-a A

-2015-

TITLUL LUCRRII:

ARBORI DREPI

Calificarea profesionala:Tehnician electromecanic

CUPRINS

Argument.................................................................................3 Cap.I Generaliti -organele miscarii de rotatie................4 I.1 Noiuni fundamentale despre organe de maini ......................4 I.2 Miscarea de rotatie-notiuni introductive....................................5 Cap.II Arborii drepi............................................................6 II.1. Definiie....................................................................................6 II.2. Domenii de utilizare...............................................................7 II.3. Clasificarea arborilor..............................................................7 II.4. Construcia unui arbore..........................................................9 II.5. Asamblarea arborilor.............................................................14 II.5.1. Asamblarea arborilor drepi14 II.5.2. Asamblarea arborilor cotii .................................................15 II.6. Materiale folosite pentru confectionarea arborilor................16 Cap. III Asamblarea arborilor.......................................................18III 1. Montarea arborilor drepti.........................................................18 III 2. Montarea arborilor cotiti.........................................................19 III.3. Montarea arborilor compusi din mai multe bucati..................20CAP.IV Repararea si inlocuirea arborilor.....................................22CAP. V Masurari de tehnica securitatii muncii pentru prevenirea accidentelor de munca in atelierele de lacatuserie montaj ..............................24 Bibliografie .............................................................................25

ARGUMENT

Studiul organe de maini prezint o important deosebit , datorit rolului lor functional in ansamblul masinilor si mecanismelor. Osiile i arborii sunt organe de maini care au rolul de a susine alte elemente, aflate n micare de rotaie, n miscare oscilatorie sau n repaus, care contribuie la transmiterea micrii de rotaie. n principiu, osiile i arborii fac legtura cu alte elemente de la care primesc, respectiv la care transmit micarea de rotaie. La rndul lor, osiile i arborii se sprijin pe lagre cu alunecare sau cu rostogolire. Poriunile de sprijin pe lagre ale osiilor i arborilor se numesc fusuri, iar deosebirea dintre cele dou organe de maini, osii i arbori, este funcional. Am ales aceasta tema de proiect ,deoarece ,arborii si axele sunt parti interesante care au multe roluri si atributii constructia masinilor, si nu numai. Lucrarea de fa realizat la sfritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul clasei a XII-a , domeniul electromecanic, calificarea profesional Tehnician electromecanic- consider c se ncadreaz n contextul celor exprimate mai sus. Doresc s fac dovada cunotinelor dobndite n cadrul disciplinelor de nvmnt i mai ales la ,,SISTEME DE TRANSMITERE A MICRII din cadrul disciplinelor tehnice. Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul bibliografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi: cri i reviste de specialitate, cataloage, etc. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate, parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de specialitate.

Cap.I Generaliti-Organele micarii de rotaie-

I.1 Noiuni fundamentale despre organe de maini

O main, un agregat, se poate descompune n grupuri de piese care au anumite roluri funcionale, grupuri denumite ansambluri. De exemplu cutia de viteze a unui strung, sau poampa de ulei a unui circuit hidraulicconstituie ansambluri. Ansamblurile pot fi descompuse n subansambluri, care sunt constituite din grupuri de piese cu roluri funcionale distincte n ansamblul respectiv. Organele de maini sunt piese sau grupuri de piese care formeaz pri constituiente ale unor maini, ce pot fi calculate i proiectate separat de restul ansamblului.Acest capitol este deosebit de important pentru nelegerea modului de funcionare a unui ansamblu, pentru munca de ntreinere a acestor organe de maini ca pri constituente ale unor maini unelte. Clasificarea organelor de mainiNr. crt.Criteriul de clasificareTipul organelor de mainiExemple

1Constructiv Organe de maini simpleOrgane de maini complexeuruburi, nituri, pene, arcuriRulmeni, biele, lagre de alunecare

2FuncionalOrgane de asamblareOrgane n micare de rotaieOrgane de legtur pentru micare a de rotaieOrgane de rezemareOrgane de transmitere a micrii de rotaieOrgane pentru nchiderea i conducerea circulaiei fluideloruruburi, nituri, peneOsii, arbori, fusuriCuplaje Rulmeni i lagre de alunecareAngrnaje, roi de friciune, cureleConducte, organe de nchidere

I.2 Miscarea de rotatie-notiuni introductive Micarea cea mai frecvent ntlnit n funcionarea sistemelor tehnice este cea de rotaie. Miscarea de rotatie, care este frecvent folosita la masini si mecanisme, este data prin intermediul anumitor corpuri rigide care se rotesc in jurul axei lor numite arbori. Pentru transmiterea miscarii de rotatie si a momentului de rasucire, arborii sunt in legatura cu organe de transmisie roti dintate, roti pentru curele de transmisie, biele etc. Micarea se realizeaz prin intermediul organelor micrii de rotaie care pot fi: - de for (arbori, osii); - de cuplare (cuplaje); - de susinere i ghidare (lagre). Arborii sunt sprijiniti prin fusuri (parti ale arborilor) pe lagare numite organe de sprijin. Transmiterea miscarii si a momentului de rasucire la alt arbore asezat in continuare cap la cap se realizeaza prin cuplaje organe de legatura a arborilor. Unele organe cu miscare de rotatie pot fi montate pe corpuri de revolutie rigide numite osii (axe) fara sa transmita momente de rasucire. Pe osii sunt montate rotile de la scripeti, rotile vagonului de cale ferata, rotile autovehiculelor. Organele miscarii de rotatie sunt : osiile (axele), arborii, fusurile, lagarele si cuplajele. Arborii si osiile au si rolul de a prelua fortele de la organele de masini montate pe acestea si de a le transmite reazemelor (lagare cu rostogolire sau cu alunecare).

Cap.II ARBORII DREPI

II.1 Definiie

Arborii- reprezint organe de maini care au rolul de a susine alte organe de maini (roi) aflate n micare de rotaie, contribuind la transmiterea micrii. Arborii sunt solicitai compus la torsiune + ncovoiere. Partile componente ale unui arbore sunt (fig. 1 ): corpul arborelui (a); portiunile de calare (b); portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui. Portiunile de calare sunt zonele pe care se monteaza organele de masini sustinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafete cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt portiunile de calare cu suprafata cilindrica, mai usor de prelucrat. Suprafetele conice se utilizeaza pentru portiunile de calare pe care au loc montari si demontari frecvente ale organele de masini sustinute de arbore (roti de schimb etc.) si cnd se impune o centrare foarte precisa a acestora.

fig 1.

Portiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagarele cu rostogolire sau cu alunecare. De regula, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor si pot fi executate cu suprafete cilindrice, conice sau sferice.

II.2. Domenii de utilizare

Susinerea roilor (dinate, cu friciune, de curea, de lan, pentru cabluri) din componena reductoarelor, variatoarelor de turaie n trepte i variatoarelor continue, susinerea roilor de rulare motoare ale diferitelor tipuri de vehicule, etc.Identificarea unui arbore este prezentata in figura 1

Fig. 2 Identificarea unui arbore

II.3. Clasificarea arborilor

Dup forma seciunii transversale: -arbori cu seciune circular; -arbori cu seciune inelar. Dup solicitarea preponderent: -arbori de torsiune (arbori scuri); -arbori solicitai compus (arbori lungi). Dup form: -arbori drepi; -arbori cotii; -arbori cu came.

1.Dupa tipul solicitarii: - arbori solicitai la torsiune - arbori solicitai la ncovoiere i torsiune

2.Dupa numarul reazemelor : - arbori pe 2 reazeme - arbori pe mai multe reazeme

3.Dupa comportarea la vibraii: - arbori rigizi - arbori elastici

4.Dupa poziia n care lucreaz: -arbori orizontali -arbori verticali -arbori nclinai

Clasificarea arborilor si osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare, este prezentata n tabelul 2.

Criteriul de clasificare Tipul arborilor

Forma axei geometriceArbori dreptiArbori cotitiArbori flexibili

DestinatiaArbori de transmisieArbori principali ai masinilor unelte

Sectiunea arborelui pe lungimeArbori cu sectiunea constantaArbori cu sectiunea variabila in trepte

Forma sectiunii transversaleArbori cu sectiunea plinaArbori cu sectiune tubulara

Forma suprafetei exterioareArbori neteziArbori canelati

RigiditateaArbori rigiziArbori elastici

Numarul reazemelorArbori static determinati (cu 2 reazeme)Arbori static nedeterminati (cu mai mult de 2 reazeme)

Pozitia axei geometriceArbori orizontali Arbori inclinatiArbori verticali

Tab.2

II.4.Construcia unui arbore

Prile componente ale unui arbore sunt: 1-fusuri zone prin care arborele se sprijin n lagre; 2-zone de calare a roilor; 3-tronsoane libere (intermediare).

Fig. 3 Tipuri de arbori

- tipuri de arbori fig.4Tipul arborelui

Reprezentare

arbori cu seciune constant

arbori in trepte

arbori flexibili

arbori cotii

Arborii drepi -sustin organe de maini aflate n micare de rotaie (roi dinate , roi de curea , rotoare de motoare , cuple) ; - transmit momente de torsiune organelor de maini (sunt solicitai n timpul funcionarii la incovoiere i torsiune ). Arborii drepti sunt frecvent utilizati n transmisiile mecanice, sectiunea transversala a acestora, pe lungime, putnd fi constanta (fig. a) sau variabila (fig. b,c,d), depinznd de repartitia sarcinilor (momente de torsiune, momente de ncovoiere, forte axiale etc.) n lungul axei lor si de tehnologia de executie si de montaj aleasa. Arborii cu sectiune constanta se utilizeaza cnd sunt solicitati numai la torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe ntreaga lungime a arborelui. Cnd arborii sunt solicitati la torsiune si ncovoiere, se utilizeaza sectiunea variabila n trepte, aceasta asigurnd urmatoarele avantaje: apropierea arborelui de o grinda de egala rezistenta la ncovoiere, prezenta unor umeri de sprijin pentru fixarea axiala a organelor de masini sustinute, montajul usor al acestor organe de masini fara deteriorarea altor suprafete ale arborelui. n cazul arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere se executa conice, arborele apropiindu-se si mai mult de o grinda de egala rezistenta la ncovoiere, Arborii netezi (fig. b) se folosesc n constructia reductoarelor, iar arborii canelati (fig. c) se folosesc n constructia cutiilor de viteze, a cutiilor de distributie, a diferentialelor autovehiculelor etc. Arborii tubulari (fig. d) se folosesc cnd se impun conditii severe de greutate (cnd diametrul interior al arborelui tubular este jumatate din cel exterior, greutatea acestuia se micsoreaza cu 25%, iar rezistenta la ncovoiere cu numai 6,25% ) sau atunci cnd este necesara trecerea prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul carora trece arborele prizei de putere). Fig. a) Arbori drepti; Fig. b) Arbori netezi; Fig. c) Arbori canelati; Fig. d) Arbori tubulari;

Arborii cotii -susin organele de maini n micare de rotaie (cuple , roi dinate , rotoare de generatoare electrice) ; sunt solicitai n timpul funcionarii la ncovoiere , torsiune , mai rar la ntindere i compresiune . Arborii cotiti se folosesc n constructia mecanismelor de tip biel-manivel, pentru transformarea micrii de translatie n micare de rotatie (la motoarele cu ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat). Acetia au dou sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asigura o rigiditate mare construtiei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtur cu biela (bielele mecanismului). Arborii cotiti sunt prevzuti cu contragreutti, pentru echilibrarea static i dinamic, constructia i calculul lor fiind specifice domeniului de utilizare. Arborii flexibili - formeaz o grup special de arbori, la care axa geometric are o form variabil n timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea momentelor de torsiune ntre subansamble care i schimb pozitia relativ n timpul functionrii. Sunt confectionati din cteva straturi de srm, nfurate strns i n sensuri diferite, sensul de nfurare al ultimului strat fiind invers sensului de rotatie al arborelui, pentru a realiza, n timpul transmiterii micrii, strngerea straturilor interioare de ctre stratul exterior . Pentru protectia arborelui mpotriva deteriorrii i a murdriei i pentru mentinerea unsorii consistente ntre spire, arborele elastic se introduce ntr-o manta metalic sau executat din testur cauciucat . Arborele flexibil se racordeaz la elementele ntre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor de capt.

II.5. Asamblarea arborilor

II.5.1. Asamblarea arborilor drepi

- pentru montarea arborilor drepi trebuie parcurse urmatoarele etape : 1. Pregatirea arborilor i a cuzineilor pentru montaj - operaia consta n verificarea fusurilor , a prilor de calare , a canalelor de pene a canelurilor i a altor prelucrri ale arborilor. 2. Montarea propriu-zis osiile fixate se monteaza cu ajustaj cu strngere , prin presare n locaul de susinere 3. Verificarea operaiei de montare se face cu efectuarea probelor de funcionare a mainii . II.5.2. Asamblarea arborilor cotii

- pentru montarea arborilor cotiti trebuie parcurse urmatoarele etape :1. Pregatirea pentru montaj unde , se verific aspectul fizic al fusurilor care trebuie s fie lipite de urme de lovituri i coroziune . 2. Montarea arborilor const n aezarea i ajustarea arborilor cotii n lagre . 3. Verificarea montajului arborelui se realizeaz odat cu proba de funcionare a mainii inndu-se seama de faptul c arborele nu trebuie s se nclzeasc peste 60-70 grade celsius i nici s aib o btaie radial .

II.6. Materiale folosite pentru confecionarea arborilor

Oeluri - oeluri de uz general: OL 37; OL 42; OL 50; OL 60 ; OT 50; OT 60; - oeluri carbon de calitate: OLC 25; OLC 35; OLC 45; etc.; - oeluri aliate: AUT 40; 41 Cr 10; 41 MoCr 11; 13 CrNi 15; etc. Fonte de calitate superioar (pentru arbori mari sau supui la solicitri mai reduse). Aliaje neferoase: alam; bronz. Materiale nemetalice: textolit; materiale plastice; lemn. Structurat materialele din care sunt confectionati arborii sunt prezentate in tabelul nr.3.

Tab.3

Tipul materialuluiDenumirea industriala

Oel carbon de uz generalOL42 ,OL50 , OL60

Oeluri de calitateOLC25 , OLC35 , OLC45

Oeluri aliate de constructie13 CN 30 , 21 Mo MC 12 ,15 C 08 ,18 MC , 16 Mo CN 13

Oel turnatForjat pentru obinerea formei i a dimensiunilor

Materiale metalice neferoaseAlama , duraluminiu pentru industria de aparate

Materiale plastice

Lemn

Materialele din care se confecioneaz arborii i osiile se aleg n funcie de scopul urmrit i condiiile impuse n funcionare, de tehnologia de execuie adoptat, etc. n general se utilizeaz oeluri carbon obinuite OL42, OL50, OL60. pentru a satisface aceeai rezisten dar la gabarite i la greuti mai mici se vor folosi oeluri carbon de calitate (la care se vor aplica tratamente termice adecvate pentru a crete rezistena n zonele de sprijin) OLC25, OLC35, OLC45. Pentru solicitri importante i gabarite reduse se recomand oelurile aliate de mbuntire: 41MoCr11, 41CrNi12, 18MoCrNi13, 21MoMnCr12, 13CrNi30. Materialele pentru arbori si osii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - rezistenta mecanica ridicata; - modul de elasticitate ridicat, pentru ca deformatiile flexionale si torsionale sa fie ct mai mici si vibratiile sa aiba amplitudine redusa; - prelucrabilitate buna si cost redus. Pentru solicitari usoare sunt utilizate oteluri carbon obisnuite de rezistenta ridicata (OL 50, OL 60), pentru ca asigura o mare rigiditate arborilor si osilor si prezinta avantajul costului minim

CAP. III ASAMBLAREA ARBORILOR

III 1. MONTAREA ARBORILOR DREPTI

Montarea arborilor necesita trei faze importante : pregatirea, montarea propriu-zisa si verificarea montarii.Pregatirea montarii arborilor necesita studierea desenului cu schema de montaj, verificarea acestora, in special a fusurilor si a partilor de calare, care trebuie sa fie netede, fara zgarieturi, lovituri sau urme de coreziune. Bavurile, zgarieturile, loviturile se elimina prin ajustare fina, urmata de o finisare cu panza abraziva. Petele de rugina sunt curatate fie cu panaza abraziva, fie cu pasta abraziva. In general, aceste verificari sunt efectuate la receptia arborilor la terminarea prelucrarii lor, insa ele se recomanda si la montare.Montarea propriu-zisa consta in executarea urmatoarelor operatii : verificarea cuzinetilor daca sunt fixati corect in corpul lagarului; ajustarea cuzinetilor dupa fusurile arborilor; pentru aceasta, se sterg cu o carpa uscata fusurile si apoi se acopera cu un strat subtire de vopsea. Se aseaza arborele in lagare cu ambele fusuri si se monteaza capacele lagarelor. Apoi, se invarteste usor arborele cu scopul de a se realiza tusarea cuzinetilor. Se demonteaza capacele lagarelor si se executa ajustarea cuzinetilor acolo unde apar proeminentele indicate de vopsea.Opertiile de ajustare se repeta pana cand numarul petelor de contact de pe suprafata cuzinetului corespunde preciziei impuse la asamblare. In general, se considera ca suprafata este corespunzatoare, daca contine 1525 de pete de vopsea pe o suprafata de 25x25mm. se spala fusurile si cuzinetii, se usuca cu aer comprimat si se ung cu unsoare, folosindu-se o pensula; se monteaza definitiv arborele in lagare.De remarcat faptul ca la montarea arborilor in lagare trebuie sa se respecte jocurile radiale si axiale prescrise in documentatia tehnica, pentru a se asigura o ungere buna in timpul functionarii.Verificarea montarii arborilor, inclusiv a lagarelor, se executa o data cu probele de functionare a masinilor.Se cosidera ca montajul a fost corect montat daca, in timpul functionarii, lagarele nu se incalzesc mai mult de 6070C.

III 2. MONTAREA ARBORILOR COTITI

Montarea arborilor cotiti, cu toate ca este mult mai pretetioasa decat a arborilor drepti, necesita respectarea celor trei faze dinstincte : pregatirea montarii, montarea propriu-zisa si verificarea monatrii.Pregatirea montarii consta in controlul fusurilor ca sa nu prezinte zgarieturi. Acestea se indeparteaza prin slefuire cu paza de slefuit.Cuzinetii lagarelor trebue sa adere etans pe suprafetele fusurilor.Suprafata de aderare trebuie sa fie repartizata uniform si sa reprezinte cel putin 6070% din surafata activa.Verificarea aderarii se face cu vopsea. In cazul unei aderari necorespunzatoare se executa razuirea.Se verifica calitatea compozitiei de lagare : startul de comozitie turnat trebuie sa adere bine la suprafata cuzinetului (bimetalic), iar la ciocanire sa emita un sunet clar, metalic.Pe suprafata de lucru a stratului de compozotie nu se admit zgarieturi, sufluri, startificari etc.Asezarea cuzinetului inferior dupa fusurile arborelui se verifica cu vopsea (negru de fum diluat si petrol lampant)Cuzinetii superiori trebuie sa adere, de asemenea, foarte bine.Jocul dintre cuzinetul superior si fusul arborelui nu trebuie sa depaseasca 0.001mm.Pentru preintampinarea pierderilor de presiune a uleiului din lagare, intre baia de ulei si marginea cuzinetului trebuie sa ramana o distanta de 1520mm.In cazul cand se folosesc garnituri de reglare intre cuzineti, ca, de exemplu, la compresoare piston, acestea se executa dupa conturul planului de sparatie. Materialul acestor garnituri poate fi textolit, alama sau aluminiu.Atunci cand pe fusurile de capat ale arborilor sunt prevazuti rulmenti, montarea acestora se face dupa indicatiile date la capitolul 8.Montarea proriu-zisa a arborilor consata in asezarea acestora in lagare si rotirea lor de cateva ori.Se verifica pozitia arborelui cu ajutorul unei nivele de 0.1mm, masurarea facandu-s la fiecare 90, adica in patru pozitii. Pozitia orizontala a fusurilor manetoane se verifica tot cu ajutorul nivelei. Abaterile de la paralelism intre axele fusurilor manetoane si axele fusurilor palier nu pot depasi 0.02mm pentru 100mm din lungimea fusului.La controlul excentritatii se folosesc comparatoare.Depalsarea axiala a arborelui cotit pe lagare se verifica prin rotirea acestuia la 180 si masurarea jocului cu un comparator.Valoarea jocurilor este stabilita in documentatia de montaj in functie de conditiile de lucru si de felul masinii la care se monteaza arborele cotit.Verificarea montarii se executa o data cu proba de functionare a masinii, la care arborele cotit nu trebuie sa prezinte batai radiale ce se pot transmite pistoanelor, iar lagarele sa nu se incalzeasca peste 6070C.

III.3. MONTAREA ARBORILOR COMPUSI DIN MAI MULTE BUCATI

Arborii compusi din mai multe bucati pot fi : cap la cap si cotiti.Fiecare tip de arbore se monteza in mod deosebit.Montarea arborilor cap la cap. Tehnologia de montatrea arborilor cap la cap nu difera de cea a arborilor drepti. O atentie deosebita trebuie sa se acorde executarii imbinarii, inca la sfarsitul montajului arborele sa lucreze ca un arbore dintr-o singura bucata.Imbinarea arborilor compusi din mai multe bucati se poate realiza prin : cuplaj cu manson si arbore canelat cuplaj cu manson cilindric, fara caneluri si cu stift cuplaj conic cu stift cu suruburi solicitate la forfecare cu flanse stranse cu suruburiMontarea unui arbore compus cu ajutorul mansonului canelat se incepe prin asezarera si fixarea celor doua parti 1 si 2 ale arborelui, pe prisme suport, astfel incat axele sa fie in prelungire. In acest scop se recomanda folosirea prismelor cu inaltime reglabila. Apoi monteaza mansonul 3 pe unul din capetele canelate ale arborelui, iar capatul celuilalt arbore se introduce in celalalt capat al mansonului. Uneori se poate intampla, ca pentru pozitia respectiva arborelui fata de manson, canelurile si plinurile din arbore si manson sa nu coincida.in acest caz, se vor distanta arborii intre ei si se va schimba pozitia mansonului 3, rotindu-l cu cateva caneluri, dupa care se va efectua din nou montarea.Pentru montarea cuplajului manson se folosesc adeseori ciocane cu cap moale. Pentru un ajustaj aderent pe diametrul de centrare al canelurilor, mansonul se va incalzi in ulei fiebinte inainte de montare.Dupa montarea definitiva a mansonului se vor verifica dimensiunile l si l care determina pozitia mansonului canelat fata de canelurile arborilor.Pentru ca mansonul sa nu se deplaseze axial se fixeaza cu ajutorul unui surub de blocare 4.Montarea arborilor de dimensiuni mari, cap la cap, printr-un cuplaj manson, fara caneluri, cu ajutorul stifturilor, se realizeaza in aceeasi succesiuine ca si in cazul folosirii unui cuplaj, cu mansonul canelat.Deoarece, la imbinarea cu arborii a cuplajului-manson, fara caneluri, se foloseste adeseori ajustaj blocat sau chiar presat usor, montarea se face in conditii mai bune prin incalzirea prealabila a mansonului. In cazul arborilor cu lungimi si diametre mai mici, montarea este mai simpla, si se face, de obicei, prin presarea mansonului la presa sau prin lovituri de ciocan.Alezajele de arbori destinate pentru stifturi se executa corespunzator dimensiunilor din manson, dupa montarea definitiva a acestuia. Stifturile folosite la aceste imbinari sunt cilindrice, iar presarea lor se face cu presa manuala sau cu ciocanul.

CAP.IVREPARAREA SI INLOCUIREA ARBORILOR

Arborii sunt iese folosite in constructia masinilor unelte, care primesc si transmit miscarea de rotatie. Metoda de reparatie a arborilor se alege in functie de : material, dimensiuni, natura defectului, valoarea abaterilor, precum si de posibilitatile atelierului de reparatii. La reparatie se controleaza, in primul rand, daca arborele bate defect care se inlatura prin indreptare. Daca arborele este incovoiat, acesta se fixeaza intre varfurile unui strung pentru aprecierea locului sagetii arborelui, apoi se indreapta la rece sau la cald, cu ajutorul unei prese normale. Indreptarea la cald se aplica la arborii cu diametrul peste 50mm.Jocurile formate intre arbori si lagare se inlatura prin cromare, metalizarea fusurilor, presarea bucselor, strunjirea si rectificarea ulterioara la dimensiune.Fisurile de pe arbori se sudeaza pe inteaga lor adancime dupa largirea prealabila. Locul de sudat se incalzeste pe intreaga sa lungime si adancime. Dupa sudare, arborii se supun unei prelucrari mecanice.Arborii rupti se repara prin sudare electrica sau cu gaze sau folosindu-se adaosuri de reparatie. Adaosurile de reparatie servesca la inlocuirea partii rupte a arborelui, precum si la imbinarea celor doua bucati de arbore rupte (a, b, c).In figura a este reprezentat imbinarea unui arbore rupt 1 prin surubul prizonier 2 si cu sudura. Dupa sudura se strunjeste si apoi se rectifica.In figura b este reprezentata ca o imbinare cu ajutorul unei piese filetate la ambele capete 2 si cu sudura la imbinare. Adaosul trebuie sa aiba lungimea necesara restabilirii lungimii initiale a arborelui 1 si cu diametru mai mare decat cel al arborelui, pentru ca dupa sudura sa se strunjeasca impreuna.In figura c este reprezentata o imbinare, in cazul cand se rupe butonul. Acesta se inlocuieste cu un adaos 2, care se infileteaza la un capat si se insurubeaza in arborele rupt, dupa ce s-a strunjit la el o fata dreapta, apoi se sudeaza locul imbinarii. Dupa imbinare se strunjeste si se rectifica.Daca suprafetele fusurilor sunt uzate, acstea se pot separa prin incarcare cu sudura, dupa ce in prealabil fusul a fost strunjit pentru ca stratul de metal incarcat sa aiba o grosime uniforma. Dupa incarcarea cu sudura, fusurile arborilor se strunjesc, apoi se rectifica. Daca uzura fusurilor nu depaseste 0,15mm pe raza, ele se pot separa prin cromare. In cazul in care este permisa reconditionarea fusurilor prin schimbarea dimensiunilor, atunci se strunjesc sau se rectifica. Inainte de rectificare se verifica starea gauri de centrare a arborelui si daca este uzata se separa prin strunjire, rectificare sau gaurire. Rezistenta la uzura a fusurilor reparate se poate mari prin lustruire.O alta metoda folosita pentru separarea arborilor uzati este presarea bucselor la reparatie. Aceste bucse se preseaza pe arbore la cald apoi se sudeaza la capete. Dupa montare, bucsele presate se strunjesc si se rectifica.Canalele de pana de pe arbore care sunt uzate se separa, marindu-le prin frezare si ajustare, folosindu-se apoi pene la dimensiunile corespunzatoare. Daca uzura canalelor este mai mare, acestea se astupa si se frezeaza un alt canal decalat fata de primul.Filetul uzat la arbore se separa, taindu-l la un diametru mai mic si folosindu-se piulite corespunzatoare. Daca nu se permite schimbarea diametrului, atunci filetul uzat se repara prin inarcare cu sudura si rectificare.Daca se uzeaza filetul interior, acesta se repara fie prin taierea unui filet la un diametru mai mare sau se alezeaza gaura si se preseaza un buson in care se taie filetul.Arborii care nu se mai pot repara se inlocuiesc.

CAP. VMasurari de tehnica securitatii muncii pentru prevenirea accidentelor de munca in atelierele de lacatuserie montaj

Pentru imbunatatirea conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masurari sarcini ce revin atat conducatorului localului de munca dar si lucratorului.Acestea sunt : asigurarea iluminatului, incalziri si ventilatie in atelier; masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire; sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric; masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de proiectie a muncii; atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridica pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se vor folosi imediat apa si sapun cicanele trebuie sa aiba cozi de lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocanele, nicovalele care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale

BIBLIOGRAFIE

1. www.wikipedia.com 2. Osii, arbori drepti si arbori cotiti , Editura Tehnica Bucuresti 1977. Autori : Prof. Dr. Doc. Ing Andrei Ripianu & Dr . ing. Ioan Craciun. 3. Osii si arbori rectilinii, Editura Tehnica Bucuresti 1977. Autori : Cong. Ing. Andrei ripianu&Conf. Ing. Andrei albu. 4. organe de masini si mecanisme, editura didactica si pedagogica bucuresti 1972. autori : T. Mladinescu , e. Rizescu , w. Weinberg.

2