UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURA

SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

PROIECT LA DISCIPLINA AMELIORAŢII SILVICE

ÎNDRUMĂTORDr. ing. Dumitraşcu Trandafir

ÎNTOCMITSubgrupa 343

Timişoara 2012

Tema proiectului:

Să se elaboreze studiul privind proiectarea lucrărilor de ameliorare şi valorificare prin culturi forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă

2

CAPITOUL 1

Caracterizarea perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă sub raport geografic

1.1. Poziţia geografică şi situaţia administrativă a perimetrului de ameliorare

Perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă se află situat în sud-vestul ţării pe catena vestică a munţilor Locvei.

Din punct de vedere al administraţiei de stat acest perimetru de ameliorare se află pe raza oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, iar din punctul de vedere al administraţiei silvice terenul este administrat de către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Reşiţa, prin intermediul Ocolului Moldova Nouă.

Limimitele perimetrului sunt reprezentate de păşuni, degradarea terenului datorându-se folosirii defectuoase a acestor păşuni. Prin constituirea acestui perimetru de ameliorare se urmăreşte aplicarea complexului de măsuri necesare în vederea stopării procesului de degradare, consolidării şi introducerii în circuitul productiv a suprafeţei respective.

1.2. Condiţii geologice şi geomorfologice

Din punct de vedere geologic perimetrul studiat este ocupat de formatiuni sedimentare formate din gresii si conglomerate.

Din punct de vedere geomorfologic perimerul de ameliorare Cracul lui Goanţă este situat în Munţii Banatului, respectiv pe versantul sudic al munţilor Locvei.

Suprafata perimetrului s-a măsurat prin metoda pătratelor, obtinânduse următoarele marimi ale suprafetelor, grade si tipuri de eroziune pentru fiecare unitate stationala :

3

SUPRAFAŢA MĂSURATĂ COMPENSATĂE2 3.8 3.9E3 4.1 4.2E4 2.4 2.5E3 7.3 7.6E2 7.2 7.5R 8.1 8.4

TOTAL 32.9 34.1

În tabelul de mai jos sunt redate date referitoare la morfologia perimetrului de ameliorare privind suprafaţa, altitudinea, energia de relief şi panta:

Nr.crt.Elementul

geomorfologicU.M. Cantităţi

1 Suprafaţa ha 34.1

2 Altitudinea medie m 610

3 Altitudinea minimă m 5404 Altitudinea maximă m 6805 Energia de relief m 1406 Panta medie % 18.337 Panta minimă % 18.008 Panta maximă % 19.00

4

1.3. Condiţii climatice şi caracteristici hidrografice şi hidrologice

Perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă este situat în provincia climatică CFBX favorabilă dezvoltării în bune condiţii a şleaurilor de deal.

Regimul termic:

La staţia meteorologică Moldova Veche situată la altitudinea de 82 m, temperatura medie anuală este de 11,5°C cu o amplitudine de 23,5°C.

Tempraturi medii lunare şi anuale :

Staţia Alti- Lunile anului

Media

Meteorologică

tudinea

I II III IV V VI VII VIII

IX X XI XII anuală

Moldova 82 -1,2

1,0 5,7 12,1 16,5

19,9

22,2 22,0

18,5

12,5

7,1 1,7 11,5

Veche

Temperatura maximă absolută a fost de + 40,5°C la 21.VIII.1933, iar cea minimă de – 26,6° C în 22.II.1929.

Temperaturi maxime şi minime lunare şi anuale :

Staţia Caracteristica

Lunile anului Media

I II III IV V VI VII VIII

IX X XI XII anuală

Moldova

Media max.

Veche

zilnice 2,3 4,8 10,7 18,0 22,7 26,8

29,4 29,3

25,2

18,1

11,2

5,1 16,9

23,8

Media min.zilnice -

4,5-3,3 1,1 6,8 11,2 14,

816,4 16,

313,1

8,2 3,9 -1,3 6,9

5

Din analiza tabelelor de mai sus reiese faptul că lunile cu temperatura aerului peste 10°C sunt în nr. de 7, ceea ce indică un nr. de 210 zile pe an în care insectele au o activitate normală. Fiind un sezon de vegetaţie lung determină existenţa unei perioade de hrănire mare care favorizează dezvoltarea în masă a insectelor Lymantria dispar, Tortrix viridana şi cotarilor.

Regimul pluviometric:

Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 700 şi 850 mm/mp. Această cantitate variază cu altitudinea (spre Dunăre cantităţile anuale fiind mici).

Precipitaţiile atmosferice (mm), medii lunare şi anuale.

Staţia Altitudinea

Lunile anului Media

Meorologică

I II III IV V VI VII VIII

IX X XI XII anuală

MoldovaVeche 82m 59,8 53,8 57,0 65,3 86,7 81,

856,3 49,

450,1

78,4

80,4

67,3

825

Umiditatea relativă a aerului în zona Ocolului Silvic Moldova Nouă, este puternic influienţată de existenţa lacului de acumulare “Porţile de Fier I”, care prin microclimatul ce îl generează pe o rază de 30-40 km produce în timpul verii o saturaţie cu vapori de apă a aerului. Acest fenomen este deosebit de benefic pentru vegetaţia forestieră, în special pe versanţii umbriţi cu insolaţie mai redusă, respectiv asupra făgetelor mai puternic şi mai slab asupra gorunetelor sau amestecurilor de cvercinee, făgetele realizând până la o clasă de producţie în plus faţă de cele ce nu au beneficiat de acest spor de umiditate relativă a aerului.

Indicele de arididate:

Indicele de ariditate (de Martone) în raport cu temperatura şi precipitaţiile medii lunare şi anuale s-au calculat cu formulele:

6

Unde :P – precipitaţii lunare resp.anuale (medii);T – Temperaturi lunare respectiv anuale (medii);Ia – indice de ariditate lunar;Ia – indice de ariditate anualAceşti indici pot fi urmăriţi în tabelul de mai jos :

Luna Lunile anului AnualIndici I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

81,5 58,4 43,6 64,8 39,3 32,8 21,0

18,5 21,1

41,8

56,4

69,0

38,4

După cum rezultă din tabel, indicele de ariditate variază de la 18,5 în luna august la 81,5 în luna ianuarie.

Acest indice exprimă legătura existentă între tempeatura şi precipitaţii. Cu cât indicele este mai mic cu atât precipitaţiile sunt mai puţine şi deci ne conduce la stabilirea lunilor secetoase sau a lunilor bogate în precipitaţii. Datorită acestui fapt mai putem stabili mai uşor perioada apariţiei şi dezvoltarea unor insecte dăunătoare sau a unor agenţi fitopatogeni. Cunoaşterea acestei perioade ne uşurează stabilirea momentului intervenţiilor de combatere a dăunătorilor. Indicele de ariditate anual (38,4) ne indică de asemenea corelaţia dintre precipitaţii şi temperatură. Valoarea lui ne conduce la concluzia că principalii dăunători (Lymantria dispar, Tortrix viridana, Geometridae) apoi şi se dezvoltă în condiţii favorabile.

Regimul eolian:

După cum este uşor de înţeles, vântul joacă un rol important în răspândirea insectelor şi doborâturilor de vânt. Efectul vânturilor asupra pădurilor nu a fost niciodată extrem în raza acestui ocol, producându-se arareori numai doborâturi izolate asupra arborilor cu defecte şi putregai.

Cel mai frecvent vânt în această zonă este “Coşava” care vara este deosebit de cald iar toamna şi iarna rece. În toate cazurile este un vânt secetos. Totuşi vântul are o desoebită importanţă în răspândirea insectelor defoliatoare din focare primare dând naştere focarelor secundare.

7

1.4. Condiţii pedologice şi tipurile de staţiuni

Principalul tip de sol care se găseşte în perimetrul de ameliore Cracul lui Goanţă este solul brun-eumezobazic.

Solul brun-eumezobazic face parte din clasa Cambisoluri şi se caracterizează prin prezenţa unui orizont specific de alterare Bv. Zonele pe care le ocupă aceste soluri sunt caracterizate prin precipitaţii medii anuale de 650 mm şi prin temperaturi medii anuale în jur de 100C. Solurile sunt profunde cu textură predominant luto-argiloasă, slab scheletice, eubazice.

Pe baza datelor culese în teren sau preluate din vechiul amenajament, privitoare la tipurile de sol, a condiţiilor geologice, geomorfologice, climatice, comparate cu vegetaţia forestieră, pe raza O.S. Moldova Nouă s-a determinat un număr de 24 tipuri de staţiune.

Dintre acestea cele mai importante ca răspândire în suprafaţă sunt cele care au codurile 5.2.4.2 şi 6.1.3.1.

1.5. Condiţii fitogeografice (vegetaţia teritoriului)

Perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă se află în zona staţională FD2 cu graminee mezoxerofite, tipice sunt grupările cu Festuca pseudomina, Festuca sulcata, Festuca valeriaca, Botriochloa isohaenum. Această staţiunese dezvoltă pe versanţi de la slab până la moderat înclinaţi, însoriţi, pe calcare, gresii, pietrişuri etc.

Condiţiile climatice sunt în general favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere. Condiţiile ecologice, edafice de troficitate, reacţia solului, aprovizionarea cu apă se află la nivel mediu condiţionând unitatea generală a staţiunii.

1.6. Caracteristicile economico-geografice

Potrivit obiectivelor economice şi sociale, funcţiilor atribuite pădurilor, starea arboretelor sub raportul provenienţei (majoritară din sămânţă – 72 % S, 21 % L şi 7 % P), pentru toate unităţile de producţie s-a adoptat regimul codru regulat pentru arboretele din S.U.P. “A” şi codru natural pentru cele din S.U.P. “E”, “K” şi “M”.

8

Ocolul Silvic Moldova Nouă este accesibil prin drumul naţional DN 57 ce străbate extremitatea sudică a ocolului de la vest către est între oraşele Oraviţa şi Orşova.

Instalaţiile de transport din acest ocol însumează 203,9 km din care : 8,7 km – drumuri industriale 89,6km – drumuri publice105,6 km – drumuri forestiereInstalaţiile de transport existente realizează un indice de densitate de

9,5 m/ha, din care 4,19 drumuri publice.Accesibilitatea este de 70 % pentru o distanţă de 2 km.

9

CAPITOLUL 2

Caracterizarea perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă sub raportul degradării. Necesitatea intervenţiei cu lucrări.

2.1. Procesele de degradare care se desfăşoară în perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă şi modul de declanşare al acestora.

Perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă este situat într-o regiune cu munti josi, principalele forme de eroziune care se regăsesc în acest teritoriu sunt: eroziunea de suprafaţă, eroziunea în adâncime şi alunecările de teren.

Într-un teritoriu gradul de degradare al terenului depinde pe deoparte de caracteristicile rocii, reliefului, climei şi solului, care determină o anumită predispoziţie fizico-geografică la eroziune, iar pe de altă parte factorul vegetal (gradul de acoperire aterenului cu vegetaţie), care determină o anumită rezistenţă la acţiunea erozivă a precipitaţiilor atmosferice şi a scurgerilor pe care acestea le generează.

2.2. Determinare predispoziţiei la eroziune a bazinetului din care face parte perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă

Pentru caracterizarea predispoziţiei la eroziune a acestui perimetru de ameliorare se stabilesc următoarele valori pentru factorii erozionali amintiţi mai sus şi anume:

Rocă R=2 moderat erodabilePanta morfologică I=3 20-30%Factorul pluvial P=3 650 mmTextura solului S=1 mijlociu texturalÎn tabelul de mai jos este redată predispoziţia la eroziune a terenurilor

din perimetru de ameliorare:

Predipoziţia fizico-geografică

Gradul de rezistenţă Gradul de erodabilitate

Suma indicilor

Calificativ Indice Calificativ Indice Calificativ

9 Moderat 3 Redusă 6 moderat

10

Procesele de eroziune declanşate în perimetrul de ameliorare Cracul

lui Goanţă sunt cauzate de aplicarea unui păşunat abuziv fapt care a determinat o destructurare a solului şi o tasare a lui, precum şi de alţi factori de ordin climatic: vânturile, amplitudinile mari de temperatură, cantitatea de precipitaţii. La aceştia se mai adaugă şi slaba acoperire cu vegetaţie a terenului.

2.3. Factorii care au influenţat şi continuă să influenţeze degradarea terenurilor

Procesele de eroziune declanşate în perimetrul de ameliorare Cracul

lui Goanţă sunt cauzate de aplicarea unui păşunat abuziv fapt care a determinat o destructurare a solului şi o tasare a lui, precum şi de alţi factori de ordin climatic: vânturile, amplitudinile mari de temperatură, cantitatea de precipitaţii. La aceştia se mai adaugă şi slaba acoperire cu vegetaţie a terenului.

2.4. Descrierea, caracterizarea şi cuantificarea nivelului degradării terenurilor

În cadrul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă apar procese de degradare după cum urmează:

-E2 - eroziune moderată,-E3 - eroziune puternică,-E4 - eroziune foarte puternică,-R - ravenă

Eroziunea pluvială este în general un proces de dislocare a particulelor de sol şi rocă, proces cauzat de precipitaţiile atmosferice care după ce izbesc solul, se scurg pe terenurile în pantă fie difuz fie concentrat efectuând o triplă acţiune: roadere, transport şi depozitare.

În cadrul suprafeţei de ameliorat formele de eroziune puternică alternează cu formele de eroziune moderată şi slabă, o accentuare a eroziuniise poate observa în partea superioară a perimetrului. La baza suprafeţei de ameliorat se întâlnesc alunecări de teren.

Cea mai periculoasă formă de eroziune şi anume ravenaţia, ce a rezultat prin concentrarea apelor de pe versanţi şi scurgerea lor, este prezentă aproximativ în centrul perimetrului de ameliorare.

11

Este cunoscut faptul că amânarea execuţiei lucrărilor de ameliorare a acestor terenuri, cu diferite grade de eroziune, conduce în timp la o tot mai accentuată formă de eroziune, făcând din ce în ce mai greu posibilă punerea acestor terenuri neproductive în circuitul productiv.

În tabelul de mai jos este redată statistica eroziunii terenurilor sin perimetrul de ameliorare:

Nr.crt.

Natura terenuluiSuprafaţa Observaţii

(parcela)(ha) %

1 Teren cu eroziune puternica - E2 11.4 33 1 si 5

2 Teren cu eroziune foarte puternica - E3 11.8 35 2 si 4

3 Teren cu eroziune excesiva - E4 2.5 7 3

4 Ravena si ogase – R 8.4 25 6

TOTAL 34.1 100

La determinarea cuantumului eroziunii s-a utilizat relaţia propusă de R. Gaşpar şi Al. Apostol, relaţie ce porneşte de la natura folosinţelor existente în perimetrul de ameliorare şi de la valoarea indicilor de eroziune corespunzători diverselor folosinţe, stabiliţi prin cercetări.

Pentru calculul cuantumului eroziunii se foloseşte relaţia lui Poleakov:

E=W*r*10-6, unde: E - cuantumul eroziunii (t/an/ha),

r - turbiditatea medie a apelor scurse (g/m3) W-volumul scurgerii pluviale (m3/an*ha)

,

în care: A-coeficient de acoperire cu vegetaţie, B-coeficient de dezvoltare al eroziunii pluviale I-panta medie a versanţilor

W=10*H*k, unde: H=precipitaţiile medii anuale (mm),

k=coeficientul scurgerii de suprafaţă

12

Conform relaţiilor de mai sus, cuantumul eroziunii va fi: E = 20.112 t/an/ha

2.5. Consecinţele proceselor de degradare şi necesitatea investiţie

Procesele de degradare afectează solul, apele, clima şi estetica peisajelor. Consecinţele de ordin pedologic se referă pericolul se a fi înlăturat solul, iar în cazul în care solul nu a fost înlăturat în totalitate ce suferă anumite modificări de ordin fizic şi chimic cum sunt reducerea profunzimii, pierderea humusului, modificarea structurii, pH-ului, indicilor hidrofizici, reducerea activităţii microflorei şi microfaunei din sol.

Procesele de degradare intensifică scurgerea pluvială, dereglează regimul hidrologic, terenurile erodate fiind surse de aluviuni. Totodată eroziunea contribuie la poluarea apelor, la aridizarea climatului, coborârea nivelului freatic, secarea izvoarelor, dispoziţia vegetaţiei mezofile şi înlocuirea ei cu specii xerice.

Procesele de eroziune evoluează progresiv, solurile se degradează tot mai mult, covorul vegetal se răreşte sau dispare toate ducând la înrăutăţirea situaţiei, se consideră necesară intervenţia pe cale atrificială prin lucrări de amelioraţii silvice.

Degradarea are un caracter dinamic ascendent, lucrările de ameliorare devinind extrem de necesare.

2.6. Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate executate în trecut (Experienţa locală)

În cuprinsul acestui perimetru de ameliorare nu s-au executat lucrări speciale de ameliorare, în trecut, iar la ora actuală ele sunt imperios necesare.

13

CAPITOLUL 3

Cartarea terenurilor degradate şi probleme care se cer rezolvate

3.1. Metoda de cartare adoptată

S-a adoptat pentru cartare metoda elaborată de către C.Traci care se numeşte ,,cartarea staţională a terenurilor degradate în scop silvo-ameliorativ”.

Prin cartarea terenurilor în scop silvo-ameliorativ, se înţelege separarea pe tern şi pe hartă a unor unităţi de mediu cu deosebire a unor suprafeţe omogene între anumite limite, sub raportul condiţiilor staţionale, a formei şi intensităţii degradării terenului, reliefului, substratului litologic, solului, etc.. Aceste condiţii conduc la un anumit potenţial silvo-productiv al acestor unităţi, care reclamă măsuri diferenţiate deconsolidare şi ameliorare cu ajutorul vegetaţiei forestiere.

În cazul acestei metode s-au luat în considerare atât criterii principale, cât şi criterii secundare, anume:- criterii principale: - natura şi intensitatea procesului de degradare;

- zona fizico-geografică, respectiv etajele şi subzone de vegetaţie

- criterii secundare: - condiţii de relief şi sol; - substrat geologic, granulometrie, accesibilitatea apei freatice,etc.

- numărul de tipuri de staţiune;

3.2. Separarea unităţilor staţionale din perimetru, descrierea şi caracterizarea acestora

Unitatea staţională reprezintă o porţiune de teren omogenă cu specific ecologic şi al capacităţii productive.

În cuprinsul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă s-au delimitat nouă unităţi staţionale.

Delimitarea s-a realizat pe planul de situaţie, linie întreruptă, iar notarea s-a făcut cu cifre de la 1 … 8.

14

Notarea după natura şi intensitatea proceselor de degradare este următoarea:

1. În cazul unităţii staţionale numărul 1 şi 5, forma de degradare este eroziunea de suprafaţă, moderat erodată, generând terenuri moderat erodate (E2);

2. Pentru unitatea staţională 2 şi 4, forma de degradare este eroziunea de suprafaţă puternic erodată generând terenuri puternic erodate (E3);

3. Unitatea staţională numărul 3 are forma de degradare reprezentată de eroziunea de suprafaţă foarte puternic erodată, declanşând terenuri foarte puternic erodate (E4);Unitatea staţională numărul 6, are forma de degradare reprezentată de

eroziunea în adâncime, care generează funduri de ravene şi ogaşe (R);

Descrierea şi caracterizarea unităţilor staţionale se face ţinând cont de tipul staţional. Tipul staţional este o grupare de unităţi staţionale cu aceeaşi formulă staţională, adică terenuri cu acelaşi specific ecologic şi potenţial productiv asemănător.

Pe baza tipului staţional se stabilesc soluţiile tehnice de lucru şi lucrările de ameliorare necesare.

În cuprinsul unităţii de ameliorare Cracul lui Goanţă s-au identificat 4 tipuri staţionale notate T1…T4.

Caracterizarea tipurilor staţionale din perimetrul de ameliorare este prezentată în tabelul de mai jos:

15

În tabelul de mai jos este redata caracterizarea tipurilor staţionale caracterizarea tipurilor staţionale:

Tip staţionalUnitate

staţionalăFormula tipului

staţionalCaracterizarea tipurilor staţionale

Simbol

Supr.ha

Nr.Supr.

ha

T1 8.2 2-4 8,2 EC1

Terenuri cu eroziune slabă la puternică (e0 – e2), cu soluri zonale (soluri brune şi brune juvenile sau podzolice, soluri podzolice argiluviale, soluri feriiluviale, podzoluri, brune acide ş.a.), moderat profunde la profunde (peste 50 cm)formate pe orice fel de roci, fără schelet sau cu schelet puţin (0-25% în primii 50-75 cm, iar mai mult în staţiunile menţionate)

T2 7.2 3 7,2 EC2

Terenuri cu eroziune foarte puternică (e3-e4), cu erodisoluri feriiluviale, argiloiluviale, rodice sau andice, erodisoluri tipice, ori regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu grosimea de 21 – 50 cm (uneori sub 20 sau peste 50), cu textură variabilă, formate pe roci moi sau pe roci dure dar cu un strat de rogolit de 21-50 (75) cm, cu schelet puţin (0-25%) în cazul rocilor moi şi cu schelt mult (26-50 chiar 75%) în cazul rocilor dure.

T3 3.8 5 3,8 EC2

Terenuri cu eroziune foarte puternică (e3-e4), cu erodisoluri feriiluviale, argiloiluviale, rodice sau andice, erodisoluri tipice, ori regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu grosimea de 21 – 50 cm (uneori sub 20 sau peste 50), cu textură variabilă, formate pe roci moi sau pe roci dure dar cu un strat de rogolit de 21-50 (75) cm, cu schelet puţin (0-25%) în cazul rocilor moi şi cu schelt mult (26-50 chiar 75%) în cazul rocilor dure.

T4 8.0 6 8 RC1

Taluzuri şi ravene şi ogaşe, formate în orice fel de roci, dar cu un strat de rocă dezagregată la suprafaţă sau cu resturi de soluri ori soluri slab dezvoltate (erodisoluri, litosoluri sau regosoluri) cu grosimea de 20 – 30 (40) cm, cu schelet puţin până la mult

Din analiza tabelului de mai sus rezultă că tipul staţional T4

reprezentând terenul cu eroziunea în adâncime, respectiv ravenele si ogaşele.

16

3.3. Probleme care trebuie rezolvate în cadrul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă

În cadrul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă, după cum s-a putut observa din cele prezentate anterior, se constată o dispunere variată a terenurilor cu diferite grade de eroziune, motiv pentru care în alegerea lucrărilor de ameliorare trebuie rezolvate următoarele probleme:-asigurarea liniştii în cadrul perimetrului de ameliorare, pentru a împiedica extinderea, intensificarea sau reactivarea proceselor;-regularizarea scurgerii pluviale, protejarea solului şi a apelor, estetizarea şi punerea în valoare a terenului din perimetru;-fertilizarea terenurilor degradate cu carenţe nutritive;-consolidarea terenurilor erodate cu pante mai mari de 20% şi a taluzurilor instabile;-amenajarea albiilor de scurgere;-stabilizarea terenurilor alunecătoare;-eliminarea excesului de apă;-corectarea reacţiei solului;-protejarea perimetrului împotriva păşunatului, vânatului, etc.;

17

CAPITOLUL 4

Complexul ameliorativ adoptat pentru stingerea proceselor de degradare şi redarea în circuitul productiv a terenurilor degradate din perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă

4.1. Lucrări de pregătire a terenului

Pentru pregătirea terenului în vederea ameliorării s-au executat lucrări care constă în realizarea de terase sprijinite de gărduleţe. Aceste terase reprezintă trepte de consolidare care se execută pe terenuri erodate, foarte puternic pluviodenudate şi ravenate, reprezentând 8 ha. Aceste terase au rolul de a reduce scurgerea pluvială şi antrenarea particulelor mărunte şi grosiere, ale solului, de a arma versanţii şi de susţinere a puieţilor instalaţi în primii 3-5 ani de la plantare. Ele se dispun de-a lungul curbelor de nivel, în şiruri întrerupte pe distanţă de 3 m, sub formă de solzi ce au 6 m lungime fiecare şi distanţa între rândurile de terase de 4 m. La aceste terase platforma are o lăţime de 0,5 m, fiind sprijinite în aval de un gărduleţ cu înălţimea de 0,4 m. Gărduleţul ce sprijină terasele se prezintă ca o împletitură de nuiele pe pari ce au lungimea de 1,0 m şi diametrul de 5-7 cm, fiind amplasaţi la o distanţă de 0,5 m unul de altul. Parii sunt din salcâm, iar nuielele sunt de salcie şi anin cu diametrul mai mic de 4 cm.

Calculul lungimii teraselor sprijinite de gărduleţe se face folosind formula următoare:

în care: L - lungimea unui tronson de terasă L = 6d1 - distanţa dintre două trosoane de terasă d1 = 3d2 - distanţa dintre două rânduri de terase d2 = 4S - suprafaţa de lucru = 8,4 ha

N = 41977 m

Volumul de săpătură se poate calcula cu relaţia:

W = N x w în care: N -lungimea teraselor

18

w - volumul specific de săpătură de pământ la un metru liniar de terasă simplă

W = 41977 x 0,166 = 6968 m3

Calculul numărului de pari necesari pentru executarea teraselor sprijinite se face cu formula:

în care: N - numărul de pari ncesari pentru un hectar L - lungimea unui tronson de terasă L = 6

d1 - distanţa dintre două trosoane de terasă d1 = 3 d2 - distanţa dintre două rânduri de terase d2 = 4

Pentru suprafaţa de 8 ha, pe care se execută terase sprijinite de gărduleţe este nevoie de 377795 pari.

Necesarul de nuiele pentru gărduleţe se calculează prin înmulţirea lungimii teraselor cu înălţimea gărduleţelor (0,40 m) şi cu indicele de consum specific teraselor sprijinite de gărduleţe (Ict = 0,061250 m3/m2), rezultă astfel următoarele:

377795 x 0,4 x 0,061250 = 9256.0

4.2. Lucrări de pregătire şi de ameliorare a solului

Solurile din cadrul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă sunt relativ bune, din punct de vedere al conţinutului de substanţe nutritive, pentru cultura speciilor forestiere alese. În unele tipuri staţionale, datorită grosimii reduse a stratului de sol, este necesar ca la executarea plantării, puieţilor, să se aducă un aport suplimentar de pământ vegetal la groapa de plantat. Tipurile staţionale în care se face fertilizarea cu pământ vegetal sunt prezentate în tabelul următor:

Tip staţional Număr puieţi

(nr. gropi)-buc.-

Cantitatea de pământ

la o groapă(dm3)

Cantitatea totală de pământ

la un tip staţional(m3)

Sim-Bol

Supra-faţă(ha)

T6 8,4 5000 5 209Total 8,4 5000 209

19

În urma cercetărilor care s-au efectuat aspra compoziţiei solului s-a constatat că acesta îndeplineşte cerinţele de ordin mineral necesare pentru dezvoltarea speciilor forestiere ce urmează a se planta.

Unul dintre neajunsurile acestui sol este grosimea lui, adică faptul că ea este redusă, şi nu permite o plantare corespunzătoare a puieţilor motiv pentru care s-a si utilizat pământ vegetal, administrat local la groapa de plantat în doză de 5 dm3/groapă.

4.3. Lucrări de împăduriri

În cadrul lucrărilor de ameliorare din perimetrul Cracul lui Goanţă lucrările de împădurire ocupă rolul cel mai important fiindcă se execută pe toată suprafaţa de ameliorat. Aceste lucrări de împădurire au un rol dublu de protecţie şi producţie în funcţie de arealul fitoclimatic, condiţiile de vegetaţie, scopul urmărit, etc..

În tabelul de mai jos se prezintă speciile, compoziţiile de regenerare, schemele şi procedeele de împădurire.

În cadrul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă s-au ales pentru împădurire următoarele specii: La, Pi, Fr, Ct.

Tip staţional

Speciifolosit

e

Compoziţiide

regenerare

Schemanr. puieţim X m

mii. buc./ha

Procedeede

împădurireSim

b

Formulastaţional

ă

Supr.

Împ.

(ha)

T1 EFa4 11.4PiFrCt

50Pi25Fr25Ct

2X15000

Plantarea în gropi cu puieţi obişnuiţi pe teren parţial pregătit în vetre.

T2 EFa9 11.8PiLa

50Pi25Fr25Ct

2X15000

Plantarea în gropi cu puieţi obişnuiţi pe teren parţial pregătit în vetre.

20

T3 EFa14 2.5PiFrCt

50Pi50La2X15000

Plantarea în gropi cu puieţi obişnuiţi pe teren parţial pregătit în vetre.

T4 RFa6 8.4 Ct 100Ct2X15000

Plantarea în gropi cu puieţi obişnuiţi pe teren parţial pregătit în vetre.

În rândurile de mai jos este redat calculul necesarului de puieţi din speciile adoptate pentru ameliorarea teritoriului:

Pentru a calcula necesarul de puieţi se foloseşte formula următoare:Np = Np1 x S x p%Unde: Np = numărul de puieţi necesari; Np1 = numărul de puieţi la hectar; S = suprafaţa tipului de staţiune; p% - ponderea puieţilor de o anumită specie în compoziţia

de regenerare;Aceste calcule se prezintă tabelar după cum urmează:

Tipul staţional

Compoziţiade împădurire

(%)

Număr de

puieţi la ha

(buc/ha)

Număr de puieţi pe specii, conform compoziţie

Sim-bol

Supaf. de împădurire şi tipului staţional (mii buc)

(ha) Mo La Pi Fr Ct      

T1 11.4 50Pi25Fr25Ct 5000     28.5 14.3 14.3      

T2 11.8 50Pi25Fr25Ct 5000     29.5 14.8 14.8      

T3 2.5 50Pi50La 5000   6.2 6.2          

T4 8.4 100Ct 5000         26.5      

Total   6.2 64.3 29.0 55.5      

21

4.4. Lucrări de asigurare a liniştii în perimetrul de ameliorare

În perimetrul de ameliorare s-au executat lucrări de împrejmuire, menite să asigure liniştea şi protecţia perimetrului de ameliorare contra eventualelor distrugeri provocate de animalele domestice şi sălbatice.

Cel mai folosit mod de împrejmuire folosit la noi în ţară este cel ce foloseşte garduri de sârmă ghimpată pe bulumaci de lemn, dublate în general de garduri vii. Dublarea acestui gard de sârmă ghimpată este necesară datorită faptului că durata de folosinţă a sa, este redusă la numai 5-7 ani, rolul său fiind luat apoi de gardul viu. Perimetrul de ameliorare este împrejmuit pe o lungime de 2650 m.

Gardul de sârmă ghimpată se execută din bulumaci de lemn de foioase cu diametrul de 15 cm. Pe teren bulumacii se fixează la 2,5 m unul de altul, la fiecare 10 bulumaci, unul fiind întărit cu o contrafişă. Sârma ghimpată se fixează pe bulumaci cu cuie sau scoabe, pe 4 sau 5 rânduri. În râdurile de mai jos este prezentat calculul necesarului de materiale pentru gard. În efectuarea acestor calcule se utilizează diferiţi indici de consum specifici pentru diferite tipuri de materiale.

Calculul lemnului rotund de foioase pentru stâlpi de gard este următorul: lungimea gardului x consumul specific de lemn rotund de foioase pentru stâlpi

2650 x 0,0147 = 39 m3

Consumul de sârmă ghimpată se calculează cu relaţia: lungimea gardului x consumul specific de sârmă ghimpată = 2650 x 0,515 = 1365 kg

Necesarul de cuie este dat de relaţia: lungimea gardului x consumul specific de cuie = 2650 x 0,004 = 10,6 kg.

Cantitatea de scoabe este dată de următoarea relaţie: lungimea gardului x consumul specific de scoabe = 2650 x 0,04 = 106 kg.

Necesarul de puieţi de porumbar pentru gardul viu este dat prin următoarea relaţie:

în care: n - numărul de rânduri n = 3 d - distanţa dintre puieţi pe rând d = 0,3 m L - lungimea gardului L = 2650

CAPITOLUL 5

22

Cuantificarea intervenţiilor sub raport cantitativ şi valoric

5.1. Lista cantităţilor (antemăsurătoarea)

Această listă reprezintă antemăsurătoarea cantitativă a lucrărilor propuse servind la stabilirea de către executantul lucrărilor a costului şi a materialelor necesare.

Nr.crt.

Denumirea categoriei de lucrări

U.M. Cantităţi

1Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii

mii buc. 155

2Completarea culturilor forestiere

Mii buc 40.8

3Întreţinerea culturilor forestiere

Ha 170

4Fertilizarea cu pământ vegetal ( la groapă )

m3 209

5Executarea teraselor sprijinite cu gărduleţe

m 41977

6Gard de sârmă ghimpată ( 5 rânduri ) pe stâlpi de lemn

m 2650

7Plantat gard viu ( 3 R x 30 cm x 30 cm )

mii buc. 34.5

Această listă centralizează toate lucrările ce sunt de executat şi este utilizată pentru întocmirea devizului general.

5.2. Devizul de execuţie al lucrărilor proiectate

23

În tabelul următor este prezentat devizul cheltuielilor necesare pentru ameliorarea perimetrului Cracul lui Goanţă:

Nr. Crt.

Denumirea lucrării U.M. CantitatePreţ unitar(mii lei)

Preţ total/lucrare

(mii lei)

1Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii

mii buc.

155 140 21703,2

2Completarea culturilor forestiere

mii buc

40.8 180 7345,1

3 Întreţinerea culturilor ha 170 90 15311,5

4Fertilizarea cu pământ vegetal

M3 209 700 146300

5Executarea teraselor sprijinite de gărduleţe

m 41977 8,9 373597,1

7Gard de sârmă ghimpată pe stâlpi de lemn

m 2650 32,2 85330

8Plantat gard viu (3Rx30cm x 30cm)

mii buc

34.5 120 4134

TOTAL 654103,6

5.3. Grafic de execuţie a lucrărilor propuse

24

Prin specificul lor, lucrările de împădurire, sunt eşalonate pe mai mulţi ani, respectiv completarea şi întreţinerea lucrărilor până la realizarea stării de masiv.

Pentru o bună eşalonare a acestor lucrări este important să se ia în considerare natura degradării şi comportarea lucrărilor în timp, astfel se poate realiza un grafic de eşalonare după cum urmează în tabelul:

Nr. Crt.Denumirea categoriei de

lucrăriU.M.

Cantităţi de executat în anul:

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii

mii buc.

155.0            

2Completarea culturilor forestiere

mii buc.

  28.2 12.7        

3Întreţinerea culturilor forestiere

ha 62.0 56.7 25.7 25.7      

4Fertilizarea cu pământ vegetal ( la groapă )

m3 209            

5Executarea teraselor sprijinite cu gărduleţe

m 41977            

6Praguri de zidărie uscată pe radier (5 rânduri pe stâlpi de lemn)

buc. 43            

7Gard de sârmă ghimpată - 5 rânduri pe stâlpi de lemn

m 2650            

8Plantat gard viu (3Rx30 cm x 30 cm)

mii buc.

34.45            

5.4. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei

1. Valoarea totală a investiţiei: 654103,6 RON2. Suprafaţa ameliorată: 34,1 ha3. Investiţia specifică: 17630,82 RON/ha4. Durata de realizare a investiţie: 4 ani

Bibliografie:

25

-Ciortuz, I., Păcurar, V.D.- Amelioraţii silvice, editura Lux Libris-Dumitraşcu, T.-Note de curs, USAMVB Timişoara, 2006-2007

CUPRINS

26

A. Piese scrise

Capitolul 1 Caracterizarea perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă sub

raport geografic1.7. Poziţia geografică şi situaţia administrativă a perimetrului de

ameliorare 1.8. Condiţii geologice şi geomorfologice 1.9. Condiţii climatice şi caracteristici hidrografice şi hidrologice 1.10. Condiţii pedologice şi tipurile de staţiuni1.11. Condiţii fitogeografice (vegetaţia teritoriului)1.12. Caracteristicile economico-geografice

Capitolul 2 Caracterizarea perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă sub raportul degradării. Necesitatea intervenţiei cu lucrări.

2.1. Procesele de degradare care se desfăşoară în perimetrul de ameliorare Cracul lui Goanţă şi modul de declanşare al acestora

2.2. Determinare predispoziţiei la eroziune a bazinetului din care face parte perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă

2.3. Factorii care au influenţat şi continuă să influenţeze degradarea terenurilor

2.4. Descrierea, caracterizarea şi cuantificarea nivelului degradării terenurilor 2.5. Consecinţele proceselor de degradare şi necesitatea investiţie

2.6. Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate executate în trecut (Experienţa locală)

Capitolul 3Cartarea terenurilor degradate şi probleme care se cer rezolvate 3.1. Metoda de cartare adoptată3.2. Separarea unităţilor staţionale din perimetru, descrierea şi

caracterizarea acestora3.3. Probleme care trebuie rezolvate în cadrul perimetrului de

ameliorare Cracul lui Goanţă

Capitolul 4

27

Complexul ameliorativ adoptat pentru stingerea proceselor de degradare şi redarea în circuitul productiv a terenurilor degradate din perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă

4.1. Lucrări de pregătire a terenului 4.2. Lucrări de pregătire şi de ameliorare a solului4.3. Lucrări de împăduriri 4.4. Lucrări de asigurare a liniştii în perimetrul de ameliorare

Capitolul 5Cuantificarea intervenţiilor sub raport cantitativ şi valoric5.1. Lista cantităţilor (antemăsurătoarea)5.2. Devizul de execuţie a lucrărilor proiectate5.3. Grafic de execuţie a lucrărilor propuse5.4. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei

BibliografieCuprins

B. Piese desenate

1. Planul general de situaţie a perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă

2. Planul perimetrului de ameliorare Cracul lui Goanţă cu tipurile de staţiuni

3. Planul de situaţie cu lucrărilor propuse4. Schiţe cu detalii tehnice de execuţie

* * *

28