ASIGURAREA CREDITELOR BANCARE

Profesor coordonator : TIBULCA Ioana Laura

Studenti: Ispas Ionut Ciprian Marina Alexandru

Cuprins

Definitie asigurari . Pag 3Elemente tehnice ale asigurarilor.. Pag 3-4Particularitati ale asigurarilor financiare.Riscul asigurarilor comerciale ..... Pag 5-6

Analiza pietei asigurarilor de credit ..... Pag 7-8

Evolutia asigurrilor in perioada 2006-2009 ... Pag 9

Oferta pieei asigurrilor de credite .... Pag 10

Tipuri de asigurari.Exemple de la mai multe banci. .... Pag 12-15

Despagubirea in caz ca se petrece evenimentul asigurat.Prima de asigurare.... Pag 15-18

Produsele de asigurare.Studiu de caz la Bancpost S.A. .. Pag 18-21Concluzii .... Pag 22Bibliografie .... Pag 23

Definiia asigurrilor

Noiunea de asigurare n literatura de specialiate este destul de bine conturat, dar o definiieunanim acceptat nu s-a dat nc. Caracteristica esenial a asigurrii este dup cum precizeazIulian Vcrel i Florian Bercea n lucrarea Asigurri i resigurri aceea c asigurarea acioneazn strns legtur cu existena unor riscuri comune a cror producere poate provoca pagubeimportante economiei naionale i populaiei.

n concluzie, putem spune c asigurarea reprezint o operaiune economico-financiar princare o parte numit asigurtor despgubete n cazul producerii unui eveniment nefast, o alt partenumit asigurat, n schimbul unei sume de bani, numit prim de asigurare.Elementele tehnice ale asigurrilor

Principalele elemente tehnice ale asigurrilor prevzute n Legea nr.32/2000 sunt:

- asigurtorul este persoana juridic (societate de asigurari) care, n schimbul unei prime deasigurare ncasate de la asigurat, se obliga sa acopere pagubele produse bunurilor asigurate deanumite calamiti naturale sau accidente, sa plateasca suma asigurat la producerea unui eveniment n via persoanelor asigurate sau de a plti o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde n baza legii, fa de tere persoane.

- asiguratul este persoana fizic sau juridic care, n schimbul primei de asigurare pltiteasigurtorului, poate sa incheie o asigurare prin care sa-si asigure bunurile impotriva unor calamitatinaturale sau accidente, propria persoana sau sa se asigure pentru prejudiciul pe care il poate produceunor terte persoane.

- beneficiarul asigurarii este aceea persoan care are dreptul s ncaseze suma asigurat saudespgubirea, fr a fi neaprat parte din contractul de asigurare.- contractantul asigurarii este persoan fizic sau juridic, care poate ncheia asigurarea,fr a obine prin aceasta calitatea de asigurat, existnd posibilitatea ca nsui contractantul s fie acelai cu asiguratul

- riscul asigurat reprezint evenimentul care, in eventualitatea producerii, l oblig peasigurator s plteasc asiguratului ori beneficiarului despgubirea sau suma asigurat.

- evaluarea este etapa premergatoare ncheierii contractului de asigurare, deoarecestabilete valoarea bunului pentru a-l putea cuprinde n asigurare. Pentru a evita subevaluarea sausupraevaluarea bunului trebuie cunoscut cu exactitate valoarea bunului.

- suma asigurat reprezint, conform contractului de asigurare, partea din valoarea deasigurare pentru care asiguratorul i asum rspunderea n cazul producerii evenimentului pentrucare s-a ncheiat asigurarea.

- norma de asigurare este suma asigurat, stabilit prin lege pe unitatea de obiect asigurat.Este ntlnit n cazul asigurrilor obligatorii de bunuri.Suma asigurat = norma de asigurare * numrul de unitiCotele de prim se stabilesc pe baza datelor statistice, folosindu-se metodele i principiilecalculului actuarial.Prima de asigurare = suma asigurat * cota de primPrima brut = prima net + suplimentul de primPrima net servete la formarea fondului necesar achitrii indemnizaiilor.Suplimentul de prim servete la formarea resurselor bneti necesare acoperirii cheltuielilorprivind constituirea i administrarea fondului de asigurare, realizarii unui anumit beneficiu.- durata asigurrii reprezinta durata de timp ct exist raporturi de asigurare ntre asigurati asigurator, aa cum au fost ele stabilite n contractul de asigurare.

- paguba sau dauna reprezint pierderea estimat valoric suferit de un bun asigurat, caurmare a producerii unui fenomen mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea. Paguba poate fi doar maimic sau cel mai mult egal cu valoarea bunului asigurat, n acest ultim caz ea purtnd numele depagub total .

- despgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul este obligat s oplateasc cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigD = P *S unde:D = despgubirea de asigurare;P = paguba;S = suma asigurat;V = valoarea bunului asigurat.

Principii valabile la acordarea despgubirii:principiul primului risc este mai des aplicat n SUA mai ales la bunurile la care riscul deproducere a pagubei totale este mai redus. La acoperirea pagubei dup principiul primului risc,despgubirea este egal cu paguba, fr ns a putea depi valoarea sumei asigurate.Conform principiului rspunderii limitate despgubirea se acord numai n cazul cndpaguba depete o anumit valoare prestabilit. O parte din paguba va cdea n sarcina asiguratuluii se numete franiza.

Franiza este de dou feluri: franiza atins (simpl): asiguratorul acoper n ntregime paguba pn la nivelul sumeiasigurate dac aceasta este mai mare dect franiza. franiza deductibil (absolut) se scade n toate cazurile din pagub, indiferent de volumulacesteia din urm.

Asigurarea creditelor bancareAcest tip de asigurare se aplica strict asiguratilor de tipul institutiilor financiar bancare: banci comerciale, banci de economii, societati financiare. Riscul asigurat se refera exclusiv la pierderile financiare pe care Asiguratul le-ar suferi ca urmare a incapacitatii de plata si/sau insolvabilitatii certe si dovedita prin acte a debitorilor sai, persoane juridice sau fiziceRiscuri asiguratePrin aceasta polita de asigurare se acopera pretentiile banesti ale Asiguratului rezultate din riscul de neincasare a ratelor de credit de catre Asigurat de la debitorii sai ca urmare a imposibilitatii de plata dovedita cu acte legale a acestora, respectiv urmatoarele rate aferente:

- creditelor acordate persoanelor fizice si juridice pentru cumpararea de autovehicule; - creditelor acordate persoanelor fizice pentru cumpararea / constructia / repararea de locuinte; - creditelor acordate persoanelor juridice (producatori, importatori, comercianti, dealeri) pentru activitatea curenta de productie si desfacere; - creditelor de investitii acordate persoanelor juridice pentru dotari, amenajari de spatii, procurarii de masini, instalatii, mijloace fixe; - creditelor acordate persoanelor fizice si juridice pentru achizitii bunuri folosinta indelungata. PARTICULARITI ALE ASIGURRILOR FINANCIARE.RISCUL ASIGURRILOR COMERCIALE.

In functie de natura lor riscurile pot fi grupate in: riscuri comerciale, riscuri provocate decalamitati naturale sau alte cauze de forta majora, riscuri politice si riscuri valutare.Riscurile comerciale- denumite si riscuri de neplata- sunt legate de comportamentulcumparatorului fata de furnizorul sau. Cand cumparatorul extern este o persoana fizica sau juridicaprivata, aceasta prezinta riscul de neplata. Impotriva cumparatorului privat se poate introduce actiunein justitie, pentru a-l obliga sa-si respecte angajamentul asumat prin contract. In schimb, impotrivacumparatorului public, care se derobeaza de la indeplinirile obligatiilor contractuale ce si-a asumat,nu exista cale de atac in justitie. Din aceasta cauza, riscul de neplata din partea cumparatorului privateste considerat risc comercial, in timp ce acelasi risc, provenind din partea unui cumparator public,este considerat ca fiind risc politic.Riscul comercial consta in deteriorarea situatiei financiare a cumparatorului privat, fapt careil pune in imposibilitatea de a efectua, la scadenta, plata sumei datorate. Neonorarea, de catrecumparator, a angajamentului asumat fata de furnizor, poate fi provocata de factori cu actiune petermen lung sau de cauze accindentale si reversibile. Nu sunt excluse nici cazurile de neplata asumelor datorate, determinate de reaua credinta a cumparatorului, cand acesta reclama defectetehnice imaginare la produsul importat, pentru a se sustrage de la obligatia contractuala sau pentru aobtine o reducere de pret.Riscurile politice- notiunea de risc politic are o sfera larga de cuprindere, in care intra: risculpolitic propriu-zis, ca si riscul de neplata din partea cumparatorului public, si riscul de netransfer alvalutei care furnizor (creditor).

Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de vointa si de solvabilitateacumparatorului si care il impiedica sa-si onoreze obligatiile asumate fata de furnizorul (creditorul)extern. Este vorba de razboi, revolutie, revolta, razboi civil, greva. Masuri cu caracter politic pot filuate si de tari terte ori de organisme internatinale impotriva tarii importatorului, care il pun peacesta din urma in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile de plata fata de furnizor.Riscul politic propriu-zis se refera la razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune ca si la actele(deciziile) autoritatilor publice (nationalizate, rechizitie, sechestrare, limitarea transferului valutar),care impiedica executarea contractului. Caracter politic poarta si masura luata de o autoritate publicadin tara exportatorului, de a interzice exportul unui anumit produs contractat si aflat in perioada defabricatie.Caracter politic imbraca si masurile luate de autoritatle publice- guvern, banca centrala,organe vamale- avand ca efect restrangerea importurilor, limitarea transferului valutar, refuzuladmiterii pe teritoriul tarii a anumitor produse, sechestrarea unor bunuri apartinand unor agentieconomici straini.Unele organisme de asigurare asimileaza riscul de neplata a unui contract de export incheiatcu un partener de drept public, cu riscul politic.Riscurile catastrofale- unii asiguratori de credite la export asimileaza catastrofele naturale,produse pe teritoriul altei tari, riscului politic.Riscul de origine catastrofala se manifesta sub forma producerii unor calamitati naturale oria altor cauze de forta majora, cum ar fi inundatiile, uraganele, cutremurele de pamant, eruptiilevulcanice, incendiile, exploziile si altele asemanatoare, care pun cumparatorul in imposibilitate deplata. In cazul unei catastrofe, un asigurator obisnuit acopera disparitia sau avarierea bunurilorasigurate, iar un asigurator de credite la export acopera imposibilitatea cumparatorului de a intra inposesia bunurilor comandate sau de a le achita la scadenta.In acest caz apare riscul de netransfer al valutei cuvenite furnizorului (creditorului) extern, cutoate ca importatorul privat a depus la banca, in moneda locala, echivalentul sumei datorate.Riscurile valutare sau economice-riscul de schimb valutar; riscul cresterii costurilor defabricatie ale produsului care face obiectul exportului si riscul fluctuarii ratei dobanzii.Pentru contracararea riscurilor exportului pe credit, furnizorii fac investigatii ample cu privirela solvabilitatea clientilor potentiali inainte de semnarea contractului, iar apoi utilizeaza diverseinstrumente si tehnici de lucru financiare si juridice.In unele cazuri, nici chiar asigurarea clasica nu poate oferi o protectie deplina furnizorilorangajati in exportul cu plata la termen sau bancilor care acorda credite cumparatorilor externi. Asaeste cazul riscurilor politice, rezultand din masurile luate de autoritatile publice ale tariiimportatorului si care au un caracter neasigurabil. Acelasi caracter, neasigurabil, poarta si riscul de neplata, pe care il prezinta debitorii politici si impotriva carora nu se pot lua masuri de constrangere pentru a-i determina sa-si respecte obligatiile asumate.Riscul valutar apare atunci cand in efectuarea unui export cu plata la termen se utilizeazadoua monede: spre exemplu, contractul se incheie in moneda tarii furnizoare (sau in moneda tariterte), iar plata furniturii de catre cumparatorul extern se efectueaza in monedea tarii sale.Modificarea raportului dintre cele doua monede, in intervalul de timp de la semnarea contractului si pana la achitarea furniturii, poate determina pierderi pentru furnizor si castig pentru cumparator ori invers.Pentru a se proteja impotriva riscul de schimb valutar, exportatorul care vinde cu plata latermen, ca si banca creditoare care a acordat un imprumut importatorului, poate sa recurga laurmatoarele solutii:- sa contracteze un import in monedea clientului sau sau intr-o alta moneda, astfel incat risculde schimb valutar aferent angajamentului de plata exprimat intr-o alta moneda decat cea nationala sacompenseze riscul de schimb aferent creantei sale;- sa realizeze tranzactia in moneda sa nationala.Riscul cresterii costurilor de fabricatie ale produsului care face obiectul exportatorului apareca urmare a fenomenelor inflationiste ce se manifesta pe piata exportatorului. Pentru protejareaintereselor sale, exportatorul solicita asiguratorului creditelor la export o asigurare impotrivariscurilor economice.Riscul fluctuarii ratei dobanzii ( creditul-furnizor/cumparator):- cand se fixeaza rata dobanzii pe care importatorul o va plati exportatorului pe perioadavalabilitatii creditului-furnizor sau bancii creditoare pe perioada valabilitatii creditului-cumparator,furnizorul (banca) trebuie sa tina cont de nivelul dobanzii la care acesta va putea sa-si procure baniinecesari pentru refinantare. Daca dobanda pietei manifesta tendinta de majorare, de lucrul acestatrebuie sa tina seama la incheierea contractului de imprumut cu dobanda fixa. La un contract cudobanda fixa, exista riscul ca dobanda pietei sa fie superioara cele fixe prevazute in contract, lucrucare il dezavantajeaza pe exportatorul- creditor sau pe banca creditoare.Pentru protejarea exportatorului si a bancilor de riscul fluctuarii dobanzii la creditele acordatede acestia se aplica solutii diferite. In unele tari, mecanismele de refinantare a exportului cu rate aledobanzii fixe sunt administrate de institutii publice. In aceasta situatie, statul suporta o parte dindobanda pe care trebuie sa o plateasca exportatorul cand se imprumuta pe piata pentru a-si completaresursele sale financiare; o alta solutie consta in stabilizarea dobanzii percepute de banci de laclientii lor externi. Diferenta dintre dobanda pietei si dobanda fixa, incasata de la clientul extern sesuporta de catre stat pe toata durata de valabilitate a contractului de credit.

PIAA ASIGURRILOR DE CREDITE

Analiza pieei asigurrilor de creditPiaa asigurrii de credite a cunoscut o evoluie interesant n perioada acestui deceniu, urmnd evoluii contradictorii pe care le-a suportat i economia n ansamblul ei.Asigurarea creditelor reprezint o form de asigurare care trebuie privit n mod distinct n condiiile unei economii instabile sau n tranziie. Atunci cnd economia este n faza de cretere i presupune o oarecare prosperitate, cnd legislaia economic, financiar, nu sufer schimbri frecvente care pot afecta mediul de afaceri i cnd orice greeal a unei societi comerciale este sancionata de parteneri, riscul de neplata poate fi administrat sau chiar controlat.n condiiile actuale ale Romniei, riscurile acoperite prin asigurarea creditelor sunt, pe de-o parte, mari, chiar neasigurabile, i pe de alt parte, greu de cuantificat.De aceea, multe societi de asigurare nu practic acest sistem datorit unor expuneri la riscuri ce nu pot fi evaluate i estimate adecvat.n prezent, piaa asigurrilor de credite are un trend descendent, dup creterile puternice din anii anteriori cnd primele brute subscrise din aceste polie se dublau de la an la an, fapt justificat de actuala criz economic global.Asiguratorii refuz s mai ncheie acest tip de polie, care au devenit neprofitabile, deoarece riscul de nerambursare a mprumuturilor acordate de ctre client este foarte mare.n anii trecui, bncile i alte instituii financiare nebancare cumprau asigurri de credit pentru a se acoperi mpotriva riscului de neplat, dar n prezent restanele la plata creditelor fiind frecvente, societile nu mai acord asigurri, iar bncile constituie provizioane.Analiznd structura primelor brute subscrise n cadrul clasei de asigurri generale la 31.12.2009, putem vedea c ponderea asigurrilor de credite este foarte mic:

Tabelul nr.1 Structura primelor brute subscrise n cadrul asigurrilor generaleNr.Clase de asigurriPrime brute subscrise

1.Asigurri de accidente i boal0.86%

2Asigurri de sntate0.34%

3Asigurri de mijloace de transport terestru46.12%

4Asigurri de mijloace de transport feroviar0.08%

5Asigurri de mijloace de transport aerian0.29%

6Asigurri de mijloace de transport maritim0.41%

7Asigurri de bunuri n tranzit0.55%

8Asigurri de incendiu i alte calamiti12.89%

9Alte asigurri de bunuri2.26%

10Asigurri de rspundere civil auto31.01%

11Asigurri de rspundere civil pentru transport aerian0.32%

12Asigurri de rspundere civil pentru transport maritim0.14%

13Asigurri de rspundere civil general1.87%

14Asigurri de credite1.61%

15Asigurri de garanii0.45%

16Asigurri de pierderi financiare0.2%

17Asigurri de protecie juridic0.00%

18Asigurri de asisten a persoanelor0.59%

Sursa: Buletin informativ, nr. 1/2010 al Comisiei de Supraveghere a AsigurrilorPonderea asigurrilor de credite n total asigurri generale a sczut comparativ cu anii anteriori ajungnd la 1.61%, att datorit numrului redus de polie ncheiate pentru acest tip de asigurare ct i consumului mai redus i ndatorrii mai mici, ceea ce semnific o tendin mai pronunat spre economisire ce conduce la scderea numrului de credite acordate, respectiv la scderea numrului de asigurri de credite.

Figura1 Repartizarea claselor de asigurari in funcie de totalul primelor brute subscrise Sursa:prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1

Evolutia asigurrilor in perioada 2006-2009

Dinamica pieei asigurrilor de credite a avut o evoluie cresctoare ani la rnd, dup care a inregistrat un declin datorit unor factori externi care au influenat ntreaga economie. n anul 2006, n contextul continurii creterii economice i expectaiilor privind beneficiile aduse de aderarea Romniei la Uniunea European, piaa asigurrilor din Romnia a nregistrat un ritm de cretere semnificativ al primelor brute subscrise. Asigurrile de credite i garanii au continuat s creasc nregistrnd o cretere real cu 44,11% fa de 2005, ajungnd la o valoare a primelor brute subscrise de 395.89 milioane lei, reprezentnd 8.6% din total prime brute subscrise la asigurri generale. Principalul factor de influen a acestei cresteri a fost majorarea volumului creditelor de consum acordate de instituiile de credit populaiei pentru achiziionarea de bunuri de larg consum, credite garantate de societile de asigurare. Crescnd volumul primelor subscrise, a avut loc si o cretere a despgubirilor pltite.Au fost pltite indemnizaii brute n cuantum de 304.62 milioane lei pentru clasa asigurarilor de credite, n cretere real cu 93,64% fa de anul 2005.Ca urmare a creterii semnificative a ponderii indemnizaiilor brute pltite n volumul primelor brute subscrise pentru asigurrile de credite, societile de asigurare au ntreprins msuri de diminuare a expunerii la aceste riscuri, ncheind contracte de reasigurare cu reasigurtori de prim rang care activeaz pe piaa de reasigurare internaional crora le-a cedat peste 69% din primele brute subscrise aferente acestei clase.Totodat, asigurtorii au ncheiat contracte cu societi specializate, recunoscute pe plan mondial, n recuperarea creanelor, au majorat cotele de prim pentru asigurrile de credite i au modificat conveniile ncheiate cu instituiile de credit, introducnd clauze specifice de tip franiz.Primele brute subscrise la clasa asigurarilor de credite au stagnat in anul urmator si chiar au inregistrat o mic scdere de 6.26% fa de anul precedent.Datorit scderii primelor brute subscrise, au sczut si indemnizaiile brute pltite cu 1.37%, fa de anul anterior.n anul 2008, asigurrile de credite au inregistrat o scdere enorm fa de 2007, cu 54.66%.Aceast situaie a fost influenat att de msurile prudeniale luate de societile de asigurare pentru diminuarea riscurilor, dar i de faptul c instituiile de credit nu au mai acordat credite la nivelul perioadelor anterioare.Totalul primelor brute subscrise la clasa asigurrilor de credite a fost de 190.619.187 lei, cu mult in scdere fa de anul 2006 cnd totalul primelor a fost de 395.897.908 lei.n anul 2009 s-a pstrat trendul descendent, primele brute subscrise la clasa asigurrilor de credite nregistrnd o scdere cu 39.20%,fa de anul 2008, ceea ce a condus la diminuarea ponderii acestora n total prime brute subscrise n asigurri generale la 1.6%.Aceast situaie s-a datorat scumpirii creditrii i a diminurii sau stoprii acordrii de credite practicate de ctre instituiile de credit.Indeminzaiile brute pltite au crescut fa de anul 2008 datorit nmulirii creditelor devenite restante. Oferta pieei asigurrilor de credite

Din ansamblul societilor de asigurare, pe pia sunt relevante ns mult mai puine.n tabelul nr. 5.2 sunt evideniate primele 5 societi n funcie de primele brute subscrise din asigurarea creditelor n totalul pieei, n perioada 2006-2008. Tabelul nr.2 Primele societi de asigurare n perioada 2006-2008 Prime brute subscrise (mii lei) Ponderea n total pia (%)

Nr. crt Societate2006 2007 2008 200620072008

1Bcr Asigurri179.250 146.110 15.015 45,3 36,95 7,87

2Garanta58.124 39.459 45.155 14,7 9,97 23,68

3Asiban55.010 89.180 53.638 13,9 22,55 28,13

4Omniasig42.003 73.050 35.353 10,6 18,5 18,54

5BT Asigurri11.672 15.609 15.488 2,94 3,94 8,12

Total 1:346.059 363.408164.649 87,44 91,91 86,34

Total pia:395.897 395.487190.619 100 100 100

Sursa: Rapoartele Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, 2006-2008n baza datelor din tabelul menionat, se poate sublinia c piaa asigurrii creditelor este o pia concentrat, primele 5 societi nregistrnd cote de pia nsumate de peste 80%, n toi cei 3 ani analizai.Concurena dintre societile de asigurri este n cretere, dar nu poate fi vorba de o participare echilibrat pe pia datorit concentrrii pieei n jurul unui numr restrns de societi.n plus, se observ c BCR Asigurri, care era lider de pia pe segmentul asigurrilor de credite, a sczut foarte mult n anul 2008 ajungnd pe locul 5, datorit faptului c societatea nu a mai ncheiat acest tip de polie, asigurrile de credit devenind neprofitabile, iar riscul de neplat este neasigurabil n contextul crizei economice actuale.

Dinamica creditelor n perioada 2006-2008 i impactul asupra asigurrii acestora n anul 2006 a avut loc o accelerare a creterii economice, PIB-ul s-a majorat de la 6.9% n trimestrul I la 7.8% n trimestrul II i rata anual de cretere a salariului mediu net a fost ascendent ceea ce a dus la un excedent de cerere n consumul populaiei, i implicit la accelerarea ritmului de cretere a creditelor acordate populaiei de instituiile de credit, dar i la accentuarea tendinei de slbire a economisirii bancare a acestui segment. Asigurarea creditelor s-a corelat cu dinamica cresctoare a acestora, nregistrnd o cretere de peste 40% a primelor brute subscrise. La sfritul lunii octombrie 2006, au fost implementate msuri suplimentare de limitare a riscului de credit pentru populaie, menite s nnspreasca condiiile de accesare a mprumuturilor bancare ale acestui segment ceea ce a dus la scderea ratei anuale de cretere n termeni reali a creditelor acordate populaiei n luna decembrie la 75.2%. n ultima parte a anului, cererea de credite s-a temperat ca urmare a: creterii unor categorii de rate de dobnd (n special a celor practicate la creditele noi n lei pe termen mediu) i scderii capacitii de ndatorare a persoanelor cu venituri reduse. n anul 2007, ritmurile nregistrate de cretere economic, au fost inferioare ateptrilor, iar consumul populaiei i-a moderat ritmul de cretere, evoluia sa corelndu-se cu tendina tot mai evident de ameliorare a economisirii bancare a persoanelor fizice, precum i cu ncetinirea sensibil a dinamicii creditului acordat acestora. Datorit acestor factori, asigurarea creditelor a nregistrat o scdere lent fa de anul anterior cnd ritmul de cretere era important. n conjunctura creat de criza financiar internaional, sistemul bancar romnesc a trecut, pe parcursul anului 2008, de la exces de lichiditate la deficit de lichiditate, respectiv de la o creditare agresiv n primele 3 trimestre ale anului, la reducerea considerabil a ritmului de cretere a creditului i la promoii de atragere de depozite n trimestrul IV. Deteriorarea portofoliului de credite nu a putut fi evitat i n perspectiv se contureaz o performan mai sczut a bncilor, date fiind restrngerea activitii de creditare i majorarea necesarului de provizioane pentru acoperirea riscului de credit. n aceste condiii, rata de cretere a creditelor acordate populaiei a cobort n decembrie 2008 la 30.5%, atingnd astfel cea mai mic valoare din ultimii 7 ani, ceea ce a dus la prbuirea asigurrii creditelor.

Tipuri de asigurari:Asigurarile in caz de somaj

Asigurarile in caz de somaj sunt, de obicei, o parte a asigurarilor de viata pe care le incheiati in momentul luarii unui credit. Acestea pot acoperi intre 6 si 12 luni. Astfel, daca va pierdeti locul de munca si aveti un credit, banca va plati ratele, in aceasta perioada.

De asemenea, puteti obtine o asigurare in caz de somaj si daca optati pentru uncardde credit sau pentru overdraft pe un card de debit.

Iata unde si pentru ce servicii puteti obtine asigurari in caz de somaj:

RaiffeisenBank

Banca austriaca ofera optiunea de asigurare in caz de somaj in mai multe cazuri. De exemplu, la tipul de imprumut Flexicredit, de nevoi personale, prin care puteti obtine maximum 10.000 deeurosau echivalentul in lei, puteti beneficia, la cerere, de acest tip de asigurare.

In cazul acestui tip de credit,platadespagubirii este conditionata de trecerea unei perioade de asteptare de 90 de zile consecutive, calculata de la data somajului. Despagubirea reprezinta plata a maximum 6ratelunare consecutive.

Daca aveti un credit imobilar "Casa Ta" (ce poate avea valoare maxima de 200.000 de euro sau echivalentul in lei), despagubirea, ce reprezinta plata a sase rate lunare consecutive, se va achita numai daca perioada de somaj a fost mai lunga de trei luni. Astfel, in a patra luna de somaj, asiguratorul va elibera ratele lunare scadente aferente primelor trei luni.

Nu in ultimul rand, daca aveti descoperire de cont curent (overdraft) sau un card de cumparaturi, Raiffeisen ofera asigurare in caz de somaj, despagubirile fiind platite dupa o perioada de asteptare de 90 de zile de la data incetarii angajarii. Suma maxima despabugita va fi de 10 la suta din valoarea limitei overdraftului la data inscrierii in asigurare si va fi platita lunar, timp de sase luni consecutive.

CEC Bank

La CEC Bank puteti obtine o asigurare in caz de somaj la contractarea unui credit de nevoi personale, polita de asigurare (ce include si deces sau invaliditate) fiind oferita gratuit de banca, daca aveti intre 16 si 69 de ani.

Despagubirile sunt platite dupa o perioada de 30 de zile de la intrarea in somaj, pentru maximum 9 luni consecutive sau 18 luni pe parcursul derularii creditului, daca intre doua perioade de somaj exista cel putin sase luni de activitate continua pe cartea de munca. De asemenea, trebuie sa treaca cel putin doua luni de la data acordarii creditului, pentru a beneficia de aceasta oferta.

ATE Bank

Banca elena ofera o asigurare de viata atasata facilitatii de overdraft, ce acopera mai multe riscuri: intrarea in somaj (pierderea involuntara a locului de munca), invaliditatea totala si permanenta, incapacitatea temporara de munca si decesul din orice cauza.

Asigurarea este optionala si o puteti face in momentul solicitarii cardului de debit avand atasat overdraft-ului sau ulterior. Prima de asigurare este de 0,35 la suta din suma asigurata, fiind nevoie si de o vechime de cel putin trei luni la angajatorul curent, pe contract individual de munca.

Nu puteti obtine aceasta asigurare pentru cardul de debit Visa Classic, daca sunteti pensionar si daca aveti contract de management, mandat sau administrare.

Bancpost

In cazul unuicredit imobiliar"Singur Acasa", garantiile includ polita de asigurare de viata si somaj, incheiata la EFG Eurolife Asigurari de Viata, pe langa ipoteca in favoarea bancii pe un imobil si polita de asigurare imobil cesionata in favoarea bancii.

BRD- Groupe Societe Generale

Daca optati pentru un card de credit MasterCard realizat fie in colaborare cu MediaGalaxy siAltex, fie cu lantul de hipermarketuri si supermarketuriCarrefour, BRD ofera, facultativ, optiunea asigurarilor de viata.

Aceasta asigura si riscul intrarii in somaj, pe langa deces, invaliditate sau incapacitate temporara de munca.

Banca Comerciala Romana

Pentru contractarea unui credit de nevoi personale Divers Extra/SuperBCR, puteti beneficia de o asigurare complexa, in functie de alegerea pe care o faceti si doar daca aveti intre 18 si 60 de ani.

Asigurarea acopera riscul pierderii involutare a locului de munca, invaliditatea totala si permanenta si incapacitatea temporara de munca.

Optiuni similare pentru asigurarile in caz de somaj puteti obtine si de laUnicreditTiriac Bank sau Piraeus Bank.

De asemenea, va puteti face o asigurare care sa acopere intrarea in somaj si la mai multe companii, cum ar fiRomtelecom, unde veti plati doar convorbirile, costul abonamentului fiind suportat de furnizor, sauOrange, care va acoperi lunar, timp de sase luni, suma medie aferenta ultimelor trei facturi inainte de intrarea in somaj.Asigurarile in caz de decesDaca inainte sa iti platesti si ultima rata la banca se intampla un eveniment nefericit, s-ar putea ca rudele sa se trezeaza cu o datorie care nu le apartine.

De cele mai multe ori, cand decedatul are uncreditcare nu mai poate fi restituit, exista o asigurare. Firma deasiguraripreia riscul si ramburseaza contravaloarea imprumutului. In caz contrar, banca incearca sa recupereze banii de la mostenitori, relateaza

Exista insa si cazuri in care asigurarea poate fi anulata: si anume in caz de sinucidere, declaratii false privind starea de sanatate sau comiterea unei infractiuni.

Familia decedatului trebuie sa se prezinte la banca cu asigurarea. Altfel, mostenitorii isi vor primi bunurile numai dupa ce banca si-a recuperat datoriile, in caz ca le mai ramane ceva.Cand mergi la banca si contractezi un credit, mai mult ca sigur ca ultimul lucru la care te gandesti este ce s-ar intampla daca ai muri inainte sa apuci sa-l dai inapoi. Evident, exista si asigurari, insa in multe cazuri drumul spre iad este pavat cu exceptii, astfel incat asigurarea este anulata, iar mostenitorii se trezesc ca au de platit o datorie care nu le apartine.Sa incepem, asadar, cu sfarsitul datornicului. In cazul in care acesta moare si are contractat un credit pe care din motive evidente nu-l mai poate restitui, atunci rudele trebuie sa se prezinte la banca cu certificatul de deces si sa depuna o cerere. Banca inregistreaza in sistem evenimentul, pentru ca apoi sa-si indrepte actiunile spre recuperarea creditului .In cazul ideal, in care exista o asigurare, aici se termina totul: firma de asigurari preia tot riscul si ramburseaza contravaloarea imprumutului. Din pacate, sunt si cazuri in care asigurarea nu exista sau poate fi contestata. Atunci, banca incearca sa recupereze banii de la mostenitorii. In caz de deces, banca isi ia masuri de precautie. Una dintre ele este asigurarea, cesionata in favoarea bancii. "Pentru creditul ipotecar si creditul de nevoi personale cu ipoteca, Millennium Bank ofera gratuit clientilor o asigurare ce acopera decesul din orice cauza si invaliditatea permanenta si totala din orice cauza, pe toata durata creditului. Beneficiarul acestei polite este banca, astfel ca, in cazul in care se produce evenimentul asigurat (adica decesul sau invaliditatea), asiguratorul transfera suma din despagubire in contul clientului deschis la banca, iar suma respectiva este utilizata pentru plata creditului", spun reprezentantii Millennium."Majoritatea creditelor au asigurarea de viata obligatorie (exceptie: Overdraft si Prima Casa - acesta are ca si garantie imobilul). In aceste cazuri, daca un client care are contractat un credit moare, societatea de asigurari despagubeste Banca pana la nivelul creantei totale a clientului, calculata din data producerii evenimentului asigurat pana la data despagubirii", spun oficialii unei alte banci romanesti, adaugand ca "acestea sunt solutii general valabile".Desi nu sunt foarte des intalnite, sustin reprezentantii institutiilor financiare, "sunt cazuri in care anchetele demarate de societatile de asigurarea duc la anularea asigurarii: de exemplu, declaratiile false privind starea de sanatate, sinuciderea, accidentele pe care asiguratul le-a provocat intentionat sau prin comiterea unei infractiuni, toate ar putea duce la anularea politei".Sunt si asiguratori, care in schimbul unei taxe unice, in functie de valoarea creditului, accepta sa introduca in contract o clauza ce stipuleaza ca asigurarea nu poate fi contestata in caz de deces, chiar daca asiguratul nu a declarat corect si complet date care s-ar fi putut dovedi relevante pentru evaluarea riscului. De asemenea, este foarte important ca cei ramasi in urma sa stie de existenta asigurarii si sa o prezinte bancii. In lipsa asigurarii, banca se indreapta spre codebitori. Daca acestia nu exista, firul duce catre mostenitori, pe care insa banca nu ii poate obliga sa achite in continuare ratele, in cazul in care acestia renunta la mostenire sau, in momentul in care se face succesiunea, fie specifica altfel - se asaza la masa credala si primesc ce ramane dupa ce banca si-a recuperat banii, fie nu stiu de existenta datoriilor. Daca la data realizarii succesiunii notariale nu stii de existenta unor datorii, nu poti fi obligat sa platesti datoriile, intrucat consimtamantul de vointa a fost viciat prin prisma faptului ca, daca ai fi cunoscut existenta datoriilor, nu ai fi acceptat succesiunea sau ai fi facut-o sub beneficiu de inventar, explica avocatul Iulian Urban.Sa luam, de pilda, cazul unui credit ipotecar. Succesorii pot fi de acord sa preia mostenirea, imobilul ori terenul, cu tot cu datorii sau accepta mostenirea sub beneficiul inventarului. Banca isi recupereaza datoriile si daca mai ramane ceva merge la mostenitori. Acelasi lucru se intampla in cazul unui autoturism achizitionat prin leasing: firma de leasing ia masina, iar banii deja achitati nu se restituie."In cazul creditelor fara asigurare de viata, creanta este transferata mostenitorilor, iar daca acestia nu exista se poate recurge la solutii de write-off ale datoriei

Cum ceri despagubirea daca are loc evenimentul asigurat?In cazul in care se produce riscul asigurat, tu sau reprezentantul tau trebuie sa va prezentati la banca sau la societatea asiguratoare cu urmatoarele documente:Deces din accidente si imbolnaviri: Certificatul de deces (copie)Certificatul constatator al decesuluiRezultatului autopsiei (daca s-a efectuat)Raportul politiei (daca este cazul)Documente medicale referitoare la cauza decesului (conform certificatului de asigurare)Pierderea involuntara a locului de munca (somaj): Actul de identitate al asiguratului (copie)Documentul prin care a fost notificat de catre angajator asupra incetarii angajariiContractul de munca (copie)Carnetul de munca (copie)Certifcatul de inregistrare ca somer la ANOFM (Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca)Dovezile de plata de catre ANOFM a indemnizatiilor de somajInvaliditate totala permanenta din accidente: Actul de identitate al asiguratului (copie)Certificatele medicale din care rezulta diagnosticul clar al asiguratului si procedurile medicale efectuateBiletul de iesire din spitalCertificatul de concediu medical (copie semnata si stampilata de catre departamentul Resurse Umane)Actul medical care atesta gradul de invaliditate permanenta (copie)Procesul verbal de constatare al accidentului suferit, eliberat de politie, pompieri etc. (copie, daca este cazul)Spitalizare din accident: Actul de identitate al asiguratului (copie)Certificatele medicale din care rezulta interpretarea testelor medicale efectuate (ex.: radiografii, certificat de analize radiologice)Certificatul de concediu medical (copie semnata si stampilata de catre departamentul Resurse Umane)Procesul verbal de constatare al accidentului suferit, eliberat de politie, pompieri etc. (copie, daca este cazul)Ce despagubeste asigurarea?Daca riscul asigurat are loc, datoria ta catre banca va fi platita in locul tau de catre societatea de asigurari, astfel:

1. Deces din accidente si imbolnaviriDespagubirea va fi egala cu 100% din suma utilizata la sfarsitul zilei precedente datei producerii decesului.2. SomajAsigurarea de somaj este afectata de o perioada de amanare a acoperirii prin asigurare de 90 de zile, calculata o singura data de la data intrarii in vigoare.Cererea de despagubire va fi refuzata automat daca ti se notifica incetarea angajarii din motive neimputabile salariatului in aceasta perioada de 90 de zile.Plata despagubirii este conditionata de trecerea unei perioade de asteptare de 90 de zile consecutive, perioada calculata de la data producerii somajului. Despagubirea este de 6 plati lunare consecutive, egale cu 5% din suma utilizata pe cardul de credit la sfarsitul zilei anterioare celei in care ti-a fost adusa la cunostinta incetarea contractului de munca, pentru fiecare perioada dovedita de 30 de zile de neincadrare in munca dupa expirarea perioadei de asteptare de 90 de zile de la data producerii evenimentului.

3. Invaliditate totala permanenta din accidentIncazul in care gradul de invaliditate depaseste 50% conform conditiilor, asiguratorul va prelua plata ratelor lunare scadente de la momentul producerii riscului asigurat si va continua pana la declararea starii de invaliditate totala ca fiind permanenta, maximum 12 luni. Daca, la finalul perioadei de evaluare medicala, starea de invaliditate va fi recunoscuta ca fiind permanenta si totala, asiguratorul va achita soldul creditului existent la acea data. Daca la finalul celor 12 luni starea de invaliditate nu este atestata medical ca fiind permanenta, asiguratorul inceteaza plata oricarei indemnizatii si are loc reluarea platii ratelor. In cazul in care gradul de invaliditate este mai mic de 50%, cererea de despagubire nu va fi onorata.4. Spitalizare din accidentDespagubirea va reprezenta plata ratelor lunare scadente, pentru fiecare luna intreaga de spitalizare, pentru o perioada de cel mult 6 luni consecutive in decursul unui an de asigurare.

PRIMA DE ASIGURARESe stabileste in functie de: valoarea creditului la momentul incheierii asigurarii, modalitatea de rambursare a creditului, durata creditarii, dobanda practicata de banca la momentul acordarii creditului, perioada de plata a primelor de asigurare, sexul, varsta si starea de sanatate a persoanei asigurate (daca este cazul), riscul caracteristic activitatii desfasurate de persoana asigurata.La stabilirea primei de asigurare, se au in vedere si anumite caracteristici legate de imprumutul obtinut de la banca si anume: valoarea si durata rambursarii creditului, dobanda anuala a creditului, existenta si durata perioadei de gratie, modalitatea de rambursare a creditului (plati periodice constante, plati periodice constante din valoarea creditului initial sau o plata unica finala, alte modalitati) frecventa de plata a ratelor de credit: lunara, trimestriala, semestriala sau anuala.Frecventa de plata: prima de asigurare este unica si se achita pentru intreaga durata a asigurarii. In cazul creditelor acordate pe un interval mai mare de 5 (cinci) ani, primele de asigurare se pot achita anual. In acest caz, primele se achita pe un interval mai scurt de timp decat durata creditului, si anume 1/2 din durata creditului.ACOPERIRI / DREPTURI DIN ASIGURAREDrepturile din asigurare reprezinta valoarea soldului creditului la data producerii decesului sau invaliditatii totale permanente, cu exceptia ratelor restante si a dobanzilor (penalitatilor) aferente acestoraProdusele de asigurare la Bancpost S.A. Asigurarea de grup EFG via Asigurarea de Grup EFG via este oferit clienilor care solicit orice tip de credit Bancpost, fie acesta un card de credit, credit ipotecar/imobiliar/consum cu ipotec sau un credit acordat companiilor. Asigurtorul va fi EFG Eurolife Asigurri de Via S.A. sau clientul poate opta pentru ncheierea unui contract de asigurare cu una din societile agreate de Bancpost,respectiv:BCR Asigurri, Allianz Tiriac, Generali Asigurri, Omniasig, AIG Romnia&AIG Life Romnia, Garanta, Ing Asigurri de via, Aviva, Asiban. Clientul poate beneficia de asigurarea de via n condiiile n care respect criteriul de vrst, respectiv el trebuie s aib minim 18 ani i maxim 65 de ani la intrarea n asigurare. n funcie de mrimea creditului, clientul va fi preluat automat n asigurare dac suma creditului este mai mic de 60 000 de euro, iar n cazul n care suma creditului depete aceast limit, acceptarea n asigurare se va face n urma unei evaluri de ctre EFG. Riscul asigurat prin polia de asigurare este reprezentat de deces din orice cauz (mbolnvire su accident). La ncheierea contractului de asigurare iau parte contractantul, respectiv persoana fizic care contracteaz creditul i care va plti prima de asigurare i asigurtorul EFG Eurolife. n cazul producerii evenimentului asigurat, respectiv decesul, beneficiarul poliei va fi Bancpost. Suma asigurat este egal cu soldul creditului n orice moment. Suma asigurat nu are o valoare maxim, dar pentru sume asigurate ce depesc 200.000 de euro, asiguratul va fi trimis la examinare medical, pe cheltuiala societii de asigurare, la una din clinicile agreate de aceasta. Prima de asigurare se pltete lunar de ctre asigurat i este constant pe toat durata asigurrii. Cuantumul acesteia este de:-0.45% pe an (0.0375% pe lun), aplicat la suma iniial a creditului-0.275% pe an (0.023% pe lun) pentru salariaii din cadrul grupului EFG Plata primei de asigurare se face prin ordin de plat, n aceeai zi i n acelai cont cu plata ratei pentru credit, exceptnd prima de asigurare iniial care se achit n contul EFG Eurolife Asigurri de via. n cazul decesului asiguratului, indemnizaia de asigurare primit de beneficiar va reprezenta valoarea soldului creditului plus eventuale dobnzi i penaliti, ns fr a depi valoarea sumei asigurate de la data decesului.

Asigurarea de grup EFG a cldirilor

Asigurarea de grup EFG a cldirilor reprezint asigurri de incendiu i calamiti naturale aferente cldirilor ipotecate n favoarea bncii pentru creditele imobiliare, ipotecare i de consum cu ipotec. Aceast asigurare const n preluarea riscului producerii unor daune la cldirile ipotecate. Acoperirea este structurat n 2 pachete de riscuri: - Pachetul1(acoperire standard) preia urmtoarele riscuri n asigurare: incendiu, explozie,trsnet, cutremur de pmnt, fenomene atmosferice, coliziune cu vehiculele, alunecare de teren. - Pachetul2(acoperire extins) cuprinde riscurile asigurate n pachetul 1 i n plus: vandalism, greve, revolte i tulburri civile, apa de conduct (inundaia de apartament). Acoperirea Standard este obligatorie, n timp ce Acoperirea Extins se acceseaz opional. La ncheierea contractului de asigurare, vor lua parte contractantul certificatului de asigurare, respectiv persoana care contracteaz creditul, asiguratorul EFG Asigurri Generale i asiguratul, adic proprietarul cldirii, n cazul n care acesta nu coincide cu contractantul. Beneficiarul poliei va fi Bancpost.Suma asigurat a locuinei se calculeaz n funcie de valoarea de nlocuire (valoarea de nou) n cazul imobilelor de tip cas/vil, iar n cazul apartamentelor se ia n considerare valoarea de pia.Aceste valori vor fi luate din raportul de evaluare al evaluatorului autorizat de Bancpost S.A.Contractantul asigurrii va plti o cot anual de prima egal cu: - 0.21% din SA-pentru pachetul 1 - 0.26% din SApentru pachetul 2Angajaii grupului EFG beneficiaz de o reducere, cotele de prim pentru acetia fiind: - 0.10% din SA-pentru pachetul 1 - 0.13% din SA-pentru pachetul 2 Prima de asigurare se achit n rate anuale/semestriale/trimestriale prin ordin de plat, ncepnd cu rat a 2-a. Prima rat de prim se achit la data semnrii contractului de credit prin ordin de plat n contul EFG Eurolife Asigurri Generale S.A.Franiza deductibil, reprezentnd partea din daun suportat de asigurat este diferit n funcie de riscul asigurat: - 3% din suma asigurat pentru riscul de cutremur i incendiul ca urmare a cutremurului - 2% din suma asigurat pentru riscul de alunecare de teren - 100 ron pentru riscul de ap de conduct (inundaie de apartament) Pentru a beneficia de despgubire, asiguratul trebuie s ntiineze EFG Eurolife Asigurri Generale n legtur cu dauna produs, iar societatea va constata i evalua mrimea prejudiciului suferit.Despgubirile se acord dup comunicarea ctre Bancpost i asigurat a nivelului despgubirii calculate de EFG Eurolife Asigurri Generale.

Asigurarea de bunuri

Asigurarea pentru bunurile aduse n garanie, pentru creditele acordate clienilor companii mici i persoane fizice autorizate nu este ncheiat de EFG Eurolife, acetia neavnd acest produs. Clientul va ncheia polia de asigurare cu una din societile agreate de BancPost.

Asigurarea riscului de neplat

Asigurarea riscului de insolvabilitate/neplat a riscului financiar const n preluarea pierderii financiare suportate de asigurat, n calitate de creditor, datorit faptului c debitorul nu i-a ndeplinit obligaiile de plat a sumelor scadente ntr-o anumit perioad de timp.Asigurarea riscului de neplat a ratelor la un credit bancar este o asigurare care exista n trecut, pn la sfritul anului 2006, la Bancpost. n vederea contractrii unui credit, persoana fizic putea opta ntre a plti un comision reprezentnd asigurare credit risc de neplat sau a contracta creditul prin garantarea acestuia cu un garant. Asigurarea riscului de neplat se fcea n baza unui contract de asigurare ncheiat ntre banc n calitate de asigurat i Omniasig sau Garanta n calitate de asigurator.La sfritul anului 2006 acest tip de asigurare nu s-a mai utilizat deoarece numrul clienilor restanieri de peste 90 de zile a crescut, riscul de neplat a devenit din ce n ce mai mare, i prin urmare, societile de asigurri nu au mai rennoit conveniile cu Bancpost n privina asigurrii riscului de neplat. Riscul de neplat se consider a fi produs cnd clientul are 90 de zile ntrziere la plat oricrei sume datorate. Suma asigurat este limita maxim pn la care asiguratorul rspunde n cazul producerii unui eveniment asigurat pentru fiecare contract de credit preluat n asigurare, reprezentnd valoarea creditului multiplicat de 1.1. Ori n cazul creditelor n lei, respectiv de 1.04 lei n cazul creditelor n valut. Prima de asigurare a riscului de neplat aferent fiecrui contract de credit n parte se calculeaz prin aplicarea, la valoarea sumei asigurate, a unor cote de prim difereniate n funcie de durata contractului:-2.6% n cazul contractelor de credit ncheiate pe o perioad de 6-36 de luni-3.3% n cazul contractelor ncheiate pe o perioad de 37-48 de luni-3.7% n cazul contractelor de credit ncheiate pe o perioad de 49-60 de luni Valoare daunei constituie suma total a creditului curent, creditului restant, dobnzilor restante i penalizatoare i comisioanelor, calculate la data plii daunelor.Valoarea daunei va include i dobnda penalizatoare aferent creditului devenit restant pentru perioada necesar transmiterii dosarului de dauna ctre asigurator, dar nu pentru mai mult de 20 de zile lucrtoare de la data evenimentului asigurat. Pentru fiecare contract de credit pentru care asigurtorul are rspundere, despgubirea pltit de asigurator pentru riscul de neplat nu poate depi nici valoarea daunei i nici suma asigurat.

Ce avantaje aduce o asigurare de viata la credit?

Incheierea unei asigurari de viata sau somaj prezinta o garantie sporita si aduce beneficii atat pentru banca cat si pentru imprumutat. In cazul in care clientul decedeaza si nu are incheiata o astfel de polita urmasii acestuia vor trebui sa preia pe langa mostenirea aferenta si datoriile generate din credit. In schimb, daca exista o asigurare, creditul ramas va fi rambursat integral de catre societatea de asigurare. Politele de asigurare acopera nu numai ricul de deces, ci si invaliditatea rezultata in urma unui accident, iar in anumite cazuri chiar si pierderea locului de munca.Multe institutii de credit impun solicitantului ca si conditie obligatorie pentru acordarea unui imprumut incheierea unei asigurari de viata. Aceasta se va incheia pentru o suma egala cu valoarea creditului si va fi cesionata in favoarea bancii.In unele cazuri bancile vor include in costurile creditului prima de asigurare, insa exista si situatii in care clientul trebuie sa incheie si sa plateasca prima de asigurare separat.

CONCLUZII:

Principalul factor perturbator n activitatea unei bnci sunt creditele acordate sau, mai precis, neperformante. Creditarea reprezint o activitate de baz ntr-o banc i este principalul mod prin care bncile obin venituri i, deci, profit.n cazul n care o banc acord un credit unui client, iar acesta, din anumite motive, nu va putea s-i achite obligaia fa de banc, aceasta va nregistra pierderi pe care va trebui s le suporte din profit. Pentru a reduce pierderile din creditele neperformante, lucrtorii bancari trebuie s procedeze cu responsabilitate la evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea mprumuturilor i s depun toate eforturile pentru a-i ncasa debitorii.Asigurarea de credit este un produs relativ nou, aprut pe piaa din necesitatea acoperirii riscurilor financiare rezultate din creditele acordate de diverse instituii bancare.Riscul asigurat se refer exclusiv la pierderile financiare pe care asiguratul le-ar suferi c urmare a incapacitii de plat sau insolvabilitii certe i dovedite prin acte ale debitorilor si, persoane juridice sau fizice.n cazul creditelor acordate persoanelor fizice de ctre bnci, se solicita diverse tipuri de asigurri, cele mai uzuale fiind asigurarea imobilului (n cazul creditelor ipotecare) i asigurarea de via a mprumutatului. n prezent, din raiuni de cost al creditului i pentru ca oferta de credite a bncii s rmn competitiv, n general bncile nu solicit i asigurarea creditelor bancare, acest tip de asigurare fiind, facultativ. n contextul crizei actuale, piaa asigurrilor de credite se afl n declin, deoarece a sczut numrul de cereri pentru credite i a crescut volumul creditelor neperformante, ceea ce a influenat i societile de asigurri care au decis s ncheie mai puine polie de acest tip, considerndu-le neprofitabile.n vederea relurii creditrii, bncile ar trebui s ia urmtoarele msuri: scderea dobnzilor practicate pe segmentul de credite, n condiiile n care este nevoie de restabilirea ncrederii n pia ndreptarea ateniei spre clieni i atragerea resurselor de la populaie prin contientizarea avantajelor pe care le ofer potenialilor clieni prin depozitele bancare oferite finantarea societilor viabile prin acordarea de credite, ca motor al creterii economice implicarea mai puternic n cofinanarea proiectelor europene a societilor din Romnia finantarea unor societi pe baza planului de business i perfecionarea salariailor pentru a putea propune aprobarea de acordare de credite pentru afaceri n faz de nceputInstituiile de credit trebuie s relanseze activitatea de creditare, dar gestionnd mai bine riscurile i oferind n mod responsabil credite pe viitor. n acest sens, bncile vor trebui s in cont de: marimea societilor, aprobnd credite pe baza unor analize detaliate financiare, societi care s aib o cifr de afaceri bun i o stabilitate financiar garaniile oferite i neacordarea creditelor fr garanii sau cu garanii slaben perioada actual, bncile trebuie s fie dispuse s aib creteri mai mici de profit sau chiar scderi temporare, pn cnd aceast perioad de recesiune va fi depit.Cerea de credite a sczut, iar efectul scderii cererii nu trebuie compensat prin creterea de preuri.Scderea dobnzilor, pn cnd acestea vor fi comparabile cu cele din UE, va ajuta la creterea volumului de credite acordate.Odat cu reluarea activitii de creditare, piaa asigurrii de credite i va reveni treptat pentru c la contractarea unui credit, clientul este obligat s ncheie i o poli de asigurare.n prezent, asigurrile de credit s-au scumpit fa de perioad anterioar crizei, datorit creterii riscului, reflectat n numrul mare de notificri de neplat primite de la asigurai, creterea despgubirilor pltite, dar i un numr mare de insolvene.Pentru ca piaa asigurrii de credite s revin pe trend cresctor, asigurtorii trebuie s stabileasc nite criterii clare privind bonitatea clientului i s iefteneasca preul polielor de asigurare, dar fr a emite polie atunci cnd riscul este prea mare.

Bibliografie:

Dardac Nicolae, Barbu Teodora, Moned, Bnci i Politici Monetare, Ed Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006 Dedu Vasile, Enciu Adrian, Produse i servicii bancare, Ed Ase, Bucureti, 2008 Raportul CSA privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n 2006 Raportul CSA privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n 2007 Raportul CSA privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n 2008 www.bnr.ro www.capital.ro www.economistul.ro www.unsar.ro www.bancpost.ro www.csa-isc.ro Norme, proceduri, instruciuni Bancpost

20